UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR CLUJ NAPOCA

Proiect la disciplina Istoria economiei

Marea criză din anii 1929 - 1933

Coordonator
Prof.univ.dr. Lumperdean Ioan

Student
Manole Cristina Alexandra FB, grupa 4

2012

Producătorii. Nu mai era un joc. Însă posibilitățile de consum erau reduse deoarece populația. ci un viciu. deoarece a afectat întrega lume. au continuat să își dezvolte producția. premergătoare marii crize care urma.Marea criză din anii 1929 . funcționari. 2 . un deceniu prosper.S. la a cărui declanşare a contribuit. neluând în seamă posibilitățile reduse de consum ale populației și semnele declinului care urma să aibă loc. unde această perioadă de criză a reprezentat cea mai mare calamitate cu care s-a confruntat poporul american de la Războiul Civil încoace.1933 Criza economică mondială care a început în 1929 și a durat până în 1933 a fost cea mai îndelungată și severă depresiune economică prin care a trecut societatea occidentală industrializată. declanșându-se astfel criza din 1921. Perioada dintre anii anteriori declanșării crizei economice (1921 – 1928) au reprezentat o perioadă de dezvoltare. cauza fundamentală a Marii Depresiuni a constituit-o tocmai această dezvoltare exagerată a bunurilor și produselor în condițiile consumului redus ceea ce a dus la declinul producţiei. comerțului. pentru refacerea sau înlocuirea celor distruse de război. În anii următori Primului Război Mondial. cresc si stocurile de pe piețe. Pe culoarele bursei puteau fi văzute simple gospodine care veneau să tranzacționeze în drum spre piață. dacă nu chiar până în 1939. deținători ai unui număr ridicol de mic de acțiuni. De asemenea. în politicile macroeconomice și în teoria economică. După o epocă a cererii mari de bunuri de consum și produse de uz îndelungat. care. Bogăția americanilor consta în aceste acțiuni tranzacționate. oameni simpli. atât prin amploare. Jocul de bursă a devenit o acțiune cotidiană. Astfel. sistemului bancar și bursier etc. Deși s-a declanșat în Statele Unite ale Americii.A. Declinul iniţial al productivităţii în SUA în vara lui 1929 este unanim considerat că ar fi rezultat din stricta politică monetară americană care viza restrângerea speculaţiilor la bursă. până atunci oameni la locul lor. Criza declanşată în S. Din cauza creșterii ofertei de produse de către comercianți într-o proporție mai mare decât cererea. aproape fiecare american cumpărând și tranzacționând acțiuni la bursă. cât şi prin durata sa. pe măsură ce producătorii şi comercianţii observau o creştere neplanificată de marfă în stocuri. odată cu începutul celui de-al Doilea Război Mondial.U. Cauzele declinului Cauzele care au generat criza din anii 1929 – 1933 se regăsesc în domeniul producției. dar și a prețului acțiunilor cotate la bursă. toți jucând în neștire. datorită cererii mari de produse.. abia ieșită dintr-un război. datorită creșterilor salariale. o rată deosebit de gravă a șomajului și o deflație acută în aproape toate țările lumii. cu o credință în reușită aproape mistică. avea venituri limitate. își transformaseră bruma de avere în acțiuni.R. în octombrie 1929 s-a dovedit a fi cea mai gravă dintre cele cunoscute vreodată de sistemul capitalist. prin creșterea cererii de bunuri de consum și produse de uz îndelungat. Se ajunge astfel la o relansare economică și la investiții de capital. preţurile acţiunilor în SUA au atins cote care nu puteau fi justificate printr-o anticipare rezonabilă a câştigurilor viitoare. Efectele sale sociale și culturale nu au fost mai puțin copleșitoare. şi s-a prelungit în unele ţări până în 1935.S. mai ales în SUA. Către toamna lui 1929. piața a reacționat pozitiv. cu excepţia U. Marea Depresiune a produs un declin drastic al productivității. Ea a provocat schimbări fundamentale în structura instituțiilor economice. producătorii au ajuns să acumuleze stocuri mari nevândute. populația s-a axat pe cumpărarea de acțiuni în vederea sporirii veniturilor.

5 milioane de șomeri în 1929 la 12 milioane în 1932. adică un sfert din populația activă. a determinat consumatorii și agenții economici să amâne achiziția de bunuri de folosință îndelungată. în această perioadă. mulți dintre cei care au luat credite au investit o parte din bani și la bursă. capitaliștii ruinați. Multe acţiuni fuseseră cumpărate cu acoperire – adică. O altă cauză a fost reprezentată de faptul că. deoarece una dintre marile democrații este destabilizată. Supraproducția agricolă provoacă prăbușirea cursului mărfurilor alimentare determinând ruinarea fermierilor. O explicație ar fi generarea de către criza financiară în rândurile populației o nesiguranță considerabilă în ceea ce vizează veniturile viitoare. crahul a scăzut cheltuielile de consum. de la 87 la 39 de miliarde de dolari. cel puțin 4 milioane de americani dețineau acțiuni la bursă. Între valoarea lor de vârf în septembrie şi valoarea minimală în noiembrie. când. Rezerva Federală a încercat să preîntâmpine criza 3 . sunt nevoite să anuleze operațiunile de creditare pentru a putea returna deponenților sumele depuse. În consecinţă. Drept rezultat. de la 1. iar balonul de săpun al bursei de valori s-a spart. băncile ofereau americanilor posibilitatea contractării de împrumuturi mult mai ușor decât înainte și este foarte probabil ca pe lângă mașini și case. la rândul ei. fiind principalul motiv al scăderii productivității. Sărăcia afectează și funcționarii. în octombrie 1929. folosind împrumuturi garantate doar cu o mică fracţiune din valoarea acţiunilor. membrii profesiunilor liberale. Criza economică lovește toate categoriile sociale. Intrarea permanentă a unor noi investitori concomitent cu ieșirea altora. Crahul bursei de valori a redus substanțial cererea globală americană. Achizițiile de bunuri de folosință îndelungată și investițiile în afaceri au urmat o scădere considerabilă. din 1929 până în 1932 venitul național al SUA scade. întreprinderi industriale a căror producție este paralizată și care-și trimit muncitorii și funcționarii în șomaj. Deși pierderea de averi personale cauzată de căderea prețurilor pe acțiuni a fost relativ redusă. s-a ajuns la declinul treptat al preţurilor. iar nesiguranța.Investițiile la bursă au fost văzute drept o cale ușoară de îmbogățire (easy money) și se estimează că în orice moment al perioadei 1925-1929. Agricultorii sunt cel mai greu loviți. Următoarea lovitură adusă cererii globale a avut loc în toamna anului 1930. a asigurat un flux continuu de “bani noi” în piață ceea ce a dus la o creștere fără precedent a prețului acțiunilor. mai ales spre California. si  economică. prin confruntarea liberalismului economic cu o profundă criză. Ei sunt constrânși să-și vândă pământurile la prețuri foarte mici pentru a-și achita datoriile. Prin sistemul de vase comunicante care lega SUA de celelalte state ale lumii. preţurile acţiunilor în SUA (măsurate prin indicatorul Cowles) au scăzut cu 33%. Încrederea în virtuțile economiei liberale dispare. care în mod normal dețin doar o fracțiune din depozitele populației. întreaga economie mondială a început să fie afectată. Băncile.894. când sectorul bancar intră și el în declin. Regimul liberal primește o dublă lovitură:  politică. la bursa din New York se vând 12. O panică bancară se produce când depunătorii își pierd încrederea în solvabilitatea băncilor și doresc ca depozitele făcute în numerar să le fie returnate. Semnul cel mai vizibil al crizei sociale: numărul șomerilor crește considerabil. investitorii şi-au pierdut încrederea. În câteva luni economia americană se dezorganizează: falimente bancare. În ansamblu. accentuând astfel căderea preţurilor. în căutare de lucru. 24 octombrie 1929. Panica vânzărilor s-a declanşat în Joia Neagră. care a intrat în regres. scăderea i-a forţat pe unii investitori să-şi lichideze pachetele de acţiuni. Deoarece declinul a fost atât de dramatic.650 de acțiuni. acest eveniment a rămas cunoscut ca Marele Crah din 1929. Scăderea veniturilor provoacă o reducere a consumului. Mulți dintre ei migrează în vest.

la nivel ridicat. Declinul producţiei industriale germane a fost sensibil egal cu cel din Statele Unite. acaparãrii unor importante întreprinderi de cãtre capitalul strãin. Din cauza flexibilităţii mai mari a structurii preţurilor din Japonia. precum Argentina şi Brazilia. Atât producţia industrială franceză cât şi preţurile au scăzut dramatic între 1933 şi 1936. au resimţit crize mai moderate. Absolut fiecare stat industrializat a suferit declinuri ale preţurilor de vânzare en gros de peste 30% între 1929 şi 1933. Revirimentul francez din 1932 şi 1933 a fost însă de scurtă durată. mătăsii şi cauciucului s-au redus la jumătate numai între septembrie 1929 şi decembrie 1930. a avut o deosebitã amploare și intensitate în România. Marea Britanie s-a confruntat cu creşterea economică lentă şi cu recesiunea în aproape toată cea de-a doua jumătate a anilor 1920 şi nu a căzut într-o depresiune severă decât spre începutul lui 1930. bumbacului. pentru producătorii de bunuri de larg consum. Moartea guvernatorului Băncii Federale din New York. ale cãrei simptone au apãrut încã din 1928. cresterii datoriei externe. deoarece moartea sa a lăsat un vid de putere la Rezerva Federală și a permis unor persoane din conducere să intervină în blocarea anumitor operațiuni. Aceste declinuri ale rezervei monetare provocate de Rezerva Federală au avut un efect profund de scădere a productivității. a fost înregistrată şi în alte ţări. scãderii catastrofale a prețurilor la produsele destinate exportului și menținerii. Poate că această deflaţie rapidă a ajutat la menţinerea declinului în activitatea japoneză de producţie la cote rezonabile. cu puţin înainte de declinul producţiei în SUA. De exemplu. a fost unul dintre motivele declanșării panicii din domeniul bancar. datoritã unei agriculturi înapoiate. a prețurilor la produsele importante. apoi s-a stabilizat doar pentru a reintra în regres în al treilea trimestru al lui 1929. Resimțirea crizei in România Criza economicã mondialã.bancară. În consecinţă. Deflaţia generală a preţurilor. intervalul de timp şi magnitudinea crizei au variat substanţial de la ţară la ţară. Dorința disperată a populației de a deține numerar în locul depozitelor bancare a dus la scăderea rezervei monetare cu 31%. iar timpul scurs de la sfârşitul luptelor fusese insuficient pentru cicatrizarea 4 . Primul Război Mondial (1914-1918) luase sfârşit de peste zece ani. iar declinul în producţia industrială a fost cca o treime din contracţia producţiei înregistrate în Statele Unite. evidentă în SUA. Şi Japonia a cunoscut o criză moderată. Urmele lăsate în Europa erau greu de acoperit. În vreme ce unele ţări mai puţin dezvoltate au avut de-a face cu depresiuni grave. Totuşi. preţurile cafelei. Benjamin Strong. Economia Germaniei a intrat în criză la începutul anului 1928. Preţurile produselor de bază comercializate pe pieţele mondiale au căzut chiar mai dramatic în acea perioadă. Franţa a resimţit o scurtă cădere economică la începutul anilor 1930. care a început relativ târziu şi s-a încheiat relativ devreme. acolo deflaţia a fost neobişnuit de rapidă în 1930 şi 1931. Resimțirea crizei în lume Depresiunea a lovit efectiv fiecare ţară din lume. balanţa comercială s-a destabilizat abrupt. altele. Câteva de ţări din America Latină au trecut prin depresiune la finele lui 1928 şi începutul lui 1929.

prin elaborarea unui ”cod de conduită” pentru ambele părți. o noua cale sau Noul Curs. este refăcut sistemul bancar. Prăbuşirea preţurilor produselor agricole are ca urmare directă reducerea veniturilor statului şi a cheltuielilor bugetare.iunie 1933). om politic experimentat. S-a urmărit reducerea datoriilor rurale. "Un număr de peste 100 de lucrători șomeri au venit din nou astăzi la inspectoratul muncii în chestia ajutorării (.  Agricultural Adjustment Act (AAA) se află la baza politicii agricole. Odată cu 1931 vin si primele curbe de sacrificiu (reducere a salariilor cu aproape 10%).noua manifestație de astăzi a muncitorilor".. grav afectați de criză. Franklin Roosevelt a anunțat în perioada campaniei electorale un New Deal. în special pe acelea ale fermierilor. în paralel. Programul New Deal Între 1929-1932. ci la Primărie. (. Este vorba despre o politica monetară care urmărea să creeze o ușoară inflație necesară relansării economice. muncitorii au pornit în liniște urmați de jandarmi până la cantina lor din strada Costache Negri". România resimte din plin recesiunea.. Noul președinte ales în noiembrie 1932. Roosevelt. darămite în situaţia unei economii tributare pământului.. creșterea rolului statului în economie. de permanenta supraevaluare a veniturilor şi de insuficienta comprimare a cheltuielilor. Programul New Deal (Noua Înțelegere) inițiat de președintele Franklin D. La asta se adaugă efortul susţinut pentru plata datoriei externe. De asemenea. urmate în septembrie 1932 de a doua „curbă de sacrificiu". agravarea crizei duce la eșecul administrației republicane conduse de presedintele H. împrumutată din jocul de cărți. prin suspendarea activității băncilor care nu puteau să reînceapă o activitate financiară normală. constituie el însuși un simbol al luptei victorioase împotriva adversității soartei. iar producţia industrială scade cu circa 28. din pricina împrumuturilor contractate în 1929 şi 1930.rănilor economice şi sociale chiar şi în cazul ţărilor dezvoltate.) Autoritățile au luat toate măsurile de ordine la fața locului fiind adus un pluton de jandarmi sub comanda d. "Opinia" titra pe 19 ianuarie 1930: "Șomerii ieșeni refuză ajutorul primăriei .) Delegația șomerilor nu a admis ca ajutorul să fie împărțit la domiciliul muncitorilor fără lucru. Printre măsurile vizate de acest program se numără:  Banking Act reorganizează sistemul bancar în timp ce dolarul este devalorizat cu 41% pentru a permite creșterea circulației bănești. Roosevelt la începutul anului 1933 a inclus un număr de noi programe federale cu scopul de a genera procesul de relansare economică. care nu a încetat să crească. Expresia. agravate de politica guvernării ţărăniste. Relansarea economică. Oprescu. de o a treia. cap. România intră într-o cursă a deficitelor bugetare cronice. Frannklin D. Aceste măsuri au favorizat exporturile americane și au redus datoriile individuale. Articolul nu este nici pe departe o excepție în presa vremii. în principal. Pentru a lupta împotriva crizei. iar în februarie 1933. aşa cum era economia românească.  National Industrial Recovery Act (NIRA) reglementează colaborarea între stat și întreprinderi. Măsurile luate pentru eliminarea efectelor negative ale crizei au vizat. Dupa ce s'au ținut câteva cuvântări în curtea corporației. este încurajată activitatea din această ramură.000 de muncitori. anunță măsuri de anvergură adoptate încă din primele săptămâni ale mandatului (mai . aproape 500 de unităţi industriale dau faliment aruncând în şomaj peste 55.. asigurarea de credite cu dobânzi reduse și.4 miliarde lei. 5 . Hoover.

Istoria economiei. 2003. Site-uri web: http://businessday. Editura ASE. se realizează redistribuirea echitabilă a veniturilor și bogăției. Corneliu. Rezultatul a fost expansiunea clasei mijlocii. Corneliu. etc). Această politică economică a fost preconizată de economistul britanic J. Politica economică promovată de Roosevelt a salvat economia americană și a acordat o nouă șansă economiei de piață.ziaruldeiasi.. ecologie. deci acceptarea deficitului bugetar și devalorizarea monedei pentru stimularea exporturilor. o organizație care angaja tineri între 18 și 25 de ani pentru muncă în folosul comunității (plantare de copaci. artiștii și intelectualii americani au experimentat formele noi ale lieraturii. noul guvern a înființat Civilian Conservation Corp. teatrului. funcționarul. A fost o perioadă în care numeroși americani au cochetat cu gândul că Uniunea Sovietică ar putea fi modelul unei adevărate societăți umane. A fost o perioadă de mari inovații politice.Ioan. M. În același timp.De asemenea.ro http://www. 1999. a fost un deceniu în care scriitorii. au fost inițiate lucrări publice ample. aeroporturi. această criză a avut drept consecință mai degrabă redarea încrederii oamenilor decât mari schimbări în societate. care au urmărit dezvoltarea căilor de transport: construirea de autostrăzi. 2009. Statul trebuie să joace rolul de moderator al vieții economice. Istoria economiei. sărăcie și dezintegrarea economiei americane. în rândul căreia începe să pătrundă muncitorul industrial. canale etc. Istoria economică mondială. picturii. București.Olaru.Lumperdean. Roosevelt și de încercările administrației de a rezolva problemele stringente ale statului: șomaj.Mihaela. Graf. Editura Newa T. Salanță-Rovinaru. Dar. Concluzii Marea Depresiune a fost cea mai mare criză din istoria Statelor Unite ale Americii. 2. București. Se estimează că aproximativ două milioane de americani au fost înrolați în acest program.E. Ioan.ro http://www. 3. Editura Presa Universitară Clujeană. patronul de prăvălii.Olaru. Editura Presa Universitară Clujeană. Bibliografie: Publicații universitare: 1. Keynes. În pofida consecințelor nefaste pe care le-a avut asupra economiei și populației în acel moment..Rudolf.ro 6 . tineri care erau plătiți cu $30 pe lună. 2003.scientia. mai presus de toate.Lumperdean. El susține că moneda trebuie să fie considerată un instrument activ în serviciul unei politici de relansare și redistribuire.auschwitz. Pentru combaterea somajului. printr-un ingenios sistem de impozite inițiat pentru eliminarea efectelor crizei economice. Prelegeri. Cluj-Napoca.D. Cluj-Napoca. fermierul. majoritatea reprezentate de reformele introduse de celebrul ”New Deal” al președintelui Franklin D. micul comerciant. Istoria economiei. Această clasă de mijloc este principalul pilon social de sprijin al economiei. 4. folosind doar căi financiare și fără să afecteze profiturile. finanțate de către stat. Acesta propunea pentru creșterea investițiilor publice o mai bună distribuire a veniturilor și o inflație controlată și limitată. Relansarea economiei presupune creșterea cheltuielilor statului. Trebuie ca aceasta să nu mai depindă de aur și să i se coboare cursul pentru a se susține exporturile.ro http://www.

7 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful