COPILUL SI MEDIUL NATURAL

EDUC. TOMA MIOARA- G.P.P. NR. 3 SLATINA OLT EDUC. RĂDULESCU CAMELIA- G.P.P. NR. 3 SLATINA OLT

REZUMAT:
Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive. În plus, comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viaţa. De aceea, în educaţia realizată în grădiniţă trebuie să pornim de la interesul firesc al copiilor pentru plante şi animale, pentru ceea ce reprezintă în general natura pentru ei. Natura trebuie respectată şi nu dominată. Ea formează un întreg, imens, dar nu nesfârşit- în care fiecare componentă are un rol precis. În acest context, educarea preşcolarilor în vederea însuşirii unor norme de comportament ecologic, a devenit tot mai necesară astăzi, când se înregistrează o influenţă crescută a omului asupra naturii. Mediul ambiant în care copiii îşi desfăşoară activitatea, prin variatele lui aspecte, constituie un prilej permanent de influenţare a personalităţii acestora. Mai întâi de toate, mediul ambiant oferă copilului posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru el, care îi stârneşte curiozitatea, dorinţa de a-l cunoaşte. Astfel, din contactul cu obiectele şi jucăriile sale, cu lucrurile personale şi cele ale adulţilor, apar diferite întrebări din care rezultă că preşcolarul se interesează de denumirea, calităţile sau provenienţa lor. Adulţii în familie, cât şi educatoarele la grădiniţă, trebuie să satisfacă aceste interese. Prin răspunsul dat se transmit atât cunoştinţele solicitate de copil cât şi mesajele cu privire la atitudinea pe care trebuie să o aibă copilul faţă de fiecare lucru sau fiinţă. Cu alte cuvinte, concomitent cu transmiterea de cunoştinţe, se formează la fiecare copil o atitudine corespunzătoare, un anumit mod de comportare. Astfel, se înlesneşte cunoaşterea treptată a mediului înconjurător, ca şi integrarea din ce în ce mai corectă a copilului în acest mediu. Totodată, noile cunoştinţe dobândite devin un îndreptar preţios al acţiunilor întreprinse ulterior. Educaţia ecologica are ca scop formarea premiselor de înţelegere a efectelor unui comportament necorespunzător asupra mediului, deci atitudinii de protejare a mediului. Scopul esenţial al educaţiei ecologice la preşcolari este de a le forma bazele unei gândiri şi atitudini centrate pe promovarea unui mediu natural propice vieţii, de a le dezvolta spiritul de responsabilitate faţa de natură.

P. copiii au udat pământul ( grâul ) o dată pe săptămână. TOMA MIOARA. Scopul esenţial al educaţiei ecologice la preşcolari este de a le forma bazele unei gândiri şi atitudini centrate pe promovarea unui mediu natural propice vieţii. RĂDULESCU CAMELIA. de a-i face pe tineri sa conştientizeze pericolele unei degradări accentuate a mediului. căldură şi lumină.G. de a cerceta. care le stimulează curiozitatea. Prin intermediul observărilor spontane şi dirijate copiii dobândesc cunoştinţe elementare despre unele fenomene din natură.COPILUL SI MEDIUL NATURAL EDUC. ceaţa. Au sesizat astfel că din pământul neudat n-a răsărit nici o plantă. din cel de la întuneric plantele au răsărit dar plăpânde şi îngălbenite. constituie un prilej permanent de influenţare a personalităţii acestora. Pentru realizarea acestui scop copiii trebuie puşi în situaţia de a observa. NR. Educaţia pentru protecţia mediului a devenit o noua dimensiune a curriculumului. prin variatele lui aspecte. În aceste ghivece am pus seminţe de castraveţi şi boabe de fasole. dorinţa de cunoaştere.P. de a le dezvolta spiritul de responsabilitate faţa de natură. Am aşezat ghivecele într-un loc unde pot fi observate zilnic. Studierea mediului înconjurător de către copii presupune perceperea unitară a aspectelor biologice. cu scopul de a iniţia şi promova o atitudine responsabila faţa de mediu.P. Şi le-am arătat consecinţele unor fapte ale colegilor şi adulţilor asupra mediului. În fiecare săptămână copiii trebuie să ude pământul din ghiveci mai puţin unul care n-a fost udat. În doua lădiţe am semănat grâu. Mereu pun întrebări. de succesiunea anotimpurilor ( căderea frunzelor. Grâul pus la încolţit era într-un loc luminos. pentru o cunoaştere concretă. observând plantele în dezvoltarea lor. iar unul a fost aşezat la întuneric. fizice şi tehnologice. Copilul este dornic de a imita adultul. manifestat în toate ocaziile cu multa insistenţa şi prin întrebări variate. Prin activităţile de educaţie ecologica urmărim atitudinile. deci atitudinii de protejare a mediului. Şi-au revenit după ce au . doresc să cunoască legătura dintre om – plantă – apă . În desfăşurarea activităţilor din grădiniţa am aplicat variate procedee şi modalităţi. Una dintre modalităţile cu care am obţinut rezultate deosebite a fost observarea plantelor puse la germinat.P. Au fost foarte curioşi şi impresionaţi când au văzut că din acele boabe mici creşte grâul. copiii îşi însuşesc cunoştinţe. De aceea am răspuns întrebărilor copiilor. ploaia.lumină. Educaţia ecologica are ca scop formarea premiselor de înţelegere a efectelor unui comportament necorespunzător asupra mediului. NR. stimularea dorinţei de participare a copiilor in orice activitate. Am stabilit împreuna cu copiii care sunt cerinţele ca seminţele sa încolţească – apă. Activitatea de educaţie ecologica nu este o activitate de evaluare a cunoştinţelor acumulate in activităţile de cunoaştere a mediului.G. Întrebările pe care le pun copiii dovedesc interesul de cunoaştere al acestora. de a cunoaşte mediul prin propriile lui simţuri. topirea zăpezii ). i-am pus în contact direct cu mediul. 3 SLATINA OLT EDUC. Pentru a trezi şi mai mult interesul pentru relaţia dintre plante şi om şi condiţiile mediului înconjurător am cerut copiilor să aducă de acasă un ghiveci cu pământ. 3 SLATINA OLT Mediul ambiant în care copiii îşi desfăşoară activitatea. îngheţul.

a deprinderilor copiilor de păstrare şi iubire a naturii i-am antrenat în activităţi menite să contribuie la îngrijirea unor copaci şi a spaţiului verde din curtea grădiniţei. Tema concursului: „ Omul ocroteşte natura”. Plimbările şi drumeţiile din jurul oraşului au constituit un bun prilej pentru educarea dragostei faţă de mediul înconjurător. aceasta fiind nociva pentru om. am stabilit reguli de comportare pe care trebuie să le respecte împreună cu părinţii. În felul acesta copiii au reţinut mai uşor că plantele au nevoie de apă. să le ude. au primit fişe de lucru. Unii dintre copii ştiau de gândacul de colorado. de a preveni şi combate dăunătorii. cu prilejul plimbărilor în parc. de unde s-au luat lemnele pentru foc. iar oamenii iau masuri pentru combaterea larvelor. un copil rupe florile . le-am atras atenţia copiilor asupra unor aspecte de distrugere a mediului: copaci cu tulpina scrijelită. dacă ei au procedat corect. majoritatea copiilor se duc cu părinţii la plajă şi scăldat la Someş am rugat copiii să povestească ce fac ei într-o zi de vară la Someş. Dacă au spus că au făcut mici şi grătare am stabilit unde se face focul şi de ce. oferind un tablou cadru vegetal şi animal. dacă nu. Pentru aceste acţiuni am pregătit cu o zi înainte gropile pentru copăcei şi rondourile pentru flori. să spună unde au greşit. 1. ei întrecându-se de fiecare dată.gospodăreşti. Copiii au fost afectaţi de acea întâmplare negativă şi au spus că ei şi părinţii nu au făcut aşa ceva niciodată. Cu acest prilej le-am vorbit copiilor despre posibilităţile oamenilor de a îmbunătăţi soiurile de plante. de aceea. Pentru formarea comportamentului civic. sticle sparte aruncate la întâmplare etc. Pentru a nu proceda astfel şi a întări comportamentul pozitiv de fiecare dată când ne-am dus cu copiii ( la iarbă verde ) am adunat resturile gustării in sac şi le-am dus la un tomberon. un copil udă florile 1. sticle de plastic. În timp ce lucrau. În urma acestei povestiri am formulat câteva concluzii. oferind copiilor contactul direct cu natura. Când s-a întors bunicul mi-a spus că a fost o greşeala a cuiva. vara. să mărunţească pământul şi să menţină curăţenia în jurul lor. Oamenii din sat au fugit să ajute la stingerea incendiului. Băieţii au plantat copăceii. Copiii au fost împărţiţi pe doua grupe. ce au de făcut în zilele următoare. a uitat să stingă focul după ce au fost la iarbă verde”. de ce nu ne jucăm cu focul lângă o pădure. La activitate au participat câţiva părinţi si un tehnician horticol care i-a îndrumat şi le-a explicat cum trebuie să lucreze. În curte au desfăşurat activităţi practic . au sădit patru copăcei si au plantat răsaduri de flori. resturi menajere. Ajunşi la grădiniţă am cerut copiilor să povestească ce au văzut când au fost cu părinţii la picnic. Am controlat ca totul să rămână curat în urma noastră. Având în vedere că s-a lucrat cu pământ şi apă copiii au fost echipaţi în mod corespunzător şi l-i s-a făcut un scurt instructaj de protecţie a muncii. Am împărţit copiii în mai multe grupe astfel încât fiecare să primească o sarcină. între copii s-a născut spiritul de competiţie în privinţa îngrijirii şi ocrotirii plantelor. Pentru a face o evaluare a cunoştinţelor dobândite de copii pe parcursul mai multor activităţi am organizat concursuri.fost mutate la lumina. de ce trebuie stins focul şi verificat locul unde a fost făcut. etic. lumină că se hrănesc cu săruri şi substanţe minerale pe care le absorb din pământ. Pe baza scurtelor întâmplări povestite de copii. Pentru că. Le-am explicat copiilor că este mult mai sănătos să fie adunaţi gândacii şi larvele decât să fie tratate cu soluţie. căldură. AŞA NU! Scopul fiind cunoaşterea regulilor de comportament civilizat şi ocrotirea naturii. am văzut un foc mare lângă pădure. dacă nu sunt ocrotite şi îngrijite ele se ofilesc şi mor. Un copil a completat: „ Eu când am fost la bunica. Fiecare fişă având zece întrebări cu desene: AŞA DA. copiii având posibilitatea de a observa nemijlocit interacţiunea şi interdependenţa dintre populaţii şi diverse anotimpuri. iar fetele florile. Urmărind educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător. care atacă frunzele cartofului. Bunica era supărată pentru că acea pădure nu mai creşte decât peste foarte mulţi ani.

.N. Ed.Revista de pedagogie nr. un copil rupe crengile unui pom 3. nu numai pentru hrană ci şi pentru curăţare. Astfel copiii au posibilitatea să observe influenţa pe care o are poluarea asupra florei.. Copiii au observat că după ploaie praful de pe frunze este spălat. Bucureşti. Bibliografie: 1. iţi găsim un alt loc. A. Se pot face experienţe prin decantarea apei cu impurităţi în mai multe vase. în sistem etajat. În cadrul acestor activităţi le-am precizat că în ţara noastră sunt protejate plantele şi animalele. Urmărind impulsionarea exprimării sensibilităţii copiilor faţă de natură.” Problema poluării poate fi prezentată în activitatea de observare: „ Apa şi transformările ei”. 1982 3. Educaţia ecologică la vârsta preşcolară 2008 5. 1/2007 6. Exemple de rezervaţii: Delta Dunării. prinţesa mea muşcată! Cum ai dormit astă noapte? Nu ţi-a fost frig? Afară a fost un ger cumplit. un copac... să facă predicţii pe baza datelor culese. o floare. C. Îndrumător pentru cunoaşterea mediului. Mai este puţin şi vine primăvara. un copil sapă în jurul unui pom 2. Ele sunt acum în altă cameră.. Nelmaco. eu plec la grădiniţă. A! Stai bine! Pentru că ai lumină. destinat activităţilor de educaţie ecologică. Deci plantele au nevoie de apă. Revista de pedagogie nr. Să fii ascultătoare. 3/4/2006 . Spui că ale tale vor fi cele mai frumoase. De asemenea se poate uda o planta cu apa cu ulei. în contextul unei activităţi integrate le-am cerut să-şi imagineze o convorbire scurtă cu o plantă. Câştigă echipa care a obţinut punctaj mai mare. Bucureşti.2. Voi explica copiilor că plantele care trăiesc în ape poluate au de suferit. Pentru Earth Voice Romania – 3R –Material didactic alternativ. Iată un exemplu: Oana : „ Bună dimineaţa. Munţii Retezat. La revedere. Dacă nu stai bine aproape de geam. Geamănă. La vară o să aveţi flori pe fiecare tulpină.2006 4. un copil lasă în urma lui mizerie Fiecare copil va primi un număr de puncte în funcţie de răspunsul corect. să o analizeze. Totul este îngheţat.. sau motorină etc. Prin activităţile desfăşurate cu preşcolarii i-am învăţat să exploreze lumea înconjurătoare. Pârvu. Se va analiza o lucrare care a primit numărul maxim de puncte şi una care a primit număr minim de puncte. să pună întrebări în legătură cu aspectele întâlnite. 2004 2. Programa instructiv-educativă Ed. sau apă cu petrol. Există rezervaţii de parcuri naturale în care sunt ocrotite animalele şi plantele. atunci ne mutăm în grădină şi o să te întâlneşti cu prietenele tale. copilul adună gunoaie de lângă pădure 3.