You are on page 1of 12

Periodic al Uniunii Armenilor din România

S{RB{TOAREA SF}NTULUI GRIGORE LUMIN{TORUL – GHERLA 2007 –

ARARAT
Fondat în 1924 (serie nouå)

Anul XVIII nr. 12 (369)

Armenia face apel la Turcia s[ redeschid[ frontiera

16-30 iunie 2007

Pe 23 iunie comunitatea armean[ din Gherla a marcat s[rb[toarea ]nchinat[ Sf]ntului Grigore Lumin[torul. A=a cum a devenit deja tradi\ie, =i ]n acest an sute de armeni – ardeleni =i nu numai – au veni t din ]ntreaga \ar[ =i din str[in[tate ]n vechiul Armenopolis pentru a participa la acest important eveniment religios =i na\ional. Mai mult dec]t cuvintele, de aceast[ dat[ vom l[sa s[ vorbeasc[ fotografiile realizate de redactorul nostru Vartan Martaian prezent la acest emo\ionant moment (vezi pagina 8). LA DOUÃ SÃPTÃMÎNI Interviu cu Pagina 5

Ministrul armean al afacerilor externe, Vartan Oskanian a f[cut apel, ]n cadrul ]nt]lnirii pe care a avut-o cu omologul s[u turc Abdullah Gül, ca Turcia s[ redeschid[ frontiera cu Armenia pentru a g[si astfel o cale a reconcilierii ]ntre cele dou[ \[ri. < Dac[ dori\i un dialog real deschide\i v[ rog, mai ]nt]i frontiera> a declarat Oskanian care a ad[ugat c[ singura grani\[ ]nchis[ pe continentul european este cea dintre Turcia =i Armenia. Dac[ Turcia va deschide grani\a pe care a ]nchis-o ]n 1993, Erevanul va accepta <crearea unei comisii pentru a discuta subiectele aflate ]n disput[ pentru a normaliza rela\iile bilaterale.> <Recunoa=terea Genocidului de=i este pe ordinea de zi a politicii noastre nu a fost niciodat[ o condi\ie prealabil[ pentru normalizarea rela\iilor dintre \[rile noastre> a mai ad[ugat ministrul Oskanian. Cei doi mini=trii de externe s-au ]nt]lnit oficial ]n cadrul Summit-ului \[rilor riverane M[rii Negre ce a avut loc la Istanbul =i care a marcat aniversarea a 15 ani de la crearea acestui organism economic. Reamintim c[ Turcia a ]nchis grani\a cu Armenia ]n 1993 ca un gest de solidaritate cu Azerbaidjeanul care se afla ]n r[zboi cu Armenia pentru enclava Karabagh.

Hrant Dink a fost achitat!

m v[zut ]n ultima perioad[, pe canalul de =tiri EuroNews o reclam[ ce promoveaz[ turismul ]n Armenia. Imagini, oarecum familiare pentru armeni: khacikaruri, biserici, fete ]n costume populare, peisaje ]nc]nt[toare, lacul Sevan, Erevanul =i ]n final un slogan ce spune: Armenia, Drumul lui Noe, Drumul nostru. +i uite cum printr-un montaj inspirat cu imagini pline de simbol se promoveaz[ \ara de la poalele Ararat-ului. Un clip extrem de simplu difuzat pe un canal de =tiri cu acoperire european[ poate aduce mai multe beneficii Armeniei dec]t mul\i al\i <ambasadori> =i reprezentan\i trimi=i prin toat[ lumea care nu rezolv[ nimic ci doar se plimb[ pe banii statului. Este valabil =i pentru oficialii de pe malul D]mbovi\ei unde proiecte gen <Dracula> sau <Eterna =i Fascinanta Rom`nia> ca s[ nu mai vorbesc de <Fabulos Spirit> nu au adus nici un c]=tig. Rom`nia ar trebui s[ ]nve\e din acest clip publicitar realizat pentru promovareaArmeniei. Vechi negustori, armenii dovedesc ]nc[ o dat[ c[ =tiu s[-=i v]nd[ marfa! Bravo celor care au avut acest[ ini\iativ[ c]t =i celor ce l-au realizat. Poate ]nva\[ =i Bucure=tiul ceva!

A

drumului lui Noe
de Mihai STEPAN CAZAZIAN

PAMBUCCIAN:
„Avem o mo=tenire cultural[ care trebuie re-descoperit[“ Supliment Ararat

VARUJAN

Ziaristul armean Hrant Dink, asasinat la 19 ianuarie 2007, a fost achitat pe 14 iunie de c[tre un Tribunal din Istanbul. Jurnalistul era urm[rit înc[ din luna octombrie 2005 pentru „tentativ[ de influen\are a justi\iei“ dup[ ce a contestat hot[r]rea ce a fost luat[ ]mpotriva sa de condamnare la 6 luni de închisoare pentru <insult[ adus[ identit[\ii turce> fiind achitat la 10 februarie 2006 de un tribunal regional. Patru al\i ziari=ti din redac\ia ziarului <Agos>, Aydin Engin, Sarkis Seropian, Karin Karaka=li =i fiul lui Hrant Dink, Arat, au fost atunci pu=i sub acuzare pentru acela=i motiv. }n urma apelului ]naintat de tribunal la 12 iulie 2006, Hrant Dink a fost condamnat din nou la 6 luni de închisoare pentru un articol scris în revista „Agos“, fiind acuzat tot de <insult[ adus[ identit[\ii turce> în baza art. 301 din Codul Penal. În final Tribunalul din Sisli a retras acuza\iile ini\iale considerînd c[ în declara\iile lor Hrant Dink =i ceilal\i patru jurnali=ti acuza\i nu au înc[lcat legea.

+TEFAN AGOPIAN
PORTRETUL ARTISTULUI LA 60 DE ANI

www.araratonline.com este din nou activ!

I M P O R T A N T

Conform cotidianului „Los Angeles Business Journal“ Kirk Kirkorian este cel mai bogat cet[\ean american din ora=ul Los Angeles, avînd o avere estimat[ la 16, 1 miliarde dolari. N[scut în 1917, la Fresno, California, miliardarul de origine armean[ a ob\inut aceast[ avere construind mai multe hoteluri =i cazinouri la Las Vegas, capitala jocurilor de noroc. Proprietar =i al binecunoscutului studio cinematografic „Metro Goldwin Mayer“, Kirkorian a realizat un important profit prin închirierea studiourilor cinematografice dar =i prin vînzarea filmelor realizate.

Kirk Kirkorian, avere de 16, 1 miliarde dolari

se impune a preciza c[ incompatibilitatea intervine tocmai pentru a ]mpiedica situa\ia nedorit[ ]n care s-ar putea afla judec[torul de a aprecia propriile m[rturii. KV 449 de W. Astfel. catifelat. mici bijuterii muzicale. indign]ndu-se =i chem]nd la lupt[»^>. dar unul care a fost agreat pentru frumuse\ea =i profunzimea ideilor sale muzicale a fost compozitorul armean Aram Haciaturian.com ARARAT Redactor ºef : Redactori : O surpriz[ muzical[ ]n programul celor dou[ concerte simfonice ale Filarmonicii <George Enescu> dirijate de Vlad Conta.613. a ad[ugat reprezentantul companiei canadiene. partea canadian[ investind 1. lucr[ri.r. A. Este de salutat gestul s[u de a readuce ]n repertoriul simfonic bucure=tean aceast[ remarcabil[ compozi\ie a lui Aram Haciaturian. numit[ a=a dup[ cum declar[ autorul (cit[m din caietul-program) <^ pentru c[ melodia clopotului care p[trunde toat[ \es[tura lucr[rii are un sens ad]nc^ (care) ^ se reg[se=te ]n motto-ul simfoniei. 1220-9678 Potrivit art. „Consider[m c[ sudul Armeniei dispune de un poten\ial similar“. Vlad Conta poate marca astfel o permanen\[ a sa la Filarmonica <George Enescu>. expert sau arbitru. Sub aspectul justific[rii normei. Dup[ pauz[ am reascultat. Simfonia are clasica form[ ]n patru mi=c[ri. De asemenea.S.555/0722. nu poate lua parte la judecat[ cel care a fost martor.2 Actualitate INCOMPATIBILITATEA JUDEC{TORILOR Incompatibilitatea reprezint[ acea situa\ie ]n care unui judec[tor ]i este oprit s[ ia parte la solu\ionarea unei pricini.magistratului ]i este interzis s[ desf[=uare activit[\i private sau politice prev[zute de art. s-a al[turat acordului de colaborare dintre Ministerul Energiei din Armenia =i Blackstairs Energy (Irlanda) pentru exploatarea subsolului armenesc. Partea treia – Andante – se impune ca un mar= funebru care sun[ destul de lumesc =i al c[rui ritm =i turnur[ melodic[ au fost sus\inute ]n fundal de timpanii m[estri\i de Lauren\iu B[canu. state bogate ]n petrol =i gaze. prev[d f[r[ echivoc c[: dispozi\iile privitoare la incompatibilitate nu se aplic[ procurorulului. consulta\ii. Giuseppe MUNARINI (Padova) Difuzare : Tehnoredactare : Paginã web : e-mail : Drtad BARTUMIAN Mihai HÃÞULESCU Constantin DEOCLEÞIAN (Keean Media srl) ziar. „Uraniul nu va fi ]mbog[\it =i va fi produs exclusiv pentru nevoile industriei atomice armene“. }n recentul concert pianistul georgian. concomitent =i alte func\ii sau servicii: . a afirmat c[ ]n\elegerea prevede posibilitatea de a prospecta jum[tate din teritoriul armean ]n apropiere de grani\a cu Iran. ]ntr-o sincronizare perfect[ cu partidele de al[muri.67. ori legalitatea =i temeinicia hot[r]rii arbitrale de el pronun\at[. naturalizat francez. expert sau arbitru ]n acea pricin[. izbe=te pe nea=teptate o bomb[ grea =i-l sf[r]m[ ]n buc[\i. Rela\ii la telefon: 0722. Vartan MARTAIAN Fabian ANTON Fotoreporter : Mihai GHEORGHIU Colaboratori : Carmen DROPOL (Constanþa) Corespondenþi din strãinãtate : Edvard JEAMGOCIAN (New York). Simfonicul Filarmonicii <George Enescu> sub conducerea lui Vlad Conta a programat ]n prima parte pe apreciatul pianist Dimitri Bashkirov cu dou[ lucr[ri concertante din literatura pianistic[. ]n privin\a acestuia dispozi\iile art. ales din Alexei Tolstoi «}n clopotul ce dormita-pa=nic. Amintim printre altele concertul pentru vioar[ lansat la noi de marele George Enescu. trebuie a distinge dup[ cum ne referim la incompatibilitatea ]n sens general a judec[torilor ori la cea restr]ns[. În cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate. Allegro. potrivit pre=edin\iei armene. Bilunar al Uniunii Armenilor din România www. Moscova =i Erevanul vor prospecta ]mpreun[ resursele de uraniu . bucur]nd pe mul\i melomani. responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. Simfonia se termin[ – Adante. Haig CHIBARIAN (Los Angeles). Mozart =i apoi. trebuie subliniat faptul c[ aceasta exprim[ imposibilitatea judec[torului de a mai ]ndeplini. judec[torul nu poate solu\iona o pricin[ ]n care a fost martor. S. Cazurile de incompatibilitate s]nt prev[zute la art. ofer[ în mod gratuit informa\ii. 24 din Codul de procedur[ civil[ =i anume: Judec[torul care a pronun\at o hot[r]re ]ntr-o pricin[ nu poate lua parte la judecarea acelei pricini ]n apel sau recurs =i nici ]n caz de rejudecare dup[ casare. dirijorul Vlad Conta a <scos> aceast[ maiestuoas[ simfonie cu m]n[ de maestru. Aceasta este administrat[ din 2005 de Inter SEU. este subliniat[ de acurate\ea sunetelor =i muzicalitatea ]n toate compartimentele ]ndr[gitei filarmonici. pianista Cella Delavrancea scria la 6 noiembrie 1969 ]n <Rom`nia literar[>: <Ace=ti doi arti=ti (Bashkirov =i Simon) se aseam[n[ printr-un temperament dinamic. Acest prim caz de incompatibilitate. a precizat Sogomonian. Ne-a fermecat de la prima faz[ c]ntat[ cu o spiritualitate sever[^>. 2 <cu clopote> de Aram Haciaturian. Moscova =i Erevanul doresc s[ exploateze ]mpreun[ rezervele de uraniu din Armenia care ar putea alimenta centrala nuclear[ armean[ de la Metzamor. dar =i printr-o concentrare ad]ncit[ ]n respectul ce-l poart[ stilului autorului pe care-l interpreteaz[^>. Judec[torul care a pronun\at o hot[r]re ]ntr-o pricin[ nu poate lua parte la judecarea acelei pricini. privitoare la o pricin[ determinat[. Apoi numai despre Bashkirov: <Este un g]nditor pasionat. 206 Cod penal.ararat @ gmail. Grea ]ncercare pentru auditori =i solist! Darnic =i r[spunz]nd Simfonia a 2-a de Aram Haciaturian sub bagheta lui Vlad Conta 12/2007 ARARAT aplauzelor.4 milioane $. 2 din Lg.araratonline. Dac[ ]nainte de-al Doilea R[zboi Mondial ]n programele concertelor simfonice erau acceptate din muzica rus[ =i sovietic[ nou[ doar lucr[ri de Prokofiev =i +ostakovici. Compania canadian[ Vangold Resources Ltd. urm]nd distinc\ia de mai sus =i f[c]nd referire la prima form[ a incompatibilit[\ii. potrivit sursei citate. plecat[ dintre noi la ]nceputul lunii iunie 2007. adreseaz[ poporului puternice chem[ri la arme. informeaz[ NewsIn. care a avut-o ]n repertoriul s[u permanent. Despre Vlad Conta trebuie s[ spunem c[ a preluat cu cinste bagheta din m]na ]nainta=ului s[u marele Iosif Conta. Speciali=ti dintr-o comisie mixt[ ruso-armean[ care va fi ]nfiin\at[ cu acest scop vor s[ evalueze cantitatea de uraniu din aceste z[c[minte =i eficien\a exploat[rii lor. reluarea dup[ mul\i ani a monumentalei Simfonii nr. Cu o \inut[ elegant[. precum =i activit[\i de arbitraj comercial. 161/2003. membrilor comunit[\ii armene. ceea ce constituie un eveniment al acestei stagiuni. dar =i ]ndr[gitele suite din baletele Spartacus =i Gayane. repun]nd-o ]n repertoriul concertelor simfonice.247. realiz]nd un bun echilibru ]ntre comportamentele orchestrei^ controlul subtil al dirijorului asupra varia\iilor de tempo =i dinamicii au fost impresionante^>. Cronica muzical[ a unui ziar american men\ioneaz[: <^ gesturile lui Conta s]nt clare =i precise^ El a modelat sonorit[\ile cu ]ndem]nare. Cu o participare de 50% din ac\iuni. 317/2004. executate la un ]nalt nivel muzical. clopotul se cutremur[. Azerbaidjan =i Georgia. Redacþia nu împãrtãºeºte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori. cu Artin & Levon Sarchizian J u r i d i c Autorii acestei rubrici. marcate de motivul clopotelor. firma canadian[ se va ocupa de exploatarea petrolului =i gazelor aflate ]n segmentele N4. Procurorul. dup[ 1944 pe l]ng[ ace=tia au intrat ]n programe o serie de compozitori sovietici de circumstan\[. / Fax: 314.83 ADRESA REDACÞIEI : Str. Allegro agitato – s]nt de remarcat motivele tensionate la partida de viole =i tema obsedant[. Concertul ]n la minor pentru pian =i orchestr[ op. Despre interpretarea sa – referindu-se la primul concert pe estrada Ateneului Rom`n cu Filarmonica condus[ de Emil Simon. din 8 =i 9 iunie 2007. prezentat[ ]n prim[ audi\ie rom`neasc[ de Orchestra Radio dirijat[ de Alfred Alessandrescu ]n 5 februarie 1948 =i la Filarmonica din Bucure=ti ]n 20 noiembrie 1949 de legendarul George Georgescu.2 milioane $. dup[ c]teva minute. fragmente sau episoade muzicale din acestea devenind adev[rate <=lag[re“ ale muzicii culte noi. m]nuite cu mult[ muzicalitate de Gabriela-Fara. incompatibilitatea vizeaz[ imposibilitatea unui judec[tor de a lua parte la judecarea unei pricini concrete. Evident sub condi\ia ca judecarea c[ii de atac s[ revin[ completului ]n a c[rui compunere va intra =i acest judec[tor cunoscut fiind faptul c[ distribuirea se face ]ntr-o form[ aleatorie. av]nd o virtuozitate pianistic[ de o\el. }n sens restr]ns. zbuciumata =i monumentala Simfonie a 2-a <cu clopote> de Aram Haciaturian. vizeaz[ acea situa\ie ]n care un judec[tor dup[ ce a pronun\at o hot[r]re ]ntr-o cauz[ concret[ este avansat la instan\a care urmeaz[ s[ judece apelul ori recursul promovat ]mpotriva solu\iei pronun\ate de acesta. Dimitri Bashkirov ne-a oferit trei bisuri. dup[ mul\i ani. ce acoper[ un teritoriu de 13 775 km2 ]n centrul =i sudul Armeniei.func\ia de judec[tor este incompatibil[ cu orice alt[ func\ie public[ sau privat[. situat[ la Metzamor. membr[ a Corului Filarmonicii <George Enescu>.S. Poate astfel de lucr[ri s-ar fi putut intercala ]ntr-un astfel de concert pentru a obi=nui melomanii =i cu acest stil de compozi\ii. Scris[ la ]nceputul anilor ’40. De altfel ]n aceast[ simfonie at]t de elaborat[ =i colorat[ muzica lui Aram Haciaturian. De asemenea. 54 de Robert Schumann.102-103 din Legea nr. .l. c]nt[rit ]n c[utarea sonorit[\ilor. M[ ]ntreb dac[ ]n repertoriul marilor arti=ti instrumenti=ti ]n via\[ exist[ =i lucr[ri scrise de compozitori ]n r[stimpul trecerii ]ntre milenii. ca un reflex emo\ional al nenorocirilor r[zboiului a avut prima audi\ie ]n 30 decembrie 1943 ]n marea sal[ a Conservatorului din Moscova. Domnul Dal Brynelsen. produce 40 % din totalul de electricitate consumat[ de \ar[. Eugen TODEA P. simfonia susmen\ionat[. Un g]nd pios pentru soprana Sofia Ciurel. Referindu-ne la incompatibilitate. care prin arta lui dirijoral[ a lansat Orchestra Na\ional[ Radio ]n circuitul interna\ional. astfel c[ ]ntr-un asemenea caz. }n dansul macabru din partea doua – Allegro risoluto – partida de violoncele a sunat distins. Resursele de uraniu au fost prospectate de Armenia ]n perioada sovietic[ conform arhivelor de la Rosatom (Agen\ia Federal[ Rus[ pentru Energie Nucleara). pentru lucr[rile lor cu iz programatico-politic. Anton Lanis ªAHAZIZIAN (Toronto). incompatibilitatea judec[torului se raporteaz[ la o spe\[ concret[. concertul pentru pian. ini\ial alarmant care revine apoi triumfal. filial[ a companiei ruse de electricitate SEU. Judec[torul care a pronun\at o hot[r]re ]ntr-o pricin[ nu poate lua parte la judecarea acelei pricini ]n apel sau recurs. repetitiv[ la fagot.com Exploat[ri de petrol ]n Armenia Mihai STEPAN-CAZAZIAN Eduard ANTONIAN.N. Valoarea total[ a investi\iilor este de 2. 50 alin. ]n 1 noiembrie 1969. 5 =i 6. pre=edintele companiei Vangold Resources Ltd. }n partea ]nt]ia – Andante. . Proiectul este conceput pe o perioad[ de cinci ani =i poate fi prelungit pentru ]nc[ doi ani. care de\ine monopolul ]n aceast[ \ar[. ]n cadrul unui partid politic. nici ]n caz de rejudecare dup[ casare. Singura central[ nuclear[ armean[. responsabilitatea juridicã le revine acestora. Armeneascã 13. Maestoso – ]n acorduri eroice grandioase. exaltat p]n[ la violen\e s[lbatice. }n caietul-program al concertului am remarcat men\iunea <Concert realizat cu sprijinul Ambasadei Republicii Armenia>. a interpretat la ]nceput Concertul ]n mi bemol pentru pian =i orchestr[. I. relativ. ]n acele cazuri expres =i limitativ prev[zute de lege.203 e-mail: sarchizian_legaloffice@yahoo. la 30 de km vest de Erevan. cu excep\ia func\iilor didactice din ]nv[\[m]ntul superior. Bucureºti – 2 Tiparul executat la ARARAT s.com Tel. Ne-am amintit fine\ea sunetului la clopote realizat[ de aceast[ talentat[ percu\ionist[ ]n finalul Suitei de balet <Ro=u =i Negru>.

Este un curs op\ional desigur… La nivel de voin\[ liber exprimat[…“ Dar revenind la sesiunea de formare la care a participat profesorul Mogo= am aflat c[ aceasta a avut loc la Centrul de Studii Iudaice „Goldstein Goren“ al Universit[\ii din Bucure=ti ]n parteneriat cu Institutul „Yad Vashem“ =i cu Asocia\ia Initiatives for Democracy in Eastern Europe (IDDE) =i cu Asocia\ia pentru Educare =i Dialog Civic. Iat[ c[ acest colegiu de tradi\ie continu[ s[ produc[ <v]rfuri> de care s]ntem m]ndri =i noi armenii. Catedrala Armean[ =i alte obiective de interes general ]n acest sens. Autorul recenziei. Genocidul Armean trebuie recunoscut oficial. dar poate baroneasa Nicholson cunoa=te mai bine sistemul de valori familiale ale moldovenilor. „Neculai On\anu . Colegiul a omagiat a=a cum se cuvine pe marele Mircea Eliade dar =i pe al\i celebri absolven\i. unde ]nc[ mai exist[ mici comunit[\i de armeni. A=a c[ haide\i s[ vedem ce mai scriu colegii no=tri de breasl[. r[mas ]n istorie drept prototipul dictatorului corupt…“ C]nd redactam aceast[ =tire mi-am adus aminte c[ tot ]n aceast[ lun[. nu-i a=a?) ce se refer[ la existen\a noastr[. }n prima zi accentul s-a pus pe metodologia de predare a profesorilor de istorie =i a posibilit[\ilor lor ]n a expune elevilor problema Holocaustului. secven\e din filme documentare despre Genocid. indienii =i argentinienii fiind ]n frunte cu 57 de ore ]n medie. Alexandru Gabor face o sintez[ a presei culturale interna\ionale =i se refer[. ]n sectorul 2 al capitalei se amenajeaz[ aleea Heydar Aliyev ]n memoria fostului pre=edinte al Azerbaidjanului. unde Primarul On\anu construie=te o alee ]n memoria lui Heydar Aliyev.20/2007) dar este bine (=i necesar!) ca opinia public[ s[ fie informat[ de ororile suferite de c[tre bunicii no=tri acum 92 de ani =i din alte surse. abia acum s-a aflat despre Genocidul Armean?) c[ci nu avea aproape deloc cuno=tin\e despre aceast[ problem[ =i pe de alt[ parte au fost realmente zgudui\i de faptul c[ la ]nceputul secolului XX s-a putut ]nt]mpla o tragedie cu un popor ]ntr-un Imperiu care nu reprezenta absolut nici o primejdie. dar ne sim\im obliga\i s[ revenim cu noi informa\ii. pe Ar=avir Acterian (la r]ndul s[u coleg cu Radu |i\eica. Suceava. nenum[rate soiuri de mu=chi de p[m]nt =i tot aici nefolosite exist[ hectare de locuri de campare. }n revista lunar[ de dezbateri condus[ de H. ungur.06 c[ „patronii europeni nu se omoar[ cu munca“ dar. a declarat baroneasa. legal =i obligatoriu ]n ]ntreaga lume“ Actualitate P r e s e i O c h i u l 3 De=i var[ =i canicul[. Michael Oren. Pe final l-am ]ntrebat cum evalueaz[ personal cursul op\ional pe care domnia sa ]l pred[ elevilor referitor la Holocaust. IOSIF MOGO+: „Genocidul Armean trebuie recunoscut oficial. ba din contr[ era un factor stabilizator economic =i social. modul de abordare =i altele. dl. F[r[ a sta prea mult pe g]nduri profesorul Mogo= mi-a spus c[: „]nc[ de la ]nceput am c[utat s[ menajez ni=te susceptibilit[\i. Damian R[ileanu =ia deschis o caban[ pe munte anim]nd zona a=a cum se cuvine.R. 22/2006 =i nr. Ne-a bucurat =i ]ntristat ]n acela=i timp aceast[ ]nt]lnire cu profesorul Iosif Mogo=. cu o b[utur[ rece ]n m]n[ =i. rom`n ce-i curge prin vene) se zbate pentru un principiu (cauza ar suna mult prea preten\ios. comenteaz[ aspectele legate de reforma juridic[ din Imperiul Otoman. Nu =tiu cum e la albanezi sau la moldoveni ]n privin\a sistemului educa\ional (probabil ]nc[ se aplic[ teoria lui Macarenko) cert este c[ ]n dou[ s[pt[m]ni c]t am stat =i eu ]n Armenia. este sceptic ]n privin\a recunoa=terii universale a Genocidului Armean. o cazare ]n sta\iune ]ncepe de la 15 lei/ locul ]n camer[. ca profesor de istorie.“ Ce leg[tur[ are cu noi? citez: „]n afar[ c[ totul e ieftin =i delicios. Aici intervine rolul mai mult dec]t l[udabil al prietenului nostru. De aceea demersul revistei Idei ]n Dialog a fost binevenit! Iat[ =i o veste bun[ pentru petrecerea timpului liber! Cotidianul din 4. O preocupare a mea de baz[. }n final o =tire interesant[ tot din (18. a armenilor tr[itori nu doar ]n Rom`nia. La deschiderea stabilimentului normal c[ au venit Zdob =i Zdub . ]n ziua de 12 a anului 1993 a fost ucis de trupele azere Monte Melkonian al[turi de al\i voluntari armeni ce luptau pentru independen\a Karabaghului… din 18. Un om de afaceri din Timi=oara. copre=edinte al Grupului la Nivel }nalt pentru Copiii Rom`niei (GNI)“. Am un curs op\ional ]n orele mele. umilin\[ =i resentimente otomane. aici po\i vedea clopo\ei. M[ refer desigur la compatrio\ii din Armenia.06) pentru cona\ionalii no=tri ce ]=i vor petrece concediul ]n Banat pe Muntele Mic. L-am ]ntrebat pe dl.06 ne invit[ la o promenad[ ]n Parcul Tei pe aleea KGB. A. preg[tite de profesioni=ti…“ M[ g]ndesc s[ cer =i eu o delega\ie ca s[ fac un reportaj la Muntele Mic. dezv[luind cititorilor trecutul tenebros al fostului dictator azer =i prezent]nd ]ntreaga sa activitate KGB-ist[. „Sistemul de protec\ie a copilului din Rom`nia va fi recomandat ]n \[ri precum Moldova. despre Primul R[zboi Mondial. de predare a Holocaustului ]n care introduc obligatoriu cel pu\in o or[ de percepere =i predare a Genocidului Armean din 1915. iar lumea este mai mult interesat[ de asigurarea confortului termic. Ne-am bucurat c[ d]nsul (un amestec de s]nge polonez. Dar revenind la sesiune. metode =i principii. exterminarea pe criterii etnice pus[ pe seama veacurilor de dezam[gire. Iosif Mogo= (o veche cuno=tin\[ a redac\iei noastre). A doua zi Michelle Kelso (bursier[ a statului Israel) specialist[ ]n problema deport[rii =i uciderii ]n mas[ a rromilor a prezentat un ghid despre aceast[ tematic[ pentru profesori. la Genocidul Armean. „conduc[torii de ]ntreprinderi germani =i greci dep[=esc media de munc[ european[ lucr]nd c]te 52 de ore pe s[pt[m]n[. f[r[ fals[ modestie de noutatea informa\iei (n. }n cadrul acestei conferin\e dl. Patapievici Idei ]n dialog. vizit]nd Sinagoga. ]nso\it de un film documentar intitulat Dureri ascunse –persecutarea rromilor din Rom`nia 19421944. dar s[ cit[m p[rerea reporterilor: „locul ]ns[ e absolut feeric pe timpul verii c]nd toat[ flora nealterat[ ]=i arat[ splendoarea. Printre absolven\ii de dup[ r[zboi se num[r[ =i prozatorul Bedros Horasangian. Dar asta poate prea pu\in conteaz[ pentru bucure=teni. Despre cartea lui Taner Akcam revista noastr[ a oferit detalii (vezi nr.) . ]ntruc]t noi abia s]ntem ]n faza ]n care trebuie s[ admitem c[ Rom`nia a avut partea sa de vin[ prin nerecunoa=terea oficial[ a Genocidului Armean… ca atare ]nt]i =i ]nt]i ]ncerc ca pe elevii mei s[-i apropii de valorile culturale ale poporului armean =i ale minorit[\ilor din Romania. Mogo= a prezentat participan\ilor ziare =i reviste armene=ti. Ra\iunile de stat impun o rela\ie bun[ cu regimul condus acum de Aliyev junior. Cred c[ merit un Khorovatz! P]n[ atunci concediu pl[cut! (E. Printre ei ]i putem reg[si pe Haig Acterian (coleg de clas[ cu Eliade ]n promo\ia 1917-1925). profesor Iosif Mogo=? Eduard ANTONIAN C[ldur[ mare dragii mei. dar mai ales din Rom`nia dup[ o metodologie proprie ob\inut[ de pe inepuizabilul Internet. De altfel am mai scris ]n ziarul nostru despre activit[\ile profesorului Mogo=. De altfel ]n urm[ cu an d]nsul a prezentat elevilor cu ocazia comemor[rii Genocidului o expunere privind aceast[ problem[. nu-i a=a?“ Dup[ terminarea sesiunii participan\ii. av]nd ]n vedere c[ am oarece experien\[… nu numai din punct de vedere istoric sau cultural. basarabean de origine. de la na=terea lui Mircea Eliade.06 scrie ]ntr-un articol intitulat Rom`nia model de protec\ie a copilului cum c[ Baroneasa Emma Nicholson acord[ nota 8 Rom`niei pentru aceste programe.ARARAT 12/2007 PROF. ]n Rom`nia. axat pe acest[ problem[). De ce? R[spunsul ]l afl[m de la d]nsul: „Pentru ]nceput. M[ refer aici la profesorul de istorie al Colegiul Bilingv George Co=buc. niciodat[ pe strad[ nu am v[zut vreun p[rinte spun]ndu-i progeniturii (a=a cum fac rom`nii) ceva vorbe dulci de genul „Eu te-am f[cut eu te omor!“. profesor cum au perceput ceilal\i participan\i la acest simpozion imaginile =i mai ales ideea despre tragedia armean[ din 1915. Pentru ]nceput. la care profesorul Mogo= s-a ar[tat dispus s[ ofere detalii. =i oameni care se ocup[ =i de lucruri mai serioase. Respectivul cotidian dezaprob[ ideea prim[riei. exist[. Mai important este faptul c[ tanti Iuhaper sau unchiul Kevork (reziden\i ai sectorului 2) ]=i vor putea plimba nepo\eii pe aleea Heydar Aliyev. +i ]n ]ncheiere o spune direct: „]n luna ]n care Rom`nia a=teapt[ evaluare Comisiei Europene ]n privin\a combaterii corup\iei. dar =i Australia cu 56 de ore. Nu ne r[m]ne dec]t s[ ne ]ntreb[m de ce oare nu exist[ mai multe persoane ca dl.> }n schimb <=efii societ[\ilor din \[rile ]n curs de dezvoltare au tendin\a de a lucra cel mai mult. de exemplu. s[-l prelu[m aici. Barbu Brezianu sau Grigore Moisil tot ]n perioada interbelic[). dar =i cu ajutorul redac\iei noastre (dup[ cum a dorit d]nsul s[ precizeze ]n mod special!). totu=i. Afl[m din cotidianul din 15. Ia=i. Frapant[ asem[nare cu evreii din cel de al treilea Reich. }n fapt este vorba de recenzia ap[rut[ ]n New York Review Books la cartea lui Taner Akcam A shameful act: the Armenian Genocide and the question of Turkish responsibility.n. Mogo= a ridicat =i problema Genocidului Armean. obligatoriu ]n ]ntreaga lume…”. armenilor =i albanezilor. Dl. primarul sectorului 2 spune c[ se lucreaz[ cu fonduri ale statului azer ]n ideea de a avea ]n acest parc =i o alee cu numele lui Aliyev din moment ce exist[ =i o statuie a acestuia“. aflu din din 1. tot ce ]nseamn[ m[rturie vie =i concret[… apoi discut[m probleme din ce ]n ce mai specifice. numite ulterior Genocidul Armenilor =i Holocaustul Evreiesc. de la compatrio\ii no=tri. Vor fi organizate simpozioane sau mese rotunde. Albania sau Armenia.“ Iat[ un exemplu de urmat pe care cred c[ ar trebui =i noi. tot ce ]nseamn[ tr[ire =i spirit armenesc din Diaspora. S-a f[cut un schimb de opinii =i experin\[ privind maniera de a preda.06 c[ anul acesta s-au ]mplinit 100 de ani. al armenilor profesorul Iosif Mogo=. Ne-a ]ntristat pentru c[ =i d]nsul. dornic[ de concediu. D]nsul av]nt deja un Power Point preg[tit a prezentat participan\ilor problematica Genocidului Armean. profesori de istorie din Br[ila. La cabanele Raindor turi=tii g[sesc preparate dup[ specific moldovenesc =i armenesc absolut delicoase. printre alte subiecte. De cur]nd profesorul Iosif Mogo= a participat la Sesiunea de formare a profesorilor de istorie din municipiul Bucure=ti privind predarea Holocaustului (d]nsul de altfel a =i beneficiat de o burs[ la Institutul „Yad Vashem“ din Ierusalim. masacrarea armenilor =i grecilor. profesor Mogo= s[ vin[ ]n acele localit[\i =i s[ prezinte ]n fa\a elevilor =i a dasc[lilor sau a notabilit[\ilor locale aceast[ problem[ a istoriei armenilor. Enigmaticul ezoteric rom`n. ]n afar[ de minoritatea evreiasc[ este =i cea a armenilor. ci =i din punct de vedere al actualiz[rii lor. l-au rugat pe dl. c[ tot m[ g]ndeam la dorul de munc[. }n continuare la sesiune s-au ridicat propuneri pentru a analiza alte cazuri de disecare a unor probleme similare Holocaustului. a c[rui principal[ preocupare este includerea ]n programa =colar[ a unui capitol privind istoria tragicelor evenimente de la 1915 =i 1939-1945. legal. la colegiul nostru am ]ncercat s[ creez ]n cadrul catedrei de istorie ni=te studii diseminate privind minorit[\ile na\ionale din Rom`nia. dornic[ s[ afle ultimele nout[\i de prin pres[. la Deportarea rromilor =i la Genocidul Armean. lume obosit[. Urmeaz[ Armenia =i Botswana. lume ]n cautarea unei oaze de lini=te =i r[coare. R[spunsul a venit de la sine: „Toat[ asisten\a a fost pe de o parte entuziasmat[. din fericire. Ghidul ]=i are desigur locul ]n programa de predare a profesorilor de istorie al[turi de problema Genocidului Armean =i chestiunea Holocaustului. nu din Botswana. Gala\i. personalitate profetic[ a absolvit Colegiul Spiru Haret din Bucure=ti.

un monument ]n onoarea acestora. ea este fala ora=ului de munte. Inimile b[teau tare.6 milioane. La amiaz[. ]ncrez[tor. a=a cum este ea structurat[ =i organizat[ este gata s[ asigure securitatea =i pacea Armeniei>. ca ]ntotdeauna. c]ndva. neobi=nuit cu asemenea <tratamente>. hai s[-l parfumeze! Str[nut[ micu\ul de c]teva ori =i mai. savur]nd cafeaua aromat[ =i dulce\urile servite din chisele colorate. +i atunci? De unde acest iz n[valnic =i neprietenos? Ochii lui P[t[\el. La rîndul s[u pre=edintele Kocearian a subliniat c[: „Armenia merit[ s[ aib[ un astfel de aeroport modern iar calitatea lucr[rilor ar trebui s[ fie un exemplu pentru întreaga economie armean[. +tiri din Armenia +tiri din Armenia +tiri din Armenia Cinci noi B[nci str[ine =i-au deschis filiale în Armenia Armenia =i Azerbaidjeanul sanc\ionate de UEFA Conform informa\iilor furnizate de Guvernatorul B[ncii Centrale a Armeniei. care este ]ngropat ]n gr[din[. }n acest sanctuar nu era admis[ dec]t o singur[ prezen\[. ]mpopo\on[ri cu funde =i m[rgele^ Ba ]ntr-o bun[ zi. despre care a scris mai apoi. P[t[\el sim\i c[ vechiul =i bunul s[u prieten l-a p[r[sit^ }ndelungi a=tept[ri ]n fa\a por\ii. }ns[ adev[ratul lui morm]nt este ]n inimile celor care l-au iubit =i au l[crimat pentru el. Acestea s-au ridicat la suma de 136. c[zu\i prizonieri sau mor\i ]n al Doilea r[zboi mondial pe teritoriul Uniunii Sovietice. la <clas>. El a mai subliniat c[ fiecare zi de reform[ duce la o cre=tere a disciplinei. cuib[rit printre brazi. sc[ldat[ ]n mireasma florilor =i ]n potopul razelor de soare – o cas[. destinat plec[rilor interna\ionale. 63% din investi\ii au fost ]n domeniul comunica\iilor. care se mai aud ]nc[ la ceas de s[rb[toare: Piatra Neam\. c[\elul reu=i s[ se ]ndrepte. pa=ii dragi nu se mai auzir[ pe pode\. S-a oferit simbolic o poman[ ]nchinat[ celor s[v]r=i\i din via\[ departe de patrie. privindu-l umil. Avea o noble\e. speriate. |inea =i la pufosul Mau-Mau. care ]nchise obloanele minunatelor sale alb[strele ]n care. Au rostit alocu\iuni doamna Crina Prunariu. p[=ea m[surat. la Trei Coline sau pe B]tca Doamnei. Spre norocul lui P[t[\el. Acum e acum! Fetele. Virgiliu sau Hora\iu erau bine primi\i. p]n[ la poart[. Ce a urmat. Spr]ncenele stufoase se ridic[ a mirare. Inaugurarea unui nou terminal al Aeroportului „Zvartnots“ din Erevan Cele dou[ meciuri directe ce urmau s[ aib[ loc. Sidonia. Robert Kocearian. ascult]nd simfonia Bistri\ei spumeg]nde. St[p]nul? Nimeni altul dec]t profesorul =i scriitorul Calistrat Hoga=. a fost realizat dup[ doi ani de lucr[ri intense.6% ]n primul trimestru al anului 2007. P[t[\el. o ging[=ie aparte ]n f[ptura lui. P[t[\el ]=i lu[ zborul. Dikran Sarksian. Eduardo Eurnékian precum =i a altor personalit[\i. P[t[\el ]ns[ era altceva. a fost ini\iatoarea muzeului memorial ]nchinat inegalabilului s[u p[rinte. Investi\iile str[ine au crescut ]n Armenia Investi\iile str[ine au crescut ]n Armenia cu 44. Hoga= \inea mult la Pisicu\a – calu-i credincios cu care str[b[tea v[g[uni =i coclauri neumblate. P[t[\el era umbra lui. copilele t[b[rau pe biata vietate. <Dr[coaicele! Las’ c[ le ar[t eu lor! S[ le piar[ pofta s[-=i mai bat[ joc de bietul meu c[\el>. urm[rea atent orice mi=care. nu el. amintindu-=i cu nostalgie c]ntecul pluta=ilor care o str[b[teau cu d]rzenie odinioar[. aidoma unor accente circumflexe. nu se =tie de ce. Este vorba de banca german[ „Pro Credit“. miliardarul argentinian de origine armean[. organiz[rii =i competitivit[\ii armatei. diminea\a. La solemnitate au participat ]nal\i demnitari. se oglindise un chip nespus de drag. ]n care a str]ns cu grij[ =i a expus obiecte vorbind despre <Tataia>. prudente. de fapt. sub biroul st[p]nului adorat. dispar din camer[. acolo unde familia se reunea la umbr[. m[i P[t[\el. e lesne de ]nchipuit. dar tat[l le-o t[ia scurt: <L[sa\i-mi c]inele ]n pace!> Dar de cum porti\a sc]r\]ia ]n urma lui. Fetele. nu =tiau ce s[ fac[. f[r[ voie. ]l a=tepta. „Haypostrust“ din Olanda precum =i o banc[ din Rusia =i una din Liban. Poarta sc]r\]i prelung. Astfel cele dou[ echipe nu vor primi nici un punct din 6 pe care puteau s[ le ob\in[. c]nd profesorul cu frunte frumoas[. Dup[ amiezile le petrecea ]n cerdacul din spatele casei. ci micu\u-i suflet. Refugiul scriitorului era chio=cul din livada din spatele casei tihnite. ]ntre echipele de fotbal ale Armeniei =i Azerbaidjeanului au fost anulate. ]n cotlonul s[u. Casa Memorial[ Calistrat Hoga= Pre=edintele Armeniei. Noul terminal. A pl]nge nu este o ru=ine. ]nmuindu-=i pana ]n inim[. s[ aud c[ vine tataia!>. În discursul s[u. unde Ovidiu. Ast[zi. cu un loc bine definit ]n sufletul mare al st[p]nului casei. Spre neuitare. +i ce m]ndru era P[t[\el. Era o prietenie frumoas[ ]ntre acest ghemule\ cu ochi de peruzea =i acel uria=. cotoiul casei. ]i sim\ea pa=ii chiar de la cap[tul pode\ului de lemn (care pe vremea aceea \inea loc de trotuar) =i frem[ta de bucuria revederii. în prezen\a proprietarului. <Toate acestea fac ca armata Armeniei s[ fie prima putere militar[ din regiune> a mai spus Seyran Ohanian. Pentru un timp. singurul admis ]n minunatul cerc al familiei. Prima ]ntrebare: <Unde-i P[t[\el al meu?>.1 milioane de dolari urmat de Rusia cu 32. ale p[m]ntului sc[ldat de ploile de var[. care <m[tura> delicat botforii profesorului. mole=it. dar iubindu-=i cu devotament st[p]nul. Ultima lui n[dejde spulberat[ puse cap[t puterilor acelei fiin\e credincioase. În urma acestei realiz[ri se estimeaz[ c[ între 1. discut]nd.6 milioane de dolari =i nu includ ]mprumuturile acordate Guvernului armean sau B[ncii Centrale a Armeniei. oric]t de bun ar fi fost. lui nu-i pl[ceau dec]t miresmele p[durii. c]t =i sirenele fabricilor care au t[cut. experien\a a dat gre=. Nu se amesteca ]n h]rjoana celorlal\i c]ini din curte. cu pete albe =i cu tot seninul cerului oglindit ]n ochii-i expresivi: o f[ptur[ dr[g[la=[ =i cuminte. s-a dezvelit . C]ndva. citind. a inaugurat la sfîr=itul lunii mai noul terminal ultra-modern al aeroportului „Zvartnots“ din Erevan. Cine era privilegiatul? P[t[\el – un ghemotoc cafeniu. zile de nem]ncare =i de scheunat.4 Clipe P[t[\el Varia Malviné KE+I+IAN-CIUREL de via\[ Comemorarea eroilor rom`ni la Erevan 12/2007 ARARAT Pitit[ printre frunzele juc[u=e ale pomilor din gr[din[. alintatul fetelor. ea a devenit custodele acestui loc. s[-i vin[ r[u. }ntreg flaconul cu parfum fran\uzesc al mamei era acum gol – d[rnicia fetelor fusese mare. mul\umindu-se cu dang[tul solemn al clopotelor din vechea cetate domneasc[ a marelui +tefan. ata=a\i diplomatici. ]n joaca lor din ograda p[rinteasc[.6% ]n sectorul avia\iei civile =i 6. Sl[bit. Atunci. V[z]ndu-l ab[tut. ]l l[murir[. Sidonia ]i spuse: <Ce n-a= da =i eu. nu de neamul mare al c]inilor de ras[.“ Armata armean[ prima putere militar[ din zon[ <Armata armean[. „Reiffeisen“ din Austria. Pe pode\ se auzir[ pa=ii cunoscu\i.anul trecut . care-i displ[cea. d-nul Agop Arachelian. 6. =eful statului major al for\elor armate armene ]n cadrul unei recep\ii ce a avut loc la Academia Militar[ <Vasken Sarksian> din Erevan. membri ai Uniunii Armenilor originari din Rom`nia. A=a a decis UEFA ]ntruc]t cele dou[ \[ri se afl[ ]n conflict ]n problema enclavei Karabagh. mai. al c[rui favorit era. Aici. ambasador al Rom`niei ]n Armenia. La 9 Mai 2007 a avut loc ]n Erevan ceremonia de comemorare a osta=ilor rom`ni. Cecilia =i Sidonia ]l iubeau nespus =i tare ar mai fi vrut s[-l aib[ mereu ]n centrul preocup[rilor lor ghidu=e. pentru a-l ]nso\i ]n \[rile f[r[ de sf]r=it. }n topul investi\iilor se afl[ Libanul cu 67. cel care-l ]nso\ea la porti\[. una c]te una. iar sunetele pianului dominau larma copiilor voio=i. neobosit colind[tor al mun\ilor ale c[ror taine doar el le =tia. }n cimitirul Eroilor Rom`ni din Erevan se afl[ ]nmorm]nta\i 18 solda\i ce =i-au g[sit sf]r=itul pe p[m]ntul Armeniei. aceast[ cas[ ad[postea adev[ra\i intelectuali. Aceast[ declara\ie a fost dat[ de Seyran Ohanian. pre=edintele Asocia\iei Armenilor originari din Rom`nia. P[t[\el era nelipsit =i de la ie=irile la iarb[ verde. r[bd[tor. nu avu puterea de a merge ]n ]nt]mpinarea st[p]nului. ner[bd[tor. mo\[ind sau vis]nd. . ce le trecu prin minte pozna=elor? Ghici\i! S[-i oxigeneze bl[ni\a care. ]n haine negre. parc[ era^ prea cafenie. particip]nd la discu\ii cu mici b[t[i ale cozii. Eduardo Eurnékian a precizat c[ aceasta este prima faz[ de modernizare a aeroportului.5% ]n domeniul consumului. ]n lunca Bistri\ei. Nasul sim\ise miros de parfum.2 =i 2 milioane pasageri vor tranzita noul terminal. S-a oficiat o slujb[ de ve=nic[ pomenire. el r[m]nea c[\elul <tataei>. Ultimele cuvinte rostite st]rnir[ furtuna. tovar[=ul lui de lucru =i de plimbare. Cornelia. mezina prozatorului. cu o alur[ princiar[ c[tre liceul <Petru Rare=>. Cu alte cuvinte politica a primat ]n fa\a sportului =i Azerbaidjanul a decis c[ nu va merge s[ joace la Erevan de=i Federa\ia armean[ nu a refuzat deplasarea la Baku din 8 septembrie. Dar ]ntr-o zi. P[t[\el se ]ntorcea pentru a-=i relua locul obi=nuit pe perna de catifea verde. care r[bda cu stoicism totul: m]ng]ieri. Fetele: Cleopatra. pentru preliminariile EURO 2008. investi\ia ridicîndu-se la 100 milioane de dolari. Nici un r[spuns. cu p[l[ria cu boruri largi. st[p]nul ]l lu[ ]n bra\e. ci o virtute. cinci b[nci str[ine au intrat recent pe pia\a armean[. ]n\eleg]nd parc[ vorbele de duh rostite de dragu-i st[p]n.

divers. Lumini\a P]rvu www. Este un proiect foarte greu. Prima este legat[ de ]mb[tr]nirea comunit[\ii =i. mai puteam s[ optez pentru varianta de ]nv[\[m]nt. VARUJAN PAMBUCCIAN. aveam ]n cap faptul c[ priorit[\ile mele vor fi de ordin etnic =i de ordin social. Berci Margarian mai cur]nd o caracteristic[. S]nt c]teva exemple ]n acest sens. iar din acest motiv este o comunitate a=ezat[ ]n special ]n marile ora=e ale Rom`niei. deoarece noi avem o comunitate dispersat[ ]n \ar[ =i lucrurile respective. dac[ nu. }n cadrul comunit[\ii armene exist[ trei centre importante: unul este Biserica. doctrina religioas[ a Biserici Apostolice Armene =i se pred[ informatica. nu numai pentru istoria armenilor dar =i pentru istoria Rom`niei ]ns[=i. toat[ lumea are num[rul meu de telefon. s]nt chiar foarte mul\umit. a=a cum a fost ea ]n perioada interbelic[.ro: M-ar interesa acum care s]nt mijloacele dvs. din fericire. foarte valoroase. dac[ \in de mine. ]n rest s]nt mul\umit. polul laic a fost de 70 de ani ]ncoace Uniunea Armenilor din Rom`nia (UAR). }n zona tehnologiei =i informa\iilor. dar aici nu ne putem amesteca. aceasta se poate rezolva ]ntr-un singur fel. la Cluj. }n cazul Rom`niei. Pite=ti. am c]=tigat un plus de mobilitate. cu abilit[\i dovedite ]n ale negustoriei sau diploma\iei – asta =i pentru a putea supravie\ui vicisitudinilor soartei – armenii s]nt una dintre minorit[\ile cu o prezen\[ foarte vizibil[ =i apreciat[ ]n Rom`nia.ARARAT 12/2007 Interviu cu VARUJAN PAMBUCCIAN. le rezolv eu.ro: Cum crede\i c[ pot fi rezolvate toate aceste probleme? Varujan Pambuccian: Pentru fiecare dintre ele. cel al localit[\ii Gherla (care s-a numit la ]nceput Armenopolis) =i unde exist[ un depozit extraordinar de mare de documente =i obiecte. Armenii reprezint[ o comunitate format[ ]n special din intelectuali. }n ce prive=te dotarea am reu=it s[ dot[m =colile la un nivel cum nu cred c[ mai e ]n nici o =coal[ din Rom`nia. Armenii din afar[ au intrat ]n comunitatea local[ prin copiii lor. dac[ nu exista Biserica Armean[ care s[ dea stabilitate acestor comunit[\i probabil c[ dispersia lor ar fi fost mult mai rapid[. }n problema sporului demografic. dar care joac[ un rol deloc de neglijat. Evident. Sigur. care este o problem[ ]n care va trebui s[ apel[m =i la sprijinul statului armean pentru c[ nu avem speciali=ti care s[ proceseze toat[ informa\ia pe care o avem. dl. de asimilat. ]n activitatea parlamentar[ =i s[ nu te risipe=ti ]n o mie de lucruri. dar este un lucru care trebuie f[cut. cea mai simpl[ comunicare cu mine este telefonul. ]n momentul de fa\[ exist[ =i un proces de asimilare a acestor comunit[\i mici ]n cadrul unei comunit[\i mai mari. a dat roade. a fost de fapt un proces foarte interesant. C]nd am intrat ]n Parlament. dup[ p[rerea mea. Divers. Cea de a doua este legat[ de o mo=tenire uria=[ pe care o avem ]n Rom`nia =i care trebuie valorificat[. un rol foarte important l-a jucat „=coala de s]m- limba matern[. ]nc[ neprocesate suficient din punct de vedere istoric. cultura dar =i s[ aib[ o meserie care este c[utat[ pe pia\[. Nu este un lucru dificil. Ei au reu=it s[ treac[ un test foarte greu =i anume acela cu copiii veni\i din Armenia. pu\in formal[. iar al treilea pol este cel laic. trebuie s[ venim cu o abordare ampl[ pentru c[ avem foarte mult de procesat. Noi avem arhive ]ntregi ]n care nu am reu=it ]nc[ s[ punem ordine =i care con\in documente foarte vechi. oamenii m[ sun[. am putea s[ continu[m un =ir de proiecte mici =i s[ zicem c[ a=a se rezolv[ dar nu cred c[ asta e o solu\ie. Lucrul acesta n-a f[cut altceva dec]t s[ repet[m istoria noastr[ de vreo 2000 de ani ]ncoace. Noi avem cel mai eficient mijloc din lume care este secretarul Uniunii Armenilor =i pe care noi ]l supranumim „Baronul“. prin dot[ri =i printr-o genera\ie nou[ de profesori. de comunicare cu etnia pe care o reprezenta\i ]n Parlamentul Rom`niei? Varujan Pambuccian: S]nt foarte multe mijloace. care s]nt de dou[ feluri: unele care \in de etnie =i de grupul parlamentar al minorit[\ilor na\ionale.ro: Care s]nt principalele probleme cu care se confrunt[ armenii din Rom`nia? Varujan Pambuccian: S]nt dou[ probleme foarte mari.ro NR 23(310) / 14 iunie relans[m =coala. Dup[ care mi-am dat seama c[ nu e bine s[ faci lucruri ]n care nu ai o competen\[ foarte solid[. dar am optat pentru comisia de tehnologie a informa\iei pentru c[ aici chiar era neacoperit[. de care m[ ocup constant. Pite=ti unde se predau limba =i literatura armean[. cu o zon[ teritorial[ anume. Divers. spune c[ principalele probleme ale comunit[\ii s]nt acum declinul demografic =i necesitatea valoriz[rii mo=tenirii culturale.ro: Cum v[ aprecia\i activitatea parlamentar[ de la ]nceputul mandatului p]n[ ]n prezent? Varujan Pambuccian: Eu mi-am atins o parte dintre obiective. Reprezentantul armenilor ]n Parlament. }n ceea ce prive=te asimilarea acestor comunit[\i venite ]n Rom`nia din alte \[ri sau din diaspora armean[. Divers. }n condi\iile ]n care dimensiunile comunit[\ii armene au sc[zut. care de fapt este „Avem o mo=tenire cultural[ care trebuie re-descoperit[“ b[t[-duminic[“ pe care am creat-o la Bucure=ti. Gherla =i la Ia=i. care se ocup[ de ele. dar ]ntr-un fel. Asta pentru c[ am spus c[ un bun armean trebuie s[ =tie Comemorare de 24 aprilie la Bucure=ti . profund religios. dar un proiect major care s[ abordeze aceast[ chestiune nu am f[cut ]nc[. Al doilea este comunitatea oamenilor Grupul de dans al +colii armene din Bucure=ti Popor m]ndru. implicit. Divers. deputat al Uniunii Armenilor din Rom`nia: Divers.ro: Cum v-a\i stabilit aceste obiective? Varujan Pambuccian: Priorit[\ile mi leam stabilit ]nc[ din anul 1998. Divers. care este de departe cel mai important =i care ne-a asigurat supravie\uirea ca popor. Cea mai important[ este =coala din Bucure=ti. v[ da\i seama c[ avem o strategie care.ro: Care s]nt priorit[\ile mandatului dumneavoastr[ de parlamentar? Cum au fost stabilite acestea? Varujan Pambuccian: Prima mea prioritate este s[ reu=im s[ rezolv[m problema asta a mo=tenirii culturale. ]n 1996. am mai f[cut p]n[ acum proiecte mici. de afaceri. scris =i citit. adic[ ne-a creat o leg[tur[ mai slab[ cu p[m]ntul. Trebuie s[ vedem de unde g[sim finan\are. }n cadrul grupului parlamentar. Constan\a. cel mai semnificativ fiind. Mai este o problem[. cu excep\ia a dou[ obiective pe care nu le-am atins chiar dac[ ele s]nt ]ntr-un protocol semnat cu Guvernul. aceast[ mo=tenire este foarte greu de procesat. Eu am o meserie care este legat[ de IT. fiind unul public mi se pare normal s[ aib[ acces toat[ lumea. iar eu =tiam ce trebuie f[cut. iar altele de proiecte ]n domeniul IT. Chiar am constatat c[ cei din genera\ia nou[ s]nt extrem de eficien\i ]n a atrage copiii la =colile de s]mb[t[-duminic[. Cred c[ trebuie s[ ai definit[ o meserie foarte clar[ pe care s[ o reflectezi ]n ceea ce faci. apoi cele din Constan\a. Ori de c]te ori este o problem[. de sc[derea ei numeric[. Cluj. secretarul general al UAR. Exist[ =i o „injec\ie” de ajutor venit[ din Armenia sau din alte zone ]n care armenii locuiesc ]n mod tradi\ional =i care s-au stabilit ]n Rom`nia =i. istorie. +i biserica =i Uniunea Armenilor din Rom`nia ]ncearc[ s[ re-coaguleze comunitatea – =i ]n linii mari a reu=it asta ]n ultimii 15 ani –. le dirijez c[tre Margarian. Al doilea mare proiect este s[ Interviu 5 Deputatul Varujan Pambuccian ]mpreun[ cu Secretarul General al UAR.

Tiortialian Carlos – În 1985 era membru al lojii „Sol de Rumania ‚Soarele Românieiƒ“ nr. De aceea s]nte\i invita\ii no=tri la redac\ie. „pentru de\inere de documente secrete“.I. în urma unei perchezi\ii. 2. Kapri. dar totu=i ]mi permit. 797 în Registrul matricol al M.P. Consiliul de Stat. Membru P. aceia dintre dumneavoastr[ care v[ mai aminti\i de vremurile bune de alt[dat[. iar pedeapsa aplicat[ este just[ =i propor\ional[ cu gravitatea faptelor =i persoana inculpatului“. O ultim[ ]ntrebare la final care poate p[rea banal[. =tia =apte limbi: bulgar[. Erau =i negustori armeni ]n ora=. Andrei Cristoveanu c[-i datorez aproape totul. În 1983 figura ca membru al lojii „La Roumanie Unie“ nr. }n primul r]nd pentru descenden\i =i urma=i =i nu ]n ultimul r]nd pentru na\ia noastr[ armeneasc[.. În timp ce executa pedepasa la închisoarea V[c[re=ti. vice-rege în India =i Egipt. Hill James – În 1882 cu gr. 67 în registrul lojii. ar[tînd c[ sentin\a este temeinic[ =i legal[ fa\[ de probele concludente de la dosar.Bunica =i unchiul George. 22. 25 din Bucure=ti cu nr. Mare comerciant din Constan\a. În documentele masonice din anul 1947. dar cei mai mul\i aveau numele rom`nizat: Missir. s[ st[m ]mpreun[ la o vorb[ armeneasc[… La noi la redac\ie. Locuia în Bucure=ti. o dat[ cu ceilal\i de\inu\i politici. Dar mai ales erau foarte mul\i evrei. (Turtucaia. De\inut la Jilava. prilej cu care au fost g[site „mai multe materiale cu specificul muncii de securitate“. L. Ulterior (pîn[ în anul 1960). redu=i la doi ani ca urmare a admiterii recursului de c[tre Tribunalul Capitalei (decizia penal[ nr. S-a sinucis. La 15 octombrie cu gradul 2 tot aici. Prieten cu Lucre\iu P[tr[=canu. rînd pe rînd. La 11 aprilie 1930 cu gradul 18 ia parte la inaugurarea Templului din strada Cîmpineanu nr. procurorul general al R. Condamnat în mai multe procese: prin sentin\a penal[ nr. 01. normal =i educa\ia. italian[. 394 în registrul }n primul r]nd tot ce =tiu. caseaz[ ambele hot[rîri anterioare. magazinul „Columbia“ din Bucure=ti. am urmat facultatea de filologie. La 14 noiembrie 1944 cu gr.R. Str[bunicii paterni Neculai Kapri =i so\ia Ecaterina. 5. Tokatlian – fratele mai în vîrst[ al celui de mai sus. 401 din Buenos Aires din obedien\a Marii Loji Masonice a Argentinei. În 1883 este ini\iat (în limba turc[. va lucra ca ofi\er de Securitate. Vezi volumul „Dic\ionarul personalit[\ilor armene din România“ de Bogdan C[u=. La 3 iunie 1947 cu gradul 3 tot aici. cred eu. este gra\iat de Consiliul de Stat prin Decretul nr. neamurile acestea =i aceste nume s]nt r[sp]ndite pe mai multe 1 ]n primul r]nd armean =i apoi super cultivat sau =colit (cum se spune!) mama nu-i accepta cererea ]n c[s[torie. traducerea fiind asigurat[ de doi membri ai lojii) în loja „Farul“ din Constan\a. P. În 1935 figura ca membru al unei loji din obedien\a Francmasoneriei Române Unite provenind din Marea Loj[ Na\ional[ din România – frac\iunea „Sadoveanu“. La 1 octombrie 1947 cu gr. Tribunalul popular al raionului 30 Decembrie din Bucure=ti îl mai condamn[ la al\i patru ani închisoare corec\ional[. la 29 septembrie 1961. Zadic Grigore – c[pitan (general ?). Arestat la 7 martie 1961. Eu cred c[ tata era un armean adev[rat a=a cum =tia d]nsul c[ trebuie s[ fie un armean. în fapt „caiete care con\ineau noti\e f[cute de el în timpul cît a func\ionat ca ofi\er M. R. recursul inculpatului. 325/29 aprilie 1963. urmînd a executa pedeapsa cea mai mare). 45. la ARARAT! Eduard ANTONIAN 4 1..L. 772 din 27 septembrie 1962. La 5 martie 946 este ini\iat în loja „Osiris“ nr. indiferent de vechime (m[ refer aici la istorie!)! domnul Alaci (alt armean cu pedigree) poate m[ ]n\elege. În masonerie men\ionat în 17 septembrie 1947 ca ini\iat în loja „Iubirea de Patrie“ nr. figureaz[ data de 9 iunie 1907.R. R. Pîn[ în 1947 membru al masoneriei române ini\iat de Nubar Bohceli. Bunicul Criste Cristoveanu ]n R[zboiul Balcanic.08. „Semperit“. – Între 5-6 oct. 14 august 1897 – ?) – magistrat la Curtea de Casa\ie. Membru al Partidului Comunist. Zadic Ioan A. La data arest[rii era pensionar. De altfel s]nt convins c[ dac[ tata nu era Am considerat c[ discu\ia cu prietenul nostru. tot din Bucure=ti. (înc[ din 1944). (B[l\i. Urmeaz[ s[ ne revedem =i s[ continu[m dep[narea amintirilor despre o lume de mult apus[. La 19 mai 1945 cu gr. Tribunalul Militar al Regiunii Militare Bucure=ti respinge. la . =i cu nr. G[in[ sau mai =tiu eu… Via\a familiei mele prin alian\[ a fost destul de tumultoas[. din obedien\a Grand Lodge de France. 233/1963. Arestat la 15 decembrie 1960. s[ o formulez… ce ]nseamn[ pentru dumneavoastr[ a fi armean ]n Rom`nia? 2 12/2007 ARARAT Ce ne pute\i spune despre dumneavoastr[. str. indiferent de contextul istoric. prin Decretul nr. 1 matricol al M. Cristoveni =i Kapri. 717 din Paris. În 1947 se transfer[ în loja „Horus“ nr. c[ci era prieten cu tat[l meu… 3 5 Tatos Th. 198/1961 a Tribunalului Militar Bucure=ti. =tiu de la tata. Din 1935 pîn[ la începutul r[zboiului a lucrat ca asociat la diferite întreprinderi particulare de construc\ii din Bucure=ti =i din provincie.1906 . de exemplu s[ muncesc… Cum adic[? De exemplu m[turam sau f[ceam micile cump[r[turile necesare. neamurile mele m[ puneau. copil. dl Andrei Cristoveanu se poate opri (desigur pentru moment) aici. de asemenea corectitudinea sa. director la fabrica „Niveia“ din Bra=ov. poate pu\in severitatea d]nsului s-a transmis =i la mine. M[ refeream la ceva mai nostalgic… Am tr[it n[valnic =i intens toat[ via\a. la specialitatea francez[-rom`n[ la Bucure=ti.“ A fost condamnat la 3 ani închisoare corec\ional[. 4. Str[bunicul cu so\ia Ma=inca (n[scut[ Buicliu). tehnician. colonel.N. 3.10. Ceea ce desigur nu poate dec]t s[ ne fac[ cinste. Înainte de 1937 membru al unei loji din obedien\a Marii Loji Na\ionale din România. îl achit[ pe inculpat =i ARMENII ÎN MASONERIA ROMÂNEASC{ (VI) dispune punerea sa în libertate.. englez[. iar Tribunalul Suprem al R.. 5 în registrul lojii f[cînd parte din demnitarii lojii. În Registrul matricol al M. la armeni. îl gra\iase îns[ de restul de pedeaps[ pe care o mai avea de executat. nu f[r[ un scop anume. prin sentin\a penal[ nr. la opt ani închisoare corec\ional[ – recursul la aceast[ sentin\[ a fost respins la 18 august 1961. Torosian Pierre – inginer.R. Absolvent al =colii Superioare de geniu. prin Piatra Neam\. 10/ 5 Ianuarie 1963. 2 Probabil Onig. 2 (Bucure=ti) avînd nr. fiind extras[ din propria sa declara\ie dat[ în timpul anchetei.C. rus[ =i turc[. Tomassian Agop – profesor. de Colegiul II al Tribunalului Capitalei. Armean te na=ti =i nu devii. Din nefericire c[snicia lor nu a durat dec]t vreun deceniu. Sarchizian Artin – comerciant. Tokatlian2 (? – 1947) – c[pitan de vas (probabil comercial). la rubrica ocupa\ie este trecut: „marinar“. R. la 2 februarie 1962. Din 1946 pîn[ în 1948 este ac\ionar la întreprinderea textil[ „Sarfir“ =i director la întreprinderea textil[ particular[ „Vigonia“ din Bucure=ti.?). c[reia.19041 -?). german[. La 27 martie 1936 a primit spor de grad în loja „Isis“ din Bucure=ti. 2. în final. la propunerea lui Dan Dragomirescu. pe care numai d]nsul dar =i al\i cititori ai revistei noastre le mai =tiu. La data arest[rii era tehnician la Depozitul Central de Petrol de la Mogo=oaia. Din toamna anului 1944 este ini\iat în loja „România Unit[“ din Bucure=ti.6 Restituiri (continuare din num[rul trecut) |n dialog cu Andrei Cristoveanu continente. C]nd eram copil.A. În epoc[ se comenta c[ a f[cut acest gest pentru c[ „nu =i-a îndeplinit o misiune“. Gheorghe Cristoveanu. 6 din Bucure=ti cu nr.R. dar asta nu a afectat educa\ia noastr[. Zoropapel Manuc (B[leni.N. 3. N.L. francez[. În 1958 a inten\ionat s[ emigreze în Israel. 33-96 fiind Mare Secretar al Suveranului Sanctuar al Marii Britanii =i Irlandei fiind decorat cu medalia masonic[ român[. provenind din P. Radu Vod[ nr. În 1948 se angajeaz[ la Administra\ia Bunurilor Sovietice din România fiind numit. 1A. La 26 aprilie 1930 ia parte la \inuta solemn[ pentru primirea lordului Lloyd. 411 din 1964. 233 din 4 aprilie 1963). prin decizia penal[ nr. 3. numai c[ exteriorizarea firii sale nu era punctul forte. patru ani închisoare corec\ional[ (cele dou[ au fost contopite de Tribunalul Popular al raionului 30 Decembrie prin sentin\a penal[ nr. apoi eram obligat de exemplu s[ m[ plimb prin ora=. Corect[ este data indicat[ de noi mai sus. Erau destui armeni ]n acea perioad[ ]n Piatra Neam\. declar[ recurs în supraveghere. În 1946 f[cea parte din conducerea Societ[\ii „Caropin“ care avea ca obiect „planta\ii de cauciuc în România“. M. un armean b[tr]n care repara stilouri =i era foarte simpatic (Dumnezeul s[-l odihneasc[!). Tocatlian Leon G. Cu toate c[ în recurs procurorul militar „a comb[tut motivele de casare invocate de recurent. 1929 particip[ la s[rb[toarea masonic[ a Echinoc\iului de toamn[. Studii: 8 clase de liceu. ca armean =i nu numai? Am fost modest fa\[ de ]nainta=ii din familia mea.

împreun[ cu al\i fii de boier. ceilal\i fra\i ai vornicului Costache. Sub Duca Vod[ în 1701. Kog[lniceanu. 81). Bujorene=tii =i al\ii. (Doc. (id. GHEORGHE JORA era pîrc[lab al cet[\ii Hotin. El avea de so\ie pe Knejina Simina. nu înseamn[ c[ nu spun ce am de spus. Eu n-am de ce s[ m[ retrag îns[ am de ce s[ a=tept. dup[ cum atest[ documentele în 1632. mare proprietar (Foc=ani) al c[rui fiu este MIHAI. c[s[torit[ Canano. Probabil. (id. IONA+CU JORA.Cronica. „=i c[zînd pe mîna JORII.“ (Ion Neculce. care sunt: Elisa.. cu Antioh Anul acesta s-au împlinit 80 de ani de cînd Dan De=liu „singurul dintre fo=tii scriitori ai proletcultismului care =i-a recunoscut =i îndreptat. anul acesta se împlinesc 15 ani de cînd acela=i Dan De=liu p[r[sea aceast[ lume. Înainte cu cîtva timp (1711). voi r[spunde cu onestitate la cele cîteva întreb[ri ce mi-a\i adresat. au pierit mul\i din ai no=tri în acel r[zboi. Pîrc[labul JORA de Hotin. Ace=tia sunt cei din urm[ descenden\i ai familiei. Eu mi-am f[cut datoria. odat[ cu vîrsta. a=a cum speram =i prin anii ’50. în ni=te documente ale Asanilor cu Ilie Sturdza. o parte dintre ei. atît cît îmi este în putere. în care an muri. în zilele lui Vod[ Aron. triste. Are copii pe: Alice. pîn[ la disiden\[. 173). 1665. Lupu Costachi ce era caimacam de Domn al \[rii. Iona=co. în anul 1653. iar în locul s[u fu numit de Racovi\[. joac[ un rol însemnat în cronicele Moldovei de la începutul secolului al XVIII-lea. Voi. El avu trei fete =i doi b[ie\i. care acum se ar[ta milostiv c[tre dîn=ii. de=i am scris multe rînduri care ast[zi s-ar numi „compromi\[toare“ nu am fost niciodat[ un privilegiat al regimului.). Pe drum.). cam tot pe atunci. 4). prin toate aceste ore petrecute lîng[ ei. M[ întreba\i de ce mai „persist“ într-un partid compromis. serdarul Darie Donici. V[ mul\umesc pentru întreb[rile trimise. Al dumneavoastr[.“ (Let. cei mai tineri. M[ numi\i „p[rintele lui Laz[r de la Ru=ca“ =i – de=i simt în rîndurile dumneavoastr[ o anumit[ mali\iozitate – m[ recunosc în ele. =i reprezint[. V[ asigur îns[ c[ =i ast[zi. c[ sl[bise foarte r[u din toate. deseori. în cîteva zile. cu paharnicul Lambrino =i Bujor[ne=tii. Nu înseamn[ c[ nu v[d =i. 342) În timpul lui Dabija. el muri. de la 1711-1716. Acad. 249). venit[ prin secolul al XIV-lea din Polonia. Acad. c[ nu mult dup[ retragerea sa. „Timus de mînie dobitoceasc[ au t[iat capul M[rzacului“. cu o escort[ de 50 de oameni =i trecînd pe la Boto=ani. c[ trecînd Grigore Vod[ al Munteniei prin Moldova fugînd spre Nistru. Înc[ din timpul lui Roman Vod[ se g[se=te printre boierii acestuia. arat[ c[ el cump[r[ o mo=ie din Basarabia de la ni=te localnici =i p[r\i din Br[zeni etc.. „fiind peste hirea lor a sta închi=i“. Timp am s[ a=tept. sc[par[ abia dup[ vreo doi ani din temni\a de la Varna. Rugîndu-se t[tarii =i M[rzacul lor de Timu= pentru a fi l[sa\i s[ ias[ din tab[r[ spre a-=i c[uta caii. ave\i r[spunsurile promise. id. Fost prefect. Mold. în 25 martie. cînd m[ dumiresc. Let. Maria. Rom. Let. ginerele s[u. c[s[torit[ Rosetti Te\canu. cînd pleac[ la |arigrad s[ pîrasc[ pe Constantin Cantemir. a fost: MIHAIL JORA – Pe la 1745. dup[ cum vede\i. nu ave\i. f[r[ isprav[“ (Miron Costin. El este men\ionat în documente la anul 1622 =i. Voi poate v-a\i retrage. au mers =i el. \inutul Hotin.Rom. în anul 1528. dându-le demnit[\i în \ar[. de la care descinde familia actual[. (Doc. Elena. Este vorba de o scrisoare datat[ ianuarie 1992: „1992. fiind tîn[r. dovede=te pe TUDOSICA JOROAE. peste care îi confirm[ deplin[ proprietate. ALECU JORA c[s[torit cu Sultana Mînu. Doar c[r\ile mele care. prin care scrie comisului Ureche din Cameni\a s[ nu conturbe pe Jora în posesia Verce=tilor. de care am vorbit. cu Rosetti Te\canu. Sturdza. pentru c[ au pomenit în fa\a vizirului de Mihai Vod[. t. Dan De=liu ar fi ]mplinit 80 de ani: „Sînt prea b[trîn s[ m[ mai gr[besc…“ Culturå 7 HATMANUL ANTOHI JORA. nu aveam nici ce pune pe mas[ =i nevast[-mea vindea tablouri de familie pentru a putea supravie\ui. =i au luat =i pe Macsut postelnicul. neavînd urma=i. gre=elile“ – dup[ cum îl caracteriza. Vasile Costachi. Nu am avut nici vile nici cine =tie ce alte averi. Cînd m-am dumirit – c[ci de „v[zut“ v[zusem de mult ce se întîmpl[ – m-am ridicat. Porunca au fost s[ ia numai pe Lupu. +ti\i probabil c[. În acela=i timp. între care =i Jora. cu lucruri date ei de r[posata Ruxanda jicnicereasa. s[ se dumireasc[ =i s[ vad[. Jora Hatmanul. din arhiva Dan De=liu. Acad. dup[ care pe evanghelie au jurat lui Nicolai Vod[ cum îi va sluji cu dreptate =i nu se va uita la cuscria lui Iordachi Rosetti vornicul. ca o ciudat[ coinciden\[. Un JORA era pîrc[lab mare de Hotin în 1592.. II Let. GR{PINA =i GHEORGHE JORA. Domnule drag[. Ivan De=lu. VASILE JORA. boierii nemul\umi\i fugir[ în \ara Româneasc[ la Brîncoveanu. cumnata poetului. Sînt prea b[trîn s[ m[ mai gr[besc. unul dintre principalii lupt[tori pentru Unire. Sper ca. mort la Bac[u. la un rezident al contelui Tokeli „de l-au sugrumat la Trotu=. (Doc. Jupan JORA era pîrc[lab de Hotin în anul 1628. MIHAI.“ (Let. dar[ nici doi ani deplin n-au fost în boierie.. De=liu“ 1 Foto: Dinu Laz[r FSN-ul . Mi se citeau poemele la televizor dar. însurat cu fata lui Enache Millo. fac o împ[r\eal[ de mo=ie. avea în 1680 titlul de vel serdar. Ei fur[ îns[ prin=i =i închi=i de domn mai mult timp. Comunismul – sau ceea ce credeam eu c[ se poate numi comunism – nu a însemnat pentru mine decît un mod de a fi mai bun. D. de cînd a r[mas un hrisov al lui Radu Voevod. era pe lîng[ Principele Ion Mavrocordat Vod[. cu M. T[tarii s-au supus într-o vale =i s-au întors cu to\ii asupra Pîrc[labului =i îndat[ au plecat fuga Pîrc[labul cu oamenii s[i. În secolul al XVI-lea. dup[ cum se vede un boier însemnat al \[rii. Panul JORA STOLNICUL (doc. Kog. Ecaterina. sco=i de Nicolae Mavrocordat. III. au luat banii =i i-au trimis lui Dabija Vod[. f[r[ titlu la 1617 (3 aprilie).. T[tarii atunci plecar[. Acad. pe care în 1668 îl întîlnim ca martor. pentru c[ se încuscrise cu Iordachi Rosetti vornicul. II. Peste pu\in timp fu reintegrat.ARARAT 12/2007 „Familia mea provine din ramura moldoveneasc[ a familiei Jora care este una dintre cele mai vechi familii armene=ti din Moldova. ministru =i ultimul supravie\uitor din membrii divanului ad-hoc. în anul 1392. Dac[ va veni acela=i timp? Nu =tiu. I. spre Movil[u: „le-au e=it înainte acolo la \inutul Hotinului. poate. nici de orice alt rînd de al meu scris pîn[ la aceast[ vîrst[.) În 1593 boierul TODERA+CU JOR{I cump[ra un sat. Este rîndul vostru s[ intra\i în ac\iune. Cea mai îndep[rtat[ rud[ a mea. (Doc. =i-a schimbat numele din Ivan Jora în De=lu. de partea lui Vasile Lupul era Timu= hatmanul cazacilor.) În timpul luptelor pentru domnie între Vasile Lupul =i Gheorghe +tefan. =i ION JORA mare Postelnic.. se întoarser[ peste pu\in timp. =i o trup[ de t[tari. 50). cu R. erau: Bogdan Hatman. împotriva voin\ei lui Vod[. Un document din 30 iunie 1528. Fiul lui Antioh. Rom. III. Fabian ANTON Jora =i Macsut postelnicul. ac\ionez la fel. Antioh Jora fu numit mare logof[t al Moldovei „care =i alt[ dat[ au st[tut. Nu am de ce s[ îmi fie ru=ine nici de Laz[r.. II. Letopise\ul lui Mustea ne spune.. =i MIHAI JORA. Prima oar[ e cunoscut din anul 1691. =i Jora. al treilea din familie care ocupa aceast[ mare demnitate. care-i primi cu mare dragoste. fusese martor la vînzarea unei p[r\i din Cruhli\i.“ . (Axente Uricarul. r[mîn chiar =i prin contrast.“ Totodat[ reproducem m[rturisirea lui Dan De=liu f[cut[ – se pare – pentru un chestionar trimis de revista literar[ „Echinox“. al[turi cu Miron Costin =i al\ii. dar fu mazilit de domn.. disp[rînd în valurile M[rii Negre. „stînd o lun[ mazil. Un act din 1684. Nu am de ce s[ m[ mîndresc îns[ cu asta c[ci nu te po\i mîndri cu lucruri normale. mi-am spus p[rerea =i am suportat consecin\ele opiniei mele.. idioate… Am fost „p[rintele lui Laz[r de la Ru=ca“ într-o epoc[ în care mul\i erau orfani. iar Antiohi Hatmanul v[zând c[ au luat pre v[rul s[u Lupu. El era frate cu Hatmanul Antonie Jora. Doc.) Pe EREMIA JORA îl trimete Constantin Vod[ Duca în anul 1691. Poate acesta e tot una cu: TODERA+CU JORA vel medelnicer. V[ asigur c[. Vornicul Lupu fostul caimacam. În 1631. Sub Nicolae Mavrocordat el era Hatman mare (1710). Asta nu înseamn[ c[ nu am de ce s[ nu regret anumite op\iuni care. în toamna anului 1992. . fost pîrc[lab etc.(Let. înso\ind pe Lupu Gavrili\[ Costache. V[ mul\umesc deci =i. c[ era închis acolo la mîna lui Buhu= c[m[ra=ul de ocn[. din 12 noiembrie Wickenhauser). fra\i. au fost puse la dispozi\ia noastr[ de regretata Lydia Lovendal. fur[ ridica\i de turci =i în obezi du=i în închisoare la Varna. Iona=co Jora prime=te din nou confirmare de la Alexandru Vod[ Ilia= peste acea mo=ie Verce=tii din jude\ul Neam\. boier moldovean. Monica Lovinescu – vedea lumina zilei. CONSTANTIN JORA. Acad. GRIGORE JORA era mare vistiernic în divanul principelui Nicolae Mavrocordat. l[muriri necesare privind originea armeneasc[ a familiei De=liu. m[ritînd pe fata sa cu aga Iordachi Rosetti. M[rzacul lor insistînd. s-a r[t[cit un c[m[ra= al lui cu o pereche de desagi cu galbeni. prin care se continu[ genealogia pîn[ în zilele noastre.). în ceea ce încearc[ Frontul1 s[ fac[. În urma f[g[duielilor lui Constantin Duca. Sper spre binele \[rii. Textele de mai jos. s[ le \ie calea cu o seam[ de oameni. nu atâta de b[trîne\e cît din boal[„ (1714). Mihail Jora avu doi b[ie\i: DUMITRACHE JORA (1810) – care avu un singur fiu IANCU. Rom. vornicul de Boto=ani. îmi apar teribile. ianuarie Stimate Domn.

8 Foto eveniment 12/2007 ARARAT Fotografii de VARTAN MARTAIAN .

sub titlul Însemn[ri din Sodoma (Portret al artistului murind). în care s[-=i strîng[ m[car cronicile de carte t[ioase =i exigente publicate în ultimii ani în Academia Ca\avencu. prin magia visului =i a unei poezii stranii. Iar „culoarul“ de vizibilitate al Academiei Ca\avencu din ultimul deceniu l-a impus aten\iei pe +tefan Agopian în calitate de scriitor devenit cronicar literar. F[ceam dispeceratul atelierului de proiectare. de „genera\ia ’80“. „oriental“. dormeam. determinat[ de insondabilele jocuri ale Min\ii Angelice. avînd printre altele meritul de a ar[ta fa\a „necalofil[“. contemplativ. mai ales pe cei care nu au tr[dat literatura în favoarea angaj[rilor dubioase. de esen\[ suprarealist[ =i prin subtilul ezoterism livresc.. inegale. r[sf[\ levantin.) în perimetrul romanului istoric. prin for\a debutului. Ce însemna munca la ISPIF? Era munca unui func\ionar m[runt la Institutul de Îmbun[t[\iri Funciare. un alerg[tor solitar.la Dilemateca =i B 24 Fun. care întoarce spatele actualit[\ii. apoi. Dracu’ =tie de unde vin pove=tile mele. Eu am tr[it realitatea din greu: dat afar[ din facultate. c[ altfel nu ai scrie. |eposu =i Petru Cre\ia. Oricum. M[ sculam la 6 =i un sfert. Acum. dac[ mai era nevoie. Ziua mîniei (1979) a trecut cvasi-neobservat la apari\ie. angajare la 27 de ani. cu acea savuroas[ list[ a nemul\umi\ilor). Jocul estetic la mai multe capete genera\ioniste sau ba poate fi extins îns[ =i la nivelul formulelor. de pild[. Nichita St[nescu. Unde se duce talentul? Ehei. f[cînd cu ochiul =i c[tre sexualismul picant al literaturii postdecembriste. r[mînînd totu=i în afara oric[rei încadr[ri precise =i revendicat de. neafiliat cu adev[rat niciunei grup[ri literare. prestigios în anii ’70-’80. se întîlne=te cu cel armean. cazul nefericit al lui Alex. autorul a fost propus în 2006 pe lista celor 12 scriitori contemporani selec\iona\i pentru programul „Les Belles Etrangeres“. prin rafinamentul poetic senzual-thanatic. Alice Botez. în social =i politic. epicureism oblomovian. Fragment din interviul acordat lui EUGEN ISTODOR în Cotidianul. Mîncam.. de la Academia Ca\avencu – unde este =i în prezent redactor .. +tefan Agopian a fost de la bun început – =i a r[mas – un alerg[tor singuratic. patru ani de =omaj. Cu pu\in noroc.. dou[ ore pe drum =i munca era de jum[tate de or[ pe zi. Maic[-mea. sapien\ial.. +i. \inînd =i o acid[ cronic[ de carte). +i chimia? O abandonasem. la Editura Ararat. dar am ]nceput s[ scriu cum scriam. Aparent.. Dubla origine a acestui paradoxal estet balcanic. în 1993. trei genera\ii. dac[ am =ti. Agopian ar avea mari =anse s[ dea lovitura =i pe pia\a extern[ – dar s[ nu ne gr[bim cu profe\iile. În ultimii ani Agopian =i-a reeditat cele mai importante romane la Editura Polirom.. cota critic[ a lui Agopian va continua s[ creasc[. Sensibilitatea postcomunist[ îi va recupera. Una peste alta. nu puteam s[ public. La 5 dup[-amiaz[ ajungeam acas[. nu au f[cut decît s[ se acopere de ridicol (v. la rîndul ei. Ele vor ap[rea mult mai tîrziu. Tot aici i-a ap[rut =i cel din urm[ (pîn[ acum) volum original de proz[: Fric. Primele proze – de un „demonism“ pervers =i morbid. cu intarsii onirice =i fantastice impune un model distinct =i îl recomand[ mai curînd ca pe un postmodern „balcanic“ din familia unui Milorad Pavic. Dar a\i fost vreodat[ atît de prost încît s[ v[ l[sa\i de scris? Da. originar[ din Oltenia =i al meseria=ului de origine armean[ =tefan Agopian. =i. „pro=tii“ scriu..Supliment cultural ARARAT Fondat în 1924 (serie nouå) +TEFAN AGOPIAN Portretul artistului la 60 de ani de PAUL CERNAT De ce scrie\i? În general. Tobit (1983) =i Manualul întîmpl[rilor (1984) drumul scriitorului spre înalta societate a prozei nu a mai putut fi oprit. vizibile atît în planul prezen\ei sociale cît =i în cel strict literar al operei. trebuie s[ te consideri talentat. lirism crepuscular =i umor negru irezistibil sînt elemente care „fac diferen\a“ în raport cu grosul prozei noastre actuale. viitorul scriitor urmeaz[ cursurile Facult[\ii de Chimie pe care o abandoneaz[ din motive obscure. stupida prejudecat[ a evazionismului narcisist. era o femeie ce inventa tot timpul realitatea. „adaptat[ la mediu“ a unui artist profesionist. dar subminîndu-l în acela=i timp prin rafinamentul morbid =i profunzimea ironic[ a medita\iei. a durat îns[ vreo zece ani. în care pe lîng[ nara\iunea omonim[ sînt adunate ca bonus cîteva povestiri „consumiste“ cu tent[ erotic[. acid =i activ. 3 septembrie 2003 Pe 16 iunie prozatorul +tefan Agopian a împlinit incredibila vîrst[ de 60 de ani. mai ales. Scriam tot timpul. formula prozei sale estetizantlevantine. ca fiu al Mariei Seco=an. Scriu fiindc[-s „prost“. N[scut la Bucure=ti în Mahalaua Mo=ilor. de=i a scris pu\in =i a publicat înc[ =i mai pu\in în ultimii ani. De unde vin c[r\ile lui Agopian? Din lecturi. de fapt. capabil s[ se reinventeze =i s[ dea o „lec\ie“ tinerilor manufacturieri gregari ai mizerabilismului sexualizat. în care spiritul oltenesc iute.. impunîndu-se – pe drept cuvînt – ca unul dintre cei mai valoro=i scriitori români ai ultimelor decenii =i nu numai. Eu nu mi-am folosit deloc biografia. cel care l-a introdus efectiv pe Agopian în lumea literar[. rafinamentul manierist. +i c]nd eu citeam „Manualul“ sau „Tache“. autentic tradi\ional =i nobil – în care lumea. M[ consideram genial la 18 ani =i scriam prost. desigur. în ruralisme moralizante =i mizerabilisme plebee. insolitînd – prin fastul stilistic post-bizantin. spre exemplu. el disloc[ proza istorizant[ prin estetism. Cei care s-au pref[cut c[ ignor[ acest lucru. De fapt. scriitorul se situeaz[. Credeam c[ o s[ ajung scriitor. director. Apropiindu-se. înclinat spre vechime. prin bulversarea =i relativizarea cronologiilor. noaptea scriam.. în care textele sacre sînt trecute prin alambicurile metafic\iunii – o proz[ autohton[ cantonat[ prea mult în real. inclusiv dup[ 1990 angajat al mai multor publica\ii (de la România literar[ la Luceaf[rul. prin mai toate c[r\ile lui (cu excep\ia Însemn[rilor din Sodoma. iar priza autorului la publicul tîn[r infirm[ înc[ o dat[. E drept: criticii din exil în frunte cu Monica Lovinescu au detectat chiar =i în superbul s[u evazionism „anacronic“ destule =opîrle antitotalitare (vezi. între cei mai consecven\i sus\in[tori num[rîndu-se nume precum Radu G. nu te apuci de scris. Un maestru al anacronismului deliberat =i al fic\iunii paraistorice din familia unor Mircea Ciobanu =i. cînd scriitorul î=i d[duse deja m[sura. al degust[torilor de proz[ artist[. Dac[ e=ti de=tept. lucrînd mai întîi ca proiectant. Eram \inut opt ore =i jum[tate. Apoi – prin intermediul s[u – fostul stalinist Paul Georgescu.. Printre adev[ra\ii „lansatori“ se vor num[ra îns[. v[ considera\i talentat? Da. Cum spuneam. Cît[ deosebire între falsele sale romane istorice =i „realismul“ bolov[nos. nu în ultimul rînd. +tef[nescu =i al Istoriei. de al\ii – un „=aptezecist“ sau un „optzecist atipic“ el este. originale. purcede dintr-o Carte – =i teoretiz[rile aptere. care =i-a descoperit rapid afinit[\i cu formula „istoric[“ relativizant-fantast[ =i cu stiliz[rile biblice ale lui Agopian. În urm[torii ani. din vina mea. apter al celor mai multe produc\ii de gen din acei ani! Cît[ deosebire între textualismul s[u „metafizic“. mi-au sc[pat destule. altminteri evident. N-ar fi exclus ca pe viitor „Agop“ s[ ne ofere =i un volum de publicistic[ literar[. de exemplu. cîteva voci cu influen\[ =i greutate: mai întîi prozatorul =i editorul Mircea Ciobanu. prozator rafinat. Controversate. Explica\ia acestei cvasi-ignor[ri va fi pus[ pe seama relativei extrateritorialit[\i în raport cu închisa noastr[ lume literar[. decît ca pe un urma= al (continuare ]n pagina II) . o armat[ lung[ =i nepl[cut[. curînd. vreme de cî\iva ani. prin fantastic. plin de verv[ =i umor.. ancorat în prezent. f[r[ adîncime ale textualiz[rilor optzeciste! Considerat de unii drept „adev[ratul prozator al grupului oniric de la sfîr=itul anilor ’60“. Nu c[ mi-a murit talentul. Agopian va fi purtat (=i) pe aripile succesului ei. Romanul de debut. publicate „pentru bani“ în diverse almanahuri ele vin – oarecum – în linia colabor[rilor licen\ioase cu pictorul Sorin Ilfoveanu. oricît de tîmpit ai fi ca talent. în hedonism =i contempla\ie. Pe vremea c[r\ilor. Ce fel de minte ave\i? Analitic[. Avansînd deopotriv[ pe culoarul „popular“ al vizibilit[\ii provocatoare. Odat[ cu Tache de catifea (1981). combina\ia par=iv[ de hermetism. picturale. sale).. te apuci de cu totul altceva. Manualul întîmpl[rilor. purtînd amprenta grupului oniric =i a realismului magic sud-american – dateaz[ de la finele anilor ’60 =i începutul anilor ’70. de=i revendicat masiv de optzeci=ti =i de criticii lor. prin complacerea personajelor sale fantasmatice în otium. =i pe acela „elitar“. Fusesem =omer =i m[ f[cusem con\opist la ISPIF. Scriitura de orfevru tacticos – marc[ înregistrat[! – straneitatea fantast[. st[ probabil la baza ambivalen\ei sale structurale. excep\ie f[cînd un articol entuziast al lui Eugen Negrici. autorul lui Tache de catifea nu a f[cut decît s[-=i amplifice capitalul de imagine =i cota critic[. Din cap. om de vast[ cultur[ modern[ =i comentator influent de literatur[ al c[rui gust estetic a contribuit la impunerea scriitorului în ochii criticii de autoritate. via Mateiu Caragiale. Cotidianul suplimentul Ziua literar[.

=i o Austro-Ungarie mole=it[ de pl[ceri (ora=ul favorit: Sibiul). Am f[cut eforturi s[-i conving pe colegii mei din atelierul de proiectare unde lucram c[ =eful nostru e un porc. Sînt un om liber dintr-o carte. Sara în 2006. Motivul baroc vie\ii ca vis =i cel „ecleziastic“ al lui vanitas vanitatum. Epicul. Eberhard Kinder. printre care =i Agopian. el singur. Ruxandra Iv[ncescu. despre rela\ia fiu-tat[ =. cum a fost Ion Negoi\escu. vizibil.. Din acest motiv. Lista lui Manolescu I. în Sara. desf[=urîndu-=i hedonismul „evazionist“ în volupt[\i gastronomice =i livre=ti. prilej de contempla\ie melancolic[ =i de medita\ie asupra de=ert[ciunii a toate cîte sînt.. În Tache. În nici un moment n-ai avut gîndul disiden\ei? Nu.a. Au ap[rut Tache de catifea în 2004. spre exemplu. Ca =i literatura lui de blazon. =i Brumaru sînt ni=te fantezi=ti nostalgici =i ironici. Dac[ un Mircea C[rt[rescu. de ce le duci în spa\ii nea=teptate: Oltenia secolului al XIX-lea. iar imagina\ia î=i aserve=te „realitatea“. probabil armeanul din mine. Dac[ ar fi s[ propun o ierarhie estetic[ strict personal[ în interiorul acestui cosmos autonom. Foarte pu\ini intelectuali l-au sprijinit. pentru a încheia cu Fric =i cu înc[ tatonantele Însemn[ri din Sodoma. Nicolae Manolescu. bîntuie paginile pictate în tonuri flamande. Cenzura era foarte atent[ la literatura care se ocupa de prezent. +i este undeva în cer al[turi de toate lucrurile care au fost =i vor fi pe lumea asta“. Al doilea motiv pentru care mi-am reeditat romanele este c[ primele edi\ii erau pline de gre=eli. Ani\a Bengescu. eu imaginez lumi noi. fermec[tor elogiu al imagina\iei compensatoare. Carmen Matei Mu=at. c[ruia i s-ar putea ad[uga oricînd nenum[rate altele. Personajele mele chiar fac ceva. un oblomovism care foarte rar se schimb[ în altceva. ca în filmele otr[vite lui David Lynch. dup[ cum s-a observat. Eugen Negrici. . acum cî\iva ani. oboseala. Erau to\i de acord cu mine.) într-o celebrare cinic[ =i nelini=titoare a mentalit[\ii levantine. I. Literatura român[ în postceau=ism II. putreziciune =i lene. Monica Lovinescu. Descrip\ia ca amînare =i sabotare piezi=[. Ultima carte poate fi privit[ =i ca un e=ec – somptuos – al unui roman care .. împreun[ cu Editura Polirom.) coexist[ f[r[ probleme. nervos al dialogurilor se suprapune halucinant peste levita\ia lene=[.. oarecum ca în romanele/fabulele medievale. doctorul Israel Hubner. a lenei „oblomoviste“ care nu e altceva decît încremenirea în posibil =i în refuzul devenirii. cele subumane (Piticul) =i cele „animaliere“ (motanul Teopomp. C[r\ile mele plac studen\ilor în primul rînd. vei ajunge în preistorie“. care e mai în\elept =i =tie ce po\i s[ p[\e=ti dac[ te revol\i. Era o reac\ie la ce se înt]mpl[ cu noi. 1993.. iar trei ani mai tîrziu vede lumina tiparului Fric. Tobit =i Ziua mîniei. Pe latura spiritualmedievalizant[ unii critici au v[zut.. amintita perspectiv[ fic\ional[ a vie\ii v[zute dinspre moarte reprezint[ o constant[ a prozei lui Agopian. este\i ai otium-ului. Fric reu=e=te s[ se salveze ca poem. în Tache de catifea. unii au retractat ulterior. Am v[zut =i eu pe cineva care inventeaz[ o lume. „ac\iunea“ nu lipsesc – dimpotriv[ – îns[ ele se transform[ în spectacol. personajele sale nu sînt totu=i ni=te simple fanto=e. antirealist =i fantast. ca atitudine defetist[ în fa\a literaturii =i a lumii. +i Tache de catifea? Tache de catifea e fic\iune. versurile brumariene „interzise minorilor“ din Infernala comedie. pe care personajele mele î=i dau seama c[ nu pot s[ o înving[. 1989. N-am f[cut-o dintr-un calcul precis. ci mai mult din instinct. de fapt. din toate c[r\ile prozatorului: „Heiler se a=ez[ pe scaun în locul lui Stan cel gros =i se uit[ la Tobit. vorbi: – Nu asta ai în cap. spuse simplu Heiler. Agopian e un prozator f[r[ vîrst[. Mi-a pl[cut cum descrii. lipseau pagini întregi din cauza cenzurii. au fost dramatizate sub titlul Republica pe e=afod. dar =i de plastica unor +tefan Câl\ia =i Sorin Ilfoveanu (cu cel din urm[ autorul avînd o colaborare deja veche fructoas[). Univers suficient sie=i. Strategiile subversiunii. despre caracterul pictural. Adrian O\oiu. la urma urmei. Mircea C[rt[rescu. de o frumuse\e baroc[. Ceea ce asigur[ îns[ substan\a inconfundabil[ a prozatorului – dincolo de orice apropieri posibile – este ezoterismul arlechinic. modificînd-o ad libitum dup[ regulile unei enigmatice manipul[ri livresc/metafizice. Tache de catifea este oblomovian[ în sensul unei a=tept[ri în fa\a istoriei. îmi zicea: „dac[ tr[ie=ti destul de mult. Cuplurile asimetrice de tip le gueux et l`aveugle. Sînt pasionat de istorie. cînd puteam pleca legal din \ar[? Armenii. apoi cu Tobit =i Sara (ultimele dou[ legate între ele prin univers =i personaje) ne „întoarcem“ =i mai adînc în timp. – Poate c[ n-am fost. abandonat pe drum. a=a cum am f[cut =i eu. apropiat[ de pictura lui Bosch =i Breughel. Radu G. nu m[ pot împiedica s[ fac o paralel[ între profilul/traseul literar al poetului Emil Brumaru =i cel al prozatorului Agopian. pline de viziuni grote=ti. de aia nici nu scriu jurnal. 2006. a volupt[\ilor erotice =i culinare. Perspective asupra romanului românesc postmodern.. abulicul Boier L[pai =i Piticul deambuleaz[ la voia întîmpl[rii. spectrale =i senzuale deopotriv[. În al doilea rînd. Melancolia descenden\ei. de sugestii esopice) =i fabulosul (bestiariile fantastice etc. amînînd mereu înrolarea anun\at[ =i ajungînd la „revolu\ie“ cînd aceasta se terminase deja. Finalit[\ile. dar ceva din mine. În Tache de catifea (1981) timpul prer[zboinic las[ locul celui prerevolu\ionar. ocupate de austrieci. a fost. în care onirismul se îmbin[ cu spiritul parodic (nu lipsit. Boicotînd istoria =i dispre\uind finalitatea ca deja-vu.. un reflex fa\[ de cenzur[ =i fa\[ de sistem. Neputînd. încît criticii nu =iau dat seama c[ ele au existat cu adev[rat. somptuos-vis[toare a pasajelor expozitive. dar de bun[ calitate.. spuse Tobit. Eu am mers tot timpul înapoi. Literatura român[ în comunism..fecioara venit[ de la carmelite. la Buzura. v[duva Koch. obiectul unui volum... personaje stranii. La 60 de ani. ca s[ vad[ ce c[r\i le mai plac celor de la Litere. a= plasa pe primele locuri Tache de catifea =i Manualul. revenirea fantomatic[ a Aceluia=i str[bat în toate direc\iile proza frumoas[ ca o floare carnivor[ a acestui fic\ionar calofil. din nou. din cauza nesfîr=itelor ezit[ri =i îndoieli de sine ale autorului. Motivul c[l[toriei aparent f[r[ \int[ a lui Ioan Geograful =i a Armeanului Zadic.. Uit[-te la tinerii care scriu ast[zi.. 1994. De la Ziua mîniei la Fric. consilierul Gross. manierist[. în veacul al XVII-lea numit de Mateiu Caragiale „veacul bunului-plac =i al bunului-gust“. Artificiul livresc =i metafic\ional guverneaz[ existen\a personajelor =i a lumii lor (cu trimiteri la mai multe. 2002. pentru amatorii de încadr[ri cu orice pre\. desigur. Iat[ un fragment din Tobit. 1994. cu un picior în „onirismul“ anilor ’60. roman-ebo=[ (abandonat în =antier) despre cadavrul viu al unui c[lug[r armean/mekhitarist din secolul XVII e=uat pe \[rmul unei m[ri dintr-un Bizan\ postum. Proza genera\iei ’80. +i am cititori foarte tineri. Referin\e critice: Monica Spiridon. În final. sînt personaje reale. Mih[ilescu. =i nu cred c[ au gre=it prea mult. marcînd dup[ toate probabilit[\ile un cap[t de drum. Postmodernismul românesc. a fost o mare bucurie a mea s[ descop[r =i s[ inventez lumi. de=i în privin\a lui B[nulescu înrudirea e plauzibil[). probabil a= fi avut o oper[ mult mai vast[. p[c[tuie=te adesea prin supraînc[rcare stilistic[. nocturn =i ocult este o replic[ „balcanic[“ a lui Borges =i a lui Bulgakov. Tobit. Don Quijote/ Sancho Panza ori Jacques Fatalistul =i st[pînul s[u bîntuie. în virtutea iner\iei unei lumi levantine a o\iumului. ]n Tache de catifea. erau înc[ ancorate într-un prezent al a=tept[rii apocalipsei. din preajma zaverei lui Tudor Vladimirescu =i a revolu\iei de la 1821. iar un examen hermeneutic al operei ar putea face. Literatura român[ postbelic[. =i am ie=it foarte bine. Nu te-a tentat disiden\a? Eu am fire de b[t[u=. Dac[ îmi povesteam via\a. Era o forma reflex[ de ap[rare vizavi de cenzur[ =i de comunism. De ce c[r\ile tale sînt atit de libere imaginativ. Personajele umane. spre surpriza multora.. secven\ele din Manualul. Dar. Cît crezi c[ ai s[ po\i s[-l mai p[c[le=ti pe Haan? Nu e o lume a lenei. v[zusem ce pu\ini scriitori semnaser[ protestul lui Goma. s[ se închege ca roman.. sfîr=it[ într-un halucinant lazaret. de la Werther la Biblie). – N-ai fost niciodat[ a=a. În 2000. Dar mi-am spus totdeauna: ce rost are s[-mi povestesc mie ce am f[cut eu? Mi se pare plicticos. cum spuneam. ochii lui apo=i =i alba=tri se f[cur[ ca o dung[ sub\ire =i rece. „umbre pe pînza vremii“. cu o cert[ component[ armean[ =i un v[dit caracter hermetic.a. 1989. Scriitori români de azi IV. urmate de Sara..m. c[ a f[cut un fel de sondaj printre studen\i. cosmopolite. Dar efortul de a imagina o lume nou[ te sleie=te. Sibiul – 1703. Nu =tiu cum nu se plictisesc ei. iar spa\iul – o Oltenie imaginar[. pentru ca dup[ 1989 s[ experimenteze cu egal[ savoare în zona limbajelor erotice licen\ioase: expozi\iei Maculata concep\iune a tandemului Agopian-Ilfoveanu îi corespund. S-a vorbit/scris foarte mult de altfel. lenea. Unde scurte IV.dac[ ne gîndim la biografia fabuloas[ a personajului real luat ca model – promitea foarte mult. Vol. Carmen Mu=at. mercurice. =i. ziceau c[ m[ sprijin[. aparent atotputernice. De ce ai dorit s[ închipui alte =i alte spa\ii? Am început cu Primul R[zboi Mondial în Ziua mîniei. Proz[ discret incantatorie. unde totul purcede dintr-o Carte =i se sfîr=e=te într-o Carte. +i Agopian. Aceasta îns[ pe latura estet[. personajele sînt fanto=e resemnate. Sor[-mea a=a a plecat în Statele Unite. Eu cred c[ am pu\ini cititori. Proza. abolind verosimilitatea realist[ în favoarea imagina\iei libere. Ion Negoi\escu. dar con=tiente de propriile sale limite. trebuie s[ o remarc neap[rat pe Florina Ilis. care Tache Vl[descu (zis „de catifea“).. De ce ai dorit s[-\i reeditezi c[r\ile =i s[ oferi edi\ii definitive? M[ bucur c[ în multe librarii din România g[se=ti =i al\i scriitori contemporani. „Ciclul biblic“ ilustrat de romanele Tobit =i Sara penduleaz[ între decorul unei Oltenii de secol XVII. Eu de ce s[ semnez. n-aveam nevoie de a=a ceva. Pe urm[. Eroi cu nume eufonice precum Koork Grell. ireale. to\i ceilal\i s-au ridicat împotriva mea. descriptiv al nara\iunilor acestui maestru al prozei de atmosfer[. cu o intrig[ a a=tep[rii situat[ în preajma primului r[zboi mondial (15 mai 1915) Ziua mîniei inaugureaz[ seria falselor romane istorice: o „istorie“ virtual[. Tache î=i omoar[ unul dintre servitori. mi-a f[cut pl[cere s[ reconstitui o lume inventat[.. m-a oprit s[ m[ revolt. stilul ceremonios =i superior-cinic al pl[smuitorului Sarei are o limpezime de cristal =lefuit. astrologi. Ce te f[cea s[ duci ac\iunea departe în timp? Întîi. orientale.Eugen Uricaru (cum afirm[ Monica Spiridon. întreaga proz[ a lui Agopian st[ sub semnul pharmakon-ului =i al unei mor\i pe jum[tate. pentru c[ tot am pornit pe panta identific[rii unor eventuale afinit[\i. 1998. unific[ cele =ase secven\e cvasi-autonome din cvasi-romanul Manualul întîmpl[rilor – o proz[ fantast-manierist[ plin[ de sugestii ezoterice de istorie ierogli- ARARAT De cî\iva ani. Dac[ mi-a= scrie memoriile. S-ar putea glosa =i pe linia „psihanalitico-simbolic[“ a rela\iilor dintre personaje. translucid[ =i profunda tradi\ie oriental[. 2000. M[car istorie mi-a pl[cut s[ înv[\. ce-au f[cut ei la gr[dini\[ =i a=a mai departe. Manierismul s[u funambulesc. cu toate c[ sînt incult. lentoarea. care m[ citesc. p[s[roiul Ulise. scrise de o instan\[ misterioas[. 310 fic[. dominat de corup\ia c[rnii =i de metafora – între timp uzat[ =i abuzat[ – a îngerilor c[zu\i. 2002. multe dintre personaje.+tefan B[nulescu . Cînd a venit =edin\a. Trafic de frontier[. Asta. Dan C. ca =i evreii. populate de alchimi=ti. baronul Casimir Spurk. î\i reeditezi c[r\ile din anii ’80. din perspectiva unui mort care =tie dinainte toate cîte urmeaz[ s[ se întîmple. 2001. Par atît de ciudate. Oltenia secolului al XVIII-lea în Tobit. imaginat[ sau contrafactual[. Nu uita c[ pleac[ la revolu\ia lui Tudor – e drept c[ ajung prea tîrziu. Simion Talaba =i to\i ceilal\i sînt fantasme „habsburgice“ =i „levantine“.. probabil c[ a= scrie în fiecare zi dou[-trei pagini. Cu Manualul. 1999. Tobit în 2005. 2002. în care ritmul sec. Sara . ac\iunea sînt refuzate. F[cusem cîteva încerc[ri minore. =i pe bun[ dreptate. Fragment din interviul acordat lui OVIDIU +IMONCA în Observator cultural nr. Stan cel Gros. prin (continuare din pagina I) II Supliment 12/2007 – Oricît! Spuse Tobit. ci ni=te irealit[\i „vii“.. cultivînd în spirit oriental amînarea. Mi-a spus Nicolae Manolescu. regretatul Mircea Nedelciu. +tefan Agopian. – Iar cartea este scris[ deja. numai eu am votat împotriva =efului. În mine a fost mereu o lupt[ între o fire b[t[ioas[ – maic[-mea e o olteanc[ aprig[ – =i o fire mai în\eleapt[ – tat[l meu a fost un armean prudent =i în\elept. Clara Barberini.d. care m-a încîntat cu romanul ei Cruciada copiilor. Aproape nici unul nu inventeaz[ o lume. |eposu. Totul e scris dinspre viitor.. Simion.. de exemplu. Un prieten bun al meu. Istoria tragic[ =i grotesc[ a întunecatului deceniu literar nou[. =tiind de la început cum se va termina totul. }n primul r]nd.Portretul artistului la 60 de ani liniei Eliade . Scriitori contemporani. mai toate romanele „picare=ti” ale lui Agopian: de la tandemul Ioan Geograful-Armeanul Zadic din Manual la cuplul Tobit-Heiler din Tobit. de chefuri pantagruelice =i de înc[ier[ri cu aer de desen animat. iatroman\i =i al\i savan\i ai unui mult întîrziat „amurg al Evului Mediu“. To\i merg la autobiografia lor. dul[ul Magog =. cel pu\in din Sara =i din Tobit. Dac[ Însemn[ri din Sodoma. aveau dreptul s[ plece legal din \ar[. dominat de luxur[. spuse Heiler. Elisabeta de Harteneck. o analogie între Agopian =i „congenerul“ Nichita Danilov. Asta cere un efort deosebit. E. evoluînd spre moarte într-un p[ienjeni= de intrigi sub semnul enigmatic al unor simboluri ezoterice. cum spune Alex +tef[nescu. în care ceea ce se va întîmpla e pre-scris =i prefigurat de c[tre personaje.

dar trei genera\ii =i-l revendic[. +i uit]ndu-se la limba aceea at]rn]nd =i cercet]nd-o. T[c]nd. cruci =i stele. spun]nd: Fragmente din interviul acordat IOLANDEI MALAMEN — <+i lu]nd cele =apte în Ziua. chiar a=a începe: „Nu =tiu dat[ cu var. Nedelciu.. Premiul Asocia\iei Scriiv[zu fa\a luminoas[ ca fa\a unui ]nger. el =i Armean pe du=umeaua Mircea C[rt[rescu. Unterofi\erul Alecu Racovi\[ mi-a povestit odat[ despre diavolii smochinilor =i anume c[ ace=tia s]nt cei mai r[i =i c[ dac[ pui calaican la r[d[cina smochinului. Ioan r]nji =i el =i dup[ ce r]nji at]t ca s[ se plictiseasc[ ori=icine. ]ntr-o pat[ de lumin[ care se Cu toate c[ m-am împrietenit rapid cu vîrfuri ale Genera\iei ’80: Iova. eu am profitat de succesul pe care l-au avut ei. Deodat[ se deschise o u=[ la care nu se g]ndiser[ =i intr[ un unterofi\er cu capul spart ]mbr[cat ]ntr-o uniform[ la care ]\i f[cea pl[cere s[ te ui\i. — Un neam de-al meu. b[rbat plin Româneasc[. spuse Armeanul. cercet[ odaia unde se afla cu o privire buimac[ =i mahmur[ =i ne]n\eleg]nd se ]ndrept[ spre o fereastr[ ca un ochi a=ezat invers.prima carte a fost primit[ nu cu r[ceal[. De ce a= sim\i? — Atunci s[ =tii c[ ne-au b[gat de poman[ aici. m-a l[udat. — Atunci mi-am f[cut testamentul. f[c]ndu-se iar. prieten cu C[rt[rescu. Armeanul se arat[ atunci ochilor – Însemn[ri din Sodoma (povestiri. Unterofi\erul Malfeior ]=i scutur[ ciucurii de-i at]rnau pe um[r. de ]ncepea cu cuvintele: <De vreme ce ]nt]mplarea cea viitoare este nev[zut[ =i ]nsu=i ]ngerilor necunoscut[. c[ smochinul [sta n-a f[cut dec]t o smochin[ =i asta numai a=a. veghe. Tu sim\i? — Nu simt! spuse Ioan. de exemplu. în frunte cu Iova =i Cr[ciun erau =i teoreticieni ai textualismului contempl]nd =i sporov[ind. 1982 oar[. sau poate nici n-o fi auzit ce a spus cel[lalt. Mih[ilescu. de Ov. care era condus[ în dou[ celebre cenacluri. geograf la =coala de la Col\ia. }ncremeni\i ca ni=te statui de cret[ vremelnice au fost Româneasc[). nu aveam acelea=i preocup[ri f[r[ treburi lume=ti. c[ ar putea fi orice lun[ =i orice an dintr-o miercuri. nu ai nimic grav. îl ]ntreba: „L-ai citit pe Agopian“? Dac[ r[spunsul era: „nu“. ]n locul vintrelor mele vor ]nfige o lum]nare groas[ de seu. ca s[ fie. nu putea s[ mearg[ =i telefonul la care vorbea ore în =ir era singurul contact cu Stau =i m[ g]ndesc c[ nu ne-om lumea din exterior). ca o aureol[. Un om care o hermin[ iernatic[. pentru c[ numai lui Dumnezeu ]i s]nt cunoscute aceste fapte^> spuse =i r]nji =i se a=ez[ l]ng[ Ioan =i privi. a fost altceva. se f[cu ]n camer[. c[ ne-am afla ]ntr-un ospiciu? — Sigur. ed. a batjocur[ =i a bucurie. ]ncepu din nou atunci. spuse Armeanul. Am mers pe acela=i val. indiferent c[ unii. pe Parmena =i pe Nicolae. bre. cum se spune în bra\e. mon. Veneam cum se spune dinafara lumii literare =i +i somnul lor se pref[cu numai voi. mereu. Unterofi\erul ]=i b[g[ limba la loc ]n gur[. ca a vreunui mort ]n =treang. a III-a 1999. ca un suflu r[coros peste cine =tie ce hoit. Ararat). +i au m]ncat to\i =i s-au s[turat. spuse unterofi\erul. +i iar uit]ndu-se pe fereastra ca un ochi f[r[ pleoap[. +i Ioan nu r[spunse. dar nu =tim ]n ce lun[ =i ]n ce an. aveau cu 14 ani trecut. }ncremenit. pentru c[ =tiam c[ fusese unul din dec]t mi-a= fi putut ]nchipui stîlpii dogmatismului realist-socialist. Costin Tuchil[ pas[. ba a f[cut cu mult mai mult: cînd îl suna cineva el (cum care te treze=ti dup[ o be\ie. A contat enorm c[ am fost sprijinit de o genera\ie de critici tineri. diavolii aciui\i acolo ies la lumin[ =i r]d =i po\i s[-i vezi =i s[-i auzi. Cartea Româneasc[).d. Prieteniile legate au f[cut s[ St[tur[ a=a ca doi sfin\i dispar[ mai mica sau mai marea diferen\[ de vîrst[.. Polirom). — Da’ de ce crezi mata. mar\i am hot[r]t s[ ne ]mb[t[m. Humanitas. =i eu nu aveam nici o legatur[ cu aceast[ mi=care literar[.a. ochilor Armeanului. galbeni ca untura de g]sc[ =i chiar =i decora\iile de le avea. dar nu eram prieten cu ei.m. care ]i salut[ politicos. 1808. Cartea de c[tre Arhirei =i mul\ime. bre. r[sucindu-se =i a=ez]ndu-se hot[rî\i s[ impun[ pe pia\[ în primul rînd literatura scris[ de colegi de-ai lor. (continuare ]n pagina IV) Cultural III . Premiul Uniunii Scriitorilor. ca s[ fie ]mpotriv[. +i cu o unghie ]ncepu s[ se scarpine pe un dinte a pagub[. dar smochina asta m[ mai mult decît mine. Ioan scoase publica. ziua se scurse lene=[ pe l]ng[ ei. 1984. Da’ stau =i m[ ]ntreb de ce or fi r]z]nd? Ioan se uit[ la Armean. 2001. mul\umi. a III-a 2001. ci cu indiferen\[. pe prohanor. cu ajutorul lui Paul Georgescu =i al criticilor (pe atunci tineri) din Genera\ia s[ de asta! ’80. pocnind chiar =i din c[lc]ie =i zic]nd: — Va salut. A f[cut lucrul [sta A=ez]ndu-se pe jos. Mi se p[rea retras. +i uit]ndu-se la c[rei genera\ii apar\ine +tefan Agopian. prozelit din Antiohia>. tetul lui. =tii. zidurile casei noastre atunci se ]n[l\ar[ ca ni=te p[s[ri biruite =i angelice spre un cer f[r[ culoare =i str[in. ca un Pitagora bun[+tefan Agopian v[zut de Nichita St[nescu. În definitiv ce este o genera\ie? Pentru mine a însemnat — N-au prea fost roade anul întotdeauna un grup de prieteni. Cartea Româneasc[ ed. — Dar cred c[ r]d. Premiul revistei g]ndi Ioan. albe =i boln[vicioase. Cartea nitoare. spuse: — M[ =i v[d ]ntins pe o mas[ =i domni gravi. o raz[ aproape un an =i jum[tate =i aceste momente au declan=at ceea ce se cheama succesul de soare poposi pe cre=tetul meu. Sigur. m[car la o simpl[ enumerare aminteau =i de g]ndac strivit =i o a=ez[ ]ntre mine. =i ca vreun Arhanghel neb[nuitor. Ei bine. spuse Armeanul Zadic. De undeva o voce ficabil =i simplu: nu f[ceam parte în momentul respectiv din ceea ce se chema „tinerimea ne=tiut[ spuse peste ei: studioas[“ de la Universitate. 1993. Ioan. +i un ]nger ca o acvil[ se va coco\a pe fruntea mea. R]d adic[ mereu. C]nd m[ vor p[r[si. c[ aici dumnealui nu pare s[ aib[ ceva. f[cu ca o aureol[ peste cre=Mu=ina. ne unea îns[ nevoia de-a Scotocindu-se. de la ]n[l\imea C[r\ile publicate de +tefan Agopian: acestora. ci numai în sensul c[ prozatorii. a fost entuziasmat citindu-mi „Tache de catifea“. se – Sara (1987. bre. }nf[=urat ]n cearceafuri ca o stafie. r[sp]ndindu-se peste tot. Pe mine m-a fructa aceea.ARARAT 12/2007 Lazaret Soarele se prelinse ]ntr-o lumin[ alb[ =i sf[r]micioas[ peste ziduri. Totu=i =i atunci Eugen Negrici a scris o cronic[ extraordinar[ la „Ziua mîniei“. +i st]nd a devenit brusc atent[. la fel. c[ la asta m-am g]ndit =i eu. cum era Nichita. îi citeam. apoi spuse: — M[ numesc Malfeior =i a dat o butc[ peste mine tocmai c]nd m[ g]ndeam mai pu\in la o butc[ =i la nem\ii de la agen\ie care o m]n[. Armeanul arunc[ o privire apoas[ lumii. +i din ma\ele mele ie=ind aburi =i miresme. porucicul Votnischi a p[\it la fel anul trecut =i dup[ asta am primit mo=tenire o sabie ruseasc[ pe care am pierdut-o. dintr-un motiv justiucenice. a II-a de credin\[ =i de duhul Sf]nt. =i nemi=carea lor ]ncremeni lumina aceea f[r[ umbre. în sensul de undeva o smochin[ ca un c[ fiind asimilat Genera\iei ‘80. cu m]inile lor albe r[scolindu-mi prin m[runtaie. — O fi! spuse Ioan ]ntorc]ndu-se c[tre Armean. ca vreun mecanism antic =i nefolositor. anul acela. ca lumina vreunei explozii. =i c[tre unterofi\er: Vrei mata s[ sco\i limba pu\in? Unterofi\erul cu capul spart se supuse =i scoase o limb[ uria=[ =i v]n[t[. Co=ovei. O lumin[ alb[ =i scurt[. privirii lui apoase =i lene=e =i scormo– Republica pe e=afod (teatru.d. +i t[c]nd =i m]nc]nd. o vreme f[r[ ore se a=ez[ peste ei. =i spun]nd acestea. Dan C. Lingave. — Ast[zi o fi miercuri! spuse Armeanul. f[r[ s[ priveasc[ undeva anume sau la ceva. — Stau =i m[ g]ndesc. Suspin]nd. ca\[r[ furnicile. nu ne |eposu (odihneasc[-l Dumnezeu!). ed. Ca vreun g]nditor antic. postfa\[ de Petru Cre\ia. ad[uga: „întîi te rog s[-l cite=ti. +i dac[ e a=a ]nseamn[ c[ avem vreo boal[ sau vreo contagiune cu vreo boal[. vestind o diminea\[ f[r[ sf]r=it. adic[ la galoane =i la fireturi =i la g[itane. nu e un ospiciu. ed. Tania Radu. spuse la urm[: — Din c]te m[ pricep eu. judecat ]n sinagoga Libertinilor – Manualul întîmpl[rilor (povestiri. — Laz[re. — E un lazaret! spuse mohor]t Ioan. Ioan c[zu ]n t[cerea des[v]r=it[ =i mohor]t[ =i luminoas[ a acelei zile. spuse: Amfiteatru. dec]t un zid mare =i alb pe care se II-a 1995. Zidurile de var ]i adormir[ hipnotice =i – Fric. lui Ioan. Armeanul ]i – Tobit (1983. a II-a 1991. Ararat. Sau poate r]sul e o proprietate a lor. un soare albicios rev[rsa orele peste ei. spuse vesel Armeanul. dar nu-i r[spunse. fiindc[ era mar\i c]nd am ]nceput s[ bem =i s[ ne ]nveselim.a. — A=a o fi. A citit cartea.. Paideia). =. La „Tache de catifea“. privir[. Nu eram. care nu a fost luat[ în serios. ]ngrop]ndu-i. la Nichita spuse: St[nescu. tot timpul.“ face s[ cred c[ n-au fost deloc. fiindc[ mi-e foame =i – Ziua mîniei (1979. bre. alesul s[ slujeasc[ la mas[. numai c[ parc[ ai fi fost sp]nzurat ]nainte s[ te aduc[ aici. ]ntr-un somn cu vise evanghelice =i « . Toat[ lumea lui Ioan. la un lazaret adic[. — Ai dreptate. dup[ care vreau s[ st[m de vorb[“. a spuse: Nu se vede nimic. se amestec[ cu albul lor str[lucitor de var proasp[t ]ntins. prima nefiind b[gat[ în seam[. am fost luat. ed. (2003. Armeanul adic[. Ioan spuse: — Cred ca =i tine c[ e miercuri. Eminescu. +i privind. spuse Armeanul. cu p[l[rii negre ca la Montpellier. dar nu ne paUite a=a. spuse Armeanul: bucurat cînd am citit asta. torilor din Bucure=ti). cî\iva =tia\i de mine. Armeanul impusese mari nume în literatur[: de la Marin Preda la +tefan B[nulescu. 16 februarie 2006 p]ini =i pe=tii. Eminescu. dar nu simt nimic din astea dou[. atunci =i nevrednici. +i se g]ndi Ioan. care ]l umplu de sudori reci pe Armean. sete. a=a c[ o carte nou-venit[ era normal s[ fie primit[ cu ]n trezire =i ]n cunoa=tere =i ]n indiferen\[. iar ucenicii mul\imilor. sau vreun Arhimede. m[ bucur c[ nu s]nt singur ]n acest ospiciu. Iaru. domnilor. +i t[c]nd =i privind. umpl]ndu-le n[rile =i pl[m]nii. succes care trebuia consolidat. zdr[ng[nir[ u=or. apoi ]=i b[g[ jum[tatea lui de smochin[ ]n gur[ =i t[cu. ]ntinse jum[tate Armeanului. +i ]ntorc]ndu-se spre Armean. vino afar[! Crohm[lniceanu =i Nicolae Manolescu.. somnolent =i a=tept]nd s[-mi creasc[ aripile =i s[ plec[m de acolo. dar la mine pe jos. pe al\ii îi =tiam. în „Postmodernismul Românesc“. Ioan geograful ]=i aranj[ cearceaful ]n care era ]nvelit. Gramar). +i lu]nd Armeanul jum[tatea lui spuse: — S]nt sigur. — S[ =tii. pe Ti1993.m. scriind extraordinar despre mine: Ioan Buduca. Privind la zidul alb ca singular[. — Ca un vierme uria=. sau ca a lui +tefan. Proba serioas[ pentru un scriitor este a doua carte. o alt[ zi. acest om avea un gust precis =i o vast[ c[ trebuie s[ fie o ]nc[pere ]n cultur[. pe Filip. <+i au ales pe +tefan. — }nc[perea asta e altfel În criticul Paul Georgescu nu aveam încredere. fiindc[ nu ]n\eleg deloc de ce m-au adus aici. Iar cei ce au m]ncat erau patru mii de b[rba\i afar[ de copii =i de femei>. – Tache de catifea (1981. fr]nse lui Mircea Ciobanu =i d[du ucenicilor. spuse Armeanul ]ntr-o vreme. Ioan se ar[t[ Eminescu). mai spuse Armeanul. lu[ Ioan smochina =i rup]nd-o ]n dou[. da’ e ca =i cum ar fi. el fi trezit ]nc[. Ioan spuse arar: era a=teptat[ a treia. spuse Armeanul Zadic (acum ignorat) =. prin care privi lumea =i ordon]nd-o ]ntr-un fel. p]lp]ind nedibace =i ve=nic[. la care s-au ad[ugat c[r\ile urm[toare. fiindc[ din c]te mi-aduc aminte. iar jum[tatea lui o b[g[ ]n gur[ =i ]ncepu s-o molf[ie g]nditor.

— S]ntem ]ntr-un lazaret. pe care am citit-o ]n Montaigne. dup[ cum spune acela=i Hippocrat. V[rul meu Tache Polihroni mi-a povestit de un ]nger pitic pe care ]l avea el ]ntr-o colivie =i care se bucura foarte tare c]nd ]i d[dea cartofi pr[ji\i =i c]nd cineva ]l m]ng]ia pe aripi. =i de aia nu s]nt nici invindios sau altceva pe [=tia doi de \i i-am spus. vreo m[rgic[ verzuie ]n jurul c[ruia b]z]iau albine bezmetice =i hulpave. dec]t a=tept]nd s[ moar[ de foame. Privindu-i pe cei doi cum stau =i vorbesc. icni a grea\[ =i a v[rs[tur[ =i icnind =i v[rs]nd. Armeanul deschise ochii =i v[zu un ]nger gr[suliu strecur]ndu-se printr-o sp[rtur[ a acoperi=ului =i. aripile i se v[zur[ deodat[ ca ni=te panglici cusute al[turi =i mototolite la fel ca =i ele. dac[ nici m[car str[nutul nu mi-a f[cut bine. zbur]nd prin raza de lumin[. bre. bre. bre. Str]ng]ndu-=i aripile. cronc[nind a aprobare =i a mul\umire. spuse Zadic =i privi =i el la ]nger. apoi se adunar[ gr[mad[ =i forfota lor se vedea acum ca explozia unei perne ]ntr-o camer[ mic[. s-au ]mbog[\it peste noapte. nu trebuie s[ ne pese prea mult de ceea ce spunem sau auzim. — Ne-am ]mb[iat! spuse Ioan Geograful =i t[cu. Ne-ar trebui ceva ca s[ ne dregem. Perez de la Verga. c[ o smochin[ e prea mult pentru doi oameni mor\i de foame. +i v[z]ndu-=i aripile. c[ci nu poate fi altceva. — Dac[ nu =tia. }nveselit deodat[ =i f[r[ g]nduri Armeanul spuse: — Odat[ c]nd m[ plictiseam. scutur]ndu-le ca dou[ m[turi prea pline de ap[ =i anapoda =i ridic]nd o m]n[ ]n semn de salut =i de trufie se ]ndrept[ spre fereastr[ ca un orator a=teptat =i ur]t. — A=a cred =i eu! spuse Zadic privind la ]ngerul Malfeior. +i mirosul acela atrase nenum[rate albine vesele =i cercet[toare care se rostogolir[ prin aer b]z]ind =i umpl]ndu-i de o spaim[ viclean[. fiindc[ nu mai =tim ]n c]te s]ntem azi. Armeanul spuse: — Nimic. Ioan sur]se sub\ire ]nspre tavan =i spuse: — S]ntem de acord c[ numele este o anume imita\ie a lucrului. o fi acum printre ]ngerii ace=tia care ne dau t]rcoale =i dac[ o fi. =i desf[c]nd punga v[rs[ bobi\ele pe du=umea. Cred c[ e semn r[u! Posomor]t. spuse Armeanul. spuse Armeanul =i dezvelindu-se p]n[ la br]u. fiindc[ dac[ eu spun c[ am cium[ asta nu e chiar ciuma. acum. — Singura mo=tenire. Iar dac[ ar fi a=a. — +i chiar dac[ n-am fi tri=ti. fiindc[ a dovedit prin num[r[toare c[ englezii str[nut[ cel mai mult dintre toate popoarele. ]nseamn[ c[ [=tia au mai fost pe aici. ci numai numele ei. dup[ cum spune =i Hippocrat: <Dac[ se ingereaz[ hran[ mai mult[ dec]t permite constitu\ia. ]ngerul poposi pe pieptul lui =i ]ncepu s[-i ciuguleasc[ dr[g[stos perii de fa\[. +i iar fiind l]ng[ Ioan. c[ o fi chiar cium[. ni s-ar fi inflamat ficatul. 1984 ARARAT . Tu sughi\i? — Nu. sau ca =i bolnavi =i ne-am pierdut interesul fa\[ de orice. lenevos. — Stau =i m[ g]ndesc. o asemenea substan\[ s-a ar[tat peste cerul Moscovei =i a scris =i ]n ziare de ea. numai unterofi\erul Malfeior dormea horc[ind alene =i frem[t]ndu-=i aripile dup[ cum o fi avut chef. ca dup[ o mas[ co- pioas[. de unde =i faptul c[ ei s]nt c[l[tori at]t de noroco=i. Era at]t de jumulit =i plin de c[pu=e ]nc]t l-am sf[tuit pe baron s[-l sugrume =i s[-l ]mp[ieze. =i noi. ca un vierme gras =i miriapod ]i ]nv[lui dr[g[stos =i nesf]r=it. s[ zic[ dec]t jum[tate din ce l-am ]nv[\at =i-a meritat soarta. — N-a= fi crezut. Armeanul scoase o pung[ de piele fin[. Cu capul sprijinit pe sacul acela. s[ =tii c[ s]ntem mor\i dac[ ni se ]nt]mpl[ toate astea =i nu =tim. =i cu ciocurile lor verzi netezindu-i p[rul arar de pe ceaf[ =i aranj]ndu-i cearceaful ]n jurul trupului =i altele la fel de pl[cute =i folositoare. sau altceva. se ]ntunec[ lumea de aripile lui =i de poftele lui =i de frica lui. T[cu =i o vreme ]i privir[ ferici\i =i indiferen\i cum zboar[ =i pe urm[ ascultar[ un c]ine care latr[ la ]ngeri. =i ridic]ndu-se pu\in ]ntinse m]na =i culese de la picioarele lui Ioan un m[rg[ritar ca un ou de bibilic[. +i iar soarele se f[cu ca o noi\[ ]n privirea lor =i prea dep[rtat. Privind =i el m[rg[ritarul pe care Armeanul ]l l[sase acum pe jos. spuse dup[ o vreme Armeanul. spunea c[ a=a cum vine norocul din str[nut. Ioan se ridic[ atunci ca un arhanghel peste lume =i desf[c]ndu-=i aripile. Barthélémy Englezul. +i deodat[ aripile i se ]nfoiar[ ca p]nzele unei cor[bii ]n v]nt =i ridic]ndu-se se roti prin camer[ \an\o= =i lene= sub privirea lui Ioan. precum =i Ioan Corvinul au studiat ]ndeaproape efectele str[nutului asupra oamenilor =i cum atrage el dup[ sine bun[starea =i norocul ]n c[l[torii =i afaceri. mai spuse. }ngerii se adunaser[ iar ]ntr-un stol frem[t]nd bezmetic =i anapoda. spuse Ioan parc[ g]ndindu-se ]n alt[ parte. c[ s[r[cia mea se trage tocmai din asta. atunci aerul ]nchis ]n interior e gonit ]n afar[. Simt cum cresc bubele pe mine ca ni=te ciuperci din cele numite burete pestri\. din care se fac ]ngerii c]nd c]nd vor. pe care cine poate s[-i \in[ minte? Scaliger. dar eu n-am v[zut-o. mai spuse =i apoi privi undeva anume. vreo zi =i-o noapte peste noaptea care a trecut. bre. tivite cu vine\iu =i alb =i ro=u. spuse arar Armeanul. =i iar z]mbi =i z]mbind. +i uit]ndu-se pe fereastr[. bre. — Asta a fost alt[dat[! spuse Armeanul Zadic =i se scutur[ de imagine. }ntins sub cearceaful lui. c[ cineva poate s[ vorbeasc[ f[r[ s[-=i \in[ limba ]n gur[. s[ fi avut ceva de b[ut! spuse Armeanul Zadic =i diminea\a se adun[ sub cuvintele lui ca o bil[ de sticl[. din giulgiul lui. dac[ nu =i mai mare. bre. — O fi! spuse Ioan. s]nt foarte studio=i. spuse Armeanul =i-=i mi=c[ aripile de le avea sub el mototolite ca un cearceaf umed =i murdar. +i spun]nd acestea. =i noi nu putem spune c[ am m]ncat cine =tie ce. Verii mei dinspre mam[. citeaz[ vreo sut[ de ]ngeri doctori ]n medicin[. nu glum[. ca un polip ]n care cineva ar ]nfige nenum[rate aripi cenu=ii. c[scatul =i frisonul nu se risipesc oare b]nd vin amestecat ]n p[r\i egale cu ap[? 12/2007 — Iar. batjocor]ndu-l cu z]mbetul lor sticlos =i vesel. Scotocindu-se prin buzunare. — Dac[ d[ din coad[. acolo unde te ui\i c]nd n-ai vreun g]nd sau vreo dorin\[ sau vreo vrere. Petrus Lombardus adic[. Se uit[ =i v[zu. Armeanul Zadic spuse: — {=tia. acestea fac s[ ]nceteze sughi\ul. Spuse: — S]nt mai mul\i ]ngeri ca ni=te porumbei gra=i care dau t]rcoale pe aici. vreun rachiu c[ldu\ =i ]nmier[smat =i r[coros pentru g]tlej. spuse Ioan. spuse Armeanul. niciodat[. dar nu =tii de ce zboar[ =i unde =i c]t. unterofi\erul ]=i foia aripile ca dou[ frunze de smochin ]n fa\a v]ntului. +i tot vorbind. unterofi\erul Malfeior se a=ez[ l]ng[ cei doi =i le vorbi despre osp[\ul p[s[rilor =i despre cei uci=i cu sabia care iese din gura celui ce =ade pe cal =i cum toate p[s[rile s-au s[turat de le=urile lor. spuse Armeanul. pentru c[ ie=irea lui are loc printr-o cale str]mt[>. care acum dau s[ sparg[ cred. ]nseamn[ c[ n-am nimic cu ficatul. survine ]ns[ sughi\ul. — S[ =tii. diminea\a se f[cu necuprinz[toare ca un sac de iut[ prost legat la gur[ =i lene= aplec]ndu-se spre p[m]nt =i p[r[sit ]n vreo =ur[ cu acoperi=ul spart. — Stau =i m[ g]ndesc. sau de ce s]ntem ]n c]te. bre. spuse Ioan a=a cum spui despre ceva obi=nuit =i neutru. care dormea cu aripile desf[cute =i horc[indu-=i somnul de diminea\[ s[r[c[cios. +i stau =i m[ ]ntreb c[ ce-o vrea s[ fac[ [la cu ditamai pistolul =i tocmai ]nspre partea noastr[ a lumii. fiindc[ =i mie mi-au crescut trei bube. cu care s-a ]nt]mplat s[ fiu prieten. Malfeior se str[dui deodat[ s[ par[ bine dispus =i z]mbind cu gura lui =tirb[ ca a unui sf]nt. =i ]ngerii or]nduitori zbur]nd ]n ]naltul acelui cer. a=a vru. Petrus Lombardus. net[g[duit a=a. c[ ]ngerii pot s[-l =tie pe Hippocrat. mai ales c[ ]n inflama\ia ficatului sughi\ul e semn r[u. ceva v]j]i =i c[zu la picioarele lui Ioan =i o bubuitur[ n[praznic[ zgudui pere\ii casei ]n care erau =i. bre. Armeanul Zadic spuse: — Om fi dormit. medicul ]mp[ratului Napoleon. ]nve=m]nta\i ]n ro=u =i ]n verde f[r[ nici un rost. — N-a= fi crezut. ]nt]i v[zu cerul ca o pat[ vesel[. +i: Oare nu zice tot Hippocrate c[ vinul \ine de foame? +i agita\ia. — {sta. a cump[rat acest papagal zece ani mai t]rziu la Viena. spuse Armeanul. — }n anul. dou[zeci =i una de straie de mijloc =i patrusprezece p[turi. Pe papagal l-am botezat Mar\ial =i l-am v]ndut cu zece taleri spanioli la primul b]lci unde m-am nimerit s[ fiu mai spre sear[ =i f[r[ nici un chef de via\[ ]n mine. vreo potaie jig[rit[ =i d]nd din coad[. Aproape c[ ]mi produc somn =i nervi. tocmai ]n dreptul g[urii din zid pe care ne uit[m noi. =i chiar din faptul c[ nu prea c[l[toresc. chiar =i eu m-a= bucura dac[ cineva mi-ar da cartofi pr[ji\i =i m-ar m]ng]ia pe cre=tet. st]rnindu-le g]nduri haotice =i papista=e. cercet]ndu-i =i: Prea s]nt. c[ ai dreptate. Armeanul c[sc[ deodat[ gura =i str[nut[ fericit =i l[cr[m]nd. bre. bre. +i iar t[cur[ ca doi mor\i =i livizi ]ntocmai ca =i ei. bre. — }ngerii. str[nutul adic[. desigur. +i fiind chiar a=a. +i ]ngerii aceia zburar[ ]n =ir ca la vreo parad[. spuse Armeanul. +i t[c]nd =i privind. spuse Zadic ]ntr-o vreme. Doarme. spuse: — Mi s-o fi umflat ficatul de b[utur[. a=a cum te scuturi de firimiturile unei p]ini. +i ]ntorc]ndu-se c[tre Ioan. m[car vreo brag[. crescu\i anapoda =i trist. pe care am primit-o vreodat[ nu mia f[cut vreo bucurie sau vreo triste\e. lingoare =i aiur[m =i credem c[ nu avem nimic din astea dou[. mi-am cump[rat un papagal \ig[nesc din cei numi\i ceuc[ =i l-am ]nv[\at s[ zic[ pe latine=te propozi\ia: <Et habet tristis quoque turba cynaedos>. spuse Armeanul. R]njind bezmetic =i triumf[tor. nu-i a=a? avem cium[. dac[ altceva nu. sau ca s[ =tie ceva ]n general. spuse Armeanul. — Ce e? ]ntreb[ nelini=tit oarecum Ioan. fiind atunci ]ntr-o c[l[torie ]n Asia. fiindc[ simt cum ]mi cre=te o bub[ la sub\ioar[. O musc[ b]z]i a diminea\[ =i a trezie. Frec]ndu-se la ochi. — Bre. — S]ntem tri=ti. spuse: — Asta e bine. 1786. dar parc[ g]ndindu-se la altceva. Lapin. =i chiar b[tu din ele de vreo dou[ ori. cine bea ap[ nu va ]nf[ptui nimic ]n\elept pe lume. pe urm[ v[zur[ o flac[r[ rece ie=ind din \eava pistolului. a=a c[ nu ]n\eleg de ce nu te a=ezi mata. Ioan spuse: — Ace=tia nu s]nt ni=te ]ngeri anume. dar acum nu mai =tia s[ zic[ dec]t: <Et habet tristis> =i pe urm[ tu=ea olimpian ca vreun Werther p[gubos =i c]rcota=. ]ngerul Barthélémy Englezul pe care l-am studiat ]ndeaproape. s[ =tii c[ n-or avea nici o treab[ de s-au adunat at]\ia gr[mad[ la un loc. privir[ ca doi mor\i prin gaura de zid z[brelit[ =i la fel ca doi mor\i se buzurar[ c[ v[d =i aud =i simt. spuse Ioan Geograful. iar dintre ace=tia to\i. P]n[ a venit unul =i a zis s[ nu mai a=tepte asta c[ tot n-o s[ se ]nt]mple =i c[ au primit o mo=tenire de p[m]nturi ]n Vla=ca =i Ialomi\a. ]n anul 1578. de ce a= sughi\a. — Nimic. bre. spuse: — <Str[nutul vine din cap: fie c[ encefalul se ]nc[lze=te. a=a se =i duce. mor\ii umblau de colocolo f[r[ rost =i unul purt]nd un papagal din aceia vorbitori. lacome =i harnice albinele astea! mai spuse. s]ntem bolnavi de cium[. fiindc[ dac[ la unul care sughite survin crize de str[nut. v[zu prin pere\i a=a cum vezi printr-o h]rtie uns[ cu gaz. Erau dou[ straie mari. Dar crezi c[ [=tia se pot bucura de ceva anume? — S-or bucura! spuse Ioan. — Acum ]mi dau seama. Constantin =i Iorgu Calanda. bre. — Te cred. batjocorindu-i astfel. =i iar privi la ]nger care dormea cu limba at]rn]ndu-i ca o curea de b[rbier lene= =i guraliv. Unul dintre ei se desprinse din grup =i sco\]nd de undeva un pistol turcesc ]l ]ndrept[ spre cei doi. De ce ar fi ceva? M[ g]ndeam numai c[ dac[ avem cium[ =i nu =tim. furia aia rece ]l f[cu s[ vad[ prin albul zidului ca un cearceaf ]nfrico=[tor. c[ lazaretul [sta e tocmai un lazaret de ciuma\i. pere\ilor acelora spoi\i cu var. bre. nef[c]nd nimic. ceea ce a =i f[cut spre bucuria mea. se l[s[ s[ alunece spre du=umea =i s[ spun[: — Bre. spuse Ioan. bre. gura lui se ar[ta ca o vrere p[guboas[ =i trist[. T[cur[ =i t[cerea era ca vreo vulpe ro=covan[ =i vesel[. nu e chiar acela care se ]ntreab[ dac[ Adam n-o fi cumva ]nger? — Ba da! spuse Ioan geograful =i pupilele din privirea lui ]=i =terser[ str[lucirea brusc[ de o avur[. ca despre vreo pas[re pe care o vezi. o cr[p[tur[ se ivi ]n tavan =i pu\in moloz le curse ]n cre=tet. M[car de-am avea pu\in o\et! spuse Armeanul =i se uit[ cu ur[ primprejur. faptul acesta produce boal[>. Ioan spuse: — Baronul Bellio. ]ntin=i =i despuia\i ca ni=te Adami. Deschiz]nd un ochi ]nspre Armean. =i nu se =tie de ce ei ]l prefer[ ]ndeosebi pe Platon =i pe Hippocrat. +tefan AGOPIAN Din volumul „Manualul }nt]mplarilor“. =i v[z]nd-o =tii c[ e o pas[re. spuse oarecum absent Ioan. sau javra o fi fost pe la ei. cine =tie la ce. Mai mul\i papagali se ivir[ deodat[ de prin pere\i =i zbur]nd spre el i se a=ezar[ pe cap =i pe umeri. dup[ cum spune =i iezuitul Cristoval Acosta ]n lucrarea Drogas. cu aripile ]ngreuiate de aburii acelei dimine\i sau tocmai de aceia b]z]ind lenevos =i adormitor. +i soarele ca vreun c]rc]iac ie=it dintr-o pivni\[ se ar[t[ =i pun]ndu-se peste ei de-a curmezi=ul. iar ]n inflama\ia ficatului. plin[ cu bobi\e reci de camfor. din lips[ de alcool =i de chef. =i poate tocmai de asta nu simt durerile ciumei =i ale mor\ii. +i t[c]nd =i pe urm[ spun]nd: — Dar [sta. — Bine ar fost. Ascult]ndu-l. iar Corvisart. nu e mai folositor dec]t statul.IV Supliment Cultural (continuare din pagina III) }ntr-o vreme. v[zu o curte =i. — Sau holer[! spuse Ioan =i r]nji ca un mort lumii. +i tot a=tept]nd nu f[ceau dec]t s[ str[nute =i s[-=i ureze unul altuia noroc =i s[ joace table ]n fa\a por\ii. ci o substan\[ proteic[ de natur[ divin[. prin 1783. s[ =tii c[ ascult[ ce vorbim despre el =i despre cartea lui =i poate c[ se bucur[ c[ vorbim tocmai de asta. mai spuse =i se uit[ la unterofi\er a=a cum te ui\i la vreo plant[ care a crescut l]ng[ tine ]n timp ce dormeai sau te g]ndeai la altceva. Editura Cartea Rom`neasc[. mai mult dec]t se cuvine. fie c[ vidul din cap e ]nlocuit de umezeal[. — Ce e? ]ntreb[ prin somn unterofi\erul Malfeior =i limba lui spuse cuvintele astea dou[ unduindu-se prin aer ca un bici. ]i v[zu pe aceia mor\i =i a=tept]nd. =i bobi\ele se rostogolir[ printre degetele lui ca ni=te lum]n[ri r[schirate. Academia Engliterian[ l-a ales membru de onoare pe Livi ben Gerson =i i-a scris numele cu litere de aur. ]nspre pere\ii albi =i goi =i familiari. s[ =tii c[ =i eu simt la fel =i chiar =i furnic[turi =i sudori calde =i reci. — S]ntem! spuse Armeanul =i iar trase cu ochiul ]mprejur. dup[ m]nc[rimea pe care mi-o produc. c[ =i el. b[l[cindu-se ]n soare. ]nvelit ]n cear=aful lui ca ]ntr-un giulgiu =i a=tept]nd. — +i chiar =i ciuma se vindec[ cu o\et. dup[ cum spune =i Aristofan =i chiar =i al\ii. — Stau =i m[ g]ndesc. a=a cum o descrie Petrus Lombardus ]n Libri Sententiorum. spuse Armeanul. o fi c]inele lor. Levi ben Gerson. f[c]nd zgomot. ro=ii =i cu puncte albe =i otr[vitoare. =i \in]ndu-l ]n palma f[cut[ c[u= privi m[rg[ritarul =i spuse: — {=tia s]nt nebuni dac[ trag ]n noi cu ditamai m[rg[ritarul. Ce crezi? Dar Ioan nu r[spunse privind la zborul ]ngerilor =i bucur]ndu-se ca un prost de acolo de unde era. vreun porumbel s[lbatec =i nelini=tit =i zbur]nd.