1

ORGANIZAREA FERMEI AGRICOLE
1. Introducere

În viaţa de zi cu zi şi în economie şi literatura de specialitate există un număr mare de noţiuni diferite în ceea ce priveşte fermele: ferme de familie, fermă forestieră, ferme rurale sau ferme agro-turistice. În funcţie de tipul producţiei sau serviciului există de asemenea denumiri mai specifice precum fermă de creştere a animalelor sau fermă de lapte. Noţiunea fermă se referă la o proprietate dintr-o ţară care include terenul şi toate clădirile, care sunt construite în scopul producţiei. În sens economic, ferma de familie este reprezentată de toate persoanele care locuiesc şi muncesc împreună. De obicei acestea sunt toate membri ai unei familii. Fermele de familie au diferite funcţii precum producţia şi locurile de muncă şi scopul lor principal este să sprijine profitul. Ferma rurală se referă la toate tipurile de producţie rurală inclusiv agricultura, prelucrarea şi lucrul de mână. Î prezent fermele rurale se ocupă cu noi activităţi precum comerţul sau turismul. n Ferma agricolă reprezintă o unitate de bază în agricultură şi este echipată cu toate cele necesare producţiei: teren, clădiri şi utilaje. În Europa, Asia şi Africa majoritatea fermelor sunt cele de familie. Producţia fermieră reprezintă adesea doar una dintre formele activităţilor unei ferme agroculturale. Fermele de familie şi-au răspândit activităţile şi în alte domenii. Una dintre posibilităţi este agroturismul. Ferma agro-turistică reprezintă o fermă agricolă îmbogăţită prin activitate agricolă. Cel mai obişnuit motiv pentru care fermele de familie recurg la activitatea agricolă este nevoia de a-şi

care determină în mod strict cărui grup mijlocul respectiv trebuie să aparţină. Mai mult. forţa de muncă şi nevoia de a obţine preţuri mai bune pentru produsele fermei. de obicei. Toate activităţile şi producţia sunt administrate de către un fermier. 2. cooperative sau asociaţii. Mijloacele fixe folosesc creşterea preţurilor în procesul de producţie transferându-şi progresiv valoarea în bunurile şi serviciile recent produse. se ocupă cu producţia vegetală sau animalieră şi uneori posedă un fel de societate care administrează de asemenea producţia alimentelor. Terenul şi resursele productive sunt proprietatea unei ferme. Ferma poate fi o proprietate a fermierului. care sunt utilizate în producţia fermieră ulterioară. Ferme Fermele agricole reprezintă unitatea de producţie de bază în agricultură. Ferma diferă de alte unităţi de producţie deoarece terenul este cel mai important factor şi de asemenea produce anumite bunuri naturale. Mijloacele mobile folosesc creşterea preţurilor într-un ciclu de producţie pe durata căruia îşi transferă valoarea în bunurile produse.2 mări venitul folosind posibilităţile de adaptare existente. Ferma. Împărţirea în mijloace fixe şi mobile este reglementată prin directive individuale. Tot ceea ce reprezintă proprietatea poate fi împărţit în mijloace fixe şi mobile. Proprietatea este un instrument folosit pentru a atinge scopuri productive. MIJLOACE FIXE . poate fi de asemenea o parte a unei societăţi. Este compusă din terenul şi alte elemente utilizate pentru producţie precum clădiri. poate fi închiriată. directivele stabilesc criteriile de evaluare ale mijloacelor fixe. A doua sferă este una economică şi se ocupă cu procesul producţiei stabilind o relaţie între produse şi preţuri precum şi o participare financiară şi valorică în cadrul producţiei. utilaje şi unelte. Posedă forţă de muncă proprie. Ferma are două sfere. Prima este una tehnică şi productivă şi include procesarea unui tip de produse pa cale naturală pentru obţinerea altora.

mijloace de transport Plantaţii de durată Echipamen te de birou şi altele MIJLOACE MOBILE: . .FURAJE . unelte.BANI LICHIZI .3 Clădiri.ANIMALE DE VALOARE SCĂZUTĂ Structura organizării producţiei poate fi complicată şi în acest caz ferma poate fi tradiţională sau multidirecţională.COMBUSTIBIL . ferma tradiţională este ferma în care diferite produse vegetale sau animaliere şi bunurile lor procesate sunt produse de mult timp. echipament Turma de bază Echipamen t de drenaj Utilaje.MATERIALE .ANIMALE TINERE . De asemenea poate fi simplă şi în acest caz avem ferme simple sau specializate.ÎNGRĂŞĂMINTE .

ferma agricolă şi ferma agro-turistică diferă din punct de vedere al modurilor de administrare şi al structurii producţiei. Cu cât profitul provine din agroturism. care este situată într-o zonă atractivă şi din acest motiv oferă servicii turistice. Înainte de toate se aplică modului de utilizare al terenului. în timp ce fermele agricole nu au clădiri de locuit corespunzătoare deoarece fermierul poate locui în altă parte. Diversificarea fermelor pentru a evita riscul economic nu presupune o specializare limitată dar conduce la producţia de înaltă calitate a acestora în două sau trei domenii. Adesea producţia fermei depinde parţial sau integral de turism. Secţiile agricole şi cele de turism pot fi independente în cadrul unei ferme. de asemenea.se numeşte fermă agroturistică. Secţiile unei ferme pot depinde una de cealaltă. Un astfel de tip de fermă în afara produselor vegetale şi animaliere oferă servicii de agroturism. 3.4 Fermele specializate se ocupă cu un tip de producţie şi furnizează pe piaţă o mulţime de produse din acelaşi tip. . În cadrul unei ferme agricole 100% din profit provine din producţia vegetală sau animalieră precum şi din procesarea alimentelor. cu atât acesta devine mai important pentru fermă. În cadrul unei ferme agro-turistice o parte din profit provine din turism iar restul din producţia agricolă. Măsura în care secţiile menţionate depind una de cealaltă poate varia. Din cauza unei varietăţi de produse în cadrul tuturor secţiilor aceste sunt împărţite în sectoare.agro-turism . Sunt secţii de producţie şi procesare precum şi secţia general-economică şi a serviciilor. de exemplu turiştii consumă alimente produse în cadrul fermei. Procentul profitului din agroturism în profitul total al fermei indică importanţa agroturismului pentru acea fermă. Un exemplu îl poate reprezenta o fermă specializată în producţia cerealieră. Ferme agro-turistice O fermă care a introdus o nouă secţie în structura sa . Ferma agro-turistică trebuie să aibă o infrastructură adecvată care să permită atragerea turiştilor. Î acest caz nu n există nicio legătură între ele. Producţia fermei poate depinde integral de agroturism şi în acest caz 100% din profit provine din agroturism. În cadrul fermelor există anumite secţii sau sectoare.

de exemplu. Aceste tehnici moderne fac imposibilă participarea turiştilor în procesul de producţie din cauză că utilajele complexe necesită personal calificat. Piaţa este foarte importantă pentru fermele cu producţie agricolă. în timp ce în cazul fermelor agro-turistice diversitatea este mai bună deoarece acest mod este mai atractiv pentru turişti. Fermele agro-turistice acceptă dezvoltarea tehnică numai în domeniul îmbunătăţirii serviciilor turistice. Metodele tradiţionale de producţie sunt de mare importanţă în agroturism. La sfârşitul secolului trecut mijloacele de producţie sau schimbat radical. De exemplu. Acestea erau diferite în diferite ţări şi chiar şi în diferite regiuni. Pe de altă parte. .5 intensităţii producţiei. în special cele folosite la sfârşitul anilor 60 în secolul XX. administrării forţei de muncă şi atitudinii în ceea ce priveşte protecţia mediului. De aceea aceste ferme utilizează tot terenul pentru producţia vegetală sau animalieră. Fermele agricole încearcă să atingă o producţie intensivă bazându-se. fermele agro-turistice folosesc majoritatea terenurilor pentru clădiri. Fermele agro-turistice încearcă să îşi facă producţia mai extensivă sau ecologică pentru că acestea vin în întâmpinarea nevoilor turiştilor Fermele agricole încearcă să introducă cât mai mult dezvoltarea tehnică. Unghiul din care fermele privesc piaţa este de asemenea diferit. în timp ce fermele agro-turistice consideră oamenii drept piaţă. Modul de administrare al fermelor agricole este adesea foarte diferit de cel al fermelor agroturistice. Scopul a fost obţinerea unei mai mari productivităţi. fermele agricole încearcă să specializeze producţia concentrându-se adesea pe un singur tip de producţie. Aceste ferme de obicei obţin preţuri mai mari pentru producţia lor. Sunt mai mult sau mai puţin identice în diferite ţări. Fermele. care îşi măresc profitul prin introducerea produselor de curăţare ecologice. Tehnicile moderne folosite în producţia agricolă nu sunt foarte atractive pentru turişti. care garantează profitul. parcări peluze şi straturi de flori pentru a face zona mai atractivă sau terenuri de sport şi altele folosite pentru agrement. sunt de asemenea dezvoltate. în cele foarte dezvoltate şi în cele sărace. Structura producţiei vegetale sau animaliere depinde de aceste moduri de a privi piaţa. în măsura posibilităţii lor. Scopul fermei agricole este maximizarea profitului prin intermediul producţiei intensive. pe folosirea multor îngrăşăminte sau pesticide pentru protejarea plantelor sau pe adăpostirea multor animale pe un hectar.

Organizarea producţiei într-un mod distractiv folosirea dezvoltării tehnice. creşterea producţiei Folosirea parţială în scop agricol. folosirea raţională a pesticidelor şi îngrăşămintelor. dezvoltarea echilibrată a fermei Ferma agricolă Ferma agro-turistică Organizarea muncii Maximizarea recoltelor. folosirea optimă a zonei agro-turistice Producţia în interiorul fermei în scopuri turistice proprii. Această legătură este bazată pe cooperarea dintre ferme în domeniul utilizării utilajelor costisitoare sau ajutorarea pentru diferite activităţi. utilizândul pentru turism (parcări) Producţia agricolă şi cea a fermelor agroturistice în cadrul diferitelor nivele de cooperare. îndeosebi dacă oferă tradiţii. 1. supraproducţia vândută pe piaţă Nivelul muncii Producţie intensificată. cultură locală şi propria sa limbă care o diferenţiază de alte comunităţi. specializarea producţiei. diversificarea. Destul de des ţara nu reprezintă piaţa pentru fermă. o ţară. procesare vegetală. Compararea modurilor de administrare a fermelor agricole şi a celor agroturistice Modul de administrare Folosirea terenului Structura producţiei Maximizarea agriculturii folosind terenul Numai secţiile agricole. eficienţă. iar ferma nu este locul de angajare a populaţiei locale. îndeosebi îngrăşăminte şi protejarea plantelor pentru maximizarea producţiei Piaţa Piaţa în afara fermei. în produselor principal vânzarea . animalieră sau a alimentelor. Legătura fermelor agro-turistice cu ţara este mult mai puternică şi variată şi permite o mai bună dezvoltare. Pe de altă parte. arhitectura sa şi comunitatea reprezintă o atracţie pentru turişti. sau chiar permiţând turiştilor să participe. Modul de producţie în cadrul fermelor agricole implică într-un mod destul de liber relaţiile cu membrii comunităţii. munca condiţionată eficienţa nu este scopul automat Concentrarea asupra producţiei extensive şi protejarea mediului. folosirea unei multitudini de pesticide.6 Legătura cu societatea din ţară este de asemenea privită diferit în cadrul acestor două tipuri de ferme. agricultura slujeşte agroturismul.

o parte a terenului sau a fondurilor trebuie să fie excluse din producţie şi transformate în agroturism. sau numai turism. dar ţara nu joacă un rol important în producţie Două surse de profit: producţie agricolă şi turism. el va avea nevoie de mai mulţi turişti pentru culegerea recoltei. există o necesitate pentru folosirea tradiţiilor populare Legături între secţiile agro-turistice şi cele agricole pot fi diferite: → complementare → suplimentare → concurenţiale → adverse Legătura complementară este aceea când secţia agricolă şi cea agro-turistică reprezintă un tot structural şi creşterea importanţei agroturismului generează creşterea importanţei agriculturii şi invers. Cel mai bun exemplu de relaţie adversă între agroturism şi producţia agricolă este în cazul creşterii animalelor. Exceptând acea piaţă există de asemenea noi posibilităţi de vânzarea produselor deoarece turiştii cumpără adesea produse care nu pot fi vândute de către fermier. animalieră sau de procesare Ţara Producţia agricolă în regiunea ţării. dacă fermierul a avut o plantaţie mare de căpşuni. De exemplu. Relaţia adversă este cea în cadrul căreia o activitate o exclude pe cealaltă. în special creşterea porcilor. . Forţa de muncă suplimentară trebuie să fie transformată în agroturism. Secţia agro-turistică poate reprezenta un factor concurenţial pentru alte secţii ale fermei. munca şi capitalul. Turismul agricol suplineşte producţia agricolă. Această relaţie funcţionează invers de asemenea. De exemplu. Dacă ferma agro-turistică atrage mai mulţi turişti aceasta necesită o producţie mai mare de alimente. În acest caz deschiderea unei secţii de agroturism nu influenţează producţia existentă. Din acest motiv. Între producţia agricolă şi cea agro-turistică poate exista o relaţie suplimentară. importanţa turismului depinde de proporţia sa în profitul total Ţara permite agroturismul. Concurenţa se poate referi la toate aspectele fermei precum terenul. Acest lucru se întâmplă în situaţia în care ferma poate oferi noi posibilităţi care nu au mai fost folosite până acum.7 Sursa profitului Profitul integral din şi importanţa sa producţia vegetală. fermierul care produce plante pentru industrie vrea să deschidă o fermă agroturistică.

îndeosebi cei mici nu sunt supravegheaţi în mod constant. În cazul fermele complexe unde există doi sau trei porci sau alte animale turiştii nu au niciun fel de nemulţumiri şi acceptă un număr redus pentru fiecare animal în parte. Aceste au paralizat agroturismul pentru un timp. Un turist care este cazat într-o fermă turistică este de asemenea expus unui risc. Riscul se referă la servicii şi la însuşi turiştii. 4. Turiştii pot în mod intenţionat să aducă anumite bacterii sau virusuri cauzând boli grave ale animalelor sau pot cauza accidentul ce poate duce la moartea animalelor sau distrugerea recoltei. Toate tipurile de producţie agricolă reprezentând o sursă de miros neplăcut exclud agroturismul. Zvonurile şi situaţia instabilă au dus anumiţi societăţi de agroturism la faliment. Utilajele agricole pot fi periculoase pentru toţi utilizatorii neexperimentaţi.8 Agroturismul în apropiată vecinătate cu fermele de porci. periculos nu numai pentru sănătatea dar şi pentru viaţa sa. Este cazul anumitor chimicale folosite pentru protecţia plantelor care presupun anumite restricţii din motive de siguranţă. Pentru fermieri riscul este o consecinţă a scăderii producţiei în cadrul fermei sau a scăderii producţiei din diferite motive. Mai mult există riscul de a contacta boli grave ce sunt răspândite în rândul animalelor. Închirierea zonei pentru alte persoane poate fi legată de accidente obişnuite precum ruperea piciorului pe o suprafaţă . Riscul este similar turismului tradiţional. Riscuri în agroturism Activitatea de agroturism este legată de anumite tipuri de risc. ptasia grypa) De aceea agroturismul necesită asigurări de răspundere civilă. Motivele au fost febra aftoasă care s-a răspândit în Europa. Pentru a evita ca majoritatea societăţilor să construiască galerii în care turiştii pot observa procesul producţiei fără necesitatea de a intra în contact direct cu produsul. Î anumite cazuri riscul poate fi mai mare în cazul contactului cu animale sau în cazul în care n copii. atacurile teroriste şi războaiele. vite sau păsări este imposibil. Birouri care să se ocupe cu agroturismul au avut pierderi financiare serioase din diferite motive care uneori nu au depins de ele. Mai mult alte tipuri de producţie agricolă esclud de asemenea agroturismul. (bruceloza. Turiştii nu acceptă acest tip de producţie din cauza mirosului îngrozitor şi neplăcut. Locurile unde sunt produse alimente pot fi puse în pericol de către bacterii sau viruşi.

Există o diferenţă între cheltuieli şi costuri. ce reprezintă o sumă de bani ce corespunde daunelor. decizii de investiţie. Definiţii şi categorii ale costurilor Î procesul de administrare a societăţii finanţele joacă un rol crucial deoarece orice decizie are n dimensiunea sa financiară. Cheltuieli– sunt toate mijloacele nemateriale şi materiale care sunt destinate pentru realizarea produselor şi serviciilor în agroturism. oră de lucru sau în bani lichizi. 5. Activitatea economică a unei societăţi este enunţată de către categoriile de profit. . Fermele agro-turistice nu au de obicei acest tip de contabilitate.9 alunecoasă sau pe trepte. analiza nivelului de profitabilitate. planificarea cererii financiare sau altele. Cheltuiala are o dimensiune materială. În agroturism există diferite forme de costuri. Asigurarea voluntară de răspundere civilă este una din metodele de tratare a riscurilor legate de răspunderea civilă în funcţie de turiştii care vin la fermă. Analiza financiară include anumite puncte precum analiza structurală sau analiză de semnalizare a situaţiilor financiare. cheltuielile financiare şi costuri. Răspunderea civilă este o obligaţie de refinanţare financiară pentru acţiunile proprii care au fost dăunătoare celorlalţi. pe când costurile sunt date în bani lichizi. Această răspundere este de obicei sub forma unei compensaţii financiare. Cheltuielile sunt date în unităţi fizice precum kilogram. Aceste categorii sunt descrise în mod precis în legea fiscală împreună cu manualele de îndrumare în domeniu. Costurile – sunt cheltuielile şi preţurile date numai sub formă de valoare. Toate analizele menţionate reprezintă chestiuni complicate şi necesită contabilitate specializată. Asigurarea oricărui tip de activitate este atât de scumpă încât fermierii aleg să nu o includă în oferta lor. Cauza acestei răspunderi poate fi neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a contractului în mod eronat sau vătămarea altei persoane printr-o faptă interzisă. în bani lichizi.

Exemplu: Pentru activitatea agro-turistică precum călăria sunt costuri după cum urmează: taxe pentru îngrijirea cailor taxe pentru profesor sau instructor costuri pentru echipament costuri de hrană amortizare costuri pentru creşterea cailor cheltuieli pentru grajduri altele . Este obligatoriu să se achite impozite şi plăţi. de exemplu fermele care nu produc bunuri. Dacă cineva posedă o proprietate. Costurile de proprietate sunt costurile care trebuie să fie plătite chiar dacă ferma nu produce bunuri. Costurile de proprietate sunt speciale în agroturism. Diferenţa dintre aceste costuri este semnificativă. Deţinerea unei proprietăţi presupune costuri semnificative. proprietarul trebuie să aibă costuri de proprietate. COSTURI2: A) COSTURI DIRECTE– COSTURI CARE POT FI LEGATE Î MOD DIRECT DE N PRODUSUL SAU SERVICIUL AGRO-TURISTIC B) COSTURI INDIRECTE– COSTURI ALE ACTIVITĂŢII AGRO-TURISTICE GENERALE Pentru toate produsele există diferite tipuri de costuri. îndeosebi în sezonul mort cum ar fi iarna. să se zugrăvească clădirile şi să se repare avariile.cauzate de posedarea proprietăţii B ) Costuri de producţie – costuri legate de producerea de bunuri şi servicii.10 COSTURI1: A ) Costuri de proprietate .

sursele financiare pot fi depozitate într-un cont bancar cu o dobândă de 3% în timp ce investite în agroturism au adus un profit de 6%. Mijlocul pentru generarea costurilor îl reprezintă sectorul. necesită anumite explicaţii metodice. produsul sau serviciul care generează costuri şi nu aduce profit. De exemplu.călărie cazare şi mic dejun . adică plantarea în scopuri agricole şi pentru producerea de hrană pentru cai. ferma agro-turistică. Ocazia pierdută este dobânda bancară. 6. O fermă agro-turistică exemplară oferă servicii precum călărie şi cazare. În această fermă este posibilă analizarea costurilor: ■ servicii agro-turistice: . Anumite activităţi nu aduc profit direct dar numai costuri. şi care înregistrează în acelaşi timp producţie agricolă. Mijlocul pentru obţinerea profitului este în acelaşi timp centrul pentru generarea costurilor. Analiza pe baza costurilor alternative are o mare importanţă în luarea deciziilor financiare. în care sunt incluse cazarea şi micul dejun. Luând în considerare cele de mai sus profitul nostru a fost de numai 3%. Calcularea ipotetică a costurilor în cadrul fermei agro-turistice Stabilirea costurilor sectoarelor separate şi ale tipurilor de servicii în cadrul unei ferme multifuncţionale. Mijlocul pentru obţinerea profitului îl reprezintă sectorul.11 O categorie foarte importantă este reprezentată de către costurile alternative ( costurile obţinerii ocaziei) sau costurile pierderii ocaziei.producţie pentru industrie hrana animalelor ■producţia de plante: . produsul sau serviciul care aduce profit şi generează costuri pentru fermă. Analizarea acestei categorii ajută să se stabilească dacă alegerea sau administrarea financiară a ocaziei a fost corectă.

producerea hranei pentru cai şi activitatea de administrare. producţie agricolă. Mijloacele pentru generarea costurilor sunt exclusiv: producerea hranei pentru cai şi administrarea. cazare şi mic dejun. cazare şi mic dejun şi producţia agricolă. cazarea şi micul dejun şi producţia în scopul vânzării. În concluzie. Mijloacele de generare a profitului sunt: călărie. Mijloacele de generarea a costurilor şi de obţinere a profitului sunt diferenţiate în funcţie de necesităţile analizei. . se poate afirma că mijloacele de obţinere a profitului şi de generare a costurilor sunt: călăria. Mijloacele de obţinere a profitului sunt: călăria.12 Mai mult în cadrul acestei ferme există o secţie administrativă pentru agroturism şi producţia agricolă.