Lecţia-formă de bază a practicării exerciţiilor fizice3.1.

Lecţia - formă de bază a organizării procesului instructiv-educativ Lecţia este principala modalitate de organizare şi desfăşurare a p r o c e s u l u i d e învăţământ. Cerghit, L, 1983, o consideră „unitate dialectică funcţională centrată peobiective, care implică conţinuturi didactice şi strategii de desfăşurare şi evaluare binedeterminate". Ea reprezintă cadrul în care se realizează interacţiunea factorilor procesuluiinstructiv-educativ: profesorelev, scop, conţinut, metode, tehnologii didactice. înDicţionarul descriptiv şi explicativ de noţiuni şi termeni, 2002 pag. 227, lecţia de educaţiefizică este definită ca fiind „formă de bază a organizării şi desfăşurării procesuluiinstructiv-educativ, unitate didactică, metodică şi educativă a procesului de învăţământ".Putem considera lecţia ca o modalitate (formă) de bază în organizarea, într-un cadruspecial, a activităţii prin care se realizează un proces instructiv-educativ bilateral profesor-elevînscopulperfecţionării acestora.Consideraţia,călecţiaesteformădebazăîndesfăşurareaactivităţiideeducaţiefizică,poatefiargumentatăastfel: • este cuprinsă în Planul-cadru de învăţământ, ca f o r m ă o b l i g a t o r i e atâtpentruprofesorcâtşipentruelevi;•se realizează sub conducerea unui specialist cu studii superioare; • s e ( c u şcolară; • permite realizarea permanentă e unităţii predare - învăţare - evaluare;•realizează obiectivele educaţiei fizice şi sportului.Î n p r o c e s u l d e î n v ă ţ ă m â n t , l e c ţ i a s e b a z e a z ă p e e x e c u ţ i a d i v e r s i f i c a t ă a exerciţiului fizic. Este p r e z e n t ă p e p a r c u r s u l u n ei l u n g i p e r i o a d e d e v â r s t ă d i n v i a ţ a o m u l u i (grădiniţă, învăţământul primar, gimnazial, liceal), perioadă s u b o r d o n a t ă procesului de educare şi dezvoltare a personalităţi umane.C a disciplină obligatorie din trunchiul comun, educaţia fizică se reflectă într-un d e s f ă ş o a r ă o d u r a t ă î n t r - u n d e t i m p b i n e d e t e r m i n a t 5 0 minute);•prevederile conţinutului lecţiei sunt stabilite prin programa

Object 1

Object2

număr de:• 1 - 2 a c t i v i t ă ţ i l a î n v ă ţ ă m â n t u l p r e ş c o l a r ; • 2-3 ore la învăţământul primar, clasele I -a IV-a;• 2 - 3 o r e l a î n v ă ţ ă m â n t u l g i m n a z i a l

şi liceal, clasele a V-a - a Xl- a;•1-2 ore la clasa a VUI-a şi a XII-a şi la ş c o l i l e p r o f e s i o n a l e . Educaţia fizică, prevăzută în planul-cadru de învăţământ se desfăşoară sub formă delecţie: • obligatorie , clasică, în timpul căreia se realizează p r e v e d e r i l i programei şcolare; • d e e x t i n d e r e , în care se abordează conţinuturile programei şcolari prevăzute cu * şi scrise cu italic sau prin abordarea unor conţinuturi noi opţională , î n c a r e s e a p r o f u n d e a z ă o d i s c i p l i n ă , r a m u r ă s p o r t i v ă 1 ; alegere; • de aprofundare, î n c a r e s e a b o r d e a z ă a n u m i t e c o n ţ i n u t u r i c a r e r a au fost bine (temeinic) însuşite anterior; • de ansamblu sportiv (extracurriculare) î n c a r e s e a p r o f u n d e a z ă c d i s c i p l i n ă s a u p r o b ă s p o r t i v ă l a a l e g e r e . î n a c e s t t i p d e l e c ţ i i s < r e a l i z e a z ă p r e g ă t i r e a e c h i p e l o r r e p r e z e n t a t i v e ş c o l a r e î n s c o p u participării la competiţiile şcolare; • de antrenament sportiv, î n c a r e s e p r e g ă t e s c s p o r t i v i i d e performanţă sunt lecţii pentru clasele, şcolile şi liceele vocaţionale. 3.2. Tipologia lecţiei Educaţia fizică şcolară se desfăşoară printr-o mare varietate de tipuri de lecţie date deobiectivele urmărite. Astfel lecţiile pot fi:• d e a c o m o d a r e s a u d e i n t r o d u c e r e ; •de învăţare a deprinderilor motrice;•de consolidare a deprinderilor motrice;•de perfecţionare a deprinderilor motrice•de formare a priceperilor motrice;•de dezvoltare a aptitudinilor psihomotrice;•de evaluare (control şi apreciere); • debilanţsaudeîncheiere;•de recreare şi distracţie;• m i x t ă .

Lecţia de acomodare cu efortul sau de introducere în activitatea de educaţie fizică este lecţia ce marchează începutul semestrului sau a anului şcolar. în această lecţie profesorul prezintă elevilor:- obiectivele,-conţinuturile,- i n f l u e n ţ e l e p r a c t i c ă r i i e x e r c i ţ i i l o r f i z i c e a s u p r a s ă n ă t ă ţ i i ş i d e z v o l t ă r i i f i z i c e , modalităţiledeevaluare,-cerinţeleprivind echipamentul,- normele de igienă individuală şi colectivă şi- regulile de protecţie individuală şi colectivă.La clasele de început (I, a V-a, a IX-a) se prezintă baza sportivă şi programul acesteia,regulile de deplasare în interiorul spaţiilor de lucru şi se realizează o încălzire mai lungă aorganismului pentru a marca începerea unei activităţi ce presupune susţinerea unui efortfizic ridicat, dar şi pentru transmiterea primelor cunoştinţe sau reamintirea acestora înceea ce priveşte solicitarea organismului şi cunoaşterea reacţiei elevilor. Lecţia de învăţare a deprinderilor motrice este lecţia în care se însuşesc deprinderilemotrice noi şi are ca obiectiv pedagogic procesul de învăţare. Este frecvent întâlnită înînvăţământul preşcolar şi primar, dar şi în primele lecţii ce fac parte dintr-un ciclu( s i s t e m t e m a t i c d e l e c ţ i i ) c e a b o r d e a z ă o n o u ă t e m ă d e î n v ă ţ a r e . î n t r - o l e c ţ i e s e programează foarte rar două teme de învăţare, se obişnuieşte să se abordeze o temă deînvăţare şi cealaltă de consolidare,^ perfecţionare sau de dezvoltare). Când o deprinderemotrică se caracterizează printr-un grad înalt de complexitate şi însuşirea ei este greoaie,se necesită alocarea a 1-3 lecţii de învăţare. Acest tip de lecţie se întâlneşte pe parcursulîntreguluianşcolar. Lecţia de consolidare a deprinderilor motrice estelecţiaîncareserepetădefoartemulteori deprinderile motrice învăţate anterior şi are ca obiectiv pedagogic stabilirea şiautomatizarea acestora. în acest tip del e c ţ i e s e i n s i s t ă p e e x e c u ţ i a corectă şi repetarea până se însuşeştemecanismul de bază al deprinderii. Lecţia de perfecţionare a deprinderilor motrice şi de formare a p r i c e p e r i l o r motrice este lecţia în care se urmăreşte creşterea gradului de automatizare adeprinderilor şi de formarea pri ceperi i de a l e e x e c u t a î n c o n d i ţ i i v a r i a t e ş i diversificate. Formarea priceperilor motrice are la bază procesul de automatizare adeprinderilor, dar şi de aplicare a acestora în variante infinite impuse de condiţiile
Object3

mereu schimbătoare. Modalitate cea mai des întâlnită de acţionare asupra formării p r i c e p e r i l o r m o t r i c e e s t e e x e r s a r e a d e p r i n d e r i l o r m o t r i c e î n c a d r u l ş t a f e t e l o r , jocurilor de mişcare, parcursurilor aplicative şi jocurilor sportive. Lecţia de dezvoltare a aptitudinilor psihomotrice e s t e l e c ţ i a î n c a r e u n t i m p d i n p a r t e a f u n d a m en t a l ă e s t e a l o c a t d e z v o l t ă r i i aptitudinilor motrice, în lecţiile, în cares u n t p r e v ă z u t c a t e m e d e z v o l t a r e a a p t i t u d i n i l o r m o t r i c e , c e r i n ţ e l e m e t o d o l o g i c e prevăd ca în veriga a IV-a să se abordeze educarea vitezei şi îndemânării şi în verigaa V i - a d e z v o l t a r e a f o r ţ e i ş i r e z i s t e n ţ e i . î n p r i n c i p a l , î n l e c ţ i i l e d e e d u c a ţ i e f i z i c ă şcolară se prevăd teme de învăţare/ consolidare/ perfecţionare şi teme de dezvoltarea uneia sau două aptitudini motrice. Foarte rar (în situaţii de bază materială =i n exi s t en ţ ă î n c eea ce p ri v eş t e î n s uş i rea deprinderilor motrice) se abordeazăîntr-o lecţie/ un sistem tematic de lecţii dezvoltarea numai a a p t i t u d i n i l o r psihomotrice. Nu este indicat să se cupleze viteza cu coordonarea întrucât solicităfoarte mult sistemul nervos şi nici forţa cu r e z i s t e n ţ a î n t r u c â t n e c e s i t ă c o n s u m m a r e de energie. Lecţia de evaluare (control şi apreciere) este lecţia în care se apreciază nivelul deî n s u ş i r e a d e p r i n d e r i l o r

motrice sau nivelul de dezvoltare a a p t i t u d i n i l o r psihomotrice. Acest tip de lecţie este planificat de 2-3 ori pe semestru, la finalul unuis i s t e m t e m a t i c c e a a b o r d a t d e p r i n d e r i l e m o t r i c e , l a finalul unui sistem tematic ce aa b o r d a t d e z v o l t a r e a u n e i a p t i t u d i n i p s i h o m o t r i c e , s a u l a s f â r ş i t u l s e m e s t r u l u i pentru a evalua nivelul d e f o r m a r e a p r i c ep e r i l o r m o t r i c e c o m p l e x e ş i d e d e z v o l t a r e a a p t i t u d i n i l o r psihomotrice combinate. Pentru o evaluare corectă a p r o c e s u l u i didactic, este obligatorie o verificare iniţială a capacităţilor motrice ale elevilor în p r i m a s ă p t ă m â n ă d e ş c o a l ă , v e r i f i c a r e u r m a t ă d e o a p r e c i e r e , c e e a c e p e r m i t e profesorului să cunoască n i v e l u l i n i ţ i a l , ş i o v e r i f i c a r e f i n a l ă , c e e a c e p e r m i t e constatarea progresului realizat şi eficienţa activităţii desfăşurate. Lecţia de bilanţ sau de încheiere este lecţia care se organizează la sfârşitul unuisistem de lecţii, a unui semestru, a unui an şcolar. Este unt i p d e l e c ţ i e d e a n a l i z ă ş i d e e v a l u a r e a a c t i v i t ă ţ i i d e s f ă ş u r a t e . î n a c e s t e l e c ţ i i s e prezintă bilanţul activităţilor realizate, a progreselor înregistrate şi a rezultatelor o b ţ i n u t e î n competiţiile sportive, dar şi a nerealizărilor şi a indicaţiilor p r i v i n d activitatea viitoare. Lecţia de recreare şi distracţie e s t e o l e c ţ i e î n c a r e a c t i v i t ă ţ i l e a u u n c a r a c t e r distractiv-recreativ şi au scop de a atrage elevii spre practicarea exerciţiilor fizice.

A c e s t t i p d e l e c ţ i e s e a b o r d e a z ă l a î n c ep u t d e a n ş c o l a r s a u s e m e s t r u , l a s f â r ş i t d e semestru sau an şcolar, şi în perioadele stresante de activitate didactică (perioade dev e r i f i c a r e p r i n t e z e s a u t e s t e ) . D e o b i c e i l e c ţ i i l e d i s t r a c t i v r e c r e a t i v e s e p l a n i f i c ă î n ultima săptămână şcolară a semestrului sau anului. Lecţia mixtă este lecţia în care temele lecţiilor au obiective didactice şi teme diferite.D e o b i c e i , în procesul instructiv educativ din educaţie fizică şi sport, lecţiile a u prevăzute mai multe teme (2-4), care nu au acelaşi obiective fundamental (învăţare,consolidare, perfecţionare, evaluare, educare, dezvoltare) şi sunt c o n s i d e r a t e l e c ţ i i de tip mixt.în educaţie fizică rar se întâmplă ca lecţia să aibă o singură temă . 3.3. Conţinutul şistructura lecţiei Din punct de vedere al conţinutului, lecţia de educaţie fizică se deosebeşte delecţiile de la celelalte discipline de învăţământ întrucât are în principal caracter p r a c t i c . Conţinutul lecţiei este format din totalitatea sistemelor de a c ţ i o n a r e concretizate în mijloace practice (exerciţii fizice ca reprezentări p a r ţ i a l e s a u t o t a l e a l e d ep r i n d e r i l o r m o t r i c e ) ş i m i j l o a c e v e r b a l e ( c u v â n t u l c a modalităţi de transmiterea c u n o ş t i n ţ e l o r ş i n o ţ i u n i l o r t e o r e t i c e ) c a modalităţi de execuţie şi transmitere ad e p r i n d e r i l o r ş i p r i c e p e r i l o r m o t r i c e . F i e c ă r e i l e c ţ i i î i e s t e s p e c i f i c u n a n u m i t conţinut care depinde de temele şi obiectivele operaţionale.C o n f o r m D i c ţ i o n a r u l u i d e s c r i p t i v ş i e x p l i c a t i v d e n o ţ i u n i ş i t e r m e n i , 2 0 0 2 p a g . 360, structura lecţiei r e p r e z i n t ă „ f o r m a ş i m o d u l d e o r g a n i z a r e a c o n ţ i n u t u l u i lecţiei, grupat pe părţi (verigi) care se corelează cauzal în vederea asigurării unităţiiei didactice (scop, metodă, timp, spaţiu)".Structura lecţiei de educaţie fizică este puţin variabilă în comparaţie cu partea dec o n ţ i n u t . T o t u ş i î n t r e s t r u c t u r ă ş i c o n ţ i n u t e x i s t ă u n r a p o r t d e i n t e r d e p e n d e n ţ ă . Structura reprezintă demersul de organizare

a a c ţ i u n i l o r i a r c o n ţ i n u t u l r e p r e z i n t ă substanţa prin care se realizează procesul instructiveducativ.Din punct de vedere structural, lecţia de educaţie fizică a cunoscut de-a lungultimpuluimaimultemodalităţideabordare printrecare: • lecţiapepărţi, careafoststructuratăfiepepatrupărţi:organizatorică, pregătitoare, fundamentală şi de încheiere, fie pe trei părţi: pregătitoare, fundamentală şi de încheiere. Cele patru sau trei părţi desemneazăelaborarea şi desfăşurarea lecţiei în interiorul căreia se disting momentele(verigile)ei. Într-o lecţie, în funcţie de tipul de lecţie pot fi prezente toate verigile sau unnumărmaimic; • lecţiapeverigi, estestructuratăastfel: veriga I denumită „organizarea colectivului de elevi"; veriga a II-a denumită „pregătirea organismului pentru efort"; v e r i g a a I I I - a denumită „ i n f l u e n ţ a r e a s e l e c t i v ă a a p a r a t u l u i locomotor"; veriga a IV-a denumită „dezvoltarea vitezei şi coordonării";- v e r i g a a V - a denumită „învăţarea/consolidarea/ perfecţionarea/evaluareadeprinderilorşipriceperilormotrice"; veriga a VI-a denumită „dezvoltarea forţei şi rezistenţei"; veriga a VII-a denumită „revenirea organismului după efort" sau conform Firea, E., 1987, „ r e v e n i r e a i n d i c i l o r m a r i l o r funcţiuni"; veriga a VIII-a denumită „aprecierea şi concluziile''.„ V e r i g i l e l e c ţ i e i " denumite şi: „ m o m e n t e l e l e c ţ i e i " , „ e v e n i m e n t e l e instrucţionale", „etapele instruirii" „secvenţele lecţiei" sau „situaţiile de instruire" formează unitatea structurală de bază a lecţiei de educaţie fizică,instituindu-seîntr-unsistem.Considerăm, pentru lecţia de educaţie fizică, că este mai potrivit termenul de„verigă" care cuprinde şi sugestia legăturii şi continuităţii acţiunilor într-oanumită ordine, impusă de însuşi specificul şi caracteristicile efortului depus.Încadrullecţiei,verigileformeazăunsistem,întreeleexistândostrânsălegătură,legătură determinată de subordonarea lor faţă de rezolvarea temei generale şi aobiectivelor operaţionale urmărite. Deşi fiecărei verigi, îi sunt specifice anumite sarcinididactice, conţinutul este ales în funcţie de temele propuse şi obiectivele operaţionalestabilite. Numărul

verigilor dintr-o lecţie este stabilit de către profesor, în funcţie degraduldecomplexitatesaude dificultateatemeisautemelorplanificate.Sistemulverigilor, privit de pe poziţiile teoriei sistemice, reproduce la scară redusă, ca şi sistemul lecţiilor,structuraîntreguluisisteminstructiv-educativ,consideratcasistemintegrativunitar.Verigile a IV-a, a V-a, şi a VI-a sunt destinate realizării temelor lecţiei şi sunt denumite verigi tematice, celelalte sunt verigi netematice Prezenţa tuturor verigilor într-o lecţie nueste obligatorie. Indiferent de tipul lecţiei, sunt prezente permanent veriga a 11/a, şi aIII/a, veriga/verigile corespunzătoare temelor de lecţie şi veriga a VII/a şi a VIII/a. în

lecţiile ce se desfăşoară iarna, în aer liber, în condiţiile de temperatură scăzută, veriga aIi-a se comasează cu a IlI-a, iar prima, a Vil-a şi a VUI-a sunt foarte scurte. Veriga a V-a,în care se învaţă, consolidează, perfecţionează şi se evaluează deprinderile motrice poatesă lipsească dintr-o lecţie, atunci când baza materială este precară, dar nu este indicatsă se prelungească această lipsă.. Prezenţa verigilor în lecţie depinde de temele obiectiveleoperaţionale şi locul unde se desfăşoară lecţia. între verigile lecţiei există o strânsăinterdependenţă.Fiecare verigă are obiective specifice, ce se bazează unele pe altele şi care se realizează prin sisteme de acţionare, ce durează un anumit timp, formaţii de lucru specificeşi metode derealizarediferite. VerigaI-OrganizareacolectivuluideeleviDurată =30"pânăla5minute Obiectiveleverigii: •începerea organizată a lecţiei;•captarea atenţiei, asigurarea disciplinei şi ordini;•ridicarea stării emoţionale;•conştientizareaelevilor/studenţilorasupraaceeacevorfaceînlecţie; • cunoaşterea efectivului de elevi, verificarea echipamentului şi s t ă r i i desănătate;• c o m u n i c a r e a t e m e l o r ş i o b i e c t i v e l o r o p e r a ţ i o n a l e . Sistemedeacţionare: •adunarea, alinierea, raportul şi salutul; • verificareastăriidesănătateşiaţinuteivestimentare;•comunicarea temelor lecţiei şi obiectivelor majore;•exerciţii de front şi formaţii; • exerciţii şi jocuri scurte de atenţie, întoarceri la c o m a n d ă , r u p e r i ş i grupărideformaţii,etc. Strategiididactice: • f o r m a ţ i i d e a d u n a r e : î n l i n i e p e u n r â n d , î n l i n i e p e d o u ă r â n d u r i , careu etc;•metode: conversaţia, explicaţia, exersarea, aprecierea, încurajarea.Această verigă poate să dureze de la 30 de secunde, când se lucrează cu un colectiv dejaformat, cu un număr mic de elevi, bine instruit, cu un nivel ridicat de cunoştinţe şideprinderi motrice, şi în condiţii atmosferice neprielnice (vânt, ploaie, zăpadă, căldură
Object4

excesivă) sau poate să dureze mai mult, până la 5 minute când se lucrează cu un colectivnumeros, la început de semestru sau ciclu de învăţământ (grădiniţă, primar) şi când seimpune rezolvarea anumitor probleme organizatorice, de amenajare a bazei sportive. Veriga a II-a Pregătirea organismului pentru efort Durată = 4 - 6 m i n u t e Obiectiveleverigii: • stimularea treptată a marilor funcţiuni ale organismului ( c i r c u l a ţ i e , respiraţie); • r e a l i z a r e a u n e i e x c i t a b i l i t ă ţ i i o p t i m e a s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l pentruactivitateaceurmeazăsăsedesfăşoare;•educarea percepţiilor spaţio-temporale;•ridicarea stării emoţionale; • educarea interesului pentru activitatea ce urmează să se d e s f ă ş o a r e ; •creştereacapacităţiideefort. Sistemedeacţionare: •exerciţii de front şi formaţii;•variante de mers şi alergare;• s ă l t ă r i ş i s ă r i t u r i ; •paşi specifici (de dans) din gimnastica ritmică;• e x e r c i ţ i i p e n t r u e d u c a r e a r i t m i c i t ă ţ i i ş i m u z i c a l i t ă ţ i i m o t r i c e ( j o c u r i şitemeritmice)etc;•deplasare cu mişcări diferite ale membrelor superioare şi inferioare;• j o c u r i d i n a m i c e ; • p a r c u r s u r i a p l i c a t i v e s i m p l e c u e l e m e n t e c u n o s c u t e d e e l e v i . Strategiididactice: • formaţii: în coloană câte unul, în coloană câte doi, în cerc, pe g r u p e , etc;•deplasări cu schimbarea direcţiei şi a formaţiilor; • metode: conversaţia, demonstraţia, exersarea, explicaţia, o b s e r v a r e a curentă,problematizarea,apreciereaetc.V e r i g a a d o u a d u r e a z ă m a i m u l t a t u n c i c â n d s u n t c o n d i ţ i i n e p r i e l n i c e ( f r i g a f a r ă , echipament neadecvat), când se susţin probe de control, se participă la concursuri, ceea cenecesită o încălzire mai bună (pentru a evita eventualele întinderi musculare), sau poatedura mai puţin, când este foarte cald afară şi efortul din verigile tematice nu este deintensitate mare (crescută). în această verigă se folosesc de obicei exerciţii în tempo

moderat,caresăpermităcreştereafrecvenţeicardiacela120-140bătăipeminut.În literatura de specialitate, această verigă este prevăzută cu o durată de 1-2 minute, timpcare nu rezolvă o creştere şi stabilizare a frecvenţei cardiace în jurul cifrei de 120-140 bătăi/minut, frecvenţă ce poate asigura o funcţionalitate bună de lucru. Din această cauzărecomandămoduratăde4-6şichiar8minute.V e r i g a a IlI-a - Influenţarea selectivă a aparatului locomotor, d e n u m i t ă ş i prelucrarea analitică a aparatului locomotorDurată =5-8minute Obiectiveleverigii: •educarea atitudinii corporale corecte;•prevenirea sau corectarea unor atitudini sau deficienţe fizice;•educarea percepţiilor spaţio-temporale şi a ritmului; Veriga a IV-a - Educarea vitezei sau coordonării Durată = 6-8 minute Obiectivele verigii: •

c r e ş t e r e a i n d i c i l o r d i f e r i t e l o r f o r m e d e m a n i f e s t a r e a a p t i t u d i n i i psihomotrice de viteză (reacţie, e x e c u ţ i e , r e p e t i ţ i e , d e p l a s a r e , accelerare); • e d u c a r e a f o r m e l o r d e m a n i f e s t a r e a a p t i t u d i n i i p s i h o m o t r i c e d e coordonare (generală şi specifică). Sisteme de acţionare: •exerciţii pentru dezvoltarea vitezei sub formă de: e x e c u ţ i i a d i f e r i t e l o r a c ţ i u n i m o t r i c e , p o r n i t e l a s e m n a l e (auditive, vizuale); execuţii rapide a diferitelor tehnici de execuţie ( a c ţ i u n i aciclice);- a l e r g ă r i p e d i s t a n ţ e s c u r t e ( 1 0 - 2 0 m , 4 0 - 6 0 m e t c ) ; - a l e r g ă r i a c c e l e r a t e p e d i s t a n ţ e d e 2 0 - 3 0 m ; - a l e r g ă r i î n v i t e z ă m a x i m ă p e 1 0 - 2 0 m ; - ş t a f e t e ş i p a r c u r s u r i a p l i c a t i v e . •exerciţii pentru dezvoltarea coordonării sub formă de:- e x e c u ţ i i c o m p l e x e ; j o c u r i d i n a m i c e ; - p a r c u r s u r i a p l i c a t i v e ; - î n t r e c e r i d e t i p u l „ c i n e e x e c u t ă m a i c o r e c t " .
Object5

Strategii didactice: • f o r m a ţ i i d e l u c r u : î n l i n i e p e u n r â n d s a u p e m a i m u l t e r â n d u r i , pe grupe/echipe valorice, individual etc. • m e t o d e : e x p l i c a ţ i a , c o n v e r s a ţ i a , d e m o n s t r a ţ i a , p r o b l e m a t i z a r e a , exersarea, întrecerea, observarea curentă, a p r e c i e r e a v e r b a l ă , recompensa etc.î n t r u c â t a t â t e x e r c i ţ i i l e p e n t r u v i t e z ă c â t ş i c e l e p e n t r u d e z v o l t a r e a c o o r d o n ă r i i solicită foarte mult sistemul nervos, ele nu se execută de multe ori şi nici pe o durată prelungită de timp. Deci în această verigă se folosesc exerciţii ce se execută cuviteză mare şi exerciţii ce presupun o complexitate deosebită. V e r i g a a V - a î n v ă ţ a r e a / c o n s o l i d a r e a / p e r f e c ţ i o n a r e a / e v a l u a r e a deprinderilor sau/şi priceperilor motriceD u r a t ă = 10-25 minute. Obiectivele verigii sunt diferite în funcţie de etapa de formare a d e p r i n d e r i l o r motrice:• învăţarea acţiunilor motrice noi presupune: - f o r m a r e a u n e i r e p r e z e n t ă r i c o r e c t e ş i c l a r e ; î n s u ş i r e a m e c a n i s m u l u i d e b a z ă . • consolidarea acţiunilor motrice noi învăţate presupune: formarea stereotipului dinamic;- a u t o m a t i z a r e a p a r ţ i a l ă s a u t o t a l ă a d e p r i n d e r i l o r m o t r i c e . • perfecţionarea deprinderilor şi formarea priceperilor presupune: -

f o r m a r e a c a p a c i t ă ţ i i d e a p l i c a r e a d e p r i n d e r i l o r m o t r i c e î n condiţii variate (capacitate de generalizare);- f o r m a r e a p r i c e p e r i l o r m o t r i c e c o m p l e x e ; • e v a l u a r e a n i v e l u l u i d e î n s u ş i r e a c u n o ş t i n ţ e l o r , d e p r i n d e r i l o r ş i priceperilor motrice noi învăţate presupune: - v e r i f i c a r e a a c ţ i u n i l o r n o i î n s u ş i t e ; a p r e c i e r e a a c ţ i u n i l o r n o i î n s u ş i t e ; Sisteme de acţionare: •exerciţii pregătitoare / ajutătoare;• s t r u c t u r i d e e x e r c i ţ i i ; » deprinderile motrice în condiţii standard şi în condiţii variate;• e x e r c i ţ i i , e l e m e n t e , procedee tehnice în condiţii de întrecere,

concurs;• p a r c u r s u r i a p l i c a t i v e ; • ş t a f e t e ; • jocuri dinamice;• j o c u r i s p o r t i v e b i l a t e r a l e ; • teste şi probe de control; Strategii didactice: • p r o c e d e e d e e x e r s a r e : f r o n t a l , p e p e r e c h i , p e a t e l i e r e , p e g r u p e , individual; • metode: explicaţia, demonstraţia, material intuitiv, observareac u r e n t ă , problematizarea, exersarea, învăţarea prin d e s c o p e r i r e , modelarea, instruirea programată, verificarea orală, v e r i f i c a r e a practică etc.D u r a t a a c e s t e i v e r i g i e s t e m a i m a r e î n c o m p a r a ţ i e c u v e r i g i l e t e m a t i c e I V ş i V I . Timpul se împarte în funcţie dedif icul ta t e a / c o m p l e x i t a t e a f i e c ă r e i t e m e î n p a r t e , dar şi de numărul temelor. Veriga a VI-a Dezvoltarea forţei sau rezistenţeiDurată 8-10 minute Obiectivele verigii: • creşterea indicilor formelor de manifestare a forţei ( d i n a m i c ă , statică, generală, locală); ● c r e ş t e r e a i n d i c i l o r f o r m e l o r d e m a n i f e s t a r e a r e z i s t e n ţ e i ( g e n e r a l ă , specifică). Sisteme de acţionare: •exerciţii de dezvoltare fizică generală, executate analitic şi global; • e x e r c i ţ i i c u î n g r e u i e r i ( e x e m p l u - m i n g i m e d i c i n a l e ) ş i î n c o n d i ţ i i îngreuiate (exemplu - alergare în pantă);• p a r c u r s u r i a p l i c a t i v e ; • e x e c u ţ i i a l e d i f e r i t e l o r a c ţ i u n i m o t r i c e , c u efort moderat, prelungit; • a l e r g ă r i î n t e m p o u ş o r ş i m o d e r a t p e d i s t a n ţ e c u p r i n s e î n t r e 3 0 0 1000m. Strategii didactice: • formaţii: pe grupe, şiruri, pe perechi etc;

• metpde: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, e x e r s a r e a , c i r c u i t u l , modelarea, observarea permanentă etc.întrucât, atât exerciţiile pentru dezvoltarea forţei cât şi cele pentru dezvoltarea rezistenţeisolicită foarte mult sistemul muscular, ele se execută cu intensitate mai mică dar cu odurată prelungită. în această verigă se folosesc exerciţii ce se execută cu viteză mică şimoderatăşiexerciţiicepresupunoîngreuieresuplimentară.în aceeaşi lecţie, de obicei, nu se prevăd teme pentru dezvoltarea a două aptitudini psihomotrice şi anume forţă şi rezistenţă sau viteză şi coordonare. VerigaaVIl-a-RevenireaorganismuluidupăefortD u r a t ă = 3 - 4 m i n u t e Obiectiveleverigii: • revenire parţială şi treptată a marilor funcţiuni ale organismului;•relaxarea musculară şi nervoasă; • întărireareflexuluidepostură. Sistemedeacţionare: •variante de mers şi alergare cu caracter liniştitor;•exerciţii de relaxare musculară;•exerciţii de respiraţie profundă;• e x e r c i ţ i i d e p o s t u r ă ; • acţiunicucaracterdistractiv. Strategiididactice: • f o r m a ţ i i d e l u c r u : î n c o l o a n ă c â t e u n u l , c â t e d o i , c e r c , s e m i c e r c , deplasare liberă etc; • metode: conversaţia, demonstraţia, exersarea etc. Se e x e c u t ă c u t o t colectivulodată. VerigaaVIII-a-AprecieriişiconcluziileD u r a t ă = 1-2 minute Obiectiveleverigii: •evaluarea globală a lecţiei;•evidenţierea realizării obiectivelor operaţionale;•conştientizarea elevilor asupra modului de participare la lecţie;

3.4.1. Precizarea clară a temelor, sarcinilor didactice şi obiectivelor operaţionale Temele se stabilesc la începutul semestrului şi sunt prevăzute în planul calendaristicsemestrial. Nu trebuie confundate cu sistemele de acţionare. Ele reprezintă unităţifundamentale ale procesului instructiv educativ. Raportate la conţinutul programei,temele vizează componentele instructiv educative şi reprezintă cunoştinţe, deprinderi, priceperimotrice(debază,cucaracterutilitaraplicativesauspecificeunorramuridesport)şiaptitudinipsihomotrice.Temele trebuie să fie formulate cât mai exact şi cât mai clar. Tema nu reprezintă odisciplină sportivă (gimnastică, handbal, atletism etc.) ci un element (stând pe mâini), un procedeu tehnic (aruncare la poartă din săritură), o probă atletică sau o fază a acesteia(aterizarea la săritura în înălţime cu răsturnare dorsală) o deprindere motrică de bază şiu t i l i t a r a p l i c a t i v ă , î n s o ţ i t ă d e s a r c i n a d i d a c t i c ă u r m ă r i t ă ( î n v ă ţ a r e , c o n s o l i d a r e , perfecţionare, evaluare) şi o aptitudine psihomotrică este însoţită de asemenea de sarcinadidactică care poate fi pentru viteză şi coordonare -educare şi pentru forţă şi rezistenţă -dezvoltare. O temă poate fi realizată pe parcursul mai multor lecţii în care obiectivuloperaţional poate să fie acelaşi sau diferit. în cadrul unei lecţii pot fi prevăzute 1-2-3temecuscopurididactice(obiectivefundamentale)diferite.Scopuri didactice reprezintă stadiul de abordare al procesului instructiv care poate fi:învăţare, consolidare, perfecţionare, evaluare când este vorba de deprinderi motrice,formare când este vorba de priceperi motrice şi educare, dezvoltare când este vorba deaptitudinipsihomotrice.De obicei, în cadrul lecţiilor, temele se cuplează câte două, trei dar cu scopuri didacticediferiteastfel:

• t e m ă d e î n v ă ţ a r e c u u n a d e d e z v o l t a r e a u n ei a p t i t u d i n i psihomotrice;•temă de învăţare cu una de consolidare;•temă de învăţare cu una de perfecţionare;•temă de consolidare cu una de perfecţionare; • temă de consolidare cu una de dezvoltarea a unei a p t i t u d i n i psihomotrice;
Object6

•temă de consolidare cu una de verificare;• t e m ă d e p e r f e c ţ i o n a r e c u u n a d e v e r i f i c a r e . Este contraindicată cuplarea într-o lecţie a două teme de învăţare s a u a t e m e l o r d e învăţare cu cele de verificare. Obiectivele operaţionale r e p r e z i n t ă c e e a c e t r e b u i e s ă c u n o a s c ă , s ă e x e c u t e , s ă discernă, să simtă, să perceapă, să prezinte, să enumere etc, elevul la sfârşitul lecţiei.Obiectivele operaţionale pot fi: motrice, cognitive, afective, sociale.î n l i t e r a t u r a p e d a g o g i c ă s u n t f o l o s i t e mai multe taxonomii a acestor obiective.Dintre acestea cele mai des f o l o s i t e s u n t c e l e p r o p u s e d e B l o o m , K r a t h w o h l ş i respectiv Harow. Obiectivele psihomotorii s u n t c o n c r e t i z a t e î n r ă s p u n s u l d e e x e c u ţ i e c o r e c t ă a mişcării învăţate (exemplu: rostogolirea ghemuită, sau podul de jos, sau prinderea şi p a s a r e a mingii, sau alergarea cu joc de glezne etc). După Krathwohl, 1 9 7 0 , obiectivele psihomotorii sunt reprezentate de:• mişcările reflexe (nu se învaţă); • aptitudinile perceptive; • coordonările motorii; • comunicarea neverbală.O b i e c t i v e l e c o g n i t i v e reprezintă ce trebuie să cunoască din punct de v e d e r e teoretic, privind specificul temei (exemplu: succesiunea fazelor săriturii - elan, bătaie-desprindere, zbor şi aterizare, sau r e g u l a d e 3 " l a b a s c h e t , s a u a ş e z a r e a palmelor şi frunţii sub formă de triunghi echilateral la stând pe cap etc). Bloom, 1968,c o n s i d e r ă c ă o b i e c t i v e l e c o g n i t i v e presupun următoarele categorii de activităţi: cunoaşterea, comprehensiunea, aplicarea, analiza, sinteza, evaluarea. î n m o d obişnuit, acest tip de obiective sunt uşor de formulat, operaţionalizat şi chiar evaluat. Obiectivele afective sunt concretizate în ceea ce simte elevul/sportivul: bucurie, plăcere, satisfacţie, nemulţumire, insatisfacţie, dar şi prin perceperea frumuseţii ş i armoniei mişcărilor. Obiectivele sociale, mai puţin evidenţiate de literatura de specialitate, s e concretizează în capacitatea de întrajutorare şi cooperare cu colegii, de respect, def a i r - p l a y , d e c o l a b o r a r e . S p e c i f i c l e c ţ i e i d e e d u c a ţ i e f i z i c ă e s t e a c t i v i t a t e a c e s e desfăşoară în grup, în care copiii/elevii/sportivii se ajută între ei, se intersectează, sedeplasează, se sprijină, îşi transmit obiectele, materialele, depind unii de alţii fără săs e ţ i n ă c o n t d e s e n t i m e n t e l e l o r , d e a f e c t i v i t a t e a l o r , de preferinţa sau plăcerea de a

lucra cu cineva. La ora de educaţie fizică elevii învaţă să colaboreze, să conlucreze, faptce-iajutăînviaţadezicuzi.Câteva exempledeformulareaobiectiveloroperaţionale,promovateînproiectuldidacticallecţieideeducaţiefizică,exprimateîntermeniicapacităţiimanifes