NULITATEA ACTULUI JURIDIC

1. Notiunea de nulitate Legislatia noastra nu cuprinde o definitie clara a nulitatii, totusi literatura de specialitate a incercat sa dea o definitie a acestei notiuni: nulitatea este acea sanctiune de drept civil, care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice editate pentru incheierea sa valabila1. O alta definitie este si cea a d-lui prof. univ. dr. O. Ungureanu, potrivit careai, nulitatea este sanctiunea de drept civil care desfiinteaza actul juridic atunci cand a fost incheiat cu nesocotirea conditiilor sale de validitate (de fond sau de forma) impuse de lege2. 2. Functiile nulitatii
1.

Functia preventive pentru ca partile, stiind ca actul lor va fi lipsit de efecte daca nu respecta cerintele legii, vor fi diligente sa-l incheie cu respectarea tuturor conditiilor legale de validitate.

2. 3.

Functia represiva - presupune tocmai inlaturarea efectelor contrare legii. Functia reparatorie prin care se asigura restabilirea ordinii de drept inculcate, precum si repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea sanctionata. 3. Delimitarea nulitatii Pentru o mai buna intelegere a notiunii de nulitate, este necesar sa o

delimitam de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil precum ar fi: rezolutiunea, rezilierea, caducitatea, revocarea, inopozabilitatea. a) REZOLUTIUNEA Pentru a putea face delimitarea intre nulitate si rezolutiune, este necesara intelegerea conceptuala a acestora. Nulitatea reprezinta lipsirea de efecte a unui act juridic incheiat cu nerespectarea
1

Gh Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptul civi. Subiectele dreptului civil, Editia a V revazuta si adaugita, ed. Sansa SRL, Bucuresti, 1998, pag. 192
2

O. Ungureanu, Manual de drept civil. Partea generala. Editia a IV, ed. All Beck, Bucuresti, 1999, pag. 160

normelor privind conditiile de validitate. Rezolutionarea consta in desfiintarea cu efect retroactiv (ex tung) a unui contract sinalagmatic cu executare imediata, la cererea unei din parti ca urmare a neexecutarii obligatiei celeilalte parti din cause imputabile acesteia. Asemanari intre nulitate si rezolutiune: - ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil - ambele produc efect retroactiv Deosebiri intre cele doua concepte3: - domeniul de aplicare: rezolutiunea se aplica numai contractelor sinalagmatice, in timp ce nulitatea se aplica oricaror acte juridice - cauzele care o determina: rezolutiunea intervine pentru cause ulterioare incheierii valabile a actului, iar nulitatea intervine pentru cause anterioare sau concomitente incheierii - modul de aplicare: in timp ce in cazul rezolutiunii, instanta, chiar daca se dovedeste neexecutarea culpabila a obligatiei, nu este obligata sa pronunte rezolutiunea, in cazul nulitatii, judecatorul nu are nici o putere de apreciere, fiind tinut sa constate sau sa pronunte nulitatea, daca sunt dovedite cauzele ei - raspunderea pentru daunele pricinuite: in cazul rezolutiunii, este o raspundere contractuala, iar in cazul nulitatii, este o raspundere delictuala4. b) REZILIEREA - Rezilierea consta in incetarea-desfacerea unui contract sinalagmatic, cu executarea succesiva, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti. Rezilierea si rezolutiunea sunt doua notiuni aproape identice, cu exceptia domeniului de aplicare si a lipsei caracterului retroactiv al sanctiunii. c) INOPOZABILITATEA este sanctiunea civila care face ca un act juridic sau situatia juridical creata prin acest act san u produca efecte si sa nu se impuna respectului tertelor personae. d) CADUCITETEA. Caducitatea este o cauza de ineficacitate constand in faptul ca lipseste actul juridic civil de orice efecte datorita intervenirii unor cauze ulterioare incheierii sale si independent de vointa autorului actului. Asemanari intre caducitate si nulitate:
3 4

O. Ungureanu, op. cit. pag. 162 V. Stoica, Rezolutiunea si rezilierea contractelor civile, ed. All, Bucuresti, 1997, pag. 19-33

-ambele sunt cazuri de ineficacitate Deosebiri intre caducitate si nulitate: -daca nulitatea intervine pentru cause contemporane incheierii valabile a actului juridic, caducitatea intervine pentru cause ulterioare -daca nulitatea retroactiveaza, caducitatea produce efecte numai pentru viitor, deoareca pentru trecut nu s-au mai produs nici un fel de efecte ale actului -daca nulitatea presupune cauze contemporane incheierii actului, caducitatea presupune o cauza ulterioara incheierii si straina de vointa autorului actului e) REVOCAREA - Revocarea desemneaza acea sanctiune de drept civil care consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudinii grafiticatului ori neexecutarii culpabile a sarcinii. Asemanari intre revocare si nulitate: -ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil Deosebiri intre revocare si nulitate: - intotdeauna revocarea presupune un act juridic valabil incheiat, pe cand nulitatea dimpotriva - cauzele de revocare sunt intotdeauna ulterioare incheierii actului juridic, in timp ce nulitatea presupune cauze concomitente incheierii actului - de regula revocarea se aplica actelor cu titlu gratuit, iar nulitatea se aplica oricarui act juridic civil. f) REDUCTIUNEA SUCCESORALA este sanctiunea civila care consta in reducerea liberalitatilor excesive, cu efecte retroactive de la data deschiderii succesiunii, a legatelor si a donatiilor facute de defunct, la cererea mostenitorilor rezervatari, in masura necesara reintregirii rezervei lor succesorale. Asemanari intre cele doua concepte: - caracterul retroactiv al desfiintarii actului Deosebiri intre cele doua concepte: - reductiunea se aplica numai actelor civile cu titlu gratuit, pa cand nulitatea afecteaza orice fel de acte juridice

- reductiunea poate fi ceruta numai de mostenitorii rezervatari, pe cand nulitatea poate fi invocata numai de partile actului juridic anulabil - reductiunea opereaza numai importiva donatarilor si legatarilor. 4. Cauzele nulitatii Aceasta sanctiune are drept cauza-generica - nerespectarea dispozitiilor legale care reglementeaza conditiile sale de valabilitate. Deci, nevalabilitatea conditiilor sale esentiale atrag nulitatea.

CAUZE DE NULITATE ABSOLUTA: nerespectarii unei capacitati speciale; lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta

1. Nesocotirea regulilor privind capacitatea, in ipoteza:

2. Lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii-obstacol) 3. Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil 4. Cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala
5.

Nerespectarea formei ceruta ad validitatem

6. Lipsa ori nevalbilitatea autorizatiei administrative 7. Incalcarea ordinii publice 8. Fraudarea legii 9. Incalcarea dreptului de preemtiune al statului

CAUZE DE NULITATE RELATIVA :

1.

Viciile de consimtamant : eroarea, violenta, legiuirea sau dolul

2. Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil 3. Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu 4. Nerespectarea dreptului de preemtiune. 5. Clasificarea nulitatilor Criterii de clasificare : 1. In functie de natura interesului ocrotit, nulitatea este :
a)

Absoluta intervine in cazul in care la incheierea actului s-au incalcat norme juridice imperative care au ca scop ocrotirea unor interese generale. In legislatie, nulitatea absoluta este desemnata prin formule nulitatea de drept sau nulitate sau nulitate de plin drept .

b)

Relativa - intervine in cazul in care la incheierea actului s-au incalcatdispozitii legale care au ca scop ocrotirea unor interese personale. Nulitatea relativa este indicata prin formulele : actul este anulabil , actul este anulat .

2. a)

Dupa intinderea efectelor sanctiunii, distingem: Nulitatea partiala - desfiinteaza numai o parte dintre efectele actului juridic civil, celelalte efecte ale actului producandu-se deoarece nu contravin legii.
b)

Nulitatea totala care desfiinteaza actul juridic civil in intregime.

Dintre acestea doua, nulitatea relativa este regula, iar cea absoluta este exceptia. 3. Dupa modul de consacrare legislativa, este :
a)

nulitate expresa (textuala) cand este anume prevazuta de un text de lege; nulitate virtuala (implicita) - e acea nulitate care nu este prevazuta expres de lege, dar rezulta din modul in care este reglementata o anumita conditie de validitate a actului juridic civil.

b)

4.

Dupa felul conditiei de validitate, incalcate, nulitatea poate fi : a) nulitate de fond - este aceea care intervine in caz de lipsa ori nevalabilitate a unei conditii de fond a actului juridic civil : consimtamant, capacitate, obiect, cauza. b) nulitate de forma - intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem.

Cele mai numeroase sunt nulitatile de fond. 6. Regimul juridic al nulitatii Prin regim juridic al nulitatii se intelege regulile carora este supusa nulitatea absoluta sau relativa. Acest regim juridic al nulitatii priveste trei aspecte : 1. cine poate invoca nulitatea 2. cat timp poate fi invocata nulitatea 3. daca poate fi sau nu acoperita nulitatea prin confitmare A. Regimul juridic al nulitatii absolute
5

a) nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes -partile actului juridic -procurorul -instanta din oficiu b) actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila, adica ea poate fi invocata oricand, indiferent de timpul scurs de la data incheierii actului juridic.
c)

nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita.

B. Regimul juridic al nulitatii relative

1.

nulitatea relativa poate fi invocata numai de catre persoana ocrotita prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului. cautiunea inanulabilitate este prescriptibila, deci ea trebuie invocata in termenul de prescriptie. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita Intre nulitatea absoluta si cea relativa nu exista deosebiri de efecte, ci numai de regim juridic. 7. Efectele nulitatii Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii.

2.

3.

Generic, efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul juridic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. In functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului juridic civil, se pot distinge urmatoarele ipoteze : 1. actul n-a fost executat inca : aplicarea nulitatii va insemna ca acel act, fiind desfiintat, nu mai poate fi executat, deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul.
2.

actul a fost executat total sau partial, pana la hotararea de anulare, efectele nulitatii vor consta in : a) desfiintarea retroactiva a actului b) restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat

3.

actul a fost executat, iar dobanditorul de drepturi le-a transmis la randul sau unor terti subdobanditori, pana la hotararea de anulare, efectele nulitatii presupun :
6

a) desfiintarea actului executat b) restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat c) desfiintarea actului subsecvent In legatura cu aceste trei categorii de consecinte ale sanctiunii juridice civile a nulitatii actului juridic, se vorbeste in literatura de specialitate de cele trei principii ale efectelor nulitatii, si anume: principiul retrocactivitatii, principiul repunerii in situatia anterioara si principiul resolution jure dantis resolvitur jus accipientis, adica desfiintarea actelor subsecvente ca urmare a anularii actului initial. A. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii Principiul consta in acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor ci si pentru trecut, adica aceste efecte merg pana in momentul incheierii actului juridic civil. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au produs intre momentul anularii efective a actului; in temeiul acestui principiu, partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. Exceptii de la retroactivarea nulitatii Exceptii reprezinta acele cazuri in care pentru anumite ratiuni, efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate; de unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc, iar nu si ex tunc . Constituie asemenea exceptii : - casatoria putativa, adica casatoria in care cel putin unul dintre cei doi soti a fost de buna-credinta, ignorand cauza nulitatii, efectele desfiintarii casatoriei se produc pentru sotul de buna-credinta numai pentru viitor, tocmia pentru a se ocroti buna sa credinta.
-

in toate cazurile de nulitate a casatoriei, copii rezultati din casatoria

nula sau anulata pastreaza situatia de copii din casatorie. - In cazul contractelor de executare succesiva in timp B. Principiul repunerii in situatia anterioara restitutio in integrum Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat

partile raportului juridic civil trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu sar fi incheiat. Restitutio in integrum , ca si retroactivarea, priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti, nu fata de terti. Exceptiile de la principiul restitutio in integrum Sunt exceptii acele situatii in care pentru anumite ratiuni, prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii, deci se mentin. Exceptiile de la restitutio in integrum sunt in acelasi timp si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii. Este exceptie de la restitutio in integrum nu numai mentinerea tuturor efectelor actului, ci si mentinerea partiala a lor. In doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la restitutio in integrum : -cazul aplicarii principiului nemo auditur propriam turpetudinem allegans (nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept). - minorul, al carui act este anulat pentru leziune nu trebuie sa restituie contractantului ceea ce a primit decat daca se probeaza ca a profitat de ceea ce i s-a dat. C. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (resolutio jure dantis resolvitur jur accipientis). Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti. Principiul poate fi definit ca fiind acea regula de drept in virtutea careia, anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent, urmaritor, datorita legislaturii sale cu primul. Exceptii de la principiul resolutio jure dantis resolvitur jur accipientis cel care a intrat in posesia unui bun mobil cu buna-credinta, devine proprietar al bunului si nu mai poate fi silit sa-l restituie, decat in cazul cand lucrul fusese pierdut sau furat si vandut de gasitor sau de hot, situatie in care adevaratul proprietar il poate revendica in termen de 3 ani chiar si de la posesorul de buna-credinta care are actiune in regres contra celui de la care l-a dobandit; nu se vor desfiinta nici actele subsecvente de conservare si de administrare;
8

de asemenea, se pastreaza si actele de dispozitie cu titlu oneros

incheiate cu un subdobanditor de buna-credinta. In acest caz, dispunatorul urmeaza sa-si indeplineasca obligatia de restituire a bunului nu in natura, ci orin echivalent;
-

tot astfel, se pastreaza actele prin care bunul a fost transmis

subsecvent unui subdobanditor care, intre timp, a dobandit proprietatea bunului prin uzucapiune, in conditiile legii.