Lucrări practice Fiziologie III

EXAMENUL SUMAR AL URINII
Examenul sumar de urină este un test screening, util pentru eviden ierea unor afec iuni, dar nu suficient pentru stabilirea unui diagnostic. Afec iunile care pot produce modificări în examenul sumar de urină sunt: - dezechilibrele hidrice şi acido-bazice - bolile renale: nefropatii glomerulare (glomerulonefrite) şi tubulo-intersti iale (pielonefrite), litiaza renală (nefropatia litiazică) - alterarea func iei renale: IRA (insuficien a renală acută), IRC (insuficien a renală cronică) - afec iunile postrenale: infec ia căilor urinare (uretrite, cistite) - endocrinopatiile: diabetul zaharat, diabetul insipid (deficitul de ADH) - afec iunile hepatice: sindromul icteric Examenul sumar al urinii se efectuează din prima urină recoltată diminea a, a “jeun” şi cuprinde: examenul macroscopic (volum, aspect, culoare, miros) examenul fizic (densitate şi pH) şi examenul biochimic (nitri i, proteine, glucoză, corpi cetonici, puroi, bilirubină, urobilinogen), efectuate cu ajutorul bandeletelor reactive (dipstick) – metodă screening, rapidă, semicantitativă, care se bazează pe reac ii de culoare care pot fi comparate cu o scală etalon de rezultate, la 60 – 120 sec de la contactul bandeletei cu urina • examenul microscopic al sedimentului urinar (celule, cilindrii, floră bacteriană, cristale)
• •

1. EXAMENUL MACROSCOPIC AL URINII
1.1. VOLUMUL URINII (diureza) - reprezintă volumul de urină emis/24 ore. Variază în func ie de starea echilibrului hidric, respectiv raportul dintre volumul de lichide ingerate şi volumul de apă eliminată pe cale renală şi extrarenală (digestivă, cutanată) şi de func ia rinichiului, respectiv de capacitatea rinichiului de economisire şi epurare renală a apei (alterate în insuficien a renală). Valoare normală: 1200 - 2000 ml/24 h (valoare medie 1500 ml/zi) - volum < 500 ml/24 h = oligurie → IRA func ională (azotemie prerenală) - volum < 150 ml/24 h = anurie → IRA intrinsecă (necroza tubulară acută) - volum > 2500 ml/24 h = poliurie → IRC (diureză de compensare), diureză osmotică prin prezen a în urină a glucozei (diabetul zaharat) sau a proteinelor (sindromul nefrotic), hiperhidratare (diabetul insipid), administrare de diuretice Orarul emisiilor se modifică mai ales în cazul infec iilor căilor urinare: - inversarea raportului emisiilor de urină zi / noapte = nicturie - mic iuni reduse cantitativ, dar frecvente = polakiurie - mic iuni dificile = disurie 1.2. ASPECTUL URINII - urina normală este clară şi limpede. În urina lăsată în repaus, la temperatura camerei, apare un nor fin (nubeculă) format din celule epiteliale descuamate şi mucus. • urina tulbure apare în prezen a sărurilor în exces (fosfa i, ura i, carbona i, oxala i), a puroiului (piurie), a lipidelor (lipidurie) sau a limfei (chilurie). 1.3. CULOAREA URINII - urina normală are culoarea galben deschis datorită con inutului de pigmen i (urocrom, urobilină, porfirină). Culoarea se modifică în func ie de densitate, compozi ie, timpul trecut de la recoltare şi pH-ul urinar (urina diluată sau alcalină este deschisă la culoare, urina concentrată sau acidă este mai închisă la culoare), alimenta ie şi consumul unor medicamente. • Modificarea culoarii urinii: urină incoloră (insuficien a renală, diabet insipid, hiperhidratare, diuretice), galben închis (deshidratare), galben-brun (sindromul icteric), brun–negru

1

025 g/cm3 = hiperstenurie → prezen a în urină a glucozei (diabetul zaharat) sau a proteinelor (sindromul nefrotic). • mirosul urinii se poate modifica după cum urmează: miros amoniacal (infec ii urinare cu bacteriile care descompun ureea în amoniac).insuficien a renală cronică → diureză crescută + densitate scăzută Valoare normală: 1.5 – 7) → insuficien a renală (scăderea capacitatea rinichiului de acidifiere a urinii) • pH alcalin > 7.5 – 7.insuficien ă renală acută → diureză scăzută + densitate scăzută .5). în timp ce acidul uric (ura ii) şi oxalatul de calciu precipită în urina acidă. fetid (infec ii severe ale vezicii urinare.4. precum şi carbonatul de calciu precipită în urina alcalină. deshidratare (febră.exprimă capacitatea rinichilor de a concentra şi de a dilua urina.5 (mai acid) . porfirinurie. neomicină. Variază fiziologic în următoarele situa ii: . DENSITATEA URINII (D) . kanamicină) în cazul unei infec ii urinare este eficient dacă urina este alcalină. deci urina trebuie men inută alcalină .alimenta ia bazată pe consumul de carne determină un pH = 5 .011 g/cm3 constantă (fixă) la determinări repetate/24ore = izostenurie → insuficien a renală în stadiul terminal (pierderea capacită ii de concentrare şi de dilu ie) 2. hemoglobinurie. roşie (hematurie.7. acidozele tubulare renale (scăderea capacită ii de acidifiere a urinii). infec ia urinară cu Proteus Controlul pH-ului urinar este important în: .5 → în alcalozele sistemice (vărsături. galben-verde (infec ia urinară cu Pseudomonas) 1.010 – 1.Lucrări practice Fiziologie III (methemoglobinurie). vărsături. administrare de diuretice • densitate = 1.015-1.hipertensiune arterială → diureză normală + densitate scăzută . MIROSUL URINII – urina proaspătă are un miros caracteristic datorită substan elor „urinoide”. diabet insipid. mere fermentate (prezen a corpilor cetonici). EXAMENUL FIZIC AL URINII 2. cu excep ia următoarelor situa ii: .5 → prezen a în urină a corpilor cetonici (cetoacidoză din diabetul zaharat decompensat metabolic. deci urina trebuie men inută acidă.diabet zaharat decompensat metabolic → diureză crescută + densitate crescută . fistule recto-vezicale). stare febrilă prelungită).litiaza renală pentru a reduce precipitarea sărurilor → fosfa ii de calciu şi magneziu.015 g/cm3 = hipostenurie → insuficien a renală (pierderea capacită ii de concentrare a urinii).2. iar urina devine alcalină Interpretare: • pH acid< 5.025 g/cm3 Interpretare: • densitate > 1.exprimă capacitatea rinichiului de acidifiere a urinii Valoare normală: pH ≈ 6 (limite 5. diaree) • densitate < 1. Densitatea variază invers propor ional cu starea de hidratare şi diureza şi direct propor ional cu cantitatea de solvi i excretată de rinichi. inani ie). REAC IA URINII (pH) . iar în intoxica ia cu salicila i urina trebuie men inută acidă pentru a creşte excre ia de salicila i 2 .infec ia urinară pentru a reduce dezvoltarea florei bacteriene → în cazul infec iei urinare cu Escherichia Coli urina trebuie men inută alcalină. infec ia urinară cu Escherichia Coli • pH neutru sau uşor acid (5.5.terapia medicamentoasă → tratamentul cu antibiotice (streptomicină. hiperhidratare. iar în cazul infec iei cu urinare cu Proteus urina trebuie men inută acidă .în contact cu aerul se produce fermenta ie amoniacală. mioglobinurie). putrid (cancer vezical) 2.1.5 (mai alcalin) .alimenta ia strict vegetariană determină un pH = 7 .

mycobacteria TBC) 3.1000 mg/dl). Adăugarea a 10 picături de acid sulfosalicilic 20% peste 5 ml de urină proaspăt recoltată determină precipitarea proteinelor în mediu acid. dar nu are nicio legătură cu severitatea infec iei.fiziologică → sarcină. GLUCOZA – se filtrează glomerular şi se reabsoarbe în totalitate la nivelul TCP. traumatisme. infarct. medie 1-3 g/zi (nefropatii glomerulare şi tubulo . postoperator) (a) Metoda cu ACID SULFOSALICILIC – permite identificarea atât a albuminelor.rezultatul ob inut prin metoda bandeletelor coincide cu rezultatul ob inut prin metoda cu acid sulfosalicilic . Proteinuria poate fi: . Metoda permite stabilirea severită ii proteinuriei: uşoară < 1 g/zi (fiziologică. expunere la frig. PROTEINELE – se filtrează glomerular şi se reabsorb în totalitate la nivelul TCP. ingerarea unor cantită i mari de glucide. EXAMENUL CHIMIC AL URINII 3. crize epileptice.proteinele din urină precipită în prezen a reactivul Esbach şi se depun în albuminometrul Esbach. ortostatism prelungit. după cum urmează: urină clară = proteine absente (-). gonococi. cum ar fi colici. infec ia căilor urinare. dar nu poate fi eviden iată în cadrul examenului sumar de urină • cantitate > 300 mg/zi = PROTEINURIE (ALBUMINURIE) (alterarea filtrării glomerulare şi/sau a reabsorb iei tubulare) → test pozitiv de la 1 (+) la 4(+) (15 – 500 mg/dl).patologică → depăşirea pragul renal de 180 mg/dl al glucozei (DZ decompensat metabolic) 3 .2.Lucrări practice Fiziologie III 3.metoda ESBACH . NITRI II – orice nitrat prezent în urină este transformat prin reducere de către bacterii într-un nitrit care poate fi identificat printr-o reac ie de culoare în mediu acid.5 g/zi (sindrom nefrotic) 3. Rezultatele ob inute prin metoda bandeletelor şi cea cu acid sulfosalicilic trebuie corelate astfel: . Intensitatea culorii (roz – roşie) este direct propor ională cu concentra ia nitri ilor. nefropatia litiazică).fiziologică (tranzitorie) → după emo ii puternice. • urina normală con ine cantită i REDUSE de albumine (< 30 mg/zi) → test negativ (-) • cantitate de 30 – 300 mg/zi = MICROALBUMINURIE – caracteristică pentru nefropatia diabetică. care se interpretează comparativ cu eprubeta martor (5 ml de urină). stări febrile . postrenală (inflama ia căilor urinare) şi extrarenală (boli infec ioase acute şi situa ii clinice cu tablou acut.3.intersti iale) şi severă > 3.în prezen a albuminelor şi a globulinelor . accident vascular cerebral.patologică (persistentă) → de cauză renală (nefropatii). urină tulbure fără precipitat = proteine în cantitate scăzută (++). urină tulbure cu precipitat = proteine în cantită i dozabile (+++) prin metoda ESBACH. cât şi a globulinelor din urină. efort fizic intens.1. • urina normală NU con ine nitri i → test negativ (-) • în infec ia urinară → test pozitiv (+) sau intens pozitiv (++) • absen a nitri ilor NU exclude infec ia bacteriană → în proba de urină recoltată bacteriile nu au avut timp (< 4 ore) să transforme nitratul în nitri i sau infec ia urinară este cu germeni care nu reduc nitratul (ex: enterococi. • urina normală NU con ine glucoză → test negativ (-) • prezen a în urină a glucozei = GLICOZURIE → test pozitiv de la 1 (+) până la 4(+) (50 . urină opalescen ă = urme de proteine (+).în prezen a albuminelor .proteinuria identificată cu ajutorul bandeletelor este mai mică decât cea identificată cu ajutorul acidului sulfosalicilic (b) Metoda de dozare a proteinuriei . Glicozuria poate fi: . stres emo ional .

• urina normală NU con ine puroi → test negativ (-) • prezen a puroiului în urină = PIURIE → infec ie urinară. alimenta ie bogată în lipide şi săracă în carbohidra i • bandeletele nu decelează acidul beta-hidroxibutiric (crescută la alcoolici) 3. inani ie. insolubil.test calitativ de identificare în urină a unei enzime lizozomale eliberată din leucocitele care hidrolizează esteri alifatici şi aromatici.amestec de bacterii moarte şi leucocite.30 mg/zi) → test negativ (-) • ↑ concentra iei corpilor cetonici urinari = CETONURIE → test pozitiv de la 1(+) până la 3(+) . În func ie de solubilitatea la cald.5.6. solubil. PUROIUL . Piuria poate fi: . • urina normală con ine cantită i REDUSE (15 . care cuprinde elemente fiziologice (celule.microscopică → urină limpede la emisie + test pozitiv (+) + urocultură (+) • Esteraza leucocitară (EL) . în HCl şi acid acetic se descrie: (a) sedimentul organizat. la copii). care cuprinde cristale. SÂNGELE • urina normală NU con ine sânge → test negativ (-) • test pozitiv de la 1 (+) la 4(+) în următoarele situa ii: .prin centrifugarea a 10 ml de urină timp de 10 min la 2000 tura ii/min se ob ine un sediment din care se efectuează un preparat nativ (1 picătură între lamă şi lamelă) şi se examinează la microscopul optic obiectiv 400 x (HPF). cilindrii) şi elemente patologice (floră bacteriană. acidul acetilacetic.mioglobinurie → leziuni ale fibrei musculare scheletice (rabdomioliză) • deoarece bandeletele nu disting eritrocitele de hemoglobină şi mioglobină. hematuria trebuie confirmată de prezen a hematiilor în sedimentul urinar 4. PIGMEN II BILIARI – forma de eliminare a produşilor de degradare ai hemoglobinei BILIRUBINA • urina normală con ine cantită i REDUSE de bilirubină directă (< 0. infec ia căilor urinare 4 . EXAMENUL MICROSCOPIC AL SEDIMENTULUI URINAR Principiu . parazi i.1 – 1 mg/dl) → test pozitiv (+) test intens pozitiv (urobilinogen crescut) de la 2(+) până la 4(+) (2 – 12 mg/dl) în icterul hemolitic (prehepatic) şi parenchimatos (hepatic) test negativ (-) (urobilinogen absent) în icterul obstructiv (posthepatic) 3.4. nefropatie litiazică .acetonă. şi (b) sedimentul neorganizat. Un număr crescut de leucocite = LEUCOCITURIE → pielonefrite. celule neoplazice).cetonuria apare în vărsături accentuate (de sarcină.macroscopică → urină tulbure la emisie + test pozitiv (+) + urocultură (+) . acidul beta-hidroxibutiric.hematurie → traumatisme renale.Lucrări practice Fiziologie III 3. Eviden iază piuria sterilă. CORPII CETONICI .hemoglobinurie → anemie hemolitică intravasculară .cetonuria este cel mai important parametru pentru monitorizarea echilibrului glicemic la subiec ii diabetici deoarece corpii cetonici apar în urină înainte de a creşte semnificativ în plasmă .7.02 mg/dl) → test negativ (-) • test pozitiv de la 1(+) până la 3(+) în sindromul icteric • • • UROBILINOGEN urina normală con ine cantită i REDUSE de urobilinogen (0. când EL (+) se asociază cu urocultură (-) → infec ia urinară cu Chlamidia 3. • Leucocitele (granulocite neutrofile) – în urina normală < 5 leucocite/HPF.

iar urina alcalină poate con ine cristale de fosfa i de calciu şi magneziu. Floră bacteriană prezentă. ↑ ↑ pH 5. ↑ ↑ Densitate (g/cm3) 1. în cadrul examenului sumar de urină. leucocite: 0-500/min/ml. leucocite. Modificări ale examenului sumar de urină de cauză renală Sumar de urină Sindrom Infec ia căilor urinare Normal Nefropatie nefrotic glomerulară Volum (ml/24 h) 1200 . H = hematii. oxalat de calciu. ↓. recoltată pe 3 ore. grăsoşi (con in colesterol) → sindromul nefrotic.5 N.în urina normală NU există floră bacteriană. leucocitari → nefropatie tubulo-intersti ială (pielonefrită). H ↑. respectiv carbonat de calciu • • • • Metoda Addis-Hamburger (sedimentul urinar minutat) . Cilindrii urinari pot fi: hialini (acelulari) → urina acidă. Ch = cilndrii hialini. celule epiteliale) şi detrisuri tisulare. Urina acidă poate con ine acid uric (gută). CE↑.în urina normală < 5 hematii/HPF.025 N N. CE = celule epiteliale. CH = cilindrii hematici. ↑ (IR) N. În urina normală se admite 1 cilindru hialin/HPF. apreciată ca rară. terapie anticoagulantă. rare CE. elemente celulare (hematii. CH L↑. moderată sau abundentă = BACTERIURIE. Aceasta se asociază cu urocultura (+) → nefropatii tubulo-intersti iale (ex: pielonefrite) şi infec ii comune ale căilor urinare sau urocultura (-) → infec ia urinară cu Chlamidia Cristalele . sedimentul urinar este normal.5 – 7. Celule epiteliale frecvente → nefropatia tubulo – intersti ială. EL = esteraza leucocitară. Valori normale: hematii: 0-100/min/ml. Un număr crescut de cristale = CRISTALURIE → nefropatia litiazică.Lucrări practice Fiziologie III • Hematiile . < 5H/HPF. ↑ Nitri i ++ Proteine +++ ++++ ± Glucoză Corpi cetonici Puroi / EL (-) + sau EL(+) Bilirubină Urobilinogen + + + + Sediment N CG H↑.015 – 1. CG = cilindrii grăsoşi. dar.↑(IR) N. Un număr crescut de hematii = HEMATURIE → nefropatia glomerulară. ↓. FM absentă (-) Legendă: IR = insuficien a renală. Hematuria poate fi macroscopică (urina roşie) şi microscopică (urina limpede) Celulele epiteliale . FM = floră microbiană prezentă 5 . epiteliali → necroza tubulară acută (IRA intrinsecă) Flora microbiană .se efectuează din urina de diminea ă. hematici → nefropatia glomerulară. Un număr crescut de cilindrii = CILINDRURIE. traumatism renale.în urina normală sunt absente sau rare (1-3 celule epiteliale/HPF). ↓. 1 Ch/HPF. infec ia căilor urinare Cilindrii – reprezintă mulaje ale lumenului tubilor renali alcătuite din proteine (proteina TammHorsfall).2000 N N. cilindrii: 0-7/min/ml INTERPRETAREA BULETINELOR DE EXAMEN SUMAR DE URINĂ Tabelul I. nefropatia litiazică.în urina normală cristalele sunt rare. după efort fizic. L = leucocite. cu semnifica ie patogenică doar dacă este înso ită de proteinurie şi modificări ale sedimentului organizat. în condi iile în care există suspiciunea unei suferin e renale. FM + Sediment normal (N): < 5L/HPF.

020 g/cm3 pH = 4. Icter obstructiv (posthepatic).5 Nitri i (-) Proteine (++++) Glucoză (-) C.Lucrări practice Fiziologie III Tabelul II. FM abundentă 4.Nefropatie glomerulară acută.025 g/cm Densitate = 1.cetonici (+) C. Diureză = 100 ml/zi Densitate = 1.cetonici (-) Puroi (-) Puroi (-) Puroi (-) Bilirubină (-) Bilirubină (++) Bilirubină (+++) Urobilinogen (+) Urobilinogen (+++) Urobilinogen (-) Sediment: 2 L/HPF Sediment: 2 L/HPF Sediment: 2L/HPF.035 g/cm Densitate = 1.5 pH = 6. 3.2 pH = 7 Nitri i (-) Nitri i (-) Nitri i (-) Proteine (-) Proteine (-) Proteine (-) Glucoză (++) Glucoză (-) Glucoză (-) C. 1 H/HPF 4 H/HPF 4H/HPF R: 1.025 ↑ pH 5. Icter parenchimator (hepatic). Infec ie a căilor urinare. Anurie. Modificări ale examenului sumar de urină de cauză extrarenală Sumar de urină Normal Diabet zaharat Sindrom icteric Hemolitic (prehepatic) + ++ Obstructiv (poshepatic) +++ - Parenchimatos (hepatic) Volum (ml/24 h) 1200 . Diureză = 1600 ml/zi 3 3 Densitate = 1. Diureză = 3000 ml/zi 5. FM absentă (-) BULETINE DE INTERPRETARE 1. Anurie. Diabet zaharat decompensat cu cetoacidoză. 2. 1 Ch/HPF. 6 . 5. Sindrom nefrotic. 6.5 – 7.015 – 1. 4. frecvente cristale de acid uric.cetonici (-) Puroi (-) Bilirubină (-) Urobilinogen (+) Sediment: > 10 H/HPF > 10 CH/HPF 2. Nefropatie litiazică urică.011 g/cm3 pH = 5 Nitri i (++) Proteine (±) Glucoză (-) C.035 g/cm3 pH = 6.cetonici (-) C.005 g/cm3 pH = 6 Nitri i (-) Proteine (+++) Glucoză (-) C.2000 ↑ Densitate (g/cm3) 1. Diureză = 2000 ml/zi 6. < 5H/HPF. Diureză = 3000 ml/zi Densitate = 1. rare CE.5 ↓ Nitri i Proteine Glucoză + Corpi cetonici ± Puroi /EL (-) Bilirubină ++ Urobilinogen + + +++ Sediment N N N Sediment normal (N): < 5L/HPF.cetonici (-) Puroi (++) Bilirubină (-) Urobilinogen (+) Sediment: > 10 L/HPF > 10 H/HPF. Diureză = 150 ml/zi Densitate 1.cetonici (-) Puroi (-) Bilirubină (-) Urobilinogen (+) Sediment: > 10 CG/HPF 3.

pH – ul urinar cu reten ia azotată (uree şi creatinină crescute) 7. Nefropatie glomerulară B. În cazul dat.5 mg/dl (normal 0. diureza reflectă: A. Toate afirma iile sunt corecte 3. Prezen a cilindrilor hematici în sedimentul urinar D. 6A. densitatea urinii reflectă: A. Starea de deshidratare a organismului C. 65 de ani.012 g/cm3. diabetică. În concluzie. Cantitatea de solvi i excretată de rinichi D. nicturie şi hematurie. corpi cetonici(+). proteine(+++). >10 cilindrii hematici/HPF. Prezen a glicozuriei (diureza osmotică) D. Scăderea capacită ii de acidifiere a urinii în cadrul insuficien ei renale acute B. după cum urmează: A. Sediment urinar: < 10 leucocite/HPF. glucoză(++). densitate=1. Următorii parametrii ai examenului sumar de urină reflectă func ia rinichiului: A. În cazul dat. Proteinuria cu prezen a edemelor B. Scăderea capacită ii de acidifiere a urinii în cadrul insuficien ei renale cronice C. Instalarea unei insuficien e renale acute B. Să se aprecieze starea func ională a rinichiului. urobilinogen(+). Prezen a nitri ilor în urină 5. Toate afirma iile sunt corecte 4. uree = 80 mg/dl (normal 15 – 45 mg/dl). în cazul unui subiect de sex F. bilirubină(-). Proteinuria B. 7D. pH-ul urinar reflectă: A.Lucrări practice Fiziologie III CAZ CLINIC 1. puroi(-). care acuză edeme ale membrelor inferioare. Insuficien ă renală cronică D.6 – 1 mg/dl). Diureza pentru func ia de economisire şi epurare renală a apei B. 5D. nitri i(+). Pe baza datelor prezentate stabili i răspunsul corect la următoarele întrebări. Toate afirma iile sunt corecte R: 1D. glicemie = 240 mg/dl. 1. 2C. pacienta prezintă: A. Prezen a corpilor cetonici în urină datorită dezechilibrului glicemic D. Proteinuria pentru func ia de permeabilitate selectivă a barierei de filtrare glomerulare D. creatinină = 2. Toate afirma iile sunt corecte 6. Examenul sumar de urină eviden iază: diureză=3000 ml/zi. Diureza şi densitatea urinară cu hipertensiunea arterială C. 4C. cu o vechime a bolii de 15 ani. TA = 180/100 mm Hg. 7 . pH=5. Următorii parametrii ai examenului sumar de urină reflectă afectarea renală glomerulară: A. Rezultatele examenului sumar de urină pot fi corelate cu alte date. >10 hematii/HPF. Densitatea urinară cu hematuria D. 3A. Nefropatie diabetică C. Incapacitatea rinichilor de a concentra urina B. EL(-). Toate afirma iile sunt corecte 2. Hematuria C. Densitatea pentru func ia de concentrare şi dilu ie a urinii C. Incapacitatea rinichilor de a dilua urina C.

glicemie=62 mg/dl. TA = 90/55 mm Hg. 40 de ani. Examenul fizic al urinii eviden iază: A. rare cristale de fosfa i de calciu şi magneziu. răspunsul func ional al rinichiului: A. Diagnosticul posibil enun at anterior se bazează pe: A.6 nitri i (+).59. A determinat precipitarea cristalelor de fosfa i de calciu şi magneziu B. secundară vărsăturilor B. 1. Icter prehepatic B. 4D. Toate afirma iile sunt corecte R: 1D. EL (+). Ubg (-). secundară stării febrile prelungite C. grea ă. 1–2 leucocite/HPF. Sediment urinar: 1–2 hematii/HPF. În cadrul dezechilibrului hidric identificat. A compensat alcaloza metabolică indusă de vărsături B. HCO3-=30 mEq/l. Prezen a bilirubinei în urină C. Toate afirma iile sunt corecte 4. Toate afirma iile sunt corecte 2. rare celule epiteliale. Stabili i răspunsul corect la următoarele întrebări. stare febrilă prelungită. densitate=1. Metabolismului pigmen ilor biliari D. creatinină=1 mg/dl. Este normal. prezintă de aproximativ 2 zile dureri intense abdominale. 5A. Absen a urobilinogenului în urină B. 7D. Pe baza datelor clinice şi a examenul sumar de urină diagnosticul posibil este: A. 3D. Poate favoriza dezvoltarea unei infec ii urinare cu Proteus D. deoarece diureza este scăzută şi densitatea urinii este crescută B. Icter obstructiv D. la nivelul hipocondrului drept. Un subiect de sex M. pH-ul urinar alcalin: A. Examenul sumar de urină a eviden iat: diureză=800 ml/zi. A favorizat infec ia urinară eviden iată prin prezen a nitri ilor şi EL (+) C. În cadrul dezechilibrului acido – bazic identificat. Starea de deshidratare. În cazul dat. 8 . vărsături. Icter parenchimators C. Toate afirma iile sunt corecte 5. rară floră microbiană. PCO2=32 mm Hg. Este scăzută. Stării de hidratare a organismului B. Sedimentul urinar normal D. Este normal. Toate afirma iile sunt corecte 7. corpi cetonici (-). uree=45 mg/dl.030 g/cm3. proteine (-). Stării echilibrului acido – bazic C. deoarece diureza şi densitatea urinii sunt în limite normale C. pH plasmatic=7. Insuficien ă renală acută intrinsecă 3. pH plasmei arată că rinichiul: A. 6C. Nu poate fi apreciat pe baza examenului sumar de urină 6. puroi (-).Lucrări practice Fiziologie III CAZ CLINIC 2. pH=7. datorită oliguriei şi hiperstenuriei D. secundară vărsăturilor şi stării febrile prelungite D. 2C. glucoză (-). A compensat alcaloza respiratorie indusă de starea febrilă C. Examenului sumar de urină eviden iază alterarea: A. bilirubină (++). Elimină urini alcaline prin creşterea excre iei de HCO3– D. Alcaloza sistemică. Starea de deshidratare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful