UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CHIMIE
ŞCOALA DOCTORALĂ ÎN CHIMIE



REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT


RECUNOAŞTEREA MOLECULARĂ A UNOR COMPUŞI DE
INTERES BIOLOGIC CU RECEPTORI MACROCICLICI
FUNCŢIONALIZAŢI

MOLECULAR RECOGNITION OF SOME COMPOUNDS OF
BIOLOGICAL INTEREST WITH FUNCTIONALIZED
MACROCYCLIC RECEPTORS


Lidia KIM





Conducător ştiinţific,
Prof. Dr. Lucia MUTIHAC


BUCUREŞTI
2011
2


Mulţumiri



Pentru lucrarea de faţă, mulţumesc în primul rând d-nei Prof. Dr. Lucia Mutihac pentru
răbdarea şi înţelegerea pe care le-a arătat faţă de mine pe toată perioada studiilor de doctorat.
Îi mulţumesc pentru sprijin, încurajare şi ajutorul pe care mi l-a oferit în tot acest timp atât ca
profesor cât şi ca mentor şi model de viaţă. Îi sunt recunoscătoare pentru că m-a introdus în lumea
chimiei supramoleculare unde am studiat o latură interesantă a chimiei şi am învăţat aspecte de bază
legate de aplicabilitatea receptorilor macrociclici şi a ansamblurilor supramoleculare.

De asemenea, vreau să-i mulţumesc d-lui Prof. Dr. Jacques Vicens de la Universitatea din
Strasburg, Franţa, pentru compuşii macrociclici sintetizaţi în cadrul laboratorului dumnealui cu care
mi-am realizat o parte din experimente şi de asemenea pentru suportul şi susţinerea pe parcursul
elaborării prezentei lucrări.

Vreau să mulţumesc, atât profesorilor cât şi colegilor de la Departamentul de Chimie
Analitică care m-au sprijint pe toată durata doctoratului prin sfaturi şi obiecţii constructive.

În egală măsură mulţumesc d-lui Prof. Dr. Andrei Medvedovici pentru studiile
spectrometrice de masă efectuate asupra complecşilor supramoleculari.

Mulţumesc colegului meu, Dr. Ing. Petrişor Zamora Iordache pentru studiile efectuate prin
Microscopie Electronică de Scanare şi interpretarea rezultatelor obţinute.

Nu în ultimul rând, vreau să mulţumesc soţului meu pentru răbdarea, susţinerea şi înţelegerea
oferite pe întreaga perioadă a doctoratului.














3
Recunoaşterea moleculară a unor compuşi de interes biologic cu
receptori macrociclici funcţionalizaţi

Elaborată de:
Lidia KIM

în vederea acordării titlului ştiinţific de doctor în domeniul fundamental: ŞTIINŢE EXACTE
domeniul: CHIMIE

Conducător ştiinţific Prof. Dr. Lucia Mutihac
Departamentul de Chimie Analitică,
Facultatea de Chimie
Universitatea din Bucureşti

COMISIA
Preşedinte Acad. Prof. Dr. Marius Andruh

Director Şcoala Doctorală în Chimie
Director Departamentul de Chimie
Anorganică, Facultatea de Chimie
Universitatea din Bucureşti

Referent Prof. Dr. Elena Diacu
Departamentul de Chimie Analitică,
Facultatea de Chimie
Universitatea Politehnică din Bucureşti

Referent Dr. Jacques Vicens
Directeur de recherche at CNRS
Institut Pluridisciplinaire Hubert Curien Curien,
Laboratoire de Conception Moléculaire
Universitatea din Strasburg, CNRS, Franţa


Referent Prof. Dr. Victor David
Director Departamentul de Chimie Analitică,
Facultatea de Chimie
Universitatea din Bucureşti
4

CUPRINS

Introducere ..................................................................................................................... 6

PARTEA EXPERIMENTALĂ


4. Caracterizarea complecşilor supramoleculari - calix[4]arenă funcţionalizată cu
grupări carboxilice (1, 4) şi cu grupări amidice (2, 3, 5) – aminoacid derivatizat -
prin spectrometrie de masă ...........................................................................................


8

4.1. Consideraţii generale ..................................................................................................... 8

4.4. Rezultate şi discuţii ........................................................................................................ 9

4.5. Concluzii ........................................................................................................................ 10
5. Studiul extracţiei aminoacizilor alifatici şi aromatici cu receptori calixarenici
funcţionalizaţi cu grupări carboxilice (1, 4) şi grupări amidice (2, 3, 5) ...................
11

5.1. Consideraţii generale ..................................................................................................... 11

5.2. Echilibre de repartiţie în extracţia lichid-lichid ............................................................. 11

5.2.2. Extracţia bazată pe formarea unei perechi de ioni la interfaţa dintre cele
două faze .........................................................................................................

11

5.3. Condiţii experimentale .................................................................................................. 13

5.3.1. Reactivi utilizaţi în procesele de extracţie şi re-extracţie ............................... 13

5.3.2. Dispozitive şi aparatura de lucru .................................................................... 14

5.4. Rezultate şi discuţii ........................................................................................................ 15

5.4.1. Influenţa pH-ului în procesul de extracţie ...................................................... 15

5.4.1.1. Influenţa pH-ului în cazul aminoacizilor aromatici metilesteri ......... 15

5.4.4. Studiul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici metilesteri cu
calix[4]arene funcţionalizate ..........................................................................

17

5.4.4.1. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu
calix[4]arena funcţionalizată 1 ........................................................

17

5.4.4.3. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu
calix[4]arena funcţionalizată 3 ........................................................

18

5.4.4.5. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu
calix[4]arena funcţionalizată 5 ........................................................

19

5.4.5. Studiul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor alifatici metilesteri cu
calix[4]arene funcţionalizate ..........................................................................

20

5.4.5.1. Extracţia şi re-extracţia serinei metilester cu calix[4]arenele
funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 ................................................................

20

5.4.5.3. Extracţia şi re-extracţia leucinei metilester cu
calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 .......................................

22

5.4.5.4. Extracţia şi re-extracţia valinei metilester cu calix[4]arenele
funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 ................................................................

23

5.4.5.5. Extracţia şi re-extracţia cisteinei metilester cu
calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 .......................................

25

5.4.6. Extracţia aminoacizilor aromatici metilesteri cu diferite concentraţii de
compus calixarenic .........................................................................................

26

5.4.8. Studiul stoechiometriei aminoacizilor aromatici metilesteri în raport cu
5
cali[4]arenele funcţionalizate ......................................................................... 27


5.4.8.1. Determinarea raportului de distribuţie (D) ............................................... 27


5.4.8.2. Raportul de combinare al L-TrpOMe cu calix[4]arenele
funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 ..........................................................................

28


5.4.8.3. Raportul de combinare al L-PheOMe cu calix[4]arenele
funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 ..........................................................................

28

5.4.9. Determinarea constantelor de extracţie ale aminoacizilor aromatici
metilesteri cu calix[4]arene funcţionalizate ...................................................

29

5.6. Concluzii ........................................................................................................................ 31
6. Studiul transportului aminoacizilor aromatici nativi şi derivatizaţi cu
calix[4]arene funcţionalizate cu grupări carboxilice (1, 4) şi grupări amidice (2, 3,
5) .....................................................................................................................................


32

6.1. Consideraţii generale ..................................................................................................... 32

6.2.2. Dispozitive utilizate în procesele de transport ............................................... 32

6.5. Rezultate şi discuţii ........................................................................................................ 33

6.5.2. Transportul aminoacizilor aromatici derivatizaţi cu calix[4]arene
funcţionalizate ................................................................................................

33

6.5.2.1. Transportul aminoacizilor cu calix[4]arena funcţionalizată 1 ......... 33

6.5.2.2. Transportul aminoacizilor cu calix[4]arena funcţionalizată 2 ......... 34

6.7. Aspecte privind corelaţia între transportul aminoacizilor
cu p-terţ-butilcalix[4]arena şi calix[4]arenele funcţionalizate 1-5 ................................

35

6.8. Concluzii ........................................................................................................................ 36
7. Aspecte privind posibilitatea formării complexului gazdă – oaspete ....................... 37

7.1. Studii de interfaţă apă – solvent organic privind complexarea aminoacidului
L-TrpOMe cu calix[4]arena funcţionalizată cu grupări carboxilice (1) ........................

37

7.1.1. Consideraţii generale ...................................................................................... 37

7.1.2. Modul de lucru şi aparatura utilizată .............................................................. 37

7.1.3. Rezultate şi discuţii ........................................................................................ 37

7.1.4. Concluzii ........................................................................................................ 39
8.
Concluzii generale ...................................................................................................................... 40

Bibliografie ................................................................................................................................. 41












6


INTRODUCERE


Procesele biologice au la bază ansambluri moleculare complexe construite prin forţe
intermoleculare.
Pionieratul oamenilor de ştiinţă din domeniul chimiei supramoleculare a fost acela de a
încerca să reproducă în laborator aceleaşi ansambluri complexe şi subtile, astfel încât acestea să
poată imita în mod eficient procesele biologice. Forţele care deţin împreună aceste ansambluri
moleculare sunt forţe slabe de tip: van der Waals, legături de hidrogen, interacţii t - t şi cation - t,
coordinarea şi interacţia hidrofobă. Aceste interacţii slabe, necovalente, sunt responsabile pentru
plierea proteinelor, transportul selectiv de ioni şi molecule prin membrane, reacţii enzimatice şi
formarea de agregate mai mari.
Recunoaşterea moleculară (complexarea) şi transportul diferitelor specii chimice şi biologice,
reprezintă un aspect important al chimiei supramoleculare cu implicaţii în procese biologice, tehnici
analitice, procese de reciclare şi mediul înconjurător şi de asemenea în cataliză şi medicină.
De-a lungul anilor, un număr mare de receptori eficienţi şi selectivi pentru cationi, anioni,
săruri şi enantiomeri, bazaţi pe diferite arhitecturi au fost sintetizaţi şi studiaţi [2].
Alături de ciclodextrine, eteri coroană şi criptanzi, calix[n]arenele sunt una dintre cele mai
importante clase de receptori macrociclici.
Funcţionalizarea calixarenelor are ca scop îmbunătăţirea proprietăţilor de recunoaştere ale
substraturilor cationice, anionice şi moleculelor neutre, proprietăţi care contribuie la creşterea
selectivităţii receptorilor şi a stabilităţii complecşilor formaţi.
Este binecunoscut faptul că aminele biogene, aminoacizii, peptidele şi proteinele constituie
substraturi fundamentale în procesele biologice şi artificiale.
Aminele şi aminoacizii sunt printre cele mai importante dintre moleculele naturale ale
sistemelor vii. Aminoacizii sunt construcţii bloc de bază în structura proteinei şi a altor biomolecule.
Aminele sunt formate în timpul proceselor metabolice normale în organism şi sunt prezente
în produsele alimentare de zi cu zi.
Familia calix[n]arenelor este profund implicată în recunoaşterea moleculară a acestor
compuşi, mai ales în înţelegerea interacţiilor specifice biomoleculare care joacă un rol-cheie în
chimia supramoleculară modernă.











7



Lucrarea de faţă prezintă ca obiectiv principal, noi aplicaţii analitice şi biologice ale
receptorilor calixarenici funcţionalizaţi prin utilizarea acestora în recunoaşterea moleculară a
aminoacizilor alifatici şi aromatici nativi şi derivatizaţi.
Lucrarea cuprinde sapte capitole principale si concluzii dintre care primele trei capitole se
referă la partea teoretică iar următoarele patru capitole la partea experimentală (originală).
În partea teoretică sunt prezentate aspecte generale privind recunoaşterea compuşilor chimici
şi biologici cu receptori macrociclici şi aspecte privind procesele de separare şi complexare ale
acestor compuşi cu calix[n]arene funcţionalizate.
Partea originală este împărţită în patru capitole si concluzii dintre care capitolul 4 şi capitolul
7 prezintă aspecte referitoare la caracterizarea complecşilor formaţi între receptorii calixarenici
studiaţi şi aminoacizii derivatizaţi.
Capitolele 5 şi 6 prezintă rezultatele obţinute în urma studiilor privind procesele de extracţie
lichid – lichid şi transport prin membrane lichide pentru o serie de aminoacizi alifatici şi aromatici
nativi şi derivatizaţi cu calix[4]arene funcţionalizate, având grefate la partea inferioară grupări de
tip: amidice şi carboxilice.


















8

PARTEA EXPERIMENTALA
(numerotarea capitolelor, subcapitolelor, figurilor şi a tabelelor este cea din teza de doctorat)




4. CARACTERIZAREA COMPLECŞILOR SUPRAMOLECULARI -
CALIX[4]ARENĂ FUNCŢIONALIZATĂ CU GRUPĂRI CARBOXILICE (1, 4)
ŞI GRUPĂRI AMIDICE (2, 3, 5) – AMINOACID DERIVATIZAT-
PRIN SPECTROMETRIE DE MASĂ




4.1. Consideraţii generale


Proprietăţile de legare ale unui oaspete de receptorul macrociclic, caracterizarea şi dovada
formării complecşilor gazdă-oaspete în soluţie, pot fi obţinute prin mai multe metode convenţionale
incluzând: rezonanţa magnetică nucleară, spectrometria UV-Vis şi spectrometria de fluorescenţă,
dicroismul circular, difracţia cu raze X, calorimetria, conductometria, etc.[2, 166].
Spectrometria de masă este un instrument suplimentar destul de recent, potrivit pentru
studiul în fază de gaz al interacţiilor necovalente implicate în recunoaştere moleculară, fiind
publicate diverse comentarii pe această temă [167-172].
În capitolul de faţă, sunt prezentate studii cuplate LC/MS (interfaţă de tip electrosparay) şi
MS/MS privind formarea complecşilor între calix[4]arene funcţionalizate şi aminoacizi alifatici şi
aromatici.
Aceste studii au fost efectuate în scopul de a compara formarea complecşilor în soluţie şi în
vid, precum şi pentru a arăta unele efecte posibile de solvatare datorate solvenţilor din procesele de
extracţie şi transport [177].









9
4.4. Rezultate şi discuţii

Modelele de ionizare sunt prezentate în tabelul 3 [177].

Tabelul 3. Ionizarea ESI a aminoacizilor metilesteri
(valorile m/z boldate indică ionii majori)



































Aducţii cu sodiu sunt observaţi doar pentru tirozină, triptofan, fenilalanină şi derivatul
cisteinei.
Ionizarea negativă este produsă de tirozină metilester doar datorită radicalului său fenolic. În
scopul evaluării capacităţii calix[4]arenelor funcţionalizate de a găzdui un aminoacid metilester, au
fost amestecaţi împreună un receptor şi un aminoacid într-un raport de 1/9.
Nr.
Aminoacid
derivatizat
(acronim)
Masa
exactă
Polaritate
Comportament MS
m/z /atribuire
1 L-TyrOMe 195 (+) 119/[MH-NH3-CH3OH-CO]
+
136/[MH-CH3OCHO]
+

147/[MH-NH3-CH3OH]
+

179/[MH-NH3]
+
196/[MH]
+
218/[MNa]
+
(-) 155/[M+OH
-
- CO-CHO]
-
194/[M-H]
-
2 L-TrpOMe 218 (+) 132/[MH-CO-CH2O-CH2=NH]
+
143/[MH-OH

-CH

3-CO-NH

2]
+
159/[MH-CH3OH-CO]
+
170/[MH-OH

-CH3OH]
+
202/[MH-OH

]
+
219/[MH]
+
241/[MNa]
+
3 L-PheOMe 179 (+) 77/[MH-CH3OH-CO-NH3-C2H2]
+
103/[MH-CH3OH-CO-NH3]
+
120/[MH-CH3OH-CO]
+
131/[MH-OH

-CH3OH]
+
163/[MH-OH

]
+
180/[MH]
+
202/[MNa]
+
4 L-CysOMe 135 (+) 87/[MH-NH3-CH3OH]
+
102/[MH-NH3-OH

]
+
119/[MH-NH3]
+
136/[MH]
+
158/[MNa]
+
269/[M2-H2+H]
+
291/[M2-H2+Na]
+
5 L-ValOMe 131 (+) 132/[MH]
+
6 L-SerOMe 119 (+) 102/[MH-H2O]
+
120/[MH]
+
7 L-LeuOMe 145 (+) 146/[MH]
+
8 L-IleOMe 145 (+) 146/[MH]
+
9 L-TreOMe 133 (+) 102/[MH-CH3OH]
+
116/[MH-H2O]
+
134/[MH]
+
10

Se observă din tabelul 3 că receptorii 1 şi 5 pot fi cu uşurinţă gazde pentru aminocizii
metilesteri, că semnalele complecşilor protonaţi sunt majore sau intense în cadrul spectrelor de masă
dobândite în polaritatea pozitivă. În cazul calixarenei 5 nu se formează nici un complex gazdă-
oaspete (probabil, datorită obstacolului steric al grupărilor fenolice funcţionalizate responsabile
pentru lipsa de incluziune.
Calix 2 interacţionează slab cu aminoacizii metilesteri, excepţie făcând L-TrpOMe. Calix 3
interacţionează slab numai cu derivatul triptofanului. Cu toate acestea, compuşii înrudiţi ai
calixarenei 3, în special 3/A şi 3/C găzduiesc mai bine aminoacizii derivatizaţi. Receptorul 3/B se
comportă în mod similar cu produsul mamă. În toate cazurile, semnalele de masă ale calixarenelor
libere sunt observabile, în sensul că complexul gazdă-oaspete nu a fost cantitativ sau poate fi
defalcat în cadrul sursei de ioni. Ionizarea negativă nu produce nici un semnal care să ateste
formarea complecşilor gazdă-oaspete.

4.5. Concluzii


Capacitatea cali[4]xarenei funcţionalizate de a prinde un aminoacid metilester poate fi uşor
ecranată, deşi observarea formării ionului molecular protonat al complexului gazdă-oaspete este
evidentă în temeiul ionizării pozitive.
Deşi separarea şi caracterizarea calixarenelor de sinteză este posibilă prin intermediul HPLC
– ESI/MS, în toate încercările de a efectua izolarea cromatografică a unui complex de incluziune nu
s-au obţinut rezultate concludente, studiile urmând a fi continuate în acest sens. Izolarea ionilor
moleculari, corespunzători complecşilor gazdă-oaspete şi disocierea indusă colizional a acestora
conduce în continuare la concluzia ca fragmentarea nu poate să apară la nivelul celor doi parteneri
cu o conservare simultană a includerii aminoacizilor.
Deşi prin spectrometrie de masă nu s-au obţinut rezultate evidente privind formarea
complecşilor de incluziune ai aminoacizilor cu calixarenele funcţionalizate, rezultatele prezentate în
continuarea lucrării confirmă calitatea calix[4]arenelor funcţionalizate de a acţiona ca agenţi de
extracţie şi transportori prin membrane lichide în extracţia şi transportul unor aminoacizi alifatici şi
aromatici, nativi şi derivatizaţi.
11
5. STUDIUL EXTRACŢIEI AMINOACIZILOR ALIFATICI ŞI
AROMATICI CU RECEPTORI CALIXARENICI
FUNCŢIONALIZAŢI CU GRUPĂRI CARBOXILICE (1, 4)
ŞI GRUPĂRI AMIDICE (2, 3, 5)


5.1. Consideraţii generale

α-aminoacizii prezintă o importanţă deosebită, fiind utilizaţi în multe domenii ale
industriei farmaceutice, alimentare, cosmetice, etc. În general se obţin prin hidroliza
proteinelor şi sunt deci produşi naturali.
Calixarenele sunt molecule în formă de cupă, conţin 4, 6 sau 8 grupări fenolice unite
între ele prin punţi de metilen într-un macrociclu şi sunt capabile să formeze complecşi de
incluziune cu o largă varietate de specii oaspete[181 - 183].
Calixarenele funcţionalizate în calitate de extractanţi s-au dovedit a fi receptori
adecvaţi în extracţia cu solvenţi, în transportul prin membrane lichide precum şi în construcţia
senzorilor.
Recunoaşterea moleculară a compuşilor chimici şi biologici de către calix[n]arene are
la bază interacţii multiple necovalente de tipul legăturilor de hidrogen, forţe van Der Waals,
legături t-t stacking, cation t şi efecte hidrofobe care depind de tipul, forma şi flexibilitatea
receptorului şi a substratului [184].
În ultimii ani, s-au sintetizat o serie de calix[4]arene funcţionalizate, având grefate pe
ramura inferioară sau superioară ale calixarenei diverse grupări funcţionale capabile să
mărească proprietăţile acestora privind recunoaşterea moleculară a compuşilor chimici şi
biologici.


5.2. Echilibre de repartiţie în extracţia lichid-lichid

Extracţia lichid-lichid se utilizează pentru separarea unor amestecuri de compuşi şi
constă în punerea în contact a fazei lichide iniţiale în care se găsesc compuşii de separat cu un
solvent nemiscibil sau greu miscibil.


5.2.2. Extracţia bazată pe formarea unei perechi de ioni la interfaţa dintre cele
două faze

Considerăm un sistem eterogen lichid-lichid în care faza apoasă conţine atât un
aminoacid în forma protonată în funcţie de pH cât şi un anion
÷
A , iar faza organică conţine un
ligand macrociclic, L.
Daca anionul A
-
are dimensiunea şi structura compatibilă cu ligandul, aminoacidul se
poate extrage din faza apoasă în solventul organic sub forma unei perechi de ioni
) (
3
÷ +
÷ A NH R , iar complexul format va fi de forma ) (
3
÷ +
÷ LA NH R conform echilibrului:
· + ÷
÷ +
org w
L A NH R ) ( ) (
3 org
LA NH R ) (
3
÷ +
÷ (1.5)

































12

cu constanta de extractie
ex
K :


org w
org
ex
L A NH R
LA NH R
K
] [ ] [
] [
3
3
÷ +
÷ +
÷
÷
= (1.6)

în care: w – faza apoasă a sistemului
org – faza organică
] [
3
÷ +
÷ LA NH R - reprezintă concentraţia complexului (mol/L);
] [
3
÷ +
÷ A NH R - reprezintă concentraţia aminoacidului sub formă de pereche de
ioni;
] [L - concentraţia ligandului (mol/L);
Anionul A
-
poate fi baza conjugată a unui acid organic HA şi el se formează în soluţie
pe baza echilibrului:

÷ +
+ · + A O H O H HA
3 2
(1.7)
caracterizat de constanta de aciditate
'
a
K :
] [
] ][ [
3 '
HA
A O H
K
a
÷ +
= (1.8)

Această constantă determină domeniul de pH la care predomină A
-
în soluţie.
Ligandul macrociclic L se repartizează între cele două faze lichide ale sistemului în
baza echilibrului:
org w
L L ) ( ) ( · (1.9)

Caracterizat de constanta de repartitie
L
K :
w
org
L
L
L
K
] [
] [
= (1.10)

Pe baza echilibrelor individuale prezentate în relatiile (1.1), (1.3), (1.5) şi (1.7) se poate
determina echilibrul global al exracţiei perechii de ioni:

org org w w
LA NH R L A NH R ) ( ) ( ) ( ) (
3 3
÷ · + + ÷
÷ +
(1.11)

Având constanta globală de extracţie K
ex
:

org w w
w
ex
L A NH R
LA NH R
K
] [ ] [ ] [
] [
3
3
÷ +
÷
÷
= (1.12)


































13
Din reacţia de echilibru (1.11) rezultă că, în faza apoasă trebuie să se realizeze
condiţiile de pH care, în baza echilibrelor (1.1) şi (1.7), să asigure existenţa simultană a
speciilor
+
÷
3
NH R şi respectiv
÷
A .
Aminoacidul, fiind specia care face obiectul studiului asupra extracţiei sale în solventul
organic, rezultă că specia HAcare furnizează anionul de cuplaj A
-
trebuie aleasă în funcţie de
valoarea constantei
a
K a aminoacidului. Dacă specia HA are constanta de aciditate
'
a
K de
acelaşi ordin de mărime cu constanta de aciditate
a
K a aminoacidului, la pH-ul respectiv se
asigură atât formarea speciei
+
÷
3
NH R cât şi a speciei
÷
A în proporţii însemnate (~50%),
obţinându-se astfel condiţii de optimizare a extracţiei.
Deoarece valorile constantelor echilibrelor care implică specii încărcate şi care se
desfăşoară în solventul organic sunt foarte mici şi deci pot fi neglijate, echilibrul semnificativ
al extracţiei se defineşte astfel:


org w w
LA RNH A L RNH ) ( ) ( ) (
3 3
· +
÷ +
(1.13)

şi constanta de extracţie
ex
K' :

w w
org
ex
A L RNH
LA RNH
K
] [ ] [
] [
'
3
3
÷ +
= (1.14)

Se defineşte, de asemenea, raportul de distribuţie al aminoacidului între cele două faze
(org) şi (w), astfel:


w w
org
NH R NH R
LA NH R
D
] [ ] [
] [
3 2
3
+
÷ + ÷
÷
= (1.15)

Raportul de distribuţie D, definit ca raportul dintre concentraţia aminoacidului la
echilibru în fază organică şi în fază apoasă, serveşte ca o măsură a extractibilităţii şi stabilităţii
complexului format între ligand şi aminoacid în faza organică.



5.3. Condiţii experimentale
5.3.1. Reactivi utilizaţi în procesele de extracţie şi re-extracţie

 Calix 1 ( 25, 27 dihidroxi-26, 28 dicarboxil-p-terţbutil-calix[4]arenă);
 Calix 2 (25, 27 dihidroxi-26, 28 dihidroxi-izopropil-diamidă-p-terţbutil-
calix[4]arenă);
 Calix 3 (25, 27 dihidroxi-26, 28 trihidroxi-terţbutil-diamidă-p-terţ-butilcalix[4]arenă);
 Calix 4 (25, 26, 27, 28 tetracarboxil-p-terţbutil-calix[4]arenă);
 Calix 5 (25, 26, 27, 28 tetrahidroxietil-etoxi-amidă-p-terţbutil-calix[4]arenă ).

































14

Calixarenele 1-5 au fost sintetizate în laboratorul Laboratoire de Conception
Moléculaire al Universităţii din Strasbourg, Franţa (fig. 52) [178, 179].

O O O
O
H
HO
O
OH
O
H
O O O O
H
H
O
N H
O H
OH
O H
NH
O
O H
OH
OH
O O O O
H
H
O
N H
OH
OH
NH
O H
O
O H
O O O
O H
O
O
OH
O
O H
O
OH
O
O O O
O
O
O
O
O
N H
N H NH NH
O O O O
O H
O H OH OH
Calix 1 Calix 2
Calix 3 Calix 4
Calix 5


Figura 52. Structurile calix[4]arenelor funcţionalizate

 Aminoacizii alifatici şi aromatici metilesteri hidrocloruraţi şi nativi L-amino (L-
leucină (L-Leu), L-serină (L-Ser), L-izoleucină (L-Ile), L-valină (L-Val), L-cisteină
(L-Cys), L-treonină (L-Thr) şi aminoacizii aromatici; L-triptofan (L-Trp), L-
fenilalanină (L-Phe) şi L-tirozină (L-Tyr)), puritate > 98%, producător Sigma-Aldrich
(Taufkirchen, Germania) (fig. 49, cap. 4.2.1);

 Cloroform, puritate analitică, producător Merck (Darmstadt, Germania);

 Soluţie tampon (NaOAc/HCl, MES/NaOH, HEPES/NaOH, TAPS/NaOH şi AMP/HCl),
puritate analitică, producător Sigma-Aldrich (Taufkirchen, Germania)

 Apă bidistilată (Millipore)

5.3.2. Dispozitive şi aparatura de lucru

Extracţiile şi re-extracţiile aminoacizilor alifatici şi aromatici cu calix[4]arnele
funcţionalizate 1-5 s-au realizat în pâlnii de separare iar soluţiile stoc s-au preparat în baloane
cotate de 25 şi 50 ml. Pentru cântărirea compuşilor s-a utilizat balanţa analitică iar pentru
citirea absorbanţelor celor două faze s-a utilizat spectrofotometrul UV-VIS Jasco V-530. pH-
ul soluţiilor de aminoacizi s-a măsurat cu un pH-metru cu electrod de sticlă şi electrod de
referinţă.

Extracţia procentuală a fost calculată după relaţia Pedersen [26], astfel:

































15
100 %
0
0
×
÷
=
A
A A
E (1.19)
unde:
0
A - absorbanţa fazei apoase înainte de extracţie;
A- absorbanţa fazei apoase după extracţie;
sau considerând concentraţiile soluţiilor, expresia (1.19), poate fi scrisă:

100 ] / ) [( %
0 0
× ÷ = C C C E (1.20)

unde:
0
C şi C sunt concentraţiile iniţiale şi finale, înainte şi după extracţie.
Fiecare experiment a fost repetat de 5 ori.

Constantele de extracţie s-au calculat conform relaţiei:


] ][ [
] [
3
3
L NH R
L NH R
K
ex
+
+
÷
÷
= (1.4)

în care: ] [
3
L NH R
+
÷ - reprezintă concentraţia complexului după extracţie (mol/L);
] [
3
+
÷ NH R - reprezintă concentraţia aminoacidului în faza apoasă minus concentraţia
complexului (mol/L);
[L] - reprezintă concentraţia calixarenei în faza organică minus concentraţia
complexului (mol/L).
Coeficientul de extincţie s-a determinat prin legea Beer:

l c
A
·
= c (1.21)

unde: A – reprezintă absorbanţa aminoacidului după extracţia acestuia cu calixarena
derivatizată;
c – reprezintă concentraţia iniţială a aminoacidului;
l – reprezintă lungimea cuvei utilizate (1 cm).



5.4. Rezultate şi discuţii

5.4.1. Influenţa pH-ului în procesul de extracţie


5.4.1.1. Influenţa pH-ului în cazul aminoacizilor aromatici metilesteri

Rezultatele extracţiei celor patru receptori calixarenici, în funcţie de pH-ul soluţiei
apoase de aminoacid aromatic metilester, sunt prezentate în figurile 54, 55 şi 56.

































16


L-TrpOMe ( 0.25 mM )
0
10
20
30
40
50
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
pH
E
x
t
r
a
c
t
a
b
i
l
i
t
y

[
%
]

1 2 3 5
E
x
t
r
a
c
ţ
i
e

[
%
]


Figura 54. Variaţia extracţiei în funcţie de pH, pentru L-TrpOMe cu calix[4]arenele 1,2,3 şi 5 [186]
(C
L-TrpOMe
=2,5x10
-4
M în soluţie apoasă; C
Calix 1
=C
Calix 2
=C
Calix 3
=C
Calix 5
=5x10
-4
M în cloroform; T=25°C).


L-PheOMe ( 1.0 mM )
0
10
20
30
40
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
pH
E
x
t
r
a
c
ţ
i
e

[
%
]
1 2 3 5


Figura 55. Variaţia extracţiei în funcţie de pH, pentru L-PheOMe cu calix[4]arenele 1,2,3 şi 5 [186]
(C
L-PheOMe
=1x10
-3
M în soluţie apoasă; C
Calix 1
=C
Calix 2
=C
Calix 3
=C
Calix 5
=5x10
-4
M în cloroform; T=25°C).

L-TyrOMe (1.0 mM )
0
5
10
15
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
pH
E
x
t
r
a
c
ţ
i
e

[
%
]
1 2 3 5


Figura 56. Variaţia extracţiei în funcţie de pH, pentru L-TyrOMe cu calix[4]arenele 1,2,3 şi 5 [186]
(C
L-TyrOMe
=1x10
-3
M în soluţie apoasă; C
Calix 1
=C
Calix 2
=C
Calix 3
=C
Calix 5
=5x10
-4
M în cloroform; T=25°C).

După cum se observă din graficele de mai sus, pH-ul optim al soluţiei apoase de
aminoacid în procesul de extracţie este 5,5.
1,7 3,2 0 0 10,7
1,0 0 0 1,5 8,4
7,4 2,1 5,2 0 7,5
11,2 7,1 13,1 2,2 6,4
34,8 24,5 22,1 42,1 5,5
3,4 6,1 4,4 2,7 3,3
1,3 4,1 2,9 4,7 2,2
0 1,2 0 1,4 1,5
Calix 5
(E%)
Calix 3
(E%)
Calix 2
(E%)
Calix 1
(E%) pH
L-TrpOMe
1,7 3,2 0 0 10,7
1,0 0 0 1,5 8,4
7,4 2,1 5,2 0 7,5
11,2 7,1 13,1 2,2 6,4
34,8 24,5 22,1 42,1 5,5
3,4 6,1 4,4 2,7 3,3
1,3 4,1 2,9 4,7 2,2
0 1,2 0 1,4 1,5
Calix 5
(E%)
Calix 3
(E%)
Calix 2
(E%)
Calix 1
(E%) pH
L-TrpOMe
1,0 0 0 0 10,7
0 0 0 1,0 8,4
2,1 3,5 1,0 7,5 7,5
4,5 2,1 5,1 8,4 6,4
16,8 16,8 22,7 35,8 5,5
9,9 0 12,8 8,1 3,3
0 0 0 0 2,2
0,5 0 0,3 0 1,5
Calix 5
(E%)
Calix 3
(E%)
Calix 2
(E%)
Calix 1
(E%) pH
L-PheOMe
1,0 0 0 0 10,7
0 0 0 1,0 8,4
2,1 3,5 1,0 7,5 7,5
4,5 2,1 5,1 8,4 6,4
16,8 16,8 22,7 35,8 5,5
9,9 0 12,8 8,1 3,3
0 0 0 0 2,2
0,5 0 0,3 0 1,5
Calix 5
(E%)
Calix 3
(E%)
Calix 2
(E%)
Calix 1
(E%) pH
L-PheOMe
0 0 0 1,0 10,7
0 0 0 0 8,4
2,5 0 1,1 4,3 7,5
3,2 2,1 3,2 7,9 6,4
6,4 9,3 5,8 13,9 5,5
3,3 1,2 3,4 3,4 3,3
2,4 3,3 4,1 4,5 2,2
3,0 4,7 0 4,9 1,5
Calix 5
(E%)
Calix 3
(E%)
Calix 2
(E%)
Calix 1
(E%) pH
L-TyrOMe
0 0 0 1,0 10,7
0 0 0 0 8,4
2,5 0 1,1 4,3 7,5
3,2 2,1 3,2 7,9 6,4
6,4 9,3 5,8 13,9 5,5
3,3 1,2 3,4 3,4 3,3
2,4 3,3 4,1 4,5 2,2
3,0 4,7 0 4,9 1,5
Calix 5
(E%)
Calix 3
(E%)
Calix 2
(E%)
Calix 1
(E%) pH
L-TyrOMe

































17
Ordinea randamentelor de extracţie pentru cei trei aminoacizi metilesteri la pH ~ 5,5
este: L-TrpOMe > L-PheOMe > L-TyrOMe.
Din punct de vedere al ligandului, la pH ~ 5,5, cel mai bun extractant este Calix 1
pentru toţi cei trei aminoacizi cu un randament de extracţie de 42,1 % în cazul L-TrpOMe,
35,8 % în cazul L-PheOMe şi 13,9 % în cazul L-TyrOMe. Ordinea celorlalţi compuşi
calixarenici este diferită de la un aminoacid la celălalt. Cea mai mică valoare a randamentului
de extracţie la pH 5,5 este în cazul aminoacidului L-TyrOMe extras de Calix 2, având
extractibilitatea 5,8 %.


5.4.4. Studiul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici metilesteri
cu calix[4]arene funcţionalizate


5.4.4.1. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu calix[4]arena funcţionalizată 1

Spectrele obţinute în urma extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici metilesteri
cu calixarena derivatizată 1 sunt prezentate în figura 66.

L-TrpOMe L-PheOMe
L-TyrOMe
ì=278 nm ì=257 nm
ì=274 nm


Figura 66. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie şi re-extracţie ale
aminoacizilor aromatici metilesteri cu Calix 1.
( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( _____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
( _____ ) spectrul UV-Vis după re-extracţie.

Rezultatele obţinute în cazul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici
metilesteri cu calix[4]arena funcţionalizată 1 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

































18

Tabelul 6. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu Calix 1
(C
L-TrpOMe
=2,5x10
-4
M; C
L-PheOMe
=1x10
-3
M; C
L-TyrOMe
=1x10
-3
M în soluţie apoasă;
C
Calix 1
=5x10
-4
M în cloroform, T = 25°C).








Din tabelul 6, se poate observa că ordinea de descreştere a extracţiei celor trei
aminoacizi este următoarea:

L-TrpOMe (50,1%) >L-TyrOMe (23,8%) >L-PheOMe (12,4%)

După cum se observă, atât în cazul extracţiei cât şi în cazul re-extracţiei, cele mai mari
valori ale procentelor de extracţie şi re-extracţie se regăsesc la aminoacidul L-TrpOMe.
Atât structura aminoacidului cât şi hidrofobicitatea influenţează modul de manifestare
al acestuia [175].


5.4.4.3. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu
calix[4]arena funcţionalizată 3

Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie şi re-extracţie ale celor trei
aminoacizi cu Calix 3 sunt prezentate în figura 68.
L-TrpOMe L-PheOMe
L-TyrOMe
ì=278 nm ì=257 nm
ì=274 nm

Figura 68. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale
aminoacizilor aromatici metilesteri cu Calix 3.
Calix 1
Aminoacid Extracţie
(%)
RSD
(%)
Re-extracţie
(%)
RSD
(%)
L-TrpOMe 50,1 2,4 49,2 1,8
L-PheOMe 23,8 1,5 11,5 0,9
L-TyrOMe 12,4 1,2 10,1 1,3

































19
( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( _____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
( _____ ) spectrul UV-Vis după re-extracţie.
Valorile procentelor de extracţie şi re-extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri
cu calix[4]arena funcţionalizată 3 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 8. Rezultatele obţinute în cazul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici cu Calix 3
(C
L-TrpOMe
=2,5x10
-4
M; C
L-PheOMe
=1x10
-3
M; C
L-TyrOMe
=1x10
-3
M în soluţie apoasă;
C
Calix 3
=5x10
-4
M în cloroform; T = 25°C).

Calix 3
Aminoacid Extracţie
(%)
RSD
(%)
Re-extracţie
(%)
RSD
(%)
L-TrpOMe 61,1 2,7 57,1 3,3
L-PheOMe 21,4 1,6 20,7 2,1
L-TyrOMe 16,7 2,5 8,2 2,2

Din tabelul 8, se observă că aminoacidul L-TrpOMe este extras de Calix 3 în proporţie
de 61,1 % şi se regăseşte după re-extracţie în faza apoasă acidă (pH 1,5) în proporţie de
57,1 %. În cazul extracţiei aminoacidului L-PheOMe (21,4 %), acesta se regăseşte în faza
apoasă acidă într-un procent de 20,7 % .
L-TyrOMe este extras de Calix 3 în proporţie de 16,7 % şi se regăseşte în faza apoasă
acidă în proporţie de 8,2 %. Ca şi în cazul calix[4]arenei derivatizată 2, ordinea extracţiei este
L-TrpOMe > L-PheOMe > L-TyrOMe.


5.4.4.5. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu calix[4]arena funcţionalizată 5

Spectrele UV-Vis obţinute în procesul de extracţie al aminoacizilor L-TrpOMe şi L-
PheOMe cu Calix 5 sunt prezentate în figura 70.
L-TrpOMe L-PheOMe
ì=278 nm ì=257 nm


Figura 70. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale
aminoacizilor aromatici metilesteri cu Calix 5.
( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( _____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
( _____ ) spectrul UV-Vis după re-extracţie.



































20
Randamentele de extracţie şi re-extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri cu
calix[4]arena funcţionalizată 5 sunt prezentate mai jos:

Tabelul 10. Rezultatele obţinute în cazul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici cu Calix 5
(C
L-TrpOMe
=2,5x10
-4
M; C
L-PheOMe
=1x10
-3
M; C
L-TyrOMe
=1x10
-3
M în soluţie apoasă;
C
Calix 4
=5x10
-4
M în cloroform; T = 25°C)

Calix 5
Aminoacid Extracţie
(%)
RSD
(%)
Re-extracţie
(%)
RSD
(%)
L-TrpOMe 65,8 2,3 62,0 0,9
L-PheOMe 13,5 3,5 10,1 0,7
L-TyrOMe 6,3 1,3 1,9 0,2


Din tabelul 10, se poate vedea ca ordinea de descreştere a extracţiei celor trei
aminoacizi este următoarea: L-TrpOMe (65,8 %) >L-PheOMe (13,5 %) >L-TyrOMe (6,3 %).
Atât extracţia, cât şi re-extracţia variază la fel ca în cazul receptorului 2 în sensul L-
TrpOMe > L-PheOMe > L-TyrOMe.
Ca şi la ceilalţi receptori, atât în cazul extracţiei cât şi în cazul re-extracţiei, cele mai
mari valori ale randamentelor de extracţie şi re-extracţie se regăsesc la aminoacidul L-
TrpOMe. Atât structura acestuia cât şi hidrofobicitatea influenţează modul de legare al
acestuia.


5.4.5. Studiul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor alifatici metilesteri
cu calix[4]arene funcţionalizate


5.4.5.1. Extracţia şi re-extracţia serinei metilester cu
calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5

Serina este unul dintre cei doi
aminoacizi hidroxil. Atât serina cât şi alanina
sunt în general considerate hidrofile datorită
capacităţii de lipire a acestora de hidrogen din
gruparea hidroxil. Serina diferă de alanină prin
faptul că unul dintre hidrogenii din gruparea
metilen se înlocuieşte cu o grupre hidroxil.


Structura serinei metilester este
prezentată mai jos în figura 71.


OCH
3
NH
3
+
Cl
-
O H
O


Figura 71. Structura serinei metilester
Spectrele UV-Vis obţinute în urma extracţiei L-SerOMe cu receptorii calixarenici 1, 2,
3 şi 5 sunt prezentate în figura 72.

































21
L-SerOMe

Figura 72. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale
L-SerOMe cu Calix 1, 2, 3, 5.

Calix 1 (ì = 282,5 nm) ( ____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 2 (ì = 281 nm) ( ------- ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 3 (ì = 280 nm) ( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţi; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 5 (ì = 280,5 nm) ( _____) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;

Rezultatele obţinute în cazul extracţiei şi re-extracţiei serinei metilester cu
calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 sunt prezentate în tabelul 11.

Tabelul 11. Rezultatele obţinute în cazul extracţiei şi re-extracţiei serinei metilester cu calix[4]arenele
funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5
(C
L-SerOMe
=1x10
-3
M în sol. apoasă); C
Calix 1
= C
Calix 2
= C
Calix 3
=

C
Calix 5
=5x10
-4
M în cloroform; T = 25°C).










Ordinea extracţiei aminoacidului cu calixarenele derivatizate 1, 2, 3 şi 5 este următoarea:

Calix 5 (44,2 %) > Calix 3 (18,2 %) > Calix 2 (17,8 %) > Calix 1 (12,8 %).

Gruparea hidroxil din structura serinei metilester, induce acesteia o comportare
hidrofilă. În urma extracţiei aceasta are afinitate mai mare pentru calixarena tetraamidă 5 decât
pentru celelalte calixarene legându-se posibil, de lanţurile hidrocarbonate din partea inferioara
a calixarenei.
Dacă în cazul extracţiei, valorile cresc de la receptorul calixarenic 1 la receptorul 5, în
cazul re-extracţiei, valorile scad de la receptorul 1 la receptorul 5.

L-SerOMe
Receptor Extracţie
(%)
RSD
(%)
Re-extracţie
(%)
RSD
(%)
Calix 1 12,8 0,9 6,2 1,1
Calix 2 17,8 0,7 17,9 2,5
Calix 3 18,2 2,1 3,1 0,4
Calix 5 44,2 2,4 0,8 0,2

































22
În cazul re-extracţiei, calixarena 1 cu două grupări carboxil în structura ei, eliberează
cel mai uşor aminoacidul în faza apoasă acidă (pH=1,5) iar calixarena 5 cu patru grupări
amide rămâne puternic legată de aminoacidul extras din faza apoasă.


5.4.5.3. Extracţia şi re-extracţia leucinei metilester cu calix[4]arenele
funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5

Leucina ca şi izoleucina şi valina,
prezintă o ramificaţie în lanţul alifatic. În
comparaţie cu valina, leucina are o grupare
metilen suplimentară, dar ambele sunt
hidrofobe şi în general înglobate în pliurile
proteinei.
Structura leucinei metilester este
prezentată în figura 75.
OCH
3
NH
3
+
Cl
-
O
C H
3
C H
3


Figura 75. Structura leucinei metilester

Spectrele UV-Vis obţinute în urma extracţiei şi re-extracţiei L-LeuOMe cu Calix 1, 2,
3 şi 5 sunt prezentate în figura 76.
L-LeuOMe

Figura 76. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale
L-LeuOMe cu Calix 1, 2, 3, 5.

Calix 1 (ì = 282,5 nm) ( ____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 2 (ì = 281 nm) ( ------- ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 3 (ì = 280 nm) ( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţi; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 5 (ì = 280,5 nm) ( _____) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;


Valorile extracţiei şi re-extracţiei aminoacidului alifatic cu calix[4]arenele
funcţionalizate sunt prezentate în tabelul 13.





































23

Tabelul 13. Extracţia şi re-extracţia leucinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5
(C
L-LeuOMe
=1x10
-3
M în sol. apoasă; C
Calix 1
= C
Calix 2
= C
Calix 3
=

C
Calix 5
=5x10
-4
M în cloroform; T = 25°C.)










În cazul L-LeuOMe, ordinea de descreştere a extracţiei este aceeaşi ca şi în cazul
izoleucinei şi anume:
Calix 5 (73,1 %) > Calix 3 (27,5 %) > Calix 1 (33,1 %) > Calix 2 (0,0 %)

În cazul extracţiei celor doi aminoacizi alifatici izomeri cu calixarena 2 diacidă se
poate observa din grafic că leucina nu se extrage, iar randamentul pentru izoleucină este foarte
mic (1,7 %).
Cele două grupări carboxil grefate pe structura calixarenei 2 influenţează extracţia
celor doi aminocizi.
Ligandul 3, este singurul care eliberează aminoacidul în faza apoasă acidă în urma re-
extracţiei cu un randament de 5,0 %.

5.4.5.4. Extracţia şi re-extracţia valinei metilestercu calix[4]arenele
funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5


Valina, un aminoacid esenţial, este hidrofobă şi se găseşte de obicei în interiorul
proteinei. Valina diferă de treonină prin înlocuirea grupării hidroxil cu o grupare metil.
Valina şi treonina sunt aproximativ de aceeaşi formă şi volum. Este dificil chiar şi într-
o structură de înaltă rezoluţie a unei proteine pentru a distinge valina de treonină.
Structura valinei metilester este prezentată în figura 77.

OCH
3
NH
3
+
Cl
-
C H
3
O CH
3


Figura 77. Structura valinei metilester

Spectrele UV-Vis obţinute în urma extracţiei şi re-extracţiei L-ValOMe cu Calix 1, 2,
3 şi 5 sunt prezentate în figura 78.
L-LeuOMe
Receptor Extracţie
(%)
RSD
(%)
Re-extracţie
(%)
RSD
(%)
Calix 1 33,1 2,7 - -
Calix 2 - - - -
Calix 3 27,5 3,9 5,0 1,6
Calix 5 73,1 3,5 - -

































24
L-ValOMe


Figura 78. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale
L-ValOMe cu Calix 1, 2, 3, 5.

Calix 1 (ì = 282,5 nm) ( ____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 2 (ì = 281 nm) ( ------- ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 3 (ì = 280 nm) ( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţi; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 5 (ì = 280,5 nm) ( _____) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;

Valorile procentelor de extracţie şi re-extracţie ale aminoacidului valină metilester cu
calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 sunt prezentate în tabelul 14.

Tabelul 14. Extracţia şi re-extracţia valinei metilester
cu calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5
(C
L-ValOMe
=1x10
-3
M în sol. apoasă; C
Calix 1
= C
Calix 2
= C
Calix 3
=

C
Calix 5
=5x10
-4
M în cloroform; T = 25°C)

L-ValOMe
Receptor Extracţie
(%)
RSD
(%)
Re-extracţie
(%)
RSD
(%)
Calix 1 51,4 2,8 - -
Calix 2 - - - -
Calix 3 45,1 2,2 18,0 2,7
Calix 5 28,2 4,5 1,5 2,1

Ca şi în cazul leucinei, receptorul 2 nu extrage aminoacidul din faza apoasă.
Dacă la aminoacizii prezentaţi anterior, cel mai bun extractant este calixarena
derivatizată 5, în cazul valinei metilester, cel mai bun extractant este calixarena 1 (51,4 %),
urmată de calixarena 3 cu un randament de 45,1 % şi calixarena 5 cu un randament de
extracţie de 28,2 %. În cazul re-extracţiei, receptorul 3 eliberează aminoacidul în faza apoasă
acidă cu un randament de 18,0 %.





































25

5.4.5.5. Extracţia şi re-extracţia cisteinei metilester cu calix[4]arenele
funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5

Cisteina este unul dintre cei doi aminoacizi care conţin sulf; celălalt este metionina.
Cisteina diferă de serină printr-un singur atom – atomul de sulf din gruparea tiol înlocuieşte
atomul de oxigen din gruparea hidroxil.
Luând în considerare diferenţele, de exemplu dintre H
2
O si H
2
S, cei doi aminoacizi
sunt totuşi, mult mai diferiţi în proprietăţile lor fizice şi chimice decât ar putea sugera
asemănarea lor.
Structura cisteinei metilester este prezentată în figura 79.

OCH
3
NH
3
+
Cl
-
O
SH

Figura 79. Structura cisteinei metilester

Cisteina, joacă un rol-cheie în stabilizarea proteinei extracelulare. Cisteina poate
reacţiona cu ea însăşi pentru a forma un dimer oxidat de formare a unei obligaţiuni disulfit.
Într-o celulă mediul este prea puternic pentru formarea disulfitului, dar în mediul
extracelular, disulfitul se poate forma şi joacă un rol-cheie în stabilizarea multor astfel de
proteine extracelulare, cum ar fi enzimele digestive ale intestinului subţire.
Spectrele UV-Vis obţinute în urma extracţiei şi re-extracţiei L-CysOMe cu Calix 1, 2,
3 şi 5 sunt prezentate în figura 80.
L-CysOMe

Figura 80. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale
L-CysOMe cu Calix 1, 2, 3, 5.

Calix 1 (ì = 282,5 nm) ( ____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 2 (ì = 281 nm) ( ------- ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 3 (ì = 280 nm) ( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţi; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;
Calix 5 (ì = 280,5 nm) ( _____) spectrul UV-Vis înainte de extracţie; ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie;


































26
Valorile extracţiei şi re-extracţiei cisteinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate
sunt prezentate în tabelul 15.

Tabelul 15. Extracţia şi re-extracţia cisteinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5
(C
L-CysOMe
=1x10
-3
M în sol. apoasă; C
Calix 1
= C
Calix 2
= C
Calix 3
=

C
Calix 5
=5x10
-4
M în cloroform; T = 25°C.)

L-CysOMe
Receptor Extracţie
(%)
RSD
(%)
Re-extracţie
(%)
RSD
(%)
Calix 1 28,8 3,3 1,1 0,6
Calix 2 - - - -
Calix 3 22,8 2,8 - -
Calix 5 30,2 2,5 1,2 0,3

Din tabelul de mai sus, se poate vedea ca ordinea în care are loc extracţia
aminoacidului este următoarea:
Calix 5 (30,2 %) > Calix 1 (28,8 %) > Calix 3 (22,8 %) > Calix 2 (0,0 %)
În cazul re-extracţiei, regăsirea aminoacidului în faza apoasă acidă (pH=1,5) are loc cu
un randament foarte slab numai în cazul receptorilor 1 (1,1 %) şi 5 (1,2 %).
Ca şi la ceilalţi doi aminoacizi (leucină şi valină) şi în cazul cisteinei, receptorul 2
diacid nu extrage aminoacidul din faza apoasă.
Atât structura aminoacidului cât şi hidrofobicitatea acestuia influenţează modul de
manifestare al extracţiei.


5.4.6. Extracţia aminoacizilor aromatici metilesteri cu diferite concentraţii
de compus calixarenic

Pentru a vedea cum variază randamentele de extracţie în funcţie de concentraţia
diferită de ligand, s-au realizat extracţii pentru cei trei aminoacizi aromatici metilester de
concentraţie (1 x 10
-3
M) cu concentraţii variate de Calix 3, respectiv (10
-4
M; 2 x 10
-4
M; 2,5 x
10
-4
M şi 5 x 10
-4
M).
[Calix 3] (M x 10
-4
M)
E
x
t
r
a
c
ţ
i
e

(
%
)

R
2
= 0,9842
R
2
= 0,9471
R
2
= 0,8729
0
10
20
30
40
50
60
1 1,5 2 2,5 3 4 5
L-TyrOMe
L-PheOMe
L-TrpOMe

Figura 83. Extracţia aminoacizilor aromatici în funcţie de concentraţia de ligand[175].




























27

Se poate observa că extracţia lui L-TrpOMe este relativ mai mare decât cea
corespunzătoare aminoacizilor L-PheOMe şi L-Tyr-OME. Ca atare, receptorul 3 se comportă
selectiv în extracţia aminoacizilor aromatici de mai sus.


5.4.8. Studiul stoechiometriei aminoacizilor aromatici metilesteri în
raport cu cali[4]arenele funcţionalizate


5.4.8.1. Determinarea raportului de distribuţie (D)


Raportul de distribuţie se calculează cu formula de mai jos:


w
org
RNH
L RNH
D
] [
] [
3
3
+
= (ec. 1.23)

unde:
org
L RNH ] [
3
- reprezintă concentraţia aminoacidului în faza organică

w
RNH ] [
3
+
- reprezintă concentraţia aminoacidului în faza apoasă

Pentru a calcula concentraţia aminoacidului în faza organică, s-a determinat întâi concentraţia
complexului prin legea Beer, astfel:

l c A · · = c (1.25)
de unde: concentraţia complexului, | |
l
A
complex
·
=
c
(1.26)

iar concentraţia aminoacidului din faza apoasă
) (
] [
w
A , este dată de concentraţia iniţială a
aminoacidului minus concentraţia complexului ] [complex .

Raportul de distribuţie D, va lua forma de mai jos:


]) [ ] ([
] [
complex AA
complex
D
÷
= (1.27)

Raportul de distribuţie obţinut cu formula de mai sus s-a logaritmat şi s-a reprezentat
grafic în funcţie de logaritmul concentraţiilor de ligand. Din panta dreptei obţinută grafic
printr-o dependenţă liniară ligand – aminoacid, s-a determinat stoechiometria formării
complecşilor.
































28
5.4.8.2 Raportul de combinare al L-TrpOMe cu calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5


Reprezentarea grafică a logaritmului coeficientului de distribuţie în funcţie de
logaritmul concentraţiei de ligand pentru aminoacidul L-TrpOMe, cu calix[4]arenele
funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5, la pH 5,5 (tampon MES/NaOH), este dată în figura 86.

L-TrpOMe
-1,5
-1
-0,5
0
-4,2 -4 -3,8 -3,6 -3,4 -3,2
log [L]
l
o
g

D
Calix 1
Calix 2
Calix 3
Calix 5
R
2
= 0,958
R
2
= 0,9556
R
2
= 0,9593
R
2
= 0,8449


Figura 86. Raportul de combinare al L-TrpOMe cu Calix 1,2,3 şi 5

Din figura de mai sus se observă că pentru toţi cei patru compuşi calixarenici există o
dependenţă între coeficientul de distribuţie şi concentraţia de ligand. Din panta dreptei se
obţine un raport de combinare de 1:2, aminoacid:calix[4]arenă pentru toţi cei patru complecşi
formaţi între L-TrpOMe şi calixarenele funcţionalizate 1-5.
Grupările funcţionale introduse în structura ligandului macrociclic au un rol important
în determinarea stoechiometriei formării complecşilor.


5.4.8.3. Raportul de combinare al L-PheOMe cu calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5

Reprezentarea grafică a logaritmului coeficientului de distribuţie în funcţie de
logaritmul concentraţiei de ligand pentru L-PheOMe cu calix[4]arenele 1, 2, 3 şi 5 conduce la
un raport de combinare de 1:2, aminoacid-ligand.

L-PheOMe
-2
-1,5
-1
-0,5
0
-4,2 -4 -3,8 -3,6 -3,4 -3,2
log [L]
l
o
g

D
Calix 1
Calix 2
Calix 3
Calix 5
R
2
= 0,9882
R
2
= 0,9918
R
2
= 0,9124
R
2
= 0,9102


Figura 87. Raportul de combinare al L-PheOMe cu Calix 1,2,3 şi 5

Din graficele de mai sus se observă că raportul de combinare este de 1:2 aminoacid-
receptor calixarenic.




























29
Se poate conclude că structura aminoacidului şi hidrofobicitatea acestuia influenţează
puternic extracţia şi modul de combinare al acestuia cu agentul de complexare.


5.4.9. Determinarea constantelor de extracţie ale aminoacizilor aromatici
metilesteri cu calix[4]arene funcţionalizate

Determinarea constantelor de extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri dintr-o
fază apoasă într-o fază organică s-a realizat în două etape, astfel:

1. Determinarea coeficientului de extincţie c
Pentru a determina coeficientul de extincţie c , s-au făcut extracţii la pH = 5,5 folosind
o concentraţie foarte mică de aminoacid şi o concentraţie mare de ligand, astfel încât ligandul
să extragă întreaga cantitate de aminoacid.
Coeficientul de extincţie c , s-a calculat după legea Beer-Lambert-Bouguer:
l c A · · = c
de unde:

l c
A
·
= c (ec. 1.21)
A – reprezintă absorbanţa aminoacidului după extracţia acestuia cu calixarena
derivatizată.
c – reprezintă concentraţia iniţială a aminoacidului
l – reprezintă lungimea cuvei utilizate (1 cm)

2. Determinarea constantelor de extracţie
ex
K
Pentru determinarea constantelor de extracţie, s-au realizat extracţii la pH = 5,5
(tampon MES/NaOH) menţinându-se concentraţia aminoacidului constantă şi variind
concentraţia ligandului.
Formarea complexului calixarena-aminoacid are la bază următoarea reacţie:
L NH R L NH R
+ +
÷ · + ÷
3 3
(1.28)
în care:
+
÷
3
NH R - reprezintă aminoacidul aromatic sau alifatic
L – calix[4]arena 1, 2, 3, sau 5
L NH R
+
÷
3
- reprezintă complexul format în urma extracţiei
Constanta de extracţie este prezentată mai jos, sub forma:

] ][ [
] [
3
3
L NH R
L NH R
K
ex
+
+
÷
÷
= (ec. 1.4)
în care: ] [
3
L NH R
+
÷ - reprezintă concentraţia complexului după extracţie (mol/L)
] [
3
+
÷ NH R - reprezintă concentraţia aminoacidului în faza apoasă minus
concentraţia complexului (mol/L)




























30
[L] - reprezintă concentraţia calixarenei în faza organică minus
concentraţia complexului (mol/L)


Concentraţia complexului aminoacid-ligand, după extracţie se determină din legea Beer, astfel:
l c A · · = c
de unde:

l
A
c
·
=
c
(ec. 1.26)
în care: A – reprezintă absorbanţa fazei apoase după extracţie
c - reprezintă coeficientul de extincţie calculat anterior (ecuaţia 1.21)
L – lungimea cuvei (1 cm)

Pentru fiecare aminoacid în parte, s-au determinat trei constante de extracţie pentru
concentraţii diferite de ligand şi s-a făcut o medie a acestora. Rezultatele obţinute sunt
prezentate în tabelul 19.


Tabelul 19. Constantele de extracţie ale aminoacizilor aromatici
metilesteri cu calix[4]arenele funcţionalizate 1,2,3 şi 5

CALIX
Aminoacid
L-TrpOMe L-PheOMe L-TyrOMe
ε
λ = 278
(L/mol·cm)

Log K
ex
ε
λ = 257
(L/mol·cm)
Log K
ex

ε
λ = 274
(L/mol cm)
Log K
ex

1 4970 3,19 ± 0,05 2320 2,38 ± 0,10 2280 2,21 ± 0,08
2 2348 3,84 ± 0,08 2756 2,93 ± 0,09 - -
3
5420 3,00 ± 0,06 2427 2,19 ± 0,07 2376 2,24 ± 0,06
5 4780 3,06 ± 0,07 2523 2,90 ± 0,09 - -
C
aminoacid
= 3,0 x 10
-5
– 2.5 x 10
-4
M; C
ligand
= 1.0 x 10
-4
– 5.0 x 10
-4
M;
pH = 5,5 (MES/NaOH tampon), T = 25° C. [189]


După cum se observă din tabelul 19, există diferenţe clare între constantele de extracţie
ale celor trei aminoacizi aromatici.

Constantele de extracţie ale L-TrpOMe sunt mai mari decât ai celorlalţi doi aminoacizi
pentru toţi compuşii calixarenici. De menţionat este faptul că L-TrpOMe este cel mai hidrofob
dintre cei trei aminoacizi şi are selectivitatea cea mai mare.
































31

5.6. Concluzii


Din capitolul de mai sus, în urma rezultatelor prezentate se pot obţine următoarele
concluzii:

Structura ligandului şi hidrofobicitatea aminoacidului influenţează eficienţa extracţiei.
Rezultatele experimentale sugerează faptul că atât aminoacizii aromatici nativi şi
derivatizaţi cât şi aminoacizii alifatici sunt extraşi din faza apoasă în faza organică de către
calixarenele funcţionalizate 1-5 cu randamente cuprinse între 2,3 % (L-Tyr) – 10,2 % (L-Trp)
în cazul aminoacizilor aromatici nativi şi 1,0 % (L-TyrOMe) – 73,1 % (L-LeuOMe).
Extractibilitatea este esenţial controlată de structura calixarenelor funcţionalizate, de
pH şi de natura aminoacidului.
În cazul triptofanului metilester, datorită hidrofobicităţii ridicate a acestuia se obţin
randamente de extracţie mai ridicate decât în cazul celorlalţi aminoacizi.
Raportul de combinare al calix[4]arenelor funcţionalizate cu aminoacizii aromatici
studiaţi este 1:2 aminoacid-ligand.
Se presupune că derivatizarea calix[4]arenelor, mai ales grupările OH, lanţurile
glicolice şi grupările amido, cunoscute pentru abilitatea lor de a forma legături de hidrogen şi
interacţii electrostatice joacă un rol important în legarea aminoacizilor derivatizaţi.


















































32

6. STUDIUL TRANSPORTULUI AMINOACIZILOR AROMATICI
NATIVI SI DERIVATIZAŢI CU CALIX[4]ARENE FUNCŢIONALIZATE
CU GRUPĂRI CARBOXILICE (1, 4) ŞI GRUPĂRI AMIDICE (2, 3, 5)


6.1. Consideraţii generale

Este binecunoscut faptul că pentru calix[4]arenă, cavitatea nu este suficient de mare
pentru a include anumite molecule, dar funcţionalizarea acesteia permite obţinerea de site-uri
externe adecvate pentru a forma complecşi cu compuşi de interes chimic şi biologic [45, 185,
189, 191].
Capitolul de faţă abordează transportul selectiv activ prin membrane lichide asistat de
gradientul de pH, al aminoacizilor aromatici nativi şi metilesteri hidrocloruraţi folosind ca
transportori o serie de calix[4]arene funcţionalizate cu grupări carboxil şi amido, lanţuri
glicolice şi grupări hidroxil.
Calixarenele funcţionalizate folosite ca transportori prin membrane lichide în scopul
transportului aminoacizilor aromatici nativi şi metilesteri hidrocloruraţi din faza sursă apoasă
( pH = 5,5, MES/NaOH) în faza receptoare ( pH = 1,5, NaOAc/HCl), conduc la obţinerea unor
randamente de transport semnificative.
Rezultatele obţinute au fost corelate cu cele obţinute la extracţia cu solvenţi.

6.2.2. Dispozitive utilizate în procesele de transport

Transportul aminoacizilor aromatici nativi şi derivatizaţi, s-a realizat cu dispozitivele
membranare prezentate în figura 95.

Tub de sticlă rotativ
Sticlă protectoare
Faza sursă - interior
Faza receptoare - exterior
Membrana
Agitator magnetic
Pahar de sticlă
Flux
Faza
receptoare
Faza
sursă
Membrana
Faza
receptoare
Faza
sursă
Membrana
agitator
magnetic


Figura 95. Dispozitive de transport




























33
Componenţa celor trei faze:
1. faza sursă: 10 ml soluţie apoasă de aminoacid nativ sau metilester cu concentraţii cuprinse
între 2.5 x 10
-4
şi 1.0 x 10
-3
M, pH = 5.5 (tampon MES/NaOH), (fig. 95);
2. membrana: 25 ml calix[4]arena funcţionalizată în cloroform de concentraţie 5 x 10
-4
M;
3. faza receptoare: 10 ml soluţie apoasă pH = 1,5 (tamponNaOAc/HCl), (fig. 95).


6.5. Rezultate şi discuţii


6.5.2. Transportul aminoacizilor aromatici derivatizaţi cu calix[4]arene funcţionalizate


6.5.2.1 Transportul aminoacizilor cu calix[4]arena funcţionalizată 1

Derivatizarea aminoacizilor aromatici le conferă proprietatea de a fi mai hidrofobi decât
aminoacizii nativi conducând la randamente de transport foarte mari, chiar de 98 %.
Spectrele UV-Vis obţinute în urma transportului aminoacizilor aromatici cu Calix 1
sunt prezentate în figura 97.

L-TrpOMe
ì = 278 nm
L-PheOMe
ì = 257 nm
L-TyrOMe
ì = 274 nm


Figura 97. Spectrele UV-VIS pentru transportul aminoacizilor aromatici cu Calix 1.
( ___ ) spectrele UV-Vis ale aminoacizilor înainte de transport ;
( ___ ) spectrele UV-Vis ale aminoacizilor în faza sursă după transport;
( ___ ) spectrele UV-Vis ale aminoacizilor în faza receptoare după transport.


Rezultatele obţinute pentru transportul celor trei aminoacizi aromatici cu calix[4]arena
funcţionalizată 1 sunt prezentate în figura 98.




























34
98,8%
88,1%
1,1%
0
20
40
60
80
100
T
r
a
n
s
p
o
r
t

[
%
]
L-TrpOMe L-PheOMe L-TyrOMe
Calix 1

Figura 98. Transportul L-TrpOMe, L-PheOMe şi L-TyrOMe
cu calix[4]arena funcţionalizată 1[176]
(faza apoasă: [aminoacizii aromatici metilesteri] 1x10
-3
M, pH =5,5; faza organică: [Calix 1]
5x10
-4
M în cloroform; faza receptoare: HCl pH =1,5; T = 25°C.)

După cum se observă din figura 98, transportul pentru cei trei aminoacizi scade în
ordinea:
L-TrpOMe > L-PheOMe > L-TyrOMe
Pentru L-TyrOMe randamentul de transport este nesemnificativ în comparaţie cu L-
TrpOMe unde aminoacidul este transportat din faza sursă în faza receptoare în procent de
98,8%.

6.5.2.2. Transportul aminoacizilor cu calix[4]arena funcţionalizată 2
Rezultatele transportului obţinut pentru cei trei aminoacizi cu calix[4]arena
funcţionalizată 2 sunt prezentate în figura 99.
72,5%
34,3%
2,1%
0
15
30
45
60
75
T
r
a
n
s
p
o
r
t

[
%
]
L-TrpOMe L-PheOMe L-TyrOMe
Calix 2

Figura 99. Transportul L-TrpOMe, L-PheOMe şi L-TyrOMe
cu calix[4]arena funcţionalizată 2[176]
(faza apoasă: [aminoacizii aromatici metilesteri] 1x10
-3
M, pH =5,5; faza organică: [Calix 2]
5x10
-4
M în cloroform; faza receptoare: HCl pH =1,5; T = 25°C.)

Faţă de Calix 1, Calix 2 manifestă o afinitate mai mică pentru aminoacidul L-triptofan
metilester, ducând la un randmament de transport de 72% faţă de 98,8 % în cazul calixarenei 1.
Ordinea de descreştere a transportului ramâne aceeaşi ca şi în cazul receptorului 1,
tirozina regăsindu-se din nou într-un procent foarte mic în faza receptoare.
O O O O
H
O H OH
O
H
O
O O O O
H
H
O
N H
OH
OH
NH
O H
O
O H




























35
L-TrpOMe (72,5%) > L-PheOMe (34,3%) > L-TyrOMe (2,1%)
În acest caz, se presupune că structura calixarenei 2, adică prezenţa grupărilor glicolice
şi amide introduse, sunt responsabile de randamentele diferite.

6.7. Aspecte privind corelaţia între transportul
aminoacizilor cu p-terţ-butilcalix[4]arena şi calix[4]arenele funcţionalizate 1-5

Randamentele de transport ale aminoacizilor aromatici utilizând ca transportori
calix[4]arenele funcţionalizate 1-5 comparativ cu p-terţbutil-calix[4]arena sunt prezentate în
figurile 108 – 112. [80].
0
20
40
60
80
100
L-TrpOMe L-PheOMe L-TyrOMe
Calix 1 Calix[4]arena parentală


Figura 108. Transportul aminoacizilor aromatici utilizând
calix[4]arena parentală comparativ cu Calix 1 [80]
Calix 1: Faza apoasă: C
L-TrpOMe
=C
L-PheOMe
=C
L-TyrOMe
=1x10
-3
M ( pH= 5,5); faza organică (Calix 1 în
cloroform, C
Calix1
=5x10
-4
M; faza receptoare HCl (pH=1,5)
Calix[4]arena parentală: Faza apoasă: C
L-TrpOMe
=C
L-PheOMe
=C
L-TyrOMe
=3x10
-3
M ( pH= 5,5); faza
organică ([Calix[4]arena parentală]= 5x10
-3
M ( cloroform)); faza receptoare LiOH (pH=13); T = 25°C.

Randamentele de transport ale aminoacizilor atât cu calix[4]arena parentală cât şi cu
Calix 1, scad în următoarea ordine: L-TrpOMe > L-PheOMe > L-TyrOMe.
Din figura 108, se observă ca randamentele de transport obţinute la transportul
aminoacizilor cu calix[4]arena funcţionalizată cu grupări carboxilice sunt mai mari decât în
cazul transportului aminoacizilor cu calix[4]arena parentală.
0
20
40
60
80
L-TrpOMe L-PheOMe L-TyrOMe
Calix 3 Calix[4]arena parentală

Figura 110. Transportul aminoacizilor aromatici utilizând
calix[4]arena parentală comparativ cu Calix 3 [80]
Calix 3: Faza apoasă: C
L-TrpOMe
=C
L-PheOMe
=C
L-TyrOMe
=1x10
-3
M ( pH= 5,5); faza organică (Calix 3 în
cloroform, C
Calix3
=5x10
-4
M; faza receptoare HCl (pH=1,5)
Calix[4]arena parentală: Faza apoasă: C
L-TrpOMe
=C
L-PheOMe
=C
L-TyrOMe
=3x10
-3
M ( pH= 5,5); faza
organică ([Calix[4]arena parentală]= 5x10
-3
M ( cloroform)); faza receptoare LiOH (pH=13); T = 25°C.




























36


Din figurile de mai sus , se observă creşterea semnificativă a randamentului de
transport al aminoacizilor în cazul utilizării calixarenelor 1-5 ca transportori, comparativ cu
calix[4]arena parentală.


6.8. Concluzii


Receptorii 1 - 5 prezintă o afinitate mai mare de transport faţă de L-TrpOMe şi L-
PheOMe comparativ cu L-TyrOMe.
Există o serie de factori care influenţează transportul aminoacizilor cum ar fi:
complexarea şi decomplexarea la interfeţele fază sursă/ membrană, respectiv membrană/fază
receptoare, reacţiile prezente la interfeţele cu cele două faze (membrană şi receptoare) şi de
asemenea un rol important în transportul aminoacizilor îl au solvatarea şi desolvatarea
aminoacidului la interfeţe.
Distribuţia complexului la interfaţa membranară este o caracteristică importantă care
depinde de natura aminoacidului şi a solventului, pH-ul fazelor apoase, structura
transportorului şi stabilitatea complexului.
Valorile randamentelor de transport ale aminoacizilor aromatici cu calix[4]arena
parentală, ca transportori sunt mult mai mici decât randamentele de transport ale aminoacizilor
aromatici cu calix[4]arenele fucţionalizate 1 – 5.



















































37

7. ASPECTE PRIVIND POSIBILITATEA FORMĂRII
COMPLEXULUI GAZDĂ - OASPETE



7.1. Studii de interfaţă apă – solvent organic privind complexarea aminoacidului
L-TrpOMe cu calix[4]arena funcţionalizată cu grupări carboxilice (1)



7.1.1. Consideraţii generale


În acest capitol sunt prezentate câteva rezultate experimentale privind distribuţia
complecşilor aminoacizilor cu calix[4]arenele funcţionalizate la interfaţa apă-cloroform
obţinute cu ajutorul microscopului electronic de scanare (SEM).


7.1.2. Modul de lucru şi aparatura utilizată


În microscopia electronică modernă aşa cum s-a menţionat în cap. 3.4. pot fi obţinute
două tipuri de informaţii: imagini optoelectronice care oferă informaţii despre morfologia şi
topologia suprafeţei probei şi microanaliza chimică (spectre de raze X (EDX, WDS) şi spectre
de fluorescenţă) care oferă informaţii calitative şi cantitative despre structura chimică a probei.

Modul de lucru: Aminoacidul L-TrpOMe a fost extras din faza apoasă în faza organică
(cloroform) cu calix[4]arena funcţionalizată 1. După extracţie s-au prelevat pe plăcuţe din
sticlă câte 0,5 ml atât din cele două faze (apoasă şi organică) cât şi de la interfaţa dintre cele
două faze. După evaporarea solvenţilor, plăcuţele au fost citite la Microscopul electronic de
baleiaj (SEM) tip VEGA II LMU al Centrului de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare NBC şi
Ecologie.


7.1.3. Rezultate şi discuţii


Rezultatele obţinute în urma studiului utilizând SEM şi microanaliza chimică (EDX) a
fazelor apoasă, organică şi interfaţă pentru L-TrpOMe – Calix 1 sunt prezentate în graficele de
mai jos:
































38
Faza apoasă după extracţie



Figura 111. Elementele de interes identificate în faza apoasă după
extracţia L-TrpOMe-Calix 1
[L-TrpOMe]= 2,5 x 10
-4
M; [Calix 1] = 5 x 10
-4
M.

După cum se poate observa din harta elementelor structurale ataşată imaginii
optoelectronice a fazei apoase (fig. 111), structura morfologică scoate în evidenţă prezenţa a
două structuri dominante diferite din punct de vedere morfologic şi morfochimic: structura
morfologică a clorului (SM-Cl) şi structura morfologică a carbonului (SM-C). SM-Cl prezintă
o morfologie ramificată, de tip dendrimeric în care raportul între elementele C:N:Cl este
1/17:1/34:1 (microaria 2).

7.1.4. Concluzii

În cazul calix[4]arenei 1, care este funcţionalizată numai cu grupări carboxilice, se
poate observa că în faza organică se evidenţiază clar aminoacidul L-TrpOMe prin prezenţa
azotului din gruparea aminică.
Din studiile efectuate, se poate spune că există o corelaţie între rezultatele obţinute prin
microscopie electronică de scanare şi rezultatele obţinute la extracţia aminoacizilor derivatizaţi
cu calix[4]arenle funcţionalizate 1,3 şi




























39




CONCLUZII GENERALE


În urma rezultatelor obţinute şi prezentate în lucrarea de faţă se conturează
următoarele concluzii generale:
 Rezultatele experimentale sugerează faptul că atât aminoacizii aromatici nativi şi
derivatizaţi cât şi aminoacizii alifatici sunt extraşi din faza apoasă în faza organică de către
calixarenele funcţionalizate 1-5 cu randamente cuprinse între 2,3 % (L-Tyr) – 10,2 % (L-Trp)
în cazul aminoacizilor aromatici nativi şi 1,0 % (L-TyrOMe) – 73,1 % (L-LeuOMe) în cazul
aminoacizilor alifatici şi aromatici derivatizaţi. Extractibilitatea este esenţial controlată de
structura calixarenelor derivatizate, de pH şi de natura aminoacidului;
 Se presupune că funcţionalizarea calix[4]arenelor, mai ales grupările OH, lanţurile
glicolice şi grupările amido, cunoscute pentru abilitatea lor de a forma legături de hidrogen şi
interacţii electrostatice joacă un rol important în legarea aminoacizilor derivatizaţi;
 În cazul triptofanului metilester, datorită hidrofobicităţii ridicate a acestuia se obţin
randamente de extracţie mai mari decât în cazul celorlalţi aminoacizi;
 Ttimpul de agitare al celor două faze în procesul de extracţie al aminoacizilor cu
calix[4]arenele studiate s-a constatat a fi 30 de minute;
 Raportul de combinare al calix[4]arenelor funcţionalizate cu aminoacizii aromatici
studiaţi este 1:2 aminoacid-ligand macrociclic;
 În funcţie de concentraţia ligandului şi de timpul de agitare al celor două faze (apoasă şi
organică) extracţia aminoacidului are loc cu randamente de extracţie diferite;
 Există o serie de factori care influenţează transportul aminoacizilor cum ar fi:
complexarea şi decomplexarea la interfeţele fază sursă/ membrană, respectiv membrană/fază
receptoare, reacţiile prezente la interfeţele cu cele două faze (membrană şi receptoare) şi de
asemenea un rol important în transportul aminoacizilor îl au solvatarea şi desolvatarea
aminoacidului la interfeţe; receptorii calixarenici 1 - 5 prezintă o afinitate mai mare de
transport faţă de L-TrpOMe şi L-PheOMe comparativ cu L-TyrOMe;






























40



BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ


[1] J. -M. Lehn, Supramolecular Chemistry. Concepts and Perspectives, VCH, Weinheim,
(1995).
[2] H. J. Schneider, A. K. Yatsimirsky, Principles and Methods in Supramolecular
Chemistry, John Wiley & Sons Inc., (2000).
[26] C. J. Pedersen, J. Am. Chem. Soc. 89, 7017 (1967).
[80] L. Mutihac and R. Mutihac, J. Incl. Phenom. Macrocycl. Chem. 59, 177, (2007).
[166] H. -J. Schneider, Binding mechanisms in supramolecular complexes. Angew. Chem. Int.
Ed. 48, 3924, (2009)
[167] J. S. Brodbelt, Int. J. Mass Spectrom. 200, 57, (2000).
[172] M. Vicenti, A. Irico, Int. J. Mass Spectrom. 214, 23, (2002).
[175] A. Hamdi, R. Souane, L. Kim, R. Abidi, L. Mutihac, J. Vicens, J. Incl. Phenomen.
Macrocycl. Chem. 64, 95, (2009).
[176] L. Kim, A. Hamdi, A. D. Stancu, R. Souane, L. Mutihac si J. Vicens, J. Incl. Phenom.
Macrocycl. Chem. 66, 55, (2010).
[177] A. Medvedovici, F. Albu, A. Hamdi, R. Souane, L. Kim, L. Mutihac, J. Vicens, J. Incl.
Phenomena. Macrocycl. Chem. (2010). DOI: 10.1007/s10847-010-9860-y
[178] F. Unob, Z. Asfari, J. Vicens, Tetrahedron Lett. 39, 2951, (1998).
[179] I. Oueslati, R. Abidi, H. Amri, P. Thue´ry, M. Nierlich, Z. Asfari, J. Harrowfield, J.
Vicens, Tetrahedron Lett. 41, 8439, (2000).
[181] Z. Asfari, V. Bohmer, J. Harrowfield, J. Vicens, (eds.): Calixarenes 2001. Kluwer
Academic Publishers, Dordrecht (2001).
[182] Z. Asfari, J. Harrowfield, J. Vicens, (eds.): Calixarenes 50
th
Anniversary:
Commemorative Volume. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, The Netherlands
(1994).
[183] J. Vicens, J. Harrowfield, (eds.): Calixarene in the Nanoworld. Springer, Dordrecht
(2006).
[184] V. Bohmer, J. Vicens, (eds.): Calixarenes: a Versatile Class of Macrocyclic
Compounds. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, The Netherlands (1991).
[186] L. Mutihac, L. Kim, A. -D. Stancu, H. -J. Buschmann, J. Vicens, Recognition and
transport of amino acids and peptides by synthetic receptors, invited lecture,
10
th
International Conference on Calixarenes, Korea University, Seoul, S. Korea, IL 6,
July 13-16, (2009).
[189] A. Hamdi, R. Abidi, J. Vicens, J. Incl. Phenom. Macrocycl. Chem. 60, 193, (2008).
[191] S. Le Gac, I. Jabin, J. Eur. Chem. 14, 548, (2008).

Mulţumiri

Pentru lucrarea de faţă, mulţumesc î primul rând d-nei Prof. Dr. Lucia Mutihac pentru n răbdarea şi înţelegerea pe care le-a arătat faţă de mine pe toată perioada studiilor de doctorat. Îi mulţumesc pentru sprijin, încurajare şi ajutorul pe care mi l-a oferit î tot acest timp atât ca n profesor cât şi ca mentor şi model de viaţă. Îi sunt recunoscătoare pentru că m-a introdus î lumea n chimiei supramoleculare unde am studiat o latură interesantă a chimiei şi am învăţat aspecte de bază legate de aplicabilitatea receptorilor macrociclici şi a ansamblurilor supramoleculare. De asemenea, vreau să-i mulţumesc d-lui Prof. Dr. Jacques Vicens de la Universitatea din Strasburg, Franţa, pentru compuşii macrociclici sintetizaţi în cadrul laboratorului dumnealui cu care mi-am realizat o parte din experimente şi de asemenea pentru suportul şi susţinerea pe parcursul elaborării prezentei lucrări. Vreau să mulţumesc, atât profesorilor cât şi colegilor de la Departamentul de Chimie Analitică care m-au sprijint pe toată durata doctoratului prin sfaturi şi obiecţii constructive. În egală măsură mulţumesc d-lui Prof. Dr. Andrei Medvedovici pentru studiile spectrometrice de masă efectuate asupra complecşilor supramoleculari. Mulţumesc colegului meu, Dr. Ing. Petrişor Zamora Iordache pentru studiile efectuate prin Microscopie Electronică de Scanare şi interpretarea rezultatelor obţinute. Nu în ultimul rând, vreau să mulţumesc soţului meu pentru răbdarea, susţinerea şi înţelegerea oferite pe întreaga perioadă a doctoratului.

2

Recunoaşterea moleculară a unor compuşi de interes biologic cu receptori macrociclici funcţionalizaţi
Elaborată de: Lidia KIM în vederea acordării titlului ştiinţific de doctor în domeniul fundamental: ŞTIINŢE EXACTE domeniul: CHIMIE Conducător ştiinţific

Prof. Dr. Lucia Mutihac Departamentul de Chimie Analitică, Facultatea de Chimie Universitatea din Bucureşti COMISIA

Preşedinte

Acad. Prof. Dr. Marius Andruh Director Şcoala Doctorală în Chimie Director Departamentul de Chimie Anorganică, Facultatea de Chimie Universitatea din Bucureşti

Referent

Prof. Dr. Elena Diacu Departamentul de Chimie Analitică, Facultatea de Chimie Universitatea Politehnică din Bucureşti

Referent

Dr. Jacques Vicens Directeur de recherche at CNRS Institut Pluridisciplinaire Hubert Curien Curien, Laboratoire de Conception Moléculaire Universitatea din Strasburg, CNRS, Franţa

Referent

Prof. Dr. Victor David Director Departamentul de Chimie Analitică, Facultatea de Chimie Universitatea din Bucureşti

3

CUPRINS

Introducere .....................................................................................................................
PARTEA EXPERIMENTALĂ

6

4. Caracterizarea complecşilor supramoleculari - calix[4]arenă funcţionalizată cu grupări carboxilice (1, 4) şi cu grupări amidice (2, 3, 5) – aminoacid derivatizat prin spectrometrie de masă ........................................................................................... 8
Consideraţii generale ..................................................................................................... 8 Rezultate şi discuţii ........................................................................................................ 9 Concluzii ........................................................................................................................ 10 11 5. Studiul extracţiei aminoacizilor alifatici şi aromatici cu receptori calixarenici 4.1. 4.4. 4.5.

funcţionalizaţi cu grupări carboxilice (1, 4) şi grupări amidice (2, 3, 5) ...................
5.1. 5.2. Consideraţii generale ..................................................................................................... Echilibre de repartiţie în extracţia lichid-lichid ............................................................. Extracţia bazată pe formarea unei perechi de ioni la interfaţa dintre cele 5.2.2. două faze ......................................................................................................... Condiţii experimentale .................................................................................................. Reactivi utilizaţi în procesele de extracţie şi re-extracţie ............................... 5.3.1. Dispozitive şi aparatura de lucru .................................................................... 5.3.2. Rezultate şi discuţii ........................................................................................................ Influenţa pH-ului în procesul de extracţie ...................................................... 5.4.1. 5.4.1.1. Influenţa pH-ului î cazul aminoacizilor aromatici metilesteri ......... n Studiul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici metilesteri cu 5.4.4. calix[4]arene funcţionalizate .......................................................................... 5.4.4.1. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu calix[4]arena funcţionalizată 1 ........................................................ 5.4.4.3. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu calix[4]arena funcţionalizată 3 ........................................................ 5.4.4.5. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu calix[4]arena funcţionalizată 5 ........................................................ Studiul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor alifatici metilesteri cu 5.4.5. calix[4]arene funcţionalizate .......................................................................... 5.4.5.1. Extracţia şi re-extracţia serinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 ................................................................ 5.4.5.3. Extracţia şi re-extracţia leucinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 ....................................... 5.4.5.4. Extracţia şi re-extracţia valinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 ................................................................ 5.4.5.5. Extracţia şi re-extracţia cisteinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1, 2, 3 şi 5 ....................................... Extracţia aminoacizilor aromatici metilesteri cu diferite concentraţii de 5.4.6. compus calixarenic ......................................................................................... Studiul stoechiometriei aminoacizilor aromatici metilesteri î raport cu n 5.4.8. 11 11 11 13 13 14 15 15 15 17 17 18 19 20 20 22 23 25 26

5.3.

5.4.

4

...............cali[4]arenele funcţionalizate ............. 35 Concluzii ......... 5......... Raportul de combinare al L-TrpOMe cu calix[4]arenele funcţionalizate 1...... 3..... Determinarea constantelor de extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri cu calix[4]arene funcţionalizate ...................................8.2............ 5..............3............. 39 7..................................................................... Concluzii generale ................ 32 6........... Determinarea raportului de distribuţie (D) ...... 37 Consideraţii generale ..1...................................... Transportul aminoacizilor aromatici derivatizaţi cu calix[4]arene 6............................5................................................. 3 şi 5 ........................................................ 2........ 40 Bibliografie ...............2.......................... 37 7...................................................................................... Rezultate şi discuţii ....................... 32 Consideraţii generale .........................................1...4.................. 5) .......................................... 3 şi 5 ..........................2........................8.............................................................................. Rezultate şi discuţii ......................................... 37 7.........6.............1..............4..1..................8................................ 33 6.................................2..... 34 Aspecte privind corelaţia între transportul aminoacizilor 6......................2...... Concluzii ...............5.......................... 2................... Studiul transportului aminoacizilor aromatici nativi şi derivatizaţi cu calix[4]arene funcţionalizate cu grupări carboxilice (1..........................................1............................................. Transportul aminoacizilor cu calix[4]arena funcţionalizată 2 .. 32 n 6...................2.... 33 6............ 4) şi grupări amidice (2......... cu p-terţ-butilcalix[4]arena şi calix[4]arenele funcţionalizate 1-5 ..1...... 27 27 28 28 5.7..... 8........................................4......................................1.......9.................................. 36 6..........8............2..........................3............. Aspecte privind posibilitatea formării complexului gazdă – oaspete ............ 33 6. Modul de lucru şi aparatura utilizată ....5... Transportul aminoacizilor cu calix[4]arena funcţionalizată 1 .........................5.........1............. 29 Concluzii ........... 37 Studii de interfaţă apă – solvent organic privind complexarea aminoacidului 7............................................................. 6....................................... 7....... 41 5 ..1.............................. 31 5........................ 37 7......................... Dispozitive utilizate î procesele de transport ............. L-TrpOMe cu calix[4]arena funcţionalizată cu grupări carboxilice (1) ...... Raportul de combinare al L-PheOMe cu calix[4]arenele funcţionalizate 1.........................4....................... 5.4.................... funcţionalizate ..........2.............................................

reacţii enzimatice şi formarea de agregate mai mari. Aminele sunt formate în timpul proceselor metabolice normale în organism şi sunt prezente î produsele alimentare de zi cu zi. procese de reciclare şi mediul înconjurător şi de asemenea în cataliză şi medicină. Forţele care deţin împreună aceste ansambluri moleculare sunt forţe slabe de tip: van der Waals. proprietăţi care contribuie la creşterea selectivităţii receptorilor şi a stabilităţii complecşilor formaţi. şi cation . peptidele şi proteinele constituie substraturi fundamentale în procesele biologice şi artificiale. săruri şi enantiomeri. Pionieratul oamenilor de ştiinţă din domeniul chimiei supramoleculare a fost acela de a încerca să reproducă în laborator aceleaşi ansambluri complexe şi subtile. mai ales în înţelegerea interacţiilor specifice biomoleculare care joacă un rol-cheie î n chimia supramoleculară modernă. Aminoacizii sunt construcţii bloc de bază în structura proteinei şi a altor biomolecule. bazaţi pe diferite arhitecturi au fost sintetizaţi şi studiaţi [2]. anionice şi moleculelor neutre. Aminele şi aminoacizii sunt printre cele mai importante dintre moleculele naturale ale sistemelor vii. Aceste interacţii slabe.. Funcţionalizarea calixarenelor are ca scop îmbunătăţirea proprietăţilor de recunoaştere ale substraturilor cationice. necovalente. De-a lungul anilor. coordinarea şi interacţia hidrofobă. calix[n]arenele sunt una dintre cele mai importante clase de receptori macrociclici. transportul selectiv de ioni şi molecule prin membrane.INTRODUCERE Procesele biologice au la bază ansambluri moleculare complexe construite prin forţe intermoleculare. sunt responsabile pentru plierea proteinelor. interacţii  . Alături de ciclodextrine. legături de hidrogen. aminoacizii. un număr mare de receptori eficienţi şi selectivi pentru cationi. 6 . anioni. n Familia calix[n]arenelor este profund implicată în recunoaşterea moleculară a acestor compuşi. Recunoaşterea moleculară (complexarea) şi transportul diferitelor specii chimice şi biologice. Este binecunoscut faptul că aminele biogene. tehnici analitice. reprezintă un aspect important al chimiei supramoleculare cu implicaţii în procese biologice. eteri coroană şi criptanzi. astfel încât acestea să poată imita în mod eficient procesele biologice.

Partea originală este împărţită în patru capitole si concluzii dintre care capitolul 4 şi capitolul 7 prezintă aspecte referitoare la caracterizarea complecşilor formaţi între receptorii calixarenici studiaţi şi aminoacizii derivatizaţi. Capitolele 5 şi 6 prezintă rezultatele obţinute în urma studiilor privind procesele de extracţie lichid – lichid şi transport prin membrane lichide pentru o serie de aminoacizi alifatici şi aromatici nativi şi derivatizaţi cu calix[4]arene funcţionalizate. noi aplicaţii analitice şi biologice ale receptorilor calixarenici funcţionalizaţi prin utilizarea acestora în recunoaşterea moleculară a aminoacizilor alifatici şi aromatici nativi şi derivatizaţi.Lucrarea de faţă prezintă ca obiectiv principal. având grefate la partea inferioară grupări de tip: amidice şi carboxilice. Lucrarea cuprinde sapte capitole principale si concluzii dintre care primele trei capitole se referă la partea teoretică iar următoarele patru capitole la partea experimentală (originală). În partea teoretică sunt prezentate aspecte generale privind recunoaşterea compuşilor chimici şi biologici cu receptori macrociclici şi aspecte privind procesele de separare şi complexare ale acestor compuşi cu calix[n]arene funcţionalizate. 7 .

Spectrometria de masă este un instrument suplimentar destul de recent. conductometria. 3. figurilor şi a tabelelor este cea din teza de doctorat) 4. subcapitolelor. fiind publicate diverse comentarii pe această temă [167-172]. spectrometria UV-Vis şi spectrometria de fluorescenţă. Consideraţii generale Proprietăţile de legare ale unui oaspete de receptorul macrociclic. În capitolul de faţă. Aceste studii au fost efectuate în scopul de a compara formarea complecşilor în soluţie şi în vid. pot fi obţinute prin mai multe metode convenţionale incluzând: rezonanţa magnetică nucleară. calorimetria. caracterizarea şi dovada formării complecşilor gazdă-oaspete în soluţie. 4) ŞI GRUPĂRI AMIDICE (2.1.[2. sunt prezentate studii cuplate LC/MS (interfaţă de tip electrosparay) şi MS/MS privind formarea complecşilor între calix[4]arene funcţionalizate şi aminoacizi alifatici şi aromatici. dicroismul circular. 8 . difracţia cu raze X.PARTEA EXPERIMENTALA (numerotarea capitolelor. potrivit pentru studiul în fază de gaz al interacţiilor necovalente implicate în recunoaştere moleculară. CARACTERIZAREA COMPLECŞILOR SUPRAMOLECULARI CALIX[4]ARENĂ FUNCŢIONALIZATĂ CU GRUPĂRI CARBOXILICE (1. precum şi pentru a arăta unele efecte posibile de solvatare datorate solvenţilor din procesele de extracţie şi transport [177]. 5) – AMINOACID DERIVATIZATPRIN SPECTROMETRIE DE MASĂ 4. etc. 166].

Rezultate şi discuţii Modelele de ionizare sunt prezentate î tabelul 3 [177]. au fost amestecaţi împreună un receptor şi un aminoacid î ntr-un raport de 1/9. În scopul evaluării capacităţii calix[4]arenelor funcţionalizate de a găzdui un aminoacid metilester. Ionizarea negativă este produsă de tirozină metilester doar datorită radicalului său fenolic. triptofan. 1 Aminoacid derivatizat (acronim) L-TyrOMe Masa exactă 195 Polaritate (+) Comportament MS m/z /atribuire 119/[MH-NH3-CH3OH-CO]+ 136/[MH-CH3OCHO]+ 147/[MH-NH3-CH3OH]+ 179/[MH-NH3]+ 196/[MH]+ 218/[MNa]+ 155/[M+OH-. Ionizarea ESI a aminoacizilor metilesteri (valorile m/z boldate indică ionii majori) Nr.4.CO-CHO]194/[M-H]132/[MH-CO-CH2O-CH2=NH]+ 143/[MH-OH’-CH’3-CO-NH’2]+ 159/[MH-CH3OH-CO]+ 170/[MH-OH’-CH3OH]+ 202/[MH-OH’]+ 219/[MH]+ 241/[MNa]+ 77/[MH-CH3OH-CO-NH3-C2H2]+ 103/[MH-CH3OH-CO-NH3]+ 120/[MH-CH3OH-CO]+ 131/[MH-OH’-CH3OH]+ 163/[MH-OH’]+ 180/[MH]+ 202/[MNa]+ 87/[MH-NH3-CH3OH]+ 102/[MH-NH3-OH’]+ 119/[MH-NH3]+ 136/[MH]+ 158/[MNa]+ 269/[M2-H2+H]+ 291/[M2-H2+Na]+ 132/[MH]+ 102/[MH-H2O]+ 120/[MH]+ 146/[MH]+ 146/[MH]+ 102/[MH-CH3OH]+ 116/[MH-H2O]+ 134/[MH]+ (-) 2 L-TrpOMe 218 (+) 3 L-PheOMe 179 (+) 4 L-CysOMe 135 (+) 5 6 7 8 9 L-ValOMe L-SerOMe L-LeuOMe L-IleOMe L-TreOMe 131 119 145 145 133 (+) (+) (+) (+) (+) Aducţii cu sodiu sunt observaţi doar pentru tirozină. fenilalanină şi derivatul cisteinei. 9 . n Tabelul 3.4.

10 . deşi observarea formării ionului molecular protonat al complexului gazdă-oaspete este evidentă în temeiul ionizării pozitive. În cazul calixarenei 5 nu se formează nici un complex gazdăn oaspete (probabil. Concluzii Capacitatea cali[4]xarenei funcţionalizate de a prinde un aminoacid metilester poate fi uşor ecranată. în sensul că complexul gazdă-oaspete nu a fost cantitativ sau poate fi defalcat î cadrul sursei de ioni. Deşi separarea şi caracterizarea calixarenelor de sinteză este posibilă prin intermediul HPLC – ESI/MS. Ionizarea negativă nu produce nici un semnal care să ateste n formarea complecşilor gazdă-oaspete. Deşi prin spectrometrie de masă nu s-au obţinut rezultate evidente privind formarea complecşilor de incluziune ai aminoacizilor cu calixarenele funcţionalizate. În toate cazurile. că semnalele complecşilor protonaţi sunt majore sau intense în cadrul spectrelor de masă dobândite î polaritatea pozitivă.Se observă din tabelul 3 că receptorii 1 şi 5 pot fi cu uşurinţă gazde pentru aminocizii metilesteri. excepţie făcând L-TrpOMe. 4. Calix 3 interacţionează slab numai cu derivatul triptofanului. compuşii înrudiţi ai calixarenei 3. î special 3/A şi 3/C găzduiesc mai bine aminoacizii derivatizaţi. studiile urmând a fi continuate î acest sens. corespunzători complecşilor gazdă-oaspete şi disocierea indusă colizional a acestora conduce în continuare la concluzia ca fragmentarea nu poate să apară la nivelul celor doi parteneri cu o conservare simultană a includerii aminoacizilor. semnalele de masă ale calixarenelor libere sunt observabile. Cu toate acestea. rezultatele prezentate în continuarea lucrării confirmă calitatea calix[4]arenelor funcţionalizate de a acţiona ca agenţi de extracţie şi transportori prin membrane lichide în extracţia şi transportul unor aminoacizi alifatici şi aromatici. nativi şi derivatizaţi. datorită obstacolului steric al grupărilor fenolice funcţionalizate responsabile pentru lipsa de incluziune. î toate încercările de a efectua izolarea cromatografică a unui complex de incluziune nu n s-au obţinut rezultate concludente.5. Izolarea ionilor n moleculari. Receptorul 3/B se n comportă în mod similar cu produsul mamă. Calix 2 interacţionează slab cu aminoacizii metilesteri.

5. Extracţia bazată pe formarea unei perechi de ioni la interfaţa dintre cele două faze Considerăm un sistem eterogen lichid-lichid în care faza apoasă conţine atât un aminoacid î forma protonată în funcţie de pH cât şi un anion A  . având grefate pe ramura inferioară sau superioară ale calixarenei diverse grupări funcţionale capabile să mărească proprietăţile acestora privind recunoaşterea moleculară a compuşilor chimici şi biologici. 6 sau 8 grupări fenolice unite între ele prin punţi de metilen într-un macrociclu şi sunt capabile să formeze complecşi de incluziune cu o largă varietate de specii oaspete[181 . alimentare. fiind utilizaţi în multe domenii ale industriei farmaceutice. Echilibre de repartiţie în extracţia lichid-lichid Extracţia lichid-lichid se utilizează pentru separarea unor amestecuri de compuşi şi constă în punerea în contact a fazei lichide iniţiale în care se găsesc compuşii de separat cu un solvent nemiscibil sau greu miscibil. Consideraţii generale α-aminoacizii prezintă o importanţă deosebită. s-au sintetizat o serie de calix[4]arene funcţionalizate. etc.2. legături - stacking. Calixarenele funcţionalizate în calitate de extractanţi s-au dovedit a fi receptori adecvaţi în extracţia cu solvenţi. Calixarenele sunt molecule în formă de cupă.5) 11 . cosmetice. iar faza organică conţine un n ligand macrociclic. 5. 5. conţin 4. forţe van Der Waals. STUDIUL EXTRACŢIEI AMINOACIZILOR ALIFATICI ŞI AROMATICI CU RECEPTORI CALIXARENICI FUNCŢIONALIZAŢI CU GRUPĂRI CARBOXILICE (1. cation  şi efecte hidrofobe care depind de tipul. forma şi flexibilitatea receptorului şi a substratului [184]. în transportul prin membrane lichide precum şi în construcţia senzorilor.2. În ultimii ani. 3.1. Recunoaşterea moleculară a compuşilor chimici şi biologici de către calix[n]arene are la bază interacţii multiple necovalente de tipul legăturilor de hidrogen.2. În general se obţin prin hidroliza proteinelor şi sunt deci produşi naturali. aminoacidul se poate extrage din faza apoasă în solventul organic sub forma unei perechi de ioni ( R  NH 3 A  ) . Daca anionul A. iar complexul format va fi de forma ( R  NH 3 LA ) conform echilibrului: ( R  NH 3 A ) w  ( L) org  ( R  NH 3 LA ) org (1.are dimensiunea şi structura compatibilă cu ligandul. L.183]. 5) 5. 4) ŞI GRUPĂRI AMIDICE (2.

6) î care: w – faza apoasă a sistemului n org – faza organică [ R  NH 3 LA ] .poate fi baza conjugată a unui acid organic HA şi el se formează în soluţie pe baza echilibrului: HA  H 2 O  H 3O   A ' caracterizat de constanta de aciditate K a : (1.3).7) se poate determina echilibrul global al exracţiei perechii de ioni: ( R  NH 3 ) w  ( A ) w  ( L) org  ( R  NH 3 LA) org Având constanta globală de extracţie Kex: K ex  [ R  NH 3 LA] w [ R  NH 3 ] w [ A  ] w [ L]org (1. Ligandul macrociclic L se repartizează între cele două faze lichide ale sistemului în baza echilibrului: ( L) w  ( L) org (1.cu constanta de extractie K ex : K ex  [ R  NH 3 LA ]org [ R  NH 3 A  ] w [ L]org (1.9) Caracterizat de constanta de repartitie K L : [ L]org KL  [ L] w (1. (1.11) (1. Anionul A.10) Pe baza echilibrelor individuale prezentate în relatiile (1. (1.reprezintă concentraţia aminoacidului sub formă de pereche de ioni.12) 12 .în soluţie. [ R  NH 3 A  ] .concentraţia ligandului (mol/L).8) Această constantă determină domeniul de pH la care predomină A.1).7) [ H 3O  ][ A  ] K  [ HA] ' a (1.5) şi (1. [L] .reprezintă concentraţia complexului (mol/L).

15) Raportul de distribuţie D. Calix 5 (25. echilibrul semnificativ al extracţiei se defineşte astfel: ( RNH 3 L) w  ( A ) w  ( RNH 3 LA) org şi constanta de extracţie K ' ex : [ RNH 3 LA]org K ' ex  [ RNH 3 L] w [ A  ] w (1.1) şi (1. 28 trihidroxi-terţbutil-diamidă-p-terţ-butilcalix[4]arenă). 27 dihidroxi-26. 28 dicarboxil-p-terţbutil-calix[4]arenă). n obţinându-se astfel condiţii de optimizare a extracţiei. raportul de distribuţie al aminoacidului între cele două faze (org) şi (w). 27 dihidroxi-26. 27. în baza echilibrelor (1. 13 . Calix 2 (25. 27 dihidroxi-26. fiind specia care face obiectul studiului asupra extracţiei sale în solventul organic. serveşte ca o măsură a extractibilităţii şi stabilităţii complexului format între ligand şi aminoacid în faza organică. Dacă specia HA are constanta de aciditate K a de acelaşi ordin de mărime cu constanta de aciditate K a a aminoacidului. Reactivi utilizaţi în procesele de extracţie şi re-extracţie      Calix 1 ( 25.3.Din reacţia de echilibru (1. Aminoacidul.trebuie aleasă în funcţie de ' valoarea constantei K a a aminoacidului. Condiţii experimentale 5. rezultă că specia HA care furnizează anionul de cuplaj A.11) rezultă că. 26. 5.1.3. definit ca raportul dintre concentraţia aminoacidului la echilibru în fază organică şi în fază apoasă.13) (1. 28 dihidroxi-izopropil-diamidă-p-terţbutilcalix[4]arenă). 28 tetrahidroxietil-etoxi-amidă-p-terţbutil-calix[4]arenă ).7). de asemenea. 26.14) Se defineşte. să asigure existenţa simultană a speciilor R  NH 3 şi respectiv A  . astfel: D [ R  NH 3 LA]org [ R  NH 2 ] w  [ R  NH 3 ] w (1. 27. 28 tetracarboxil-p-terţbutil-calix[4]arenă). la pH-ul respectiv se asigură atât formarea speciei R  NH 3 cât şi a speciei A  î proporţii însemnate (50%). în faza apoasă trebuie să se realizeze condiţiile de pH care. Calix 4 (25. Deoarece valorile constantelor echilibrelor care implică specii încărcate şi care se desfăşoară în solventul organic sunt foarte mici şi deci pot fi neglijate. Calix 3 (25.

L-treonină (L-Thr) şi aminoacizii aromatici. TAPS/NaOH şi AMP/HCl). MES/NaOH. Franţa (fig. L-triptofan (L-Trp). Lfenilalanină (L-Phe) şi L-tirozină (L-Tyr)). L-cisteină (L-Cys). L-valină (L-Val).3. Extracţia procentuală a fost calculată după relaţia Pedersen [26].2. Germania). Structurile calix[4]arenelor funcţionalizate  Aminoacizii alifatici şi aromatici metilesteri hidrocloruraţi şi nativi L-amino (Lleucină (L-Leu). Dispozitive şi aparatura de lucru Extracţiile şi re-extracţiile aminoacizilor alifatici şi aromatici cu calix[4]arnele funcţionalizate 1-5 s-au realizat în pâlnii de separare iar soluţiile stoc s-au preparat î baloane n cotate de 25 şi 50 ml.2. OH OH HO O H O O O O OH O H HO HO NH HN O H O O H O O O HO HO OH OH O O O O Calix 1 HO HO OH HO HN O H O O H OH OH HO Calix 2 HO O O O O O OH O O O OH HN HN O O O O O NH O O O NH NH O O O Calix 5 Calix 3 Calix 4 Figura 52. Pentru cântărirea compuşilor s-a utilizat balanţa analitică iar pentru citirea absorbanţelor celor două faze s-a utilizat spectrofotometrul UV-VIS Jasco V-530. producător Sigma-Aldrich (Taufkirchen.Calixarenele 1-5 au fost sintetizate î laboratorul Laboratoire de Conception n Moléculaire al Universităţii din Strasbourg. Cloroform. Germania) Apă bidistilată (Millipore) 5. puritate analitică. HEPES/NaOH. L-izoleucină (L-Ile). Soluţie tampon (NaOAc/HCl. puritate analitică. 49.1). puritate > 98%. 52) [178. astfel: 14    . 4. producător Sigma-Aldrich (Taufkirchen. Germania) (fig. L-serină (L-Ser). producător Merck (Darmstadt. pHul soluţiilor de aminoacizi s-a măsurat cu un pH-metru cu electrod de sticlă şi electrod de referinţă. cap. 179].

expresia (1. sau considerând concentraţiile soluţiilor. Fiecare experiment a fost repetat de 5 ori. 5.reprezintă concentraţia complexului după extracţie (mol/L).21)  c l unde: A – reprezintă absorbanţa aminoacidului după extracţia acestuia cu calixarena derivatizată.4. 55 şi 56.19) A0 . c – reprezintă concentraţia iniţială a aminoacidului.20) [ R  NH 3 L] K ex  [ R  NH 3 ][ L] (1. Rezultate şi discuţii 5. n 15 . Constantele de extracţie s-au calculat conform relaţiei: (1. l – reprezintă lungimea cuvei utilizate (1 cm). [L] .reprezintă concentraţia aminoacidului în faza apoasă minus concentraţia complexului (mol/L).4.4) î care: [ R  NH 3 L] . Influenţa pH-ului în procesul de extracţie 5.1.19). Coeficientul de extincţie s-a determinat prin legea Beer: A (1. sunt prezentate î figurile 54. Influenţa pH-ului î cazul aminoacizilor aromatici metilesteri n Rezultatele extracţiei celor patru receptori calixarenici. A . înainte şi după extracţie. în funcţie de pH-ul soluţiei apoase de aminoacid aromatic metilester. n [ R  NH 3 ] . poate fi scrisă: E %  [(C0  C ) / C0 ]  100 unde: C 0 şi C sunt concentraţiile iniţiale şi finale.4.absorbanţa fazei apoase după extracţie.reprezintă concentraţia calixarenei în faza organică minus concentraţia complexului (mol/L).E%  unde: A0  A  100 A0 (1.1.1.absorbanţa fazei apoase înainte de extracţie.

2.1 24.5 2.4 7.2 4.7 4.9 4.5 8. T=25C).1 2.4 13.2 0 1.25 mM ) 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 1 5 2 6 3 5 7 8 9 10 11 pH 12 1.7 3.3 6.1 13.1 0 3.3 5. Variaţia extracţiei în funcţie de pH.0 mM ) 15 10 5 0 0 1 2 3 4 5 1 2 6 3 7 5 8 9 10 11 pH 12 1.2 3.1 0 0 4.2 3.0 mM ) 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 1 5 2 6 3 5 7 8 9 10 11 pH 12 1.L-TrpOMe pH Calix 1 (E%) Calix 2 (E%) Calix 3 (E%) Calix 5 (E%) Extractability [%] Extracţie [%] L-TrpOMe ( 0.2 9.4 3.4 1.5 2. CCalix 1=CCalix 2=CCalix 3=CCalix 5=5x10-4M î cloroform. pentru L-TrpOMe cu calix[4]arenele 1.3 şi 5 [186] (CL-PheOMe=1x10-3M în soluţie apoasă. n L-TyrOMe pH Calix 1 (E%) Calix 2 (E%) Calix 3 (E%) Calix 5 (E%) Extracţie [%] L-TyrOMe (1.5 6.5 8.4 7.3 5.5 6.8 8.3 0 1.5 2.1 0 0 0 3.5 7.2 0 1.3 0 12.5 0 0 2.4 10.1 6.2 0 0 1.9 4.1 5.5 8.0 0 4.5 0 0 0.2 1. pentru L-PheOMe cu calix[4]arenele 1.3 şi 5 [186] (CL-TyrOMe=1x10-3M în soluţie apoasă. pH-ul optim al soluţiei apoase de aminoacid în procesul de extracţie este 5. 16 .3 şi 5 [186] (CL-TrpOMe=2.1 2.4 34.8 3.5 0 9.9 7.4 22.8 4. CCalix 1=CCalix 2=CCalix 3=CCalix 5=5x10-4M î cloroform.2.5 0 0 Figura 56. n L-PheOMe pH Calix 1 (E%) Calix 2 (E%) Calix 3 (E%) Calix 5 (E%) Extracţie [%] L-PheOMe ( 1.0 Figura 55.5.7 2.7 5.0 1. Variaţia extracţiei în funcţie de pH.4 5.3 1.3 2.7 1. T=25C).2 3.4 3.1 1.7 42.3 3.2 2.4 4. CCalix 1=CCalix 2=CCalix 3=CCalix 5=5x10-4M î cloroform.1 3.0 0 0 0 0 0 16.5 3.9 16.5x10-4M în soluţie apoasă.2.1 35.5 6. n După cum se observă din graficele de mai sus.5 1.4 10.3 5.9 4.8 11.0 2. pentru L-TyrOMe cu calix[4]arenele 1. Variaţia extracţiei în funcţie de pH.7 0 0 8. T=25C).1 3.4 7.4 10.2 7.7 Figura 54.8 22.1 0 1.8 2.0 0 0.4 7.5 2.

9 % î cazul L-TyrOMe.5 este: L-TrpOMe > L-PheOMe > L-TyrOMe. Din punct de vedere al ligandului.8 % î cazul L-PheOMe şi 13.8 %. Cea mai mică valoare a randamentului de extracţie la pH 5.4.4. cel mai bun extractant este Calix 1 pentru toţi cei trei aminoacizi cu un randament de extracţie de 42. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie şi re-extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri cu Calix 1. ( _____ ) spectrul UV-Vis după extracţie.5. 35. Studiul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici metilesteri cu calix[4]arene funcţionalizate 5.Ordinea randamentelor de extracţie pentru cei trei aminoacizi metilesteri la pH  5. la pH  5. 5. Rezultatele obţinute în cazul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici metilesteri cu calix[4]arena funcţionalizată 1 sunt prezentate î tabelul de mai jos: n 17 . Ordinea celorlalţi compuşi n n calixarenici este diferită de la un aminoacid la celălalt.1. având extractibilitatea 5.1 % în cazul L-TrpOMe. n L-TrpOMe =278 nm L-PheOMe =257 nm L-TyrOMe =274 nm Figura 66.5 este în cazul aminoacidului L-TyrOMe extras de Calix 2.4.4. ( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu calix[4]arena funcţionalizată 1 Spectrele obţinute în urma extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici metilesteri cu calixarena derivatizată 1 sunt prezentate î figura 66. ( _____ ) spectrul UV-Vis după re-extracţie.

8 0.1 RSD (%) 1.3 Din tabelul 6.4 L-PheOMe 23.3.Tabelul 6. se poate observa că ordinea de descreştere a extracţiei celor trei aminoacizi este următoarea: L-TrpOMe (50. 5.5 L-TyrOMe 12. n Calix 1 Aminoacid Extracţie RSD (%) (%) L-TrpOMe 50. 18 . cele mai mari valori ale procentelor de extracţie şi re-extracţie se regăsesc la aminoacidul L-TrpOMe.9 1.5 10.4.2 11. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu calix[4]arena funcţionalizată 3 Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie şi re-extracţie ale celor trei aminoacizi cu Calix 3 sunt prezentate î figura 68. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri cu Calix 3.4. CL-PheOMe=1x10-3M. Atât structura aminoacidului cât şi hidrofobicitatea influenţează modul de manifestare al acestuia [175].8%) L-PheOMe (12.1 2. T = 25°C).5x10-4M. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu Calix 1 (CL-TrpOMe=2. CCalix 1=5x10-4M î cloroform.4%) După cum se observă. n L-TrpOMe =278 nm L-PheOMe =257 nm L-TyrOMe =274 nm Figura 68.1%) L-TyrOMe (23. atât în cazul extracţiei cât şi în cazul re-extracţiei.8 1.2 Re-extracţie (%) 49.4 1. CL-TyrOMe=1x10-3M în soluţie apoasă.

5x10-4M. Valorile procentelor de extracţie şi re-extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri cu calix[4]arena funcţionalizată 3 sunt prezentate î tabelul de mai jos: n Tabelul 8. se observă că aminoacidul L-TrpOMe este extras de Calix 3 în proporţie de 61.2 %.7 % şi se regăseşte în faza apoasă acidă în proporţie de 8.4 %). CL-PheOMe=1x10-3M. În cazul extracţiei aminoacidului L-PheOMe (21. 5.4.5 8.7 2. ( _____ ) spectrul UV-Vis după re-extracţie.2 Din tabelul 8.7 L-TyrOMe 16.2 RSD (%) 3.1 2.7 57. ( _____ ) spectrul UV-Vis după extracţie.4 1.6 20.5) în proporţie de 57.1 2. CCalix 3=5x10-4M î cloroform.7 % . ( _____ ) spectrul UV-Vis după re-extracţie. L-TyrOMe este extras de Calix 3 în proporţie de 16.1 % şi se regăseşte după re-extracţie în faza apoasă acidă (pH 1. ordinea extracţiei este L-TrpOMe > L-PheOMe > L-TyrOMe.5. Extracţia şi re-extracţia aminoacizilor aromatici cu calix[4]arena funcţionalizată 5 Spectrele UV-Vis obţinute în procesul de extracţie al aminoacizilor L-TrpOMe şi LPheOMe cu Calix 5 sunt prezentate î figura 70. Rezultatele obţinute în cazul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici cu Calix 3 (CL-TrpOMe=2. ( _____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri cu Calix 5.4. 19 . Ca şi în cazul calix[4]arenei derivatizată 2. n L-TrpOMe =278 nm L-PheOMe =257 nm Figura 70. n Calix 3 Aminoacid Extracţie RSD Re-extracţie (%) (%) (%) L-TrpOMe 61. acesta se regăseşte în faza apoasă acidă într-un procent de 20. ( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie.1 %. CL-TyrOMe=1x10-3M în soluţie apoasă.3 2.1 L-PheOMe 21. T = 25°C).( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie.

CL-TyrOMe=1x10-3M în soluţie apoasă. atât în cazul extracţiei cât şi în cazul re-extracţiei.3 Re-extracţie (%) 62. 3 şi 5 Serina este unul dintre cei doi aminoacizi hidroxil. CCalix 4=5x10-4M î cloroform. T = 25°C) n Calix 5 Aminoacid Extracţie (%) L-TrpOMe 65.1 1.Randamentele de extracţie şi re-extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri cu calix[4]arena funcţionalizată 5 sunt prezentate mai jos: Tabelul 10. Rezultatele obţinute în cazul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor aromatici cu Calix 5 (CL-TrpOMe=2.3 3.7 0.5. O HO NH3 Cl + OCH3 - Figura 71.4. cele mai mari valori ale randamentelor de extracţie şi re-extracţie se regăsesc la aminoacidul LTrpOMe.9 RSD (%) 0. n 20 .3 RSD (%) 2. Structura serinei metilester este prezentată mai jos în figura 71.4.1. Extracţia şi re-extracţia serinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1. 2. Studiul extracţiei şi re-extracţiei aminoacizilor alifatici metilesteri cu calix[4]arene funcţionalizate 5.8 L-PheOMe 13. 5.5. cât şi re-extracţia variază la fel ca în cazul receptorului 2 î sensul Ln TrpOMe > L-PheOMe > L-TyrOMe.2 Din tabelul 10.5 1.5 L-TyrOMe 6. 3 şi 5 sunt prezentate î figura 72. se poate vedea ca ordinea de descreştere a extracţiei celor trei aminoacizi este următoarea: L-TrpOMe (65.0 10.5x10-4M.5 %) L-TyrOMe (6.3 %).9 0. Structura serinei metilester Spectrele UV-Vis obţinute în urma extracţiei L-SerOMe cu receptorii calixarenici 1. Atât structura acestuia cât şi hidrofobicitatea influenţează modul de legare al acestuia.8 %) L-PheOMe (13. Atât serina cât şi alanina sunt î general considerate hidrofile datorită n capacităţii de lipire a acestora de hidrogen din gruparea hidroxil. CL-PheOMe=1x10-3M. Serina diferă de alanină prin faptul că unul dintre hidrogenii din gruparea metilen se înlocuieşte cu o grupre hidroxil. Ca şi la ceilalţi receptori. Atât extracţia. 2.

CCalix 1= CCalix 2= CCalix 3= CCalix 5=5x10-4M î cloroform. Calix 5 ( = 280. 3. valorile cresc de la receptorul calixarenic 1 la receptorul 5. 2. n L-SerOMe Receptor Extracţie RSD Re-extracţie (%) (%) (%) Calix 1 12.2 Calix 2 17. 3 şi 5 sunt prezentate î tabelul 11. 2. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. Rezultatele obţinute în cazul extracţiei şi re-extracţiei serinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. Calix 3 ( = 280 nm) ( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţi. valorile scad de la receptorul 1 la receptorul 5.5 nm) ( _____) spectrul UV-Vis înainte de extracţie. 5. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale L-SerOMe cu Calix 1.4 0.8 0. Dacă în cazul extracţiei.2 %) > Calix 3 (18.5 nm) ( ____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie.8 0.8 %) > Calix 1 (12. 2. induce acesteia o comportare hidrofilă. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie.2 2. Calix 2 ( = 281 nm) ( ------. T = 25°C).L-SerOMe Figura 72. În urma extracţiei aceasta are afinitate mai mare pentru calixarena tetraamidă 5 decât pentru celelalte calixarene legându-se posibil.4 0.1 3.8 RSD (%) 1.9 6. Rezultatele obţinute în cazul extracţiei şi re-extracţiei serinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1.5 0.9 Calix 3 18. apoasă).2 Ordinea extracţiei aminoacidului cu calixarenele derivatizate 1. Calix 1 ( = 282. 3 şi 5 (CL-SerOMe=1x10-3M în sol.2 2.8 %).) spectrul UV-Vis înainte de extracţie. î n cazul re-extracţiei. 21 . ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. 2.1 2. de lanţurile hidrocarbonate din partea inferioara a calixarenei.2 %) > Calix 2 (17. 3 şi 5 este următoarea: Calix 5 (44. n Tabelul 11. Gruparea hidroxil din structura serinei metilester.7 17.1 Calix 5 44.

În comparaţie cu valina.5) iar calixarena 5 cu patru grupări amide rămâne puternic legată de aminoacidul extras din faza apoasă. Valorile extracţiei şi re-extracţiei funcţionalizate sunt prezentate î tabelul 13. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie.) spectrul UV-Vis înainte de extracţie. 2. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. Calix 3 ( = 280 nm) ( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţi. 5. 5.În cazul re-extracţiei. 2. 3. dar ambele sunt hidrofobe şi în general înglobate în pliurile proteinei. Structura leucinei metilester este prezentată în figura 75. Calix 2 ( = 281 nm) ( ------. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale L-LeuOMe cu Calix 1. 3 şi 5 Leucina ca şi izoleucina şi valina.5 nm) ( ____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie. n L-LeuOMe Figura 76. Structura leucinei metilester Spectrele UV-Vis obţinute în urma extracţiei şi re-extracţiei L-LeuOMe cu Calix 1. leucina are o grupare metilen suplimentară. calixarena 1 cu două grupări carboxil în structura ei. prezintă o ramificaţie în lanţul alifatic.5 nm) ( _____) spectrul UV-Vis înainte de extracţie. 2. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. 3 şi 5 sunt prezentate î figura 76. O H3C H3C NH3 Cl + OCH3 - Figura 75.3. Calix 1 ( = 282.5. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie.4. n aminoacidului alifatic cu calix[4]arenele 22 . Extracţia şi re-extracţia leucinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1. eliberează cel mai uşor aminoacidul în faza apoasă acidă (pH=1. Calix 5 ( = 280.

ordinea de descreştere a extracţiei este aceeaşi ca şi în cazul izoleucinei şi anume: Calix 5 (73.1 %) > Calix 2 (0. CH3 H3C NH3 Cl + O OCH3 - Figura 77. 3 şi 5 sunt prezentate î figura 78.1 3. Valina diferă de treonină prin înlocuirea grupării hidroxil cu o grupare metil. 5. 2. Este dificil chiar şi întro structură de înaltă rezoluţie a unei proteine pentru a distinge valina de treonină. Ligandul 3. 3 şi 5 Valina.1 %) > Calix 3 (27. CCalix 1= CCalix 2= CCalix 3= CCalix 5=5x10-4M î cloroform.0 Calix 5 73.Tabelul 13.5 - RSD (%) 1.5 3.4. apoasă. este singurul care eliberează aminoacidul în faza apoasă acidă în urma reextracţiei cu un randament de 5.) n L-LeuOMe Receptor Extracţie RSD Re-extracţie (%) (%) (%) Calix 1 33.5. Structura valinei metilester este prezentată în figura 77. Extracţia şi re-extracţia leucinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1. n 23 .0 %.5 %) > Calix 1 (33. 2. Cele două grupări carboxil grefate pe structura calixarenei 2 influenţează extracţia celor doi aminocizi.7 Calix 2 Calix 3 27. iar randamentul pentru izoleucină este foarte mic (1.4.7 %). Valina şi treonina sunt aproximativ de aceeaşi formă şi volum. T = 25°C.9 5. este hidrofobă şi se găseşte de obicei î interiorul n proteinei.0 %) În cazul extracţiei celor doi aminoacizi alifatici izomeri cu calixarena 2 diacidă se poate observa din grafic că leucina nu se extrage. Structura valinei metilester Spectrele UV-Vis obţinute în urma extracţiei şi re-extracţiei L-ValOMe cu Calix 1.6 - În cazul L-LeuOMe.1 2. Extracţia şi re-extracţia valinei metilestercu calix[4]arenele funcţionalizate 1. 3 şi 5 (CL-LeuOMe=1x10-3M în sol. 2. un aminoacid esenţial.

2. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. n urmată de calixarena 3 cu un randament de 45. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. receptorul 2 nu extrage aminoacidul din faza apoasă.5 nm) ( _____) spectrul UV-Vis înainte de extracţie.5 nm) ( ____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie. cel mai bun extractant este calixarena 1 (51. 24 . Calix 1 ( = 282. Calix 3 ( = 280 nm) ( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţi.1 Calix 5 28. Extracţia şi re-extracţia valinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1.) spectrul UV-Vis înainte de extracţie.1 % şi calixarena 5 cu un randament de extracţie de 28.0 %. Calix 5 ( = 280.2 18. Dacă la aminoacizii prezentaţi anterior.7 2. apoasă.4 Calix 2 Calix 3 45. În cazul re-extracţiei. cel mai bun extractant este calixarena derivatizată 5.1 Ca şi în cazul leucinei.5 RSD (%) 2. 3 şi 5 (CL-ValOMe=1x10-3M în sol. 2.0 4.2 L-ValOMe RSD Re-extracţie (%) (%) 2.5 1.8 2. 3 şi 5 sunt prezentate î tabelul 14. T = 25°C) n Receptor Extracţie (%) Calix 1 51. î cazul valinei metilester. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale L-ValOMe cu Calix 1.L-ValOMe Figura 78. Calix 2 ( = 281 nm) ( ------. 5. Valorile procentelor de extracţie şi re-extracţie ale aminoacidului valină metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1.2 %. CCalix 1= CCalix 2= CCalix 3= CCalix 5=5x10-4M î cloroform. 3.4 %). receptorul 3 eliberează aminoacidul în faza apoasă acidă cu un randament de 18. n Tabelul 14. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. 2. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie.

3. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. mult mai diferiţi în proprietăţile lor fizice şi chimice decât ar putea sugera asemănarea lor. Extracţia şi re-extracţia cisteinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1.5. dar î mediul n extracelular. Spectrele UV-Vis obţinute în procesele de extracţie ale L-CysOMe cu Calix 1.) spectrul UV-Vis înainte de extracţie. Calix 5 ( = 280. 2.4. Structura cisteinei metilester Cisteina.5 nm) ( _____) spectrul UV-Vis înainte de extracţie. n L-CysOMe Figura 80. joacă un rol-cheie î stabilizarea proteinei extracelulare. Calix 3 ( = 280 nm) ( _____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţi. Calix 1 ( = 282. n O SH NH3 Cl + OCH3 - Figura 79. Calix 2 ( = 281 nm) ( ------. de exemplu dintre H2O si H2S. Într-o celulă mediul este prea puternic pentru formarea disulfitului. celălalt este metionina. cei doi aminoacizi n sunt totuşi. Cisteina poate n reacţiona cu ea însăşi pentru a forma un dimer oxidat de formare a unei obligaţiuni disulfit. Cisteina diferă de serină printr-un singur atom – atomul de sulf din gruparea tiol înlocuieşte atomul de oxigen din gruparea hidroxil.5. cum ar fi enzimele digestive ale intestinului subţire. 2. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. 25 . ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. ( ____ ) spectrul UV-Vis după extracţie. 5. Spectrele UV-Vis obţinute în urma extracţiei şi re-extracţiei L-CysOMe cu Calix 1. Structura cisteinei metilester este prezentată î figura 79. Luând î considerare diferenţele.5 nm) ( ____ ) spectrul UV-Vis înainte de extracţie. 2. 3 şi 5 Cisteina este unul dintre cei doi aminoacizi care conţin sulf. disulfitul se poate forma şi joacă un rol-cheie î stabilizarea multor astfel de n proteine extracelulare. 3 şi 5 sunt prezentate î figura 80.5.

9471 L-PheOMe L-TrpOMe R2 = 0.3 1. 2. T = 25°C.8 %)  Calix 2 (0. Extracţia aminoacizilor aromatici metilesteri cu diferite concentraţii de compus calixarenic Pentru a vedea cum variază randamentele de extracţie în funcţie de concentraţia diferită de ligand. CCalix 1= CCalix 2= CCalix 3= CCalix 5=5x10-4M î cloroform.6. 3 şi 5 (CL-CysOMe=1x10-3M în sol. se poate vedea ca ordinea în care are loc extracţia aminoacidului este următoarea: Calix 5 (30.) n Receptor Calix 1 Calix 2 Calix 3 Calix 5 L-CysOMe Extracţie RSD Re-extracţie (%) (%) (%) 28.2 %)  Calix 1 (28. 5. Extracţia aminoacizilor aromatici în funcţie de concentraţia de ligand[175]. Atât structura aminoacidului cât şi hidrofobicitatea acestuia influenţează modul de manifestare al extracţiei.8 30.8 %)  Calix 3 (22.5) are loc cu un randament foarte slab numai î cazul receptorilor 1 (1.9842 Extracţie (%) R2 = 0. n Tabelul 15. 2 x 10-4M. 26 .5 1.5 2 2.4.1 %) şi 5 (1.6 0.2 %).8 2.Valorile extracţiei şi re-extracţiei cisteinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate sunt prezentate î tabelul 15.8 3.2 RSD (%) 0.3 Din tabelul de mai sus. s-au realizat extracţii pentru cei trei aminoacizi aromatici metilester de concentraţie (1 x 10-3M) cu concentraţii variate de Calix 3. n Ca şi la ceilalţi doi aminoacizi (leucină şi valină) şi în cazul cisteinei.5 3 4 5 R2 = 0. respectiv (10-4M.1 22. receptorul 2 diacid nu extrage aminoacidul din faza apoasă.8729 [Calix 3] (M x 10-4M) Figura 83.2 2. Extracţia şi re-extracţia cisteinei metilester cu calix[4]arenele funcţionalizate 1.5 x 10-4M şi 5 x 10-4M). regăsirea aminoacidului în faza apoasă acidă (pH=1. 2.0 %) În cazul re-extracţiei. 60 L-TyrOMe 50 40 30 20 10 0 1 1. apoasă.

25) de unde: concentraţia complexului. Raportul de distribuţie D.8. s-a determinat întâi concentraţia n complexului prin legea Beer.reprezintă concentraţia aminoacidului în faza organică [ RNH 3 ] w .1. este dată de concentraţia iniţială a aminoacidului minus concentraţia complexului [complex ] . Din panta dreptei obţinută grafic printr-o dependenţă liniară ligand – aminoacid. Studiul stoechiometriei aminoacizilor aromatici metilesteri î n raport cu cali[4]arenele funcţionalizate 5. 27 . Determinarea raportului de distribuţie (D) Raportul de distribuţie se calculează cu formula de mai jos: D [ RNH 3 L] org [ RNH 3 ] w (ec.8. s-a determinat stoechiometria formării complecşilor.26) iar concentraţia aminoacidului din faza apoasă [ A]( w) . va lua forma de mai jos: D [complex ] ([ AA]  [complex ]) (1. astfel: A   cl (1. 1.Se poate observa că extracţia lui L-TrpOMe este relativ mai mare decât cea corespunzătoare aminoacizilor L-PheOMe şi L-Tyr-OME.4.reprezintă concentraţia aminoacidului în faza apoasă Pentru a calcula concentraţia aminoacidului î faza organică. complex   A  l (1. receptorul 3 se comportă selectiv în extracţia aminoacizilor aromatici de mai sus.23) unde: [ RNH 3 L]org .4. Ca atare.27) Raportul de distribuţie obţinut cu formula de mai sus s-a logaritmat şi s-a reprezentat grafic în funcţie de logaritmul concentraţiilor de ligand. 5.

9124 R2 = 0.9556 R2 = 0.5 0 -3.2 log [L] Figura 86. Raportul de combinare al L-TrpOMe cu Calix 1.5 0 -3. aminoacid-ligand.958 R2 = 0. 2. L-PheOMe -2 -1.6 -3. 2.9593 R2 = 0.4 -3. L-TrpOMe -1.3 şi 5 Din figura de mai sus se observă că pentru toţi cei patru compuşi calixarenici există o dependenţă între coeficientul de distribuţie şi concentraţia de ligand.9882 R2 = 0.3.2 Raportul de combinare al L-TrpOMe cu calix[4]arenele funcţionalizate 1.5 (tampon MES/NaOH).6 -3.8449 -1 -0.2. Din panta dreptei se obţine un raport de combinare de 1:2.8.5. 5. cu calix[4]arenele funcţionalizate 1.4.4. Raportul de combinare al L-PheOMe cu calix[4]arenele funcţionalizate 1.2 log D Calix 1 Calix 2 Calix 3 Calix 5 R2 = 0.9102 -3. 3 şi 5. Raportul de combinare al L-PheOMe cu Calix 1. 3 şi 5 conduce la un raport de combinare de 1:2.2.2 -3.2 Figura 87.8.5 -1 -0.3 şi 5 Din graficele de mai sus se observă că raportul de combinare este de 1:2 aminoacidreceptor calixarenic.9918 R2 = 0. 3 şi 5 Reprezentarea grafică a logaritmului coeficientului de distribuţie în funcţie de logaritmul concentraţiei de ligand pentru aminoacidul L-TrpOMe. la pH 5. 3 şi 5 Reprezentarea grafică a logaritmului coeficientului de distribuţie în funcţie de logaritmul concentraţiei de ligand pentru L-PheOMe cu calix[4]arenele 1. 2. 28 .4 -3.5 log D Calix 1 Calix 2 Calix 3 Calix 5 R2 = 0. este dată în figura 86.8 -4 -4.8 log [L] -4 -4. 2. Grupările funcţionale introduse în structura ligandului macrociclic au un rol important în determinarea stoechiometriei formării complecşilor. aminoacid:calix[4]arenă pentru toţi cei patru complecşi formaţi între L-TrpOMe şi calixarenele funcţionalizate 1-5.

s-a calculat după legea Beer-Lambert-Bouguer: A   cl de unde:  A (ec. sub forma: [ R  NH 3 L] K ex  (ec.5 folosind o concentraţie foarte mică de aminoacid şi o concentraţie mare de ligand.reprezintă concentraţia aminoacidului în faza apoasă minus concentraţia complexului (mol/L) 29 . 1. astfel încât ligandul să extragă întreaga cantitate de aminoacid.4.reprezintă complexul format în urma extracţiei Constanta de extracţie este prezentată mai jos. 1. 3. s-au făcut extracţii la pH = 5. Determinarea constantelor de extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri cu calix[4]arene funcţionalizate Determinarea constantelor de extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri dintr-o fază apoasă într-o fază organică s-a realizat în două etape. 5. Coeficientul de extincţie  .28) î care: R  NH 3 .5 (tampon MES/NaOH) menţinându-se concentraţia aminoacidului constantă şi variind concentraţia ligandului.21) c l A – reprezintă absorbanţa aminoacidului după extracţia acestuia cu calixarena derivatizată.reprezintă aminoacidul aromatic sau alifatic n L – calix[4]arena 1. Determinarea coeficientului de extincţie  Pentru a determina coeficientul de extincţie  . sau 5 R  NH 3 L . s-au realizat extracţii la pH = 5.9.4) [ R  NH 3 ][ L] î care: [ R  NH 3 L] . 2. astfel: 1.Se poate conclude că structura aminoacidului şi hidrofobicitatea acestuia influenţează puternic extracţia şi modul de combinare al acestuia cu agentul de complexare. c – reprezintă concentraţia iniţială a aminoacidului l – reprezintă lungimea cuvei utilizate (1 cm) 2.reprezintă concentraţia complexului după extracţie (mol/L) n [ R  NH 3 ] . Determinarea constantelor de extracţie K ex Pentru determinarea constantelor de extracţie. Formarea complexului calixarena-aminoacid are la bază următoarea reacţie:  R  NH 3  L  R  NH 3 L (1.

84  0. 1.00  0. C ligand = 1. n Tabelul 19.06 - C aminoacid = 3.38  0.10 2. există diferenţe clare între constantele de extracţie ale celor trei aminoacizi aromatici.0 x 10 – 5. De menţionat este faptul că L-TrpOMe este cel mai hidrofob dintre cei trei aminoacizi şi are selectivitatea cea mai mare.93  0. s-au determinat trei constante de extracţie pentru n concentraţii diferite de ligand şi s-a făcut o medie a acestora.09 Log Kex 2. T = 25° C. Constantele de extracţie ale aminoacizilor aromatici metilesteri cu calix[4]arenele funcţionalizate 1.5 (MES/NaOH tampon). 30 .reprezintă concentraţia calixarenei în faza organică minus concentraţia complexului (mol/L) Concentraţia complexului aminoacid-ligand.09 2. astfel: A   cl de unde: A (ec.19  0.0 x 10 – 2.07 -5 L-PheOMe ελ = 257 (L/mol·cm) 2320 2756 2427 2523 -4 L-TyrOMe ελ = 274 (L/mol cm) 2280 2376 -4 -4 Log Kex 2. pH = 5.5 x 10 M.24  0.08 3.90  0. Rezultatele obţinute sunt prezentate î tabelul 19. [189] După cum se observă din tabelul 19.0 x 10 M.05 3.19  0.[L] .08 2. după extracţie se determină din legea Beer.2.07 2.06 3.06  0.26)  l î care: A – reprezintă absorbanţa fazei apoase după extracţie n  .21) L – lungimea cuvei (1 cm) c Pentru fiecare aminoacid î parte. Constantele de extracţie ale L-TrpOMe sunt mai mari decât ai celorlalţi doi aminoacizi pentru toţi compuşii calixarenici.3 şi 5 Aminoacid CALIX L-TrpOMe ελ = 278 (L/mol·cm) 1 2 3 5 4970 2348 5420 4780 Log Kex 3.reprezintă coeficientul de extincţie calculat anterior (ecuaţia 1.21  0.

3 % (L-Tyr) – 10. 31 . lanţurile glicolice şi grupările amido. în urma rezultatelor prezentate se pot obţine următoarele concluzii: Structura ligandului şi hidrofobicitatea aminoacidului influenţează eficienţa extracţiei. de pH şi de natura aminoacidului. Extractibilitatea este esenţial controlată de structura calixarenelor funcţionalizate.5. Se presupune că derivatizarea calix[4]arenelor.1 % (L-LeuOMe). Concluzii Din capitolul de mai sus. cunoscute pentru abilitatea lor de a forma legături de hidrogen şi interacţii electrostatice joacă un rol important în legarea aminoacizilor derivatizaţi. Rezultatele experimentale sugerează faptul că atât aminoacizii aromatici nativi şi derivatizaţi cât şi aminoacizii alifatici sunt extraşi din faza apoasă în faza organică de către calixarenele funcţionalizate 1-5 cu randamente cuprinse î ntre 2. Raportul de combinare al calix[4]arenelor funcţionalizate cu aminoacizii aromatici studiaţi este 1:2 aminoacid-ligand. datorită hidrofobicităţii ridicate a acestuia se obţin randamente de extracţie mai ridicate decât în cazul celorlalţi aminoacizi.6. mai ales grupările OH. În cazul triptofanului metilester.0 % (L-TyrOMe) – 73.2 % (L-Trp) în cazul aminoacizilor aromatici nativi şi 1.

3. lanţuri glicolice şi grupări hidroxil. n Tub de sticlă rotativ Sticlă protectoare Flux Pahar de sticlă Faza sursă . 185. s-a realizat cu dispozitivele membranare prezentate î figura 95. 6.1. 4) ŞI GRUPĂRI AMIDICE (2. al aminoacizilor aromatici nativi şi metilesteri hidrocloruraţi folosind ca transportori o serie de calix[4]arene funcţionalizate cu grupări carboxil şi amido. Dispozitive utilizate î procesele de transport n Transportul aminoacizilor aromatici nativi şi derivatizaţi. dar funcţionalizarea acesteia permite obţinerea de site-uri externe adecvate pentru a forma complecşi cu compuşi de interes chimic şi biologic [45. 191]. cavitatea nu este suficient de mare pentru a include anumite molecule.exterior Membrana Membrana agitator magnetic Agitator magnetic Figura 95.interior Faza sursă Faza receptoare Faza receptoare .2. Dispozitive de transport 32 .5. 5) 6. Calixarenele funcţionalizate folosite ca transportori prin membrane lichide în scopul transportului aminoacizilor aromatici nativi şi metilesteri hidrocloruraţi din faza sursă apoasă ( pH = 5. MES/NaOH) în faza receptoare ( pH = 1. Consideraţii generale Este binecunoscut faptul că pentru calix[4]arenă.5. 189.2. NaOAc/HCl).6. conduc la obţinerea unor randamente de transport semnificative. Capitolul de faţă abordează transportul selectiv activ prin membrane lichide asistat de gradientul de pH. Rezultatele obţinute au fost corelate cu cele obţinute la extracţia cu solvenţi. STUDIUL TRANSPORTULUI AMINOACIZILOR AROMATICI NATIVI SI DERIVATIZAŢI CU CALIX[4]ARENE FUNCŢIONALIZATE CU GRUPĂRI CARBOXILICE (1.

( ___ ) spectrele UV-Vis ale aminoacizilor în faza sursă după transport.5. ( ___ ) spectrele UV-Vis ale aminoacizilor înainte de transport . faza sursă: 10 ml soluţie apoasă de aminoacid nativ sau metilester cu concentraţii cuprinse î ntre 2.2. (fig.0 x 10-3 M. 6. Spectrele UV-Vis obţinute în urma transportului aminoacizilor aromatici cu Calix 1 sunt prezentate î figura 97. 95).5 x 10-4 şi 1. Spectrele UV-VIS pentru transportul aminoacizilor aromatici cu Calix 1. n 33 . faza receptoare: 10 ml soluţie apoasă pH = 1. 3. n L-TrpOMe  = 278 nm L-PheOMe  = 257 nm L-TyrOMe  = 274 nm Figura 97. 2. chiar de 98 %. ( ___ ) spectrele UV-Vis ale aminoacizilor în faza receptoare după transport.Componenţa celor trei faze: 1. membrana: 25 ml calix[4]arena funcţionalizată în cloroform de concentraţie 5 x 10-4 M.5.5.5 (tampon MES/NaOH).1 Transportul aminoacizilor cu calix[4]arena funcţionalizată 1 Derivatizarea aminoacizilor aromatici le conferă proprietatea de a fi mai hidrofobi decât aminoacizii nativi conducând la randamente de transport foarte mari. (fig. Rezultatele obţinute pentru transportul celor trei aminoacizi aromatici cu calix[4]arena funcţionalizată 1 sunt prezentate î figura 98. Transportul aminoacizilor aromatici derivatizaţi cu calix[4]arene funcţionalizate 6.5 (tamponNaOAc/HCl). pH = 5. Rezultate şi discuţii 6.2. 95).

faza receptoare: HCl pH =1. faza organică: [Calix 2] 5x10-4M î cloroform. Calix 2 manifestă o afinitate mai mică pentru aminoacidul L-triptofan metilester.2. transportul pentru cei trei aminoacizi scade î n ordinea: L-TrpOMe > L-PheOMe > L-TyrOMe Pentru L-TyrOMe randamentul de transport este nesemnificativ în comparaţie cu LTrpOMe unde aminoacidul este transportat din faza sursă în faza receptoare în procent de 98.5. L-PheOMe şi L-TyrOMe cu calix[4]arena funcţionalizată 1[176] (faza apoasă: [aminoacizii aromatici metilesteri] 1x10 -3M.8 % în cazul calixarenei 1. 6.1% O 0 L-TrpOMe L-PheOMe L-TyrOMe Figura 98.) n După cum se observă din figura 98.5% HN O H O H O O O O Figura 99.8%.3% 2. T = 25°C.5. T = 25°C. n Calix 2 OH OH HO NH HO 75 Transport [%] 60 45 30 15 0 L-TrpOMe L-PheOMe L-TyrOMe 34.1% 72.) n Faţă de Calix 1. tirozina regăsindu-se din nou î ntr-un procent foarte mic î faza receptoare. n 34 .2. Transportul L-TrpOMe. faza receptoare: HCl pH =1. pH =5. pH =5. faza organică: [Calix 1] 5x10-4M î cloroform.5.8% 88. Transportul aminoacizilor cu calix[4]arena funcţionalizată 2 Rezultatele transportului obţinut pentru cei trei aminoacizi cu calix[4]arena funcţionalizată 2 sunt prezentate î figura 99.Calix 1 HO O H H O O O OH 100 O Transport [%] 80 60 40 20 1. ducând la un randmament de transport de 72% faţă de 98.5. Ordinea de descreştere a transportului ramâne aceeaşi ca şi în cazul receptorului 1. Transportul L-TrpOMe.1% 98. L-PheOMe şi L-TyrOMe cu calix[4]arena funcţionalizată 2[176] (faza apoasă: [aminoacizii aromatici metilesteri] 1x10 -3M.5.

Transportul aminoacizilor aromatici utilizând calix[4]arena parentală comparativ cu Calix 3 [80] Calix 3: Faza apoasă: CL-TrpOMe=CL-PheOMe=CL-TyrOMe=1x10-3M ( pH= 5. scad în următoarea ordine: L-TrpOMe > L-PheOMe > L-TyrOMe.5). faza organică (Calix 3 î n cloroform. faza receptoare LiOH (pH=13). adică prezenţa grupărilor glicolice şi amide introduse. 100 80 60 40 20 0 L-TrpOMe Calix 1 L-PheOMe L-TyrOMe Calix[4]arena parentală Figura 108.3%) > L-TyrOMe (2. CCalix1=5x10-4M. faza organică (Calix 1 în cloroform. CCalix3=5x10-4M. faza receptoare HCl (pH=1. T = 25°C. faza organică ([Calix[4]arena parentală]= 5x10-3M ( cloroform)). Din figura 108.5) Calix[4]arena parentală: Faza apoasă: CL-TrpOMe=CL-PheOMe=CL-TyrOMe=3x10-3M ( pH= 5.5). faza receptoare HCl (pH=1.5). sunt responsabile de randamentele diferite.5) Calix[4]arena parentală: Faza apoasă: CL-TrpOMe=CL-PheOMe=CL-TyrOMe=3x10-3M ( pH= 5. Transportul aminoacizilor aromatici utilizând calix[4]arena parentală comparativ cu Calix 1 [80] Calix 1: Faza apoasă: CL-TrpOMe=CL-PheOMe=CL-TyrOMe=1x10-3M ( pH= 5.5%) > L-PheOMe (34.L-TrpOMe (72.1%) În acest caz. [80]. se presupune că structura calixarenei 2. Aspecte privind corelaţia între transportul aminoacizilor cu p-terţ-butilcalix[4]arena şi calix[4]arenele funcţionalizate 1-5 Randamentele de transport ale aminoacizilor aromatici utilizând ca transportori calix[4]arenele funcţionalizate 1-5 comparativ cu p-terţbutil-calix[4]arena sunt prezentate î n figurile 108 – 112.5). se observă ca randamentele de transport obţinute la transportul aminoacizilor cu calix[4]arena funcţionalizată cu grupări carboxilice sunt mai mari decât în cazul transportului aminoacizilor cu calix[4]arena parentală. 35 . T = 25°C. 80 60 40 20 0 L-TrpOMe Calix 3 L-PheOMe L-TyrOMe Calix[4]arena parentală Figura 110. faza receptoare LiOH (pH=13). Randamentele de transport ale aminoacizilor atât cu calix[4]arena parentală cât şi cu Calix 1.7. faza organică ([Calix[4]arena parentală]= 5x10-3M ( cloroform)). 6.

Valorile randamentelor de transport ale aminoacizilor aromatici cu calix[4]arena parentală. Există o serie de factori care influenţează transportul aminoacizilor cum ar fi: complexarea şi decomplexarea la interfeţele fază sursă/ membrană. reacţiile prezente la interfeţele cu cele două faze (membrană şi receptoare) şi de asemenea un rol important în transportul aminoacizilor îl au solvatarea şi desolvatarea aminoacidului la interfeţe.Din figurile de mai sus . Concluzii Receptorii 1 . se observă creşterea semnificativă a randamentului de transport al aminoacizilor în cazul utilizării calixarenelor 1-5 ca transportori. structura transportorului şi stabilitatea complexului. pH-ul fazelor apoase.8. respectiv membrană/fază receptoare. 6.5 prezintă o afinitate mai mare de transport faţă de L-TrpOMe şi LPheOMe comparativ cu L-TyrOMe. 36 . comparativ cu calix[4]arena parentală. ca transportori sunt mult mai mici decât randamentele de transport ale aminoacizilor aromatici cu calix[4]arenele fucţionalizate 1 – 5. Distribuţia complexului la interfaţa membranară este o caracteristică importantă care depinde de natura aminoacidului şi a solventului.

WDS) şi spectre de fluorescenţă) care oferă informaţii calitative şi cantitative despre structura chimică a probei. plăcuţele au fost citite la Microscopul electronic de baleiaj (SEM) tip VEGA II LMU al Centrului de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare NBC şi Ecologie.4.1.1. Modul de lucru şi aparatura utilizată În microscopia electronică modernă aşa cum s-a menţionat î cap. pot fi obţinute n două tipuri de informaţii: imagini optoelectronice care oferă informaţii despre morfologia şi topologia suprafeţei probei şi microanaliza chimică (spectre de raze X (EDX.2. Modul de lucru: Aminoacidul L-TrpOMe a fost extras din faza apoasă în faza organică (cloroform) cu calix[4]arena funcţionalizată 1. Rezultate şi discuţii Rezultatele obţinute în urma studiului utilizând SEM şi microanaliza chimică (EDX) a fazelor apoasă.3.OASPETE 7.5 ml atât din cele două faze (apoasă şi organică) cât şi de la interfaţa dintre cele două faze.1. Studii de interfaţă apă – solvent organic privind complexarea aminoacidului L-TrpOMe cu calix[4]arena funcţionalizată cu grupări carboxilice (1) 7. organică şi interfaţă pentru L-TrpOMe – Calix 1 sunt prezentate î graficele de n mai jos: 37 . 3. Consideraţii generale În acest capitol sunt prezentate câteva rezultate experimentale privind distribuţia complecşilor aminoacizilor cu calix[4]arenele funcţionalizate la interfaţa apă-cloroform obţinute cu ajutorul microscopului electronic de scanare (SEM). 7. ASPECTE PRIVIND POSIBILITATEA FORMĂRII COMPLEXULUI GAZDĂ . După extracţie s-au prelevat pe plăcuţe din sticlă câte 0. 7.1.7. După evaporarea solvenţilor.1.

[Calix 1] = 5 x 10-4M. se poate observa că în faza organică se evidenţiază clar aminoacidul L-TrpOMe prin prezenţa azotului din gruparea aminică.1.Faza apoasă după extracţie Figura 111.4. SM-Cl prezintă o morfologie ramificată. După cum se poate observa din harta elementelor structurale ataşată imaginii optoelectronice a fazei apoase (fig. structura morfologică scoate în evidenţă prezenţa a două structuri dominante diferite din punct de vedere morfologic şi morfochimic: structura morfologică a clorului (SM-Cl) şi structura morfologică a carbonului (SM-C). Din studiile efectuate. 7.5 x 10-4M. se poate spune că există o corelaţie între rezultatele obţinute prin microscopie electronică de scanare şi rezultatele obţinute la extracţia aminoacizilor derivatizaţi cu calix[4]arenle funcţionalizate 1. care este funcţionalizată numai cu grupări carboxilice.3 şi 38 . 111). de tip dendrimeric în care raportul între elementele C:N:Cl este 1/17:1/34:1 (microaria 2). Elementele de interes identificate în faza apoasă după extracţia L-TrpOMe-Calix 1 [L-TrpOMe]= 2. Concluzii În cazul calix[4]arenei 1.

lanţurile glicolice şi grupările amido. datorită hidrofobicităţii ridicate a acestuia se obţin Ttimpul de agitare al celor două faze în procesul de extracţie al aminoacizilor cu Raportul de combinare al calix[4]arenelor funcţionalizate cu aminoacizii aromatici În funcţie de concentraţia ligandului şi de timpul de agitare al celor două faze (apoasă şi Există o serie de factori care influenţează transportul aminoacizilor cum ar fi: randamente de extracţie mai mari decât în cazul celorlalţi aminoacizi.1 % (L-LeuOMe) î cazul n aminoacizilor alifatici şi aromatici derivatizaţi. respectiv membrană/fază receptoare.3 % (L-Tyr) – 10.  calix[4]arenele studiate s-a constatat a fi 30 de minute. receptorii calixarenici 1 .0 % (L-TyrOMe) – 73. de pH şi de natura aminoacidului.2 % (L-Trp) în cazul aminoacizilor aromatici nativi şi 1. 39 . reacţiile prezente la interfeţele cu cele două faze (membrană şi receptoare) şi de asemenea un rol important în transportul aminoacizilor îl au solvatarea şi desolvatarea aminoacidului la interfeţe. cunoscute pentru abilitatea lor de a forma legături de hidrogen şi interacţii electrostatice joacă un rol important în legarea aminoacizilor derivatizaţi. mai ales grupările OH.  În cazul triptofanului metilester.  organică) extracţia aminoacidului are loc cu randamente de extracţie diferite.  complexarea şi decomplexarea la interfeţele fază sursă/ membrană. Extractibilitatea este esenţial controlată de structura calixarenelor derivatizate.CONCLUZII GENERALE În urma rezultatelor obţinute şi prezentate în lucrarea de faţă se conturează următoarele concluzii generale:  Rezultatele experimentale sugerează faptul că atât aminoacizii aromatici nativi şi derivatizaţi cât şi aminoacizii alifatici sunt extraşi din faza apoasă în faza organică de către calixarenele funcţionalizate 1-5 cu randamente cuprinse î ntre 2.  studiaţi este 1:2 aminoacid-ligand macrociclic.  Se presupune că funcţionalizarea calix[4]arenelor.5 prezintă o afinitate mai mare de transport faţă de L-TrpOMe şi L-PheOMe comparativ cu L-TyrOMe.

Vicens. DOI: 10. -D. Abidi. Kim. (2002). Souane. (2008). Phenomena. Dordrecht. Korea University. H. Abidi. J. L. 60. Vicens. R. M. A. Harrowfield. J. (eds. 23. 48. Phenom. A. J. Z. I.): Calixarenes: a Versatile Class of Macrocyclic Compounds. F. Z. A.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ [1] [2] [26] [80] [166] [167] [172] [175] [176] [177] [178] [179] [181] [182] J. Concepts and Perspectives. Incl. J. VCH. Albu. -J. Vicens. A. Harrowfield. J. Bohmer.): Calixarene in the Nanoworld. L. Tetrahedron Lett. I. (eds. (2010). Macrocycl. Harrowfield. Souane. Macrocycl. Chem. Binding mechanisms in supramolecular complexes. Macrocycl. Dordrecht (2006). 177. 66. Thue´ry. (2009). Asfari. J. Lehn. Mutihac. Hamdi. Mass Spectrom. P. H. IL 6. 10th International Conference on Calixarenes. Kluwer Academic Publishers. (eds. J. Vicens. 8439. Phenom. (1998). A. 89. Eur. Springer. Supramolecular Chemistry. Mass Spectrom. Stancu. Chem. J. J. R. (1995). Amri. R. Brodbelt.1007/s10847-010-9860-y F. 7017 (1967). Recognition and transport of amino acids and peptides by synthetic receptors. Mutihac. July 13-16. Buschmann. Yatsimirsky. J. Asfari. Nierlich. Am. Hamdi. 57. Asfari. Incl. Int. [183] [184] [186] [189] [191] 40 . Phenomen. (eds. R. 95. J. J. Ed. Medvedovici. Chem. 55. Dordrecht. Pedersen. R. invited lecture. 3924. (2000). 193. The Netherlands (1991). Vicens. Bohmer. Dordrecht (2001). Oueslati. 200. J. 2951. Incl. A. L. J. Vicens. S. Incl. J. John Wiley & Sons Inc. Vicens. (2008). Asfari. Macrocycl. 39. A. J. Harrowfield. Vicens. Soc. J. Chem. A. J. V. (2000). Int. M. J. Irico. Chem. R. -M.): Calixarenes 50th Anniversary: Commemorative Volume.. L. Phenom. C. Angew. Unob. J. D. J. Schneider. Stancu. L. K. L. Vicens. Z. 214. J. Mutihac and R. Kim. Kim. Kluwer Academic Publishers. Chem. Mutihac si J. (2009). S. Weinheim. Chem. (2010). L. J. J. Jabin.): Calixarenes 2001. Z. Chem. Vicens. A. Schneider. Incl. Tetrahedron Lett. Kluwer Academic Publishers. L. J. Abidi. Mutihac. Mutihac. -J. H. V. Le Gac. Seoul. (2007). S. Int. Hamdi. The Netherlands (1994). 64. Kim. 548. Korea. (2009) J. 59. 14. L. Macrocycl. Principles and Methods in Supramolecular Chemistry. (2000). H. 41. Hamdi. Souane. Vicens. Vicenti.