NIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA

Laborator Stabilitate Temica in Circuite Electrice si Electronice

- Radiation in a Cavity PRIN RADIATIE

TRANSFER DE CALDURA

Profesor indrumator: Prof. dr. Ing. Alexandru MOREGA As. Ing. Mihaela Corina IPATE

Studenti: Sorica Adrian Serban Vasile Vlad Master I EPA

4. toate avand o lăţime de 1 m.6 si ε3 = 0. Putere de emisie pe fetele respective este: ε1 = 0. ε2 = 0.8. Sistemul are impusa temperatura de T1 = 300 K pe frontiera inferioară (exterioare) al blocului 1. Deasemenea sistemul are un flux de căldură de q2 la limita exterioară a blocului 2 şi q3 la limită exterioară a blocului 3. Geometria aferenta acestei analize este formata din trei blocuri de lungimi 3m. Blocurile sunt amplasate astfel încât să formeze o cavitate triunghiulară (figura 1). 4 m şi 5m. Acest model analizează starea de echilibru a limitelor cavităţii interioare. adica calcularea temperaturii pe frontierele ce formeaza cavitatea triunghiulara cunoscand valorile fluxurilor de caldura pe frontierele exterioare blocurilor 2 si 3 sau cunosterea fluxului de caldura ce paraseste frontiera inferioara a blocului 1 cunoscand temperatura pe acea frontiera. Toate graniţele rămase exterioare sunt izolate. .1 Notiuni introductive Lucrarea de fata prezinta modul de analiza 2D a radiatiei termice. q3 C ε3 ε2 q2 A ε1 B Figura 1 Amplasarea blocurilor pentru formarea cavitatii triunghiulare Cele trei laturi interioare ale blocurilorcare formeaza cavitatea triunghiulara schimba caldura doar prin intermediul radiatiei de la suprafata la suprafata.

In figurile 2 si 3 se observa distributia temperaturii in cele trei blocuri de cupru si modificarea acesteia o data cu schimbarea fluxului de caldura.fluxul de caldura al blocul 2 fiind q2 = 2000 [W/m2] si fluxul de caldura al blocului 3 fiind q3 = 1000 [W/m2].2 Rezultate experimentale Pentru a observa cum se realizeaza transferul termic prin radiatie se face comparatia intre doua simulari: o prima simulare de referinta facuta cu parametrii impliciti modelului . O a doua simulare in care se studiaza radiatia la fluxurile de caldura q2’ = 2070 [W/m2] si q3’ = 1070 [W/m2]. Figura 2 Temperatura pe blocuri in functie de pozitie la q2 – q3 . adica o crestere a temperaturii pe cele doua blocuri de la T2 = 650 [K] si T3 = 600 [K] la o temperatura pe blocul 2 de T2 = 657 [K] si o temperatura pe blocul 3 de T3 = 610 [K].

b) Flux de caldura q2 – q3 a) Flux de caldura q2’ – q3’ Figura 4 Distributia temperaturii in lungul frontierei 6 .Figura 3 Temperatura pe blocuri in functie de pozitie la q2’ – q3’ In fugurile 4 –6 sunt prezentate evolutile temperaturilor de-a lungul frontierelor interioare ale celelor trei blocuri ce formeaza cavitatea triunghilara. Se observa ca temperatura variaza de la un minim (stanga jos) pana la un maxim (dreapta sus) indiferent de frontiera considerata.

Din simulari se observa ca radiatia ce mai mare se obtine de la blocul 2 (fluxul total ce paraseste frontiera 9) deoarece si fluxul de caldura in acest bloc este deasemena cel mai mare (q2’ = 2070 [W/m2]).c) Flux de caldura q2 – q3 d) Flux de caldura q2’ – q3’ Figura 5Distributia temperaturii in lungul frontierei 9 e) Flux de caldura q2 – q3 f) Flux de caldura q2’ – q3’ Figura 6 Distributia temperaturii in lungul frontierei 3 In figurile 7 – 9 este reprezentat modul de distributie a radiatiei termice in functie de fluxul de caldura ales (q2 – q3 sau q2’ – q3’) pe frontierele 6 (A → B). 9 (B → C) si 3 (A → C). Distributia radiatiei prezinta o variatie apropiata cu aliura variatiei de temperatura. .

g) Flux de caldura q2 – q3 h) Flux de caldura q2’ – q3’ Figura 7 Distributia radiatiei in lungul frontierei 6 i) Flux de caldura q2 – q3 j) Flux de caldura q2’ – q3’ Figura 8 Distributia radiatiei in lungul frontierei 9 .

Astfel conditiile la frontiera sunt definte in functie de temperatura si in functie de fluxul termic.2 [K].k) Flux de caldura q2 – q3 l) Flux de caldura q2’ – q3’ Figura 9 Distributia radiatiei in lungul frontierei 3 3 Comaparare cu teoria Modelul teoretic consideră doar laturile adiacente ale celor trei blocuri de cupru. datorita radiatiei.9 pe aceste laturi se pastreaza constant temperatura. Dupa cum s-a observant in figurile 4 – 6 sau 7 . In cazul aplicarii condtiilor de flux se cunosc fluxurile de caldura pe frontierele blocurilor 2 si 3 adica q2’ si respectiv q3’. asadar T1calcul = 307. se foloseste o temperatura putin mai mare (media temperaturii din figura 4 b)). deci laturile care formeaza cavitatea triunghiulara. In cazul aplicarii conditiilor de temperatura se cunoaste temperatura T1 a blocului 1 si trebuie aflate temperaturile T2 si T3 a blocului 2 respectiv a blocului 3. Astfel avem: ′ 𝑄2 = 𝑞2 ∙ 𝐿2 = 2070 Ecuatiile care descriu fluxul termic pe fraontiere sunt: ′ 𝑄3 = 𝑞3 ∙ 𝐿3 = 1070 𝑊 ∙ 3𝑚 → 𝑄2 = 6210 [𝑊/𝑚] 𝑚2 𝑊 ∙ 5𝑚 → 𝑄2 = 5350 [𝑊/𝑚] 𝑚2 . Desi temperatura blocului 1 se cunoaste T1 = 300 [K] in calculele teoretice. Pentru calcule se foloseste puterea calorica a acestor fluxuri. respective fluxul de caldura.

se selecteaza frontiera 3 (latura A –C a triunghiului) si in campul Expression se trece valoare T/ 5 [m]. se selecteaza frontiera 9 (latura B –C a triunghiului) si in campul Expression se trece valoare T/ 3 [m]. in cazul cavitatii triunghiulare acesta are ecuatia de forma: ⎧𝐹12 = ⎨𝐹 ⎩ 13 𝐿1 + 𝐿2 − 𝐿3 2𝐿1 𝐿1 + 𝐿3 − 𝐿2 = 2𝐿1 𝜀1 4 (𝜎𝑇1 − 𝐽1 ) 1 − 𝜀1 𝜀2 4 (𝜎𝑇2 − 𝐽2 ) 𝑄2 = 𝐿2 1 − 𝜀2 𝜀3 4 (𝜎𝑇3 − 𝐽3 ) 𝑄3 = 𝐿3 ⎨ 1 − 𝜀3 ⎪𝑄 = 𝐿 [𝐹 (𝐽 − 𝐽 ) + 𝐹 (𝐽 − 𝐽 )] 1 12 1 2 13 1 3 ⎪ 1 ⎪ 𝑄2 = 𝐿2 [𝐹21 (𝐽2 − 𝐽1 ) + 𝐹23 (𝐽2 − 𝐽3 )] ⎩ 𝑄3 = 𝐿3 [𝐹31 (𝐽3 − 𝐽1 ) + 𝐹32 (𝐽3 − 𝐽2 )] ⎧ ⎪ ⎪ ⎪ 𝑄1 = 𝐿1 ⎧𝐹21 = ⎨𝐹 ⎩ 23 ⎨𝐹 ⎩ 32 ⎧𝐹31 = 𝐿2 + 𝐿1 − 𝐿3 2𝐿2 𝐿2 + 𝐿3 − 𝐿1 = 2𝐿2 𝐿3 + 𝐿1 − 𝐿2 2𝐿3 𝐿3 + 𝐿2 − 𝐿1 = 2𝐿3 𝑄1 = 𝐿1 [𝐹12 (𝐽1 − 𝐽2 ) + 𝐹13 (𝐽1 − 𝐽3 )] Prin inlocuirea factorului Fij in ecuatiile � 𝑄2 = 𝐿2 [𝐹21 (𝐽2 − 𝐽1 ) + 𝐹23 (𝐽2 − 𝐽3 )] obtinem 𝑄3 = 𝐿3 [𝐹31 (𝐽3 − 𝐽1 ) + 𝐹32 (𝐽3 − 𝐽2 )] valoare lui Q1 ca fiind egala cu: 𝑄1 = −𝑄2 − 𝑄3 = −6210 − 5350 → 𝑄1 = −11560 [𝑊/𝑚] Prin rezolvarea sitemelor se obtin valorile pentru J1. se selecteaza frontiera 6 (latura A – B a triunghiului).Astfel am obtinut temperturile T2 = teoretice pe frontierele cavitatii triunghilare. J3. T2 si T3. 3.Unde Fij reprezinta factorul de vizualizare intre suprafata I si suprafata j. . J2. 2. Pentru a afla temperaturile pe frontier din simulare se aceseaza meniul Postprocessing unde se fac urmatoarele operatii: 1. in campul Predefined quantities se selecteaza Normal conductive heat flux. selectand Boundary Integration.

Raspunsul Comsol va fi: 1. pe cand in comsol se foloseste un factor local in fiecare punct al cavitatii. Boundary: 9. Boundary: 3. iar in punctul B regasim o temperatura de 307. Aceasta diferenta se poate datora si faptului ca in calculul teoretic s-a considerat un T1 constant. Value of integral: -11524. La compararea rezultatelor din simulare cu cele teoretice se observa ca diferentele nu sunt asa mari. Pentru calculul teoretic al temperaturilor s-a folosit programul Matlab. De exemplu pe frontiera A – B (boundary 6) in punctul A avem temperatura de 306. programul aferent calcului este prezentat in anexa 1. 2.70235 [K].6 [K] fata de temperatura impusa initial in blocul 1.192265 [K]. Boundary: 6. cand de fapt acesta variaza in functie de fluxul de caldura primit de la celelalte doua blocuri. In calcule s-a folosit o ecuatie globala a acestuia.6 [K] – influentat de blocul 2 ce are fluxul termic q2’ [W/m2] – adica o crestere de 7. in simularea Comsol temperatura blocului 1 (T1) isi pastreaza aliura si deci se pot considera calcule mai precise. . Expression: ndflux_htgh. Simulare Comsol Q1 [W/m] T2 [K] T3 [K] q2 – q3 . B-C si A-C difera deoarece fiecare punct este influentat de frontiera blocului adiacent.8 [K] a temperaturii blocului 1 fata de temperatura impusa 300 [K]. Evolutia temepraturii pe frontierele A-B.175429 [W/m]. F. Value of integral: 608.8 [K] – influentat de blocul 3 ce are fluxul termic q3’[W/m2] – adica o crestere cu 6. O alta sursa de eroare il constiuie factorul de vizualizare.10 980 645 601 q2’ – q3’ . al formei triunghiulare. 3. Value of integral: 651. Expression: T/3[m]. Temperatura T2 aflata din simulare este cu aproximativ 5 K mai mare decat temperatura obtinuta din calcul. Aceasi diferenta se observa si in cazul temperaturii pe blocul 3. Expression: T/5[m].11 524 651 608 Calcul teoretic q2 – q3 q2’ – q3’ -11 000 .11 560 641 647 600 606 4 Concluzii O data cu cresterea fluxului de caldura intern cu 70 [W/m2] pe blocurile 2 si 3 si temperatura medie pe blocurile 2 si 3 creste cu aprozimativ 1 %.

L2)/(2 F21 = (L2 + L1 . c = L3 * e3 / (1 . Q2 = q2 * L2. e3 = 0.L1)/(2 a = L1 * e1 / (1 . L3). %[K] sigma = 5.L3)/(2 F23 = (L2 + L3 .e3).J2) / 3. % [W/(m*m) T1 = 307.4. %[S/m] F12 = (L1 + L2 . % [W/(m^2)] * * * * * * L1). % [W/m] Qa Qb J1 J2 J3 = = = = = Q1 . % [W/m] Q3 = q3 * L3. L1).Q3 . (-Q1 / a) + (sigma * (T1^4)). b = L2 * e2 / (1 . Q2 + J1. Program de calcul temperaturi teoretice clear all clc L1 = 4. %[m] e1 = 0.e1).L3)/(2 F13 = (L1 + L3 .L2)/(2 F32 = (L3 + L2 . L3). . %[m] L2 = 3.4 * J1.8. L2). % [W/(m^2)] (-2 * Qa + 3 * Qb)/ 7. q2 = 2070. % [W/(m*m) q3 = 1070.e2).Q2. L2). % [W/m] Q1 = . %[m] L3 = 5.L1)/(2 F31 = (L3 + L1 .5 Anexe 1. T2 = (((Q2 / b) + J2)/sigma)^(1/4). T3 = (((Q3 / c) + J3)/sigma)^(1/4).96e7.02. % [W/(m^2)] (-Qa .6. e2 = 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful