XVI

MISTIC Ş MAGIC
Am afirmat ă ă o foarte ă ă ă lntr
ă de azi ale ş ţ în genere ş rezultate!!
ţ de activitatea ă din timpuri mult mai vechi
decît ne putem închipui. ş am ă ă rezultatele la
care ajunge ş ţ - psihologia în ţ ă - sînt foarte
aproape ş în orice caz nu ă ş prea mult cîteva
ă fundamentale, pe care mistica le-a ţ mai
de ă vreme. ă suprapunere de rezultate ale
misticii ş ş ţ în epoca ă se poate ve-
rifica, ă ş altfel : întreaga ă ă este preo-
ă ă mult mai mult de activitatea misticii dedt
veacul al XIX-lea, ş ă ceea ce ă ş ţ ca rezultate
ale unor ă pozitive, nu face decît ă venfice o
preocupare ceva mai ă ş mai ă ă mai ă
ş zice, decît unghiul de vedere, pe care ni-l ă ş ţ
asupra ă ţ fn ă ă ă cu ă necesitate
ă de întoarcere înspre misticism, noi sîntem obli-
ţ ă facem de la început cîteva preciziuni.
Ceea ce numim noi azi ă ă nu este in-
totdeauna misticism., pentru ă nu tot ceea ce are de-a
face cu transcendenta sau cu ş ţ în sens il·ans-
cendental, în ţ kantian al cuVintului, este misti-
cism. Din acest punct de vedere, trebuie ă tragem o
linie de ţ ă intre ceea ce -este •
ce este magic, deoarece, caracteriStic
td fi pentru natura spiritului m -diieiit-ele re-
g{dni ale globului ş in diferitele ţ
mai mult faptul magic decît faptul
Evident oi a vorbi la 1929 despre magie- ş fapq
P98te:d ă ca un lucru foarte ciudat. ş oricitii
»a
d. . - nu1 'llci ffl< Pm hteraturt.J., achc.l ne .- rea a CcJ. < •
sa c . n t sint dm dr1memul r •ali ul,u. t:l
.ar 1J d l ucr u n ce _ ,. ,
P
arn e t"t 1-. i mult cu c1t mchlpUl r •\ no tra,
oc.:u -
1
cu a 1 n u
dl lnchipUlrl .' în nece!)itatea et de a dep<.t')l f;:a Ir
toctncJ. l t . L· dlt" rare se Dc.l'j. t e , cakcl dr u.l ur w ' - . o n u n a • '--
. ş depa<;>l c . ·
1
u sterioase. Eu. ă vur oesc des-
Ş neclare S l 1 . . d 1 ; t
d'n acestea . ·t entr u ca nu ma 'jperu e e . s.n
faptul maglc, care ne este frica ă ne uc.upum,
p ţ de luc;u le em, pentru ă de cele ma1
oentru ă nu le- ţ - g a te de o multime de elemente lC\-
p ' ntil 1ncarc · . - .. ·
ori ni se prezi t" . l dar care tind cu timpul sa
turalnice, esen ,la tului. ş se ă cu ..
deasca Ş ţ ţ mag, numaidecît ă ţ
Cînd va mchlpUh . l a mijloc, pentru ă mag;>! tre-
ă este ceva escroc ă ă poarte o ă abra-
cbu:e ă umble cu_ o_ ar. a - 1. cl·u' date ă nu ă contact
- 1ba ş ' -
ă sa d nu aceasta este magia, pentru ca
cu ă lumea ' arb - diferitele practici oculte, la care
re se 1m raca · · d - urn
hainele cu ca . . lucruri ţ maglel, upa c
se dedau n:agu, ?u este ţ filozofiei. ş :)p':lne
jargonul l . f l în care fiecare om de bun ţ
mai mult : ca I? ace ş cel ţ tot atît de
facE' filozofie Ş ataca _P i mai grozavi profesori de ftlo-
si ţ cun: atfcf. om face în ţ lui
în ş fe A tlec domeniu de activitate al lw,
f . e om ln r-un l . e
ă . , ă ă formu e . '- -
al persoane! pro buie ă fie deosebit în chip
Faptul magic tre f' ţ o formula.
. t' Daca ar l sa . t'
de faptul mls lc. t deosebi magic ş mls lc, ş
care nu este a mea,. ru ă În aceste ă raporturi,
spune ă magia ia Ş lea de o parte de a da, de a
de a lua, de a_ ţ ă dintre
emana pe de s ţ ţ ă ă ş într-un
macric ş cel mls lC. t t cu o încercare de a ne amurt
l
·n :ltul, avem de-a fac:_ o. ·m tot cu o încercare- tne-
" · jlocul <:are1a , · .pe.
ţ m ml_ . persoanei noastre numat .ca.
ă de ş mistic, ă ş
ctnd In cazul fap ... face printr-un act de •
a
m ş ă ă se · .. ._.; ...
spune ... limitele ă su':' 'il
:act 1l'l Î:re - in cazul actului magtc
ţ ea in ă • noi
rea, a de.
L1 un fel
tre, prin metoda ă reali ă pen t.ru no
1
· • .
I t 1 · f · d V • •
111
·..,
1
ne
n

nOI tne V aceste1 reali ta ţ
aceas a rea 1 e, pen ru ca sa o ş ş penl .
V t 1 . f' t 1 . ru ca
sa o
1
. put emd v:a on Ica ;. u mag1c, ă ă
e ea .noi ş pentru ă o
o Introducem 1n noi. De aceea spuneam ă faptul mao· .'
ş caracteristic pentru anumite ă ţ din vret;lc,
t
V • •
1
te . t· 1ea
noas ra Ş mai a es carac ns 1c unor anu1nite forrnul
de ă din vremea ă este o continuar e a
forn1ule mai vechi. Faptul magic este pentru mine un
punct ultim, un moment al ţ panteist , cJ. re
începe prin epoca ş ; ş este o foarte n1are ana-
logie între punctul de vedere magic ş punctul de vedere
apusean asupra iubirii lui Dumnezeu, de care vorbeam
in una din prelegerile trecute. In faptul magic ă
pe de o parte, o identificare a universului cu mine si:
pe de alta, un fel de transformare a mea într-un cent;u
•e ţ Resortul fundamental al acestei ă ţ ma-
tice este In actul mistic, resortul cel mai de ă
este identificarea se face ă în ă
cu Ull f-el de ţ ţ ă a mea în realitatea din
ă de mine.
ă ţ ţ pentru ceea ce numesc eu fapt
tnagic, activitate ă din timpul nostru, eu ş spune
ei teozofia este o activitate ă ş tot ş e noua gîn-
dire din America ş Anglia, sau francmasoneria, Rose-
Croix, toate aceste ă ţ tinzînd la un fel de ă
11 ţ la un fel de precizare din ce în ce mai
ă a ţ 'i un fel de ş a
aisf ş in. ă ş realitate, cos-
e,ste magic. La baza de-
. .uului liberal,
ă Ş de indivi-

i!flii fel de
:-. .........
AJ treilea principiu fundamental al magjei este d ,
t
· It t d. · E na
ura m:'=l1 mu me o .I:a .. Ş d': ă ţ ă de lre=
cere, d1n lumea ţ sensibile m l umea ă . -
t
A d d . , Prtn-
r-o 1ncor are e vmn .a.
Atitudinea ă este o atitudine de cunoastere .
atunci magia zice : ă eu vreau ă trec di n ;e ş
ă ţ sensibile în lumea ă n-am decît o
posibilitate, ş anume ă cultiv ţ Prin

ă problema ă ă problema ă
magiei este metoda de cultivare a ţ car e ia diferite
forme. Metoda dr. Coue, ceea ce numim noi ă auto-
sugestie, este tot o ă ă De asemenea metoda
taumaturgilor, acei oameni care vindecau, era tocmai me-
toda de sugestie ş autosugestie. Se ă în istori3. ma-
gîei vindecarea prin magie a unei boli ţ cum este
holera. Cazul nu este ş de extraordinar pentru noi ,
pentru ă ş ă ş d-rul Coue ş în ă ă
vindece prin sugestie. Metoda lui este ă spui în fiecar e
ţ ă ă ş ă ă nu ş bolnav, ş atunci se
ă o ţ asupra ţ care contravin func·-
ţ normale a organismului ş te vindeci. Este într-ade-
ă o chestie de încordare a ţ Un om poate s3 fie
ă ă numai prin faptul ă nu vrea ă fie boln::1 v, ş
eu cunosc cazuri foarte precise în care, atunci cînd ţ
a fost ă omul s-a ă In definitiv ă ă
este o stare, o ă de echilibru, care depinde foarte
mult de ţ ta, ă depinde de ţ ă ca ă ţ toate
elementele ţ constitutive ale organismului în-
tr-o ă ă ă nu ş anurne ca un elen1ent
IA se dezvolte prea mult in 113guba altuia, pentru ă
atunci fOrmill• de ecllilibm se..distr\lge ş nu mai ă

. ducare a ţ tale. ţ auzi.\.
. ş al dotl ea
0
le n anumit rituat al irancma-
il1tei se ş ce u :-
1
te ă într -o
\ ro :
1
dil ca . tr
0
carner c. ,
de pl .. . te duct : n - cosciug cu o masca
t e urei ă î n Ş tn•,n
. . =-lri cobor p t 13 sau 17 oamem Ş acol o
J' - el sec. ' =- unde sin . . .
urei tr ă ciudata, . de acestea. Omul senos zice
o carn . lte lucrun . . d r'ara
intr- juri a . r . dar nu este nlcl ecum - -
te pun sta este caraghiOS iC 1 la încercar e ţ este un
aces a se pune .
ca pentru ca . a ţ tan.
ghiosllC·. 'loc de ţ care ă ă ş de m.ult
prin1 .rnlJurrnare, prin act.ele pe care le
Pt heria, n-are l l care a]ungt.
ctl f ci prin e a u punctul de vedere
Ş absolut nimic teozofiei
Eu t oate tri ţ e . t ' cu acest punct de
sl cu de Slmpa le -
rnaglC . nici o l ega ura ·te ă r ecun osc ca este
n-atn nu ma ş b' ·nu
etc., . easta 1nsa . . i ă ceea ce se o -
vedere 1 în ă sau a magicienilor nu
ceva seno i escrochena magl. . lu un fel de tera-
t
a se num . : pur s1mp d .
Ş e l escrocherte, el :-' . ..... forme ciudate, ar a
t de oc poate sa lu t d:-
es e ..... :- ă care . hiar aceasta me o a. . .
peudca. ţ face parte dln f dumental
ă clU a ..... r·e al treilea pune . utn o ţ ă a
p in urmu l • • pnn r-
1 ;.giei este ţ c,\, ţ printr-o poten\arc
a . ţ printr-o întarlre a t tre;e din lumea ă ln
vo1 ' se poa e ţ 1
f ă ţ yoluntare, . (;.ti ceea ce este esen la
ac lV t 1 y ă po l sa cuno.,. . -
lumea as ra a, -
. · · " copul cu-
în realitate. . d' ă ţ In s
ă atltU tne, f' ţ ă a punc.-
ă a patra a lrm d'
ş rezu . i anume afirmarea in 1
tului de vedere ş t ţ la individ, reducerea pro•
tntregn exls en blemei
reducerea pro
. sensibile ş ţ
ă ţ prin înglOhBt!&
.. ........ t
ma·
gic, aveti la . -
ce · mina
este egocentris acest eri teri u .
trism este mi t• este magic, t ot ce precis : tot c
Oinul ş este t ot .ce:a ce conduceea lce es.te

afirmatia Sie_ ş pentru a ţ ă
ă are n ' . rara, ca on1ul pent mmtui ""'t
' ev01e de t ' ru ca · '·' e
ş aceasta t . ? ă . sa se ll'în
ă ă Prin ă de j
ă sînt di a, .departe de a fi do :nea n-.a-
' ă bine d b. ua l ucn.l .
eose 1te. n
XV Il
MISTICA, FAPT DE Ţ Ă

· ·. deve... 1ne act~ m 1~ta1ct nOI tne aceste1 reali ta ţi.ru no 1 •111 . Faptul magic este pentru mine un punct ultim.. Resortul fundamental al acestei activităţi matice este ~. un moment al evoluţionismului p anteist .reali tă'tii pen t.. însăşi realitate.' deşi caracteristic pentru anumite activităţi din vret.~Pll~. de care vorbeam in una din prelegerile trecute.. prin metoda t 1 · f confiscării · d V • • V V • • •e afară de mine.. pen ru ca sa o cuno aşte1n ş i p enl . sau francmasoneria. ~n cos"-"C'C>ua.~alUCtâi~ e. şi tot aşa e noua gîndire din America şi Anglia. este o continuar e a une~ forn1ule mai vechi.lc. resortul cel mai de seamă este j.~~-t~tŞJJ~ de indiviCroix. la un fel de precizare din ce în ce mai puternică" a indfvidualltAţli un fel de recunoaştere a aisf dumnezeieşti in.u acţiune.re începe prin epoca Renaşterii .. t emd v:a1onf'Ica .. De aceea spuneam că faptul mao· . Dacă voiţi indicaţii pentru ceea ce numesc eu fapt tnagic. cu Ull f-el de disoluţie parţială a mea în realitatea din In V tre. Rose- tinzînd la un fel de întărire 11 personalitiţii. ~ . eu aş spune ei teozofia este o activitate magică. dimp otrivă. o identificare a universului cu mine si: pe de alta.noi 1nş1ne. ru sa o.nin~ aceas a rea 1 1 e.uului liberal. pentru că o înmaga zin ~ m o Introducem 1n noi. activitate magică din timpul nostru. acea ~ca ..ste ~!apt magic.In actul mistic.''ăi·ls. La baza de~uo:M. put tă 1 r~a e ev1n~e ea . 1~ a~t u 1 mag1c. t· 1ea noas t ra Şl mai a 1es carac ns 1c unor anu1nite forrnul de cultură din vremea noastră. . In faptul magic există pe de o parte. şi este o foarte n1are analogie între punctul de vedere magic şi punctul de vedere apusean asupra iubirii lui Dumnezeu.. cJ.itik. toate aceste activităţi 'i ~tt-~~aatru d~- i!flii :JI~ !}IfMJildL fel de :-.~uall- ... un fel de transformare a mea într-un cent.. te .ub~iar identificarea se face dinăuntru în afară.

. . r .ltă a patra a lrm d' noaşterii. . ~ (. cum este holera. lumea as ra a. toată problema metodi că ~ magiei este metoda de cultivare a voinţei.Şl sp~n~ .l ri ' cobor unde sin t 13 . =p .rnlJurrnare. Coue. î n sfl~Şl: tn•.-. Un om poate s3 fie ~ănătos numai prin faptul că nu vrea să fie boln::1 v. ctl es~roc f ci prin rezu~tate e a u punctul de vedere îndepllneŞ ~~ ab solut nimic . :ecială. t~t n~ua~~Î~are p rin act. . Prtnt r-o 1ncord are d e vmn t ~ Atitudinea magică este o atitudine de cunoastere .e . · · " copul cuîn realitate. n-atn easta 1nsa nu . . sonerJ~l t e a~aza Intr-~n atr ~. d1n lumea realltaţ11 astra lă . . de acestea. Cazul nu este aşa de extraordinar pentru noi. n -am d ecît o sicYJ u~·­1 posibilitate.1tă problema terapeutică. urei două . voinţei printr-o poten\arc ~a a . d' întărirea volnţel In s ~Din această atltU tne.l~r sau a magicienilor nu ceva seno i escrochena magl. reducerea pro• tntregn exls en blemei echUibr~U nb-~-­ reducerea pro 1 l • • y . să nu laşi anurne ca un elen1ent IA se dezvolte prea mult in 113guba altuia..ti ceea ce este esen la ac lV t 1 adică po l sa cuno. pentru că atunci fOrmill• de ecllilibm se. care depinde foarte mult de voinţa ta... utn o educaţie specială a p in urmu pnn r1 . prin înglOhBt!& . .cere. ş.~ d e Slmpa le rnaglC .ma . te duct : n .a.. Metoda lui este să spui în fie car e dimineaţă că eşti sănătos.I:a AJ treilea principiu fundam ental al magjei este d . n-are l l care a]un gt.. magîei vindecarea prin magie a unei boli infecţioase. t ţe la individ. .~frn~~n~masoneriei. şi eu cunosc cazuri foarte precise în care.. ghiosllC ·. i anume afirmarea in 1 tului de vedere ma~~c. adică depinde de voinţă ca să ţii toate elementele funcţionale constitutive ale organismului într-o anumită formulă. .ult prin1 .. ~ tr 0 carner c. nţei printr-o întarlre a t tre. car e ia diferite forme. nu eşti bolnav. . opreş că ceea ce se ob'1~ .e din lumea reală ln vo1 ' se poa e ţ· 1 f ·ităţii yoluntare.. auzi. De asemenea m etoda taumaturgilor. .. .- .~ sau 17 oamem . Metoda dr. i vedere 1 . f' aţie fundamentală a punc. şi anume să-n1i cultiv voinţa. hiar aceasta me o a.. .a r~ to... tale. atunci magia zice : dacă eu vreau să trec din lun~ea ş~ Jităţii sensibile în lumea astrală.~ t . ceea ce numim noi astăzi autosugestie... r·e al treilea p une .. forme ciudate. este tot o metodă magică.. .. acei oameni care vindecau. . atunci cînd voinţa a fost înfrîntă.Şt acol o J' =. a se num ieŞ t e l escrocherte.\. nici o l ega ura ~ ·te să r ecun osc ca este ~ ~ ·nu etc.a~ în această at~tudlne . era tocm ai metoda de sugestie şi autosugestie.. ~ de pl1 . Se citează în istori3. şi atunci se întîmplă o reacţiune asupra agenţilor care contravin func·ţiunii normale a organismului şi te vindeci. omul s-a îmbolnăvit. 'loc de selecţl?nare care seamănă aşa de m. teozofiei Eu n~a t oate tri bulaţu e . E na d':mexlumeaputinţă de lre= i s tă sensibile .:~~. Aţi. rezu .:~-~tate~ . In definitiv sănătatea este o stare. . peudca. te pun sta este caraghiOS iC la încercar e voinţa ~i este un ~ aces a ~ se pune . el :-' .le.. al d otl ea 0 le n anumit rituat al irancmail1tei tnr~ se vorbeşte ce u :-1 te îmbracă într -o hai. pentru că ştim că şi d-rul Coue izbuteşte în adevă r să vindece prin sugestie. şi.distr\lge şi nu mai există A ~ · · t ura m:'=l1 mu It me t o d . el sec. ca ~ pentru ca . Prin un. t ' cu acest punct de sl cu ~t .. Omul senos zice . sensibile şi esenţiale realităţi.n~1 \ ro : dil ca . : pur ~1 s1mp d . ar a t de oc poate sa lu ~ t d:es e.\.giei este afirm~ţ_la c. . lu un fel de tera.. intr-o carnjuri ~1 alte lucrun d ar nu este nlcl d ecum r'ara ~ . urei tr e ră ciudata.. a voinţei tan. . . cosciug cu o masca p~ ~ap. care . Este într-adevăr o chestie de încordare a voinţei. ~ . . ducare a v o inţei. le pe care le e Pt h eria. scf~ţenie face parte dln ~ f dumental caracten~tlc căror clU a . . o formulă de echilibru. .n "'ea~ra. ~e. .

~ ce este egocentris mina acest eri teri u · . ~~it~~ră . t îşi s~lfci teoc~~a MISTICA. gic. tca on1ul ' pent ru cammtui · '·' e ""'t ~ mască ' are n ev01e de ~ Insuşi. FAPT DE VIAŢĂ urma'r~. aceasta t . afirmatia c~~~ Sie_ In~uşi. a. n XV Il gică ~i atitudin~~ em~. trism este mi t• ~ este mag ic.l .te eea m~gic. rara. do u a lucn.ce:a ce conduc lce es. pentru a ~e ah_:maţia că ' .ma· aveti la I nde . tot ce precis : tot c Oinul este t ot .~~~ă.departe :nea n-. sa se ll'în Prin de j asemanătoare' sînt di mpotnvă bine de a fi.ad eose b 1 te. . ? ranscendentă .