Chirila Daniela Grupa 918, Seria A, Anul II, Sem II, REI

The Looming Trade War over Plant Biotechnology
Articolul „The Looming Trade War over Plant Biotechnology” face referire per ansamblu la comertul produselor ce contin organisme modificate genetic. Initial se expune intriga, si anume neintelegerile dintre Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana, cu privire la comercializarea bunurilor agricole modificate genetic. Uniunea Europeana reprezinta una dintre cele mai importante piete pentru aceste culturi , doua treimi provenind din culturile din Statele Unite si datorita reglementarilor UE asupra culturilor, exporturile pe aceasta piata, ar putea fi serios perturbate. Aceste culturi au maximizat productivitatea fermierilor americani, reducand costurile lor prin reducerea consumului de produse agricole chimice, ca ingrasamantul si produsele destinate cresterii culturilor, dar si datorita faptului ca se evita eroziunea solului. Un alt beneficiu adus consumatorilor de pe piata americana a acestor culturi a fost faptul ca ei au beneficiat de preturi mai mici si un mediu sanatos. Uniunea Europeana a interzis si a impus restrictii asupra comercializarii produselor ce aveau in continut organisme modificate genetic pe baza principiului precautiei. Potrivit acestui principiu, autoritatile nu trebuiau neaparat sa faca dovada faptului ca, stiintific vorbind, o cultura biotehnologica este nesigura, inaintea interzicerii ei, ci doar sa ateste faptul ca aceasta nu a fost declarata nepericuloasa. Ca urmare, toti comerciantii americani au realizat politici in dorinta de a se opune principiului precautiei, insistand pe standardele de risc in toate forumurile de comert international. Restrictiile cu privire la importul culturilor modificate genetic au avut ca urmare o pierdere de circa 200 de milioane de dolari pe an a cultivatorilor americani, inca din anul 1998, iar in continuare, datorita reglementarilor UE, fluxul exporturilor acestor culturi vor fi perturbate. În ultimul deceniu, agricultorii americani au făcut progrese enorme în capacitatea lor de a creea culturi, astfel cu fiecare nouă generaţie de plantatie creata, s-au eliminat genele nedorite, rezultand astfel culturi perfecte, avand la baza doar caracteristicile pozitive . Noile metode biotehnologice au fost mult mai precis realizate şi mai eficient create, acestea purtand denumirea de culturi modificate genetic. Culturile aveau in continut o gena rezistenta la erbicide, dar si la pradatori, pastrand intacta si proprietatea solului, prin evitarea eroziunii. Prima generatie de culturi biotehnologice a fost aprobata de Agentia pentru Protectia Mediului, Food and Drug Administration, şi de Departamentul Agriculturii al Statelor Unite ale Americii în 1995. Acestia au estimat faptul că în anul 2002, soiurile transgenice vor reprezenta 32% din suprafaţa de porumb cultivată, 74% din plantatiile de soia, şi 71% din suprafaţa de bumbac cultivata. Prin culturile de soia biotehnologice, fermierii americani au salvat circa 216 milioane de dolari, anual, prin controlul costurilor erbicigelor, controlul inserctelor si evitarea eroziunii solului. Consiliul Naţional de Cercetare a emis un raport care a subliniat că nu au fost gasite dovezi care ateste faptul că produsele alimentare pe piaţa de astăzi sunt nesigure să mănânce, ca urmare a continutului de organisme modificate genetic. In anul 2000, Transgenic Plants si World Agriculture a intocmit un raport, elaborat sub supravegherea a sapte academii stiintifice din SUA, ce a sprijinit puternic aglicultura modificata genetic, in special pentru a sustine fermierii

Se precizeaza in cadrul articolului si faptul ca prin intermediul culturilor Biotech se pot creea si medicamente. Contradictorii. pe langa alimentele obisnuite. Pana in momentul actual. una pro si alta contra. fapt ce va ajuta tarile in curs de dezvoltare. in special. Martina McGloughlin de la Universitatea din California la Davis. Vaccinurile pe baze de plante ar fi utile. Pana in prezent analiza realizata de acesta. O testare ar modifica impotriva virusului Norwalk. a concluzionat faptul ca peste 30 milioane de hectare de culturi au fost realizate fara a dauna sanatatii consumatorilor. refuzul si incetarea dezvoltarii si aplicarii tehnologiei biotehnice. Se preconizeaza faptul ca in anul 2020 se va asigura hrana pentru aproape 2 miliarde de persoane. unde s-ar putea face comercializarea cu ajutorul fermierilor locali. În ţările în curs de dezvoltare. daptul ca alimentele ce contin organisme modificate genetic au fost oferite doar dupa o testare aprofundată. Ca biolog. realizat de catre House Subcommittee a reiesit faptul ca aceste alimente sunt cel putin la fel de sigure. intre sanatate si boala pentru sute de milioane de persoane din cele mai sarace tari din lume. cu care se poate conferii hrana pentru milioane de persoane. Deasemenea. exista doua parti. dorea sa interzica producerea culturilor de bumbac modificate genetic.saraci in curs de dezvoltare. iar altul ar putea proteja impotriva hepatitei B. Rapoartele au concluzionat faptul ca ingineria genetica asupra culturilor nu a prezentat nici un risc pentru sanatatea umana sau pentru un mediu natural. a precizat faptul ca sobolanii hraniti cu un singur tip de cartof modificat genetic. editorii ce au publicat studiul.mult mai testate decât a fost un aliment convenţional vreodată testat. Deasemenea Richard Flavell preciza intr-un raport pentru IFPRI faptul ca ar fi de condamnat si lipsit de etica. aliment ce ar imuniza persoanele impotriva bolilor. stimulat de catre activisti. conform unui raport emis in aprilie 2000. persoane ce sustin si insista asupra faptului ca aceste culturi modificate genetic nu sunt sigure pentru consum. a remarcat la seminarul Congressional Hunger Center din iunie 2000. in momentul in care statul. au dovedit faptul ca plantatiile modificate generic nu au o influenta negativa asupra consumatorilor dar cum de fiecare data. prin nenumarate teste. In cazul acesta. crearea culturilor modificate generic poate insemna diferenta dintre viata si moarte. in cadrul careia actioneaza activistii. in tarile sarace. nu au gasit elemente ce ar dovedii ca produsele alimentare ce contin elemente modificate genetic. un studiu realizat de Pusztai Arpad.Culturile biotehnologice poate ajuta fermierii saraci sa creasca mai multe plantatii. problema cu care se confrunta in tarile tropicale. ar prezenta un risc pentru sanatatea umana. lucru ce ar fi fost fatal pentru culturi. un cercetator de la Institutul de cercetare Scotland Rowett. fara de culturile obisnuite. Mii de fermieri din India s-au revoltat in anul 2002. prin protejarea culturilor de buruieni. partea ce se opune biotehnologiei este Uniunea Europeana. sau probabil mai sigure decat plantele crescute conventional. din articol reiese faptul ca specialistii americani. De exemplu. a 81 de studii stiintifice europene a organismelor modificate genetic. Cercetatorii sustin faptul ca deja s-au modificat in imbunatatirea culturilor viitoare. Chiar o revizuire din anul 2001. o cultura care ar putea prevenii orbirea de la 0. studii finantate de Uniunea Europeana. avand in vedere faptul ca s-ar fi renuntat la culturile rezistente la daunatori. Biologii de la Boyce Thompson Institute pentru cercetarea plantelor au raportat un real succes in testele preliminarii cu cartofi modificati genetic. Un exemplu este cultura pe care cercetatorii au dezvoltat-o este „orezul de aur”. au emis si o critica ce . intr-un conflict.5 la 3 milioane de copii saraci de un an si ar atenua deficitul de vitamina A in circa 250 de milioane de oameni din lume in curs de dezvoltare. au dezvoltat tulburari ale sistemului imunitar si leziuni ale organelor.

UE sub pretextul principiului precautiei. UE încearcă să puna capăt interpretarilor în jurul standardelor relativ clare stabilite de către OMC prin intermediul a două alte forumuri internaţionale. Protocolul de Biosecuritate cuprinde în special principiul precauţiei. in general pana in momentul actual. mediul inconjurator. datorita faptului ca au fost testate prea putine animale. dar. productia lor. In realitate. Factorii de decizie politica. aceasta înseamnă comerţul în culturile genetic îmbunătăţite şi creşterea animalelor. Comisia Europeană a emis un set de proiecte de reglementări în ceea ce priveşte . barierele tehnice în calea comerţului prevede ca ţări sa evite obstacole inutile în calea comerţului . In constradictoriu. a primit un cadou in anul 1999. in momentul in care au fost realizate mai multe studii de teren. Activistii deasemenea foloseau ca motiv pentru a se opune biotehnologiei plantelor. din care 80% din subventiile UE ajung la 20% din fermele europene. culturile modificate genetic ar fi un dezastru fiscal pentru UE . lucru ce a compromis interpretarea rezultatelor si nu sa putut declara cu siguranta faptul ca modificarile genetice ale alimentelor consumate de animale ar fi fost cauza imbolnavirii lor. Practic. Concret. Ei isi puneau problema ca polenul de porumb modificat genetic afecta fluturele monarh. justifica interzicerile si restrictiile importului de culturi biotehnologice. se pune o altfel de problema. dar nu pot specifica modul în care un produs ar trebui realizat. ca justificare pentru limitarea importului de organisme modificate genetic Utilizarea protocolului de la Cartagena şi a Comisiei Codex pentru ainterpreta principiul precauţiei. insa in Europa. acest principiu sub interpretarea stricta insemnand faptul ca se impune ca orice tehnologie noua sa nu dauneze absolut deloc sanatatii mediului si a oamenilor. nu au cedat presiunilor activistilor. în mare măsură negociat de către miniştrii mediului. Campania mondiala impotriva biotehnologiei. cu privire la organismele modificate genetic. in general la fermele cele mai mari. faptul ca pot fi nocive pentru populatie. este deasemenea prea raţional în ceea ce priveşte satisfacerea nevoilor politice ale autorităţilor de reglementare. Avand la pretext oficial. avand in vedere faptul ca. Uniunea Europeana insista in interzicerea lor. Desi majoritatea studiilor au dovedit faptul ca alimentele produse cu ajutorul culturilor modificate genetic sunt inofensive pentru consumatori. si anume faptul dintr-un studiu realizat in Marea Britanie a reiesit faptul ca 51% din consumatori ar evita consumul de alimente modificate genetic. în cadrul OMC. Principiul cu siguranţă este iraţional din punct de vedere ştiinţific. aceasta ascunde un motiv nedeclarat. se concentrează aproape în întregime asupra comerţului internaţional. ar declansa o crestere a subventiilor agricultorilor europeni datorita faptului ca platile compensatorii reprezinta jumatate din bugetul UE. cercetatorii au descoperit ca nu a existat nici un risc semnificativ contra acestor vietati la expunerea cu polenul de porumb. animalele avand o dieta necorespunzatoare. Protocolul de la Cartagena pentru Securitate Biologică şi Codex Alimentarius Commission. În mod similar. cand Nature a publicat un studiu in care se constata faptul ca omizile monarhi au murit cand au fost hraniti cu acest polen. Protocol. si anume ingrijorarea cu privire la concurenta.concluziona faptul ca experiementele lui Rowett au fost incomplete. pe de alta parte. În cadrul OMC.prin adoptarea reglementarilor ce vizează protejarea sănătăţii şi siguranţei umane sau a mediului. În orice caz. Acordul Sanitar si Fitosanitar permite ţărilor sa isi fixeze propriile standarde de mediu si de sanatate. Autorităţile de reglementare pot stabili standarde generale.

In concluzie. dar pana in momentul actual. producatorii americani putand in orice moment sa se agate de acest lucru pentru a creea in continuare plantatii modificate genetic. Deasemenea UE. iar identic ca in legenta calului troian. si anume teama cu privire la potentialii competitori si dezastrul ce s-ar putea produce de pe urma intrarii pe piata europeana a unor noi competitori. negociatorii americani implicati in comertul produselor modificate genetic. lasand totul la fel. nu au fost aduse dovezi concrete care sa ateste acest lucru. . restrictiile UE cu privire la organismele modificate genetic nu au fundamente indestructibile. se incearca mascarea adevaraului motiv. Comisia Codex Alimentarius este un organism interguvernamental creat în 1962 pentru a stabili standarde alimentare. In anul 2001. costuri mici si pastrarea randamentului terenului utilizat. si de a le eticheta corespunzator. sub veghea Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. echivalentul cu a lasa producerea lumanarilor in dorinta de a prevenii introducerii iluminatului electric. de pe urma carora ar beneficia de productii mari. CE a emis o directiva care sa ia in considerare efectele socio-economice ale introducerii culturilor. Industria trebuie să creeze sisteme care să identifice pentru cine şi de la cine sunt puse la dispozitiile produsele ce utilizeaza organisme modificate genetic. s-au pornit nenumarate controverse cu privire la produsele modificate genetic si influenta lor nociva asupra organismului uman. iar in cazul in care acestea ar fi adoptare. trebuie sa faca politici dure pentru a pune rezistenta aplicarii principiului precautiei. ar da producatorilor traditionali drept de veto asupra concurentilor inovatori. Desi in prezent. si anume aceea de a separa culturile normale de cele biotehnologice. Practic. in locul impunerii unor noi reglementari cu privire la culturile imbunatatite genetic. ar putea aborda o noua stategie.Oficiul Comertului din SUA a sugerat faptul ca ar putea cele OMC-ului sa se ocupe de aceste probleme. acestia trebuiind sa creeze un sistem ce ar asigura faptul ca produsele modificate genetic sunt echivalente cu cele naturale.culturile biotehnologice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful