NOTIUNI GENERALE DESPRE AUDIT 1.1.

Notiuni generale Auditul intern este considerat în lume o profesie care a prins contur de-a lungul anilor, cautând sa raspunda mereu necesitatilor în continua schimbare pe care le au organizatiile. Auditul intern, axat la începuturile sale pe probleme contabile, a devenit astazi un instrument puternic de depistare a principalelor riscuri ale organizatiilor. Ca functie, auditul intern are o aparitie relativ recenta, situata, dupa unii autori, în perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii. Întreprinderile erau atunci afectate de recesiunea economica si economiile de orice natura erau la ordinea zilei. Toate conturile au fost minutios analizate în vederea unei reduceri a taxelor. Dar marile întreprinderi americane foloseau deja serviciile Cabinetelor de Audit Extern, organisme independente care aveau misiunea de a certifica conturile, bilanturile si situatiile financiare. Ca pretutindeni, se cauta o metoda de reducere a cheltuielilor si s-a realizat ca pentru a duce la bun sfârsit activitatea de certificare, auditorii externi trebuiau sa efectueze numeroase activitati pregatitoare: inventare de orice natura, analize de conturi, sondaje diverse si variate etc. Atunci s-a sugerat în mod normal ca anumite activitati pregatitoare sa fie preluate de personalul întreprinderii. Cabinetele de Audit Extern si-au dat acordul cu conditia unei anumite supervizari. Astfel au aparut acesti "auditori", care efectuau activitati de audit, în sensul în care era înteles la acea data, dar "interni" deoarece faceau parte din întreprinderi. Ei participau la activitatile curente ale auditorilor externi, însa fara a întocmi sintezele si concluziile. Într-un fel, subcontractanti ai Auditorilor Externi, ei au permis realizarea obiectivului fixat initial: reducerea taxelor întreprinderilor. Astfel s-a nascut cuvântul, nu functia. Auditul este o examinare metodica realizata in vederea determinarii daca activitatile si rezultatele relative la subiectul examinat satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt puse in opera intr-un mod eficace si apt in vederea atingerii obiectivelor" Auditul se foloseste, atat cu titlu preventiv,in cadrul unui program de audit pentru aprecierea eficacitatii unei organizatii, a unui proces, a unui procedeu, calificarea si urmarirea unui furnizor, dar si cu titlu curativ, in situatii delicate: faliment (insucces) al prestatiilor, stari de lucruri. Auditul intern este, in interiorul unei intreprinderii sau al unui organism, o activitate independenta de aprecierea sau controlul operatiilor; el este in serviciul Conducerii. In acest domeniu, el este un control care are drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale.

1

Obiectivul auditului intern este de a asista membrii Conducerii in exercitarea eficace a responsabilitatilor lor furnizând analize, aprecieri, recomandari si comentarii pertinente referitoare la activitatile examinate. Auditorul intern este vizat de toate fazele activitatii intreprinderii care intereseaza Conducerea. Aceasta implica faptul de a apela pâna la aspecte contabile si financiare pentru atingerea unei intelegeri depline a operatiilor examinate. Pentru a ajunge la acest obiectiv final sunt implicate activitatile urmatoare: o examinarea si aprecierea sinceritatii, suficientei si aplicarea controlului contabil, financiar si operational si promovarea unui control eficace la un cost rezonabil; o verificarea conformitatii cu politicile, a planurilor si a procedurilor stabilite;

o verificarea la ce punct activele societatii sunt justificate si prezervate de pierderi de orice natura; o verificarea exactitatii informatiilor utilizate de catre Conducere; o evaluarea calitatii actiunii in punerea in executie a responsabilitatilor asumate;

o recomandarea de ameliorari operationale. Auditorul este persoana care are calificarea si care este mandatat pentru a conduce toate componentele unui audit. o Nu apartine unei caste superioare si nu este investit cu nici o putere; o Constata fapte; o Respecta principii deontologice stricte; o Apartine unui corp nou de meserii creat in ultimii ani. Responsabilitatile auditului intern in cadrul organizatiei trebuie sa fie clar stabilite de catre Conducere. Autoritatea sa trebuie sa permita auditorului intern accesul deplin la documente, la bunuri si la persoanele care au un raport cu subiectul controlat. Auditorul intern trebuie sa fie liber sa verifice, sa estimeze valoarea politicilor, a planurilor, a procedurilor si a rapoartelor interne si externe. Responsabilitatile auditului intern sunt:
2

o de a informa si consilia Conducerea, in acord cu deontologia Institutului International al Auditorilor Interni; o de a coordona activitatile sale cu cele ale altor grupe de control, astfel incât sa garanteze cât mai bine posibil securitatea controalelor si eficacitatea organizatiei. In indeplinirea functiilor sale, un auditor intern nu are asupra activitatilor pe care le controleaza nici responsabilitate directa, nici autoritate. Din aceste motive, controlul si avizul auditorului intern nu trebuie in nici un mod sa descarce alte persoane de exercitarea responsabilitatilor care le-au fost repartizate. Independenta este esentiala pentru eficacitatea auditului intern. Ea se obtine, in primul rând, prin statutul sau si prin obiectivitatea sa: o statutul functiei de audit intern si sustinerea pe care i-o aduce Conducerea sunt determinanti majori ai actiunii si ai valorii sale. Din acest motiv conducatorul functiei de audit intern, trebuie sa fie atasat unui compartiment a carui autoritate acopera un domeniu intins si asigura, la recomandarile sale, o actiune eficace, adecvata actiunii sale eficace vis-à-vis de recomandarile auditorului; obiectivitatea este esentiala functiei de audit. Pentru acest motiv, un auditor intern nu trebuie sa defineasca si sa puna in loc proceduri in orice activitate normala supusa la controlul sau; aceasta ar fi de natura sa compromita independenta sa.

o

Auditul intern este o profesie care se bazeaza pe un cadru de referinta recunoscut în lumea întreaga, chiar daca, datorita varietatii mediilor în care este practicat, acesta trebuie sa se adapteze pentru a lua în calcul particularitatile legislative si de reglementare ale fiecarei tari, regulile specifice care guverneaza anumite sectoare de activitate (sectorul bancar, de exemplu) sau pur si simplu marimea si cultura organizatiilor. Acest cadru de referinta serveste drept baza pentru pregatirea unei diplome profesionale recunoscute pe plan mondial, eliberata pe baza unui examen de specialitate, CIA (Certified Internal Auditor) care reprezinta, pentru exercitarea auditului intern, echivalentul diplomei de expertiza contabila în cazul revizuirii conturilor. Cadrul de referint&# 15515u2022p 259; cuprinde:  definitia auditului intern adoptata în luna iunie a anului 1999 de Consiliul de Administratie al IIA, care precizeaza ca auditul intern efectueaza misiuni de asigurare si de consiliere, ca domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern si guvernarea întreprinderii
3

Delegat general. Am subliniat expresia buna practica deoarece este folosita din ce în ce mai des. din documente ale colocviilor si conferintelor. doar o abordare sistematica si metodica poate aduce un plus de valoare organizatiilor. 4 .norme profesionale de bune practici Standardele internationale în domeniul auditului intern reprezinta rezultatul a zeci de ani de activitate în domeniu. octombrie 2002) 1.IFACI . si nu în sensul celor expuse mai sus. Reglementare standarde . constituit în principal din lucrari si articole de doctrina. Ele indica buna practica acceptata pe plan international pentru auditul intern în întreaga lume. precum si ale seminariilor. admitând totusi posibilitatea unor adaptari în functie de legile si reglementarile nationale. reprezentând cadrul general si un instrument de lucru pentru audit si conducerea auditului.  sprijinul pentru dezvoltarea profesionala. pastrând.  codul deontologic care furnizeaza auditorilor interni principiile si valorile ce le permit sa-si orienteze practica profesionala în functie de contextul lor specific. Cuvânt înainte la lucrarea "Norme profesionale ale auditului intern". Amatorismul nu mai are ce cauta în auditul intern. Nerespectarea acestora înseamna nu numai sa te situezi în afara profesiei. deci mai credibil. parcurgând un proces amplu de armonizare cu cerintele vietii economico-sociale.  normele profesionale pentru practica auditului intern care îi ghideaza pe auditorii interni în vederea îndeplinirii misiunii si în gestionarea activitatii lor.si ca finalitatea sa este aceea de a aduce un plus de valoare organizatiilor.IIA . în permanenta. ci mai ales sa te privezi de un mijloc de a fi mai eficace si. Cunoasterea si aplicarea acestui cadru de referinta ofera organizatiilor si organismelor de reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni. Modalitatile practice de aplicare nu au aceeasi putere executorie. editata de Ministerul Finantelor Publice. Acestea reprezinta referinta în domeniu si se recomanda cu tarie punerea lor în aplicare. (Lois Vaurs . un caracter dinamic si puternic proactiv.2.  modalitatile practice de aplicare (MPA) care comenteaza si explica normele si recomanda cele mai bune practici. Principiile si regulile prevazute de codul deontologic si de norme au un caracter obligatoriu.

control sau guvernanta pentru organizatie. dar trebuie facuta mentiunea ca bunele practici. menita sa adauge valoare si sa îmbunatateasca operatiunile unei organizatii. disciplinata în vederea evaluarii si îmbunatatirii eficientei proceselor de management al riscurilor. control si guvernanta"." Serviciile de asigurare presupun evaluarea obiectiva de catre auditorul intern a documentelor justificative (dovezilor de audit). putem aplica si noi acea metoda. undeva. vom prezenta în continuare atât definitia auditului intern cât si unele delimitari terminologice menite sa faciliteze întelegerea adecvata a unor termeni care apar în aceasta definitie. de performanta. nu ne da dreptul sa afirmam ca avem de-a face cu o buna practica în domeniul respectiv. dovedindu-si universalitatea. obiectiva. precum si masura în care conducerea se poate baza pe constatarile. (Institutul Auditorilor Interni. persoana sau grupul care face evaluarea (auditorul intern). respectarea standardelor sporeste încrederea în auditul efectuat. sistemul sau subiectul respectiv (proprietarul procesului). Simplul fapt ca. de respectare a normelor (conformitatea). În general. sunt rezultatul multor ani de experienta si au trecut testul timpului. Aceasta din urma nu este departe de adevar. fara efecte negative vizibile. 2. Auditul intern este o activitate independenta. asigurarile si recomandarile auditului. persoana sau grupul direct implicate în procesul. Având în vedere faptul ca prezenta lucrare se doreste a fi accesibila unui spectru larg de cititori. în scopul obtinerii unei opinii sau a unor concluzii independente cu privire la un proces. iunie 1999 . sistem sau alt subiect. despre care se mentioneaza în domeniul auditului intern. 3. persoana sau grupul care foloseste evaluarea (utilizatorul). de asigurare si consultanta. în serviciile de asigurare sunt implicate 3 parti: 1. 5 . cineva a mai procedat asa cum avem intentia sa o facem si noi. si nu s-a întâmplat nimic rau. Ele pot avea în vedere aspecte financiare.De multe ori se confunda cu bunul plac sau cu afirmatia ca daca si altii au procedat la fel. sistemul de securitate si principiul atentiei cuvenite în audit. Natura si aria misiunii de asigurare sunt stabilite de auditorul intern. si nu numai. Ajuta o organizatie sa-si îndeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica. Tocmai datorita celor prezentate mai sus.Sursa: IIA Standards 2004) Serviciile de asigurare reprezinta o examinare obiectiva a documentelor justificative (dovezilor de audit) în scopul obtinerii unei evaluari independente cu privire la procesele de management al riscurilor.

Serviciile de consultanta (potrivit standardelor IIA) au natura consultativa si sunt prestate în general la cererea unui client care angajeaza misiunea. potrivit glosarului IIA. consultanta. În prestarea serviciilor de consultanta auditorul intern trebuie sa pastreze obiectivitatea si nu îsi va asuma responsabilitati de conducere. cu modificarile si completarile ulterioare. ce evalueaza si îmbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului. proactive: oferite ca parte din gama de servicii de audit. auditul public intern este activitatea functional independenta si obiectiva. 6 . facilitare. management al riscurilor si control din organizatie. experienta si autoritatea necesare pentru sarcina.Consultanta. înrudite cu aceasta. persoana care ofera consultanta (auditorul intern). cunostintele. Serviciile de consultanta implica în general 2 parti: 1. ajuta entitatea publica sa-si îndeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica. 672/2002 privind auditul public intern. fara însa a compromite independenta si obiectivitatea auditului. 2. Activitatile de consultanta pot fi: a. persoana sau grupul care cere si primeste consultanta (clientul care angajeaza misiunea). b. a controlului si a proceselor de administrare. reactive: prestate la cerere. Activitati participative de audit intern prestate pentru conducerea de nivel mediu sau superior care depasesc serviciile conventionale de asigurare si consultanta. care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice. Natura si aria misiunii de consultanta sunt convenite cu clientul. a caror natura si arie sunt convenite cu clientul si care au ca scop adaugarea de valoare si îmbunatatirea proceselor de guvernanta. fara ca auditorul intern sa-si asume responsabilitati de conducere. proiectare procese si training. CAPITOLUL II AUDITUL PUBLIC INTERN Potrivit Legii nr. Exemplele includ consiliere. de deservire a clientului. perfectionând activitatile entitatii publice. dar sunt limitate de parametrii stabiliti si sunt prestate doar cu posibilitatile. reprezinta activitatile de îndrumare si.

art. din Legea de organizare si functionare a Curtii de Conturi nr. c. eficientei si eficacitatii . eficace si eficient. Obiectivul general al unui audit financiar este acela de a furniza asigurarea ca situatiile financiare examinate sunt complete si întocmite cu acuratete. în definirea tipurilor de audit public intern se arata ca: a. 75/01. iar operatiile economice s-au efectuat în conformitate cu legile si reglementarile relevante în vigoare 7 . care îsi desfasoara activitatea în conformitate cu prevederile O.1999. c. Curtea de Conturi este definita ca "Institutia suprema de control financiar extern asupra modului de formare. eficienta si eficacitatea achizitiilor publice . daca prin aceasta se afecteaza drepturile statului. 27 (1-e). 1. urmareste economicitatea.În România. 16 (3). auditul de sistem reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern. de administrare si întrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public (art.06. În concordanta cu prevederile legii. urmareste calitatea gestiunii economico-financiare.U. auditul performantei examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele. 94/1992.art. analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii. cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic. cu modificarile si completarile ulterioare. auditul de regularitate reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public. b. 77/2002). Prin aceasta se reuseste delimitarea de auditul financiar pe care îl realizeaza Camera Auditorilor din România. unitatilor teritoriale administrative sau institutiilor publice ori se creeaza obligatii în sarcina acestora art. pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora. republicata. regulilor procedurale si metodologice care le sunt aplicabile. nr. 27 (1-d). Curtea de Conturi a României are urmatoarele atributii: a. sub aspectul respectarii ansamblului principiilor. b.G. Totodata. modificata si completata prin Legea nr.

AUDITUL PERFORMANTEI Standardele internationale INTOSAI definesc auditul performantei ca "un audit al economicitatii. a altor resurse. eficientei si eficacitatii. pot exista situatii când auditul financiar poate include elemente de auditare a performantei unor actiuni si programe sau chiar a întregii activitati a institutiei publice. a modului de masurare si urmarire a indicatorilor de performanta. Un audit al performantei poate fi un audit al economicitatii. ministerele si unitatile subordonate au în responsabilitatea lor organizarea si monitorizarea modului de functionare a sistemului de control intern. folosind rationamentul sau profesional. eficientei si eficacitatii cu care entitatea auditata utilizeaza resursele în scopul îndeplinirii responsabilitatilor sale". financiare. Pornind de la aceasta. cunoscute fiind ca cei "trei E". eficienta. o sarcina importanta a auditorilor performantei este aceea de a verifica daca a existat o preocupare constanta în aceasta directie. Indiferent ce tip de 8 . În practica. eficacitate)constituie o necesitate pentru managerii de la toate nivelele. Masurarea performantei rezultatelor în raport cu obiectivele propuse în concordanta cu cei "3 E" (economicitate. eficientei si eficacitatii. c. examinându-se în principal masurile întreprinse de entitatile auditate cu privire la respectarea principiilor economicitatii. În asemenea cazuri clasificarea auditului va depinde de scopul principal al acestuia. de asemenea. Acest tip de audit solicita adesea auditorului examinarea rezultatelor din punctul de vedere al economicitatii. o combinatie a doua dintre acestea sau poate fi un audit complet ce înglobeaza toate cele trei componente. eficientei si eficacitatii. incluzând examinarea sistemelor informationale. Conform legii. Auditul eficientei utilizarii resurselor umane. Auditul performantei analizeaza daca "banii publici au fost bine cheltuiti". Standardele INTOSAI stabilesc ca auditul performantei este: a. Auditul economicitatii activitatilor administrative în raport cu principiile si practicile unui management performant. Auditul eficacitatii performantei referitoare la îndeplinirea obiectivelor entitatii auditate si auditul impactului efectiv al activitatii entitatii în comparatie cu impactul planificat al acesteia. b. precum si a procedurilor urmate de entitatea auditata pentru remedierea deficientelor identificate. auditul performantei poate implica examinarea directa a performantei realizate.

Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii. Deosebirile încep sa apara când se vorbeste de functiile auditului exercitat de Curtea de Conturi. Daca din punctul de vedere al specialistilor în domeniul auditului putem admite ca. încearca sa-i afle punctele slabe si sa ajute managementul în gasirea celor mai adecvate cai de îmbunatatire a acestuia. fapt ce-i va permite sa obtina un grad de asigurare sporit cu privire la realizarea obiectivelor organizatiei. inclusiv auditul public intern. din puctul de vedere al entitatilor auditate confuzia este mare si datorita faptului ca atât auditul public intern cât si auditul public extern este privit ca un audit extern organizatiei respective. 9 .  contul anual de executie al bugetului asigurarilor de stat. astfel. printr-o abordare metodica si sistematica. Curtea de Conturi este institutia suprema care exercita control financiar ex-post asupra modului de formare. Pe de alta parte.  contul anual de executie al bugetelor locale. eficientei si eficacitatii acesteia. ca parte integranta a acestui sistem. ceruta de lege. De asemenea. auditul intern are ca scop principal evaluarea sistemului de control intern caruia.audit abordeaza. conferindu-i-se.  raportul anual privind datoria publica a statului si situatia garantiilor  guvernamentale pentru credite interne si externe primite de alte persoane juridice. precum si asupra gestionarii patrimoniului public si privat al statului si asupra administrarii unitatilor teritoriale. independenta functionala. Astfel. reprezentantii Curtii de Conturi au permanent în atentie sistemul de control intern al entitatii auditate. abordarea se aseamana foarte mult cu cea a auditului public intern. principala responsabilitate a acesteia este sa verifice:  conturile generale anuale de executie a bugetului de stat. administrare si utilizare a resurselor financiare ale statului si sectorului public. Acest aspect este posibil datorita modului de organizare a auditului public intern si anume la cel mai înalt nivel.  conturile fondurilor de trezorerie. fata de structurile auditate. Din aceasta perspectiva. la o analiza temeinica se pot identifica anumite posibilitati de delimitare a celor doua abordari ale auditului performantei.  contul anual de executie al fondurilor speciale.

CONTROALE INTERNE 4. în functie de maturitatea gestionarii riscurilor asociate acestora. Cu alte cuvinte. care lucreaza pentru atingerea obiectivelor. Este deosebit de interesant modul de abordare a organizatiilor de catre expertii în audit intern ai Uniunii Europene. Maturitatea gestionarii riscurilor în organizatii. eficacitate si echitate sociala. atât cele generale cât si cele specifice (de linie). OBIECTIVE 2. 2. Natura ariei examinate. RISCURI ASOCIATE 3. inclusiv cele din sectorul public. pot fi atinse într-o anumita masura. auditul de sistem porneste de la ideea ca fiecare organizatie poate fi perceputa ca un singur sistem. în sensul ca managerii trebuie sa aiba permanent în atentie o secventa logica. 3.1. pentru fiecare obiectiv trebuie identificate toate fenomenele care ar putea conduce la nerealizarea acestuia în conditii de eficienta. economicitate. 3. este înfiintata pentru aducerea la îndeplinire a unor obiective bine definite. 10 . ASIGURARE Astfel. Abordarea auditului Asa cum se precizeaza si în subcapitolul rezervat Guvernantei corporative. fiecare organizatie. 4. iar fiecare parte componenta a acesteia va putea fi privita ca un subsistem. care contribuie la rândul sau la realizarea întregului.CAPITOLUL III AUDITUL DE SISTEM Abordarile auditului difera în functie de anumiti factori. Odata identificate riscurile potentiale urmeaza ca managementul (atât cel de top cât si cel de linie) sa dispuna masuri de implementare ale tuturor formelor de control intern adecvate pentru a împiedica materializarea riscurilor asociate. cu ar fi: 1. Obiectivele. Nevoile conducerii la vârf. reprezentata prin: 1. Experienta. competenta si disponibilitatea resurselor de audit.

6727/2002. printr-o abordare sistematica si metodica. cu standardele sau bunele practici în domeniile analizate. Rolul auditului public intern este acela care rezulta chiar din definitia consfintita de actele normative incidente. în scopul oferirii de asigurari si consiliere cu privire la sistemul de control intern atasat obiectivelor organizatiei.. si anume de a efectua o evaluare independenta. privind auditul public intern). Un audit de sistem complet si corect abordat ar trebui sa aiba în vedere sistemele în ansamblul lor si în final sa poata concluziona în ce masura institutia centrala. un audit de sistem complet va aborda atât elemente specifice regularitatii. care în prezent este limitata la 3 ani (Legea nr. misiunile de audit public intern abordeaza organizatiile secvential. în scopul obtinerii unei asigurari rezonabile. În opinia specialistilor. Auditul va oferi asigurare privind sistemul de ansamblu analizând elementele componente (subsistemele) în cadrul unor misiuni specifice. Acest lucru poate fi realizat în practica derulând o singura misiune de audit de mare amploare. conformitatii activitatilor cu actele normative care le reglementeaza. prin planificarea acestora pe baza analizei riscurilor asociate principalelor activitati ce se desfasoara în organizatiile din sfera lor de responsabilitate. ce conlucreaza într-un mod prestabilit. cu privire la modul de atingere a obiectivelor stabilite la fiecare nivel al organizatiei. CAPITOLUL VI PLANIFICAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN STUDIU DE CAZ 11 . În practica. prejudicieri ale patrimoniului. cât si elemente ce tin de performanta. neconformitati. deoarece nu se poate vorbi de sisteme performante în conditiile în care exista iregularitati. Un subsistem poate fi definit ca un ansamblu de elemente. iar rezultatele obtinute sunt coroborate astfel încât sa se contureze asigurarea ce poate fi data la nivel de ansamblu. la atingerea obiectivelor sau rezultatelor propuse. la nivelul careia este organizat auditul. Auditul intern are responsabilitatea de a furniza asigurarea privind organizatia în ansamblu (întreaga sfera de activitate a auditului intern).Toate aceste actiuni trebuie întreprinse de manageri în procesul de gestionare a riscurilor. îsi realizeaza obiectivele care-i revin din planul de guvernare. activitati. si prin alocarea unor resurse considerabile din partea responsabililor auditului public intern. pe baza unor proceduri si procese definite. resurse etc. Acestea sunt derulate pe o perioada. asupra primelor trei componente ale secventei logice prezentate. dar numai la organizatii cu un domeniu restrâns de activitate.

Programul misiunilor de audit intern trebuie sa se bazeze pe o evaluare a riscurilor. inclusiv modificarile intermediare semnificative. în vederea examinarii si 12 . i) elaborarea planului de audit intern anual. Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa realizeze o planificare bazata pe riscuri pentru a defini prioritatile activitatii de audit intern în concordanta cu obiectivele entitatii. Atunci când îi este propusa o misiune de consultanta. e) determinarea punctajului total al riscului. f) clasarea activitatilor pe baza analizei riscurilor. b) identificarea riscurilor inerente asociate activitatilor. înainte de a o accepta. Planificarea auditului public intern Auditorul trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan general de audit prin care sa se descrie sfera de cuprindere si desfasurarea auditului.1. Comunicarea si aprobarea Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa comunice managementului si Consiliului planurile privind activitatea de audit intern si resursele necesare. responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie. auditorul intern trebuie sa ia în calcul punctele de vedere ale managementului si Consiliului organizatiei.4. c) stabilirea factorilor de analiza a riscurilor si nivelele de apreciere ale acestora. h) elaborarea tematicii in detaliu a activitatilor auditabile. realizata cel putin o data pe an. Misiunile care au fost acceptate trebuie sa fie integrate în planul de audit. sa ia în calcul în ce masura aceasta poate aduce un plus de valoare si îmbunatati managementul riscurilor si functionarea entitatii. g) ierarhizarea activitatilor care urmeaza a fi auditate. Aspectele ce trebuie luate în considerare de catre auditor în dezvoltarea unui plan general de audit includ: a) identificarea activitatilor auditabile. La stabilirea acestui proces. d) stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere.

Politici si proceduri Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca politicile si procedurile care sa dirijeze activitatea de audit intern. obiectivele. responsabilitatea si functionarea activitatii de audit intern. precum si operatiile si mijloacele prin care impactul potential al riscului este mentinut la un nivel acceptabil. resursele utilizate. aspectele legate de guvernanta corporativa. Aceste rapoarte trebuie sa includa. în raport cu planul stabilit. Planificarea misiunii Auditorii interni trebuie sa elaboreze si sa înregistreze un plan pentru fiecare misiune.aprobarii acestora. obiectivele sale. auditorii interni trebuie sa ia în considerare:  obiectivele activitatii care este revizuita si mijloacele prin care activitatea îsi controleaza desfasurarea. aspecte legate de expunerile la riscurile semnificative si de controlul acestora. 13 . sau solicitate de acestea. astfel încât sa asigure o acoperire adecvata a activitatilor si sa minimizeze suprapunerile.  riscurile semnificative legate de activitate. impactul oricarei limitari a resurselor. calendarul si alocarea resurselor. de asemenea. precum si alte aspecte necesare conducerii executive si Consiliului. Rapoarte transmise managementului si Consiliului Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa raporteze periodic managementului si Consiliului cu privire la scopul. Coordonarea Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa comunice celorlalti prestatori interni si externi de servicii de asigurare si de consiliere informatiile necesare si sa îsi coordoneze activitatile cu acestia. suficiente si alocate efectiv în vederea realizarii planului de audit aprobat. plan care sa includa aria de aplicabilitate. autoritatea. Consideratii referitoare la planificare La planificarea misiunii. de asemenea. Gestionarea resurselor Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa se asigure ca resursele alocate acestei activitati sunt adecvate. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa semnaleze.

cu referire la un cadru sau model relevant de control. Obiectivele misiunii trebuie sa reflecte rezultatele acestei evaluari. Pentru misiunile semnificative. Prin programul de lucru trebuie sa se stabileasca procedurile ce urmeaza a fi aplicate pentru a identifica. auditorul intern trebuie sa tina cont de probabilitatea existentei erorilor. adecvarea si eficacitatea sistemelor de management si control al riscurilor activitatii. Obiectivele unei misiuni de consultanta trebuie sa abordeze procesele care privesc riscurile. analiza. aria de aplicabilitate. inclusiv în ce priveste restrictiile cu privire la comunicarea rezultatelor misiunii si accesul la dosarul misiunii. responsabilitatile fiecarei parti si alte asteptari ale clientului. neregularitatilor. a constrângerilor de timp si a resurselor disponibile. a cazurilor de neconformitate. aria de aplicabilitate. Programul de lucru al misiunii Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de lucru care sa permita îndeplinirea obiectivelor misiunii. La planificarea unei misiuni pentru partile din afara organizatiei. La elaborarea obiectivelor misiunii. evalua si înregistra informatiile pe durata misiunii. auditorii interni trebuie sa stabileasca o întelegere scrisa cu acestia în legatura cu obiectivele. Auditorii interni trebuie sa stabileasca cu clientul misiunii de consultanta o întelegere cu privire la obiectivele.  oportunitatile de îmbunatatire semnificativa a sistemelor de management si control al riscurilor activitatii. 14 . Selectarea personalului din cadrul departamentului de audit intern trebuie sa se bazeze pe o evaluare a naturii si complexitatii fiecarei misiuni. Acest program de lucru trebuie sa fie îndosariat. Resurse alocate misiunii Auditorii interni trebuie sa stabileasca resursele adecvate atingerii obiectivelor misiunii. Auditorii interni trebuie sa realizeze o evaluare preliminara a riscurilor relevante pentru activitatea revizuita. responsabilitatile fiecarei parti si alte asteptari ale clientului. controlul si guvernanta organizatiei în limita convenita cu clientul. acest acord trebuie sa fie documentat. Obiectivele misiunii Obiectivele trebuie sa fie stabilite pentru fiecare misiune în parte. precum si a altor expuneri semnificative.

Erori si omisiuni 15 . Realizarea misiunii Auditorii interni trebuie sa identifice. Programul de lucru al unei misiuni de consultanta poate varia din punct de vedere al formei si al continutului. Calitatea comunicarii Comunicarea trebuie sa fie corecta. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca reguli privind atât custodia si pastrarea dosarelor misiunii. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca reguli privind pastrarea dosarelor misiunii. concisa. clara. Aceste reguli trebuie sa fie în conformitate cu regulamentele organizatiei. fiabile. constructiva. Identificarea informatiilor Auditorii interni trebuie sa identifice informatii suficiente. Aceste reguli trebuie sa fie în conformitate cu regulamentele entitatii. cât si transmiterea lor catre terti interni sau externi. Documentarea informatiilor Auditorii interni trebuie sa documenteze informatiile relevante în vederea justificarii concluziilor si rezultatelor misiunii.Programul de lucru trebuie sa fie aprobat înainte de implementarea sa si orice ajustari trebuie sa fie aprobate cu promptitudine. precum si cu alte cerinte legale sau reglementari adecvate. Acesta trebuie sa obtina acordul conducerii superioare executive si/sau consultanta juridica. înainte de a transmite aceste dosare unor terti. analizeze. în functie de natura misiunii. relevante si utile pentru atingerea obiectivelor misiunii. completa si realizata în timp util. evalueze si sa documenteze informatii suficiente pentru atingerea obiectivelor misiunii. Analiza si evaluarea Auditorii interni trebuie sa-si bazeze concluziile si rezultatele misiunii lor pe analize si evaluari corespunzatoare. precum si cu alte cerinte legale sau reglementari adecvate. daca este cazul. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa controleze accesul la dosarele misiunii. obiectiva.

Premise: . PLAN DE AUDIT INTERN Scopul: .Daca o comunicare finala contine o eroare sau o omisiune semnificativa. Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa stabileasca un proces de urmarire a implementarii rezultatelor a care sa permita monitorizarea si garantarea faptului ca masurile luate de conducerea au fost implementate în mod eficient sau ca managementul a acceptat sa-si asume riscul de a nu întreprinde nici o masura. Monitorizarea evolutiei Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem care sa permita monitorizarea actiunilor întreprinse ca urmare a dispozitiilor managementului în baza rezultatelor comunicate. conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa comunice informatiile corectate tuturor partilor care au primit versiunea initiala. Activitatea de audit intern trebuie sa monitorizeze implementarea dispozitiilor managementului în baza rezultatelor misiunii de consultanta în limitele în care acestea au fost convenite cu clientul. comunicarea rezultatelor trebuie sa cuprinda:    Standardul(ele) care nu a(u) fost respectat(e) în totalitate.Planul de audit intern reprezinta cadrul de actiune pentru Departamentul de Audit Intern si se întocmeste de catre seful acestui departament. 16 . Motivul sau motivele neconformitatii. Comunicarea neconformitatii cu Standardele Atunci când nerespectarea Standardelor are un impact asupra unei anumite misiuni. conducatorul activitatii de audit intern si conducerea executiva trebuie sa se adreseze Consiliului pentru solutionarea acestei situatii. conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa discute acest aspect împreuna cu conducerea executiva la cel mai înalt nivel. Daca nu pot lua o decizie cu privire la riscul rezidual.Întocmirea planului de audit intern în conformitate cu cerintele standardelor de audit intern. Solutionarea acceptarii riscurilor de catre management Atunci când conducatorul activitatii de audit intern considera ca managementul a acceptat un nivel al riscului rezidual care poate fi inacceptabil pentru entitate. si Efectul neconformitatii asupra misiunii.

2. Primeste ordinul de misiune semnat Consiliul de Administratie si initiaza procedurile de demarare a misiunii de audit intern sef Departament Intern ORDINUL DE SERVICIU Scopul: . Analizeaza si aproba planul anual de audit.Repartizarea sarcinilor de serviciu pe auditorii interni astfel încât sa se poata demara misiunea de audit intern. Analizeaza si aproba planul anual de audit Comitetul de Audit Consiliul de Administratie ORDIN DE MISIUNE Scopul: . Întocmeste planul anual de audit intern (Anexa 1).Întocmeste ordinul de misiune (Anexa 2) în conformitate cu planul de audit intern. 2. Premise: . Semneaza ordinul de misiune Comitetul de Audit întocmit în conformitate cu planul de audit intern aprobat de catre Consiliul de Administratie. 3. Ordinul de misiune are rolul de a preciza clar obiectivele misiunii de audit intern. 4. 17 . Întocmeste referatul cuprinzând criteriile de selectare a misiunilor de audit. Activitati: Audit 1.Ordinul de misiune reprezinta mandatul dat de catre Comitetul de Audit Departamentului de Audit Intern pentru demararea misiunilor de audit intern în conformitate cu planul de audit intern aprobat. 3.Declansarea misiunilor de audit intern în conformitate cu planul de audit aprobat.Activitati: sef Departament Intern Audit 1.

Activitati: sef Departament Intern Audit 1. Pregatesc notificarea (Anexa 4) catre serviciul / activitatea ce urmeaza a fi auditata în vederea transmiterii acesteia cu 30 zile înainte de declansarea misiunii de audit intern. 4. in baza ordinului de misiune semnat de Comitetul de Audit. 3.Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de misiune dat de catre Departamentul de Audit Intern si se întocmeste de catre seful acestui departament. Verifica notificarea. Premise: . Repartizeaza sarcinile de serviciu pe fiecare auditor în parte. Activitati: Auditorii 1. Întocmeste ordinul de serviciu (Anexa 3) pe baza planului de audit intern. Audit 2. PRIVIND DECLANsAREA MISIUNII DE AUDIT Secretariatul Auditorii interni NOTIFICAREA INTERN Scopul: . Semneaza notificarea 18 sef Departament Intern . Numeste seful misiunii de audit intern. Aloca un numar ordinului de serviciu. Asigura copii ale ordinului de serviciu fiecarui membru al misiunii de audit intern 6. 5. 2. cu privire la declansarea misiunii de audit intern. Iau la cunostinta ordinul de serviciu si sarcinile repartizate. pe baza planului anual de audit intern si a ordinului de misiune.Prin aceasta notificare se urmareste sa se asigure desfasurarea în conditii corespunzatoare a misiunii de audit.Informarea sefului activitatii ce urmeaza a fi auditata.Premise: . 3.

identificarea riscurilor proprii fiecarei sarcini si evaluarea lor. Premise: . relevante pentru stabilirea obiectivelor misiunii de audit intern. Identifica legile.Auditorii 4.  Identificarea sistemelor de control pentru o evaluare prealabila a punctelor forte si slabe. Activitati: Auditorii 1. regulamentele si normele 19 .normativ care reglementeaza activitatea entitatii / activitatii auditate. studiaza particularitatile activitatii afacerii in contextul general al COLECTAREA sI PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR Scopul: .  Identificarea surselor potentiale de informatii care ar putea fi folosite ca probe ale auditului.Colectarea de informatii privitoare la structura/ activitatea auditata astfel încât auditorul sa se familiarizeze cu domeniul ce urmeaza a fi auditat si identificarea factorilor de reusita a misiunii de audit.  Identificarea si evaluarea riscurilor semnificative.  Cunoasterea cadrului legislativ . Colectarea informatiilor presupune:  Identificarea principalelor elemente ale contextului economic în care entitatea / activitatea auditata îsi desfasoara activitatea. Retin domeniile de interes în vederea includerii în planul de audit al misiunii.Colectarea informatiilor în aceasta etapa va permite ulterior divizarea proceselor sau activitatilor auditate în sarcini elementare.  Retinerea constatarilor semnificative si recomandarilor din dosarul permanent si rapoartele de audit intern precedente.

proceduri scrise ale structurii / activitatii auditate etc. lista activitatilor auditabile. fise ale posturilor. 3. 4. 20 . regulamentele de functionare. 2. Premise: . aceste riscuri fiind identificate pe baza concluziilor misiunilor de audit anterioare.Procedura urmareste identificarea riscurilor specifice structurii / activitatii auditate. 5. pe baza informatiilor culese. Apreciaza factorii de reusita a misiunii de audit. Identifica responsabilitatilor pe persoane. Evaluarea controlului intern din cadrul structurii / activitatii auditate. Realizeaza proceduri analitice privind performanta structurii / activitatii auditate în vederea analizei riscurilor si calitatii managementului (daca acesta este unul din obiectivele misiunii).  probabilitatea producerii riscului.Aprecierea unui risc se realizeaza în functie de:  natura si specificul activitatii / functiei auditate. Activitati: Auditorii 1. Riscurile potentiale impun recomandari de audit. IDENTIFICAREA sI ANALIZA RISCURILOR Scopul: .aplicabile structurii / activitatii auditate.  gravitatea consecintelor directe si indirecte ale producerii riscului. Obtin în vederea analizei: organigrama. Realizeaza.Studiaza circuitul informatiilor în cadrul structurii auditate. 6.  calitatea controlului intern.

sef Departament Intern 8. Dupa caz. Auditorii ELABORAREA PROGRAMULUI MISIUNII DE AUDIT Scopul: . mijloace. teste. 6. Retin Tabelul Analiza riscurilor în dosarul misiunii de audit intern. 11. Evalueaza riscurile identificate. sistem informational). Precizeaza criteriile de evaluare a riscurilor.2. 10. Pentru fiecare activitate auditabila se stabilesc sarcini elementare. 7. Activitati: sef Departament Intern Audit 1. controale. poate dispune reevaluarea obiectivelor si riscurile identificate.Desfasurarea în bune conditiuni a misiunii de audit intern. Precizeaza dispozitivele specifice fiecarei sarcini (obiective. întocmit în baza tematicii detaliate. Stabilesc obiectivele de auditat ca urmare a riscurilor identificate. Premise: . Întocmeste programul misiunii de audit intern. Pentru fiecare obiectiv sunt precizate activitatile concrete de efectuat ( studii. 5. Întocmesc Tabelul Analiza riscurilor Audit 9. 21 . Aproba Tabelul Analiza riscurilor. 3. 4.Programul misiunii de audit este un document de lucru al echipei de audit intern desemnate. Identifica riscurile asociate pentru fiecare sarcina elementara. a riscurilor si criteriilor de evaluare a acestora. cuantificari. Organizeaza o sedinta de analiza a obiectivelor de audit. analize etc ) precum si repartizarea acestor activitati pe membrii echipei de audit intern si perioadele de timp în care respectivele activitati vor fi executate. cu respectarea tuturor etapelor si procedurilor în vederea acoperirii tuturor obiectivelor auditabile si a riscurilor asociate acestora.

Colectarea si prelucrarea informatiilor cu privire la activitatea auditata. 10. Prelucrarea rezultatelor. Elaborarea procedurilor de audit. Discutarea proiectului de raport de audit intern cu structurile auditate si solutionarea contradictiilor. 9. 5. 3. Prezentarea raportului de audit intern Comitetului de Audit. Retin programul de audit în dosarul misiunii. Revizuirea documentelor. Colectarea probelor de audit. Organizeaza o sedinta de analiza a programului misiunii de audit intern cu toti auditorii desemnati. 6. 12. 8. 13. Elaborarea proiectului de raport de audit intern. Completarea chestionarelor. 11. Elaborarea foii de identificare si analiza a problemei. 14. Aplica prevederile programului în efectuarea misiunii de audit intern. PROGRAMUL MISIUNII DE AUDIT COMPONENTE DE BAZA 1. Evaluarea riscurilor si ierarhizarea acestora. 3. Finalizarea raportului de audit intern. 4. 2. sEDINŢA DE DESCHIDERE 22 .Auditorii 2. Urmarirea aplicarii recomandarilor. 7. Definirea obiectivului auditului intern. Elaborarea chestionarelor. 4. 15.

Apreciaza daca probele obtinute sunt suficiente. Premise: . concluzii si propuneri pentru înlaturarea deficientelor identificate. Locul de desfasurare este locul de desfasurare al activitatii auditate. relevante. COLECTAREA PROBELOR DE AUDIT Scopul: . logistica misiunii. 5. prezentarea tematicii si obiectivelor misiunii de audit. 6. fie pentru a lua interviuri si a culege informatii precum si stabilirea calendarului întâlnirilor. într-un cadru organizat.Colectarea informatiilor si probelor de audit în conformitate cu obiectivele fixate. Întocmesc foile de lucru si Fisele de 23 . stabilirea persoanelor cu care auditorii trebuie sa lucreze.Participantii la sedinta de deschidere sunt membrii echipei de audit si sefii structurii / activitatii auditate. Activitati: 1. programului de audit etc.Prezentarea. 2. 3. fie pentru a efectua teste. prezentarea echipei de audit intern. obiectivelor urmarite si procedurilor de lucru. Colecteaza documente care sa serveasca la argumentarea concluziilor finale. a scopului misiunii. complete.Asigurarea unei baze documentare relevante si rezonabile pentru formularea constatarilor si concluziilor auditorilor. Se produc astfel probele de audit în baza carora auditorii vor formula constatari.Scopul : . Efectueaza testarile si procedurile stabilite în programul de audit. Activitati: Auditorii 1. Premise: . 4. 4. prezentarea aprofundata a obiectivelor generale ale auditului intern. 2. 3. prezentarea procedurilor de audit. a membrilor echipei de audit intern.

5. concluziilor si recomandarilor facute de auditorii interni. extinderea verificarilor si testelor în limita obiectivelor de audit ale misiunii.Auditorii revad documentele de lucru din punct de vedere al continutului si formei.Prezentarea cadrului general. asigurându-se ca probele de audit cuprinse în dosarul misiunii de audit intern asigura formarea opiniei. dispune extinderea testelor si verificarilor si orice alte masuri pe care le considera necesare sef Departament Intern REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU Scopul : .Pregatirea si organizarea documentelor astfel încât acestea sa reprezinte o baza documentara relevanta. Intocmesc Nota centralizatoare a documentelor de lucru. constatarilor. În functie de constatarile incluse în FIAP poate propune. ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN Scopul: . 2.seful misiunii de audit Identificare si Analiza Problemelor FIAP. Activitati: 1. riguroasa si solida pentru formarea unei opinii privind obiectivele auditate. Premise: . 6. 7. 24 . Audit 8. Efectueaza modificarile necesare in documentele întocmite. 3. sefului Departamentului de Audit Intern. obiectivelor. Revede si aproba fisele de lucru si Fisele de Identificare si Analiza Problemelor. În cazuri deosebite. Revizuirea documentelor din punct de vedere al continutului si formei. Analizeaza si aproba testele.

tipul de audit si baza legala a misiunii (planul anual de audit.În elaborarea proiectului de raport de audit intern. Stabileste daca exista constatari în proiectul de raport de audit care trebuie sa fie transmise departamentului juridic pentru revizuire din punct de vedere juridic. solicitari speciale). 25 sef Departament Intern Auditorii . Precizeaza pentru fiecare constatare din proiectul raportului de audit proba de audit care sustine respectiva constatare. 6. Include proiectul de raport de audit în dosarul misiunii de audit intern.Premise: . Redacteaza proiectul raportului de audit 2. auditorii utilizeaza probele de audit consemnate în Fisele de identificare si analiza problemelor si in Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor. PROIECT RAPORT DE AUDIT INTERN Pagina de titlu si cuprinsul Cuprinde denumirea misiunii de audit intern. Activitati: Auditorii 1. Transmite sefului Departamentului de Audit Intern proiectul raportului de audit împreuna cu probele de audit. Analizeaza proiectul raportului de audit. Audit 4. Efectueaza modificarile propuse de seful Departamentului de Audit Intern. Introducere Se precizeaza denumirea misiunii. 5. 7. 3.

perioada auditata. Precizarea obiectivelor Obiectivele de audit prezentate în raportul de audit intern coincid cu cele înscrise în programul de audit. documente utilizate în cursul misiunii. tehnicile si instrumentele de audit intern folosite în cadrul misiunii de audit intern. documentare. proceduri si metode utilizate. structura/activitatea auditata. Se precizeaza activitatea / activitatile auditata(e) si sunt prezentate informatiile sintetice referitoare la aceasta (acestea). Se prezinta modul de desfasurare a misiunii de audit intern (caracterul misiunii de audit si tehnicile de audit utilizate: sondaj / verificari exhaustive. Precizarea elementelor metodologice Sunt precizate: metodologia. Constatarile efectuate trebuie prezentate sintetic. Constatarile care implica raspundere juridica vor fi redactate cu precizarea explicita a actelor normative încalcate si sunt consemnate în acte constatative bilaterale anexate raportului de audit intern. Sunt sintetizate recomandarile misiunilor de audit anterioare. nu au fost implementate. Aceste cazuri vor fi comunicate imediat atât conducerii cat si celor ce se ocupa cu Guvernanta. persoanele contactate în timpul misiunii de audit). cu trimiteri la anexele raportului de audit intern unde se afla probele de audit retinute. durata misiunii de audit. Concluziile trebuie sa fie pertinente. si sunt subliniate acele recomandari care. pentru care se precizeaza caile de eliminare a deficientelor semnalate.Se prezinta datele de identificare a misiunii de audit intern (echipa de auditori. Constatarile si recomandarile auditorilor Auditorul trebuie sa se pronunte asupra obiectivelor de audit intern în ordinea în care sunt înscrise în programul de audit. materiale întocmite în cursul misiunii de audit intern). Concluziile auditorilor sunt formulate în baza constatarilor facute si a probelor de audit retinute. Se prezinta distinct constatarile cu caracter pozitiv (în vederea generalizarii) de constatarile precizând iregularitatile semnalate. pâna în momentul derularii prezentei misiuni de audit. obiective si nu trebuie sa fie disproportionate în raport cu constatarile pe care se bazeaza. clar. 26 .

Stabilesc daca se justifica convocarea unei reuniuni de conciliere. Audit 5. Analizeaza proiectul de raport de audit intern. bine fundamentat pe baza probelor colectate. Premise: .Discutarea contestatiei depuse de conducatorul structurii / activitatii auditate si a constatarilor si propunerilor formulate în proiectul de raport de audit. 6. 7.TRANSMITEREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN Scopul: . Includ în dosarul misiunii de audit contestatia structurii auditate. Analizeaza contestatia depusa de structura auditata. Intern Structura / entitatea 2. Transmite proiectul de raport la structura / activitatea auditata. Stabilirea calendarului de implementare a recomandarilor si a persoanelor responsabile cu implementarea recomandarilor. daca este cazul. 4. Solicita.Proiectul raportului de audit transmis la activitatea / structura auditata trebuie sa fie complet. REUNIUNEA DE CONCILIERE Scopul: . daca se considera necesar. cuprinzând toate opiniile si recomandarile echipei de audit.Reuniunea de conciliere este pregatita de auditori. Precizeaza în raportul de audit aspectele retinute din contestatia entitatii auditate. Activitati: sef Departament Audit 1. 8. Premise: . o reuniune de conciliere. 27 sef Departament Intern Auditorii . care formuleaza punctele lor de vedere referitoare la contestatia depusa de entitatea auditata. auditata 3. Transmite contestatia sa la proiectul de raport în termen de 7 zile de la data primirii proiectului de raport de audit.Activitatea / structura auditata sa aiba posibilitatea de a analiza proiectul raportului de audit si de a formula punctul sau de vedere la constatarile si recomandarile echipei de audit.

Activitati: Auditorii 1. reuniunea de conciliere. 28 sef Departament Intern . concluziile Departamentului de audit si intern si conducerea structurii / activitatii recomandarile din proiectul de raport de audit în vederea clarificarii auditate punctelor de vedere divergente. Stabilesc calendarul de implementare a recomandarilor 4. 3. toate obiectivele stabilite. Analizeaza constatarile.Asigurarea faptului ca în misiunea de audit intern au fost atinse. Informeaza conducerea structurii / activitatii auditate asupra locului. Întocmesc o Minuta a reuniunii de Auditorii conciliere MONITORIZAREA MISIUNII Scopul: . Prezinta sefului Departamentului de Audit Intern documentele din dosarul misiunii de audit intern. Verifica existenta si relevanta probelor retinute de auditori. în termen de 15 zile de la primirea contestatiei depuse de structura / activitatea auditata.seful Departamentului de Audit Intern raspunde de supervizarea misiunii de audit intern. Verifica executarea riguroasa a programului de audit al misiunii. Auditorii. seful 3. Pregatesc. datei si orei reuniunii de conciliere. în conditii de calitate. 4. Audit 2. Activitati: Auditorii 1. Premise: . Stabileste masurile necesare pentru ca misiunea de audit sa-si realizeze obiectivele. 2.

Se urmareste trimiterea raportului de audit intern la persoanele cuprinse în lista de difuzare a raportului. 3. Verifica daca raportul de audit intern a fost elaborat la termenul fixat. eficacitatea si oportunitatea actiunilor întreprinse de catre conducerea structurii / activitatii auditate pe baza recomandarilor cuprinse în Raportul de audit intern. Activitati: 1. Semneaza Raportul de audit intern si planul de actiune pentru implementarea Intern recomandarilor. Transmit raportul de audit intern si planul de actiune pentru implementarea recomandarilor sefului Departamentului de Audit Intern. Conducatorul structurii / 4. Transmit raportul de audit intern si Auditorii planul de actiune pentru implementarea recomandarilor structurii / activitatii auditate. Premise: .5.Verificarea masurii în care recomandarile auditorilor au fost implementate. concis. Verifica daca raportul de audit intern este clar. managementului si Comitetului de Audit. sef Departament Audit 2. 29 . managementului societatii si celor însarcinati cu Guvernanta. Premise: .Urmarirea implementarii recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care se constata caracterul adecvat. DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT INTERN Scopul: . Primeste raportul de audit intern si planul de actiune pentru implementarea activitatii auditate recomandarilor Auditorii MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR Scopul: . 6. acopera obiectivele de audit stabilite etc. riguros.Raportul de audit intern este trimis conducerii structurii / activitatii auditate.

Prin atributiile încredintate si structura sa.2.  exercita controlul financiar public intern.Activitati: Auditorii 1.  coreleaza politicile fiscale si bugetare cu celelalte politici economicosociale. o Nota de informare cu privire auditata la stadiul de implementare a recomandarilor auditorilor. cu orientare speciala asupra aspectelor financiare. Transmite auditorilor.  administreaza veniturile statului. Prin redistribuirea veniturilor. asigurând utilizarea pârghiilor financiare în concordanta cu cerintele economiei de piata si pentru stimularea initiativei agentilor economici. Întocmesc Fisa de urmarire a recomandarilor 2.1.  elaboreaza si implementeaza politica fiscala a guvernului. Verifica implementarea recomandarilor la termenele stabilite. 4. Ministerul Economiei si Finantelor Publice raspunde de administrarea generala a finantelor publice. Structura / activitatea 3. cum este cel social. cel economic.2. Sintetizeaza notele de informare seful Departamentului de primite si raporteaza periodic celor Audit Intern însarcinati in Guvernanta stadiul de implementare a recomandarilor auditorilor interni subliniind cazurile de nerespectare a termenelor de implementare 4. la termenele stabilite. Ministerul Economiei si Finantelor Publice îndeplineste urmatoarele functii:  elaboreaza si implementeaza politica bugetara a guvernului. Ministerului Economiei si Finantelor Publice Ministerul Economiei si Finantelor Publice este una dintre cele mai importante institutii guvernamentale din România. STUDIU DE CAZ 4.  administreaza datoria publica. cel al apararii nationale si ordinii publice. Ministerul Economiei si Finantelor Publice asigura desfasurarea activitatilor din domenii de interes public. exercitând o influenta determinanta asupra domeniului economic în general. 30 .

începând cu anul 1993 a fost organizata derularea executiei financiare a sectorului public prin trezoreria statului. în subordinea Ministerul Economiei si Finantelor Publice se afla Oficiul Concurentei. pe plan intern.600 angajati ai Directiei Generale a Vamilor. Ministerul Economiei si Finantelor Publice deruleaza.  Reprezentarea intereselor statului în instantele judecatoresti.  reprezinta interesele României în relatiile internationale. alocarii fondurilor în conformitate cu destinatiile prevazute de lege. activeaza în cele 471 de unitati teritoriale alaturi de cei 4. Pentru buna desfasurare a activitatilor reclamate de îndeplinirea functiilor sale. trecerea la privatizare.  Asigurarea legaturii cu Parlamentul. În centrala Ministerul Economiei si Finantelor Publice. Este un sistem nou creat.418 angajati. aflate sub coordonarea unor secretari de stat si a unui secretar general.295 de angajati.  asigura un mediu de afaceri concurential si predictibil. care includ:  Un management al resurselor umane. activeaza 1. Pe lânga acestia. În România. organizarea pe Directii Generale ale Finantelor Publice judetene corespunde organizarii administrativ-teritoriale a României. În teritoriu.  Un sistem de comunicare interna si externa. Fiecare functie are sarcini specifice. evolutia cursului valutar. o serie de functiisuport. modificarile importante survenite în rolul si structura privatizare. modificarile importante survenite în rolul si structura sistemului financiar si bancar. si din necesitatea asigurarii.  Un sistem informatic modern. cu 400 de angajati. asigura evidenta centralizata a bunurilor ce constituie domeniul public al statului. evolutia cursului valutar. în domeniul sau de competenta. din care 49% cu studii superioare. sindicatele. din care 75% cu studii superioare. care reprezinta în fapt o coordonata a 31 . patronatul si alti exponenti ai societatii civile. pentru protejarea finantelor publice de influentele rezultate de inflatie. în cadrul celor 28 de directii specializate. Un numar de 26.  elaboreaza si supravegheaza cadrul legal în domeniul contabilitatii.

monetar. a bugetului asigurarilor sociale de stat. în scopul realizarii operatiunilor financiare ale sectorului public. efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele bugetare aprobate. constituirea si utilizarea veniturilor proprii ale institutiilor publice. Trezoreria statului este conceputa ca un sistem unitar atât la nivel central .82/24 decembrie 1991 si Hotarârea Guvernului nr. Reglementarile legale pe baza carora s-a înfiintat Trezoreria sunt: Legea contabilitatii nr. Conform prevederilor acestor acte normative. aprobarii si executiei bugetului public. agentilor economici. a instrumentelor de analiza fundamentala si de supraveghere a realizarii echilibrului financiar. în subordinea Guvernului.reformei sistemului financiar în România si prin care statul îsi mobilizeaza disponibilitatile de fonduri utilizate direct sau indirect. În plus. precum si întarirea raspunderii ordonatorilor de credite în gestiunea banului public. Trezoreria Statului este sistemul unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea operatiunilor de încasari si plati privind fondurile publice. cu personalitate juridica. Astfel. astfel: 32 .cât si la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. precum si a fondurilor cu destinatie speciala. De asemenea. ORGANIZAREA PUBLICE sI ATRIBUŢIILE TREZORERIEI FINANŢELOR Prin Trezorerie este posibila cunoasterea si rezolvarea implicatiilor specifice gestiunii financiare publice. în conditii de siguranta si în conformitate cu dispozitiile legale. a bugetelor locale. Ministerul Finantelor Publice reprezinta organul de specialitate al administratiei publice centrale. respectarea destinatiei fondurilor aprobate prin lege de catre Parlamentul României. Trezoreria statului este organizata si functioneaza ca directie generala în cadrul Ministerului Finantelor Publice (unitatea de management a trezoreriei statului). care aplica strategia si programul de guvernare în domeniul finantelor publice. precum si alte operatii financiare efectuate în contul institutiilor publice. gestiunea datoriei publice. persoane fizice sau juridice prin asigurarea evidentei pe platitori. Ministerul Finantelor Publice a fost autorizat sa organizeze contabilitatea Trezoreriei privind executia de casa a bugetului de stat. Trezoreria faciliteaza folosirea de catre Ministerul Finantelor Publice. cu ocazia întocmirii. prin trezoreria finantelor publice se asigura utilizarea resurselor statului cu eficienta sporita de catre institutiile din sectorul public sub controlul permanent al organelor financiare.78/15 februarie 1992. s-a realizat organizarea exercitarii controlului prin organele proprii ale Ministerului Finantelor asupra : urmaririi si îndeplinirii obligatiilor cuvenite bugetului de catre agentii economici. valutar si a datoriei publice. inclusiv cele privind datoria publica. mijloacele speciale extrabugetare si fondurile speciale. si a altor operatiuni ale statului.

potrivit prevederilor din bugetele aprobate. Serviciul (biroul) verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice.  îndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii.  urmareste implementarea în operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia executiei de casa la partea de venituri. Serviciul ( biroul ) încasare si evidenta veniturilor :  verifica documentele de încasare în numerar si prin virament a veniturilor bugetului de stat. dupa caz. bugetului asigurarilor sociale de stat. 33 . orase si perceptii sunt unitati direct functionale având în principal urmatoarele atributii pe sectoare de activitate: a. asigurând în mod deosebit respectarea încadrarii platilor în limita creditelor bugetare repartizate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. reglementarilor legale. bugetului trezoreriei statului.  stabileste la finele anului sinteza încasarii veniturilor pe localitati si. urmarind circuitul acestora în cadrul legal.  asigura la finele anului închiderea conturilor sintetice si analitice de venituri.  raspunde de pastrarea si evidentierea tuturor documentelor ce fac obiectul activitatii desfasurate. conform subdiviziunilor clasificatiei bugetare aprobate si pe bugete competente.  conduce evidenta veniturilor încasate pe surse. bugetelor locale.  exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de ordonatorii de credite. Trezorerii comunale organizate ca servicii în cadrul Administratiilor financiare comunale Daca la trezoreriile judetene functia de baza o constituie coordonarea. precum si evidenta analitica pe platitori în cazurile stabilite de normele în vigoare.  verifica si avizeaza prelevarea din venituri bugetare încasate a sumelor pentru constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit.  la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca directii în cadrul Administratiilor Financiare municipale. pe bugete competente.  la nivel judetean: Directii judetene ale Trezoreriei Statului în cadrul Directiilor generale ale finantelor publice judetene. trezoreriile din municipii. fondurilor speciale si veniturilor extrabugetare si altor fonduri din pnctul de vedere al legalitatii si încadrarii corecte.  îndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii desfasurate. care sunt prevazute în normele trezoreriei b. Trezorerii orasenesti ca servicii în cadrul Administratiilor financiare orasenesti. precum si în limita disponibilitatilor aflate în cont.  asigura încadrarea corecta a veniturilor bugetare pe surse si bugete competente în conformitate cu legislatia in viguare. la nivel central: Directia generala a Trezoreriei Statului. în cadrul acestora. cu desfasurarea pe capitole si subcapitole. controlul si sintetizarea fluxurilor financiare ale trezoreriilor din teritoriu.

aplicând prevederile din normele metodologice. conduce evidenta analitica a cheltuielilor bugetului de stat. bugetului trezoreriei statului si în cadrul acestora.potrivit titlurilor executorii emise de organele în drept. verifica fisele de calcul a dobânzilor la vedere si depozit. urmareste executarea creantelor bugetare si a altor creante în conformitate cu legislatia în viguare. la serviciul administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei statului jurnalele de înregistrare a cheltuielilor si documentele justificative care au stat la baza înregistrarii.                 verifica documentele justificative si deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli si de disponibilitati. bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale si asigura evidenta acestora pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. prin înfiintarea de popriri asupra disponibilitatilor institutiilor publice si agentilor aconomici aflate în conturi deschise la Trezoreria Ilfov. conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati deschise pe ministere s institutii publice subordonate si elibereaza extrasele de cont împreuna cu documentele justificative. sub semnatura sefului de serviciu. indicîndu-se corect conturile sintetice si analitice. stabileste plafoane de casa pe institutii si întocmeste graficul lunar de plati în numerar. înregistrând în ordinea cronologica si sistematica operatiile efectuate numai pe baza de documente justificative ( cecuri. precum si a cheltuielilor din fonduri speciale si din venituri extrabugetare pe titulari. întocmeste jurnale zilnice de înregistrare a platilor prin conturile deschise pe seama ministerelor si institutiilor publice. verifica operatiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor " Casa " si " Cont corespondent al trezoreriei ". urmareste implementarea în operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia executiei de casa la partea de cheltuieli. bugetului asigurarilor sociale de stat. îndosariaza si arhiveaza documentele care au facut obiectul activitatii serviciului. verifica documentele privind repartizarea creditelor din bugetul de stat. urmarind exactitatea soldurilor zilnice pentru conturile purtatoare de dobânda. asigurând evidentierea pe obiective si surse. transmite. 34 . ordine de plata. întocmeste periodic si la finele anului sinteza cheltuielilor bugetare si propune masuri pentru realizarea executiei de casa în bune conditii. verifica documentele privind finantarea investitilor institutiilor publice din fondurile bugetare si extrabugetare. verifica si vizeaza bilanturile contabile prezentate de institutiile publice. asigura la finele anului închiderea operatiunilor în conturile de cheltuieli. etc ). bugetelor locale. precum si respectarea termenelor scadente pentru dobânzile la depozit. pe capitole si titluri. conduce evidenta zilnica a platilor în numerar pe simbolurile planului de casa.

la rascumpararea certificatelor de trezorerie. în cadrul acestora. numara si împacheteaza corespunzator numerarul încasat. vânzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie efectueaza operatiunile de încasari si plati în numerar pe baza documentelor de încasari si plati verificate de serviciul (compartimentul) încasarea si evidenta veniturilor sau verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice. a certificatelor de trezorerie în forma materializata si dematerializata. asigura pastrarea si utilizarea. urmareste încadrarea în plafonul de casa si depune suma ce depaseste plafonul în contul trezoreriei statului deschis la banca comerciala sau la directia judeteana de trezorerie si contabilitate publica. confrunta soldul zilnic din jurnalul de casa cu cel faptic existent în casierie. depozitarea în conditii de siguranta la finele zilei operative. stabileste soldul zilnic. pe care le transmite în termen. pe termene. organizeaza si efectueaza operatiunile de încasare din vânzarea certificatelor de trezorerie în cadrul termenelor de începere si închidere a emisiunilor. întocmeste periodic situatii privind miscarea numerarului. care sunt prevazute în normele trezoreriei. care sunt prevazute în normele trezoreriei. scadente si valori nominale. închiderea si sigilarea caselor în prezenta directorului adjunct si a detinatorului de chei si predarea sub semnatura în grija celor în drept la finele zilei operative. asigurând în acest scop numerarul necesar. îndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii. urmareste circuitul documentelor de încasari si plati în numerar în scopul asigurarii integritatii acestora. conduce zilnic evidenta intrarilor si iesirilor de numerar. ridica numerar din contul de disponibil deschis la Banca Nationala în scopul asigurarii necesarului de numerar pentru efectuarea platilor prin casierie. îndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea Directiei Generale. îndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii. Serviciul (biroul) casierie-tezaur.inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise. asigura integritatea si securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei operative. dupa caz. 35 . pe emisiuni distincte si. dupa caz.asigura rambursarea la termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute si prezentate de persoanele fizice. verifica.              raspunde de pastrarea si evidenta tuturor documentelor ce fac obiectul activitatii. ca si a dobânzii la vedere pentru certificatelede trezorerie transformate în certificate de depozit. urmarind circuitul legal al acestora. cu ajutorul evidentei specifice pentru documentele cu regim special. întocmeste jurnalele caselor de încasari si de plati si al casei-tezaur.  c.

36            . care sunt prevazute în normele trezoreriei. precum si dobânzilor aferente acestora. beneficiari si surse de acoperire. îndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii. care sunt prevazute în normele trezoreriei. Serviciul (biroul) contabilitatea trezoreriei statului  asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de stat. urmareste încadrarea dobânzii acordate din bugetul de stat si din bugetul trezoreriei statului în creditele bugetare deschise si repartizate cu aceasta destinatie. bugetului trezoreriei statului. precum si întocmirea bilantului contabil anual si trimestrial. urmareste circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea si rascumpararea certificatelor de trezorerie. asigura lucrarile de încheiere a executiei financiare la finele anului. îndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii.     conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate în certificate de depozit. întocmeste zilnic si lunar balante de verificare. bugetului asigurarilor sociale de stat. d. pe emisiuni. precum si pentru conturile de disponibilitati. bugetelor locale. întocmeste lucrari privind executia de casa a bugetului de stat. pe baza documentelor justificative si a planului de conturi. fondurilor speciale si extrabugetare. precum si situatiile de raportare zilnice si periodice privind vânzarea si rascumpararea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finantelor Publice. conform legii. înregistreaza dobânzile legale la fonduri speciale si alte disponibilitati purtatoare de dobânda. asigura efectuarea operatiunilor de decontare interna si cele prin directia judeteana de trezorerie si contabilitate publica. îndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii. termene. bugetelor locale. a celor rascumparate.pe care le analizeaza. în ordine cronologica si sistematica a tuturor operatiunilor de încasari si plati. vândute populatiei. pregateste si elibereaza zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri si cheltuieli. prin inregistrarea în conturile sintetice si analitice. valori nominale. exercita sarcinile specifice legate de operatiunile cu numerar. urmareste implementarea în operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia executiei bugetare de casa. întocmeste balantele de verificare. bugetului asigurarilor sociale de stat. acorda viza de control financiar preventiv pentru operatiunile specifice activitatii de trezorerie. a veniturilor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala. precum si a contului trezoreriei statului.

indicând corect conturile sintetice si analitice. potrivit titlurilor executorii emise de organele în drept. Compartimentul administrarea conturilor agentilor economici    verifica documentele prezentate si deschide pe seama agentilor economici.          4. precum si operatiunile privind platile pentru impozite si taxe datorate. raspunde de pastrarea si evidenta tuturor documentelor ce fac obiectul activitatii. verifica lunar dobânzile calculate si evidentiate în extrasele de cont pentru disponibilitatile aflate în conturile de disponibilitati ale agentilor economici si stabileste masuri de aplicare a modificarilor referitoare la plata dobânzilor reglementate de acte normative. Serviciul (biroul) casierie-tezaur. întocmeste periodic situatii în vederea realizarii de raportari sau informari. transmite. urmareste executarea creantelor bugetare în conformitate cu legislatia în viguare. Studiu de caz Studiul de caz este realizat in cadrul Administratiei Finantelor Publice Tg Mures. 37 . îndeplineste si alte atributii repartizate de conducerea unitatii. exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de agentii economici asigurând respectarea încadrarii platilor în limitele disponibilitatilor aflate în cont. verifica operatiunile înregistrate în conturi cu creditul contului "Cont corespondent al trezoreriei".2.2. sub semnatura sefului de serviciu. întocmeste jurnale zilnice de înregistrare a platilor prin conturile deschise. conturi aplicând prevederile din normele metodologice. îndosariaza si arhiveaza documentele ce au facut obiectul activitatii serviciului. la serviciul administrarea si contabilitatea contului general al trezoreriei statului jurnalele de înregistrare a cheltuielilor si documentele justificative care au stat la baza înregistrarii. vânzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie. prin înfiintarea de popriri asupra disponibilitatilor agentilor economici aflate în conturi deschise la trezoreria statului. urmând circuitul legal al acestora. înregistrând în ordine cronologica si sistematica operatiunile efectuate numai pe baza de documente justificative. Directia de Trezorerie Tg Mures.e. transmite agentilor economici extrasele de cont împreuna cu documentele justificative.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful