Cuprins

:
Introducere...................................................................................................................4 Capitolul 1 Noţiuni generale.........................................................................................6 1.1 Noţiunea şi însemnătatea contractului de arendă..................................................6 1.2 Izvoarele contractului de arendă.........................................................................12
1.3 Delimitarea contractului de arendă de alte contracte civile................................16

1.4 Modul şi ordinea de încheiere a contractului de arendă. Modificarea şi rezilierea lui.....................................................................................18 Capitolul 2 Elementele şi conţinutul contractului de arendă....................................29 2.1 Subiectele şi sfera de aplicare a contractului de arendă.....................................29 2.2 Obiectul şi sfera de aplicare a contractului de arendă.......................................33 2.3 Termenul şi forma contractului de arendă..........................................................37 2.4 Drepturile şi obligaţiunile părţilor......................................................................40 2.5 Răspunderea pentru nerespectarea obligaţiunilor contractuale..........................45 Capitolul 3 Tipuri de arendă......................................................................................50 3.1 Arenda bunurilor imobile..................................................................................50 3.2 Arenda terenurilor agricole...............................................................................51 3.2.1 Importanţa relaţiilor de arendă a terenurilor agricole................................51 3.2.2 Avantajele si dezavantajele arendării pămîntului......................................54 3.2.3 Contractul de arendă a terenurilor cu destinaţie agricolă..........................55 3.2.4 Plata de arendă..........................................................................................60 3.2.5 Drepturile şi obligaţiunile părţilor contractului de arendă a terenului......63 Capitolul 4 Arenda chiria sau plata de arendă..........................................................64 4.1 Condiţiile si modalităţile de plată a arendei....................................................64 4.2. Practica judiciara privind arenda...................................................................71 Capitolul 5 Elemente de drept comparat privind arendarea în Europa şi Canada..73
1

5.1 Consideraţii generale......................................................................................73 5.2 Principalele caracteristici ale reglementărilor relative la arendarea în ţările Uniunii Europene şi în Canada..............................................................................74 5.2.1 Contract scris.........................................................................................74 5.2.2 Flexibilitatea...........................................................................................74 5.2.3 Intervenţionismul şi liberalismul în reglementare.................................74 5.2.4. Obiectul contractului.............................................................................75 5.2.5. Durata arendării.....................................................................................75 5.2.6. Cinste şi conpatibilitate.........................................................................75 5.2.7. Condiţii echitabile.................................................................................76 5.2.8. Preţul arendei........................................................................................76 5.2.9. Dreptul de retenţie.................................................................................77 5.2.10. Dreptul de retenţie...............................................................................77 5.2.11. Transmiterea contractului de arendare................................................77 5.2.12. Litigii...................................................................................................77 Încheiere............................................................................................................79 Referinţe............................................................................................................82 Bibliografie selectivă.........................................................................................87 1. Acte normative şi practica judiciară.............................................................87 2. Literatura specială........................................................................................88

2

INTRODUCERE
“Succesul în afaceri vine din a oferi mult şi şi a cere puţin” Henry Ford În condiţiile noi legate de trecerea la relaţiile de piaţă, este rezonabilă familiarizarea cu condiţiile abecedarului economiei libere, ce se statorniceşte treptat şi în Republica Moldova, avînd tendinţa stilului occidental. În situaţia dată cel mai real instrument, care a permis şi permite includerea averii de stat în producţia de marfă-piaţă dinamică, este arenda. Ea este de fapt o armă puternică cu ajutorul careia este posibil de a transforma lucrătorii-producători în coproprietari a mijloacelor de producţie, astfel schimbînd brusc întreaga situaţie din societatea noastră. Arenda ca categorie economică ne apare ca un sistem de relaţii de producţie capabil pînă la urmă să învingă birocratismul proprietăţii de stat, să conexeze în practica producătorul mijloacelor de producţie. Însa la baza reglementării arendei, luată ca o categorie economică, stă semnificaţia ei juridică, care presupune folosirea temporală a averii pe baze contractuale. Un prestigios autor român sublinia: “ Arenda în lumea modernă este unul din contractele care exercită cea mai mare înrîurire asupra prosperităţii publice… se crede în revitalizarea contractului de arendă, la lărgirea sferei lui de aplicare în contextul unei proprietăţi private proporţionale…” 1 În prezent este greu de găsit pe cineva care în mod obiectiv s-ar impotrivi procesului de răspîndire în societate a relaţiilor de arendă, n-ar aprecia la înalt nivel importanţa şi nu în ultimul rînd esenţa problemei date.

3

Republica Moldova recunoscînd trecerea la economia de piaţă a tuturor formelor de gospodărie, a ales o direcţie corespunzătoare de dezvoltare. În această situaţie arenda ne şi apare ca un element intermediar ce permite ieşirea dintr-un cerc închis în ceea ce priveşte raporturile de subordonare şi supunere unei structuri învechite-administrativ de comandă. Legea Republicii Moldova cu privire la arendă din 14 ianuarie 1992,2 Regulamentul întreprinderii de arendă, precum şi Regulamentul antreprizei de arendă, ambele aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova la 21 mai 1993,3 în mare masură au întărit drepturile privind independenţa subiectelor ce trec la formele de arendă în ceea ce priveşte organizarea procesului de muncă şi producţiei. Însă practica acestor legi ne arată neajunsurile şi golurile lor. Vorba este despre mecanismul slab privind realizarea şi apararea drepturilor şi intereselor atît ale arendaşilor cît si ale colectivelor ce doresc să lucreze în condiţiile de arendă, însă ca rezultat al schimbărilor înfăptuite în societate, legislaţia nouă a lărgit considerabil concepţia arendei. Aceste probleme au şi stat la temelia si necesitatea alegerii temei de licenţă. Dorinţa de a studia mai aprofundat problemele legate de arendă, care îmi vor ajuta pe viitor în activitatea mea practică şi cu care la etapa actuală mă întîlnesc foarte des, mau impus din punct de vedere al practicii să aleg prezenta temă ca obiect al tezei de licenţă. Luînd în consideraţie legislaţia în vigoare în această teză au fost studiate şi analizate urmatoarele probleme, legate de relaţiile de arendă. În primul capitol dedicat noţiunilor generale au fost oglindite urmatoarele întrebări: noţiunea, însemnătatea, izvoarele, delimitarea contractului de arendă de alte contracte civile, modul şi ordinea de încheiere a contractului de arendă, modificarea si rezilierea lui. Capitolul doi este consacrat conţinutului contractului de arendă, şi anume părţilor, obiectului, formei, termenului, drepturilor, obligaţiunilor părţilor şi răspunderii pentru neîndeplinirea obligaţiunilor contractuale.
4

Elemente de drept comparat privind arendarea în Europa şi Canada. 5 .Capitolul trei enumeră tipurile de arendă. iar în altsubcapitol practica judiciară privind arendarea bunurilor. arenda terenului funciar. Capitolul patru este întitulat “Arenda chiria sau plata de arendă” în acest capitol va fi tratată chestiunea privind condiţiile şi modalităţile de plată a arendei. Capitolul cinci va fi întitultat . adică arenda bunurilor imobile.

Capitolul 1. cu arendă). şi locaţiunea de lucrări). în vigoare. se prevede reglementarea relaţiilor date. În dreptul civil modern contractul de închiriere a bunului (arenda). Noţiunea şi însemnătatea contractului de arendă. La etapa actuală mai este discutabilă problema privind denumirea corectă a contractului corespunzător. iar în legislaţia nouă. 1. face parte din contractele prin care se pun în folosirea temporară bunuri ce aparţin altor persoane fizice şi juridice.Noţiuni generale. ne formulează noţiunea contractului de închiriere a bunurilor (arendei).a închiria (a da în chirie. Din aceste considerente se poate face concluzia că în practica judiciară şi în actele normative acest contract are diferite modalităţi şi denumiri ce depind în primul rînd de obiectul închirierii (de exemplu. 6 . codul civil român reglementează două feluri de locaţiuni: locaţiunea de lucruri. în vigoare se foloseşte noţiunea “contractul de închiriere de bunuri” (cap. fiind incompletă. O dovadă a sinonimităţii denumirilor este şi rădăcina etimologică ce provine de la verbul latin “locale”. se întrebuinţeaza noţiunea de “arendă” sau “contractul de arendă”. 26 din Codul Civil al Republicii Moldova) 4. Legislaţia naţională în vigoare ce reglementează această categorie de relaţii. Aceste relaţii contractuale civile permit persoanei fizice sau juridice să benificieze de foloasele altui bun. Articolul 278 al Codului Civil al Republicii Moldova ne dă o noţiune învechită deja privind aceste relaţii : “În baza contractului de închiriere de bunuri locatorul se obligă să pună la dispoziţia locatarului un bun în folosinţă temporară în schimbul unei sume de bani ” această noţiune nu corespunde întru totul noii legislaţii referitoare la arendă. Cu toate acestea denumirile expuse sunt sinonime. deoarece în legislaţia veche.

Din toate expunerile legale ale arendei şi conform doctrinei se poate de formulat o definiţie ce ar include momentele novatoare ale contractului de arendă : “În baza contractului de arendă o parte numită ca. dar transformate în drept de creanţă).este un contract încheiat intuito personae.După modul de formare acest contract este consensual.este un act cu titlu oneros (fiecare parte urmărind un folos patrimonial propriu în schimbul angajamentului luat ). Este valabil şi produce efecte prin simplul consinţămînt al părţilor: solo-consensum. se consideră că acesta doreşte să-l folosească în continuare. adică se încheie prin simplu acord de voinţă a părţilor fără a mai fi nevoie de vreo formalitate sau de vreo formă specială de manifestare a voinţei părţilor. dacă locatarul foloseşte bunul după expirarea termenului fără nici o împiedicare din partea locatorului. B. fiecare dintre părţi 7 . .este un contract consensual.contract cu titlu oneros.(dînd naştere la obligaţii reciproce). în scopul efectuării unei activităţi antreprenoriale sau pentru alte cauze”.este un contract netranslativ de proprietate (usus şi fructus. persoană care dă în arendă. care sînt atribute ale dreptului de proprietate ce se transmit din patrimoniul arendatorului în patrimoniul arendaşului.este un contract bilateral sau sinalagmatic. mai simplu. adică în rezultat ambele părţi doresc să primească reavantaj la îndeplinirea obligaţiilor reeşite din contract. Acest ultim caracter nu este valabil pentru contractul de arendare reglementat de legislaţia Republicii Moldova.este un contract cu executare succesivă (o anumită durată fiind de esenţa locaţiunii). De exemplu. . .5 Rezultă ca acest contract este: . . în folosinţă şi posesiune sau posesiune temporară. . 6 A.arendaş. pune la dispoziţia celeilalte părţi. După scopul ce-l urmăresc părţile la încheierea contractului. total sau parţial un bun pentru o plată. cel puţin în persoana arendaşului. Din definiţiile arendei expuse mai sus se evidenţiază următoarele caractere juridice de bază ale contractului de arendă.

urmăreşte un folos, o contraprestaţie, în schimbul aceleia pe care o face, ori se obligă s-o facă, în favoarea celeilalte părţi: do ut des. Deci în schimbul folosinţei lucrului se foloseşte un preţ, care ca şi în vînzare, nu trebuie neapărat să fie determinat în contract. În economie de regulă, preţul este stabilit de către părţi, dar nimic nu poate împiedica părţile să apeleze şi la ajutorul unui terţ. După unii autori, preţul arendei nu poate fi stabilit decît în bani, alţii sunt de părere că preţul poate fi şi în produse. Preţul poate fi stabilit global sau fracţionat. El se calculează în raport cu durata folosinţei lucrului. C. Este un contract sinalgmatic (bilateral), adică contractul naşte obligaţii în sarcina ambelor părţi. Locatorul trebuie să pună la dispoziţia locatarului lucru şi să-l garanteze pe locatar de evicţiune şi vicii ascunse. Locatarul la rîndul său trebuie să folosească lucrul ca un bun personal, de familie şi să plătească preţul. Regulile aplicabile contractului sinalgmatic se aplică şi acestui contract, se va putea invoca excepţia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus). În caz de neexecutare a obligaţiilor se va putea cere rezoluţiunea judiciară. Deci, în baza contractului de arendă ca contract sinalgmatic, locatorul se obligă să asigure folosinţa vremelnica a lucrului închiriat, iar locatarul se obligă să plătească locatorului preţul lucrului arendat aşa cum au stabilit între ei. Stiinţa juridică-civilă română desemnează încă două caractere juridice ale contractului de locaţiune ce nu sunt străine contractelor de arendă reglementat de către legislaţia autohtonă. După Ana Manea Luca,7 Francisc Deak, Stanciu Cărpenaru,8 profesori în drept roman, alte calităţi suplimentare ale contractului sunt: este un contract translativ de folosinţă temporară asupra unui bun individual determinat. Contractul se încheie în calitate de locator de către persoanele fizice şi persoanele juridice, titulare ale unui drept real, capabile să-i confere locatarului dreptul de folosinţă asupra bunului ce formeaza obiectul contractului. Însă calitatea de locator o poate avea şi o altă persoană decît proprietarul bunului, deci nefiind
8

translativ de proprietate, partea care închiriază poate fi în calitate de proprietar: locatarul principal, unitatea îndreptăţită să administreze: este un contract de executare succesivă în timp. Elementul timpului este de esenţa contractului, iar preţul este calculat după durata folosirii şi timpul este luat în vedere, chiar dacă preţul s-a fixat în mod global. Durata contractului, în principiu se stabileşte liber, prin consimţămîntul părţilor, în limitele stabilite de către legislaţie, însă durata contractului nu poate fi perpetuă, adică veşnică. Totalitatea criteriilor de bază şi cele suplimentare, ca regulă generală determină esenţa contractului de arendă. În concluzie, prin contractul de arendă un bun respectiv ce aparţine altei persoane se pune la dispoziţie în folosinţă şi posesie sau posesie temporară, care dă posibilitatea arendaşului de a se ocupa de o activitate antreprenorială, adică de a produce bunuri materiale, de a primi un beneficiu sau pentru alte scopuri (satisfacerea cerinţelor materiale şi spirituale). Bunul transmis în arendă trebuie să fie determinat prin caracterele individuale şi neconsumabile, deoarece după expirarea termenului, bunurile arendate se întorc persoanei care dă în arendă. Prin legea Republicii Moldova cu privire la arendă adoptată pe 14.01.92. contractul de arendă capătă un nou conţinut şi însemnătate. Şi anume: • s-au lărgit categoriile de obiecte transmise în arendă (mijloace de producţie de bază cu unele mici excepţii); • s-a mărit termenul arendei, maximal 99 de ani; • a fost mărită lista subiectelor participante la relaţiile ce se nasc ca rezultat al arendei unui bun; • s-a lărgit sfera de aplicare a contractului de arendă; • în rezultatul arendării bunului, arendaşul în prezent capătă dreptul de folosire şi posesie asupra lui;
9

• astfel în perioada arendării arendaşul se consideră gospodar deplin al bunului dat; • drepturile patrimoniale ale chiriaşului se legalizează prin lege (art. 21 al. 1 şi art. 15 al. 2 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă); • spre deosibire de legea veche în vigoare, legea Republicii Moldova cu privire la arendă determină că arendaşul devine proprietar al rezultatelor muncii şi veniturilor obţinute astfel ce îi aparţin în întregime. 1.1. Izvoarele contractului de arendă.

Importanţa practică a contractului de arendă determină legiuitorul la o reglementare cît mai amplă a acestor relaţii . În concordanţă cu schimbările din societate au fost adoptate un şir de acte normative ce corespund mai real situaţiei politico-economice din republică. În baza reglementării concrete a relaţiilor ce apar în rezultatul arendării unui bun şi a raporturilor legate de obligaţiunile de arendă sînt reglementate în particular de 9 :
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova

la 29 iulie 1994, ce declară libertatea economică, patrimonială a cetaţeanului, ce permite desfăşurarea unei activităţi antreprenoriale sau a altei activităţi;10
2. Codul Civil al Republicii Moldova acordă douazeci şi şase articole (art. 278-

299) contractului de închiriere de bunuri. Însă în acest capitol normele ce le conţine contravin în mare măsură noii legislaţii cu privire la arendă, astfel ele se cer a fi înnoite sau o parte din ele excluse pîna la adoptarea unui Cod Civil Nou, deoarece valoarea juridică de reglementare a scăzut considerabil odată cu adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la arendă; 11
3. Codul Civil al Republicii Moldova (M.O.a R.M. nr. 82-86 din 22 iunie 2002) 12 10

4. Codul funciar al Republicii Moldova (M.O nr. 107 din 4 aprilie 2001).13 5. Legea Republicii Moldova cu privire la arendă nr. 861-12 adoptată la 14

ianuarie 1992, în vigoare de la 19 februarie 1992 (Monitor nr.1 din 30.01. 1992) cu modificările şi completările ulterioare; 14
6. Legea Republicii Moldova pentru interpretarea articolului 19 din Legea cu

privire la arendă, nr. 642-13 din 14.11.1995 (M.O. a R.M.nr. 70 din 14.12.95).15
7. Legea Republicii Moldova privind preţul normativ şi modul de vînzare-

cumpărare a pămîntului nr. 1308–13 din 15.17.1997 (M.O. a R. M. nr. 57-58 din 04.09.97).16
8. Legea Republicii Moldova cu privire la proprietatea publică a unităţilor

administrativ teritoriale nr. 523-14 din 16.07.99 (M.O. a R. M. nr.124-125 din 11.11.99).17
9. Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală nr 186-14

06.11.98 (M.O. a R. M. nr.14-15 din 12.02.99).18
10. Codul Funciar al Republicii Modova (M. O. nr. 107 din 04.04.2001)
19

11. .Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la adoptarea “listelor

întreprinderilor şi organizaţiilor de stat, precum şi a tipurilor de bunuri ale statului ale căror arendă nu se admite” nr. 1 din 06.01.1994(Monitor nr.1 din 30.01.1994 ); 20 12.Regulamentul întreprinderii de arendă şi Regulamentul antreprizei de arendă, adoptată prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 284 din 21 mai 1993 cu noile modificări (Monitor, nr. 5, 1993); 21
13. Regulamentul provizoriu cu privire la arenda terenurilor de vînătoare pentru

necesităţile gospodăriei cinegetice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republici Moldova nr. 769 din 13.08 1997 (M.O. a R.M.nr. 71 din 30.10.97); 22
14. Regulamentul provizoriu cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul

arendei patrimoniului de stat, aprobat prin ordinul Ministerului Economiei şi
11

Legislaţia respectivă nu prevede relaţii de muncă. a R. aprobat de Ministerul Economiei şi Reformelor nr.01.12. iar al treile proiect. a unui şir considerabil de alte acte normative.juridice la organizarea de producţie. care sunt repartizate doar în trei capitole. 32 din 12.09.116-118 din 14. principii după care se elaborează diferite legi cu caracter de subordonare. Pînă la etapa finală legea dată a fost prezentată de mai multe ori prin proiecte. Legea Republicii Moldova cu privire la arendă din 14 ianuarie 1992 s-a prezentat ca o noutate legislativă în această direcţie.12. care însă nu codifică contractul de arendă în sensul complet cerut. ce reies din relaţiile de arendă. În final se adoptă un document juridic civil. la finanţare. În proiectele adoptate pînă la primirea Legii Republicii Moldova cu privire la arendă. 148 din 24. 23 15.O.M.O. 12 . 5-6 din 21.2000) 24 Constituţia Republicii Moldova reprezintă legea fundamentală ce conţine idei generalizatoare. iar capitolele unu şi trei la părţile contractante. Se observă diferenţa extrem de mare dintre numărul articolelor conţinute în cele trei proiecte ale legii şi numărul 25 de articole ce se conţin în legea adoptată deja. primul proiect conţinea mai mult de 120 de articole. M. Regulamentul cu privire la modul de dare în arendă a patrimoniului de stat. a R. administrative. unele relaţii administrative ce apar în cadrul arendei. nr.nr.07.98 (M.Reformelor nr. De exemplu.in jurul la 96 de articole.2000 (M. al doilea proiectaproximativ 100 de articole. expuse în douăzeci şi cinci de articole . apărarea drepturilor lor. financiare. se reglementau toate formele organizatorico .98 şi Ministerului Finanţelor nr. că legea corespunzătoare este consacrată în întregime numai unui contract civil. referindu-se direct numai la contractul de arendă. care reglementează doar momentele esenţiale necesare pentru existenţa contractului. Ea stabileşte principiile referitoare la contractul de arendă.99). De aici reiese. 41 din 28. dintre care capitolul doi complet revine conţinutului contractului.

40 din Codul Funciar. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi din14 ianuarie 1992. reguli generale. Legea Republicii Moldova cu privire la privatizare din 3 decembrie 1992.27 1. pentru o soluţionare mai uşoară în caz de litigiu sau pentru a nu exista diferite neînţelegeri între părţi. relaţiile de arendă în diferite cazuri reies şi sunt desfăşurate de norme ce aparţin altor legi ale Republicii Moldova ca : 1. de 13 . şi cum am menţionat anterior în Legea cu privire la arendă nr.Poate că cel mai mare neajuns al acestei legi constă în faptul că majoritatea normelor se prezintă printr-un caracter dispozitiv. Atît Codul funciar. 3. 26 Un ultim act în acest domeniu care dă explicaţii privind aplicarea legislaţiei cu privire la arendă este Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la aplicarea unor prevederi ale legislaţiei în soluţionarea litigiilor izvorîte din raporturile de arendă din 22 aprilie 2002. 861 din 14 ianuarie 1992. de unele contracte civile ca. Din caracteristica supusă contractului de arendă în acest paragraf se poate de trecut la o delimitare superficială a contractului. Deoarece normele legii corespunzătoare poartă un caracter de dispoziţie. pe cînd la contract sunt necesare concretizarea tuturor amănuntelor şi detaliilor. direct părţile au posibilitatea să determine orice condiţii favorabile pentru o executare civilizată a contractului de arendă. Însă din alt punct de vedere se poate întîmpla ca această lege apare ca un lucru progresist. Sediul materiei 25 este cuprins în art. deoarece ea stabileşte momentele de bază. sunt generalizatoare. Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie 1991. cît şi alte reglementări stabilesc reguli speciale care vin să completeze celelalte aspecte ale regimului juridic al terenurilor. 2.2 Delimitarea contractului de arendă de alte contracte civile. iar în contract.

ca drept de creanţă asupra bunului. în cazul cînd plata s-a fixat sub forma altei prestaţii (de exemplu: cota parte din roada de fructe). Însă luînd orice contract civil. nu în virtutea arendei. contractul de cumpărare-vînzare. arenda rămîne tot arendă. se nasc drepturi de a folosi şi de a poseda. Prin aceasta contractul de arendă se deosebeşte de contractul de vînzare- 14 . La vînzare. Contractul de arendă se deosebeşte de alte contracte prin următorii indici: a) Arendaşul primeşte bunul doar în folosinţă temporară şi nu în proprietate. dar spre deosebire de aceasta. Contractul de folosire gratuită a bunurilor în ambele cazuri către persoanele ce primesc bunul spre folosirea temporară. arenda se poate spune că reprezintă o “vînzare” a folosinţei şi se deosebeşte de contractul de vînzare-cumpărare prin faptul că transmite numai dreptul de folosinţă . Pe cînd la cumpărare-vînzare cumpărătorul devine proprietarul lucrului vîndut din momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare prin simplul acord de voinţă. folosirea este vremelnică. locatorul fiind obligat să-i asigure numai folosinţa bunului nu şi dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunurilor căpătate. dar totuşi o deosebire. Chiar dacă bunul transmis în arendă este producător de alte bunuri. ci ca accesoriu al folosinţei. astfel cumpărătorul culege veniturile bunului ce face obiectul cumpărării în calitate de proprietar. Deşi. Obiectul ambelor contracte poate fi numai un bun individual determinat şi neconsumptibil. preţul se fixează în bani. locatorul dobîndeşte proprietatea bunurilor căpătate ca venit. putem găsi măcar o neînsemnată. Regulile arendei sunt aplicate şi în cazul în care folosinţa unui bun se transmite în schimbul folosinţei unui alt bun. pe cînd locatorul le culege nu în virtutea locaţiunii ci ca accesoriu al folosinţei bunului.exemplu. iar nu un drept real. Deosebirea cea mai importantă este că în cazul arendei care poartă un caracter de compensare. pe cînd contractul de schimb are un caracter gratuit.

conform căruia bunul individual determinat deasemenea se pune în dispoziţie temporară. care nu se consumă în procesul folosirii lor. în urma căruia cumpărătorul devine proprietarul bunului sau obţine dreptul de conducere operativă.). contractul de arendă. se deosebeşte de contractul de împrumut. dar fără recompensă. instrumente muzicale. el este obligat să restituie bunul locatarului în stare perfectă. utilaje. conform căruia averea se transmite în proprietate debitorului şi el este dator să restituie creditorului aceeaşi cantitate de acelaşi fel. în forma cerută pentru cazurile respective cu privire la toate punctele esenţiale ale lui”. Prin încheierea contractului se subînţelege realizarea acordului de voinţă al părţilor asupra clauzelor contractuale. Acest acord se realizează deplină concordanţă şi sub toate aspectele a unei oferte de a contracta cu acceptarea acestei oferte. Toate aceste momente generale sunt caracteristice şi la încheierea contractului de arendă . cînd părţile au căzut de acord. Prin acest fapt. în particular. obiecte de uz casnic s.cumpărare. neconsumabile (încăperi nelocuibile. maşini agricole. 15 . b) Din faptul că bunul arendat urmează a fi restituit rezultă că obiecte ale contractului de arendă pot fi doar obiectele individual determinate. la expirarea termenului contractului de arendă sau în cazul rezilierii lui înainte de termen. Deoarece arendaşul foloseşte bunul doar temporar. Modificarea şi rezilierea lui.29 Aliniatul 1 al articolului 157 al Codului Civil al Republicii Moldova ne vorbeşte despre acordul de voinţă “contractul se consideră încheiat. c) Caracterul oneros de arendă se deosebeşte de cel al folosirii gratuite a averii. 28 1.a.3 Modul şi ordinea de încheiere a contractului de arendă.

iar în caz de necesitate. în scopul desfăşurării în comun a activităţii de antreprenoriat.Legislaţia Republicii Moldova ce reglementează relaţiile de arendă nu stabileşte o procedură specială privind modul de încheiere a contractului de arendă cu excepţia cazului de arendare a unei întreprinderi ca un complex de producţie. care trebuie să-l examineze în termen de 15 zile. elaborat de către locator. În această privinţă. din ziua primirii proiectului şi să comunice în scris decizia sa. aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 21 mai 1993 stabileşte că întreprinderea de arendă este o întreprindere înfiinţată de membrii colectivului de muncă al întreprinderii de stat (municipale) sau al unităţii ei structurale (subdiviziuni) ce se organizează. în baza statului şi contractului de arendă a bunurilor statului (sau municipale) definite ca ansamblu patrimonial unic. De aici. sau ei prezintă în termen de 15 zile acordul sau refuzul în formă scrisă la propunerea locatorului. documentele constitutive ale întreprinderii de arendă este statul şi contractul de arendă. Reprezentanţii colectivului de muncă aleşi de către adunarea generală elaborează proiectul contractului de arendă. ultimul se încheie între locator şi reprezentanţii fondatorilor. Totul se începe de la acordarea locatorului a demersului adunării generale al membrilor colectivului de muncă privind constituirea întreprinderii de arendă (ofertă) sau acceptarea. în cazul cînd locatarul vine cu o propunere. Iar în baza contractului de arendă se admite ordinul de reorganizare a întreprinderii de stat (municipale). sub o firmă comună. cu privire la fondarea întreprinderii de arendă. Proiectul contractului de arendă al reprezentanţilor colectivului de muncă se prezintă locatorului.modificările şi completările la proiectul contractului de arendă. Reprezentanţii colectivului de muncă sau locatorul sunt obligaţi să le asigure membrilor colectivului de muncă posibilitatea de a lua cunoştinţă cu proiectul contractului de arendă cu cel puţin 20 de zile pînă la 16 . de exemplu. regulamentul întreprinderii de arendă. cînd propunerea revine din partea locatorului. împuterniciţi să încheie contractul dat. acesta trebuie să elaboreze proiectul contractului de arendă şi să-l prezinte reprezentanţilor colectivului de muncă .

Concomitent cu încheierea contractului de arendă apare posibilitatea şi necesitatea executării contractului. Legislaţia în vigoare cu privire la arendă nu stabileşte termenul pentru acceptarea propunerii. de asemenea să fie indicat termenul de răspuns. 15 a Legii Republicii Moldova cu privire la arendă “arendaşul în conformitate cu contractul desfăşoară independent activitatea economică şi dispune de producţia şi venitul obţinut”.convocarea adunării constitutive. Legislaţia în vigoare stabileşte unele particularităţi în legatură cu condiţiile contractului în dependenţă de tipul arendei. Iniţiatorul încheie contractul în baza regulilor generale stabilite de către legislaţia civilă. de a transmite şi rezolva litigiul organelor respective.Autonomia financiară. Din legislaţie reiese că contractul de arendă poate fi încheiat din iniţiativa oricărei părţi. Se delimitează trei principii de bază ale executării: . Deoarece condiţia de bază a procesului de încheiere a contractului este consimţămîntul ambelor părţi. 160 Codul Civil al Republicii Moldova). Toate aceste principii reies din art. la fel reiese şi din p. .Autonomia în ceea ce priveşte organizarea procesului de producţie şi repartizarea venitului. în lipsa acesteia. întocmeşte proiectul contractului şi ca o ofertă îl prezintă parţii opuse. totuşi nu apar consecinţe pentru cercetarea litigiului şi obligaţia unei părţi de a încheia contractul în condiţiile propuse de partea opusă şi care pe dînsul nu-l satisfac. . care şi adoptă proiectul contractului de arendă în procesul arendării unei întreprinderi de stat de către colectivul de muncă. 36 al Regulamentului întreprinderii de arendă: “întreprinderea de arendă îşi organizează şi 17 .Autogestiunea deplină. de aceea în cazul încheierii contractului pot fi întrebuinţate regulile generale privind această materie (art159. Totalitatea de litigii ce se nasc în perioada de încheiere a contractului pot fi rezolvate pe cale judiciară. În ofertă este necesar să se conţină toate condiţiile esenţiale ale contractului.

p. 2 al regulamentului întreprinderii de arendă). legislaţia stabileste că arendaşul are obligaţia de a aplica.desfăşoară activitatea sa pe baza principiilor gestiunii economice şi a autonomiei judiciare depline”. De aici reiese. de a întrebuinţa conform destinaţiei şi contractului bunurile arendate. să extindă sau să reutilizeze obiectele arendei. nu se admite chiar şi din partea proprietarului bunului. forma şi sistemele de remunerare. el este obligat nu numai să organizeze. Este autonomă în a dispune de veniturile obţinute potrivit condiţiilor stipulate în statutul şi contractul de arendă (p. Fiind de sine stătător în procesul de producţie.dacă acest lucru este prevăzut de contract. În procesul de producţie el este independent şi autonom. În cazul arendării întreprinderii şi fondării întreprinderii de arendă în conformitate cu regulamentul corespunzător. însă el ţine cont de obligaţiunile pe care şi le-a asumat conform contractului antreprizei de arendă. că în condiţiile contractului general arendaşul este obligat să asigure procesul. organizaţiei. să realizeze pe deplin contractul şi să achite plata. ce rezultă din calitatea de membru al unităţii date. instituţiei. 37 întreprinderea de arendă este în drept să construiască. deoarece acest tip de arendă ne apare ca o formă de organizare a raporturilor de drept în interiorul unităţii economice (al întreprinderii. să controleze procesul de producţie. să plaseze investiţii capitale suplimentare în aceste scopuri cu o singură condiţie. gospodăriei). ci şi să conducă cu acest proces. adică el se supune disciplinei şi regulilor 18 . în conformitate cu aliniatul 2 al articolului 15 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă. astfel apare momentul întreţinerii relaţiilor de muncă. stabileşte modul.30 Din aceste principii reiese că arendaşul duce riscul personal referitor la producerea producţiei (duce riscul lucrărilor respective şi riscul consecinţelor) cu unele excepţii referitoare la antrepriza de arendă. Pe cînd în relaţiile antreprizei de arendă ne apar condiţii specifice: arendaşul de sine stătător îşi elaborează programele de producţie. 40 al. deci amestecul şi folosirea bunului arendat.

de cele mai dese ori astfel de modificări au loc în baza condiţiilor prevăzute de legislaţie.respective de muncă.4 p. deservirea tehnică.materială. 11 al regulamentului antreprizei de arendă evidenţiază că drept o obligaţie a locatorului ne apare asigurarea accesului reprezentanţilor colectivului de muncă la informaţia privind activitatea întreprinderii date şi bunurile necesare pentru elaborarea proiectului contractului de arendă sau pentru modificarea şi completarea acestuia. El duce evidenţa primară a activităţii sale economice. dacă s-au schimbat preţurile. servicii). transport. 19 . Un moment deosebit ce permite părţilor de a încheia un contract celui precedent. modificarea se produce la încheierea contractului. formele de evidenţă a cheltuielilor materiale şi de servicii şi de alt gen ale activităţii antreprizei de arendă (al. De exemplu. O particularitate constă că locatorul (unitatea economică) aprobă preţurile şi tarifele de achitare în interiorul întreprinderii pentru producţie (lucrări. numai cu condiţia că această obligaţie va fi prevăzută de contract. Tot locatorul asigură aprovizionarea tehnico. al. 1 p. tehnologică. care va conţine mai puţine neajunsuri. în cazul dacă condiţiile stipulate în contract privind folosirea bunului s-au înrăutăţit esenţial şi bunurile nu pot fi folosite după destinaţie cu condiţia de bază ca întreprinderea să aibă loc în virtutea unor circumstanţe neimputabile arendaşului sau în cazul.14 al Regulamentului antreprizei de arendă). 14 al sus-numitului regulament). 1 p. că de regulă generală. În asemenea caz asigurarea producţiei poate fi executată de asemenea de către locator. Articolul 9 aliniatul 5 al Legii Republicii Moldova cu pivire la arendă permite modificarea contractului privind plata de arendă. este fenomenul modificării. în stadiile de propunere (ofertă) şi accept. acordarea serviciilor de transportare a producţiei). Se consideră. combustibil. informaţională şi juridică a arendaşului (al. În acest sens legislaţia favorizează anumite condiţii. Însă modificarea clauzelor contractului se poate efectua în cadrul executării acestuia. adică este asigurat cu toate cele necesare pentru desfăsurarea activităţii economice (materie primă.

c) În caz de distrugere. adică are loc ca rezultat reorganizarea întreprinderilor de arendă (din cele aproximativ 800 existente). 6 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă). Modificarea poate avea loc în cazurile stabilite de lege sau de contract. 2. forma sa organizatorico-juridică. Iniţiativa modificării contractului poate să vină din partea oricărei părţi. Rezilierea poate avea loc din iniţiativa oricărei părţi două momente de bază: a) Temeiuri generale.tarifele. însă în prezent în locul ei ne apare procesul de privatizare. Ca înscris. Aliniatul 1 al articolului 16 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă determină cazuri concrete cînd se îndeplineşte primul moment al reziliere: a) Expirarea termenului. În timpul de faţă ele îşi schimbă forma de proprietate.iniţiativa din partea oricărei părţi. În acest articol ca temei ne este arătată răscumpărarea. 3 al art. Deoarece în lege nu sunt astfel de temeiuri cu excepţia unor momente. Regulile generale privind modificarea clauzelor contractului de arendă sunt stabilite de art. modificarea prezintă forma unui proces verbal sau altă formă. Aliniatul 3 al aceluiaşi articol stipulează un contract şi determină că reorganizarea unităţii economice care dă în arendă ne serveşte drept temei pentru modificarea clauzelor contractului şi rezilierea lui. cît şi a locatarului. d) În caz de lichidare a agentului economic. aceste temeiuri trebuie direct stipulate în contract. astfel încetînd de a 20 numai în cazurile prevăzute de lege sau contract. 3. b) Temeiuri de reziliere. 16 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă: 1. Legislaţia în vigoare privitor la reziliere stabileşte . preţurile sau normele de amortizare (al. b) Deteriorarea bunului arendat.atît din iniţiativa locatorului. Prin acord comun al părţilor.

Organul de judecată va aprecia dacă durata folosirii după expirarea termenului va putea conduce la concluzia dacă există sau nu o rearendare tacită. Un moment este posibil ca după expirarea termenului prevăzut de părţi prin proiect arenda să continuie. Aproape în toate cazurile membrii întreprinderii de arendă privilegiat. fără a fi necesăra o înştiinţare prealabilă. care sunt consecinţele expirării termenului privind îmbunătăţirile bunurilor arendate. Părţile vor conveni ca locatorul să restituie bunul înainte de expirarea termenului.mai exista ca întreprinderi de arendă. Totul depinde de faptul cărei categorii de obiecte privatizate se atribuie întreprinderea dată. Totuşi la încheierea din nou a contractului. Dacă întreprinderea se referă la lista 40-60. 13 al. Astfel toate îmbunătăţirile pot fi efectuate cu consimţămîntul locatorului cît şi în lipsa acestui consimţămînt. iar contractul de arendă să fie încheiat pe o perioadă determinată. lucrătorii devin astfel coproprietari. iar 60% . De expirarea termenului legislaţia leagă cîteva momente necesare pentru a fi cunoscute de către ambele părţi contractante (art. atunci 40% din acţiuni revin colectivului.31 Volumul acţiunilor care aparţin colectivului dat poate fi diferit: de la 20% pînă la 100%. la împlinirea termenului contractul încetează pe drept. Este însă absolut necesar ca locatorul să aibă intenţia de a folosi bunul. dacă locatorul are nevoie de el. 3-7 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă). Cînd arenda se încheie pentru un anumit termen determinat. deci în contract părţile nu au stipulat expres această prelungire. la împlinirea termenului tacita rearendare nu va fi posibilă.statului. 295). însă sunt şi momente noi. părţile vor putea stipula clauza ei. locatarul folosindu-se mai departe de bun. fără a fi împiedicat de către locator. În continuare locatorul şi locatarul vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii pe care le-au avut în contractul iniţial. Reieşind din aceste momente au loc consecinţele 21 procură acţiunile într-un mod . În acest caz se consideră că arenda a fost reînoită în mod tăcut. Deci. Legislaţia nouă în principiu a repetat normele Codului Civil al Republicii Moldova (art.

respective. 32 în aplicare de la 1 iulie 1965 cu modificări şi completări ulterioare. 2. Toate îmbunătăţirile ce s-au efectuat cu consimţămîntul locatorului pot avea următoarele urmări: locatarul are dreptul să ceară restituirea cheltuielilor făcute în acest scop sau să rămînă în proprietatea lor. iar locatarul este obligat să le demoleze din cont propriu sau să restituie cheltuielile legate de demolare. 292. Art. În caz de litigii referitor la modificarea sau rezilierea contractului de arendă. De exemplu. Care sunt totuşi temeiurile în baza cărora are loc rezilierea anticipată contractului de arendă a la cererea persoanei care-i dă în arendă sau la cererea arendaşului? În legislaţia nouă privind arenda s-au mărit numărul acestor cazuri în comparaţie cu ceea ce prevedeau art. împarte toate bunurile arendate în două grupe: 1. care mai depind şi de faptul dacă aceste îmbunătăţiri pot fi separate fără deteriorarea bunului. în cazul cînd aceste bunuri pot fi separate fără a produce pagubă bunului arendat şi dacă locatorul nu este de acord să compenseze costul lor. În contract pot fi stabilite condiţii. 22 . toate îmbunătăţirile săvîrşite cu învoirea locatorului devin proprietate şi nu pot fi compensate. iar cealaltă parte se opune modificării sau rezilierii. atunci ele pot fi luate de către locatar. De exemplu. ele sunt soluţionate de organele judecătoreşti. Alte bunuri. 293 ale Codului Civil al Republicii Moldova.Clădiri şi instalaţii. deoarece acele îmbunătăţiri ce nu pot avea loc fără deteriorarea bunului devin proprietate a celui ce dă în arendă şi ultimul nu este obligat să le compenseze. pe cînd îmbunătăţirile efectuate fără consimţămîntul locatorului au consecinţe negative pentru locatar. Legea Republcii Moldova cu privire la arendă (art. Această regulă are caracter dispozitiv. apoi după rezilierea contractului proprietarul clădirii poate cere demolarea. 13) introduce unele momente noi. Dacă obiectele arendei sunt loturi de pămînt pe care au fost construite unele clădiri fără consimţămîntul locatorului . Acest lucru are loc în cazul cînd iniţiator este o parte.

al Legii Republicii Moldova de arendă. - Nu a folosit la timp termenul destinat producţiei agricole şi timp de doi ani terenul destinat productiei neagricole. Acest articol admite alte temeiuri.Păstrează şi foloseşte bunurile arendate în necorespundere cu contractul sau destinaţia bunurilor.Persoana care dă în arendă nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale privind responsabilitatea integrală şi repararea bunurilor arendate asigurarea tehnico. persoana care dă în arendă poate să ceară rezilierea anticipată a contractului. .17 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă stabileşte că. . reînzestrarea tehnică a producţiei şi alte asemenea. deci ele sunt categoric stabilite de lege. .Dă în subarendă fără consimţămîntul proprietarului bunurile primite conform contractului. .Nu achită arenda pe parcursul a trei luni din ziua expirării termenului de plată. Articolul 18. .materială. 23 cu privire la arendă stabileşte temeiurile asupra cărora arendaşul poate să ceară rezilierea anticipată a contractului . vor fi într-o stare inutilizabilă.Bunurile arendate în virtutea unor circumstanţe pentru care arendaşul nu poartă răspundere.Nu îndeplineşte obligaţiile contractuale de restabilire integrală şi de separare a bunurilor arendate. Temeiuri de ordin general: . . dacă contractul nu prevede altfel.Nu ea masuri de reproducere a resurselor materiale.Foloseşte raţional bunurile arendate sau mijloace care duc la înrăutăţirea pamîntului şi a altor resurse naturale. . Aceste temeiuri sunt de două categorii: 1.Înrăutăţeşte intenţionat sau din neatenţie starea bunurilor arendate. dacă arendaşul: . care nu au proprietatea de a se restabili.

el este obligat să plăteasca aceste înrăutăţiri. culpa este considerată a locatarului.În caz cînd există o pedeapsă privativă de libertate sau altă pedeapsă care exclude posibilitatea executării obligaţiilor contractuale de mai departe. Articolul 19 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă admite posibilitatea ca arendaşul să repare pagubele pricinuite locatorului dacă nu va dovedi că înrăutăţirea bunului a avut loc din vina sa. luîndu-se în consideraţie uzura normală sau starea prevăzută în contract. desigur în starea în care l-a primit. În acest caz referitor la pagube. 24 .Arendaşul a devenit invalid. adică culpa se prezumează (prezumţia vinovăţiei) a locatarului şi a membrilor familiei lui sau a subarendaşului. Procesul de reziliere produce un şir de consecinţe. 2. • De ordin personal. Consecinţele de ordin personal. • Îmbunătăţirile făcute fără consimţămîntul locatorului şi care pot fi separate trebuie transmise acestuia. Acest lucru înseamnă că lipsa vine în cauzarea daunei trebuie să fie dovedită de însăşi locatarul ( arendaşul). Consecinţele de ordin general sunt: • În primul rînd bunul trebuie restituit persoanei care dă în arendă.- Persoana care dă în arendă bunuri nu le-a transmis la timp arendaşului. Temeiuri de ordin personal: . • Dacă este înrăutăţită starea bunului din cauza arendaşului sau a membrilor familiei lui.Dacă el este declarat incapabil. . . legislaţia delimitîndu-le în două grupe: • De ordin general (sau patrimonial).

9 al Republicii Moldova cu privire la arendă: în caz de reziliere a contractului cu un cetăţean dreptul prioritar la încheierea unui nou contract îl are membrul familiei arendaşului. care locuieşte sau lucrează împrena cu el. Prioritate unuia din aceste cazuri legea nu stabileşte. are vîrsta de 16 ani şi corespunde ambelor sau uneia din cerinţe: sau locuieşte. lucrează cu arendaşul. 7. pregătirea profesionăla şi alte calitaţi). În acest caz persoana care dă în arendă nu este în drept să refuze încheierea unui contract cu un membru al familiei cu excepţia cazurilor cînd încheierea contractului a fost stipulată de calităţile profesionale ale arendaşului decedat.32 25 . Totalitatea de litigii care se nasc în cazul reînoirii sau încheierii unui contract nou s-ar isca între membrii familiei arendaşului la dreptul prioritar sunt rezolvate de instanţa judecătorească.• Include prevederile articolului 16 alin. 8. În acest caz instanţa reiese din posibilităţile reale ale arendaşului succesor (capacitatea de muncă. dacă acest membru doreşte să fie arendaş. Din aceasta dispoziţie legală reiese că membrul respectiv al familiei este apt de muncă. În cazul decesului arendaşului astfel de drepturi le au şi membrii familiei lui sau unul din ei care a locuit sau a lucrat împreună cu el.

1 Subiectele. 284 “cu privire la aprobarea regulamentului întreprinderii de arendă şi a regulamentului antreprizei de arendă” din 21 mai 1993 folosesc noţiunile de locator şi locatar. Din art. În calitate de locator conform articolului 3 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă participă personele fizice şi persoanle juridice din Republica Moldova (persoane fizice şi persoane juridice care sunt înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova). 284 din 21 mai 1993. Pentru ca toţi aceşti subiecţi să se prezinte în calitate de locatori este necesar să aibă capacitate de exerciţiu generală sau specială. însă legea nu indică în calitate de locatori.arendaş. Deci. 2 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă numeşte prima parte ca persoană care dă în arendă. Art. 3 reiese că în această calitate pot activa şi întreprinderi mixte. Elementele şi conţinutul contractului de arendă.înscrisul. cetăţenii străini şi organizaţii cu titlu de persoane juridice străine. La baza apariţiei acestor raporturi stă contractul: “documentul de bază care reglementează relaţiile dintre persoana care dă în arendă şi arendaş” (art.Capitolul 2. În contractul de arendă totalitatea de relaţii ce apar în cadrul arendei sunt reglementate de către normele dreptului civil. forma materializată . În această direcţie o descifrare amplă se indică în punctul trei al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. să fie proprietar ai bunului transmis în arendă sau să beneficieze de dreptul de administrare economică. unde se stabileşte că la 26 . 2. 7 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă). se semnează de către două părţi contractante. obiectul şi sfera de aplicare a contractului de arendă. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. iar cealalta parte . persoanele fără cetăţenie. 278 al Codului Civil al Republicii Moldova.33 Art. care sunt evidenţiate clar în formulările arendei expuse în legislaţie.

întotdeauna delimitează clar în contract lucrul transmisibil în folosirea vremelinică. Părţile contractului de arendă. Separate în categoria acestor organe intră Ministerul Privatizării şi administrării proprietaţii de Stat. Locatorul transmite bunul în folosinţă şi posesiune temporară părţii numită locatar (arendaş). Departamentele de Stat şi alte organe ale conduceii de stat. Numarul subiecţilor ce pot apărea în calitate de locatari. organizaţiile şi uniunile internaţionale. adică bunurile materiale în 27 . în subordonarea cărora se află întreprinderile respective. pot fi în calitate de locatar şi apatrizii.arendarea bunurilor întreprinderii de stat (municipale) din Republica Moldova drept locatori sunt consideraţi: 1. Pe lîngă persoanele fizice şi persoanele juridice din Republica Moldova. în subordonarea căreia se află întreprinderea respectivă.la arendarea bunurilor întreprinderii municipale. Organul autoadministrării locale. 2.persoana care dobîndeşte folosinţa bunului (individual determinat şi neconsumptibil) în baza contractului de arendă plătind chiria (arenda).la arendarea bunurilor întreprinderii de stat. Conducătorul întreprinderii care coordonează în mod obligatoriu contractul de arendă cu organul ierarhic superior.la arendarea bunurilor unităţii structurate a întreprinderii de stat (municipale) ca ansamblu patrimonial unic. statul străin ca unitate integră. subiecţii ce nu apar în calitate de locatari sunt reglementaţi în articolul 4 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă. Ministerele. locatorul şi locatarul. Relativ. însă el are împuterniciri speciale şi participă în procesul de privatizare a proprietăţii care în trecut se da în chirie. Direct acest organ nu ne apare în calitate de locator. întreprinderi şi organizaţii mixte. în comparaţie cu numărul persoanelor ce dau în arendă este considerabil mai larg. 3. cetăţenii străini şi persoanele juridice străine. În toate aceste cazuri ca proprietar apare statul ce determină organele enumerate cu asemenea drept.

afectat de modalităţi (proprietate rezolubilă. poate transmite arendaşului două atribute. că tutorele. deoarece “ubi lex nou distinguit. deoarece proprietarul dispunînd de toate cele trei atribute în persoana sa. chiriaş. depozitar. părinţii unui copil minor.) este foarte larg şi evident. corporale sau incorporale ( de exemplu. Consider corectă opinia. în primul rînd. 35 Persoanele nominalizate încheie contractele din numele celor pe care-i reprezintă. dreptul de proprietate industrială). prin ipoteză este proprietar sau uzufructuar. conform căreia în noţiunea de prorietar trebuie de inclus şi titularii dreptului de prioritate. curatorul. folosinţa şi dispoziţia. prezente şi viitoare (în lucrul viitor poate forma obiectul contractului cu excepţia bunurilor dintr-o moştenire nedeschisă).privinţa cărora sunt stabilite raporturile respective. proprietate comună). proprietatea anulabilă. Acest lucru e normal. şi anume posesia şi folosinţa. O ultimă specificare în acest domeniu este o categorie de persoane ce beneficiază de dreptul de a da în arendă terenuri cu destinaţie agricolă. etc. Aceste bunuri sunt bunuri neconsumabile şi determinate prin caractere individuale (nefungibile) după natura lor sau dupa voinţa părţilor. fiind reprezentanţi. respectiv – posesiunea. 911 menţionează. nec nos distinguere debemus ” 34 Un alt moment necesar de menţionat. nu pot fi părţi în contractul de arendare. Dacă am trata unele aspecte privind statutul juridic al arendatorului în cadrul contractului de arendă este necesar de menţionat următoarele momente esenţiale: CC al RM din 2002 în art. dar în toate cazurile cu condiţia să nu se distrugă sau să nu se consume total (sau parţial) prin folosinţa conform destinaţiei stabilite prin acordul părţilor. creditor gajist. însă nici de cum nu apar în calitate de posesori legali ca parte în cadrul contractului de arendă. această calitate avînd-o cel reprezentat de ei care. 28 . sînt posesorii legali (uzufrctuar. ce se găsesc în circuitul civil (mobile sau imobile. nu toţi au dreptul de a da în arendă terenuri agricole. proprietarul ca persoană ce poate da în arendă.

instrumente. ce nu pot fi date în arendă. instalaţii. organizaţii. întreprinderi. (4) al Legii privind întreprinderea de stat nr. 29 . Legislaţia stabileşte tipurile (grupurile) de întreprinderi şi organizaţii. Legea poate determina anumite grupe de întreprinderi. 3 p. clădiri. în baza alin. le prevede acest drept sau care sunt împuterniciţi de către proprietari.36 Astfel.Suntem de părerea că pot da în arendă terenuri agricole posesorii legali cărora legea. Banca Naţională a Moldovei.nr.2 Obiectul şi sfera de aplicare a contractului Obiecte ale contractului de arendă sunt indicate direct în lege. felurile de bunuri ale statului a caror arendă nu se admite. organizaţii de stat arendarea caror este interzisă sau tipuri de bunuri ale statului. stabilită expres de către legislaţie se fac excepţii. alte valorii materiale”. 1 din 6 ianuarie 1994 s-a determinat concret lista întreprinderilor şi organizaţiilor de stat a căror arendă nu se admite: 1. 2. expres. precum şi a tipurilor de bunuri ale statului a căror arendă nu se permite” nr. 22 din 12 iulie 2000 38 2. art. Rezervaţiile naturale de stat. aprobat prin Ordinul Ministerului Economiei şi Reformelor al RM cu privire la modul de dare în arendă a patrimoniului de stat. 2 art. inventar. utilaje. 146 din 16 iunie 1994 37 ne spune că întreprinderea nu poate fără autorizaţia fondatorului să dea în arendă proprietatea transmisă ei în gestiunea operativă. Acelaşi caz este şi în punctul 9 al Regulamentului cu privire la modul de dare în arendă a patrimoniului de stat. Deci. Din Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la aprobarea “listelor întreprinderilor şi organizaţiilor de stat. 5 al Republicii Moldova cu privire la arendă se pot da în arendă: “pamîntul şi alte resurse naturale. Însă din regula generală.

9. emisia hîrtiilor de valoare şi timbrelor poştale. Laboratoarele veterinare. 2. Material de arhivă. 5. Utilajul (echipamentul) pentru controlul de stat medico-sanitar asupra procesului tehnologic şi al calităţii produselor alimentare şi a produselor industriale. 10. 11. 10. Radioteleviziunea Naţională a Republicii Moldova. Utilajul (echipamentul) atomic. echipamentul militar. 12. 7. 7. 4. 8. 8. De asemenea prin acest decret se determină şi tipurile de bunuri ale statului ce nu pot fi date în arendă: 1. Tehnica militară şi armamentul. 4. Camera Naţională a Curţii Republicii Moldova.Utilajul radiologic.Întreprinderile de alimentare cu apă şi reţelele termice ale gospodariei comunale. Complexe de radiolocaţie. Utilajul (echipamentul) pentru emisia banilor şi baterea monedelor. Laboratorul specializat pentru combaterea bolilor deosebit de periculoase. Utilajul (echipamentul) pentru fabricarea substanţelor narcotice cu efecte puternice şi toxice. Secţia comunicaţiilor speciale pe lîngă Centrul de transportare a poştei. 9. 3. Utilajul centralei electrice raionale de stat din Republica Moldova şi a centralei electrice cu termoficare. Staţiile veterinare pentru combaterea bolilor de animale. 30 . 6. Întreprinderile din sistemul organelor Afacerilor Interne.Utilajul radioentgenologic.Utilajul special pentru transfuzia sîngelui.3. 5. care ţin de competenţa organelor de stat ale arhivelor. Mijloace militarizate cu acţiuni antigrindină. 6.

de aici mărirea cuantumului obiectelor ce pot fi transmise în arendă”. dispozitivelor de explozii şi pirotehnice. Contractele de arendă se încheie indiferent de tipul de proprietate existent în cazul concret. fie privat. Contractul de arendă a 19 hectare de pămînt. în întreprinderi şi instituţii de stat. O data cu adoptarea regulamentului de arendă şi a regulamentului antreprizei de arendă au apărut posibilităţi largi de a desfăşura orice gen de activitate în toate ramurile economiei naţionale. etc. Noile tendinţe ale societăţii. însă din cauza neexperienţei din partea părţilor în asemenea pobleme.39 Astfel de arende se intîlneşte atît în industrie. ca reprezentant din partea colhozului. majoritatea contractelor sunt slab prezentate în privinţa clauzelor ce le conţin. prevedea înafară de obligaţiunile cu privire la pamînt ale arendaşului de a creşte producţie concretă: fasole. Să luăm ca exemplu.13. muniţii. Tipurile şi 31 . sportive. colectiv (inclusiv colhoznică) sau de stat.Utilajul (echipamentul) pentru fabricarea diferitor tipuri de armament. S-a încheiat un contract de arendă între preşedintele unui colhoz. ce apare ca arendaş. calibru redus. care la rîndul său apare în calitatea persoanei care dă în arendă şi un cetăţean. pe cînd persoana care dă în arendă la rîndul său şi-a asumat obligaţia de a primi producţia (de exemplu în luna octombrie) şi a o plati. morcov. 15. dispozitive de explozii. Astfel de contracte pîna în prezent s-au încheiat o mulţime. a societaţii pe acţiuni. indiferent de forma organizatorica a tipului de proprietate: individuală. schimbările esenţiale din economie au adus la lărgirea considerabilă a sferei de aplicare a contractului de arendă. 14. mai ales în industria grea.. cartofi etc. familială. arendarea în sfera agrară. Arme de foc (de tip militar. cît şi în agricultură. a societăţilor economice.Utilajul special pentru operaţii de inimă. adică ca parte componentă a mecanismului economiei ne apare procesul legat de relaţiile corespunzătoare. pentru industrie). pentru vînatoare cu alice. arme albe. substante explozive. municipale. În acest sens multe colective de muncă iau hotărîrea de a trece la arendă ca o forma organizaţională de producţie.

formele de proprietate sunt enumerate în art. 7 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă. în cadrul căruia are loc apariţia. Înregistrarea nu individualizează terenul. Înregistrarea consolidează dreptul doar probatoriu. 40 2. Dacă se închiriează un bun cu personalul de deservire (de exemplu. apoi stingerea drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contract. contractul este mixt. acesta fiind nedeterminat. contractul de arendă poate fi încheiat numai în formă scrisă. Termenul în legislaţia veche. art. Acest articol însă contravine condiţiilor prevăzute de către legislaţia nouă. decît în condiţiile legii speciale bunurile care sunt supuse unui regim special de circulaţie. Articolul 7 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă stabileşte: “… el se încheie în scris pe un termen anumit. dar nu mai mare de 99 de ani”. 280 al Codului Civil al Republicii Moldova. Nu pot face obiect a unui contract de arendă. De obicei. Este necesară şi înregistrarea dreptului de proprietate deorece conform unei opinii. 2 şi 3 ale legii Republicii Moldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie 1991. dreptul de proprietate se naşte treptat şi se conturează la momentul punerii în posesie a unui teren determinat. neavînd efecte constitutive ci declarative pînă în momentul punerii în posesie. autovehicolul cu şofer). De regulă termenul depinde de obiectul supus arendei. care indică trei termene: unul. cinci şi zece ani. Evident. Respectiv nu poate fi încheiat un contract de arendă. arenda în privinta bunului şi o prestaţie de serviciu în privinţa personalului de deservire. Alte elemente esenţiale ale contractului de arendă le constituie forma şi termenul contractului.41 În contractul de arendă termenul se explică ca durata folosinţei lucrului. este prevazut în art. Prin termen se stabileşte un interval de timp.3 Termenul şi forma contractului de arendă. în atare cazuri. deoarece nu există drept de proprietate. Deci. 32 . arenda nu poate avea ca obiect o persoană.

el poate fi predat înainte de termen. 7 ani. astfel fiecare din părţi pune capăt contractului atunci cînd crede de cuviinţă. în rezultat uzarea este maximă. Această situaţie reiese din interesele diametral opuse ale părţilor. că în contract termenul trebuie stabilit categoric. cu scopul de a avea un profit permanent şi îndelungat pentru înfăptuirea înbunătăţirilor care ar mări eficacitatea bunului arendat. În cazul cînd se mai doreşte folosirea de mai departe a lucrului închiriat. 5.281 al Codului Civil al Republicii Moldova prevede încheierea contractului fără a se arăta termenul. pe un termen nu mai mare decît cel prevăzut de către legislaţie-maxim 99 de ani. fie în zile sau luni. Art. 33 . Locatarul însă este cointeresat în primul rînd de a nu da posibilitatea ca averea personală să se afle timp îndelungat în mîinele altor persoane. pe cînd conform legislaţiei noi reiese. practica republicii în această chestiune dovedeşte că în cele mai multe cazuri contractul se incheie pe 1. interes de a arenda bunul pe un termen mai mare. adică pe care el se consideră încheiat pe o perioada nedeterminată. mai rar pe 10 ani. Dacă arenda se încheie pe părţi. deoarece în acest caz locatarul este cointeresat ca în perioada maxim limitată să foloseasca acest bun pentru a primi un venit mai mare. legislaţia orenteaza părţile la relaţii îndelungate. acest termen se calculeaza fie în ore (aşa se închiriază şezlongurile de plajă sau bărcile pe lacuri ). astfel de la maximum 10 ani s-a ajuns la maximum de 99 ani. desigur cu restituirea sumei plătite în plus.termenul contractului de închiriere a obiectelor destinate satisfacerii cerinţelor curente ale cetăţenilor este un an. astfel nu se admite posibilitatea încheierii contractului pe un termen nedeterminat. Locatarul are intenţie. Deci. Termenul scurt la arendarea bunurilor fixe poate avea consecinţe negative. toate schimbările efectuate sau restrîns şi asupra termenului contractului de arendă. Termenul nedeterminat se recunoaşte de Codul Civil al Republicii Moldova. Cu toate acestea.

Din lege reiese că arenda fiind un contract consensual. apoi documentele enumerate mai sus vor avea o însemnatate de probe suplimentare. poate fi înregistrat şi dreptul de arendă pe un termen mai mic de 3 ani. La cererea părţilor. În primul rînd consimţămîntul trebuie sa existe asupra 34 . În cazul dacă contractul s-a încheiat în forma verbală. În afară de însăşi înscrisul contractului de arendă în relaţiile date pot figura şi alte probe. Din motive practice părţile. lista bunurilor transmise ăn arendă. iar pentru orcie contract cu asemenea caracter este necesar simplul acord al părţilor asupra elementelor esenţiale.98 prevede că dreptul de arendă asupra bunului imobil pe un termen mai mare de 3 ani este supus înregistrării obligatorii în registru bunurilor imobile în termen de 3 luni de la data încheierii contractului de arendă. În cazul dat se aplică regulile referitoare la consinţămînt. 42 În timpul efectuării relaţiilor contractuale pot apărea şi documente ce dovedesc faptul existenţei relaţiilor de arendă şi faptul executării lor de către părţi ale drepturilor şi obligaţiilor. Ca exemplu.verbal referitor la modificarea contractului. Contractul de arendă este un contract consensual. poate fi materializată numai în scris forma mai depinde de faptul dacă locatorul este persoană juridică. actul de predare şi primire. La toate acestea este necesar un moment obligatoriu consinţămîntul părţilor (condiţie de validitate a contractului). deoarece cele mai obiective sunt probele scrise. un certificat special ce stabileşte preţul averii arendate la momentul transmiterii. pentru a nu exista dificultăţi de probă. care sunt alte obligaţiuni în general. un proces. apoi contractul trebuie în toate cazurile să fie încheiat în scris. obişnuiesc să concretizeze convenţia într-un înscris. ce oglindeşte relaţiile referitoare la îmbunătăţiri. Nerespectarea termenului duce la nulitatea contractului. un proces sau un alt document. sub formă de documente scrise anexate la contractul de bază.02. un document referitor la schimbarea plăţii pentru arendă. Legea cadastrului bunurilor imobile nr 1543 din 25.

Lucrul împreuna cu accesoriile sale. 1 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă. care sunt stipulate expres în contract. să corespundă condiţiilor contractului sau destinaţiei bunului.Obligaţiunea de bază este prevăzută de art. Drepturile unei părţi corespund obligaţiunilor altei părţi şi invers. 10 al. acest bun trebuie să fie în stare bună. dar numai a viciilor aparente. Conform acestor articole locatarul este obligat de a remite bunul respectiv în arendă. Remiterea bunului presupune şi predarea tuturor accesoriilor acestuia.urmatoarelor elemente şi asupra lucrului ce face obiectul contractului asupra destinaţiei sale stipulate expres. iar în lipsa de stipulaţie . etc. Obligaţiunile locatarului: .43 2. Bunul se remite la termenul convenit de către părţi. 284 al Codului Civil al Republicii Moldova şi art. În rezultatul grupării totalitatea de drepturi şi obligaţiuni se împart. trebuie să fie predat nu în starea existentă la încheierea contractului (ca în materie de vînzare). dacă altceva nu se stipulează în contract. asupra preţului.la locul unde se găsea lucrul în momentul contractării şi cu cheltuielile locatorului. asupra duratei de folosire a bunului. Bunul poate fi transmis şi în cazul cînd posedă vicii ( defecte).4 Drepturile si obligaţiunile părţilor. nu apare garanţia viciilor ascunse ale bunului. Contractul de arendă se prezintă ca unul din cele mai complicate contracte în ceea ce priveşte conţinutul lui. În virtutea caracterului bilateral al contractului de arendă fiecare din părţi posedă drepturi şi suportă anumite obligaţiuni. Această obligaţie decurge din principiul că locatorul trebuie să asigure locatarului folosinţa bunului pe parcursul arendării. ci intr-o stare corespunzatoare destinaţiei în 35 .

36 obligat să întocmească proiectul contractului. . . să efectuieze toate reparaţiile necesare în acest scop. înainte de preluare a bunului de către locator şi chiar dacă printr-o clauză contractuală. caldură. . . 2 al art. Este iniţiator. .Să ceară plata pe contract şi alte plăţi prevăzute de contract. În dependenţă de tipul arendei pot exista obligaţiuni speciale ale locatorului.Să asigure pe arendaş cu toate bunurile (să-l asigure cu conbustibil.în lipsa de stipulaţie contrară. cît şi în natură. toate reparaţiile ar fi puse în sarcina locatarului.). .Să dea fonduri speciale pentru asigurare. lumină.Să asigure proprietatea asigurată. pe care leam spicuit din regulamentul antreprizei de arendă din 21 mai 1993.Să primească plata pentru arendă atît în bani. De exemplu. materie primă. locatorul fiind obligat. Drepturile de bază ale locatorului care le-am evidenţiat din normele Codului Civil al Republicii Moldova şi Legea Republicii Moldova cu privire la arendă: .După expirarea termenului are dreptul să ceară bunul ce a fost transmis în arendă.Este obligat să remită bunul de calitatea respectivă. dacă este .El poate fi obligat să-l asigure pe arendaş cu apă. obligaţiunile referitoare la antrepriza de arendă. etc. .vederea căreia a fost arendat. Are dreptul să ceară demolarea îmbunătăţirilor efectuate fără consimţămîntul lui şi care nu pot fi separate (se referă la construirea clădirilor şi instalaţiilor pe teritoriul arendat). . 10 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă determină că locatorul nu duce nici o răspundere pentru viciile stipulate.Să efectuieze controlul asupra calităţii producţiei produse. Al. .Să ducă evidenţa respectivă. .Să-l asigure pe arendaş cu ambalaj şi materie necesară.

În acest caz. În ambele cazuri el este obligat să recupereze dauna. .Să transmită toate îmbunătăţirile efectuate cu consimţămîntul locatorului. .Să întocmească proiectul contractului.Să întoarcă bunurile arendate dupa expirarea termenului de arendă. . Această obligaţiune trebuie să fie în termenul stabilit şi în mărime astabilită de contract.Este obligat să demoleze toate construcţiile efectuate fără consimţămîntul locatorului. adică însăşi arendaşul este obligat să dovedească lipsa culpei sale. 19 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă culpa arendaşului este prezumată. .În caz de deteriorare a bunului el este obligat să plătească locatorului costul bunului deteriorat. .Împreună cu locatorul să întocmească un document de primire.. dacă el cere acest lucru. 37 . .În cazurile prevazute de lege el are dreptul de a crea modificarea şi rezilierea contractului.Să primească obiectul arendat. Drepturile de bază ale locatarului ce reies din legislaţia corespunzatoare: .Să folosească bunul arendat în conformitate cu contractul sau după destinaţia acestuia. . . cît şi din vina membrilor familiei lui sau a subarendaşului.Să recupereze cheltuielile legate de înrăutăţirea stării bunului arendat.La timp şi corect să plătească arenda şi alte plăţi. dacă el este iniţiatorul. . Obligaţiunile de bază ale locatarului ce reies din Codul Civil al Republicii Moldova şi Legea Republicii Moldova cu privire la arendă: . În acest caz deteriorarea poate avea loc din vina arendaşului. în conformitate cu art.Să ceară transmiterea bunurilor date lui în arendă (inclusiv pamîntul şi alte resurse naturale).

Să efectuieze singur reparaţia. dacă locatorul nu-şi îndeplineşte această obligaţie cu cererea compensaţiei.Să ceară efectuarea reparaţiei. deoarece condiţiile contractului de subarendă totalmente depind de cele expuse în contractul de arendă. 38 . Subarendaşul poartă răspundere numai în faţa locatarului pe cînd ultimul rămîne responsabil ca arendaş principal faţă de locator. . ca contract de bază. 15 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă el este în drept de sine stătător să efectuieze toate operaţiile de producere a bunului. .. Stingerea obligaţiilor ce reies din arendă duce la stingerea celora ale subarendei.Are dreptul de rezultatele muncii sale. Termenul subarendării nici intr-un caz nu poate fi mai mare decit cel al arendei.Să ceară modificarea sau rezilierea contractului în cazurile prevăzute de lege.Să efectuieze unele îmbunătăţiri cu consimţămîntul locatorului. În subarendă nu se transmit bunurile destinate satisfacerii cerinţelor curente ale cetăţenilor: . . adică la producţia produsă ca venit.Conform art. 11 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă) în acest caz nu se transmite în subchirie pamîntul şi resursele naturale. 13. Chiar şi plata pentru subarendă nu trebuie să fie mai mare decît cea plătită în cazul arendei. expuse în contractul de bază. dacă această obligaţie conform contractului revine locatorului. . Relaţiile ce se nasc în subarendă. Astfel. subarendaşul se poate folosi de bun numai în corespundere cu destinaţia bunului. 14.Să dea bunul în subchirie cu consimţămîntul locatorului (art. . spre deosebire de cele izvorîte din arendă au caracter dependent.

Să reîntoarcă contractul sau încheierea acestui contract în cazul expirării termenului cu respectarea a două condiţii: 1) Dacă în trecut a axecutat contractul în conformitate cu condiţiile stipulate în contract. 2) Dacă bunurile arendate sunt date în arendă şi în viitor. oferă un capitol întreg apărării drepturilor patrimoniale ale părţilor. În acest caz 39 . încetarea acestuia. Deci.5 Răspunderea pentru nerespectarea obligaţiunilor contractuale. Ca rezumat. Să începem de la cazurile de apărare a drepturilor patrimoniale ale arendaşului. răspunderea pentru încalcarea contractului de arendă. Legislatia în vigoare de la 14 ianuarie 1992 reglementeaza relaţiile de arendă cel mai real. ca apoi mai bine să înţelegem sfera. 22 al legii corespunzatoare se stabileşte: „apărarea dreptului arendaşului asupra bunurilor arendate se asigură în egală masură cu apărarea dreptului de proprietate”. însă neexistenţa unor elemente care se cer a fi obligatorii duce la nevalabilitatea contractului. totalitatea de condiţii care se cer a fi incluse şi conţin drepturi şi obligaţii ale părţilor constituie o parte componentă a conţinutului contractului. În legislaţia cu privire la arendă se indică direct elementele esenţiale. 25 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă ca organe care în primul rînd au obligaţia de a asigura drepturile patrimoniale părţilor. în cazul litigiilor izvorîte din încheierea şi executarea contractului de arendă. Instanţa judecatorească şi arbitrajul sunt determinate de art. Adică arendaşul poate înainta orice acţiune de revindecare a bunului. cuantumul responsabilităţii. condiţiile la rîndul său esenţiale şi obişnuite. apoi drepturile persoanei care dă în arendă sunt egalate cu drepturile însuşi a proprietarului.. examinarea litigiilor.44 2. În art. în ceea ce priveşte apărarea bunurilor patrimoniale.

Totalitatea bunurilor arendate nu pot fi retrase decît în baza hotărîrii judecatoreşti sau a arbitrajului. inclusiv şi a drepturilor patrimoniale ale arendaşului. Acest lucru poate avea loc numai în cazul insolvabilităţii. 23 al Republicii Moldova cu privire la arendă stabileşte că. Legislaţia de bază ce reglementează relaţiile de arendă stabileşte momentul general şi esenţial privind responsabilitatea părţilor pentru nerespectarea condiţiilor contractului. 22 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă în ceea ce priveşte drepturile patrimoniale în cazul cînd obiecte ale contractului apar loturi de pămînt. în acest caz arendaşul are dreptul la recuperarea tuturor cheltuielilor sau are dreptul să primească un lot de pamînt echivalent în altă parte. 148-154 privind revindecarea bunurilor aflate în posesie nelegitimă sau în posesia unui dobînditor de bună credinţă. În unele cazuri drepturile arendaşului pot fi prioritare drepturilor însuşi a proprietarului. inclusiv de persoana care dă în arendă. Urmărirea bunurilor arendate în conformitate cu al. Art. acele drepturi ce reies din aplicarea bunurilor arendate în procesul de producţie (art. Arendaşul poate cere oricînd restituirea bunurilor arendate din posesie nelegitimă. Adică proprietarul nu poate influenţa asupra averii sale în procesul de producţie. Termenul contractului stabilit pentru primul lot de pămînt îşi păstrează valabilitatea şi în ce priveste al doilea lot de pamînt. totodată contractul la acel timp se modifica cu acordul comun al părţilor sau efectul lui încetează. Dacă aceste loturi sunt retrase pentru necesităţile statului sau cele obşteşti.comportamentul lui este dirijat de articole cu conţinut general al Codului Civil al Republicii Moldova. 3 al art. inclusiv pentru modificarea sau 40 . de aici încălcarea. 22 pentru datoriile proprietarului nu se admit. cerînd lichidarea obstacolelor pricinuite bunurilor de către orice persoană. responsabilitatea poate avea loc numai în cazurile prevăzute de lege sau contract pentru neîndeplinirea necorespunzatoare a obligaţiunilor contractuale. 15 al Republicii Moldova cu privire la arendă). O noutate esenţială prevede art.

Ca pricină poate fi atît incompetenţa juridică a părţilor.Chileţchi le-a propus să strîngă roada nu separat. Însă directorul le-a vîndut producţia cu un preţ de 30 bani kg. Cojocari. candidat în ştiinţe juridice. Totalitatea acesor încălcări au rămas nepedepsite. dar într-un ambalaj comun. că pentru neîndeplinirea sau pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiunilor. etc. prevăzute în contract. apare situaţia neresponsabilităţii. motivînd că nu are posibilitatea să asigure cu ambalaj fiecare arendaş în parte.S.rezilierea unilaterală a contractului. dar de părerea lor nu s-a ţinut cont. Cînd a sosit vremea culesului. chiar în cazul cînd ea există. şi totuşi majoritatea încălcărilor se admit din cauza că în contractele de arendă lipseşte una din condiţiile necesare şi anume. le-au apărat de vătămători. Ca rezaultat al lipsei în contractul de arendă a responsabilităţii părţilor pentru nerespectarea obligaţiunilor contractuale sau neîndeplinirea lor la timp duce la aceea că. În sovhozul „chiriceni” arendaşii după ce au încheiat contractul au început să-şi îndeplineasca obligaţiunile expuse în contractul de arendă. care prevedeau ca producţia obţinută peste prevederile contractului rămîn în folosul arendaşilor fără plată. care ar determina răspunderea lor pentru neîndeplinirea sau 41 . pentru schimbarea sau anularea contractului în mod unilateral..responsabilitatea părţilor. cît şi lipsa de experienţă în soluţionarea acestor conflicte etc. El a încălcat şi alte condiţii. Arendaşii nu au fost de acord. directorul V. 23 al Republicii Moldova cu privire la arendă se subliniază. Au curăţit viile. În fiecare contract încheiat trebuie să se stabilească normele. Să luam o situaţie concretă de conflict expus în articolul lui E. S-a facut o nivelare: munca lor a fost apreciată la fel. Aşa şi nu au aflat ce roadă au obţinut de pe fiecare sector. Dacă condiţiile corespunzatoare nu se stipulează expres în contract. Aceasta este o încălcare directă a condiţiilor contractuale din partea directorului.45 În art. părţile poartă raspundere conform legislaţiei. Din această normă generală reiese necesitatea categorică de a stabili în contract cazurile şi penalităţile respective. majoritatea încercărilor rămîn nepedepsite.

Articolul 19 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă stabileşte regula generală în această direcţie şi anume.îndeplinirea netemeinică a obligaţiunilor contractuale. astfel în toate cazurile pentru a surveni responsabilitatea părţilor pentru respectarea contractului sunt necesare două condiţii obligatorii: . în cazul încheierii unui contract de arendă a pamînturilor agricole între arendaş şi persoana care dă în arendă. de aceea el poate răspunde atît pentru acţiunile sale. Însă în relaţiile de arendă pot lipsi două condiţii: paguba şi legatura cauzală. adică partea care a încălcat condiţiile contractului este obligat să demonstreze inversul. În linii generale responsabilitatea apare atunci cînd sutem în prezenţa: 1) Pagubei respective. Acest articol mai stabileşte un moment ce se referă direct arendaşului. În contract este necesar de stabilit cazurile de forţă majoră care duc la eliberarea de răspundere. pentru a răspunde este necesară: culpa părţii vinovate. lipsa vinovăţiei. s-ar fi prevazut. iar pentru fiecare zi de întirziere vinovatul de asemenea va plăti o amendă substanţială. care se prezumează. 3) Culpei părţilor. că pentru primirea întirziată a producţiei persoana care dă în arendă poartă răspundere în formă de amendă în mărimea costului producţiei neprimite. 42 . Pentru a se stabili răspunderea este necesară existenţa anumitor condiţii ce vor duce la naşterea responsabilităţii. care le putem clasifica reieşind din lege în două părţi: 1) Membrii familiei arendaşului.Acţiunea ilicită. apoi în asemenea cazuri se crede că n-ar fi atît de multe încălcări ale obligaţiunilor contractuale. cît şi pentru acţiunile persoanelor terte. 2) Subarendaşii cărora arendaşul le-a dat bunul arendat. 4) Legăturii cauzale dintre acţiunile ilicite şi paguba cauzată. 2) Acţiunii ilicite. De exemplu.

care dă bunul în arendă.46 43 . dacă altceva nu este prevăzut de contract. adică atît pagubele reale. cît şi cele nerealizate. de cele mai dese ori litigiul apare în cazul nerespectării condiţiei esenţiale a subarendei. Se înţelege că vor fi recuperate numai pagubele respective. 215 prin daune subînţelege: cheltuielile făcute de creditor. care este stabilită ca un drept al arendaşului în art. veniturile obţinute de creditor. 11 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă. Subarendaşul poartă răspundere numai în faţa arendaşului. Un şir de litigii apar în rezultatul nerespectării condiţiilor subarendei. responsabilitate în toate cazurile subarendei o poartă arendaşul însuşi. veniturile pe care creditorul le-ar fi obţinut.consimţămîntul persoanei. Aceste condiţii sunt determinate de conţinutul articolelor 215 si 222 al Codului Civil al Republicii Moldova. pierderea sau deteriorarea bunului arendat.Culpa părţii vinovate. răspunderea vine numai în baza normelor generale. În cazul dacă în contract nu va fi stipulată nici o condiţie referitoare la responsabilitatea părţilor în cazul încălcărilor obligaţiilor contractuale. În acest caz partea care a încălcat obligaţiile contractuale nu va plăti nici o clauză penală. cu condiţia că aceste pierderi vor fi dovedite. deoarece ele nu au fost stabilite expres în contract. dacă ar fi fost executate obligaţiunile corespunzatoare. Pagubele în conformitate cu acest articol pot fi compensate în mărime definitivă. Art..

Arenda bunurilor imobile În baza contractului de închiriere a spaţiului locativ locatarul se obligă să transmită în folosinţa chiriaşului şi a membrilor familiei acestuia încăperea de locuit utilitară pentru locuire permanentă. Subiecţii contractului sunt locatorul şi chiriaşul. iar chiriaşul se obligă să folosească spaţiul de locuit după destinaţie. care s-au eliberat în casele avariate. etc.47 Fondul locativ include: • Casele de locuit şi încăperile de locuit în alte clădiri. • Casele de locuit şi apartamentele ce se află în proprietate privată a cetăţenilor. subsoluri etc. • Casele de locuit şi încăperile de locuit în alte clădiri.cetăţeanul pe numele căruia este emis bonul de reparaţie. ce aparţin organizaţiilor cooperatiste. Obiect al contractului de închiriere este un apartament separat sau un alt spaţiu locativ separat ce constă din două sau mai multe camere. Nu pot constitui obiect al contractului încăperile de locuit nepopulate.Capitolul 3 Tipurile de arendă 3. ce aparţin cooperativelor de construcţie a locuinţelor. Construcţii locative neacomodate.1. să asigure integritatea lui şi la timp să achite plata pentru folosinţa spaţiului locativ. 44 . el se încheie în formă scrisă în baza bonului de reparaţie a spaţiului locativ între locator.organizaţia de exploatare a locuinţelor şi chiriaş. asociaţiilor. sindicatelor. • Casele de locuit şi încăperile de locuit în alte clădiri. ce aparţin statului.

art. art. 4). posedă şi foloseşte contra plată bunuri ce aparţin persoanei care dă în arendă”. b) Suprafeţele optime ale unei gospodării ţărăneşti depăşesc cu mult suprafeţele reale aflate în proprietate.3. din motive de vîrstă.2Arenda terenului agricol. Persoanele care dau în arendă. în special arendarea terenurilor cu destinaţie agricolă. care.2. 45 . şi anume persoane fizice şi juridice din Republica Moldova şi din alte state. De dreptul exclusiv de a da în arendă beneficiază proprietarul. Persoanele care iau în arendă. Esenţa arendei terenului. 3. Amploarea procesului de împroprietarire a ţăranilor din ultima vreme a creat condiţii obiective pentru o largă dezvoltare a relaţiilor de arendă. În linii generale aceste condiţii rezidă în următoarele: a) Suprafeţe considerabile de terenuri agricole au trecut în proprietatea privată a persoanelor. Importanţa relaţiilor de arendă a terenurilor agricole. fapt ce condiţionează tendinţa proprietarilor activi de terenuri spre majorarea sectoarelor incluse în circuit. precum şi persoane fizice şi juridice împuternicite de proprietar (lege cu privire la arendă. Arendaşii pot fi persoane fizice şi juridice din Republica Moldova şi din alte state (legea cu privire la arendă. nu au posibilitatea să le prelucreze sau nu au condiţiile respective de a le utiliza eficient. 3). sănătate sau alte cauze. Conform legii cu privire la arendă „prin relaţii de arendă se subînţeleg relaţiile prin care persoana.1. pe bază de contract. arendaşul.

Acest sistem contribuie la comasarea suprafeţelor agricole şi asigură proprietarul permanent cu o sursă suplimentară de venit pentru o perioada anumita de timp. arenda terenurilor cu destinaţie agricolă nu presupune schimbarea proprietarului. Aici arenda apare ca una dintre cele mai bune soluţii. o parte a căruia este folosit drept plată pentru arendă.Arenda una din cele mai bune posibilităţi de transmitere a terenurilor cu destinaţie agricolă în posesie şi folosinţă temporară de la proprietarul propriu. forma de folosire a terenurilor prin arenda în Elveţia cuprinde 42% din suprafeţele agricole şi silvice. transmiţîndu-l ca patrimoniu în posesie şi folosinţă temporară arendaşului. De ce este necesară arenda terenurilor cu destinaţie agricolă? . persoana care nu este proprietarul propriu-zis. obţinînd un anumit venit. în RFG – 38%.zis la altă persoană fizică sau juridică. . neavînd o alta sursă de venit. în Olanda. Spre exemplu. 46 .Esenţa relaţiilor de arendă poate fi caracterizată ca un act de transmitere de către proprietar a bunurilor ce-i aparţin în folosinţa temporară altei persoane în vederea realizării unor anumite scopuri de către arendator şi arendaş. care îşi propune drept scop al activităţii cresterea şi comercializarea producţiei agricole. În ţările cu o piaţă funciară devoltată relaţiile de arendă sunt foarte răspîndite. Spre deosebire de alte variante ale circuitului funciar de piaţă. Luînd pămîntul în arendă. arendaşul produce anumite bunuri. Arenda pamîntului reprezintă una din posibilităţile reale ale antreprenorilor din agricultură de a-şi mari suprafeţele de teren aflate în circuit. ţăranul nu se decide uşor să vîndă pamîntul. ceea ce face mai activă forma dată de utilizare a resurselor funciare.Arenda pamîntului păstrează drepturile proprietarului asupra pamîntului.35%. Nefiind sigur de obiectivitatea evaluării pamîntului. Arendatorul în acest caz continuă să fie unicul proprietar al pămîntului.

. deoarece mai multe resurse sunt incluse în capitalul de bază.Arenda pamîntului este o şansă reală de a crea o întreprindere agricolă optimală. de regulă. prin care se dă în arendă în categoria actelor juridice pe care legea le numeşte tranzacţii. 2) Arendaşul benificiază de o mai mare flexibilitate în utilizarea capitalului. 48 3. . 2) Pămîntul poate fi o bună garanţie în formă de gaj pentru obţinerea unor împrumuturi cu scopuri de învestiţii. în special celui care nu doreşte să activeze în agricultură.2. acceptă anumite înlesniri la stabilirea plăţii de arendă. Avantajele proprietarului de pamînt: 1) Pămîntul intră în categoria fondurilor fixe şi are un preţ mai mult sau mai puţin stabil chiar şi în perioadele de inflaţie avansată. arenda le este unica posibilitate de a activa în agricultură. Analizînd situaţia existentă putem spune că practica tinde de a nu include actul juridic.Arenda terenurilor agricole favorizează crearea de unităţi agricole eficiente de către persoanele care au puţin pamînt în proprietate sau nu au deloc.Arenda pămîntului garantează proprietarului un venit continuu în formă de plată pentru arendă. 47 .. Forma de arendă a suprafeţelor agricole oferă participanţilor la aceste relaţii un şir de avantaje.2 Avantajele şi dezavantajele arendării pămîntului. dar şi anumite dezavantaje. 3) Proprietarii.49 Avantajele arendaşului: 1) Pentru cei ce nu dispun de capital suficient.

. .Caracteristica terenului arendat. contractul de arendă a pamîntului este un document ce confirmă în scris libera înţelegere a proprietarului şi a arendaşului. Există pericolul modificării condiţiilor de arendă a pămîntului.Mărimea şi forma plăţii de arendă. .Cerinţele agrotegnice şi tehnologice de exploatare a terenului. iar în cazul arendării lui. 2) Arendaşul este privat de anumite libertăţi. Esenţa contractului de arendă a terenurilor agricole.Obligaţiile părţilor contractuale.Condiţiile de luare şi de dare în arendă a pamîntului.3) Posedarea în proprietate a pamîntului permite de a-l folosi mai raţional şi de a-i spori fertilitatea. . termenul şi locul vărsării acestor plăţi.Alte condiţii adăugatoare ce nu contravin legislaţiei în vigoare. Contractul de arendă trebuie sa conţină: . Dezavantajele arendaşului: 1) Activitatea arendaşului poate fi influenţată de arendator. prin care acestea îşi asumă 48 locul de amplasare şi alte .de a supraveghea aceste condiţii. . caracteristici. Conform art. 7 al legii cu privire la arendă. .2. Aşadar. durata Contractului de arendă. 3) Contractul de arendă a terenurilor cu destinaţie agricolă.3 Contractul de arendă a terenurilor cu destinaţie agricolă. documentul de bază care reglementează relaţiile dintre proprietar şi arendaş este contractul de arendă.Condiţiile rezilierii contractului. 3. Legea prevede ca acest contract să fie încheiat în formă scrisă pe un termen anumit.

49 . faţă de bazinele de alimentare cu apă. . Perioda de acţiune a contractului de arendă. . termenul posibil de exploatare etc. la rîndul său. prelucrare a producţiei agricole. Prin acest compartiment al contractului arendatorul se obligă să transmită o suprafaţă concretă de teren agricol pe o perioada anumită de timp. Parametrii care caracterizează terenul agricol ce urmează a fi dat în arendă sunt următorii: . . obligaţiunile şi responsabilităţile părţilor pe perioada de acţiune a contractului.Prezenţa şi starea instalaţiilor de irigare artificială. cu atît mai sigure sunt posibilitatile arendaşului de a face investiţii de capital. iar arendaşul.Pentru terenurile cu plantaţii multianuale urmează să fie menţionate soiurile de plantaţii. Cu cît ea este mai mare. În contractul de arendă proprietarul poate prevedea anumite condiţii tehnologice de cultivare a plantelor. vîrsta plantaţiilor.Locul amplasării terenului faţă de localităţi şi punctele de desfacere.grade. .Fertilitatea terenului.binevol anumite obligaţiuni şi îşi oferă anumite drepturi pe perioada de valabilitate a lui. Perioada contractului de arendă determină însăşi modul de utilizare a pămîntului. adică pentru creşterea producţiei agricole.hectare. care să asigure menţinerea fertilităţii solului şi sporirea lui. de a întreprinde măsuri pentru menţinerea fertilităţii solurilor şi chiar sporirea ei. Condiţiile de dare şi luare în arendă a terenului agricol. să o primeasca şi să o utilizeze conform destinaţiei. să descrie detaliat şi clar drepturile.Suprafaţa terenului. Un rol aparte revine perioadei contractului de arendă. precum şi modul de soluţionare a eventualelor litigii. Contractul de arendă urmează să stipuleze condiţiile de dare şi luare în arendă a terenului agricol.

Arendaşul nu este interesat să facă investiţii orientate spre îmbunătăţiri funciare sau sporirea fertilităţii solului. . . Perioadele scurte de arendare a trenului agricol au un şir de avantaje şi dezavantaje. termenul maxim al contractului de arendă nu trebuie să depăşească perioada de 99 de ani. cît şi arendaşul îşi pot revedea deciziile şi condiţiile de arendă mai operativ.Perioadele scurte sunt convenabile pentru arendaş şi pentru proprietar în condiţiile de instabilitate economică.Perioadele scurte de arendă nu sunt atractive pentru antreprenorii din agricultură. . . Durata scurtă. care la rîndul lor pot duce la scăderea fertilităţii solului.7). fapt condiţionat de nivelul scăzut de dezvoltare a pieţii funciare.pînă la trei sau cinci ani. În prezent în sectorul agricol din republică predomină tendinţa perioadelor scurte de arendă a terenurilor cu destinaţie agricolă.Există riscul folosirii neraţionale a potenţialului terenului. folosind tehnologii intensive. Remarcăm. Durata lungă 50 . Avantajele: .Proprietarul şi arendaşul îşi pot alege mai operativ alţi parteneri care le-ar accepta condiţiile.Atît proprietarul. . deoarece arendaşul este interesat să obţină la moment recolte mai mari. Dezavantajele: .Arendaşii nu pot învesti în plantaţiile multianuale sau în sistemele de irigare.Termenul contractului de arendă a terenurilor agricole poate fi de scurtă durată (pîna la 10 ani) şi de lunga durată (mai mare de 10 ani). că potrivit legii cu privire la arendă (art. totodată.

În condiţiile de stabilitate economică perioadele lungi de arendă a terenurilor sunt destul de convinabile pentru antreprenorii din agricultură. . . 51 . Dezavantajele: . Deşi contractele de arendă cu durată lungă în prezent sunt mai puţin raspîndite.Termenul lung de arendă nu este eficient în condiţiile de instabilitate economică. . ceea ce este convenabil şi pentru arendaş.Atît proprietarul. şi pentru proprietar. .Termenele lungi de arendă a trenurilor agricole îşi vor găsi treptat o răspîndire mai largă. în prezent ele fiind întîlnite cu preponderenţă la arendarea terenurilor publice pentru construcţii.Termenul lung de arendă a terenului agricol constituie o siguranţă a arendaşului pentru a face investiţii de capital cu termen lung de recuperare. Pentru proprietarii ce nu doresc să activeze în agricultură şi nu vor să-şi vîndă pămîntul.În cazul unui termen mai lung de arendă. . ele au de asemenea un şir de avantaje şi dezavantaje. Factorii ce determină perioada contractului de arendă a terenurilor agricole.Arendaşul este interesat să folosesca mai raţional pamîntul. proprietarul de regulă acceptă mai uşor unele înlesniri la stabilirea mărimii plăţii de arendă.Proprietarul şi arendaşul nu-şi pot schimba deciziile şi condiţiile de arendă pîna la sfirsitul perioadei de contract. Avantajele: . arenda pe un termen lung este o soluţie foarte convinabilă şi avantajoasă. dacă partea opusă respectă condiţiile de contract. cît şi arendaşul sunt asiguraţi cu o sursă stabilă de venit pe o perioada de lungă durată.

9 al legii cu privire la arendă. 52 .2. materializat în rezultatul arendei proprietăţii funciare. plata de arendă este stabilită de proprietar şi se fixeaza în contract. În general. Formele de plată a arendei. Plata de arendă este venitul proprietarului.50 Totodată. Plata de arendă este suma achitată de arendaş proprietarului pentru folosirea terenului. La semnarea contractului de arendă părţile urmează să convină clar care este marimea argumentată a plăţii de arendă. În conformitate cu art. practicată din timpurile cele mai indepărtate.De remarcat că termenul de arendă a terenului este determinat în mare masură de anumiţi factori şi anume: . cît şi prin virament. majoritatea antreprenorilor agricoli sunt nevoiţi să arendeze suprafeţe de teren cu destinaţie agricolă. Ea se realizează prin transmiterea de către arendaş a unei părţi din producţia crescută în folosul proprietarului de teren. aceste terenuri pot fi lărgite prin procedura de vînzare-cumparare (în cazul ţăranilor fermieri) sau răscumpărare (în cazul antreprenorilor agricoli). Plata în numerar.De scopurile urmărite de către arendaş şi arendator.De acordul la care convin părţile contractuale. . Termenul optim al contractului de arendă a terenurilor arabile urmează să fie limitat la perioada rotaţiei culturilor în cadrul unui asolament.4 Plata de arendă.De mărimea plăţii. iar fermierii începători. sunt cunoscute trei forme de achitare a plăţii de arendă.51 3. de arendaşi de preţul terenului. Cu dezvoltarea pieţii funiare. fiind în posesia unor posesii mici tind să şi le extindă. în natură este cea mai simplă formă. din lipsa terenurilor agricole proprii. . Plata de arendă în numerar prevede că arendaşul achită o sumă de bani atît în numerar.

Mărimea plăţii de arendă poate fi stabilită prin negocierea părţilor. fixată de proprietar sau de legislaţia în vigoare.Vîrsta plantaţiilor şi termenul posibil de exploatare. . Plata de arendă poate avea marime fixă sau variabilă. Raportul dintre plata în numerar şi cea în natură este negociată de către părţi şi nu trebuie să modifice însăşi mărimea plăţii de arendă.Fertilitatea solului. fapt ce influienţează cel mai mult aceste relaţii.Asortimentul soiurilor de pe plantaţii. . Mărimea plăţii de arendă. care poate fi atît în natură (o cantitate concreta de producţie).Procentul golurilor din plantaţii.Forma mixtă a plăţii de arendă.Locul de amplasare a terenului faţă de localităţile şi pieţile de desfacere a producţiei agricole. Plata pentru arenda terenului cu plantaţii multianuale este determinată de: . .Alţi factori. Plata de arendă a terenului agricol este condiţionată de o mulţime de factori care determină şi pretul de piaţă al pămîntului.Existenţa căilor de acces. 53 . . cît şi numerar (o sumă concretă de bani).Existenţa sistemelor de irigare sau prezenţa surselor de apă. . Achitarea plăţii pentru arendă pamîntului în formă mixtă presupune ca arendaşul achită o parte din suma pentru arendă în numerar şi altă parte în natură. Un alt moment al relaţiilor de arendă este stabilirea mărimii plăţii de arendă pentru terenul cu destinaţie agricolă. Printre aceştia se numără: . Factorii ce determină mărimea plăţii de arendă. . Mărimea fixă a plăţii de arendă presupune că arendaşul va achita o plată de arendă stabilă.

În cazul cînd toate cheltuielile pentru prelucrarea solului şi cultivarea culturilor agricole le suportă în marime egală ambele părţi.Un astfel de contract protejeaza interesele proprietarului. Dat fiind că în republica noastra piaţa de arendă a pamîntului nu este încă dezvoltată. dar supune unor anumitor riscuri activităţile arendaşului. atunci. atunci profitul net (pînă la calcularea impozitelor) se împart egal între arendaş şi arendator. şi mărimea plăţii de arendă trebuie modificată corespunzător. în contract plata de arendă este stabilită printr-un procent din recolta obţinută sau valoarea ei bănească. Echivalentul bănesc al acestui procent de la recoltă planificată pe un teren agricol arendat se calculează înmulţind cantitatea concretă de producţie la preţul de piaţa al acesteia la momentul achitării plăţii de arendă. Pornind de la acest principiu. Esenţa acestui principiu rezidă în faptul că dacă toate cheltuielile (inclusiv plăţile impozitelor) la prelucrarea pămîntului şi cultivarea culturilor agricole le suportă arendaşul. În cazul cînd toate cheltuielile pentru prelucrarea solului şi cultivarea culturilor agricole le suportă arendaşul. fără calculul prealabil al recoltei. Toate acestea urmează să fie stipulate detaliat în contractul de arendă a terenului. În ţările cu un mecanism dezvoltat al reaţiilor de arendă poate fi întîlnită forma plăţii de arendă bazată pe principiul participării egale la profit. fiecare arendator trebuie să efectuieze calculele plăţii de arendă confom 54 . Mărimea variabilă a plăţii de arendă poate fi corelată cu volumul recoltei unei sau altei culturi agricole sau poate fi exprimată în procente de la acel volum (în formă naturală sau bănească) pe care îl va obţine arendaşul. deoarece în acest caz el poartă întreaga răspundere pentru procesul de producere şi realizare a producţiei. Pentru evaluarea plăţii de arendă este necesar să fie cunoscute cheltuielile de producţie. atunci profitul net (pîna la calcularea impozetelor) se împarte egal între arendaş şi arendator. evident.

55 . este considerabil influenţată de structura gospodăriilor existente. Plata de arenda a terenurilor din fondul de rezervă a primăriilor. Deseori arendatorii se orentează la calcularea plăţii pentru arendă pornind de la impozitele pentru pămînt. Ea.business. În cazul arendării terenurilor prin licitaţie. plata anuală de arendă se stabileşte la licitaţie şi constituie nu mai puţin de 2% din preţul normativ al terenului arendat. d) O compensare corespunzatoare riscului. stabilit pentru anul respectiv. Plata de arendă în cazurile arendării terenurilor prin licitaţie. daca e în stare să realizeze: a) Plata de arendă solicitată. ce nu ţin de domeniul agricol (interesele statului. constituie nu mai puţin de 2% şi nu mai mult de 10% din preţul normativ al pămîntului calculat pentru destinaţia respectivă. la rîndul ei. c) O dobîndă suficienta a capitlului învestit. precum şi de o serie de cerinţe faţă de pămînt. prin balanţa sa contabilă. luîndu-se în consideraţie calitatea diferită a solului. precum şi de familii social defavorizate. Plata anuală de arendă a terenurilor din proprietatea publică se stabileşte în funcţie de destinaţia terenurilor arendate. impactul social. care.cheltuieli. 10 al legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. de relaţiile preţuri. b) Plata pentru munca sa. echivalează cu impozitul funciar pentru loturile de pămînt de pe lîngă casă. Este bine ca arendaşul să verifice. arendate de pensionari şi lucrătorii din sfera socială. efecte ecologice etc). Piaţa de arendă a pămîntului depinde în general de aprovizionarea regională cu resurse şi de oferta terenurilor. conform art. Plata anuală de arendă a terenurilor cu destinaţie agricolă din fondurile de rezervă a primăriilor. Plata de arendă a terenurilor din proprietatea publică.planului propriu.

Obligaţiunile proprietarului. Drepturile şi obligaţiunile părţilor contractului de arendă a terenului. 5. Conform legislaţiei în vigoare proprietarul este obligat: Să transmită terenul persoanei care îl ea în arendă conform prevederilor contractului.3. 2. 56 .

Acest preţ pe care locatarul îl plăteşte în schimbul folosinţei lucrului se numeşte arendă (chirie sau plată pentru arendă). după părerea noastră. de regulă. ultimul se compune din două părţi componente: • arenda (chiria sau plata pentru arendă). Sunt de părere că acest termen e de o categorie foarte largă. Aşa deci. Plata de arendă şi modul de achitare a ei se stabilesc de cătrte părţi şi se fixează în contractul de arendă. Chiria sau plata de arendă. 57 . 9 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă a stabilit nu prea reuşit însuşi denumirea acestui preţ. Noţiunea de „obiect al contractului de arendă” mai are un sens ce diferă de primul. preţul contractului de arendă poartă denumirea de „arendă”.1 Condiţiile şi modalităţile de plată a arendei. Arenda se stabileşte în ansamblu pentru bunurile arendate sau aparte pentru fiecare obiect. în art. chiria sau plata de arendă. Mai reuşită ar fi fost aplicarea termenului de „chirie” sau „plată pentru chirie”. foarte generală. Pe lîngă arendă arendaşul plăteşte impozitele prevăzute de lege. în natură.Capitolul 4. 4. ca parte componentă a obiectului material al contractului ne apare preţul . deoarece un contract nu poate fi început fără preţ. • dobînda (venitul) pe care o primeşte arendaşul în urma folosirii bunului luat în arendă. sau poate fi stabilită prin lege. în bani sau în ambele modalităţi. dacă legislaţia sau contractul nu le atribuie persoanei care dă în arendă . Legislatorul. reieşind din preţul normativ.o sumă de bani sau o altă prestaţie pe care locatarul o plăteşte în schimbul folosinţei lucrului.52 Prin elementul plata chiriei se specifica modul în care utilizatorul va efectua plăţile cuvenite către proprietar. Arenda.

. Condiţiile de plată stipulate în contract vor preciza obligaţia locatarului de a întreprinde tot ce este necesar şi legal pentru a efectua plata bunului închiriat în conformitate cu prevederile contractului care a fost încheiat între părţi. Modalităţile de plată: .Plata imediata la livrare (plata cu bani gheaţă).Cec.Plata în rate.Transfer. .Se calculează cotele de amortizare a bunului. 58 .Se stabileşte comisionul ce-i revine locatorului. . . în conformitate cu contractul şi cu legea aplicabilă.Plată pe bază de barter. în mod normal este specificată în contract iar daca contractul nu o specifică atunci locatarul trebuie să efectuieze plata în momentul în care locatorul îi pune bunul la dispoziţie sau îi prezintă documentele translative de folosinţă. părţi şi termenul de închiriere. Preţul bunului închiriat este unul din elementele de bază a contractului alături de obiect. . .Se determină preţul real al bunului. Anume pe baza acestor elemente se stabileşte chiria. De obicei prima plată se efectuiaza la semnarea contractului. În contract deasemene se precizează locul unde urmează să se facă plata. .Se specifică plăţi lunare sau plăţi la şase luni.Se determină profitul. Preţul se exprimă în valuta pusă de acord între părţi care au semnat contractul de arendă a unui bun închiriat. Chiria se poate calcula astfel: . Data plăţii.Plata în avans. Calendarul plăţilor este flexibil şi el poate fi aranjat de comun acord. Plata preţului este cea mai importantă obligaţie care-i revine locatarului. .

Deci. Relaţiile cererii şi ofertei. Arenda se stabileşte în ansamblu pentru bunurile arendate sau aparte pentru fiecare obiect. schimbările ce au loc în evoluţia cererii sau a ofertei determină modificarea nivelului preţului. tarifelor. Pe lîngă arendă arendaşul plăteşte impozitele prevazute de lege dacă legislaţia sau contractul nu le atribuie persoanei care dă în arendă. Cuantumul arendei poate fi schimbat de către proprietar în cazul schimbărilor preţurilor.Consumul de factori necesar producerii bunului oferit. Nivelul şi evoluţia preţului sunt influentate din latura cererii de utilitate a bunului ce urmează a fi dat în chirie locatarului. În sens general preţul bunului arendat exprimă cantitatea de monede ce trebuie plătite pentru arendarea unor bunuri mobile şi imobile în cadrul contractului de arendă.Încă din secolul trecut Adam Smith şi David Ricardo intuiau că preţurile măsoară „ceva” fără a fi explicat însă timp de cîteva decenii ce anume măsoară. plata se face în dependenţă de rata inflaţiei şi la ziua achitării ei conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională a Republicii Moldova.preţul trebuie văzut în dublul sens. pe de altă parte. în bani sau în ambele modalităţi. 59 . pe de o parte cauza nivelului şi dinamicii cererii şi ofertei. în baza art. plăţilor sau a normelor de amortizare reglementate de stat. în natură. precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.Costul de producţie. Modificarea nivelului preţului poate fi. capacitatea de plată a locatarului. 9 al legii cu privire la arendă: „arenda şi modul de achitare a ei se stabileşte de către proprietar şi se fixeaza în contractul de arendă”. un loc central printre aceşti factori ocupă cererea şi oferta. Din unghiul ofertei preţul depinde de: . Nivelul şi mişcarea preţurilor sunt influienţate de o serie de factori. În cazul stabilirii preţului precis adică suma de bani plătită lunar sau alt termen de plată. .

ca rezultat al închirierii bunului. că plata se stabileşte fie printr-o sumă fixă. Se stabileşte deasemenea în procente din producţia fabricată. de procentul de uzare. în industrie.O dată în jumătate de an. şi de un şir de alte 60 . Arenda se depune într-un termen stabilit: . deoarece lunar sunt depuse sumele de amortizare. . de procentul de amortizare. pentru locator legislaţia nouă în vigoare nu interzice acest venit. Articolul 9 al. ori starea bunurilor a fost înrăutăţită esenţial în virtutea unor circumstanţe neîmputabile arendaşului. De exemplu în agricultură arenda se stabileşte după strîngerea roadei. dacă condiţiile sunt prevăzute în contractul de folosire a bunurilor.O singură dată pe an (unde se indica o dată concretă sau perioada de timp). plăţi fixe fie sub formă de diferenţă între preţurile interioare şi preţul de realizare. Cuantumul plăţii pentru arendă îl constituie: sumele respective de amortizare plus dobînda sau venitul persoanei care dă în arendă.în fiecare lună. .O dată în lună. care depinde de termen. . de obiectul arendat. volumul plăţii de arendă poate fi schimbat în cazurile reevaluării fondurilor fixe şi colectării evaluării patrimoniului luîndu-se în consideraţie nivelul inflaţiei. plăţilor sau a normelor de amortizare reglemenate de către stat. De exemplu. În punctul 15 al regulamentului antreprizei de arendă este indicat. precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie”. tarifelor. 3 al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă „cuantumul arendei poate fi schimbat de către proprietar în cazul schimbării preţurilor.Alte termene determinate în contract.Arendaşul are dreptul să ceară reducerea arendei. Mărimea arendei se stabileşte în contract. Legislaţia veche în vigoare nu admite primirea oricăror venituri.

momente. Coeficientul privind calitatea încăperii nelocuibile şi a comodităţii folosirii acestora se stabileşte maxim. De exemplu coeficientul comoditătţi tehnice pentru un metru pătrat: .2. însă.Prezenţa conductei de apă. calitatea comodităţilor depinde de forma de activitate a arendaşului. plata depinde de locul unde este situată clădirea. Îndrumată de această hotarîre la 8 iunie 1995 primăria oraşului Chisinău a primit hotărîrea nr. Tuturor persoanelor fizice şi juridice în termen de o lună de reîncheiat contractul de arendă privind încăperile şi clădirile nelocuibile.4. 61 . Real. încălzire centralizată este de 1. conductei de apă centralizată. mărimea lor se determină nu în procent mai mare decît cel prevăzut de maxim. Hotărîrea corespunzătoare însarcinează ministerul serviciilor comunale şi exploatării fondului locativ al Republicii Moldova ca în termen de pînă la 1 mai 1995 să prelucreze şi să aprobe instrucţiunea privind ordinea transmiterii în arendă şi plata de arendă a clădirilor şi a încăperilor nelocubile al fondului de stat sau obştesc din Republica Moldova. care stabieşte plata minimală de arendă. apă caldă. În cazurile cînd se arendează bunurile ale statului mărimea acestei plăţi poate fi stabilită de organele corespunzătoare competente.Prezenţa canalizării. . canalizării şi a încălzirii centralizate este de 1. Conform hotărîrii luate de Ministerul Economiei al Republicii Moldova din 10 martie 1995 primăriile oraşelor de importanţă republicană şi comitetele raionale anual trebuie să determine coeficientul în dependenţă de calitatea încăperii nelocuibile şi comoditatea folosirii ei ce fac parte din fondul de stat sau obştesc indeferent de subordonare. reeşind din tarifele şi coeficientul stabilit.Prezenţa conductei de apă. canalizaţie este de 1. . Astfel pentru încăperile situate în Chişinău arenda se stabileşte în mărime de 120 lei pentru un metru pătrat pe an. deoarece prin hotărîrea luată în acest scop de primărie.5. 15/1.

învăţămîntului finanţate din bugetul statului. Pentru organizarea culturii ştiinţei. pentru birje se mareşte de 2 ori. invers suma se mareşte de trei ori.Deci prin hotărîrea primăriei 15/1 se determină coeficienţii pentru încăperile nelocuibile situate în oraşul Chişinău pentru un metru pătrat. companii de trust.1. coeficientul este de 2. iar 70%. suma calculată se micşorează de 10 ori. 7 (mărimea minimala a plăţii de arendă în oraşele republicane la arendarea încăperilor nelocuibile de stat constituie 45 lei pentru un metru pătrat). Contractul de arendă a încăperilor nelocuibile pe oraşul Chişinău prin această hotărîre va fi încheiat de către pretura sectorului corespunzător. în cazul transmiterii încăperilor în arenda diferitor firme private se vor conduce de condiţiile prevăzute în hotărîrea Ministerului Economiei nr. 30% din plăţile municipale de arendă se vor transmite direcţiei gospodăriei locative a sectoarelor municipiului Chişinău.se mareşte de 1. pentru organizaţii financiare.5 prezenţa doar a încălzirii centralizate. Celelalte întreprinderi şi instituţii situate în oraş. În conformitate cu p.5 ori. medicinei. La 13 februarie 1996 la şedinţa consiliului coordonator privind reforma economică a fost prezentată varianta metodei calculării arendei privind încăperile nelocuibile transmise în arendă pînă la 1 februarie 1995.1 etc. De aici reese că hotărîrea dată reglementează plata de arendă numai asupra obiectelor municipale. Arenda calculată în acest mod se mai determină prin adăugarea altor coeficienţi privind forma de activitate a arendaşului. 18 al programei privatizării 1995-1996 încăperile neincluse în lista obiectelor supuse privatizării se permit de a fi privatizate de către 62 . pentru instalarea unui birou. dacă se arendează o clădire separată. O plată simbolică în mărime de un leu pentru un metru pătrat pe an (fără drept de subarendă) se stabileşte pentru arendarea atelierilor de creaţie.direcţiei orăşeneşti. În conformitate cu hotărîrea primariei. De exemplu. pentru casele de schimb valutar.

clădirile situate în Chişinău şi ridicate în anii „18” în trecut locuibile cu o suprafaţă de 43 metri pătraţi rees la 68.01.8 mii lei.98 acţiunea a fost respinsă. în conformitate cu metoda de recalculare recomandată de Ministerul Privatizării. că paritul nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale fiindcă primind termenul pentru construcţii n-a efectuat lucrări de proiectare şi coordonare a documentaţiei de proiect şi deviz în termen de 6 luni. De exemplu. Astfel preţul real al metrului patrat în medie variaza de la 200 la 450$.06.99 a casat hotărîrea primei instanţe cu adoptarea unei hotărîri prin care a reziliat contractul de arendă. Anularea de către primărie a deciziei de alocare a terenului de pămînt nu poate servi ca temei de reziliere a contractului de arendă.arendaşi contra mijloace băneşti.09. Prin Hotărîrea Judecătoriei Economice a Republicii Moldova prin decizia din 29.96 şi în confirmarea acţiunii indică. 63 . încheiat cu firma „Floarea-Petrei” la 18. În privinţa acestor acţiuni se duc discuţii diverse. Primăria municipiului Chişinău s-a adresat cu o acţiune în Judecătoria Economică a Republicii Moldova solicitînd rezilierea contractului de arendă funciară. Colegiul de Apel al Judecatoriei Economice a Republicii Moldova prin decizia din 20.2. În această perioadă s-a produs înaintarea Parlamentului Republicii Moldova a unui proiect ce ar include noi obiecte ce vor putea fi privatizate de către arendaş contra sumei băneşti. 4. Practica judiciară privind arenda. însă o reglementare clară a plăţii de arendă pentru încăperile nelocuibile de stat şi municipale nu există. se emit hotărîri.

(Decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. ci din motivul neefectuării demolării magistralei tehnice care nu intra în competenta firmei.99 s-a casat decizia Colegiului de Apel cu menţinerea Hotărîrii Judecătoriei Economice de circumscripţie din 29. au apreciat probele şi corect au ajuns la concluzia de a restrînge cererea primăriei ca neîntemeiată. Colegiul Civil al Curţii Supreme de Justiţie. obligaţiunile contractuale firma nu le-a efectual din motive obiective. Colegiul Civil al Curţii Supreme de Justiţie a considerat recursul neîntemeiat şi supus respingerii. în stricta conformitate cu prevederile art. Din materialele dosarului reese că firma „Floarea-Petrei” a pregătit şi coordonat cu primăria documentaţia de proiect şi deviz.07.Prin Hotarîrea Colegiului de recurs al Judecătoriei Economice din 05.1999) 64 . iar decizia Colegiului de Recurs legală şi întemeiată din următoarele motive.04. 278 CPC în care a solicitat deciziei Colegiului de Recurs cu menţinerea deciziei Colegiului de Apel. Anularea de către primărie a deciziei de alocare a terenului de pămînt nu poate servi ca temei de reziliere a contractului de arendă. a început construcţia staţiei de alimentare cu petrol. Stoparea lucrarilor de construcţie a avut loc nu din vina firmei „Floarea-Petrei”. argumentele recursului. Colegiul de Recurs al Judecătoriei Economice şi instanţa de fond just.06. 61 CPC. Deci.98. Analizînd materialele dosarului. 2r/0-123/99 din 07. Primăria municipiului Chişinău a depus recurs în ordinea art.

fiind supuse periodic unor amendări (modificări. 54 Chiar dacă reglementărilre privind locaţiunea. foarte riguros şi amănunţit. fiecare stat fiind liber (chiar dacă este în comunitatea Europeană ) să reglementeze această instituţie ţinînd seama. Aş putea spune că şi Legea cuprivire la arendă din 1992 se înscrie în principiile enunţate mai sus.Capitolul 5 Elemente de drept comparat privind arendarea în Europa şi Canada 5. în general. completări sau eliminări) uneori destul de profunde. În toate ţările occidentale dezvoltate din Europa în special. O caracteristică principală o constituie faptul că reglementările privind arendarea se stabilesc prin norme cu putere de lege. au evoluat continuu în timp. îşi au sediul în Codul Civil.53 Reglementările iniţiale. de regulă adoptate în secolul trecut. Prin astfel de reglementări în fiecare stat. evident de specificul fiecărei ţări de economia acesteia şi de tradiţie. Prin acestea se reglementează. dar în primul rînd o protecţie egală. dar şi în Canada şi alte ţări au fost adoptate legi speciale privind arendarea bunurilor agricole. ea fiind specifică dreptului modern. instituţia arendării nu este nouă. justă şi echitabilă pentru proprietar şi arendaş. toate situaţiile juridice privind arendarea bunurilor agricole.1 Consideraţii generale Aşa cum am arătat. se asigură un tratament juridic clar şi echitabil părţilor în contractul de arendare. multe ţări au adoptat sistemul reglementării prin legi speciale în domeniul arendării. deci norme de ordine publică. 65 .

El va preveni neînţelegerile şi va face ca fiecare parte să-şi cunoască drepturile şi obligaţiile ce-i revin. Anglia şi Grecia. Din aceste motive. dar şi conţinutul contractului. a duratei arendării.2. Spania.2. fiind obligatorie înregistrarea la anumite autorităţi (Franţa. 5.2 Flexibilitatea Părţile semnatare ale contractului de arendare să recunoască realitatea că interesele şi nevoile oamenilor se schibă cu timpul. Se apreciază că un contract scris. a controlului preţului arendei ş.2 Principalele caracteristici ale reglementărilor relative la arendarea în ţările Uniunii Europene şi în Canada. a. Portugalia şi Canada reglementările în materie au un caracter mai intervenţionist (stabilirea formei scrise a contractului. 5. semnat în prezenţa a cîte un martor pentru fiecare parte şi înregistrat la autoritatea locală va permite ficărei părţi să cunaoscă ab initio la ce se aşteaptă. Olanda. lăsînd o libertate mai mare părţilor în contractul de arendare.3 Intervenţionismul şi liberalismul în reglementare În ţări ca Franţa (în special).2. Condiţile economice şi sociale se schimbă repede. Legislaţia specifică din Danemarca şi Irlanda obligă pe proprietar să-şi exploateze terenurile agricole şi limitarea dreptului de arendare a acestora. Italia . iar în unele ţări el este definit ca un contract solemn.. reglementările sunt mai liberale. El trebuie să fie în nformă scrisă. contractul de arendare trebuie să aibă o suficientă flexibilitate pentru ca să permită o adaptare echitabilă la situaţiile neprevăzute. a nivelului arendei. 66 . Belgia. ) În ţări ca Germania. formă cerută ad probationem. Italia.1 Contract scris În toate ţările legea prevede condiţiile de formă. 5. Olanda).5.

2. Contactul trebuie făcut pe durată destul de mare pentru a permite arendaşului să adopte practici de producţie pe termen lung şi o siguranţădeplină în activitatea de exploatare a bunului agricol arendat. la 9 ani în Franţa. la 12 ani în Olanda. la 6 ani în Portugalia. se reglementează foarte riguros (cu multe amănunte. pentru că el depinde de arendaş pentru a-şi primi partea sa din recoltă. În Franţa şi Germania (în special). Explicaţia duratei mai mari este aceea că încurajează pe arendaş să adopte practici agricole moderne şi eficiente care să menţină şi să înbunătăţiască fertilitatea solului. în provincia Manitoba. reglementările sunt mai generice. care par a fi instrucţiuni) obiectul contractului. Ea diferă de la 4 ani în Grecia. În general este vorba de arendarea unei exploataţiiagricole. În consecinţă aceasta este reglementată mai ales sub aspectul obligaţiei de a rămîne în contract o durată minimă. şi Luxemburg. dar şi o realizare de producţii bune de către arendaş.4 Obiectul contractului. 5. Stabilirea duratei maxime constituie o excepţie. lăsînd la latitudinea părţilor să-l determine. 5. În Spania şi Olanda.6 Cinste şi conpatibilitate Proprietarul care arendează terenul trebuie să se intereseze de cinstea şi nivelul de cunoştinţe profesionale ale arendaşului. 67 . Belgia.5 Durata arendării Durata arendării este considerată în aproape toate ţările ca un element principal al contractului de arendare.2. Olanda.5. de natură să asigure un interes pentru părţi. şi la 15 ani în Italia.2. ca de exemplu în Danemarca – 15 ani pentru o exploataţie şi 10 ani pentru parcele de teren. În Canada. Un alt aspect îl constituie compatibilitatea proprietarului şi arendaşului de a veni în întîmpinare unul altuia şi de a soluţiona orice neînţelegere. durata este mai mare de 5 ani.

contractul de arendare trebuie să fie scris şi să cuprindă o clauză de abitrare pentru a soluţoina orice neînţelegere. există prevederi privind introducerea unei acţiuni în justiţie cu privire la controlul (ulterior) al preţului arendei. într-o cantitate minimă şi maximă de produse agricole. În legislasţiile unor ţări se prevede revizuirea preţuţlui la anumite perioade. cît şi pentru arendaş şi să conţină clauze echitabile. preţul arendei variază direct cu valoarea producţiei şi este plătită cînd recolta este vîndută şi nu în avans. Italia şi Belgia. 5. Portugalia. În franţa.Din aceste motive. înainte de a se încheia contractul de arendare. 5. În unele ţări. echilibrate pentru cele două părţi. În ţările ca Olanda şi Germania este reglementat şi controlul adminstrativ al arendei. precum şi modalităţile de plată. caz în care se prevede în sarcina autorităţilor publice sau a instanţelor de judecată de a fixa un preţ pentru fiecare caz (Spania. Olanda şi S. trebuie să fie corect atît pentru proprietar. În Canada (provincia Manitoba). norma legală prevede practicarea unei arende juste şi echitabile. în natură (cu o parte din recoltă) sau (mixtă) în natură şi în bani.2.8 Preţul arendei În toate ţările legislaţia în materie cuprinde reglementări privind preţul arendei în contractul de arendare. În alte ţări ca Franţa.U.A. cu un produs de referinţă – de ex. inclusiv administrative. Germania).2.7 Condiţii echitabile Contractul de arendare fiind cunoscut unanim ca un contact civil. 5.9 Dreptul de retenţie 68 . pentru a fixa nivelul – limitele arendei. Plata arendei se poate face în bani. Normele legale stabilesc ele mecanisme şi proceduri. grîu.2.

chiar dacă proprietarul nu a aprobat astfel de lucrări. În Franţa. În Belgia – o compensare la terminarea contractului.2. În Portugalia. prin autorizarea tribunalului. 5. contractul poate fi cesionat de arendaş. prin lege.În majoritatea ţărilor.2. Ex. În Franţa de exemplu. se autorizează de instanţă o prelungire a contractului de arendare pînă la amortizarea cheltuielelor făcute de arendaş. Litigii. cu acordul proprietarului.12.2. de regulă litiigiile sunt date în competenţa instanţelor judecatoreşti de drept comun. este reglementat dreptul arendaşului la compensarea de către proprietar – arendator – a cheltuielilor făcute de acesta cu înbunătăţirile bunurilor agricole arendate (inclusiv înbunătăţirea solului). Prin lege sunt stabilite pentru acestea norme de 69 . iar în lipsa acestuia. În unele ţări. au fost create tribunale peritare. În materia arendării. iar în altele funcţionează tribunale speciale. iar în Germania funcţionează tribunale agricole. În unele ţări. 5. 5. există organisme speciale. în Franţa – compensaţii pentru înbunătăţiri la clădiri. este reglementat riscul ăn contractul de arendare. este interzisă subarendarea şi cesiunea contractului de arendare. Deasemenea. plantaţii şi de înbunătăţire a solului. Transmiterea contractului de arendare În Italia. trecerea contractului se poate face numai de către o cooperativă de producţie.11. soţului sau copiilor majori cu acordul arendatorului. dar pot fi soluţionate şi prin arbitraj.10 Dreptul de retenţie În toate ţările. contractul poate fi cedat urmaşilor arendaşului. Asigurarea este stabilită contra tuturor riscurilor sau asigurarea contra grindinei sau altor calamităţi naturale.

iar litigiul se soluţionează de un arbitru. a.competenţă materială şi nteritorială. 55 70 . compunerea completului de judecată. norme de procedură. legea prevede obligativitatea includerii în contractul de arendare a clauzei de arbitrare. căi de atac ş. În Canada de exemplu.

cu excepţia acelora ce sunt interzise de lege sau contract.Încheiere: În condiţiile în care accesul la proprietate. contractul de arendă a avut şi are o existenţă care nu poate fi ignorată din punct de vedere juridic. cît şi pentru persoana ce dă în arendă este importantă şi esenţială. Acest contract este o formă de dobîndire a unor profituri. Pentru persoana ce dă în arendă ne apare ca o formă de exploatare mai raţională a bunurilor în caz că bunul respectiv temporar nu-i trebuie pentru o exploatare personală. executarea şi încetarea convenţiei de arendă vor fi deosebit de variate şi complexe. Nevoile vieţii vor face tot mai prezent acest contract. arenda (închirierea de bunuri) a fost cel mai frecvent contract. acoperirea cheltuielilor de exploataţie a bunului respectiv. Desigur. iar problematica referitoare la încheierea. Suntem de părere că în viitorul apropiat. alte subiecte ale raporturilor juridice civile. să zicem. Arendaşul va realiza în practică principiul juridic general –de a întreprinde orice acţiuni. exploatare a unui bun aparţine altei persoane şi este folosit în gospodaria lui pe o perioadă temporară. în primul rînd în Codul Civil al Republicii Moldova. va dispune de drepturi apropiate ale proprietarului. Însemnatatea acestui contract atît pentru arendaş. arendaşul va dispune de o libertate economică mai reală. o forma de restituire. decît.56 Pentru arendaşi este o formă de întrebuinţare. astfel şi în prezent păstrîndu-şi locul prioritar printre contractele civile. introducîndu-se unele modificări în legislaţia în vigoare. îndeosebi cea mobiliară a fost ani la rînd strangulat prin diferite prohibiţii legislative. Conform legislaţiei contractul de arendă este definit drept contractul prin care o persoană numită locator pune la dispoziţia altei persoane numite locatar anumite 71 ce . aflîndu-se într-o altă lume de relaţii juridice şi economice. mai amplă.

locatarul transfera pe contul locatorului diferenţa de bani. Firma respectivă se ocupa de reparaţia maşinilor. 72 . etc.spre maximum. Preţul pe care îl stabilesc părţile contractante se stabileşte în bani. utilajelor. atunci succesul va creşte momentan. În condiţiile actuale ale economiei de piaţă cînd antreprenoriatul se revarsă în majoritatea ramurilor economiei. pentru ca la început întreprinderea nou fondată nu poate suporta cheltuieli adăugatoare pentru concedii medicale. succesul în afacere este garantat. într-o singură direcţie . etc. Contractele de muncă pot fi încheiate cu angajaţi prin cumul.. Pentru dezvoltarea afacerii viitorul antreprenor se poate orienta la închirierea încăperilor. ştiinţifice etc. Dacă totuşi şi contractele de arendă sunt bine chibzuite. Un mare neajuns în relaţiile contractuale de arendă o constituie plata oscilatorie. industriei. În cazul dat locatorul avea nevoie de anumite cheltuieli pentru deservirea parcului de maşini ce-i aparţinea. În anumite cazuri sus menţionate am întîlnit unităţi economice ce drept plată de arendă îndeplinesc anumite prestări de servicii solicitate de locator. Spre exemplu în anul 1996 exista o firmă ce arenda încăperi de la institutul de Proiectare „Urbanproiect” din municipiul Chişinău. în contul plăţii de arendă îndeplinea prestări de servicii de care avea nevoie locatorul. agriculturii. Cheltuielile respective erau suportate de locatar şi în cazurile cînd plata pentru prestările de servicii acordate nu atingea suma de bani fixată în contractul de arendă.57 Dacă obiectul de activitate este ales reuşit.bunuri în schimbul unui preţ numit arendă. Analizînd cazurile întilnite în practică deseori locatarul achită arenda cu bunuri materiale (cu anumite obiecte de preţ solicitate de locator) cu prestări de servicii ce sunt egalate conform actelor contabile cu un anumit preţ şi se eliberează locatorului dreptul de arendă. activitatea multor unităţi economice nou fondate este bazată pe arendă. depozitelor. mijloacelor tehnice auto.

etc. 73 . adică îşi poate permite procurarea încăperilor. în primul rînd impozitele. rămîn ca o perioadă grea de trecere la o activitate planificată. vă asigurăm că activitatea devine lentă. calmă liniştită. relativ sigură şi relaţiile contractuale de arendă ramîn drept istorie. atunci antreprenorul poate deveni independent de proprietarul bunurilor ce au fost închiriate.Pentru antreprenor devine nespus de complicat de a cîştiga în fond financiar atît. În cazurile cînd obiectul de activitate ales este foarte rentabil şi activitatea este bine organizată. Atingînd acest nivel. mijloacelor tehnice. cheltuielile indirecte nemaivorbind de rentabilitate dacă mai există. fie de exemplu pe un an are posibilitatea de a ridica artificial plata de arendă peste un an la încheierea unui nou contract de arendă. În acest mod proprietarul încheiind un contract de arendă pe termen scurt. mijloacelor fixe. Din aceste considerente suntem de părerea că redacţia veche a aliniatului 1 art. 9 a legii cu privire la arendă referitoare la stabilirea plăţii de arendă în contract prin acordul comun al părţilor era mai reuşită decît redacţia nouă în baza căreia plată de arendă este stabilită de însăşi proprietarul. pentru ca să fie în stare să achite cheltuielile directe.

Editura Didactică şi Pedagogică: Bucureşti. 1995. 67. 18 Constituţia Republicii Moldova. Drept civil: Noţiuni generale despre obligaţii. 5. Popescu.pag. 7 Iaşi 1994 pag. Revista Avocatul Poporului. 3 Regulamentul întreprinderii de arendă şi Regulamentul antreprizei de arendă.O nr.. 284 din 21 mai 1993 cu noile modificări (Monitor.113. Pavel Zamfir. Francisc Feak. 6. pag. 9 10 iulie 1994. Drept funciar. nr. 8 pag. nr. 7-9 din 2002 pag. 6 2001. 1983. 161. adoptată prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. Bucureşti 1993.1 din 30. 1993). 81. 1992) cu modificările şi completările ulterioare. 17 şi Mihai Cotorobai. 12 13 74 . 11 (art. nr.O. A se vedea R. 107 din 4 aprilie 2001).a R. 4 5 Codul Civil al Republicii Moldova adoptat în 1961. Stanciu Cărpenaru. 278-299) contractului de închiriere de bunuri. Cartier Juridic. în vigoare de la 19 februarie 1992 (Monitor nr. Contractele civile. Chşinău Ana Manea Luca. 82-86 din 22 iunie 2002) Codul funciar al Republicii Moldova (M. Contractul de arendare.// în Dreptul . nr. Contracte civile şi comerciale. Victor Ursu.M. 861-12 adoptată la 14 ianuarie 1992. 2 Legea Republicii Moldova cu privire la arendă nr. pag. urm.01..Referinţe: 1 Ernest Lupan. adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 29 Codul Civil al Republicii Moldova adoptat în 1961 acordă douazeci şi şase articole Codul Civil al Republicii Moldova (M. Drept Funciar.

02. 5. 523-14 din 16. M.04.08 1997 (M.1994 ).O. nr. precum şi a tipurilor de bunuri ale statului ale căror arendă nu se admite” nr.nr. aprobat prin ordinul Ministerului Economiei şi Reformelor nr. a R. 18 Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală nr 186-14 06. a R.O.01. aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republici Moldova nr.09.1 din 30.nr.01. nr.01.2001) Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la adoptarea “listelor (M.11. 1 din 06.97). 70 din 14. 642-13 din 14.O.12. 861-12 adoptată la 14 ianuarie 1992.M.11. 1993).99).11. a R. nr.14 Legea Republicii Moldova cu privire la arendă nr. 22 Regulamentul provizoriu cu privire la arenda terenurilor de vînătoare pentru necesităţile gospodăriei cinegetice în Republica Moldova.99). a R. 284 din 21 mai 1993 cu noile modificări (Monitor. 16 pămîntului nr. 1308–13 din 15. 23 Regulamentul provizoriu cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat. nr.1997 (M.1994 (Monitor nr.O. 15 Legea Republicii Moldova pentru interpretarea articolului 19 din Legea cu Legea Republicii Moldova privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a Legea Republicii Moldova cu privire la proprietatea publică a unităţilor teritoriale nr. 107 din 04. 21 Regulamentul întreprinderii de arendă şi Regulamentul antreprizei de arendă. 57-58 din 04. 75 . în vigoare de la 19 februarie 1992 (Monitor nr. 17 administrativ 11.1 din 30. 19 20 întreprinderilor şi organizaţiilor de stat.17.O. M. 5-6 din 21. 41 din 28.M. a R.O. adoptată prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. a R.1995 (M.95). 769 din 13.10.07.98 şi Ministerului Finanţelor nr.98 Codul Funciar al Republicii Modova (M.12.nr. nr. 71 din 30. 1992) cu modificările şi completările ulterioare.97).M. M.14-15 din 12.98 (M.99). O.124-125 din privire la arendă. 148 din 24.12. nr.01.99 (M.

07. nr. pag. 16/1994 a arendării şi dispoziţiile corespunzătoare ale Codului civil.izvorul de bază al relaţiilor de arendă. nr. „Curs succint de prelegeri la dreptul civil”. 5. 26 27 ale legislaţiei în soluţionarea litigiilor izvorîte din raporturile de arendă adoptată la 22 aprilie 2002 (publicată în Hotărîrile Plenului C. – // Revista Naţională de Drept. – // Revista “Dreptul” nr. Arabadji. 7.J.2000) 25 În România. nr.09. Ion Malanciuc. nr. 7. – // Revista “Dreptul” nr. Cristiana Mihaela Crăciunescu. Monitorul Oficial nr. 16 din 5 pag. arenda în agricultură: conflictele şi cauzele lor.// E. M. 71-72. Gh.Vrabie. // Legea şi viaţa 1994. 32 din 12. 37 38 39 Legea şi viaţa 1992 nr. Gh. 40 aprilie 1994. Gh. Chişinău 1997.20-21. 1996. Chiriac. Chibac.6/1995. Cojocari. Contractul de arendare. M.2000 (M. Contractul . // Legea şi viaţa. Arendaşul obţine dreptul de proprietate. N. 76 . Chibac. Ce stiţi despre lege?. Gheorghe Beleiu. 30 Legea şi viaţa 1992 nr. Chibac. 116-118 din 14 septembrie 2000. Contractul .instrumentul de bază al relaţiilor de arendă.S. 2 din 1994.24 Regulamentul cu privire la modul de dare în arendă a patrimoniului de stat.6/1995. 1992. 31 32 33 34 35 36 contractului de arendă. 1990.// Legea şi N. 29 viaţa 1991 nr.Editura “ALL”. Bucureşti. Chişinău 1978. Chibac. 1. 25. 2/2003. Gheorghe Beleiu. a R. 28 Gh.izvorul de bază al relaţiilor de arendă. Arabadji. A. aprobat de Ministerul Economiei şi Reformelor nr.116118 din 14. Contractul de arendare.pag. Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la aplicarea unor prevederi nr. 58.O. Gh. 7.// Lavina Lefterache. . nr. raporturile de arendă a terenurilor agricole sunt reglementate de Legea Monitorul Parlamentului Republicii Modova.. pag. Unele aspecte privind statutul juridic al arendatorului în cadrul Monitorul Oficial nr. Braghinschii. 26. Contractul . 9-11/2002). Legea arendării nr. pag.

Проблемы правогово регулирования арендных отношении. 52 teritorial. contracte speciale. 49 50 Хозяйство и право. „Arendarea în Europa şi Canada”.123 Д. În ajutorul registratorului oficiului cadastral Eugen Chelaru. 34. 53 ştiinţifică „Actualităţi şi perespective ale privatizării agriculturii în România” Timişoara. Земельное право.Arenda şi vînzarea .1953 modificat prin L.91-363 din 15. ALL-BECK. Revista Avocatul Poporului. Bucureşti 1996 pag. Юсупов. 51 Chişinău 1998. 47. 2/2003. 1990. 77 .cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă. Iaşi 1993 pag. pag. Drept civil. arenda în agricultură: conflictele şi cauzele lor. În ajutorul registratorului oficiului cadastral N. Ion Malanciuc “Unele aspecte privind statutul juridic al arendatorului în cadrul В.1991. Chiriac. ст. № 10. drept de autor. Chişinău 1997. 362. pag. nr. Chişinău 2001. Lumina Lex. 59. 202. Gh. Stanciu Cărpenaru. „Curs succint de prelegeri la dreptul civil”. 44 45 46 pag.Florin Scrieciu.03. Москва. 78. pag. Chibac. Bucureşti 2000. “Circulaţia juridică a terenurilor”.Ерофеев.pag. Agro-inform . 43 pag. Inga Grecu-Stăvilă.В. 1998. L 411-1-75. lucrare prezentată la sesiunea teritorial. nr. Ştefan. 412-1-15 şi 413-1 Decrt. Dalloz 1993. Ala Climova. 48 contractului de arendă” – // Revista Naţională de Drept. Drept civil. 19. Chişinău 2001. // Legea şi viaţa 1994. Inga Grecu-Stavila. E.41 42 Ştefan Rauschi. 47 drept de moştenire. A. Drept agrar şi Drept funciar.nr. 55 dr. Francisc Feak. 7-9 din 2002 pag. 83-212 din 16.pag. 156. Cojocari. 215.04. ianuarie 1992.Cartea patru „Statut du fermage et du metayage” – art. 46. 54 Code Rural et Forestier. Bucureşti 2001. Ala Climova.

ALL-BECK. pag. Hoziaistvo i pravo. Gonciarova.56 Eugen Chelaru. Arenda imushestvennîh complexov. 362. nr. 57 N.8 78 . “Circulaţia juridică a terenurilor”. Bucureşti 2001. 1994.

M. 10.Bibliografie selectivă 1. 79 . Legea Republicii Moldova privind preţul normativ şi modul de vînzarecumpărare a pămîntului nr.98 (M. Codul Civil al Republicii Moldova (M. 8. 4.99 (M.O.O. 57-58 din 04.99). 6. 70 din 14.Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la adoptarea “listelor întreprinderilor şi organizaţiilor de stat. M.a RM nr. 642-13 din 14.Legea Republicii Moldova cu privire la privatizare nr. 107 din 4 aprilie 2001).1 din 30. 9.12. 523-14 din 16. nr. 1261-12 din 3 decembrie 1992. M.O. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat si intreprinderi din 14 ianuarie 1992 nr.1994 ).861-12 .1995 (M. Acte normative şi practica judiciară 1. a R. 82-86 din 22 iunie 2002) 3.11. 11. 12.01.O.1997 (M.1994(Monitor nr. nr. Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală nr 186-14 06. 2. Constituţia Republicii Moldova. Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie 1991.01. Codul Funciar al RM (M. nr.09. 1 din 06.07. a R.124-125 din 11.11.99). precum şi a tipurilor de bunuri ale statului ale căror arendă nu se admite” nr.95). 5.O.Regulamentul întreprinderii de arendă şi Regulamentul antreprizei de arendă. Legea Republicii Moldova pentru interpretarea articolului 19 din Legea cu privire la arendă. 1308–13 din 15.17.97). nr.14-15 din 12.nr.O. 7.M. a R.02. Legea Republicii Moldova cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale nr. a R.11. nr. adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 29 iulie 1994.

07.99). 80 . 13. 284 din 21 mai 1993 cu noile modificări (Monitor. În ajutorul registratorului oficiului cadastral teritorial. Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la aplicarea unor prevederi ale legislaţiei în soluţionarea litigiilor izvorîte din raporturile de arendă adoptată la 22 aprilie 2002 (publicată în Hotărîrile Plenului C. Regulamentul cu privire la modul de dare în arendă a patrimoniului de stat.M. Braghinschii.nr.Gheorghe Beleiu. “Circulaţia juridică a terenurilor”. ALL-BECK.98 şi Ministerului Finanţelor nr.98 (M. 3. Regulamentul provizoriu cu privire la arenda terenurilor de vînătoare pentru necesităţile gospodăriei cinegetice în Republica Moldova. Regulamentul provizoriu cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat. nr.2000). 1.116118 din 14.10. Bucureşti 2001.S.2000 (M.08 1997 (M. 148 din 24. 1993). Contractul de arendare. 32 din 12. nr. aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republici Moldova nr. 17. Eugen Chelaru. 5.adoptată prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. M. logos press nr. Chişinău 2001. 41 din 28. – // Revista Dreptul nr.97).nr. a R. 9-11/2002). 4.O.M. 14.O.12. Inga Grecu-Stăvilă. Chişinău 1978.09.M. 2.J. 2. 15. 71 din 30.01. 1995.6/1995.31.O.Ala Climova.12. a R. nr. aprobat prin Ordinul Ministerul Economiei şi Reformelor cu privire la modul de dare în arendă a patrimoniului de stat. a R. Ce stiţi despre lege?. 16. De ce metodă se foloseşte primăria oraşului Chişinău pentru a calcula plata pentru arendă pentru arendarea sau închirierea încăperilor nelocuibile. nr. aprobat prin ordinul Ministerului Economiei şi Reformelor nr. Literatura specială. 5-6 din 21. 769 din 13.

Drept civil. Chiriac. Ana Manea Luca. „Contractul . 20. „Curs succint de prelegeri la dreptul civil”. // Legea şi viaţa. 17. Lumina Lex. 16 din 5 aprilie 1994. Contractele civile. A. N. В. 13. Arenda imushestvennîh complexov. Gh.Drept funciar.Gh. // Legea şi viaţa 1991 nr.Editura “ALL-BECK”.Vrabie. 1990. N. Chişinău 1996. Legea arendării nr. Iaşi 1994. nr. ianuarie 1992. dr. Contracte civile şi comerciale.. Lavina Lefterache. 5. 7. Drept civil: Noţiuni generale despre obligaţii. 2/2003.Florin Scrieciu. Bucureşti. 10. Hoziaistvo i pravo. Francisc Feak. 6. Stanciu Cărpenaru. 12. Bucureşti 1993.В. Contractul de arendare. 81 . Ernest Lupan.Ерофеев. E. „Arendarea în Europa şi Canada”. 16. Ştefan. 7. Chibac. Gh. Bucureşti 1996. Cojocari. 1995. Stanciu Cărpenaru. Drept civil. Francisc Feak. 14. Unele aspecte privind statutul juridic al arendatorului în cadrul contractului de arendă // “Revista Naţională de Drept” nr. Cristiana Mihaela Crăciunescu. Drept agrar şi Drept funciar. 15. drept de autor. drept de moştenire. Arendaşul obţine dreptul de proprietate. Земельное право. Bucureşti 2000. nr.Ion Malanciuc. 8. R. 1994. lucrare prezentată la sesiunea ştiinţifică „Actualităţi şi perespective ale privatizării agriculturii în România” Timişoara. nr. 19. // Legea şi viaţa 1994.8 11.. Chibac.Editura Didactică şi Pedagogică: Bucureşti. // Revista Dreptul . 1996. 9. Iaşi 1993. Москва. 1983.5. Gonciarova. Ştefan Rauschi. 6. 18. Popescu. 1998. contracte speciale. arenda în agricultură: conflictele şi cauzele lor.instrumentul de bază al relaţiilor de arendă”.

№ 10. Проблемы правогово регулирования арендных отношении. Chişinău 1998. L 411-1-75.1991. Хозяйство и право.21. 22. 412-1-15 şi 413-1 Decrt. Revista Avocatul Poporului.nr. La efectuarea lucrării de licenţă a fost folosit textul prelegirilor la cursul Dreptul civil.1953 modificat prin L. Dalloz 1993. Code Rural et Forestier.91-363 din 15. şi cursul special „Reglementarea juridică a relaţiilor de arendă”.Cartea patru „Statut du fermage et du metayage” – art. Юсупов. 24. 7-9. 83-212 din 16. 25. “Agro-inform” . 2002 82 .04.cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă.Arenda şi vînzarea . Д. 1990. 23. nr.03.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful