MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

DIABETUL ZAHARAT NECOMPLICAT
Protocol clinic naţional

Chişinău 2008

Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 18.12.2008, proces verbal nr. 6. Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 507 din 29.12.2008 cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Diabetul zaharat necomplicat” Elaborat de colectivul de autori: Zinaida Anestiadi Zinaida Alexa Larisa Zota Lorina Vudu Natalia Gaibu Ana Vîrtosu Dumitru Harea Elena Maximenco Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” IMSP Spitalul Clinic Republican Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Programul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare Recenzenţi oficiali: Vlada-Tatiana Dumbrava Zinaida Moraru Victor Botnaru Grigore Bivol Victor Ghicavîi Valentin Gudumac Ivan Zatusevski Iurie Osoianu Maria Bolocan Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Compania Naţională de Asigurări în Medicină Consiliul Naţional de Acreditare şi Evaluare Coordonator: Mihai Rotaru Redactor: Eugenia Mincu Corector: Tatiana Pîrvu Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

EDIŢIA – I Tipărit “T-PAR” SRL, 2008. Tiraj: 2000 ex.

Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare), implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.

Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”, Chişinău 2008

CUPRINS PREFAŢĂ .....................................................................................................................................................................5 A. PARTEA INTRODUCTIVĂ ..................................................................................................................................5 A.1. Diagnosticul A.2. Codul bolii (CIM 10).........................................................................................................................................5 A.3. Utilizatorii .........................................................................................................................................................5 A.4. Scopurile protocolului .......................................................................................................................................6 A.5. Data elaborării protocolului ..............................................................................................................................6 A.6. Data următoarei revizuiri ..................................................................................................................................6 A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi persoanelor care au participat la elaborarea protocolului........6 A.8. Definiţiile folosite în document .........................................................................................................................7 A.9. Informaţia epidemiologică ................................................................................................................................8 B. PARTEA GENERALĂ ...........................................................................................................................................9 B.1. Nivel de asistenţă medicală primară .................................................................................................................9 B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu................................................................................13 B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească .......................................................................................................15 C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ .......................................................................................................................18 C.1.1. Algoritmul de diagnosticare a diabetului zaharat şi a altor categorii de hiperglicemii ..............................18 C.1.2. Algoritmul abordării iniţiale a pacientului cu diabet...................................................................................19 C.1.3. Algoritmul de diagnosticare al diabetului zaharat la maturi .......................................................................20 C.1.4. Algoritmul de diagnosticare şi de screening al diabetului gestaţional ........................................................21 C.1.5. Strategia generală a managementului hiperglicemiei în diabet zaharat de tipul 2 ....................................22 C.1.6. Algoritmul de tratament al DZ de tipul 2, în funcţie de valorile hiperglicemiei ..........................................23 C.1.7. Optimizarea stilului de viaţă ........................................................................................................................24 C.1.8. Algoritmul monoterapiei orale .....................................................................................................................25 C.1.9. Algoritmul terapiei orale combinate ............................................................................................................26 C.1.10. Algoritmul de tratament patogenic al pacienţilor cu DZ de tipul 2, cu un grad redus sau moderat al glicemiei ...............................................................................................27 C.1.11. Algoritmul de tratament patogenic al pacienţilor cu DZ de tipul 2, cu un grad sever al glicemiei ..........28 C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR .................................................29 C.2.1. Clasificarea diabetului zaharat......................................................................................................................29 C.2.2. Factorii de risc ..............................................................................................................................................30 C.2.3. Profilaxia diabetului zaharat .........................................................................................................................31 C.2.4. Screening-ul diabetului zaharat ....................................................................................................................32 C.2.5. Conduita pacientului cu diabet zaharat.........................................................................................................32 C.2.5.1. Acuzele şi manifestările clinice ............................................................................................................33 C.2.5.2. Investigaţiile paraclinice ......................................................................................................................34 C.2.5.3. Criteriile de diagnostic .........................................................................................................................35 C.2.5.4. Diagnosticul diferenţial ........................................................................................................................37 C.2.5.5.Criteriile pentru spitalizare ...................................................................................................................37 C.2.5.6. Tratamentul ...........................................................................................................................................38 C.2.5.6.1. Programul Terapeutic ....................................................................................................................38 C.2.5.6.2. Programul Educaţional .................................................................................................................50 C.2.5.6.3. Programul de Monitorizare (supraveghere) ..................................................................................50 C.2.5.6.4. Programul de Evaluări ..................................................................................................................52 C.2.6. Particularităţile formelor speciale de diabet .................................................................................................52 C.2.7. Diabetul şi sarcina ........................................................................................................................................53 C.2.8. Diabetul de tipul 1 la copii şi la adolescenţi .................................................................................................55 C.2.9. Diabetul de tipul 2 la persoanele în vîrstă ....................................................................................................56 C.2.10. Diabetul şi intervenţia chirurgicală ............................................................................................................57 C.2.10.1. Intervenţiile chirurgicale de urgenţă ..................................................................................................57 C.2.10.1. Intervenţiile chirurgicale planificate ..................................................................................................57 C.2.11. Complicaţiile diabetului zaharat (subiectul protocoalelor separate) ..........................................................59

3

Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”, Chişinău 2008

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL .....................................................................................................................59 D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară.......................................................................................................59 D.2. Secţiile raionale de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu .............................................................59 D.3. Instituţiile/secţiile municipale şi republicane de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu ................61 D.4. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de terapie ale spitalelor raionale şi municipale, secţii de endocrinologie ale spitalelor municipale şi republicane ..........................................62 E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI ......................................63 ANEXE........................................................................................................................................................................65 Anexa 1. Chestionar de apreciere a factorilor de risc în dezvoltarea diabetului zaharat ......................................65 Anexa 2. Chestionar de evaluare a gradului de risc în dezvoltarea diabetului gestaţional ...................................66 Anexa 3. Evaluarea iniţială a persoanei cu DZ ......................................................................................................67 Anexa 5. Fişa informativă de bază..........................................................................................................................70 Аnexa 6. Şcolarizarea pacienţilor ...........................................................................................................................71 Anexa 7. Informaţii pentru pacientul cu diabet zaharat .........................................................................................81 BIBLIOGRAFIA........................................................................................................................................................88

4

antidiabetice orale anticorpi antiperoxidază tiroidiană biguanide diabet zaharat anticorpi împotriva glutamatdecarboxilazei (glutamic acid decarboxylase antibiodies) glicemie bazală glicemie bazală modificată glicemie nocturnă glicemie postprandială hemoglobina glicozilată colesterolul lipoproteinelor cu densitate înaltă (high density lipoprotein cholesterol) inhibitorii α-glucozidazei anticorpi antiinsulari citoplasmatici (islet cell antibodies) Federaţia Internaţională a Diabetului (International Diabetes Federation) inhibitorii ai enzimei de conversie indicele masei corporale insulinoterapie insulinoterapie. s.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Chişinău 2008 ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ADO Anti-TPO BG DZ GADA GB GBM GN GPP HbA1c HDLC IAG ICA IDF IEC IMC IT ITB ITC LADA LDLC MET MTG MTO O OMS OSV R STG SU T3 T4 TA TG TO TOC TOTG TSH TZD USG i. regim bazal insulinoterapie.c. regimuri combinate Diabetul autoimun latent al adultului (Latent Autoimmune Diabetes in Adults) colesterol al lipoproteinelor cu o densitate joasă (low density lipoprotein cholesterol) Metformină derivaţi de metiglinidă monoterapie orală obligatoriu Organizaţia Mondială a Sănătăţii optimizare a stilului de viaţă recomandabil scăderea toleranţei la glucoză sulfonilureice triiodtironină tiroxină sau tetraiodtironină tensiune arterială trigliceride terapie orală terapie orală combinată test oral de toleranţă la glucoză hormon tireotrop.m.v. tireostimulator (Thyroid-stimulating hormone) tiazolidindione Ultrasonografia intravenos intramuscular subcutanat 5 . i.

Codul bolii (CIM 10): E10-E14 E10. cărora li s-a efectuat screening-ul diabetului zaharat. fără complicaţii E11. municipale şi republicane (medici boli interne. fără complicaţii R73. constituit din specialiştii Catedrei Endocrinologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.9 – Diabet zaharat nespecificat. A ameliora calitatea examinării clinice şi paraclinice a pacienţilor diabetici. Diabet zaharat de tipul 1. forma ușoară. forma uşoară. care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional. A majora proporţia pacienţilor cu diagnosticul de diabet zaharat stabilit. secţiile de boli interne ale spitalelor raionale. fără complicaţii E13. 2. centrele de sănătate (medici de familie).9 – Diabet zaharat de tip 1 (insulinodependent). fără complicaţii E12. Scopurile protocolului 1. Diagnosticul: Diabetul zaharat necomplicat Exemple de diagnostic clinic: 1. compensat. în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare. la necesitate. PARTEA INTRODUCTIVĂ A. A creşte numărul de pacienţi la care diabetul zaharat este controlat adecvat în condiţiile de ambulatoriu. A. La recomandarea MS RM.9 – Alte forme specifice de diabet zaharat fără complicaţii E14. compensat. endocrinologi). 2. Diabet zaharat de tipul 2. 3. • secţiile de endocrinologie ale spitalelor regionale şi republicane (endocrinologi).9 – Diabet zaharat de tip 2 (neinsulinodependent). A spori proporţia de persoane de pe lista medicului de familie. centrele medicilor de familie (medici de familie).1. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind diabetul zaharat la adult şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. Chişinău 2008 PREFAŢĂ Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM). pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare. 6 . Utilizatorii: • • • • • • oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicale de familie).9 – Diabet zaharat cauzat de malnutriţie. poate fi utilizat şi de alţi specialişti. finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională.4.0 – Anomalia probei de toleranţă la glucoză A. instituţiile/secţiile consultative raionale (endocrinologi). asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie şi endocrinologi). A.2. 4. A.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Notă: Protocolul.3.

Natalia Gaibu. 6. Lorina Vudu. specialist principal în endocrinologie al MS Dr. doctor în medicină asistent universitar. catedra Endocrinologie.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Zinaida Alexa. Dumitru Harea doctorand. USMF „Nicolae Testemiţanu” Dr. USMF „Nicolae Testemiţanu” Dr. USMF „Nicolae Testemiţanu” Dr. catedra Endocrinologie. Zinaida Anestiadi. doctor în medicină conferenţiar universitar. A reduce complicaţiile acute şi cronice ale diabetului zaharat. USMF „Nicolae Testemiţanu” Dr. 7.6. catedra Endocrinologie. Data următoarei revizuiri: noiembrie 2010 A. care beneficiază de educaţie şi şcolarizare în domeniul diabetului zaharat în instituţiile de asistenţă medicală primară şi în instituţiile de asistenţă medicală de staţionar. catedra Endocrinologie. MPH expert local în sănătate publică. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului Numele Funcţia deţinută Dr. A spori numărul de pacienţi diabetici. Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare 7 . IMSP Spitalul Clinic Republican Dr. catedra Endocrinologie. doctor habilitat şef catedră Endocrinologie. Elena Maximenco. A majora numărul pacienţilor diabetici care administrează tratament hipoglicemiant adecvat. Data elaborării protocolului: noiembrie 2008 A. Larisa Zota. profesor universitar Testemiţanu”.7.5. USMF „Nicolae în medicină. Chişinău 2008 5. doctor în medicină conferenţiar universitar. A. Ana Vîrtosu secundar clinic. medic endocrinolog şef secţie Endocrinologie. USMF „Nicolae Testemiţanu” Dr.

1 mmol/l şi < 6. care au în comun prezenţa unei explicaţii relativ certe pentru apariţia diabetului. Glicemia postprandială este nivelul glucozei în sînge la 2 ore după mîncare. Se admite existenţa a două defecte metabolice majore: deficitul de secreţie beta-celulară şi rezistenţa ţesuturilor-ţintă la acţiunea insulinei. Diabetul zaharat de tipul 2: sindrom eterogen al cărei etiopatogenie implică atît factori genetici. 8 . afecţiune autoimună cu o etiologie multifactorială.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Diabetul zaharat secundar: altfel denumit.1mmol/l. a căror consecinţă este distrucţia progresivă a celulelor beta-pancreatice (cele care sintetizează insulina) şi. Diabet gestaţional: reprezintă „orice grad de intoleranţă la glucide. în final.9 mmol/l sau în sîngele capilar integral glicemia este > 5. aprobat şi contrasemnat Denumirea instituţiei Catedra Endocrinologie. Dereglările menţionate stau la baza apariţiei unui spectru larg de complicaţii cronice. Glicemie bazală modificată se constata atunci. USMF „Nicolae Testemiţanu” Societatea Endocrinologilor din RM Asociaţia Medicilor de Familie din RM Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil „Boli interne” Agenţia Medicamentului Consiliul de experţi al MS Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Naţională de Asigurări în Medicină Persoana responsabilă semnătura A. ale cărui mecanisme intime moleculare nu sunt încă elucidate. ionic şi mineral. care afectează mai mult sau mai puţin toate ţesuturile organice [12]. produsă de o interacţiune complexă a mai multor factori genetici şi de mediu. lipidic. alte tipuri specifice de diabet. cu un debut sau cu o manifestare primară în timpul sarcinii”. Chişinău 2008 Protocolul a fost discutat. Diabetul zaharat de tipul 1: la ora actuală. indiferent de evoluţia post partum sau de tratamentul necesar pentru echilibrarea dereglărilor metabolice.8. deficitul absolut de Insulină endogenă.6 mmol/l şi < 6. Definiţiile folosite în document Diabetul zaharat: sindrom complex şi eterogen. indus de tulburarea genetică sau cîştigată a secreţiei de Insulină şi/sau de rezistenţa celulelor periferice la acţiunea insulinei. fapt care induce modificări profunde în metabolismul proteic. glucidic. cînd glicemia bazală (a jeun) în plasma venoasă este la indicii > 6. reuneşte un grup eterogen de afecţiuni. Glicemia a jeun sau bazală este nivelul glucozei în sînge dimineaţa înainte de dejun după un post ≥ de 8 ore. cît şi de mediu.

14.845 de pacienţi cu diabet zaharat. ori comparativ cu populaţia generală. în anul 2000. comparativ cu populaţia generală. iar 85-90% – diabetului de tipul 2. Informaţia epidemiologică • Datele statistice demonstrează creşterea continuă a incidenţei şi a morbidităţii diabetului şi este considerată drept o „epidemie diabetică” [15]. incidenţa diabetului la nivel mondial.9. • Speranţa de viaţă a pacienţilor diabetici este cu circa 10 ani mai mică decît cea a persoanelor nediabetice. Recomandabil: nu poartă un caracter obligatoriu.1%) – cu diabet de tipul 1 şi 37. • Patologia renală la pacienţii diabetici este de 17 ori mai frecventă. • Creşte riscul de apariţie a patologiei cardiovasculare (cardiopatia ischemică şi infarctul miocardic acut) de 2 ori. în 2030 se presupune că va atinge 4. • Conform datelor OMS.1 mmol/l. Decizia va fi luată de medic pentru fiecare caz individual. dintre care 8750 (19. Scăderea toleranţei la glucoză se constata atunci. • Diabetul zaharat sporeşte letalitatea de 2-3.095 (80.1 mmol/l. • În conformitate cu datele Federaţiei Internaţionale de Diabet. Chişinău 2008 Normoglicemia este definită la indicii glicemiei bazale în plasma venoasă < 6. 12. A.0 mmol/l sau în sîngele integral capilar < 6. în sîngele capilar < 5.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.8 mmol/l. • În Republica Moldova în anul 2006 au fost înregistraţi 45.4%. 24]. 9 .1 mmol/l. se estima că numărul total de diabetici în anul 2000 va atinge cifra de 151 mln (realmente în 2000 au fost înregistraţi 171 mln de pacienţi). iar numărul total de diabetici se va mări de la 171 mln pînă la 366 mln. • Diabetul zaharat este o maladie ce duce la o invalidizare şi la o letalitate precoce. cînd glicemia bazală (a jeun) în plasma venoasă este < 7. a fost de 2.8%. iar la 2 ore după încărcarea cu glucoză glicemia în plasma venoasă sau în sîngele capilar integral este ≥ 7. dat fiind complicaţiilor sale [11. • Din numărul total de diabetici 10-15% revin diabetului de tipul 1. 23. dar nu depăşeşte 11. gangrena membrelor inferioare se înregistrează de 20 de ori mai frecvent.9%) – cu diabet de tipul 2 [1]. în anul 2003 – 194 mln şi în anul 2005 – 334 mln [7]. Screening-ul diabetului zaharat: depistarea persoanelor cu dereglarea metabolismului glucidic prin examinarea unui număr mare de persoane.5 mmol/l.

• Blocarea precoce a reacţiilor autoimune deja instala.1. 21. metode promiţătoare. 17. dar se cercetează mai multe tic înalt pentru diabetul de tipul 1. nitraţi şi coloranţilor (tabelul 5. sistarea fumatului. 16. tip 1: 14.  promovarea activităţii fizice. tabelul 5). Nivel de asistenţă medicală primară Motive (repere) II Paşi (modalităţi şi condiţii de realizare) III Descriere (măsuri) I 1.  informarea părinţilor despre dauna şi despre necesitatea evitării substanţelor toxice pancreatotrope: conservanţi. caseta 14).1. tip 2 Obligatoriu: Scopul profilaxiei primare este: • Prevenirea dezvoltării agresiunii autoimune asupra • Prevenirea primara a diabetului de tipul 1 nu este celulelor β pancreatice. coabitarea cu stre. tip 2 [19.10 B. Chişinău 2008 DZ. cu îndepărtarea manifestărilor clinice specifice [11.  excluderea consumului abuziv de alcool. legume şi în fructe proaspete şi săracă în gră. şi săracă în grăsimi animaliere.3 1. . Profilaxia C.• Strategii îndreptate spre micşorarea riscului de te. evitarea consumului abuziv de alcool. rubeola. gripa etc. rujeola. PARTEA GENERALĂ B. dieta bogată în fibre. 22]. 20.).  profilaxia bolilor infecţioase cu potenţial diabetogen (oreionul. dezvoltare a DZ. legume şi în fructe proaspete sul) poate preveni dezvoltarea DZ. 23. Profilaxia primară a DZ Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Obligatoriu: Un mod sănătos de viaţă (normoponderalitatea.  sistarea fumatului. 24]. tip 1 DZ.2. dieta bogată în fibre.  coabitarea cu stresul (casetele 14.  promovarea alimentaţiei la sîn.  controlul greutăţii. la persoanele cu un risc genedeocamdată posibilă. 15.• Educaţia populaţiei pentru OSV: simi animaliere. modul activ de viaţă.

• Şcolarizarea pacienţilor în cadrul Şcolii diabetice (anexa 6).4. Obligatoriu: DZ gestaţional Depistarea precoce a persoanelor cu diverse perturbări ale • Glicemia bazală la persoanele din grupul de risc metabolismului glucidic.1. mici) (caseta 28). 16.10. 15.1. caseta 9. litatea evitării dezvoltării complicaţiilor. 24].2. Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Chişinău 2008 11 . 10. 14. 10). • Monitorizarea terapiei cu MET sau cu TZD. precum şi a pacienţilor cu diabet în dezvoltarea DZ (algoritmul C.• Monitorizarea tratamentului cu Insulină (doze rea complicaţiilor diabetice tardive [11. • TOTG la persoanele cu o glicemie bazală mai mare de 5. casetele 3.1. tip 1 (algoritmul C. algoritmul C. DZ. DZ. tip 2 • Scopul – prevenirea la timp a apariţiei complicaţiilor Obligatoriu: diabetice [11.1. tabelele 4.1.4).1. 23. Obligatoriu: • Glicemia bazală la gravidele din grupul de risc (casetele 9. 11. 17. 24]. • Informarea pacienţilor despre OSV şi despre controlul ponderal (caseta 14. 23. Screening-ul C. tip 2 • Glicemia bazală la rudele de gradul I ale pacienţilor cu DZ. 14. 10). tip 1 DZ. Obligatoriu: 2.Recomandabil: creatice la pacienţii cu manifestări clinice şi preveni. Profilaxia secundară DZ DZ.6 mmol/l (algoritmul C. tabelul 5).2. caseta 11). 12. tip 1 • Scopul – a păstra funcţia reziduală a celulelor β pan.1.I II III 1. zaharat permite iniţierea tratamentului timpuriu şi posibi9. 16. Recomandabil: • Şcolarizarea pacienţilor în cadrul Şcolii diabetice (anexa 6). 17.

2.  examenul biochimic (colesterolul. proteina totală.  glicozuria şi cetonuria. . • Proteinuria nictemerală (de a asigura) (tabelul 8).  sumarul urinei. precum şi a DZ.  TOTG. necesită consultaţie la endocrinolog. în urma examenului medical primar sau confirmarea în urma examenului paraclinic. 7).3 Obligatoriu: Depistarea precoce a persoanelor cu diverse perturbări ale metabolismului glucidic.5. trigliceridele.5. Luarea deciziei versus consultaţia specialistului şi/ sau spitalizare C.2.1. Diagnosticul 3. Suspectarea diagnosticului de DZ şi dereglarea metabolismului glucidic II III C.  Microradiofotografia cutiei toracice. anamnesticul. Chişinău 2008 3.2. • Investigaţiile paraclinice (tabelul 8):  hemoleucograma.12 I 3. • Evaluarea criteriilor de spitalizare (tabelul 12).2. • Consultaţia altor specialişti (la necesitate). HDLC. Obligatoriu: Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.2 C.  glicemia bazală.  ECG. ureea.1 C.5. precum şi a pacienţilor cu diabet zaharat permite iniţierea tratamentului timpuriu şi • Acuzele.5. Recomandabil: • Microalbuminuria (de a asigura). creatinina). posibilitatea evitării dezvoltării de complicaţii. LDLC.5 • Suspectarea dereglărilor metabolismului glucidic.2. examenul clinic (casetele 6.

şi prevenirea complicaţiilor diabetice tardive [11. tip 1 Scopul – a păstra funcţia reziduală a celulelor β pancreatice. Descriere Motive (măsuri) (repere) I II 1. Tratamentul medicamentos C. 14).6. Tratamentul nemedicamentos C. 16. 24]. Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Profilaxia C. 14). Obligatoriu: • Prin optimizarea stilului de viaţă se obţin efecte benefice în: • Optimizarea stilului de viaţă se referă la toate  controlul glicemiei şi al celorlalţi factori de risc elementele componente ale acestuia (casetele 14.2.1 C.6.2. 5. 19.  prevenirea apariţiei factorilor de risc şi a complicaţiilor.  starea generală a persoanelor cu diabet.1. tabelul 16).I 4.2.  calitatea vieţii şi speranţa de viaţă.2. Tratamentul 4.2.5.6.3 Scopul – prevenirea sau diagnosticarea precoce a complicaţiilor tardive ale diabetului. 23. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu Paşi (modalităţi şi condiţii de realizare) III Obligatoriu • Indicarea tratamentului cu Insulină (doze mici). • Se va face în colaborare cu endocrinologul (tabelul 21. • Şcolarizarea pacienţilor în cadrul Şcolii diabetice (anexa 6). Scopul – normalizarea indicilor glicemiei şi a spectrului Obligatoriu: lipidic pînă la obţinerea compensării. Chişinău 2008 13 .2. Supravegherea C.2 4. la pacienţii cu manifestări clinice. 17.2. • Se va monitoriza de către medicul de familie (după normalizarea indicilor glicemici) (tabelele 13.5. Profilaxia secundară DZ DZ.1 Obligatoriu: II III Scopul este realizarea criteriilor de compensare a diabetului (tabelele 13.1. 15. • Va fi indicat de către endocrinolog.5. 16.3 1. cardiovascular. caseta 31). 14.6.5.5.2. C.4 B.6.

14 DZ.1. tip 1 DZ.2 C.5. tip 2 I Obligatoriu: • Şcolarizarea pacienţilor în cadrul Şcolii diabetice (anexa 6).4). creatinina). 7). 12. Recomandabil (la adresare): • Glicemia bazală la gravidele din grupul de risc (casetele 9. 14. diabet zaharat permite iniţierea tratamentului timpuriu şi • TOTG la persoanele cu o glicemia bazală mai posibilitatea evitării dezvoltării de complicaţii.4. 11. tabelele 4.  glicozuria şi cetonuria.2.2. trigliceridele.10. Recomandabil (la adresare): Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. precum şi a pacienţilor cu  analiza generală a urinei.5. 10). algoritmul C. III 2. mare de 5. LDLC.6 mmol/l (algoritmul C. 9.1. 17. DZ.1. Recomandabil (la adresare): II Scopul – îndepărtarea la timp a apariţiei complicaţiilor diabetice [11.3 • Acuzele. 10). HDLC. 27).2. anamnesticul.1. Screening-ul C.1. Chişinău 2008 DZ gestaţional Depistarea precoce a persoanelor cu diverse perturbări ale metabolismului glucidic. ale metabolismului glucidic. Depistarea precoce a persoanelor cu diverse perturbări  hemoleucograma. 24].1. Stabilirea diagnosticului de DZ şi dereglarea metabolismului glucidic C.10.1.1. tip 1 (algoritmul C. caseta 11).  TOTG. ureea. Obligatoriu: 3. precum şi a pacienţilor cu • Glicemia bazală la persoanele din grupul de risc în dezvoltarea DZ (algoritmul C. posibilitatea evitării dezvoltării de complicaţii.1 C. 2. diabet zaharat permite iniţierea tratamentului timpuriu şi  glicemia bazală. examenul clinic (casetele 6. • Investigaţiile paraclinice (tabelul 8).5. Diagnosticul 3. • Indicarea tratamentului cu MET sau cu TZD (tabelul 18. . tip 2 • Glicemia bazală la rudele de gradul I ale pacienţilor cu DZ. casetele 9. casetele 3. casetele 26. 23.  examenul biochimic (colesterolul. proteina totală.

Obligatoriu: • Evaluarea criteriilor pentru spitalizare (tabelul 12).2 4.6.  calitatea vieţii şi speranţa de viaţă [11.5. 14).  prevenirea apariţiei factorilor de risc şi a complicaţiilor.3.5.5 4.4 Scopul – realizarea criteriilor de compensare a diabetului.2.1.5.2.2. 15. Scopul – normalizarea indicilor glicemiei şi a spectrului Obligatoriu: lipidic pînă la obţinerea compensării.2. Obligatoriu: • Prin optimizarea stilului de viaţă se obţin efecte benefice în: • Optimizarea stilului de viaţă se referă la toate  controlul glicemiei şi al celorlalţi factori de risc elementele componente ale acestuia (casetele 14.2. 16. cardiovascular. Supravegherea C.1.2.3 C. • Consultaţia altor specialişti (la necesitate). 19.  microalbuminuria (de a asigura). Tratamentul medicamentos C.5.2. II III 3.6. • În condiţii de ambulatoriu se va iniţia tratamentul medicamentos doar la pacienţii cu diabet zaharat de tipul 2. Obligatoriu: Scopul – prevenirea sau diagnosticarea precoce a complicaţiilor tardive ale diabetului. Tratamentul nemedicamentos C.5. • Efectuarea diagnosticului diferenţial (algoritmul C.2. formele uşoară şi medie (tabelele 18.  proteinuria nictemerală (tabelul 8). 21].  starea generală a persoanelor cu diabet. Decizia de spitalizare C. Tratamentul 4.6. tabelul 11).6. 19). • Se va face în colaborare cu medicul de familie (tabelul 21.  microradiofotografia cutiei toracice. tabelul 16). • Ajustarea conduitei terapeutice în funcţie de valorile indicilor metabolici şi reevaluarea criteriilor de spitalizare (tabelele 13.I  ECG. Chişinău 2008 15 .1 C. caseta 31).6. Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.1 5. 12. 17.5.

. 7).  TOTG. 17. • Conduita pacientului este diferită în funcţie de tipul  glicozuria şi cetonuria.  şcolarizarea pacienţilor. 6. în ceea ce priveşte cunoştinţele despre diabet şi deprinderea metodelor de autocontrol. • Consultaţia altor specialişti (la necesitate). 18]. Recomandabil:  examenul radioimunologic şi cel imunoenzimatic (T3. tabelul 11). • Efectuarea diagnosticului diferenţial (algoritmul C.  peptidul C. 3.5.2. Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Chişinău 2008 C.5 2.  examenul biochimic. 11.  insulina imunoreactivă.4 Obligatoriu: • Depistarea precoce a persoanelor cu diverse perturbări ale metabolismului glucidic.1 Motive (repere) II • Scopul spitalizării este:  stabilirea tipului de diabet.2. Diagnosticul 2.2. B. Confirmarea diagnosticului de DZ cu precizarea tipului C.5. diabetului.1. tabelele 6.1.  elaborarea tacticii de tratament. anamnesticul. anti-TPO. precum şi • Acuzele.5.2.2.  microalbuminuria. dezvoltării de complicaţii  glicemia bazală. 7. tratamentului timpuriu şi posibilitatea evitării • Investigaţiile paraclinice (tabelul 8).  examenul ecocardiografic (tabelul 8).5. TSH. examenul clinic a pacienţilor cu diabet zaharat permite iniţierea (casetele 6. Nivel de asistenţă medicală spitalicească Paşi (modalităţi şi condiţii de realizare) III Obligatoriu: C.  compensarea pacienţilor cu diabet zaharat.  proteinuria nictemerală. GADA. Spitalizarea • Evaluarea necesităţii de spitalizare (tabelul 12). T4.16 Descriere (măsuri) I 1.3 C.3. 16. de complicaţii şi de patologia asociată [2. cortizol).2 C.3.  ICA.5.

casetele 14. C. 26. 16.1.1.1 4.5. 16.1.1. 16. 24].  prevenirea apariţiei factorilor de risc şi a complicaţiilor. 27. 28.9. tabelul 16). C. Externarea. Chişinău 2008 17 . 12. 24. 25.  calitatea vieţii şi speranţa de viaţă [11.6.11.2. nivelul glicemiei (algoritmeleC. Obligatoriu: • Scopul – normalizarea indicilor glicemiei şi a spectrului lipidic pînă la obţinerea compensării [3.5. Tratamentul nemedicamentos C.  rezultatele investigaţiilor efectuate şi tratamentul efectuat.6. 29). 17. 18].12). 19. • Evaluarea criteriilor de externare. Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. 21]. 3.2 4. 11.I 4.  recomandările explicite pentru pacient. complicaţiilor (casetele 23. • Ajustarea tratamentului se va face în funcţie de precum şi de complicaţiile diabetice [2.2.2.1. nivelul compensării.1 C. modificarea tacticii de tratament [3.5. C.5. • Extrasul va conţine:  diagnosticul precizat desfăşurat.  starea generală a persoanelor cu diabet. C. • Tratamentul hipoglicemiant va fi în funcţie de: 12]. C.6. 15. Tratamentul 4.  recomandările pentru medicul de familie şi pentru endocrinolog. 12.6.2.7.5. la necesitate. C1. valorile glicemiei şi prezenţa • Tratamentul instituit depinde de: tipul de diabet. 6.2. nivel primar de tratament şi de supraveghere continuă II III Scopul – realizarea criteriilor de compensare a diabetului. 8. Obligatoriu: • Prin optimizarea stilului de viaţă se obţin efecte benefice în: • Optimizarea stilului de viaţă se referă la toate  controlul glicemiei şi al celorlalţi factori de risc elementele componente ale acestuia (algoritmul cardiovascular. tipul diabetului. gradul de severitate a diabetului.1. 17. Tratamentul medicamentos C.8. 17.4 Supravegherea în dinamică şi monitorizarea este necesară Obligatoriu: pentru a aprecia eficacitatea tratamentului şi.

Algoritmul de diagnosticare a diabetului zaharat a altor categorii de hiperglicemii hiperglicemii Pacient asimptomatic sau cu glicozurie.1 mmol/l (200 mg/dl) GB ≥ 5.8 mmol/l Scădere a toleranţei la glucoză TOTG Anual se vor reevalua factorii de risc cardiovascular şi glicemia plasmatică Glicemie bazală ≥ 6.1.0 mmol/l (90 mg/dl) GB ≥ 6.1.1.6 mmol/l (100 mg/dl) Test de screening pozitiv (glicemie bazală sau întîmplătoare ≥ 5. Algoritmul de diagnosticare a diabetului zaharat şişi a altor categorii de C.1 mmol/l (110 mg/dl) Glicemie – la 2 ore ≥ 11.1 mmol/l (200 mg/dl) Glicemie – la 2 ore < 11.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. ALGORITMII C.1 mmol/l (110 mg/dl) şi la 2 ore < 7. dacă se confirmă GB ≥ 5.1 mmol/l (200 mg/dl) şi > 7.1.8 mmol/l Glicemie bazală modificată 18 18 .1.1.6mmol/l (100mg/dl) în plasmă) DIABET ZAHARAT GB ≥ 7. Chişinău 2008 Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. ALGORITMII DE CONDUITĂ DE CONDUITĂ C. sau cu o hiperglicemie descoperită întîmplător GB ≥ 11.0 mmol/l (126 mg/dl) – se repetă a doua zi şi. Chişinău 2008 C.

Chişinău 2008 C.2. TA. Algoritmul abordării iniţiale a pacientului cu diabet DEPISTAREA PERSOANELOR CU DIABET Screening organizat Depistare întîmplătoare Evaluarea iniţială a glicemiei DIAGNOSTIC ŞI EVALUARE FINALĂ DIAGNOSTIC ŞI EVALUARE  Confirmarea DZ: tip. terapie  Spectrul lipidic. stadiu.1. Chişinău 2008 Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. IMC. greutate corporală  Stil de viaţă  Complicaţii micro şi macrovasculare  Aspecte speciale DZ. tip 1 DZ. Algoritmul abordării iniţiale a pacientului cu diabet C. echilibru. talie.2. tip 2 DZ.1.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. alte tipuri STABILIREA OBIECTIVELOR  Diabetul şi complicaţiile lui  Condiţiile asociate şi comorbiditate  Aspectele speciale: abordare specială MANAGEMENT CLINIC: PROGRAMELE TEME terapie T educaţie E monitorizare M evaluare E 19 19 .

3. Algoritmul de diagnosticare a diabetului zaharat la maturi DIABET ZAHARAT VÎRSTA Pînă la 30 de ani Peste 30 de ani OBEZITATE absentă absentă prezentă DIABET. tip 1 PREZENŢI LADA ABSENŢI Diabet. DR4. Chişinău 2008 C. Chişinău 2008 Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.1. DQ.1. DR4. TIP 1 DIABET. DR4. * Complex major de histocompatibilitate cu haplotipurile DR3. DQ.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Algoritmul de diagnosticare a diabetului zaharat la maturi C. 20 20 . DQ* PREZENŢI Diabet. tip 1:  Valorile reduse ale peptidului C  Prezenţa ICA şi sau GADA  Markerii genetici: HLA DR3. tip 2 Dietă Insulină Dietă Insulină Dietă ADO * Complex major de histocompatibilitate cu haplotipurile DR3.3. TIP 2 Markerii diabetului zaharat.

4–5.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.4.4.3 mmol/l Risc înalt Risc moderat 24-28 DE SĂPTĂMÎNI Test-screening cu 50 g glucoză Risc redus Diabet gestaţional LA ADRESARE Test-screening cu 50 g glucoză Evidenţă cu „precauţie diabetică” Tratament negativ pozitiv negativ Repetare a testului la 24-28 de săptămîni TOTG cu 75 (100) gr de glucoză Repetare a testului la 32-34 de săptămîni pozitiv negativ pozitiv Diabet gestaţional Evidenţă Tratament pozitiv negativ Evidenţă 21 21 . Algoritmul de diagnosticare şişi de screening al diabetului gestaţional C.1. Chişinău 2008 C. Chişinău 2008 Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.3 mmol/l GB > 5. Algoritmul de diagnosticare de screening al diabetului gestaţional Evaluarea factorilor de risc şi glicemia bazală (repetată de 2 ori) GB între 4.1.

regim bazal (ITB) ± TO NU 6-12 luni Insulinoterapie.7 DA Continuă MTO DA Continuă TOC 16. Chişinău 2008 Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.7–22.2 Insulinoterapie.5.1. regimuri combinate (ITC) ± TO DA Continuă IT ± TO 22 22 .1–16.1 Optimizarea stilului de viaţă NU 4–8 săptămîni Monoterapie orală (MTO) NU 3 luni Terapie orală combinată NU 4–8 săptămîni Continuă OSV 11.5. Strategia generală a managementului hiperglicemiei în diabet zaharat de < 11. Strategia generală a managementului hiperglicemiei în diabet zaharat de tipul 2 tipul 2 EVALUAREA GLICEMICĂ LA DIAGNOSTICARE Glicemie bazală mmol/l Persoană cu DZ.1. tip 2 OBIECTIVE Glicemie bazală < 7 mmol/l HbA1c < 7% DA C.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Chişinău 2008 C.

Chişinău 2008 Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.4 +) Dietă/exerciţii Dietă/exerciţii Dietă/exerciţii Dietă/exerciţii + 1 ADO + 2ADO 3ADO + INSULIN Valorileţintă În normă HbA1c GB < 5.5-7.5–6. Algoritmul de tratament al DZ de tipul 2 în funcţie de valorile hiperglicemiei hiperglicemiei GB mmol/l (mg/dl) Strategii terapeutice GBM (5.se recomandă DA Control metabolic după 1-3 luni NU Continuă OSV Monoterapie orală 23 23 . Chişinău 2008 C.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.9) (14.7. Algoritmul de tratament al DZ de tipul 2 în funcţie de valorile C. Optimizarea stilului de viaţă C.1. Chişinău 2008 C.0–8.1.0% GB 5-7mmol/l glicemia după 2 ore < 10 mmol/l Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.4–13.6.nu se recomandă .9) Dietă/exerciţii Mic Moderat Sever Foarte înalt (7.6 mmol/l HbA1c < 6.contraindicaţii relative la cei cu complicaţii severe evitarea fumatului Fumat .6.1.7.3) (8.0–19.1.0) (19. Optimizarea stilului de viaţă Pacienţi cu diabet zaharat de tipul 2 Dieta Consum de alcool .se pot admite cantităţi moderate Activitate fizică .

Chişinău 2008 C. sau MTG SU sau MET IAG TZD  Doze fixe din medicamentul iniţial  Creşterea dozei din medicamentul adăugat  Scăderea dozelor din ambele medicamente. sau MTG SU sau IAG.9.1.C.0 mmol/l IMC ≥ 25 kg/m MET TZD 2 IMC < 25 kg/m SU sau MET MTG 2 NU Control glicemic după 3 luni DA Continuă MTO NU Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. care necesită terapie orală combinată INIŢIAL MET ASOCIERE SU sau IAG. Algoritmul terapiei orale combinate Pacienţi cu DZ.1. Algoritmul terapiei orale combinate C. Chişinău 2008 Terapie orală combinată C.8.0 mmol/l.9.8. Chişinău 2008 Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. dar GPP > 8. sau MTG. Algoritmul monoterapiei orale Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.9 mmol/l SU MET sau IAG sau MTG Da Continuă MTO Dacă GB > 7. tip 2.1. dacă controlul glicemic este atins CONTROL GLICEMIC DUPĂ 3 LUNI INSULINOTERAPIE 24 25 . sau TZD MET sau TZD MET sau SU. Algoritmul monoterapiei orale Pacienţi cu diabet zaharat de tipul 2 care nu au răspuns la optimizarea stilului de viaţă Dacă GB < 7.1.

Chişinău 2008 Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. tip 2 Valorile glicemiei uşor sau moderat majorate (GB 7. Algoritmul de tratament patogenic al pacienţilor cu DZ. tip 2.0 – 8. cu un grad redus Algoritmul al tratament redus sau moderat al glicemiei Pacienţi cu DZ. Chişinău 2008 C. tip 2.sau moderat de glicemiei patogenic al pacienţilor cu DZ.1.1.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.10.10. cu un grad C.3 ) Insulinorezistenţă Insulinodeficienţă Supraponderali Evidenţa clinică pentru sindrom metabolic Normoponderal Funcţie hepatică normală Funcţie hepatică alterată Funcţie renală normală Funcţie renală alterată Metformin Tiazolidindione Secretagoge* Control metabolic suboptim + TZD + Secretagoge* + IAG + Secretagoge* + IAG + Metformină + TZD + IAG Control metabolic suboptim Insulinoterapia Notă: *stimulatoare a secreţiei insulinei Notă: *stimulatoare a secreţiei insulinei 27 25 .

0–19. Algoritmul de tratament patogenic al pacienţilor cu DZ DZtip 2 carecare au C. Algoritmul de tratament patogenic al pacienţilor cu de de tip 2 au un grad sever al al glicemiei un grad sever glicemiei Pacienţi cu DZ. 1.11.11.0 mmol/l ) Insulinorezistenţă Insulinodeficienţă Supraponderali Evidenţa clinică pentru sindrom metabolic Normoponderal Funcţie hepatică normală Funcţie hepatică alterată Funcţie hepatică normală Funcţie renală normală Funcţie renală alterată Secretagoge* MET + TZD TZD + Secretagoge* MET + Secretagoge* Control metabolic suboptim + Secretagoge* + TZD Control metabolic suboptim Insulinoterapia Notă: *stimulatoare a secreţiei insulinei Notă: *stimulatoare a secreţiei insulinei 26 28 .Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. tip 2 Valorile glicemiei sever majorate (GB 14.1. Chişinău 2008 Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Chişinău 2008 C.

forma uşoară • • Diabet zaharat. Tipuri specifice: • Insulinorezistenţa şi/ • Defecte genetice de sau secreţia deficitară de secreţie a insulinei Insulină • Defecte genetice de acţiune a insulinei • Boli ale pancreasului exocrin • Endocrinopatii • Medicamente • Infecţii • Sindroame genetice Diabet gestaţional • Insulinorezistenţa şi/sau secreţia deficitară de Insulină • Insulina poate sau/nu să fie necesară pentru controlul glicemiei Tabelul 2. foarte rar.2. 27 . • Insulina poate fi necesară pentru controlul glicemiei şi. • Tratamentul cauzei generatoare. Chişinău 2008 C. însă cu o preponderenţă variabilă Caracteristica terapeutică • Insulinoterapia este indispensabilă pentru supravieţuire • Tratamentul se face prin:  optimizarea stilului de viaţă. grad de • severitate mediu • • • MANIFESTĂRILE CLINICE Complicaţiile micro.1. TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C.2. tip 1 • Autoimun • Idiopatic DZ. pentru supravieţuire. DESCRIEREA METODELOR. forma severă • Macroangiopatii:  cardioscleroză postinfarctică  insuficienţă cardiacă  accident cerebrovascular  afectarea oclusivă a vaselor membrelor inferioare. Clasificarea etiopatogenică a DZ (adaptare după Grupul de experţi OMS 1999) Tipul DZ DZ.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. ambele mecanisme coexistă întotdeauna. • Necunoscut • Insulinorezistenţa şi secreţia deficitară de Insulină. Clasificarea diabetului în funcţie de severitatea procesului FORMA Diabet zaharat. Clasificarea diabetului zaharat Tabelul 1. însă Insulina devine în timp necesară pentru controlul glicemic sau chiar pentru supravieţuire.  administrarea preparatelor orale.şi macrovasculare lipsesc Retinopatie neproliferativă Nefropatie diabetică în stadiul microalbuminuriei Polineuropatie diabetică Retinopatie diabetică preproliferativă şi proliferativă Nefropatie diabetică în stadiul proteinuriei şi al insuficienţei renale cronice • Polineuropatie autonomă Diabet zaharat. tip 2 Procesul etiopatogenic • Distrucţiune autoimună a celulelor-β.

subcompensat. Factorii de risc în DZ. grav. . 8.5 >9.1-7. • Afecţiuni cerebrovasculare. tip 2 • • • • • • • • • 28 Mod sedentar de viaţă. tip 2 HbA1c (%) 6.5 >7.2.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. 6. tip 1 HbA1c (%) 6.5 Caseta 1. Femeile cu sindromul ovarului polichistic. 7.0 Glicemia bazală (mmol/l) 5. Femei cu un diagnostic de DZ gestaţional. 5.0-6. Diabetul zaharat: • Tipul (1 sau 2). • Angiopatie periferică.2mmol/l. Rudă de gradul I cu DZ.0 >7. Cerinţe în formularea diagnosticului 1.0-6.0 8. Indicii Decompensare >7. Femei care au născut un copil > 4 kg.2. 2.0-7.1-7. decompensat).1-7.0 Glicemia înainte de somn (mmol/l) 6. • Nefropatie (de menţionat stadiul).0-5.5 C.9 mmol/l şi/sau TG ≥ 2.1-9.0-7. 3. Afecţiunile asociate. • Gradul de severitate – uşor. Macroangiopatia diabetică: • Cardiopatie ischemică. tip 1 • Rudele de gradul I ale pacienţilor cu DZ.0 >6. starea după laserocoagulare).5 7. Factorii de risc Caseta 2. Chişinău 2008 Tabelul 3. • Insuficienţă cardiacă.5-9.5 5.1-6. Neuropatia diabetică. Diagnosticul anterior de STG sau de GBM.5 6. Clasificarea diabetului în funcţie de gradul de compensare a metabolismului glucidic Compensare Subcompensare Diabet zaharat.5 Glicemia bazală (mmol/l) 5.0 6. Factorii de risc în DZ. TA (≥ 140/90 mm Hg). Grupuri etnice cu risc crescut.5-8.0 >7.0 7. HDLC ≤ 0. 4.5 Glicemia postprandială (mmol/l) 7.0-7.5 >9. • Nivelul compensării (compensat. Hipertensiunea arterială.6-6. Sindromul piciorul diabetic (de menţionat forma). tip 1. mediu. Dislipidemia. Microangiopatia diabetică: • Retinopatie (de menţionat stadiul la OD şi la OS.0 Glicemia înainte de somn (mmol/l) 6.5 Glicemia postprandială (mmol/l) <7. Caseta 3.6-7.0 7.5 >6.5 Diabet zaharat.0 7.

• Controlul greutăţii corporale. Chişinău 2008 • Bolile cardiovasculare în antecedente. dislipidemie. • • • • • • • • • • 29 . Detectarea complicaţiilor cronice în stadiul subclinic.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Evitarea substanţelor toxice care acţionează nociv asupra pancreasului (nitraţi. HbA1c. diabetogen. Metode de profilaxie a diabetului zaharat [12] Prevenţia primară – prevenirea apariţiei DZ Tipul 1 de diabet Tipul 2 de diabet Promovarea alimentării copilului la sîn. coloranţi. 2 la rudele de gradul I Diabet gestaţional în anamneză Dereglare a TOTG Glicozurie în timpul sarcinii prezente sau al sarcinilor anterioare Hidramnios şi făt macrosom în antecedente Copii născuţi cu o greutate mai mare de 4 kg sau nou-născuţi morţi Adaos rapid în greutate în timpul sarcinii Vîrsta femeii mai mare de 30 de ani Risc înalt Risc moderat Risc redus Da Da Nu Da Nu Nu Da Nu Nu Da Nu Nu Da Da/Nu Nu Da/Nu Da/Nu Da/Nu Da/Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu < 30 ani C. hipertensiune). • Diete bogate în fibre şi sărace în grăsimi. acantosis nigricans etc.2. • Condiţiile clinice asociate cu fenomenul de insulinorezistenţă (obezitate severă.). Profilaxia diabetului zaharat Tabelul 5. Prevenţia secundară (pentru ambele tipuri de diabet) prevenirea apariţiei complicaţiilor Diagnosticul precoce. Controlul factorilor de risc vascular (obezitate. Controlul glicemiei.3. Evitarea fumatului. conservanţi etc. prevenirea orbirii la un pacient cu retinopatie etc. Prevenirea complicaţiilor şi evoluţia lor spre handicap (prevenirea gangrenei diabetice la un pacient cu neuropatie sau cu arteriopatie.). tip. Evitarea bolilor infecţioase cu un potenţial • Promovarea activităţii fizice. Prevenţia terţiară (pentru ambele tipuri de diabet) Tratamentul activ al complicaţiilor cronice. Factori de risc în diabetul gestaţional Factori de risc Exces de masă corporală (> 20% din masa ideală) DZ. Tabelul 4.).

C.) • În absenţa factorilor de risc nominalizate.2.  condiţii clinice asociate cu fenomenul de insulinorezistenţă (obezitate severă.  femeile cu sindromul ovarului polichistic.  femei care au născut un copil > 4 kg. cu determinarea glicemiei bazale [11-12] • Testarea se face la adulţii. 30 . cu vîrsta de sub 45 de ani. Caseta 5.9 mmol/l şi/sau TG ≥ 2. Screening-ul diabetului zaharat Caseta 4.2mmol/l. • Vîrsta de iniţiere a testărilor: 10 ani sau debutul în perioada pubertăţii. testarea prediabetului se începe la adulţii cu vîrsta de peste 45 de ani.  boli cardiovasculare în antecedente. • Educaţie.  (≥ 140/90 mmHg). • Dacă rezultatele sunt în normă.  diagnostic anterior de STG sau de GBM.  grupuri etnice cu risc crescut. • Frecvenţa: fiecare 2 ani. • Formularea diagnosticului nosologic. Paşii obligatorii în conduita pacientului cu diabet zaharat • Examinarea clinică cu determinarea datelor antropometriei şi cu aprecierea gradului de afectare a organelor şi a sistemelor.  rudă de gradul I cu DZ. Conduita pacientului cu diabet zaharat Caseta 6. • Alcătuirea schemei de investigaţii paraclinice. tip 2 [11] • Criterii:  supraponderalii (IMC ≥ 85 percentile pentru vîrstă şi sex. hipertensiune.4.  femei cu diagnosticul de DZ gestaţional.  grupuri etnice cu risc crescut. Testarea copiilor asimptomatici în depistarea DZ. tip 2. cu DZ. • Testarea: de preferinţă glicemia bazală. testarea necesită o repetare la un interval de 3 ani. dislipidemie. care au unul dintre factorii de risc:  supraponderali (IMC ≥ 25 kg/m2)  mod sedentar de viaţă. • Screening-ul complicaţiilor în diabetul zaharat. • Stabilirea tacticii de tratament în funcţie de tipul diabetului. acantosis nigricans etc.2. • Formularea diagnosticului prezumptiv. • Plus oricare doi din următorii factori de risc:  rudă de gradul I sau II.5.  mama cu un istoric de DZ sau de diabet gestaţional. sindromul ovarului polichistic). greutatea la înălţime > 85 percentile sau greutatea > 120% de la masa ideală apreciată pentru înălţime). Indicaţiile screening-ului în diabetul zaharat la subiecţii asimptomatici. dacă pubertatea a început mai devreme.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. TA  HDLC ≤ 0. Chişinău 2008 C. monitorizare şi evaluare pentru un termen lung.  semne de insulinorezistenţă sau condiţii asociate insulinorezistenţei la copii (acantosis nigricans.

2. dureri abdominale) • • • • • • • • • • Simptome majore ale diabetului Simptome nespecifice Simptome ale cetoacidozei (diagnostic întîrziat) Tabelul 7.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Acuzele şi manifestările clinice Caseta 7. Manifestările clinice ale diabetului zaharat.5. gingivită. Manifestările clinice ale diabetului zaharat. tip 2 Debut Simptome majore ale diabetului (slab exprimate) Simptome nespecifice Simptome • • • • • • • • • • • • • • • • • • Lent Poliurie Polidipsie Polifagie Pierdere ponderală Slăbiciune generală Astenie Fatigabilitate Obezitate Prurit cutanat Furunculoză Candidoză Epidermofiţie plantară Xantelasme Necrobioză lipoidă Carie dentară Paradontoză. Simptomele clinice ale diabetului zaharat • • • • Poliurie Polidipsie Pierdere ponderală Polifagie Tabelul 6. limbă prăjită. hipotonia globilor oculari) • Respiraţie acidotică (Kussmaul). stomatită Steatoză hepatică Manifestări clinice Manifestări cutanate Manifestări ale tractului digestiv 31 .1. vome. Chişinău 2008 C. tip 1 Debut Simptome Manifestări clinice Acut Poliurie Polidipsie Polifagie Pierdere ponderală Slăbiciune generală Astenie Fatigabilitate Alterarea stării de conştiinţă Semne de deshidratare (piele uscată. miros de acetonă • Hipotensiune • Semne digestive (greţuri.

Na. T4.2.) Evaluarea funcţiei de secreţie a pancreasului  Nivelul plasmatic al peptidului C  Insulina imunoreactivă Examen immunologic (aprecierea anticorpilor)  ICA  GADA Examenul radioimunologic şi imunoenzimatic  3. crescut sau redus Pozitivi sau negativi R O R R R O R R 32 . Investigaţiile paraclinice Tabelul 8.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.staţioAMP tativ nar O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Investigaţiile Hemoleucograma Sumarul urinei Aprecierea glucozei şi a corpilor cetonici în urina nictemerală TOTG Microalbuminuria Proteinuria nictemerală Analiza  Glicemie biochimică a  HbA1c Colesterolul total sîngelui Trigliceridele HDLC LDLC Proteina serică totală Fracţiile proteice Enzimele hepatice Bilirubina Ureea Creatinina Ionograma (K. anti-TPO T  cortizol O R R Hiperglicemie O majorat R crescut O crescut O scăzut R crescut R R R O R R O R În normă. TSH.Ca. Chişinău 2008 Simptome care se referă la instaurarea complicaţiilor Cardiovasculare • Hipertensiune arterială • Cardiopatie ischemică • Accident vascular cerebral • Leziuni trofice ale piciorului Neuropatice • Dureri ale membrelor inferioare cu parestezie Oculare • Scăderea acuităţii vizuale C. Investigaţii paraclinice Semnele sugestive pentru diabet zaharat Nivel de acordare a asistenţei medicale Nivel Nivel de Nivel consul.2.5.

însă nu ating nivelul proteinuriei.6 (100) < 6. Criteriile de diagnostic a diabetului zaharat şi a altor categorii de hiperglicemii (OMS 1999) Stările hiperglicemiei Diabet zaharat • GB • TOTG – la 2 ore Scăderea toleranţei la glucoză (STG) • GB • TOTG – la 2 ore Glicemie bazală modificată (GBM) • GB • TOTG – la 2 ore Concentraţia glucozei mmol/l (mg/dl) Plasma venoasă Sînge integral capilar ≥ 7. care depăşeşte normele fiziologice. Criteriile de diagnosticare Tabelul 9. informaţia obţinută prin această determinare se referă la o perioadă de 4–6 săptămîni („memoria diabetică de lungă durată”).1(200) ≥ 5. Întrucît vîrsta eritrocitelor este variabilă.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.3. • Markerii autoimunităţii pancreatice: ICA şi GADA reprezintă markeri serologici importanţi în depistarea diabetului autoimun. Evaluarea nivelului plasmatic al peptidei C se efectuează după un post alimentar de 12 ore şi preparatele antidiabetice orale se suspendează cu 3 zile înainte de probă. Chişinău 2008 ECG Ecocardiografia Examen radiologic:  Microradiofotografia cutiei toracice R – recomandabil. • Microalbuminuria reprezintă excreţia albuminei cu urina.1 (200) < 7(126) 7. Ultimele cercetări au demonstrat că determinarea acestora este foarte informativă pentru stabilirea diagnosticului de LADA.8-11.1(140-200) ≥ 6.1(110) < 7. C.8(140) 33 . corespunzînd duratei medii de supravieţuire a eritrocitelor (între 90–120 zile). Întrucît peptida C nu dă o reacţie încrucişată cu anticorpii insulinici.5. Determinarea ICA la pacienţii cu diabet de tipul 2 poate depista forma LADA şi indică necesitatea terapiei cu Insulină. O R O O R O O O O Notă: • Hemoglobina glicozilată (HbA1c) – Valoarea practică a determinării HbA1c constă în posibilitatea obţinerii unei informaţii valoroase privind controlul pentru termen lung al diabetului.1(110) < 7.  Anticorpii GADA sunt markeri informativi pentru identificarea prediabetului şi depistarea persoanelor cu risc înalt de dezvoltarea diabetului de tipul 1. Este un parametru important pentru identificarea stadiilor precoce ale nefropatiei diabetice. Determinarea peptidei C se face în ser.0(126) < 7.8(140) ≥ 6. • Peptidul C – Desfacerea enzimatică a proinsulinei pune în libertate cantităţi echimolare de Insulină şi de peptida C.1 (110) ≥ 11.1 (110) < 11.2.1 (200) < 6.  Evaluarea nivelului ICA poate fi informativ pentru diagnosticul precoce şi determinarea predispunerii – pentru diabetul. tip 1. determinarea sa poate fi unul dintre cei mai utili indicatori ai secreţiei β-pancreatice.0 (126) ≥ 11. O – obligatoriu.

preferabil după 14 ore de post. Se administrează 75 g glucoză dizolvată în 300 ml apă. dar sunt prezenţi factorii de risc. polidipsia şi pierderea ponderală.12. Dacă este majorată numai o singură probă.1 mmol/l (200 mg/dl) în TOTG. beta-adrenoblocante). • Glicemia plasmatică (mmol/l) = glicemia capilară (mmol/l) x 1.8 mmol/l Notă: Diagnosticul de diabet gestaţional este stabilit în cazul. Metodologia testului oral de toleranţă la glucoză (TOTG) Testul se efectuează dimineaţa între 7. care este indicat în cazul în care:  este în normă.1 mmol/l (200 mg/dl).Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Aprecierea glicemiei bazale • Glicemia bazală trebuie recoltată după minim 8 ore de post. în orice moment al zilei > 11.0 mmol/l (126 mg/dl). preparate tiroidiene. • Se fac recoltările de sînge înaintea administrării glucozei şi la 2 ore după aceea. dacă 2 sau mai multe probe sunt majorate. traumatismelor sau intervenţiilor chirurgicale.00. • • • • • • Tabelul 10. Repausul nocturn şi alimentar trebuie să fie de cel puţin 10 ore (se poate consuma apă). SAU • Simptome de hiperglicemie şi o glicemie. GB  este mai mare decît norma.3 mmol/l Peste 1 oră > 7. GB Caseta 10. Testul se execută cu subiectul în poziţie şezîndă. dar sub 7 mmol/l.30 şi 10. 34 .  pacienţii cu ciroză hepatică.0 mmol/l Peste 2 ore > 8. • Nu se apreciază glicemia în scop de diagnosticare a diabetului zaharat:  fundalul proceselor inflamatorii. Criterii de diagnosticare a DZ • GB > 7. pe  fundal de administrare a remediilor medicamentoase cu efect hiperglicemiant pe (glucocorticoizi. care trebuie consumată în cel mult 3 minute. Se recomandă abţinerea de la fumat înainte şi în timpul testului. Simptome clasice ale hiperglicemiei – poliuria. pe • Necesită efectuarea TOTG. la Caseta 11. Metode de diagnosticare a diabetului zaharat • Diagnosticare a diabetului zaharat se bazează. Caseta 9.3mmol/l > 5. SAU • Glicemia după 2 ore ≥ 11.6 mmol/l Peste 3 ore > 7. tiazide.8 mmol/l >10. Glicemia bazală este cea determinată după un repaus caloric de cel puţin 8 ore. În cele 3 zile precedente testului trebuie asigurat un aport de cel puţin 150 g hidraţi de carbon. de obicei:  măsurări repetate ale GB. în TOTG cu 100 g glucoză. Criteriile de depistare a diabetului gestaţional în baza TOTG GB 50 g glucoză 100 g glucoză > 5. testul necesită a fi repetat peste 2 săptămîni. Chişinău 2008 Caseta 8.

Progresia complicaţiilor vasculare. Diagnostic diferenţial Tabelul 11. tip 2 lent în 80-90% – obezitate lentă absentă în normă sau majorat. Precoma sau coma diabetică (cetoacidozică sau hipoglicemică).2.5. Obiectivele managementului clinic • Obiective majore:  Echilibrul metabolic şi controlul pentru un termen lung al tuturor condiţiilor asociate.2.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.5.4. tip 1 Debut IMC Evoluţie Sezonalitate Cetoacidoză la debut Peptidul C ICA GADA Glicemie Corpi cetonici HbA1c Analiză a urinei Tratament: Dietoterapie Dietă + ADO: • SU • BG • TZD Dietă + Insulină acut deficit labilă toamna-iarna caracteristic redus pozitivi pozitivi ↑↑↑ ↑↑↑ ↑↑↑ glucoză şi acetonă Diabet.5. hipoglicemică). Progresarea complicaţiilor vasculare. Necesitatea şcolarizării pacientului (dacă e posibil staţionarul de zi).5.  optimizarea parametrilor metabolici (glicemici şi lipidici). Criteriile de spitalizare Tabelul 12. indicaţii pentru intervenţii chirurgicale. Cetoacidoză diabetică. care necesită insulinoterapie. Precoma sau coma diabetică (cetoacidozică. 2. C. Chişinău 2008 C. poate fi redus în diabetul de durată negativ negativ ↑ N ↑ glucoză + + + + + + C. micro. Diagnostic diferenţial al diabetului de tipul 1 şi de tipul 2 Diabet. 35 .şi macrovasculare. Tratamentul Caseta 12.6. • Obiective specifice:  eliminarea simptomelor. Stări de urgenţă: infecţii. Indicaţii pentru spitalizare • • • • • Diabetul zaharat de tipul 1 Debutul diabetului zaharat (pentru iniţierea insulinoterapiei şi a şcolarizării pacienţilor). prin care se obţine: prevenirea complicaţiilor acute şi cronice. intoxicaţii. • • • • Diabetul zaharat de tipul 2 Decompensarea diabetului zaharat.

5 < 30 Nefumător absent Niveluri de risc Moderat > 6.1 6.5 > 6.1 > 9. Obiectivele controlului factorilor de risc cardiovascular în DZ Scăzut 6.6-9.0 – 1.5 6. ≥ 15 ≥ 2.5 > 5.  prevenirea şi controlul complicaţiilor microvasculare şi ale piciorului diabetic. arteriopatie periferică 36 .0 Glicemia înainte de somn (mmol/l) 4. Tabelul 13.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.0-5.6.5 6. al tensiunii arteriale şi al bolilor cardiovasculare dacă este cazul.5 ≥ 3.0 – 4.5 Glicemia bazală (mmol/l)** 3.  controlul factorilor de risc cardiovascular.5 4.0 > 9.5 Glicemia bazală (mmol/l)** 4.5 > 7.6-6.5 7.2 > 4.8 < 1. ** în urina pe 24 de ore.8 – 6.5 Diabet zaharat de tipul 2 HbA1c (%) < 6.0 6.2 < 140/90 > 30 < 15 < 2.0-7.2–7.7 < 3.0 5.1-9. Chişinău 2008  atingerea şi menţinerea unei greutăţi corporale rezonabile.0 > 6.1 .5 > 7.0 > 9.5 < 4.0-7.5 7.5 5.5 Glicemia postprandială (mmol/l) 5.6–7.2 3.0 > 1.5 ≥ 30 1-10 > 10 Istorie familială Istorie personală pozitivă pozitivă Infarct miocardic.5 > 6. Obiectivele controlului glicemic în diabetul zaharat Nivel normal * Nivel adecvat Nivel neadecvat Diabet zaharat de tipul 1 HbA1c (%) < 6.2 140/90 – 160/95 25 – 29 Crescut > 7. Tabelul 14. accident vascular cerebral.5 7.5 < 3.5 > 7.5-5.0 1.0-5.7 – 2.0 1.5 5. • **obţinută prin determinare cu ajutorul glucometrului.0 7.0 > 160/95 < 25 Indicii HbA1c (%) Glucoza sîngelui capilar (mmol/l) • A jeun • După alimentare Colesterol total (mmol/l) Trigliceride (mmol/l) LDLC (mmol/l) HDLC (mmol/l) Tensiunea arterială (mmHg) IMC kg/m2 Excreţia albuminei: • Albumina* (mg/l) • Albumina (mg/dl) B Creatinina (mmol/l) F • Albumina** (mg/zi) Fumatul Istoric de boli cardiovasculare * în urina primei micţiuni de dimineaţă.5-7.5 Glicemia postprandială (mmol/l) 4.0 Notă: • * nivelul normal nediabetic ar putea fi periculos din cauza apariţiei hipoglicemiilor.0 > 2.0 < 1.

• Exerciţiul fizic (casetele 17-19).1. Strategia generală a managementului clinic Managementul clinic va fi intensiv şi multifactorial prin metodele cunoscute ale programelor TEME: • Programul Terapeutic se bazează pe optimizarea stilului de viaţă şi pe farmacoterapie. Programul Terapeutic Tabelul 15.6. • Excluderea consumului abuziv de alcool. precum şi o bună comunicare cu persoana.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. 16). menţinerea unei greutăţi optime. • Excluderea fumatului (pentru fumători). Mijloacele terapeutice în diabetul zaharat • • • • Diabet zaharat de tipul 1 Preparatele insulinelor Dieta Efortul fizic Ocazional ADO • • • • Dieta Efortul fizic ADO Ocazional. • Pacienţi cu DZ chiar din momentul stabilirii diagnosticului. 37 . fără de care şi cele mai sofisticate şi mai costisitoare tratamente medicamentoase au o eficienţă redusă. C. • Controlul lipidic. Optimizarea stilului de viaţă Optimizarea stilului de viaţă este o condiţie esenţială şi obligatorie pentru o bună îngrijire a diabetului zaharat. SCOPUL sporirea calităţii vieţii şi a speranţei de viaţă. COMPONENTELE DE BAZĂ: • Alimentaţia (casetele 15. fiind adaptate vieţii persoanei. OBIECTIVE: • Controlul greutăţii: scăderea ponderală. • Programele TEME vor fi aplicate individualizat şi flexibil. • Programul de Monitorizare asigură fluenţa şi structura controalelor specifice.1 mmol/l la debut (HbA1c < 8%). 2. • Controlul glicemic. dacă glicemia a jeun este sub 11. să se autoîngrijească. • Programul de Evaluări. reflectă rezultatele primelor trei programe care vor fi apoi modificate corespunzător. Insulina Diabet zaharat de tipul 2 Caseta 14. fizioterapeut) şi suport psihologic. • Pacienţii supraponderali. • Programul Educaţional pregăteşte persoana pentru o aderenţă corespunzătoare la programul terapeutic şi pentru a fi capabilă să se autoobserve şi. • Necesită o echipă de instruire (medic. dietetician. • Monoterapie. prin audituri. asociat cu ADO sau cu Insulină. prevenirea creşterii ponderale. prevenirea apariţiei complicaţiilor şi a factorilor de risc cardiovascular.5. Chişinău 2008 Caseta 13. • Controlul tensiunii arteriale. INDICAŢII: • Persoane din grupuri de risc cu valori normale ale glicemiei. eventual. • Coabitarea cu stresul. • Se continuă în orice etapă a algoritmului terapeutic.

• Proteine: 12-15% din aportul caloric cu o reducere în insuficienţa renală (0. sex. Caseta 16. • Abordare iniţială. întîrzierea sau optime. în 38 . Caseta 15. comorbiditate. la  dezechilibrul metabolic. • Lipide: 25-30% din calorii. activitatea fizică. • „Negociere” cu pacientul în funcţie de posibilităţile şi de preferinţele acestuia. sănătate prin nutriţie perioadei de lăuzie. • Glucide: 50-60% din aportul caloric. evitîndu-se glucidele simple cu o absorbţie rapidă şi produsele rafinate (zahărul şu derivatele).  dislipidemia.  obezitatea. se va ţine cont de: vîrstă. • Ameliorarea stării de evoluţia normală a sarcinii şi  hipertensiunea arterială. dintre care 1/3 – animale şi 2/3 – vegetale. Obiectivele dietoterapiei Obiective comune Obiective în DZ tip 1 Obiective în DZ tip 2 • Controlul glicemic.8 g/kg corp/zi). • Aportul caloric şi cel nutritiv • Reducerea factorilor de • Controlul lipidic. tratarea complicaţiilor. ocupaţie. • Necesarul caloric va fi calculat pe baza aceloraşi principii ca şi la persoanele fără diabet.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. permită: menţinerea greutăţii  hiperglicemia. alţi factori de risc. optimă. • Prevenirea. în majoritatea cazurilor.şi hiperglicemiilor. beneficiile şi despre metode de optimizare a stilului de viaţă. greutatea reală şi cea ideală. care cuprinde:  informarea pacientului despre obiectivele. care pot fi permise între 5-10% din aportul energetic numai în tipul 1de DZ bine echilibrat. Chişinău 2008 PRINCIPII: • Aplicare individualizată. Aportul de colesterol – mai mic de 300 mg/zi. • Evaluare iniţială a stilului de viaţă. corespunzător care să risc cardiovascular: • Aport caloric şi cel nutritiv.  cultivarea de cunoştinţe teoretice şi deprinderi. • Alcoolul: de evitat:  pacienţii obezi. METODE: • Intervenţia în stilul de viaţă se realizează prin asistenţă educaţională specifică. • Abordare continuă. patologie asociată. • Desfăşurarea activităţii. Conţinutul nutritiv al raţiei calorice • Calorii: dieta normocalorică – la normoponderali. sex. • Fibre alimentare: 30-40 g fibre/ zi. IMC. • Prevenirea hipo. Principiile şi obiectivele dietoterapiei în diabetul zaharat Principiile dietoterapiei • Recomandările nutriţionale sunt similare cu cele pentru persoanele sănătoase.  cuprinderea în programul de educaţie terapeutică. complicaţii. • Aplicare în funcţie de vîrstă. hipocalorică – la supraponderali şi hipercalorică – la subponderali.

Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. • • • • • 39 .  creşte debitul cardiac şi scade ritmul cardiac. Ameliorarea controlului glicemic. hiperagregabilitatea plachetară. complicaţii. Îmbunătăţeşte performanţa cardiacă. în  afecţiunile hepatice.  creşte HDLC şi scade LDLC. Exerciţiul fizic şi efectele terapeutice Prescrierea exerciţiului fizic se face individualizat în funcţie de: vîrstă. • Ameliorarea performanţei cardiace. • Creşterea pragului pentru aritmiile cardiace. tip 1 Asigură starea de bine şi ameliorează inserţia şi interrelaţiile sociale. • Ameliorarea fibrinolizei. • Reducerea tensiunii arteriale.  creşte capacitatea maximă de consum a O2 prin creşterea mitocondriilor în muşchi. amplifică reducerea ţesutului adipos.  creşte masa „slabă” şi o scade pe cea „grasă”. în • Sarea: aport de NaCl sub 7 g/zi. • Prevenţia diabetului zaharat la persoanele din grupurile de risc. în  neuropatii.  reduce stările de anxietate şi creşte confortul psihic. • Creşterea glucozei la nivelul muşchiului scheletic. tip 2 • Reducerea obezităţii abdominale. Asigură starea de bine şi ameliorează calitatea vieţii. Efectele terapeutice ale efortului fizic controlat:  creşte utilizarea periferică a glucozei prin stimularea transportorilor specifici sau prin creşterea afinităţii receptorilor pentru Insulină. după o evaluare anterioară globală clinică. Reduce nivelul HbA1c. Ameliorează hipertensiunea arterială. Beneficiile exerciţiului fizic în diabetul zaharat • • • • • • • Beneficii comune Reduce nivelul glicemic în timpul şi după exerciţiul fizic. • Scăderea ponderală. tensiunea arterială. menţine masa musculară. Creşte rezistenţa şi flexibilitatea. Creşte consumul energetic: adjuvant al dietei în reducerea ponderală. şi creşte HDLC. Tabelul 16. sensibilitatea la Insulină. Reduce insulinemia bazală şi postprandială.  scade necesarul insulinic. • Ameliorarea spectrului lipidic. Caseta 17. paraclinică şi a stilului de viaţă şi după negocierea metodelor cu pacientul. moderat LDLC. Ameliorează profilul lipidic: scade trigliceridele. • Creşterea tonusului psihic. comorbiditate. Ameliorează sensibilitatea la Insulină. ameliorează controlul glicemic. Beneficii în diabet. Ameliorează factorii de risc cardiovascular: lipidele plasmatice.  scade nivelul de trigliceridele. Chişinău 2008  hipertensiune şi/sau în hipertrigliceridemie. • Creşterea sensibilităţii la Insulină: reduce hiperinsulinemia. Dezvoltare musculară armonioasă.  ameliorează funcţia respiratorie. • • Beneficii în diabet. avînd drept consecinţă stabilizarea valorilor glicemice.

tip 2 – în decursul dimineţii. Riscurile generale: leziuni la nivelul picioarelor. hiperglicemie. pentru precizarea tipului de reacţie individuală. 30-60 min. proteinurie. are aderenţa cea mai mare şi efecte benefice.cardiopatia ischemică. poate prezenta şi complicaţii care sunt contraindicate în anumite tipuri de exerciţii fizice ca exemplu: . Examenul oftalmologic.  tratamentul hipoglicemiant necesită ajustarea dozelor în funcţie de programul de exerciţii. Riscurile metabolice: hipoglicemie. dacă se urmăreşte scăderea în greutate. • • • • Eventualele riscuri în diabetul. ATENŢIE!  practicarea exerciţiului fizic. infarctul miocardic. se recomandă practicarea exerciţiului fizic în aceeaşi perioadă a zilei. . Riscurile microvasculare: hemoragii retiniene. angina pectorală. în cadrul programului de educaţie.patologia cardiovasculară.neuropatia periferică. Indicaţii pentru prevenirea eventualelor riscuri ale exerciţiului fizic: • Hipoglicemiilor de efort:  determinarea. a glicemiei înainte şi după efort.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Examenul cardiovascular.retinopatia. anterior cu determinare de: complianţă a pacientului pentru a face sport. Pentru obţinerea de beneficii maxime şi reducerea riscurilor. hipotensiunea ortostatică. 40 . .neuropatia autonomă.  diabetul zaharat de mai mulţi ani. Tabelul 17. Eventualele riscuri ale exerciţiului fizic la pacienţii cu diabet zaharat • • • • • Eventualele riscuri în diabetul. Examenul piciorului. activitate fizică zilnică obişnuită. poate să apară în timpul sau după exerciţiul fizic (6-15 ore). deshidratarea. Mersul pe jos zilnic. dezlipirea de retină. cetoză. Caseta 20. Agravarea complicaţiilor cronice: retinopatia proliferativă. . Cetoza. reducerea aderenţei la dietă. Precipitarea sau exacerbarea bolii cardiovasculare. hemoragiile în corpul vitro. . leziunile piciorului. durata şi intensitatea. moartea subită. aritmii cardiace. agravarea proteinuriei. tip 2 Riscurile cardiovasculare: ischemie sau infarct miocardic. Caseta 19. Zilnic. leziuni articulare. Examinările paraclinice. aritmiile. Recomandări pentru regimul de exerciţii fizice: • • • • Minim 3-4 şedinţe /săptămînă pentru obţinerea efectelor metabolice.microalbuminuria şi nefropatia. . Chişinău 2008 Caseta 18. tip 1 Hipoglicemia. în cazul DZ. hipotensiune sau hipertensiune arterială. Hiperglicemia. după un exerciţiu fizic intens. Evaluarea globală a pacientului care precede indicaţia de exerciţiu fizic include: • • • • • Examenul fizic general. tipul exerciţiilor fizice practicate – frecvenţa.

patologia cerebrovasculară sau cea vasculară periferică.  este prezentă retinopatia proliferativă şi nonproliferativă.  este prezentă hipertensiunea arterială. • Una dintre condiţiile următoare. corespunzători efortului fizic. Dacă efortul este de durată. nu se va umbla desculţ. • Se evită exerciţiul fizic imediat postprandial la cei cu afecţiuni coronariene şi cu hipotensiune ortostatică. pacientul va consuma 15–30 g de glucide.  cînd diabetul este bine echilibrat.  pacientul este fumător. Principalele medicamente utilizate în tratamentul diabetului de tipul 2 Grupa Mecanism de acţiune Durata Subgrupa Preparate de acţiune (ore) Gliclazidă 6-12 Glipizidă 16-24 Sulfonilureice Gliquidonă 5-7 Glibenclamidă 12-24 Glimepiridă 12-24 Derivaţi de Repaglinidă 3-4 metiglinidă Nateglinidă* 3-4 4-12 8-12 16-24 2-4 Doza zilnică (mg) 80-320 2.  atenţie la hipoglicemiile care pot apărea la distanţă.0-16 240-360 1500-2550 4-8 15-45 75-300 Stimulatoare ale secreţiei Stimulează secreţia de Insulină Insulinei (secretagoge) Preparate  Cresc sensibilitatea Biguanide Metformină ce cresc ţesuturilor la Insulină sensibilitatea  Scad producţia Tiazolidindi. • Vîrsta de pînă la 30 de ani cînd:  diabetul are o durată de 10 ani.  evitarea injectării insulinei în membrul mobilizat în efort. după terminarea efortului.5-20 15-120 2.  evitarea efectuării efortului în perioada acţiunii maxime a insulinei. cu sau fără risc cardiovascular. nu  igiena şi examinarea piciorului după exerciţiu sunt obligatorii.5-20 2-8 1. neuropatia autonomă. Caseta 21.  este prezentă nefropatia în asociere cu microalbuminuriu.  este prezentă dislipidemia. Chişinău 2008  determinarea glicemiei înaintea efectuării unui efort fizic programat.Rosiglitazonă la Insulină hepatică de glucoză one Pioglitazonă IAG Inhibă hidroliza Acarboză* carbohidraţilor complecşi la nivelul intestinului Notă: * La momentul elaborării protocolului nu sunt înregistrate în RM 41 .Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. doza de Insulină de dinaintea efortului va fi scăzută cu 2-4Un.  se vor folosi pantofi noi. acelaşi aport glucidic suplimentar va fi repetat la fiecare 30 min. indiferent de vîrstă:  dacă se cunoaşte sau se suspectează: boala cardiovasculară. • Leziunilor picioarelor:  alegerea unor pantofii comozi. Indicaţii pentru aprecierea efortului fizic controlat prin ECG • Vîrsta de peste 40 de ani. nefropatia avansată şi insuficienţa renală cronică Tabelul 18. Dacă glicemia este mai mică de 100 mg/dl.

diabetul pancreatic. nesemnificativ – Gliclazidă şi Glimepiridă). agranulocitoză (rar). dar nu şi la Gliclazidă şi la Glimepiridă. la Contraindicaţii: • DZ. • Extrapancreatic:  cresc sensibilitatea ţesuturilor periferice la Insulină.  cresc sensibilitatea celulelor beta în glicemie. traumatisme. • Reacţiile adverse la SU sau la MTG.  inhibă lipoliza şi potenţează lipogeneza în prezenţa insulinei. • Sarcina. tip 2.  inhibă insulinaza hepatică. • Leucopeniile de orice geneză. • Reacţii alergice. • Hepatopatii şi nefropatii severe. la  obezi – cu dietă. efort fizic terapeutic şi IAG. efort fizic terapeutic IAG şi / sau BG. • Stresul sever: infecţii. vome etc. • Intoleranţă gastrointestinală (greţuri. • Creştere ponderală. cînd nu se obţine compensarea:  normoponderali – cu dietă. • Modificare a testelor funcţionale hepatice şi renale. • Accidente hematologice: anemie hemolitică. disconfort abdominal. lactaţia. erupţii cutanate. • Efect teratogen. Chişinău 2008 Tabelul 19. • Gangrena diabetică sau alte procese purulente. • Pierderea ponderală progresivă. • Greţuri. Asocierea remediilor hipoglicemiante • • • • • • SU + MET SU + TZD SU + IAG MTG + MET MTG + TZD MET + TZD ASOCIERI POSIBILE ASOCIERI INADMISIBILE • Combinarea diverselor preparate SU • SU + MTG Caseta 23. trombocitopenie.  inhibă gluconeogeneza hepatică. 42 . Efecte adverse: • Hipoglicemie prin hiperinsulinemie (frecvent – Glibenclamidă şi Glipizidă.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Derivaţii sulfonilureei Mecanism de acţiune: • Pancreatic:  stimulează secreţia de Insulină.). • Intervenţiile chirurgicale majore. tip 1. Indicaţii pentru administrare: • DZ.

3) alcool. Caseta 24. să  atenţie la efortul fizic intens. Chişinău 2008 Prevenirea efectelor adverse: • Pentru prevenirea hipoglicemiilor:  identificarea persoanelor la risc: 1) vîrstnici. pentru corectarea hiperglicemiei postprandiale (asociat Insulinei). tip 2. • Tulburări gastrointestinale severe. cu predominarea dereglării secreţiei de Insulină. flatulenţă. Indicaţii: • Monoterapia primară. fără consum caloric corespunzător.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. cînd dietoterapia şi exerciţiul fizic sunt ineficiente şi este prezentă hiperglicemia postprandială marcantă. Contraindicaţii: • Diabet zaharat de tipul 1. • Reacţii secundare şi/sau hipoglicemii frecvente la alte ADO. titrate la 7-10 zile. în special dacă este hiperglicemie postprandială sau bazală. Efecte adverse: • Meteorism. • Scade producţia hepatică de glucoză. • Sarcina şi lactaţia. Contraindicaţii: • Diabet zaharat de tipul 1. diaree. • Garguiment intestinal. nicio masă – nicio doză”. • Ocazional. • Patologia renală şi hepatică (* Repaglinidă este posibil de administrat în patologia renală). 2) nefropatiile şi hepatopatiile necunoscute. 43 . • Cetoacidoza. Efecte adverse: • Risc hipoglicemic minor Prevenirea efectelor adverse: • Respectarea principiului „o masă – o doză. Prevenirea efectelor adverse: • Respectarea instrucţiunilor de administrare şi a contraindicaţiilor. • Sarcina şi lactaţia. tip 1. Derivaţi de metilglinide Mecanism de acţiune: • Creşte secreţia de Insulină. MTG. Inhibitorii α-glucozidazei Mecanism de acţiune: • Întîrzie absorbţia glucidelor complexe şi a sucrozei în intestin. • Cetoacidoza. • DZ. Caseta 25. • Asociat cu SU. Insulină. MET.  nu se omită nicio masă. • Creşte captarea glucozei la periferie. Indicaţii: • DZ.  iniţierea tratamentului cu doze mici.

Efecte adverse • Diaree. • Are un efect anorexigen. la femei. sau Insulină. Contraindicaţii: • DZ. Contraindicaţii: • Identice cu SU şi MTG. • Sarcină. • la nivel hepatic diminuează producţia de glucoză. ca rezultat: • creşte cantitatea de glucoză disponibilă la nivelul muşchilor striaţi şi al ţesutului adipos. • Insuficienţă cardiacă gradele II-IV (NYHA). la bărbaţi. Prevenirea efectelor adverse: • Administrarea în timpul meselor. • Monitorizarea hemoglobinei (Rosiglitazonă). Insulină (nu şi Rosiglitazonă). tip 2. MTG. greţuri. • Hepatopatii severe. • Creşte sensibilitatea ţesuturilor către Insulină. • Lactacidoză (rar). • Anemie megaloblastică (B12 deficitară). • Alcoolism. sau IAG. • Are efect fibrinolitic. • Insuficienţa cardiacă congestivă. Biguanide Mecanismul de acţiune • Inhibă gluconeogeneza hepatică. LDLC. supraponderal sau obez. Observaţii: • Monitorizarea enzimatică hepatică lunar în primele 6 luni. prin dietă şi prin exerciţiu fizic şi cu semne de insulinorezistenţă. anorexie. capacitatea lor de preluare a glucozei şi de depozitare a lipidelor reducînd disponibilul de acizi graşi liberi este prezervată funcţia celulelor bCa monoterapie (excepţie Rosiglitazonă). • Nefropatie cu creatinina serică > 1. 44 . MET. • la nivelul adipocitelor creşte sensibilitatea la Insulină. tip 1. • În terapia combinată asociat cu SU sau MTG. Tiazolidindione • Este un agonist de PPAR–γ. scade moderat trigliceridele. Chişinău 2008 Caseta 26. • Nu stimulează secreţia insulinei şi nu induc hipoglicemiea. gust metalic rar. ficat) şi. • Acţionează prin activarea PPAR–γ. • Hepatopatii.4 mg/dl. în DZ. a căror expresie este evidentă în ţesuturile-ţintă pentru Insulină (ţesut adipos. • Stări de hipoxemie. • Potenţează glicoliza anaerobă. apoi la 2 luni. dacă dietoterapia şi exerciţiul fizic sunt ineficiente. Indicaţii: • DZ. retenţie hidrică. a vitaminei B12. membru al noii clase de antidiabetice orale – glitazone.5 mg/dl. receptori nucleari. • Scade absorbţia intestinală a glucozei. doze mici titrate la 7-10 zile. sau TZD. perioada de lactaţie. • Respectarea contraindicaţiilor. muşchiul striat. nu creşte masa ponderală. disconfort abdominal. • Asociată cu SU. • Reduce acizii graşi liberi. de tipul 2 necontrolat. Caseta 27. şi > 1.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.

i. • „Edemul insulinic”. 40%/60%.c. 2-3 ore 6-7 ore Insulină s. • Diuretice.m. • „Rezistenţa la Insulină”. • Lipodistrofia. Prevenirea efectelor adverse: • Monitorizare a enzimatică hepatică. Chişinău 2008 Efecte adverse: • Creştere ponderală. • Retenţie hidrică. 5-15 minute 30-60 de minute 2-4 ore analoage de Insulină rapidă Preparate s. i.5 Un/kg corp.6 Un/kg corp. • Scădere a hemoglobinei. 30%/70%. • Tipul 1. • Hipoglicemia. Necesarul zilnic în insuline: • Debutul diabetului 0.c. 2-4 ore 7-15 ore 24-36 de ore Insuline s. • Abcesele.c. Tipuri de Insulină Tipul de Insulină Administrare Debut de acţiune Insuline umane 30 de minute 1-2 ore Efect maxim Durata de acţiune Insulină rapidă s. Tabelul 20.. 20%/80%. 30 de minute 4-8 ore 10-16 ore Există 5 tipuri de amestecuri între insuline rapide şi lente în proporţii de: premixate 10%/90%.c. 2-4 ore absent 20-24 de ore analoage de Insulină lentă Caseta 28. 50%/50%.. Analogi de Insulină Preparate s. • „Neuropatia dureroasă”. • „Înceţoşarea vederii”. • „Luna de miere” < 0.c. Insulinoterapia în diabetul de tipul 1 Indicaţii: • Tipul 1 care apare la vîrsta tînără sau la adulţi cu insuficienţa absolută a funcţiei secretorii β-pancreatice. diagnosticat înaintea epuizării complete a secreţiei β-pancreatice şi prezenţa în ser a anticorpilor antiinsulari.5–0.c. • Creştere a transaminazelor mai mult de 3 ori peste normă.v. Efectele secundare: • Alergia la Insulină. 4-8 ore 10-16 ore intermediară Insulină lentă s. 45 . • Monitorizare a hemoglobinei.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.

• Evaluarea periodică a cunoştinţelor şi a deprinderilor.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. • Diabetul gestaţional. • Tipul 2 de diabet zaharat care prezintă contraindicaţii pentru ADO (afectare hepatică sau renale severă). Monoterapia cu Insulină: • Insuline premixate 30/70 12 Un înainte de dejun şi înainte de cină. continuitatea acesteia este asigurată în colaborare cu medicii de familie.0–2. care va conţine informaţii de bază. Decompensare 1.7–0. efectuată de diabetolog. • Tipul 2 de diabet zaharat la pacienţii cu: decompensare.2. Pubertate 1. • Asistenţa educaţională primară se face la nivelul centrelor de diabet.0 Un/kg corp. 8-12 Un + tratament cu ADO. Asistenţă educaţională specifică în diabetul zaharat Structura asistenţei educaţionale prevede: • Etapa iniţială. utile pacientului în prima etapă. Programul Educaţional Caseta 30. peste 10 ani) cu ADO. C. • Insulină cu o acţiune intermediară. Caseta 29. 46 .2. intervenţii chirurgicale. Chişinău 2008 • • • • Diabet cunoscut de mai mulţi ani 0. concomitentă stabilirea diagnosticului. • Înainte de cină şi de somn – 1/3 din necesarul insulinic. Tratament combinat (Insulină + ADO) • Insulină cu o acţiune intermediară înainte de somn.8 Un/kg corp. • Insuline cu acţiune intermediară înainte de dejun (12 Un) şi înainte de somn (8 Un) asociate cu Insuline rapide înainte de mesele principale (6 Un). Prepubertate 0.6. Repartizarea dozelor de Insulină pe parcursul zilei: • Înainte de dejun şi de prînz – 2/3 din necesarul insulinic. Regimul insulinoterapiei (terapie intensificată): • Dimineaţa şi seara înainte de somn – Insuline intermediare sau preparate analoage cu o acţiune lentă.6–1.5. înainte de somn 8-12 Un + tratament cu ADO. Insulinoterapia în diabetul de tip 2 Indicaţii: • Tipul 2 de diabet zaharat tratat mulţi ani (de regulă. • La gravide cu diabet zaharat de tipul 2. Evaluarea asistenţei educaţionale va constitui un obiectiv al evaluării anuale globale.0 Un/kg corp. dimineaţa şi seara. dar care a devenit total sau aproape total ineficientă. • Asistenţa educaţională propriu-zisă sau continuă care oferă pacientului toate informaţiile necesare pentru implicarea sa activă în tratament şi în control. Notă: Corecţia dozelor de Insulină (+ 2 + 4 Un) peste fiecare 2-3 zile pînă la atingerea valorilor ţintă. Înainte de mesele principale – Insuline rapide sau analogi cu o acţiune rapidă. infecţii intercurente. pe baza unui curriculum comun.0–1.5 Un/kg corp.

Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”, Chişinău 2008

Scopul: • Inducerea unei atitudini pozitive faţă de tratamentul cu antidiabetice orale şi Insulină, depăşirea stresului sau a senzaţiei de frică determinate de injecţiile de Insulină. • Instruirea în vederea automonitorizării, autocontrolului şi implicării pacientului în propriul tratament. • Asigurarea calităţii vieţii, a integrării sociale, profesionale şi familiale. Obiective: • Cultivarea de cunoştinţe despre: diabet, complicaţiile acestuia, obiectivele şi metodele de tratament. • Instruirea teoretică şi practică necesară desfăşurării normale a vieţii sociale, familiale, a autocontrolului şi a automonitorizării. • Instruirea teoretică şi practică necesară insulinoterapiei, prevenirii şi tratării hipoglicemiilor. • Explicarea şi oferirea de soluţii practice în diverse situaţii speciale (evenimente mondene, călătorii, zile dificile, intercurente). • Instruirea specifică în prezenţa complicaţiilor. • Identificarea şi depăşirea barierelor ce limitează aderenţa la tratament, inducerea motivaţiei tratamentului.

C.2.5.6.3. Programul de Monitorizare (supraveghere)
Caseta 31. Monitorizarea persoanelor cu diabet Importanţa: • Asigurarea controlului metabolic. • Adaptarea permanentă a managementului clinic. • Prevenirea şi depistarea precoce a complicaţiilor diabetului. • Prevenirea şi depistarea precoce a comorbidităţii. • Asigurarea calităţii vieţii. Obiective: • Terapeutice:  stilul de viaţă: alimentaţie, exerciţiul fizic, fumat, consum de alcool, aderenţă la tratament, aspecte psihoemoţionale;  parametrii biochimici: glicemici (glicemii bazale şi postprandiale, HbA1c, cetonurie, glicozurie), lipidici (colesterol total, trigliceride, HDLC şi LDLC) şi alţi parametri (examen de urină, microalbuminurie, creatinină, fibrinogen etc.);  parametrii antropometrici: greutate, IMC, talie;  controlul tensiunii arteriale;  controlul educaţiei: cunoştinţe teoretice şi practice, deprinderi şi capacităţi de autocontrol;  controlul eventualelor efecte adverse sau secundare medicaţiei. • De prevenţie – screening al complicaţiilor  examenul piciorului: aspectul, culoarea şi temperatura tegumentelor, prezenţa pulsului, sensibilitatea vibratorie;  examenul oftalmologic;  examenul funcţiei renale: probele funcţionale renale, microalbuminuria;  examen cardiovascular: frecvenţa şi ritmul cardiac, ECG. • Controlul calităţii vieţii.

47

Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”, Chişinău 2008

Notă: • Se aplică la toate nivelurile de asistenţă medicală în îngrijirea integrală a diabetului. • Medicul de familie are un rol extrem de important, în special în diabetul zaharat de tipul 2:  monitorizarea stilului de viaţă;  monitorizarea factorilor de risc cardiovascular;  coordonarea screening-ului în complicaţii;  monitorizarea asistenţei educaţionale. Tabelul 21. Screening-ul pacienţilor cu diabet zaharat, fără complicaţii Indici Autocontrolul glicemiei HbA1c Analiza biochimică (proteina totală, trigliceridele, HDLC, LDLC, colesterolul total, bilirubina, ALT, AST, ureea, creatinina, K, Na, Ca) * Analiza generală de sînge * Sumarul urinei * Microalbuminuria Diabet zaharat, tip 1 Zilnic de 3-4 ori în zi 1 dată în 3 luni 1 dată în an Diabet zaharat, tip 2 Zilnic de 3-4 ori în zi 1 dată în 3 luni 1 dată în an

1 dată în an 1 dată în an 1 dată în an, după 5 ani de la debut Control TA * Fiecare examinare medicală ECG 1 dată în an Examinarea picioarelor * Fiecare examinare medicală Consultaţia oftalmologului 1 dată în an, după 5 ani de la debut Consultaţia neuropatologului După indicaţii Antropometrie (greutate, Fiecare examinare medicală talie, IMC) * Analiza stilului de viaţă Fiecare examinare medicală (alimentaţie, activitate fizică, alcool, fumat etc.) * Notă: * acţiuni efectuate de către medicul de familie.

1 dată în an 1 dată în an De 2 ori pe an din momentul stabilirii diagnosticului La fiecare examinare medicală 1 dată în an La fiecare examinare medicală 1 dată în an, din momentul stabilirii diagnosticului 1 dată în an, din momentul stabilirii diagnosticului La fiecare examinare medicală La fiecare examinare medicală

C.2.5.6.4. Programul de Evaluări
Caseta 32. Evaluarea periodică a managementului clinic • Evaluarea periodică a managementului clinic este obligatorie pentru a asigura îngrijirea medicală. • Evaluarea se face la toate nivelurile de asistenţă medicală şi vizează aspecte din domeniul structural, funcţional şi clinico-biologic. Acestea din urmă se referă la obiectivele pentru termen scurt şi la obiectivele terapeutice finale. • Ca instrument comun de lucru propunem fişa de bază informatizată elaborată de OMS.

48

Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”, Chişinău 2008

C.2.6. Particularităţile formelor speciale de diabet
Caseta 33. Alte forme clinice de diabet zaharat: Diabetul zaharat de tip adult al tînărului: • Formă rară de diabet, reprezentată sub 16% din totalul cazurilor de DZ de tipul 2. • Apare înainte de vîrsta de 25 de ani şi este prezent, de obicei, la cel puţin doi dintre membrii familiei. • Hiperglicemia este moderată şi nu necesită tratament cu Insulină cel puţin în primii 5 ani de la debut. • Transmiterea este autosomal dominantă. • Diagnosticul diferenţial cel mai dificil este versus diabet zaharat de tipul 1 şi se bazează pe criteriile clinice expuse anterior şi pe dozarea peptidei C. Diabetul zaharat asociat pancreatopatiilor • Pe parcursul unui episod de pancreatită se constată hiperglicemii tranzitorii la 50% dintre pacienţi, dintre care doar între 1% şi 15% se dezvoltă ulterior diabetul zaharat. • 85% dintre pacienţii cu pancreatită cronică fac ulterior diabet, dintre care peste o treime necesită tratament cu Insulină. • Diabetul zaharat este prezent la peste jumătate dintre pacienţii cu hemocromatoză. Este prezentă şi hiperpigmentarea cutanată şi suferinţa hepatică. • Toate pancreatotomiile totale şi 40-50% din cele subtotale (în special, caudale) produc diabet zaharat care necesită insulinoterapie. • Asocierea diabetului zaharat cu adenocarcinomul pancreatic nu este rară şi nu corelează cu volumul tumorii. Defecte genetice în acţiunea insulinei • Forme rare de diabet zaharat care sunt consecinţa alterării genetice a receptorilor pentru Insulină sau ale mecanismelor postreceptor. • Pot fi sugerate de prezenţa sindroamelor virilizante şi a ovarului polichistic la femei, a acantosis-ului nigricans, a lipodistrofiilor severe sau pot evolua în cadrul unor sindroame pediatrice severe (leprechaunism, sindromul Rabson-Mendenhall). Diabetul zaharat asociat endocrinopatiilor • Tabloul clinic este dominat de suferinţa endocrinologică generatoare (acromegalie, hipertiroidism, sindromul Cushing, feocromocitom). Diabetul zaharat asociat administrării unor medicamente • Lista acestora este lungă şi, probabil, neîncheiată. • Formele clinice, de obicei, sunt uşoare, subclinice, însă pot fi şi severe.

C.2.7. Diabetul şi sarcina
Caseta 34. Factori de risc • Pentru sănătatea mamei cu diabet zaharat:  progresia complicaţiilor vasculare (retinopatia, nefropatia, cardiopatia ischemică);  dezvoltarea frecventă a hipoglicemiilor şi a cetoacidozei;  complicaţiile în timpul sarcinii (gestoză tardivă, infecţii ). • Pentru sănătatea fătului de la mama cu diabet zaharat:  mortalitatea perinatală înaltă;  anomalii de dezvoltare (de 2-4 ori mai frecvent);  complicaţii neonatale;  de dezvoltare a diabetului (1,3% dacă mama suferă de diabet de tipul 1; 6,1%, dacă risc tatăl are diabet de tipul 1).

49

Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”, Chişinău 2008

Caseta 35. Sarcina este contraindicată • Nefropatie gravă:  clearance-ul creatininei < 50 ml/min;  proteinurie nictemerală 3,0 g şi mai mult;  creatinina sîngelui mai mult 120 mmol/l;  hipertensiune arterială. • Cardiopatie ischemică, forma gravă. • Retinopatie diabetică proliferativă progresantă. Notă: Indicaţiile medicale pentru întreruperea sarcinii le determină endocrinologul-diabetolog şi obstetricianul-ginecolog. Caseta 36. Sarcina nu este binevenită • • • • • • • • • Vîrsta mai mare de 38 de ani. HbA1c > 7%, în prima perioadă a sarcinii. Cetoacidoză, în prima perioadă a sarcinii. Prezenţa diabetului la ambii părinţi. Asocierea diabetului zaharat cu sensibilizarea de R-factor al mamei. Asocierea diabetului zaharat cu tuberculoza pulmonară activă. Prezenţa pielonefritei cronice. Prezenţa în anamnestic a copiilor morţi-născuţi sau a copiilor cu anomalii de dezvoltare. Condiţii social-vulnerabile.

Caseta 37. Tactica tratamentului şi planificarea sarcinii (decide endocrinologul-diabetolog) • Informarea pacientei despre riscul sarcinii (sănătatea mamei şi a fătului). • Planificarea sarcinii. • Compensare ideală timp de 3-4 luni pînă la concepere:  glicemia bazală – 3,5- 5,5 mmol/l;  glicemia postprandială – 5,0-7,8 mmol/l;  HbA1c < 6,5%. • Administrarea Insulinelor umane. • Respectarea regimului alimentar şi adaos de vitamine, Fier şi de Acid folic. • Tratamentul retinopatiei. • Tratament hipotensiv (de exclus IEC). • Sistarea fumatului. Caseta 38. Tactica de tratament al diabetului zaharat în timpul sarcinii • Respectarea dietei:  caloraj: trimestru I– 30 kcal/kg de masă ideală; trimestrele II–III – 35-38 kcal/kg de masă ideală  componenţa: proteine 15% (1,5-2,0 g/kg); lipide – 30%; glucide – 55%. • Insulinoterapie intensivă. • Autocontrol regulat: GB – 3,5–5,5 mmol/l, GPP – 5,0–7,8 mmol/l. • Controlul HbA1c fiecare trimestru; scopul ≤ 6,5%. • Consultaţia oftalmologului – 1 dată în trimestru.
50

 insuficienţă renală acută. la fiecare 4 săptămîni Caseta 39. al complicaţiilor. Conduita naşterii (o decide obstetricianul-ginecolog) • Termenul optim – 38-40 de săptămîni. compensarea diabetului zaharat. păstrarea sarcinii.  după 34 de săptămîni – la fiecare săptămînă).Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. TA. • Metoda optimă – naşterea pe căile naturale cu un control riguros al glicemiei în timpul naşterii şi după. 51 . după naştere (o decide endocrinologuldiabetolog ) • • • • Scăderea dozei de Insulină. Tabelul 22.  prezentarea pelviană a fătului. Se recomandă contracepţie pentru 1–1. Aprecierea antenatală a stării fătului 7-10 16 18 De la 24 Termen de sarcină (săptămîni) Investigaţiile USG (aprecierea vitalităţii fătului) Determinarea α-fetoproteinei USG (aprecierea anomaliilor de dezvoltare) USG (aprecierea creşterii fătului). tratamentul complicaţiilor diabetice şi obstetricale. Caseta 41. Controlul compensării. Alimentare naturală (de atenţionat despre posibilele hipoglicemii). Chişinău 2008 • Consultaţii la ginecolog şi la endocrinolog:  pînă la 34 de săptămîni – la fiecare 2 săptămîni.  prezenţa complicaţiilor diabetice şi ale sarcinii. • În termenele de 21–24 de săptămîni (risc de dezvoltare a complicaţiilor). Caseta 40. • Aprecierea antenatală a stării fătului. şcolarizarea pacientei). tratament profilactic. Tabelul 23. • În termenele de 35–36 de săptămîni (supravegherea după starea fătului. • Indicaţii pentru Cezariană:  obstetricale generale. Spitalizările gravidelor cu diabet zaharat (le decide endocrinologul-diabetolog şi obstetricianul-ginecolog): • Primele săptămîni de sarcină (pentru investigaţii.5 ani. decizia versus tactica şi termenul de naştere).  insuficienţă cardiacă. Tactica conduitei pacientei cu diabet. Tratamentul antihipertensiv în sarcină la gravidele cu diabet zaharat Remedii medicamentoase permise Metildopă Nifedipină Furosemid Doză 250 mg de 3 ori pe zi 10 mg de 3 ori pe zi Determinată de starea gravidei Indicaţii Toată perioada sarcinii În cazul crizelor hipertensive În cazul riscului pentru viaţa mamei:  edem pulmonar.

6 < 7. cu 0. polidipsie. brutal cu sfîrşit letal „comă neidentificată”. dar fără cetoacidoză. Caseta 43. • Evidenţa: este necesară pentru că prezintă risc diabetogen.0 Optim 4. la persoanele cu vîrsta de peste 50 de ani.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.  creşterea GPP.1 > 9. Caseta 42. Debut acut. Chişinău 2008 C.0 < 6. necesită intervenţii > 9. Indicii controlului glicemic la copii şi adolescenţi Indici GB mmol/l GPP mmol/l GN mmol/l HbA1c % Ideal (nediabetic) 3. Doza necesară de Insulină – 0.9. • Clinic: poliurie.055 mmol/l.4 – 7.0 Risc crescut.6 – 6. • Diferenţiere: este necesar de deosebit de „hiperglicemiile reacţionale” din deshidratările acute. Necesarul în unităţi de pîine în funcţie de vîrsta şi de sexul copilului Cantitate. polifagie – ca urmare a hiperglicemiilor importante.2.0 Tabelul 25. Necesită supraveghere continuă pentru posibilele hipoglicemii.6 sau > 9. Diabetul de tipul 2 la persoanele în vîrstă Caseta 44. Răspunsul la tratamentul insulinic este prompt.0 < 3. Particularităţile de vîrstă a toleranţei la glucoză. Diabetul tranzitor al nou-născutului • Cauza: consecinţa imaturităţii anatomofuncţionale a aparatului β-pancreatic.8.6 Suboptim > 8.0 sau > 11.7 Un/kg/corp.0 < 3.0 > 14.6 – 9. Diabetul de tipul 1 la copii şi la adolescenţi Tabelul 24.1 – 14. după care toleranţa la glucide se normalizează definitiv.0 7. cu 0. Diabetul de tipul 1 la sugarul sub 1 an • • • • • • Se înregistrează destul de rar.0 – 7. Ereditatea diabetică se regăseşte în peste 50% din cazuri. unităţi de pîine* 12-13 15-16 B 18-20 F 16-17 15-18 B 19-21 F 17-18 * Unitatea de pîine este cantitatea de produs în care se conţin 12 g de glucide. care dispar odată cu rehidratarea corespunzătoare.1 4. care poate dura cîteva săptămîni sau luni.0 5.0 > 3. Vîrsta (ani) 4-6 7-10 11-14 C.1 3. • În fiecare an are loc:  creşterea GB.6 – 6. 52 .0 11.0 – 11.2.5 mmol/l.

). • ADO  cerinţele pentru ADO: . .  predominarea simptomelor nespecifice (scăderea memoriei.Nateglinidă*.  dereglarea funcţiilor cognitive.  posibilităţi materiale limitate. • Particularităţi paraclinice:  lipsa hiperglicemiei bazale la 60% dintre pacienţi. Particularităţile diabetului zaharat la bătrîni • Particularităţi clinice:  evoluţie asimptomatică (lipsa xerostomiei.  Preparate recomandate: . • Insulinoterapia. a poliuriei etc. . slăbiciuni generale etc. Notă: * La momentul elaborării protocolului nu sunt înregistrate în RM Tabelul 26.  creşterea pragului renal pentru glucoză (glucozuria apare la glicemia > 12–13 mmol/l). Chişinău 2008 Caseta 45./macroangiopatiilor în debutul DZ.Lipsa efectului cardiotoxic.). a setei.Lipsa efectului hepatotoxic. Caseta 46. De preferinţă.Simplitate în administrare. .  tabloul clinic al micro. . .Pioglitazonă. • Particularităţi psihosociale:  izolare socială. plimbări 30-60 min în fiecare zi sau peste o zi.Gliclazidă.Lipsa efectului nefrotoxic. . . .Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Scheme recomandate (monoterapie şi terapie combinată cu Insulină) Scheme 1 2 3 Dejun SU MTG MET Prînz MTG Cină SU MTG MET Înainte de somn Insulină prolongată Insulină prolongată Insulină prolongată 53 .Acarboză*.  predominarea hiperglicemiei postprandiale izolate la 50–70% dintre pacienţi. Insulinoterapia la persoanele în vîrstă. .Lipsa interacţiunii medicamentoase. Tratamentul DZ la persoanele în vîrstă • Dieta + exerciţiu fizic:  cerinţe stricte pentru dietoterapie în cazul în care este o speranţă înaltă de viaţă.Glicvidon.  patologie poliorganică asociată.Repaglinidă.Risc minor pentru hipoglicemii. .  exerciţiul fizic este strict individualizat şi depinde de gradul de severitate a complicaţiilor şi de prezenţa patologiei asociate.

deoarece prezintă risc în dezvoltarea hipoglicemiei).  cicatrizare dificilă – necesită Insulină 1.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.0 Un/kg. Clorură de potasiu 4% – 10 ml şi Insulină cu o acţiune rapidă 2–4 Un pe oră. ionograma.0 mmol/l. • Pacienţii cu diabet au risc de infectare endogenă şi necesită o administrare intraoperatorie a antibioticelor. după 4-6 ore de la ieşirea din comă. Chişinău 2008 4 5 6 7 TZD Insulină prolongată Insulină premixată 30/70 Insulină prolongată + Insulină rapidă - - Insulină rapidă Insulină premixată 30/70 Insulină rapidă Insulină prolongată Insulină prolongată Insulină prolongată Notă: Schema 7 este admisibilă în cazul păstrării funcţiilor cognitive ale pacientului. Caseta 50. • Optimizarea profilului glicemic (compensarea optimă nu întotdeauna este benefică.2. Clorură de sodiu 0.1 mmol/l. se administrează sol. cu controlul glicemiei şi K la fiecare oră:  dacă glicemia 5.5–11. • Examinare complexă – ECG. Conduita postoperatorie • După 3-4 zile se iniţiază insulinoterapia:  cicatrizare bună a plăgii – se administrează 0. • DZ de tipul 2 – sistarea remediilor ADO şi transfer la insulinoterapie. • Pacienţii în comă sau în precomă – intervenţia chirurgicală după indicaţii vitale. la fiecare 3 ore.2.7 Un/kg cu controlul glicemiei. Diabetul şi intervenţia chirurgicală Caseta 47.1 mmol/l se administrează sol.9% – 400 ml cu Insulină de o acţiune rapidă 2-4 Un.  dacă glicemia > 11. Intervenţiile chirurgicale de urgenţă Caseta 48.1. 54 . Controlul glicemiei şi al K – peste fiecare oră în timpul şi după 5-8 ore după intervenţia chirurgicală.5–11.10. după o şcolarizare adecvată şi după un autocontrol al glicemiei. • Următoarele 3-4 zile. Pregătire preoperatorie • DZ de tipul 1 – modificarea schemei de insulinoterapie.10. Conduita intraoperatorie • În timpul intervenţiei chirurgicale infuzie permanentă de Insulină cu o acţiune rapidă. Conduita pacientului cu diabet zaharat în secţiile chirurgicale • Este necesar de stabilit data de intervenţie chirurgicală. Glucoză 10% – 500 ml cu sol. • Colaborarea anesteziolog. C. • Glicemia intraoperatorie 8. chirurg şi endocrinolog. pînă la stabilizarea cicatrizării cu controlul glicemiei. C. radiografia cutiei toracice. Caseta 49.

Tabelul 27.1.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. • Dacă cina este interzisă.2.10. micşorează dozele de Insulină cu o acţiune • În ziua de intervenţie chirurgicală se prolongată. cu 5–7 zile înaintea intervenţiei chirurgicale. Complicaţiile diabetului zaharat Complicaţii acute • • • • • • • • • • • Hipoglicemia şi coma hipoglicemică Cetoacidoza şi coma cetoacidozică Acidoza lactică Coma hiperosmolară Retinopatia diabetică Nefropatia diabetică Cardiopatia ischemică Boala cerebrovasculară Ocluzia arterelor periferice Neuropatia periferică Neuropatia autonomă Complicaţii cronice Microangiopatii Macroangiopatii Neuropatii 55 . se anulează • Administrarea ADO cu o acţiune de scurtă Insulina cu o acţiune rapidă şi se durată. • Intervenţia chirurgicală este recomandată dimineaţa. Complicaţiile diabetului zaharat (subiectul protocoalelor separate) Tabelul 27. cu monitorizarea glicemiei la fiecare 3 ore. suspendează doza de dimineaţă. Diabet zaharat de tipul 1 C. pe similară intervenţiilor urgente. administrarea ADO cu o acţiune de scurtă durată după prima masă. • Cu 2-3 zile înaintea intervenţiei chirurgicale. Intervenţiile chirurgicale planificate Caseta 51.11. rămîn nemodificate. • Conduita intraoperatorie şi postoperatorie • Intervenţia chirurgicală dimineaţa. nemîncate. • După intervenţia chirurgicală. Intervenţii majore • Compensarea glicemiei HbA1c < 9. pacienţii se transferă la tratamentul cu Insulină cu o acţiune rapidă.0% • Dacă se permite cina. dozele de Insulină • Sistarea ADO cu o durată lungă de acţiune. Intervenţii minore Diabet zaharat de tipul 2 HbA1c < 9. • Conduita similar celei din intervenţiile urgente. Chişinău 2008 C.2.0%.

Gliquidonă. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL Personal: • medic de familie certificat. Cîntar. utilaj: • • • • • • Tonometru. Glucometru. • Tiazolidindione (Pioglitazonă. Glibenclamidă. Personal: • endocrinolog. • cardiolog. Taliometru. Glimepiridă). Glipizidă. D.1. Insulină cu acţiune prolongată. Taliometru. • oftalmolog. Secţiile raionale de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu 56 . • laborant cu studii medii. Aparataj. • asistente medicale. Rosiglitazonă). Ciocănaş neurologic. Instituţiile de asistenţă medicală primară D. • Derivaţi de metiglinidă (Repaglinidă. Analogi de Insulină cu o acţiune rapidă. • medic imagist. • Insuline (Insulină umană cu o acţiune rapidă. Fonendoscop. Electrocardiograf portabil. • Inhibitori α-glucozidazei (Acarboză*). sumar al urinei. Glucometru. • laborant cu studii medii sau/şi medic de laborator. Panglica–centimetru. colesterol total seric.2. şi pentru realizare de hemoleucogramă.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. • neurolog. Chişinău 2008 D. Aparataj. • Biguanide (Metformină). Laborator clinic standard pentru determinarea de: glicemie. utilaj. Oftalmoscop. • asistenta medicală. Analogi de Insulină cu o acţiune prolongată). Insuline premixate. Tonometru. Stetoscop. • Ultrasonograf cu Doppler. Medicamente: • • • • • • • • • • • Sulfonilureice (Gliclazidă. Cîntar. Nateglinidă*). • medic de laborator. Panglica–centimetru.

Medicamente: • Sulfonilureice (Gliclazidă. Stetoscop. • Biguanide (Metformină). Glucometru.3. • laborant cu studii medii. • ginecolog. • neurolog. Nateglinidă*). Insulină cu o acţiune prolongată. Laborator pentru dozarea hormonilor serici şi a markerilor responsabili de procesele autoimune tiroidiene şi pancreatice. Aparataj. Glipizidă. Laborator imunologic. Glimepiridă). Insuline premixate. Rosiglitazonă). Nateglinidă*). utilaj: D. • Insuline (Insulină umană cu o acţiune rapidă. • medic imagist. Instituţiile/ secţiile municipale şi republicane de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu Tonometru. • Derivaţi de metiglinidă (Repaglinidă. Glibenclamidă. Insulină cu o acţiune prolongată. • Tiazolidindione (Pioglitazonă. • Derivaţi de metiglinidă (Repaglinidă. Gliquidonă. Electrocardiograf. Analogi de Insulină cu o acţiune rapidă. Glimepiridă). Cîntar. • Ultrasonograf cu Doppler. • cardiolog. Glibenclamidă. Medicamente: • • • • • • • • • • • • • Sulfonilureice (Gliclazidă. Rosiglitazonă). • Laborator pentru determinarea hormonilor. • medic de laborator. Taliometru. Insuline premixate. Personal: • endocrinolog. Analogi de Insulină cu o acţiune prolongată). Laborator clinic standard. • Biguanide (Metformină). • Inhibitori α-glucozidazei (Acarboză*).Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Chişinău 2008 • Electrocardiograf. • oftalmolog. • asistente medicale. • Tiazolidindione (Pioglitazonă. • Inhibitori α-glucozidazei (Acarboză*). • nefrolog. Analogi de Insulină cu acţiune prolongată). Ecocardiograf. Glipizidă. Gliquidonă. Panglica–centimetru. • Laborator clinic standard. Ultrasonograf. • Insuline (Insulină umană cu acţiune rapidă. Analogi de Insulină cu o acţiune rapidă. 57 .

secţii de transaminaze. chirurg. utilaj. endocrinologie ale ionogramă. • Derivaţi de metiglinidă (Repaglinidă. municipale. Rosiglitazonă). Cîntar.4. Insulină cu o acţiune prolongată. • Biguanide (Metformină). pentru realizare de lipidogramă. Aparataj. spitalelor municipale şi • Laborator pentru determinarea hormonilor serici şi a markerilor republicane responsabili de procesele autoimune tiroidiene şi pancreatice. Medicamente: • • • • • • • • • • • • Sulfonilureice (Gliclazidă. Taliometru. Analogi de Insulină cu o acţiune rapidă. • • • • • Tonometru. Instituţiile de Ciocănaş neurologic. • Tomograf computerizat spiralat. coagulogramă.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. secţii de terapie ale Ultrasonograf cu Doppler. Analogi de Insulină cu o acţiune prolongată). Glimepiridă). acces la consultaţii calificate (oftalmolog. nefrolog. • Complex RMN. Glipizidă. D. neurochirurg). Nateglinidă*). Gliquidonă. Ecocardiograf cu Doppler. medici de laborator. asistente medicale. neurolog. cardiolog. Chişinău 2008 Personal: endocrinologi certificaţi. Glibenclamidă. specialişti în diagnostic funcţional. Glucometru. spitalicească: Electrocardiograf portabil. • Insuline (Insulină umană cu o acţiune rapidă. Insuline premixate. Fonendoscop. • Tiazolidindione (Pioglitazonă. • Inhibitori α-glucozidazei (Acarboză*). hemoleucogramă. Notă: * La momentul elaborării protocolului nu sunt înregistrate în RM 58 . asistenţă medicală Oftalmoscop. • Serviciu morfologic cu citologie. spitalelor raionale şi Laborator clinic standard pentru determinarea: de glicemie.

6. dacă în urma tratamentului şi se află sub supravegherea endocriprecedent nu s-a obţinut compen. de către medicul de familie Numărul de pacienţi. A spori proporţia persoanelor din grupul de risc. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI Indicatorul Nr. căro. Proporţia pacienţilor cu DZ. dacă în urma tratamentului precedent nu s-a obţinut o compensare clinică şi paraclinică.Numărul total de pacienţi cu DZ.pe lista endocrinologului. în condiţii de ambulatoriu. dacă în urma tratamentului precedent nu s-a obţinut compensarea clinică şi paraclinică.1. Proporţia pacienţilor cu DZ. pe parcursul ultimului an Numărul de pacienţi cu DZ. cărora li s-a efectuat screening-ul diabetului zaharat 2. A spori calitatea examinării paraclinice la pacienţii cu DZ 4. pe parcursul ulti. pe parcursul unui an 5. pe parcursul ultimului an ultimului an x 100. pe parcursul ultimului an ultimului an X 100 Numărul de pacienţi cu DZ. care li s-a efectuat screening-ul compli. care s-a obţinut un nivel de compensare se află sub supravegherea endocrinoclinică şi paraclinică. Scopul 1. pe parcursul unui an 3. Proporţia pacienţilor cu DZ. Proporţia persoanelor cu factori de risc. 5. Proporţia pacienţilor.1 Proporţia pacienţilor cu DZ. la care s-a obţinut un nivel de compensare clinică şi paraclinică. pe parcursul unui an.nu au obţinut un nivel de compensare ment. A ameliora diagnosticarea diabetului zaharat 3. cărora li s-a Numărul total de persoane. pe parcursul ultimului an mului an x 100 Numărul de pacienţi la care s-au Numărul total de pacienţi cu DZ. pe parcursul ultimului an . care Numărul total de pacienţi cu DZ de au fost examinaţi paraclinic con. care depistat complicaţii diabetice. A spori proporţia pacienţilor cu DZ.1. pe te pentru confirmarea DZ.nologului. la care Numărul total de pacienţi cu DZ. cărora li s-a modificat tactica de tratament. pe parcurparcursul ultimului an x 100 sul ultimului an Numărul de pacienţi cu DZ. care au fost examinaţi paraclinic conform recomandărilor din protocolul clinic naţional Diabetul zaharat necomplicat. Chişinău 2008 59 1. pe parcursul unui an 6. pe parcursul unui an 4.de risc de pe lista medicului de famiul diabetului zaharat.2. pe parcursul lie. pe parcursul ultimului an sare clinică şi paraclinică. pe parcursul unui an Metoda de calcul a indicatorului Numărător Numitor Numărul de persoane din grupul de Numărul total de persoane din grupul risc cărora li s-a efectuat screening.E. cărora. cărora Numărul total de pacienţi cu DZ.1. pe se află sub supravegherea endocrinoparcursul ultimului an x 100 logului. pe parcursul logului. A spori numărul de pacienţi cu DZ.se află sub supravegherea endocrinocaţiilor diabetice. Proporţia pacienţilor. care ra li s-a modificat tactica de trata.1. cărora li s-a modificat tactica de tratament.logului. pe parcursul unui an 6. cărora li s-a efectuat screening-ul complicaţiilor diabetice.1. pe parcurform recomandărilor din protoco. la care s-a obţinut nivelul de compensare clinică şi paraclinică. cărora li s-a confirmat diagnosticul de DZ. în condiţii de ambulatoriu. pe parcursul ultimului an x 100 Numărul de pacienţi cu DZ. li s-a efectuat screening-ul diabetului zaharat de către medicul de familie 2. A reduce rata complicaţiilor diabetice Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. la care s-au depistat complicaţii diabetice.sul ultimului an lul clinic naţional Diabetul zaharat necomplicat. investigaconfirmat diagnosticul de DZ.

părinţi. Chestionar de apreciere a factorilor de risc în dezvoltarea diabetului zaharat Da Istoric familial: (rude de gradul I: fraţi. părinţi. Chestionar de evaluare a gradului de risc în dezvoltarea diabetului gestaţional Da Istoric familial: rude de gradul I (fraţi.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. copii) cu: obezitate diabet zaharat hipertensiune arterială Aprecierea datelor antropometrice IMC Talia Greutatea Circumferinţa abdomenului Evaluarea modului sănătos de viaţă Consum de alcool Prezenţă a fumatului (cantitatea) Alimentare (frecvenţa) Practicare a exerciţiului fizic Istoric personal Naşteri Avort spontan Avort medical Copii născuţi morţi Feţi macrosomi (peste 4 kg) Diabet gestaţional în anamneză Menopauză Boli concomitente Hipertensiune arterială Cardiopatie ischemică Infarct miocardic Ictus cerebral Dislipidemie Nu Anexa 2. Chişinău 2008 ANEXE Anexa 1. copii) cu diabet zaharat de tipul 2 Apreciere a datelor antropometrice IMC Talie Greutate Adaos rapid în timpul sarcinii Evaluare a modului sănătos de viaţă Istoric personal Vîrstă 60 Nu .

• Istoricul asistenţei educaţionale acordate în diabet. • Profil glicemic. gradul de severitate. • Regimul de tratament şi răspunsul la terapie (acordat cu HbA1c). 7. 4. • Palparea pulsului la arteria dorsalis pedis şi la cea tibială posterioară. rezultatele monitorizării glicemiei. ECG. 8. regimul alimentării. cu accent pe: 1. trigliceride. cauza. cauza. Colaborări: cardiolog. Testele hepatice. • Episoadele de hipoglicemii: frecvenţa. 2. oftalmolog. înălţime. 4. 5. 3. evaluarea masei corporale. • Modul de alimentare. Ecocardiografie. • Glicozurie şi cetonurie. activitatea fizică. Chişinău 2008 Naşteri Avort spontan Avort medical Copii născuţi morţi Feţi macrosomi (peste 4 kg) Diabet gestaţional în anamneză Dereglare a TOTG Boli concomitente Sindrom al ovarelor polichistice Anexa 3. 3. Spectrul lipidic: colesterol total. inclusiv în ortostatism. Examinarea picioarelor: • Inspecţia. urocultură. evaluarea nutriţională. talie – calcularea IMC). Explorări paraclinice 1. • Aprecierea sensibilităţii. severitatea. Tensiune arterială. dietolog etc. Anamneză • Vîrsta şi caracteristica de debut al diabetului (cetoacidoză. Palpare a tiroidei. • Frecvenţa epizoadelor de cetoză: frecvenţa. neurolog. 61 . Oftalmoscopie.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. creatinină cu calcularea filtraţiei glomerulare. diagnostic de laborator ocazional). Examinare a pielii (depistarea acantosis nigricans şi examinarea locului de injectare a Insulinei). Antropometrie (greutate. • Tratamentul curent al diabetului: remediile medicamentoase. macrovasculare. proprioreceptive. Metabolism glucidic: • Glicemie bazală. Alte explorări. LDLC. Explorare renală: microalbuminurie. alte probleme psihosociale. Explorare Doppler. Actul medical III. IV. 5. • Istoricul complicaţiilor diabetice: microvasculare. examen de urină. HDLC. Examinare fizică completă. 6. • Prezenţa /absenţa reflexelor achillian şi patelar. 2. Evaluarea iniţială a persoanei cu DZ Actul medical I. • HbA1c. vibratile. 6. II.

mijlocie Poamă 12 bobiţe Vişine 15 Rodie 1 mare Grape-fruit 1/2 Pere (prăsade 9) 1 mijlocie Zămos 1 bucată Căpuşune 10 mijlocii Agriş 6 linguri de masă Zmeură 8 linguri de masă 62 .formă crudă Fierte: 1 Unitate de pîine se conţine în 2 linguri de masă 65 g 75 g 35 g 110 g 140 g 140 g 270 g 150 g 70 g 70 g 90 g 170 g 170 g 90 g 100 g 160 g 120 g 150 g 1 lingură de masă 2 lingură de masă 1 lingură de masă 1 lingură de masă 1 lingură de masă 1 lingură de masă 1 lingură de masă 1 lingură de masă CARTOFI 1 cartof de mărimea oului Cartof de găină 2 linguri de masă Pireu de cartofi 2 linguri de masă Cartofi prăjiţi FRUCTE ŞI POMUŞOARE Caise 2-3 Gutuie 1 mare Ananas 1 bucată Harbuz 1 bucată Portocale 1 mijlocie Banane 1/2 din bucată. Lista produselor echivalente după unitatea de pîine şi modalitatea de repartizare a lor în funcţie de necesarul individual şi de regimul alimentar 1 felie 1 felie 2 felii 1 pahar 1 pahar 1 pahar 1-2 linguri de masă PRODUSE DE PANIFICAŢIE Pîine albă 20 g Pîine sură 25 g Pesmeţi 15 g PRODUSE LACTATE Lapte 250 ml Lapte acru (chefir) 250 ml Frişcă 250 ml PASTE FĂINOASE * paste făinoase 15 g • În formă crudă • Fierte: 1 Un de pîine se conţine în 2-4 linguri de masă CRUPE Hrişcă* 15 g* Fulgi de porumb 15 g Griş* 15 g Făina 15 g Ovăs* 15 g Arpacaş* 15 g Mei* 15 g Orez* 15 g *. Chişinău 2008 Anexa 4.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.

vîrsta pubertară IMC în normă. activitate fizică moderată IMC în normă.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. activitate fizică. activitate fizică minimă Exces de masă corporală 25-30 Unităţi de pîine 20-22 Unităţi de pîine 15-18 Unităţi de pîine 10-15 Unităţi de pîine Repartizarea Unităţilor de pîine pe parcursul zilei în dependenţă de regimul alimentar Dejun 30% 30% 30% 25% Al II-lea dejun 10% 10% Prînz 25% 25% 35% 25% Gustare 10% 15% 10% Cină 25% 30% 35% 20% A II-a cină 10% 63 . Chişinău 2008 Mandarine Piersic Prune Coacăză Mere 2-3 mijlocii 1 mare 4 mijlocii 7 linguri de masă 1 mijlociu 150 g 120 g 90 g 140 g 90 g Necesitatea individuală în glucide (pentru 24 de ore) Deficit ponderal. sarcină.

Fişa informativă de bază 64 .Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Chişinău 2008 Anexa 5.

fiindcă ea nu este utilizată de celule ca sursă principală de energie. ce nu poate fi vindecată cu mijloacele actuale. MODULUL 2. neputînd fi transformată în energie. De unde provine Insulina? Insulina îşi are originea în pancreas – un organ de 15 cm lungime. o „supraîncărcare cu glucoză” – adică niveluri ridicate de glucoză în sînge. La o persoană cu diabet. sunteţi considerat diabetic. nivelurile glicemiei sunt cuprinse între 3. • Diabetul zaharat constă. Chişinău 2008 Аnexa 6. apare unul dintre următoarele fenomene: • lipsa totală a insulinei. precum şi prin persistenţa ei în timp.5 mmol/l.7 mmol/l. Care sunt valorile glicemiei normale? La adulţii normali. NOŢIUNI DESPRE DIABETUL ZAHARAT DE TIPUL 1 • Diabetul zaharat este o boală cronică. localizat posterior de stomac. Şcolarizarea pacienţilor MODULUL 1. Care este rolul Insulinei? Insulina este un hormon care creează condiţiile necesare pentru ca celulele să poată absorbi glucoza pentru a fi utilizată ca energie. fructele. În cazul în care medicul găseşte în mai multe teste valori peste 7. • prezenţa glucozei în urină. inclusiv Insulina.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. doctorii încep să se îngrijoreze. pentru a da putere organismului. Atunci cînd glicemia pe nemîncate este cuprinsă între 6. Scopul este prevenirea apariţiei şi progresiei complicaţiilor. pîinea şi vegetalele) – în energie. • producerea excesivă de urină.4 şi 7. • insulina secretată nu funcţionează normal. NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE DIABETUL ZAHARAT Ce este diabetul? Diabetul zaharat este o tulburare a capacităţii organismului de a transforma carbohidraţii (dulciurile şi făinoasele. pancreasul are mulţi produşi de secreţie. în tulburări ale metabolismului glucidelor din cauza lipsei secreţiei de insulina ca urmare a distrugerii celulelor beta-pancreatice. întregul sistem nu mai funcţionează. Fără aceasta rezultă. dar poate fi controlată. La copii valorile glicemiei sunt uşor mai ridicate.3–5. 65 . Prin post medicii înţeleg o persoană care nu a mîncat timp de 3 ore sau mai mult (înainte de micul dejun. de exemplu). • o foame exagerată. • pierdere în greutate. • producerea insulinei în cantitate insuficientă de către pancreas. cînd persoana posteşte. în principal. În toate aceste cazuri.7 mmol/l. în cele din urmă. • o sete imperioasă. La oamenii sănătoşi. rezultatul final fiind acela că glucoza rămîne în sînge. Diabetul se caracterizează prin: • concentraţie anormal de ridicată de glucoză în sînge.

 Cantitatea insuficientă de glucide consumată poate duce la dezvoltarea stării de hipoglicemie. • Automonitorizarea este o metodă extrem de utilă controlului glicemic. • Alimentaţia trebuie adaptată caloric şi nutritiv. de screening al complicaţiilor şi de evaluare globală periodică. • Ţineţi minte!  Hrana ce conţine glucide duce la majorarea glucozei în sînge. • Scopul tratamentului este cel de menţinere a valorilor glicemice în limite cît mai apropiate de normă. orez. acţiunea sa principală fiind cea de introducere a glucozei din sînge în celulă. • Glucoza circulantă în sînge determină glicemia. dumneavoastră trebuie să consumaţi o cantitate suficientă de glucide. Aceste produse trebuiesc divizate în trei părţi de bază şi 2-3 alimentări suplimentare pe parcursul zilei. • Glucoza reprezintă principala hrană a celulelor organismului. Aceasta se poate realiza prin administrarea de prize multiple de insulina cu acţiune rapidă preprandială şi a unei prize de insulina cu acţiune prelungită la culcare. este absolut necesar să consumaţi o cantitate suplimentară de glucide. • Sfaturi utile:  Luați masa la timp. valorile normale = 60-110 mg/dl. ceea ce menţine glicemia în anumite limite. PENTRU A COMPENSA ACTIVITATEA FIZICĂ EXCESIVĂ sau ÎN CAZUL ÎN CARE NIVELUL GLUCOZEI ÎN SÎNGE ESTE SCĂZUT. cantitatea şi conţinutul meselor trebuie corelate cu insulinoterapia şi activitatea fizică. paste făinoase. • Este necesară respectarea programului de monitorizare.  Activitatea fizică scade conţinutul glucozei în sînge. aparatul cardiovascular. aşa ca: pîine. cartofi şi fructe. • Administrarea insulinei trebuie să mimeze cît mai fidel ceea ce se întîmplă în mod fiziologic la cei fără diabet. în principal. sursele sale fiind alimentele şi producţia endogenă hepatică (eventual se vor face cîteva referiri la digestie şi a absorbţie). întrucît majorarea activităţii fizice duce la micşorarea nivelului de glucoza în sînge! 66 . Planificarea alimentării • Pentru a avea suficientă energie. • Orarul. insuficienţă renală).  Insulina reduce conţinutul glucozei în sînge. nu ignoraţi orele de masă!  Străduiţi-vă să consumaţi aceeaşi cantitate de hrană în fiecare zi!  Dacă planificaţi intensificarea activităţii fizice. nervii (neuropatie) şi picioarele. rinichii (nefropatie. ochii (retinopatie). unde apariţia gangrenelor creşte riscul amputaţiilor. bomboanele şi băuturile răcoritoare NU trebuie să se conţină în regimul alimentar de bază al dumneavoastră. pentru a preveni complicaţiile cronice. de exemplu un pahar de suc sau o bucată de pîine. mierea.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. • Schema dietei dumneavoastră îl elaboraţi împreună cu medicul curant. • Complicaţiile cronice afectează. Chişinău 2008 • Insulina este un hormon secretat de celulele beta-pancreatice. însă POT FI consumate. Principii de tratament • Insulinoterapia este indispensabilă. • Zahărul.

Vara trebuie ţinută în frigider (dar nu în congelator). • Înainte de a trage insulina în seringă. 3 ml-100 Un/ml pentru Pen-uri Informaţii practice privind insulinoterapia • Insulina se păstrează la 5oC. a) cartuşe de l. În prezent.5 ml. iar dacă glicemia este mai mare masa trebuie întîrziată cu 30-60 de minute.  Purtaţi întotdeauna cu sine zahăr şi dropsuri. Chişinău 2008  Deseori determinarea nivelului glucozei în sînge vă oferă posibilitatea de a deosebi şi înţelege impactul activităţii fizice şi a diferitelor produse alimentare asupra concentraţiei de glucoza în sînge. În acest caz se trage în seringă mai întîi insulina rapidă şi apoi cea lentă. Opoziţia cea mai mare se înregistrează la persoanele mai vîrstnice de la ţară. cea mai lentă – din regiunea deltoidiană. Seringa nu trebuie ţinută sau spălată în alcool. care trebuie respectat. suc. Dacă la testare glicemia este pînă la 6. insulina poate fi administrată înaintea meselor astfel: cu 15–30 de minute. Se introduce aer în flacon. iar iarna între ferestre. • Pe fiecare flacon este data de expirare a termenului de valabilitate. Dacă nivelul glucozei în sînge va scădea considerabil. pacientul poate mînca imediat. • În caz de călătorii. Cînd se schimbă zona. de aceea dacă consumaţi alcool. Spălarea nu se face cu ser fiziologic steril. coapse etc. în funcţie de cîte unităţi de Insulină vor fi extrase. dacă pH-ul lor este compatibil. Insulinoterapia Tipurile de Insulina şi acţiunea lor: • Insuline cu o acţiune: a) rapidă (Insuline transparente).6 mmol/l. pentru cele lente.  Aceasta vă va oferi un mod mai liber de viaţă!  Alcoolul micşorează concentraţia glucozei în sînge. • Locul injecţiei trebuie în permanentă schimbat cu 2-3 cm. • Seringa „de unică folosinţă” poate fi utilizată de mai multe ori de către aceeaşi persoană. mîncaţi imediat cîteva bucăţi de zahăr sau serviţi ceai dulce. trebuie de luat în consideraţie curba de absorbţie a insulinei specifică acesteia: cea mai rapidă – din peretele abdominal. Insulina se va păstra în bagajul portabil. Numai dopul de cauciuc al flaconului şi suprafaţa pielii unde se face injecţia se şterg cu alcool. b) prelungită (Insuline suspensii ce trebuie agitate înainte de utilizare). • Fiecare pacient (după vîrsta de 10–12 ani ) trebuie să-şi facă singur injecţia cu Insulină. şi cu 60 de minute. pentru cele intermediare. există Insuline premixate. După ştergerea pielii se aşteaptă un minut pînă cînd aceasta se usucă. flaconul se încălzeşte între palme. • Insulinele se administrează înaintea meselor. cu 45 de minute. menţinîndu-se aceeaşi zonă (abdomen. întrucît resturile de alcool inactivează insulina de la administrarea ulterioară. Insulinele intermediare sau lente se agită pentru omogenizare. Pacientul nu trebuie să părăsească spitalul pînă cînd medicul nu asistă la modul în care pacientul îşi administrează insulina. atunci neapărat şi luaţi şi ceva hrană. cu un conţinut de Insulină rapidă între 10 şi 50%.). Insulinele cu acţiuni rapidă şi lentă pot fi amestecate în aceeaşi seringă. care sunt preferabile. NOTĂ! Diabetul zaharat nu se tratează cu alcool.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. fără niciun sprijin sau îndrumare. dar pacientul se va asigura şi cu o rezervă • În anumite condiţii. Trebuie să reduceţi la maxim consumul de alcool!  Puteţi consuma doar băuturi ce nu conţin zahăr. Cînd testarea nu este posibilă. pentru cele rapide. 67 . • concentraţia insulinelor: a) flacoane de 10 ml -100 Un/ml.

Faceţi un zilnic al autocontrolului! b. o mică tabletă de ciocolată. c. în timp ce injectarea intramusculară sau intravenoasă (care trebuie verificată prin aspirare). două-trei bucăţi sau trei linguriţe de ceai. b) acul uzat. Dacă nu veţi urma această indicaţie. • Injectarea insulinei trebuie să fie nedureroasă. Ei trebuie să înveţe cum să vă acorde un ajutor şi să cunoască unde păstraţi zahărul şi preparatul GlucaGen®HypoKit! Nu conduceţi maşina pînă cînd nu sunteţi siguri de adaptabilitatea insulinoterapiei! Fiţi foarte atent cu alcoolul! Alcoolul contribuie la micşorarea nivelului de glucoza în sînge şi maschează simptomele hipoglicemiei! Hiperglicemia-cetoacidoza Boli intercurente. atunci: administraţi imediat zahăr. • Dacă nivelul de glucoza în sînge v-a scăzut considerabil. atunci analizaţi împreună cu medicul dumneavoastră în ce măsură doza şi schema de administrare a insulinei corespund cu regimul alimentar şi cu efortul fizic. Dacă aţi avut o activitate fizică excesivă: . încît puteţi să vă pierdeţi cunoştinţa. Verificaţi în permanenţă dacă îl aveţi cu dvs! Purtaţi mereu cu dvs. tremor. d) injectarea intradermică. precipită intrarea în acţiune a insulinei. puteţi simţi: transpiraţie excesivă.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. biscuiţi. 3 bucăţi de zahăr. .Mai administraţi glucide. Dacă doza de Insulină este prea mare. Durerea poate fi produsă de: a) folosirea insulinei prea reci. o tartină. bătăi accelerate de inimă (palpitaţii). c) resturile de alcool rămase pe piele. diaree sau temperatură înaltă. MODULUL 3. Injectarea intradermică întîrzie resorbţia. glucoză. fişa pacientului cu diabet zaharat! Înştiinţaţi rudele şi colegii dvs.Nu ignoraţi mesele şi serviţi-le la timp! .5 cm adîncime în pliul cutanat. de exemplu 2 biscuiţi. Dacă aţi mîncat prea puţin în raport cu doza de Insulină injectată. • Dacă vă aflaţi în această situaţie. dacă aveţi stări de vomă. despre complicaţiile hipoglicemice posibile. adică la 1. cetoacidoza şi regulile de comportament • Bolile intercurente pot duce la dereglarea controlului de diabet în special. senzaţii stranii. • Sfaturi în prevenirea hipoglicemiei: Întotdeauna să aveţi la dispoziţia dumneavoastră zahăr (de exemplu. • Aceasta se poate întîmpla: a. nivelul glucozei în sînge se poate micşora într-atît. dublarea imaginii vizuale. pierdere din puterea de concentrare. stare de nelinişte. Chişinău 2008 • Injectarea trebuie făcută strict subcutanat. COMPLICAŢIILE ACUTE Hipoglicemia Prevenirea hipoglicemiei • Conţinutul glucozei în sînge variază – Insulina micşorează conţinutul de glucoza în sînge. 68 . foame. bomboane).0–1.

În continuare oferim recomandări privind corectarea dozei de Insulina în funcţie de nivelul glucozei în sînge (aceste recomandări se referă la persoanele. Dacă rezultatul este pozitiv. Telefonaţi de asemenea. la pacienţii cu diabet zaharat nivelul glucozei în sînge este mai ridicat decît la persoanele fără diabet. Este necesar ca dumneavoastră să treceţi controlul cît mai des. atunci adresaţi-vă imediat medicului. DACĂ URINA NU CONŢINE ACETONĂ: 5-9 mmol/l sau Nu este necesară administrarea suplimentară de Insulină. DACĂ TESTUL PENTRU PREZENŢA ACETONEI ESTE POZITIV.450 mg/dl > 25 mmol/l sau 450 mg/dl Dacă nivelul glucozei este mai mare decît cel indicat aici. • REAJUSTAŢI DOZA DE INSULINA! În urma efectuării controlului. 50 g corespund cu 10 linguriţe de zahăr) sau cu o altă băutură care conţine zahăr.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Poate apărea necesitatea de a individualiza aceste doze. poate apărea necesitatea de a majora doza insulinei cu o acţiune de scurtă durată. 6 unităţi de Insulină cu o acţiune de scurtă durată. În legătură cu aceasta. Dacă nu puteţi mînca. de exemplu cu o sticlă de CocaCola. atunci adăugaţi: 10 unităţi de Insulină cu o acţiune de scurtă durată sau de analog al Insulinei cu o acţiune rapidă pentru 2 plusuri (++) de acetonă. 15-19 mmol/l sau Suplimentar. limonada sau suc 69 . • REGIMUL ALIMENTAR Şl CONSUMUL DE BĂUTURI Străduiţi-vă să serviţi bucatele după acelaşi orar în fiecare zi. 90 -160 mg/dl 10-14 mmol/l sau Suplimentar. administraţi suplimentar 6 unităţi de Insulina cu o acţiune de scurtă durată şi adresaţi-vă imediat medicului. Chişinău 2008 • NU ÎNCETAŢI TRATAMENTUL CU INSULINĂ! Nu trebuie să neglijaţi niciodată graficul de administrare a injecţiilor de Insulină. 250 – 350 mg/dl 20 .25 mmol/l sau Suplimentar. 4 unităţi de Insulină cu o acţiune de scurtă durată. care administrează 40-50 de unităţi de Insulina în zi). Efectuaţi analiza urinei pentru prezenţa acetonei. atunci înlocuiţi hrana cu băuturile: zahăr în ceai (50 g zahăr la un litru de ceai. controlul nivelului de glucoza în sînge vă oferă o informaţie vitală. adăugaţi: 15 unităţi de insulina cu o acţiune de scurtă durată sau de analog al Insulinei cu o acţiune rapidă pentru 3 plusuri (+++) de acetonă. 2 unităţi de Insulină cu o acţiune de scurtă durată 180-250 mg/dl sau analogi cu o acţiune rapidă. 350 . • INTENSIFICAŢI CONTROLUL! De regulă. IAR NIVELUL GLUCOZEI ÎN SÎNGE ESTE MAI MARE DE: 10 mmol/l (180 mg/dl). după administrarea Insulinei. Poate apărea însă necesitatea de reajustare a dozei de Insulină. şi în cazul în care aveţi îndoieli. Nu uitaţi să faceţi teste repetate pentru determinarea nivelului de glucoza în sînge peste 3 ore. limonada (50 g de zahăr corespund cu jumătate litru de Coca-Cola.

legumele sunt bogate în fibre alimentare. peşte. spanac. este nevoie de cele mai multe ori de modificări importante în stilul de viaţă. cum este. Chişinău 2008 de fructe). Planificarea alimentării Pentru a putea controla diabetul. suc de roşii. • Nu vă limitaţi în consum de legume (roşii. Această hrană sau nu conţine. • Diabetul. al procesului accelerat de transpiraţie. cît şi de ceai. 70 . care manifestă o influenţă pozitivă asupra nivelului de glucoza în sînge şi conţin vitaminele necesare. cafea.). de obicei după servirea mesei. castraveţi.a. nu veţi simţi foame. miere. Scopul este prevenirea de apariţiei şi de progresie a complicaţiilor. în timp. încercaţi să vă menţineţi masa optimă a corpului: înălţimea dvs. b) al complicaţiilor sau al factorilor de risc. motiv pentru care. MODULUL 4. trebuie neapărat să evitaţi grăsimile (untul. care conţin zahăr. Coca-Cola şi alte băuturi răcoritoare dulci. bomboane. cartofi. carnea şi peştele gras. dislipidemiile. frecvent se asociază cu alţi factori de risc (obezitatea. • Diabetul reprezintă un risc cardiovascular major. • Este de dorit să reduceţi în jumătate cantitatea de: pîine.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. smîntînă. Principii de tratament: • optimizarea stilului de viaţă. autoobservare. fasole şi fructe pe care o mîncaţi de obicei. caşcavalul gras. margarina. autocontrol. • Toată hrana pe care urmează să o consumaţi pe parcursul zilei trebuie împărţită în trei mese de bază şi în două suplimentare. ce nu poate fi vindecată cu mijloacele actuale. varză. carnea şi peştele conservat. iar servirea lor implică hrană suplimentară. (cm) –100. băuturi care conţin înlocuitori de zahăr sau de glucidelor uşor asimilabile. tip 2 este o boală progresivă. sau conţine puţine calorii. al diareii. • Pentru reducerea riscului cardiovascular. caşcaval). paste făinoase. produsele de patiserie. de exemplu ciocolata. Astfel. Încercaţi să consumaţi mai puţină carne. boboase. • tratamentul medicamentos: a) al diabetului. morcov ş. Mai mult. insulinoterapia devine necesară. Pentru motivarea acestor modificări şi pentru asigurarea aderenţei. Consumul lichidului şi al sării este absolut necesar pentru compensarea pierderilor de apă ca rezultat al vomei. cu tablete sau cu Insulină. Acestea vă vor ajuta să vă simţiţi mai bine. uneori greu de realizat. dar poate fi controlată. să micşoraţi concentraţia glucozei în sînge şi să vă normaţi masa corpului. NOŢIUNI DESPRE DIABETUL DE TIPUL 2 • Diabetul zaharat este o boală cronică. • Nu trebuie să serviţi zahăr şi nici produse dulci. Ţineţi minte faptul că băuturile alcoolice (inclusiv vinul şi berea) sunt foarte calorice. hipertensiunea arterială etc. inclusiv vinul şi berea. dumneavoastră trebuie să respectaţi cîteva reguli simple. • automonitorizare. Consumaţi cel puţin 2-3 litri de apă timp de 24 de ore sau mai mult dacă vă este sete. salată. orez. nucile) şi băuturile alcoolice. lapte şi produse lactate (de exemplu. • evaluarea globală anuală.) şi necesită un control simultan al acestora. este necesar ca la fiecare vizită să se abordeze acest subiect. • Dacă este nevoie să reduceţi masa corpului dumneavoastră. Se recomandă în mod deosebit supele. apă. cauzat de temperatura înaltă a corpului. iar acumulările glucozei în sînge nu vor mai fi la fel de mari.

• Cereţi susţinere din partea familiei dumneavoastră şi. modalitatea principală de a scădea masa corpului este micşorarea cantităţii hrănii consumate. se consideră a fi optimă. Cîteva sfaturi utile • Luaţi în consideraţie faptul că scăderea masei corpului poate fi realizată în două etape: la început. Dacă consumaţi vin. Desigur. atunci reduceţi această cantitate în jumătate. atunci mai aveţi cîteva posibilităţi de a înlătura neajunsurile din regimul dumneavoastră alimentar: timp de două-trei zile înregistraţi cantitatea exactă a ceea ce mîncaţi. şi în continuare. care conţin înlocuitori ai zahărului: fructoză sau sorbitol. de asemenea. pierderea bruscă şi neaşteptată a masei corpului poate fi cauzată de o oarecare boală (de exemplu. de diabetul zaharat necontrolat). lămîi etc. • Unii oameni consideră că scăderea masei corpului este legată nemijlocit de îmbolnăvire. atunci încercaţi să renunţaţi la ele. Uneori aceste produse pot fi bogate în grăsimi. De asemenea. biscuiţi. puteţi depista greşelile pe care le veţi discuta cu medicul dumneavoastră la vizita următoare. se recomandă să mîncaţi puţin înainte de a merge la o petrecere sau la cumpărături. cînd veţi consuma cantitatea de calorii realmente necesară pentru menţinerea masei optimale a corpului. bere sau alte băuturi spirtoase. • După cum ştim. atunci beţi apă sau băuturi răcoritoare care nu conţin zahăr. Scăderea masei corpului cu 1-3 kg. Nu se recomandă să consumaţi lapte. • Dacă deja aţi redus cantitatea de hrănă consumată şi nu consumaţi băuturi alcoolice. Astfel. • Străduiti-vă să consumaţi mai putină sare. 71 . întrebuinţarea farfuriilor mici la masă creează impresia că în ele se află multă mîncare şi că aţi mîncat mai mult. Chişinău 2008 • Fiţi atent la produsele „diabetice”. la masă. ierburi aromatizate. în perioada în care slăbiţi.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. orez. • Dacă aţi flămînzit într-atît că nu puteţi aştepta ora mesei. îndeosebi dacă aveţi tensiunea arterială mărită. carne. Scăderea masei corporale • Micşorarea masei corpului contribuie la normalizarea nivelului de glucoza în sînge şi descreşte nevoia de administrare a medicamentelor (Insulină şi pastile). aceasta. un morcov). timp de o lună. • Mai serviţi şi alte mese între cele de bază. creşterea tensiunii arteriale. • Dacă ştiţi că mîncaţi mai mult decît ar trebui (de exemplu. boboase. salam. paste făinoase. de exemplu majorarea concentraţiei colesterolului în sînge. atunci mîncaţi legume (un castravete. • Nu se recomandă să slăbiţi mai mult de un kilogram pe săptămînă. • Nu faceţi acasă rezerve mari de produse alimentare şi nu le păstraţi în frigider. • Dacă vă este sete. Notaţi însă faptul că scăderea dorită a masei corporale se asociază cu sănătatea şi cu tinereţea. pîine. durerile în coloana vertebrală şi în articulaţii. nu procuraţi produse de patiserie şi evitaţi prezenţa lor în casa. Aceasta implică voinţa dumneavoastră şi va trebui să vă controlaţi. în special reducerea consumului produselor calorice. pentru o perioadă limitată de timp. caşcaval). întrucît aceasta conţine grăsimi şi multe calorii. pentru a nu permite întoarcerea la deprinderile vechi de alimentare. • Nu condimentaţi bucatele cu mirodenii. va contribui la rezolvarea altor probleme. nu ezitaţi să mai lăsaţi în farfurie. cînd consumaţi mai puţin.

carne grasă. împiedică progresia afecţiunii. • Retinopatia care. o oră în mers sau o jumătate de oră pe bicicletă.. nuci.tăierea unghiilor se va face drept. MODULUL 5.deosebit de important este ca pantofii să fie: comozi.. suficient de laţi pentru a putea mişca degetele. (fiind posibilă absenţa simptomatologiei). • Metoda de bază – exerciţiile fizice zilnice: de exemplu. . crăpături. forma se ajustează prin pilire şi nu se vor folosi instrumente ascuţite. • Hipertensiunea arterială. de aceea este necesar ca pacientul să se controleze anual. • recunoaştere a lor. căutîndu-se bătături.utilizarea pudrei de talc. fără barete.purtarea de şosete şi de ciorapi moi.utilizarea unei creme hidratante. fără tocuri înalte şi ascuţite. COMPLICAŢIILE CRONICE Obiectivul – informarea persoanei despre: • cauze.autocontrolul. hrana prăjită. în fazele iniţiale. fără elastic strîns care să creeze tulburări circulatorii. modificări de culoare (pentru vizualizarea talpei se poate folosi o oglindă). menţinerea ei. Scopul preconizat constă în faptul că prin asistenţa educaţională. . . dar şi cu posibilităţi multiple de prevenire. . poate fi depistată doar prin examinarea retinei prin dilatare pupilară. 72 . . Ca tratament.apa de baie se va încerca cu termometrul (36-37°C) sau cu antebraţul.asigurarea controlului glicemic şi celui lipidic. . evitaţi însă eforturile fizice considerabile pînă cînd nu veţi fi bine antrenaţi şi veţi avea o masă mai mică a corpului. Care sunt complicaţiile ? • Bolile cardiovasculare.statutul de nefumător. • posibilităţi de prevenire. adică unt. • programul de screening. • Consumaţi cît mai puţine grăsimi. nu se vor folosi soluţii chimice sau tăiere cu lama. . nutritive dacă tegumentele sunt uscate.spălare zilnică (fără înmuiere prealabilă prelungită).picioarele se vor şterge bine cu un prosop moale şi cu mare atenţie între degete.igiena riguroasă a picioarelor: . • Neuropatia diabetică. . cu vîrful acoperit. • Piciorul diabetic reprezintă una dintre cele mai frecvente complicaţii.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. singura metodă eficientă este fotocoagularea laser care. . însă mai greu. autoexaminarea zilnică a picioarelor. se recomandă utilizarea pietrei ponce. . Chişinău 2008 • Scăderea masei corpului poate fi atinsă uşor. dacă tegumentele sunt umede. zgîrieturi. obligatorie fiind asigurarea concomitentă a controlului glicemic. persoana să-şi aleagă cea mai bună metodă terapeutică în prevenirea complicaţiilor. caşcaval. Efortul fizic trebuie să fie mărit treptat şi să vă ofere plăcere.. Modalităţi de prevenţie: . • Nefropatia diabetică – insuficienţa renala.pentru tratamentul bătăturilor. . ulei. efectuată la momentul oportun.

hemoragii intracalusuri. Memoraţi! Pierderea sensibilităţii periferice reprezintă reducerea considerabilă a sistemului de alarmă şi deci de protecţie. ceea ce impune o îngrijire sporită a piciorului. dacă coala de hîrtie încape perfect. se indică scuturarea lor şi controlul interior manual pentru a elimina eventualii corpi străini. în zona călcîiului.modificări de culoare. temperatură la nivelul tegumentelor picioarelor. însă ei sunt supuşi unui risc considerabil vizavi de complicaţiile şi de problemele de sănătate. mai ales.crăpături la nivelul tegumentelor. Chişinău 2008 . afirmă că sunt mai activi. . • Nu vă bazaţi pe aceea cum vă simţiţi! Unele persoane cu un nivel de glucoză în sînge mai înalt decît cel normal. se pot produce ulceraţii. pentru a vă controla diabetul. activitatea fizică şi tratamentul cu preparate medicale. activitatea fizică. . la mers sau în repaus.este recomandabil ca în decursul zilei să se schimbe pantofii. prin autoexaminare şi prin autoobservare zilnică! MODULUL 6. Următoarele semne avertizează despre posibilele complicaţii şi impun consultaţia medicală: . AUTOCONTROLUL DIABETULUI ZAHARAT • De ce este necesar testul pentru determinarea nivelului de glucoza în sînge? Dieta. dacă nu îşi vor controla nivelul de glucoză în sînge pentru o perioadă îndelungată. Testarea nivelului de glucoză în sînge vă oferă informaţia de care aveţi nevoie. Ignorarea efectuării regulate a testelor vă lipseşte de posibilitatea de a şti dacă şi în ce măsură vă ajută dieta. se pot simţi bine. ulceraţii. .dureri la nivelul picioarelor. cît.edeme. . în această situaţie nu veţi cunoaşte momentul cînd se impune necesitatea anumitor schimbări.micoze unghiale.se va evita umblatul desculţ.flictene. aceştia trebuie să fie comozi de la început (pentru a verifica dacă pantofii sunt suficient de laţi şi de comozi. . Mai mult. . • Cînd trebuie să faceţi testul? Frecvenţa efectuării testului pentru determinarea nivelului de glucoză în sînge depinde de un şir de factori: 73 . . . .căluşuri. pantoful va fi comod). se va desena pe o coală de hîrtie conturul piciorului.cumpărarea pantofilor se va face în decursul după-amiezii. mai ales. Nu se vor folosi sticle cu apă fierbinte sau sprijinirea picioarelor de sobă – pericol de arsuri! . se simt mai sănătoşi şi deţin un control mai bun al vieţii lor.unghie încarnată. pentru a evita menţinerea unor puncte de presiune.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. în caz contrar.încălzirea picioarelor se va face prin purtarea de şosete groase (fără elastic strîns). preparatele medicale şi managementul stresului sunt punctele-cheie pentru menţinerea nivelului normal al glucozei în sînge. Oamenii care îşi plasează nivelul de glucoză în sînge în şirul scopurilor personale. acesta se va decupa şi se va introduce în pantof. atît în casă. afară.înainte de a încălţa pantofii. mai ales la cei cu pierderea sensibilităţii. .

0-5. În 95% din cazuri diabetul dispare după naştere.0 mmol/l (70-90 mg/dl) Hemoglobina glicozilată < 6.  Faceţi schimbări semnificative în: administrarea de medicamente. . rezecţiile de pancreas). Simptomele din diabetul gestaţional sunt. Chişinău 2008 • • • • • Tipul de diabet.0-7. volumul şi frecvenţa în administrarea preparatelor medicamentoase. Cauzele care pot genera la diabetul secundar sunt: . . activităţi fizice. are riscul de a face o altă formă de diabet (de obicei. Testarea mai frecventă se recomandă cînd:  Sunteţi bolnav sau stresat.Produşii ce conţin estrogeni. Această formă poate pune însă probleme nou-născutului.diabetul indus medicamentos sau chimic.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.unele sindroame genetice.Beta-adrenoblocantele.Glucocorticoizii. În multe dintre asemenea cazuri. . pancreatitele. acromegalia. Medicamentele ce pot produce diabetul secundar: .1% HbA1c Control adecvat 5.tulburările hormonale (guşa difuză toxică. Cît de mult variază nivelul de glucoză în sînge pe parcursul zilei.Furosemidul. cum ar fi hipoglicemia (scăderea glicemiei). de tipul 2) mai tîrziu.5 mmol/l (> 120 mg/dl) > 9.0 mmol/l (> 160 mg/dl) > 7. . uşoare şi nu pun în pericol viaţa femeii.bolile pancreasului (în special. Boala Cushing etc. El se instalează din cauza condiţiilor hormonale şi a cerinţelor metabolice specifice sarcinii.disfuncţiile receptorilor specifici pentru Insulină.5 mmol/l (91-120 mg/dl) 7.5 % Control nesatisfăcător > 6. Ce intenţionaţi să faceţi cu sau să învăţaţi din rezultate. Diabetul gestaţional Diabetul gestaţional este tipul de diabet care apare sau este diagnosticat pentru prima oară în timpul sarcinii. diabetul este o stare secundară care rezultă dintr-o boală sau dintr-un tratament medicamentos. alimentaţie. Consultaţi medicul pentru stabilirea unui grafic comod şi corect! Criteriile de control al diabetului zaharat Nivelul glucozei În normă (la omul sănătos) 4. O femeie care a avut diabet în timpul sarcinii.0 mmol/l (136-160 mg/dl) 6.2-7. 74 . . sindromul de detresă respiratorie.0-7. Tipul. NOŢIUNI DESPRE DIABETUL SECUNDAR ŞI DIABETUL GESTAŢIONAL Diabetul secundar Diabetul secundar este un termen folosit pentru a descrie o mulţime de alţi factori care pot duce la apariţia acestui tip de diabet.0 mmol/l Glicemia a jeun (glicemia bazală) (70-90 mg/dl) Glicemia postprandială 4. .6-9. în general.0-5.5 mmol/l (la 2 ore de la masă) (70-135 mg/dl) Înainte de somn 4.5% MODULUL 7.1-6. somn. .5 mmol/l (110-135 mg/dl) 6.5 mmol/l (> 135 mg/dl) > 7.).

şi personalul medical specializat în îngrijirea diabetului. sunt: Eliminarea simptomelor asociate hiperglicemiei: • Asigurarea de control glicemic pentru un termen lung în vederea prevenirii sau a reducerii complicaţiilor tardive. • Sporirea calităţii vieţii. pierderea de sensibilitate a membrelor inferioare. a copiilor cu diabet.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. boli ale ochiului şi ale rinichiului. Ele includ: • • • afecţiuni cardiovasculare (risc crescut de infarct miocardic). Informaţie pentru pacientul cu diabet zaharat Diabetul zaharat este o boală cu o evoluţie cronică instalată prin alterarea secreţiei de Insulină. Medicul dvs. În loc să fie folosită ca substanţă nutritivă de către celule. • Tratamentul simptomelor. 75 . care determină modificări majore în metabolismul glucozei în organism. diabetul zaharat. Valorile din tabel reprezinta obiective care trebuie atinse pentru a asigura un control adecvat: Glicemia a jeun Glicemia postprandiala (la 2 ore de la masa) Hemoglobina glicozilata HbA1c <= 140 mg/dl <= 180 mg/dl <= 7. va stabili parametrii care vi se potrivesc. toate caracterizate prin incapacitatea de absorbţie a zaharului din sînge. Importanta unui tratament corect Rezultatele studiilor efectuate au arătat că un bun control al glicemiei va preveni sau va întîrzia apariţia complicaţiilor tardive ale diabetului. tip 2. tip 1.5 Managementul diabetului Managementul diabetului implică atît persoana cu diabet. dar avînd cauze diferite. Obiectivele managementului diabetului. glucoza rămîne în sînge sau/ şi este eliminată prin urină. cît şi medicul specialist. din punct de vedere fizic şi psihic. numite astfel deoarece apar uneori după o evoluţie de ani a bolii. Chişinău 2008 Anexa 7. Nu este uşor de definit ce înseamna un control bun pentru toate persoanele cu diabet. Cele mai frecvente tipuri de diabet sunt: • • diabetul zaharat. precum hipertensiunea şi dislipidemia. tip 1 şi tip 2. • Dezvoltarea normală. Tratamentul optim al diabetului implică strînsa colaborare a acestor părţi. Există mai multe tipuri de diabet.

Alimente care conţin carbohidraţi cu absorbţie rapidă (zaharuri „rapide”). Despre hipoglicemie Hipoglicemia reprezintă o scădere accentuată a nivelului glucozei în sînge. precum legumele (cartofii). Acestea conţin zahăr rafinat. încît să vă menţineţi glicemia sub un control strict. cerealele.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Alimente care conţin carbohidraţi cu absorbţie mai lentă (zaharuri „lente”). ocazional care poate provoca scăderi severe ale glicemiei (hipoglicemie). Cel mai frecvent apare înainte de masă sau după un efort fizic intens. Dacă efectuaţi o activitate fizică intensă. În această categorie se încadrează: gemul. Ele produc creşteri mari ale glicemiei deoarece glucoza ajunge rapid în sînge. Efortul moderat (de exemplu. aveţi nevoie de un aport suplimentar de 10-15 g hidraţi de carbon la fiecare 30-40 de minute de efort pentru a evita hipoglicemia. favorizează scăderea glicemiei şi stimulează circulaţia sîngelui. sucurile de fructe. veţi putea la timp aprecia singur cum să corelaţi doza de Insulină cu aportul de hidraţi de carbon şi efortul fizic astfel. Testîndu-vă regulat glicemia. dacă sunteţi hipertensiv! Exerciţiul fizic Exerciţiul fizic creşte sensibilitatea corpului la Insulină. 2. Chişinău 2008 Dieta şi exerciţiul fizic Alimentele pot fi împărţite în două categorii: 1. Cîteva reguli generale: • • • • • Împărţiţi aportul caloric zilnic – în 5-6 mese (inclusiv gustările) respectînd un orar regulat! Evitaţi alimentele care conţin zaharuri rapide! Renunţaţi la alcool şi reduceţi consumul de grăsimi! Consumaţi alimente bogate în fibre (acestea încetinesc absorţia glucozei)! Reduceţi aportul de sare. bomboanele. Simptomele hipoglicemiei sunt: 76 . mai ales. ciocolata. orezul. mersul pe jos) practicat cu regularitate este preferabil unui efort mare.

În general. Chişinău 2008 • • • • • • • • transpiraţii. mai luaţi 1-2 linguriţe de zahăr şi. foame. Dacă simptomele nu dispar dupa 10 minute. zahăr din care sa consumaţi 1-2 linguriţe. fie de soluţie de Glucoză. dureri de cap (cefalee). iritabilitate. 77 . oboseală. Hiperglicemia Hiperglicemia (creşterea zahărului în sînge) poate fi determinată de următoarele cauze: • • • • un aport insuficient de Insulină. senzaţii de frig (frisoane). Deoarece hipoglicemia poate aparea oricînd. imediat ce apar primele simptome. tremur. tulburări de vedere. este o soluţie de urgenţă în cazul de episoade hipoglicemice severe. hipoglicemia poate determina pierderea cunoştinţei. pentru formele moderate este bine să aveţi în permanenţă la dvs. determinaţi-vă glicemia. o boală suprapusă diabetului. hipoglicemiile uşoare şi moderate nu prezintă un risc major. În absenţa consumului de zahăr. excese alimentare. În cazuri mai severe este nevoie de injectarea fie de glucagon (unul dintre hormonii care ajută ficatul să elibereze în sînge zahărul stocat). identic ca structură cu glucagonul secretat de pancreas.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. GlucaGen® Hypokit obţinut prin inginerie genetică. ignorarea activităţii fizice. dacă este posibil.

cu proprietăţi acidifiante. Chişinău 2008 În cazul unei hiperglicemii pot apărea următoarele simptome: • • • • • accentuarea senzaţiei de sete. cu urmări grave. oboseala şi somnolenţa. 78 . Corpii cetonici se elimină prin urină şi prezenţa lor poate fi depistată cu ajutorul testelor speciale. renale. accentuarea senzaţiei de foame. în special la nivelul membrelor inferioare pot avea o consecinţă gravă: amputaţia membrului afectat. hiperglicemia se va accentua. stare generală alterată dureri epigastrice respiraţie cu miros de acetonă. Ce este cetoacidoza? În hiperglicemie. pentru a preveni complicaţiile. rezultînd astfel corpi cetonici. ducînd la apariţia cetoacidozei. creşterea frecvenţei şi a amplitudinii mişcărilor respiratorii Prezenţa corpilor cetonici în urină impune o consultaţie medicală de urgenţă! Prevenirea complicatiilor diabetului În absenţa unui bun control al glicemiei. eliminarea unor cantităţi crescute de urină. cerebrale. în timp la persoanele cu diabet există riscul apariţiei complicaţiilor: • • • • cardiovasculare. Simptomele cetoacidozei: greţuri şi vărsături. tulburările de vedere. Determinaţi-vă imediat glicemia pentru a putea lua măsuri! Tratată incorect. Organismul va începe să degradeze grăsimile pentru a hrăni celulele. Această stare se instalează încet. Acumularea corpilor cetonici în sînge determină scăderea pH-ului. precum şi pierderea sensibilităţii dureroase. celulele nu sunt suficient asigurate cu glucoză. Alterarea circulaţiei sîngelui. principala sursa de energie. dar ea trebuie recunoscută la timp. oculare.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.

Insulina aspart solubilă din Analogul de Insulină cu o acţiune intermediară + acţiune rapidă. asigură necesarul de Insulină între mese. Analogul de Insulină cu o acţiune intermediară + acţiune rapidă. analog de Insulină umană cu o acţiune rapidă. Insulina premixată Sunt amestecuri de insuline cu o acţiune rapidă cu insuline cu o acţiune intermediară. Gama de amestecuri cuprinde mai multe combinaţii în funcţie de raportul dintre cele două tipuri de insuline. comparativ cu insulina umană premixată. Îşi începe acţunea în cca 1. imită mai bine secreţia de Insulină observată la omul sănătos. Chişinău 2008 Insulinele Insulinele cu o acţiune rapidă Sunt insuline cu aspect clar a căror acţiune se instalează rapid. Protamin insulina aspart. tulbure sunt obţinute prin adăugarea unei substanţe care le întîrzie absorbţia. iar durata de acţiune este scurtă.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Analogul de Insulină cu o acţiune rapidă Necesitatea întroducerii unei insuline cu debut rapid (10-20') şi durata de acţiune scurtă (3-5 ore) a dus la descoperirea Insulinei aspart. acoperind necesarul de Insulină de după masă. Datorită mecanismului de acţiune specific. Insulinele cu o acţiune intermediară Aceste insuline cu aspect albicios. dar diferit prin efectele sale îmbunătăţite. iar durata de acţiune este de 24 de ore. Analogul de Insulină cu o acţiune intermediară + acţiune rapidă este analogul de Insulină care conţine 30% Insulină aspart cu o acţiune rapidă şi 70% protamin Insulină aspart cristalizată cu acţiune intermediară. locul de injectare).5 ore după injectare. componentă cu o acţiune intermediară. are un debut al acţiunii rapid (la cîteva minute după injectare) şi o eliminare rapidă. 79 . este asemănător ca structură cu insulina umană. Obţinut prin inginerie genetică. Analogul de Insulină cu o acţiune intermediară + acţiune rapidă este disponibil în FlexPen® De reţinut! Valorile timpilor de absorbţie şi durata de acţiune prezintă variaţii individuale (în funcţie de doză. de exemplu (scade glicemia la 0-30 de minute dupa injectare).

de obicei în spital se poate injecta şi intravenos. în această situaţie Insulina va ajunge mai repede în sînge. Evitarea injectării prea frecvente în acelaşi loc Zonele recomandate pentru injectarea insulinei sunt: abdomen. În situaţii speciale. Chişinău 2008 Cum păstrăm Insulina? Insulina este un hormon relativ stabil care îşi menţine proprietăţile. pentru a fi distribuită uniform în ţesut. 80 . Evitaţi agitarea prelungită. Nu expuneţi Insulina la soare sau la altă sursă de căldură. la temperatura camerei un flacon de Insulină început poate fi menţinut cca 6 săptămîni. coapse. există riscul injectării Insulinei în muşchi. iar cartuşele Penfill pot fi păstrate cca o lună. Insulina se injectează lent. Medicul dvs. Se poate evita injectarea în muşchi făcînd un pliu al pielii. fese. Nu păstraţi Insulina în congelator şi nu folosiţi niciodată Insulina care a fost îngheţată. cît de repede trebuie să acţioneze Insulina: dacă injectarea se face în abdomen.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. pentru a reduce riscul scurgerii Insulinei prin locul de înţepare. În funcţie de grosimea stratului de grăsime şi de lungimea acului. respectînd cîteva reguli de păstrare: Depozitaţi Insulina în frigider sau într-un loc răcoros. Unde şi cum injectăm Insulina? Insulina se injectează sub piele (subcutanat). O metodă obişnuită de injectare a Insulinei este: se face un pliu cutanat şi se introduce acul vertical sau la un unghi de 45°. vă va invăţa cum să faceţi corect injecţia. braţe. Insulina va ajunge mai repede în sînge decît atunci cînd injectarea se face în coapsă sau în fesă. Alegerea locului de injectare se face ţinînd seama de faptul. Se aşteaptă cca 5 secunde înainte de a scoate acul din piele.

Warshaw H. 16. VA. Medical management of Type 2 Diabetes. 2004. Inzucchi S. H. Am J Prev Med 28: 126-139. Diabetes Care 24: 775 – 778. Expert committee on the Diagnosis and Classification of Diabetes mellitus: Follow-up report on the diagnosis of diabetes mellitus. 2004. Am. Willi C... 13. Diet. vol. Congresul II de Medicină Internă cu participare internaţională 24-26 octombrie 2007. 2007 p. IDFEuropean Region. Volum de rezumate. How effective is medical nutrition therapy in diabetes care? J. Alexandria. 103: 827-831.. Gregg E. Diabetes Care 31 (Suppl. Ghali W.S78. 31. 23.. 9. Cornuz J. Definition. p. vol. Cefalu W. 2008. Editura tehnică. 6. A. A desk-top guide to type 2 diabetes mellitus. 21. 298 (22): 2654-2664. 8. Editura Naţional. bolile metabolice. Avenell A. 2. S5-S54. 2003.. 19. Gestational Diabetes Mellitus. 1999. 2005. S. 17. 4. 2003. 1.. 2001. Diabetes Care. Norris S. JAMA. 1998. Hîncu N. 636-649. 18. 26. 14. Diabetes Care.: Yale Diabetes Center Diabetes Facts and Guidelines. 2007. Diabetul zaharat. 2007. Franz M. 2006. 2004.1963-1972. Pastors J. Москва. Diagnosis and Classification of Diabetes Mellitus and its Complications. Diabetes Care. Faris P. Bodenman P.. The Diabetes Prevention program Research Group. 81 .diabetes a review. 1): S61. 10. King H. 661 p. Final report of a WHO Consultation.. 20. Long-term effectiveness of weight-loss interventions in adults with pre. Zota L. Schmid C. p. European Diabetes Policy Group. 1414-1431. American Diabetes Association. WHO. Arnold M.. 3. Management of hyperglycemia in type 2 diabetes: a consensus algorithm for the initiation and adjustment of therapy. vol. Pharmacotherapy for the treatment of patients with type 2 diabetes mellitus: rationale and specific agents. 28. 12. vol. 5. 2000. New Haven. Active smoking and the risk of type 2 diabetes: A systematic review and meta-analysis. p... M. I. Standards of Medical Care in Diabetes – 2008. 81. vol. 7. IDF. vol. Anestiadi Z. G.. Diabetes Care. Lau J. Clinical Pharmacology & Therapeutics. Global burden of diabetes 1995-2025.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.. Zhang X. 2003. Clinical Diabetes: translating research into practice. suppl. American Diabetes Association. Chişinău 2008 BIBLIOGRAFIE 1. Ionescu-Tîrgovişte C. 888-894. Alexandria. et al. Epidemiologia diabetului zaharat în Republica Moldova. 11. nutriţia. Impact of intensive lifestyle and metformin Therapy on cardiovascular disease risk factors in the Diabetes Prevention Program. 15. Балаболкин М. 2006. American Diabetes Association. Daly A. Geneva 1999. 229. p. 21. Vereşiu L. vol. Medical management of Type 1 Diabetes. VA. Diabetes Atlas.. 2003.. Diabetes Atlas Committee. Bucureşti.. Saunders Elsevier. Bowman B. Diabetologie Modernă. T. 1997.. 3160-3167. 29. American Diabetes Association: Postprandial blood glucose (Consensus Statement). Nathan D. Diabetes Care 1998. Assoc. American Diabetes Association. Fonseca V. S103-S105. 22. 26. Diabetes Care. American Diabetes Association: Nutrition Recommendations and Interventions for Diabetes – 2008. 2008. 2005. J. p. vol. Диабетология. Yale Diabetes Center.

28.gov/summary/summary. National Guideline Clearinghouse American Association of Clinical Endocrinologists medical guidelines for clinical practice for the management of diabetes mellitus.aspx?ss=15&doc_id=11092&nbr=5851 http://www. Nutrition and diabetes5. Универсум паблишинг. 26. 30.guideline.gov/summary/summary.guideline.guideline. Diabetes and pregnancy1. National Guideline Clearinghouse American Association of Clinical Endocrinologists medical guidelines for clinical practice for the management of diabetes mellitus. Москва. Сахарный диабет. American Association of Clinical Endocrinologists medical guidelines for clinical practice for the management of diabetes mellitus. National Guideline Clearinghouse American Association of Clinical Endocrinologists medical guidelines for clinical practice for the management of diabetes mellitus. National Guideline Clearinghouse American Association of Clinical Endocrinologists medical guidelines for clinical practice for the management of diabetes mellitus.aspx?ss=15&doc_id=11093&nbr=5852 http://www. Chişinău 2008 24. National Guideline Clearinghouse Standards of medical care in diabetes.gov/summary/summary.aspx?ss=15&doc_id=11094&nbr=5853 82 . National Guideline Clearinghouse.Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”.guideline.. 1 2 3 4 5 6 http://www. Glycemic management6.aspx?doc_id=12185&nbr=006282 http://www.guideline. Prevention of type 2 diabetes mellitus4.gov/summary/summary. Шестакова М. VI.aspx?ss=15&doc_id=11097&nbr=5856 http://www. Prevention and management of diabetes complications2. 25. 29.gov/summary/summary. 27. Дедов И.aspx?doc_id=11099&nbr=005858&string=diabetes http://www. Screening and diagnosis3 .guideline.gov/summary/summary. 2003.

Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Chişinău 2008 83 .

Protocol clinic naţional „Diabetul zaharat necomplicat”. Chişinău 2008 84 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful