P. 1
Proiect Organe de Masini

Proiect Organe de Masini

|Views: 1,949|Likes:
Published by Razvan George Ilie

More info:

Published by: Razvan George Ilie on May 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/08/2013

pdf

text

original

Capitolul 1

Introducere Proiectul la Organe de mașini are scopul proiectării unui sistem de transmisii mecanice cu reductor de turație într-o treaptă cu angrenaj cilindric cu dinți în V . Principalele organe de mașini care fac obiectul acestei lucrări sunt : transmisia prin curele , angrenaj , arbori , pene , rulmenți , cuplaje , elemente de asamblare , etc . Disciplinele care deservesc la realizarea acestei lucrări sunt : desen tehnic , tehnologia materialelor , organe de mașini , etc . Proiectul este structurat în două parți :  partea de memoriu , de calcule justificative  partea de desene Modul de realizare al acestei lucrări este următorul :  prezentarea etapelor de calcul ]n proiect  studii bibliografice recomandate  seria de standard specifice bibliografiei recomandate Obiectul lucrării este formarea deprinderilor de proiectare în domeniul construcțiilor de mașini , în proiectarea transmisiilor mecanice și la anumite asamblări mecanice . Dimensionarea pieselor , realizată prin calcule de rezistență va conduce la finalizarea formei și dimensiunilor fiecărei piese care apoi se transpune în grafic . Anumite calcule de rezistență sunt simplificate făcând numai abordarea lor în baza unor recomandări urmate de calcule de verificare . Utilitatea acestei lucrări este dată de familiarizarea cu activitatea de proiect și cu modul de întocmire a unui memoriu de calcul cât și a unui pachet de desene aferente . Astfel se pun bazele pregătirii inigineriei în domeniul mecanic și a pregătirii pentru activitatea de producție .

1

Capitolul 2
2. Constrtucția și funcționarea sistemului de transmisii mecanice 2.1. Considerații generale asupra sistemelor de transmisii mecanice Pentru realizarea ciclurilor tehnologice , mașinile de lucru trebuie să primeasca mișcare și energie mecanică . Din acest punct de vedere , tinând seama de caracteristicile destul de limitate pe care le au elementele de acționare , mărimile caracteristice ale mișcării de rotație trebuie adaptate la cerințele de regim ale mașinii de lucru . Acest deziderat este posibil prin interpunerea unui sistem mecanic de adaptare a elementului de acționare și mașinii de lucru . Sistemul de transmisii mecanic astfel creat , are dublu rol : modifică turația furnizată de motorul de antrenare și concomitent cu aceasta , ridică valoarea momentului de torsiune transmis elementului acșionat Sistemele de transmisii mecanice pot fi definite ca ansambluri cu rol de transmitere și modificare a caracteristicilor mișcării de rotație . Sistemele de transmisii mecanice au în componență , prin legare directă sau mijlocită , diverse mecanisme elementare ale mișcării de rotație . Sistemele de transmisii mecanice pot fi :  sisteme de transmisii simple – cu un singur mecanism de transmitere a mișcării de rotație și eventual , cu elemente intermediare de legătură  sisteme de transmisii complexe – alcătuit din două sau mai multe transmisii mecanice , care sunt legate prin elemente intermediar O succintă prezentare a tipurilor de transmisii mecanice utilizate se poate face ptrin-o clasificare ilustrată a acestora : a) după tipul constructiv al transmisiei : - transmisie prin curele - transmisie cu lanț - transmisie prin cablu - transmisie prin roți de fricțiune - transmisie cu roți dințate

2

b) după componența de bază a transmisiei - transmisii directe - transmisii cu element intermediar c) după posibilitatea existenței alunecării între elementele implicate : - fără alunecare : angrenaje , transmisii cu lanț - cu alunecare : transmisii prin curele , prin roți de fricțiune , prin cablu d) după poziția relativă a axelor : - cu axe paralele - cu axe concurente - cu axe oarecare e) după sensul de rotație : - cu păstrarea sensului de rotație - cu inversarea sensului de rotație f) după raportul de transmitere : - cu raport de transmitere constant – angrenaje - cu raport de transmitere cvasiconstant – transmisii cu lanț , curele , roți de fricțiune - cu raport de transmitere variabil g) după poziția în spațiu a axelor de rotație : - orizontală - verticală - oarecare Transmisiile mecanice pot fi clasificare și dupa alte criterii

Fig. 2.1. Tipuri de transmisii mecanice simple
3

mișcarea se transmite prin angrenare forțată a dinților și este cea mai utilizată transmisie mecanică . 4 . roțile pot avea diverse forme iar axele au o mare diversitate de poziții în spațiu sau poziții relative . iar semnul plus pentru cele interioare . constructive și funcționale : Angrenajele sunt transmisii directe între două roți dințate : roata conducătoare și roata condusă . dantura poate fi exterioară sau interioară .2. Fig. și ale roților : =± =± =± =± unde semnul “ – “ se consideră pentru angrenaje exterioare . acesta este definit ca raport al turațiilor elementului conducător și condus . și pentru angrenaje .Transmisii mecanice simple sau mecanismele elementare ale mișcării de rotație au următoarele caracteristici structurale . raportul de transmitere poate fi exprimat și în funcție de diametrele cercurilor de rostogolire și funcție de numerele de dinți . 2. la care roțile au sensuri diferite de rotație . Transmisie cu roți dințate Elementul cinematic fundamental pentru o astfel de transmisie este raportul de transmitere ( ) .

2. sensul de rotație al celor două roți este întotdeauna identic . și : = = = = Fig. 5 . Transmisie prin curele cu arbori paraleli 1C este roata de curea conducătoare 2C este roata de curea condusă C este element intermediar .3. cu păstrarea sensului de rotație la cele două roți . Raportul de transmitere ( ) este definit ca în cazul angrenajelor .curea de transmisie Transmisiile cu lanț funcționează tot cu element intermediar ( lanțul L ) . acestea funcționează cu axe paralele și orizontale . prin contactul forșat dintre dinții roților ți rolele lanțului . dependent de diametrele roților de curea . prin intermediul a una sau mai multe curele de transmitere . care transmite mișcarea de la roata de lanț conducătoare ( 1L ) la roata de lanț condusă ( 2L ) . în majoritatea cazurilor .Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice realizate între două roți de curea .

și . roțile pot avea diverse forme . conice frontale . și : = = = = Transmisiile cu roți de fricțiune sunt caracterizate de contactul nemijlocit dintre roata conducătoare și cea condusă . Transmisie cu roți de fricțiune 6 . etc. 2. Fig. hiperboloidale . 2.4. acesta poate fi însă explicitat și în funcție de diametrele de divizare ale roților de lanț . după tipul contactului realizat : cilindrice . mișcarea și puterea transmițându-se pe seama frecării ce ia naștere între acestea . Transmisie cu lanț 1L este roata de lanț conducătoare 2L este roata de lanț condusă L este element intermediar .lanțul de transmisie Raportul de transmitere al transmisiei cu lanț ( ) se exprimă în mod similar ca la transmisia prin curele .Fig. sau ca raport al numerelor de dinți ale acestora .5.

angrenajele au cea mai largă utilizare . cremalieră  după poziția relativă a celor două roți : angrenaje exterioare sau angrenaje interioare  după forma dinților : dinți drepți . dinși curbi  după mobilitatea axelor : cu axe fixe sau cu axe mobile 7 . asigurată de standardizare  raport de transmitere riguros constant  randament ridicat  siguranță în exploatare și durabilitate ridicată  gabarit redus  posibilități multiple pentru dispunerea pozițiilor axelor de rotație Roțile dințate sunt organe de mașini ale mișcării de rotație care .1 este roata conducătoare 2 este roata condusă Pentru transmisiile cu roți de fricțiune raportul de transmitere ( exprimat prin relația : ) . Clasificarea roților dințate se poate realiza după mai multe criterii . prin perechea roată dințată conducătoare – roată condusă . dinți înclinați . conice . formează angrenajul . hiperboloidale . datorită avantajelor pe care le prezintă în raport cu celelalte tipuri de transmisii mecanice :  capacitatea mare de transmitere  interschimbabilitatea . poate fi =± =± =± Dintre transmisiile prezentate . cu axe concurente sau cu axe oarecare  după formaroților : cilindrice . dintre acestea cele mai importante sunt următoarele :  după poziția relativă a axelor roților : cu axe paralele .

Acestea reprezintă un asnamblu general format dintr-unul sau mai multe angrenaje montate pe arbori .Mecanismele cu roți dințate denumite reductoare de turație sunt unele dintre cele mai cunoscute aplicații ale angrenajelor . există o mare varietate constructivă de reductoare de turație . concomitent cu creșterea momentului de torsiune Datorită utilizării foate largi . cu trei sau mai multe trepte  după tipul angrenajului : cilindric conic sau melcat  după poziția axelor : orizontală . cu dinți înclinați sau cu dinți curbi  după forma arborelui de intrare : orizontală sau verticală  după posibilitatea de ramificare a fluxului : fără ramificare sau cu ramificare Scheme cinematice ale unor tipuri reprezentative de reductoare de turație utilizate în construcția de mașini Reductor de turație într-o singură treaptă cu angrenaj cilindri cu dinți înclinați 8 . verticală sau oblică  după felul angrenajelor utilizate : angrenaje de același fel sau angrenaje de tipuri diferite  după mobilitatea axelor : cu axe fixe sau cu axe mobile  după felul danturilor utilizate : cu dinți drepți . Dintre criteriile de clasificare ale reductoarelor de turație pot fi menționate următoarele :  după numărul de angrenaje : cu una . clasificată după mai multe criterii . un reductor de turație realizează reducerea vitezei unghiulare . cu două . care sunt rezemați pe elementul fix . Din puncte de vedere funcțional . de tip carcasă .

a unei structuri complexe care să aibă în componență următoarele părți :  o mașină de acționare care să furnizeze sistemului energie mecanică și mișcare 9 .Reductor de turație în două trepte . 2. sau impunerea prin temă .2 Construcția și funcționarea sistemului de transmisii mecanice proiectat Proiectarea unui sistem de transmisii mecanice presupune alegerea . utilizate în construcția de mașini 2. Scheme cinematice ale unor tipuri reprezentative de reductoare de turație .6. coaxial . conico-cilindric Fig. cu angrenaje cilindrice cu dinți înclinați Reductor de turație în trei trepte .

7. prin randamentul mecanic . de tip cuplaj de legătură Complexitatea sistemului este una dintre opțiunile preliminare de proiectare . 2. una sau mai multe transmisii mecanice ale mișcării de rotație . se au în vedere atât necesitățile cinemtice sau dinamice cât și limitările . cu angrenaj cilindric ( R.T. cu o complexitate mai mare sau mai mică . )  reductor de turație într-o treaptă . compresor sau alt tip de utilaj specific )  elemente de legătură și transmisie . Sistemulde transmisii mecanice poate avea următoarea alcătuire de ansamblu :  element de acționare – motor electric asincrom ( M )  transmisie prin curele trapezoidale ( T. E și E’ – reazemele cu rulmenți ale arborilor reductorului de turație 10 .C.arborele conducător și cel condus al transmisiei prin curele  1c și 2c . de cuple cinematice componente . de tip pompă ( P ) Fig. )  mațina de lucru acționată . C’ . respectiv cel condus al reductorului de turație  1 și 2 – roțile dințate  C . funcție de necesitățile cinematice impuse și de restricțiile dinamice acceptate  o mașină de lucru .arborele conducător . pe care le introduce creșterea numărului de elemente și implicit . ca element acționat în cadrul sistemului ( pompă .cuplele de rezemare ale arborelui condus al transmisiei prin curele  I și II .roțile de curea conducătoare și condusă  B și B’ . )  cuplaje de legătură ( . Schema cinematică a sistemului de transmisii mecanice Pentru analiza cinematică și structurală a sistemului de mai sus s-au făcut următoarele notații :  Ic și Iic .

ca elemente de legătură și transmisie Organele de mașini care alcătuiesc sistemul de transmisii astfel structurat pot fi grupate după cum urmează : 1. În cadrul transmisiei prin curele :  roțile de curea ( 1c și 2c )  arborele conducător și arborele condus al transmisiei prin curele ( Ic și IIc )  curelele de transmisie  penele de fixare a roților de curea  rulmenții pentru rezemarea arborelui condus al transmisiei prin curele 2. Organe de legătură :  cuplajele de legătură dintre transmisia prin curele și reductorul de turație ( C1 ) și cel dintre reductor și pompă ( C2 ) Din punct de vedere structural al elementelor și cuplelor cinematice care compun sistemul de transmisii abordat – acesta are în componentă următoarele entități . D – cupla superioară . În cadrul transmisiei prin curele :  Elemente cinematice :  subansamblul arbore conducător al transmisiei prin curele (Ic și 1c)  subansamblul arbore condus al transmisiei prin curele (IIc și 2c) 11 . de tip angrenaj  C1 și C2 – cuplaje . șaibe . piulițe . de tip elemente și de tip legături : 1. În cadrul reductorului de turație :  roțile dințate care alcătuiesc angrenajul ( 1 și 2 )  arborele conducător ( I ) și cel condus ( II )  reazemele cu rulmenți ale arborelui conducător ( C și C’ ) și ale arborelui condus ( E și E’ )  penele pentru asamblările roților dințate  carcasa și diverse accesorii ale acesteia ( șuruburi . bușon . garnituri de etanșare . nivelă de ulei ) 3. capace .

prin intremediul cuplajului C1 . sunt considerate cuple cinematice Funcționarea sistemului de transmisii mecanice Mișcarera și energia mecanică furnizată de elementul de acționare ( motorul electric asincron ) se transmite . În cadrul reductorului de turație :  Elemente cinematice :  subansamblul arbore conducător al reductorului (I și 1)  subansamblul arbore condus al reductorului ( II și 2)  elementul fix ( carcasa reductorului de turație )  Cuplajele cinematice :  legătura dintre roțile dințate (D – cuplă superioară)  reazemele subansamblelor arborelui I și II ( cuplele C . De aici . Cuplajele de legătură sunt poziționate între transmisia prin curele și reductorul de turație ( C1 ) și respectiv . dintre reductorul de turație și pompă ( C2 ) . din punct de vedere structural . de la axul motorului . Acest mod de funcționare este caracterizat de câteva particularități cinematice și dinamice ale fluxului cinematic :  Sensurile de rotație : 12 . pe care este montată roata de curea conducătoare . E și E’ ) 3. aceste elemente de legătură . din aproape în aproape . la arborele conducător al reductorului de turație . mișscarea și puterea ajunge la arborele condus al reductorului de turație și mai departe . curelele trapezoidale de transmisie  elementul fix  Cuplele cinematice :  legăturile dintre roțile de curea și curele (A și A’)  reazemele subansamblului arborelui IIc (B și B’) 2. mișcarea se transmite prin intermediul curelelor de transmisie la axul condus al acesteia și apoi . prin cuplajul de legătură C2 . C’ . pe traseul creat prin fluxul electric cinematic până la mașina de lucru Astfel . la axul mașinii de lucru ( pompa ) . prin intermediul angrenajului format de roțile 1 și 2 .

acest fapt datorându-se valorii raportului de transmitere al transmisiei prin curele ( ) . cuplajul C1 și subansamblul arbore conducător al reductorului de turație au aceiași turație ( IIc . 13 . cuplajul de legătură și axul pompei ( II . I și 1) . Ic și 1c )  subansamblul arbore condus al transmisiei prin curele . mișcarea de rotație își schimbă deci sensul o singură dată  Elementele aparținând aceleiași axe geometrice cu turația identică :  axul motorului și subansamblul arbore conducător al transmisiei prin curele ( M . acest fapt datorându-se valorii raportului de transmitere al reductorului de turație ( ) . între arborii transmisiei prin curele ( arborii Ic și IIc ) nu are loc schimbarea sensului de rotație  între arborii reductorului de turație ( arborii I și II ) sensul de rotație este inversat ( angrenajul exterior )  de la axul motorului de acționare și până la axul pompei . acestea sunt caracterizate de anumite valori ale randamentului mecanic acest fapt determină totdeauna o diminuare succesivă a energiei transmise pe fluxul cinematic . care este supraunitară  subansamblul arbore condus al reductorului . 2c . în fiecare punct în cadrul capitolului următor  legăturile dintre elementele cinematice ale sistemului de transmisii analizat se realizează prin cuple cinematice . care este de asemenea supraunitar  pe cele trei axe geometrice . mai mică decât cea a elementelor de pe axa geometrică precedentă . 2 . astefel încât de la motorul de acționare la axul pompei turația este redusă în două trepte  ambele mecanisme componente ( transmisia prin curele și reductorul de turație ) funcționează ca mecanisme reducătoare de turație : > 1 și > 1  reducerea succesivă de turație este însoțită de o creștere similară a momentului de torsiune transmis pe fluxul cinematic valorile corespunzătoare se vor determina succesiv . de la motor la pompă . C1 . C2 și P ) au turația identică și mai mică decât cea a axului precedent . turațiile sunt diferite și descrescătoare .

la proiectarea unor sisteme de transmisii mecanice la care nu este impusă componența acestora . 14 . a unui număr sporit de cuple cinematice Din acest motiv .bilanțul randamentelor mecanice . se vor calcula în capitolul următor În cazul unor transmisii mecanice care au o complexitate mai mare . abordarea analizei de mai sus va fi similară Sensurile de rotație ale elementelor situate pe axele geometrice ale sistemuilui pot determina în funcție de sensul de rotație al arborelui motor și de tipurile de transmisii elementare care compun sistemul În proiectarea sistemelor de transmisii mecanice se va ține seama de faptul că . fie transmisii care au structura compusă . cuprinzând fie un număr mai mare de transmisii mecanice . în cadrul sistemului de transmisii . pierderile de putere mecanică și valorile acestora . odată cu creșterea complexității acestuia . vor apare drept consecințe următoarele efecte :  reducerea mai accentuată a turației la elementul condus și creșterea corespunzătoare a momentului de torsiune la ieșirea din sistem  accentuarea pierderilor de putere mecanică datorită implicării . se va avea în vedere p structurare cât mai simplă . care să evite o diminuare prea accentuată a randamentului global . în fiecare punct al sistemului .

. Valorile găsite la aceste rapoarte rămân definitive și cu ele se va lucra în continuare . Se alege = 20 dinți pentru această roată conducătoare .4..5 = 90 dinți .25° Se alege = 20° 15 . = 1. Alegerea unghiului de înclinare al danturilor roților dințate este unghiul de înclinare al danturilor stânga – dreapta roților angrenajului aparține intervalului 10. = = = = 4. La roata condusă = ∙ = 20 ∙ 4. Se alege =90 dinți 3. În aceste condiții raportul de transmisie global al sistemului se calculează ca produs : = ∙ = 1.1.3.2.52 3.1.1.45 – rămâne neschimbat .1.45 .1. Calculul cinematic 3. 25 dinți .5 = 6.45 ∙ 4. Recalcularea rapoartelor de transmitere = 1. = 4. Alegerea numerelor de dinți ale roților dințate Pentru roata dințată conducătoare se recomandă intervalul 17 . Rapoartele de transmitere preliminare parțiale Aceste rapoarte pentru fiecare dintre transmisiile sistemului au fost meționate prin temă .raport al transmisiei prin curele .5 – raport al transmisiei prin roți dințate (angrenaj) . 3.5 ..1..Capitolul 3 3. unde și sunt valorile întregi găsite prin calculul respectiv adoptat .

.5. ∙ . Turațiile și vitezele unghiulare Se stabilesc turațiile comune elementelor situate pe cele trei axe geometrice Fig.62 rad/s  la elementele de pe axa II-P : .76 rad/s .36 rad/s 16 . = . Schema cinematică a sistemului de transmisii mecanice  pentru elementele de pe axa geometrică M-Ic putem afirma că turația : = = = 1020 rot/min  pentru elementele de pe axa geometrica IIc-I : = = = = .1. ∙ = 106.3. 3.  la elementele de pe axa IIc-I : = ∙ = 73. = 703.44 rot/min  pentru elementele de pe axa II-P : = = = = = 156.32 rot/min Se stabilesc vitezele unghiulare corespunzătoare :  la elementele de pe axa M-Ic : = = = = = = = = = ∙ ∙ = = = ∙ .1. = 16. .

) : = ∙ ∙ = 0.98 . determinarea randamentelor mecanice ale mecanismelor componente va ține seama de cuplele cinematice care se regăsesc în structura fiecăruia dintre acestea .98 .925 ∙ 0... 0.985  pentru cuplele de tip angrenaj : = 0.86 ∙ 100 86% 17 . aceste intervale pot avea chiar limite mai largi .94 Intervalele de valori propuse pentru considerarea randamentelor mecanice sunt orientative și reprezintă valorile medii .990 . se alege = 0. Randamentele mecanice Cuplele componente ale sistemului au randamentele mecanice medii statistic determinate în următoarele intervale de valori :  pentru lagărele cu rulmenți : = 0.1.975  pentru cuplele de tip cuplaj de legătură : = 0. care au fost determinate pe baza unor determinări experimentale .975 ∙ 0.97 . se alege = 0. se alege = 0.. 0. 0.945 ∙ 0.925 Pentru reductorul de turație (R.92 ...992 ∙ 0. se alege = 0. prin valorile randamentelor care au fost admise pentru calcul .985 ∙ 0.96 . Elemente de calcul dinamic 3.94 ∙ 0. Pentru sistemul care este proiectat .86 Iar sub formă procentuală : ∙ 100 0.985 = 0.T. 0. Pentru transmisia prin curele (T.C..992 = 0.2.3..99 .) : Evaluarea randamentelor se va face ca produs al randamentelor cuplelor care intră în componență : = ∙ = 0.945 Pentru întregul sistem de transmisii mecanice : = ∙ ∙ ∙ = 0.995 .985 = 0.2..992  pentru cuplele roată de curea conducătoare – curea condusă : = 0. În aceste condiții particulare .

la arborele II în exterior ( sau la ieșirea din R.2 … 1.Restul de 14% din puterea mașinii de acționare se consumă pentru învingerea frecării din toate cuplele și se transformă în căldură .4 18 .975 = 44.67 ∙ 0.la intrarea în reductorul de turație (R.37 kW = = ∙ = 46.la roata 2c si arborele IIc în interior : = = ∙ = 50.C.47 ∙ 0.52 ∙ 0.75 kW . ) : = ∙ = 44.47 kW .la ieșirea din transmisia prin curele (T.985 = 45.T.85 ∙ 0.94 = 47. Calculul puterilor nominale și maxime Puterea furnizată de motorul de acționare se transferă pe parcursul fluxului cinematic din aproape în aproape cu diminuări corespunzătoare în fiecare cuplă de pe parcurs .la roata 2 și arborele II în interior : = = ∙ = 45.85 kW .2.52 kW .la arborele pompei ( P ) : = ∙ = 43.T.) : = ∙ = 47.985 = 43.5 ∙ 0.985 = 46. 3.992 = 46.67 kW  la elementele de pe axa II-P : .5 kW b) Determinarea puterilor maxime din sistem : În timpul funcționării datorită fluctuațiilor parametrilor mașinii de acționare puterea suferă anumite fluctuații .37 ∙ 0. Principiul de transmitere al puterii ține seama de randament : a) Puterile nominale din sistem :  la elementele de pe axa M-Ic : = = = 50.5 kW  la elementele de pe axa IIc-I : .2.) : = ∙ = 46. se alege = 1.992 = 43.75 ∙ 0.6 . În consecință se consideră un coeficient de supra-sarcină : = 1.

.4 = 76.39 kW . = 644. = = .91 kW = = ∙ = 45.45 N ∙ m = 634.52 N ∙ m 19 .la motor .4 = 63.75 ∙ 1.T.93 kW  la elementele de pe axa II-P : .37 ∙ 1. Calculul momentelor de torsiune nominale și maxime : a) Momente nominale din sistem :  la elementele de pe axa M-Ic : .la ieșirea din transmisia prin curele ( T. = 9550 = 9550 .4 = 60.45 kW .T.3.la ieșirea din transmisia prin curele ( T.la roata 2c și arborele Iic în interior : = = ∙ = 47.C. roata 1c și arborele Ic : . = 9550 = 629.la roata 2c și arborele IIc în interior : .3 kW  la elementele de pe axa IIc-I : .4 = 61.la intrarea în reductorul de turație ( R. = 472. . .81 N ∙ m  la elementele de pe axa IIc-I : .5 ∙ 1.32 kW .la arborele II în exterior : = ∙ = 43.4 = 65.85 ∙ 1. = 9550 = 9550 . ) : = ∙ = 46.la intrarea în reductorul de turație ( R. ) : .4 = 62. .52 ∙ 1.C.4 = 66. ) : .2.45 kW . ) : = ∙ = 46.67 ∙ 1.Pe aceiași schemă se vor calcula puterile maxime :  la elementele de pe axa M-Ic : = = = ∙ = 50. = . .la arborele pompei ( P ) : = ∙ = 43.la roata 2 și arborele II în interior : = = ∙ = 44.5 ∙ 1.68 N ∙ m . = 9550 = 9550 = 9550 .47 ∙ 1.4 = 64.9 kW 3.

4 = .la roata dințată 1 și arborele I în interior : = . = 9550 = 9550 .la roata 2c și arborele IIc în interior : = . ) : = .52∙ 1.la roata 2 și arborele II în interior : = .52 N ∙ m b) Momente de torsiune maxime :  la elementele de pe axa M-Ic : ..45∙ 1. .32 N ∙ m .la roata 2 și arborele II în interior : .4 = 3720.02 ∙ 1. ∙ = 629.68 ∙ 1. = .84 N ∙ m =2678.91 ∙ 1. = 2657.la arborele pompei ( P ) : = ∙ = 2657. = 620. ∙ = 644.la ieșirea din transmisia prin curele ( T.4 = 902.52 ∙ 1.la arborele pompei ( P ) : = 9550 .la motor . ∙ = 2678.4 = 3807. .02 N ∙ m  la elementele de pe axa II-P : .la intrarea in reductorul de turație : = .84 ∙ 1. .77 N ∙ m .55 N ∙ m . . = . = 9550 = 9550 .la arborele II în exterior ( sau la ieșirea din R.T.4 = 888. = 2719. ∙ = 472. ∙ = 620.4 = 881.4 = 868.T.C. . = .23 N ∙ m . ∙ = 2719. = . .81∙ 1.47 N ∙ m .la arborele II în exterior ( sau la ieșirea din R. = .91 N ∙ m . . roata 1c și arborele Ic : = . = 9550 = 9550 = 9550 .4 = 3750. ∙ = 634. = . ) : = .  la elementele de pe axa II-P : . = 661.52 N ∙ m 20 .la roata dințată 1 și arborele I în interior : . . .93 N ∙ m  la elementele de pe axa IIc-I : . ) : .02 N ∙ m . . = .

21 .

Date inițiale de proiectare Pentru calcul au fost stabilite următoarele valori ale datelor inițiale : . . .2.poziția axelor transmisiei este orizontală cu axe paralele . .mașina de lucru este de tip pompă cu funcționare continuă .supra-sarcini și șocuri în regim moderat .5 kW . Schema de calcul pentru elementele geometrice și funcționale ale transmisiei prin curele 22 .45 .Capitolul 4 4. .numărul de schimburi la care se lucrează este trei .turația roții de curea conducătoare : = 1020 rot/min . Calculul transmisiei prin curele 4.raportul de transmitere al transmisiei prin curele : = 1.44 rot/min . 4. .momentul nominal de torsiune la roata conducătoare : = 472.1.puterea nominală la roata conducătoare : = 50.elementul de acționare este un motor electric asincron . . Schema transmisiei prin curele Transmisia prin curele cu componentele și elementele geometrice mai importante este prezentată în figura următoare : Fig.turația roții conduse : = 703. .1. 4.81 N∙m Condiții de funcționare pentru transmisie : .

5 x 8) SPA (11 x 10) SPB (14 x 13 ) (16 x 15 ) SPC (19 x 18) 8.roata conducătoare 2 .1 . Caracteristicile geometrice ale secțiunilor transversal ale curelelor trapezoidale înguste . Alegerea tipodimensiunii curelei Pentru transmisia prin curele în cazul sistemului de față se recomandă utilizarea cureleleor trapezoidale înguste .5 11 14 16 19 8 10 13 15 18 2 2. conform STAS 7192 .8 3. Se alege diametrul primitiv al roții conducătoare = 355 mm Dimensiunile secțiunii transversale a curelei sunt precizate în tabelul de mai jos : Elementele geometrice ale secțiunii Transversale a curelei h [mm] SPZ (8. Din monograma pentru alegerea curelelelor trapezoidale înguste reiese că mărimea de curea recomandată de standarde este de tip SPB = 140 … 400 mm .5 4 4.roata condusă și – elemente pe care se reazemă componentele sistemului Elemente intermediare – cureaua / curelele 4.83 23 .1.8 10 12 15 17 20 40°±1° Tipul curelei ( xh) a 𝛂 [grd] Configurația secțiunii Tabelul 4.3.

distanța dintre axele celor două roți ( A ) : Se recomandă : 0.03 .3) < A < 2 (355 + 499.4.02 … 0. ∙ = 2∙arcsin .73 = 3545.7 (355+ 499. Calculul elementelor geometrice ale transmisiei prin curele Elementele geometrice determinate prin calcul sunt : .04 Se alege ξ = 0.7 ( + )<A<2( + ) 0.33 °  unghiul de înfășurare pe roata conducătoare : = 180° .48°  unghiul de înfășurare pe roata condusă : = 180° + γ = 180° + 7.lungimea primitivă a curelei ( ): = 2∙A + ∙ ( + )+ . ξ = 0.01 < A < 1708.4.52° .6 Se alege A = 1100 mm .calculul unghiurilor de transmisie :  unghiul dintre ramurile transmisiei ( γ ) : γ = 2∙arcsin ∙ = 2∙arcsin . = = 2∙arcsin ∙ 0.52° = 172.0.064= 7.3+ 4.57 ∙ 854.diametrul primitiv al roții conduse : = ∙ ( 1 – ξ ) = 355 ∙ 1.3 mm Unde ξ = coeficientul de alunecare specifică .3 ) + 2200 + 1.3) 598.03 ) = 499.98 mm Se alege = 3550 mm 24 . ∙ ∙ = = 2∙1100 + ∙ ( 355 + 499.45 ( 1.γ = 180° – 7.diametrul primitiv al roții conducătoare : = 355 mm .52° = 187.

recalcularea distanței dintre axele celor două roți : = 2∙ 3550 = 2∙ = { +√ + ∙( + )+ ∙ .7.3) + .5° = 187.3 355 ] = .5.recalcularea unghiurilor de transmisie :  recalcularea unghiului dintre ramurile transmisiei ( γ ) : γ=2∙arcsin ∙ =2∙arcsin .5° = 172.raportul de transmitere al transmisiei prin curele : = 1. ∙ = = + ∙ ( 355 + 499. ) = = 1102 mm = .5°  recalcularea unghiului de înfășurare pe roata condusă : = 180° + γ = 180° + 7.74 +√ 2208.∙( ∙( + )+ ) 2 }= = {3550.5°  recalcularea unghiului de înfășurare pe roata conducătoare : = 180° .3 ] = = [2208.45 .3)+ +√ 3550 ∙ 355 .γ = 180° .44 rot/min 25 .turatia roții de curea conduse : = 703.74 +√ 83688 .∙(355+499. = =2∙arcsin 0. = ( 2208. Calculul elementelor cinematice .5° 4..065 = 7.3 2 2 1 .turația roții de curea conducătoare : = 1020 rot/min .

.68 este puterea pe care o poate transmite una din cele Z curele . se definitivează numărul de curele : = 5. este coeficientul numărului de curele Se alege Z = 6 curele 26 . f : f = 10 ∙ f = 10 ∙ unde :  X – numărul de roți de curea al transmisiei  – viteza periferică a curelei  – frecvența admisibilă 4.90 .0.. Calculul numărului de curele Pentru determinarea numărului de curele trebuie să se țină cont de regimul de funcționare al transmisiei : tipul motorului de acționare . tipul mașinii de lucru numărul de schimburi în care se lucrează și felul regimului de lucru .viteza periferică a curelei .frecvența îndoiturilor curelei .675 Hz = . ∙ ∙ . unde = 0. = 10. v : v= ∙ ∙ ∙ ∙ = ≤ ∙ . ∙ . Transmisia prin curele poate funcționa cu un număr Z de curele montate în paralel pe cele două roți . Determinarea numărului preliminar de curele se face cu relația : = ∙ ∙ ∙ . ∙ ∙ ∙ = = 18.448 .6 este coeficientul de funcționare care ține seama de condițiile de acționare și regimul de lucru – 1 este coeficientul de lungime al curelei – 16.99 este coeficientul unghiului de înfășurare Pe baza numărului preliminar de curele Z= = .949 m/s .904 curele .6.1. . = 4.

= = 3409. în radiani . . ..71 N .57 27 .3 . ∙ .35 α = 40° este unghiul format de flancurile canalului de curea al roţii β = 2. μ = ∙ = . este unghiul de înfăşurare pe roata conducătoare . se alege μ = 0.84 N Unde : μ = coeficient de frecare raportat μ = coeficient de frecare între curele şi roţile de curea μ = 0. ∙ . . ∙ = 2663. . ∙ . = 0. 0. .523 sin 20° = 0. Calculul elementelor dinamice Pentru determinarea forțelor care acționează asupra arborilor se determină mai întâi forța tangențială sau utilă după care se vor determina forțele din ramurile transmisiei : Fig. cos 20° = 0. acționând periferic la roata de curea conducătoare = = = ∙ ∙ ∙ = = ∙ = .45 . cos γ = 0.7. ∙ = . Forța utilă .991 ∙ ∙ .. 4.4.3.94 = 4. ∙ ∙ .709 rad .34 = . .

= R=√ ∙ = .4.13 N 2 ∙ R = √1 2262 1. .84 Elementele geometrice ale roţii sunt următoarele :  n – înălţimea canalului de curea deasupra liniei primitive  m – adâncimea canalului situat sub linia primitivă  f – distanţa de la marginea frontală a roţii la axa primului canal al acesteia  e – distanţa dintre axele secţiunilor a două canale învecinate  α – unghiul dintre flancurile canalului pentru curea  r – raza de racordare a marginii canalului 28 . corespunzătoare ca formă şi dimensiuni mărimii de curea utilizată . = 746.45 N 4. 4.8. Fig. Forma şi dimensiunile canalelor sunt reglementate prin STAS 1162-84 . Calculul dimensiunilor roţilor de curea Roţile de curea ale transmisiei prin curele au partea periferică dotată cu z canale . Forma periferică a roților pentru curelele trapezoidale .33 R = 4150. conform prevederilor din STAS 1162 .

= 355 mm = 499.7 mm 355 .28 = 471.3 .5= 120mm Diametrele interioare : Determinarea lăţimii celor două roţi : e ∙ Z -1 = = 120 mm 29 .3 + 8.5 mm e = 19 ± 0.3 mm 2∙f 19 ∙ (6 – 1 2 ∙ 12.3 mm Z = 6 curele Diametrele exterioare : = 14 mm = 4.28 = 327 mm 499.4 mm α = 34° ± 1° = = = = = Se alege 2∙n 2∙n -2∙m -2∙m 355+ 8.4mm 499.4 = 507.4 = 363.2 mm = 14 mm f = 12.

Calculul angrenajului cilindric cu dinţi în V 5.momentul de torsiune nominal la roata 1 : .durata de funcţionare a angrenajului : = 10000…20000 ore se alege = 18000 ore . Calculul de dimensionare Date iniţiale de proiectare .condiţiile de funcţionare  acţionarea se face cu un motor electric asincron de curent alternativ  maşina de lucru este de tip pompă  modul de încărcare al angrenajului – regim moderat – suprasarcina  factorul regimului de funcţionare : = 1.1.numărul de cicluri de solicitare ale roţilor la fiecare rotaţie completă : = =1 .0  coeficientul jocului la capul dintelui de referinţă : = 0.38 30 .02 N ∙ m .puterea nominală la roata 1 : = 45.25  coeficientul razei de racordare la piciorul dintelui de referinţă :  unghiul de înclinare a danturii : = 20° = 0.1.67 kW .turaţia roţii dinţate conduse 2 : = 156.numărul de dinţi al roţii dinţate conduse : = 90 dinţi .1.5 .44 rot/min .25 Elementele cremalierei de referinţă :  unghiul de presiune de referinţă în plan normal : = 20°  coeficientul înălţimii capului de referinţă în plan : = 1.Capitolul 5 5.turaţia roţii dinţate conducătoare 1 : = 703.raportul de angrenare şi de transmitere : = 4.32 rot/min .numărul de dinţi al roţii dinţate conducătoare : = 20 dinţi . Calculul organelor de maşini componente ale Reductorului de Turaţie 5. = 620.

pentru roata condusă se alege OLC50 STAS 880-80 : Caracteristicile mecanice ale materialului sunt : = 1900-2250 MPa .pentru roata condusă :  la solicitarea de contact = 530-710 . se alege = 800 MPa = 460 MPa Determinarea tensiunilor limită pentru fiecare roată : . se admite = 540 MPa .alegerea materialelor roţilor dinţate trebuie să respecte două criterii (criteriul de rezistenţă şi criteriul de economicitate ) şi să ţină cont de solicitările la care sunt supuse cele două roţi dinţate .Alegerea materialelor . se admite = 620 MPa  la solicitarea de încovoiere : = 380-600 .pentru roata conducătoare se alege OLC60 STAS 880-80 : Caracteristicile mecanice ale materialului sunt : = 2200-2700 MPa . se admite = 490 MPa 31 .pentru roata conducătoare :  la solicitarea de contact = 610-780 MPa . se alege = 900 MPa = 520 MPa . tratamentelor şi tensiunilor limită pentru cele două roţi : . se alege = 2000 MPa = 700-850 MPa . se alege = 2500 MPa = 800-950 MPa . se admite = 700 MPa  la solicitarea de încovoiere = 420-640 .

969 = 2.969 este factorul zonei de contact = 2.32 ∙ 18000 ∙ 1 = 16. .55 = 1.1. Pentru dimensionarea angrenajului se aplică criteriul de dimensionare : ∙ ∙ = (1..3) ∙ ∙ ∙ ± ∙ Unde : şi sunt factori de formă a dinţilor roţilor 1 şi 2 . Se determină în condiţiile în care angrenajul are profil necorijat ( x = 0 ) .2 şi sunt factori de corecţie a tensiunilor la baza dinţilor pentru materialele roţilor = 1.8 √ este factorul unghiului de înclinare a danturii =√ = 0.44 ∙ 18000 ∙ 1 = 75. = 2..87 ∙ ∙ ∙ şi sunt factori ai durabilităţii pentru solicitarea de contact = 60 ∙ = 60 ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ = 60 ∙ 703.46 dinţi ∙ ∙ = 20° ∙ ∙ .971 ∙ 10 cicluri = 60 ∙ 156.103 dinţi = 108.4128 este tensiunea admisibilă de contact pentru angrenaj = min ( şi ) = 539.8 este factorul de elasticitate al materialului roţilor = 189.49 ∙ √ = 2.49 ∙ 0.67 = 2.4 MPa = 0.Calculul de predimensionare Pentru dantura roţilor 1 şi 2 s-a ales unghiul de înclinare Numărul de dinţi al roţilor echivalente : = = = = = 24.882∙ 10 cicluri 32 .

882 ∙ 10 > 5 ∙ 10 => =1 este factorul raportului durităţilor flancurilor Se adoptă =1 = 0.995 = 390. = 5 ∙ 10 75.97 = 0.8 ∙ ∙ ∙ = 0.15 ∙ 18 .1.71∙ 10 > 3 ∙ 10 168.09 dinţi = ∙ = 109.87 ∙ ∙ ∙ = 0.44 ⇒ = 109. ∙ 2.8 ∙ 490 ∙ 1 ∙ 0. ∙ .31 ∙ . = 3 ∙ 10 759.995 = 0.55 = 1.971∙ 10 > 5 ∙ 10 16.138 = 451.87 ∙ ∙ ∙ = 0.82 ∙ 10 > 3 ∙ 10 => =1 sunt factorii relativi de sensibilitate ai materialului roţilor la concentratorii de la baza dintelui = 0. .8 ∙ 2.67 ∙ 1.04 Mpa ∙ ∙ = (1.4 MPa este tensiunea admisibilă de încovoiere pentru materialele celor două roţi = 0. .8 ∙ ∙ ∙ şi sunt factori ai durabilităţii pentru solicitarea de încovoiere Se compară cu şi cu . 6 ∙ 4.8 ∙ 540 ∙ 1 ∙ 0.97 = 419.31 ) Dimensionarea angrenajului se face la solicitarea de contact 33 .87 ∙ 620 ∙ 1 ∙ 1 53 . 3 = 90.8 ∙ ∙ ∙ = 0...04MPa = 0.87 ∙ 00 ∙ 1 ∙ 1 60 MPa = 0. 128 ∙ 0. Se observă că : < ( 20 < 90.09∙ 0. MPa Se alege = 539.3) ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ± ∙ .Se compară cu şi cu .04 MPa Se alege = 419.

67 mm = 6.63 = 0.9 ∙ 415.. ∙ .9) ∙ 5..8.9) ∙ ( +1) ∙ √ .25..02 N ∙ m = tensiunea admisibilă de contact pentru angrenaj = 539. ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ = raportul de angrenare şi de transmitere = 4.5 . .4 MPa = factorul de elasticitate al materialului roţilor = 189. ∙ .8.. = (0.8. = momentul de torsiune nominal la roată = 620.0.Calculul modulului angrenajului În situaţia dimensionării la solicitarea de contact se termină mai întâi distanţa dintre axe = (0.25 = factor de lăţime a roţii – pentru angrenaje cilindrice cu dinţi în V La reductoare într-o treaptă se recomandă = 0.0.0..06 mm ⇒ .. ..5 ∙ 75.57 = 0.63 = ∙ = 332.8 ∙ 415.8 √ = factorul zonei de contact = 2.38 mm Se alege = 6 mm 34 .5 mm = 374. = ∙ ∙ = = ∙ ∙ = 5. ∙ ∙ . ∙ .08 = (0. ∙ .5 ∙ √ 31 0 .9) ∙ 5..27 = (0.4128 = factorul unghiului de înclinare a danturii = 0.5+1) ∙ √ .3 Se alege = 0.8.969 = factorul regimului de funcţionare = 1.9) ∙ (4.0.0. ∙ .. . ∙ ∙ ..

35 .

cu dantură necorijată 36 . Calculul elementelor geometrice ale angrenajului cilindric cu dinţi în V Schiţa angrenajului Fig. Angrenajul cilindric cu dinții în V .1.1. 5.2.5.

14 ∙ 8.5197 mm o pasul normal al danturii : =π∙ = 3.Date preliminare privind definitivarea geometric a angrenajului .14 ∙ 8 = 25.înălţimile danturilor roţilor : o înălţimile capului dinţilor : = = = ∙ = 8 mm o înălţimile de picior a dinţilor : = = =( + )∙ = (1 + 0.diametrele roţilor : o diametrele cercurilor de divizare şi de rostogolire ( sunt egale pentru danturi cu profil necorijat ) : = = ∙ = ∙ 37 = 8.modulele şi paşii danturii : o modulul frontal = = .25) ∙ 8 = 10 mm o înălţimile totale a dinţilor : = =h= + = 8 + 10 = 18 .elementele cremalierei de referinţă :  unghiul de presiune de referinţă : = 20°  coeficientul înălţimii capului de referinţă : =1  coeficientul jocului la capul dintelui de referinţă : = 0.38 .unghiul de înclinare a danturii = 20° .25  coeficientul razei de racordare la piciorul dintelui de referinţă = 0.numărul de dinţi al roţii conducătoare = 20 .5197 ∙ 20 = 170.5197 = 26.12 mm o pasul frontal : =π∙ =π∙ = 3.modulul normal conform STAS 882-82 : = = 8 mm Calculul elementelor geometrice de bază ale angrenajului .394 mm .7518 mm . = 8.

5 = 129 Se alege = 130 38 . se alege = 15 mm o lăţimea necesară : = ∙ = 0.394 .2 ∙ 10 = 627.497 ∙ 0.497 mm o diametrele cercurilor de picior : = .945 = 110.394 ∙ 0.415 Se alege = 126 o lăţimea roţii conducătoare : = + 2 ∙ (1…3) = 126 + 2 ∙ 1.2 ∙ = 170.2 ∙ = 647.394 Se alege = 144 mm = .394 mm = +2∙ = 647.939 = 608 mm .394 – 2 ∙ 3 = 144.2 ∙ 10 = 150.distanţa între axele de referinţă ( egale pentru danturi cu profil necorijat ) : = = = ∙ .497 mm o diametrele cercurilor de bază : = ∙ cos = 170.5197 ∙ 76 = 647. = ∙ ∙( + )= ∙ (20 + 76) = 408.2 ∙ (2…5) = 150.497 + 2 ∙ 8 = 663.diametrele canalelor celor două roţi : = .945 mm .497 – 2 ∙ 3 = 621.394 mm = .394 + 2 ∙ 8 = 186.415 mm o lăţimea roţii conduse : = + = 15 + 110.415 = 125.lăţimile roţilor : o lăţimea canalului fiecărei roţi : = 10…20 mm .939 = 160 mm = ∙ cos = 647.497 .27 ∙ 408.2 ∙ (2…5) = 627.= = ∙ = ∙ = 8.497 mm o diametrele cercurilor de cap : = +2∙ = 170.497 Se alege = 622 mm .

grosimea discului roţii : S = (3…4) ∙ = 3.conicitatea : ⊲1:10 39 .Alte elemente de formă ale roţilor : . = (1…5) mm .razele de racordare : .teşitura de cap a dinţilor : f= = = 4 mm .5 ∙ 8 = 28 mm . se alege = = 3 mm .grosimea coroanei sub dantură : = (2…3) ∙ = 2.5 ∙ 8 = 20 mm .

realizată în planu n – n .reprezentând un detaliu asupra roţii conducătoare 1 Fig.reprezentând vederea în planul lateral a celor două roţi .reprezentând o secţiune normală pe direcţia flancurilor în contact ale celor două roţi . 5.1. Angrenajul astfel definit este reprezentat în patru proiecţii : .reprezentând vederea în planul vertical a celor două roţi . Sistemul de forţe al angrenajului cilindric cu dinţi în V Pentru determinarea componentelor sistemului de forţe ale angrenajului cilindric cu dinţii în V .2.3.5. se consideră angrenajul format din roata conducătoare 1 şi roata conducătoare 2 . Sistemul de forțe care acționează asupra roților dințate cilindrice cu dinți în V 40 .

o direcţie radială cu componentele şi .o direcţie tangenţială la cilindru cu componentele şi .pentru component axială : = =0 Se remarcă faptul că la angrenajul cilindric cu dinţi în V .04 N . 41 .pentru component radială : ∙ ∙ . . .pentru component tangenţială : = = = = ∙ . . ∙ = 17017. Forţa rezultată o descompunem în trei forţe după trei direcţii şi anume : . componentele axiale ale forţelor de angrenare sunt nule .73 N = 6595.Transmiterea mişcării şi puterii de la roata conducătoare la roata condusă se face prin dezvoltarea unei încărcări distribuite de-a lungul flancurilor dinţilor aflaţi în contact .o direcţie axială – paralelă cu direcţia axelor – cu componentele şi Pentru determinarea rezultantelor se vor scrie relaţiile : . . = = ∙ .

10 mm = = = 25 mm B = grosimea rulmentului =30..20 mm = 5.. de la mijlocul roții pînă la mijlocul lagărului l= = + = + + = 65 mm se alege se alege = 18 mm = 10 mm = 10.5. Calculul carcasei Se alege ca material pentru carcasă : fonta cenuşie 250 5. Schema de calcul a distanței l .50mm se alege B = 50 mm l= + + + = 65 + 18 + 10 + 25 = 118 mm se alege l = 120 mm 42 ... Alegerea distanţelor de la punctele de aplicaţie ale încărcării pe roţi şi reazeme Fig.2.3.1.. 5..2.

5) = 0.4..945 + 4 = 16..03 ∙ + (2.2.grosimea peretelui semi-carcasei inferioare : δ = 0.03 ∙ 408.9 ∙ 16 = 14.26 se adoptă δ 16 mm .5. cu precizarea principalelor elemente geometrice ale acesteia . Alegerea unor dimensiuni caracteristice ale carcasei Forma complexă a celor două semi-carcase şi dimensiunile mai importante ale acestora sunt prezentate detaliat în figura de mai jos . Forma și dimensiunile variantei de carcasă turnată din două bucăți .1) ∙ δ = 0.2. Fig.4 se adoptă = 14 mm 43 . 5..grosimea semi-carcasei superioare : = (0..8.

8 se adoptă h = 20 mm .9 ∙ 20 = 18 se adoptă = 18 mm .3 ∙ 16 = 20..distanţa de la planul de separaţie la talpă : H= +y+t unde : t = grosimea tălpii fără proeminenţe t = 24mm y = 30 … 50 mm se alege y = 40 mm H= .8…1) ∙ δ = 0.4 se adoptă S = 14 mm .grosimile nervurilor capacului şi a corpului carcasei : S = (0.raza de racordare a flanşelor cu carcasa : R = 2…10 mm se alege R = 6 mm .2…2) ∙ δ = 1.grosimea flanşei corpului carcasei : h = (1.5 mm .grosimea flanşei capacului carcasei : = (0.diametrele găurilor pentru şuruburi conform SR ISO 273 :  pentru şuruburile de fixare a tălpii : d = 26 mm  pentru şuruburile de fixare în zona lagărelor : = 22 mm  pentru şuruburile de fixare a flanşelor carcasei : = 17.9 ∙ 16 = 14. + 40 + 24 = 395.74 mm = 400 mm se adoptă 44 .8…1) ∙ h = 0.

D = 32.d = 20 mm .3.50 mm . Alegerea unor accesorii ale carcasei a.95 mm = 28.k = 13 mm . Configurația generală unei asamblări cu elemente filetate și caracteristicile geometrice ale componentelor Se alege şurub cu cap hexagonal .5.b = 46 mm conform STAS 4272 – 89 : Se alege piuliţă hexagonală de uz general .m = 16 mm conform STAS 4071 – 89 : 45 .S = 30 mm . 5.5. Alegerea elementelor filetate  alegerea elementelor filetate pentru zona flanşelor carcasei : Fig.2.

Se alege şaibă Grower conform STAS 7666 – 80 : .b = 54 mm Se alege piuliţă hexagonală de uz general conform STAS 4071 – 89 : .20 mm .D = 42.5 mm = 20.5 mm = 24.5 mm Se alege gaura de trecere conform SR ISO 273 : = 22 mm  alegerea elementelor filetate pentru zona capacelor : Se alege şurub cu cap hexagonal conform STAS 4272 – 89 : .d = 27 mm .k = 17 mm .5 mm Se alege gaura de trecere conform SR ISO 273 : = 26 mm  alegerea elementelor filetate pentru zona tălpii : Se alege şurub cu cap hexagonal conform STAS 4272 – 89 : .20 mm = 38.55 mm = 34.5 mm = 35.k = 15 mm .D = 39.S = 41 mm .S = 36 mm .d = 24 mm .b = 60 mm 46 .m = 19 mm Se alege şaibă Grower conform STAS 7666 – 80 : .95 mm .g = 4.g = 5.5 mm = 29.

5 mm = 39. Alegerea inelelor de ridicare Sunt organe de maşini standardizate STAS 3186 – 77 cu rolul de a facilita suspendarea şi transportul reductorului de turaţie . Fig.5 mm Se alege gaura de trecere conform SR ISO 273 : = 30 mm b.m = 22 mm conform STAS 4071 – 89 : Se alege şaibă Grower conform STAS 7666 – 80 : . 5. Forma și dimensiunile inelului de ridicare tip șurub și a locașului de fixare Dimensiunile inelelor de ridicare .g = 6 mm = 27.Se alege piuliţă hexagonală de uz general .6.d = 16 mm = 34 mm = 34 mm = 59 mm conform STAS 3186 – 77 sunt următoarele : 47 .

- l = 24 mm h = 36 mm e = 11 mm b = 12.7.d = 16 mm . Dopul filetat . = 6. 5.5 kN c.k = 6 mm 48 conform STAS 5304 – 80 sunt . Alegerea dopului de golire filetat Este un organ de maşini standardizat utilizat pentru scurgerea uleiului din carcasă Fig.3 kN = 12. forţa maximă de utilizare .D = 18.5 mm c = 3 mm t = 32. garnitura de etanșare și configurația carcasei cu bosaj și gaură filetată pentru dop Dimensiunile dopului de golire filetat următoarele : .S = 17 mm .9 mm .5 mm = 40 mm forţa maximă de utilizare .

garniture pentruu etanșare și bosajul carcasei pentru montaj - d = 20 mm = 8 mm = 54 mm = 18 mm D = 32 mm a = 8 mm b = 14 mm = 5 mm l = 48 mm = 36 mm = 24 mm 49 . 5. Alegerea dopului de aerisire Se alege dop de aerisire şi are următoarele dimensiuni : Fig. Forma și dimensiunile dopului de aerisire .= 24 mm .8.l = 23 mm = 26 mm d.b = 14 mm .

g = 3mm e.d = 4 mm = 4.. caracteristicile dimensionale și modul de fixare a acestuia Capacul de vizitare 200 x 150 are următoarele dimensiuni : = 260 mm = 210 mm = 230 mm = 180 mm = 130 =. Capacul de vizitare .g=1 = 6 buc 50 .9. Alegerea formei şi dimensiunile capacului de vizitare Are rolul de a permite accesul în vederea controlului angrenajului . Fig.5 mm .5 mm = 1 mm = 3. 5.

Construcția .diametrul tijei ( jojei ) : = 2…5 mm se alege = 4 mm . 5.5 = 7 mm .diametrul manşonului ( teaca ) cu guler : = + 0. Alegerea indicatorului de nivel Are rolul de a determina nivelul la care se află uleiul în carcasa angrenajului Fig.diametrul capului filetat al butonului de înşurubare : d = 10…16 se alege d = 14 mm .5 = 4.. dimensiunile caracteristice și amplasarea unui indicator de ulei cu jojă .5 mm = + 2…3 = 4.8 mm .5 = 4 + 0.5 ∙ 14 = 21 mm 51 . 2) ∙ d = 1.f.5) ∙ d = 14 ∙ 1.diametrul butonului de manevrare : D = (1.poziţionarea axei indicatorului : α = 45° faţă de peretele carcasei .2 = 16..lungimea de înşurubare a capului : h = (0.5 … 1.2 .5 + 2.10.

11. O altă configuraţie opţională . Fig. propie zonei de separaţie a celor două semicarcase .în vecinătatea flanşelor de prindere . în condiţiile în care capacul carcasei – care este dotat cu inele de ridicare – este demontat . Alte elemente ale carcasei : Urechile de prindere şi canalele pentru ungere Urechile de prindere sunt configuraţii proprii corpului carcasei .sunt canalele speciale pentru colectarea şi ghidarea lubrifiantului . 5. Configurațiile urechilor de prindere și a canalelor speciale pentru ungere ale corpului carcasei Schema de amplasare a şuruburilor 52 . care servesc la suspendarea acesteia .g.

în poziţia lor de lucru Fig. piliţe ) au rolul de fixare a celor două semicarcase . 5.12. Calculul elementelor subansamblului arborelui conducător I 53 .3.Elementele de asamblare filetate ( şuruburi . Schema generală de dispunere a șuruburilor de fixare ale carcasei 5.

1.componenta radială : = 6595.momentul de torsiune maxim la roata 1 : = 1449. .3.12 N ∙ m .12 m b. . Felul şi caracterul solicitării Sub acţiunea incărcărilor .regimul este variabil de alternant simetric .5.04 N . arborele este supus la următoarele solicitări : .distanţa dintre reazeme : l = 0.momentul de torsiune maxim la arboreal I în exterior ( la intrarea în RT ) : = 1472. Calculul arborelui I a.solicitarea de torsiune – regimul este variabil de tip pulsator 54 .solicitarea de încovoiere .73 N .86 N ∙ m .componenta tangenţială : = 17017. Date iniţiale Forţele şi momentele care acţionează asupra arborelui vin din partea pinionului Încărcările care acţionează sunt : .componenta axială : =0 .

reacţiunile . schema de calcul simplificată . Schema de încărcare .c. diagramele de eforturi secţionale 55 .

86 = 0 = ∙ l = 8508. . = 8508.În plan vertical : =0: =0: ∙l∙ 2l - ∙ 2l = 0 ⟹ ∙l=0⟹ = = = = .86 = 9125. = 3297.12 = 1021.86 – 17017. .47 N 32 .86 ∙ 0.86 N Verificare : =0: + =0 8508.04 + 3297.52 – 6595.70 N ∙ m se consideră drept acoperitor şi constant pe toată porţiunea cuprinsă între secţiunea 3 şi 4 = .52 N = 3297. = 1449.52 = 0 = ∙ l = 3297.52 ∙ 0.52 = √832 336.86 N ∙ m d.86 N = 8508.52 N Verificare : =0: + =0 3297.47 N = = = e.06 N ∙ m În plan orizontal : =0: =0: ∙l∙ 2l - ∙ 2l = 0 ⟹ ∙l=0⟹ = = = = .12 = 395. Calculul momentelor echivalente În secţiunea 1 : =0N∙m 56 .65 = = = 9125.73 + 8508. Determinarea reacţiunilor în reazeme : =√ = √8508.

∙ = √1021.12 N ∙ m = 1472.05 N ∙ m =√ = 0. 5 ∙ 1 2.12 N ∙ m 3 5. 0 = √11 1 2. În secţiunea 4 : = = .06 = 1680.01 = = = 1472.06 3 5.În secţiunea 2 : =√ = 1095.75 = .12 = √282 .62 N ∙ m În secţiunea 3: = = . 8= = √1021. = 1472. 0 0.12 N ∙ m f. Alegerea materialului şi stabilirea tensiunilor admisibile : Pentru arborele I se alege OLC 60 conform STAS 880-80 iar caracteristicile materialului ales sunt următoarele : = 2250 – 2750 = 850 – 1000 = 580 = 90 – 120 Se alege = 105 Se alege Se alege = 2500 = 925 = 70 – 90 Se alege = 80 57 .

63 + 6 = 60.93 mm g2. .43 + 5. Determinarea diametrelor critice în principalele secţiuni Pentru secţiunea 3 : = max ( . .1 = 2.63 mm + = 54.6 = 45.9 = 29.5 = 54.5 ∙ ⇒ varianta A este viabilă şi se va opta pentru construirea arborelui prin metoda A . ∙ ∙ = √ 3 65.1 mm Se observă că x > 2. Forme constructive Varianta A – pinion montat cu pană pe arborele I se alege se alege se alege se alege se alege se alege = 55 mm = + 5 = 55 + 5 = 60 mm = = + 5 = 60 + 5 = 65 mm = + 5 = 65 + 5 = 70 mm = + 5 = 70 + 5 = 75 mm = + 10 = 75 + 10 = 85 mm Verificarea compatibilităţii variantei A x= 2.5 = 50.5 ∙ 8 = 20 mm < 29. 58 . =√ = ∙ ∙ ) = 1680.5 ∙ –( + )= -( + 5. Calculul de dimensionare al arborelui g1.63 mm Pentru secţiunea 4 : =√ = ∙ ∙ =√ ∙ .g. ∙ ∙ =√ √16311 .4) = 72 – 42.62 N ∙ m ∙ .43 mm + = 45.

7 ∙ 55 = 93. 1.2.. Calculul asamblărilor cu pene la arborele I În secţiunea 4 Pentru această asamblare se cunosc : = 55 mm = (1.3 mm = l – b = 90 – 16 = 74 mm Verificarea la solicitarea de contact = ∙ ∙ ∙ ∙ < = 1051.3.8) ∙ = 1..52 N ∙ m d = = 55 mm h = 10 mm = 74 mm 59 .4 .5 se alege = 94 mm Elementele geometrice ale penei şi ale asamblării cu pană paralelă se aleg în funcţie de recomandările STAS 1004-81 b = 16 mm h = 10 mm l = 90 mm = 6 mm = 4. Definitivarea dimensiunilor Forma finală este varianta B şi dimensiunile finale sunt următoarele : = 55 mm = 60 mm = 75 mm = = 65 mm 5.g3.

Calculul de alegere al rulmenţilor Rolul rulmenţilor este de a reyema subansamblul rotitor – arbore conducător .75 unde : . Pentru calculul rulmenţilor sunt cunoscute diametrele fusurilor : = = = 65 mm Se mai cunosc cele două forţe : = = = = 9125. Încarcările şi solicitarea rulmentului este radială .3. Se va folosii un tip de rulmenţi radiali .34 => asamblarea cu pană a fost bine efectuată 5.47 N Stabilirea acestor diameter au fost făcute în calculul de arbori .= 115 = < ∙ ∙ .V = factor care ţine seama de inelul rotitor Pentru rulmenţii la care inelul rotitor este interior V = 1 . ( presiunea admisibilă de contact ) ∙ ∙ = = 103. = =V∙X∙ ∙ ∙ = 9125.3.6 = 14600. Se accesează catalogul de rulmenţi din care se extrag tipodimensiunile de rulmenţi radiali .47 ∙ 1. Se recomandă ca rulmenţii sa fie cu role cilindrice pe un singur rând .X = coeficient al forței radiale X=1 sunt calculate = factor care ține seama de temperatură =1 60 .

.52 milioane de rotații = 10000…20000 ore = durata de funcţionare a angrenajului : se alege = 18000 ore = = 558.75 ∙ 6.33 = ∙ .82 rot/min = 14600.3 .52 N = 99 kN d D [mm] 120 140 140 B [mm] 23 33 48 Capacitatea de încarcare dinamica [kN] 118 179 179 - NU213 NU313 NU2313 - 65 65 65 - Se alege din catalog rulmentul radial cu role cilindrice pe un rând cu seria NU213 care are = 118 > = 99 kN și are următoarele dimensiuni : d = 65 mm D = 120 mm B = 23 mm 61 .- = factor de dinamicitate (1. L = durabilitatea efectivă L= ∙ ∙ pentru rulment p = 3.. √603.6 Determinarea capacității de încărcare dinamică efectivă = ∙√ p = exponent al durabilitășii rulmentului . ∙ = = 603.52 = 14600.839 = 99854. 1.75 ∙ Seria rulmentului .8) se alege = 1.

.73 N .4. Date iniţiale Forţele şi momentele care acţionează asupra arborelui vin din partea pinionului Încărcările care acţionează sunt : . .63 N ∙ m .Alegerea capacului se face corelând diametrul D al capacului cu diametrul D al rulmentului ales . Calculul elementelor subansamblului arborelui condus II 5. D = 120 mm = 180 mm = 150 mm = 14 mm b = 14 mm e = 20 mm = 6 șuruburi M12 5.4.71 N ∙ m .componenta radială : = 6595.1. Calculul arborelui II a.momentul de torsiune maxim la arboreal I în exterior ( la intrarea în RT ) : = 5290.componenta tangenţială : = 17017.04 N 62 .momentul de torsiune maxim la roata 2 : = 5371.

regimul este variabil de alternant simetric .componenta axială : =0 .distanţa dintre reazeme : l = 0. arborele este supus la următoarele solicitări : .solicitarea de încovoiere .solicitarea de torsiune – regimul este variabil de tip pulsator 63 ..12 m b. Felul şi caracterul solicitării Sub acţiunea incărcărilor .

reacţiunile . schema de calcul simplificată . diagramele de eforturi secţionale 64 . Schema de încărcare .c.

În plan vertical : =0: =0:

∙l∙ 2l -

∙ 2l = 0 ⟹ ∙l=0⟹

= =

= =

. .

= 8508.86 N = 8508.86 N

Verificare : =0: + =0 8508.86 – 17017.73 + 8508.86 = 0 = ∙ l = 8508.86 ∙ 0.12 = 1021.06 N ∙ m În plan orizontal : =0: =0:

∙l∙ 2l -

∙ 2l = 0 ⟹ ∙l=0⟹

= =

= =

. .

= 3297.52 N = 3297.52 N

Verificare : =0: + =0 3297.52 – 6595.04+ 3297.52 = 0 = ∙ l = 3297.52 ∙ 0.12 = 395.70 N ∙ m se consideră drept acoperitor şi constant pe toată porţiunea cuprinsă între secţiunea 3 şi 4 = . = 5371.63 N ∙ m d. Determinarea reacţiunilor în reazeme : =√ = √8508.86 = 9125.47 N 32 .52 = √832 336.65 =

=

= 9125.47 N = = =

65

e. Calculul momentelor echivalente În secţiunea 1 : =0N∙m În secţiunea 2 : =√ = 1095.05 N ∙ m =√ = 0.75 = . ∙ = = √1021.06 3 5. 0 = √11 1 2.01 =

= 5290.71 N ∙ m 3 5. 0 0. 5 ∙ 52 0. 1 = √221 2851.2 =

= √1021.06 = 4710.92 N ∙ m În secţiunea 3: = = . În secţiunea 4 : = = .

= 5290.71 N ∙ m = 5290.71 N ∙ m

f. Alegerea materialului şi stabilirea tensiunilor admisibile : Pentru arborele II se alege OLC 50 conform STAS 880-80 iar caracteristicile materialului ales sunt următoarele : = 2050 – 2400 = 750 – 900 = 520 = 90 – 115 Se alege = 105 Se alege Se alege = 2200 = 825

= 65 – 85

Se alege

= 75

66

g. Calculul de dimensionare al arborelui g1. Determinarea diametrelor critice în principalele secţiuni Pentru secţiunea 3 : = max ( ; =√ =
∙ ∙

) = 4710.92 N ∙ m
∙ . . ∙ ∙

=√

= √ 5 232.15= 77.03 mm

+

= 77.03 + 9 = 86.03 mm

Pentru secţiunea 4 : =√ =
∙ ∙

=√

∙ .

. ∙

= √3 21 2.03 = 69.94 mm

+

= 69.94 + 7.5 = 77.44 mm

g2. Forme constructive Variante A – pinion montat cu pană pe arborele II

se alege se alege se alege se alege se alege se alege

= 80 mm = + 5 = 80 + 5 = 85 mm = = + 5 = 85 + 5 = 90 mm = + 5 = 90 + 5 = 95 mm = + 5 = 95 + 5 = 100 mm = + 10 = 100 + 10 = 110 mm

67

Calculul asamblărilor cu pene la arborele II În secţiunea 4 Pentru această asamblare se cunosc : = 80 mm = (1. g3.8) ∙ = 1.4 .4. 1.5 ∙ ⇒ varianta A este viabilă şi se va opta pentru construirea arborelui prin metoda A ..4 = 255.4 mm = l – b = 125 – 22 = 103 mm 68 .5 ∙ –( + )= -( + 5..5 ∙ 8 = 20 mm Se observă că x > 2.7 ∙ 70 = 136 se alege = 136 mm Elementele geometrice ale penei şi ale asamblării cu pană paralelă se aleg în funcţie de recomandările STAS 1004-81 b = 22 mm h = 14 mm l = 125 mm = 9 mm = 5.4) = 311 – 55. Definitivarea dimensiunilor Forma finală este varianta A şi dimensiunile finale sunt următoarele : = 80 mm = 85 mm = 100 mm = 90 mm 5.2.Verificarea compatibilităţii variantei A x= 2.6 = 2.

08 N ∙ m d = = 80 mm h = 14 mm = 103 mm = 115 = > ∙ ∙ .Verificarea la solicitarea de contact = ∙ ∙ ∙ ∙ < = 3779.1 ∙ 80 = 168 se alege l = 160 mm = l – b = 160 – 22 = 138 mm Se recalculează == < ∙ ∙ . ∙ ∙ = 168 mm = = 97.38 => există riscul de a nu rezista solicitării Se recalculează = 2.80 => asamblarea cu pană a fost bine efectuată În secţiunea 3 Pentru această asamblare se cunosc : = 100 mm = = 126 mm 69 . ∙ ( presiunea admisibilă de contact ) ∙ = = 171.

47 N 70 . Încarcările şi solicitarea rulmentului este radială . ∙ ( presiunea admisibilă de contact ) ∙ ∙ = = 86. Se va folosii un tip de rulmenţi radiali .08 N ∙ m d = = 100 mm h = 16 mm = 97 mm = 115 = < ∙ .4.Elementele geometrice ale penei şi ale asamblării cu pană paralelă se aleg în funcţie de recomandările STAS 1004-81 b = 28 mm h = 18 mm l = 125 mm = 10 mm = 6. Se recomandă ca rulmenţii sa fie cu role cilindrice pe un singur rând .57 => asamblarea cu pană a fost bine efectuată 5.3. Calculul de alegere al rulmenţilor Rolul rulmenţilor este de a reyema subansamblul rotitor – arbore conducător .4 mm = l – b = 125 –28 = 97 mm Verificarea la solicitarea de contact = ∙ ∙ ∙ ∙ < = 3779. Pentru calculul rulmenţilor sunt cunoscute diametrele fusurilor : = = = 90 mm Se mai cunosc cele două forţe : = = = = 9125.

V = factor care ţine seama de inelul rotitor Pentru rulmenţii la care inelul rotitor este interior V = 1 . ∙ = = 158.X = coeficient al forței radiale X=1 sunt calculate = factor care ține seama de temperatură =1 = factor de dinamicitate (1.. L = durabilitatea efectivă L= ∙ ∙ pentru rulment p = 3.47 ∙ 1.Stabilirea acestor diameter au fost făcute în calculul de arbori . Se accesează catalogul de rulmenţi din care se extrag tipodimensiunile de rulmenţi radiali .33 = ∙ .8) se alege = 1.6 Determinarea capacității de încărcare dinamică efectivă = ∙√ p = exponent al durabilitășii rulmentului .6 = 14600.75 unde : .05 rot/min 71 .81 milioane de rotații = 10000…20000 ore = durata de funcţionare a angrenajului : se alege = 18000 ore = = 147. = =V∙X∙ ∙ ∙ = 9125. 1..3 .

476 = 65352. √1 d .35 kN și are următoarele dimensiuni : d = 90 mm D = 160 mm B = 30 mm Alegerea capacului se face corelând diametrul D al capacului cu diametrul D al rulmentului ales .= 14600. D = 160 mm = 230 mm = 195 mm = 18 mm b = 18 mm e = 25 mm = 6 șuruburi M16 72 .75 ∙ Seria rulmentului .95 N = 65.75 ∙ 4.35 kN D [mm] 160 190 190 B [mm] 30 43 64 Capacitatea de încarcare dinamica [kN] 183 322 330 - NU218 NU318 NU2318 - 90 90 90 - Se alege din catalog rulmentul radial cu role cilindrice pe un rând cu seria NU218 care are = 183 > = 65.05 = 14600.

73 .2.1.Capitolul 6 6. Condiții pentru semifabricate Piesele turnate din fontă sau oțel trebuie să corespundă prescripțiilor din STAS 568-82 și STAS 600-74 . Condiții tehnice generale de calitate și norme de tehnica securității muncii 6.1. Condiții tehnice generale de calitate Condițiile tehnice de calitate stabilesc prescripțiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească execuția .verificarea calității pieselor .condiții pentru montare .1.condiții pentru piesele componente executate prin prelucrări mecanice . organelor de legătură și reductorului de turație trebuie să corespundă documentației de execuție și standardelor în vigoare . iar adaosurile și abaterile la dimensiuni vor fi conform STAS 2171-70 .condiții pentru semifabricate . 6. conico-cilindrice și conice .1. Condiții pentru materiale Materialele din care sunt executate elementele componente ale mecanismelor sistemului de transmisii mecanice . Piesele forjate vor respecta condițiile din STAS 1097/1-74 . Adaosurile de prelucrare și abaterile la dimensiuni vor fi conform STAS 1592/1-74 pentru piesele din fontă și respective STAS 1592/2-74 pentru piesele turnate din oțel . Piesele turnate din oțel vor fi supuse unui tratament termic de detensionare . montarea și verificarea reductoarelor de turație cu angrenaje cilindrice . Condițiile tehnice de calitate se referă la următoarele aspecte : .condiții pentru materiale .condiții pentru încercarea reductoarelor 6.

6. suflate și uscate cu aer comprimat . Caracteristicilor mecanice se determină conform standardelor în vigoare . spălate . 6.3. grunduite și vopsite cu vopsea rezistentă la produse petroliere . 74 . cu excepția capetelor arborilor . La semifabricatele executate prin forjare nu se admit defecte ca : suprapuneri de material . iar la bandajele danturate se vor lăsa lateral . abaterile la dimensiuni precum și cele de formă și de poziție trebuie să respecte desenele de execuție . vor fi curățate . arsuri ale oțelului . Verificarea calității pieselor Verificarea aspectului pieselor componente se face cu ochiul liber . Ele nu trebuie să aibă defecte vizibile . Condiții pentru montare Piesele componente ale sistemului și îndeosebi ale reductorului de turație . Piesele aflate în mișcare de rotație cu viteze periferice v < 15 m/s vor fi echilibrate static . etc . Suprafețele exterioare ale reductorului . Montarea rulmenților pe arbori se face prin încălzirea în baie de ulei .Adaosurile pentru executarea epruvetelor . necesare executării încercărilor în vederea determinării caracteristicilor mecanice . iar cele care au viteza v > 15 m/s se vor echilibra dinamic . după care vor fi curățate . se vor lăsa la arbori la unul din capete .1.5. Verificarea formei și a dimensiunilor se face cu instrumente universale de măsură .4.1. Condiții pentru piesele componente executate prin prelucrări mecanice Forma și dimensiunile pieselor prelucrate prin așchiere . Suprafețele pieselor situate în interiorul reductoarelor . care nu vin în contact cu alte piese .1. Calitatea suprafețelor pieselor trebuie să respecte indicațiile din documentația de execuție . vor fi ajustate înainte de montare . 6. vor fi vopsite . pe epruvete din același material și lot de tratament termic .

80℃ . Temperatura carcasei în zona lagărelor la sarcina maximă nu trebuie să depășească dupa stabilizare . se vor lua măsuri pentru remediere .la executarea lucrărilor de ajustaj cu polizoarele manuale se va verifica strângerea discului abraziv și se va monta apărătoarea de protecșie a acestuia . fără zgomote .1. 6. se va face cu ajutorul mijloacelor de ridicare 75 . pierderi ale lubrifiantului sau încălziri anormale . verificând pata de contact pe ambele flancuri ale dinților . vibrații . Încercarea la funcționare în sarcină se va face în trei trepte de încărcare : 30% . Pentru fiecare treaptă de încărcare încercarea va dura 2 ore pentru un sens de rotație și o ora pentru celălalt sens . Se va determina jocul între flancurile dinților .2 Norme de tehnica securității muncii Lucrările de lăcătușărie .efectuarea lucrărilor se va face numai de personal calificat în acest scop .lucrările de ajustaj manul se vor executa numai după ce piesa este bine fixată în dispozitivul de strângere . În cazul în care reductorul nu corespunde la încercarea în sarcină se vor lua măsuri pentru remediere . pentru fiecare sens de rotație . Acestea trebuie să aibă un mers liniștit . În cazul în care aceasta nu corespunde prescripțiilor . vibrații . Reductoarele de turație se vor încerca la funcționarea în gol . 60% și 100% din puterea nominală . încălzire excesivă . În timpul încercării se va urmări ca reductorul să nu prezinte zgomote anormale .6. la turația nominală a reductorului . în special în zona lagărrelor . care va fi echipat cu echipamentul de lucru și de protecție corespunzător .montarea elementelor a căror greutate depășește efortul fizic permis muncitorilor . ajustare și de montaj se vor executa cu respectarea următoarelor norme de protecția muncii : . timp de o oră .6 Condiții pentru încercarea reductoarelor După montarea reductoarelor se va verifica dacă arborii se rotesc ușor și uniform cu mâna . pierderi de lubrifiant .

sculele și uneltele de mînă care sunt utilizate vor fi confecționate din materiale corespunzătoare și vor fi în stare bună .uneltele de percuție nu trebuie să aibă fisuri . pentru a evita pornirea accidentală a reductorului . sub comanda unui șef de echipă . muncitorii vor purta ochelari de protecție . reductorul se va opri .zilnic . care va repartiza fiecărui muncitor sarcinile de lucru și va da comenzile de lucru necesare .se interzice verificarea danturii roților dințate și a elementelor reductorului în timpul funcționării acestuia . suprafețe deformate sau înflorite . muncitorii vor verifica dacă uneltele de mână sunt în stare bună de funcționare Rodarea și încercarea reductoarelor de turație se va face pe standuri de probă special amenajate ..piesele în mișcare vor fi prevăzute cu apărătpri de protecție sau cu împrejurimi speciale .în timpul executării operațiilor la care se pot desprinde așchii . înainte de începerea lucrului . cu greutate mare .tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a sculelor pneumatice trebuie să corespundă debitului și presiunii de lucru nominale . iar zona de lucru va fi asigurată pentru a proteja personalul muncitor din apropiere .mijloacele de ridicat trebuie să respecte prescripțiile prevăzute în normativele ISCIR . aceștia vor lucra în echipă . În timpul încercărilor se vor respecta următoarele norme de protecția muncii : . SE LUCREAZĂ” . 76 . care necesitămai mulți muncitori . fixarea acestora pe racorduri va fi asigurată cu coliere metalice . la întrerupătorul tabloului electric se va așeza o placă pe care va fi inscipționat “ NU CUPLA .cozile și mânerele de lemn a sculelor de mână vor fi netede și bine fixate .în cazul montării pieselor voluminoase .pentru efectuarea verificărilor și a intervențiilor necesare .

Rezistența Materialelor și Desen Tehnic . Noțiunile teoretice cu carer sau operat în cadrul proiectului sunt : Mecanică . Proiectul al Organe de Mașini este un instrument important care asigură pregătirea viitorului inginer în domeniul transmisiilor mecanice . Materialele utilizate sunt materiale standardizate românești de uz general . format și un desen de execuție .Capitolul 7 Concluzii generale finale Proiectul la Organe de Mașini cuprinde calculele efectuate pentru principalele componente ale unui sistem de transmisii mecanice : transmisia prin curele ( TC ) . reductorul de turație ( RT ) și cuplaje ( și ) . altele au fost dimensionate pe baza proporționalității cu reperele cu care se află în legătură . Memorialul de calcul justificativ este însoțit de un pachet grafic având în componență desenul de ansamblu . Piesele de importanță deosebită au fost dimensionate pe baza calculului de rezistență . Piesele au fost supuse diferitelor tratamente termice în vederea ridicării performanțelor caracteristicilor mecanice . format al ansamblului arborelui II în care pinionul este îmbinat cu roata condusă cu ajutorul penelor . . 77 .

..... Construcția și funcționarea sistemului de transmisii ....................27 4.. Alegerea tipodimensiunii curelei ..............................2.17 3..............................10 CAPITOLUL 3 3.3....................... Date inițiale de proiectare ....................15 3...5.......................................................................62 78 ............ Calculul carcasei ....................................4............................................ Calculul dimensiunilor roților de curea .......... Calculul elementelor subansamblului arborelui condus II ............ Calculul numărului de curele ............................23 4..........................22 4..42 5...................22 4....................4..............................................2.......................21 CAPITOLUL 4 4......... Calculul organelor de mașini componente al reductorului de turație ........ Sinteza mărimilor cinematice si dinamice calculate ...................................................................54 5.......................2 2.1.29 CAPITOLUL 5 5......... Calculul elementelor subansamblului arborelui conducător I ...............24 4.............. Calculul transmisiei prin curele ...........1 CAPITOLUL 2 2.............................................. Calculul elementelor geometrice ale transmisiei prin curele ..8........3..................2............................. Schema transmisiei prin curele ..........15 3............................2 2......................26 4..... Calculul cinematic și dinamic .....................................31 5......................... Calculul angrenajului cilindric cu dinți în V ..........1... Elemente de calcul dinamic ......1...........................................................................................7..................3..................................................................2 Construcția și funcționarea sistemului de transmisii mecanice proiectat...28 4......... Calculul cinematic ...... Considerații generale asupra sistemelor de transmisii mecanice.............31 5.................................... Calculul elementelor dinamice ...6...........................................Cuprins CAPITOLUL 1 Introducere ............ Calculul elementelor cinematice ..23 4.........1.................

......................................... Norme de tehnica securității muncii .....73 6.. Condiții tehnice generale de calitate și norme de tehnica securității muncii ................................1.............................75 CAPITOLUL 7 Condiții generale finale .............................................2.............73 6.........................CAPITOLUL 6 6..............................................................77 79 ................................ Condiții generale de calitate ..................................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->