UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR CLUJ-NAPOCA

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Masterand: Specializare:

Fonduri europene nerambursabile
Fondurile nerambursabile alocate României prin instrumentele specifice perioadei de post aderare la Uniunea Europeană reprezintă o imensă oportunitate pentru solicitanţii de finanţări din majoritatea domeniilor: economic, social, cultural sau administraţie locală. Fonduri disponibile: Valoarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune pentru perioada 2007 - 2013 este de 19,7 miliarde euro, iar valoarea fondurilor oferite prin Instrumentul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală 2007-2013 este de 13,3 miliarde euro. Valoarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului "Convergenţa", 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului "Cooperare Teritorială Europeană". Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt alocate pentru mai multe domenii de activitate, acestea fiind: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional pentru Pescuit, Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Programul Operaţional Sectorial de Transport, Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală. Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. De 50 de ani, Fondul Social European a investit în programe dedicate creşterii gradului de ocupare în statele membre Uniunea Europeană. Pentru perioada de programare 2007-2013, scopul intervenţiilor Fondul Social European este de a susţine statele membre să anticipeze şi să administreze eficient schimbările economice şi sociale. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1081/2006 privind Fondul Social European propune domeniile şi principiile prin care se poate realiza dezvoltarea resurselor umane în perioada următoare. Fondul Social European finanţează următoarele priorităţi:
• • •

Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor; Creşterea accesului şi a participării pe piaţa muncii; Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării şi facilitarea accesului pe piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate.

Ministerul Dezvoltării. . Familiei şi Egalităţii de Şanse. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor. Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. organizaţii ale societăţii civile. la nivel naţional. În timpul consultărilor au fost implicate următoarele instituţii: Ministerul Economiei şi Finanţelor. POSDRU este un instrument important în sprijinirea dezvoltării economice şi a schimbărilor structurale. Fondul Social European susţine: • • Investiţiile în capital uman. alte ministere de linie şi agenţii. Acţiuni având drept scop dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenţei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European. având capacitatea de a se adapta noilor tehnologii şi nevoilor în schimbare ale pieţelor. POS DRU a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Muncii. este esenţială pentru o economie competitivă şi dinamică. ca fundament al unei economii competitive bazate pe cunoaştere. în cadrul Obiectivului Convergenţă. Comisia AntiSărăcie şi de Promovare a Incluziunii Sociale. au avut loc consultări pe scară largă cu partenerii sociali. O forţă de muncă înalt calificată. Ministerul Sănătăţii Publice. regional sau local. Comerţului. cu un nivel de educaţie ridicat. Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse din cadrul Comisiei Europene a avut un rol important în definitivarea structurii şi conţinutului POS DRU. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale. Cercetării şi Tineretului. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cooperarea strânsă dintre MMFES şi reprezentanţii Direcţiei Generale pentru Ocupare. pentru perioada de programare 2007 –2013. în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare. România va promova politici active pe piaţa muncii pentru creşterea adaptabilităţii şi flexicurităţii forţei de muncă.În regiunile mai puţin dezvoltate care se înscriu sub obiectivul convergenţă. Se preconizează obţinerea unui nivel mai înalt de participare pe piaţa muncii. De asemenea. Turismului şi Profesiilor Liberale. Institutul Naţional de Statistică. Ministerul Educaţiei. Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Elaborat în contextul Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi în acord cu Priorităţile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă. administraţia publică şi alţi actori relevanţi. Mai mult. investiţiile în capitalul uman vor completa şi vor conferi sustenabilitate creşterii productivităţii pe termen lung.

Capitolul cuprinde o analiză a diferitelor domenii de dezvoltare a resurselor umane. precum instituţii de învăţământ. Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive. prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a muncii modernă. ONG-uri. IMM-uri. care au integrat în strategiile lor obiectivele tuturor documentelor relevante în domeniul dezvoltării resurselor umane. flexibilă şi inclusivă. Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii. Îmbunătăţirea Serviciului Public de Ocupare. autorităţi locale etc. Obiectivul general al POSDRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia. instituţii publice. pentru 1 650. La elaborarea POSDRU 2007-2013 s-a ţinut cont de Planul Naţional de Dezvoltare 20072013 şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013. Pentru a beneficia de asistenţa FSE. Programul Operaţinal Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane cuprinde:  Analiza situaţiei curente în domeniile educaţiei. Creşterea angajamentului şi implicării partenerilor.Statele Membre şi regiunile Uniunii Europene au acces la finanţare din Fondul Social European în cadrul unei perioade de programare de şapte ani. inclusiv a învăţământului superior şi cercetării. experienţa dobândită prin programele Phare în cadrul asistenţei financiare de pre-aderare a Uniunii Europene. camere de comerţ şi industrie. inclusiv în mediul rural.  Strategia. strategia . Prin aceste consultări s-a urmărit: • • • Obţinerea acordului partenerilor în stabilirea obiectivelor prioritare de dezvoltare.000 de persoane. ocupării. flexibilă şi inclusivă. sănătăţii. Statele Membre elaborează programe operaţionale care sunt implementate de actori socio-economici. În acelaşi timp. în care sunt evidenţiate axele prioritare şi domeniile de intervenţie care vor fi sprijinite prin finanţare din Fondul Social European. furnizori de formare profesională. Asigurarea transparenţei în procesul de elaborare. Actualul exerciţiu de programare se desfăşoară pe perioada 2007-2013. Obiectivele specifice ale POSDRU sunt: • • • • • • • Promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate. incluziunii sociale. parteneri sociali. Promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii muncii Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii. evidenţiind. totodată. reflectată în indicatori specifici. Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 a fost elaborat în cadrul unui larg proces partenerial. Dezvoltarea unei pieţe a muncii modernă.

Axele prioritare ale POSDRU POSDRU finanţează şapte domenii de activitate. programele doctorale şi post-doctorale care să vină în sprijinul competitivităţii şi creşterii economice. Fiecare din aceste axe prioritare este împărţită la rândul ei în mai multe subdomenii. prin acţiuni de formare pentru asigurarea pregătirii de bază în management a celor care vor să înceapă o afacere. prin care sunt stabilite alocările financiare aferente fiecărei axe prioritare şi domeniu de intervenţie.  Mecanismul de implementare. dezvoltarea ofertelor de educaţie şi formare în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii. respectiv sistemul administrativ de gestionare a POSDRU. Axa Prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Axa prioritară 3 urmăreşte promovarea culturii antreprenoriale ca un factor important al creşteri competitivităţii economice. crearea condiţiilor de dezvoltare a unor rute flexibile de învăţare pe tot parcursul vieţii. denumite şi “Domenii majore de intervenţie”. precum şi pe fiecare an. încurajarea participării şcolare şi reintegrarea celor care au părăsit şcoala timpuriu. asigurarea calităţii la toate nivelurile de educaţie. vor . creşterea accesului şi participării la formare profesională continuă prin diversificarea programelor de formare profesională continuă şi sprijinirea participării angajaţilor la astfel de programe.prevede mijloacele prin care alte Programe Operaţionale vor sprijini dezvoltarea resurselor umane în mod complementar. Axa Prioritară 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Axa prioritară 2 finanţează activităţi care urmăresc facilitarea tranziţiei de la şcoală la viaţa activă prin dezvoltarea de programe integrate de orientare şi consiliere în carieră şi prin sprijinirea parteneriatelor între şcoli.  Planul financiar. În scopul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere vor fi susţinute activităţile inovatoare. Strategia POSDRU cuprinde 6 axe prioritare şi o axă prioritară dedicată asistenţei tehnice. pe ansamblul perioadei de programare 20072013. Totodată. astfel: Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Urmăreşte modernizarea sistemelor de educaţie şi formare profesională prin dezvoltarea de standarde şi instrumente specifice la nivel de sistem şi de furnizori de educaţie şi formare. prin îmbunătăţirea competenţelor manageriale la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. prin îmbunătăţirea competenţelor cadrelor didactice. formatorilor şi cercetătorilor. prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii prin programe integrate pentru prevenirea abandonului şcolar. prin calificare şi asistenţă pentru angajaţii acelor sectoare afectate de restructurări economice. universităţi şi întreprinderi. evitând eventualele suprapuneri. cunoscute şi sub denumirea de “Axe prioritare”.

în vederea facilitării mobilităţii geografice şi ocupaţionale. servicii de mediere a locurilor de muncă. plasarea în muncă. orientare şi consiliere profesională. furnizarea de asistenţă şi consiliere. În acest sens. Va fi susţinută dezvoltarea parteneriatului şi vor fi încurajate iniţiativele pentru partenerii sociali şi societatea civilă. alte ramuri ale industriei). a diversifica serviciile de ocupare furnizate. vor fi susţinute dezvoltarea serviciilor sociale integrate şi formarea personalului din sistemul de asistenţă socială. inclusiv a deficienţelor şi blocajelor pe piaţa muncii. POSDRU va finanţa operaţiuni având ca finalitate creşterea incluziunii sociale.). pentru a îmbunătăţi calitatea serviciului public de ocupare. dar şi a angajaţilor. POS DRU va urmări atragerea acestei categorii spre domenii de activitate non-agricole (turism. În ceea ce priveşte populaţia din mediul rural ocupată în agricultura de subzistenţă. managementul corespunzător al migraţiei forţei de muncă. anticiparea mai bună a nevoilor pieţei muncii. formarea profesională. consilierea şi orientarea în carieră. Totodată. etc. servicii. persoane care au suferit o condamnare etc. Vor fi promovate măsuri vizând .fi finanţate acţiuni care vizează îmbunătăţirea adaptabilităţii întreprinderilor. în special a IMM-urilor. tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului. persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. construcţii. Axa Prioritară 4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare” Modernizarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă va fi abordată la nivel naţional. Proiectele ce vor fi lansate vor promova măsurile active pe piaţa muncii pentru tinerii şomeri şi şomerii de lungă durată. prevenirea excluziunii de pe piaţa muncii şi sprijinirea integrării în muncă a grupurilor vulnerabile aflate într-o situaţie dezavantajată în ceea ce priveşte accesul la educaţie şi la un loc de muncă. pentru care se vor asigura programe integrate vizând conştientizarea cu privire la oportunităţile de ocupare existente în alte domenii. angajatori. Axa Prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale” Prin axa prioritară 6. ca factor de integrare în societate a persoanelor care întâmpină dificultăţi la angajare (populaţia de etnie romă. persoane cu dizabilităţi. inclusiv dobândirea de abilităţi antreprenoriale. promovarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale şi eliminarea perioadelor de inactivitate economică. precum: formare profesională. vor fi promovate scheme inovatoare de stimulare a ocupării tinerilor şi şomerilor de lungă durată şi vor fi încurajate măsurile de acompaniere pentru intrarea şi menţinerea cât mai mult timp pe piaţa muncii. Prin POSDRU vor fi finanţate proiecte având ca scop promovarea economiei sociale. Acţiunile în acest domeniu finanţate prin POSDRU vor viza: asigurarea unei mai mari transparenţe a oportunităţilor de ocupare şi formare profesională la nivel naţional şi local. Axa Prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare” Axa prioritară 5 propune măsuri pentru motivarea persoanelor inactive în vederea reintegrării lor pe piaţa muncii. făcându-le mai vizibile şi mai accesibile pentru beneficiari – şomeri. faţă de schimbările intervenite ca urmare a introducerii pe scară largă a tehnologiilor moderne şi a soluţiilor organizaţionale noi.

1 Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate DMI 1.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile DMI 4.1 Tranziţia de la şcoală la viaţă activ DMI 2.3 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare Profesională DMI 1. DMI 6. Domeniile majore de intervenţie ale POSDRU Axă Nume axă Domeniu major de intervenţie DMI 1.2 Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii promovarea adaptabilităŃii DMI 3.1 Întărirea capacităţii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de ocupare furnizarea serviciilor de ocuparepropriu al Serviciului Public de DMI 4.1 Promovarea culturii antreprenoriale DMI 3. precum şi pentru informarea beneficiarilor cu privire la domeniile în care poate fi accesat FSE.1 muncă. Axa Prioritară 7 „Asistenţă tehnică” Axa prioritară 7 finanţează acţiuni de sprijinire a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi a Organismelor Intermediare în implementarea.2 Formarea personalului Ocupare DMI 5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă forŃei deDezvoltarea economiei sociale DMI 6.asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi vor fi încurajate iniţiativele transnaţionale în toate domeniile. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare DMI 5.4 Calitate în Formarea Profesională Continuă DMI 1.5 Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul Cercetării DMI 2.1.2 Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii DMI 2.3 Acces şi participare la Formare Profesională Continuă DMI 3.2 Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii Axa 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Axa 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Axa 3 Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor Axa 4 Modernizarea serviciului public de ocupare Axa 5 Promovarea măsurilor active de ocupare Axa 6 Promovarea incluziunii Sociale .2 Calitate în învăţământul superior DMI 1. monitorizarea şi evaluarea Programului.

AMPOSDRU şi Organismele Intermediare trebuie să respecte o serie de proceduri stricte de lucru care corespund unor mecanisme de management.Managementul POSDRU. este documentul programatic care detaliază POSDRU şi care conţine atât informaţiile necesare implementării şi monitorizării POSDRU. În conformitate cu regulamente europene. documentul strategic care fundamentează programele operaţionale.Informarea şi publicitatea. eficienţei. Procesul de coordonare a implementării fondurilor structurale şi de coeziune se află în responsabilitatea Ministerului Finanţelor Publice (MFP) prin Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale (ACIS). . Sprijin pentru promovare şi comunicare POSDRU Documentul Cadru pentru Implementarea POSDRU Documentul Cadru pentru Implementarea POSDRU.3 Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii DMI 6.Axa7 Asistenţă tehnică DMI 6.4 Iniţiative trans-naţionale pe piaţa inclusivă a muncii munciimuncii muncii 7. În acest context. cât şi informaţii care fac referire la potenţialii beneficiari. managementul general şi evaluarea POSDRU 7. respectiv stabilirea cadrul instituţional şi funcţional pentru implementarea POSDRU. În vederea asigurării unei implementări eficiente a POSDRU şi pentru a veni în sprijinul beneficiarilor finanţărilor nerambursabile. precum şi al impactului şi sustenabilităţii rezultatelor obţinute.2. . ACIS negociază cu Comisia Europeană asistenţa financiară acordată României prin intermediul instrumentelor structurale în baza Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR). la regulile generale de eligibilitate şi selecţie a proiectelor şi a beneficiarilor. Sprijin pentru implementarea. . care priveşte evaluarea programului operaţional din punct de vedere al relevanţei.Managementul financiar şi controlul. Implementarea presupune următoarele mecanisme de management: . elaborat de către AMPOSDRU.Monitorizarea POSDRU prin care se urmăreşte progresul realizat în implementarea programului şi priveşte eficienţa şi corectitudinea proiectelor finanţate şi compararea progresului realizat cu ţintele prestabilite.1. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) este responsabilă pentru managementul şi implementarea POSDRU şi deleagă o parte din atribuţiile sale Organismelor Intermediare . eficacităţii asistenţei financiare derulate. .Evaluarea POSDRU. De asemenea ACIS coordonează elaborarea .

Toate apelurile pentru propuneri de proiecte vor fi lansate anual. oferind astfel posibilitatea adoptării la timp de măsuri corective. pe baza competenţelor specifice în domeniul dezvoltării resurselor umane şi a experienţei în gestionarea asistenţei financiare nerambursabile. . în conformitate cu termenul limită impus de regula n+3/n+2. Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă) cărora. AMPOSDRU este responsabilă cu implementarea Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Ministerul Educaţiei. Managementul POSDRU Managementul POSDRU este o componentă a procesului de implementare şi se realizează prin intermediul AMPOSDRU şi a Organismelor sale Intermediare. AMPOSDRU a desemnat 11 Organisme Intermediare (respectiv 8 Organisme Intermediare Regionale aflate în subordinea MMFPS. resurselor (inputs). Monitorizarea la nivel de program este un proces continuu care indică dacă programul continuă sau nu să înregistreze progrese. Sistemul de monitorizare se bazează pe o examinare continuă a contextului. rezultatelor şi impactului programului. AMPOSDRU gestionează procesele de pregătire. Cercetării şi Inovării. implementare şi monitorizare a intervenţiilor FSE. Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) înfiinţată în baza HG 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea. le-a delegat implementarea anumitor domenii majore de intervenţie din cadrul POSDRU.Programelor Operaţionale asigurând corelarea între măsurile diferitelor programe şi are rolul de a dezvolta cadrul instituţional în vederea implementării fondurilor structurale. realizărilor imediate obţinute (outputs). implementarea POSDRU. Sistemul de monitorizare a POSDRU Sistemul de monitorizare a POSDRU are trei componente: • • • un sistem informatic modern (Sistemul Unic de Management al Informaţiei SMIS). structuri cărora le-a fost delegată. în baza unor Acorduri de delegare de funcţii. precum şi a intervenţiilor acestora şi are la bază un set de indicatori prestabiliţi. în cadrul POSDRU. dacă îşi atinge ţintele stabilite. implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale. un sistem de raportare către Comisia Europeană a progreselor înregistrate în implementarea POSDRU. linia de finanţare rămânând deschisă până la epuizarea fondurilor alocate. În acest sens. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este o structură a Ministerului Muncii. un proces decizional independent asigurat de un Comitet de Monitorizare.

Sistemul Unic de Management al Informaţiei (SMIS) este un sistem naţional bazat pe o reţea informatică ce sprijină toate instituţiile care implementează CSNR şi Programele Operaţionale. etapele parcurse de către AMPOSDRU şi Comitetul de Monitorizare în scopul asigurării calităţii şi eficienţei implementării (măsuri de monitorizare şi evaluare. o declaraţie privind respectarea legislaţiei comunitare privind implementarea POSDRU. modul de folosire a asistenţei tehnice şi măsurile întreprinse pentru asigurarea publicităţii programului şi furnizarea informaţiilor privind POSDRU). precum şi impactul şi sustenabilitatea rezultatelor obţinute. Rapoartele de implementare vor include informaţii privind: progresele realizate în implementarea POSDRU şi a axelor sale prioritare comparativ cu indicatorii stabiliţi. Un raport final va fi înaintat Comisiei până la 31 martie 2017. eficienţa. Sistemul de raportare către Comisia Europeană Sistemul de raportare către Comisia Europeană presupune două tipuri de rapoarte: • rapoarte anuale. eficacitatea asistenţei financiare derulate. distribuţia acestora pe contribuţia naţională şi contribuţia FSE). Rolul Comitetului de Monitorizare este de a se asigura de eficienţa şi calitatea implementării programului operaţional. Rapoartele anuale de implementare vor fi furnizate de către AMPOSDRU Comisiei Europene începând cu anul 2008 şi până la data de 30 iunie a fiecărui an. Raportul final va cuprinde informaţii complete privind întreaga perioadă de implementare a POSDRU cuprinsă între 2007 şi 2015. Evaluarea POSDRU Conform reglementărilor comunitare. Raportul va fi examinat şi aprobat de către Comitetul de Monitorizare a POSDRU înainte de a fi transmis Comisiei Europene. implementarea financiară (defalcarea cheltuielilor efectuate pe fiecare axă prioritară. . inclusiv bazele de date stabilite. Comitetul de monitorizare Comitetul de Monitorizare (CM) este organismul constituit pentru a asigura conformitatea POSDRU cu legislaţia comunitară şi naţională şi pentru a supraveghea realizarea obiectivelor POSDRU. un rezumat al tuturor dificultăţilor întâlnite în implementare şi toate măsurile luate. printr-o utilizare raţională a resurselor alocate. evaluarea este instrumentul prin care se analizează relevanţa. • raportul final. prin supravegherea îndeplinirii sarcinilor stipulate de regulamentele comunitare în domeniu.

Planul Multianual de Evaluare stabileşte strategia de evaluare pentru perioada de implementare a POSDRU. acţiuni de remediere. 1083/2006. Evaluările operaţionale vizează progresul implementării POSDRU. 48 din Regulamentul (CE) nr. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane a elaborat Planul Multianual de Evaluare pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013. sunt avute în vedere trei tipuri de evaluări: evaluarea ex-ante. progresul implementării POSDRU pentru o mai bună înţelegere şi analiză a realizărilor imediate. Scopul evaluării intermediare este de a analiza relevanţa. Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. cât şi operaţională. Conform articolului 47(2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. Scopul evaluării exante a fost de a asigura calitatea procesului de programare şi a documentului final de programare. eficienţa şi eficacitatea implementării POSDRU. Evaluarea ex-ante. dacă este necesar. performanţa şi calitatea sistemului de implementare a POSDRU. Evaluarea pe parcursul implementării. 1083/2006 al Consiliului pentru stabilirea prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională. de . Evaluările ad-hoc. în mod constant. Evaluările strategice vizează progresul implementării POSDRU din punct de vedere al impactului socioeconomic. Evaluările POSDRU sunt atât de natură strategică. ad hoc şi pe teme transversale. al relevanţei şi consistenţei strategiei programului în raport cu strategiile şi politicile naţionale şi comunitare în domeniul dezvoltării resurselor umane. Se vor efectua în cazul în care monitorizarea programului evidenţiază o îndepărtare semnificativă faţă de obiectivele iniţial stabilite sau în cazul în care se fac propuneri pentru revizuirea programelor operaţionale. fiind principalul instrument pentru planificarea activităţilor de evaluare a intervenţiilor Fondului Social European în România prin POSDRU pentru perioada de programare 2007-2013. a rezultatelor obţinute. Scopul acestui tip de evaluare este de a urmări. POSDRU va fi subiectul a două evaluări intermediare. consistenţa. Rolul Planului Multianual de Evaluare este de a sprijini implementarea eficientă şi eficace a POSDRU în vederea atingerii obiectivului general al programului şi de a contribui la atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona. precum şi de a recomanda. Rezultatele raportului de evaluare ex–ante au contribuit la îmbunătăţirea procesului de programare a intervenţiilor FSE prin POSDRU în România. evaluarea pe parcursul implementării Programelor Operaţionale şi evaluarea ex-post. Evaluările ad-hoc pot aborda. prima în anul 2009 şi cea de a doua în anul 2012. ale Strategiei Europene de Ocupare şi ale Politicii de Coeziune. 1083/2006. fiind de trei categorii: intermediară. Se va realiza în diferitele faze de implementare a POSDRU. În conformitate cu prevederile articolelor 47-49 din Regulamentul Consiliului nr.În conformitate cu art. Evaluarea intermediară. POSDRU a fost subiectul unei evaluări ex-ante în 2006.

Timiş.: parteneriat. Informarea şi publicitatea POSDRU se realizează pe baza unui Plan de comunicare pentru POSDRU. Sibiu anunţau lansarea proiectului “Soluţia la şomaj şi sărăcie: competenţe IT pentru adaptare la flexibilitatea pieţei muncii” începând cu data de 1 iunie 2010. elaborat în concordanţă cu reglementările europene în domeniu. în vederea evaluării coerenţei şi complementarităţii tuturor intervenţiilor care urmăresc aceleaşi obiectiv sau obiective similare.1 “Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare”. Evaluările pe teme transversale. Unitatea Centrală de Evaluare din cadrul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale este responsabilă de managementul evaluărilor pe teme transversale. Oradea. aspectele privind implementarea ori managementul POSDRU sau pot fi ”tematice”. . Domeniul major de intervenţie 5. Nord-Vest şi Vest.1/S/46308. contract nr.938 lei. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile este de 2. Această evaluare analizează mai multe Programe Operaţionale. POSDRU/82/5. Sistemul de management financiar şi control respectă regulamentele europene în domeniu şi are la bază principiul unui management riguros. judeţele Sibiu.asemenea. Axa prioritară 5 “Promovarea măsurilor active de ocupare”.A.638. în parteneriat cu INFORMATICA S. Evaluarea ex-post va fi efectuată de către Comisia Europeană. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeşte în oameni!. Bihor. în strânsă cooperare cu Statul Membru şi Autorităţile de Management. în regiunile de dezvoltare Centru. egalitate de şanse). Proiect de succes finanţat prin POSDRU Soft Aplicativ şi Servicii S. în conformitate cu articolul 49(3) din Regulamentul Consiliului (CE) Nr.A. Acest tip de evaluare va examina temele orizontale comune tuturor Programelor Operaţionale (ex. 1083/2006. Alba. Activităţile proiectului se vor derula pe o perioadă de 30 de luni. cu finalizare la 30 noiembrie 2012.

cunoştinţe şi atitudini necesare societăţii bazată pe cunoaştere. urmat de judeţul Timiş cu doar 1. Mediaş. Judeţul Arad a înregistrat 3. Comparativ cu celelalte regiuni din România o rată a şomajului scăzută Rată a şomajului scăzută la nivelul Regiunii Vest În anul 2008. • Creare de egalitate de şanse la oportunităţi de angajare. prin dobîndirea de aptitudini. prelucrare şi validare date.1%. nivelului de educaţie.0%. Proiectul completează acţiunile guvernamentale referitoare la activităţile educaţionale în vederea implementării Societăţii Informaţionale.8%.Obiectivul general îl constituie creşterea gradului de flexibilizare a pieţei muncii şi îmbunătăţirea accesului pe piaţa forţei de muncă prin sprijinirea şi promovarea utilizării noilor tehnologii de informaţie şi comunicare în rândurile persoanelor inactive în scopul prevenirii şi combaterii marginalizării şi excluderii sociale. Alba Iulia. Pe judeţele componente situaţia se prezintă astfel: cea mai mare rată s-a înregistrat în judeţul Hunedoara de 6. Obiective specifice: • Furnizarea de programe de formare profesională. Anexe Forţă de muncă calificată la costuri competitive 1. Timişoara pentru 800 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. se înregistra o rată a şomajului la nivelul Regiunii Vest de 3. • Instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă. finalizate cu obţinerea de certificate oficiale recunoscute la nivel naţional care atestă dobândirea de competenţe profesionale pentru ocupaţia de operator introducere. creşterea competitivităţii. 2008 Rata şomajului BIM în Regiunea Vest. Accesul este gratuit. Rata şomajului BIM în Regiunea Vest. Se vor derula serii de cursuri de formare profesională cu durata de 120 ore de instruire în municipiile Sibiu. participanţii fiind recrutaţi conform principiului “primul venit. • Dezvoltarea abilităţilor de participare la procese de învăţare continuă. mobilităţii.6%. urmat de judeţul Caraş-Severin cu 6. primul servit”. egal şi nediscriminatoriu. 2008 Regiunea Vest . încrederii în sine.7%. utilizând facilităţile oferite de Internet. Oradea. • Creşterea gradului de accesibilitate a forţei de muncă inactive la produsele TIC.

Total Arad Caras-Severin Hunedoara Timiş 3. 2007 . 2010 Rata şomajului şi gradul de indemnizare al şomerilor în Regiunea Vest.60% Institutul Naţional de Statistică .70% 1."Anuarul Statistic al României".00% 6. 2008 Institutul Naţional de Statistică ."Anuarul Statistic al României". 2010 Rata şomajului BIM în Regiunea Vest.80% 3.10% 6.

20% 6.3%).20% 5.80% Regiuni de dezvoltare din România Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Bucureşti-Ilfov Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest Institutul Naţional de Statistică . Centru şi Sud-Muntenia cu o rată de 5.2%. 2008 Rata şomajului BIM pe regiuni de dezvoltare.9%).3%."Anuarul Statistic al României".30% 4.6% şi Regiunea Nord-Vest cu 3.60% 5.Rată a şomajului scăzută la nivelul României Pe regiuni de dezvoltare.90% 3. Nord-Est (5.70% 1. 2008 . Bucureşti-Ilfov -1.30% 5. Rata şomajului BIM pe regiuni de dezvoltare în România. Cea mai mare rată a şomajului se găsea în patru regiuni: Sud-Vest Oltenia (6. 2008 3. Regiunea Vest se situa pe locul trei. 2010 Rata şomajului BIM pe regiuni de dezvoltare în România.

3%) se înregistra în Spania.7% 11. Rata şomajului în Europa. O rată a şomajului mai mare de 7.0% era prezentă în 9 ţări membre.8% 6.6% 4. 2008 Ţara UE(27 tari) Belgia Bulgaria Cehia Danemarca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Italia Rata şomajului în 2008 7.3% 7. 2008 2.0% 7.5% 6."Anuarul Statistic al României".0%).4% 3. Cea mai mare (11.3% 5. Cea mai scăzută rată (2. Comparativ cu ţările Uniunii Europene o rată a şomajului scăzută La nivelul anului 2008.Institutul Naţional de Statistică .0% 5.0% 7.8%) se înregistra în Olanda. România înregistra o rată a şomajului (5.8% . restul având o rată mai scăzută.8%) inferioară mediei celor 27 de ţări ale UE (7.3% 7.

1% 7.39 142. cu un procent de creştere de 10% anual faţă de anul 2007.17 131.7% 5.„Statistica pieţei forţei de muncă ed.5% 6. în România. urmând ca în anul 2013 acesta să fie de 2295 RON. Creşterea salarială brută este de aproximativ 100 RON anual. RON Ani Câştig salarial mediu brut .%% % % % % % % Comisia Naţională de Prognoză.5% 5.70 154.58 121.8% 7.8% 6.Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Finlanda Suedia 3.9% 7.8% 4.RON2007 2008 1370 1515 2009 1660 2010 1800 2011 1955 2012 2120 2013 2295 Creştere câştig salarial 100 110.8% 3.8% 4. Pronoza câştigului salarial în România 2008-2013.52 mediu brut .74 167.4% 9.0% 2. Câştig salarial ridicat datorat ratei mici a şomajului Prognoza salariul mediu brut 2007-2013 Conform Comisiei Naţionale de Prognoză. de la 1370 RON în anul 2007 la 1515 RON în anul 2008. salariul mediu brut va creşte în perioada 2007-2013.4% 6. 2009" 3.7% 7.2% Eurostat . 2007 .

an 2009. Euro 1 388 123 306 NA* NA* .642 Euro în Luxemburg. România a înregistrat câştigul salarial lunar brut minim în sumă de 153 Euro. an 2009. Euro Ţară în Europa Belgia Bulgaria Cehia Danemarca Germania Câştig salarial lunar brut minim.Pronoza câştigului salarial în România 2008-2013. 2007 4. fiind al doilea cel mai mic câştig salarial lunar brut minim în Europa. Cel de-al treilea cel mai mic câştig salarial lunar brut minim se înregistra în Letonia în sumă de 232 Euro. RON Comisia Naţională de Prognoză. câştigul salarial lunar brut minim varia de la 123 Euro în Bulgaria la 1. conform Eurostat. Câştig salarial lunar brut minim în ţările Europei. după Bulgaria. Câştig salarial competitiv în Europa de Est Câştig salarial lunar brut mimim de 153 Euro în 2009 În anul 2009.

an 2009. 2009" 278 1 462 681 728 1 321 NA* NA* 254 232 1 642 270 630 1 382 NA* 281 525 153 589 296 NA* NA* Ţările Europei Centrale şi de Est Bulgaria România Letonia Lituania Slovacia Ungaria Estonia Cehia Polonia Câştig salarial lunar brut minim.„Statistica pieţei forţei de muncă ed. Euro . an 2009.Estonia Irlanda Grecia Spania Franţa Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Eurostat . Euro 123 153 254 232 296 270 278 306 281 Câştig salarial lunar brut minim în ţările Europei Centrale şi de Est.

Concluzii .

Bibliografie www.comunicatedepresă.ro . dându-le un imbold să investească. Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane are un rol important şi în intensificarea măsurilor de eliminare a absenteismul din învăţământul obligatoriu reducerea abandonului şcolar şi creşterea participării în învăţământul secundar. Realizează promovarea inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive.Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane ajută la dezvoltarea unei pieţe a muncii modernă. flexibilă şi inclusivă şi facilitează accesul tinerilor pe piaţa muncii. Prin POSDRU are loc promovarea şi dezvoltarea principiului egalităţii de şanse în societatea românească prin eliminarea practicilor discriminatorii pe criterii de gen din piaţa forţei de muncă. inclusiv în mediul rural şi promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii muncii. care doresc să înceapă propria lor afacere. îmbunătăţirea adaptabilităţii învăţământului profesional şi tehnic la cerinţele pieţei muncii şi intensificarea învăţării pe tot parcursul vieţii. În opinia mea cel ai important rol pe care îl poate avea Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane este acela că ajută foarte mult micii întreprinzători. cel puţin la standarde europene. Fondurile acestea nerambursabile fiind o motivaţie importantă în luarea deciziei de a porni o afacere.

europene.ro www.regiuneavest.wordpress.com www.ro www.ro .fseromania.cerere-finanţare.www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful