TIPURI DE ÎNVĂTARE Tipologia învătării potrivit conceptiei lui R.Gagne În conceptia lui R.

Gagne dezvoltarea umană apare ca efect, ca schimbare de lungă durată, pe care subiectul o datorează atât învătării cât sI cresterii. Învătarea nu se face oricum, ci se bazează pe o serie ordonată sI aditivă de capacităti. Ierarhizarea acestor capacităti de face în baza criteriului trecerii succesive de la învătarea capacitătilor simple, la cele complexe, generale. Întreg ansamblul de capacităti pe care-l posedă subiectul pentru R.Gagne reprezintă conditiile interne. Acestea se deosebesc de conditiile externe a căror actiune este independentă de subiect. Având în vedere varietatea conditiilor externe, R.Gagne consideră că există tot atâtea forme sau tipuri de învătare. Principalele tipuri de învătare sunt: învătarea de semnale; învătarea stimul-răspuns; învătare de tipul înlăntuirilor; învătarea asociativă-verbală; învătarea prin discriminare; învătarea notiunilor; învătarea de reguli sau de principii; învătarea socială. Învătarea de semnale este larg răspîndită atît la animalele domestice cît si la om (cîinele fuge din mijlocul soselelor atunci cînd aude semnale ce avertizează apropierea unui automobil). Conditia esentială pentru ca învătarea semnalului să aibă loc este să se asigure o prezentare aproape simultană a 2 forme de stimulare: stimulul produce o reactie generală, asa cum vrem să obtinem si stimulul semnal. Învătarea stimul-răspuns Este un alt tip fundamental de învătare care face posibil ca individul să realizeze o actiune atunci cînd doreste să dea un răspuns precis la un stimul discriminat. Ed. Thorndike l-a denumit învătarea prin incercare si eroare, Skinner, învătarea operantă, Kimble, învătarea instrumentală. Asa cum arată si denumirea acestui tip de învătare se desprind 2 caracteristici: o astfel de învătare se referă la o singură legătură între stimul si răspuns nu la legături multiple; stimulul si răspunsul apar total legate într-un mod care nu se întîlneste la tipul de învătare anterior. Învătarea sub formă de asociere a răspunsului a reactiei la stimul depinde de ceea ce se întîmplă după o reactie, anume dacă are loc recompensa sau întărirea. Întărirea, recompensa facilitează învătarea fie că este esentială sau nu întrucît face ca o manifestare de comportament deja caracteristică individului să apară mai frecvent. Învătare de tipul înlăntuirilor Înlăntuirea este un tip special de învătare larg aplicată la toate vîrstele. Are la bază legarea a două sau mai multe reactii de tipul stimul-răspuns învătate anterior. Actiunea care urmează să fie învătată reprezintă o succesiune de acte. Fiecare din aceste acte a fost învătat anterior dar în acest caz al înlăntuirii esentialul este respectarea ordinii lor, asigurarea întăririi întregului lant si a reusitei ultimei verigi. Aceasta trebuie să conducă la satisfactie, să fie întărită.

Învătarea asociativă-verbală
1

De aceea învătarea regulilor este dependentă de învătarea conceptelor componente. În termenii cei mai simpli. În învătarea socială există si un nivel socioperceptiv. fie se prezintă împrejurări. Conceptul este unitatea iar regula. evenimentele. forme geometrice. interrelationează prin notiuni. Învătarea discriminării sprijină modelele perceptive privind: obiectele. toată învătarea umană este socială pentru că se petrece în contexte culturale si este dirijată de modele educationale. individul devine capabil să generalizeze această notiune asupra altor situatii-stimul care nu au avut rol în învătarea propriu-zisă. Învătarea literelor. necritică a modelului bazat pe imagini. desprinderea caracteristicilor si apoi specificarea posibilitătilor sale aplicative în actiuni directe si implicite (metoda deductivă). În sens larg. Notiunile sunt concrete si definite (abstracte). Însusindu-si o notiune. nivel întîlnit mai ales va vîrstele mici. texturi. modele de structuri moleculare. a numerelor reprezintă o învătare de discriminare multiplă pe măsură ce se avansează în învătare. a noi modele comportamentale. Învătarea de reguli sau de principii. În învătarea notiunilor ca instrumente ale gîndirii si comunicării nu trebuie să se piardă din vedere faptul că ele au referinte concrete. probabilitătile de confuzie provocate de dificultăti în discriminare sporesc. experiente în care se operează principiul de către profesor iar elevii sunt solicitati să combine conceptele în ordinea adecvată (metoda inductivă sau a descopunerii dirijate). de imitare spontană. gîndeste. În acest cadru trebuie să se opereze cu trăsături distinctive ale obiectelor. Există o învătare socială în sens restrîns specializată în a face experienta legăturii cu realitatea. iar a doua este o conexiune care face ca individul să se autostimuleze si să denumească obiectul. 2 . Învătarea prin discriminare Acest tip de învătare este impus de faptul că indivul înca din primii ani ai vietii trebuie să stie să dea n răspunsuri de identificare diferite la tot atît de multi stimuli care prezintă într-o măsură mai mică sau mai mare similitudini din punct de vedere fizic. cu valorile si normele interpsihologice. Asociatia verbală reprezintă învătarea de lanturi verbale. o regulă este un lant de concepte care formează ceea ce în general denumim cunostinte. distante la tesuturi anatomice. a noi forme si scheme de interactiune interpersonală si prin aceasta a noi trăsături de personalitate. Învătarea socială Are drept obiect asimilarea unor modele comportamentale. comunică. Ni se cere să distingem de-a lungul întregii vieti de la culori. mărimea stelelor. Notiunile concrete se referă la clase de obiecte observabile sau la calităti ale obiectelor. De o importantă majoră este dezvoltarea preciziei de discriminare a stimulilor prin învătarea lor prealabilă. Învătarea prin actiune. conexiunile au tendinta de a se interfera cu orice altă retinere. Cele mai simple înlăntuiri verbale sunt reprezentate de activitatea de denumire a unui obiect. pe impulsuri motivationale situative. Înlăntuirea conceptelor în perspectiva formulării principiilor se poate face cel putin prin două metode principale: se porneste de la pronuntarea principiului. spatiul. imaginile si simbolurile. Învătarea corectă a notiunilor este hotărîtoare pentru om. Învătarea notiunilor Se referă la însusirea clasificărilor proprietătilor obiectelor si fenomenelor.Cu toate că sunetele pe care le produce omul sunt în număr limitat. În acest caz se constituie un lant cu cel putin 2 verigi: prima este o relatie care leagă aparitia obiectului de un răspuns rezultat din observarea unor aspecte ale obiectelor. învătarea în laborator preîntîmpină pericolul superficialitătii verbale. întrucît acesta citeste în termeni notionali. modelele obtinute prin combinarea lor sunt de o diversitate practic nelimitată. conduite interpersonale. principiul reprezintă relationarea utilă a unitătilor conceptuale. evenimentelor. Cu toate că învătarea fiecărei conexiuni stimul-răspuns este un eveniment simplu. Efectul învătării notiunilor este de a elibera individul de sub controlul exercitat de stimulii specifici.

3 . 2) creste probabilitatea manifesatrii unui comportament deja existent în repertoriul subiectului (ex. daca dispune deja de prerechizitele necesare). Aceasta învatare se bazeaza pe observarea faptului ca în anumite situatii (= antecedente).El poate fi întîlnit chiar si la preadolescenti si adolescenti unde nu mai este vorba de lipsa de experientă socială ca la cei mici. se interapreciază se atrag în baza similitudinii unor calităti cu profundă rezonantă morală care emerg din interior. Aceasta observatie poate avea urmatoarele efecte: 1) subiectul imita comportamentul respectiv. care e urmat de anumite întariri / pedepse. observatorul va fi tentat sa utilizeze el însusi violenta. cineva realizeaza un anumit comportament. adica tinde sa-l declanseze. îmbogatindu-si repertoriul comportamental. Învatarea observationala La baza modelarii comportamentului se afla mecanismul de învatare observationala (Bandura. 1977). pentru comportamentul subiectului. ghidat de modelele furnizate de educator în mod constient. 3) comportamentul modelului devine antecedent. ci de absenta cultivării pîrghiilor de autocontrol din cauza unui deficit educational.: observand cum utilizarea violentei duce la rezolvarea problemelor interpersonale. Ori de cate ori observatia unui comportament si a contingentelor sale produce unul sau mai multe dintre efectele mentionate mai sus avem de-a face cu o situatie de învatare observationala. învatarea observationala reclama observarea unui comportament si a contingentelor sale. În acest caz partenerii intercomunică. Există si un nivel sociognostic al învătării sociale definitorii pentru adolescenti. Mai tehnic spus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful