Descrierea generala a pietei

• Introducere
Cafeaua a aparut in secolul al IX-lea, ajungand ca in prezent sa fie nelipsita din alimentatia majoritatii populatiei, in intreaga lume consumandu-se peste 400 de miliarde de cesti cu cafea. Asta inseamna ca, in medie, fiecare locuitor al planetei bea, in fiecare an, cam 67 de cesti pline cu savuroasa licoare. Si asta nu este tot pentru ca, in acest moment, daca privim lucrurile din punctul de vedere al volumului total al afacerii, industria cafelei este pe locul al doilea in lume, fiind depasita ca amploare numai de cea petroliera. Astfel, in aceasta bransa lucreaza peste 20 de milioane de oameni si exista tari care, din punct punct de vedere economic sunt practic dependente de felul in care evolueaza aceasta industrie. Pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta. Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

Istoria cafelei
Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.
2

Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India. Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caffé" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia.Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul"quahwek", care inseamna "stimulant" . Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.

3

3 kilograme de cafea pe cap de locuitor. arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei. Ca rezultat. solubila si specialitati. Maxwell House. Elite a fost lider la vanzarea cafelei in Romania. Jacques Vabre.3 kg de cafea. Potrivit studiului. Gevalia. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de cafea. in timp ce europenii beau nu mai putin de 5. „Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK. ar putea fi generata si de faptul ca acest produs. Membrii ARC spun in unanimitate ca romanii consuma preponderent cafea prajita. dar depasesc anual. ELITE Romania a fost infiintata in anul 1994. iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products. unul dintre cele mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde. Regional. dar si specialitatile au inregistrat o crestere semnificativa in ultimii ani. Piata de cafea din Romania reprezinta putin peste 25. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual. Kraft Foods a generat 1. „prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani“. Piata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari din Europa.83 kg de cafea. in Romania. fiind impartita in trei segmente: prajita. de trei ori mai putin decat in Germania si de doua ori mai putin decat in Austria. GFK. Cafeaua Jacobs detine locul doi pe piata romaneasca a cafelei.• Structura pietei din Romania In Romania se consuma anual 2. avand consum de 30000t pe an si un profit de 60 milioane euro. fata de perioada similara a anului trecut. 3 kilograme pe cap de locuitor.5 milioane dolari. preluate de la Organizatia Mondiala de profil. Principalele cauze identificate de reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002.000 tone si are o valoare de 364. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor. 1250 euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la 4 . ceea ce atrage dupa sine preturi mari. conform datelor furnizate de Asociatia Romana a Cafelei (ARC). In ultimii 6 ani. iar Jacobs Kronung este lider in segmentul cafelei premium. • Capacitatea pietei Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. marci de cafea precum Carte Noire. • Dinamica pietei Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana. este purtator de accize. cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani“. un roman consuma anual circa 1. cafeaua. nici vecinii est-europeni nu sunt mari consumatori de cafea. echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs.

6%). 30. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (86. iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o proportie mai mare decat cele tinere (86. Astfel.4 respectiv 1. Aceste accize se regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de 20%. cappuccino este consumat intr-o proportie mai mare de femei.cafeaua solubila.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima saptamana. acestea sunt consumate zilnic doar de 35.6% seara.3% din populatia adulta consuma cafea. Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare de tineri (sub 30 de ani).7% dimineata. cu un consum relativ ridicat dimineata (68.30. • Consumatorul Conform unui studiu ce a fost realizat pe un esantion de 850 persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani si este reprezentativ pentru mediul urban.9 cesti pe zi.4% (cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea. 83. nu acelasi lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino.3 cesti pe zi.1% respectiv 21. Prin comparatie cu celelalte categorii.3% (cafea instant) respectiv 22. In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93. Cafeaua . consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44. consumul de cafea naturala este polarizat dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupa amiaza la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere (cu varsta sub 30 ani).4% din consumatorii de cafea naturala).2% dupa amiaza si 14. 74. in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu peste 30 de ani. in timp ce cafeaua instant este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu studii superioare.1% persoanele peste 30 ani vs 77. Astfel. Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai in varsta (peste 45 ani). Daca cafeaua naturala este bauta zilnic de 80. 13.7%).8% consuma cafea instant.7% persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani). pentru categoria de varsta luata in calcul.3% dintre consumatori. Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta. ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani. cafeaua naturala detine partea leului.7% consuma cappuccino si 12. la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari.0% femei vs 80. Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1. Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei. Dintre tipurile de cafea prezente pe piata.9% la pranz. Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o pozitie intermediara. instant sau cappuccino – este preferata fie medie fie tare de majoritatea consumatorilor. dar semnificativ la pranz si dupa amiaza (28.fie ca este cafea naturala. Doar aproximativ 11% dintre consumatori prefera cafeaua (de orice 5 . in timp ce consumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.6% barbati).

18. Tchibo (Tchibo Germania).3 kg pe cap de locuitor. branduri care detin cumulat o cota valorica de 90%. Doncafe se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19.60. • Competitori pe piata Cel mai mare segment al pietei. 5.2% din consumatorii de cappuccino adauga zahar la acesta.6% respectiv 14. iar in tarile nordice consumul ajunge la 12 kg pe an. cifra cu care Romania se plaseaza pe locul 49 in clasamentul mondial al consumatorilor acestei bauturi. 29.tip) slaba. Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. se imparte intre Jacobs (Kraft). Kraft Foods Romania si Doncafe isi disputa prima pozitie. Tinerii sub 30 de ani au o inclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele mai in varsta consuma cafeaua mai slaba.95% dintre romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.21%. persoanele cu educatie superioara si persoanele cu venituri medii si mari consuma in mai mare masura cafeaua fara zahar.54%.61% in functie de firma producatoare. Interesant este ca 50. si vecinii bulgari beau mai multa cafea (2. Cele doua companii nu au dorit insa sa precizeze ce cota de piata detin pe acest segment. prin comparatie cu celelalte grupe de persoane. doar 8.36%. Jacobs este brandul numarul 1 in segmentul de specialitati de cafea incepand cu luna ianuarie 2006.74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate.07% nu beau cafea. ajungand acum la o medie de 2.44% dintre romani aleg cafeaua in functie de pret si 30. In momentul deciziei de cumparare. Majoritatea celor care adauga zahar la cafea utilizeaza o lingurita sau mai putin de zahar. 4. Potrivit companiei. Ca o tendinta generala.54%. In medie se adauga mai mult zahar la cafeaua instant decat la cafeaua naturala. Tchibo. cafeaua prajita. 10. Kraft Food Romania este lider de piata in categoria de cafea. Amigo si Lavazza detin cote de 7. 6 . Nova Brasilia (Kraft Foods) si Fortuna (Cafea Fortuna). iar 23.54% dintre ei beau cafea Jacobs. Doncafe (Strauss). cota de piata valorica.5% din persoane consuma cafeaua naturala respectiv cafeaua instant fara zahar. Pe piata cafelei.9 kg pe cap de locuitor anual). In ultimii doi ani. avand cote de piata apropiate ca valoare. cu vanzari de 72 de milioane de euro in primul semestru al acestui an. Spre comparatie. consumul de cafea pe plan local s-a prabusit.

 7 .  determinarea influentei categoriei socio-profesionale asupra comprotamentului de consum.  Obiective secundare :  studierea frecventei de consum a cafelei .  studierea atitudinii consumatorilor referitor la raportul calitate – pret la diferite marci de cafea. SCOPUL CERCETARII Scopul acestei cercetari este de a identifica comprotamentul consumatorilor de cafea in vederea determinarii preferintelor consumatorilor potentiali si a intentiilor lor de cumparare.1.  produsul este consumat in mod frecvent . Ipotezele cercetarii : comportamentul consumatorilor este favorabil . 2.  campaniile promotionale influenteaza pozitiv consumul de cafea .  determinarea influentei venitului asupra comportamentului de consum . DEFINIREA OBIECTIVELOR SI IPOTEZELOR CERCETARII Obiectivele principale : studierea comportamentului consumatorilor de cafea – preferinte .

care conform tabelului distributiei z are valoarea de 2. Unitatea de observare avuta in vedere este individul. n. • Stabilirea metodei de recoltare a informatiilor Recoltarea informatiilor se va face prin metoda anchetei. 2 n = (2.reprezinta coeficientul asociat probabilitatii de garantare a rezultatelor cercetarii.06. adoptam nivelul maxim pe care-l poate atinge acesta. Pentru a determina marimea esantionului in cazul esantionarii aleatoare am avut in vedere atat nivelul de precizie al estimarii (eroare admisa) cat si intervalul de incredere.proportia in care componentele esantionului au caracteristica investigata p este necunoscuta.25 / 0. Tehnica folosita va fi cea a interviului structurat. am considerat o eroare admisa de ±3%.reprezinta ponderea atributelor pe care le poseda colectivitatea.3.5 * (1 – 0. indiferent de sex sau de categorie socio-profesinala. Colectivitatea statistica consta in totalitatea persoanelor de peste 18 ani care consuma cafea. la nivelul de incredere de 96%. p = 50 %.coeficientul t corespunzator unei probabilitati de garantare a rezultatelor P=95% este 2. e – reprezinta marja de eroare.2436 * 0. Deoarece nu detinem informatii anterioare despre p.1-p reprezinta ponderea atributelor pe care nu le poseda colectivitatea.77 ~ 1178 persoane 8 . q .06. iar unitatea de sondaj este stabilita ca fiind persoana peste 18 ani.5) / (±0. Marimea esantionului va fi calculata pe baza urmatoarei formule: unde: n . . p .0009 = = 1178. procentul celor care vor raspunde “DA”. t .reprezinta marimea esantionului. • Dimensionarea esantionului In determinarea dimensiunii esantionului avem restrictii de ordin statistic si organizatoric.03)2 = 4. Astfel. . dupa formula de mai sus.06) * 0. ESANTIONUL SI CHESTIONARUL • Definirea colectivitatii statistice Colectivitatea generala reprezinta multimea asupra careia se vor generaliza rezultatele cercetarii. Marimea esantionului. . tuturor subiectilor fiindu-le prezentat acelasi chestionar.eroarea limita acceptabila “e” sa nu fie mai mare de ±3%. am determinat-o in cazul procentelor.

cercetarea va lua caracterul uneia exploratorii. 21) Scala nominala cu alegere multipla ( Intrebarile 5 si 10) Scala nominala cu alegere unica (intrebarile 1. 17. 9. 6. 7. 4. Intrebarile 1. 11. Intrebarile 5 si 10 sunt intrebari cu mai mult optiuni. 2.21 sunt intrebari de indentificare. 6. 21 sunt intrebari dihotomice ( cu optiuni simple. 16. 20.19. • Elaborarea chestionarului Dupa o scurta introducere se va trece la intrebarile propriu – zise. cu numerele 14. 16. • Metoda de esantionare Metoda de esantionare aleasa este esantionarea in trepte – deoarece nu dispunem de o lista cu populatia Bucurestiului de peste 18 ani.20) Scala nominal (intrebarea 18) Scala diferentiala semantica ( intrebarea 9) Scala Likert (intrebarea 13) Scala proportionala (intrebarea 15) 9 .14. In chestionar s-au folosit intrebari deschise si inchise ( acestea din urma constituie majoritatea). 3. Intrebarile inchise folosesc diverse scale de masurare pentru a culege raspunsurile subiectilor. 7. 12.13 sunt intrebari cu o singura optiune. care ar fi permis o esantionare aleatoare sistematica. 2. acestea sunt: Scala nominala binara ( intrebarile dihotomice 1. 19. 2. 4. 11. 18. Intrebarile de la sfarsitul chestionarului. Intrebarile 1 si 11 sunt intrebari filtru. chestionarele fiind aplicate doar unui numar de 20 de persoane. Intrebarile deschise sunt cele care permit subiectului sa formuleze un raspuns liber. iar intrebarile 1.Din lipsa de fonduri si de timp. 12. 3. 8. 17. 17. 8. In ceea ce priveste tipurile de scale folosite. cu doua variante de raspuns). 15.

Sunteti dispus(a) sa-mi acordati cateva minute pentru realizarea acestei cercetari? CHESTIONAR 1. e) Altele: 4. c) Jacobs. Realizez un studiu despre comportamentul populatiei referitor la consumul de cafea. specializarea Management – Economic. Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati? a) Aroma b) Gustul c) Taria 5. cat de des? a) Zilnic b) Ocazional 3. sunt studenta la Academia de Studii Economice din Bucuresti. Consumati cafea? a) da. b) nu. Daca da. Ce marca de cafea consumati? a) Doncafe. Ce va determina sa cumparati cafea? a) Reclama b) Pret c) Ambalaj 10 . Sariti la intrebarea 14 2.Buna ziua! Ma numesc Negru Oana Andreea / Olaru Adelina. Continuati interviul. b) Tchibo. d) Nova Brasilia.

Cat de des cumparati cafea? a) Saptamanal b) O data la 2 saptamani c) Lunar d) Mai rar 7. Ierarhizati urmatoarele marci de cafea in ordinea frecventei cu care le cumparati: 1-cea pe care o cumparati cel mai des. Elita Tchibo Jacobs Nova Brasilia Douwe Egberts Amigo 11 . 6. Cu ce ocazie? a) Pentru consum zilnic b) Pentru cadouri c) Cu alte scopuri 9.cea pe care o cumparati cel mai rar. In ce cantitate cumparati cafea? a) 250 g b) 500 g c) 1000 g d) Mai mult 8.d) Marca e) Disponibilitatea produsului 6.

De unde cumparati cafea? a) Hypermarket b) Supermarket c) Magazinele din cartier(piata) d) Alte locatii 11. Exprimati-va acordul sau dezacordul cu privire la: Dezacord total (-2) Mesajele transmise in campania publicitara sunt importante Cumpar mai multa cafea cand sunt promotii Ambalajul ma influenteaza adesea 12 Dezacord(-1) Neutru(0) Acord(+1) Acord total (+2) .10. Cine cumpara cafeaua in familie? a) Sotul b) Sotia c) Alti membrii ai familiei 13. Campaniile promotionale la cafea v-au determinat sa cumparati o cantitate mai mare? a) Da b) Nu 12.

13 . 18. d) peste 2. Sexul: a) femeiesc. Care este ultima forma de invatamant absolvita: a) liceu.000 – 2.Pretul imi influenteaza decizia de cumparare 14. c) 1. Stare civila: a) Necasatorit(a) b) Casatorit(a) c) Divortat(a) d) Vaduv(a) 19.000 lei. in luna trecuta a fost: a) sub 500 lei.000 lei. b) 500 – 1. Carei categorii de varsta apartineti? a) 18-25 b) 25-30 c) 30-40 d) 40-65 16. 17. Cate persoane locuiesc impreuna cu dumneavoastra avand un buget comun? a) o persoana b) 2-3 persoane c) > 3 persoane 15.000 lei. b) barbatesc. Venitul total net pe care l-a incasat familia dvs.

b) somer. 14 . In ce categorie socio-profesionala va incadrati: a) student/elev.b) scoala postliceala. d) angajat. c) studii universitare. b) Provincie. 20. Localitatea de domiciliu: a) Bucuresti. d) studii postuniversitare. 21. c) pensionar.

Varsta persoanei observate: a) 18 .• Elaborarea fisei de observare Fisa de observare Numele si prenumele observatorului: Locatie: Ora observarii: 1. 4. Marca de cafea aleasa: a) Doncafe b) Jacobs c) Tchibo d) Nova Brasilia e) Alta:……………. Cantitatea cumparata: a) 250 g b) 500 g c) 1000 g 15 . Apartenenta la sex a persoanei observate: a) Masculin b) Feminin 2.30 ani b) 30 – 50 ani c) Peste 50 ani 3.

Pretul produsului ales (pe bucata): a) Sub 10 lei b) Intre 10.01 si 3 minute c) Intre 3.d) Mai mult 5. Timpul petrecut la raion: a) Mai putin de 1 minut b) Intre 1.01 lei si 15 lei c) Peste 15.01 lei 6.01 si 5 minute d) Mai mult de 5 minute 16 .

Observarea se va facea in acelasi interval orar. CULEGEREA SI PRELUCRAREA DATELOR Chestionarul se va completa stand fata in fata cu persoana intervievata. in aceeasi locatie. Astfel se poate observa cel mai bine reactia persoanei si se pot afla cele mai multe informatii.5. in perioada 26.04 – 06. Culegerea informatiilor se va face in intervalul orar 12:00 – 20:00. 17 . Aria geografica a cercetarii este orasul Bucuresti.05 de catre cei 2 operatori de interviu. iar ancheta se va face in hipermarketul Auchan Titan de catre Olaru Adelina si in hipermarketul Cora Lujerului de catre Negru Oana Andreea.

6. ANALIZA SI INTERPRETAREA CHESTIONARELOR Intrebarea 1 : Consumati cafea? Raspuns Frecventa absoluta Da 20 Nu 0 Total 20 Intrebarea 2 : Cat de des? Raspuns Frecventa absoluta Zilnic 9 Ocazional 11 Total 20 Intrebarea 3 : Ce marca de cafea consumati ? Raspuns Frecventa absoluta Doncafe 9 Tchibo 13 Jacobs 16 Nova Brasilia 3 Altele 0 Total 41 Intrebarea 4 : Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati? Raspuns Frecventa absoluta Aroma 9 Gustul 6 Taria 5 Total 20 Intrebarea 5 : Ce va determina sa cumparati cafea? Raspuns Frecventa absoluta Reclama 5 Prêt 11 Ambalaj 2 Marca 16 Disponibilitatea 7 produsului Total 41 Intrebarea 6 : Cat de des cumparati cafea? Raspuns Frecventa absoluta Saptamanal 8 18 .

In ce cantitate cumparati cafea? Raspuns Frecventa absoluta 250 g 7 500 g 8 1000 g 5 Mai mult 0 Total 20 Intrebarea 8 : Cu ce ocazie? Raspuns Frecventa absoluta Pentru consum zilnic 15 Pentru cadouri 2 Cu alte scopuri 3 Total 20 Intrebarea 9 : Ierarhizati urmatoarele marci de cafea in ordinea frecventei cu care le cumparati.O data la 2 saptamani Lunar Mai rar Total 6 1 5 20 Intrebarea 7 : . 19 .

Intrebarea 10: De unde cumparati cafea? Raspuns Frecventa absoluta Hypermarket 13 Supermarket 19 Magazinele de cartier(piata) 14 Alte locatii 1 Total 47 Intrebarea 11 : Campaniile promotionale la cafea v-au determinat sa cumparati o cantitate mai mare? Raspuns Frecventa absoluta Da 14 Nu 6 Total 20 Intrebarea 12 : Cine cumpara cafeaua in familie? Raspuns Frecventa absoluta Sotul 1 Sotia 5 Alti membrii 14 Total 20 Intrebarea 13 : Exprimati-va acordul sau dezacordul cu privire la: Frecventa absoluta Raspuns Dezacord total Dezacord Neutru Acord Mesajele transmise in 2 0 9 8 campania publicitara sunt importante Cumpar mai multa cafea cand 0 3 1 10 sunt promotii Ambalajul ma influenteaza 3 5 9 2 adesea Pretul imi influenteaza decizia 1 1 2 9 de cumparare Total 6 9 21 29 Acord total 1 6 1 7 15 Intrebarea 14: Cate persoane locuiesc impreuna cu dumneavoastra avand un buget comun? Raspuns Frecventa absoluta 20 .

000-2. in luna trecuta a fost: Raspuns Frecventa absoluta Sub 500 lei 1 500-1.O persoana 2-3 persoane >3 persoane Total 7 13 0 20 Intrebare 15: Carei categorii de varsta apartineti? Raspuns Frecventa absoluta 18-25ani 17 25-30ani 3 30-40ani 0 40-65ani 0 Total 20 Intrebare 16: Venitul total net pe care l-a incasat familia dvs.000 lei 8 1.000 lei 6 Total 20 Intrebare 17: Sexul Raspuns Frecventa absoluta Femeiesc 14 Barbatesc 6 Total 20 Intrebare 18: Stare civila Raspuns Frecventa absoluta Necasatorit(a) 17 Casatorit(a) 3 Divortat(a) 0 Vaduv(a) 0 Total 20 Intrebare 19: Care este ultima forma de invatamant absolvita? Raspuns Frecventa absoluta Liceu 17 Scoala postliceala 0 Studii universitare 3 Studii postuniversitare 0 Total 20 21 .000 lei 5 Peste 2.

Intrebare 20: In ce categorie socio-profesionala va incadrati? Raspuns Frecventa absoluta Student/elev 15 Somer 0 Pensionar 0 Angajat 5 Total 20 Intrebare 21: Localitatea de domiciliu Raspuns Frecventa absoluta Bucuresti 12 Provincie 8 Total 20 22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful