~.

, 'I j

; tt GERI PSIHOPATOLOGIA VIEl'II DE PSIHANALIZi\: COTIDIENE
1\

~~, .'-"'- r
.

,A,-.....@.

',.,A

.

A.._.i .••. '\k. j,.. _ ..

,

\

~

,

J.

-

,

,

.' I
i
:

I
,

~

(

It
J

'd

(1856-1.939)

Control ~tiintific ~i confruntare:

prof. dr. GR. TANASESCU

Traducerea a fost facuta dupa lucmirile: Zur psychopathologie des Alltagslebens (1904) Uber psychoanalyse (1910) !?i Vorlesungen zur Einfiihrung in die Psychoanalyse (1916-17) din Gesammelte Schriften, volumele : IV, VII, 1924, Internationaler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, editie ingrijita de Anna Freud, Otto Rank ~i J. A. Storfer.

Colectia "Lucrari fundamentale". initiata de Nadia Nicolescu, este coordonata de dr. Viorel Nicolescu :;;i I;)tefan Westfried

Pentru

uzul cadre lor didactice

$i al studentilor

-

viitori profesori

ISBN 973-30-1103-7

Redactor:· ~tefan Westfried Tehnoredactor: Victoria Ghimi~ Coperta colectiei: Eugen Stoian

CUPRINS

Studiu introductiv: Sigmund Freud sau dreptul (Dr. Leonard Gavriliu) INTRODUCERE IN PSIHANALIZA Partea int'ii: ACTELE RATATE I. II. III. IV. Preambul Actele ratate Actele ratate (continuare) Actele ratate (sfiri?it) ....

la" adevar 7

65 67 74
83

97

pqr..tea a dotw: VISUL V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. XIV. XV.

DificuWiti i?i abordari preliminare Ipoteze ~i tehnica interpretarii ., Continutul manifest ~i ideile latente ale visului Visele copiilor Cenzura visului Simbolistica visului Elaborarea visului Analiza unor vise . Trasaturi arhaice i?i infantilismul visu1ui Realizarea dorinte1or Incertitudini ~i critici TEORIA GENERALA A NEVROZELOR

113 124 133 141 148 157 171 180 190 200 210

Partea a treia: XVI. XVII. XVIII. XIX. XX. XXI. XXII.

Psihanaliza ~i psihiatrie Sensul simptomelor Fixarea 1a trauma psihica. Incon~tientul Rezistenta ~i refulare Viata: sexuala a omului Dezvoltarea libidoului ~i structurile sexuale Puncte de vedere cu privire la dezvoltare ~i regresiune. Etiologie " XXIII. Modalitatile de form are a simptomelor XXIV. Nervozitatea comuna XXV. Angoasa .....••

221 230 241 250 260 271 284 296 308 317

5

XXVI. Teoria libidoului ~i "narcisismul" XXVII. Transferul ..... XXVIII. Terapia psihanalitica
PRELEGERI DE PSIHANALIZA

JJO 34l

J57

Prelegerea Prelegerea Prelegerea ptelegerea Prelegerea

tntti a doua a treia a patra a cincea
VIET!I COTIDIEKE

367
315

380

J88
395

PSIHOPATOLOGI1\.

I. Uitarea de nume proprii . II. Uitarea de cuvinte striiine . III. Uitarea de nume l?i de grupuri de cuvinte IV. Amintiri din copilarie l?i "amintiri-ecran" V. Lapsusurile . VI. Erori de citire !li de scris . VII. Uitarea de impresii !li de- proiecte VIII. Confuzii l?i stlngacii . IX. Actele simptomatice l?i accidentale K. Erorile ~ . XI. Actele ratate complexe . KIl. Determinism. Credinta in hazard ~i superstitie. Puncte de vedere •..•.••..•......

40 1 408

4lJ

Hl
~J7 ~71 488 506
326 548

5H
557

I

SIGIViUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR
"IJIlortalitatea lnseamna sa fii iubii de cei multi anonimi" (Freud)*)

Cercetatorul operei lui Fr e u d este colifruntat de la bun lllceput cu abundente afirmatil ~i interpretari erollate, uReori de-a dreptul fanteziste, continute intr-o buna parte din literatura imensa consacrata psihanalizei. Chiar ~i autori absolut oliorabili llil. alte pri .••• inte ofera adesea, in a.cest domeniu, texte din cele mai. regretabile. Ceea ce pe buna dreptate a primit denumirea de "prejudeciili freudiel'le" CORstituie !?i azi 0 realitate anevoie de lnvins, pina !}i.ill alte tari in care scrierile paril1telui psihanalizei se afla demult la Indemlna publicului 1>. In aceasta privinla dificultati.le slut Inca !?i mai mari la noi, unde foarte multa lUme nu a cunoscut psihanaliza dedt din auzite, ori din dirtile de vulgarizare, de felul celor redactate d. dr. C...•. lact., Mihail Moldovan, C. Iordiinescu, Th. Loewenstein, sau de un 'I'.Corozel, ca sa nu mai Torbm de bio~urile tiparite de unil detractori allimali de interese obscure. l\fonografia elaborata de dl'; 1. Pop e s c u - Sib i u (revizuitii de la editie la edit1e, ultima purttnd titlul Conceptia psikanalitica. Expunere !ji criticii~ M. Welt her, Sibiu, 19~7), incorporata mai tIrziu fra~mentar tntr-o lucrare scrisa, de pe alte pozitii ideologice, in col.aborare Cll prof. dr. docent Vie tor Sa hIe a n u (Introducere criticil in psihanalizif, Editura Dacia, 1912), ca!?i c1b!va eseurI pe tema conceptiei despre sexualitatea lui Freud, semnate ~. dr. 10 s i f We s t fr i ed, reprezinta, credem, singurelQ ~ontributii aotabile in directia ~xploriirii obiective a freudismului. "Psilt,analiza scria la un moment dat V. Sa hIe a 11 u - a abordat domenii delicate ale vietii umane (copiliiria, sex'IJ4lit"t.ea, arttd in care imixtiunea 1ucidiUitii investigative' se izbe~te, prin traditie, de multe prejud-eciiti" 2). Reputatul psiholog G. Po Ii t z e r observas(t i?i el: "DepiIJ lon.g~mp.s dijd, depuis les premieres debuts, de l4 psychanalyse; ses adversai~s ont l~r;lame le droit de 1a juger sans 1a conntlitre- B,. Din acest PURct de vedere, .J' r e u d se ana, parca, sub puterea unul' blestem: acela d&-a fi la aesfir!?it rastiHmacit, dellaturat, autilat. 0 textura compiicatii dQ factori favorizeaza aceasta injustitie. Iar opiuiile de a doua sau a treiamtna, mo!?tenite fara osteneala, ca ~j formulele critice concepute c.a sa !?ocheze imediat cititorul, fara preocupari serioase pentru adevar, sint de 0 pers!stentii lufioriitoare. "Psiltanaliza freuditrna - observa J. P. 11a p Ii 11 ~i T. S. Kr a w e c - a tljuns sa f~ Rimp1icata lA culm~ in mintt!d. marelui public. Intocmai cum intregul evolutionism a1 lui Darwin a fost r~dus lo, expresia magici! "omul se trage din maimuta", pe care 0 auzim 'in vorbirea. de toate 1!ilt!le,.~ofLa$a pozi1;ialui Freud in

e

i

the

Paris,

197D, p. 8.. Vi Q tor' Sahl~ anu, Psiltanttliza: pro $i contra, tn"Lupta de clasll", Anut LI, li,19'ir; p. 76.. ~) G e 0 r g e 9 Pol i t z& r, Le mytke de l'o,ntips.'!Jchanalyse,in Ecrits, t. 2,. Editions Soclah~5. Paris, 1969, pp. 39-{0.
2)

*) Motto ~reluat de la I r v i n f St on e, 'l'ke' passions of the Mind, a Novd Life and Work oj Si;gmund Freud, Cassell, London, 1971. 1) Pie r reF 0 11: e y roIl a s, La revolutio.l?- freudienne, Henoel-Ganthier,

r

Iegdtura eu baza sexuaUi a nevrozeloreste supersimplifieata prin fraza: "Din punet de vedere psihologie este da'unator sa reprimi viata sexuaIa", Pe dnd, in realitate, Freud eonsidera neeesara reprimarea sexuaZitatii, daea in joe este supravietuirea 4). eulturii $i civilizatiei"

F r e U d Xnsu~i ne relateaza, in eseul Contrzbutie la istoria mi$eilrii psihanalitice, un fapt deosebitde semnificativ in legatura cu modul in care procedeaza de obicei falsificatQrii freudismului, indiferent de mobilurile careii imping la actiune'; "lntr~o 'zij un 'asistent :de Za clinica vieneza unde tineam Un curs de un. semestru, imiceru permisiunea de a audia Zectiile mele. Le-a ascuZtat cu multii atentie, in tacere, iar dupa ultima expunere se oferi sa ma ins.9teasca citiva pa$i.
In cursuZ pZimMrii, imi marturisi ca serisese, cu incuviintarea $efuZui sau de catedra, 0 carte care combiitea teoriiZe meZe, adaugind ca acum regreta ca a facut-o, din moment ee, datorita preIegeriZor meZe, i$i putuse face o. idee mai exacta asupra acestor teorii, Daca Ze-ar fi cunoscut mai. dinainte tot. a$ade bine, n-ar fi scris cartea. Inainte de a se fi apucat de lucru,intrebase Ia clinica daca n-ar face bine sa citeasca "Interpretarea viseZor" 5), insa ise raspunsese ca. nu merita osteneala ... Cu toate acestea, imi spuse' el, incheind, era prea tirziu, nimic din cartea sa nu mai putea schimbat, deoarece era gata tiparita, De altfeZ, nici n-a socotit necesar sa faca dupa aceea vreo declaratie cu privire Za schimbarea ce se produsese in spiritul sau fata de psihanaZizii" 6).

Ii

Sarcina limpezirii lucrurilor nu este deloc u~oara, data fiind, pe.de o parte, complexitatea proprie teoriei freudiene, efortul ei proteic de a'reflecta cufidelitate dialectica derutanta a fenomenelor psihice, a omuluiconcret integrat in rela~ tiile sale multiple de natura biologica :,;i sociala, iar pe de 'alta parte tenacitatea demna deo cauza mai buna cu care sirguiesc laziduL de rezistentaimpotriva psihanalizeifreudiene acei ,ideologi care nu se impaca curnaterialismul, rationalismul, .scientismul:,;i ateismul 'Jui •• r eu d. Nu iriHtnplator regimulnazista F fost cel mai. furibund adversar al psiJ1analizei, ordonind .in mai 1933 arderea pe rug a cartilor lui F r en d ~i prigoana impotriva adeptilor saL Luind cuno9tinta cleaceste acte de barbarie, F I' e u d, care calificase hitlerismul' drept un fenomen"pur medieval :;;ireactionar", nu s-a putut opri sa nu comenteze ironic '; "Am fiicut'progrese, trait sa Yaall, IlU . p~~te multi ani, cuptoarele mortii de la Auschwjtz sau Buchenwald? Butada sa amara nu prefigurase nici pe departe adevaratacruzime afasdsmului. Trebuinta prezentarii mai pe larg a lui Si g m u n <i F r eu d .decurge· la noi, intre c altele, din faptul ca pina in momentul de fat a traducerile in romane:;;te din scri~rile sale sint putine, a:;;a inclt opera sa nueste bine cunoscuta - inafara ace16r".cercuri restrinse unde eaeste citita in original sau in tiHmaciri franceze, 'engleze, italiene etc. - sau este cunoscutadoar prin intermediul unor prezentari imirent reductive, lacunare, daca nu deformatoare, al unoI' comentarii adesea lipsite de acoperire in studierea integrala a freudismului. ;,Condi~ii de psihologie sociala
$i conditii politice au facut ca multe din tezeZe psihanaZizei cuvenit sa nu Iievalorific4te noteaza Vie corespUltzator SQ:U. nU-$i primeasca sa rasp.unsuZ critic n'U glumi!': multumesc in EvuZ Mediu m-a'r fi ars pe mine in carne.$ioase, sa~mi arda cartile" 7). Dar ce ar fi spus e1 daca armai'fi pe Gind azi se'

t o.r

i e c, Systems and Theories of Psychology, p. ,61. ......• ,'. lucrare capitala a lui Freud, aparuta in anul 1900, in editura' F. Deuticke,Leipzig, Wien. '., 6) . S.. F I' e u d, Zur Geschichte der psychoanaZytischen Bewegung, in Gesam· melte Schriften, IV. Band, p. 428. , 7) Ern est Jones, The Life . and Work ()f Sigmund Freud, Anchor. Books, Doubleday & Co., New York, 1963, p. 485.
5)

4) J. P.Ch Holt, Rinehart

E?ieTraumdeutung,

& Winston, New Yorkete.196~,

a p Ii n,

T. S., K: raw

t
I!I!""

8

.

Sa h I ea'Ii u. Creaem
sectoare'importante

ca 'aceasta Bituatie a intirziat din cercetarUe asupra Omului" 8);

.)i intirzie

dezvoltarea

uno)"

Problema valorificarii aportului pozitiv al psihanalizei ·freudiene nu presupune delaco rezalvare facila, succesul ei fiind conditianat de respingerea in acela~i timpa ceca Ce este grc9it 9i impasibil de elogiat in aceasta opera -vasta 9i inegala. lntuind dificultatea intreprinderii, aca{LV a s i I e P a vel c u, observind cu mai comise de psihanaZiza sa fie multi ani in urma ca nueste echitabil ca' toateerorile atTibuite fondatoTuZui ei, scria : "Este gTeu sa- se sepaTepaTtea de ad·evaT de· partea de creaTe intT-o doctrina atit de complexa $i aUt de discutata cum este psihanaliza. eu atit mai mult OJ, dt, char $i gre$ind, un asemenea curent de gindire - in 1naSUra" '1;n care let ba.za se afla seriozitate $i intentii -$tiintifice, CU1n este, incliscutabU, cazul lui F r e u d stimuZeazii dezbateri, contrademanstratii' $i cercetari
cure- contribuie, 'uneoTi fntr-o r:'tarz masura, la depistarea p-roblemeZoT $i- liirgirea oTizontului. Din acest punct de vedel'e, 11'cudismitZ a avut mel'itul de a 1i pl'apus spre cercetaTe nO'i domenii, ignorate pina atunci, cum este motivatia incon$tienta, ce se manifesta atit in comportal'eQ nOTmalii (-uitaTe, lapsusui'i, vise) dt ;;1 in 'cea -morbic1iij TftCli ales in -nevroze" 9).

lata suficiente m'gumente care legitimeaza interesul nostru majar pentru Freud ~i freudism ea unul dintre prineipalele curente ale psihalogiei contemparane, care nu 'numai ca a desehls eu hatariredrumul interpretaril unitare, integrative ~i determinist-dinalnice a fenomenelor psihice~i a conduitei Ulnane~ ei a ~xercitat inacela;d timp a larga influenta asupra altar:;;tiinte, precum :;;i asupra 'literaturii ~i artei intregului secol XX~eL

1. C!.!l'iiculum vitae
Sigmund Freud ~-a llascut la 6 mai 1856,.in 9ra~elulFreibe:sg, aflat ashizi. p~ teritariul Cehoslovaciei. Tatal sau, evreu de,obiqie galitia,n;'i, .avind drept ocupatie principa1a ne,gotul de lina, imp linea 40 de ani. cind s-a cas.atarit cu Amali~ Nathansan, mal tinan} cu daua decenii decit dinsul 9i, la aceasta a doua casatorie, d avea deja dol copli mari, dintre care unul, Emanuel, era casatarit:;;i av",a chlar unfiu, Jahn, in viro;ta de un an. Din aceasta tesatura:nea9i~nuita de relaW de, rm;lenle, a rezultat a situatle paradoxala :. tatal lul Freud era bunic la na~terea celui de:al treilea b3igl al .sau .(Sigmund) care, asHel, venea pe lume.in calitate de Ul1chi al unui nepot mal in. \'lrsta cu. un an decit dinsul. BiQgrafii ~iexegetii Iui Freud n-au ostenit sa traga tat fdul de cancluzii "psihanalitice". de' pe lirJ.);1a , . acestei situ.atiL-l) . : ;... Comertul practicat de Jacob Freud stagnind .Ia Freiberg, el se nmta cufam,i;lia la Viena, llnde Sigmund. petrecu una din cele. mai .banale capilarii. Se paSiOl)a dcmic pentru studiu, Ia noua ani fu admis la lieeu ~itimp de 9apte ani a fast cel.dintii. din clasa, absalviJld I::u dlstinetia swm.n:w cum. l,cLUdae..; clotare aparte 0 dovedi pentru invatarea limbilar straine ~i, in afar a de german a ~i ebraica, i~i insu~i franeeza, engleza 9i spaniola, ea ~i latina 9L.greaca, Medieina, ,dupa spuse.le
-

V. Sa hIe a n U, op. cU., p. 84. Va's i: 1 e P a vel c U, DramapsihologieC·Eseu asupl'aconstiWil'ii psihologiei ca $tiinta, Editura Didaetica 9i Pedagagica, Bueure~ti, 1972, p. 188. 10) Cf. Dictional' de filozofie, Editura Politica, Bueure~ti, 1978, p. 567. 1): Vezi M.a r t he, R a he r t'. La n?vQlutiQn. psychanalitique, Tame I, Payat •. Paris, 1966, p. '38.
8)
9)

Ala.i Br e u e r i-a fiieut eunolitinta eu otoriuQlaringologul berlinez W·j 1h elm F 1i e s 5. dar sortii alegerii profesiunii au hotarit aItfeL . La un moment dat s-a gindit. ·doetrina pe atunci la moda a lui D a r win mil atrilgea irezistibil.Martha Bernays. preeum ~i un curs de logica al aceluia~i.yckl1J1Plyse. producea la pacientii sai paralizii. 09. daua carti: tyber d:en psyckiselten Mek. Massena. dar fara succes.. iar la intoarcerea acasa va incerea sa imparta~easca aceste descoperiri. Incepindd61 Oleum tuainte. Corespondenta dintre ei va dOl lla~tere. de asemenea. tl'1sa Freud va fupe apoi definitiv relatiile amicale. In auii de studentie (1873-1881) sa familiarizeaza cu ~tiint~ ca fizica. a$aindt imi amintesc di 'ascultind.malizei. ales' de 'un fel de sete de cunoa$~ 'tere. . Acela.ria de observatii capital@ facute in legatura eU un caz de isterie ~i eu vindecarea obpnuta ell ajutorul alianu:mitei metode ca. eu pl'ilejul unei eonferinte populare. leetura frumosului eseu al lui Go e the "Ueber die Natur". raporturil"cm Gr.QP. De asemenea. Sint de notat. pleaca la Paris. F r e u d. de altfel. frecven. a fost singurul reprezentant a1 noli orientari psihoterapeutic@ (termenul de "psilmnalizA" a aparut. sete de cunoa$tere care. BrUcke) 3). J 0 S e p h B r e u e r. in vara anului 1889 se dUel'! la Nancy. inca nu 'descoperise valoarea observatiei ea mijloe principal de realizare. botanica ~i zoologia. Shakespeare ~i Goethe. prin'sugestie hipnotica. SOt convinge. cPlIris. viiiz1ndu-i la luetu pe Lie b a u 1t ~i pe B ern h e i m. de~i pina aCUm 0 aparasa eu ardoarea eare~i era caraeteristidi. cIt ~i eu FI i e s s. membrilor Societiiitii Medicilor din' Vierra. ca "privat-dacent" 'In neuropatologie.'sale. 1nsa.tartice. sa se dedice carierei militare.ca isteria nu este 0 boala fenllinina ("hysteron" 1nseamna in grece~te "uter"). la episoade romantice. fata de care Freud va cultiva 0 prieteuie fabuloasa.. 'in acel timp 0 Mecca a neurologilor de pretutindeni.GalHmard. anestezii ~i contracturi isterice. AUt cu B r e u e r. filgiiduind parea sa-mi ofere Un sprijin puternie in intelegerea universului. viata·sa~. peste ani. In. 1908. Cromwell. Canstatind ea teh:aica sa hlpnotidi este deflcitara in unele privinte. in colaborare.sa confeseaza F r e u d . anatoMia.anismus Hysteriu:ker Pkanomene (1893) ~i Studien iiber Hysterie (iSM). VOl' avea ~ase copil (trei fete).teaza seminarul de filozofie al lui F ran z B r e n tan 0. In 1885. I~i pierde cu totul inerederea In metoda hipno· fica. nu-i trezea un interes deosehit Modelele sale de viata preferOite erau Hanni'bal. aeest fapt 'm-a decis sa ma inscriu la Faeultatea de medieinil" 2). I~i ia doctoratul in medieina in 1881.insufletit mai. eu toate neestea. pp. senzationale pentru acea vreme. spre a ~i-o imbunatati. I ~ 10 . intr~un' ~ S. In afara de acestea.~tiintelor naturale. intru totul asemanatoare simptOluelor intilnite In cazurile de isterie spontana. eu influente accentuate asupra evolupei sahl ~tiintifice. in paralel cu cele mai de sus.continuare. unde afleta marele J e a nmaestrului M a I' tin e h are 0 t. putin inainte de terminarea studiilfJr mele secundare.l~plete~te indisociabil cudestiut1Lpsih. iar dintre literati. Napoleon. la renumitul spital de holi nervaase Salpetriere. chimia. fiziologia. la. pentru prim'a oara. Aici are posibilitatea sa ~iste la demonstratiile 'care. baietilar Freud dindu-Ie Rumele unor personaHtati venerate de dinsul (Jean-Martin dupa Charcot. ca~e i-a comunieat lui Freud 0 se. p. ci'1i. De ai~i ~i pina la instituirea metodei "asoeiatiei libere" nu era deeit un pas. 13-14. In 1886 S8 easatore~te cu . Oliver dupa ero_well ~i Ernst dupa profesorul sau de fiziologie de la Faeultatea de medicina. VOl' publica. care prin bunicuI ei se inrudea Cll He i n r i c h He i n e. stapinindu-l dorinta de a infaptui lucruri grandioase. 0 reala eelebritat~aepoeii. principalul sau instrument de lucru va deveni sugestia extrahipno~fca. 'chiar.E'f"n e s tJ iit on·1'l S. vie 3l~. 'mineralogia. pina in 1906.Daca mal mult de zece ani. ps. insa care se indrepta mai sigur spre sfern relatiilor umane mai mult dedI spre obiectul propriu ."Eram . Aiet.

C a l' I Gus t a v J u n g :. VOl' urma apoi.J a net. decit lucrarile sale de prim rang. din acest an. Dincolo de principiul placel'ii (1919). Metapsikologi{J.M: a l' y-R. inregistram in l. i-a mentionat aparitia. apoi sii-mi iau tiilpii$ita cu prada fiicutii. angoasa: (1925). Angoasa in civilizatie (1930). (1915). Au loc controverse patima:.o primire triumfala. 8) Vie t ~ l' S a hIe a n u. Vinci (1910). in ciuda eforturilor lui Freud de a impune 0 anumita linie .iW. cU. was begining to e:J!ert eonsideTable influence o-n both. ap. de~i presa de specialitate abia dad. intre care acelea provocate de Al f red Ad 1 e 1'. p.. psychology and psychiatry when it was overtaken by the more dl'amatic co. De aceea.' ora:. Metropola britaniea i-a facut. Freud s-a stabilit la Londra. F r e u d. Zur Auffassung del' Apkasien (1891). 25. Este yorba de autobiografia intitulata Selbs.articol publicat intr-un ziar francez.orodoxa".idivergentele eu ~coala lui Pie r r e . Psikologia maselor $i analiZa eului (1921).t Dal'stellung Laienanalyse. cit. la CU110scuta sihanalista Mar i l't B 011a par t e. din punet de vedere istorie. Freud a fost sUit sa paraseasca Viana.1 Cuvintul de duk $i raporturile sale cu incon$til!Jntut 0 amintire a lui Leonardo da. Eul $i SiMle (1922). psihanaliza incepe sa aiba adepti din ce in ce mai numero:.(1927). Freud va avea de infruntat :. reprezentind 0 criticft radical a a conceptiei Iui We r nick e ~i L i c h the i m en privire la a~a~numitul "del' apkasiscke Symptomenkomplex". nAbia instalat .ulcare acum se cutremura sub ~enilele tancurilor naziste hlvadatoare ~i se infiora de urletele "rinocerilor" dezlantuiti..Sh-een-a-u. pe rInd. ora~ul in care traise ~i lucrase timp de aproape opt decenii. Totem$i Tabu (1913). Freud se va stradui mereu sa demonstreze ca..simptom. Psihopatologia vietii cotidiene (1904).ise produc "disidente" de tot felul. mi~carea diversificindu-se tot mai mult. 155. de exemplu. Noi prelegeri de psmanalizii (1932). teoriei sexualitatii :.. 31. p.vreau sa mentionl!Jzin mod dt se poate de Uimurit ed numele lui J a net nici n-a fast pomenit in timpul $ederii mele la Salpetriere" 6).. Daca prima carte tiparita de Freud.isocietati de psihanaliza..p. 7) n . cau depun miirturie despre 0 luptil violl!Jnta impotriva 'acceptarii psikanalizei $i careprezintii rapoTturile mele cu $coala franceza in cu. 1900. cii am folosit $ederea mea la Paris pentru a mii familiariza cu tezele fundamentale ale l'ui P. cea dintli carte care n lanseaza cu adevarat este Die Traumdeutung (Interpretarea viselor). In Rob e r t S... lnhibiti~. pe dnd acesta din urma nu va Inceta sa-~i revendice prioritatea i). Dupa 0 scurta oprire la Paris..Janet's work. 18.... Ma vie et la psyckanalyse-.va preciza el . Citesc. ca sa nu citam (1905). 4 iunie 1938. Competitia aceasta ~tiintifica "ac avut Un mare rasunet in perioada interbelicd". ataca o tema de neurologi~ pura. Val' lua na-?tere asociatii :.).. ViitOl"ul unei iluzii. S.-Contemporary SChools of Psychology.:Q~. ca. "La ora la care sCTiu acest~ rinduri 5) .Zorile cele mai false. lntroducere in psihanalizii (1916/1917). . p cea care dimpreuna eu Ern est Jon e s a jucat un rol decisiv in scoaterea parintelui psihanalizei din ghearele hitleri-?tilor.primesc din Franta nenumiirate articole $i tiiieruri din eiare. pe care pentru prima oara n intnnise la lectiile lui C h a l' cot.serle admirativ Mar the Ern est J'o n e s. J a net. 4) 5) 6) Die Ftag~ der S. Moise $i monoteismul (1938). La. Trei eseuri asupra.i. London 1965. Rei c h sint cele mai importante.egatura eu aeeasta 0 opinie larg rasp!ndita :. sligktly antedating psyckoanalysis. In afara da aceste disensiuni din interiorul marii familii de psihanali~ti. scrisa in septembrie 1925.nceptions of Freud and rat1t~r thrown into the shade" (p. psihanaliza este absolut independentfi de descoperiril~ lui Pie r r e J a 11 e t. Woo d W 0 r t h.e :. la 30 martie 1896) 4). cum remarca Vie tor Sahleanu8). interuationale ~i Rationale.-Methuen' & Co Ltd.in diverse tari.

Freud 11U mai . 9) Mart heR 0 bert. ale luiS.an e s c u. S'igmun·d E2xner 'i1 Ernst von Fleischl-Marxow. cotlexiunetl pedunculului inferior cucreierul mic.. I. spirit de . 12. '1969. ca Der Traum (1901). incluse intt-un volu:rn al .'na.Freud et la. Freud a fost un neurolog de forrnatie ciasici'l. pentru investigarea lor rodnica se recoApropiindu-si solidele' pfincipii de cercemarida 0 metodafizlcocrhatematiea31.. :rapus de. tare ale profesorUlui sau.Vezi Ma. ~i a treia asupl'a ganglionilor spinaE lei Petron1Yzon. cit" vol. excluzind arice iriterventie de ordin suprariatural. 11. reputat pentrU: sigurarita diagnostlcului si trednddrept singurul specialist eurorii=an de pl'estigiu In materie de paralizii infantile :I). p. opera lui S.iJ. pentru rise ante extrapolari filozofice. lui Freud insocietatea contemporana. 261. care arata in schimb 0 inclinatie aparte pentru fantazari mitologiee si constl.. Inca' din timpul studen:" tieis-a dedicat unei munci asidue de laborator. fara teama 'i1 fan'!: iluzil de~arte. totalitatea reilc'~iilor organismelor 'ii ca.'0 mare generozitate. de$imincire. recidiva unui cancer inoperabil. pot explica fenomenele vietH. date de oarnenii de stiinta ai epocii.C. dt. in ziua de 23 s'eptembrie 1939. t 12 .D. Freud.:. L'.. 1968.Locul doctrinei. flind favorizate de ameliorarea tehnicii preparatelor histologice.Brucke sustinea sa singure fortele £.in "L' Arc".vol.rthe Robert. a' fnvatat. S i g m u n d F l' e u d s-a stins din viata dupa numai un an 'ii citeva luni de exil. Wien. nu demult. ca $i cum nimic nu s-ar ii intimplat" G). ca nimeni nu are dreptui sa faca in sWnta observatii superfic'iale. In acest caz.Academieide 'itiihte 4): 'Va' rllai descoper( de asemenea. 3). cind avea Vlrsta de 29 de ani si chiarpina mult mal tirziu.uto-analyse. c~titii.ca $i in cazul altor valori clasice.. 5. A murit lucid. antropologice. de la Viena. au insemnat '0 biruihfaa observatiei rnlcroscopice preCise 'ii a iriterpretarii genetice. Paris. II" p. A fost-cum bine s~a spus . ' '" Ucenicia 'itiintifica 'ii-a facut-o in special in laboratorul Institutului de fiziolo~ gie din' Vl>. In. Akademie der Wissenschaft.. mort. An z i e u.esteatit.Di die r. op. In realitate..doua asupra radacinilor nei'voasC'.. Propagator convins al ideilor lui Helmholtz. . .uctii speculative.'. p."modelul a ceea ce poate ii moarte'a unui dm luminat $i moderJi" ill). Comentatorii care cunosc numai unele lucn'iri disparate. prin utilizarea clorurii de aur in colorarea tesuturilor. 1) Dr . op.sub directa indrumarea lui E r It s t B r ii eke 'ii a asistentilor acestuia. o' specie de peste prirnitiv. 55. unul dintre cei mai buni anatomopatologi ai creierului. Aceste lLicrari ale lui Freud. sociologlce si altele de acest fel. Sa vedcm cum stau de-fapt lucrurile in aceasta privinta. dupa cum vom avea prilejul sa constatam. "Symposion ". Incinerarea a avut lac peste trei zile. . 64. pina in 1885. 1maglnea aceasta falsa mal perslsta.' soldatecU: 'trei comunicari . de cele mai muIte ori scrieri ale salE: de popularizare. 34.Rob e l' t -.1959. Yl M. p. a'ia cum nota cu subtilltate. Fl'eud a intrephns unele studii originale de histologie nerv6asa. . intre altele. cu atitudinea demna a unui filozof imanentist. 1877. el se $i apuca de lucru.i c he 1 d e lVI' U z a n. la 26 septembrie 1939.nentatii"1).F. Dela c.. eft mai ales cO'i. ~) . efectuind unele descoperiri apre . 7. R o.edic iesean. sau unele monografii de duzina" au acreditat imaginea unui Freud izolat de 'itiinta exacta 'ii de cercetarea experimentala.el dinHi. un rr::. 4) Uber Spinalganglien und Riickenmark des Petromyzon.m. deoarece.1zice'ii chimice. compendiu al maslvului volum Die Traumdeutung. p..P.

Freud avu deodata revelatiaspecificului fenomenelor psihice. in clinica de psihiatrie a lui The 0 d 0 r Meynert. In aceasta perloacla. in favoarea unui proiect caremulfora Ii se va fi parut d aventura: "V reau iiscria el logodnicei . caruia Freud fivorbise de proprietatile cocainei. 13 .1884. el a stabilit capacitatea anestezica a acestuia. The Life and Work of Sigmund Freud. 8) Ern est Jon e s. cel mai mare anatomist al creierului. aHt de Importanti'! in mica chirurgie. s-a grabit sa ia pe seama saexperimentarea. comunicind imediat rezultatele la Congresul de oftalmologie de la Heidelberg. 5) 6) . Treptat· m-am famiZiarizat cu acest domeniu $iputeam locaZiza un focal' in bulb nU maz avea nimic de adaugat. microscopul etc. farmaceutice (chimioterapie).1 tulburarilor de limbaj ~i ideatie. cit. p. ca "Sekundarartzt". K a r 1 K 0 11 e r. 1:9i descoperi 9i propria vocatie psihologica. care sa duca la un· reviriment in neurologie.Conc9mitE-nt.experimentelor decisive. in acela9i tlmp.acest sens in. 1891) ~i al monografiei consacrate diplegiilor cerebrale la copii (Zur Kenntnis deT zerebraZen DipZegien des Kinderalter. Freud a elaborat lucrari ~tiintifice de o. a faptului ca psihicul nu se reduce la procese neurofiziologice. a aminat efectuarea . am publicat . sectorulmeu" In 1884. Avind vii in minte cercetarile sale de anatomie ~i de histologienervoasa. Din pacate. insa. a intrat. el i9i . in "Zentralblatt fUr die gesammte Therapie".. Jon e s). In 1885. op. 9i. studiind in . July. 0: R i e.. interesindu-se· de analiza gazelor. C ha reo t 9i G u i g non chiar Ii procurara. de f€lul acelei monogram.in acest scop. serisa in colborare eu Dr.licilucra1l'ile care-l interesau. in special in cazurile de infectii "locale 7). mod experimental efec'tele fiziologice ale cocainei (alcaloid prea putincunoscut atunci). Freud ramine autorul moral f?i·de netagaduit al· anesteziei locale. 7) Ern est Jon e s. L~ 3 decembrie 1885. aber Coca. eu toate acestea.din acea vreme5). Influentaf insa puternic' de 'cele· vazute !id auzite in c1inica. in laboratorul de fiziologie a sistemului nervos de. F r e u d. 46. carom Ze tine am expuneri insotite de prezentarea de bolnavi din 6). p.observatii asupra diverseZor cazuri de maladii organice ale sistemul'ui nervos. malta clasa ("he produced some first-class origi1iaZ works". Fr e u d.exprirna hotarirea de a abandona definitiv laboratorul. tinarul medicinist a frecventat aproximativ un an Institutul de Chimie· al ·lui L u d v'. i g. dupacum. Ma vie et Za psychanaZyse. 17. eu Nind ·cu 0 precizie la care anatomopatologuZ ceZ dintii din Viena care a trimis la disectie un caz cu diagnosticuZ de polinevritii acuta. In acest timp. despre paraliziile cerebrale hemilaterale la copii (KZinische Studien aber die haZbreitige ZerebraZZahrnung del' Kinder. care dispunea spitalul Salpetrh?re. Dupa absolvirea facultatH. . o data cu intuirea posibilitatii de a trata· pe 0 alta cale pe cei s. In domenIu. pe dnd se afla la·· C h arc 0 t. Freud rateaza In ultimul moment recunoa9terea sa oficiala ca descoperitor al anesteziei locale. dupa expresia lui E. cZinidi.. a descris 0 "afazie asimbolica" (1891). un prieten al sau. p. ereieri de copil. fHnd ocupat cu chestiuni personale (logodna cu Martha Barnays). S. Hnarul Freud· mai era inca pasionat de munca de labbrator. reactivii. multmnindu-se cu publicarea unui articola9 intreo revista. Faima diagnosticelor meZe confirmate de a:utopsie imi aduse 0 afZuentii de medici americani. "in anii care urmeaza ~ nepovestef?te el In autobiografie ~ in timpuZ 'serviciuZui de intern Za. S. 1893).sa vindec pe toti pacientii suferinzi de boli nervoase incurabile" 8). Preocupat de gaslrea un or mijloace terapeutice noi. el i-a cerut maestrului ingaduinta Sa-9i continue 9i <.preparatele.uferinzi de boli nervoase. 49.

Despre personalitate $i metodele prin care 0 cunoa$tem. Cosmovici (Red. F l' e u d. recurgerea la mitologie sau "speculatia". visul sau fiind constituirea unei bazata pe masuratori cantitative. pe decelarea transformari- lor energiei psihice. it aucune trace a'un systeme (s. modul de a raPiona al lui S. ciuda unor argumente citeodatd ingenioase. Jenseits des Lustprinzips. notiunea de inhibitie. el va anticipa notiunea de sinapsa. p. pe care 0 va lega de functiile eului. Band. p. VI.e" 1). Cind A. Cu toatl/ aeestea. 1) A. in Gesammelte Sehriften.). Politzer. ~i va anticipa. de asemenea. Bucureliti. in "Luerari ~tiin~ tifice ale cadrelor didactice". insa pc care intelegea sa Ie confrunte fara incetare cu faptele realitatii.. se lasa in~elati de aparente. On y trouve seulement des lignes de faits qui· convergent dans la meme direction" (G. psihanaliza freudiana nu s-a osifieat intr-o "doctrina" propriu-zisa. Freud a fiiurit un sistem *) aproape fara legiitura (eel pupin aparent) cu date Ie anterioare obtinute de psihologie. 2) Op. inducpia riguroasa (pornind de la numeroase fapte) $i deduetia $tiintificii fiind rare 2). F r e u d. concepind dl/ exemplu scheme structurale ale "aparatului psihic". Jenseits des Lustprinzip~. preclzata ulterior de catre She l' r i n g ton. a~a cum !Ii fizicienii au recti fieat !Ii i~i rectifiea modelele referitoare la structura atomului. in primul rind de practica medical a. este defectuos.n. 89-96. 22. Internationaler Psychoanalytiseher Verlag. El se bazeazd foarte mult pe analogie. Avea "psihologii 0 incredere exacte" 12). intelegind ea aprofundarile anatomofiziologice sint demaii putin folos pentru psihologie dedt studiul interrelatiilor umane concrete 10). 14 1_· ~~ . dar ~i pedagogica. .. Le my the de l'antipsychanalyse. Aceasta nu inseamna ca toate ipotezele freudiene au ajuns sa fie verificate !)i nici ca ele au dobindit confirmari definitive. II. In acestsens. iar pe 0 pagina mai iucolo adauga: "In principiu. urmarind 0 captare cit mai completa a adevaruIui. 1972. pp. cit.Editura Didactica ~i Pedagogica.. Jiziologia ereierului $i sociologi. cit. 243 ("einer riehtiger Psychologie" in textullui Freud). ci a parcurs stadii succesive de dezvoltare. nelimitata in !)tiinta.cat ~i remaniat continuu. 1971. provizorii ca arice ipoteza. vor privi eu oehi rai faptul ea un savant i$i dezvolta sau chiar i$i modifiea ideile" 11). Modificarea teoriei in raport cu progresul cu"Numai fidei$tii noa~terii!)tiintifice era pentru Freud 0 problema de principiu: care eer $tiintei sa le 1ina loe de eatehismul la care au re1l'untat. in A. 12) S. dupa cum yom vedea.). in . in raport cu faptel&' nou descoperite. p. 25). vol. dupa 1885 el va distinge tot mai clar specifieul fenomenelor psihice. de exemplu. op. Metode pentru CU1~Oa$tereapersonalitdpii.pentru noi este evident Q<'i autorul nu 9) S. Suceava. Sigmund Freud va apara ideea ca nu se poate lntelege psihologia fara a pkca de la anatomia ~i fiziologia sistemului nervos ~i in special acreierului. F l' e u d. Freud. Coordonotele ~tiintifice ale rreudismului Cei car&' Ii repro~eaza Iui Freud metaforele. Psihologi. pe care le-a rectifi.sclipitoare chiar.. Corp viu de cuno~tintc. spuneca "S.e $ipsihoidlogie. 23. formuHnd "ipoteze specliIative". pentru a trage de aiei concluzia ca am avea de-a face cu 0 doctrina ne!ltiintifica. 11) S. pp. *) "Dans la do~trin~ de Freud lui-meme.r Inca· multii vreme. 191-192. C 0 s m 0 vie i. 10) Vezi Leo n a r d G a v I' i 1i u. 1924. p. Leipzig/Wien/Zuriceh. Freud a facut-o cu toata rigoarea spiritului ~tiintific. 3. il n'y. va aplica la viata psihica principiile· de inertie ~i de constanta 9) . legat de practica cunoa~terii !)i transformarii omului. 257. Dedicindu-se trup !Ii suflet psihologiei ~i psihoterapiei. Co s m 0 vie i. p.

7) Vorbind despre logica Iui A r i s to t el. cu circumspectie ~tiintifica. He 1 m ho 1t z. GaT l' i I i u. Lag a e he. p. ~i dezvoltarea psihanalizei. irtclusiv pSihologia sociala (G 0 e the. G h. dupa un model deduetiv. E II i s. B r Ii' u e r. ca ~i cercetarile psihiatrului elvetian E. E y. P a v 10 v. 5-7 noiembrie 1971. R 0 U art. XI. urmeaza ca. Pe de aHa parte. Paris. in Gesammelte SckTiften. vol.0 metoda de investigatie. B 1 fit U 1e r. Die Zukunft einer Illusion. La psychanalyse. socotind: sufieient enuntui din momentul in care se arata "cauza" (Ia el = universaIuI). F fit C h n e r. E r 1i c h. intre care idei ale lui 1. 1971. p. E Y sau J. ~i cum cauzele nu pot fi identifieate in afara unoI' ration amente de dedueere a anteeedentelor ~i a actiunii actuale a aeestora. adevarul relativ !Ii adevaruI absolut: "Ne plingem de incertitudinea §tiintei. D a r win.a surprins. 1936. 19U.F. lectie. de und •••mobilismul . Be r n a r d. Freud proeedeaza. neuroloifie. P. . prin care se exprima interdependenta· fapte10r conform unei conceptii deterministe in care. 113. e h e. Cum a cu-· noa~te ~tiintifie este pentru Freud a eunoa~te prin eauze ("De ce?" este 0 intrebare- cheie a psihana1izei). pe Stagyrit n interesau in mod deosebit premisele I?i raporturile termenUor. in acest mod. care duee de 1a variabi1ele dependente 1a variabile1e independente. de fata. J a k son. We is sma n n. R 0 u a r t4).'€sentialul. 5) D. (de~i nu-l citeaza) 3). p. psihanaliza implica masiy deduetia 7).J. sa Ie legam unele de aUele $i" in cele din urma. un instrument impartial asemanator.. 4) H. In Die Zukunft despre eonditia ~tiintei in termeni foarte apropiati de gnoseologia actuaIa privind despre . 1969. ei in mod invariabil ~i neeesar treee la interpretarea lor in lumina unui principiu general. 8) S. "Psihanaliza este in realitate .va subIinia Freud . sa zieem.. de un H. in "l'Encephale". C h arc 0 t. cum remarca Dan i elL a g a -. E y. el insu~i recunoscindu-~i antecedente ilustre in biologie.'/i elasticitatea teoriilor sale (In general. de cele mai muIte. FIe ~ h s i g.spune Freud . anatomie patologica. fiziologie ~i psihologie. Neurologia englezului H. E.) ~i asirnilind toate ideile care is-au pamt compatibile cu psihanaliza. Scientismul $i ateismul lui Sigmund Freud. F r e u d.U. au contribuit de asemenea la geneza. Psihanaliza nu se limiteaza la eon-· statari de fapte. Freud) este rezultatul unor· rationamente inductive seculare ~i ca. "Prin siIogismul cauzei se deriva fapte noi din ipoteza propusa. odata instituita. Personal am avut posibilitatea sa demonstram ca opera luL Freud reliefeazao filiatie ~tiintifica eu radacini multiple. Me y n e r t. interpretarea fiind. Freud vorbe~te din nOUt caIculuI infinitezima1" 8). inca. 446. Bot e z a t u. Au. sa sporim pe eft posibil puterea no astra asupra lor" 6). Be r n h e i m. H a v Ii 10 c k.este acela aI' $tintei in general: noi vrem sa intelegem fenomenele. de predideductiei. "actul psihanalitic prin excelentii" 5). aceasta "ipoteza" functioneaza ea premisa majora in deductii care au in vedere etiologia nevrozelor. Essai d'application des principes de Jakson Ii une con-ception dynamique de la neuropsychiatTie. Editura$tiintifica. iar prin silogismul faptului see verifica gradul de intemeiere al ipotezei pe acele fapte" (P. 0 acuzafn ca promulga astazi 0 lege in care generatia urmatoare recunoa$te· 3) L. cit ~i motivatia comportamentului normal al omului. Manuel de PSYChiatTie. P. toruI deosebe~te silogisme ale cauzei Iii silogisme ale japtului. ValoaTea: BUCUI'e~ti. B r li eke. vezi ~i H. F r e u d. Gus t a veL e Bon" W u n d t et€. examinindu-se efeetele (=simptomele) 5e cauta cauzele.. Masson et CieEditeurs" t Paris. s~ poate dovedi u~or ca "ipoteza in con~tientului" (cum se exprima. Introducere in pshianaliza. cu einer Illusion. e1 intrehindu-se daca termenul mediu poate lega termenii extremi. Band" ] 928. to) S. 29). Pet r e Bot e z a t U observa ca-. ori enuntind doar termenii ~i ordinea atribuirii (A apartine lui ~ prin B). la Sesiunea jubiliara de comunicari ~tiintifice a Inst!tutului pedagogic de 3 ani Bacau. comunicare tin uta. B r i s s •••. desigur). apreciata pozitiv. "Scopul nostru .

.i ca minuiet. himiei. W a 1 t. O. in timp ce inglnerii au inzestrat computerele cu "memorie" (prin circuite reverberante inch is e). pentru a face mai u$or de inteles functiile acizilor nucleici in orgaIbidem.. curind. vezi t. J. Yom avea destule ocazii sa ne convingem 0 ca Freud este adversarul sistemelor anchilozate t.. Freud etc.. cit. W. biologiei. dovedet. psihologie. p. 11.i sustine teza prin numeroase exemple majore. 127-'-135. ni se reveleazi'i ca netiind decit un caz particular al unei legitati mal euprinzi'itoare. Piaget. Transformarea opiniilor $tiintific.privit-o mal intU ca seamni'i evol'utie. S. pe de aUa parte se presupune ca creierul fUnctioneazii intr-un mod analog computerului. faza in care cercetam diverse ipotezepe care. H"e b b sint puternic influentate cu calculatoarele electronice" 11). M c Cull 0 c h utilizeaza t. in "American Psychologist".. altul din. New ton. La numeroasele exemple de procedee analogice analiz!'!te de Roy Dr e is tad t.i W. noi dejaavem un n:ucleu de cunO$tinte sigure $i aproape imuabile" 0). 0 aproximare in mare a adevi'irului este inloaproximare care la rindu-i i$i . Einstein. 68. Dar in unele.. il) Op.i ciberneticH (A r him e de. Nor b e1' t 'vV i en e r. An Analysis of the Use of Analogies and Metaphors in Science... vom adauga inca doua.I~ - o eroare $1 0 inlocuie$te printr-o lege noui'i care nu va di'ilnuimal mult .tiintifice.i analogie.te ca analogiile t. Tolman. de cerce<!$teaptaperfectionarea. C r i c k. p. jn diferite domenii.tiintei.i ei. C. devine necesar sa examinam ce fel de instrumente sint acestea in cercetarea t. neurofiziologii incearci'i sa explice memoria omului $1 a animalului in termenii circuitelor reverberante inchise cu transformari chimice. pe eare Freud nu Ie dispretuiet. "Niels Bohrcitim in acest studiu revelator . de asemenea. pp. W a t son $i F. Comportamentul nevroticse presupune a ti analog cu conexiunea de analogiile inversii pozitiva.. noi inca n-am depi'i$itfaza tare. $i care pot si'i invete din gre$elile facute (prin feed-back negativ la circuitele . universal valabili'i. matematicii.cuita de 0 alta. spre a-t.conexiunii inverse negative.e inlege pe care am . Dreistadt it. McDougall.iR. W. 1968. Data fiind atitudinea peiorativa adoptata de unii fat a de metafora t. fizicii. 100.lor) $i incearca sa construiascii chiar ma$ini care sa gindeascii in mod creator.e r t. Teoriile lui D. progres.a declarat ci'i ideea complementariti'itii in fizica ci'i nu putem cunoa$te pe cineva deopotrivi'i in i-a venit intr-o formi'i metaforici'i: lumina dragostei $i in lumina justitiei. 1. c psihologiei t.te cu spiritul deschis logiea t.). mai minutios adaptata larealitate. Pe de o parte se presupune ca "facultatile" reproduse in computere sint analoage cu acelea ale creierului. analogla cu televiziunea.. J.. pp.. intr-un studiu publicat in The Journal of Psychology. Erlich. Roy Dr e i s tad t. Roy Dr e i s tad t... invatarea adapti'irii lamediu prin conexiune inversi'i negativi'i $i motivatia ca restabilire a unei echilibriiri stabileprin intermediul . vom fl nevoiti sa Ie abandoni'im ca necorespunzi'itoare. $1 nu distrugere. 105. Opp e nhe i me r. Rut her for d.. Analogy in Science.considerati'i utili'i de ciitre ciberneticieni $i neurofiziologi in cercetarile lor. Uneori se petrec conexiuni inverse intr-o ma$inii cibernetica prin care ie$irile $L intra rile cresc· $i tulbura echilibrul stabil. Dar aceste acuzatii sint injuste $Lin parte false. 1956. sau eOnstatam ca domeniul ei de aetiune este limitat de o alti'i lege. M a x well. Mai departe citim: "Maniera dubli'i de a utillza analogiile obiective este de asemenea ... unul din genetica. Kohler. descoperiti'i mai tirziu. Aceasta metafora se gase$te in Biblie" 10). 455-466. D a r win Mendeleev. Un cercetator american. in "The Journal of Psychology".tiintifica. Poincare. Astfel.i metaforele sint deosebit de eficiente in materie de descoperiri t. au construit calculatoare care joacii $ah. extrase din domeniul astronomiei.iexplica anumite procese cerebrale. _. Kekule. E. S. 0) to) 16 I---~ .te nicidecum. G..

serie Rob e r tOp pen h e i mer . "sertarului" etc. in general. a codului genetic (descris ca un alfabet compus din patru litere). colaboreaza cu tonto celelalte.. 1971. nu rezista verifidirii. La force et la faiblesse psychologiques. pp. inteligenta. cum spune D. se integreaza in fluxul total de rationamente de hpuri diferite. p. psihologul francez apeleaza la analogia cu 0 institutie bancara plasata undeva "dans Z'esprit humain" ~i unde au loc operatii de depunere ~i de restituire.nism.1122. dar care nu este decit. Maloine. pentru a construi 0 anumita protein a. D. la urma urmei. 18. 129. fapt confirmat dupa aceea prin fotografierea in laborator a moleculei). violente. "Analogia . Tot acest autor reproduce ~i comparatia analogica a . Lag a c h e. Talent. Analogy in Science. falimente) etc. a comparatiei euristice. pu~culite) ~i economic (uzine care produc in deficit. sau inventie. a legii gravitatiei univer" sale. ca ~l fortele fizice. adica detiniHorul planurilor de constructie a organismului. Editura $tiintia fica. 0 ~tiinta intemeiata numai po silogismul deductiv este 0 imposibilitate. Bucure~ti.. 0 P pen 1958. 39 :. in con. pp. Freud porne~te de la fapte. La Pie r r e J a net abunda metodele analogice luate din fizica (mecanica. 40-41. Nu este. 404 2 - 11 . reprezentlnd gindh~ea reala. nedesfigurata de analiza atomizanta a logicii sau logisticii. in "American Psychologist".agregatelor ribozomale cu circulatia fntr-o gara feroviara. descrierea faimoaselor conduite ale "panerului'" "sforii". 1932.formitate cu planul adus de ARNm (~eful de ~antier) de la ADN-arhitect 12). 0 "psihanaliza generala" 15). in definitiv. 15) he i mer. 13) Pie r r e J a net. bugete. electricitate). in care cei care TIU citesc decit titlurile vad veleitati de ordin metafizic. cel care aduce planurile ~i sub supravegherea caruia se executa constructia. cd. aHt timp cit mintea omeneasca nu dispuno de un sistem complet de axiome native. pot sa aiba doua forme (latenta ~i de mobilizare actuala). devastatoare 13). imagineaza urmatorul model analogic: ADN este arhitectul (proiectantul). ARN mesager este· ~eful de ~antier sau de echipa. Fiecare gen de rationament este eficient in masura in care. p. a principiului de modelare a creierelor electronice etc. sa-l puna in mi~care pe traiectorii fertile. vadit sau nu. de fdul psihologiei generale sau teoretice. referitor la acela~i fenomen. unde Freud nu se multume~te 12) Apud 1\1 ria n B e j a t. cU. a structurii atomului (prin analogie cu sistemul ~olar). vie. dnd ~tiut este ca acestea au adus ~tiintei beneficii de importanta descoperirii prinelpiului lui A r him e d e. creativitate. ARN transportor reprezinta echipa de zidari care asambleaza caramizile (= aminoacizii). Ce reprezintaapoi. 11. Voind sa arate ca fortele psihologice. a metaforei sugestive. sau din domeniul financiar (banel. Nici invinuirea de "teode speculativa". Utilizarea analogiei. precum ~i un model propus de Bogdan Stugren. revine unui tip de rationament sau altuia. care se aduce freudismului. model nu prea diferit de acela imaginat de Watson si Crick. Paris. Acest mod de a proceda nu este absent nicidin a sa "metapsihologie". restituirile putfnd lua iorme fortate. a~a incH in realitate este greu de spus elt dintr-o descoperire. op. este de natura sa sensibilizeze intregul aparat logic. "scarii". H) R. Se pare ca aceasta regula nu cunoa~te exceptii. con~tiente sau subcon~tiente. formuleaza pe baza acestora ipoteze ~i incearca apoi sa Ie controleze valabilitatea prin observatie clinica ~i prin practica terapeutica. decit tot atltea analogii Cll valoare euristica ? Este cu totul hazardata insinuarea ca rationamentele analogice ar fi 0 specie de inferente inferioare. prin urmare. a principiului de functionare a organului auditiv. Lag a c he. judicioasa 0 sentinta de descalificare sau de minimalizare a unor astfel de rationamente care. a structurii moleculei de ADN (comparata cu 0 dubla scara spiraliforma.este a unealta cu adevarat indispensabiZiI $i inevitabila pentru progresul $tiintific" H).

p. 3) 16) S. Bod n.) se dovede$te ca putem fonda pe ipoteza incon$tientului 0 practica incununata de succes. Diferiti psihanali~ti se intemeiaza pe conceptii. Pin a ~i dinastfel de lucrari pur teoretice. cursul proceselor con$tiente. tinind seama de aspeetul cantitativ al fortelor psihice (pulsiuni. 'Contre Masson. J un g. considerind-o drept . promotor a1 unul determinism endopslhic. 108 . Bucure~ti. Metahpychologie. 481R ale a. 0 proba incontestabila Stilul sau literar ~i numeroasele corelatli ~i extrapolari pot da. care este ruperea psihicului nism fiziologic $i incercarea de a explica procesele suflete$H prin 0 cauzalitate pur psihica. 527. p. In primul rind. G. el va denunta in Freud un materialist ~i un rationalist. fara argumentatia de rigoare. . Sub influenta conceptiei acela al unei $tiinte 1958. Este mai mult dedt necesar ca acest verdict sever sa fie controlat in temeiurile sale. impresia de aventura speculativa.0 psihologie pierdutCi in mi!jcarea materialista a secolului al XIX-lea" 5). 18 I . "Eroarea fundamentala a acestei conceptii . p. nu are justificare : "Prea multi oameni sint mai aproape de psihologia freudiana dedt de Evanghelie $i pentru ei boZ$evismuZ are mai mult sens decit virtutea burBod i n respingea gheza" 4). i Freud. Psihanaliza nu este nimic altceva decit cel mai pur idealism" 2). Editura Academiei. 183.eu descrierea fenomenelor psihice. intr-o masura oarecare. ca sa luam un exemplu din cele mai concludente. nu de putine ori diametral opuse. de toute Ibidem. V. dualistul francez Jean ~i el teoria freudiana. naturale esentialmente practice" 3).. prin care sa influentam. din punct de vedere economic. adica structural. instrainata de materlalul faptic ~i de practica. filozofice foarte diferite. eu 0 indignare drastica. 531. mistic. ci Ie interpreteaza din punet de' vedere dinamic" conflictual (intr-o viziune dialectica a luptei contrariilor). a facut sa se vada adevarata sa esenta.scrie Freud . irationalist ~i. noi vom avea. Problemes pp. punetul de vedere al practlcii nu lipse~te: "Daca . In GesammeZte Schriften. 106. De asemenea. J. 1926. calificativele de "idealista". acela~i J un g incearca ~i 0 caterisin~ care insa. "Weltanschauung-ul psihanalizei este un materialism rational. 397. Bot e z. contrapulsiuni) ~. Freud ~i-a exprimat adesea.citim in citatul de orice determitratat deistorie a psihologiei -. p. 4) Ibidem. potrivit cu un scop dat. de tame Critique moderne. 1) M. este intr-adevar idealist. cum am mai aratat. p. 4. in termeni foarte categorici: "Conceptia care plafrC'udiene este binecunoscutuZ neaza asupra interpretarii psihologice a psihanalizei ~i continua: materialism rationalist de la sfir$itul secoluluial XIX-lea". dupa cum yom vedea in acest studiu.idin punct de vedere topic. psychologie 1960... intre opera lul Freud ~i pslhanaliza in general nu se poate pune in nici un caz semnul egalWitii. 0 conceptie matej'ialista ~iclinamic~ despl'c psihic Psihanalizei is-au aplicat adesea in bloc. Paris. G. 5) Buchet/Chastel-Correa. pe cind. Cu cUeva decenii mai inainte. din contra. "mistica" ~i "irationalista". I. Istoria psihologiei. unui spirit neavizat. analizind organizarea elemen tel or "aparatului psihic". a validitatii ipotezei noastre" 16) datorita acestui succes. C.. de l'incon:cient. C. 2) . F r e u d. II. De pe pozitia sa idealist-mistica. C. Band.(. s-a atribuit "intregii psihanalize eu toate variantele ei" 1) negarea determinismului ijziologic in procesele psihice. cu sinceritate. rezerva fata de gindirea fantezista. sale mistice. vezi ~i p. J u n g.

Psihanaliza: pro $i contra. II. F r e u d. Band. F re u d. p. sa zicem. 8) S. Se recunoai?te in acest fel psihicului. ca "activitatea Inainte de lenta i?i complicata sa insertie in contextul relatiilor sociale. cu toate ca Freud se va simti dator sa specifice ca "dat fiind ceea ce-$i propune cercetarea psihologica. care cred ca Dar pe cind F re u d insistaasucomportamentu1 uman are 0 baza neurojizio1ogica. care este acela al unei "psihologii psihologice" ~i care coincide. 61. Bucure~ti. Dar astazi trebuie' sa marturisesc ca din puncruZ de vedere a1 inte1egerii psiho1ogice a angoasei nimic nu-mi este mai indiferent decit cunoa$terea traiectului nervos urmat de excitatiile care emanadin buZb"l1). Metapsychologie. Cuvintele acestea au cu atit mai mare greutate cu eft apartin unui om care a debutat ca anatomopatolog al creierului i?i ca autor de apreciate lucrari de neurologie ~i care. uneori) este otios sa se procedeze la disectii ~i analize histochimice. 7) S. alta neurologia sau psihochimia. am incercat sa sustinem punctul de vedere freudian. a carui sursa se ana intr-un proces somatic localizat intr-un anumit organ sau parte a corpului. vezi ~i Leo n a r d Gav r i I iu. M arxisme et Psychanalyse. psihica este legati'i de funct{a ftind Un rezultat indiscutabil creieruluimai al cerceti'irii" mult decit a oricarui organ - acesta muZte puncte comune decit s-ar crede. 449 9) R e u b en' 0 s b 0 r n. In ce ·ne prive~te. "Bu1buZ sau mdduva pre1ungitd constituie un obiect de studiu foarte serios $i frumos - va scrie Freud. Invitatie la cunoa$terea de sine. Pulsiunea Ii apare lui Freud ca "Un concept-limita intre psihic $i somatic". Suceava. Payot."vrea sa dea psihiatriei baza psihologicd. eei care ii cunosc opera in profunzime.scrie el in ale sale Vorlesungen zur EinfUhrung in die Psychoanalyse . p. Introducere in psihanaliza. cu acela al lui Vasile Pavelcu 10). pe care unii au vOit-D infamanta 6). pentru cunoa$terea psihologica a omului normal (i?i chiar bolnav psihic. care ii vor da adevarata sa determinare pSihologica. 89-96 . 1969. pm faptu1ui cd dezvoltareapsihoZogiei n'u putea a$fepta epuizarea descrierii neurosdi erau de parere fizio1ogice a comportamentu1ui uman. Pay 10 v $idiscipoZii cd 0 $tiinta pozitivista a comportamentuZui uman nu putea sa existe fara aceasta" 9). de exemplu. 1971. Una este psihologia. proces fie de natura strict chimica. legatura organic a ~i indisolubila cu fiziologicul. l'sihologie in "Lucrari ~tiintifice ale cadrelor didactice". organismul omului vine pe lume prevazut cu 0 serie de "pu1siuni" (= trebuinte) montate biqlogic.Judecind drept. in schimb 0 subintelege. Triebe und Triebschicksa1e. in "Lupta de clasa". 0 cu8). Paris. care i se repro~eaza in mod absolut gratuit. adica aspectul uman propriu-zis. 1970. intelege sa delimiteze perimetrul· obiectului psihologiei. intreprinde 0 serioasa punere la punct in aceasta privinta.. Aceasta noa$tere mai exacta a surselor pu1siona1e nu este riguros indispensabila" este.a. 0 s b 0 r n. 10) Vas i Ie P a vel c u. fie putind corespunde degajarii altor forte. chiar claca n-o expliciteaza intotdeauna. 19 . p. 1971.5. in Gesammelte Schriften. V. mecanice. F re u d. sint de parere ca "P a v 10 v i?i F r e u d au mai 7). ca de exemplu R. Freud i~i justifica pe deplin caracterizarea de materialist. Intr-adevar. El pornei?te in mod consecvent de la ideea(pe care. Editura ~tiintifica.. care ii 1ipse$te. care-lexcita din interior: cerindu-~i satisfactia intr-un mod imperios i?i neconditionat. 8. 11) S. cu totul altceva decit Ilegarea determinismului fiziologic. de fata. Ambii sint riguros moni$ti. Institutul Pedagogic Suceav. pp. deosebit de clar. Sa hIe a n u. S. ea spera sa descopere tel"enUZ comUn care va face inteligi- 6) V. in \101. binefnteles. p. 489. fat a de disciplinele cu care s-ar putea confuhda. Imi amintesc prea bine tit timp $i cita ostenea1a m-au costat' astfel de studii. mutatis mutandis. $i psihoidlogie. vol. in perfecta cuno~tinta de cauza. Psihanaliza -'.

depind de cantitatea de energie psihica (libido) deturnata de pe canalul ei de fluentii obi!. du Seuil. De l'interpretation. p. F I' e u d . cit. inaintea lor. 12) 13) i . care studiaza una ~i aceea~i realitate !). Spre a-$i atinge scopul."mitologia" sa. Daca luam. chimic sau fiziologic. cit. C. Ca !. BaHimore. G. tinde a se constitui 0 psihologie veritabilli. G. ci Ie concepem de asemenea ca fiind· indici ai unui . beeul electric nu se va aprinde. ca manifestare a tendintelor aVLnd un scop definit $i care lucreaza fie in aceea$i directie. intr-o zi VOl' fi des crise in termeni fizico-chimici" 14).a fost un materialist care a utilizat terminologia psihologica .scrieP..arat& el -. Analiza pur calitativii a conditiilor etiologice nu este exhaustiva.>3. A C. I-au imp ins pe Freud spre concepte dialectice" (La revolution freudienne.. B l' 0 W n . in fractiuni mai mari sau mai mici.>nuit. Pol i tz e I' a inteles in intregime legitimitatea efortului lui Freud. p.scrie in acest sens J.:'ta.i de eventualele suspendiiri sau blocari pe care Ie poate suferi. dedt a fost. 14) J. 0 conceptie pur dinamica a proceselor psihice care ne intereseaza este insuficiimtii: trebuie sa Ie consideram $i din punct de vedere economic. vezi ~i P a u 1 R i c 0 e u r. ea trebuie sa se tina Ia distanta de orice pTesupozitie de ordin anatomic. 1967. capabile de acumulari. 15) S. Un merit aparte i~i face Freud din faptul caa introdus. de dispersiuni ~i de transformari reciproce. B l' 0 W n. 17) "Wallon. Maryland. scriind : "tocmai 0 data cu psihdnaliza. dupa parerea sa. incH acest demers. va face ca ea sa apara cam ciudata Ia prima privire" 12). op. "Acesta este . arata el. "Nu voim doar sa descriem $i sa clasificiim fenomenele . aUt de ciudata !. sii nu se sprijine dedt pe notiunile pur psihologice.oc de forte care are loc in suflet. p. Economia proceselor psihice se insote~te de 0 dinamicii particulara. de altfel. in vol.spune el .spre a descrie procese care. A~a ~i la Freud. p. essai sur Freud. Incercam astfel sa ne formam 0 conceptie dinamica asupra ·feno- 1_20 Ibidem. ceea ce. Penguin Books.in cazul unoI' oameni de ~tiinta obiectivi. pe cind daca facem sa treaca prin filament un curem de 100 de volti. Inainte de psihanaliza. 11. conceptie care reliefeaza numeroase elemente de dialectica in gindirea lui Freud 17). 1970.bilif 'intilnirea unei tulburiiri somatice cu 0 tulburare psihicii. op.. lntroducere in psihanaliza. Freud concepe activitatea psihica sub forma unui joc de energii !?i tensiuni de natura materiala. p. Intr-adevar. in demersurile lor intelectuale.un factor de care trebuie Sa tinem seama peste tot. Freud and the Post-Freudians. 20. cum singur a denumit-o .au fost mal putin dialectici. ca :. aceastii energie. A. Paris. Mai inainte de a fi pornit ofensiva polemic a impotriva tuturor directiilor psihologice existente. 43. se va aprinde 16). sa nu fie a!. Trebuie sa aratam ca conflictul intre doua tendinte nu se declan$eazii dec'it 'in momentul 'in care se ating anumite intensitiiti" 15).>iPie I' l' e J a net. absolut legitim pentru psiholod gie ca psihologie. Paris. fie in directii opuse. Sau. Pie I' I' e J a net se folosea de 0 analogie din domeniul fizicii. de 'l. proprii nevroticului.>i e derutanta a aparut. fie mult dincolo de omul concret" 13). Spre a face inteles fenomenulde mai sus. un curent de voltaj scazut. cu intentia de a face loc propriei sale psihologii concrete. Pol t z e r. cu care are numeroase tangente ~i chiar coincidente (ar fi de mirare. spre a ne exprima altfel... caracterul conflictual al trairilor. 16) Pie r I' e J a net. a fost luat drept 0 negare idealista a determinismului fiziologic. "Freud . 67. in lantul cauzal pe care il urmare~te in definirea comportamentului nevrotic. 298). efectele sublimarii instinctului sexual. de exemplu. factorul cantitativ. 1965. ma tem. Fougeyrollas . intre altele.:?i Piaget . F l' e u d. psihologia s-a situat mereu fie dincoace. In mod cu totul vizibil. capitolul "Dialectique". pentru prima oara. Denoel-Gonthier. Ed. marimile de energie psihica.

. Junimea.. Prezentarea analitica a unui sistem este :. in directia rididirii con~tiintei. inca nu.nuite de interactiune.i propune ca. ego. 12 . pe care inca i-o mai fac S..Freud concepe 0 topica psihologica elastica. distorsiuni structurale~i implicit functionale :.iEd. punindu-se in evidenta separat calea de sunetfata de cea de imagine. de fata. eu caraeter ipotetic declarat. se pot pune in evidenta transistoarele.. N i c 0 I a u . superego campus din imperativele sociale obtinute mai ales din mediul familial.scriu C. 5. in acela$i timp minimalizind sanctiunea socialii" 1). B a 1ace a n u. Un televizor.i acela~i sistem real poate fi reprezentat prin mai multe grafe diferite. Din punet de vedere abstract.in acest eaz. Intraducere in psihanalizii.igenetica. respingind ideea desemnarii concrete a unoI' re:.. amestec.i in studiul omului... Ed.. cit ~i 0 gama de functii particulare.. iar semnalul de ie:. alcatuit din parti articulate dupa 0 formula dinamica :. incerca sa repereze "sediul con:.ia se descrie "componentele" structurale ale psihicului. De fapt. precum :. ca de altfel ~i prezentarea sa globala. p.. demult... desigur. aUt in ce prive~te organismul. Unul :. F r e u d. cuprinzind cerintele biologice. C.). baleiaj etc. dedusa in special din fenomenologia psihicului pato- menelor psihice" logIc.. fundamentale.i psihicuL "Psihanaliza . in orice caz psihanaliza are in vedere 0 restructurare a sistemului.i. Psihanaliza i:. dar pastrind 0 relativa stabilitate :. 14-15. La aceasta se adauga punctul de vedere topic. B a 1ace a n u :. cit :. 1972. Ia~i. In fine... inlocuit mai tirziu printr-un punct de vedere structural pmpriu-zis. in vol. in felul lui Wi 1d e I' Pen fie I d care. care leaga intre ele diferitele marimi caraeteristice. se pot pune in evidenta etajele (amplificare de radiofrecventa. maximalizind gratiJicatia obtinuUi de la diver$i stimuli.. subsistemele.tiintifice:. pe baza cunoa:. B a 1ace a n u ~i E d m 0 n d N i c 0 1a u. arata C.iintarirea Iui (psihanaliza profilac~ tical. La fel se procedeaza :. schimbari ale raporturilor de forte. Dar se poate trece ~i la 0 reprezentare pe subansamble. Structure "aparatului psihic" Viziunea sistemica a lul Freud se exprima in conceperea psihicului ca un intreg structurat.ire este compus din imaginea :. formule noi :. provocate de cauze diverse..te indreptatita. La 0 detaliere ~i mai fina. cum se exprima ell. Ed. Imputarea de "atomism psihologic".impiirtea personalitatea in trei compartimente : id. sau sa actioneze preventiv pentru mentinerea :. Fara a cauta localizari stricte ("localitati anatomice" ale proceselor psihice.iindeplinind aUt 0 functie generala.i sunetul ce se produc. Nu vedem nimic anti~tiintific in ideea de a se cauta :. a eului. daca se au in vedere subansamblele. N ie 01 a u. daca ~istemul este considerat in totalitatea sa. la care semnalul de intrare este semnalul ce ajunge la antena.tiintei". care avea fUnctia de a aptimiza campartarea. 18) 1) a interpretare 21 .ia determinismului acestuia.. Personalitatea umanii ciberneticii. dupa criteriul de "elementaritate" adoptat (noi am spune dupa nivelul structural).. ~i fenomene de dezechilibru. orice sistem poate fi descris prin blocuri function ale.edinte structurale pentru una sau alta dintre componentele -"aparatului psihic".terii parametrilor normali ai sistemului.. exemplifica autorii citati. poatefi descris printr-un singur bloc functional. sa gaseasca mijloace prin care sa actioneze in sensul restabilirii echilibrului. In cadrul sistemului pot aparea.18). vezi ~i pp. avem 0 intreaga gama de manifestari patologice. la rolul de factor dominant (ameliorarea psihica a speciei umane).ineobi:.

re~i. la care se . . R u y e r. ins a "introiectate". care este deschis asupra lumii exterioare prin organele de simt ale sistemului sau de perceptie. Natura sa intima este la fel de necunoscuti'i ca $i aceea a reaZiti'itii exterioare. acest din urma sistem fiind suplimentat de un preeon!itient (Pes). de fapt. in "Journal de Psychologie normale et pathologique". El a inceput.elientul psihanalistului . Editura $tiintifica. Continutul incon!itientului.) Aparatul psihie. Nu poate exista fapt de con$tiinta fara o preparatie incon$tienti'i.. analoage cu instinctele animalelor. Introducere in psihologie.. fara a' se ingriji deocamdata de izomorfism. IV. consta dintr-un nucleu de "formatiuni psihice mo~tenite". in timp ce incon$tientul se poate Zipsi de stadiul con$tient. incarnate in "viscere psihologice".i expliee ee se petrece in interiorul individului. 3) G 0 r gi 0 Res t a. pp. dedt 'un organ de simt care permite perceperea caliti'itiZor psihiee (.lui Freud unii cercetatori 2). F r e u d. Die Traumdeutung. chiar psihieul insu~i. Bot e z a t u.. inductiva !ii analogica.tepta sa-l vada confirmat in viitor de datele !itiintelor care studiau sistemul nervos. Con!itiinta . psihologul ineearea sa-. prin urmare. analogia nefadnd adesea dedt sa deschida eM de acees spre intelegerea ultraeomplexului edificiu psihie a!ia eum este acesta in realitate. 4) Trebuie facuta distinctia neceSara intre termenul "idealizat" !ii "idealist". treceau peste lacunele istorice!ite inerente ale histologiei. pp. 6) S. Freud a efectuat. D i c u. fiziologiei !ii biochimiei. Go 1 u. iar con$tiinta se informeaza despre el intr-un fel tot at'it de ineomplet. Precum expresiv observa Ray m 0 n d R u y e r. 180-184). ea $i organele noastre de simt despre lumea exterioara" 6). pe de aUa parte. L inconscience. p."nu este. 532. II. avind totu$i 0 valoare psihica.in Die Traumdeutung . sistem pe care el insa a. 1966. 3. 258-259. 529. "Incon$tientul este asemanator cu un cerc mare care ar include con$tiinta ca pe un cerc mai mic. ipotetico-deductiva. tinzind la eliminarea oricarei inexactitati. 45 . edifidnd un sistem explicativ.. Aici ne referim la semnificatia data de P. 7) Ibidem. in a sa "antinomie a exactitatii". Con~tiinta. prin a distinge in sfera psihicului doua sisteme icrarhizate : ineon~tientul (sistemul Ics) !ii con~tiinta (sistemul Cs).. adica de corespondenta dintre constructiile sale idealizate 4) (care. intre paranteze) !ii substratul material al acestor constructii. in "Rivista din Psicologia". printr-o metoda original a. cit. fasc. termenului idealizat (op. in Gesammelte Schriften. Bucu- i 22 . bineinteles. Travaliul deductiv cerut de aceasta constructie a fost desigur enorm. p. a facut intr-un fel "anatomie psihologica". punindu-le. Ambitia lui Freud a fost sa deduca structura "aparatului psihic" exclusiv din studierea clinica a comportamentului omului sEmMos sau bolnav. 2) 1972. a descris "viscere psihologice". Sa nu uitam ca. A. LXI. nu pentru "atomism". 1925. 1967. pe de aHa parte. Incon$tientul este psihicul insu$i in realitatea sa esenpiali'i. Band. disectii psihologice. M.intr-un anumit sens vine la medic cu legiiturile sale famiZiale $i cu situatia sa sociaZii. Problemi di integrazione tra teoria delZa forma e teoria psicoanalitica. care de altfel i# gi'ise$te in acest raport justificarea sa teleologica" 7). fara eonsistenta ~i lipsit de memorie. minutios elaborat. este el insu$i lume exterioari'i pentru organul de simt al eon$tiintei. trebuie deci privita cu rezerva. Incon!itientul era eonsiderat acum realitatea esentiala a psihicului. in scopuri de diagnoza !ii tratament curativ.. intuitiva. deci cu mijloace proprii psihologiei. era privita ca un simplu organ de perceptie interioara. la fausse conscience et l'inconscient. absolutizat in mod abisalist. psihologia Gestalt-ului !ii-l revendica'3) !ii. 5) R. aproape tot attt de organice $i tot atit de tipice ca $i forma stomacului $i a intestinului" 5).spune el . din toate punctele de vedere. p. in Die Traumdeutung (1900) ~i in alte luerari anterioare anului 1920.

11) S. p. Ernest Jones vedea in acest principiu al placerii un analog al homeostaziei. in vol. il va scoate pe individul turbulent pe coridor. F r e u d. Conflictul intrapsihic dintre incon~tient ~i con~tiinta impregneaza intreaga viata a individului. folosind stratageme ~i subertfugii. Astfel. tinzind spre 0 reducere a temdunilor energetice. poate fluiera. propune el. Jon e s. in vol. este foarte putin probabil ca individul turbulent sa se astimpere. London. Sala de conferinte simbolizeaza con~tiinta. a ratiunii. ponderea alarmanta a motivatiei incon~tiente. Aceste elemente respinse de con~tiinta nu se impaca insa cu exilarea in incon~tient ~i incearca in permanenta. Tindall and Cox. Sa ne imaginam. la dramatice tulburari de echilibru sau.sint tendintele de a cauta placerea prin descarcarea tensiunilor psihice $i evitarea in acestmod a d:urerii. caruia i-am putea spune mitul individului turbulent. despre care va vorbi Can non. regizate de 0 motivatie ascunsa. de fata. propulsat de incon~tientul axat pe viata biologica. Inca mai demult. Prin analiza abisala (psihanaliza). Metapsychologie. Dar. Bailliere. nu numai in comportamentul patologic. F r e u d. psihanaliza freudiana i~i propune sa rastoarne situatia in favoarea suprematiei con~tiintei. con~tiinta recapatindu-~i cursul normal 11) • In acest mod se afirma psihanaliza S. cel putin. Freud's Psychology. fara a-I pasa ca-l deranjeaza pe conferentiar ~i pe auditori. la acte de comportament enigmatice. Prelegeri de psihanalizii. dar ~i in cel cotidian. conform unui principiu dupa care s-ar conduce intreaga viata pulsionala ~u derivatele ei (Lustprinzip). adauga Freud. >au fost reduse la tacere.adaugau produsele d'e refulare (Verdrangung). generatoare de constringeri fire~ti. "Principiului placerii". care vocifereaza. 8) 9) \E. Desigur ca publicul. pe propria sa garantie. s-au darificat cauzele care provocau tulburarea ~i au fost anihilate.ar putea ji Tezumata in formula: transjormarea oTicarui incon$tient patogenicin con$tient" 10). pe calea prevenirii acumularii de energie psihica 9). 1930). sustine Freud.p. iar scandalagiul insu~i reprezinta starile suflete~ti incomode. 23 .mai elementele perturbatoare care. sta de yorba eu individul turbulent. Spre a ne face sa intelegem mai bine raportul dintre incon~tient ~i con~tiinta. de fata. pe care incercam sa le reprimam (refulam) aruncindu-le in bezna de unde au aparut. ca intr-o sala de conferinte patrunde deodata un individ artagos. impulsurile imorale. au fost aduse in lumina con~tiintei toc.scrie Jon e s . prelucrate ~i transform ate in sensul aratat. i se opune "prfncipiul realitatii". u~a va fi baricadata ~i se va institui chiar ~i 0 paza (a~anumita cenzura). il convinge sa se calmeze ~i sa asculte ~i el conferinta. 510. Presiunile incon~tientului asupra con~tiintei duc la manifestari marbide. Evaluind cu obiectivitate. "Intreaga sarcina a tratamentului psihanalitic . promovat de con~tiinta centrata pe viata social-morala a omului. rastoarna scaunele. unde se poate realiza integral placerea. Aceasta sarcina a perfectionarii psihologice ~i etice a omului este considerata dintr-o perspectiva sociala larga (vezi Das Unbehagen in del' Kultur. in Papers on Psycho-Analysis. Introducere in psihanalizii. animala. 10) S. F r e u d. care vrea sa asculte conferinta. s-o recunoa~tem. coridorul unde este expulzat musafirul nepoftit reprezinta incon~tientul. abisala. "Mecanismele fundamentale de reglare a proceselor psihice . Publicul 'Ii conferentiarul sint la fel de incomodati. tipa etc. adica r>eziduurile inutilizabileeliminate in cursul dezvoltarii copilului 8). 1923. 22. precum ~i finalitatea psihanalizei. ride. a omului sociabil. absurde sau ciudate. dorintele obscene.scrie nu 0 data Freud . Freud recurge la un adevarat mit.El poate sa bata cu pumnii in u~a. Atunci cineva iese afara. sa revina in arena con~tiintei. ~i chiar il reintroduce in sala.

etc. Putem urmari. in consecinta.p. in "Analele Romano-Sovietice". dar nu ne-ar ajuta in intelegerea lor. A. . sau ceva similar. sa realizeze in structura sa un anumit grad de adaptare" 12). ale cuno$tintelor noastre. intre care se instituie complexe raporturi dinamice. a carei discutare este rezervata filozofiei. L. Acesta contine tot ce este ereditar. un fel de "organe functionale". ceea ce este cOnstitutional.i scena actiunii. 1920.). Rinehart & Winston.) ~i implicit structurale. R u y e r le-a spus viscere psihologice. R. de exemplu. da procesului structurarii un aspect dialectic.te intre aceste doua categoTii de elemente ne este necunoscut $i date Ie $tiintei nu pot include nici 0 relatie nemijlocita intre aceste doua puncte terminale ale cunoa$terii noastre. _bine reliefata de Rut h L. 1923. 83. dar a carei justificare Tezida in consecintele ei. microscop. 24 S. PTima se refera la pToblema localizarii. Presupunem ca viata psihica reprezinta functia unui aparat caTuia ii atTibuim caracteristicile unei Tealitati extinse spatial $i constituite din mai multe parti asemanato are cu ale unui telescop. 1955. M u n roe. New York etc. Symptom und Angst. clecompensari etc. supraeul). R. In fond aceste "organe functionale" slnt sisteme de reflexe conditionate. direct pe un text clintr-o cartE. Massenpsychologie und Ick-Analyse.i care a trebuit. in al doilea rind. Celei mai arhaice dintre aceste zone sau organ psikic i-am dat numele de sine.ca intrument. antinomice in grade diferite (sine Ie.. /1 Cele doua ipoteze ale noastre pornesc de la aceste puncte finale.Tot ceea ce se gase:. 1961). sau initiale. Abriss del' Psychoanalyse (1938). / / Am ajuns la cunoa$terea acestui aparat psihic prin studierea dezvoltarii $i evolutiei omului. seria Ped.Psihol. 2. instinctele inainte de toate.az ne-aT permite 0 exacta localizaTe a proceselor con$tiintei. in cel mai bun (. . M u n roe 13). tabloul genezei ~i constelatia functiilor celor trei "organe" ale psihicului uman14) : "Psihanaliza face 0 supozitie. F r e u d. Daca aceasta exist a. actele noastre de con$tiinta care ne sint date imediat $i nu pot fi lamurite mai departe prin nici un fel de descriere.dupa cum va conchide el la un moefortului de explorare a lumii exterioare ment dat ~ "s-a dezvoltat tocmaidatorita :. ca metoda de cunoa~tere a cauzelor dezechilibrului ~i ca metoda de terapie psihica.tem doua categoTii de elemente implicate in ceea ce numim Psyche (saa viata mintala): in primul rind organul ei material :. elaboraTea unei conceptii ca aceea de fata constituie 0 inovatie $tiintificii. a lui Freud (ramasa neterminata).. Das Ick und das Es. Fara a nega unele incercaTi anterioare in aceasta directie. Incepind din anul 1920 (Jenseits des Lustprinzips. care i$i au originea in organizarea somatica $i i$i gasesc aici 0 prima expresie psihica (in 12) 13) Holt. Hemmung. economice (investitii energetice. Die Zukunft einer Illusion. 14) In psihologia sovietica. Cunoa:. 1926 1921. Abordarea in acela~i timp genetica a problemei structurii psihicului. Leo n tie v vorbe~te despre scoarta cerebrala ca de "un organ capabil sa formeze alte organe". p. creierul (san sistemul nervos) $i. dar mult mai complexe ~i mai elastice decit stereotipurile dinamice (Biologicul $i socialul in psihicul omului. In a~a fel lncit orice functie psihica reprezinta un rezultat al activitatii unOI' asemenea organe "de structura variata" ~i stabile. De data aceasta el va descrie trei instante psihice. compensari. 466. eul. Schools of Psychoanalytic Thoughts. N. dat la na$tere. Freud i~i revizuie~te inmulte privinte teoria pulsiunilor ~i teoria referitoare la structura "aparatului psihic" care .

acest sine), in fonne necunoscute noua 15). / / Sub influenta lumii reale exterioare, speciala. Din a mediului inconjurator, 0 portiune a sillelui sufera a dezvoltare ceea ce initial constituia un strat cortical, prevazut cu organe de receptare a stiell dispozitive care actioneazii ca un ecran protector impotriva stimumulilor:;;i liZor, ia 1W$tere 0 structura aparte care, de -acum inainte, actioneazi'i ca un intermedial' intre sine :;;i lumea exterioara. Acestei zone a spiritului nostru i-am caracteristici ale eului. Ca urmare a dat denumirea de eu. / / lata principalele conexiunii pTeexistente dintTe simturi :;;i activitatea motTice(musculara), eul are-sub comanda sa mi:;;carile voluntare. cu rol in autoconservare. Relativ la realitatea din afarii, eul i:;;i indepline:;;te sarcina luind cuno$tinta de stimuli, inmagazinind in memorie experienta referitoare la ace$tia, evitind stimulii deasebit de putcrnici (prin fuga), prin interactiunea cu stimulii moderati (adaptare) :;;i, in final, invatind sa transformein avantajul sau lumea exterioara (prin activitate). Cit prive:;;te reaUtatea interioarii, relatia cu sinele, eul i:;;i 'indepline:;;te sarcina prin obtinerea controlului asupra cerintelor instinctuale" prin decizii in legiiturii cu de satisfacere a acestora, prin aminarea satisfacerii in conditii de permisiunea timp :;;i de mediu favorabile, sau prin suprimarea totalii a excitatiei. In activitatea legate de tensiunea stimuli/or, de faptul dacii tensa este condus de consideratii siunile Ie sint intrinseci sau introduse din afarii. Emergenta acestor tensiuni este in - general simtitii ca neplacere (Unlust), iar scaderea lor ca pIa cere (Lust). Dar probabil ca ceea ce este simtit ca placut sau nepliicut nu constituie masura absala ritmul schimbiirilor acesteia. Eul tinde spre luta a tenshmii, ci ceva referitor a:;;teptata placere :;;i cautii sa evite starea de neplacere 16) 0 cre$tere a neplacerii, $i prevazuta, este 'insotita de a stare de anxietate, ca de un semnal. 0 astfel de cre:;;tere, fie ca ea i:;;i are originea in afarii sau in interior, are semnificatia unui pericol. Din timp in timp eul se deconecteazii de lumea exterioara :;;i de visele din cursu I somnului, conditii in care au loc schimbiiri cuprinzatoare in structurasa. Din starea de somn se poate vedea ca aceastii reorganizare constii intr-o distributie particulara a energiei psihice. i i Lunga perioada a copi/ariei, in decursul careia tiintele umane in devenire riimin sub dependenta parintilor, lasa dupa ea~ ca un precipitat, inchegarea in peTimetrul eului a unei structuTi speciale, prin care se prelunge:;;te influenta paterna :;;i maternii. I-am dat numele de supraeu., (Uberich). In masura in care acest supraeu se diferentiaza de eu, sau se opune, el consttt'uie 0 a treia putere de care cuI are de tinut seama. / / Functiunea eului sM in satisfacerea simultanii a ceTintelor sinelui, supraeului:;;i realitiitii Cll alte cuvinte el trebuie sa fie in staTe sa reconcilieze intre ele cerintele acestora 17). Raportul eomplet dintTe en :;;i Sllpraeu devine pe deplin inteligibi/ daca ne referim-

i

15) In 1923, F r eu d admitea ca "ceea ce este refulat constituie pentru noi prototipul incom"tientului ", deducind in acest mod notiunea de incon~ticnt din teoria refularii (Das Ich und das Es. in Gesammelte Schriften, VI. Band, p. 357). In 1915(Triebe und Triebschicksal€; Das Unbewusste) el fusese ins a mai aproape de realitate spunind eEl "materialul refulat TIU acopera intreg incon;;tientul". (Metapsyehologie, p. 480). De fapt aceasta din urma conceptie este cea care il reprezinta cu ade-varat, in cazul celeilalte fiind vorba, probabil, de 0 inadvertenta. 16) Dupa E.. J 0 n e s ~i altii (vezi, de ex., P. F 0 u g e y r 0 11 a s, La revolution freudienne, p. 179) mentionind ca S. Freud considera principiul placerii ca un caz particular al tendlntei universale, prezenta in toata materia vie, de a-~i men tine. stabilitatea fata de perturbatiile provenite din interiorul sau exteriorul sistemului, M. G 0 1u ~i A .. Die U observa ;;i ei ca "in termeni cibernetici, am putea spune ca el (principiul placerii, n_n.) reprezinta un caz particular al reglarii homeostazice" (Introducere in psihologie, p. 36). 17) Vezi ;;i S. F I' e u-d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, W. W.Norton, New York, 1933_, . 103. p

25

I

la atitudinea copilului fata de parinti, in primii ani de viata. Aceasta influenta parentala include desigur in actiunea ei nu numai personalitatea parintilor prode rasa $i nationale care priu-zi$i, ci $i pe aceea a intregii familii, a traditiilor se manifesta prin aceasta, tot a;;a de bine ca $i cerintele mediului social cel mai In acela$i fel supraeul, in cursul dezvoltarii apropiat pe care ei il reprezinta. individului, recepteaza contributia $i a celor din urma succesori $i substituti ai parintilor, cum sinteducatorii $colari $i modelele admirate din viata publica, idealurile sociale. Trebuie observat ca, cu toata diferenta lor esentialii sinele $i supraeul au ceva com un: $i unul $i celi'ilalt reprezinta influente ale trecutului'sinele influenta ereditaiii, iar supraeul, in esenta, influente venite din parte a altor determinat de propria experienta oameni -, in vreme ce eul este in principal individ'uali'i" is).

Tinind cont de textul de mai sus, ca ~i de multe altele, este greu sa se mai puna in seama lui Freud 0 conceptie biologizanta, cum fac criticii care nu-i cunosc dedt segmentar opera, sau care pur ~i simplu pierd din vedere laturile ~i aspectele sociale pe care ea Ie cuprinde ca elemente esentiale. Dupa cum s-a aratat, teoria supraeului a lui· Freud reflecta rolul protector al societatii' in viata omului ~i in special rolul acesteia in reprimarea agresivitatii primitive 19), cit 'ii un rol formativ superior, in sensul a ceea ce noi numim integrare socia1a. Inca din 1923 (Das Ich und das Es), Freud d'efine'ite. 'ii un eu ideal care. spre deosebire de eu (omul a'ia cum estel, reprezinta omul a'ia cum ar trebui sa fie, modelat de 0 cenzura morala puternica. "Eul ideal - spune Freud - satisface toate conditiile pe caretrebuie sa le satisfaca esenta superioara a omului (oo.) Sentimentele sociale se bapcpt -'cs zeaza pe identiJicarile cu ceilalti membri ai colectiIn 1932, Freud viti'itii care au acela$i eu ideal" 20). 'ii-a reprezentat grafic sistemele dinamice ale personalitatii, a'ia cum Ie vedea el atunci, in felul schemei pe care 0 reproducem a1iiturat (vezi fig. 1) 21). In aceasta schema simbolul "pcpt - cs" se refera la sistemul periferic P (= Perceptie), cuprinzind initial "precon$tientul" cladit pe "reziduuri mnezice" 22). Comentind aceasta reprezentare grafica in carte a sa Psyche, Soma, Germen, B 0 r is R y b a k atrage atentia asupra faptului ea supmeul se scufunda adinc in' sine, eu care este eonstrins sa intretina relatii inti me, in eaJitatea sa de "mo$tenitor al complexului lui Oedip". R y b a k crede ca spatiul afectat sinelui este totu'ii prea mie, pentru ea el sa corespunda proportillor date de psihanaliza freudiana diferitelor structuri. ale "aparatului psihic". Este aiei mai degraba

mconiHient r~""i
J!ml!I

~ ~

Z
Fig.

1

o proiectare a personalitiitii ideale dominata de Un eu rational. De altfel. noteazi'i B 0 r i s R Y b a k pe aeeea'ii pagina, uitam prea des 0 eoncluziefundamentala a

is) S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, Standard Edition, vol. XXIII, Hogarth Press & The Institute of Psychoanalysis, London, 1939, pp. 144-148. 19) S. A bra m s, N. R 0 s s, Fundamentals of Psychoanalytic Theory, McGraw'Hill Book Co., New York, 1965, p. 32; despre persistenta agresivitatii primitive la intoarcere, Cartea Romaneasca. Dmul modern, vezi Mar i n Pre d a, Imposibila Bucur€'iti. 1972. 20) S. F r e u d, Das Ich und das Es, in Gesammelte SchTiften, VI. Band, p. 381. 21) S. F r e u d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, p. 111. 22) S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 363.

'26

iui Freud,care
care incumbii

spune: "eUl
civilizatiei

trebuie sa expulzeze sinele. Aceasta este 0 sarcina tot G$a ca $i secarea mla$tinilor Zuydersee" 2:3).

1. Pop e s c u - Sib i u da 0 alta schema grafica (vezi fig. 2). Schita din figura 2 vrea sa reprezinte, spuneP 0 pes c u - Sib i u, faptul di prin evolutia sociala filogenetica copilul se na;;te aUt cu un eu vegetativ (instinctual), dt ;;i cu un latent eu social filogenetic (stratul arhaic al con;;tiintei moral-sociale), .care predispune copilul la socializare, ilface apt pentru "grefarea" eului social .ontogenetic (con;;tiinta morala). Supraeul ar reprezenta "traditia" pe care se. cla.de;;te eul social ontogenetic sau eul ideal (con;;tiinta morala actual a, dobindita). Antagonismul dintre eul social ;;i eul vegetativ determina numeroase conflicte intre individ ;;i societate, prin a carol' solutionare se cristalizeaza eul rational (sau critic, ·care are in vedere integrarea sociala a personalitatii umane 24). Este aici 0 varianta grafica diagramatica, rezultata dintr-o interpretare personala a textelor freudiene, Tara a Ie deforma. Comprimat intre tentatiile sinelui ;;i opreli;;tile nu intotdeauna justificate ale unui supraeu implacabil (diferit de la individ la individ ;;i de la un mediu .social la altul) , eul sufera adesea deteriorari, reversibile sau nu. In orice caz, pozitia sa este mai mult dedt dificila ;;i, de aceea, subliniaza Freud, anxietatea este modul sau obi;;nuit de existenta 2,,). Pentru a se proteja, eul l;;i structureaza 0 serie cum slnt refularea, regresiunea, £Ie mecanisme de aparare (Abwehrmechanismen),
Eul rational sau critic I ZONA

.

~.
8
filogenetic (supraeul)

deliberarii reprimarii cenzurlirii refularii sublim/irii
Fig. 2 jormatia reactionalii, izolarea, anularea retroactiva, proiectia, introiectia ;;i altele, despre care yom vorbi mai departe, adiror important a in cunoa;;tere, ca ;;i in formarea personalitatii, a fost la. noi subliniata nu demult de catre Vasile Eul vegetatlv . sou instinctual ~,~ IEul ideal) ~ Eulso~alsau con!ftii~19_morala 1- - - - - - ;:;;.ontOgenetic)~ - - - j-J.

i2
w

z

o u z

r"y. Z

Pavelcu2£).

S-a obiectat lui Freud ambiguitatea conceptului de eu. Mai curind este yorba de dificultatea de a introduce claritatile amagitoare ale logicii formale clasice, Intr-un domeniu suprasaturat de dialectica reala a feno~enelor, in care unitatea contrariilor ;;i identitatea lor apar derutante. Privind tabloul general al dezvoltarii ';;i diferentierii psihicului, al genezei unor contrarii care fiinteaza In unitate ;;i nu Apud B 0 I' i s R y b a k, Psyche, Soma, Germen, Gallimard, Paris, 1968,p. 27. Ion Pop e s c u - Sib i u, Conceptia psihanalitica. Expunere $i critica, Editura H. Welther, Sibiu, 1947, pp. 72-73.
23)
24)

25)
26

S. F

I'

e u d, New Introductory
Invitatie

pp. 120-129

V.

P a vel c u,

Lectures On Psycho-Analysis, la cunoa$terea de sine, Editura

p. 103.

$tiintifica, 1970,
27

mai putin in contradictie ~i influent a reciproca, a~a cum apar toate acestea in teoria lui Freud, nu se poate sa nu obscrvam coincidenta cuceea ce Len i n (dedublare numea nucleul dialecticii, anume "dezvoltarea ca unitate a contrariilor
a unicului in contrarii acesteu)" 27). Cu toate ca

ce se exclud

reciproc

$i

raporturile

reciprocedintre

nu afi~eazapretentii in acest sens, paginile scrise de Freud. de exemplu in eseul sau Das Ich und das Es, ramin a expresiva demonstratie de analiza dialectica, fara a fi nici pe departe singurele de acest fel in opera sa. Psihologia sa dinamica este, in definitiv, 0 psihologie dialectica, iar P. Fa u g e y r a II as nu exagereaza afirmind "caracterul integral dialectic al gzndirii lui
2S).

Freud"

6. Determinismul freudian
Cu formatia sa ~tiintifica de Iaborator, Freud a fost preocupat inca de la inceput de intelegerea ~i explicarea fenomenelor. "Freud - spune Ed gar Pes c 11a fost intotdeauna animat de spiritul $tiintific cel mai riguros •. precizia observatiilor sale duse pina la cele mai marunte detalii, grija sa neabatuta de a-$i supune ipotezele verificarilor experimentale, sint dovezile cele mai bune ale exigentei spiri'tului sau critic" 1). Freud a descoperit in scurt timp ca nu intotdeauna a concluzie

intuitiva, bazata pe observatie directa, este infailibila, ~i atunci a recurs la deduc~ tie. Sub influenta lui Her man n Yon He 1mho I t z 2), care a fast unul din mentorii sai, credea ca sarcina ~tiintei in general consta in reducerea fenomenelor naturale la forme simple, a~a cum (dupa He I mho I t z) problema fizicii era reducerea fenomenelor la forte invariabile de atractie ~i repulsie, a carbr intensitate depinde de distanta. Fizica perioadei de debut ~tiintific a lui Freud era dominata de metoda de gindire determinista, care era verificata mai ales in domeniul mecanicii unde, prin experiente idealizate (conditii artificiale), se prezicea soarta unui sistem oarecare pe baza cunoa~terii sale la un moment dat, precum ~i a cunoa~terii legilor care-l guvernau. 0 adevarata frenezie a determinismului cuprinsese Iumea ~tiintifica, incercindu-se descrierea tuturor fenomenelor in lumina conceptelor acestuia. "Grice fenomen din nat'ura este guvernat de 0 lege! Cunoa$terea starii sistemului $i CU1Wa$terea legilor ne vor permite sa prezicem soarta sistemului in viitor. Cea mai mare minune este tocmai faptul (dupa cum atlt de frumos se exprimase Poi n c a I' e) ca minuni nu au loc in natura, ca natura este ci de legi" 3). Acest climat de idei I-a influentat puguvernatii nu de intZmplari,

ternic ~i pe Freud, fara insa a-I subjuga. Comentatorii cu lacune in informatie reduc determinismul freudian la determinismul mecanicist .sau n considera un determinism intrapsihic, tot de factura mecanicista. Astfel, dupa A r low ~i B r e n n e r, conceptul psihanalitic de determinism ar consta din afirmatia ca arice raspuns comportamental rezulta din sall' este in functie de un stimul anterior 4), adica pur ~i simplu formula behavio27) V. 1. Len i n, Caiete filozofice, Editura de Stat pentru Literatura Politica, Bucure~ti, 1956,p. 322. 28) P. Fa u g e y r a II a s, op. cit., p. 297. 1) Ed gar Pes c h Pour comprendre la pensee de Freud et la psychanalyse, Bordas, 1946,p. 20. ~) H. v 0 n He 1mho 1t z (1821-1894) este unul dintre primii fiziologi care incearca sa dovedeasca existenta incon~tientului, punind in evidenta 0 a~a-zisa "inferenta incon~tienta" in perceptia spatiului (Cf. Leo Postman, Perception and Learning, in S. Koch, Ed., Psychology,. A. Study of a Science, vol. 5, McGraw-Hill, New York, 1959, p. 46). 3) L. In f e 1d, Noile cai ale $tiintei, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1960, p. 27. 4) J. A. A I' low, C. B r e n n e r, Psychoanalytic Concepts and the Structure of Theory, International Universities Press, New York, 1964.

28

rismului lui J. B. Wa t son: (S-R) sau R = f (S), ceea ce constituie 0 simplificare excesiva, care nu corespunde intotdeauna niei macar fenomenelor mecanicii dasice. Vom avea mai departe prilejul sa vedem ca un B. F. Ski n n e r, de!?i pornit la D critica nemiloasa a psihallalizei, a gasit la Freud 0 formula mult mai complicata a determinismului. Intr-adevar, Freud a facut mult mai mult dedt sa aplice 1a individul uman ni!?te legi universale 5). J)emersul eel mai caracteristic al freudismului consta in ext in de rea determi~nismului 1a intreaga viata psihici'i, sub forma cauzalitatii absolute. Intemeiat pe rmaliza a nenumarate cazuri, patologice Eii normale, Freud afirma, pentru prima aara In acest mod categoric, ca in viata psihica nu exista nimic arbitral', nimic 'lntlmplator !?i nedeterminat, totul, pina la cele mai insignifiantegesturi, cuvinte, id·~i, emotii, avind fie 0 cauza conEjtienta, fie de cele mai multe ori 0 cauza ascunsa in structurile adinci ale incon!?tientului, ca atunci dnd este yorba de uitari de nume, pierderi de obiecte, greEieli de pronuntie, greEieli de scris, substitutii de cuvinte, intervertiri de expresii (Versprechen, VeTlesen, Verschreiben, Missverstede hen, VergTeifen etc.), fenomene pe care el Ie clasifica in clasa manifestarilor
psihopatologie cotidiana. (Psychopathologie desc1'llltagslebens). "Anumite insuficiente ale psihicului nostru ... - spune el - $i anumite ade 'in aparenta neintentionate se dovedesc, daca. Ie supunem examenul'ui lJsihanalitic, ca fiincl perfect motivate $i determinate de factori care scapa con$tiintei" 0). In aceasta prima faza a elabo7) rarH conceptiei sale deterministe el neaga, 0 data cu existenta "liberului-arbitru" I/i existenta hazardu1ui In desfaEiurarea fenomenelor psihice: "eu cred 'in hazaTdul exterior (real), dar nu cred 'in hazardul interioT (psihic)" 8). Freud denumeEite aceasta conceptie a sa deteTminism psihologic absolut. Nu trebuie sa se mai creada, cum se Intlmpla nu arareori, ca pentru Freud intregul determinism psihic este opera fortelor oculte ale inconEitientului. "Multi arata En g 1ish & En g 1ish - folosesc tennenul determinism psihanali$ti psihic numai 'in legiituTii eu motivatia ineon$tientii, dal' se paTe ca aceeptii ca posibild $i cletel'minarea comportamentului de eiitTe motive eon$tiente, eu to ate determinat di este lipsitd de interes" 9). In realitate, nota bene, comportamentul depulsiuni ~i instincte, de motive inconEitiente, Freud il considera patologic, chiar lii in cazul unor indivizi sanatoEii mintal 1ii psihanaliza, cum am vazut, pre~onizeaza un om al viitorului dominat de conEjtiinta, de ratilme. "Distinctia 'intTe spune el, subli motivatia con$tientii $i motivatia incon$tientii 0 datii stabiliti'i ninid posibilitatea actelor voluntare rationale -, convingeTea noastrii este doar cd motivatia eon$tientd nu se extinde asupTa tuturor deciziilol' motTice. De minima non CUTat pmetoT. Dar ceea ce Tam'ine nemotivat pe de 0 paTte, i$i afla motivele

R. L. M u n roe, op. cito, p. 27. S. F l' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol. de fata. 7) "Determinism - scriu Rob e l' t S. ~ Woo d W 0 l' t h EiiMar y R. She en a n - is the belief or scientific postulate that all events in nature have their sufficient .causes. As applied to the human organism determinism means that every act or thought or emotion has its sufficient causes, though these may be very complex and difficult to disentangle because of the complexity of the organism and of the -environement. Freud believed heartly in determinism. He would not admit that any act "just happened" or that it was due to "free will" ... \Vhere there in no .conscious motive there must be an unconscious one" (ContempOTaTY Schools of Psychology, Methuen & Co Ltd, London, 1955, p. 274). 8) S. F l' e u d, op. cit. 9) Horace B. English, Ava ChampncyEnglish, A. Comploehensive Dictionary of Psychological and Psychoanalytical TeTms, David McKay Co., New
5)

6)

York,

1964, p. 417.

la alUi sur sa, in incon$tient, incit rezulta ca determinismul psihic apare fara solutie de eontinuitate" 10). Determinism-ul intrapsihie care se atribuie, pe de alta parte, conceptiei psihologice a lui Freud, este fie nascocirea unoI' detractori, fie 0 iluzie de interpretare, cind nu este pur ~i simplli preluarea necritica a nascocirii sau a iluzieL In primul rind este necesar, ~i posibil, sa clarificam faptul ca conceperea unui determinism intrapsihic nu reprezinta un fapt scanda10s pentru ~tiinta, pasihil de incriminari dezonorante, cum inca se mai considera. Pentru aceastaclarificare sa apelam la serviciile unui filozof roman contemporan, care se ocupa de mai bine de doua decenii de problema determinismului in ~tiinta ~i ale carui cercetari sint unanim apreciate. Acest £ilozof, 1. T u d 0 s e s c u, porne~te de la premisa ca definitia conceptului de cauzalitate nu se poate limita la cuprinderea relatiilor cauzale tranzitive. Cauza ~i efeetul nu se gasesc numai in raporturi de tranzitivitate, ci ~i de imanenta. Actiunea nu trebuie conceputa numai ca interactiune cu altceva, ci in primul rind ca interaetiune eu sine. "Sinteza imanentei $i tranzitivitiItii 'in determinarea fenomene1or - conchide 1. T u d 0 s e s e u - poate oferi temeiul definirii eauza1iti'itii ca raport de necesitate genetica atit intre sisteme, cd $i in sistem. Ca'uza $i efectul nu ne apar in aeest eadru numai ca extremitati ale unei relatii genetiee polare, ci ~i ca moduri eorelate de manifestare, (aetiva ~i pasiva) ale aceluia$i sistem. Daea notam cauza cu A ~i efeetul cu B, definirea caue" zalitatii va trebui sa ia in consideratie doua cazuri posibile : a) relatia cauzala de 1a A la B, cind A ~i B apartin unoI' nivele sau sisteme Sl ~i S2 diferite, ce S2 succed spatio-temporal potrivit schemel :

b) relatja schemei:

cauzala de 1a A la B, cind A' ~i B apartin

aceluia~i sistem Sl potrivit

(A ,'--;' B)::; Sl . II
Primul model semnifica 0 relatie cauzala intre doua elemente apartinind unor sisteme diferite, aflate in raporturi de coorclonare, iar al doilea model semnifica o relatie cauzala intre doua elemente sau sectiuni ale aceluia~i sistem, elemente aflate in raporturi de subordonare fata de sistem./ / Mentionam ca primul model (cel tranzitiv) al cauzalitatii S2 conserva ca un model de cauzalitate univoca,. iar eel de al doilea model (eel imanent) se struetureaza ca un model de cauzalitate biunivoca. Aceasta pentru ca termenii A ~i B sint fiecare in parte ~i cauza ~i efect" activ ~i pasiv. De un de rezulta ca modelul cauzalitatii imanente este configurat in fapt de schema : (A ~ B) ::; 51 . 1/ (tranzitivii ~i;

Intrucit clefinitia cauzalitatii implica ambele tipuri de cauzalitate imanentii), inseamna ca va fi moddata cuprinzator de schema:

[A::; Sl--to

B ~ A2J + [(A;-- B) ~ SlJ"lll.

1. T u d 0 s e s c u mai arata ca, pretutindeni !?i intotdeauna, la orice nivel dE' structurare a materiei, ambele tipuri de cauzalitate actioneaza corelativ, cu preponderenta unuia sau a celuilalt, in functie de gradul de complexitate structurala ..

S. F I' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol de fata. 1. T u d 0 s e s c u, DeteTminismul $i $tiinta, Editura :;>tiintifiea, Bucure!?ti" 1971, pp. 79-80.
10)

11)

30

A~adar, determinismul intrapsihic (sau imanent, sau endopsihic, sau intranu reprezinta 0 aberatie din punct de vedere :;;tiintific :;;imozofic. Fenomenul exista ca atare fii inca preponderent la sisteme de .felul omul'ui, iar psihologiei, indeosebi, nu i s-ar putea interzice sa se. ocupe in mod special de acest tip de determinism (sau de cauzalitate). Numai ca Freud nu s-a limitat, totU:;;i, la aceasta forma a determinismului. Visele, arata el, intre altele, au nu doar cauze incon:;;tiente; ci intotdeauna se poate pune in evidenta :;;i 0 cauza exterioara, un eveniment diurn (exeitatie exterioara) care precede visul :;;i-i furnizeaza explicatia, fapt deosebit de qorde stabilit mai ales la copii. Darpe masura ce "aparatul psi hie" se c1ezvolta, avind a organizare complexa, ca la individul adult, pot interveni :;;i "excitatii pslhice" (interioare), neinsotite de un complement din afar a 12). Inetiologia nevrozelor, de asemenea, se disting :;;i factorii constitutionali favorizanti, dar rolul declanfiator il are invariabil, un tra'umatism de origine externa, cu radacinile in reIatii interumane. Toate cazurile morbide analizate C:2 Freud pun cauzale,' cit :;;i autoraporturi cauzale, realizind un in evidenta atit heteroraporturi model de cauzalitate biunivoca, in sensul ca uneori constitutia ereditara are primul cuvint, cauzind conflicte cu mediul (traumatizante) care la rindul lor amplifica dificultatile interiaare, pe ciud alteari startul n da un eveniment neferieit din exterior care pune in dificultate un angrenaj psi hie debil, alienabil. Bineinteles, ca uneori centrul de greutate se va depIasa de la tranzitivitatc ia imanenta, pe 0 rul,a complicata, pel1dinte de factori biolog-iei, psihologici :;;i sociali, a:;;a cum se manifesta ace:;;tia in inc1ividualitatea concreta a celui care traie~te conflictul ell mediul :;;i implicit conflictul intrapsihic, care urmeaza inexorabil primului, putindu-l depa:;;i pe toate dimensiunile, "Originea unui simptom - spune Freud sistemic!) Be reduce deci la stimuli din exterior, care au fost in mod neceSClr con~tienti la un moment clat, dar care apoi at. devenit inconfitienti ca urmare a amneziei. Scopul si'mptomului, tenclinta sa, este insa, dimpotriva, in toate cazurile, un proces endopsihic care la un moment dat a putut deveni con,)tient, dar care. tot a$a de bine' poate ramine scufundat in inconfitient. Dar put in intereseaza caamnezia pe care se intemeiaza simptomul, cum eBte a voalat originile, adica evenimentele cazul isteriei; scopul, tendinta simptomului, scop fii tendinta care inca de la' in-ceput au putut fi inconfitiente, - ele sint acelea care determina dependenta simpde inconfitient, atitin nevroza obsesionala, cit ,)i in isterie" 13). Ni se tomului of era :;;i 0 schema didactica a ceea ce Freud denume:;;te "ecuatia etiologidi a nevrozelor" H), e1aborata cu mult -mai inainte ca Kurt Lewin sa-:;;i fi facut cunoscute

"ecuatiile"

sale.

B. F. Ski n n e 1', care il critica pe Freud pentru ca nu este behaviorist suti 1a suta, face observatia, demna de luat in seama, ca Freud chiar :;;ipentru capricii caUla determinanti externi, luindu-:;;i sarcina de a explica in sens determinist chiar :;;i "comportamentul determinantului interior" ("the behavior of inner determiner"). "El a Nicut acest lucru - scrie B. F. Ski n n e l' - punind in evidenta
cauze externe pina atunci neobservate, tinind de mediu sau de geneza individu111.1... Aceasta l-a dus la reprezentarea fiecarui lant cauzal, pe care I-a descoperit, ca 0 serie de trei evenimente. Un fapt de mecli11., cel mai adesea legat de cop ilaria individului, care 1.fii are efectul sa'u asupra aparatul11.i mintal intern care, la rindu-i, produce manifestarea de comportament sau simptomul. Faptul de mediu, starea sau procesul psihic, simptomul comportamental acestea sint cele

12)
1:J)

S. F

l'

e u d, Introducere
p. ~5U.

in psihanalizi'i,

in vol. de fata.

Ibidem,

H) Ibidem,

p. 303. 31

trei verigi ale lantului cauzal la Freud 15). Privind schema lui Freud, observam ca Ski n n era simplificat, totu~i, lucrurile: el a omis 0 a patra veriga, cea care reprezinta evenimentul traumatic actual, pierdut din vedere de majoritatea critieilor sau comentatorilor grabitL . Dupa cum vedem, ne aflam In fata unui tablou complex al cauzalitatii la Freud, departe de formula behaviorista S-+ R, pe care i-o atribuiau A 1'10 W ~i B l' e n n e r. Ne vom face 0 idee inca ~i mai completa despre formula complexa a determinismului la Freud, luind cunostinta de urmatorul text cu totu1 remareabil, din mai multe puncte de vedere : "Cit despre factorul e.rtern, acesta consista in pn.:siunea e.rercitatd de educatie, care se face purtiitorul de cuvint al cerintelor mediului civilizat $i a carei influenta este dupd aceea inlocuita prin actiunea directd chiar a acestui mediu. Civilizatia n-a putut Iua na$tere $i nu s-a putut dezvolta decit gratie renuntarii la satisfacerea anumitor trebuinte, $i en cere ca toti aceia care, in flu.rul generatiilor, Val' sd profite de avantajele vietii civilizate, sa renunte la rindu-Ie la satisfacerea anumitor instincte jG). In cursul vietii individuale are loc 0 neincetata transformare a presiunii e.rterioare in presiune interioara. Datoritii .influentei permanente a mediului civilizat, din ce in ce mai multe inclinatii egoiste se transforma in inclinatii sociale, ca urmare a cumuliirii elementelor Eros-ului. In sfir$it, putem admite ca orice presiune interna a ciirei actiune se manifestd in cursul evoZutiei umane n-a fost initial, adica la inceputul istoriei umane, dedt o presiune e.rternd. Oamenii care vin astdzi pe lume aduc cu ei 0 anumita predispozitie de a-$i transforma inclinatiile egoiste in inclinatii sociale, predlspozitie care face parte din structura pe care au mO$tenit-o $i care opereazd aceasta transformare nu in virtutea unei predispozitii ereditare, ci sub presiunea factorilor e.rteriori. Astfel ca fiecare individ s·ufera nu numai influenta mediului sau civilizat actual, ci $i pe aceea a mediUm' in care au trait inainta$ii sai" F). Se desprinde din aeeste rinduri 0 conceptie determinista mult diferita de mecanicism, eu ee"te elemente de interactiune dialectica, intersistemica ~i intrasistemica, amintindu-ne de coneeptul de cauzalitate reciproca dezvoltat de F l' a n e isH a 1b wac h s 18). Totadata', i?i nu numai aici, ci in 'tntreaga sa opera, Freud carelc'aza cauzalitatea cu structura ~i structura cu interactiunea (dei?i n-o face explicit), impunlnd ideea de continuitate genetica, de conexiune a structurilar ~i a substructurilor in sens determinist-cauzal, pe un model care ni S2 sugereaza a fi spiraloid. In plus, 1. T u d 0 s e s c u semnaleaza la Freud 0 corelatie a conceptelar de structura ~i finalitate, scriind : "Orientate pe acest faga:?, cercetarile de analiza structuraia ar putea, intTe altele, oferi prilejul intemeieTii unei e.rplicatii cuprinziitoare, CClre sa deschida $i 0 peTspectiva asupra viitorului, perspectiva intrevazuta de aUfel pc temeiurile

is) B. F. Ski n n er, Critique of Psychoanalytic Concepts and Theories, in "The Scientific Monthly", 5, 1954, p. 302. iG) CInd, deci, imaginindu-~i un a$a-zis "mod de existenta nonrepresiv", Her bel' t Mar c use predica "liberarea trebuintelor instinctuale :;;i a satisfactiilor ramase pIna acum tabtl sau refulate" (Eros et Civilisation. Contribution Ii Freud, Editions du Minuit, Paris, 1963, p. 10), el nu are dreptul sa se erijeze in disci pol a1 lui Freud sau in continuator al san. A sa "reinterpretare a cQnccptiei teoretice a lui Freud" (ap. cit., pp. 16-17) nu este decit 0 vasta opera de denaturare vulgara, iar acela care pretinde a face 0 eritica a revizionismului neo-freudian, nu-i el insu~i mai putin, ~i poate nici mai mult, deeIt un revizionist situat pe pozi\iile omului preistoric al cavcrnelor. 17) S. F l' e u d, Considerations actuelles sur la gueTre et sur la mort, In Essais de psychanalyse, Payot, Paris, 1967, p.p. 244-245. 18) ]\1a r i 0 Bun g e, F. Hal b wac h s, T h. S. K u h n, J. Pia get, L. R 0 S 2 n f e 1d, Les theories -de Ia causalite, P.U.F., Paris, 1971, pp. '71-76.

32

finalitatii inca de Freud" 19). Remarca e1ogioasa care, dupa parerea noastra, s-ar potrivi in primul rind lui Al f red Ad 1e r fii ~co1ii sale de "psiho1ogie individuala", dar care nid adresati:i freudismului nu este deplasata .. Un element esentia1 a1 conceptiei. freudiene despre determinism este notiunea de supTadeterminare, reluata mai tirziu de Louis Althusser, in studiile sale structu· raliste. Freud Insu~i a pre1uat-o, cu siguranta, de la W. W u n d t, despre al carui principiu aZ cauzeZor compZexe se vorbe~te inca in Zur Psychopathologie des AlltagsZebens 20). Wundt insista asupra faptului ca, in anumite cazuri, se intimpla mari dificultati in stabilirea categoriei in care trebuie trecuta 0 tulburare data, IncU mai conform cu adevarul ar fi sa Be atribuie aceasta tulburare actiunii simultane ;;;i combinate a mai multor cauze 21). Schema freudiana mentionata de noi este, de al1£el, construita pe principiul complexului cauzal. Nu este Insa mai putin adevarat ca Ul'lii psihanali~ti, din dorinta de a descopeti "cauze ultime", deroga des de 1a acest principiu. Charles de Montet denunta 0 astfel de derogare la psihanalista elvetiana Ray m 0 n d e de Sa u s sur e care, In l'EncephaZe (8, 1924), analiza cazul unui tinar obsedat, analiza efectuata prin prisma unei cauze unice de ordin prep onderent endogen. Socotind naive astfel de ,explicatii care ignora "complexitatea vie" a fenomenelor, de Montet se ralia la reZativismul psihologic, axat pe notiunea de "Esentialul este spune de M 0 n t e t - ca ansambl'ul conditiilor probabilitate. care determina comportamentul nU poate fi redus nici Za un. singur mobil, nici la o pluralitate de mobiluri, nici in sfir$it, la cutare tendinta sau cutare instinct, luate decurge in mod necesar din persistenta in prezent a tuturor izolat. Comportamentul

momentelor 9i a tuturor factorilor trecutului (cauzele organice 9i psihice constituind o unitate, 0 stare totala nedeductibila); aceasta interdependenta se manifesta nu numai in interiorul individului, ci 9i in afara lui, deoarece individul exercita 0 influenta, de exemplu, asupra mediului sau social, provocind aici prin comportamentul sau reactii 9i raspunsuri particulare, pline de consecinte, in continuare, pentru propria sa conduita 9i conceptie despre viata" 22). Dupa parerea noastra, Freud n-a ajuns niciodata la 0 astfel de conceptie a determinismului probabilist, care implica 0 multitudine de variahile interconexate 9i iJ:1tercurente, cu determinatii statistice, Intrudt el a fost mereu (:a 9i fascinat de ideea transmisa de 'H e 1 ill h 0 1t z, a reducerii fenomenelor naturale la forte simple 9i 1a cauze ultime. Clnd Norbert \Viener, deci,. crede a gasi la Freud elemente de indeterminare 9i de probabilitate, probabil ca are in vedere in primul rind implicatia componentei irationale in conduita 9i gindirea oamenilor, genera to are de actiuni imprevizibile 23). Desigur, in opera lui Freud exista numeroase teze care ar putea servi drept baza unoI' opinii ca aceea exprimata de Nor b e r t \V i en e r, mai ales daca se iau in consideratie 9i rationamentele probabiliste neexplicite, cuprinse in analiza cazurilor concrete. "Ar fi 0 eroare - citim, de exempZu, in Vorlesungen zur Einfiihrung in die Psychoanalyse - sa se creada ca 0 $tiinta nu se compune decit din teze
riguros demonstrate $i nu ar avea noima sa pretindem acest Zucru. 0 astfel de exigenta este apanajul acelor temperamente care alearga dupa autoritate, cautind sa substituie catehismului religios un altul, fie el $i $tiintific. Catehismul $tiintei nu cuprinde dedt putine propozitii apodictice, majoritatea afirmatiiZor sale prezentind

L T u d 0 s e s c u, op. cit., p. 189. Terminata de Freud in 1901 carte a este editata In 1904 (Kharger, Berlin). 20) W. W u n d t; Volkerpsychologie, 1900, 1. Band, pp. 371 9i urm., apud S. F r e u d, Psihopatologia vietii cotiediene, In vol. de lata. 22) C h a r 1 e s . de M 0 n t e t, Le relativisme psychologique, F. Alcan, Paris, 1926, p. 21. 23) Vezi N. Wi e n e r, Cybernetiq'ue et societe, Union Genera1e d'Editions, Paris, 1962, pp. 10-11.
19) 20)

.3 -

cd. 404

33

numai anumite grade deprobabilitate" 21,). In astfel de asertiuni este, fnsa, vorba mai curind de relativismul adevarurilor ~tiintifice, dedt de 0 viziune probabilista asupra desfa~urarii fenomenelor realitatii, de admiterea jocului dialectic dintre necesitate ~i intimplare. In mare, Freud ramine la ideea determinismului absolut.

7. Instinctul

co structura

determinanta,

dor

~i determinate

Afirmatia lui Will i a m Jam e s, ca omul poseda 0 garnitura de instincte "mal numeroase ... decit a tuturor celorlalte mamifere, inclusiv maimuta" 1), a dus In cele din urma, in jurul anului 1924, dupa cum ne raporteaza How a I' d H. Ken elleI', la intocmirea unei liste care inventaria nu mai putin de 6000 de instincte umane. Un veritabil "monstru statistic", Aceasta situatie incredibila a pus la ordinea zilei redefinirea instinctului, prin care James intelesese 0 activitate care realizeaza scopuri neprevazute dinainte, datorita unei coordonari de acte care nu "este rezultatul educatiei, precizind : "Este ca 0 functie care determina structura anatomicii a animalului" 2). Pe baza acestei definitii erau inglobate in sfera instinctului ru:;;inea, frica de intuneric, curiozitatea, jocul, instinctul matern ~i patern, dar ~i "instinctul" de proprietate, modestia, simtul igienic ~i multe altele. Definitia data mai tirziu de etologistul N. Tin b erg e n ("mecanism nervos organizat ierarhic, sensibil la oanumita pregatire, declan~are !Ii dirijare a impulsurilor de origine interna ca ~i externa, :;;i care reactioneaza la aceste impulsuri prin mi:;;carl coordonate care contribuie la conservarea individului !Ii a speciei" 3) nu este nici ea in masura sa puna ordine in acest domeniu. De aceca Ken dIe l' propune patru criterii dupa care sa se acorde calitatea de instinct unui act de comportament: 1) activitate complex a ; 2) structura rigida; 3) se manifesta inainte ;;i in afara de arice invatare ; 4) apartine intregii specii 4). Conceptul freudian de instinct (in expresie originala der Trieb = instinct, pornire, inclinatie, impuls, imbold, forta vegetativa) este unul din cele mai controversate din intreaga psihanaliza 5). Francezii n traduc adesea prin "pulsion'" englezii prin "drive" (energie, forta, imbold, stimulent), dar se fac :;;i diferentieri abstruse, se prop un modele reinterpretative, reformulari neurofiziologice ~i cauzaliste. Starea de confuzie era marita de 0 dec1aratie ambigua a lui Freud insw;;i, In Neue Folge "der Vorlesungen zur Einfilrung in die Psychoanalyse (1933) : "Teoria instinctelor este, ca sa spunem a:;;a, mitologia noastra. Instinctele slnt fiinte mitice superbe In indeterminarea lor. In munca noastra nu Ie putem neglija nici 0 clipa, ~i totu~i niciodata nu sin tern siguri ca Ie vedem !impede" 6). Intr-o etapa inca timpurie a dezvoltarii teoriei psihanalitice (Triebe und Triebschicksale, 1915), bazindu-se pe investigarea c1inica a tulburarilor psihice ca sursa principala de cuno:;;tinte, Freud definea instinctul ca pe un stimul venit din interiorul organismului, din fata caruia nu este posibila retragerea, satisfacerea sa avind

S. F I' e u d, Introducere in psihanalizii. W. Jam e s, 'Precis de psychologie, Marcel 2) Ibidem, p. 521. 3) N. Tin b erg e n, The Study of Instinct, p. 112. 4) How a l' d H. Ken dIe 1', Basic Psychology, New York, 1963, pp. 246-247. 5) 1. G. S a l' a son, Personality, J. Wiley & p. 33. 6) Apud M a u I' ice Be n ass y, Theoriede op. cit., p. 36.
24)
1)

Riviere Ed., Paris, 1932, p. 352. Clarendon Appleton Press, Oxford, 1958, Crofts, 1966,

- Century

Sons, New York, London, l'instinct,

in S. Nacht, Paris,

34

un caracter imperios. "Nu $tim - scria el, mentinindu-se in cadrele unei cercetari cu mijloace psihologice - daca acest proces este de natyra strict chimica sau daea poate sa corespunda $i unei liberiiri de aUe forte, de exemplu mecanice. Studierea forte lor pulsionale depa$e$te terenul psihologiei; cu toate ca faptul de a fi generat de 0 suna somatica este elementul absolut determinant pentru instinct, el nu ni se face cunoscut in viata psihica d(?cit prin scopurile sale"J) In afan'i de scap, care consUl intr-o satisfacere a unei trebuinte ~i duce la suprimarea starU de tensiune, a aHa caracteristica a instinctului este obiectul sau, adica mijlocul prin care i~i atinge scopul. De~i Freud admite ca legitima intrebuintarea termenilor "instinctul jocului", "instinctul de distrugere", "instinctul gregar" etc., el propune ca toate instinctele sa fie grupate deocamdata in doua categorii : instinctele eului (sau de autoconservare) ~i instinctele sexuale, motivind aceasta diviziune prin faptul ca "biologia ne invata ca sexualitatea nu poate fi a~ezata pe acela~i plan ell celelalte functiuni ale individului, deoarece tendintele sale depa~esc individul ~i au drept scop producerea de noi indivizi, adica conservarea speciei" 8). Destinul instinctelor este triplu: satisfacerea imediata (descarcarea pulsion ala), refularea (insotita de dezvoltarea unoI' formatiuni de substitutie, de simp tome morbide) ~i sublimarea (canalizarea intr-o activitate derivata, investitia de energie fiind deturnatapentru creatia artistic a, ~tiintifica sau pentru alte activitati de ordin social superior). In Jenseits des Lustprinzip (1920), instinctul este vazut ca "expresie a unei tendinte inerente oriciirui organism viu $i care il impinge sa reproduca, sa restabileasca o stare anterioara la care a fost obliga#isa renunte, sub influenta forte lor exterioare perturbatoare; expresia unui fel de elasticitate organica sau, daca preferati, a unei inertii a vietii organice" U). Pe baza un or exemple din viata animalelor (pe~ti, pasari), Freud remarca determinismul istoric al instinctelor. Instinctele "organice" nu sint dedt factori de conservare, istoriee~te dobinditi, exercitindu-se in conditii de me diu invariabile. Pin a aici nu este nimic de obiectat. Freud risca ins a 0 ipoteza speculativa, construita pe un sofism : "Dadi admit em - spune el - ca pe un fapt experimental care nu comporta nici 0 exceptie, ca tot Ceea ce este viu se intoarce la starea neorganica, moare din motive interne, atunci putem spune: scopul spre care tinde intreaga viata este moartea; $i invers: ceea ce nu este viu este anterior a ceea ce este viu" 1lif. Eroarea lui Freud este a·ici, credem, aceea de a fi atribuit finalitate unui fen omen de degradare, de destructurare ~i de cad ere, pe dnd finalitatea este caracteristica sistcmelor vii in ascensiune. Daca scopul vietii este moartea, pentru simetrie logica ar fi trebuit sa ni se arate ~i care este scopul mortii 11). Dupa parerea noastra, problema nu poate fi solutionata in termenii finalitatii, fara a se cadea intr-un cerc vieios. Vazind de asta data in instincte mai ales latura conservatoare ~i de echilibrare ~i mergind pe aceasta pista "in extremis", era ine-

7j S. F l' e u d, Triebe und Triebschicksale, in GesammeZte Schriften, V. Band, pp. 448-449. 8) Ibidem, pp. 450-451. 9) S. F l' e u d, Jenseits des Lustpr{nzips, p. 226. 10) Ibidem, p. 228. 11) ,,0 evolutie - spune J. Pia get - poate avea un caracter dirijat fara a fi citu~i de putin finalizata. Exemplu : evolutia entropiei in fizica. Cre~terea progresiva a entropiei este un model de evolutie dirijata, in care nu se gase~te nid o urma de finalitate ... Chiar in domeniul psihologic, ~i probabil ~i sociologic, un de problema se pune cu totul altfel dedt in fizica, intrucit aici putem considera con~tiinta care i~i asuma scopuri, ma intreb daca finalitatea nu este intotdeauna reductibila la 0 directie ea insa~i impusa de echilibrarea cresdnda a unei structuri" (Entretien sur les notions de "Genese et de Structure", Mouton et Co, La' Haye, Pans, HJ65). Pia get neglijeaza ~i el directia echilibrarii, de unde confuzia, tendinta respingerii finalitatii in genere.

35

pe tema vietH ~i a mortii. imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptH.. 'intr-o anumita masura. $i in ce masuTa. urmaTindu-i deTularea pina la limita extrema.. fara a gasi nici un raspuns valabil. Jenseits des L'llstprinzips. $i totu~i. se refera la largirea notiunii de sexualitate. credinta altom. Ea nu depa~e~te nki in profunzime !ii nici in inedit. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic !ii ea dezvolta un cert nucleu dialectic. cum vom vedea. ca intr-un joc intelectual dezinteresat. Jenseits des Lustprinzips. 1952-1953). Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vedere 0 aventura pur specu1ativa in labirintu1 unei teorH bio1ogico-filozofice obscure. in afara componentelor chimice care au format substanta lui. care este mai . Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb. "AI' putea fi intrebat daca.mult sau mai putin identic cu sufletul $i caTe supravietuie$te tuturor oTganismelor vii. Sau. astfel ca viata este inteleasa. pentru ci'i dupa eliminarea Eros-ului prin satisJacfie. in care ma ap. de regUla de esentii retrograda. despre care vom discuta mai departe. in schimb. care este moartea. pp. nici in adevar !ii nici in indrazneala. Tocmai de aceea stare a care urmeaza satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferi-oare moartea urmeaza imediat procreatiei. Instinctele opozitie mereu infrinta acestei "finalitati" ca "tntreaga viata instinctivi'i tinde sa sexuale. Voi Taspunde: nu adeT mai mult dedt a$ cauta Sa obtin pentTu ele adeziunea. vietH (H e gel. din moment ce reflecta 0 realitate care contine absurd. "scopul" mortii este tot moartea. Enz. (Prima teorie a instinctelor. nu poate pTetinde la aceea$i certitudine ca prime Ie doua" H). S. Ajun~i aid. separi'il'ii dintre soma $i plasma germinativa. . MoaTtea este sau descompunerea corpului oTganic. moartea i$i mascheaza libertatea de actiune $i nU mai inWne$te obstacole in realizarea planUlilor sale" 13).moment dat. conceputa de A. 0 reciproca fiind in acest caz inca ~i mai ilogica. cu cUeva decenH inaintea sa. H) S. F l' e u d. chiar. Aceste fiinte mol' dupa ce au procreat. Sintem mereu lapunctul de pornire: ce planuri? . vezi!ii M a U l' ice Ben ass Y. Insa pentru cine a 'inteles aceasta s-a ispTavit cu orice vorbarie despre nemUTiTea sufletului. Das Ich und das Es. Eros ~i Thanatos. F l' e u d. nega1ia vietii este cupTinsii esential in viata 'insii$i. La UTI. "Nici 0 fiziologie scrie En gel s . 8). 251-252. $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tlinfifica . totdeauna in raport cu rezultatul ei necesaT pe care-l contine permanent 'in gerasupra mene moaTtea. Recunosc ca cea de a tTeia etapa a teoriei instinctelor. "Scopul" vietH fiind moartea. fac 0 absolute. mai exact: n-a$ putea spune in ce masura credo Mi se pare ca nu trebuie Sa facem sa inteTvina aid factorul afectiv. aceea a plasmei germinative ncmuritoare ~i a somei muritoare. am putea in continuare sa nu mai dam nid 0 atentie unei teorH in care nici autoru1 ei nu are incredere !ii din care diferiti ideologi au biitut cu zel monedii falsa. p. in fond. 229. Te poti abandona unui rationament. 12) 13) 36 .. We ism ann.nu este consideratii iitiintifica daca nU concepe moartea ca pe dacii nU concepe cii Un moment esential al. adeT eu insumi la aceste ipoteze. "Eliminarea substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde. nu 11umai omu- S. Freud incearca parca sa se scuze pentru aceasta copilarie. Caci numai la aceasta se l'educe conceptia dialecticii vietii. Theorie de l'instinct.vitabil readuca ca Freud fiinta sa ajunga vie la la concluzia moarte" 12). ceea ce Friedrich Engels a spus. 392.gajez aici.. caTe nu lasa in ufma lui nimic. F l' e u d. vitale. p. dupa cum ~i logica are absurdul ei.ne intrebam. absurdul are logic a sa. sa'll lasa in urma lui un principiu de viata. I. p. pe care Freud 11 citeaza copios cu 1ucrari ca Uberdie Dauer des Lebens (1882) ~i Uber Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-1 duca la ultima sa expresie.

sa marina etc. pp. care este pus in mi9careprintr-un dispozitiv mecanic. A$adar. de9i mai rar $i nu aUt de staruitor. punct de vedere evolutiv. alaturi de altele similare (cu ciorLde. :in timp ce daca. aici este suficient sa ne Ziimurim pur $i simplu. lipsind imprejurarile. Bucure~ti. De unde consecintele: daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima. in "Journal of Comparative PhysiOlogical Psychology". Se $tie cd sistemul fiziologic al organismuiui. practic vorbind. la un asemenea rezultat? Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Development and Generalization. Aceasta inseamna ca comportamentul afla sub contro1ul factorilor de mediu. Puii expu$i aceluia9i cub mobil pentru prima oar a la vlrstade 11-12 zile nu-l mai urmaresc. pui de broasca tesf(. asupra naturii vietii $i mortii pentru a 'inZiitura 0 superstitie straveche. care este 'in mare masura determinat genetic. Citindu-l pe En gel s. op. Intrebarea este: se poate spera. ei inca mai urmareau cubul. A trai inseamna a muri" 15). pornesc in urmarirea unui cub de mucava verde. Intre instinct 9i invatare are deci loc un proces interactional inclinat. 269-270. p.. dar far a a instinctual se mai manifesta vreo reactie 16). pre1ungindu-i reactiile. a inte1es prea bine ca s-a ispravit cu orice vorbarie despre "nemurirea sufletului". 531-535. Inca Wi 11i a rn: Jam e S stabile~te doua legi de varia tie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instincte10r de catre deprinderi. nu ne mai speriem de asertiunile lui Freud care. daca sint expu9i acestui stimul in primele 54 de ore de 1a ie$irea din gaoace (vezi fig. 1956. Fara solicWiri adecvate din exterior instinctul se stinge. din rasa New Hampshire Red. urma sa fie mediat. Socotind ca inc6n~tientul. Analizind exeprimentul_de--mai-. pentru ca apoi sa dispara. En gel s. 19i6. ca structura in cea mai mare parte instinctual a.).m. Jay n e s a imaginat un simplu 9i ingenios aparat. W. de asemenea. J. 6~10. Ken dIe r conchide ca este zadarnica incercarea de it interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau de factori de mediu. Freud ad mite a prin urmare posibilitatea actiunii determinante a unui factor exterior care. faptul ca comportamentul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-pi~aff17). altadata. "A argumenta ca comportamentul instinctual este exclusiv Junctie de factorii ereditari ar fi tot at'it de ridical ca a atribui conditionarea exclusiv influentelor de me diu. 17) J. mai departe. imprimindu-i acesteia anumite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare. 201-206. Editura Politic a. care prevede ca un numar de instincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta. sus. 50. dar care in cele din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzala asupra cauzei. Dialectica naturii. Sa mergem. pp. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei perioade critice in emergenta instinctului 9i. A t~intreba daca fie factorii de mediu. nu ~i-a putut crea 0 deprindere complementara. 49. animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati. desigur. din . cu ajutorul cihuia a demonstrat ca puii de gaina.lui. el este dub1at de 0 deprindere care :ii supravietuie~te. cum este de a~teptat). 1957. constituie principa1u1 factor de determinare endogena a comportamentului (structurd determinantd) ~i postulind :in ace1a9i timp atrofierea programatidi a vietH instinctive a individului. cu ajutorul dialecticii. 15) 16) 37 . joacd un 1'01 important 'in dobindirea raspunsurilor conditionate. ~i (b) 0 lege a caducitatii. Jay n e s. Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior. evident. 1. :in calitatea sa de materialist ~i ateu. in istoria speciei respective. Canada. insa. Zece ·zile mai tirziu. cit. How a r d H. :inainte de a se fi transformat in structura stereotipa ereclitara). Jam e s. pp.iavoarea invatarii. far a indoiala. fie cei ere- F. 3). ca un reflex condition at mirecare (ceea ce $i a fost. II The Critical Period.

mai exact: n-a$ putea spune in ce masura cred. 8). despre care vom discuta mai departe. am putea in continuare sa nu mai dam nici 0 atentie unei teorii in care nici autorul ei nu are in credere ~i din care diferiti ideologi au biitut cu zel moneda falsa. ceea ce Friedrich Engels a spus. . I. chiar. absurdul are logica sa... vezi ~i M a u r ice Ben ass Y. 1952-1953). Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vederc 0 aventura pur speculativa in labirintul unei teorii biologico-filozofice obscure. separarii dintre soma $i plasma germinativa.vitabil ca Freud sa ajunga la concluzia ca "intreaga viata instinctiva tinde sa f'eaduca fUnta vie la moarte" 12).g. Theorie de l'instinct. F r e u d. Enz. imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptii. Jenseits des Lustprinzips. dupa cum ~i logica are absurdul ei. de regula (Ie esenta retrograda. moment dat. We ism ann. se refera la largirea notiunii de sexualitate. nici in adevar ~i nici in indrazneala. Moartea este sau descompunerea corpului organic. moartea i$i mascheaza libertatea de actiune $i nu mai intilne$te obstacole in realizarea planul'ilor sale" 13). La un. Freud incearca parca sa se scuze pentru aceasta copilarie: "A$ putea fi intrebat daca. in care ma a:rz. 251-252. S. aceea a plasmei germinative ncmuritoare ~i a somei muritoare. p. 1~) S. nu poate pretinde la aceea$i certitudine ca primele doua" 14). astfel di viata este inteleasa totdeaunain raport cu rezultatul ei necesar pe care-l contine permanent in germene . F r e u d..>i mortii."Nici a 0 fiziologie scrie En gel s . 229. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic ~i ea dezvolta un cert nucleu dialectic.moartea. ce au procreat. vitale. in afara componentelor chimice care au format sUbstanpa lui.ne intrebam. Sau. pe tema vietH i. Caci numai la aceasta se reduce conceptia dialectici1. "scopul" mortii este tot moartea. $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tiintifica . p. in fond. (Prima teorie a instinctelor. Ajun~i aici. care este moartea. in schimb. ader eu insumi la aceste ipoteze. Sintem IDereu lapunctul de pornire: ce planuri? . daca nu concepe ca negatia vietii este cuprinsa esential in viata insa$i. "Scopul" vietii fiind moartea. nu numai omu- S. Das Ich und das Es. fiira a gasi nici un raspuns valabil. asupra vietii. "Eliminarea substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde. Mi se pare ca nu trebuie sa facem sa intervina aici fUctorul afectiv. 392. credinta altoTa. imediat procreatiei. 12) 13) 36 . $i in ce masura. lac 0 opozitie mereu infrinta acestei "finalitati" absolute. urmal'indu-i derularea pina la limita extrema. Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb. RecUnOsc ca cea de a treia etapa a teoriei instinctelor. care nu lasa in urma lui nimic. din moment ce reflecta 0 realitate care contine absurd. cu citeva decenii inaintea sa. pe care Freud 11 citeaza copios cu lucrari ca aber die Dauer des Lebens (1882) ~i aber Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-l duca la ultima sa expresie. Tocmai de aceea starea care urmeaza satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferiuare moartea urmeaza. Voi raspunde: nu ader mai mult decit a$ cauta sa obtin pentru ele adeziunea. pentru ca dupa eliminarea Eros-ului prin satisfactie. Aceste fiinte mor dupa. nU concepe moartea ca pe un moment esential al vietH (H e gel. p. pp. Jenseits des Lustprinzips. Ea nu depa~e~te nici in profunzime ~i nici in inedit..ajez aici.nu este considerata $tiintifica daca. F r e u d. ca intr-un joc intelectual dezinteresat. cum vom vedea. intr-o anumita masura. conceputa de A. Instinctele sexuale. $i totu~i. care este mai mult sau mai putin identic cu sufletul $i care supraviepuie$te tuturor organismelor vii. sau lasa in urma lui un principiu de viata. 0 reciproca fiiud in acest caz inca i?i mai ilogica. Eros ~i Thanatos. Te poti abandona unui rationament. Ins a pentru cine a inteles aceasta s-a ispravit cu orice vorbarie despre nemurireasufletului.

ca un reflex conditionat oarecare (ceca ce ~i a fost. care este in mare masura determinat genetic. Inca Will i a in Jam e s stabile~te doua legi de variatie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instinctelor de catre deprinderi. din punct de vedere evolutiv. Ken dIe r eonchide ca este zadarnica incercarea de a interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau de factori de mediu. Freud admitea prin urmare posibilitatea actiunii determinante a unui factor exterior care. asupra naturii vietii $i mortH pentru a inZatura 0 superstitie straveche. cum este de a~teptat). En gel s. dar fara a mai manifesta vreo reactie 16). Jay n e s. 11» 16) 37 . Jay n e s a imaginat un simplu ~i ingenios aparat. cit. care prevede di un numar de instincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta. Puii expu~i aceluia~i cub mobil pentru prima oara 1a virsta de 11-12 zile nu-l mai urmaresc. pp. prelungindu-i reactiile. pui de broasca tes[. el este dublat de 0 deprindere care ii supravietuie~te. faptul ca comportamentul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-prlal. Jam e s. 17) J. Sa mergem. 6~10. imprimindu-i acesteia anuinite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare. Aceasta inseamna ca comportamentul instinctual se ana sub controlul factorilor de mediu. desigur. 50. Se $tie cd sistemuZ fizioZogic aZ organismuiui. aici este suficient sa ne lamurim pur $i simpZu. A trai inseamnd a muri" 15). 3). p.1 postulind in acela~i timp atrofierea programatica a vietH tura determinanta) instinctive a individului. Fara solicitari adecvate din exterior instinctuZ se stinge.in favoarea invatarii. "A argumenta cd comportamentuZ instinctual este excZusiv ereditari ar fi tot atit de ridicaZ ca a atribui conditionarea Junctie de factorii excZusiv influenteZor de me diu. Zecezile mai tirziu. pentru ca apoi sa dispara. 269-270. in istoriil speciei respective. insa. dar care in cele din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzaZa asupra cauzei. 531-535.un asemenea rezultat? Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. de asemenea. 1956.lui. op. lipsind imprejurarile. Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior. ca structura in cea mai mare parte instinctual a. mai departe. Bucure~ti. daca sint expu~i acestui stimul in primele 54 de ore de la ie~irea din gaoace (vezi fig. in "Journal of Comparative PhysiOlogical Psychology".. !ii (b) 0 lege a caducitatii. J. intreba dacd fie factorii de medin.. AnaHzind exeprimentulJie-:-maisus. cu ajutoruZ dialecticii. ei inca mai urmareau cubul. la . How a r d H. constituie principalul factor de determinare endogena a comportamentului (struc. care este pus in mi~care printr-un dispozitiv mecanic. fara indoia1a. Editura Politica. evident.P7). Citindu-l pe En gel s.asa marina etc.). A tt. din rasa New Hampshire Red. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei perioade critice in emergenta instinctului ~i. altadata. DiaZectica natnrii. a1aturi de altele similare (eu eiorLde Canada. IT The Critical Period. a inteles prea bine ca s-a ispravit cu arice vorbarie despre "nemurirea sufletului". 201-206. in calitatea sa de materialist !ii ateu. Socotind ca incon~tientul. 19i6. cu ajutoru1 caruia a demonstrat ca puE de gaina. nu !ii-a putut crea 0 deprindere complementara. in timp ce daca. urma sa fie mediat. A$adar. practic vorbind. Intre instinct ~i invatare are deci loc un proces interactional inclinat. inainte de a se fi transformat in structura stereotipa ereditara). 1. Development and Generalization. W. 1957. joacd un roZ important in dobindirea rdspunsuriZor conditionate. animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati. pp. 49. pornesc in urmarirea unui cub de mucava verde. nu ne mai speriem de asertiunile lui Freud care. de~i mai rar ~i nu aUt de staruitor. pp. De unde consecintele : daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima. fie cei ere- F. Intrebarea este: se poate spera.

3 ditari determinii caracterul comportamentului.urinta tendinta spre multilateralitate a lui Freud ~i a psihanalizei. New York..spune J. 'incepe 0 nuua evolutie cognitiva. In orice caz. 383-384.cu. a naturii sale ani male. Scopul psihanalizei este de a face posibil acest Iucru" 29). pe palierele ei superioare. Expeditiile teoretice ale lui Freud. Inteligenta va mOl?teni instinctul. reglarea progr~mata va face loc autoprogramarii creatoare.Fig. a face tot atit de disponibil incon$tientul. 1971. 1948. sociologie l?i etica. Ken dIe r. cit. pp.spune E. Pia get.a5upra lumii matei-fuTe.intel'disciplinare n-ar mai tl'ebui sa condamne cu u:. Viitorul ne poate arata ca a dobindi acest control. este sifjur-ca puterea omului . nu reprezinta doar 0 veleitate de om de l?tiinta dornic sa se afirme l?i in domeniile limitrofe.cum este con$tiinta.chiar at'it de inegalii cum este 'in momentul de JaW. iar tendinta vieW. dincolo de granitele pSihDlogiei. Jon e s. este de a elimina instinctele cu "logica" lor prea putin flexibil8. sistemul nervos cerebralizat $i inteligenta 'in calitate de capacitate 4e a 'inviita $i de a inventa. op. 107-108... este ca $i cum te-ai intreba dacil lungimea singurii."Dupa sfiirimarea instinctului . activitatea care trebuie desfa$uratii este de acum 'inainle fenotipicd" 19). sau numai liitimea determina aria 'linui dreptunghi" 18) Ca arice manifestare fenotipica. 20) E. va insemna in istoria omului 0 era la fel de importanta cum y. Jon e s What is Psychoanalisis?. dupa compal'atia memorabila a lui Freud). l'ealizabila 0 data cu progresul societatii l?i al civilizatiei. "In general . instinctul este ininteligibil in afara interactiunii indisolubile dintre mediu l?i programarea ereditara. pentru ca montajele 'inniiscute. nu este 0 intreprindere utopica.. How a r d H. Nu exista instincte pure. 0 epoca de incurajare fara precedent a cercetarilol. in "desecarea" instinctelor (ca a mlal?tinilol' Zuydersee. Editura Dacia. Biologie $i CUlWa$tere. International Universities Press. care porne$te chiar de la zero. ci i:.. fost aceea a aparitiei con$tiintei. arata l?i J. Cluj. J. ornenirea va ajunge cU:Qnd in ~situatia copiilor care se joaca . 18) 19) 38 . pp. a depa$it cu mult controlul omului asupra lui insu$i. Acest scop a determinat pe psihanali~ti sa-. Pia gel -. ale instinctului au dispiirut $i pentru ca oridt de ereditare ar fi.. pistoalele 'incarcate. p. Piaget. ci 0 posibilitate confirmata de l?tiinta. in antropologie.i au baza de plecare in programul reprezentativ al psihanalizei : transformarea fondului instinctual al omului. intr~o natura cu adevarat umana. care consta in transcenderea incon$tientului. Atari conc1uzii ne certifica faptul ca proiectul esential al psihanalizei. unul dintre cei mai credincio~i discipolLai lui Freud se prezice cii dacd progresul fizicii va continua 'in ritmul actual.. 250.1 caute aliati printre celelalte i?tiinte.

n.. pe de aW't parte. p .tile noastre civilizate .. Javorizind trecerea de la egoism la altruism22). este eonvins ea omul se prezinta eu un fond natural defieitar (in raport eu noul sau rol . ci doar 0 face de neinteles. F I' e u d. societatea fiind ace:ea care n eorupe ~i-l degradeaziL Freud. contra revoltei oeuUa a instinctelor. anihilind agresivitatea 28). fara ca natura lor sa participe la aceusta supunere" 23). 21) 22) 39 . Malaise dans la civilisation. Freud Ie raspunde prin aratarea dezavantajelor vietii salbatice. ceea ee nu amelioreaza eu nimie natura omeneasea. 23) Ibidem. eclor care. in M a I' the Ro b e r t.. 246-247. este de preferat "starii de natura". Aceasta nu reprezinta nicidecum 0 denigrare a speciei umane. 25) S. Aparind idealul primatului inteligentei umane. II. F I' e u d. 11imc nu poate pina la urma rezista. In conceptia sa. fara a se sinchisi de tendintele care 'ii stau la baza.) restrictii $i echitatea cere ca de aceste restrictii sa nu fie scutit nimeni" 26). In fat a ratiunii ~l a axperientei. La re'volution psychanalitiqtle. sau ingradirea lor. "Departe de noi . hedonica "stare de natura". Editions Denoel et Steele. UNESCO.n. rapacitatea. 27) S. crede el. 2'. v. in maniera acelora fiicute de suprareali~ti ~i respinse ~u hoti't2'ire de Freud 2:.. Dimpctriva. avind incredere in ratiunea omului. Freud se pronuntii in acela~i timp pentru construirea unei societati rationale. sint expresia miopiei ~i ingratitudinii unor grupuri neinsemnate 24). Cultul libertatyi individuale arbitrare nu are asentimentul lui. 442. pp. p. consaera intregul numar problemelor agresivitatii umane.). 1971. F r e u d. F l' e u d. dimpotriva. putem fi optimi~ti 27). in vol. Cu toate ca civilizatia are neajunsurile ei.ca. el Ii den1011streaza irationalitatea.intentia de a nega tendintele nobile ale naturii 'umane . w. Freud critica vehement orinduirea burgheza. decit cu pretul unoI' mistificari grosiere. In numele acestui idealumanist. F I' e u d.. S. Scrisoare catre Stefan Zweig.a cum. de fatiL S.Jean Jacques Rousseau eredea di omul este bun de la natura.ie exercita asupra (}Tnului au drept efect sa. "Societa. Die Zuicunft einer Illusion. au obi$nuit in acest fel un mare numar de oameni sa se supuna.scria el in 1932 -. p. pecare educatia $i mediuZ. Paris. dezinteresindu-se de fapt de radicala ~i real a transform are a omului in directia desavir~irii umanitatli acestuia. idealizeaza societatile primitive. p. t. Nazuintele irationale de abolire a culturii. Essais de psychanalyse. 28) Revue internationale des sciences sociales. p. a civilizatiei. in inteligenta sa. care cer o conduita. Int1'Oducere in psihanaliza. 643.) S. care cu1tiva ipocrizia. 1930 . intelegind superficial lucru:rile. buna. am spune) ~i ea numai 0 societate echitabila if poate ridica pe 0 treapta mai inalta a scarii umane. care sa asigure 0 dreapta repartizare a bunurilor ~i care sa regleze in spirit justitiar raporturile sociale dintre oameni. Naturismul idilic ~i reactionar nu poate gasi nici 0 baza teoretica in freudism. ci se dobinde~te. "Dezvoltareacivilizatiei citim in Das Unbehagen in del' KUltur.'Ii impune (libertatii individuale. 252. a~a incH. "Noi am aratat spune e1 . au facut-o san 0 mai fac ~i astazi unii epigoni freudi~ti. ~i nici anarhismul individualist. 1934. 1. XIII. cali tate a de om nu se mo~tene~te. 246. F r e u d. este numai pentru ca altii nu vad deloc acest aspect. presiunea exterioara. 33. Cind Freud constata reprimarea (necesarii) de catre societate a un or ins1:lncte. Numai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem $ansa de a gasi formula care sa exprime e:raet raporturile existente intre eeea ce este bun $i ceea ce este rau in natura umanii" 21). Die Zukunft einer Illusion. sa se conformeze eonditiilor lumil civilizate. contribuie la orientarea vietii instinctive spre· bine. 25) S. e1 nu Ie deplinge deloc.spune Freud .existential. subliniind exactitatea vederilor Iui F r e u d. Daca insistam asupra a ceea ce este rau in om.

Die Zulwnft einer Illusion. 102-103).spune el n-a depa$it stadiul in care satisfacerea unei parti a membrilOl' ei este conditionata altora. pp. a acestei naturi. S. Freud ne atrage astfel atentia asupra faptului ca nu este p05ibila faurirea unui om nou. 78.ciUm in Das Unbehagen in del' Kultur. ei tind sa aboleasca insa$i aceasta civi]izatie. de a se mentine. Deoarece. EI dovede~te o intelegere clara a raporturilor antagoniste dintre exploatatori ~i exploatati ~i arata ca este imposibil ca clasele oprimate sa adopte morala opresorilor. pe care culturali~tii americani n-au facut decit sa 0 amplifice.agita promisiunqa unei lumi de dincolo mai bune. social ~i pedagogic 33). care reprezinta 0 veritabila diatriba la adresa societatii capitaliste . p. Nu ne putem a$tepta sa gasim la oprimati 0 interiorizare a intersa nu recunoasca aceste dictiilor morale. nu se declara impotriva revolutiei. ration ala. mi se pare in afara de orice indoiala faptul cli 0 schimbare realii a pozitiei oarneniloT fata de proprietate va fi in acest sens mai eficace decit orice comandament etic. politic. Ibidem. vazind necesitatea unei organizatii de conducatori superiori. de la sine ca in inima oprimatilor cre$te 0 ura puternica impotrivCl' civilizatiei care se sprijina pe truda lor.rivalitatea otraviUi de du~manie ~i ura etc. sint incredintat ca etica va predica in de$ert.nvenientele sociale. deoarece ei mai curind sint inclinati interdictii. pp. dar din ale carei bunuri se imparta$esc atit de put in. ~i desigur in limitele ei. 40 . poate a majoritatii. Dar aceasta conceptie justa a sociali$tilor ar fi umbrita $i facutii fara valoare practica in eazul unei noi subaprecieri idealiste a naturii umane 31). Societatea este realmente transformabila in masura in care ~i omul: este educabil ~i real mente educat 32). S. posibila. In termenii psihanalizei. faca totul pentru a stavili agresivitatea umana $i pentru a-i reduce manifestarile cu ajutorui: reactiilor psihice de ordin etic" 29). civilizatia trebuie si'i. Freud nu exclude revolutia sociala ca forta determinanta a transformarii con~tiintei. insista el. In vederea infaptuirii unei ordini sociale rationale a armonizarii intereselor individuale cu acelea ale colectivitatii ~i a biruintei fortelor vietii simbolizate de Eros. se spuna 9a. Malaise dans la civilisation. sugereaza Freud. sa-i nege bazele pe care se sprijina (.) Inutil sa mai spunem ca 0 civilizatie care lasa neindestulat un numiir atit de mare din membrii sai $i ii duce la revolta. dar ~i pentru 0 civilizatie demna de om.. preocupare f0arte fireasca pentru un om de ~tiinta interesat de determinismul fenomenelor psihicului uman. F r e u d. p. mascate adcsea de cc. S. F r e u d. Avind in vedere anvergura gindirii lui Freud" Ideea sa clara in privinta determinismului social-cultural al psihicului uman. 33) in procesul de socializare a psihologiei" (La revolution. "Cind 0 civilizatie . F r e u d. 29) 30) Freud a jucat un rol capital freudienne. 415-416. p. mergindu-se. pina la dictatura democratica. care sa lupte pina la capat pentru realizarea acestui plan grandios. Dar atita timp cit virtutea nu va fi recompensatiir aici pe pamint. 419. F r e u d. Trebuie sa se ia masuri eficiente pcntru transform area. Aparator dintotdeauna al fericirii umane. Malaise dans la civilisation. "Etica bazata pe religie . daca 5e ignora natura umana autentica. 48.. Die Z'ukunft einer Illusion. din moment ce vad inea un instrument de subjugare. nu are nici 0 perspectivii. $i nici nu 0 merita" 30). Pie r reF 0 u g e y roll a s arata ca "nu este exagerat sa. de oprimarea se intelege Freud s-a apropiat mult de adevarata solutie a problemelor care-l preocupau pe plan social. De asemenea.legile functinnarii d. Freud pleda pentru un om demn de civilizatie. 32) S. "pasiunile instinctive sint mai puternice decit interesele rationale. F r e u d. siguri ~i dezinteresati. 31) S. cum este cazul oricarei civilizatii actuale. cu toate ca accentul il pune pe aspectele de ordin psihologic ~i etic. cu neputinta de izolat de fenomenele sociale.

61.msese la proliferarea a tot felul de form~ de ineon~tient. in conceptia freudiana. Pentru Freud. mijloc de fericire. orice meserie devine izvor de bucurii deosebite" 25). in vol. E.spune· el :. defectuoasa fiind "metodologia" {Contrib'utii la problema "incon$tientului". Civilizatia. 1) A. 4-5. F r e u d. Freud. ciea J:~i ofera serviciile sale speciale. In studiul Das Unbewusste (1915). 36) 1. dupa parerea noastra. a progre~ului In general.PSihi::mallza freudiana n-a emis niciodata pretentia de a se substitui in acest sens. p... Car u s 0. de clara ca incon~tientul este neant. pJ:na la 20 2). R ale a. 1957. daca este libera ~i ducela J:nflorirea aptitudinilor individului. "Simpla muncii profesionalii . ne dezvaluie J:ntreaga dificultate a operei de transformare a naturii umane. eu spiritul sau realist. De 10 incon~tient 10 con~tiinta Ca un soi de compensatie pentru exagerarile psihologiei starilor de con~tiinta. Scotind In evidenta realitatea indubitabila a conf!xiunilor aSCUnse de con$tiintii. F. 18. de demonstrare a "naturii ineon$tiente a intregii activitiiti psihice in general" 1). Malaise dans la civilisation. plu.. observatie care. Observatie care atrage J:nca 0 data atentia asupra greutatilor pe care Ie are de J:nfruntat omul J:n directia propriei sale perfectionari. ~i expresia ulterioara a acestor afecte. chiar ~i intr-o perioada mai timpurie a dezvoltarii teoriei sale psihanalitice. 2) M. un precon$tient. ca nu exista niei un fel de activitate psihie~ In afara con~tiintei).ocult 1egatura dintre afectele primare de un tip obi~nuit. Bas sin considera incon~tientul freudian drept un "factor care mediaza . Problema incon. Introducere in psihanaliza. op. 3) S. I J I 41 . care ignora total fenomenele psihice subliminale (J 0 h n S t u art Mill. comporta discutii}. pe linga con~tiinta ~i incon~tient.A.S. indica drept izvor al acestuia amneziile 3). insii.rolul atribuit in "Candide" eultiviirii noastre . p.. el distinge. "desemneaza totalitatea actiunilor $i organizatiilor a caror instituire ne indeparteaza de starea animala a stramo$ilor nO$tri $i care urmaresc doua scopuri: protectia omului contra naturii $i reglementarea relatiilor interumane" 34). este ponderat optimista cu privire la dezvoltarea con~tiintei ornului. in "Bull. dar ~i intreaga sa mi'tretie. de fata. p. Bucure~ti. 219. Intr-o vreme se aji.a$a cum este ea la indemina orieui. Psychanalyse et ideo logie. poate juea . ajunse 1a con~tiinta. In vol. care nu pot sa contravina in nici un fel idealului de om ~i de fericire faurit de marii gJ:nditori J:n domeniul socia~ lului.". a socializarii instinctelor. in "Probleme de filozofie" (1952). V. Daca este libel' aleasii. de exem~. prefera sa vorbeasca de "ipoteza incon$tientului" ~i. 1969-1970.. observa cu patrundere I g ()r Car u s 0. manifestlnd prudenta ~tiintifica. agresive $i chiar erotiee ale energiei psihiee 'in munea profesionaZii $i in relatiile sociale pe care ea Ie implicii. 27. H e s n a r d. PosibiZitatea de a transforma componentele narcisiee. adversar al escatologiilor.psiho1ogul sovietic concede ca problema ridicata de Freud este legitima.L. numarul lor ridicJ:ndu-se. dar J:n acela~i timp este "Un m:ertisment impotriva oriciirui optimism total. l\Iunca este...P. a actiunilor gre~ite etc. ii dii muncii 0 valoare eu nimie mai prejos decit aceea de a-i fi indhidului indispensabilii pentru mentinerea $i justificarea existen{ei sale in societate. p. politologiei. XXIII.. 31) 35) S. la psihologii moderni a aparut tendinta de supralicitare a ineon~tientului. a semne10r clinice. Scrieri din trecut. noteaza M i h aiR ale a. pe lInga refulare.~tientului. 26. p. pentru Freud. care neaga con-· tradictiile prezente sau viitoare" el(i). In aeest fel Freud. de Psychologie". 8. Ibidem. structura psihicului nu este pur ~i simplu binara. F r e u d. cit.. care s-ar traduce numai In forma simbolica a viselor. Metoda freudiana.

ce hL ce maio UTt1. Das leh und das Es. Car us 0. trece prin doua faze. Gelid supraeul ~{il).. In prima faza.de era sil1el~. procesul poate fi reversibil. Relatia dintre diferitele instante psihice este complcxa ~i dinamica.sl1bliniaza I gar Car u S 0 in om. in functie de 0 multitudine de factori interni ~i externi.tient..tiintei sale un:anc . n1ai ales la adultul care a beneflciat de 0 f:ducatL. F r e u d.serie Freud -. F l' e u d. atita tirep cit se are In vedcre starea de fapt a on1ului comun. Daca insa con~tiinta apare initial diminuata !?i strimtorata in teoria p:.5pune He gel . in practjca psihanalitica i 5e acorda in schimb rolul viorii btli. deoarece actul respectiv cste numai s'usceptibil de a deveni con:.i revizuie.Gil(' 7). ~i-o l. In acest fel.peate fi cernparata cu un varin care roste$te aeelea$i adev(!ruri religioasc ca $iun 1. intrarea in faza a doua ~i deci dobindirea dreptului de cetatenie in sistemul Cs. Aceasta situatie dramatica a con~tiintei este defin itorle p2ntru..ihanalitica (reflectlnd 0 situatie admisa ca existlnd in realitatca cotidlcma a unei societati date). S... dedt un fragment al sinelui (incon~tientul primordial) care a suferit al1umite modificari sub impactul lumii exterioare.reincorporeaZ8!' prin filtrele cOl1. iar supmeul de legi ~i de nonne adesea ininteligibile ~i supunind eul unoI' sanctiuni severe. 282...<-tlccst proces dEt rc'znltate. 1.arata Freud . instinctE::le..atea psihica.te specia. individul l. 383. in sistemul P (= Perceptie) . in conforn1itatc~ CD legea c1ialectica a negarii negatiei. "Ideca absolutii -. In caz ca cel'lzura il respinge.tient. realit. admite Freud. Este insa posibila._-'i ele rnaTturisesc 0 i.te extraoTdinare ale z. un "aparat psihic" in care locd incon~tientului este precizat in detaliu. in cazul trecerii examenului ~i "perchezitiei" cenzurii.teptat.>l 111'0.le pot interaC"~:on3 in sens convergent ell n20structurile functional2. CU1TI este ..arii S2U chiar H1Tu'larii efectelor lor negative.. un fel de post de graniceri.aceasta viziulle. 217. HUn.')tienta. cDrespUl1zatoal'P .Drice act psihic.). 5) 6) 7) Ibid:m. minuind un cod lor de sim\. prin internwdiul organenu est2 nici el dedt partial con~tient. en trebuie sa cZ-evin dirt.urate intTe eu $i mO$tenitoTul sine. preco111zlndu-se faxcl njci un cchivoc suprerr'1atia con. care se lasa de obicei prada instinctelor 91 pornirilor irationale G). afectele catastrofice pot £i C0119ticntizatc. "Dat Hind modul de formare a supraeului . Impulsurile subcorticale.eSSy cum spune Ern est Jon e s). Incon~tientul opereaza uneori chiar in sfera con.tient ~i apartine sistemului 1cs.ata val' sa spuna: unde era sinelc. Psihanaliza nu numai ca 11 ajut21 pe om sa descopere noi fatete ~i relatii 2.lui. Paleostructurile fUl1ctiono. daca trece de cenzura ~i.iL-credere nezdrunczIl.. se intelege ca vechile conflictz care au avut loc intre eu :.tUntei. trebu'ie S:l fie eul. p. pe de alta parte. "Astfel. In conditii fav:)rabile~ 0 veritabila 111110:bilare a sa.i de a. In seop'Lll atci1u.dintr-un sine psihic. 367. Aceasta nu illseamna ca raportul acestui act psihic cu con~tiinta este univoc determinat. emanat cUn $i incolO:.tinute initial (the achieving of consCiOUS!1.. . 42 .. Aceste C'UVln. Insu~i eul llU reprczil1ta.i la care aceste "flltre" pot fUllctiona.1e existeJ1tei {con~tientizare)r ci realizeaz3. New Introductory Lectures on Psycho-Analysis. trecerea la faza a doua este ratata (= refulare).. p. necunoscut individ se compune eul ca element de supi'afata. un pentru lOoi .. Chiar $i incon~tientul proprlu-zis este susceptibil de iUlegrare con~ . p.) S. Psychanalyse et ideo logie.Cc:. actul psihic este incon:. nefaste. cum am vazut. In pofida pozitii1or ct::.ui-'FreL~cZ. p. . tcndintele animalice.i obiectele de concentTotie libidinala ale sinelui se prelungesc in conflicte desfa:. intre care se intercaleaza o "cenzura".tiintei (eului) sub forma faptelor psihice incomplet refulate sau derefulate. eLl enl sCiu l10n .. peste care se suprapune ca dintr-un nucleu" 1.1). Ulterior Freud a descris.

Comparatia de mai sus poate fi utila ~i pentru noi. noile directii ale spiritului. pe toate dimensiunile. dar pentru el acest continut are doar sensul a cevain afara ci'imia se afli'i incii intreaga viatii $i intreaga lume" 8). 1956.. Actiunea individului nu mai este liisatii la voia intimpliirii.F. Copilul intelege $i el continutul religios. mai ales dintr-un punet de vedere ideologic. intr-uri tratat influent 10).tiintei. noi eredem ca educatia este mai ales un fenomen de ridicare progresivii a omului pe t'f'eptelecon:. eu argumente psihologice fii social-politiee. Opera educativii este sterilii atita timp cit $coala nu este inteleasi'i ca factor de con$tientializare" ii) . de trecere a fenomenelor din con$tiintii in incon$tient.ndu-i sii-$i ereeze el insu$i 0 existentii personali'i. trebuie sa punem inconfitientul cu continutul sau (instincte. StatuI 'i:. Educatia inteligentei lace loc educatiei camcterului :. t. intre -altH. pentru care el "exprima sensul intregii sale vieti" ~i cu totul altfel la copilul pentru care "are doar sensul a ceva in afara caruia se afla inca intreaga viata fii intreaga lume". ci este supusa tot mai mult eontrol'ului...?tiinta $i cunoa$terea fac din om parte a naturii do. Este evident ca ultfel functioneaza acestea la adult. P. p. 162. 107-108. A e p p 1i. Psihanaliza.. Con$tiintii:. dar pentru care ele exprima sensul intregii sale vieti.p... 1953. este de a-$i li'irgi $i aprofunda con$tiinta" 9). pp. Bueurcfiti. 1ntr-o perioada cind se parea ca ratiunea a suferit 0 sincopa ireversibiL3 "In 80. .). detatea de asti'izi .D. Contrar parerilol' lui Gus t a veL e Bon dupi'i care educatia ar fi un proces de automatizare. infantilismele $i.ii timp. deoareee toemai aparitia eonfitiintei reflexive eonstituie evenimentul fundamental fii ireductibil pentru -calitatea de om. Pina acum aeest fenomen este tratat.e in ce mai mult educatiei. un om veritabil. de acado Vas i 1e P a vel e u. 1. Len i 11. in capitolele introductive ale manualelo1' ~i tratatelo1'. pc cind necesara este abordarea realmente psihologica. Caiete Nlozofice. "gnoseolo8» Apud V. temperament etc.'Copil. Piaget. astazi mai puternica in multe tari de veche cultura psihologica . in care sa nu se mai recada in scinda1'ea "mctodologica".("La Psychologie est de plus en plus ouverte aux problemes de la conscience". 1. constata J e a'n Pia get. Paris. sii-l Renuntind tot mai mult la exagerarea rolului inconfitientului. i$i propune toemai sa liehideze cutoate socializeze in acela. . ca pedagogie speciala. Valoarea economicului trebuie inteleasii 'mal cu scama ca mijloc de realizare a Unei ridicari de nivel .. teoretica . l1)V. 1907. se fiiuresc noile scopuri ale umanitiitii. 200. 10) P. 9) E. destul de expeditiv.?tiinta celor multi.serie un eUl10seutpsihanalist -.tatii eu viata psihicii. Editlira de Stat pentru Literatura Politica.omene$ti care dore$te sa fie mai mult decit un sclav inciitu$at in ciiutarea conditiUor celor mai elementare ale vietii. J. 45. a fast la noi anticipata. sesizind un fenomen profund dedesubtul aparentelor epocii -. Acest adevZir. eon$tientinzind omul.. aceasta trebuie sa intre din ce ill ce mai mult in 1'aza ee1'cetarii psihologice. De aceea sarcina oriciirei Hinte ..ia personalitlitii.'in con. Paris.ipropune sli modeleze pe cetiitean in sensul sinergiei colective . "Singure con. inviitiim'intul capatii un rol cultural de prim rang. in locul "adevarurilor religioase". In cazul nostru. P a vel c u. ' F r a i sse. psihanaliza pune in lumina ponderea specifiea pentru om a confitiintei. Bucure~ti.iaplicativa. Psychologie du conscient et de l'inconscient. 1942. p.scria psihologul ie~ean. 0 nouii tehnicii politioa . a fenomenului. Traite de psychologie experimentale.. permit'i. Payot.i incon$tient. cu conditia sa fitim S-(} utilizam. Aceasta orientare. rasare $i mai evident din important-a care se atribuie din <. Fara a face din con~tiinta obiectul exclusiv al psihologiei. 43 ...

1:3) 12) v. Mentionam in mod deosebit faptul.. New York. face la fel de la bun inceput. anatema :. cit.}n "Psychological Issues".U. deci. H. intre care aceea de "pansexualism". Editura Politica. Pus in.i vedeajJuse in discutie moravurile :..i elaborarlle teoretice ale lui Freud in acest domeniu.. 1948). tacit sau manifest.. 1964..:. Freud :. N-a fost nicideeum nevoie sa se faca opozitie lul Freud spre a se ajunge la psihanaliza "culturalista" americana. Alcan.i multiform a. Le comportement sexuel de l'homme.A. S.i eoncentreaza investigatiile asupra eului :.. Fara indoiala ca la aceasta au contribuit mentalitatea epocii. Bucure:.i care nu era dispusa sa stimulezEO investigatii serioase in aceasta sfera a existentei private 1). Kin s e y. nici la decretarea con~tiinte] drept problema insolubila ("comme une donnee de fait". Opere complete.i acuzatii diverse. au intimpinat 0 opozitie continua :.. D a V i d Rap a p 0 r t. iar uneori sfir$e. Po m eroy. 1923.. corp-psihic ~i. E.. C. prin ridicarea la rangul de categorie filozofica indefinisabila.i boicot. Norton & Co. Freud nl} numai ca a incuviintat.). o ancheta sexologica executata cu obiectivitate de biologul Al f l' e d K i rt s e y (University of Indiana. Rayonnement de la Pensee... D.1.. Paris. relativii 12) materie-spirit. The Neurotic Personality of Our Time. 14) 44 .. 20. inclusiv amenintarea cu destituirea din invatamint (vezi A. mergind de la exprimarea unor naive perplexitati sau de la indreptat. pina la injurii.. prejudecatile.i morala. Personal n1: p. care i:. F. pe baze taxonomice. 321.. ceea ce m-ar fi scutit de 0 multime Dar nu am fiicut-o. 1953.gica". 10) K.coala sa. Pie ron. 1) Lucru1'ile nu s-au schimbat p1'ea mult pin a in anii 50 in unele ta1'i occidentale.. pentru ca nu-mi place sa fac concesii la$itiitii. \V. p. In modul eel mai semnificativ cu putinta. pas care nu este insa posibil lui Freud" 15). 148. promotoare a "culturalismului" nord-american. scrie: "Avem de facut un pas ferm dincolo de i Freud. 18.i incurajat orientarea psihanalizel ditre sondarea efeetiva a fenomenului eon~tiintei 14). 1959. A Historical Survey of Psychoanalytic Ego Psycho. Cercetarile :. "Cei mai multi dintre oamenii ("Gebildeten" in textul original) au viizut in aceasta terminologie 0 "cultivati" ofensii .i :. puritanismul ipocrit al unei burghezii care i:. C..i cel mai spinos al psihanalizei. 6 :.ti rrin a renunta la fondul lucrurilor.i pedagogiee propriu-zise. dar chiax: a initiat :. incepi prin a ceda asupra cuvintelor. de:. Eu insumi a$ fi putut de obiectii. dupa expresia lui Hen r Pie r 0 n) 13). 1. :.i asupra conflictelor actuale ale individului integrat intr-un anumit mediu. dar :.. atit in seopuri terapeutiee.. Paris.ca S. sau spre a se ajunge la aeea tot mai influenta "psihologie a euiui" (Egopsychology) cultivata de He i n z H art man n :.i-a aparat netulburat punctulde vedere.:. Le Cerveau et la Pensee. Len i n.. continuind sa vorbeasca ~i sa trateze deschis problemele sexualitiitii umane. Karen Horney. Mar tin. H 0 r n e y..te problematizari de ordin ~tiintific.scrie Freud in cunoscuta sa lucrare Psihologia maselor $i analiza eului $i s-au razbunat lansind impotriva psihanalizei acuzatia de "pansexualism". Niciodata n'u se poate $ti unde ajungi daca dpuci pe acest drum.ti. logy. i-a at1'as mari neplaceri. dec'it pe baza descoperirilor revelatoare ale 9. "Pansexualismul" Teoria sexualitatfi rcprezinta capitolul cel mai indraznet. OTicine vede in sexualitate ceva rU$inos$i umilitor pentru natura umana este liber sa se serveasca de termenii mai clistin$i eros $i erotica. ignorat de multa lume. vol. . p.iurm.. fata unor obiectii :. p. 1.i intemeiate pe date clinice de necontestat.

scrie Freud . Asemenea manifestari sint socotite 0 dispozitie generala.. VI. nu are de ee sa facei eoneesii" 2). Freud s-a gasit la un moment dat in fata unoI' dificultati aUt de ordin teoretic. La sexualiU! et sa repression ves. pe 0 virsta a inocentei. unul dintre cei care au intreprins verificarea "pe teren" a realitatii unora dintre "complexele" descrise de Freud. 3) B. cit. V. originara.ei'i majoritatea acestor deviatii. in <conformitate cu zona erogena de predilectie (orala. 227): 7) S. desigur. precum ~i ai unoI' manifestari normale de arta ~i poezie. 12. 5) Ibidem. 287-288. dar. Paris. prin care se pretinde ea se atenueaz!i aeest sentiment de rU$ine. genitala). Gallimard. divizata in stadii caracteristice. 1895 6) ~i a zonelor erogene. 228). 2) S. ci numai faptul de a nu fi tratat totdeauna intr-o mauiera corecta astfel de probleme 3). F I' e u d.. p.c0pilul traie~te 0 viata sexuala sui generis. Sustinind determinismul sexual al nevrozelor ~i in buna masura al comportamentului uman de toate zilele. 33.. de care nu putem face complet abstractie aici. 0 emanatie naturala a instinctului sexual (Sexualtriebe). '~i care chiar coloreaza. 45 .!]iisese eii este. p. fie direct. 6) "inteleg prin autoerotism . 6.logie sexuelle.scrie H. de fapt. i. Spre deosebire de Freud.111treaga viata" (Etudes de psycho.t. Massenpsychologie und Ich-Analyse. autoerotismul cuprinde acelea <lintre modificarile activitatii sexuale reprimate care actioneaza ca factori ai anumitor conditii morbide. nu este faptul de a fi tratat despre sexualitate cu franchete. BanQ. la urma urmelor. Drei Abhandlungen zur Sexualtheorie. dezvoltindu-se 0 teorie a autoerotismului (dupa americanul H a vel 0 c k Ell i s. 1966. 1.de manifestarile sexualitatii.""'". in Gesammelte Sch. nu este. aeela care $tie sa a$tepte. chiar ~i in expresie lingvistidi comuna. Hind guvernate in mod vadit de ceea ce Freud a nUmit "principiul plaeerii". nu se poate trece eu u~urinta. decit tiilmacirea euvintului nostru. indiferent daca Ie consideram normale sau patologice. "iubire" (Liebe) •.. considerind-o straina de arice ~oloratura sexuala. <carele privesc ea pe simple partieularitiiti alevietii lor intime" 5). p. Actul suptului. Se atrage in continuare atentia asupra a numeroase manifestari de acest gen la copil. pp. . Mercure de France. Ell i s . cit ~i practic. fie indirect. p. a puritatii desaviqite. 1916. p. retrospectivele psihanalitice ducind lntotdeauna la identificarea unoI' evenimente traumatice (traumatisme psihice. Mal i now ski. anala. ibidem.j) S. Or. mai mult sau mai putin . facindu-se distinctie intre genital ~i sexual 'Ii tragindu-se concluzia ca. rar lipsesc din viata sexuali'i a oamenilor normali. In sens larg.op.fenomenele de emotie ~exuala spontana produse in absenta oricarui stimul extern. dans les soeit!tes primitiin Gesammelte Schriften. determinismul sexual intilnea 0 bariera care parea de netrecut ~i Freud a recurs la ceea ce singur denume~te "lurgirea notiunii de sexualitate" "). "ceea ce un om de ~tiinta poate repro~a psihanalizei. El a pornit de la premisa (axiomatic a) ca perversiunile (adica tot ceea ce. H a vel 0 c k Ell i s exclude insa din notiunea de autoerotism sexualitatea pervertita ~i feti~ismul erotic (. eel putin cind este vorba de eazurile mai putin grave. p. "Experienta eotidiana ne-a aratat . Toata lumea privea insa copilaria <c8. A~a cum bine arata sociologul !Ii antropologul B l' 0 n i s 1a w Mal i I10 W ski. F l' e u d. trairi ~ocante) care se localizau in copilarie ~i se legitimau ca factori determinanti primari ai tulburarilor conduitei omului. Band. din moment ce este un adevarat "pervers polimorf" 7). un merit sa-ti fie rU$ine de sexualitate •. in aceste conditii. Paris.iften. F l' e u d. Aspect peste care. se recunoa~te a fi "aberatii sexuale") tin . euvintul greeese "Eros". 65. dindu-i imp 01'tanta pe care 0 merita".

Dar aceasta profetie nu s-a adeverit. C. se $tie ca bonele prea putin pe copiii care Ie sint incredintati. nici in laturile ei sumbre. in Gesammelte Schriften. "A considera actul sugerii laptelui ca un fen omen erotic . 11) S. 1936. punindu-~i totu~i speranta intr-o reabilitare postuma. ~i mariIe divergente din sinul mi~carii psihanalitice.S i bi u. albi. cu to ate rezervele. p. adormind. cu 'un zimbet fericit pe fata. $i ii adorm '-. stind nemi~cati intre erengi. pe fereastra camerei unde dormea copilUI). observa A. Banel. cu cozi mari ca de vulpe. "oxtodoxiei" freudiene. suspicionat chiar ~i de unli dintre d~scipolii cei mai apropiati. 1. la virsta de 18 luni. dupa pilda lui Robinson. "omul cu lupii" 12) fac din etiologia sexuala piatra de incercare a. 46 . De aici au pornit. nota 1 din subsolul paginii. In efortul de a scoate in relief "activitatea sexuala a copilului". A:}teptind. F r e u d. Aceasta imagine deconcertanta a sugarului. care inca de la pieptul mamei sale lncearca satisfactii "sexuale". p. ce aduce satisfactiuni de naturasexuala. VIII. Popes c u . astazi inactuaIe. Band. Krankengesehichten. "Cunoscind . "Voi reu$i in Zur Geschichte del' psychoanalytischer probabil . p. Gasindu-se la un moment dat izolat.cii satisfactia sexuala este cel mai bun remediu impotriva insornniei $i ca rnajoritatea cazurilor de insomnie nervoasa se datoreaza unei insatisfactii sexuaIe. ci s-a referit ~i la erectiile precoce. 56. In cazul "omului cu lupli". Freud nu S-3 Jimitat la descrierile de felui aceleia de mai sus. priveau cu atentie la ceva. 427.serie C. $i mil va ridica la demnitatea 'unui precursor nejericit. 24. 12) S. vis la rindul sau determinat de un "traumatism sexual" trait de bolnav eu mult mai inainte. in esenta. ibidem.scrie Freud -.. voi incerca. "mleul Hans". Sibiu. Freud a adoptat atitudini de profet neinteles. inca. Doctrina Iui Freud (PsihanaIiza). ibidem.sa rna mentin gratie rezultatelor terapeutice ale metodei mele 10).scrie el . a fast imediat abhorata. intr-un vis de groaza avut de pacient pe dnd era copiI de 3-5 ani (dtiva lupi cattirati intr-un nuc. sa mii instalez cit mai comod posi. teoria sexualitatii infantile provodnd adevarate scandaluri publice. La citeva zeci de ani dupa moartea mea. mi se pare eel putin 0 larga exagerare". (Prefata la 1. 9) S. Supralicitarea determinismului sexual a viciat intrucitva psihanaliza. "Pre~edintele Schreber". 1914 . altcineva va redescoperi in mod inevitabil aceIea$i Iucruri. "omul cu ~obolanii".de pilda. este echivalent ell actul sexual propriu-zis al adultului: "Cind vezi un copil satul abandonind sinul. in Gesammelte SChriften. Freud gase~te cauza imbolnavirii de nevroza a unui tinar in virsta de 22 de ani. Par h 0 n -. mingiindu-le con:}tiincioase ii lini$tesc organele genitale" 9). singurele argumente veritabile sint eazurile vindeeate (fara ele psihanaIiza nu s-ar fi putut Impune deloc)". F l' e u d. nu se poate sa nu-ti spui d! aceasta imagine ramine modelul $i expresia satisfactiei sexuale pe care 0 va CU1wa$te mai tirziu" 8).bil in insula mea singuratic(i" 11). F r e u d. cit. Co s m 0 v i c i. selectate din unghiul sau de vedere in sprijinul' tezei sale din care nu lipsesc nici practicile ilicite ale unor doici lip site de scrupule). mergind pina la lupte de' opinli fractioniste ~i disidenie oficializate. nici in acelea privitoare la consacrarea de catre posteritate a teoriei sexualitatii in ansamblulei. la exhibitionismul infantil etc" mobilizind un lntreg arsenal de date (desigur. va $ti sa Ie faca acceptate de toata lumea. pp. dnd ar fi surprins un act sexual intre parinti (a~a-zisa "seen a 8) S.noteaza el eu amaraciune Bewegung. p._ dur voi ramine ignorat de $tiinta tot restul vietii. Dar. Cele cind cazuri psihice expuse de Freud in amanunt ("Dora". I. Zur Geschichte der psychoanalytischen BetL'egung. 55. IV. cu obrajii rO$ii. iO) "Dupa opinia noastra. recazind in bratele mamei sale . la "masturbatiile" sugarului. op. XI-XII). Par h 0 n considera ca "opera lui Freud nu ramine mai putin insemnatii". F l' e u d. de exemplu.

in general. Doll a l' d ~i N e alE. sint privite ca rezultat al "sublimarii" instinctului sexual care. de felul nevrozelor traumatice contractate de soldati ~i ofiteri in razboi. in ce prive~te mecanismul de producere al nevrozelar ~i. "Punind accentul pe geneza comportamentului . De asemenea. spre procesesecundare. prim aprecierea laturilor izbitoare a se intimplii $i prin gindurile legate de ceea ce face el insu$i. de ordin social. traumaFrica se< cu eft sec. 401. Mill e l' analizeaza. Doll a r d ~i ]\1 i 11e r nu gasesc nici a componenta sexuala in mecanismul pe care ei il descompun ~i-l descriu in amanunt: "In timpul luptei soldatul este de multi stimuli exteriori.in care nu intervine nici urma de sexualitate. toare la care a asistat copilul in dormitorul parintilor 13).va nota Cll malitiozitate C. F.spune Ski n n e r -. Freud dJ. 'in termenii transformiirii in comportament. in vreme ce nemi~carea lupilor inseamna tocmai mi~care. .primitiva". New York.[en Under Stress. 129 ~i urm. interpretarile pansexualiste. B. An Outline of Psychoanalysis. sentimente $i emotii. reale ~i de necontestat. 13) 14) 15) 16) Op. transformind-o in acest fel ~i obtinind satisfactii substitutive in domenii care nu mai tin de fapt de "principiul pliicerii". Vezi S. litate a ramas aceea~i. fie ea econ'omica. P. fiind cu atit mai puternica. executata dupa a logica particular a. S pie gel (War Neurosis.msurile sale perceptive. New York. Evidelltiind un astfel de proces de invatare in geneza nevrozelor de razboi. el produce stimuli impresionat prin riisjJ"'l. p. cultura In general. care 'ulterior se exprima sau se manifestii prin comportament" 16). aclica acea mi~care tulbura. Nu toate tezele determinismului sexual au rezistat examenului ~tiintei. 011 comportamentului. Primele semne de intrebare adresate etiologieI exclusiv sexuale a nevrozelor au venit din partea unor noi fapte. in urma unor constringeri exterioare. luate din lucrarile lui R. pUllct de vedere determinist. interiori ceea ce. Conditiile tice ale luptei determinii 0 fricii de nedescris fata de toti ace$ti stimuli. G. Ski n n e r. J. generalizeazii $i la aZti stimuli asemilniitori.. op. politica sau artistica.. cU. cum se poate vedea din Abriss del' Psychoanalyse (1938)" carte care constituie un veritabil testament teoretic al psihanalizei 15). R. Interpretarea freudiana a visului. J u n g . privirea fixa ~i atenta a lupilor nu apartine in realitate fiarelor. C. din. ci invaca determinismul sexual ~i in legatura Cll intreaga activitate umana. determinllid aparitia nevrozei. Simpla contemplare a acelui act incomprehensibil ar fi zguduit structurile incon~tiente alepsihicului infantil. 1945). J u n g. 303. 107-108. ~tiintifica. sau Emotions et commotions de guerre a lui LeI' i. ca ~i altele. G r ink e l' ~i J. Problemes de l'ame moderne. pe front. p. cimai curind ca dob'indire de idei. ci de "principiul realitatii". Civiliza\ia. Freud nu se limiteaza insa la "largirea" notiunii de sexualitate. $i pentru B. Carti ca Troubles mentaux de guerre de L e pin e. Mecanismul genezei nevrozei este un mecanism. pp. educativ. Aceastii idee de sublimare .i0 mare extensiune proceselorinviitiirii.nu este decit 0 performantii de alchimist care transforma vulgaritatea in noblete 14). Blakiston. In linii mari. Cll simptomatologia ei complicata ~i bizara. a serie de cazuri mai recente de nevroze de razboi. adica absenta cozilor. Blakinston. Acestea nu s'int niciodatii tratate operational. ci copilului.. Ski nn e l' este £oarte evidenta apropierea £reudismului de pavlovism. au pus in mare dificultate. in loc de a-~i cheltui energia de care dispune (libido) in felul in care-I este propriu. 1945. F r e u d. deci castrare. conceptia lui Freud despre sexua-. mobilitate. in sensul extinderii acesteia pina la sugar. l'. p. F. de conditionare de tip pavlovist ~i chiar refularea este un reflex dobindit. Urszene). a canalizeaza in aIte directii. devine uluitoare: lupii visati aveau cozi lungi ceea ce inseanma exact invers. G. sau de civilii care asi§iau la grozaviile macelului. cit.

Freud conchide foarte semnificativ: "Poate credeti ca daca am . este incapabiZ sa declan$eze boaZa. 1a sfiqi- i I ii 17) J. spre· a ajunge Za aceasta conceptie. Freud incearca sa faca 0 jonctiune en sexualitatea. oricare ar fi cauza. teorie dezvoltata mai inm in Zur Einfiihrung des Narzissmus (1914). Cu to ate acestea. prin intermediu1 conceptului de narcisism 18).asociatiile care ar putea sa 1e sugereze. N. in nevrozeZe de transfer trebuie. sa devina anticipativa. defensiv. egoist. bolnavu1 invatind sa evite nu numai gindurile legate de faptele producatoare de frica. utiZitar. Band.) 0 persoana nu devine nevroticii dedt cind eul sau "i-a pierdut aptitudinea de a-$i reprima ZibidouZ intr-un feZ sau altuZ. IV. a$ fi intilnit mai. Va in$elati. capituleaza : "Nu mi-a mai sciipat atunci ca etiologia starii morbide nu putea fi totdeauna redusa Za viata sexuaZ6" 21). in cazurile U$oare aceasta duce Ia 0 dezobi$nuinta de a se mai gindi-. cu atit este mai usor sa se achite de aceasta sarcina. Zur Einfiihrung des Narzissmus. la care ne-am referit.. in volumu1 de fata. singur. Procesul poate merge ~i mai departe. mobil care daca. in toamna an'u1ui 1918. sint stimuli asemanatori cu aceia pe care a trebuit sa-i care acestea infrunte in lupta. New York ~tc.. McGrawHill Book Co. in cazurile grave duce la completa incapacitate de a gindi sau de a vorbi despre intimplarile traite" 17). Freud nu reu~e~te sa iasa cu adevarat din impas ~i. ne-o demonstreaza convocarea de urgenta. cind soldatul incepe sa se qindeasca Ia cele 'intimplate. 22) Ibidem.determinismul sexu al. 1950. Mill e r. ca sa fim mai exacti. F r e u d. In fata acestor noi fapte. pp. sa se inceapa printr-o buna dirijare a interpretarii simptomelor. roZul etiologic al vietii sexuale constituie un fapt brut.sau de a vorbi despre Iupta. Introducere in psihanalizii. se incearca 0 revenire la . Astfe1. Aceasta scadere a intensitatii fricii intare$te $i mai mult reactia de interdictie a reamin'tzrii. Tocmai de aceea aceste ginduri $i imagini ii produc ° frica nemaipomeniti'i. ci ~i· .~eneralizeaza mai mult. gindurile $i imaginile pe le suscita. p. i$i are contributia sa la aceasta. 319-320. Za altuZ aceasta tuZburare n-a survenit dedt ca urmare a un or pierderi pecuniare importante sau a unei grave maladii organice (. eu cit eul este mai puternic. 202. orice sliibire a eului. amintirile sale sau.. . E. Acest mobil cauM sa protejeze eul impotriva pericoleZor a carol' amenintare a constituit cauza ocazionaZa a bolii" 19). care se of era de Za sine observatiei" 20) •. in Gesammelte Schriften.a~a iucH reactia de interdictie. descoperim un mobU personaZ. F r e u d. apoi in alte 1ucrari. este urmatii de acela$i efect ca $i cre$terea cerintelor libidoului Si desehide in consecintii calea spre afectiunea nevrotica" 22). Atita timp cit soldatul i$i interzice sa se mai gindeasca la cele petrecute in lupta. urmind 0 ordine inversa. ~i imediat adauga : "Daca cut are bolnav a fost direct afectat de ° tuZbumre sexuaZa. 48 . ca Si la mentinerea ei in perioada de -stare. multe dificuZtCiti in stabiZirea etioZogiei sexuale a nevrozelor. mai ales in aceZea provocate de ororiZe razboiului. in formele obisnuite ale nevrozelor zise "momentane". 20) Ibidem. ~i care sustine investirea libidou1ui in iubirea de sine (libido narcisic). Doll a r d. Dupa citeva pagini de consideratii in legatura cu fenomenul prezumtiv al refugiului in boala ~i in care se analizeaza cazuri de alta natura. pe cai deturnate. Personality and Psychotherapy. citeva aliniate mai incolo. serie el. 319. 18) Termen creat tot de H a v e 10 ekE 11 i s. 1a Budapesta. "In nevrozeZe tmumatice . p.procedat aSa. 21) Ibidem. 155). a fost pentru ca. N ii eke (S. dar pe care Freud declara ca 1-a pre1uat de la P. Mai tirziu. Ca Freud n-a putut ramine niciodata indiferent in fata fapte10r reale. stimulii care produc trica sint indepi'irtati $i frica scade.va spune Freud -. p. 19) S.

mama. pe care am vazut-o). Insistind mai ales asupra mai putut da" (In domeniul incon$tientului. cu toate acestea. Heidelberg. cind imitatia reprezinta 0 forta incalculabila. eu vIeau sa dolm cu tine! Alte explicatii n-a p. tinzInd la excluclerea rivalului (posibile fUnd ~i unele intervertiri de tip perversional) 2"). vulgarizatorii freudismului au impus Ia 110i 0 imagine unilaterala :'ii <desfigurati'i a operei lui Freud. psihanali~tii neintelegind ca viabilitatea freudismului este departe ·de·a rezida in absolutizarea etiologiei sexualiste a nevrozelor. Valabila este. Eine Untersuchung uber die Beziehung yon medizinischer Theorie und g'esellschaftlicher Praxis del' Psychoanalyse. 1\1 a Ii 1:10 W ski). considerat ~eFreud drept "un triumf personal" 2'). antropologii ~i sociologii au fast aceia care. a mlUi congrcs psihanalitic consacrat in mod special dezbaterii plOblernei nevrozelor de razboi (Kriegsneurosen). 25) lata un exemplu eoncret de manifestare a "complexului lui Oedip". Introducere in psihanaliza. p. incontestabile Jaturi pozitive. F I' e u d. F r e u d. Internationalen Kongres. ceea ce face ca. mod viidit fetitele. facind intinse cercetari privitoare la sacietatile primitive de pe mai multe continente (M a r g a I' e t Mea d. de altfel. al metamorfozei in del un gate . este absurd sa se vorbeasca de 0 rivalitate fiu-tata. ci este rezultatul unci maturizari treptate. n-a facut insa dedt sa valideze. 1975. Este yorba de Intoarcerea de la mo~i a unei familii (tata. 97. copilul converseaza cu mama: "ee bine de ce mai. in lumina ~onceptiei despre "narcisism". De ce sa dormi cu mine? . pp. 'copiii insu~indu-~i un fel de . angenital. Freud insu~i. in Budapest. in orice caz. nu ti-i drag tat a ? il intreabi'i ar fi sa-l calce pe tata tlamvaiul ! -Dar mama-sa surprinsa. Congresul. 252-255. sau fiid-mama. de particularitati restrinse.Ba mi-i dlag. XI. B. ~i nu de 0 situatie generata spontan in cadrul dezvoltarii ontogenetice ~i valabila la scara umanWitii. manifestarile exterioare ale instinctului la copii par sa fie rezultatul imitatiei celor mari.. in familiile spre biiieti" 26). ea oriee "manifestare psihologicii". in vol...A~a. Rut h Ben e d i c t. Dupa nevrozele de razboi invocate de clinicieni. sexualitatii. "forme fara fond" (ca in oadmirabila compa'ratie a lui He gel. ori in generalizarea . Cll tramvaiul. notiunea de sexualitate in acceptiunea sa cea mai cuprinzatoare 2». ~i asta mai ales la virsta antepre~colara. indeosebi familiale. Existii desigur (?) utilizarea sistemului 23) Pet e l' B li t t n e r. Cere eta rile sale au relevat. ex nihilo. "Sa adaugam neintirziat .. "refulata" !) ca la bazaacestui fenomen ar putea sta initiativa incOl1~tienta a adultilor care. 135). in Gesammelte Schriften. conform 'Caruia copiii ar simti 0 pretimpurie atractie sexuaL'! pentru parintele de sex opus.. V 1a d. intre altele. C. Freud und der erste Weltkrieg.in vegajeaza totalitatea fiintei. Band. au stabilit in acest fel ca faimosul "complex al Iui Oedip".i complexe a unui element ereditar. Diskussion auf den V. cedind din parte-le atraceu' mai multi copii. credem. prima notiune fiind mult mai cuprinzatoare dedt cea de-a doua. Pol i t z e r -. in timp ee toata duio$ia mamei . Tatal coborind eu cUeva statii mai inainte. 2'» S. pe care-l reproducem dintr-o carte de vulgarizare a Dr.). acolo unde paternitatea ramine prin definitie 0 necunoscuta. September 1918. este departe de a ii un fen omen universal. Este yorba. faptul ca sexualitateanu <2ste un fen omen care apare subit la virsta pubertatii. a trecut pe linga supozitia (din pacate imediat.. tatal sa prefere in tiei sexuale.spune G. din motive obscure (insatisfactii erotice. ~i c1eosebirea facutii intre sexualitate :'ii genitalitate. "antrenamente" sterile ale instinctului sexual incomplet consumat etc. influenta decisiva in aparitia la copi! a complexului Iui Oedip. baietelul).scrie el . da' daca el moale eu dolm cu tine in pat.determinismului de natura sexuala a comportamentului uman. de fatii. Intr-adevar. "Sexualitatea . . Ruprecht-Karl-UniversiUit.ca parintZi in$i$i exercitCi a. Einleitung zu Zur Psychoanalyse der Kriegsneurosen. cauta un fel de surogate erotice.se indreaptii A~adar. Studierea sexualiti'itii de catre Freud a avut. 49 . 26) S.'tul primului razboi mondial.

Sexualitatea (.cum cu toata inodestia recunoal?te parintele ei .a unuia dintre faimo~ii paeienti ai lui Freud. pervcrsiunile sexuale. a~a-numitul "Om eu lupii". dar de aici $i pina la a spune ca actul· sexual nu comporta dedt 0 atitudine unica. indeosebi in ceca ce prive~te istcria.la respectabila virsta de 92 de ani . altfel anevoie de abordat. Dorim numai sa consemnam in treacat faptul ca. Admitind ca terapia psihanalitica nu este . 36. 34. bazata pe cunoa~terea in profunzime a structurii l?i modului de function are a "aparatului psihic" .. cititorul poate parcurge capitolul Terapia psihanalitica. scotind in evident a puternica influenta exercitata de teoria. Le my the de l'antipsychanalyse. Pentru o critica marxista a teoriei psihanalitice. 10. "Psychoanalyse" und "Libidotheorie". K. 1928. presa nu pierde ocaziade a evidentia din nou eficienta curativa a metodei terapeutice freudiene: "Fara psihanaliza . a~a incH ea nu este ignorata de nici un manual sau tratat modern de psihopatologie sau psihiatrie Examinind mai indeaproape virtu tile "regulii fundamentale" a psihanalizei (obligatia de a spune totul. pe care anumite eu/turi anistorice 0 cunosc dintotdeauna" 2). in Gesammelte Schriften. chiar in volumul de fata. H 0 r n e y. scotind in relief eficienta specifica interventiei limbajului. New Ways in Psychoanalysis. in termenii lui Freud) l?i altele. nu este aici locul sa expunem metodica curei psihanalitice. in expunerea lui Freud insu~i. Band. XI. F l' e u d. nevrozele anxioase.C 1e men t. Pie r r e B l' uno. 1) S. Pol i t z e r. subliniaza ca pozitiv faptul ca acesta i~a facut pe parinti con~tienti de pericolul reprezentat de un comportament necontrolat in fata copiilor 28). obsesiile.Ii plaeea lui (adica Iui Serghei PanG. complicatiile vietH erotice ("Schwierigkeiten des Liebeslebens".. New York. 2) Cat her i neB.) comportli mii de atitudini care pot intra in textura tuturor celorlaUe atitudini ale noastre. traducere de Leonard Gavriliu. Editura Didactica ~i Pedagogica. p. imuntind decesul. nu de mult . . Cat her i n e B. p. neputindu-i-sepretinde sa "faca minuni" 1). 215. inhibitiile. 2) metoda detratament a tulburarilor nevrotice. Tera pia psihclnalitica Referindu-se la termenul "psihanaliza".p. necesitatea unei pedagogii sexuale ~i a edudlrii timpurii ~i calificate a copiilor sub acest raport. este de netagilduit in adaptarile succesive pe care Ie obtine.p.-C1e men t subliniaza ca "efieacdatea sa. 27) 28) 1966. atitudine atit de deosebita de eelelalte indt s-ar putea spune eu siguranta unde ineepe $i unde se sj'ir$e$te. este in afara de orice indoiala taptul ca psihoterapia pusa la punct de Freud ~i discipolii sai da rezultate din cele mai bunc.derea obtinerii pUieerii. K are n H 0 r n e y. Freud define~te trei acceptiuni ~i destinatii ale acesteia: 1) procedeu de cercetare a proceselor psihice.: iata intregul sens al teoriei freudiene a sexualitatii" 27). L u c i enS eve. "complexului lui Oedip" asupra educatiei contemporane.un soi de panaceu. de a da friu liber vorbirii). 1975. de a nu tainui nimic. tobiile. din moment ce. Studiile freudiene asupra sexualiHitii au fundamentat. 85. Desigur. Bucure~ti. Norton & Co.. 3) cale de fundamentare a intuitiilor psihologilor. tavorabila dezvoltarii unei discipline ·l?tiintificecomline pentru acest domeniu. este 0 prapastie. de asemenea. de a se confesa integral. 50 . surprinzatoare prin disparlpia simptomelor pe care ajunge sa Ie vindece.

dec'it in cazul ca reflecta legitatea real a a fenomenelor de care se ocupa. 1) S i g m u n d Psychoanalytischer 2) S i g m un d e s c u . 1928. fata de care reprezinta un complement de 0 mare importanta" 2) La "transplantarea" psihanalizei in pedagogie 0 contributie de primamarime au avut initial A If red Ad 1e r.psihanaliza fac'ind posibila elaborarea ~i aplicarea in practica a unor procedee eficace de educatie afectiva. Dictionar de psihologie. tratament care nu ar putea fi finalizat dedt de persoane care consimt sa se ocupe de conditiile existente 'in mediul unde traie$te copilul. incununate de rezultate pozitive. Freud definea clar dim ensiunea pedagogica a psihanalizei. 564. F r e u d prescrie psihanalizei ~i un rol "profilactic". cu implicatii benefice asupra dezvoltarii ansamblului trasaturilor de caracter ale copilului ~i adultulul. aceea$i amploare ca acela al psihologiei. anorexie. p.N eve a n u. chiar daca copilul prezinta manifestari nervoase clare: anxietate. Aceste simptome nervoase $i distorsiunile de caracter incipiente pat fi suprimate printr-un tratament in care influenta analitica sa se conjuge cu masurile ed'ucationale. Albatros. Freud are convingerea ca "domeniul de aplicare a psihanalizei prezinta.kiev. 0 teorie neputind duce la aplicatii practice valabile. Ma vieet la psychanalyse. 86. p. p. XI. Oimensiunea peaagogica a psihanaiizei S i g m u n d F r e u d a fundamentat din punct de vedere psihologic nu doar o terapeutica originala a nevrozelor. identifidnd in ea virtuti de "educatie preventiva". Fire~te. Ann a F r e u d ~i multi aWl. 1978.vor putea face nimic pentru dinsul. c'it ~i in cunoscuta sa autobiografie. scriind: "exista inca un domeniu de aplicatie a phihanalizei. Pe scurt. Concluzie perfect rezonabila. atit in textul citat.N e v ea n u remarca pe drept cuvint ca "insa. Una dintre ccle mai remarcabile lucrari de sinteza in acest domeniu este Psychanalyse et education a lui G eo rg e sMa u c 0. pp. Os car P f is t e r. care mL cade sub incidenta legii privind exercitarea ilegala a medicinei $i pe care cu greul-ar putea revendica medicii. alias "Omul cu lupii") sa repete . Internationaler Verlag. F r e u d.?i doctrina nu este straina de succesele metodei" ">. Leipzig/Wien/Zurich.nu a~ fi putut suporta niciodata vicisitudinile vietii" 3). insomnie. cum sint proasta dispozitie. Editura F r e u d. 11. nu este de conceput elogiu mai convingator dec'it acela venit din partea beneficiarilor directi ai terapiei psihanalitice. pricepindu-se in acela$i timp sa-$i faca drum spre viata sufleteasca a copilul'ui" f). Referindu-se la tratamentul psihanalitic. multii vreme director la Centre psycho-pedagogique "Claude Bernard" de l'Academie de Paris 3) R {)11 and J ace a r d. 23 juin 1979. P a u 1 Pop e s c u . 1926).. Paris. Gesammelte Schriften. menita sa corecteze de timpuriu anumite devieri in comportament. Cind un copil in cepe sa exteriorizeze semne ale unei evolutii de nedorit. 382-383. La mort de l'"Homme aux'loups". atunci nici medicul pediatru $i nici medicul $colar nu . voma. de fapt. incapatinarea $i incapacitate a de a fi atent. in "Le Monde". Pe de alta parte. H a n s Z u IIi g e r. In eseul Die Frage der Laienanalyse (Problema psihanalizei practicate de nespeciali$ti. Band. Am in vedere aplicarea ei in pedagogie. 51 . 4) Pa u 1 Pop Bucure'iti. 18. Gallimard. ci ~i 0 pedagogie axata pe decriptarea modalitatilor de exprimare ale incon~tientului in comportamentul copiilor. .

G. relevind accent pe analiza "sensibilitatli faptul ci'i educatorul actioneaza nu nu. desigur. P noi credem ca orice profesor trebuie sa fie psihanalist. profesor "ii "ief al catedrei de pedagogie de la Universitatea din Bucure"iti. Paris. Ant 0 n e s c u releva ca psihanaliza 5e dovede:'lte extrem de utila in sofutionarea problemelor educatie( morale .td" ~i cii insu. 34. Georg Kerschensteiner.mai prin ceea ce spune. Potrivit opiniei acestui pedagog. insa.0 conceptie democratica . p. intrucit aceasti'i $tiinti'i nu va face altceva decit si'i-i liimureasci'i $i sa-i sistematizeze ceea ce el totdeauna a simtit $i .~i secretar general al Haut Comite de la Population et de la Famille.. fie chiar prin simptome patologice" 5). Dupa parerea sa intreaga valoare a tehnicii psihanalitice consta in deseatu"iarea dorintelor de forta lor pulsionara oarba.i tratamentul psihanalitic ca atare reprezintii 0 educatie progresivii in scopul de a depa. de patologie avansati'i.scrie G. apoi -la cea din Bucure"iti. in planul con$tient. C. intre anii 1910-1947. Vasile Canta. un adeviirat profesor .. sa facem sa treaci! dorinta din planut incon$tient unde ramine 3). Psychanalyse et education.i la fiecare din noi "rezidu:uriZe copili'iriei". boaie mondiale. in tratatul sau de Pedagogie generala (Institutul Pedagogic Roman. 1928). Bucure~ti. spre a Ie transpune intr-un limbaj accesibil dialogului uman. in perioada dintre cele dou!:\ raz-. in· care e atit de -greu sa stabile. mai intii profesor la Un ivers ita tea din Cernauti.. de unii din cei mai prestigio:'li pedagogi. 1938. $i unde profesorul caTe vine ifi' cOntact intim cu elevul se poate pronunta" 6). prin faptul cii ne pune la dispozitie mijloace de a transforma in mod eon:'ltient ~i metodic 3) 4) G e 0 r g e sMa G.. observii ca "tendinta educativi'i a sti'ipinit intotdeauna gindiTea lui Frel. spre a ne com place $i a obtine astfel avantaje sau. M a u c 0 -.ire esentiala pentru orice pedagog fiind maturitatea afectiva. se agiti'i elementeZe refulate. fie prin izbucniri vioZente. 1930) expune pe larg prineipiile fundament ale ale psihanalizei . insi'i. Con s tan tin N a l' 1y. N a d simti in domeniul psihanalizei la el acasa. pe ling a faptul ca a dedicat dimensiunii pedagogice a psihanalizei o lucrare distincta (Psihanalizi'i $i educatie. p. 53. 5) 6) n e sc u. Autorul pune relationale incon$tiente" in cducatie. Ant 0 n e s c u. Aceastii impresiune triideaza. Ant 0 u c 0. ci indeosebi prin ceea ce este. G. Dimpotriva. "Cu alte cuvinte ..serie y in studiul Doctrina l'ui Freud $i aplicatiile ei in educatie . "Editura Ibidem. Aubier-Montaigne. 0 insu.i chiar in promovarea cortceptiei demoeratice fata de "organizarea sociali'i dictatoridlii". implicit educationala a acesteia. p. ci pentru cazurile zilnice. Psihanaliza $i educatie. deci ordjnea sociala consimtiUi de ceta0 educatie bazata pe eonstringerea dictatorial a lasa teanul libel''' 4). Sigmund 52 . patr'u mari educatori: John Locke. a carol' energie afectivii se va manifesta mai curind sau mai tirziu. N a r 1 y. G.. fie prin deghiziiri.scrie el . Freud. "Un adevi'irateducator.. "Cartea Romaneasca". Ed. Casei $coalelor. G. care .a intentionat ObSCUT. Avem aici una din cele mai plauzibile explicatii a ridiciirii in masii a tineretului :'Ii copiilor impotriva dictaturii ceau~iste. numai 0 aparenti'i. fie prin' apatie. 200. libera. p. doar impresia "ca elevul este a$a cum it dOTim noi. disciplina face posibilii supunerea prin convingere. Tecum F r e u d ~i Ad 1e r cer orici'irui medic si'i fie educator.va alege. 1928 1968. Un aIt important pedagog roman. 0 masca pe care el $i-o impune. spre a' evita multe nepZaceri.i metoda terapeutica. poate fi dominata eu ajutorul cuvintului" necontrolata. Nu pentru cazuri intr-adeviir grele.ti granite intre normal $i anormal. mai bine zis. 54..se va C. In adincul sufletului si'iu. Editura Casei $eoalelor. G. unde In Romania psihanaliza a fost asimilata.

'Clrd University.jtolog. Adevarul il gasim exact in contrariul termenilor in!?irati mai sus. Daca in Viitorul unei iluzii (1927) F l' e u d era inca destul de rezervat cu privire la critica "marelui experiment social care se desfi'i$oari'i in prezent in vasta tara ce se intinde pe continentele european $i asiatic" 4). cu privire la problema care ne intereseaza. Sintem de acordcu P a u R oa zen. se impune totu~i . in viata intelectuaZii a Occidentului (~i nu numai a Occidentul~i. trad.ug. eticheteaza freudismul cu u~urinta drept 0 "teorie subversiva care. 12. p. L. Chiar dacii ideile sale par.. Die Zukunft einer IUusion. de exemplu. in Gesammelte Schriften.cem . Libraitie Maloine. in schimb in Angoasa $i civilizatie (1930) ~i in Noi prelegeri de psihanalizi'i (1932)ctitica sa referitoare la marxism este dcosebit de ascutita ~i "la obiect". fie ~i mai mult sau mai putin rezumativ.avind -in vedere imperativele actualitatii . "Data fUnd prabu$irea a numeroase din sperantele $i invalidarea multora din predictiile sale.. din engleza. impudicitatea $i dezmiitul. in momentul de fata putem aborda deschis tot ceea ce in studiul introductiv laeditia din anul 1980 am fost siliti sa tre. spatiul intregului volum aici de fata ne-ar fi de departe insuficient.:AU~'. 7) 1) :. F I' e u d nu mai ezita acum sa atace frontal carentele conceptiei lui Mar x ~i ale orinduirii intemeiate pe.p. Din fericire. $icu toate ca F I' e u d este departe de a-i Ii substitutul. rsihanaiizCI in universul socia-politic Daca ar fi sa urmarim indeaproape tema formulata in titlul acestui paragraf.nu mai este astiizi. pe dnd argumentele pentru respingerea unoI' asemenea acuzatii se gasesc din bel~. Controversele sint pc acest plan aUt de numeroase. Dar neavind posibilitatea de a expune aiel. Paris.energia celor mai puternice instincte in manifestari cu psihanaliza inseamna pentru educatie un mare pas inainte valoare 7). vol. singur teoretician in $tiintele socia~interese autentic constructive. comunismul $i bestialitatea. Presses Universitaires de France. la 0 primi'i ochir-e. t e fan 0 d 0 b 1e j a. incH orientarea pe nisipul mereu spulberat de furtuna polemicilor devine act de temeritate. morala eterna. conceptiile sociale ~i politice ale parintelui psihanalizei. care arata ca "anevoie iti _E0. personajul care era in urmi'i cu treizeci de ani. exhibitionismul $i nudismul. el a ajutat la umplerea acestui vid. 202.scrie el . sub egida $i aparenta $tiintei. 416. anarhia $i iresponsabilitat'?a" J). J2-Q).maginaazi·ur. p.La pensee politique et sociale de Freud. mai putin pertinente pe plan social. 1939. 4) S i g m u n d F r e u d.G. care sa nu se afle sub influenpa lut Freud" 2). 1928. p.). de diverse !?i nu de putine ori chiar inventive.. 11. 3) Ibidem. 833. aceasta. Cauza acestui "val de interes" fata de psihanaliza este. I Sa ne dispensam insa de consideratiile politologului american ~i sa ne adresam direct textelor freudiene. pornografia $i trivialitatea. R 0 a zen . Band. :. 2) P a u R 0 a zen. propaga imoralitatea $i -viciul.t e fan 0 d 0 b I e j a al nostru.sa examinam dt de cit atitudinea lui Freud fata de marxism ~i comunism. I 53 . _"Lucri'irile lui K a I' I Ma I' x .scrie P.sub tacere.care trateaza despre structuTa economici'i a socie- Ibidem.tL!:. . II. Nicaieri in scrierile lui Freud nu-~i afla acoperire invinuiri de aceasta factura. in an'umite privinte ele sint la fel de atragi'itoare" 3). declinul vadit al marxismului. crede autorul mentionat. Leipzig/Wien/Zurich. M a r:+ . XI. Psychologie consonantiste. 1968.

.i mecanismele genetice: despotismul rusesc ar fi fost in felul acesta condamnat chiar mai inainte de declan.tia implicind . pina atunci aproape ignorate. 241~242. De asemenea. nu Ie datoreaza nicidecum originea. Ea deplaseaza scopurile spre care tindeau instinctele $i face ca oamenii sa se razvrateaSGa impotriva a ceea ce a pina atunci li s-a parut S'uportabil. lucru de netaggduit. rase. a evita nepli1cerea.area primului razboi mondial.tiintelor in lupta pentru dominarea naturii. este de asemenea capabila sa exercite 0 actiune asupra tuturor celorlalti factori. In ceea ce ma prive!jte.tiItii $i despre influenta diferitelor. obi!jn:uit fiind sa socot formarea diverselor clase ale societatii drept rezultatul luptelor angajate.a. morale !ji artistice a oamenilor. Nouvelles Paris. Mar x pretinde ca transformiirile ce au loc in paturile sociale decurg unele din altele ca urmare a unui p1'oces dialectic. conferences sur la psychanalyse. Sa nu uitam. Tot a. pp. forme de economie politica asupra tuturor activitatilor umane au. care este 'gradul de justete sau de eroare.. mai bine documentati decit mine. iar submarinele germane au impinzit marile 9i oceanele. nici previzi'unilor pe c.vare. dintotdeauna. Anglia . care Teprezinta traditia $i idealurile trecutului· $i care. un anumit timp. Gallimard... tului 5) S i g m un d F r e u d. lini. cunosc.i-a vazut amenintata izolarea ei insulara. invingatorii devinstapini. Intr-adevar. am scos in evidentaexigentele considerabile ale supraeului. in legaturacu fie care din punctele luate in considerare.. Se intelege ca personal nu·. in afara' de aceasta. nu izbutesc nici chiar ei sa ajunga la 0 concluzie. deoarece endogamia familiilor domnitoare din Europa dusese la degenerarea tarilor. a agresivitatii.. Acela care ar nilor. Evolutia aceasta este comparabila cu un proces organic $i.serie apoi F 1'e u d -. va rezista impulsuriZor deteTminate de noua situatie economica. Traind pe acela!jisol. intariTea progresiva spiritului $tiintific pare a fi Una din operele esentiale ale civilizatiei. unii dintre ace.. Nu sint absolut sigur ca am inteles aceste asertiuni. Pentru F I' e u d evolutia istorica are la baza noile cuceriri ale .. Am auzit ca unii. este de netagaduit faptul ca &iferite persoane. aceea referitoare asculta de legile naturale. Nimic din care Sa deceUim aici leg't naturale sau evolutia conceptelor" 5). Este 'de neadmis sa neglijam rolul factorilor psihologici cind avem de-a face cU'reactiile unor fiinte umane vii. cgea ce este suficient ca sa invalideze ideea unei pretinse tiranii exclusive a factorilor economici. lntr-un studiu precedent. autoritate in epoca noastra. ca pe deasupra colectivitatii umanesubjugate necesitatilor economice. "Evident . care nu par "materialiste".a ceea ce eu numesc civilizatie celorlalti factori. Anumite idei m-au la evolutia societatilor umane care ar deconcertat. Au fost astfel descopeTite 0 serie de relatii$i 'de determinari.continua !ji ca. Nu numai ca ace-$ti factori participa la stabilirea condltiilor economice. in sfir$it. a setei lor de dragoste. 1936. a instincde conser.. de indata ce avionul lui Bleriot a putut zbura peste CaMiui Minecii. in ceea ce 0 prive$te. de$i sufera influent a tut-urar . dar . procesul evolutiei culturale . intre diferitele grupuri umane . de exemplu. marxismul nU-!ji datoreaza forta nici conceptiei despTe istorie. iar invin!jii sclavi. dar este imposibil sa admitem ca factorti economici aT fi singurii care determina compoTtamentul oamenilorin societate.titoare. ci ei determina in continuare toate actele oamecare nu pot reactiona dee'lt in virtute a pulsiunilor lor primordiale. ci constituie mai degraba reziduul obscur'ei filozofii hegeliene. incapahili sa mai reziste in epoca dinamitei. Ci ingenioasei sale demonsl1iiILa-inJluentei pe care situatia economicii-o exercita asupra activitatii intelectuale. nu reu!jesc sa ma despart de opinia mea de p1'Ofan. popoare puse in conditii economice similare nu se comportCi: in acela$i fel..~~e Ie formuleazi'i pe baza acestei conceptii.i 0 multitudine de alti factori. Mar x suferind de altfel influenta acestei !jcoli.. a trebuintei de a cauta pli1cerea $i de. 54 .

variatiile dupa rasa ale acestuia. el Ie deplaseaza. de asemenea. Acest paradis este. aceea a religiei. pina umana va putea fi vreodata aUt de radical cind mutatiile fericite in natura umana vor G) Ibidem.~i$i. El spera ca.eu atit mai virtos cu cit ne oferii tot atiteacontradictii $i obscuritiiti ca iji stravechile carti sfinte" 7).. pp. p. 55 . in calitatea lor de surse de revelatie. marxismul ignora de fapt natura umana. situat chiar pe pamint $i oamenii VOl' putea intra in elintr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat. el. bol$evismul Ie face credincio$ilar sai. 245. insa. la timpul sau. Pentru a reprima instincteIe.~ncerca sa faca din marxism 0 doctrina sociala veritabila. nici mai putin indemonstrabile decit cele vechi. e drept. a instituit de . a interdictie care s-a cliidit pe ijtiinta iji pe tehnica generatii de aceasta. Posibile sint. au inlocuit . au a$teptat venirea lui Mesia pe pam'int iji ca Evul me diu cre$tin a crezut mereu ca 'impaTapia lui Dumnezeu este apraape" 8). 71mnca necesaTii. 244-245. a stranie asemanaTe cuceea . a caror religie nu cunoa$te· 0 viata viitoare. modificarile pe care Ie sufera ca urmare a conditiilor sociale. ceea ce pe F 1'e u. ceea ce este indispensabil intr-o societate oTganizata. 245-246. lui Mar x. el ar trebui sa studieze dispozitia constitutionalil generala a omului. Marxismul. Dar F r e u d nu filtreaza critic doar ideile marxismului. F r e u d se indoie~te ca natura schimbata. care iji-a datorat $tiintei originea iji afirmarea sa. marx'ismul. Este Tealmente irealizabilii sarcina de a modifica astfel natura umana. neconstrin$i. Este interzis sa se critice teoria marxista." 'in vreme ce aceasta noua or'induire socialii este inca nedesav'ir$ita $i este amenintatii din afara.aItadati1. nu ne permite sa prevedem momentul in care va fi finisata iji stabila. iar a te 'indoi de temeiul ei este a crima pasibila de pedeapsa. care nu sint nici mai putin indoielnice. exclusivismul iji. Ibidem.ee e! combate. impotriva vechilor detini1. pTecum iji pe ostilitatea oamenilor miirunti de .a gindi tot at'it de inexorabila pe dt a fast. .in materie de cunoa~tere a offiului la faimoasele Teze asupra lui Feuerbach -. marxismul teoretic a capiitat caracteristicile unei. "De$i proscrie nemilos toate sistemele idealiste $i toMe iluziile .. ar trebui sa fie in state sa arate in detaliu rolul fiecaruia din aceijti diveriji factori. pp.e trista memorie. ale activitatii profede clijtig $i sa observe cum se inhibii sau se stimuleaza sionale. de privatiunile lor -actuale. coerenta. 7) S) Ibidem.0 datil ce s-a recunoscut important a enormil a conditiilor economice. redus adesea de catre protagoni~tii sai inculti .toTi ai puterii. 'in care nici a trebuintii nu va ram'ine ne~atisfiicutii. fiigiiduinta unui timp mai bun. Operele Biblia iji Coranul. a creat el 'insuiji noi himere. dar Sa ne (!mintim ca em'eii in. in cUeva generatii.d nu-l poate lasa indiferent. ci examineaza ~i modul in care se incerca sa fie acestea transpuse in practica in epoca stalinista d. cum era odinioara erezia in ochii bisericii catolice. pus 'in practicii. dirijeazii spre exterior tendintele umana. Pus 'in practica de catre bol$evieii TUiji. entuziasmul pe care il suscita actualmente in mase miijcarea bol$evici1. Intocmai ca religia. sa poata transforma natura umana in aija fel indt oamenii sa triiiascii in comUn in sinul unei noi orinduiri. in cele din urma bizuindu-se pe -agresive ce ameninta orice colectivitate ostilitatea saracilar impotriva celar bogati.scrie el -. fara a intra 'in conflicte $i efectu'ind. ci de a 0 provoca pe cale revolutionara. conceptii despre lume: -are energia. ale posibilitatilor Teciproe toti aceijti factori" 6). a existat tentatia de a nn se abandona evolutiei naturale transformarea -acestora. J\Iai presus de toate. spre a-I despiigubi de suferintele lor.

suprimarea mizeriei materiale @ maselor. cautind sa discearna caracterul "cvasipolitic" al mi:.a daca.. n preocupa in special calamitatea reprezentata de omul funciarmenteagresiv. el ne:. $i in ce mi'isuri'i..i. sa atragem cititorului atentia asupra ultimului alineat din Angoasa in civiZizatie.i doboare semenii Cll' singele rece eu care dobori copacii intr-o padure. -$i poate fi a:.. in acest context. Freud fiind eel care a introdus :. "cheia de bolta" a edificiului psihanalizei freudiene.deveni realitate. "remanierea orinduirii sodale".. In aceasta 9) E r i c h Fro m m. avem motive sit a$teptam ca una din cele doua. fara ca totu:. cum s-a afirmat. intuindfaptul de capitala important a ca societatea este mai degraba a:. Sa speram ca "deznodamintul" va fi unul fast. parte din nelini$tea lor actuali'i. Ei 0 $tiu bine $i aceasta este ceea ce explici'i 0 buna. le-a devenit u$or sa.scrie el mi se pare a se pune in felul 'urmi'itor: va putea progresul civilizatiei. din nefericirea $i angoasa lor. aspectele "pa.. "la grande affaire de Freud" 1).ei. 95. Nu avem totu:.. acesta este gata sa-:.i alti factorl. Repere Oridt de paradoxal ar parea faptul.80 . in sensul "politicii" Iui Freud. spre binele omului insu:. 0 mi$care mire ana $i bazata pe $tiintap pentru 0 elita care trebuia sa ghideze umanitatea" 9).i psihanaliza sa se prabu:. Presses Uni versi taires de France.i fundamentat notiunea de supradeterminare.'ologice". "complexul lui Oedip" nu constituie.. care ia in considerare :. Nu am dovedi insa respect fata de adevar daca. inca acum 60 de ani.. lansat in jungla concuren1. Paris. La personnalite de l'enfant. trad. sau. La mission de Sigmund Freud. se extermine. influent a structurilor institutionale etc. De asemeneap factorul sexual nu constituie dedt 0 latura a determinismului psihologic freudian. 13. In incheierea acestui paragraf.. Cert este ca F r e u d a tins intotdeauna catre ameliorarea naturii umane. E r i c h Fro m m. yom miza in mod responsabil pe ratiune. intre care un loc esential il ocupa factorii sociali (relatiile interumane. Oamenii de azi au impins atit de departe dominarea forte lor naturii incit. 1976. o atentie cu totul deosebiti'i.te lumea secolului XX : "Problema destinului speciei umane . avertiza asupra celui mili mare pericoT ce pinde:.a cur" <este omul. reciproC' pini'i la eel din urmit. Dovada ca il putem inlatura. lar acum. in lumina celor aratate mai sus.. sit facit Un efort adversarului si'iu nu mai putin spre a se afirma in lupta pe care 0 duce impotriva etern. 1975. 1) R.easca. poate. si'i domine perturbi'irile aduse vietii in comun de pulsiunile umane de agresiune $i de distrugere ? Din acest punct de vedere epoca actuali'i merita. din engleza. nu am mentiona ca F r e u d nu accepta neconditior. Frankfurt am Main. in primul rind agresivitatea. cu respectarea concomitenta a cerintelor culturale ale individului.). Das Unbehagen in del' Kultur. in care Freud.ovaind sa-i analizeze iridelung metehnele. Fischer Taschenbuch Verlag. M u c chi e 11 i. biruindu-ne instinctele primare. 10) S i g m u n d F r e u d. "puteri cosmice".. Eros-ul etern. 56 . iluziile :. Editions sociales. cu ajutorul lor. p. . dedt omul cum' este societatea.t societatea burgheza.i in aceste' rinduri dedt 0 speculatie exegetica. mit einer Rede yon Thomas Mann als' Nachwort. p. ne simtim 'datori... crede a fi descoperit ca "scopul l'ui Freud era acela de a crea c· mi$care de eliberare morala a omului. Cine va pu'tea insi'i sit prevadit' deznodi'imintul ?" 10). 1969'.carii psihanalitice.i utopiile care-i sint proprii. cum se exprima R 0 g e r M u c chi ell i..

op. a doua cea motorie" 5). Acest: d) A introdus. in relatie indisolubila cu baza structurala anatomo~fiziologica.. 0 conceptie structuralaln psihologie.rdriingungslehre ist nUn del' GrundpfeiZer. dinamice 9i dialectice asupra vietii psihice. G. prima este. Wiley & Sons. ne putem pune urmatoarea intrebare :ce da viabilitate operei teoretice 9i practice a lui Freud. IV. b) A contribuit roasiv la dezvoltarea unei viziuni materialiste. e) A corelat in mod dialectic conceptele de structura 9i determinism.Fougeyrollas. 51. ne-am opri la urmatoarele : a) A deschis noi orizonturi de intelegere a comportamentului normal 9i patologic al oamenilor. Sa r a son. New York. inaintea gestalti9tilor. F r e u ct. p. Incerclnd sa.. care constituie dinamica psihicului" 3). Jon e s.nueste tn realitate' al psihanalizei. 1. Insa. "Edificiul teoretic precizeaza Freud . atestata 9i de G. Dupa Freud. prine postularea cauzalitatii riguroase a fenomenelor psihice 9i prin incercarea de a stabili determinismul multlplu al acestora. desigur. incH nu este de mirare ca astazi configurationi9tii Incearca 0 "integrare" a psi-· hanalizei. Sa r a son exerted an impact equal to Freud's on the scientific human behavior" G).. E. lnsa. daca ea rezista pina 9i in urma extirparii unoI' elemente socotite de unii ca fiind baza psihanalizei? Adevarul este ca freudisroul se impune in primul rind nu prin "artefacte" de felul "complexului lui OedipK (care are totu9i justificare de la caz la caz!) 9i nici prin hazardate reconstituiri. intre care procesul refularii (9i implicit al defularii) despre care Freud insu9i precizeaza ca reprezirita elementul care sustine structura de rezistenta a conceptiei sale: "Die Ve. pe care l-am creatdecit 0 suprastructura pe care noi trebuie lucru.p. auf dem das Gebaude der Psychoanalyse ruht" (= "Teo-. de sistem 9i funqie.. Pol i t z e r. printr-o investigare adecvata a motivatiei incon9tiente. . "psihicul este un complex sau sistem reflex" cu intrare la 0 extrema $i descarcare (ie$ire) la cealalta: extremitatea senzoriala.situatie. cit. 9i ceea ce se petrece Intre indivizi 9iducind astfel la cercetarea personalitatii In lntregime. 29. a9a. implicit. Introducere in psihanalizd. S. in Gesammelte. s-o a$eziim pe baza sa organica. S.'fara a Ie reduce insa la acesta. Daca ar fi. nu ne sta lncatn putintd" 4). izgonind din acest domeniu conceptiu mistiea a "liberului arbitru". c) A insistat asupra necesitatii de a privi monistic psihicul. de fata. Personality. Band. psihanali9tii cautind sa afle nu numai ceea ce se· petrece in interiorul individului d. F r e u d. 1966.. ci printr-o serie de descoperiri 9i elaborari de cea mai mare Insenmi'ttate. eit. in vol.subliniaza I I'win G. P.2) Schriften. Freud's PsychOlogy. dat fiind faptul ca "la Freud reprezentiirile con$tiintei se raporteaza la pulsiunile· incon$tientului. 421. "No man . vazlnd in metabolism expresia ultima a proceselor psihice. mitice ca acelea din Totem und Tabu (1913) etc. London. In vol. Z'ur Geschichte del' psychoanalytischen Bewegung. sa intocmim 0 lista care sa puncteze important a psihanalizeL freudiene. ria refularii este principalul sUlp' pe care sesprijina ediflciul psihanalizei") 2). p. study of the determinants of g) A dat studiului proceselor 9i trasaturilor psihicului o directie concretii. 3) 4) 5) 6) . anticipind chiar unele modele cibernetice in aceasta privinta. ne faca sa simtim valoiO\reacontradictiilor propulsive . pe care a descris-o in complexa ei manifestare antinomica.p. f) A adus 0 contributie de prim ordin la progresulpslhologiei ca 9tiinta. arata Ern est Jon e s. 21.

fapt reeunoseut azi 8). .de a fi initiat un nou mod psihologic de investigatie a pacientuluiin elaborarea diagnosticului. 261. Mal in 0 VIski.a asigurat unificarea fenomenelor cere. care .. 10) K u r t LeVI i n. p.i psihosociologie.i terestre" 10). in "Cronica". 1960.i acesta este unul din cele mai mari merite ale sale -. Aceasta tocmai pentru ca celalalt joaca intotdeauna 'in viata individului rolul 'unui model. p. proeesul este departe de a fi terminat..U. in spiritul a ceea ee numim astazi cercetare in terdisciplinara..i asupra '. psihanaliza $i-a extins dmpul de cercetare asupra intregii semiologii medicaIe . Psychologie dynamique. Limitlndu-se initial la domeniul nevrozelor. Desigur. in aceasta cercetare ea nu reu$e$te decit arareori.tiintele invecinate. in) A rafinat metoda clink a de cercetare . 1a colaboratorii sai. Desigur.. "Opazitiaspune Freud in Massenpsychologie psihologia individuala $i psihologia socialil sau undu Ich-Analyse (1921) -dintre colectivacare la prima vedere. Paris. scrie K ur t LeVI i n .. n) A determinat fecunda orientare psihosomatica in medieina.. al unui asociat sau al unui adversar. op. in sensul laTg $i pe deplin justificat al cuvintul'ui" 7).tergerea granitei dintre normal iii patologic.i de urma.. 45. ·al unui obiect. p. privind fenomenele psihice din punctul de vedereal genezei . P..a contribuit din plin 1a . pierde mult din logica sa de indata ce 0 privim mai indeaproape. absorbind informatli din toate . Noua Iozinca. 1') "Ne-a invatat sa ne concentram atentia asupra psihologiei copilului . cea dintii are drept obiect· individul $i cercetarea mijIoacelor de care acesta se serve$te. 10. posibil de eunoseut.biografiei individului" 11).ca . psihologid" 9).. International Universities Press. p) "Doctrina lui Freud .i detaliata a sexualitatii umane "Teoriile sexualitatii ale lui Freud scria dr. poate sa para foarte profunda.... intin. a favorizat omogenizarea diferite10r domenii ale psihologiei. ca $i a diiIor pe care Ie urmeaza spre a~$i satisface dorintele $i trebuintele. 1) Ne-a dat despre psihic imaginea unui domeniu natural de fenomene. 1971.h) A socializat psihologia.i de stapinit eu mijloacele .. I 0 s i f l' e u d. insa. reliefind importanta relatiilor parinti . Pia get. dar el este intru totul comparabil cu acela din fizicamoderna.... a$a incit psihologia individuala ni se prezinta inca de la 'inceput ca fiind in acela$i timp.ti . dintre obi. 'in cazuri cu totul exceptinnaIe. The Developmental Psychologies of Jean Piaget and . F 8) .i exceptional 9i..... 11) B. metoda psihopato1ogica impusa de Ribot . s) A indreptat atentia educatorHor asupra conditiilor familiale de formare 'l)i dezvoltare a persona1itatii copilului. -eu toate ea personal a intreprins numeroase eereetari laterale.e cereetari d_e ordin antropologic . k) A promovat eoneeptia genetica in psihologie.tiinta autonoma.i a folosit.nuit . d bolnavi". p. Pet e l' J. sa faca abstractie de raporturile care exista intre individ $i semenii sai. psihologia trebuie sa-~i pastreze statutul de . de transformat .tiintei. P a vel c u. 11. 1967. cit.i evolutiei. decl. dob'inde$te 0 noua acceptie. VI. Soma $i Psyche. j) A stimulat. 17. In acest sens I-a preeedat pe J. New York.Psychoanalysis.i a relatiilor dintre frati. a intreprins exploatarea indrazneata .. inh~-un mod nou. 0) "Psihanaliza are meritul ... Massenpsychologie und Ich-Analyse. .serie acado Vas i 1e P a vel e u . 7) S. i) A inteles e2...F. "nu existi'i boli. 0 psihologie socialii. privitii dintr-un £lnumit unghi.. W 0 1f f.ii aeestuia.) In ciuda unoI' exagerari.copii. 9) V.

y) A demonstrat inconsistenta superstitiei. de discernam'int psihologic. "Freud believed in the ultimate triumph of reason in the individual and in mankind". Anul III. Acela~i autor (diruia Freud 'iimultume$te pentru invitatia de a vizita Romania ~i pentru straauinta sa de a face cunoscuta psihanaliza 'in tara noastra).T. 19) Vezi $i Leo n a r d G a v ri 1i u. ca . anul VIII. in general testele proiective).F. 22-23. 59 .. Romanul inceputurilor $i inceputuriZe romanului. iar unul . P. p. Cartea Romaneasca. 175. alte ~i alte merite de prima important a ale psihanalizei freudiene (de exemplu. pp.1970. t) "Lucrarile lui Freud asupra visului.dintre cei mai ilu~tri beneficiari ai psihanalizei 'in aeest sens. 1966. releva eu pregnanta Frederik J. 20) An g e la Ion. faptul de a fi oferit noi criterii de apreciere criticii literare 20) ~i de arta. T. 2. este u) A tins eu eonseeventa spre Elepa~ireaomului instinctual.. Drama psihologiei. p. contribuind la propulsarea unei viziuni rationale despre lume ~i viata. H) G. 1936. 13) N.ons de psychologie medicale. S-ar putea cita. 1. Meridian Books. multpr activmiti psiho-fiziologice . eritica P?trunzatoare a marxismului ~i a r'induielii socio-economice generate de acesta. 193.). irational.care pareau sa nu aiba nimie comun Cll· viata. Sexualitatea in psihiatrie capata 0 valoare dintre cele mai desearna l(>iaceasta constituie unul din meritele cele mai mari ale doctrinei freudiene" 12). spre consolidarea con~tiintei in lupta cu instinctele. Nr. z) A dat un· impuls fara precedent prozei de analiza. 18) Tho m a·s Man n. cu un "Cuv'int introductiv" de Prof.W est f ri e d . sexuala . de a fi militat pentru stavilirea agresivitatii 11iviolentei. Freud and the 20-th Century. New York. in "Amfiteatru". Freud s-a pronuntat eu judiciozitate 'impotriva lirieH de elucubratie suprarealista 19). v) "A pregatit intr-o masura intelegerea ~i valorificarea ill psihologie a Ullor descoperiri ulterioare din domeniul fiziologiei" 17). mai mult decit inteligenta. T e r t u Ii a n. dar ~i cele de mai sus justifica cu prisosinta interesul 12) Dr.'in {:eea ce prive~te rezultatelemetodei psihanalitice 'in domeniul sexualitatii evident {:a multe din ele vor trebuisa ineerce 0 minutioasa reviZuire tara a ~tirbinimic din meritul metodei freudiene" (Ibidem. se situeaza la antipodul lui Freud. Editura Univers. 'in continuare. Faimosul brainstorming reprezinta aplicarea in domeniul creativitatii a "regulii fUl1dampntale" a psihanalizei (asociatii libere sustrase oricarei autocritici). F r e u d. 'in "Romania literara". eu toata critica sa valabila la adresa societatilor. Jecker15). p. Bucure~ti: 1928. pp.. 15) Ben jam inN e 1son (Ed.). Flammarion. 3.p.. x) A stiinulat gasirea de noi metode de eunoa$tere a personalitatii umane {Rorschach.alaturi de acelea ale lui Maury reprezinta ansamblul eel scrie cercetatorul roman N i e 0 I a e Vas chi d e mar complet ~imai bine sistematizat asupra psihologiei visului" 13). Vas chi d e. 17) V. Paris.A. Vingt ler. fact01'ul esential al vietii noastre cotidiene" 14) •. In acela~i timp. 1957. n. 18-19. I 0 s if·· We s t f r i e d. industriale avansate de tip capi·tallst 16). 16) N. Paris. Freud et l'avenir.1973. pentru 0 viata civilizata $i pa~llica. t) "Freud a demonstfat cii afectivitatea. Herbert Marcuse... prefata 1a Mar t h a Rob e r t. 'incercind sa-i defineasdi coordonatele psihologice etc.D.au in special meritul de a··descoperi· caracteristicile sexuale ale .'in "Noblesse de l'esprit". 168.producind confuzie in masa publicului. 134.. impulsiv. Freud $i Marx. "In cautarea surselor profunde ale povestirii". Instinctul sexual. Paris.1983. Tho mas Man n. Sigmund Freud $i mitulsuprarealismului. pp. Din acest punct de vedere un Herbert Marcuse.a eredintei intr-o lume. supran aturaIa. eonsidera necesara ~i posibila eontributia freudismului 1a dezintoxiearea ~i pacificarea umanitatii 18). Inc. Bucuref?ti. He u y e r.. p. 188. observa cu probitate. 193-194) .. 19n. P a:vel c u. Szondi etc.Le Sommeil et les Reves. S.

S a r a son. B row n.J. Me C 0 Ii nell. 14. Editorial Foreword In J. ]VI 1 e s. C. probe de laborator. Ant 0 i n eVe r got e. de "revolutie inedita". Ben ass y sau CIa r k L. 1970. Dessayt. 1967. C. "Opera luii Freud . 21) 22) 23) T. Propozitiile lui Newton $i Freud nu sint desigur in miisurii sa explice arice fenomen.permanent de care se bucura opera lui Freud In lumea contemporana. Jam e s V. filee parte dintr-o retea eomplexa de relatii determinate biologic ~i social (sa nu uitam ca pentru Freud oriee psihologie este integral sociala). E. din fericire pentru Newton. masuratori. A. care sustine ca tranzitia de la psihologia prefreudiana la cea freudiana este de ordinul marilor mutatii geologice ("The transition from Pre-Freudian to Freudian psychology is as abrupt as any transition in the history of the subject") 1). K ubi e. B row n.M. $i de aceea nu poate fi comparata cu legile lui Boyle $i Charles. nou s-a giisit nimeni atit de smintit sa-i reprO$eZe cii nu $i-a verificat experimental ipotezele asupra nebuloaselor extragalactice. pe cind aceasta este 0 ipotezii ce acopera un domeniu intins de fapte. p. A. cu 0 grijii mai putin pronuntatii pentru amanunte. Paris. Vezi Wi 1f rid Hub e Y.subliniaza pe buna dreptate J.. 200.. Penguin Books. Mac e. t. pe baza citorva observatii fiicute asupra comportarii ciiderii obiectelor pe pamint. inca acum mai bine de jumatate de secoi. ale lui Ohm sau ale lui Weber $i Fechner. J. 1966. este luata azi tot mai in serios. C. problema "validarii" psihanalizei pe cale experimentala. J. De fapt. 2) Mar the Rob e r t. Pergamon.. unii dintre ace. prin teste.. insii Freud i$i mai a$teapta un Einstein al siiu" 21).. unii propunindu-~i chiar sa lichideze definitiv .i irevocabil ell "problema incon~tientului" ~i cu psihanaliza. Sea r s. dar. Rob R. afirmatia lui K u r t T u c h 01 sky ca fiecare volum din opera lui Freud a zguduit lumea 2).F. Me Hun t. I. Press. statistici sau prin formalizari de tip logico-matematic. el a demonstrat In chip magistral ca autoguvernarea con~tienta a omului nu este un lueru simplu ~i de la sine Inteles. Ideea de "rasturnare copernicana". cit. rara eco!] serios. Maryland. R. E y s e n c k. deoarece au 0 forma ipotetica. 1) C. care calculeazii matematic raporturile dintre un mic numar de date in interiorul" unui canal ingust de informatie. A. In acest sens ea este de comparat cu ipotezele lui Newton care. p.a-zisului "liber arbitru". In primul rind. ea omul. 60 . toate acestea poate cacontin 0 anumita doza de exagerare.). p. La revolution psychanalytique. Baltimore.nU reprezinta 0 teorie limitata. lucrarile R. Ern s t K r i s. H. A. Pe de alta part~. K a p I a n. 1. H i 1gar d. J. M. Don aId M. B row n" . dar este indiscutabil faptul ca parintele psihanalizei are partea sa de genialitate.tia negasinducse decit in relatii tangentiale cu psihanaliza (propsihanali. op. dar care trebuie tratata cu circumspectia de rigoare. W 0 I P e. S pit z. VII. nu sint absente nici pozitiile de respingere (H. preconiza la fel eliminarea con~tiintei din sfera de preocupari a psihologiei 23).D. Mac e.ti) 22). Bruxelles. Co I b y etc. P.. Ccmsidera~ii finale Este hiperbolica afirmatia lui C. London. a facut un salt imaginal' in" cosmos. Atitudine extremista. i In notita introductiva. K. L. A. Eliminating the Unconscious: A Behaviorist View of Psychoanalysis. Freud and the PostFreudians. Her man Pie ron. science de l'homme. Mas s c r man. Hull. de tipul celor indriigite de experimentali$ti. 268 ~i urm. 1966. de pe cunoscuta pozitie paleobehaviorista care. ale cawr legi structural-cauzale J. La psychanalyse. fiind de citat in acest sens. departe de a aetiona in virtutea prerogativelor divine ale a..

227. 61 . a r i 0 S pin e 11 a. esentialmente pedagogica". In al doilea rind. in vederea "TegliiTii TapoTtuTiloT dintTe oameni. la claritate. in care con damna pe cei care in loc sa int21eaga rastalmacesc. ci $i 0 pedagogie. el este tnarmat spre a da acestor forte 0 directie obiectivii $i mtionalii" 5).. 33. 413. 5) R. intelegind prin acea. raspunsintrebarile fundamentale cu privire la sursa unci parti insemnate a imtionalitatii omene$ti. omului ca atare. de consoli dare a saltului omenirii de la pitecantrop la Homo sapiens. de la impulsul obscur $i patima. lVI a r i 0 S pin e 11 a va opina $i el ca psihana1iza freudiana constituie un aport ftmdamental la edificarea oferindu-ne nu pur $i simplu 0 metodologie a cunoa$terii unei noi rationalitati. favorizeaza in mod practic ina1tarea de la abisal la apical. Civilizatia. Pol i t z e r. la integra rea sociala.). actioneze rational. agresiv. a fixat practicii psihanalitice un scop elevat. Dimpotrivii. Identificam in aceste rinduri incon$tiente tocmai "ideea-forta" dezvoltata de Freud in intreaga sa opera. in concordanta eu civilizatia con creta a epocii. intr-un scurt eseu publicat in ziarul L'Unita. 115. 2 oUobre 1979. incon$tient.. 3) 1. echilibru $i ponderatie. in vederea satisfacerii tot mai depline a trebuintelor umanitatii. de la individualismul feroce. Optlnd pentru (l exegeza obiectiva a operei lui Freud. Analizind rolul umanist al psihanalizei freudiene $i subliniind importanta cardinala a cunoa§terii adecv"ate a realitatilor psihologice de catre cei care conduc marile procese de transformare sociala. la 1'atiune. p. 412. la autocontrol ~i' obiectivitate. trebuie aparata impotriva individului 7). ci ~i una de interventiepentru transform area sa 1. este de a face tn a$a fel incit oamenii sa gindeasca $i sa. daca reformatorul social cunoa$te motivatia incon$tienta a comportamentu~ui timan. sustine Freud. Psihanaliza a generat astfel nu numai 0 psihoterapie. intr-un cuvint.trebuie sa Ie cunoasca ~i sa tina efectiv seama de ele. cit.sta 0 opozitie socialmente organizata impotriva individului incapabil sa se ridice la orizontul ratiunii. al eticii superioare. de 0 parte luarea in stiipinire a fortelor naturii. a cElJ:acterizat-o. pe drept cuviut.) ]\-1 Anno LVI. R e u b e nOs b 0 r n scrie: "Ceea ce il preoeupa pe reformator. reprezinta elementul prin care omul se ridicii deasupra· conditiei animale. in sensul tntelegerii realitatilor vietii sociale. de la starile confuz'O ~i anxiogene. 1a empatie $i altruism. prin cunoa~terea ~i dirijarea instinctelor pe caile admise de convietuirea intr-o societate civilizati'i. Le my the de l'antipsychanalyse. Stnt insa putine lor un seop mtional. 0 s b 0 l' n. In felul acesta psihanaliza freudiana constituie nu numai 0 conceptie ~tiintifica despre psihicul uman ~i phihoterapia corespunzatoare. in special in ceea ce prive$te repartitia bunurilor accesibile" 6). p. 6) S. la. daruindu-se cu 0 rara tenacitate ~i pasiune urn aTIista realizarii acestui scop. N. punind intr-un mod nou problema eduearii $i reeducarii omului. element care prezinta doua aspecte esentiale: pe. op. daca vrea sa fie cn adevarat libel'. p. daea se lasiI spemnte de a se Conferi comportamentului tara. in L'Unita. con$tiinta. Cultura. prin mijloacele de care d~spunea in domeniul sau de activitate. pe de alta parte luarea in stiipinirc a naturii uma1ie. in conceptia freudiana. de 1a instinct. psihologul fraucez G e 0 r g e s Pol i t z e r 3). p. F l' e u d. ci $i 0 fundamentare solida pentru orice program realist de perfectionare psihologica $i' etica a omului. Dr. dincolo de orice "experiment social" totalitarist. Die Zukunft einer Illusion. Frelfd piu frainteso che capito. LEONARD GAVRlLlU G. 7) Ibidem. "j\fetoda. demn de altitudinea rolului istoric al omului.

IN1'ROD UC:ERE IN PSIHAN ALIZA .

404 .Partea 'Intii ACTELE RATATE 5 - cd.

:t~~ va CielJ:llae ct~~. In situatia acfuala. Dal' insu~i rostul acestor prelegeri.ita.aV~1 msu~l.te succesul tratamentului..l\'enl TI1oti\T2serioase.m . va pot arata cu ajutorul unui exemplu ca In acest domeniu lucrurile nu se petrec ca in alte l'amuri . Fire:.tV" l' a1 merd· ..l. une LenmcI terapeutIce.:1stamaterie. PREAMBUL l\U ~tiu dti dintl'e dLlmneavoastra cunosc psihanaliza din lectura san din auzite. Acestea mnd spuse. In acest caz 11 punen1 la cureIlt eu dificult£itile rnetodei. va voi infati9a toate neajunsurile care sint in mod l1ecesar legate de didactica psihanalizei 9i toate dificultatile care se opun formarii unei opinii personale in aee. nu numai di l-a~ sfatui Sa-9i schimbe intentia. in chip inevitabil adversari ai psihanalizei 'ii va voi arata' ee anumeaveti de 111vinsin dumneavoastra in~iva. de docllltmeCl. v ' .~e lcmn. pel1tl'u ea procedind asHel ne sparim in chipefec~ tiv . spre a domina aceasta ostilitate instinctiva.te. Ii spunem Cd nu-i putem pro:.. Ca atare. '<'l~ 'bll ~lgur~ ca a.. ar dod sa intre in contact permanent cu ea.g~ne~~. Tl'ebuie totu~i sa presupun ea aveti cuno:?tinta de faptul ca pSlhanaliza este un proeedeu de tratament medical al persoanelor care surera de boli nervoase. punern un bolner".. Va rog sa nu mi-o luati in nume de rau daca voi lncepe prin a va trata pentru moment ca pe ace9ti bolnavi nevrotici.a eu +' l' neOSHJl_a. Procedarn insa eu totul altfel atunci cind supunem unnevrotic tratalnentulLli psihanalitic.lite nirnic • v' •• .ansele de reu. Cl In~r-o. care ne c1icteaz& aceasti'i conduita neobi~nuita.. ell efot'turile ~i sacrificiile pc care Ie cere.In :ar~se 'va COIYl~orta -0 11.. ma obliga sa procedez ca 9i cum nu ati :?ti nimic in pl'ivinta acestei terne ~i ati simti nevoia de a fi intiati in e1ementele ei de baza. nu va sfatuiesc sa mai veniti sa ma ascultati 9i altadata. dar in mod sigur va pot afirma ca faptul de" afi asistat 1a aceste prel~geri nu va va face capabili sa intreprindeti 0 cercetare sau sa conduceti un tratament psihanalitic. Dar daca exista cumva printl'e dumneavoastra cineva care. acela care ar alege aceasta cariera s-ar priva de arice posibi-I• 67 . menite Sa constituie 0 Introducere in psihanuliza. de m~elegerea. ne dam toata sllmta sa mlnimalizam in ochii' s21 inconvenientele :?i si'H dam toate asigurarile posibile in ceea ce prive:. eu cl1xrata sa. l~lU . a car or irnportanta 0 \Teti sesiza poate mai ti1'ziu. Va voi demonstra ca intreaga orientare a culturii dumneavoastra anterioare 9i toate deprinderile de gin~ dire au fa cut din dumneavoastra. ci l-a~ pune direct in garda impotriva unei asemenea tentative. Se mtelege de 1a sine Cd . ae rabaarea sa. . cit despre rezultat.e. coru.. rn~l1l~r. In aceasta situatie.. Cred ca sintem' indreptatiti s-o facenl.. nu va pot spune dinainte ceea ce veti dobindi prin prelegerile ill21e din punctul de vedel'e a1 intelegerii psihanalizei. emvd Sl. nemultumindu-se Cll 0 cunoa9tere superficiala a psihanalizei.

. ~i in psihiatrie 1) " prezenta~ea bolnavului.. convingerea despre existenta unor fapte noi.. izolat.i s-ar afla in calitatede practician in mijlocul unei societati care....chiulul ca efect al excitariinervilor acestuia. Tratamentul psihanalitic nu comporta dedt un schimb de cuvinte intre pacient.i numai gindindu-va la faptele pe care ni Ie ofera razboiul. neintelegindu-i aspiratiile.te intr-un muzeu. eonsaeratii teariei psihanalHice a nevrozelor.i ostilitate :.i impresii din prezent.i a se comporta. In chirurgie asistati la interventiile £acute pe bolnav si chiar trebuie sa incercati sa Ie executati dumneavoastra insiva. chiar microbul care a provocat boala.l manifesta indoiala eu privire la efieacitatea pe care 0 pot avea. Ii da explicatii :.i.i aminteasca. Pina.i didactidi psihanalizei. ei VOl' fi bineveniti.tiu sigur ca bolnavii doar "i.. lucrurile se petree eu totnl diferit in psihanaliza. car.. dificultate este inerenta insa.e nu se lasa convins dedt de ceea ce estevizibil9i palpabil.. Vedeti 'preparatul anatomic. Medicul il asculta. In invatamintul medical este utilizat in mod obisnuit simtul vazului..i ilogica. }')oveste:.tinta nouaeste atragatoare...n pofida inconvenientelor la care am fikutaluzie. Exista .totu:.i inca in zilele noastre cuvintul .i persoane pentru care arice cuno.iitate de succes universitar . credere .idurabila.te dificultatile psihanalizei. de preferinta de acte ea aeelea care se desfa:.) .i-a pastrat mult din puterea sa 111agic2l odinioara. printr-o perceptie nemijlocita... sa se vadii capitolul introduetiv din partea a treia a eartH. i9i confeseaza dorintele pornirile sale afective.. i.i observa reactiile de comprehensiune sau de respingere pe care Ie provoaca in acest fel la bolnay...te rolul unui ghid .i. Cu ajutorulcuvintelor de un om 1) In eeea ce prive~te delimitarea pe care Freud 0 opereaza intre psihanaliza $i psihiatrie.i. vi se pune sub ochi.teevenirriente din viata sa anterioara . ca mijloc de tratament. produsele procesu1ui sau morbid .tri..oara pe ecranul einematografic. se straduie9te sa dirijeze cursul ideilor pacientului. precipitatul care se 'formeaza' in eprubeta ca rezultat alunei reactii chimice..>ioameni . Mai tirziu se prezinta simturilor dllmneavoastra bolnavul..te. dreptul dE:a cunoa.iva fi gata sa dezlantule impotriva lui toate spirite1e re1e care stau lapinda in ea... nu pier de niciodata oeazia de a-. Oare nu aceia:. Astfel.. contractia mu:.) 2) In textul original: "wie man clurch blosse Reclen etw'-s gegen die Krankheit ausrichten kann". Pacientul vo1'be.i inchipuie" ca au cutare sau cutare simp tome ? Initial cuvintele fiiceau parte din magie .i al unui interpret care va in80te:. in multe cazuri. 'cu jocul schimb3. (Nota trad.. directa cu obiectele . "simplele eonvorbiri" 2). in timp ce va puneti in relatie. profesorul in invatamintul medical indepline.. Anturajul neinformat al pacientilor no..i s1nteti incredintati ca yeti dobindi.. Dumneavoastra toti aveti ins8. Aeeasta critic a este inconsecventa . Cea dintii.. va pune la dispozitie 0 multime de date de observatie care va lasa 0 impresie profunda :. VOl' 1'eveni aid data viitoare. il va privi cu nein"". Din nefericire. se plinge. fara a se lasa descut"ajati de avertismentele mele. cu felul sau de a vorbi ..i medic. Daca unii dintre dumneavoastra apartin acestei categorii . probabil va yeti face 0 idee suman'! asupra multitudinii acestor spirite' rele fie .. il indeamna sa-:. (Nota had. cu simptomele afectiunii sale. ii orienteaza atentia in anumite directii.to~ al fizionomiei sale.

de indata ce va sesiza prezenta fie :. EI paate.ll. Totul depinde. Deci nu puteti asista.eu ajutoru1 metode1or de inregistrare fonica . il mmeazaeu placere ~i.i faptele de anTIe ale lui Alexandru eel Mare. sa va trimita 10. nu aveti posibilitatea sa cunow?teti psihanaliza dedt din auzlte. Ce motive ati avea sa credeti in veridicitatea expunerii sale? La prima vedere situafia pare inca . Arrian etc. Despre aceasta puteti fi doar informat :.audierea nestinghcrita a ~edintelor de cura psihanalitica. Firc'?te.bolnavul nu Ie va transmite decit daca are pentru medic 0 inclil1c:tie afectiva deosebita. "Lucian din Samosata . Dar nici acest lucru nu ne sta in putinti'L Conversatia care constituie tratamentul psihanalitic nu ingaduie auditori .. caci profesorul de istorie n-a luat parte nicidecum la expeditiile l~i Alexandru. Cuvintele declan~eaza afecte ~i constituie pentfu oameni mijlocul general de influentare reciproca.i mai defavorabila deciti:n cazul psihanalizei. pusa 1a pUnet mai tirziu. Sa nu cautam deci sa diminuam valoarea pe care 0 poate prezenta utilizarea cuvintelor In psihoterapie ~i sa ne multumim sa asistam ca auditod la schimbul de cuvinte care are IDe intre psihanalist ~i pacient. Dar aici intervine a circumstanta care 11 face pe istoric· demn de crezare. Faptul de a nu putea obtine decit informatii. pe cind psihanalistul va vorbe9te eel putin de fapte in care el insu9i a indeplinit un 1'01. se refera 10. bolnavul va tacea'). contemporani cu evenimentele in cauza sau destul de apropiati de e1e. Bueure~ti. in cursul unei Jectii de psihiatrie poate fi prezentat studentilor un neurastenic sau un isteric care sa-~i exprime necazurile ~i sa-~i descrie simptomele. elevilor. adica lei cartile lui Plutarh.simbo1u1 puterii ca pe un -barbat batrin care trage dupa sine oameni ale CarOl'urechi slnt legate eu lanturi de aur de limba eroului Gamenii ace~tia. de gradul de incredere pe care vi-l inspira aeela care va informeaza despre psihanalizii Imaginati-va pentru 0 clipa Ca asistati nu 10. 0 lectie de psihiatde. Diodo!'. ea nu se preteaza la demonstratie. In mare masura. de exemplu. va creeaza conditii neobi9nuite in ceea ce prive~te forinarea unei opinii. ca persoana com. Aceasta se datorc:.ipinire pe auditoriu ~i Ii determina judecatile ~i deciziile 3). poveste9te despre viata ::. serie Lucian..) {) Telmica "pereti1or unitransparenti". Editura $tiintifica. Dar aceasta va fi totuI. in sensul -cel mai riguros 0. Cit. 10.despre informatiile de care are nevoie psihanalist'.scrierile vechilor istorid.te faptulul ca informatiile privesc ceea ce este mai intii11 in viata bolnavului.i. 1966. 0 lectie de istorie ~ica vorbitorul va.tienta de unitatea sa..p. co.. persoana sociala autonoma. de~i 1e-ar fi u~or sa se elibereze. (Nota !rad. in sfir. co.) 69 . cu ajut5ru1 cuvintu1ui profesoru1 transmite ~tiinta so. ceea ce el. co.i a unui singur martor indiferent. ar fi permis vizionarea ~i . trebuie sa ascunda fata de ceilalti.cu bucurie pe eel ce i-a sUbjugat. auditori.1 tetmenului. ci 10.it.isi poate face semenu1 fericit sau iI poate impinge 10. Aceasti:i imagine poate fi explicaUi prin convingerea galilor ca forta fiziea nU inseamna nimic in comparatie eu puterea euvintu1ui" (Introducere in semantica. el va poate pune sub 3) Acest adevar este adesea subllniat ~i de protagoni~tii psiholingvisticii ~i semioticii din zi1ele noastre . sa zicern a~a. 129).un tratament psihanalitic. de a doua mina. ceea ce el.. iar un orator pune st.(Nota trad..disperare.scrie de pilda A dam S c h a f f .poveste~te di galii.1. il reprezentau pe Hercule . nu vrea sa-~i marturiseasca nici sie. ..

.i concordantamarturinor lor. tlrrnirld aceasta ca. 193"7-ca sa embrionara: ea sa spun a~a :a det. cum S8 poate preda psihanaliza . caruia Tn ultin1ii ani ai existentei sale i-a consacrat un \lE~ststudiu (i1.sine ca acest i G) S. ca un veTitabil traumatism al celei dintfi copilarii In biografia unui individ nevrotic" (S..rnai rnuJt lasinCll1alizat de Ull psihanalist i:ncerclrld pe prol-Jriul eu efectele psiha11alizei 91 profiti1:1d d2 aC2st spre a afla mecanisn1ele l)tocedtlrii in toate nllantele sale. F r e u d. Briefe 1873-1939.n~r~~ala a ..i-au insu. prin studierea propriei personaliti'iti. 431). . Frankfurt a. rezultatul examenului va fi cu siguranta lini.sta ucenicie.. totu~i eu reruz sa admit ca ati putea pari'isi sala de conferinte Indoindu-va de existenta in realitate a 1ui Alexandru cel Mare. Faclnd acest lueru.Existao Intreaga categorh::~ de fenorllene "psihice~ foarte -frecvente . M..i nu considera a fi real.1Ozaicului pompeian care reprezinta batalia de la Issos.1 in general cunoscute. s2n:.amanuntele .t2 Y!1}. plnZt In ziiele noastre. Daci'i abordati apoi examenu1 izvoarelor mai vechi.a _fo~t preocupat toa~a vlata de personalitatea fondatDrului cultull1i nlozaic. conferentiarul nu are nid un niotiv plauzibil de a Va face sa admiteti drept real ceea ce el iDSu..>ialtminteri dadi este vorba de personaliti'iti' ca Moise 5) sau Nimrod.11t. S. Decizia dumneavoastra va fi determinata de doua considerente principale: primul. nLl trebuie sa 112 a~tept3.. dElI' pOE~te1a nevol.1 dad nu avem nid 0 posibilitate de a face din aceasta obiect de demonstratie.titor. care va conchide ca nu tot ceea ee s-a spus despre Alexandru este demn de crezare sau poate fi stabilit eu certitucUne in toate .1n la T2Edizarea "llnor -·progrese n(~li:mjta. Acum aveti dreptul sa ma IntrebE4i: daci'i nu exista un criteriu obiediv in judecarea veridicitatii psihanalizei .1 aise $1 monoteismul).. (Nota tract) . 111Iluenta OlllUIUl lVIOlse ~l Ie~lI'ea dlIl Eglpt- :x?erien'~a prir. insa exista fire.i cum ne putem convinge de adevarul afirmatiilor sale? Intr-adevar. capeti convingerea atitde canfata eu rea]jltaltea procese1m des crise de psihana1iza ~i la ustete:'Cl conceptiilor Este cazul sa spllnem totLl~i ca.. veti avea in continuare destule prilejuri de a Ie aprecia valoarea.. dar va Ii f. 111 care Ineearea.expe~ienta 70 . care.2 sa ordoneze.eaza evenimentele intr-o maniera aproape identici'i. p. Se de lit . toate documentele prezentate nu dovedesc decit ca generatiile trecute au crezut in existenta lui Alexandru si in realitatea faptelor sale de vitejie ~i in acest considerent puteti gasi un nou punet de plecare pentru critica dumneavoastra. 1960. In eazul lui Alexandru. eft despre il1doielile pe care Ie puteti concepe in legatura cu gradul de incredere medtat de relatarile unui psihanalist.Psihanaliza se Invata mal intH pe tine lllSuti.iclarHice nu numai originile religiei evreilor.scrie ellntr-o scrlsoare datata 14 dee. printre altele. a1 qoilea.te 0 eale de acces la acea. gratie cJ:torva indicatE referitoare la mecanismul lor. aceastEi ucenicIe nu este facWI Ojiputini sint· eel care :. Freud .i~m fast uin1it sa constat -'. Aceasta nn se reduce intru se. anmrle mobilurile care i-au putut cali'iuzi pe autori .veti tine seama de aceia~j factori.ochi re:eroduceri de monedesau de statui ale regelui ~i 0 fotografie a D.le. Fischel' Verlag. toate cE'trtile de istorie de care dispunem in'fati.er1T~lnat Intreaga sa evolu~le.l la ceea ce numim alJtoobsel'\latie.sul~totv...it psihanaliza inty-un mod sistematic.ci 9i originile antisemitisrnului. pot constitui obiecte de autoanaliza.pop~rului. La drept vorbind. "..

l1uidumneavoastra la upsihanaliza" se mai opune9i 0 aWi difkultate careinsa nu mai este inerentapsihanalizei caatare:tQcrnai dumneavbastra sinteti. eit despremodificarile. este adevarat. Mo r e nova pUne totw~i 1a punet 0 psihoterapie de grup of Sociornetry. invocate.d '.. t. Editia j'ntii a apa['ut In 1934.scuza.).En T1U n~socotescmotivele . pe dnd interesul dumneavoastya nu.morbide" dar. sa •priviti cu.. 1978.•.portul dintre cOrp $i suflet $i sa va oiere mijlocul dea intelegeotulburare psihica posibila.sa .Incane lipse~te acea ~tiintafilozofica auxiliarS. bolnavul incepe>lntotdeaunaprina"i?i prezenta fateta sa·. illfluent~ terapellticapecar~ . neincredere acesf< mod· de a gindi.Acces1. nm legatunlereclproce.••••••.i?i mistkilor.. filozofilor naturE . pecare s-o puteti utilizaln atillgerea scopurilor eerute deactivitatea medicali'!.Chiar in cadru1medicinii. sa Ie . Ati fost. nid psihologia desciiptiva.•• s~oexercitati. ..::en:~rita~:ltur~elede. responsabilide aeeasta.. mo mecamsmul.•.atribuiti fUnc~ ~iilor organisffil. mult de psihanaliza. nostruorganism.talacunadin < pregatixeadumneavoastra.•••••. e l<'isatiprofanilor. 0. L. Pregatirea pecare atiprimit-o pina in prezent a imprimatgindirii dumneavoastra 0 anumita.1sufletului nu . 0) ]Vlai 'tLcziu.••.1e. Third Edition..i'0 t1. alesnnptomelor din care se compun acestfj. Tocmaide aceea ati.. i '% ·.••. ramas strEtini de modul dea gindi PSillOlogic $i de aceea v-ati obi$nuit.expIicati plasindu-va din punctul de vedere}l chimiei $1fizicii..tem tare multsanufitiobligati.....lui ~i tulburari10r acestora cauze anatomice. aici. Bpre a ajunge. Cli?a cum sint ele predate in ~coli. (Nota trad) . J.• >i< •. ell toate aces-. deprini?Lsa. i?tiinta. psihica$imai . nid omodificare demonstnbilc'i a organului anatomic. tablouri nosologice.". . a fost orientat niciodata spre viata psihica prin care..•.sa Ie eon~ cepeti din punet de vedere biologic. a~a cum este regula in to CIterelatiileumane.·o·bqnfiparfe·· cii11.extelentmijloc nu poate ffutilizat dedt individual i?i nu se apliccl niciodata untii grup l3) • .invocatespre •. poetHor. i?irnisticilor..S:orespuJ:'lde. se ocupa dedescriereatulburarilorpsihicepecare Ie observai?i de reunirealorin tablouri elinice ... prQfanilor.e e ~a simptome.. culmineaza function area admirabilului $1 complicatului. >< . Beacon Bouse Inc. Nici filozofia speculativa. in momentele lorcele mai bune. orientare care va indeparteaza.l1burare psihica. sestraduie~te 8-0 inla!ure. AceastE1este 0 lacuna pe earepsihanaliza Ea·' vrea sa olare· psihiatriei bazapsihologica ·caI'@'n lipse$te. . nicla . pe care-i 1 lncerpati dispretuiti'atit. NeVI York.zen~a:ile lor. sa va furnizeze date utile en privire 10. tea.. eunoa~tem me1 ongll1ea..intilnirea dintre p tulburare somatica . ...·d •. psihiatria.. spre p~guba dumneqvoastra... din eauzastudiilor dumneavoastra medicale anterioare. r:ur desc:'ip~i. psihiatriise intreaMei in~i~idadi p:e.acestea nudau.psihanaliza trebuiesase tin a 1a distanta de orIce presup~zitie de ordin anatomic. vra~ilor. Aceastainseamna sigur 0 limitarepentru activitatea dumneavoastra medicala. sperind sa deseopere te1'enu1 comun care sa faca inteleas. Ta. refuzlndu-i arice earacter $tiintific i?i abandonindu-l.sociodrama.. niei psihologiadenumita experimentala ~i care se alatura fiziologieisimturilor nn sint capabile. cad..ACe~s. GrQup Psychptherapy and {vezi Who shall survive ? Foundations . xplicatie Teferitoar. Nu. Aceste tulburari' psihicenu sintaccesibi1e unei >actiuni _terapeutice decit in masura in care eleconstituie efecte secundare ale J~mei afectiuni organke oarecare.

ca noi sintem.tiinta ni se pare chiar atit de fireasca incH vedem 0 absurditate manifesta in ceo. aceea care afirma ca "psihicuI este con. ma tem.sta definitie ...' " Potrivit celei dintli dintre aceste premise neagreate alepsihanalizei.i con.. Cu toate acestea. Dar.tie eo. de altfel.. sanu se sprijine 9.tiente.1'fi prin ele fnsele incon.. tio.stra inca nu puteti pricepe cu ce drept consider eu co.. mai mica obiectie care i s-a1' opune. firec.i sa pescuiasca inapa tulbure. rama. intr-:-o masura care este departe de a fi neglijabila.firmo..i 0 vointa incon. artei . dimpotriva.. 0 dificultate.te. in ceea ce prive~te cele eom.tiinta esoterica . eealalta de 0 prejudecata estetico-morala. Tot a~a de putin puteti Mnui legatura intima care exista intre aeeasta prima indrazneala a psihanalizei ..i i. poate sa apara van a logomahie. nu se poate co.tiente. psihanaliza sa nu obiecteze impotriva echiv<.. A doua propozitie pe care psihanaliza 0 proclama ca pe una din descoperirile sale.tienta . in sensul restrins sau larg .cti'i co. al termenului.tientul.i Ii atrag 0 dezaprobare generala: una dintre ele se love~te de b .. Definitia pe care 0 da eo. inceput odce simpatie din partea adepJilor unei ~tiinte reci .tiente inaugureaza in lume $i in .i decisiva.. indeplinesc. A discuta despre legitimitatea echivalarii psihicului eu 'con. 10..tiinta drept 0 caracteristica definitorie a psihicului .>it.. .tientul".. dona . de care. ele reprezinta elemente viguroase.i atrage banuiala de' a nu fi decit 0 .i de avantajele unei o.ocheaza pe toata lumea .chimie sau fiziologic. contine in special afirmatia ca pulsiunile pe care Ie putem ealifica doar drept sexuale. dumneavoo.. Psihanaliza trebuie de altminteri sa afirme caexista 0 gindire incon.tiintei. in etiologia mala9. va fi tocmai motivul pentru care eo.llarii psihicului Cll con.i activitatii sociale... Sa nu desconsideram pre a mult aceste prejudecati. ale unoI' faze din dezyoltarea umanitatii. aeestea nu 0.Ele s-au mentinut datorita fortei vietH afective .tientul sau a extinderii acestuia dincolo de limitele con.i indeparteaza de 10. care pina in prezent nu a fost apreciat la valoarea so. Dar prin aceo.ponsabil nici pe dumneavoastra.. 'psihicului arata ca acesta se compune din procese care apartin dorneniilor sentimentului.semenea negatii. nu va voi face res.i lupta impotriva lor' este dificila. ceea ee. Mai este in sflr.conceptiei care a putut duce 10. ca socotim tocrrw.. obi. pI'ejudecata 0 propozitie atit de abstro. in legatura cu aceasta.tiintei.prejudecata intelectuala...edt pe notiuni pur psihologice.nuiti sa identificam psihicul cu con~tientul. i.tientului (presupunj'nd ca acesta exista) ..i care ar vol sa opereze in tenebre .. gindirii ~i vointei.ereatiile eele mai inalte ale spiritului uman in domeniile culturii. aversiunea suscitata de acest rezu1tal 0..1'fi decit acte izolate.i fantastica. chiar necesare... Mai mult dedt atit: psihanaliza afirma ca unele ...iilor nervoase ~i psihice. Amintiti-va. Conform experientei mele.i aceea pe care 0 voi mentiona mai departe. negarea incon.i acelea~i emotii sexu~le partiCipa. Aceasta identificare a psihismului cu con. dar va pot asigura ca admiterea proceselor psihice incon.i prin aceasta o. dupa cum nu voi acuza nici pregatirea dumneavoastra anterioara. Dintre premisele psihimalizei..>i ca psihologia com..ite utile..ta pentru noi in studiul continutului com.tiinta 0 orientare noua . fractiuni aie vietii psihiee totale. procesele psihice 0. seama de evolu-.. un rol extraordinar de important. dupa cum Inca nu va puteti do.1 cereetarii psihanalitice constituie -sursa cea mai importanta a rezis72 . va va aparea 1a inceput ciudata.tienta.

p. vedea instinctele rezistlnd acestei refulari. Pentru ineeput este p:rea multo Daca aceasta perspectiva n~ va inspiHminta.ite sa i se reaminteasca aceasta parte obscura a fundamentului pe care S8 sprijina. *" * "Se:l. mentinindu-~i obieetiile. natura umana este astfel eonstruita incH sintem inclinati sa consideram drept injust ceea ce nu ne este pe plac . Toulouse. (:-Jota trad. Acestea ar fi numai citeva din difieultatile eu care va yeti confrunta in alternativa ca va yeti ocupa de psihanaliza. ea nu are nici un interes ca forta instinctelor sexuale sa I'ecunoscuta ~i ca importanta vietH sexuale sa fie I'elevata fiecaruia. 176) . Or. Printre fortele instinctive refulate in acest mod. S2crificarea propriilor instincte. revendicarile de ordin sexual ocupind primul plan. E. recreata' in acela~i fel."itii.) 7) 8) 73 . periculos in toate privintele. Astfel. societatea nu ar adn. Gravele insuficiente ale modelului de om proiectat de Mar c use ne dau dreptul . Daca vrea sa se ~faca auzita. pu~em continua. in benefieiul ansamblului colectivitatii.dupa cum remarca P. Privat. adiea sint deturnate de la scopul lor sexual ~i orientate spre seopuri socialmente superioare ~i care nu mai au in ele nimie sexual. in ciuda criticii valabile pe care 0 face "societatii de consum". ele sufera (> sublimare. Societatea nu· vede 0 D1ai grava amenintare pentru cultura sa declt aceea pe care ar prezenta-o libertatea instinctelor sexuale ~i revenirea lor la scopurile primitive 8). freudismul va degenera intr-o doctrina a eliberarii cvasianarhice a omului.tentelor de care se love~te aceasta cercetare. sub forma de prejudecati impotriva tuturor tentativelor de respingere.·ualregungen" in textul original (Nota tracl. Credem ca avem dreptul sa respingem ~i de data aceasta interventia unor eonsiderente utili tare In mlmca 9tiintifica ~i aceasta chiar inainte de a examina daci'i teme:riJe in numele carora ni se impun aceste eonsiderente sint sau nu justiflcate. obiectia trebuie sa se transpum\ pe plan intelectual.) Freud insu~i se raliaza acestei atitudini sociale. Tocmai de aceea ea nu se impaca eu aeest rezultat ~tiintifie alpsihanalizei de care ne ocupam noi : ea l-ar ve~teji bucuroasa ea Hind contrariu punctului de vedere estetie. 1969.ou individ component al societatii umane repetlnd. Vreti sa ~titi cumne explleam noi faptul? Sintem de pareni ca cultura a fost creata sub presiunea necesitatilor vitale si in dauna satisfacerH instinetelor si ea ea este. condamnabil din punet de vedere moral. noi nu am vrut sa manifestam nici 0 tendinta. in acest eaz este u~or de gasit argumente pentru justificari.sa vorbim mai degrabii de subumanismul dedt de umanismul accstui filozof. instinetele sexuale sint greu de infrinat ~i fiecare individ care are a participa lao activit ate culturala se expune pericolului de a-~i. societatea transformadezagreabilul in just ~i combate adevarurile psihanalizei cu argumente logiee 9i faptice din domeniul afectivit. De asemenea. Singurul nostru scop a fost sa expunem 0 stare de fapt pe eare credem ea am constatat-o ca urmare a unei munci perseverente. ea a adoptat mai degraba 0 metoda de educatie care consta in deturnarea atentiei de la acest domeniu. 7) Dar ne referim aici la 0 structura instabila. spre deosebire de Her e :c t 1\1arc use in ale carui mIlni. in mare p~te. Dar nu eu repro~uri de acest gen se poate suprima un rezultat obiectiv al muncH ~tiintifice. IV1 ass e t (a se vedea La pensee de Herbert Marcuse. pulsiunile sexuale indeplinesc un rol considerabil. Se euvine insa sa observam ea in formularea fiecarei teze critice. fiecare n.

I'areorganlc. -sau sa pun:a In· aplicare un proiect de care totLl~i i~i all1jn.· unalt cuvint dedi cel realmente tiparit sau seris (falsa lectura).II ACTELE RATATE avYnd ea obiect anumite fenomene.• 74 . in lac de a Ie ~i anumite erori. rlestr'lI1S~i a vietii psillice atitea enigrn.·caj'e vorn curn 111 le~arn ncjJ!rEcZelltslt. ·~a~a ea aceas . in consednf:a.11 audltlV·.e\la T1Llpoategasi llnIlu~Dc pe care -i~ s.: ~hl cazurile de pieTderi. _u alt£l serle de r2110Tnene de acegen are la baza uitt1reaJ Inteleginu1. btr-un text· imprimat sau manuscris. verlesen (falsa lcctura) .wasa "1ma e 0 "u OU-. versprcchen· (lapsus).1-se insa eEl nu"este vorba de b de du:tata.tie ~i IJe care 1:1re.Jun:cd arareori dirltre aceste fapte.ceea ele -n_tl trez'2SC TI1are· inJeres. Tuturor acestora aser:n. nn este uitat deelt pe moment.. dindu-:. tO~lnai conditia lTIOmentanllllli este aceea care lipse.i seama saunu. (Nota trad..alt . ca {:I~~e~zem. nu datl']oc laafecte sllperficiale . eEl cC']TiPre~hen Se mOJllJerlt:meiLlte l'ucruri c. scrie.pluatllnci cIJldcin2"\ra nu izbtlt. ell to ate acest'2a. eu starea morbida. Be spune. sau' cind aude altccvad\?clt ceca ee ev .inlportal1ta practiciL JJQ a.2 .na. tV f 7 ~ "' • v t· v d t I' . tlndeva la ID.c1 eu 0 mcl1spusa: "In neeuprmsa lume extenoara. Este vorba de tratate in rood difeTit de celelalte cazuri de Llitar"c Vall 1ncepe nu ell supozitii. ca de pilda in cazLIl In carecin.s2-1 a~tearnape hYrtie(lapsus).l ~n lurneanlai 1) De exemplu.v . ci -n10nientana.sea~:.~tc.5. verlagen (imposibilitatea de a .cunoa~te regLllat.fe~te_lD2i ~i care. Intr"Ll totul analoage. capata 0 anumitil . ci eu 0 cercetare i 7 • "' • ~ ~i ne ce'ITtrari2czil.toai"e.e granca ~.de:-nirl3.t11niY'. de eunoseute ~ide insuficient apredate ~ieare n-au nici () legatura. un . veThoren (falsa auditie). cind cite~te.rce ti-rZILl Ii SU.?'asi un obiet:t DUS de-o carte) etc. 81nt £eno111ene pe care Ie desemnifm cu termenul generic de act~ ratate ~i care se produc cind 0 perso:ma pronunta sau serie.) ~ . In ·leg~tUl~aeu aceste' fen~)l~~ne ~a v~i retine ~C:LnT)atentJa. deoarece ele potfi observate la orice am· sanatos. in care pregnant. in eVleste IJlrtea drtrata :r. Intr-o a trc'iJ.D cLlnOSCtrte acestea sint incide11te a caror ternlf~nii ·care Ie un mare au ca ele 1111 sint asCiadauga 0 rnuldiverse deT1.e~te sa ga. J Cic8Ci.ca un obiec:t care pllS.~i a aparatLll}. D:lr ~a 9" aud oblectm. ·obie(te. extrem de frecvente.~_.ainte si· despre .1!erc~"J~ze vaUO-h.cuv1nt dedt eel pe care vreasa-l rosteasea san . ca clnd creder:n mai ID.

spre a 0 ~ti. dimpotriv~~.mll'CcElVOolstri'i. in domeniul tl. ca nu s-. 111 rnod 11(~CCSaT.desc d1. v. Adevarat.u' T~Tolect de a Ie consacra cuti\rei lritotdeau:na Incotro trebuie cl \'0. persecutat de eei care p'ina atunci ii erau cei mai dragi sau urmarit de him ere pe care un copil le-ar gasi absurde. eu 1..d~sea.3..l!niti. 0 declaratie explicita san ~a tbal'a sa vi se arunce la piept eu inflacarare ? Nu va multurn}ti. n1erl:il nicl 0 explicdtie~ sint intirnpla.l1. \ra ITlult:l. eLl 0 striIlgere de. 'in anumite conditii 'ii in anumite momente..? Oare nu exist a lucruri importante care. ca ati ci~tigat inima cutarei sau cutarei fete ? A~teptati. ea sa spunem a~a nu CllmV8.ICI'tlri.ale a lu. deGit o.rrtuirli fello1Tlen. fie 9i irltr-un singur punct. sale este constituit in general de aceste fapte putin remarcabile. aflate·in afara inla. incH este adevarata neseriozitate sa te oenpi de asHel de bagatele.Oare nu prin semne imperceptibile ghiciti.dioase.. de C3~.§' TlU :dispretui:r~'i~ ~ semne7_'9 ele IJune pe Urrl18. nate? E~. sirnpi. Ot IUIJtele acesteanu IYlarunte. eu indicii_ adesea foarte slabe ~i rlelnseni::. am spune atunci eEl psiho.t'iin. lIlsa~ DU.a ocupat nidodata de bagatele. Dimpotriva. atitea 'fenomene uimitoare care eel' Eii care merita 0 explicatie. spre a ajunge 1a des coperlrea 1. dumneavoastra tinerii.Dar 'conflUldati illiPQrt~lllta IJl'of}lenlelor eu excentricitatea silnptolnelor. rasturnaD1 intreaga -coIlcepfte ~tiint-lfica asupra lU111ii. Sa1J.. singura situatie cie gen. prin l1egljjabile. In_ critica dU111neavoastra. calitate de Crir(linalist~ Intri2pi'il1de~:i 0 a:nclletalegata deo omucidel'e..inexistente. nu se maniiesta dedt prin semne Inconsistente? Mi-ar £i u'!or sa va cli:2Z mEci .naliza meritc'i a fi Iuata 'in seama. psihanaliza nu se poate laudo..t'c:i trebuje sa ne frideosebi atentia. Dacane-ati putea explica de ce cutare individ· eu vazul Eiiauzul integre ajunge sa vada ziua inamiaza mare lu~ -crud. ll~cep? prin a \1. pentru ce cutare altul se crede deodata. \Ta .mii ~i care a1" £1 IJUtlltJ tot atit de sa nLl se fi IJrodus? Rtlplnd Insa· deterDli:nisrrrul V'2fscll. foarte il11portante~ Gln.111 gest i111percelJtibil.ri aceasta? "\Ta preti:nde ca e~~ista evenirnerlte Ce fntelege el. La acestea voi raspunde: Rabdare! Critica dumneavoastra nu nimere~te la tinta. atunci Intr-adevar exista aIte probleme ·care lIe solicita timplll ~i atelltia". Dar daca psihanaliza nueste in stare de altceva decit sa -cerceteze de ee un orator participant la un banchet a pronuntilt 1'nt1'-o zi un cuvint 'in loe de altul sau.a~teptati ca uciga~ul sa-~i fi lasat la locul faptei fotografia~i acb:'esa.11bura1'i1or psihice exista. resturi ale lUD1ii feIlomenale.ocrnHinlLiY'ile probleTne ale~i 1 :.'fulDa abia rJr~:=lu·ngitEt? ~i -In. sau aIte nimicuri de aeest fel.de ce stapina easel Eii-a rataeit chene. UIler h...' m3terialul •observatiilor. pe carealte ~tiinte Ie inlatura considerindu-le pre a putin semnificativQ.dentitatii fapta~ului.

trebui sa-i demonstram omului nostru ca conceptia religioasa asupra lumii este mai consecventa cu ea Insa9i dnd afirma. la.murit ca. 0 vrabie nu cade de pe acoperi9 fara interventia expresa. a vointei divine. Presupun ca amicul nostru, In loc de a trage conclu4ia care decurge din primul sau raspuns, se va razgIndi 9i va spune ca el gase9te intotdeauna explicatia fenomenelo1' pe care Ie studiaza. AI' fi vorba de mici devieri functionale, de impreciziuni ale functiei psihice 9i ale carol' conditii ar fi lesne de determinat. Un om care de obicei se exprima corect, se poate ca in vofbire sa cornita gregeli: l)atunci dnd este u90r indispus sali obosit; 2) dnd este iritat; 3) dnd este peste masura de absorbit de aIte lucruri. Aceste asertiuni pot fi U90r confirmate: Lapsusurile se produc adesea lndeosebi atunei dnd e9ti obosit, dnd suferi de dureri de cap sau in perioada de debut a unei migrene. In acelea9i imprejurari se produce cu u9urinta uitarea numelor proprii. Multe persoane recun0!3c apropierea iminenta a uneimigrene exclusiv printr-o astfel de amnezieo La fel, in stare de iritare confundam adesea atitcuvintele, dt 9i luerurEe, ne "ingelam", iar uitarea proiectelor, ca 9i a multoI' alte actiuni neintentionale devine deosebit de frecventa dnd sintem distrati, adica atund dnd atentia ne este concentrata in eu totul alta directie. Un exemplu cunoscut privind asemenea distragere a atentiei ne este oferit de acel profesor din "Fliegende Blatter" 2) care i9i uita umbrela 9i ia 0 aWi palarie In loc de a sa, pentru ca se gInde9tela temele pe care Ie are de tratat in viitoarea sa carte. Cit despre proiecte concepute 9i promisiuni fi'icute 9i uitate, pentru ca alte evenimente au survenit 9i au orientat cu violenta atentia in aW'i parte, fiecare va gasi exemple In propria sa experient20 Toate acestea par de inteles 9i la adapost de orice obiectie. Faptele poate ca nu sint pre a interesante, nu atlt de interesante cit ne-am fi a9teptat. Sa examinam mai indeaproape aceste explicatii date actelor 1'atate. CondiWle considerate determinante pentru ca ele sa se produca nu sint toate de aceea9i natura. Indispozitia 9i tulburarea de eirculatie sanguina inte1'vin in eazul perturbarii unei functii normale, cu titlu de cauze fiziologice; iritarea, oboseala, distractia sint factori de un orcHn diferit: Ii putem numi psihofiziologici.Aee9ti din llrma factOl'i se lasa u90r interpretati, aUt prin oboseala, distractie, poate ~i prin excitatie generala se produce 0 dispersare a atentieI, eeea ceare ca dect faptul ca activitiitii respective nu i se mai acorda atentie suficienta. Aceasta activitate poate fi u,?or tulburata sau se incdepline;;te eu 0 precizie nesatjs~ facatoare. 0 indispozitie, modificarile circulatorii care survin in sistenml , nervos central pot avea aeela;;i efect, influentind in acela9i fel factorul eel mai important, adica distributia atentiei. In toate cazurile, deci, a1' fi vorba de fenomene consecutive. tulburarilor de atentie, fie ca aceste tulburarisint produse de cauze organiee, fie de cauze psihice. Toate acestea nuau da1'ulsa ne stimuleze interesul pentru psihanaliza 91noi In9ine am putea Ii inca 9i mai ispititi sa renuntam la tema nqastra. Totu9i, examinind 1ntr-o maniera mai riguroasa observatiile fiicute. remarciim ca, in ceea ee prive9te actele ratate nu toate eoncorda ell aceasta teorie a atentiei sau, eel putin, nu se lasa deduse in mod fires::: din aceasta. Yom constata, Int1'e altele, ca acte rat ate 9i amnezii se produc de asemenea la 'persoane care, departe de a fi obosite, distrate
2)

Titlul unei publicatii

care cultiva umorul vulgar. (Nota tracL)

76

sau iritate,sint normale din toate punctele de vedere ~i numai mai Hrziu, tocmai ca 0 urmare a actului ratat, se atribuie acestor persoane {) iritare pe care ele refuza s-o admita. Este cam simplista afirmatia care .pretinde ca 0 concentrare a atentiei asigura executia adecvata a unei activitati, pe dnd diminuarea atentiei ar avea un efect contrar. Exista 0 lTmltime de actiuni pe care Ie executam in chip automat sau cu atentia scazuta, ceea ce nu dauneaza cu nimie gradului lor de precizie. Individul care, plimbindu-se, abia daca ~tie unde se duce, cu toate acestea nu ratace~te drumul :;;iajunge la destinatie fara a bijbii. Pianistu1 exersat lasa 5~1-icad.§. degetele, fara a reflecta, pe clapele potrivite. Fire~te ca i S8 poate intimpla sa gre:;;easca, dar daca actul automat ar fi de natura sa sporeasca ~ansele de eroare, atunci tocmai virtuozul a1 carui act, ca urmare a unui exercitiu indelungat, a devenit pur automat, ar trebui sa fie :;;i cel mai expus gre~elii. Dimpotriva, insa, vedem ca multe actiuni reu:;;esc indeosebi atunci cind nu constituie obiectul unei atentii spedale, iar gre:;;eala se poate produce tocmai atunci cind tinem in mod deosebit sa reu:;;im 0 executie perfecta, adica atunci dnd nu are loc 0 abatere a atentieL In acest caz putem spune ca gre~eala este efectul "emotiei". Dar de ce emotia nu ar mari mai curind atentia indreptata spre 0 actiune careia i se acorda maximum de interes? Cind, intr-un discurs important sau in cursul unoI' tratative, cineva comite un lapsus ~i afirma contrariul a ceea ce voia sa spuna, el comite 0 eroare care cu dificultate poate fi explicata prin teoria psihofiziologica sau prin teoria atentiei. Adele ratate insele sint insotite de 0 multime de mid fenomene 58cundare pe care nu Ie intelegem~i pe care explicatiile propuse pin a in prezent nu Ie-au facut mai inteligibile. Cind, de exemplu, am uitat pe moment un cuvint, ne impacientam, cautam sa ni-l reamintim :;;inu avem Ddihna pina cind nu-l regiJ.sim. De ce omul, contrariat la culme, in ciuda dorintei pe care :;;i-omanifestiJ., reu~e:;;te atit de rar sa-~i indrepte atentia asupra cuvintu1ui care, cum insu:;;i ne-o spune, Ii "sUi pe linlba" :;;ipe care il recunoa:?te de indata ce il prommta cineva in fata lui? Exista, apoi, cazuri in care actele ratate se multip1ica, se in1antuiesc intre e1e, 32 in10cuiesc reciproc. 0 data uiti de un rendez-vous; data urmatoare €'?ti hotarit sa nu-l mai uiti, dar reiese ca din gregea la ai notat 0 aHa ora. In timp ce cauti, prin tot fe1ul de artificii, sa-ti reaminte~ti un <:uvint uitat, iti scapa din memorie un a1 doilea, care te-ar £i putut ajiJta sa ti-l aminte9ti pe primul ; :;;ipecind porne~ti in cautarea acestui a1 cIoEea cuvint, uiti un 0.1treilea, :;;ia~a mal departe. Acela~l lucru, se S;tie, se poate produce ~i in cazul erorilar tipografice, 'pe care Ie putem considers. acte ratate ale culegatorilor de litere. 0 eroo.1'e de. acest gen. s-a strecurat intr-o zi intr-o publicatie social-democrat!l. In reportajul eu pdvire 10. 0 anumlta solemnitate, se putea eiti: "Am remarcat, printre cei prezenti, pe Alteta·· sa Kornprinz-u[" (in loc de Kronprinz, printul Tno~tenitor). 1\ doua zi ziarul a incercat sa dea 0 rectificare ; scuzlndu-se pentru eroarea sa, serio.: "fire~te, am volt sa spunem Knorprinz-u[" (de asemenea in loc de Kronprinz). Vorbim, in aceste cazuri, de un geniu rau care trage sforile gre:;;elilor de tipar, de spiridu:;;ul din caseta tipografica, expresii care depa:;;escsemnificatia unei simple teorH psihofizio1ogice a erorilor de tipar .. Probabil ~titi, de asemenea, ca se pot provoca fapsusuri de limbaj, a,?a zicind prin sugt?stie. Exista, in legatura eu aceasta, 0 anecdota : un actor novice este intr-o zi distribuit, in piesa "Fecioara din Orleans", in
77

importantulrol care consta in a-i anunta regelui ca conet.abilul i;;i preda sabia (Schwert). Or, in timpul repetitiei, unul dintre figuranti s-a amuzat suflindu-i actorului timid, in locul textului exact, l1rmatoarele: Confortabilul i;;i preda calul (Pferd) 3). $i s-a intimplat ca aceasta gluma proasta sa-;;i atinga tinta: nefericitul actor a debutat realmente, in cursul unei reprezentatii, prin fraza astfel modificata, ;;i aceasta in ciuda avertizarilor pe care Ie-a primit in legatura cu aceasta sau poate tocmai din cauza acestor avertizari. Or, toate aceste mici particularitati ale actelor ratate nu se explica in mod satisfacator prin teoria atentiei deturnate. fi falsa. Ca sa fie intruc Ceea ce nu vrea sa spuna Cd aceasta teorie totul satisfi'icatoare, ea are nevoie de completari. Pe de aHa parte, adevarul este ca numeroase acte ratate Dot fi examinate si dintr-un alt pune\: L, de vedere.
13.1'

Sa analizam, dintre actele ratate, pe acelea care se preteaza cel mai biue intentiilor noastre : gre~elile de Iimbaj (lapsusurile). De altiel, tot atlt de bine am putea sa alegem erorile descris sau de cHit. In legatura eu aceasta, trebuie sa tinemseama de faptul ca singura intrebare pe' care ne-am pus-o pina in prezent a fast de a :;;ti cind ;;1 in ce eonclitii se com it lapsusuri, precum ~i de faptul ca nu am. obtinut raspuns decit 18 aceasta si11gura Intrebare. 111sa, de aselnellea, put ern lua il~ consicleI~are fonna pe care 0 ia l~psusul, ea ;;i efectuLcare rezulta. Ati ~i ghicit ca aUt a timp eit nu s-a eluddat aceasta ultima chestiune, atita timp cit nu s-a explicat ereetul produs de lapsus, din punet de vedere psihologlc fenomenul ran1in.-2 tEl accident~ chiar ~i atLU1ci cind s-a gasit explicatia sa fiziologica. Este evident ('a~ atu:ncl ,cincl savlr~esc Ull lapsus, accst.a poate imbrllca rtenumarate forme; in locul cuvintului potrivit, pot sa pronunt nenumarate cuvinte nepotrivite, sa-i imprim cuvintului adecvat o Inie dedeforTI1-ari. $i CiI1d, Intr-tlIl caz p::trt~cular, din toate posibile eLl nu corl1it decitu11 an11:rrdt lap_sus determin.at~ exista perltTlI aceasta motive decisive, san esto yorba doar de un fclpt accidental, arbitral', de 0 ehestiune care nu comporta nid un raspuns rational? Doi alJtori, Ivleril1ger $i ]V[ayer (prirl1ul~ filolog, eel de-al doilea-, psilliatru), au incercat in anul 1895 sa abordeze din aceastil perspectiv2 problema erodloF de Ei au adunat exemple pe eaI'8 1a inceput Ie-au expus plaslndu-se unghi de vedere pur descriptiv. Faclnd acest lueI'u, evident ca oi nn au dat niei a explicatie, dar au indlcat drumul in stare sa duca 1a aeeas!a. Deformarile pe carelapsusurile Ie imprima discursului intentional e1 Ie distribuiein urmatoarele categorii : a) interversiuni ; b) impietari ale unul euvint sau parti de cuvint asupra cuvintulul precedent (Vorklang),. c) iufluenta a unui cuvint asupra eelor care Ii urmeaza (Nachlclang),. d) contaminari; e) substitutii. Va voi dta exemple apartinind fieeareia din' aceste categorlL Avem interversiune cind cineva spune 1'vIilo din Venus In loc de Venus din Milo (interversiune de ordln lexical). Avem impietare asupra cuvintului precedent, eind cineva spune: "Es war mil' auf del' Schwest ... auf del' Brust so schwer" (Subieetul vola sa spuna: "avem 0 greutate atlt de mare pe piept" ; in aeeasta fraza, cuvintul schwer [greu] a impietat in parte asupra
3) In limba germana frazele cu pncma slnt: a) "der Connetable sein Schwert zuriickshickt" 1/i b) "der Komfortabel schickt sein Pferd zuruck", in care confuzia se face, pe de 0 parte, intre cuvintele Connetable 1/i Komfortabel, iar pe de aW'iparte intre cuvintele Schwert $i pferd. (Nota trad.)

78

cuvintuluipreeedent Brust [piept]. Avem prelungire sau repetitie superflua a unui cuvlnt in fraze ea acest nefericit toast: "leh ford ere sie auj, auf das \Vohl unseres Chefs cwfzustossen" ("Va invit sarigiiti pentru prosperitatea :;;efului nostru", in loc de "sa beti - anstossen - pentru prosperitatea :;;efului nostru"). Aceste trei forme de lapsusuri nu sint pre a frecvente. Veti gasi mult mai multe observatii referitoare la lapsusurile care rezulta· dint1'-o contmctie sau dintr-o. asociatie, ca in cazul in care un domn abordeaza pe strada pe 0 doamna, spunindu-i: ,,\;Venn sie' gestatten, Frauleiri, mochte ich sie gerne begleit-digen" ("Daca imi permiteti, domni:;001ra, v-a:;; insoti bucuros" - cel putin asta voise tinarul sa Sptma, dar el a comis un lapsus prin contraqie, combinind cuvintul begleden, a insoti, cu beleidigen, a ofens a, a fi Epsit de respect), Voi spune in treacat ca tinarul p1'obabil nu s-a bucurat de prea muIt succes pe Enga tinara, fata, Voi cita, in sflqit, ca exemplu de- substitufie, aceasta fraza imprumutata dintr-unul din studiile Iui Meringer :;oi Mayer: "Pun prepal'atelein cutia po:;;tala" (Briefkasten), pe cind voise sa spuna "in incubator" (BriiBcasten). Incercarea de explicatiepe care cei doi autori mai sus amintiti au. crezut ca 0 pOt deduce din eolectia lor de exemple imi pare eu tOlul nesatisfacatoare, Ei socot Cel sunetele .;;i silabele unui cuvint au valeri diferite S1 ea 1nervatia~) unui element (sunet sau silabe.) eu 0 valoare supcrioal:a poate ex~rcit:.,- 0 infJuenta perturbatoare asupra inervatiei e1en12'1.te101'eu 0 va10,,11'emai seazuta. Aceasta explicatie nu corespunde dedt cClzurilor, de altIel putin frecvente, din a doua ~i a treia In celelalte l~~jJsusuri predominare a anllmitor SUYlete Clsupra altora, admitincl ca eo. exista, 11U joaca niei un ro1. Cu toate aC'2~;tt;a, lapsustlrile cele Dlai freCv2nte slnt ae:elea'in care u~n ClIVIYlt ,este inlocuIt pdn a1tul asemanator, iar aceasta asemElnare Ii S2 pare multora suficienta eel. S2 e:~IJlice fen0111eli.ul. Un profesor~ bunaoara~ afirn1a in lectia sa inall-gurala: "l'Ju sint dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele prc:d.2cesorullli D1eu", pe Ciild el '.roise sa spuna: "I\Ju r11a COllsider 0 2~ltoritate destul de r:lare (geeignet) ca sa apreciez etc." Sau UI'l alt exenlpl-u; "Irl ceea ce priv·e~te aparatul genital al Iemeii, In. ciuda 11U"" Tneroaselor teTl,tatii (1lersuchllngen) ... scuzati~ 111ciuda nllmeroaselor tentative (V ersuche ) ...". Dar laI}susuJ eel mai freC\l.erlt ~i cellnai fral=r8.rlt este acela care C011sta 'in a spnne exact contrariul a ceea ce voiai sa spui. Este evident ca in acest caz relatiile tonale si erectele de similitudine nu joaca dedt un rol minim; ca 0' substituire' a acestor factod se poate invoca faptul ca exista intre cantrarii 0 strinsa afinitate conceptua1a ::;;i ca ele sint extrem de apropiate in asociatia psihologica. A vem ex em pIe istorice de acest gen: un pre::;;edinte 0.1 camerei deputatilor din Austria a deschis intr-o zi gedinta eu cuvintele; "Domnilor, constat prezenta unui numar de ... mernbri :;;i,'in consecinta, declar :;;edinta inchisa". Grice aWi asociatie racila, susceptibila, in anumite circumstante, de interpretari deplasate, poate produce aceIa:;;i efect. Se poveste:;;te, de exemplu, ca in cursul unui banchet dat cu prilejul casatoriei unuia dintre copiii lui Helmholtz Cll fiica marelui 9i cuhoscutului industria::;; 'V. Siemens, ilustrul fiziolog Dubois-Reyrnond a pronuntat un discurs
~) "die Inne1'vation" In textul original. (Nota trad.) 79

festiv ~i ~i-a term inat toastul, desigur stralucit, cu urmatoarele cuvinte : "Traiasca, aeci, noua firma Siemens & Halske". Spunind acestea, fire~te d, el se gindea la vechea firma, asocierea celor doua cuvinte fiind familiara berlinezilor, cam a~a cum Ie este vienezilor asocierea numelor Riedel si Bentel. In acest fel, pe linga relatiile tonale ~i similitudinea cuvintelor, trebuie sa. admitem ~i influenta asociatiilor de cuvinte. Dar nici aceasta nu ajunge. Exista 0 intreaga serie de cazuri in care explicatia unui lapsus observat nu reu~e~te dedt daca se tine seama de propozitia care a fost enuntata sau macaI' gindita anterior. Sint ~i acestea cazuri de actiune la distanta, .de felul acelora citate de Meringer, dar de 0 amploare mal mare. Ajun:;;i .aid, trebuie sa va marturisesc ca, luind totul in consider are, mi se pare ca in acest caz sintern mai putin dedt oricind in stare sa intelegem adeva rata natura a erorilor de limbaj. Cu toate acestea, nu cred ca ma in~el spunind ca exemplele de lapsus citate in cursul cercetarii precedente lasa 0 impresie proaspata, care merita osteneala de a ne opri asupra e1. Am examinat mai intii conditiile in care se produce in-general un lapsus, apoi influentele pe CEll'e deterIe mina categoria de deformare a cuvintului; dai' inca nu am examinat efectul lapsusului in sine, independent de modul sau de producere. Daca ne hotarim sa' 0 facem, trebuie in sfir~it sa avem curajul saafirmam : in unele din exemplele citate, deformarea care constituie lapsusul are un sens.Ce intelegem prin aceste cuvinte: are un sens? Ca efectul 1apsusului are pO§lte 9reptul de a fi considerat un act psihic complet, eu scopul, sau propriu, 0 manifestare cu continutul ~i semnificatia sa intrinseca. Pina 'acum nu am vorbit declt despre acte ratatl2, dar ni se pare Ca actul ratat ar putea fi adesea 0 actiune absolut corecta, care nu face decit sa se substituie unei actiuni a9teptate sau planuite. Acest sens propriu al actului ratat apare in anumite cazuri de 0 maniera impresionanta "Ii irecuzabiHi. Daca, inca de la primele cuvinte prol1untate, pregedintele declari'i ci'i 121 inchide gedinta, in lac s-o declare deschisa, noi, care cunoa:;;tem imprejurarile in care s-a produs lapsusul, sintem inclinati sa eautam un sens aeestui act ratat. Presedintele nu se a9teapta la ni~ic bun de 10.:;;edinta 9i ar fi bucuros s-o poata suspenda. Putem sa descoperim fara niei d dificultate sensul, sa intelegem semnifieatia lapsusului respectiv. Cind 0 doamna, lasind impresia ca-i face eomplimente alteia, spune: "Sint sigura ca tu te-ai impopotonat eu aceasta palarie ihcintatoare", in loc de "tu ai cusut...", nici 0 teorie :;;tiintifiea din lumenu ne poate impiedico. sa nu descoperim in spatele acestei seap'ari gindul ca palaria eu pTicina este opera unei amatoare. Sau cind o doamna eunoscuta pentru caracterul ei e11ergie spune: "Sotul meu a consultat un medic in legatura cu regimul pe care-l are de urmat; medicul i-a spus ca nu are nevoie de regim, ca poate minca :;;ibea tot ce VTeau eu" - avem de-a face cu un lapsus, fara indoiala, dar care ne apare ca expresia irecuzabila a unui program nestramutat. Daca reu:;;im sa stabilim faptul ca lapsusurile care au un sens, departe de a fi 0 exceptie, dimpotriva sint foarte frecvente, aeest sens, de care inca nu s-a vorbit in legatura cu actele ratate, va aparea pentru noi in mod necesar ca lucrul eel mai important :;;i vom avea dreptul sa imping em pe ultimul plan toate celelalte puncte de vedere. Vom lasa de-o parte in special toate rhomentele fiziologice :;;i psihofiziologice, limitindu-ne Ia cercetari pur psihologice asupra sensului, asupra semnificatiei
130

adeler ratate, asupra intentiilor pe care acestea Ie reveleaza.ln consednt.a, vom examina fara intlrziere, din acest punct de vedere, un numar rnai important de date de observatie. Totu~i, avind de realizat acest proiect, va invit sa parcurgem Impre una 0 aWl. cale. Multor poeti li s-a intfmpiat sa se slujeasca de lapSilS sau de aIte acte rat ate drept mijloc de reprezentare poetica. Prin el insu~i, faptul o.eesta este indeo.juns pentru a dovedi ca poetul soeotei/te actal rato.t, de exemplu lapsusul, co.nefiind lipsit de sens, cu o.tHmai rnult en dt el 11 produce in mod intentionat. Nimeni nu va adrnite ea poetul a gre~it scriind ~i ca a lasat sa subziste gregeo.la sa, ca un Iapsus in gura per,>onajului. Prinlapsus poetul vrea sa sublinieze ceva ~i nu ne este greu sa constatam ca el dore~te sa ne avertizeze asupra persoanei respective care este distrata, obosita sau amenintata de un aeces de migrena. Dar dacii. poetul se sluje~te de lapsusui eu sens,fire~te ca noi nu trebuie sa-i exageram importanta. Un lapsus poate fi in realitate totalmente lipsit de sens, poate sa nu fie dedt un accident psihic sau sa nu aiba sens dedt in chip exceptional, fara a-I putea refuza poetului dreptul de a-I spiritualiza prin inzestrarea cu un sens, spre a-I pune astfei in serviciul intentiilor pe care Ie urmare~te. Nu va mirati deci daca va spun ca in . leg3.tura cu acest subiect va puteti instrui mai bine citindu-i pe poeti dedt studiind lucrarile filologilor ~i psihiatrilor. Gasim un asemenea exemplu de lapsus in "Wallenstein" (Piccoiomini, actui I, scena a V-a). In scena precedenta, Piccoiomini a Iuat cu infIacarare partea ducelui, glorificind binefacerile pacH, binefaceri care :'i-au dezvaluit in cursul caIatoriei pe care a facut-o il1sotind-o pe fHca lui Wallenstein in tabara de razboi. El Ii lasa pe tatiU acesteia ~i pe trimhul curtii in ceo. mai profunda consternare. Si scena continua. QUESTENBERG. Vai noua! Unde am ajuns, 'prieteni ? aare 11 vom Iasa, sa pIece cu rnintea stapiniti'i de aceasta himera, fara a-I chema inapoi ca sa-i deschidem numaidecit ochii ? aCTA VIa (tulburat dintr-o profunda reflectie). - Pe aimei mi i-a deschis el acum ~i ceea ee vad este departe de it ma bucura. QUESTENBERG. La ce te reieri, prietene ? aCTA VIa. Fie blestemata aceasta caIatorie ! QUESTENBERG. De ce ? Ce s-a intimpiat ? OCTAVIa. Vino t Trebuie sa merg neintlrziat pe nenorocita urma, pe car;j 0 vad cu oehii mei... Vina ! (Vrea sa-l duca cu sine). QUESTENBERG. Ce ai ? Unde vrei sa mergi ? aCTA VIa (grabH). La ea 1 QUESTENBERG. La ... , OCTAVIa (revenindu-~i). La duce ! Sa mergem etc. Octavio voise sa spuna: "La el, la duce !". Dar ei saV.ir~ise un ~i prin cuvintele La ea ne reveIeaza (eel putin noua)faptul ca a ghicit sub ce influenta exalta tinarul razboinic binefacerile pacii. O. Rank a descoperit in opera lui Shakespeare un exemplu de acela~i gen, i.nca ~i mai frapant. ExempIuI este extras din Negustorul din Venetia, mai precis din celebra seena in care iericitul indragostit are de ales intre tre\. Eldite. Nu a~ avea nimie mai bun de facut dedt sa va citesc scurtu! in care Rank se refera 10. acest detaliu. Negustorul din Venetia de Shakespeare (actul III, scena a II-a) un caz de lapsus foarte subtil motivat din punet de vedere poetic striHucit pus in valoare din punct de vedere tehnic; ca 91 exempiul

i

6 -

cd. 404

81

desC01)erit de Freud

111

n\~)"allenstein", acesta

dovedeste

capoetli

c-:"~::l~;:;C

bine mecanismul ~i sensul actului ratat :;i presupun .vi' auditor i~telegere3 sensului sau .. Constrinsa de tatal ei' sa-~i aleaga un sot prin tragere 1a sorti, Portia a reu~it,. printr-o fericita intimplare, sa scape de toti pretendentii care-i erau dezagreabili. Gaslhd in sflqit in Bass~mio 0 persoa::ia pe plac, ea se teme ca nu cumva ~i 81 sa aleaga sortul neci~tigator. AI' dad, a~adar, sa-i sugerezein modul eel mai dellcat ca 9i-n acest caz el poate fi sigur de dragostea ei, dar legamintul fi'lcut a impiedlca s2-1 incul1o~tinteze·· cic acest fapt. Pe cind ea este prada acestei lupte j!jterioare, poetul 0 face sa-1 spuna pretendentului drag; "Ramii, te rog ; mai ramii 0 zi sau doua mal ina1nte de a te lnCTedinta hazardulu1, cad daca alegerea durnitale va fi neizbutita, voi pierde compania. Deci a~teapta. Ceva imi spune (insa nudrBgostea) ca nu doresc pierderea dumitale ... A~ putea sa te ciilauzesc, in a~c: fel incH. sa te fac sa alegi ceea ce trebuie, dar a~ deveni sperjura ~i ji-a~ \1Oi-0. Astfel s-a1' putea sa nu ma obtii ~iatunci m-ai face sa regre: ca n-am saviqit pacatul de a fi sperjura. Ah, .ochii ace~tia care m-au :ulburat si m-au impartitin doua ; una care iti apartine, cealaltii can? €2te a dumltale ... care est'e a mea, voiam sa zic.' Dar chiar daca ea imi ecc;rtine, ea. este tot a dumita1e, a9a ca rrdi ai intreaga". fi) "Acest lueru, in legatura ell care ea dorise sa faea numai a aluzie, cad in fondaI' fi trebuit sa-1 pastreze sub taeere, ~i :::nurne ea chiar inainte de alegere, autorul ni-1 c3ezeste intreaga a lui 91-1iube.<;;te valuie cu 0 admirabila finete psihologica cu ajutorul lapsusului ~i prin acest artifidu, sa atenueze into1erabila incertitudine a indrago':;titului, precum ~i pe aeeea a spectatorilor, cu privire la rezu1tatul aleger]i" . .Sa mai remarcam eu dta finete impaca Portia cele doua martmislri cuprinse in lapsusu1 ei, prin suprimarea contradictiei care exista intre ele, dind curs libel' fagaduintei: "dar chiar dacaea imi apartine, ea este tot a dumitale, a9a di ma ai intreaga" .. Un ginditorstrain de medicina, printr-o observatie intimplato3re, a descoperit sensul unui act rat at, scutindu-ne astfel de osteneala de a cauta noi explicatii. !l cunoa.'?teti eu toW pe genialul satiric Lichte;iJ:x;I'g (1742-179g),despre care Goethe spunea ca fiecare din vorbele sale :le duh continca 0 problema. Tocmai unci vorbede spirit Ii datoram ades2H rezolvarea unei probleme. Lichtenberg noteaza undcva ea, citindu-l pe Homer, el a sflr~it prin a cHi "Agamemnon" pretutindeni unde er2,·SC:C:;'; cuvintul "angenornmen" (aeceptat). In aceasta rezida cu adevarat teDTi3 lapsusului. . In viitoarea prelegere vom examinafaptu1 daca putcm fj de aCQrd eu poetii in ceea ce prive~te conceptia despre actele ratate.
*

5) Fragmentul selectat de O. Ran k este extras dintr-o foarte buna ve':'sL"ne germana a piesei, datorata lui S chI e ge 1 9i Tie c k. (Nota trad.}
8-2

III
ACTELERATATE
(Co-Iltinllare)

In ultima no::'_str8. relcgere am aV<lnsCltdeca de a examina aCtul p i ratat nu in 1egatura cu 2ctiunea intentio1121a pe -care 0 tulbura, ci ~i pentru e1 insu:;;i i). 1\i s-a pamt ca in anumite cazuri actul ratat trada un sens propriu :;;ine-am spus ca dad ar Ii posibil sa ne confirmEun aceasta priri1a impresie pe 0 scara mai 1ar-ga,atunci sensul propriu actelor ratate ar fi de natura sa ne intereseze mai indeaproape declt circumstantele in care se produce actul. Sa ne punem inca 0 data de acord asupra_a ceea ce intelegem noi clnd vorbim despre "sensul" unui act psihic. In ce ne. prive:;;te, "sensul" nu este altceva decii finalitatea pe care 0 serve:;;te :;;i locul pe care actul il ocupalntr-o procesualitate psihidi. Am putea chiar ca, inmajoritatea cercetarilor noastre, sa inlocuim termenul"sens" prin termenii "finalitate" sau "tendinta". Ei bine, aceasta finalitate pe care noi credem a 0 discerne in actul ratat, sa nu fie dedt 0 aparenta in:;;eliHoaresauo exagerare poetica ? Avind in vedereexemplele de lapsus reproduse· mai sus, sa trecem in revista un numar mai rnare sau mai putin important de observatii in legatura cuacestea. Vom gasi in acestfel intregi categorii de cazuri in Cdre sensul lapsusului reiese in mod evident. Este vorba,. in primu1 rind, de cazuri in care se spune contrariul a ceea ce cineva VOla sa spuna. Pre:;;edintele spune in cuvintul sau de de;schidere : "Declar :;;edinta inchisa". Aid echivocul nu este posibiL Sensul :;;i intentia tradate de dlscursul sau este ca e1 dorea sa inchida :;;edinta. De alttel 0 spune e1 insu:;;i, am putea adi'lliga noi fn privinta aceasta :;;i nu avem decit sa-1 credem pe cuvint. Nu· ma tu1burati deocamdata eu obiectiile dumneavoastra, spunindu-mi bunaoara ca lucrul nu este cu. putinta, de vrel11e ce ;;;tim ca e1 voia nu Sa inchida ~edinta, ci s-o desehida, :;;ica e1 insu:;;i, in care am recunoscut instanta suprema, ne conflrma· faptul ca voia s-o desehida. Nu uitati ca am convenit sa nu consideram 1a inceputactul ratat decit in sine; cit despre raporturile sale Cll intentia care-l tulbura, va fi yorba mai tirziu.Dacii am proceda altfel, am camite 0 eroare de logica care ne-ar determinasa escamotam problema pe care 0 avem de tratd (begging th,e question, spun englezii). In celelalte cazuri, in care nu s-a spus exact contrariul a ceea ce individul voise Sa faca, lapsusul izbute:;;te la fel de bine sa exprime un· sens opus. Nu s'int dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele predecesorului meu. Cuvintul geneigt (dispus) nu este antonimul lui
1}

"sondern an wid fUr sich", (Nota tract.) 83

geeignet (autorizat) ; dar este yorba de 0 marturisire publica, opozitie cu situatia vorbitorului. $i in alte cazuri~lapsusul adauga pur ~i simplu un alt inteles sensului intentional. Propozitia apare astfel ca un soi de concentrare. de abreviere, de condensare a mai multoI' propozitii.Acesta e cazul doamnei energice despre care am discutat In capitolul precedent. "EI poate minca cum :;;1bea - spunea despre sotul ei - ceea ce vreau eu". Este ca ;;i__ ar Ii zis: "El poate mlnca ;;i bea ce vrea. Dar ce este dupa vrerea -sa ? En slnt aceea care voie~te iniocul sau". Lapsusurile lasa adesea impresia sint prescurHiri de acest gen. Exemplu: un profesor de anatomie, dupa ce-9i termina lectia _asupra cavitatii nazale, i9i intreaba auditorii daca au inteles. Ace;;tia n'ispunzlnd afirmativ, profesorul continua: "Nu-mi vine- a crede, pentru ca oamenii care inteleg structura anatomica a cavitatii nazale pot fi, chiar intr-un ora~ de un milion de locuitori, nurnarati pe un deget ... pardon, pe degetele unei singure miini". Fraza abreviata avea, in fapt, sensul ei : profesorul voia sa spuna ca nu exist<'i dedt un om care intelege structura cavitatii navale. Al<'ituri de acest grup de cazuri, in care sensul actului ratat apare de la sine, -exista altele in care lapsusul nu reveleaza nimic semnificativ ~L care, prin urmare, sint cu totul contrare fata de tot ceea ce ne putem a~tepta. Cind cineva stilce'7te un nurne propriu sau juxtapune ;;iruri de sunete insolite, ceea ce se lntlmpla destul de frecvent, problema sen5ului actelor ratate nu implidi in mod hotarlt un raspuns negativ. Examinind insa aceste exemple mai indeaproape, gasim' ca deformarile cuvintelor sau frazelor 5e explica cu U'7urinta, ba chiar ca diferenta dintreaceste cazuri mai obscure '7i cazurile mai limpezi citate anterior nu este aUt de mare pe cit am avut impresia initial. Un domn caruia i se cer ve~ti despre caIul sau bolnav, raspunde: "Ja, das draut ... das dauert viellefcht noch einen Monat". El voia sa zka : ast.a Va dura (das dauert) poate inca 0 luna. lntrebat asupra sensului pe care 11dadea cuvintului draut (pe care 11folosise in loe de dauert), el a raspuns ca gindindu-se ca boaia calului sau era pentru dinsul un eveniment trist (traurig), operase fara voie fuziunea cuvintelor traurig ~i dauert, ceea ce a prod us lapsusul draut (Meringer ~i Mayer). Altcineva, vorbind de anumite procedee care il revoltau, a adaugat : "Dann aber sind Tatsachen zum Forschwe1.n gekgommen ..." Or, e1 voia sa spuna: "Dann aber sind Tatsachen zum Vorschein gekgommen" (,,Au ie:;;itla iveaHi atunci fapte ..."). Dar, cum in sinea sa el califica procedeele a operat in mod involuntar respective drept porcarii (Schweinereien) asocierea cuvintelor Forschein (zum Forschein kommen = a ie$i la iveala) ;;i Schweinereien, de un de a rezultat lapsusul V orschwein (Meringer '7i Mayer). Reamintiti-va cazul tinarului care se ofedse sa acompanieze 0 doamna pe care n-o cuno~tea, prin cuvintul begLeitdigen. Ne-am luat permisiunea de adescompune expresia in begleiten (a acompania) ~i beleidigen (a insulta, a ofensa) ~i am fost aUt de sigud de aceasta interpretare indt nid n-am mai socotit utila cautarea _confirmarii. Vedeti dupa aceste exemple ca pina ~i aceste cazuri de lapsus, mai obscure, se lasa explicate iJrin ciocnirea, prin interferenfa a doua intentii verbale. Singura deosebire care exista intre diversele categorii de cazuri cansta Infaptul ca in unele din ele, cum ar fi lapsusurile prin opozitie, 0 intentie este in intregime inlocuita de alta (substitutie), pe dnd in alte cazuri are loc 0
0

deformare sau 0 modificarea unei intentH de ci'itre alta, cupioducerea de cuvinte hibride mai mult sau mai putin incarcate de sens .. Credem a fi patruns asUel misterul unui mare numar de lapsusUJri. persistind in aceasta viziune, vom' fi capabili sa intelegem 9i alte grupe care· inca par enigmatice. Astfel,in ceea ce prive:;;te deformarea numelor, nu putem admite ca ar fi lntotdeauna yorba de 0 concurenta inire doua nume, in acela:;;i timp a~emanatoare :;;idiferite. Chiar :;;iin absenta acestei concurente, cea de-a doua intentie nu estegreu de descopedt. Deformarea unui nume are ade.sea loc in afara oridlrui lapsus. Prin deformare se incearca transformarea unui nume in ceva ce suna udt sau in ceva care aminte:;;te un obiect vulgar. Este un gen de insulta foarte raspindit, la care omu! cultivat sfir:;;e:;;teprina renunta, dar adesea fara convingere. De muIte od el Ii da forma unei "vorbe de duh", de 0 calitate eu totul inferioara. Pare dcci indicat sa admitem ca lapsusul rezulta adesea· dintr-o intentie injurioasa care se manifesta prin deform area numelui. Extinzind conceptia noastra, gasim ca explicatii analoage sint valabile pentru unele cazuri de lapsus cu efect comic san absurd: "Va invit sa rigiiti (aufstossen) pentru prosperitatea :;;cfului nostru" (in loc de : sa beti - anstossen). Aici 0 atmosfera solemna este tulburata, contrar oridirei a~teptari,de iruptiaunui cuvint care treze~te 0 reprezentare dezagreabila; amintindu-ne de unele cnvinte :;;i discursuri injurioase, sintem autorizati sa admitem ca, in cazul d~ fata, oanumita tendinta cauta sa se manifeste, in contradictie flagranta eu atitudinea aparent respectuoasa a vorbitoruluf. In fond,este ea :;;icum acesta ar fi voit sa spuna : nu credeti in ceea ee spun, nu vorbese serios, imi bat joc de .mo~uliea etc. Fara indoiala ca la fel se petree lucrurile in eazul lapsusurilor in care cuvinte anodine se vad transform ate in cuvinte inoportune :;;iobscene, cum ar ii, de exemplu "apopo" pentru "apropo" (JVIeringel' ~i Mayer) 2). Be observa la multi oameni tendinta ca din placere sa inlocuiasca cuvinte aeeente eu expresii vulgare, de dragul "vorbei de duh". $i, lntr-adevar, de fieeare data dnd sesizam 0 asemenea deform are, trebuie sa ~tim daca ;mtorul ei a vrut doar sa se arate spiritual sau. a lasat sa-i scape un lapsus veritabil. Am dezlegat astfel, relativ w~or, enigma aetelor ratate! Acestea nu sint aecid€nte, ci aete psihice determinate, avind semnificatia lor ~i fiind produse de coneyrsul sau, mai degraba, de opozitia a doua intentii diferite. Dar prevad toate lntrebarile ~i toate dubiile pe care le-atiputea avea in legatura eu aceasta, intrebiiri ~i dubii care trebuie sa-:;;i primeasca raspunsurile :;;i solutiile inainte ca sa avem dreptul de a ne bucura de acest prim rezuItat obtinut. Nu sUi citu:;;i deputin in intentia mea sa va imping la decizii pripite. Sa discutam toate chestiunile in ordinea lor, cu calm, una dupa alta. Ce intrebiiri mi-ati putea pune ? Daca socot ca explicatia propusa este valabila pentru· toate cazurile sau numai pentru unele· din ele? Daea aceea~i conceptie 5e extinde asupra tuturor celorlalte varietati de acte ratate: erori de leetura, de scris, uitare, neindeminare, imposibilitatea de a gasi un obiect pus de-o parte etc. ? Ce 1'01 pot avea oboseala, starea de excitatie, distractia, tulburarile de atentie, avind in vedere natura
2)

"oder

Eischeissweibchen

filr

Eiweissscheibchen".

continua Freud eu un 85

'I

exemplu intraductibil. (Nota tract.)

I'
f\

~i

p.sihica aactelor ratate ? Se constata, in plus, ca din cele doua tendinte concurente ale unu1 act ratat, una este. intotdeauna evidenta, cea1alta nu. Ce este de faeut spre a 0 pune in evident;':\ pc aceasta dinurma 9ijclnd se pare ca am izbutit, cum dovedim ea aceastci tendinta, departe dea fi doar verosimila, este slngura reala? Mal aveti alte intrebari? Daca nu, voi continua eu insumi sale. pun. Va vol reaminti ca, la drept vorblnd, actele ratate ea atare ne lnterese1za prea putin, cD.intentionam doar ca din studierea lor si'\ obtlnem rezultRte aplieabile 1a psihanaliza. De aceea ne punemurmaroarea intrebare: c:'<1'oslnt aeele intentii 9i tendinte susceptibile sa tulbure in fe1ul acesta aIte Intentii 9i tendinte 9i ce raporturi exist~i Intre tendlntele pertu:>bate ~i ten.di~ntele perturbatoare ? Astfel, dupa ce am gasit solutla problenlei, reluam munca noastra de 1a capat. Deci: este explicatia noastra valabila pentru toate cazurile de lapsus? Sint foarte inclinat sa ered aeest lucru, deoareee regasim aceasta explicatie ori de cite ori examinanl un lapsus.· Dar nlrrdc nu dovede9te ca nu exista lapsLlsuri produse 9i prin alte mecanisme. Din punet de vedere teoretic, aceasta posibilitate neintereseaza pre a putin, deoarece conclupe care intelegem sa Ie formulam, privinc1 introclucerea in psihanaliza, ramin ca atare, chiar daca lapsusurile care se incaclreaza in conceptianoastra n-a1' constitui deeit un num;'ir extrem de mk, ceea ce desigu1' ea nu esto cazul. eft despre intrebarea daca trebuie sa extindem 91 la aIte genuri de aete ratate rezultatele pe care'le-am obtinut in legatura cu laDSusurile, voi da in mod anticinat un rasnuns afil'mativ. Yeti vedea, de" altfel, ca am d1'eptul s-o fac, atunci cind 'vom fi abordat cerceta1'ea exemnlelor referitoare 1a erayHe de scris, de neindemiriare etc. Va p1'opun totu;i, din motive tehnice, sa amlnam aeeasta dupa ce 'lorn Ii aprofundat 9i maimult problema lapsusurllor. $i acum, dat fiind mecanismul psihic pe care I-am descris, sa vedem ce 1'01 revine £actorilor pe care unii au tori ii considera de 0 importanta primordiala: tu1burari circulatorii, obosea1a, excitatie, distragere, tu1burarl de atentie. Aceasta problema. merita 0 cercetare atenta. Remarca'~i ca nu contestam niddecum actiunea acestor factorL $i, de altminteri, nu se intimp1a des psihanaIizei sa conteste ceea ce au afirmat altii; in general, ea' nu face dedt sii adauge lucruri noi 91, inanumite ca2uri, S2 dovede9te ca ceea ce afost omis de catre altH 9i adaugat de psihanaliza con~,tltule tocmai esentialul. Influenta starilor' fiziologicf,;, rezultind din indispozitii, tulburari circulatorii, stari de epulzare asupra producerii lapsusurilor trebuie recunoscuta fara rezerva. Experienta dumneavoastra personala 9i cotidiana ajunge ca sa va faca evidenta aceasta 1nfluenta. Dar aceasta explicatle lamureste nres. nutln! S1; inainte de toate, starile pecare Ie-am enu~erat nu si~lt ~onc1itii ~eces'are ale actului ratat. Lapsusul se produce tot atit de bine in deplina stare de sanatate, in stare perfect normala. Ace9ti faetori somalid nu au val03re decit in masura in care faciliteaza 9i favorizeaza mecanlsmul psihic particular al 1apsu-: suluL Spre a ilustra acest raport, m-am servit int1'-o zi de 0 compa1'atie pecare 0 voi relua astazi, intrucit n-a~ putea-o inlocui cu una maibuna. $a presupunem ca, trecindintr-o noapte intunecoasa printr-un loc pustiu, a~ fi atacat de un vagabond care mi-ar luB. ceasul 9ipunga 9i ca, dupa ce am fost pradat astfel de raufi'icator, caruia nu i-am putut vedea fata, m-a9duce sa depun 0 plingere 1a cel mai apropiat comisariat de politie, spunind: "singuratatea ~i intunericul mi-au furat lucrurile mele de

i

86

fara a-I do. Or.e(autobiografie aparuta in Die Medizin der Gegenwart in SelbstdarstelZungen./-.' " tV' t . este deschis marturisWi de Freud in a sa Selbstdarstellung . est2 de a-I gasi pe hot. dupa cum y. am putea spune.ca lapsusulse produce atunci dnd.. 'indrum'indu-l pe a cale posibUa de unn:.edintele spune contrariu1 a ceeace trebuia sa spuna : este evident ca e1 voia sa deschida gedinta.. de a avea curaju1 sa examinam acest efect irisine insu~i. impreuna eu filozoful VI u n d t eJ).)'J.pentru a mE" decide. aeeea tulburata. in unele da.nteresan ~ m reoareav aum:"eav?as ra reI en to are la mOGUl In care stablhm care smt cele doua tendmte mterferente. favorizat de locul singuratic. intereseaza cel mai mult in cazul dumneavoastra.1 g2se~c. ori ca provoaca asoeii4ii uzuale. In ceea ce prive9te una din tendinte. in masura in care "filozoful" abdica in favoarea psihologului experimentalist. 0 forta care sa ma impinga 'in ace a directie. 0 ancImita importanta. in mareR majoritate a ca:wrilor. (Nota trad. din pacate mereu scapata din vedere. este evident eEl nu ne sint de prea mare ajutor in explicarea act'C'lor rati:lte. eu singur~ conditie.i. adevie1"ii exceptionale a atentiei ? Pe de aHa parte. Sint moduri de a vorbi. Ceca ce. asociatiile obl. " . numai atunci vom avea intrucltva ~ansa de a intra -in posesia obiectelor pe care vi Ie-a furat". Faptu1 e aUt de limpede 'incH oriee aWl inter- D • v d 1'. 'intocn:::. iar dunmeavoastra eu slguranta ca n-ati uitat. . un hot necunoscut v-a furat lucrurEe de valoare.uite pe care Ie prezinta cuvintele au ~i e1e... ~rson3. Explicatia ax £i perf~cta. Leipzig. Toti ace9ti factori faciliteaza 1apsusul. 11e 'lorn reprezenta mai degraba situatia in felul urmator: protejat de bez::a..c dcci.pret". l. pedru a fi dela sine inteles ca II voi urma? Mai trebuie un mobil int:. prcpriu-zis 0 explicatie. comisarul mi-ar putea raspunde : "Mi se pare ca nu aveti dreptate sustinind ae.am ~i aratat. co. Pretuirea pentru un alt promotor al pSihologiei experimentale germane.1' ii contrazisa de ~xperienta cart~.) 8'7 . sau sint :inti:'l legati de antOnime1e lor.eoseOh ue. discursul meu nu este dtu~i deputin tulburat de faptul ca tei'l~'. Gus t a v T h:e 0 do r Fee h n e r.-enii pe care ii intrebuinJez cheama prin asonanta lor altii. nid 0 :indoiala nu este eu putinta in legaturaeu aceasta : persoana care siivll'seste un act ratat 0 cunoaste si 0 revendica. giridltl-·va di. treouie recunoseut. declt sa favorizeze lapsusul. 'tV 3) Citarealui Wilhelm \V u n d tnu pare a fi intlmplatoare. dupa parerea mea. similitudinile verbale. iar :in altele absenta asociatElOI' capablle sa ±avonzeze lapsusun1e.. Ea ne este reve1ata de efectu1 lansu3ului. Dar 2StC de ajuns sa am in fata un drum. In cel mai rau caz. 1925). paravane indaratul carora nu ne interziee sa privim . gai bine ne-a:01 putea intreba: care este.I'lO'.n. dar nu este mai putin evident ca ar fi bucuros s-o poata inchide. Probabll ca nu va indoiti de importantele consecinte ale rasp unsului care va fi dat. A~adar. da'~a' nu 0. Aceste raporturi ionale ~J aceste similitudini verbale nu f3. doved~'?te va?sent~ iactorilor c?rpora1i. influentele tona1e. tulburariIe de ater-ctie. distragerea. cauza emotiei.easta explicatie ultramecanicista.die Fruge der LaienanaZys. ace~a perturb atoare. Indoieli si ezitari nu pot l~~ nao. tendinta de asociatiedepaseste to ate celelalte intentii ale discursului. Pre. 0 consecinta a epuizarii fizice.i ca ~i starile corporale. Daca sinteti de acord.tere decit :in legatu~'a c'u ceala1ta tendinta. incit am putea vorbi de 0 filiatie. Fadod psihofiziologici cum sint emotia. cutare caz particular. existao intreaga serie de cazuri 'in care ~i aceastil din urma tendinta este manifesta.

La intrebarea : de ce ati inceput prin a folosi cuvintul draut:' persoana :raspunde ca a vrut sa spuni'! : "E 0 intimplare trista" (traurige). intreprinzind analiza chimica a unei anumite substante. Dar in acele cazuri in care tendinta perturbatoare nu face dedt doar sa deformeze tendinta initiala. noch einen Monat".. Fara fara a-9i da osteneala sa-l explice. nid vreunuia dintre adeptii mei. de exemplu atitea miligrame dintr-unul din element~le sale constitutive. aceste venit 'in minte. A trebuit sa intrebam persoanele in cauza de ee au lapsus. a extras a cantitate determinata. il aveti pentru faptele psihice. cutare sau cutare lapsus. Or. dar de asemenea poate avea aU sens. Inchipuiti-va ca cineva.iintemeiaza pe acest fapt.e9te la fel de bine ca :...i lueru in eazul lapsusului V orschwein (a se vedea mai sus. dar ca s-a retinut :.poate pe Cd cilita solutia. fiind prototipul investigatiei psihanalitice. In fond. daca acesta Ie pare indicat sa furnizeze. 9i iata tendinta perturbatoare revelata de ins8. iara sa vrea.pretare devine inutila. Credeti ca se va gasi un chimist care sa conteste aceste concl~zii. a carol' comunicare $i analiza nu-mi apa:rti~'l nici mie. faraa se expriT. interventia . pe care o· yom institui in cele ee urmeaza.irevine :. Taate acestea nu dovedesc. In mintea persoanei interogate ar fi putut veni 0 alta idee. ceea ce a produs lapsusul draut. . poate chiar mai potrivita dea servi drept explicatie.banuind ca exact in clipa in care psihana]iza 19i face aparitia in fata dumneavoastra.>i a ajuns 121 cO fo1'mulare gre9ita... explicatia cautata.. Intrebate. Acela:. mica interventie 9i rezultatul ei constituie de-acum un demel's psihanalitie. in acela9i mod in care stabilim tendinta tulburata. ee au ele de spus in legatura cu aceasta. II poate avea.in aceste doua cazuri a fost necesara 0 anumita interventie pentru a £a-. In aceste cazuri o aflam chiar din gura persoanei care vorbe9te $i care. sint in mod firesc 1nelinate sa dea curs invitatiei care li se adreseaza de aexplica lapsusul 9i spun primul lueru care Ie treee prin minte.1a. sub pretextul ca substanta izolata ar fi putut avea aWl greutate? Oricine se Inc1ina in fata faptului ca tocmai greutatea gasita constituie greutatea reala ~. Oare slnt eu prea suspicios. socotiti dumneavoastra. nein.. fara ezitare. Gasesc eu adevarat uimitor putinul respect pe care. i 88 .i l:. a operat asocierea cuvintelor dauert :.i se sutine ca persoana respectiva ar fi putut avea 0 I . das dauert vielleicht. se inHire9te 9i rezistenta.. ele I-au explicat cu ajutorul .iaceea a tendintei perturbate. trecut de remarcatlingii aceasta celei dinm idei care Ie-a persoane ar Ii Este .irestabile:.. ca in exemplul citat mai sus : "Das dmut . persoana interogata raspunzind ca a VJrut sa spuna Schweinereien (porcarii). dumneavoastra fata de ea? Nu aveti oare dorinta sa-mi obiectati. in capitolul II).. cum 0 putem 110idesprinde din respectiva deform are ? Intr-o prima serie de" cazuri 0 putem face foarte simplu ~i foarte sigur. dedt ca lapsusul are 1'ealmente sensul care se atribuie. nu se mai apliea aceew... ca informatiile furnizate de persoanele care au comis lapsusurile nu sint rntru totul edificatoare? Aceste persoane. concluziile ulterioare.te cuvintul potrivit. atund eind neaflaill" in prezenta unui fapt psihic reprezentat de 0 idee determinata aparuta in mintea unei persoane interogate. dupa ce a COJJrJis lapsusul.. 9i in acest caz determinarea tendintei perturbatoare rew.$i persoana in chestiune. Nu-i mai putin adevarat ca . l:.amintita. Am citat nu fa1'a intentie aceste cazuri.i traurig.>iregula :. dar ca. Din aceasta cantitate mica pot fi scoase concluzii determina~e. :... dupa parerea dumneavoastra.

lUCTurilese petree de 0 maniera eu totu1 extraordinara. in care.. t :. iU domeniul neuropatologiei. Oare ? Asta 1'amine de vazut.i fraza folosisem deja de doua ad prefixul auf. Dar aceasta nu este deeit interpret area dumneavoastra personala.eu banuielile dumneavoastra sinteti in stare sa-mi periclitati int1'eaga ea1'iera. niciodata ea nu va marturisi 0 intentie injurioasa.. Intrebati persoana respectiva. Pot insa sa va prezint un caz analog. Or. Veti spune in continuare . "Pricepem eEl tehnica speeiala a psihanalizei canst? in a obtine chiar din gura subieetului analizat solutia problemelor de care ea se oeupa. alta idee! Ayeti iluzia unei libertati psihice si nu ati voi sarenuntati la ea. pe care insu!]i Freud I-a obtinut temporar. Ne' spuneti ea in eazulacesta intentia perturbatoare este 0 intentie injurioasa care se opune intentiei respeciuaase. . judeeatorul erede in martu:ria sa.Este exact.0 spune persoana inSa9i 1" Dar daca ceea ee dec1ara persoana interogata nu va convine.. M-ati inteles? 9i eu asta basta!" Hm! Reactia estefoarte violent.. yeti adauga dumneavoastra. dar' nu imparta~esc opi~ia dumn~avoast~a privitoare la' acest lueru. Da1' iata-ma prim it cum se cuvine. pretindeti numaideclt. in lac de anstassen (a bea). De data aceasta credeti ca m-ati prins. Imi imag1nez ca sint in pielea oratorului nostru. Parca va aud ripostind : 'lata care va este tehnica r Cind 0 persoana care a eomis un lapsus dedara in legiHura cu acest fapt eeva care va eonvine. in fata acestui protest imposibil de combi'itut? Da. negarea este prea din cale afara de energiea. 9tie e1 mai bine ce a VI'ut sau ce n-a v1'ut sa spuna. pent1'u ca in aceea. dar atuncf dnd 0 neaga. eehivalent eu aeela de lector. ati gasit de data aceasta un argument care rezista. "Va rag sa incetati eu intrebarlle dumneavoa::. eEl explicatia sa nu are nici 0 valoare. bazata pe date de observatie exterioare lapsusului. Vad eElnu se mai poate obtine nimic de la tinar. Daca 1ucrurile a:r sia 4) Titlu ~tiintific ~i grad universitar. Poate ca yeti eeda asupra aeestei chestiuni. functionind dtva timp intr-un azil de psihiatrie de 1a periferi51Vienei.}. n voi intrebaeu insistenta n-E[ incercat vreo' 1'ezerva in legatu1'a cu exprimarea sentimentelor de respect fata de ~eful sau. daca nu cumva privat-doeent 4). ca altfel ma SUpaI'. (Nota trad. ci :mai qegraba 0 va nega din rasputeri. dar in definitiv. Este ceea ce Meringer nume$te Nachklang (ecou) 9i nu aveti de cautat alta ihterpretare. Poate veti gindi ea nu are dreptate sa 5e arate aUt de grosolan in privinta unei cercetari pur teoretice. in 1885. Am zis pur 91 simplu aufstossen (a rigH).) 89 . De ce sa nu abandonati interpreta:rea dunmeavoastra nedemonstrabila. ca n'U 111aieste demna de incredere. judecatorul nu-l crede. n vad sub infati~area unui tim'll' al carui vUtor este plinde promisiuni.l1ar personal socot ea el este cit se poate de interesat sa 5e atribuie nici un sens actu1ui sau ratat.tra. Cind un detinut aflat 'in preventie 19i marturise9te fapta. dupa care a fast nevoit sa pilraseasca invatamintul superior. fire9te. sa reluam exemplul in care oratorul' de la banchet invita adunarea sa "rigHe" (aufstossen) in sanatatea $efului. poate ca el este asistentul $efului sarbatorit. spuneti ca eaeste autoritatea suprema ~i decisiva : . Regret. 5e impacienteaza 9i se infurie. insa pentru a va IntMi rezistenta in legatura cu 0 aHa.

~a propun un eOmprOnllS prm!lzonu. putut avea inainte de act ~i impotriva carom . Ar fi 0 eroare S2 creada ca 0 ~tiinta nu e alcatuita decit din teze riguros demonstrate ~i ntl ar avea 110hna sa pretLndern acest lllcru. In cazul in <. de acord eu dumneavoastra asupra faptului di dovada clara a sensului presupus este imposibil de obtinut atunci cind cel analizat refuza ariee lamurire sau cind el nu este prezent spre a ne edifiea. iar eel care a savirsit laps:xml apar:e eumva in fata dumneavo2stra ca un detinut in stare de preventie? Poate di nu ar trebui sa respingem aceasta comparatie. Dar puncte de sprijin ~i indicii ne mai sint fUTnizate ~i de eontextul psihici. de cuno~tintele pecare Ie avem in legaturi'l ell caracterul personnei care savir~e~te acest act.existenta justitiei nu ar fi posibila ~i. ca. In general. l~ajoritatea afinTl~tiilo~ sale prezentind doar ilnumite grade de probabilitate.) in care se produce actnl ratat. dar nu hebuie sa renunti'im la utilizarea unor asemenea indicii.a: se.sa ne multumim eu acele indicii care Val' face decizia noastra mal mult sau mai putin plauziin raport cu imprejurarile. nu detinem chiar de la eel analizat lamur1r1 asupra sensului actului ratat. ins2. are acela:i>i sens injurios ca ~i acela pe care l-ar avea 0 deforlllare intentionata.ite nici cea. 1nsa. ca act ratat. co. de exernplu. ca sa· spun em a~a. 'CatehismLll stiintei l1U cuprinde decit putlne propozitii apodicti~e. Diferel?-te pe . Sintem in aceasta situatie obligati. obligati S8. ~i In cazul unei anchete judiciare.) 90 . un proiect ermeneutic caruia Ii cautam confirmarea in examenul contextului psihic. Pentl'u n01 aceasta neeesitate nu exista. tribunalul trebuie sa dec1are vinovat un detinut in stare de preventie.. ~>slnten1_ 5) "psychische altfel. totu~i.. lucrurile se petrec in sensul eft noi formulam mai intii 0 interpretare a adului ratat pornind de laprincipii generale.en poate ca reaetioneazEl prin acesta. spre a obtine confirmarea presupunerii noastre. ciuda eventualelor erori. chiar dad nu poseda probe prezumtive. de impresiile pe care aceastapersoana Ie-a.car~. sintem obHgati sa a~teptam anumite evenimente care ne slnt. in. Situation" in textul original. in ciuda lipsL'l de probe defJnitive.are. Uneori. Din ratiuni practice. unde yom gasi puncte de sprijin pentru interpretarile noastre ~i indicii pentru dernonstratia noastra ?Aceste puncte de sprijin 91 imUcH provin din sUl'se multiple. 0 aselnenea ex5genta tine . Dar dumneavoastra sintet1 cumva judecator..11. in cazul in care constatam ca defornuc!. comparat1a analogidi eu fenomene care nu sint legate de adele ratate. in schimb. Ceea ce obtinem in acest fel nu este decito prezumtie. nu le~am putea ~suprima. (Nota trad. importantele deosebiri care ni se dezviiluie de in data ce aprofundam de putin problemele in aparenti'i atH de anodine pe car-e Ie rididi ratate. Este tocmai a caracteristica proprie spiritului ~tiintific faptul de a se multumi cu aproximari ale realiti'itii 91 de a putea continua activitatea eonstruCtiva. Voi fi. bazat tocnlm pe aeeasta eomparatw intre nsihanaliza si Pl'ocedura iudidara. fie el eel stiirltific. anuntate de actul ratat. Observati. Trebuie sa fiti de Beard eu mine <.rea unui nmne. acceptanl acest sisten1. Ele ne sint furnizate in primul r'indde. mai mica l~do~iala 2t~nci dnel este evidentiat de insa~i persoana analizata.sul lIn11i a~t ~ratat TIll ~dn. cautind sa inlocuiasca catell1silll-llreligios prin 'alt1. de temperamentele care simt nevoia autoritatii.

!ntrebata in legatura eu acest fapt. in a~:3.ita pentru 0 doamna care "Doml11Jl y. G.i familiar... nutrea odragoste CI. ceea ce il determina sa nu se gindeasca bucuros la el.. Cutoateca domnul Y.. 0 doamna cere medicului ei informatii eu privire la 0 alta doamna pe care.. nu retine. este foarte nemultumita de casatoria prietenei sale .. evident ci'i domnul' Y. begleitdigen a fi lipsit de (asodatie a cuvintelor begleiten .in loc de a spune membrii "eonsiliului dC? directie" (Forstcmd) sau ai "eomitetului" (Ausschuss). cuvinte1e Vor-stand :. putem deci sa identificam cauza intentiei perturbatoare in ideea u1'mat02P:.0~u-mi va fi u:.i relatii de afac~d.. decit Cll mare greutate un nume care' Ii este totu:. un.: a1 face bine sa fii moderat in opozitia ta.ire. se ofera sa 0 . legate de eontextul· psiin care s-a produs unul dinaceste acte ratate. ea declara . Tir:arul care.1ea toom2i facuse 0 noua cetere de imprumut. neimparta:. Gind cineva uiti'i sau...s3-1 ~tergen1 din 1") 7).:.ipersonal o canose Cel atare) care ~tiu sa coman de in casa lor.rreni c. Sau sa mai luarn UITtlatorul exemplu : eu oeazia reuniunii generale a asociatiei "Concordia".torul ace1ui nume.ibeleidigen T2SDeet) este en siguranta un timid. Se poate presupune eaopozitia sa se eonfnmta eu 0 tendinta perturbatoare avind 0 posibila legaturi'i eu 0 chesfiu::e de irnprumut. eu tC2.i ca nu-l poate suferi pe sotul acesteia 8) • Vom avea inca multe de spus eu privire la uitarea de nume. nu n1ai vrea sa :. Ceea ce ne intereseaza indeosebi in aceasta privinta este eontextul psihic in care 5e produce aceasta. Intr-adevar. sflrsit prin 2 S2 casatori cu domnul X. Cit des pre numele pe care aceasta ilpoarta dupa c~satorie. B ri 11.e... A.i AUS-schuss. am aflat ca vorbitorul nostru avea n:e1'eu nevoie de bani :. mereu numele. tinaI' membru pronrmta un violent discurs de opozitie. Reflectati la destainuirile care urmeaza. fel incit se vede sUit sa intrebe alte persoaI12 ori de cIte ori trebuie sa-i scrie" 6). uitare .te eEl :. doamna al earei sot poate minca :. in cursul = c2~ruia el interpeleaza directiaasocia~iei. adresi:ndu-se I11e::nbrllor "COD1i-- tetului de imprumut" (Vorschuss).a Insoti. Dupa A. Jung. j] cupc domnul X... -:.1are CLl el chiar:. de multa vleme :.i da seama.or sa aduc dovezi cu privire la anticiparile pe care vi Ie fac atita vreme cit voi ramine eantonat in domeniul lapsusului. do rind sa insoteasca 0 doamna. Vers din Heinrich Heine.. in ciuda efortmilor sale.. fara a-:.d. el Ii uita. ei doi 0 cunosc. Est. numind-o 1n5a 'CU numele ei de fata.i. Deci el a format un cuvint sui-generis Vorschuss.. 1i12lhorianoastra Inca. caci teadresezi unor o3. In aceasta privinta putem gasi citeva exemple potrivite..i bea: ce vrea ea este fara indoiala una din aeele femei energiee (:. l-auitat eu desavl1'E.re pert sa-ti acordc sau sa-ti refuze imprumutul pe care i1 \Toi putea sa va prezint o bogata selectie deastfel de probe-indidu atunci dnd voi aborda vastul domeniu al ce10rlalte acte ratate. 91 .tie nimie despre fericitul sau rl\~al : "I\Jic11tgedacht soIL seiner werden!" (". sintemin drept sa presupunem ca respectivul incearca vreun resentiment cu privire la piJrt3... 6) 7) 13) Dupa C. combinind. un exemplu.

Tutorele care se scuza in fata copilului sau ca a uitat sa-i indeplineasdi darinta. deoarece recunoa~tem ea in conditiile vietH mHitare anumite aete rat ate au un sens ~i.. numeroase date de observatie In genul acelora care urmeaza: un tinar pierde un creion 1a care tinea mult.... echivac: pierderea de obiecte . nu este deloe absalvit in ochii acestuia.i conceptia psihanalitica despre actele ratate este anulata. dupa care a fugit din ora. in general. accident pe care adesea 11 resimtim 'in mod dureros.i.iniei dorinta dea incuraja u9uratatea 92 l 1 . este obsedat de ideea unui proiect pe care il concepuse. scriitorii utilizeaza acest act ratat in acela$i scop. 1a felde 10gici 9i sa nu extindem aceea~i optiea ~i asupra ce10rlalte aete rataie. istorice puteti afla ca Cezar a adus-o pe Cleopatra 1a Roma 9i ca ea a ramas acolo cu mieul ei Cezarin pina la asasinarea Imparatu1ui. Ca intentia noastra ar putea sa jaace un· anumit rol In pierderea de obiecte. el va nascoci obstacolele cele mai neverosimile care.Uitarea unar praiecte· paate fi carelata. ne vom referi la un act prin excelenta lipsit de claritate. S haw 19i a111intese fara indoJala ultima scena.. dar a neaga in tearie. ci toata lumea este de aceea. 'insa. eu cfctiunea tmuj proees psihie cantrar care 56 opune infaptuirii lor. Prin acest mice artificiu scriitorul vrea sa-i atribuiie marelui Cezar 0 superioritate pe care el n-o avea 9i pe care nici nu pretindea s-o aiba.. pe deplin justificat. Din surse. iar diferenta dintre eonceptia populaT2 . Este opinia la ca:re fiecare adera in viata de taate zilele. in care Cezar. dupa ce I-au impiedicat sa fie punctual la intilnire.veti £i cu atH mai putin surprin~i sa constatati ca.m 'in vederea scopului pe care il urmarim ~i care consta In a deduce din contextul psihic indiciile referitoare la semnificatia actului rataL' In consecinti. Cazurile de uitare de praiecte sint in general aUt de clare incH niLl putem cltu~i de putin sa Ie utiliz8. 9tim care este acest sens. :. Este nu numai oph:da psihanali~tilar.. dar de care nu-~i mai putea aminti. in majoritateC! cazurilor. I-au pus 9i in irnposlbilitatea de a-I da de ~tire. in ajun el primise de 1a cumnatul sau 0 scrisoare care se termina cu cuvinte1e: "Nu am de altminteri nici timp.te: nu-i nid 0 iota de adevar in eeea ce spune tutorele meu.i parere. urmind a ne referi Ie ? Fire$teca exista un raspuns ~i in 1eacestea deschis ~i fara gatura cu aceasta. In viata militcua scuza de a fi uitat ceva nu este luata in consider are ~i nu fere~te de pedeapsa : este un fapt pe care il cunoa9tem en totH ~i pe care il gash:!!. Tocmai de aceea uitarea este interzisa in anumite imprejurari ale vietH. care imediat ginde. vi se va parea fapt neverosimil. Inchipuiti-va pe stapina unei case care i9i intimpina invitatul eu euvintele: "CU111! A9adar astazi trebuia sa veniti ? Am uitat eu desaviqire ea v-am invitat pentru astazi".i hnposibilitatea de a gasi obiectele puse bine. De ce sa nu fin).. pe punctu1 de a pleca. Sau imaginaTi-va cazul tinarului obligat sa l)1arturiseasca fetei pe care 0 iube~te ca a uitat sa vina la ultima intilnire fixata : dedt sa faca asemenea marturisire. Aceia dintre dumneavoastra care au vazut sau au citit piesa Cezar $i Cleopatra de B. pur ~i simplu e1 nu vrea s&-. Intelegem in final ca proiectul consta in a-~i Iua aaio de la Cleopatra. or.i tina promisiunea facuta. Daca sensu1 uitarii de proiecte este ne1ndoielnic chiar $i pentru profani. Exista.

I-am multumit pentru "atentie"9i i-am fagaduit sa citesc cartea. tntr-o zi. chiar in ajunul zilei sale de aniversare? Acela care s-a ailat adesea in situatia penibila de a nu regasi un DDiect pe care el insm. De asemenea In colectiile lui A. pe care 0 iubeam mult.. distruge. am deschis fara nici 0 intentie def[nit<'i. pe care am pus-o de-o parte.casl incintat de sotia mea 9i plin de recuno~tinta fata de tot ceea ce facnse. faptul de a le'lasa sa cadi'l.cnl caremi-a cazut sub ochi a fast cartea I'a!acita. Fara aceasta coincidenta. M-am apropiat de biroul meu.celente. eu toate acestea. Cazurile de acest gen sint foarte frecvente.J. a cazut bolnava.._D at t n er. ea mi-a adus 0 carte pe CBxe 0 cumparase. o data ce a disparut motivul.ntia de a se debarasa de obiect a jucat vreun 1'01 In pierderea acesttHa. Aeeleiasi atitudini cu privire la un obiect ii co~espunde. 13r ( II (in L engleza). este cel mai frumos din toate cele cunoscute sau public ate pina astazi : _ Un barbat inca tinar imi poveste. In luerarea mea Psihopatologia vietii cotidiene (a carei prima editie.-d te-ai certat cu cei care le-audaruit ~i dnd nu mai vrei sa te mai ginde~ti la ace~tia. ceea ce de altfel nu ma impiedica sa-i recunosc calitatile sale ex. de a Ie sparge. Citez unul din aeele eaiuri care poate C3.r. cum oX fi ghiozdanul sau ceaso1'nicul sau.{ a e d e r 011 e s (1. A~ putea multipliea la infinit exemplele de acest fel.. prilej pentru sotia mea de a-iji dezvi'ilui cele mai bune caliti'iti ale sale. Drept urman~. iar sotia mea a dat fuga S~G Ingrijeasca. de a Ie degrada. !ntr-o seara. am incercat s-o descop::i.i I-a pus undeva de-Q parte. Au trecut luni de zile. engleza). obiedul a incetat sa mai fie de negasit. in menajul men au intervenit neintelegeri. Se pierd obiecte atunci c'iG.du-mi in mai multe rinduri de cartea disparuta. Stare a bolnavei a devenit grava. crezind ca ma intereseaza. dar nu 0 voi face. nu sint race cazurile in care imprejurarile care insotese 0 uitare de acest gen de'EyaJuie 0 tendinta de a indeparta in mod provizoriu sau pe 0 durata mal lunga obiectul cu pricina. olandeza) etc. Gaseam ca sotia mea era prea rece 9i triHm unul linga altul lipsiti de tandrete. aminthJ. l11-amin tOrs O. .lenevia ta" 9). fara a reuiji. Din toate aceste exempIe se degajeaza una ~i aceea~iconcluzie: actele ratate au un sens iji indka mijloacele de a desprinde acest sens in conformitate cu circumstantele care insotesc aetuL Astazi VOl £i mai laconic. timp in care. E. dateaza din 1904) yeti gasi 0 cazuistica abundel1. jI. caci nu avem de gLad'dedt sa ext~agem din studiul acestor fenomene. . maibune. Oare este 0 sirnpla intimplare atunci cind un ijcola1' pierde. strica obiectele sale de uz curent. intorc'indu-se de la 0 plimbar~. dar eu 0 siguranta de somnambul.te: "Antm dtiva ani. fire'lte. nu va recunoa~te ca intentie oarecare i-a dictat acest accident. elementele unei intt'oduceri in psihanaliza. 93. fire~te nu am putea sa afirmam ca inte. nn va voi vorbi dedt de doua ''11 ::J Dupa B. in limba germana. II.?i care locuia separat de noi. Creionul era tocmai un cadou provenit de la acest cumnat. Dar s-a intlmplat sa uit imediat locul unde am pus-o. mama. ramasa de negasit vrerne aUt de indelungata".. DJ i (111 limba franceza).ta spre a va servi in studiul actelor ratate 10). un anumit 'sertar 9i primul lu. Se mai pierd obiecte 9i atunci dnd nu mai tii la de "i vrei sa Ie inlocuiesti eu altele. Dupa vreo ~ase luni. A A S tar k e (1.

edinte. nu tinea cftu.t nici in forma.sti'i piesa exceptionala. ci in intentia pe care ele insele a servesc si care se po::tte realiza prin mijloacele cele mai .adevarata so. Reitler.z intru totul analog din propria sa viata..Ir primit asigurarea ca voi fi jucat 1a teatruI din F. inceput sa nu 118 ocupam dedt de acestea. Observatii referitoare 10. Intr-un alt caz intilnim.. amintitele .te.. ~i. a-:.confirm area interpretarilor noastre prin ev~nimente petrecute ulterior. timp de citeva zile. Intr-o zi s-a decis s-o expedieze. imposibil de expediat.are seocupa de .i combinate .>inatde proce11) Dupa R. de aItfel £ara mare interes'cla . m-am rU.tate pot avea sens. niei in mijloace2e de care se servesc ele.. valoare acc2.. "Am acceptat.i... s-a prezentat tatu~i }a a doua intilnire 10..i bagajel~. el . 0 scrisoare pe care () redactase. a constatat ca luase cu sine. Abia atunci a fast sa-~i marturiseasca ca. medalia era aUt de bine pus a de-o parte incH era de negasit. In fiecare 'lined asistarl1.i spirituhii celui mai critic. venind 10.0 functiein comitetul unei anumite asociatii literare. eu amaraciune ca ctImnatul ei nu apreciaza 10.Inu1 din prietenii c. gindindu-ma ca asociatia m-ar p1itea ajuta intr-o zi sa fie tata una din draIYlele scrise de mine..i cu privire 10..irea din gre~e2la a unui obiect $1 imposibilitatea de a-I regasi. anume dorinta de a pastra pentru sine roasa piesa 11). 0 doamna face 0 torie la Rama impreuna cu cumnatul ei. o' medalie antica de aur... l. din aceI moment.da seama. eu citeva luni in urma a.dar de data aceasta a pus-o netimbrata. uitind prima data de 0 intilnlT€ .te ca..1'fi fost vorba doar sa aratam ca actele ro.. pentru ca uitase sa scrie adresa. 94 .. pictor celebru. Doamna constat~. dar i-a fast returnatcl "deadletter office" (serviciul descrisori neexpediate). 1Yi2i deplina ilustrare a speciei lor..t :. Reparind aceasta seapare. intre alte cadaud..Roma $-0 in10cuiasca.ta. desfacindu-. in fond. ne-am fi propus de 10. din m0tive pe care Ie Iasase odata pe bi. Oaspetele este sarbatorit in mod stralucit de germanii care locuiesc 10.tiinta . a dus din nou scrisoarea 1a po. 0 combinatie intre insu. In firle.. Ea .edintele comitetului.i timp inteligentei celei mai obtuze .. Actele ratatecumulate :. Numai atunci doamna a· avut intuitia a ceea' ce semnifica "distractia" sa.roul sau. medalia. Roma :. Jones poveste.variate.doamna intors acasa ~i. mi-a povestit un CB.i plime..i de putin sa e:x:pedieze scrisoarea cu pricina. A· doua insa..i combinate reprezinta eu siguranta ceo.i ferm hotarit sa n-o uite data urmatoare. inlocuirea: unoI' acte rat ate prin altele ne arata ca ceea ce este importcC1. Sora so.iesentiaI in acestea nutrebuie cauto. sensul lor fiind atit de evident incit se inlp1cu18 in acela...CLra eroare : a fast vorba de cineva care. Dar dupa ce am cltit ceca ce ati seris despre astfel de 1ucruri. . Daca 0.i totadata de literatura.. Acumularea manifestarilor ne releva 0 perseverenta greu de atri1:mit hazardului.i citat mai sus un exemplu de combinare a unei amnezii . 0 aHa ora dedt cea fixata. acum dtiva emi . V-am . actele ratate cumulate .imi spun eo..i-a infarmat numaidecit cumnatul in anuntindu-I ca-i va trimite medalia 1a Roma chiar a doua z1. dar care se acorda pe deplin cu ipoteza unui plan. Va voi clta un caz'de uitare iterativa: E.grupe de observatii. am uitat cu regu1aritate sa ma due 10.

Interpretarea noastra ~tre in acest caz claar valbarea unei simple prezumtii c. Person<. ~i-au pierdut 've1'igheta.'ireia nu-i acordi'im pre a mare tanta. se dusese 1£1 l£1borator.l]cunosc 0 doamna.. in loc sa se duca 1£1 biseridi. Se citeaza cnul unui vestit chimist german a casatorie n-a putut avea lac pentru ca el uitase ora 1£1 care fusese fixata ceremonia ... Intr-adevar. ]VI-amgindit tot timpulla 'aceasta. ca ~i altadata. Deodata e£1zari de ceal£1lta parte a strazii un damn . El a fost destul de chibzuit c£1sa se limlteze la aceClstiiunica tentativa si a mU1:itla adinci batrinete. dedt sear a tirziu. Am luat ded hotarirea ca vinerea urmiHoare sa nu mai lipsesc. sa senmeze cu numele ei de rata actele care se ref ere au la administrarea bunurilor sale. eu multa vreme inainte de despartire. faraa-:. in cursul vizitei.?ii salii de . accident caruia evenimentele ulterioare i-au conferit 0 s2111. pentru ca . 'pina in ziua in care am ajuns in fat a u. Mai tirziu survlne insa un fapt care arata ca prima noastra intcrpretare era .igen. a uitat sa mearga la proba rochiei sale de mireasa ~i nu ~i-a c1'11intit. Ii spuse surorii sale: "Ia uite.?edinte din dipa in Cqre nU mai aveam nevoi~ de ajutorul pe care contasem.justificata. . Cunosc ~i cazurI privind alte femei care. in cursu 1 calatoriei de nunta. ca s-o ia. El vede a legs.tura intre aceasta amnezie ~i divortul petrecut putin' dupa cummie. ~i in limb a germani:. astazi divortata. dar nu voiam sa cred in concluzia care mi se parea ca rezulta.?edinta avusese loc in ajun. sa ao.11. unele omina nu erau dedt acte ratate.. sotul ei fiind ocupat cu afaceriie sale.i.fi frumos din parte-illi sa absentez de 1a .. anume aceleia in care interpretarea noastra tre~ buie. Cuvlntul circula semn prevestitor. Am fost invitat intr-o zi de 0 tinarafami1ie .in ajunul' cas'itoriei. spre a-. actele rat ate inlocuiesc acele omina 12) sau premonitiuni ale antici]oL 9i. ma in~elasem in ceea ce prive~te ziua : era deja simbata!". Ar fi extrem de ispititor de a adi1uga ~i aIte fapte de observatiedeacela.nu pe aeelea ale unui act subieetiv. putin surprinsa.unui eveniment obiectiv. celibatar. casatoria tinerilor mei a· avut 0 Incheiere dintre cele mai neferieite. spre rnarea disperare a croitoresei. dar renunt. proaspata casatoriti1 mi-a povestit riz1nd ca a doua zi dupa intoarcerea din calatoria de nunta se dusese sa-~i vada 0 sora care nu e maritata. ca in cazul cind cineva 82 impiedica sau cadea. Povestirea mi-a lasat 0 impresie penibila.deul meu ~i mi-am spus eu reprooi' ea n-ar . Se intelege de la sine eEl trasatura esentiala a acestor cazuri consta in faptul ca contextul psihic actual ne este necunoscut sau este in Clcce-sibil investigatiei noastre.?igasi corifirmarea. A.?i.i£1catie fara echivoc. in to£1te aceste cazuri. dnd am afIat ca.?i. domnul L. Dar abia va imaginati cit de gl'eu este sa deosebiti dHca un eveniment dat apar12JIn limb a latina Omen (-in:is). (Nota trad.".j fi dat seama ca domnul nu era altul dedt barb£1tul eu care S2 casatorise in urma cu cUeva saptamini. picrza. Mai degraba va voi prezenta citeva cazuri apartinind aItei categorii..?edinte.tepteevenimente ulterioare . Mae del' relateaza cazul unei doamne e-?Te. . la eumparaturi. intr-adevar. Altcle aveau totu~i caracteristieile. ' Fara indoiala ca sinteti tentati sa credeti ca.) en 95. intr-:-adevar. 9i nu m·ica· mi-a fost mirarea gasind-o inchisa. Istorioara mi-a revenit in minte dupa scurgerea mai multor ani. careia i se intimpla adesea. sensul original' de prevestire.

ar £i avut curajul ~i hbtarirea de a interpreta actele rat ate care se produc in relatiile interumanedrept semne premonitorii :. veti intelege ca nici nu este necesar ca ele sa se realizeze in totalitate.meia sau alteia din aceste categorii..i.i de a Ie utiliza ca indicii ale unor intentii inca tainke.i VOl' spune poate ca ar fi fost scutiti de multe decep~ii :. cunoscind mai bine teoriile noastre. Adesea actul l~i pune masca unei intlmplari pasive.tiintei..isurprize dureroase dad.tine l. De altfel nu toate prevestirile se realizeaza ~. din team a de a nu avea aerul unei intoarceri la superstitie.Cel mai adesea nu iridraznim sa facem acest lu~ru. peste capul ... * * * . Toti aceia dintre dumneavoastra care au in spatele lor 0 experienta suficient de bogata i:.

. $i ered ca pot adauga ca gre~elile care se saviqesc in viata nu pot fi interpretate de~it intr-o anumita masura in lumina conceptiei noastre. Va trebui numaisa ~tim dadi cut are manifestare psihica data este eteetul direct al influentelor somatice. in aceasta privinta. anexind psihologiei fenomene care anterior TIu-i apartineau .. fizice. lipsit de importanta ~i mai ales superfluu. erorile de scri. Sa ne opeim inca 0 clipa asupra afirmatiei ca actele ratate sint "acte psihice". pot avea 0 baza pur fiziologica. arganice. el are un sens. 0 . Acesta este primul rezu1tat al psihanalizei. punctul nostru de plecare in cele ce urmeaza mnd ca acfele ratate sint acte psihice care rezu1ta din interferenta a doua intentii. 0 asemenea afirmatie nu este necesara) ca arice act ratat aT fi semnificativ.IV ACTELE HATATE (sf1r~it) " Adele ratate au un sens : aceasta este concluzia care trebuie sa admitem ca se degaja din analiza efectuata pin a aici ~i s-o punem la baza ccrcetarilor noastre uIterioare. in ce caz scapa ea cel'cetarii psihologice sau' daca are ca antecedente imediate aIte procese psihice dincolo de care incepe undeva -seria influentelor organice. insignifiant.tendinta ~iocupa un anumit -loc intr-o serie de raporturi psihice. Repetam : noi nu pretindem (Sii. Noi Ie numim acte accidentale sau simptomatice. cu toate ca acest lucru il socotim probabil. ceea ce mi se pare putin probabil in c1i-verselevarietati de amnezie (uitarea de nume ~i de proiecte. aceste acte sint destul de nedefinite §i greu de inteles. Tocmai la aceasta ultima everitualitate ne gin dim atunci dnd c§llificam un fenomen drept proces psihic ~i de aceea este mai rational sa dam propozitiei noastre urmatoarea forma: fenomenul este semnificativ.. Exista multe alte fenomene care se apropie de actele ratate. Ele au de asemenea caracteristicile unul act nemotivat. pe dnd exist a cazlIri de pierderi in care probabil ca nu intervine nici 0 intentie. Psihologia n-'a bi'muit_ nicicind aceste interferente ~i nici fenomenele care decurg.numele de fenomen psihic.). 4-04 97 .at d fiind SCOpillpe care :il urmarim. Exista de altfel. adica ne dezvaluie 0 intentie. Dar ceea ce Ie deosebe~te de actele rat ate propriu-zise este absentaunei intentii contrare ~i perturbatoare venind sa contrazica 0 intentie pri7 cd. deosebiri de la 0 forma la aIta. Nu este de ajuns sa constatam existenta relativ frecvent<'i a sensului in ctiferitc forme de acte ratate. Retineti bine aeeste limite. Lapsusurile. dar carora aceasta denumire nu Ii 5e potrive~te. etc. sau ea implica ceva in plus? Nu ered . Noi am extins considerabil domeniul psihicului.. Tot ceea ce poate fi observat in viata psihica va fi eventual desemnat sub . neputinta de a regasi obiectele prealabil puse de-o parte etc. Prin aceasti'i afirmatie noi postulam doar faptul ca actele -psihice au un sem..

dareu .... S8 apara intr-un articol care trebuia sa cu1mineze in cuvinteJe: "CititorE no::. dimpotriva.ifel ea toate actele ratate.. Undeputat care i~i propune sa declare ca trebuie spus'imparatului adevarul jara rnenajarnente ("riickhaltIos").rdnat s[~'redacteze aceasta aparare scrie "in modul eel mal intcTcsat". Ele 5e eonfunda..· Dar redactorul insa. intentia perturbatoare exprima 0 opozitie fata de intentia tulburata. iar aetul ratat reprezinta conflictul intre aceste doua tendinte inconciliabile. eu gesturile :.edinte.ipot fi interpret ate in aeela::. 0 rectifica sau o completeaza. prefera s-o inchid".at. in a1 doHea rind. eu EU ezit sa afirm ca toate aceste fenomene sint Se1'l1nificative ::. Poate exista intre cele doua intentii un raport de eontinut..i il face sa comita un lapsus in care cuvintele . nu exista nid un raport intre continutul celor doua tendbte 9i atunci cazul devine mai obscur 9i mal interesant. Chestiunile ce1e 1no. din aceasta categorie de acte ratate toate manipu1arile. iar cealalta pr:)ca perturbatoare. ca sint acte psihice in deplinul inteles 'ell cuvintului. ci prefer sa reiau analiza actelor ratate. 98 .. Nu intentionez insa sa mai intlrzii asupra acestei amplifieari a domeniului fenomenelor psir. din care una poate £i ea1ifieata ca perturbata. Sau. daca intentiile tulburate nu ridica nid 0 blema in ceca ce prive9te intentiile perturbatoare. Un ziar politic.sint 11rl1:2toarele : ari1 aratat ca actele r2ttate rezulta din inter£erenta a doua intentH dUcTite. tot a::.. mai importante. ca ele constituie mid semne revelatoare ale altoI' proccse osihic8. caz in care intentia perturbatoare contrazice intentia perturbata. preeum ::.. intentiile perturbate' 9i cele perturbatoare .icum ne-am juca. pede alta parte. cu vreo parte a eorpu1ui nostru. ee raDorturi s~ stabilesc intre.. percepe deodata 0 voce interioara care il pune in garda impotriva indraznelii sale ::.. acuzat de eoruptie.tiu sigur ca e neagra".mara.tri n8 sint martori ca intotdeauna am aparat binele ~~eneral in modul eel mal dezinteresat". Or. Fac parte.fara . care pun in fata noa?tra cu toam claritatea problemele importante ale psihana[izei. ne intereseaza in nrimul rind sa stabllim care sint aceJe intentii canabile s[t Ie tulbure IJe altele si.. fara ~11otive aparente. Aproape in toate cazurile 'in care cineva spune contrariul a ceea ce vrea sii spuna. Or. Permiteti-mi sa ma refer din non la lapsusea reprezent~nit al inttegii spedi 9i sa raspund mai intii 1a cea de-a doua chestiune. caracterizate in general de faptul ca Ie suspendam. "Declar deschisa ~edinta. 1) $edinta Reichstag-uluigerman.acU1111e-am declan::.. acesta ~ste sensu1 lapsusului comis de pre:. Cazurile pe care de-aeum Ie eunoa9terH. cuve::.ii mi~carile care servese drept expresie emotinor. in aparenta fara seop. cu obiecte care ne stau 1a indemina .ialtele analoage.minte1e noastre. Dupa parerea mea expresia expri:ma gindul sau 'intim: "Sint obligat sa serin eft e alba. melodiile pc care Ie fredonam 'ilpartin aceleia~i categorii de acte.i intel'esante pe care Ie-am formulat eu privire la actele ratate 9i ciirora noi inca nu Ie-am dat 0 dezlE:!gare. ea ::. pe eare Ie exccptam.Jce. ne perrnit sa intelegem rara difieultate primul din aeeste raporturi. dar a.menajamente" (ruckhaItLos) sint inlocuite prin cuvintele "indoindu-ne spinarea" (riickgratIos)1>. din noiembrie 1908.• .

lapsusul decurge din insu. este vorba de intentii foa1'te diferite..re co.:1 vorbim despre placerile . singura in stare sa ne furnizeze un raspuns la aceasta intrebare. dar in fraza care a urmat.".) 99 .titi prea bine. Intilnesc intr-o zi in frumosul nostru tinut a1 Doiomitelor doua doan.Daca examinam sub acest raport 0 serie de exemp1e.a. sa te schimbi. ded. spune pe buna dreptate ca erau porcarii (SCHWElNEREIEN)". Inca nu am· analizat acest lapsus. deformare a cuvintuIui Hause..=amna in 1..bluza :. "S-au petrecut lucruri (zum VORSCHEIN gekommeJ1). absolut independenta prin continutu1 ei de cea dinti]. costumate in turiste. de unde provine intentia perturbatoare ..spune ea . Facem dtva Hmp drumul impreuna :. nu exista decit 0 singurii persoana care intelege acest lueru. nu suport ca el sa aiba vrerea lui..i sa bea ce vreau eu".:i dima$a pUne de sudoare . "Adevarat . dar carora vrem sa Ie desprindem caracteristicile C0111une. Celalalt gen de raporturi intre cele doua intentii intel'ferente pare bhar. germana pantaZoni.1111nat indelung.?i gase.. dar aceastil Iegatura..i inconvenientele vietH de turist. Dadi nu exista nid 0 legatura intre continuturile lor. La ultimele cuvinte eo.dar. In toate aceste eazuri. este ·vorba de rectificari. Rezultatul: "zum VORSCHWEIN gekommen".. are 0 mica ~ovaiala.. adausuri . dar nid nu ered eEl este necesar.: "Dar cind te Intorci apoi nach Hose 2) (in loc de nach· Hause === acasa) .. care nu fusese pronuntat la . In prima sa fr2z2..momentul oportun. anume : care s1nt intentiile ce se manifesta de 0 maniera atit de ie9ita din comun . la drept vorbind. ded persoanele care 11 inteleg pot fi numarate pe "un singur deget".. in loc sa rezide in continut.. ea s-a abtinut de a mai mentiona aceasta ultima piesa vestimentara. lata un exemplu foarte simplu. acestea se lasa lesne orinduite in trei grupe. apo. trebuie sa manince .i ai . caina.in inainte ~i care se manifest a in acest mod. (Nota trad.~te expresia sau nu in discurs. Sau: "Sotul meu poate sa manince . Putem acum sa abordam principa1a problema a1 carei exam en I-am o.i continuari prin care 0 a doua tendinta l$i face aparitia alaturi de prima. 0 .. este pur artificialil 9i forma rea sa este rezultatul unoI'· asociatii fortate. dar.i sa bea ce vrea el. doamna avusese intentia sa faca 0 enumerare mai completa: bluza..teti .i vin sa Ie tulbure pe celelalte ? Evident.".i continutul intentiei tulburate sau se ata$eazi'i la aceasta. apoi reio. Cei care inteleg acest lueru pot fi numarati pe degetele 'unei singure miini. Mai exista aici 0 legatura asociativa intre e1ementul tu1burat 91 e1ementul perturbator. Una dintre doamne reeunoa$te ca nid 0 Z1 m~ este pentru turist lipsita de neplacer1. Este un veritabil ecou.i abrevieri. indiferent daca l.i cum se face ea ea i$i manifesta actiunea sa tulburatoare in cutare punct precis? Ob:servatia.. Din primagrupa fae parte cazurile in care tendinta perturbatoare este cunoscuta de eel 2) "Hose" 111s. precumvedem.ca nu este nicidecum agreabil cind ai mers toata ziua in soare .me vieneze. pe care I-am observat eu insumi.In cazurile pe care Ie cunoa.1 care lasa impresia unoI' contrageri . a..i pOli.. cuvintu1 Hose.ne permite sa constatam ca tulburarea provine dintr~o suita de ginduri care preocupase persoana respectivi'i ell put. care insEt nu este intotdeauna 9i in mod neeesar produs de cuvintele pronuntate.. in sfiqit. Din ratiuni de buna nlviinta... pantaloni (Hose).

Pundul meu de vedere imi permite sa explic prin acela~i mecanism cazurile din a treia grupa. riu ne ramine dedt renuntam 10.. cu toate ca recunoa~te in tendin~a pcrturbatoc. inainte de manifestarea sa . in sensul prepsihanalitic al cuvintului. Cum persoana care vorbe$te s-a hotarit sa nu 0 faca sa apan'i: in discurs.intede inceputul discursului. Pot sa inteleg ceea ce va retine. A doua grupa cuprinde cazurile in care persoana care vorbe~te. fara indoiala ca va intrebati daca nu am face mal bine sa remmtam fa interpretarea cazurilor de acest gen ~i sa Ie consideram drept acte pur fiziologice. Exemple referitoare 1a aceasta atitudine ne sint poate mai u~or furnizate de alte acte ratate dedt de lapsusuri. In a doua grupa refularea este mai accentuata ~i intentia nu este sesizata 1:no. A~adar. dobind. nu '9tie ca aceasta tendin~a era activa in propria sa fiin~a inainte de lap:. in privinta aceasta. A treia grupa cuprinde cazud in care persoana interesata respinge energic interpret area care i se sugereaza : nu se mu1turne~te numai cu negarea existentei intentiei perturbatoare inainte de 1apsus. $titi ca inca nu am reu~it sa ne punem de acord cu privire la modul de a concepe aceste cazuri. nu ma stinghere~te nicidecum ~i nu ma impiedica sa-mi mentin interpretarea. autorul toastului. in prezenta unui faptcare estemai presus de orice contestatie. dar ea afirma ca aceastii inten~ie ii este absolut str8ina. aceasta intentie exista ~i este sesizata de persoana care vorbe~te. insa~i Ie ignora. tocmai atunci se produce refularea pentru care intentia perturbatoare se razbuna prin lapsus. .re 0 tendinta care . Cu toate acestea. ba mai mult. lar dumneavoastra ezitati sa acceptati aceasta ipoteza aUt de originala ~i de bogata in consecinte. Sa ne oprim un moment asupra a ceea ce une~te cele trei grllpe pe care Ie-am stabilit. Amintiti-va de toastul tinarului asistent care propune sa se "rigiie" in sanatatea ~efului.care vorbe~te ~i. de-a doua. fie confundindu-se cu ea.ii apartine. iiltemeiata pe 0 multitudine de fapte. In cazul primelor· doua grupe.us. aLit in prima grupa eft ~i in ceo.ita cu aUta dificultate . actele ratate. ca ~i de raspunsul lipsit de amabilitate care mi-a fost dat. s-a dezviHuit acestuia inainte de lap~us. in prima grupa tendinta perturbatoare se reveleaza chiar inaintea lapsusului. daca ati vol sa ramineti consecventi in conceptiadumneavoastra cu privire 10. oriclt de deconcertanta vi s-ar parea. luindu-i pur$i simplu locul. ea comite un lapsus. fie modificind intentia marturisita. fie. Ne gasim. In prima grupa. dar pe care eu sint capabil sa Ie pun in evidenta cu ajutorul anumitor indicii. Ea accepta deci interprctarea data de n01 lapsusului. tendinta ~cu pricina este refulata. asupra a ceea ce este comun celor trei mecanisme ale lapsusului. Daca acest lucru nu va este cu putinta. nu ar trebui sa ezitati in acceptarea acestei ultime ipoteze. dar nu poate sa nn se arate intr-o anumita masura mirata. in plu~. In ceea ce ma prive~tt\protestul asistentului. Voi admite numai ca singura deosebire care exista intre cele trei grupe consta in gradul de refulare a intentiei perturbatoare. ceea ce poate ca nu este cazul dumneavoastra: impresionati de negarea sa. acesta este mecanismul lapsusului. intelegerea actelor ratate. Dar. Ceea ce este uimitor este 100 i l ~ . in sfir$it. adieu tendinta refulata se manifesta in pofida persoanei respective. care vorbe~te. tendinta perturbatoare este recunoscuta de insa~i persoana. din fericire. cind am pus sub ochii autorului acelui toast intentia perturbatoare. lnterpretarea mea implica faptul ca persoana care vorbe~te poate manifesta intentH -pe care eo.

nu impiedica intentia perturbatoare sa parti<. Voi merge ehiar pina 1a a admite eElputem sesiza in aetul ratat manifestarea unei tendinte refulate de nmlta vreme.faptul ca aceastii refu~a)'e. nu . in a~a fel incH persoana care vorbe~te nu-~i mai da citu~i de putin seama deea ~i estc foarte sineerc'i negindu-i existenta. Ca sa ajungem la. in care indiciilemaruntc sint utilizate intr-un mod abuziv si nu as putea sustineea toate concJuziile deduse ast. numai analogiile pe care Ie vom gasi aid ne VOl'da curajul sa formuliim ipotezele capabile sa ne conduca la 0 explicare mai eompleta aactE:lor ratate. Cfnd dneva are intentia sa refuleze 0 anumita tendinta in locs-o lase sa se exprime. ca pe un model. ea ele rezulta din confruntarea a doua intentii difer1te.-Putem sa intrebam. dar nu avenl nid cea mat mica idee despre natura acestor conditii. eu atit ocaziiJe de a pune noi. numita paranoia combinatorie.fe1 sint exacte. ar trebui sa explu. ~ anumita refulare. Situatia aceastane faeiliteaza eonsiderabil exp1iemea a ceea ce se petrece in.marunte. destul de profunda. inainte de a putea -sa devina pel'turbatoare. cum faceDl noi aid. Vreau numai sa va recomand un lueru :sa retineti in memorie.nici cu totul intacta. intemeiata pe repetarea acelora~i eemstatari.i <lLuncinimic nu trebuie sa apara din tendinta perturbatoare. presimt1m ca cu cit avansam in studiul nostru. ele arata ca fieeare din cele doui'i tendinte este pe jumatate ratata ~i pe jumatate izbutita. .. Nu ered ea un studiu mai aprofundat al aetelor ratate ne-ar ajuta sa deseoperim aeeste conditii necunoscute. ori refularea nu este obtinuta ~i atunci tendinta eu' pricina trebuie sa se exprime franc ~i complet. Intentia trebuie sa fie ea ins3. a treia grupa. Dal' mai e 0 ehestiune: ehiar ~i atunci cind operezi eu indicii .ram mai degraba. Vedem aparind de indata. ar trebui sa ne gasim in prezenta a unuia din urnlatoarele doua cazuri: ori refularea este obtinuta :.'in general. -Sintem in arept sa presupunem ca produeerea acestor efeete de interferenta sau de compromis cere anumite eonditii particulal'e. intrebi'iri VOl'fi mai nume1'oase. in prealabil.care este scopul psiho-· 101 . ba chiar de foarte multa vrerhe. din cele mai difel'ite domenii ale vietH psihice explorate de noi. Nu se putem apa.a impotriva acestor pericQIedecit conferind observatiilor noastre 0 baza cit mai lafga cu putinta.il1al~te de discurs.?i p~rturbata.'. bunaoara. eel. prin urmare. te expui la anumite pericole. putet1 evalua inca de pc acum . alte semne de intrebare ~i.-intentia -nu este nici complet suprimata. Putem afirma aCLu:n all1 realizat noi progrese in ceea ce prive~te ca intelegerea actelor ratate . 1-\ctele ratate rezulta insa dintr-un comprom is . Dar chiar lasind cle-o parte problema referitoare la a treia grupa. ci s1 ci'i una din aceste intentii trebuiesa fi marcat.)timnu numai ca aceste acte sint acte psihice care au un sens ~i sUIt mareate de 0 intentie.<.. . m'ai simplu. 1-\viud in vedere acest.e poate sa nu adcrati la concluzia care dccurge din examinarea eelorlalte cazuri.de ce lucrurUe. modul in care am tratat aceste fenomene. Exista 0 mala die psihica. la aeest punet.acest rezultat. ~i faclnd abstractie de unele eazuri izolate . nu se petree mult. aIte ZOne obscure ale vietii psihice. ea sa ~e ma~ 1'lifeste astfel prin perturbarea ce1eilalte. mod. analiza actelor ratate.ipe 1a producerca 1apsusu1ui. Se intelege de la sine ca prin aceasta noi inca nu vorn dobindi 0 explicatie compIeta a fenomenelor pe caw Ie numim aete ratate. anume ca refuLcu'eo intentiei de a expriJrvCf ceva constituie conditia indispensabi!cl jJ::ntru {i]X/Titia unui Iapsus. Vom abandona.

1ntr-"0 fraza ceva mai lunga.pe care am stabilit-o la inceputul cercetarii noastre: a) lapsusul.dinta ne anunta doar existenta sa ::. sa se corecteze pronuntind vocala dubEi care urmeaza intr-un fel ll}enit sa reaminteasca pronuntarea exacta a celei dintli: s-ar spune eElpersoana respectivE! tine sa demonstreze auditorlului sau ca cunoa~te Hrnba materna ~i nu S8 dezintereseaza de pronuntarea coreeta. Am vorbit destulde mult despre lapsus.este. st1'aine. confuzie etc. Noi sustinem ca·exista 'In ac~ste cazl.-- .•. Nimeni nu recunoa9te bucuros ca a comis un lapsus: adesea se intlmpla sa nu Intelegi propriul ~au lapsus. in timp ce Intotdeauna II intelegi pe a1 altuia. La fel se petree lucrurile atunci cind cineva pronuntli intr-un mod impropriu sau neglijent 0 vocala dubla. Facfnd aceasta.. Lapsusurile cele mai insignifiante. Cea de-a doua deformare. elnu pregetd sa a1ungeasca vocal a scurta care urmeaza imediat dupa aceea.i $implu fata de insu. Ajungem In acest fel Ii:! cazurile lImita in care deosebirile Intre conceptia psihana1itica desnre lansus si conceptia fiziologica obisnuita se sterg. e1 cautB. b) uitarea. imposibilitatea de a 1'egasi un oblect pus de-o parte.i poate f. cele mai frecvente ~i cele mai insignifiante constau in cOl1trageri ~i anicipari care se manifesta In partileprea putin clare ale discursului. vom tine cont de diviziunea in cele trei g1'upe a acestor fenomene.i 102 1••.i actul de a vorbi. pc care am putea s-o numim compensatoare. Aceasta da inmresia nnei anumite nerabdari de a termina fraza. cineva emite la repezeala 0 vocala lunga. atesta In general 0 an~mita rezerv8. eu s'ubdiviziunile salecorespunzatoare obiectului uitat (nume proprii.. Cind. 5e exprima in cliscurs . an totu~i 0 motivatie care nu este greu de sesizat. inainte de a IntreprLTlde in acest domeniu 0 incursiune.1n comunicarea acestel fraze sau pur . impresii) . fenomenele coneret sesizate trebuie sa faea loc tendintelor abia recunoscute ca valabile. mai avem ceva de adaugat. acelea care nu furnizeaza nici 0 informatie deosebita cu privire la procesele psihice ascunse. Incerci'im sa elaboram 0 conceptie dinamica cu privire 1a fenomenele psihice. Erorile nu ne intereseaza dedt In masura In care decurg din tiitare. dar aceasta teri. cuvLnte. ca urmare a unei tulburari oarecare.. ca manifestari ale unoI' tendinte cu scop definit '~i care actioneaza fie in aceea$i dire~tie. Pot1'ivit conceptiei noast1'e. lapsusul . dar. cu subdiviziunile sale In erod de scris. Lapsusurile cele mal simple.i u scopul pe care 11urmare9te ea insa~i. pe parcursul careia vom regasi fapte cunoscute ~i vom descoperi citeva noutati. c) confuzia. cu toate acestea. falsaauditie.logiei noast1'e. de exemplu. savlqind astfel un non lapsus clestinat sa-l compenseze pe primul. se comite lapsusul care consta In pronuntarea prih anticipatie a ultimului cilvint al comunicarii. De asemenea. fara a comite tu insuti unul. fie in directii opuse. Nu dorim doar sa descriem ~i sa clasificam fenomenele. stiryenita in clipa pronuntarii unui cuvint dat.. ci intentionam sa le~i concepem ca pe ni~te indicii ale unui joc de forte care se desfa~oara In viata psihica. are ea scap tocmai saatraga atentia auditoriului asupra celei dintli ~i de a-I dovedi ea vorbitorul Insu~i a luat aminte la gre~eala sa.l~i 0 tendinta care'tulbura il. De 1apsus se 1eaga mid fenomene afective care nu sint lipsite de interes. contaminant. intr-o anumita masura. Tulbura1'ea pe care ea ° n provoaca insote~te anumite raporturi sau afinitati asociative . pierderea. de lectura. nn este U90r sa vorbe$ti despre lapsusuri. Nu vom avansa in studiul actelor 1'atat8.tentia care are ~.

potrivit eu efectele sale. care. inainte de expediere. trasarea Ell1ticipata a unor cuvinte care trebuia'. substantivul 52mn1no. scriind.caraeter de martunSlr2 S2 1'idied obstaeole fOii-1'te serioasc.i infeeta se1'..?elilor de scris' se .fi luat aeeasta e1'oare drept 0 marturisire ~i ar initiat 0 aneheta care sa curme Ja timp ispravile acestui asasin? Oan~ nu gasitf ea in acest coz necunoa9terea conceptiei noastre e1. Sa incerdim totu~.1eni1.?l pana sau toe de se1'is.darnn ne permite sa deddem daca este vorba in acest caz de un proiect maleficbine definit i ii 3) Lapsus caZami.pe 90areci 9i pe cobai". din intlmplare. niei aeeste afinitati asociative nu sint suficiente spre a earacteriza Ins8. ca 9i lapsusurile exprimarii verbale. care.teutili.au saviri?it un lapsus. dar dnd 0 fae cite 0 data. Intre altele. ell untc:nnen latinesc 111cetatenit. cazul asasinului H. L8psusul de grafie3) constituie un indiciu incontestabil. dar in ce priv2.1 era tocmai in apele sale.luie destule fapte despre existenta unei intentii perturbatoare.1 sa urmeze mai tlrziu. Semna1am interesantul fapt de observatie care urmeaza : sint oameni care au obiceiul de a cHi.re. ei au totdeauna prilejul de a gasi 91 coreda: 0 eroare izbitoCl. In general 9tim.leaga 0 interesanta problema. pe cit ~tiu. se putea citi clal': "in testele mele exeeutate pe oameni".zarea e1 eu. cindu-se drept baeteriolog. aeeasta eToare de scris eu sigural)..) calamus In103 . atunci cinct gasim 0 seapare de condei intr-o serisoare. dar nu totdeauna putem stabili ce Intimpl~t. toate aeeste aecidente dovedesc in mod m::nifest ea cineva nu prea dore$te s. Dar niei aeeasta tulburare de atentie. Va amintiti. 121 singur nu e5te de ajuns ea sa justifice deschiderea unei anchete Desigur acest laps us de grafie atesta ea individul respectiv este preocupat de ideea de a-. in a9a fel IncH in locul cuvintelor "in testele me1e executate . Lucrul nu este atit de simplu eit pare. Luate 1a un loc. ca persoana care' a scris s-a 11'. De altfel aceasti'"'leroare a frapat pc rnedicii institutu1ui in cauz8. desigur.''t serie ~i ea este nerabdatorsa sfir:7easea. medicii n-ar fi fast bine Inspirati daea ar.1 p1'ivire 1a actele ratate a fast eauza unei intirzieri nespus de regretabile? ce ma pri.1a ceea ee se intentiona sa se spuna. fara ca noi sa ne putem forma 0 idee despre natura sa. n-au has totu9i nid 0 concluzie din aceasta.i' sa spicuim cite ceva din acest domenill.. Erorilede scris. Dunmeavoastra credeti e8. contractiile.inte1easa ea servind 1a deturnarea atentiei de. ele ne dezv8.i procura din institutele ~tiintifice culturi de microbi patogeni extrem de virulenti 9i' utiliza aceste culturi spre a suprima prin aceasta metoda ultramodern a persoane care erau pe urmele luL Intr-o zi individul a ad1'esat direetorului unuia dintl'e aceste institute o sctisoa1'e in care se pHngea de ineficacitatea cultu1'ilorcare ii fusesera trimise. Cum sa ne explicam acest fapt? 8-a1' spun8 ca aee9ti oameni pardi ar 9ti totu~i ca. insa.ve9t<::. l~. Gre$elile. a"lu cum este eu putintii in cazurile Treat accentuate. sint rareo1'i remarcate de autorii lor. serisorile pe care Ie-au scris. Altiiriu au aeest obicei. Putem admite faptul ca real? De importantapl~actica a categoriei gre. dar serUnd a comis a eroare.ti'i ca mi s-a1' fi suspecta. Erorile de seris pe care Ie abordez aeum seamana aUt de mult eu lapsusurile exprimarii verbale ineltele nu' ne pot furniza nici un punet de vedere inedit. efecte mal pmnuntate ale e1'o1'ilor de seris 1asa sa se recunoasea natura S1 intentia tendintei perturbatoare.<."linatura procesului. (Nota trad.

i la refularea uneia din e1e. trebuie sa Eisamin intregime la 0 parte textul cHit gre~it.terea situatiei este suficienta pentru explicarea eroril. cere 0 analiza aprofundata care nu reu:.i expresii militare... este plasaia. text care astfel S2 tran.. Exemplu: cineva.. carora Ie-am atdbuit un 1'01 important in actele rat ate nu indeplinesc decit un 1'01 eu totul secundar: ne P2:ferim la confJictul eelar doua tendinte :. Erorile de lectura ne ofera de asemen~a numeroase cazuri in care insusi textul citit trezestc tendinta Derturbatoare. auzite din gura tuturor. de c'orsete).ubiective ca sa nege aceasta fantezie ~i s-o respinga ca fiindu-i absolut straina.. In aIte cazuri eroarea. El are tot timpul sa se mire ca firma. Ne ga.sim In prezenta l..tededt dac\ e:. Una dincele doua tendihte concurente este aid inlocuita printr-o exc. Veti intelege mai bine posibilitatue legate de acest gen de lapsus. :. de comandanti de. eei doi factor]. descoperim tendinta perturbato:1re.i sa incepem ftxamenul <:lnalitieprin a pune aeeste doua ·intrebari: care este ideea ce vine in minte prima :. rataee$te intr-un ora$ stri'iip $i zare:..e:. gratie analizei. :. care incearea oanumita trebuinta naturala. atH de sm. inainte de . substitutia facindu-se in general in virtutea nnei simple asemanari intre cele doua cuvinte . In erorile de lectura.e.or sa obtii explicatia unci erori de leetura. pecare le-~im mentiODElt in primul rind. Ceea ce ne 'reseaza si nepreoeuDa.. Cel mai 3cics12a. face mai putin rezistenta.ari~l sau.C).ti ~exersat in tehnica psihanalitica. Ceea ce citim nu maiconstituie 0 emanatie a vietH noastre psihice.. ne dam scama Cd tocmai do:dnta intensa de a evita 0 c!l1umita lectura este responsabila de deform area acesteia. vine sa iii locul a ~eea ~e este stri"lin de cuparile 'noastre :.i ai incredere in ea. ne aflam in prezenta unui context psihic care difera net de acela allapsusurilor exprimarii verb. insa. Aceasta nu ne impiedica sa vedem in acest caz un act ratat care a dobindit ulterior 0 importanta nebi'muita. Pe timp de razboi.a observa ca.:.:lle ~i de grafie. In erorile de lecturacele mai frecvente.trebuia cHit "CORSEThaus(I '(= easa. faraa exista in mod necesar un 'raport de continut intre text ~i efectul erorii. 104 .. Ecoul ideiJor noastre pereeptiile curente. se Intimpla saeitim adesea m)me de ora:.d 9are se apropie eel mai mult de aceasta eroare. intr-o substitutie completa.. cauza erorii. Ca in exempJul Lichtenberg (Agamemnon in lac de angenornmen) substituit ne dezvaJuie fara dificultate suita de idei care constituie SUI'sa tulburaril. este cel mai ilustrativ pentru aceasta categorie.. W. de exempIu. atunci cind yom examina deosebirea care exista ihtre realitatea psihica ~i realitatea materiala. ceea ce poate ca o. Daca vrem sa. Cuvintul de cititeste inlocuit printr·-un aUul.. este independenta de continutuJ 'textului. De aceea eror11ede lectura co-nstau in cea mai mare parte a cazurilor. ca in cazulcelor ce ne propunem sa scriem noi in~ine. tocmai pcntru ca.armata.te la inal!imea primului etaj al unei case 0 fir-ma mare cu inscriptia "CLOSETlicius(I ( .E:2i lecturi indezirabile 9i. :.. este mult mai u:.i in ce situatie a fast ea· comisa? Uneori euno:1:..sau de 0 fantezie/ fara niei 0 importanta practica.iiY{ea nu De intereseaza.forma cel mai ades~a in cont. Exemplul referitor la Lichtenberg: Agamemnon in loc de angenomlnen.ita~ie senzoriala. Este chiar posibil ca omul care a comis acest lapsus sa gaseasca cele mai convingatoareargumente .. ori de cite ori ne aflam in prezenta unoI' euvinte care au 0 oarecare asemanare eu aceste cuvirite si eXDresli.

eit de"dificila poate fi utilizarea practicii a conceptiei noastre.. se manifesta tocmai prin efectu1 actu1ui rataL Nu este yorba de faptul caerorile de lectura ar prezenta caractere aflate in dezacord cu ace:. uitarea' sa poate tine de faptul ca. mai adesea in putina simpatie nutritil fatii de persoana cu care urmeaza sa S8 intilneasca. in intervaIul de timp care separa conceperea proiectului de executarea'sa. nu este contestatii nid chiar de .. pe care :. existenta acestei vointe contrare este incontestabila. analiza ar putea sa demonstreze ea tendinta perturbatoare se raporteaza .. Daca.a arata ce intelegem noiprin contra-vointa indirecta.. aceasta _l~i atinge intotdeauna scopul. potrivit cercetarilor nOastre. dar... bunaoara. atunci cind cineva uita de 0 intilnire pe care a aceeptat-o :.i recomande pupilul unei' terte persoane. aflam pentru ce nu seexprima in alt mod :..i'intr. Uitarea unui proiect nu poate fi considerata act ratat dedt in c3zul in care nu avem de. cad ne dam seama bine ca executarea proiectu1ui arfi . Cel putin in aeest fel va interpreta pupilul amnezia tutorelui.i 4) "ein Nichtwollen" In textul original.a.in amnezie. deci. Insa..'im dte ceva despre motive1e care obliga la disimu1area acestei contra-vointe: disimu1indu-se.acum am vazut. deci nonexecutia proiectului.i de evidente incit nu prezinta' nici un interes pentru cercelarea noastra.o maniera mai putin disimulata.ti factod.. In acest eaz". nu prea clore:. Acesti doi factori se reHefeaza foarte net in diversele modalitati ale actului ~atat provocat de amnezie. schimbare incompatibila cu infaptuirea proiectu1ui..care poate fi determi-.de prisos in noul context psihic.. dar conflictul continutului de idei.Pupilul poate S:1 nu fie. ci la Ioeul unde trebuia sa aiba loc intilnirea. In cill.i care era evitat din cauza unei amintiri penibile 1egata de aceI loco AU exempIn: cind uitam sa expediem 0 scrisoare. Spre .tesa faca recomandarea necesara. mtii de cauze legate de terta persoana. Vedeti.inedrept fata de tutorele sau. se produce insa 0 schimbare importanta in contextul psihic. intr-o nonvrere 4). a:.1:.tentie contrara. in timp ce al' fi sigurade re. (Nota trad. Faptu1 r~mine adevarat. Cazurile deuita're de proiectesint in generaL atlt deuniforme ~.spingere daca s-ar prezenta ca 0 contradictiefati:.i. pupilul risca sa devina prea neincrezator :. contra-vointa poate fi' directa sau indirecta.. intru nimic implicat .i-1rcalizeaza in actul ratat. uitarea acestuia nu mai poate ff COnsiderata ca 'act ratat. n-am putea sa procedam mai bine dedt sa citam un exemplu sau doua. Am aratat ca uitarea.i la care el insu~i este hotarit sa mearga.care duce la eroarea de lectura.Uneori izbutim sa afl..aface cu 0 schimbare a acestui context.despre care ne ramine sa. neinteresindu-se pre a mult de pupilul sau... Sau. este dova'da unei contra-vointe ostile acestuia. Dar situatia poate fi mai compJJcata. Totu:. Aversiunea fata de realizarea planului sau poate proveni la tutore din aWi sursa ~i poate fi indreptata in aWi directie. Dar. uitare nu mai mira.isub doua' aspecte studiu1 acestui act ratat e~te susceptibil sa ne invete ceva nou.profanL Tendinta care perturba proiectul consta intotdeauna intr-o in.. ten dint a perturbatoare .da justetei interpretarii sale. Uitarea de proiecte esteun fenomen a carui interpretare nu prezinti'l nid 0 dificultate :.. Cind tutorele uWi sa-:.. este mult mai puternic dedt refularea pe care acest continut de idei a suferit-o anterior._refulare care.nu 1a persoana. motivul cel mai verosimiI al uitarii ar trebui cautat cel. Aceastii.) 105 - .

Ii yom sDune ea are aceasta intentIe si ea nu isi da seam a de ca. ne este dea:jun's ci'i. aflam eu suficienta certitudine ea este yorba de 0 cont1'a-vointa direeta ~i care este. dar se poate ~i ca acest continut sa fie cu totul anOdin. Dar in aces"L d gen amnezii determinarea indirecta estc cea mal frccventa :. Va pot insa asigura di acest proces este intru totul compatibil cu starea normaEi. ca trebilie procedat cu precautie ~. Vedeti. Posibilitatea interpretarilar multiple ale uiUirii de proiecte subzista numai atlt timp dt noi nu am intreprins inca analiza eazului ~i at'lt timp dt inte1'pretarile noastre nu 52 bazeazii decitpe supazitii de o1'dingeneral.risoarea precedenta. DefEnd in stare sa ne explicam prin alte motive atitudinea sa.nicideeuminelinat sa admit ineertitudinea interpretarilor noastre analitiee. in "cursul caruia ne-am vazut obligati sa renuntam la atftea dintre placerile noastre de. Vedeti. a creat asociatiile cele Tnai 131zare. intelegeti-ma bine.ipruchiar . ded. ultimul razboi. venirn in contradictie CLl toate conceptiile ailate in vigoare in viata ~i in psihologie.ratat.. la scrisoarea actuala care nu 0 justifica nicidecum. unde era justificata. Voind sa dam intredga dezvoltare logiea interpretarilor noastre pe cit de variate.ila a aHa serle de. Nu sint .i de cuvinte straine S8 lasa la fel explicata printr-o intentie contrara care se leag.dar d\. nemultumindu-se sa nu confi1'me eontra-vointa 1'ede noi. Celalalt ne va raspunde ea tocmai de aceea el nu-~i arninte~te. intimplat recent sa nu pot reproduce Dumele inoiensivului 01'0. Cd ajungem Ia 0 situatie in care ne-am mai gasit odata.!i in interpretarile in aparenta cele mai exacte. F'ormullnd insa aceasta propozitie. V-am citat deja numeroase e:.chiar atuDci cind aceasta persoana va nega intentia pe care i-o atrlbulm. Totu~i. a~adar. Uitarea de nume proprii. de dcnumiri :. achitarea facturilor in C':ll'8 se uitd restituirea SL1U datoriilor.sursa actului Un alt aspect este urmi'lto1'ul: constatlnd ca intr-un mare numar de ·eazuri uitarea unui proiect se reduce la 0 contra-vointa. TvIiS-8. c .ea s~ da in vileag prin efectul uitarii.. poute trage £oa1'te bine obi1'~ia din continutul scrisorii. Fenomene ca acelea despre care v-am relatat pot sa va para extraV-ati putea intreba dad nu cumva contra-vointa "indirect!'"l" imprima proeesului un caracter patologic. de a nu 'pIaU d3toriile.'i d'irect sau indirect de numele sau cuvintul eu pricina.. ceea ce este echivalent din punet de vedere psihologie poate fi interpretat in multe feluri din punct de vedere practie.Jtea en 8re intentia de a past1'a cartile.care au avut drept efect slilbirea memoriei noast1'e in ceea ce prive9te numele proprii. in ceea ·{:~ne prive~te. scrisa mai demult ~i care a generat in mod direct tendinta perturbatoare : put8m arirma in acest caz ca contra-vointa s-a extins de la sc. altadata. pur~i simplu 0 neaga. ne simtim incus. Trebuie sa avem curajul sa-1 spunem pe1'soanei intrL?reS. sintem £anl doar ~i poate detersa admitem ca exista 1a om tendinte capabile sa actioneze f[ml lui.9moray Bisen: 9i analiza a dovedit ca nu era 106 .~:ernpilee repulsie directa eu privire la nume ~i cuvinte. O1'i de cite ori ne angajam in analizarea persoanei interesate.i eel mai adesea nu poate fi stabilita dedt in urma unei analize minutioase. eu stareade sEmatate.. ~ica amnezia sa provina din faptu1 ca e1 aminte~te in vreun fel de continutul unei aite scrisori. pe atit de' justificate ale acte10r ratate. Ginditi-va la numeroasele cazuri d\rtilor imprumutate. cazuri in care persoana analizata..::! extindem aceea~i concluzie :.

i aevenimentelor traite reliefeaza cu mai multa precizie o. Avem un exemplu din cele mai tipice in numeleproprii de persoane care.re ele se afla in raporturi mai strinse. mereu tendinta de a refuza altuia un nU:rne care Ii se pare rezervat relatiilor lor personale. (~Jota 107 tract. Ex:perienta analitica va dovedi caprimii nu risca sauite ca 0 anumita persoana straina poarta acest nume.nicidecum yorba de 0 atitudine ostiEl din . Deoarece la aeest obstaeol asociativ se adauga aetiur~ea prindpiului neplacerii 9i aceea aunui mecanism indirect.parte-1m fata de acest ora~.a nimic pentru unii dintre dumneavo~stra.i sint respinse de aUe asociatii ee se pot forma dupaimprejurilri. de :nume actiunea tendintei care ineearca sa indeparteze din amintire tot Ce este neplacut.) .. uimire. nu numai a uitarii denume. examinat In lumina experientei noastre de toate zilete.. El nu semnifie. cer{:etarea analitiea va va permite intotdeauna sa constatati ca. distantei clilltreRo111a si Flol'enta. ci 9i a multor altor acte ratate. al unui frate. pe dnd ceilalti VOl' avea.. Luati. de refuzul memoriei de a evoca ceva asociat cu senzapi penibile legate de unele amintiri acaror evocare ar fi de natura sa reproduca aceste senzatii. ni se va dezviHui mai tirziu ca indepHnind un 1'01 preponderent in determinarea de simptome nevrotice: este vorba. yeti constata ea unele ciile mnemotehnicii9i:. intre altele. unde odinioara am petrecut multe zile placute. In aeeasta tendinta de oeolire a neplacerii pe care 0 pot pricinui' amintirile sau alte ~cte psihice. Dar 0 analizariguroasa . adica in cazul in {:G\reuitarea cuprinde.iintr-un mod mai exc1usiv decit in eazul ui. De ce o. Omiterea imptesiilor o. ci pentru ea la el se includ in alte lanturi de asociatii eu ca. spre exemplu.frasitalian situat caIn la jtlmatatea .. din punctul de vedere al motivatiei tendintei care favorizeaza uitarea de nume. Se pare ins a ca uitarea de nume este facilitata in mod special de factori psiho-flziolagici. Aceasta amnezie nu poate fi eonsiderata act ratat dedt in masura in care. in <J. al unul prieten sau chiar prenumele lor. ea ne apare ca surprinzatoare:.. este prenumele tatalui.S-ar putea afirma ea aceste numesint legate strins de gceste lanturi asociative :. Amintiti-va de artifinufaraoarecare.bilim in mod intention at pentru a evita fenomenul uitare. daca anUmite nume ii scapa.. se intelege de la sine. pentru altii. impresiile rnai recente sau J:flai importante sau impresii a CarOl' absenta reprezinta 0 lacuna intr-un ansamblu despre care se· pastreaza 0 amintire perfecta. eradle etc. in acest eaz va yeti putea face 0 idee adecvata despre gradell de complexitate al este cauzelor uitarii momentane a unui nume. pentru oameni diferiti au prin forta lucrurilor 0 valoare psihica en totul diferita.ceasta fuga psihica din fata a tot ee este penibil trebuie sa vedem ultirna ratiune eficienta..i in cazuri in care nu intervine nid un element legat de vreo senzatie de neplacere. capahEa sa descurce in intregime itele aeestui seul incilcit. amnezia tinea maidegraba de asemanarea care exista intre nume1e sau· ~i acela al palatului Bisenzi din Orvieto 5).. nu estepentru ea Ii displac sau ii evoca amintiri dezagreabile.tarH.i nejustificata. mane sint o111ise ea urmare ainse9iasociatiilor pe care Ie sta. de "exemplu. Cind va aflati in prezenta cuiva care are tendinta Sa uite nume. prenumele Teodor. Ne gasim aid pentru prima oara in prezenta unui principiu care.icum d ca ~i ~. 0 putem astfel observa chiar:. cum sint neglijentele..

cu singura intentie de a aduce un fel de sacdficiu sortJi ~i de a fi astfel crutati de 0 aHa pierdere de care ne temem. Pierdem un obiect atuncicind e uzat. cind a incetat sa ne mai cind il detinem. rareori pierd prilejul de a formula obiectia ca. Analiza cii aceastil maniera de a coniura soarta este destul de rclspinditA Ii} 1101 ~i ca din acest motiv pierde~ile 'l1oastre constituie adesea ~un sscri:ficiu caracD a r \v n. Ne iritereseaza sa nu pierdem din vedere faptul ca viata psihicii este un cimp de batalie ~i 0 arena unde se infrunta tendinte opuse SiTU. ~i pentru cealaltii. Bucure'iti. actiunile care en'iana aUt de la una. torturindu-va fara incetare. cit ~i de la cealalta. (Not2. 144.loarea. A'utobioCjTCIfia. ca sa vorbim intr-un limbaj mai putin dinamic. Problema este numai sa cunoa~tem raporturile caTe se stabilesc intre termenii opu~i. cum este cazul. Dobrovici 'Ii D. mai degraba a:l1intirile penibile se ~terg cu greu. tract) Ii) Vezi C h a 1"1 es i tei'ulu. revenind pururea. potrivit propriei lor experiente. Faptu1 de a lasa sa cada.irfJp atentia asupra faptului ca acest factor este departe de a explica fer'IO-menul in totalitatea sa. din cauza multiplicitatii de interpretaride care sint susceptibile aceste doua acte ratate :'ii a diversitatii tendinteJor la care ele se supun. V. tl'ad. Dorogan. p.te motivuJ: ~iscopul pierderii. Pierderea ~i imposibilitatea de a giisi obiectele puse 1a pastrare' ne intereseaza in mod deosebit. vointa de a pierde.'8. Dovedind existelllta unei 1endinte determinate. Este un fapt incontestabil cii impresiile deza~ greabile sint uitate cu u~urinta. Ceea ce este comUl1 tuturor acestor cazuri e'ite . evenimente care. orice am face ca sa Ie inabu~im. nu voiau sa se fixeze in memoria sa 6). Amintiri des]Jle dezvoltarea [lindiTi! meu. un caz 1a altul e'. Aceia care aud pentru -prima oara vorbindu-se despre uitare ca lnl]loc de aparare contra amintirilor penibile.'je din cele mai pr'ofunde? Este aici 0 problema de unordin cu tatul di-' ferit.' cu amintirea unoI' ofense ~i. dupa cum el a avut ocazia s-o constate.putem noi . cind avem intentia sa-l inlocuim cu altul mai bun. In alte cazuri se pied obiecte care nu ~i-au diminuat cu nimic v. de 1a 0 persoana cu care am incetat de' a fi in bune relatii sau cind a fost achizitionat in imprejurari la carenumai vrem sa ne gindim. Ca ea se compunedin contradictii~i din cupluri antinomice. V. S-ar putea ca obiecte10r sa aiba aceea9i explicatie ca ~i aceea a ingrijirii copiilor. dar obieqia nu rezista. intre altele. a~a cum Slut acelea din primii ani de copilarie. 1962. ci se exp}ica printr--oomecare neglijenta in ingdjirile date acestor copii. cu siguranta ca ne-au lasat 0 imprE.. Experienta vietH sed ale arata cacopiii nedoriti ~i nascuti in afara casatoriei sint mult 1118i1ragili declt cop5ii recunoscuti ca legitimi. atriigindin acela~i t. ceea ce difera de 1a. Acest rezultat nu este UTl11clrea tehnicii grosiere a facatoarelor de avorturi.i 108 . Numero~i psihologi au sesizat aces! fapt care a fiicut asupra marelui Darwin 0 impresie atii de profunda incH el ~i-:-aimpus ca "regula de auI''' sa noteze cu deosebita grija observatiile care pareau defavorabile teoriei sale ~i care. noi nu dovedim prin aceasta absenta unei alte 1cndin:te care actioneaza intr-un sens contrar. de pEda.uita in general ~i. umiliri. in solutionarea careia putem foarte bine sa atribuim un anumit 1'01 apararii impotriva senzatiilor de suferinta. sa se detcrioreze sau sa se sparga un obiect poate servi acelora~iscopuri. Eclitu..' Acndemjei Romane. Faptul este exact. Exista loc 'Ii pentru una.

Auzind acest apel...ului.i. Cazuri ca acesta sint de natura sa va sugereze presupunerea ca daca miinile personalului dumneavoastra se transform a atH de des in vrajma~ele obiectelor pe care Ie aveti in casa. "Eram ocupat de citava vreme...it. Va mai pot cita cazul unuia dintre bolnavii mei caruia Ii Interzisesem s-o cherne pe amanta sa la telefon :. N-am putut dedt sa-l aprob .fara exceptie.. cel care conducea experienta statea ih apropierea manometrului :.i sellin de intrebare .. pe care analiza faptelor de observatie. am pastiat 0 amintire eerta a faptului". punindu-ne in perkol propria integritate. 0 vizita la care nuprea tine. trebuia sa strige cu voce tare "Stop 1".i care.supapa :. ca :. dat fiind ca avea mult de lucru acasa. impreuna cu mai multi dintre colegit mei.i a invirtit-o cu toata puterea .i pune atunci masca unei intimplari fericite.Pierderea mai poate fi expresia unei sfidari sau a unei autopedepse. Unul din prietenii mei. ori de dte ori voia sa-mi telefoneze. Ceea ce este curios.. Sau se intimpla ca. un numar eronat care era chiar acela al amantei sale. de exemplu. observatie eleganta . !ntreaga presiune a rezervorului a actionat in presEt. in ce ma prive:. Intr-o zi cind ma duceam la laborator cu colegul meu F:.. D. forma "din gre. se inchid prin rotatie la dreapta 1). este ca prietenul meu F.. adica sa lase sa patrunda lent lichidul de presiune din rezervor in cilindrul presei hidraulice. in momentul in care este atinsa presiunea ceruta. pe cind.. motivele mai indepartate cale tendintei de a ne debarasa de un obiect prin pierdere sint nenumarate. colegul meu a primit insarcinarea sa regleze supapa presei..i 11ia pe acela care se intoarce in ora~.te.isa ne intoarcem aeasa. ceea ce in final iti permite sa·-~i oferi oprirea pe care odoreai. ceea ce a' depa:.. dorind in cursul unei calatorii sa fad.. Pe scurt. era deioiat ca trebuia sa piarda atit timp in acea zi. "Sa speram ca ma:.. muncii la care ne angajasem benevol. acesta mi-a sPl\s co. acest fapt poate ca nu se datoreaza unui inofensiv hazard. eeea ce ne va permite sa oprim luerul . un faptde observatie referitor la 0 confuzie. caruia am avut prilejul nu mult dupa aceea sa-i vorbesc despre acest accident.. Cind s-au distribuit sarcinile de mundi. "mh1tal".1 facind aluzie la un incident care avusese loc in saptamina precedenta ..eala asupra trenului . 1nt1'-o statie intermediara. Va mai puteti de asemenea intreba daca intotdeauna in mod intimplator ne fa cern rau noua in.ine.it rezistenta eanalizarii ~I a avut ca efect ruperea unei suduri in tevarie: accident lipsit de gravitate.i aminti de el. dar care incepuse sa ne ia exagerat de mult limp.raporteaza un inginer. 10~ . de care eventual yeti putea dispun. Presupunere :.eala". in statia de legiitura se in. in sfir.i am adaugat glumind .e. pretindea a nu-. 0 oprire incompatibila cu anumite obligaW..ina va ramine astazi in pana.voluntar. a apucat .i celelalte erori. cu 0 serie de experiente foarte complicate asupra elasticitatii. care ia trenul ca sa raca.. Ca ....i sa plecam devrerne 1". la stinga (toate supapele.idata trecuia. in imprejurimile ora.. lata. va va permite sa Ie verificati §i sa Ie dati 0 rezolvare. confuzia este adesea utilizata in realizarea de dorinte care ar trebui refuzate. pe care ni-l . pierzi ca din intimplare trenul delegatura. deschizind cu precautie supapa. lntentia i.. in laboratorul de la $coala superioara.. dar care ne-a obligat sa intrerupem luerul :.i de' 0 importanta practica considerabila prin aceea ca ne face sa vedem pe concret preliminariile eu privire la deteriorarile aduse unui obiect : ...

acelea'ii feno:rnene Ie apar de multe od ca mnd accidentale. A~ fi insa foarte satisfacut sa . SaVEl fae cap~biii 's-o gasiti singuri. in faptul C? fiecare Ie poate observe). pe care pina acumam li'isat-Q fara raspul1s: dat fEnd ca.. Ramin inca muIte aspecte de examinat ~i de discutat. nu-mi fac nid un scrupul de a Eisa lucrurile in punctul unde Ie-am adus. Prindpiile noastre nu-~i intemeiaza intreaga demonstratie doar pe actele ratate $i nimic nu neobliga sane limitam ce1'cetarile. In incheiere. potrivit numeroaselor fapte pe care Ie cunom~tem. sa zdruncinam vechile dumneavoastra idei asupra temei de care ne Ocu-'pam ~i de a va fi faeut apti de acceptarea unor idei noL In rest. urefer ca.?urinta . care cere oexplicatie. prin putinul pe care vi I-am spus. :lara a avansa in continuare. cu u. . prin dezvoltarl succesive.' fara a mai £i nev018 sa va vin eu 'in sprijin. a~ dori numai sa va real11intesc una din intrebarile dUTflneavoastra.la el insu. cum se face ca. in general.tiu Ca am reu~it. ~i ca S8 arata am de refractari fata de explicarea lor psiharla1itica? Aveti dreptate: avem aid un fapt uimitor. Marea valoare a actelor ratate consUl pentru noi in frecventa lor. raportindu-le numai la materialeh::l £urnizate de aceste ade.Sint departe dea fi epuizat tot ce poate £i spus pe tema actelor ratate.'!. oamenii sint adesea atlt de aproape de intelegerea actelor rat ate ~i S8 comporta adesea ca $i cum le-ar sesiza sensul.?i . Dar 'in loc de a va cia exDlicatia gat a elaborata. lipsite de sens ~i de important.?ica producere a lor nu are drept conditie necesara 0 stare morbida oarecare.

Partea a doua VISIJL .

0 idee deliranta. la urma urmei. d in ciuda faptului di exista 9i lucruri mai importante.ln anii 1880-1882. Aceasta a constituit punctul de plecare al trata-' mentului psihanalitic. prezentind pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat Ia toti oamenii.· ci . Totu. stca sensul viselor. Dar a se consacra unor cercetari asupra viselore~a considerat nu numai· ca 0 ocupatie fara valoar:e practica ~i superflua.i....ase: tumori. care •comprima organul vietii psihice.lel·intele tin ute de mine in America.V DIFICULTATI $1 ABORDARI PRELIlVIINARE S-a filcut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale un or neyrotici au Un sem 1).sa ajungem aproape la acelea~i constatari ca acelea pe care Ie obtinem prin analiza. de un obiect de studiu al carui earacter este in epozifie ell toate exigentele ~tiintei exacte. in plus.i. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor.. Un medic sa se dedice studierii viselor. Chiar in eventualitatea ca toti oamenii ar fi sanato9i . noi ne vom incepe expunerea invers..i ca 0 distraetie· penibila: se vedea in aceastao ocupatie anti.>i Ca.i.fenomen caruia i se da putina importanta. inflamatiicron. A 5e vedea In legatura eu aeeasta C(Jn.tiintifica ~i care denota la acela care secohsacra 0 inc1inatie spre misticism.tiinta . nevrozelor. hemoragii. noiam putea. ca .. bolnavit invocau visele in chip de simptome.i Ii s-a acordat prea putina atentie.. de exem- i 0 5 e p h B 1'e u e r. fica nu numai prinfaptul ca studiul viselor reprezinta Cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor.i Clcteleratate cu care are in comun faptul case produce la oameni sanato. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justi. S-a presupus atunci cEi .. era posibil co.. nimeni nu se ru.e ele. In cursu 1 acestui tratament s-a constat at ca. in anul 1909: "Dher Psychoanalyse" ~i ~ZUt' Geschichte del' psychoanalytisehen Bewegung".lipsit in apa-renta de arice valoare practica. FenQmen obi9nuit..is-ar limita doar sa _ viseze.. prin cercetarea viselor.ice in cursul carora sepot dernonstra la microscop'modificarile tesuturilor! Nu! Visul este un subiect prea insignifiant . dar. spunindu-!.. yom demon:. dnd· neuropatologia ~i psihiatria ne ofera cititea fenomene infin it mai serio.i el nil meritEi onorurile unei investigatii ~tiintifice ! . adesea de marimea unui mar.ina sa 5e oCUP'?. Este vorba.i prin aceea ca visul insu~i €ste un simptom nevrotic.in loc de a urma ordinea cronologica. actele ratate sa ne ofere si ele date interesante..i visele trebuie sa aibaun sens. rn acest fel visul devine un oblect de cercetare psihanalitica... 404 . Actele ratate erau doar neglijate de catre .. . d . inclusiv la eei sanato. 8 cd. visul se prezintii investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile.)J 113 . de un obiect in legaturacu care cercetatorul nu are nici 0 certitudine...

1 bine delimitate. Pe cit s.neinse]TIl1. i11114 .te ca e1 l1u-:..tim. ' rata de VIS. to.· eind cineva i:.deville dispretul eercllrilor2?tiil1tifice fate} de . Axn !Jllpresia eft I-am aruncatde pe un pod sau di. cum este cazul reprezentarilor obsedante de care tot.Ne pntern.i meaza visul in timp ce il poveste~te. Dar visul? eel l1Wi adesea.i expune visu1.te vag al viselor. La greci ~i 10. psihiatri respectabili 9i eminenti. deci. d l' . v ". avansind postulatul eft nu trebuie sa vis d. puneintrebarea de u~ll. di nu adauga detalii imaginare. mai degraba unul cEne.ul. Oriclne 'itie din propria experienta dispozitialJsihica III care se trez2stecineva In1. Eu sint ilnparatul Chinei.1£1. ce ne dovede:. •.o. Ora~ul Tyr. b'Om~V\' 1 p~scnnu 0 VJ~eeAe":rama v v A. acestaconshtuie desigur lin cmader ca oricare altul . ce 11e garanteaza exactitatea naratiunii sale.• .mai renumiti interpreti de vise. 0 campaniernilitara fara talmacitori de vise eTa considerati"l la fel de imposibila ca in zilele noastre 0 a:stfel de campanie fara· inijloacele de reCL...L de acmn trei mii de ani s1 rnaide demult au visat tot visam noi azi. i-am fRcut vreun 2Jt ran':... Unui copil ?Nu.du. opun2~ regelui 0 astfel de rezistenta incit el era hotar'it sa ridice ased.. e1 nid nupoate fi maCaI' povestit. popoarele oxientale. 0 minora.ecit c'2eaCe po·vesteE3te sllbiectul respectiv ~i ca trebtli. dnd. proclama sus . Putem remedia prejudiciul care rezulta din incertitudinea referitoare la vis. Se relateaza· ca personcl]e lsto1'1c2 au gaslt 111 VIse a indeplini tmeIe actiunimarete.Ic1ecata trebllie sa ne trezeasca totdeallnE':: nelTlcc:r-'2derea~. 1101 nu putem saprescriem lucrurilor caracteristicile pe care trebuie sa Ie prezinte ele.l vad in a~es~ ?jsp~:et.'~te popoarele vechi au acordat mare importanti'i ~. darputem admite fara s.-rni c:~eclara: "Irlcere lU1 sentinlent ca ~i Clan a~ fi facut sall a~ fi'\/rut ~::lfac rB. De altfel exista $i vise dare fit definite. Se she ca reconsntmrea lui nu este lueru u~or. In sfir9it..l gen tura en acte1e ratate.vis ? J Pers?n~. Jmi amintesc de prezentat In -l)ractica 1112a rnedicala .~-se. el avea in suita sa p2 cei .n02i$tere LIrnizate de aviatie. Oare pe baza interlJretarii acestor IT:at.iJ n03t. Bolnava aJ:Y1Ceput prhl n. rAnn aratat atunci ca lucrpri de mare S2 pot manifesta priu semne ceea ce prive:.i tare bolnElvul. Ivledicii cunosc cazuri in ca]~e 0 ]. ? Noi am 'ii avut de raspuns la 0 obiectie de acela:.u unei flinte vii. cae)JSll11C~ a o.e fc~cern abstractie de tot ceea ce el a putut uita sau deform a amintiriIe sale.eOLHa CUv UTIv ~lS.. 0 ~eacti2 i:npo~riva imp'QI'~aTI'~ei X2i2Ce rate care 1-'a fost' atnbmta ocnmoara. ca nu ramin in a111intir2a decitfragm-ente..11':nla lJnlJj ~lis se rnetitin~ pe parcursul intregli zile.1. Este limpede ca obiectiile impotriva vlsului ca object decerc2tCixe fl1erg pi'e-adeparte. Au visele. Ele au extras din vise indicatii cuprivlre Ia viitor.ate.pIu.J ' . se prezinta cu contururi 112te . CLlll1allzim spLlnin.i Ie-au considerat utilizabile din punet de vcdt:re practic.. aJ} CButut in eIe prevestiri.iiHre ca stI'amos. nu ne este permis sa spunem ca visul estc in general un fenornen lipsit de importanta.u:}i. data flind incertitudinea amintirii sale? Fara a mai socoti maioritateaviselor scap[t memoriei noastre... Cind Alexandru eel Mare a intreprhis expeditia set de cucerire. Pe de cercetarea psihiatrlca. t ...eriale vrem sa intemeiem 0 psihologie ~tlihtifka sau 0 metoda de tratament pentru bolnavi ? Ex:cesul 111tr-o i1. abordeaza adesea obiecte care sufera de determinare. care in acel tlmp era inca situat pe o insula.

.?u1 fu cueerit. Etrusdi 'ii yamanii se slujeau de alte mijloace pentr(l ghicirea viitorului. Cum se exolica faDtul ca arta de a interpret a visele a decazut 9i visul insu. D/l:aury cmnparavlsul cu convulsiile dezordonate ale darlsului . ana tiparita Ia Stuttgart "8Ul. eu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de 111odificarlle de pozitie a mernbrelor.ledeall 111 vis nu 1JD act psihic.. consta in a aila ell ajutorul viselor numerele' ci~tigatoare la loterie.ll pe11tru .lui cele· zece degete ale sale".operi sensul viselor? Poate ca :2) Scriitor grec din see. ar data din epoea imparatului l1~drian. adesea chiar morbid si care este -02ntru si ne:nurire ceea ce un teren acoperit 'de balarii~i situat Intr-o 'depresiune estepentru C2l'e il domina din eel'''.ceast/i decadc:Ilt-a ~i Ill.. UltinlLll ·abuzal intErpretArii. nici vOTbanu poate fi deaccasta lY'l. Dar ce ar spune 9tiinta exactii afIlnd ca noi vrem sa Incerdlm ade:.l11Cr e:{citatii .. care. rnai absllrde decft \lcchea interpretare a ·vlselor. ci 0 111urlifestare psihic~i a 1.n. Drept urmare.vise a degenerat treJ!tat -in sllperstitie 9i ~i-a gasit llltimul refu'giu la oarneni _iIlculti. in opozitie' eu -mi9carile coord onate" ale omul"Lli 110rl113.? pute'a-o spune. Singura contributie pretioasa Ja CUD. .)oITiatice. darnumit ndin Daldis" dlipa ora. Binz declaTa In 1876 ca visu1 este un "proces somatic. 'orIgInal' GIn Efes. totdeauna inutil. e1 ordona asaltul si ora.as?CICltlllor.J.e. Sl~p~~lll1areaSplrltlllU~ crlt~c. niedicii ~.) u 115 .T:Crl 91 toate celelalte sernne care tlnd sa dovedeasca scazuta valoare care trebuie acordata viselor. rmparta~jnd visu1 ghicitoru1ui sau. dar inT-21'pretarcCt viselor a fost cuttivata ~i s~a ·bueurat de 0 mare.a~11..somnului. a visat un· satir executind un dans triumfal. iar 0 \lecl12C0111paTatie asirnileaza visele ell sunetele ·pe care "le produce un om nepriceput in muzidi. pentru care sintern datori ~tiint21 e:xacte.prIn re d ~llcerea In. .unere aspqctele p:rin care \lisul se ·deosebe~te de gll1.c t" '·tv.L~ny~Ol:all -. F'l:re$te. al II-lea e. Nu put em vedea 111 2.. Dar fapt este ca iriteresl. Gu..o. 'se refera 1a influenta pe care 0 exerciti'i asupra continutului vise10r excitatme corporale care S8 pl"odnc In timpul somnuluL De la un aut or norvegian asto. lVIourly-Vold. . el111Tinare: or!carel cunoa::.. spre a-I deosebi de geograful Artemidor ::lin Efes (sec. (Nota tract. facInd S3. intre altele. 1.Fr~ucr a cunoscut· probabil vers·iunea germ.a~terea\risuJui. . '.. care S-3 mel1~1nut pina in zi1ele noastre.1 t" . In schirnb~ ~tiirlta 2}Gtcta eonten1porana s-a ocupat 111 rn. i\ceste cercetati slnt elogiate ca modele de eercetare exactii asupra .Sf. Y:IU~n.) 3) Maladie neurologica.). 1. . nu v-a.ul natalal mamei sale.-tru cel care depreciaza intr-atit valoarea visului. favoare in tirnpul intregii perioade elenistico-romane. alerge pe clapele i11strU111ertb.::.J tr~o noapte.. Oneirokritika sa cuprinde. 111stare ae _'\/e. aCEst disc:redit nici efectLIl progresului. 11 irlterI)reta 111secrnlna a gaslll11 sen-s aSCUI1S.zi disparut. J. Din literatura referitozTe la acestea nu ne-a ramas dedt lucrarea capitalii a lui Artemidor din Daldis 2).?i a c<1zut in 'dizgratie.1. fu asigurat ca trebuia sa vada in acesta preziCerea victoriei impotriva ora. alJ ramas doua mari volume de cereetari 1910 9i experimentale asupra somnului (tradus8in limba germanaln 1912).1J.c . alrea .n.y ::n. (Nota tract.?ului. Cit}ti 1a J adl 9i la alti filozofi rl1oderni: totI se descrierea -visul1~i la :l ll1ulturnesc sa enl. ~eoarece sUTqbrul ev mediu a conservat ·eLl fidelitate lucrllri l1)ult.Rtm~~ ell intentla de· a Ie aplica teoriile sale psihologice.gn:~:. reguli ~ interpre~ar~ 9 ·viseloI'. '.lte T'li\duri de totcle.11nCUJ-~e e d~SC?mpllller~a .

to 11~ . nem despre starea in care ne gasim 1a trezire din SDmn: sintem ea nou-nascuti? Spunind aceasta.?ipronuntat pe aeeasta tema. fiindea vreau sa dorm. Ce es18. Astfel visul ne apare ca 0 stare intermediara intre somn ~i starea de veghe.i de sHmulii e1. stare in care interesul siu se afla eu totul detasat de aceasta lume. Adorm. !ntrucit actele ratate pot sa aiba un sens. Ar trebui sa reliefam caracteristicile esentiale ale visului. De unde sa Ie luam ? Sfnt atitea c1eosebiri.im deci prejudeeata eelor veehi ...i la virsta adulta nu apartinem lumii dedt eu doua treimi din existenta noastra ~i ea pentnl 0 treime inca nu ne-am naseut.s-a -. ee estesomnul? .. Tendinta biologica a somimlui pare deci sa eonstea in relaxare. condu3)i in domeniul somnului... In consecinta. dar noi nu ne yom Lisa descurajati de judecata sa.i a poporului .~i 1uind masuri de precautie Impotriva excitatiilor din afara. a.. Fiecare t1'ez1re din 'somn -dimiOare nu spuneata est~ pentru noi. sa treeem in revisti'L domeniul visului. nimie nu se opune ca aeela. in timpul somnului. prini urmare. ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile.i lueru sa se petreaea ~i eu visele. in existenta noastr8. Ii' spun lumii exterioa1'e: lasa-ma in pace. intrauterina. Cel putin ne eream conditii eu totul analoage en acelea din aeeasti'i existenta : ealdura. de asemenea. In plus. . ne scufundam din dnd in dnd in stal'<!a in care ne gaseam inainte de a veni pe lume. insa. }VIaifntH trebuie. Nuputem decide nimie eLlprivire la aeeasta. copilul _spune : inca nu vreau sa dorm.adar. In raport eu aceasta 1ume in care am venit fara s-o fi dorii. 0 atitudine asemanatoare ell aeeea pe care 0 aveau in pinteeelemamei.d sint abosH de aeeasta lume .i dau eorpului lor. Iat<i-ne. Dimpotriva. fara indoia1ii eEl ne faeem 0 idee eft se > .. ne aflam intr-o asemenea situatie incH nu 0 putem suporta neinirerupt.i somn sa existe raporturi inca $i mai intime. in aceste eonditii.i ea daca aeeasta ofera anumite similitudini eu viata psihica din stareade veghe. Prilpa dintre carac18risticile comune tuturor viselor este faptul ca S8 produc in timpul somnului. nn yom ince:r:ca sa dam o definitie acola unde este de ajuns sa indidim un subiect pe care toata Imnea n cunoaste. Ma seufund in somn tocrnai retragindu-ma din lumea exterioara .i in toate directiile. vreau sa mai stau treaz.. ea 0 noua na<. Adormind. S'-ar zice di pin a . adesea visam cind ne trezim in mod spontan sau cind sintem treziti din somn in chip violent. Este posibil ca intre vis . fn interiorul cadrului care delimiteaza domeniul nostru !Esentiale VOl' fi aeele caraeteristici pe care Ie yom putea arataca fiind comune pentru toate visele.. Este limpede ea visele reprezinta 0 manifestare a vietH psihice in timpul somnului .. oar socot ea trebuie sa ineercam sa caraeterizam somnu1 din punet de vedere psihologie: Somnu1 este 0 stare in care individul care doarme nu con~tientizeaza nimie despre lumea exterioara. Aeeasta definire o gasim deja 1a Aristotel..>te1'e. Aceasta este 0 problema fiziologica sau biologica in carB multe 1ucrud sint inca discutabile. Sa ne insu:. sa ne orientam eu privire la tema noastra. In consecinta. iarin multe eazuri aeestea au in mod efectiv un sens care a scapat eercetarii exac18. absenta excitatiilor. unii dintre nor se ineovriga .. iar earacteristica sa psihologica instingerea interesufui pentru lumea exterioara. Sintein adesea treziti de un vis. obscuritate. atunei clll. un vis? Este greu raspundem printr-o definitie.i sa ne angajam pe urmele talmacitorilor de vise de altadata.

N-ar putea fi vorba. excitantii care tind sa tulbure S0111nu19i 1a care persoana care doarme reactioneaza prin vise. Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfa90ara visele (in suflet) este diferita de aceea a 1'ep1'ezentarilor starU de veghe. Daca somnul este ceea ce am aratat. decit de reactii sub forma de contractU musculare. Esteun lueru pe care nu-l intelegem. transpus imaginile in cuvinte. dar aceasta exprima fidel acea impresie stranie pe care ne-o lasa cea mai mare parte a viselor. Visu1 ar reprezenta deci modul de reaetie al psihicului. insa este Exista ~i 0 a douacaracteristica mult mai greu s-o intelegem ~i s-o descriem. dificultatea de a povesti un vis rezulta. care sint activitati ale starU de veghe. Sensul acesta nid nu a9 9ti sa-l utilizez. in timpul starii de somn. Th. dar totdeauna :. Inmuzica nu ne mai este aid de niei un ajutor. sa suprimam p1na9i ultimele resturi ale oricarei ?ctivitati psihice. visu1 nu ar t1'ebJ. De asemenea. Asupra sa se exerdta excitatii.ca nid 0 activitate psihica nu a1' trebui sa aiba lac In timpu1 somnului. dedt de 0 excitatie care ne tulbura.. existenta sa nu poate £i negata 9i Doi putem incerca sa dam soeoteala de aceasta existentB. cea mai mare parte a vietii :t11e1e psihice fUnd abolita. apare mai curind ca un accesoriu rau venit. neputlnd sa stapinesc dedt citeva resturi ale acestei activitati.urile cu actele ratate.lisa aiba nici 0 semnificatie. In diferitele vise. nu este nicidecum necesar ca aceste resturi sa aiba sens.. de idei. fata de care trebuie sa reactioneze. iar noi nu am avea nimic mai bun de lacut dedt sa abandonam acest subiect. Procesele psihologiee ale somnului difera eu totul de aeelea ale staru de veghe. Noi crcdem ca sonmul lara vise este eel mai bun. fara a putea spune Ince anume consta diferenta. In parte. poate.. V-a9 putea desena visul meu. Pentru ce viata psihiea nu adoarme eu totul? Filra Indoiala pentru di eeva se opune odihnei sale. dupa ce am reu. Visele nu a1' fi altceva dedt aceste 1'esturi . In consecinta. G. departe de a face obHgatoriu parte dinel. Am desprins in £elul acesta prima caracteristica comuna a tuturor viselor. despre faptul de a ne na9tespunem : a vedea lumina zilei. in adevar. Dar. Comparatia activitatii care se manifesta in vise Cll efec:tele obtinute de 0 mlila profani'\.ca neincluzindu-se in psihanaliza. visul. resturi capabile daar sa tu1bure somnul . deoarece 117 . chiar daca visul ar fi inutil.I \ t poate de falsa despre senzatia generala a noului-nascut. Putem cerceta care sint. este tocmai pentru ca nu am reu9it sa realizam starea de repaus foet-al. Sesizam aid 0 cale de acces' spre Intelegerea visului. Traim in somn multe evenimente in care eredem.. Intr-adevar. la excitatiile eu care se confrunta. 9i despre care nu 9tim ce trebuie sa glndim. Percepem adesea imagini vizuale care £i uneori insotite de senti mente. dar n-a9 9ti sa vi-lpovestesc.ipretutindeni domina imaginile.e psihica 1'edusa. eomuna? Cu siguranta. din faptul ca avem de. Altfel se petreceau lucr.. Este mai cmind de presupus ca acesta se simte foarte indispus. Daca survine 0 activitate psihiea. Daratunci cind dorm.it sa reduc total activitatea mea psihica.i ar parea ca. decit de fenomene psihice provocate nemijlocit de 0 excitatie somatica. ID timp ce nu estevorba. cum a1' fi aceea a unui debil mintal comparatacu aceea aomului de geniu : este yorba de ceva calitativ diferit. Visele n-ar fi in felul acesta decit resturi ale activitatii psihice din starea de veghe. de impresii furnizate de simturi decit de vaz. singurul ca1'e-9i merita nu11'1e1e. nu este aid yorba de 0 activitat. La drept vorbind. spune adesea persoana care viseaza.

ar fi sa atribuim vi~lii psihiee facultatea de a-:.ricit de inco111prellertsibilc.terse..alaturi de fragmente de vis nete . altele au un continut foarte bogat.i vis...te veritabile rpmane :. 0 118 . disp1. e~ista VIse foarte scurte care se conlpun 0111 cr-o llnaglne S8U chn Cl-t.te mai multa valoare.. 30 de ani mai tirziu.inu contin decit a idee. care se desfa:.clavirul atins de aeeasta mhl[l seo&te ri-:eren ace1ea~i sunete. Lucrurile nu sint. presupunind ca ele corespund diverselor stariintermediare dintre somn ~i veghe.mrinta care nu au corespondent in realitate. momentana.. cael in visele de acest gen viata psihica se apropie eel 111ail11ult de ceea ce este ea in stare de veghe. parnind de la caracteristicile comune tuturor viselor.. deocamdata. od de cite ori intlmDlarea face ea mina sa se plimbe pe Sa avem merell in rninte ~cea ce-. de 0 mare 1impezime. Dupa opinia noastr!'t. ·gasiln uneori parti.. :. Pe scurt. $i chiar intr-unul :. altele se repeta de mai multe ori la aceea:.oara ea ni:. Uncle vise ne lasi'! cu torul reci.ln repertoriu· colosal. Este. se COnserVE! tit de bine incit uneori Ie a regasim in amintirile persoanei respective.i elaritatea.. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista.1se petrece altfel decit ne-am a:. chiar extravagante. uimirea. ele palese treptat:. nu ~Tad decit deosebiri sub tOGte aspectele: atlt in ceea ~e prive~te clurata aparenti'i :. dar' ea nu este niciodata identica cu aceasta. Vom renunta.3. decltun cuvint. fie neschimbate. fUnd capabHa sa recreeze tot ceea ce psihicul creeaza in timpul adivitatii sale diurne. daca se men tin in timpul zilei. dimpotriva. nu apar dedt 0: singura data. A admite explicatia pe care am enuntat-o. alatmi de altele care sint insesizabil de diafane. altele sintdeznadajduitor de slabe.1 par sa dureze timp foarte indelungat.. pe cind altele sint cetoase. in timp ce in altele sint trezite toate afectele . pe masura ce visul dobinde:... sa Ie intelegem mai bine. Din raporturile care exista intre vise . diverselor faze ale somnului incomplef Daca ar fi insa a~a. chiar bogate spiritual..i 0 w. de 0 frumusete fantastidi.lor. care nu sint in mod neeesar melodioase.. ca :.e\7a IH13- gini dispersate :. atit de clare incH..oare variatii. spre exemplu acelea ale copiilor. sa CElutam"sensul" visului. am conchis ca visul este 0 reaetie la 0 e:xcitatie care tulbura somnul. anxietatea care ne intrerupe samnul.ar fi cleo Mai exista si alte caractcristici comuns? Eu nu sssizez altele si.imodifica profunzimea somnului cu 0 viteza :j.i urmate de noi fragmente transparente..i rezonabi1e. roln1 jucat de emotE. Majoritatea vise10r sint uitate ell repeziciune dupa ce ne-am trezit sau. extazul etc. Sint vise pIine de sens san cel putin coerente.iindividul uman.noctllrn.1nede l. ar trebui sa ne dam seama din ce in ce mai limpede ca. persistenta etc.i 0 claritate mai mare... fie eu u:. $i mai ales nu ar trebui sa avem in acest c_az. un eontinut mai bogat . Anumite vise. spre a incerca.. ehiar treziti din somn.tepta daca ar fi fost yorba doar de 0 aparare fortata. unele vise...o. absurde . aceasta insignifianta activitate ps'ihica .. Exista vise tot atlt de clare ca ~i evenimentele vietH reale. aUt de simple.i stare a de somn. absurde..i spre seara prezinta mari lacune. doua caracteristica COD1unaCl ~ o. atunci. In Ci2~~" .p~'lve~~e intinde:ea . stupide. SpaSITlOd~ca in1potriva' unei excitatii. in general.i acela:. S-'ar putea incerca explicarea tuturor acestor varietati ale visului. vagi. avem nevoie de cltva timp spre a ne da seama ca nu este vorba dedt de un vis.i incercam durerea pin a la lacrimi. altele lipsite de arice preciiie. tot1). este yorba de un vis. in general.i persoana.ce. ca 0 impresie cu totul recenta.

Primesc raspunsu1 obi~nuit in asemenea imprejnrari etc. 119 - .. Vrafu1 deporte1an pe care 11poarta ea ml se pare in perieal de a-:. impiedicindu-sechiar in pragu1 w?ii. instalez tava eu jaratic. Sau. Hildebrandt. ca sa ma odihnesc intru In cimitirul din preajma bisericii. furnizindu-ne dovada ca excitcctlilesuportate in timpul somnului trans par in vis.rbatoare· indreptindu-se in numar mare spre biserica. Mi'i hot<'irasc sa asist. reactii 1a zg0l110tul modus de un ceas de!?teptator: .. . In timpul sonmului i s-a dat sa apB_de colonie. . in care psihologia €xpenmentala ne-ar putea da <. Voi dta experimente selectaie dintre cele mai vechL Pe unele dintre ele Maury Ie-a incercat pe sine insu~i. c1uminica ~i curind trebuie sa inceapa prima slujba. Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va api. Este. de' 0 importanta exceptionala. in sfir~it. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselo1' insc1'iptH martnare. in adevar. Din nou a$teptare. in pravalia Ini Jean-]'vIarie Farina.oncursul. '1ntr-adevar.. tnmspira din belsug si vin alb de Orvieto. Cunoastem multe cerreferitoare la aceasta problema. unCle 'lad locuitorii in haine des8. Strazile . Tiriia ceasul-de~teptator.'egatirile de rigoare : hni pun ~uba. iata-ma in sanie.1rCa. ci clopote1u1 unei soneI'ii.. cuo viole~ta care sfi~le brusc pinza de piHanjen a visulul. rea.ifieeare din noi a avut prisa confirme aceasta. Curind bag de seama insa ea este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait. $i de data ~ceasta era vorba pur ~i simplu de zgomotul sone1'iei ceasului de'iteptatoL Al treilea exemplu l Vad 0 fata de la buditarie indreptindu--se de-a lungnl culoarului spre sufrag~rie.sint aeoperite de 0 patura groasa de zapada. Ace$tia se pun in mi~care 5i zurgalaii lnceD sa faea sa rasune r11uziealor ienicereasca bine cunos~uta. in mina cu 0 stiva de citeva duzini de farfurii. La trezire constat ca este zgomotul eeasului'-de~teptator. pina ce haturile dau CanOl' semnalulde plecare.. In Sf1r$it. Este vorba de trei vise comunicate de un observator agel'.fac p'. cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. cu cartea de rugaciuni in minEt.. E 0 z1 senina de iama..singur~l aspect. indusiv Reelea a'le Iui· Mourlydespre care am vorbit mai inainte. constatare prin observa. dar sint obligat sa a~tept n'lUlta vreme pin a sint anuntat ea sania e in fata u~ii/ bainte de a l. vasele fragile cad ~i se impra~tie pe parchet in mii de cioburi.. Trebnie sa fae 0 plimbare en sania. ~. Sau a fost ciupit u$or de ceafa ~i a visat indata ceva eu un plasture ~i un medic care 11ingrijise in copilarie. iar e1 a visat ca se . toate trei. aud c1opotarul wind in c1opotnita ~izaresc susde tot clopotulmic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugadunii. "Ia seama. i s·-a apa pe frunte : a visat ca se aila in Halla. trezindu-ma. hoinaresc pe eirnppina IntlAln sat vecin. ceea ce numa impiedica sa urmaresc eu nelini~te servitoa..1pierde echilibrul. apoi incepe sa se mi~te ~i deodata.afla la Cairo. ' .sunetele sale devin llrnpezi ~i patrunzatoare. insa cum se face foarte caId.1\1a plimb intr-o dimineata de primavara. 1at-o.irea poate cu ~i mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. Ii spun. intreaga ta incarditura va cadea 1a pamint". o a doua corrbinatie. ~i care constituie. EI mai sta nemi~cat clteva cllpe.tii personale. cu un zomait inspaimintator.

i incita psihicul 1a vise...i sa devina astfel nedemol1strablla. eu toate acestea. pline de sens . a intelege visuI ar fi toc. Vedem.?adar..i raspunde conceptiei popubre privind producerea viselor. dnd sotia mea m-a intrebat : "Ai auzIt. De altiel.. Dat fiind ca excitatia nu mai poate fi dovedita.pare cea mai mare sansa de a stabUi influenta excitatiilor intrerllp~ltoare de somn. nu auzisem nimic. a. . a~est lucn~ va fi mult mai greu. Nu ne trezim intotdeauna ca Urmal'(~ a unui vis . notati bine ca tocmai in visele care provoaca de~teptarea <J.i capelele?-. nici nu vom lungi discut1a asupra valorii excitatiilor exterioare. aventurile extravagante din visul care are ca obiect odicolonul. poate btervcmi 0 excitatie eenestezica. nu se constatii precis de ee ea se manifesta sub cutare forma data. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune Cd este vorba aici de ceva al"bitrar. Cind accasta caUZdnu rezida intr-o excitatie senzoriaEi venita din afara.sa neglijam bunele ~i multiplele experimente care plcdeaza in ]20 . Aceast. Persoana care viseaza nu recunom?te soneria ceasului-de~teptator(de altfel acesta nu figureaza in vis). sint deosebit de coerente. Dar acesta nueste un motiv pentru abandon area in intregime a acesCMe de aItfd este susceptibila de dczovltare.i de fiecare data interpre.mai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot ~i nu altul. este imposibil sa ne mai fctcem in privinta aceasta vreo idee. Se mai paate abiecta in legatura ell visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestindu-se in vis. cum sa mai regasimexcitatia care poate ca a actionat in timpul somnului ? Am reu. din pnnctul de vedere al tulburaxii pc care acestea 0 exercita asupra somnului. contrar majoritatii viselor. Day ~i in acest· caz se poate intimpla in mod neferidt ca 0 excitntie cenestezid'i activa in timpul nortH sa nu lase nid 0 urma dimineata . M-am trezit intr-odimineata 1ntr-o statiune de altitudine din Tirol Cll convingerea ca am visat ca a murit Papa.Aceste vise slnt foarte frumoase.itatea celorlalte chzuri.. nki i un repro~. ee grOzav se tri'igeau clopotele la toate bisericile . Or. In afara de accasta.. fire~te datoritd unor imprejurari speciale.te zgomotul acesta prin altul . Cautam sa-mi explic acest vis.Nu. cum se produce un vis. In fond" putin tei intereseaza cauza care tulbura somnul .. auzim adesea spunindu-se . de exemplu. TrasiHura lor comuna consta in aceea CElsituatia ·se rezolvc'i totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fHnd produs de soneria ceasului-de~teptator.tiindca ele nu ne pot explica dedt numai a midi fraetiune a visului ~i nu intreaga reactie constituitii de vis. n consecinta.. In majo. care nu deeurge nicidecum din natura excitatiei.it 0 data.l ultima ipoteza pare £oarte probabili'i 5. dar aceasta comunicare mi-a permis sa-mi inteleg visul. in zori. provenind de la organele interne.?i.. dar aflam totodatEl ceva in plus. nL! vrem . Care este frecvC'nta acesIor excitatH care 11 determina pe eel adormit sa· viseze. in visele lui Maury vedem adauglndu-se efectului direct al excitatiei 6 multime de efecte secundare ca. spre a interpreta excitatia care provoaca de~teptarea. ci ea inlocuie. Nu Ie adres. aventuri imposibil de explicat prin aeeasta .i dnd ne amintirn dimineata de visul din cursul noptH. Dar. teaza diferit excitatia care intrerupe somnul. Visele vin din stomac.l>11. sa constat aposteriori 0 excitatie sonora de acest gen.. pentru ca am un somn adinc. . tara ca el sa obtina rnai tlrziu· nki cea mai m[Jxunta informatie in legatura cu aceasta? Ea poate fi mare sau nu.

care s-a ocupat mult de vise (1861). 0 pune intr~o relatie. aceasta scena. 0 indica printr-o aIuzie. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei. intocmai ca excitatia senzoriala exterioara.dupa. Trebuie cieci sa admitem ca excitatiile interne sint susceptibHe sa :incleplineasca acela~i 1'01 eu excitatiile care provindin exterior. continutul incluzind elemente ce pot fi considerate ca 0 elaborare.simila.sa-~i extraga din maxilar undinte lung".1 ~' I I favoarea legaturii dintre vise ~i excitatiile interne. Ceialal-:aracter comun tuturor viselor singularitatea lor psihiea. fara a ne· revela nimie din esenta sa· . "doua ~iruri de biiieti frumo~i..De la aceste cazuri evidente se trece la altele in care actiunea unei excitatii interne asupra continutului visului pare mai mult~au mai putin ver~. Raporturile existente intre continutul unor vise. Cind vede. cel dintii. ~i acumularea urinei in vezica sau excitarea arganelor genitale.te Drin altceva. . Aceasta latura a· travaliului care are loc in cursul visului ~ebuie sa ne intereseze. 0 inlacuie:. 'A1acbeth de ~akespeare este 0 piesa de circumstanta.' citind citeva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. a insistat indeosebi asupra raportului de la eauza la efect care exist a intre excitatiile care i~i au sursa in organele interne ~i vise. Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei' iritatii intestinale un vis in care autorul vedea "culoare lungi. Scherl1er.'xplica ea grandoarea ~i enigmele sale? Este posibil ca excitatip: exteriN~ si interne care actioneaza in fimpul somnului asupra omulm sa nu S"'I~ascadedt la declansarea visuIui. iar 'pe de aHa parte nu ofera nid 121 ~ I I ~. :in sfir$it. singuraaceasta stilulan~ nu epuizeaza jntatdeauna continutuiactului sav:ir$it. numai unele vise permit sa se banuiasca ·participarea excitatiilor care-~i au punctul de plecare intr-un organ intern. scrisa eu prilejul suirii: pe trn a unui rege care. atacindu-se reciproc. este pe de 0 PC. Cind intreprindem ceva sub imboldul unei stimulari. .. precipitindu-se unii contra aItora. Sa notam totu~i 0 particularitate a viselor pe care 0 reliefeaza studiul excitatiilor interne. Visul nu reproduce excitatia ca atare: e1 () prelucreaza. pe de_ aW} parte. deoarece tocmai tinind seamade aceasta vom a'ea ~ansa sa ne apropiem mai mult de ceea ee eonstituie esenta visnIn. nefericire interpretarea lor este expusa acelora~i obiectii. nu pot fi . de exemplu. prima interpretare care se prezinta este ca ~iruriledebaieti sint reprezentarea simbolica a celor dOlJa ~iraguri de dinti. excitatia unui organ intern: liu explica din vis decit ceea ee corespunde reactiei directe a excitatiei ~i ne lasa in incertitudine :in ceea ce prive$te provenienta eelorlalte parti ale visului.e foarte greu de inteles. strimte. intr-un mare numar de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila.trecuteL'u vederea. a reunit pe cre~tetul si'm coroanele a treitari. apoi separindu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale ~i luind de la capat lupta". sinuoase". Este in general un fapt incontestabilea starea organelor interne este capabila sa exercite o influenta asupra viselor. reprezentare ~i interpretare a unei excitatii de acest gen. blonzi ~i cu tenul delicat infruntindu-se intr-o pozitie de lupta. ~i putem admite impreuna cu Seherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. aceasta interpretme fiina canfirmata de faptul ca persaana care a visat a' fast nevaita.' pe de -0 parte.

rechi in.isa vedem dad'! nu cumva acestea din urma nu ne permit S8 . 122 . Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba. In majoritatea vise101' nu intilnil11 nici un fapt in legatura CLl stared de veghe.a1t zgomot similar ne-au ajuns 10. Visul reproduce ocol1versatie pc care ea 0 avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedcl.i care apartine unui tinar : "Plinlbindu-mli pe strada Karntner. doamne si un dO'Tm se Cl:. ma intilnesc cu domnul X.iconstat ca sint foarte elegcmtl".ti'i in ignoranta.azala masa mea. nu vrem sa imprumutn mml~ de la 9tiintele oculte..lui remarea in legiHura ell aceasta. obiectului nostru de investigatie.celoa5c.. de 0 va10are exceptionalii.d. La' ineeput sint ~ontrariat 'Ii nu vre~u si'H privesco in final ridie ochii :.tepta dedt 1??leCtii dispretuitoare privind insignifianta din punet de vedere ccmt~v . EvenllYlentele dIn care se compune visu1 au ce1 mal adesea forma vlzuaEi. Doate ca 'lom reusi mal mult facind ape1 1a deosebirile cm"e Ie separa. AI' fi un rezuItat apreeiabil sa putem face asemenea afirmatii despre bate visele.:. dal' $i de ce ~i in ce scop reproduc€ visul cutare eveniment cunoscut intimplat cu totul recent. dar sint 9i vise pline de sens.. Sa DP. se 'poatc dovedi ca. oprim..dec1an9area viselor. 7 Deoarece catactere1e comune tuturor vise10r rou sint de nici un aiu. vis rational ce mi-a fost povestit.. ea in seara precedenti'i 21 S2 aflase ell adeVc1ratpe strada Kiirntner. dar se aSea111ana intr-o anumiUima5ura cu un eveniment petreent eu citiva ani mai imJinte. este drept. asupra rolu1uiexeitatiilor n . $tim numai ca he gasim in fata unei noi probleme. co. al unei doamne. iaraceasta concluzie nn se aplica dedt 1a fOclrte putine vise. Istoria 9i intelepciunea popoarelor der'nstreaza ca visu1 are un sens9i prezinta importanti'l.1eexplicam pe celelalte.i imposibil de demonstrat. Cl'edem CEl e zadarnie sa ne interesam numai de 0 singura Iroblema.t visul. ca in eazurile pe care Ie-am cita. semnificatia so. Psihologia experimentala nu ne ofera deeit eitevadate. pr~u1 nostru de~lers este total neputincios. Dar nu acesta este cazul. absurde. in acest scop. Maduc apoi la restaurant. anticipind viitor> eeea ce este greu de admis :. Ce invataminte desprindem din aceste doua vise sobre 7 Ca in ~:mumitevise putem gasi reproducerea unor e'lenimente din starea de veghe sau a unar episoade legate de aceste evenimente. pc cind excitatia o~u1a~ra nu d2clan9caza vise decit in cazuri ext rem de rare? San atunci cind '11sam ceva in legatura cu 0 conversatie sau un discurs.p::: ============. iar in ceea ce prive~te factorii care deterl11ina visele absurde ~l nebune9ti. . pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele". -rezonabile.. Celalalt fragn1ent HI visuhli nl~ C011stituie 0 reminiseenta directa. de excitatia De 'Care am resimtit-o 7 Dar de ce este visu1 vizua1.' satui sa urmariti aeest gen de 'Cercetari. Va voi imparta:. Fara indoiala ca 'sinteti. Dorim sa 9tim nu numai ce inseamna visu1. cel mai recel1t . 0 conversatie _sau vreun . timpul u $on111ului 1mi permit sa resping categoric aceasta ultima ipoteza.este clara.)uie cantata soh. CLl care fae cithTa pa~i impreuni'i. 9i mine. in fond. atunci cind. Astfel.0. limpezi. pe unde treee in rnod obi9nuit ~i ca S2 iritill1ise Intr-ade-var eLL dom:nul X. In fine. atlta timp cit nu 9til11in ce directie tr. Sotul ei 0 intreabi'i : "N-ar trebvi sa acordam pianul 7. lata un aU vis de acest gcn. Din partea filozofiei nu ne putem a:. Autorul vLc. La care ea raspunde : "E inutil. ne afIi'lm deoeamds..••_-----------~un punet de sprijin pentru cercetari ulterioare. Doui".\tia. aeeasta nu ajunge.. putin ::.~ Vise1e sint adesea' lipslte de sens...~~ J tor pentru explicarea acestora.

niei de halucinatii. pansexualism la panglosie: Jacques Lacan ". ci constituie.nifesta eu altcineva. pe care il caub'im. altele sint mentinute.. ~123 . e~uind in carieatura. 1. visele in stare de veghe sint foarte variate au~ 0 soarta vadata. iar in eeprive~te a1 doilea cal'acter conn este vorba nici de perceptii. francezul Jacques l. Limbaju14) care nu datoreaza nlmic hazc1rdului.In ceea ~e prlve~te raporturile lor eu realitatea. Universitatea "AI. dar ele persista uneori pina 1a adinci bEitrineti2. asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psi hie pe eareinea nu-l cunoa..e1'e sanatoase. Dar adesea sesizam ~i la barbati trebuinta erotica si pe fundal1il acesta toate succesele si ispravile erotice ace~tor visato. _anumite travestiri san abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza. ca sa spunem a~a.. text xerografiat. care i~i eanalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase. fenomene foarte generale care se observa atit la persoan. clt ~i la bolnavl ~i pe care oricine Ie po ate cerceta pe sim? insu~i. dezvoltate complicate ~i adapt ate conditiilor schimbapina 10. canu vedern.i. pe care nu trebuie totu~i s'a-1 utilizam fadi precautie. ci gindim.i nu au co. 1972. cad tocmai imprimindu-le vise101' in stare de veghe anumite transformari. Ceea ce distinge in mod deosebit aeeste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de "vise eu ochii deschi~i" ~i efectiv ele nu prezinta nici unul din ce1e doua caracteristicicomune propriu-zise.atesta influent a noii situatE. ale vietH. situatii De care Ie plaseaza in romane. aceste vise nu au. Unele din ele sint abandonate dupa 0 scurti'i perioada de timp. Aceste vis. nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care astfel i~igasesc satlsfacerea. Cuza".. Structurii. Dar intotde~ur::a visiitorul in cauza. Ele constituie materia prima a produetiei poetke. nu trebuie considerate ea fiind mai reale dedt visele p):'opriu-zise. E posibil. stadiul unoristorii toan. $i determinism in psihologia abisalii. fi elucidate dedt mai tirziu. AUtea 9i at'ltea probleme. dar sterile. un sediment 'al cuno~tintelor acumu1ate. cunoa~te "visele in stare de veghe": acestea sint produse ale imaginatlei. ci mai curind de reprezentari : ~tim ca imaginam. Continutul acestor prod use ale imaginatiei este dominatde o motivatie foarte transparentq.. tin pasul eu timpul ~i poarta "marea" ce . 223-242.Impotrlva oridirei a~teptari. i Ia. * 4) Extragindu-~i teoria din investigatia lingvistica ~i reducind de regula practica la simple jocuri intelectuale. Leo n a r d G a v r 1i u. La tineri domina visele de ambitie .e 5e observa la vlrsta ··care precede pubertatea. sclipitoare. feJl1ei. sa nu fim Indreptatiti sa dam pre a mare importanta acestei asemanari de nume. sa spunem a~a. scop dedt cucerirea admir~tiei 9i favorurilor femeilor.acan hipertrofiaza una din laturile freudismului. pentru a fi inloeuite . p. de cenac1u psihanalitic. Sint scene ~i evenimente in care egoisambitia. Ele. direct saU prin identifleare mo. este e1'ou1 vise101' sale in stare de veghe. limbajul. capitolul "De la.tem. Pe linga aceasta. Acestea~i-au primit p1'obabil numele datorita faptului ca. teza de doctorat. nuvele sau lJleSe dete~tru. ajutor dlntr-o dlrectie pe care inca nu am luat-o in considerare. de asemeneo. co. adesea incepind eu a doua copilarie. care nu 'lor puteo. A'ia cum 0 arata nume1e lor. calambur sau delir subtire (Cf. ne vi~e un. Be mai poate ea aceasta. nici () legatura eu stare a de somn. pri'"ul lac este ocupat de visele erotice. ~i dispar la virsta adulta..

In legatura eu aceasta. visul a1' fi 0 manifestare a celui care viseaza. nu. din ferieire nu noi il intrebam. unele . pe care nu ati intelege-o ? lVIi-ati pune intrebari.1.?i. aVe'm nevoie de 0 noua cale. in dezlegarea enigmelor sJ-e catre. mai mooe1'at2 : "Da sind Dinge zum V orschein gekommen" (s-cm produs atunei Iucruri). Deci ne apueam de lucru pe baza postulatului ca exist. . nu-i a~a ? De ce nu amproceda in mod asemanato1' eu insul care viseaza? De ee sa nu-l intrebam ee semnifica visul sau ? ' Amintiti-va d1 ne-am gasit intr-o situatie asemanatoal.. ne-am. omanifesta1'e de la care nU avem ee invata. parte-mi. cunoa9teti.' In p1'ivihta visului luerurile nu sint. eu totul straine de psihanaliza. in ultima in. Asa S8 face ea. V-am explicat atunci di aceasta analiza eonstituie prototipul int1'egii eereetari psihanalitice 9i acum intelegeti de ce psihanaIiza cultiva o tehnica ee consta.ch1a1' atn G: simple. Luerurile S2 prezinta in felul urmator: daca visul este un fen omen somatic. pe cit posibil. . Ne continuam deci activitatea admitind ea visul este un fenomen psihic. in tot ceea ce va urma.. Cirtevaa spus : "Da sind Ding€' zum V orsehwein gekommen". ee qti faCe dumneavoast~a in fata unei manifestari din.ca noastra ? Seopul nostru este acela al 9tiintei in genere : vrem sa intelegem fenomenele. insa. 11 intreabEi ce vrea sa spuna eu aeeasta fraza neinteligibiJiL EI raspunde ea avea intentia sa spuna : "Das \varen Sehlceiner~in:" (emu. refulata. lipsit de sens. dar di a'ceasta intentie a fast refulata de alta. in lumina aeestei ipoteze. sa Ie raportam unele la altele . pe care nu o intelegem. autorul visului trebu'ie sa n~ spuna e1 insu~i ce sen1nifica visul sau .numai ca prima intentie. a:esA~ea.1leste un fenomen nu somatic. in ce seop intreprindem mm".} re21mente un asemenea fenomen. Ot. un caz de lapsus.VI 1POTEZE $1 TEHNICA 1NTERPRETARII A9ada1'. pentru a putea progresa in eercetih'ile noastre asupra visulnl. gasH in fata aHora in care sublectulllltero124 . ca vis1. In actele ratate noi am avut de-a face 111almtll eu.. \rom judeea daca trebuie sa ne mentinem ipoteza 9i s-o adoptaTYl ca pe un rezultat. ei psihic.stanta. autorizeaza. eu toate. spre a vedea ce poate sa rezulte din cercetarea noastra faeuta in aeeste eonditii. ci alte persoane. dar marc5nd eu toate aeestea aprecierea sa peio1'ativil in legatura eu' "luerurile care s-au modus". porearii). Va voi face in legatura_ eu aceasta 0 propune1'e cit se poate desimpla : sa admitel11.1er1. Dar. Ce' inseamna acest l1. sa proccdam asHel? Nil11ic. nn ne intcreseaza. I-a determinat sa inloeuiasea in fraza cuvintul Vorsehein prin cuvintul Vorschwein..t posibil puterea noastra fata de ele. la ce nazuim. sa amplifieam pe d.e dnd am analizat unele acte ratate.cazun simple. dupa acestea. Dupa rezultatul pe care il yarn fI obtinut. noi il intrebihn: . dar de asemenea nimie nu ne impiedica. ee ne. de 0 metoda nowl. la dndu-i. EI nu ne poate interesa decit daca adl11item ea este un £enomen psihic. insusi subiectul analizat. In fond.

chiar verosimil ea. 1) Imi yeti replica ca nu avem dedt sa tinem seama de neverosimilul acestor doua ipoteze pentru a ne dezinteresa complet de concluzill~ care pot fi trase din.. en pretentiile 5iiezltarile sale. de care nuare cuno~tinta etc. Din aeestea erau epurate IJasajele considerate obscure. Dar daea tineti sa n-o abandonati. aeoperind laeunele. intre altele. aHa ceva. N·u trebuie sa fii numaidecit specialist ca sa identifiei in acesteexpuneri elemente esentiale ale unormetocle active ca pt'ol)len1atlzareaJ irrvatarea prin descpperite etc~7 precUrl1 ~iun interes 8pa1'te pentru aplicabilitatea i11 pr?ctica terapeutica a ideilor avallsate.i sa Ie urmati. insa eu nu' v-am invitat aid nid sa Vil reve1ez ~i nid sa va ascund arice ar fi.tie. e1e. Trebuiesa renuntam din nou la lncer:" carea noastra? Autorul visului ne9tiind -nimic.) 1}_ Denulnirea data editiilor din clasicii antichitatii. daca vre~i. dar ca. din ea're una. disimulind dificuIt:'itile. de asemen"ea. eu inegalitatile ~i asperitatile ~ale. destinate Instruirii fiului lui Luclo. adiea ~ exp~. autorul visului Sa 9tie ce semnifica visul sau. toate aeest"a pentrn a va face sa credeti pe deplin_di ati fnvatat ceva nou.zu wissen.... urmati-ma.in prima categorie lipsesc eu totul: autorul visului s~stine fntotdeauna ca nu 9tie nimic. o inglobeaza pc eealalta. l\>f'utatis 1nuktnrlis~ prelegerile lui Freud pot eonstitui un obiect de studiu plin de invi\t~nninte· penttu didaC'ttC'a universitara. a doua de la inceputu1 eereetarilor noastre asupravisului ~i ca.). Da. de stimulare a auclitoriull1i la participarea aetiva din punet de yedere mintal.dupa teate."ie al XIV-lea. ea este foarte posibil. Imi yeti obiecta. nu ne raminenici 0 speranta de a. iar daca procedeul vi separe anevoios ~i nesigul'. dar. olme . :5} Este loeul sa relevam valoarea clidactica a prelegerilor lui Freud. ca introdue 0 nOlla. pentru ea nu avem nici una sa-i propunem. Stiu ca lucrurile stan la fel In orice stiinta si ca mai ales nu pot sta altrel fntr-o ~tiinta aflata la inceputu~ile ~al~. die er weiss. In eeea ee priveste visele.:. (Nota trad. cazurile d. in legatura ell aeeasta. (Nota tract. se crede in ignoranta.simuleze mai lntii in fata studentilor aeeste dificultati si imperfectiuni. diminuez considerabil valoarea procedeului meu. Am anuntat "lectii elementare servind de introducere in nsihanaliza". Aproape 1a tot pasul lntlll1iin eflciente proceclee euristiee. aruncfnd un voal peste indoieli. Ei bine.. Acest lueru nu este po'sibil in psihanaliza 3). Deci a~1 'form.f nare raspunsul pe care i-I sugeram. ca fnvatamintul se straduie~te cel mai adesea sa di.voi_ spune. amdorit sa va prezint ~tiinta noastra a~a cum este ea. nedindu-. i. Toemai penh'll ca sinteti ineepatori. pentru ca in aeest domeniu nu yeti gasi caile precise ~i signre pe care 0 .kind aceasta. vulgare '~<Pl irl10rale (Nota trad. usto". A doua ipoteza: se petree in om fapte psihice pe care e1 Ie sesizeaza.lat d~ua ipoteze. Prima ipoteza : visul este un fen omen psihic.tiinti'icare are slntcti disDU.i seama ca 0 . class er sie weiss.1 :' III I f 125 ..ine neavind nici un element de informatie ~i nici 0 terta persoana nefiind mai bine informata.ltitl. ceea ee nu i1~p1iea ~ituslde Dutin din parte-mi sa va fae () e'xpunere ad usum Delphini 2). Va . Este de altfel inutilca 1) In te'\:tul original: "Seelische Dinge im Menschen giut. Interpretarea noastra e1 nu 0 poate respinge. ipoteza. f. noi im. va puteti dispensa de a ma urma mai departe: In acest caz cred ca ati face bine sa renuntati eu totul la problemele psihologice. fiindobi5inuiti cu certitudini de un nivel mai ridieat ~i en dedncW mai elegante.ln~re piaEt. renuntati la lncercare. Indeosebi lllceea ce priYe~te predarea disclp~il)el-or unlaniste.) gat nU voia sa ne furnizeze nici 0 informatie ~i chiar respingea eu indig- I /.

tr-Lln alt d0l11eniu ~i in1i iaLl claar }jbertE{t2:. Numai ca accstea ra. ' .ten·~ii "ilerb.otheTct-]Jle (189LJ). ca l~i . lrl ce2a ce prive$te a doua jpotez~~1 ea. In ce domeniu s..'.s c -.t facllta i ~lrlt'e:~~~.t '/'8.:=· . Or.edi_ 0 HupnOf..i~~~.) 5) H y P poI y t e Be r n h e m (1837--1919). dupa cum nu cstc . a fast deja denl0Ilstrata in.. vise? Sintem aid in prczenta unut fapt remareabil.) de }JT'in_12 senz~ltie care I-Ll:'-::.1.[.821-:1~D. a~a cum admitem noi ~ici in legEitura eu au':ori'. La invibtia direda 2.1':e legatura ell..ve'ti lntreba : dar de ce liLt atl reC1JTS la aC2e.~~d~i i11. surprinzatol'.'_ns ~'et([~ h'~~pn:?t-icrue. ele c doua ipoteze ale mele nu au 0 valoare e::>. sU-urJr!SLl.~f~l prin rezultateleacti\Tit2~tU.\? tct -"!~Jl de halu. apoi de 0 alta.')'.hipnotic. initia: la universitatea din Strasbourg. Demon_stratia 'la care ne referin-l a fo.. . (Nota tract.rei'~~~<'1 de veilZc ~'s '. de a relata ce i se i11.o-n et. e1 cuno~tea evenimentele petrecutein .' ocupat mdeosebl de 8. ceea ce se d cuse in cursu1 somnului sau hipnotic.~~1. st'lTJJrincdi2.._EC2Dtibil de a modifica eu totul felul nostru de a concepe viata psihica '" ((':'e nll aTe nevole . echtla GIrl 1~0J ctlI)l'iIIZ"n.' s-a consacrat hipnozei ')i sugestiei. l\Ju c1h1\Tina .1~~~~i~~ 5~e~::?bit ct? .~jd(?l'nc)ns!x.nu exprima mai pEtin "calitatea.)~ 'no} consideratE 126 asupra isteriei.phCa~llle prachce ale mpnohsli1ulUl ~l sugestieL dintre prolTIotorii E?colii de l~ I-Sancy.s-~ i 'iTi.rt. Sper eEl faptl11 pe care l-arn constats.rivit careia "'\lisll1 ar fi Ull fen0111en psihic.+.Deci era "Torba de unC2Z absoltlt analog acel1.""".aluintea nl_ai ea prill vis.TenE:au din ce In mai cornplete.ale deSlJre care el ITU stie n:nlic ~. faptul ca.'J'2'Dl~e.sre 11presupunem la persoanele care viseaza.') 'm sa-'ii aminteasca. acest f3pt TIUeste 11ici(1~c1)n1sec~ret._. subiectul 11.".~77)..7°:~:. ::~. orri In. pot. plua a fi evocate fara nici a lacuJ'l.-'n3 eEl' lecLlnoa~te.±).C.ipartizani.e\ddentia cc::<... TJsycn.tru solt.lna ascuns.sa ralTi.atii: la trezire el parea sa TILl ~?tie 11i~11ic in.A u t e Li 2 b a u !t.lncert. Din principalele sale lucrari. Ilo3stre . :-:'~ sugerata.cercarea de a ..cin. Stabilindu-se la Nancy. tTn. subiectul 'lncE:pl. (1.1 eeva de oferit oamenilor sa umble dupa auditori :.ln fayoareEl sa trebuie sa vorbeasca rezultatele si ca atare trebuie sa asteDte ca 2C's<e rezultatc sa fie convingatoare prin ~le insele.eit 'Jriveste -' ~ !. medic fl-ancez.l ~ Tin insa sa-i Ct\lertizez pe aceia di11tre dUl11neavoastra cc~re sa persevereZ8 ID1preuna eLl Inine ill ID.actele I'atate. citam : Ler.~t c~'. :tara ca m~a.ons de cliniqlw cale (1.rt ~a nll-~i nill1ic... atuI1_ci clnd i-anI atribuit subiectulLli care sese lapSl1S1.'l 0 cunoa~tere de care nu ne dam seama. S.mlnindu-i inaccesibiIe..ic.11iD.i 4) A:m b r 0 i.re sOlTlrlalJlbl1]lcael~2 pus S~)..~tiorlareaDroblemelor care 11e intereseaza &i_ci.contradicHo in adjecto .q noastra daca judecatile asupra tntmor acestor probelme elaborate de persoane straine de faptele de observatie ~i hotaritoare efectuate pe aceasta tema.ne propllneln's~o \!erific'. e1 nu"-si di'idea S2.ala..Ta arnintt: srtb~ectL-ll de"\Tcnea :?o\Tajtor~ lI}cepea ideile.LSm.:~<:12 a 0 Lltiliza pell.~_~.e.) . Dar Berl'lheiln illSist3} ca ~tie.qcstio-n cl\. chiqr ~i Inainte de a fi impins de SOJ1'.' 'JTr'nt_F'~2'-1'.timplase in timpul hipnozei.-a ~lemonsh:at ca exist.Jia 1:>2 C'. de~i contraziciIl~1u-se in termeni .. Est~un fapt care.cE/c'. De la.~~ e:xperienta.a este ~jeC'llnosout ~i nu S2 aoorda su-ficienta atentie. arnlIltirile de\.l. 'l~i . amef'. (Nota trad.-acomunioat Intre tilTlp cu nir:neni sa conchidem ca. st2.

. cazul actelor ratate plna la.l mcetan1 sa ne mteresam ele tot ce este lume extcnoara.11 hipnotic D. slntem obligati sa cautam.. nu este ell totu-I lipsita de telT1E:j. ".I~ sovmn:rI natun.ca rill ~tie ceY"a despre "\r1S1. Dealt. Desigur a$ fi putut 1'ecurge atunci la acest argument.te in legaturaeu visul ~i socotiti ca explicatie prima amintire care Ii strab2te 127 . Deci TILIne -Ct:jll111ana rdci nIl rise extinZlIldasllpra SOlYI1TUlui n. idee care i-a venit In rninte in legah. Acest argument. a~ fi dadt. sa aiba CUl10~ti11ta"!/is:U.din care gaseasca _o}:iginea~ deri'lC3. est.1ra eu aceasta ne-a J3murit decit. In ceea ce pyive~te vlsul.e visul vom adopta 0 tehnidi foarte calchla"ta pe pe acest ex:elTIpl_u. avem vIsele sugerate ale st. t~ ~.TIuluiI-Lipll0tic.. adica sornnul in tlmpul ci'ltuia doiea in legatura cu capilul ~i nu poat. ell c)~cep-~ perso2neicaI'c~ ne-2 h. f·Tu-f capabilil sa regaseasca ceren1 SEi ne furnizeze in1cc1L:1t SCT1SlIl vlsulL~t ci dorim daar S2.-ln1po Tlva..iprlotizat $i eLl carera..resionat.sta Cllno~tinta ~:i sa ne-o C01TIllnlce.reia -a. in parte. rcJatie .lltOI'UJ \Tisuluiar a\lea visului sau. Starea in care saviqim un act ratat trebuic sa \Ti se para llormala.oD1enelor. ~i n2-a1' fi ajutat 'sa intelegem actele 1'atate.din timpul somnului natural. iar problenla care se pLlne nil este declt s-o aC23.ll1.e ff trezita decit. dar ma tem foarte mu1t ca ea sa nu provo ace din partes dumneavoastra 0 puternica opozitie..atiile care inti-erup sonmuJ.3.s3Jnblll1 (va _arn-intiti de special In acel. de acesta..l 81 S0l1l.e foarte verosimil ca pe1'508na care vlseaz8. veti adauga.f€l sa notarD_ ca cdci se deschtc18 0 a treia cale de studiere a visului : dupa excit.. explicatii in aWl parte$i.' 0'''' ii ten1 sa-i interese.otu$i in memorie. resbecti\Ta~C-e _B rninat-o sii viseze cutm:-e sau cutare vis 'Ii vom considers primu1 ei ras·ptU1S ca fiind 0 €3qJlicatie. sa-l pastfez intr-o knprejurare care mi 5e pfu"ea mai nime1'ita.tratiJlclLl··~~e celclalte ca faclnd parte din Ul1a ~:laceea~i. care pOL eXlsta 111l.\TISlILul.. Veti spune : "lata 0 noua ipoteza! Este a t1'eia ~i cea mai neverosimiIa· dintre toate! Cum. daca nu. In sOlrlrl'. ~ 1 ' 1· 1 ' . . nu est2 deloe neverosimil ca el sa ignore multe altele dintre proeesele sale psihice. Deci VOlll "tine seaD1a delocde deosebirileL • '-I-' .? 0 intrebati pe persoana care.Intre~il1elu-l acestula cum I s-a 1ntImplat so. era~or?a ~le lapsusul y ?rschweift.?.re cazuI'lle In care au [OTLL. este inaccesibili'i. pent-eu utiliza1'ea lui.1 persoan_8..in rest v--au' dete1'min~! .nega? Din nlOment ce elneva erede ca nu ~tie nimie despre evenimente pc care Ie poarta t. contez pe faptulca in aceasta privinta veti admite mai u:. Poate eEl aCUDl ne plltenl relntoarce la tenla :noastra ell 0 J::ncrectere sporiti'i. De altfel ceea ce numim somnuI doicii. e:xlstert"ta unorprocesepSlDlce 19norate.lLli ej. 8. doua ~cazu~'i. cuadevara. 111e2rg}i ITl acesta. ·VI-5l1.. lase sa-1 sCSipe acest cuvmt. ~Tl cele.arU hipnotk2.lrlerttlJ1. A~adar.. cu siguranta ca n2-ar fi imr. Desigur ca aceastatehnica este foarte simpIa.a uncle. Adele ratate v-au oferit.~·-i SLarea Inp~_~£lca_ ~1 este nUillltaSOr:"1·n : aclonni ! 1ar sugestHle L 1.11 SaLt.t analo2ge. \lOD1 Intrel)R 111. '.categol~ie. De fapt hlpnoza Ii spunem persoanei pe care 0 hipnotizam p2 C. an. d' t' ~ ~ 0 •. proprIe 11ipT10Z(~L 1r1fe]-ul acesta ipote-za potri'vit c8. Situatiile psil:ice s:nt. ell stareahJprlotica. iar . visele '1n stare de veghe.atural 0 particularitatc.. condltle a. ~ a. explicatia 101:J?~~n ele inse1e..e dezirltere~'.sa ~dmit2ti. in plus.._Ulcrec-e _a ~tl ~1 1l1tre0 •• p~' acelea In care el crede . In ceea ce prive:.or asimilarea sa eu hipnoza. fara nici 0 sirni1itudirle.ire i Ie oferim pot fi comparate cu visele.Ein] de intreagalalYleexterioara.n "}rlt norm. a visat ce i$i amjnte~.sem~n~r~ IoarGe Tle ae Incre SOlnn.t. r~eprezinta u. Insa '0 cuno$tinta care pe moment. ~n nllmele unltatll fen.

atlmci cind autorul visului ne va declara e'i nu are niei 0 idee despre yis. pentru ca se -compune din elemente multiple.asa cum a fost retinut de e1 'Ii nu altfel. Va .r.. in consecinta. sa descompunem visul in elementele sale :::. sau: "Asta imi aminte~te un fapt intimplat recent'i" Procedind in acest mod. subiectul i~i va aminti de evenimente mai indep{iruneori chiar foarte indepartate.[l de subiedul chestionat nu prezinta nimic arbitral' ~i nedeterrninat ~i ea nu este legatura eu ceea Ce eautam noL Recent am anat. Ii eel' de fapt sa S8 lase in vola asociatiei libere.aeestea sint tocmai cazurile in legatura CLlcare noi in~ine putelTl ave:l idei precise.punde ca el nu-~i aminte~te nimic.Va spune : "Asta s-a intimp1at ied" (ea in cele doua vise "prozaice" pe care Ie-am citat mai sus). spunin. ~i fa acestea ne yom referi mai tirziu. il vom asigura ca trebuie sa-~i adudi aminte Ceva ~i yom sfin. Totu~i. orientare diferita ~i chiar in. fae apella intreaga dumneavoastra atentie. Este dovada unei increderi excesive intr~o chestiune in care un dram de spirit critic ar fi mai indicat. Cind rog pc eincva sa-mi spuna ee-i treee prin m1nte in legatura cu.1sa I'ni puna pe u1'mele a ceea ce caut . -Acest lucru obliga 1a 0 orientare particulara a atentiei. Aveti dreptate in privinta bturar obiectiilor dumneavoastra secundare.en(':} incredere este total anti:'?tiintifica ~i trebuie sa se incline in fata irnpcl'ativelor determinismului psihic.:i prin a aVea dreptate.1aveti dreptate.:lu-va cu acel prilej ca 0 a'oe. Va rag sa respecta~i ca Pe un fapt real ceea ce subiectul ehestionat isi aduce aminte . fapt curios.i examinam fiecare element in parte: yom fi restabilit in aeest fel sa analogia cu lapsusul. noi il yom contraziee.in~eldti crezlnd ca actionez in chip arbitral' cind admit ca prima amintire a autcrului visului trebuie sa-mi dezvaluie Ceea ce caut sa1.r memoria? Dar nu este necesar ca ea s. Spul)ind 'acest lv.eru. _aveti dreptate afirmind ca. in ceea ce prive~te esentialul n1. In acest caz. un vis nu se poate compara eu un lapsus unie. Sint cazuri. un element determinat al visului. Este posibil sa dovedim ce. avind intotdeauna visul ea pund de plecare. subiectul ne poate ra. la ce amintire trebuie el 'sa 52 raporteze?". El ne va oferi 0 idee oarecare despre vis. dupa cum l~i paate aminti clte-n luna ~i-n stele! Nu veciem pe ce se bazeaza presupunerea dumneavoastra. a reprezentarii initiale. de altfel f[ll'i1 a acarda 0 importanta exagerata faptului.. yom insista. ca ~i psihologia experlmentala a iurnizat dovezi de acest gen. eu aIta. in car~ putem utiliza aeest raspuns :.iaminteasca ceva. inciiferent care. In general. Delta fiind importanta temei. insa. yom constata ea raportarcc1 vis. amintirea rcproduC. Un vis se deosebe~te intr-adevar de un lapsLls prin multiplicitatea :elementelor sale ~l tehnica trebuie sa tin a seama de aceasta deosebire.compatibilacu aceea care are loc in reflectie. Va voi propune. . Unii· sub1ecti realizeaza 0 128 . Ne va da cu cea mai mare u~urinta anumite relaW. In afara de aceasta.. eu pastrarea ferme. De asemenea. nu' inteleg sa inloeule~c a crecHnte.i. fie ~i chestionat asupra fiecarui element al visului sau. In final. Pe care Ie putem numi isto1'1ce. Deja mi-3m pennis 0 data sa VEl 1'2pro~ez inerederea dumneavoastra pro fund inradacinata in libertatea ~i sprntaneitatea psihologica..elor la impresiile care Ie-au precedat in ultime1e 'zile este mult mai frecventa decit am erezut-o la inceput."H._nu aveti dreptate spunind c{\ aceasta am1nt11'o poate fi una oarecare ~i fara nici 0 legatura cu ceea ce caut ~i ca aceasta 211' exprima un exees de ineredere.

fiecare nume libel' evocat este determ inat indeapl'oape de relatiile cele mal . dovadn unei neindcminari incredibile. tot a9a de putin eunoseute ea ~i tendintele perturbatoare dincazul actelor ratate san tendintele provoeatoare de acte accidentale. 5-a1' putea erede ca analiza I'!. femeia care 'in clip2 aceea n interesa eel mal multo o 12.. Or. deoarece poate fi expus cn put in material ilustrativ. excluzind oricare a1tul : iUbine. err era uumai terminata ~i.n realitate. se refera la cazuri . credeam ca invitindu-l sa se gindeasca . Procedeul consta in trezirea UnOI'asociatii in lant cn privife la numele rosilt.. i-am propus sa facem pe loc un experiment de acest gen.apropiate.1nu stabilesc decIt genul 9i speda ideii. in perioada in care a avut loc experimentul ne ocupam de stabilirea trasi'lturilor feminine care inttau 1n constitutla ~. ne sint. in momentul in care ele actioneaza. Experimentele dau invariabil acelea~i rezultate. Vorbind intr-o zi de aceasta cl1estiuhe eu unul dintre tinedi mei padenti. asoc1atia libera pre-zinta un nivel superior chiar 9i atunci dnd abandonez aceasta reprezentare initiaUi ".0 idee noua. el ramase mut un timp ~i apoi mi-a spus ca un singur nume ii vine in minte. Dar spre surprinderea mea ~i poate mai ales spre mirarea lui. Asociatiile generate de numerele libel' evocate sint ponte cele mal prohante: ele 5e desfa~oara eu 0 asemenea l'apiditate ~i tind spre un scap ascuns. ci se raportcaz[l unele 1a altele ca ideile evocate in 1egi'itura eu elementele viRului ~i aceasta pinel cind seepuizeazi'i impulsul de formare a acestor . ne af1ilm in prezenta explicatiei G1Tene dezvaluie motivele ~i importanta liberei evoc8. $tiind Cd intretinea numeroase relatii de arice fel cn femei ~i fete. . alW fae. in afara de aceasta. nu va fi pus in incurcatura dedt de dificultateaalegerii.Cum el se indoia. di este Un albinos. Ded el insm?i era acea Albine. Nu va vol.asHeide orientare a atentiei cu u~urin~.?uase. asemenea idee ar trebui sa fie inca 9i mal arbitrara Eliimprevizibila decit aceea utilizata in tehniea noastra.r1a unui nume ~i nt' face sa intelegem important a pe care aeest nume poate s-o alba peniru subiectul de experienta. Acestea nu mai sint in acest cat eu totul libere. din care uncle au fost puY)licatc. Cu toate acestea putem demonstra ca ea este in fiecare eaz riguros determinata de importante dispozitive interne care. in cursul tratamentului. amformulat id€ea ca. e1 nu cuno~tea niei 0 femele care sa se numeasea Albini'! 'ii nu gasea in memoria sa nid un fapt care sa se lege I de aeest nume.teti poarta numele acesta ? El bine. de particularitiiWe subiectului de experienta ~i de situatia iu! 111.0mentana.eu nume ~i numere Iuate Ia Intimplare. in leg'atur<"i eu aceasta. ca sintem Cll adevarat descumpal'liti dnd asistam la succesiunea lor.liber la un nume de femeie. spre a-i explica rezultatu1. in ciuda tuturor aparentelor de arbitral'. dar ee se leaga in mintea dumitale de acest nume ? Cite femei din cele pe care Ie cunoa:. El conveni.extrem de numeroase ~i necesita largi explicatii de detaEu. Ii 'spuneani adesea. <€xemplu exceptional de favorabil. i-am spus. Eu~i multi altH dupa mine am efectuat numeroase experimente de ~lC:(°st fel in leg{lturl'l. cOHmnica dedt un singur exemplu de analiza eu privire la un nume. in glum a.. in lac sa ma cople~easea eu 0 avalan!?B. Tinarul meu era fcarte blond ~i.} It . Experimcntul odata incheiat. nu mai era necesara nid . eu 0 certitudine atit de incomprehensibila. Ceilaiti TH1U facut dedi sa rcpete aceIea~i e:xperiInente.E uimitor. invitind bUnaoara subiectul sa se gindeascaliber la un nume propriu sau la un numar.de nume feminine.ftsociatii.

mentul deilUmit de asociatie. Nu ma refer 1a adevaratii muzicienI. intr-adevar. Analiza ne arata. fara nid 0 constringere ~i fara nlci un efort. BI e u 1e r $i J u n g au aruncat prima punte de trecere de la psihalogia experlmentala 1a psihanaliza. la "maL\?:. Paul Popescu-Neveanu noteaza: "Fiind In ccl. adica inco119tienta. pot sa nu fie mai putin determinate.ite In educatia practicatii In familie sau in ~eoala.. cerind subiectului supus experientei sa-1?i manifeste mal evident reactlile."llLCaZa in copillirie. cumcrezusem noL Reb) Introdus de C. lupta carese dadea in sufletul sau intre 0 "Ida" $i 0 "Elena".il1 propriul sau interes. aparitia lor poate £i pI'eIntfmpinata prin 'realizareafntre adulti ~i' copii a unoI' rela1. aceea care se ata$eaza la 0 reprezentare initiala. ele se afla $i sub dependenta anumitor structuri de interes ~i idei pasion ale.(Nota trad. in legatura cu care nu de~in nid 0 experienta $i c2rora continutul muzical al unei melodii Ie poate oferi un motiv suficient pentru evocarea acesteia.. nh:a ca nol sa ne dam scam a de aeeastaactivitate. Referindu-se 1a complexul de inferioritate descris de A. slit astfel determinate 1?ifac parte dintr-un anumit ansamblu. melodii care ne tree prill eap fara motiy aparent. AsHel edificati. a ariei lui Paris din "FrumoDsa Elena". acest term en '. atunci cind nu era1JL suficient de clare. !n acest caz este 1. Putern studia In acest fel intervalul de timp care se scurge intre excitatie '. . S-a descoperit cu acest prilej ca aceste reactE putin explicite.se deflne. Mulie complexe au la baza gI'e. natura raspunsului dat ca reactie. cuajutorul unar asociatii suplimentare. Datorita acestea cbnstatari.1$01' cledcmonsh'a[ ca evocarea in aparenta involuntara a acestei melodii se raporteazil fie 1a textul lor. 1978. p. $coala lui W u n d t a propus experic. Cazurile din prima categorie sint 1nsa eu sigurcmta cele L':11 frecvente. evenimente san rela1.a lor la \'lrstele uIteriDare este alimentata de incHnatia unol' indivizi de a evita in continual'e situa{iile de tipul acelora care Ie-au generat. erau determinate in madul eel mat riguros de cQmplexele subiect1. J u n g. Sub conclucerea Iui BIeuler $i Jung.anumit algoritmcomportamental. imiveti 'putea replica: "Recunoa$tem acum C{l ideile evocate libel' slnt determinate $1 nu arbitrare.'ieli savlrr..~ mai numeroase cazuri efectul unor" deficiente educative. in cursu1 caruia subiectul supus experiehtei este invitat sa raspunda eft mal rapid cu putinta printr-o reac{:ie oarecare la un cuvint care Ii este' adresat in calitate de excitant. fie la ideile de origine..ii umane Cll caracter tensional ~i frustrant.l1uisupus experientei 6).eoala dinZiirich a obtinut explicatia reactiilor ce se produc in cursul experimentului de asociatie. sintem atunci in drept sa conchidem ca idei care nu au dedt 0 singm:a Iegatura. ca pc 11ngB. Daca ideilecare apar spontan.printr-un . Adler.kind parte din aceasta suita care are dreptul sa ne preocupe. -de solici-· tudine l1i incredere rCclproca etc. erorile ce se pot produce ell prilejul repetarii ulterioare a aceluia$i experiment etc. incintatoare de altfel.iar persisten1.'1 reactie.ii atentc. Cpmplexele 5e fO..'ite ca 0 configurape stabila de afecte . s.) ]30 . biz31'e. Cunosc un tinar care timp indelungat a fost literalmente ohsedat de melodia. Editura Albatro. inmomentul in care ea se produceo ldeHe care prezinta acest mod de legatura au constituit obiectul unor cercetari experimentale foarte instructive $i care au indeplinit in istoria psihanalizei un 1'01 considerabil.:L se releva ca fiind determinate de a anumita suita de idei 8i ca f. _------- ======= La fel.i aceasta pina in ziua in care analiza i-a dezvaluit." (vezi Dictional' de psihologie.. legatura eu reprezentarea initiala. exprimata .'i . G. complexe a CarOl' interventie 1'amine necunoscut:~.'ii de idei generate de situatii. l23). Bucure~ti..

ace~:it eXf)erin1ent.:l care one Intereseaza. 1a fel. Ul1 clcD1cnt al \risul"ui 11. ceva ce trebuje sa-mi fie revel at de analiza visuluL Singura deosebire care exista intre cele doua situatii const§' in aeeea ea in cHzul uiUtrii unui nume recunosc imediat . Den'. dt $i acelea p1'ovocate de n01 se leaga strins de numele uitat ~i sint determinate de acesta. D1.str~1t. Cind unul ~ll1lr~ :ces e nume mlOcuhoa~e !r::ll apare SpO~L[:n In.ltura eu Ul1 -ClC111211t al visullli este detern1inata de Or. eu ajutorul altui exernplu. pc dnd inceea ee prive$te elementul .str(:1~ pl'etiildeti ca ideea care ia na~tere in lcgi. r-:~ :cind in. apar alte idel legate de ele. eJ daar ne faciliteaza. dar eu rezerva ea in cazul uitarii toate operatiile se reunesc in una $i aceea$i persoana. al acestuieleJ!ent. ca lucrudIe se r::etrec Intr:ad~. In VIS. In. 1111 aceasL~~ 112 interescaza.rt ell c.pIe~rele 2l1torull. ce au de dc-a face cu visu1 ?". .~. 11 ~tiu~ certitudine I)e carr. Clnd am mt. Nici eleTncDtul visului nu este ceva autentic: e1 vine sa inlocuiasca ceva necunoscut mie.i0l9d~~~~ c deasca 1Tlutilitatea den1ersului.cunoa~ten1 ~i deterrnhldTea ideilor cure apdr iil rapo. t ' • + l' . insd un beTU va scapel. dupa ocoluri mai lungi san mai scurte. concentrindu-ne atentia asupra numelar Inlocuitoare. 'nccunoscut nouR. Iuerul acesta iundalul psihic._ ~ ~ .' -'.risului nu dobYndim aceasta convingere dedt in u1'ma unoI' lungi si anevoloase eercetarL Dar si 'in eazurile de uitari de nume.tr-adevarnol Slllten1 care alegelJl Itl chip arbitral' pe unul dintre lactorE determinanti a1 reactiei : cuvintul care serve9te drept excitant. in.: -. nu este exagerat sa admitem eEl Eli ideile ulte1'ioare care se leaga de elemente1e unui vis nu sint determinate deeit de complexul acestui e1e.~i~lY~:~a. cuvmtul-exeltant este inlocuit prin ceva Cdye provine din viata psihica a autorului visului. sa ne conduca 1a dcscoperirea aeestuia.t visu]uL Dar care este utilitatea acest~2i constatari ? In lac de a ne ajuta sa Intelegem visul.. ~~~l1~f~~~r~m~fe.n: pe rnOillent un nume. i'.i fara ezitare ca cutare nume evocat nu este dedt un in1ocuitor. Permiteti-mi sa va dovedesc. Atunci dnd.i experimentul de 2sociatie. indicatfi de ex:perin1e:ntul lui Bern'" • -'f. dispu~em de un mijloc de a ajunge de 1a numele inlocuitor la eel veritabil.1 se \Ta releva Cd flind determinata de llnnl dintre corn. iar acest "ceva" a1' putea fi el fnsu9i "produsul" unui complex. ea .lterpretarea unui vis ele 52 Impa~t in~re do~a persoane.. Aveti dreptate.i~1. l11~nce. prin urmare.l. I\Toi an} 1}reV8z'ut ca idc:e':1 care iana~tere ell privire 10. n-:-o puteJ.'~i~~~~~i: ~~~~~~~.liY1l1el1V03. 110i . Pot totu~i de fiecare data sa . dintr-o sursa care ii este necunoscuta.. '.1 IiI so pare dClnon. {Jltareade nurne proprll II11plica operatil care constltuie 0 excelentii ilustrare a acelora care au lac in analiza unui vis..:~~~i n~st~n[f~~~~ib. A' . cunoa~terea acostaI' C19a-zlse complexe. 111.TI doblndi pentru autorlll unui "lis d2clt }Y~ 0 cale indirer~ta.. 131 l' L t "'j- .nent $1 pot..len1€:ntele vise-lor. nu am mm putm eertrtudinea c5."ar 39a cum antidpa~:l. ~na og:a sltuatlel mcle eu aceca care eX1sta m cazul anallzcl unm VIS devme eV1denEl. pina la numele uitat ~i eonstatam eEl aUt numele inlocuitoare aparute spontan. chim motivul pentru care eu nu am luat e::pc:rimcntul de asoclatie ca pnnet de plecarc al acestei exIJlJlleri.e"'"\1oc. 1ntotdeauna ajungem. Iaracestea.· in schimbu1 numelui om is unu1 sau mai multe nume inlocuitoare. Reactia apan:: In acest caz ca 0 veriga.s~ se peb~~aca in eaz. In consecinta. uitat Ei1sculundat in incon'?tient. •. inte:crnediara Intle cuvintul-excitant si cOl1mlexele De care acest cuvint Ie declanEieaza la sublectul supus expenentel.

dar in zadctr.tient. Exemplul pe care I-am citat este desigur frumos. dar pre a simplu. Un strain ma invita intr-o zi sa beau cu el vin italian.. care. am crezut sa pot conchide ca uitarea era efectul unei inhibitii exereitate de amintirea unei anumite Hedwiga..ului meu. dar Rfilastau lucrurile. ca sa facem mai aparenta am~logia eu eeca ce se intlmpla 'in interpretarea viselor. Am facut 9i experimente de acest gen.it aceastil deseoperire tovadi:. Trec in revista tot ceea ce o. cu ajutorul asociatiilor care se refera 1a substituti@ luata ca punet de pleeare. Albania. In perioada despre care va vorbesc el era casatorit 9i fericit in easnicia sa. incluzind d.. trebuie sa fie :. tehnica noastra i~i va gasi in aceasta 0 anumitJi justificare. la casatoriile sale. dar.i regaseasdi numele vinului eu pricina. la inca aIte multe lucruri legate de aceasta tara. Renlmt deci la diutarile mele si las sa tisneasdi nume de substitutie pentru numele uitat. Ceea ee este posibil c'ind este vorba de 0 uitare de nume.it s. cunoscuta provincie iugoslav. In urma unei lungi serii de nume de substitutie aparute 'in locul numelui uitat. de care nU-9i amintea bucuros.. Dadi ipoteza ·noastra este exada. a reu:.) 132 . Observ atunci ca patru dintre aceste cuvinte de substitutie contin silaba mon. Am 'imparta:. Montevideo. el este incapabil sa-9i aminteasca numele vinului pe care intentiona sa mi-l ofere . de altfel. primele patru reproducind silaba sa initiala.7) Am putut sa deseopiir 'in acela9i timp motivul care ma facuse sa uit pentru moment numele principatului Monaco: actiunea inhibitoare fusese exercitata de cuvintul Miimchen.. apoi Piemont. In aceasta serie. unde Monte-Carlo este orafilul eel mai cunoscut. care nu este dedt versiunea germana a lui lHonaco. regasesc numaidecit cuvintul uitat filistrig : Monaco! Numele de substitutie au fost deci realmente derivate din numele uitat. din cauza contrastului 'intre alb-~i negru.d.tiudespre aceasta tara. * 7) In t(~xtul original. Potrivit exemplului eu privire 1a uitarea unui nume.lata. Calico. Aceste nun~e se succ~ci rapid: mai intii J\lonte-Carlo.iignorate. c'it 9i de fund aIul sau incono. trebuie sa admitem ca asociatiile legate de elementul unui vis s'int determinate aUt de aeest element. cuvintul Albania se impune eel dintii atentiei mele.eci silaba eu efect euristic "mon". E agasant. deoarece pastrase 'in legatura eu el cea mai buna impresie.~ apare sub forma italienizantil Montenegro. (::'Jota tr".iin eazul interpretarii unui vis: trebuie in special Sft faeem accesibile elementele ascunse :.. Ajun9i la local. din casa Matignon-Grimaldi. ma gindesc la printul Albert.. iar ultimul suita de silabe 9i intreaga silah'! terminala. s'intem obligati sa grupam In jurul primelor nume de substitutie 0 serie mai lunga de aIte nume. dar el este de indata inlocuit eu Muntenegru. iar relatiile sale eu Hedwiga datau dintr-o epoca anterioara. 0 analiza de Rcest fel: constat 'intr-o zi ca am uUat numele acelei mici tad de pe Riviera. la pasiunea sa pentru explorarea fundului marHor. In aIte cazuri. nu numai ea a confirm at ea bause pentru prima data aeel vin 'in campania unei femei numite Hedwiga. gratie acestei descoperiri.

i ne servim de aceste structuri ca sa scoatem la suprafata continutul incon~tient al visului.. In loc de a spune: ascuns. Aeeasta terminologie TIU mai implica nici a constructie teoretica.te dedt de substitut a ceva ignorat de autorul visului (a~a cum se intimpla cu tendinte1e actelor noastre ratate).os. cautat.. am obtinut doua rezult~te: o.. Daca extindem optic a noastra de la elementul separat la visul ca totalitate. Tehnica noastra cbnsta in aceea ea. 5e intelege de la sine ca inse~i elementele visului ~i reprezcntarile substitutive obtinute prin asociatie vor fi. in sensul unci descried exacte ~i u. ca nu serve. cum s-a intlmplat in eazul euvlntuluiMonCico din experimentul descris mai sus. adka privit ea un ansamblu de clemente. inlesnim aparitia altor structuri substitutive pentru aeeste elemente . 1asind cimp libel' asociatiei. a ceva ce este prezent la eel care viseaza. ~tim ca acesta este lips it de autenticitate.. Speram sa putem extinde aceasta conceptie la vis in totalitatea sa. prin contrast eu acest incan. ea si in cazul unui cuvint uitat sau al tendintei perturbatoare car~ provoaca' un act ratat. fara a cauta sa ~tim daea ele cantin eeva valabil. Inteligibil sau absurd. in seopuI preciziunii descrierii: inaccesibil con. Intelegem aeum elt de putin hltereseaza sa ~tim in ce masura. f<'iraa ne preocupa sa ~tim daca .VII CONTINUTUL MANIFEST $1 IDEILE ALE VISULUI LATENTE Studiul nostru privind actele ratate ne va fi util si in continuare Gratie eforturilor pe care Ie-am gcut in elaborarea a~estui studiu i~ cont'extul ipotezelor pe care Ie cunoa~teti.i 0 tehnica de interpretare a viselor.i in ce masura aeestea ne indeparteaza de elementul visului . fara a reflecta asupra lor. ca aceasta regula comporta 0 limitare) .tiintei eelui ee viseaza sauinconstient..... 2) munea noastra trebuie sa 5e margineasca la declan:. limpede sau eet. Va propun3cum sa operam 0 modificare a terminologiei noastre. 1n ceea ce prive~te elementul visu1ui. inaccesibil. putin intereseaza. conceptie asupra elementului visului . numite con$tiente. S8 va deeanta de la sine. mai tirziu. neautentic. mare sau mica. nu este yorba dedt de lucn~ri momentan incon$tiente.. ell ce grad de fidelitate sau de incertitudine ne amintim un 133 .iea interpretarea viselor are drept sarcina sa descopcre respectivul element incon. Utilizarea termenului incon$tient.tient 111ome'11tan. deoareee el nu reprezinta in nici un fel in{:on~tientul pc care 11 cautam {vom vedea. este fara de cusur.tient. gasim ca acesta din urma constituie 0 substitutie deformata a unui eveniment incon~tient :.. dar care Ii ramine inaccesibil.or de inteles. cu singurul scop de a da clemersurilor noastre ceva mai multa libertate. Din aceasta canstatare deeurg t1'ei principii carora trebuie sa ne conformam in activitatea noastra de interpretare : 1) A ~ti ceea ce pare sa spuna eutare vis nu prezinfa pentru noi nici un inte1'es. de aeum inairite yom folosi. 3) vom a9tepta pina cInd incan9tientul ascuns.areareprezentarilar substitutive legate de fie care element.

i~~1atacestui substitLit G 110UJ.?steia.1Llnicat. Constatam ca accste oiJiectii critlce nu sint niciodatii iustlficate. C'e 1a drcpt "\lorbind cfruu:'1m. Aceasta pentru ca v1su1 de care ne amintim nu constituie ceeo. dar nu 'va trebui sa 11enecajim 111 privint·~1 rnodul'Lll necoresI)UnzatoT In care i~i tine fagaduiala. ca~'e nu 'Oint Indepartate dedt ulterior. 005e1'Van1 ca rie lo'.:inl.!cest ltlCTU. in leg2~tu.) fost c1eci infidela.. a autorului visului. dezagreu1)jlfi.u. va Ii deajuns sa ne gin dim Cd de~i nol 'OIntem siguri de o1'oo1'ia noa.:tr~. Spunenr uneori : 11l1...rirea fenna de a nu Ie ceda.. ])-J.-i int(~rpreta. proa 2bsu1'cla. leg~:in:1itatea asoClatlei l1bere '$1VOl' saeat! ea treomc mceput prm a~·l cl'$tJga am punct de vedere teoret1c adcziunea dindu-i sa citeasca cart1 sau trimitind·-o s[t a'Oiste la conferinte capabile sa fedi din ea un partizan a1 conceptiilor 1102stre privh1d Clsociaticl libera. 111 leg~it:ur2 ell alta: ea c prea absllrdEi. ea. ru 1 se \Te9te.efiind decit l1l1 substitut defornlat care.am prea rnult d~ ..la. aceste obiectU all1eni11tii reu~it:J noast. In acest Eel: pe ·de 0 parte ne ata:.Faclnd acest l"LICrU~n:n1 de o e1'oa1'e :. 0 putem face luind hota. chlar ~i atuncl dnd ar gasi ideea respectiva ca mnd prea lipsita de irnportan~a.]- vis.tient. Dlrrmotriv<'i.. conccDtie. idee este pi-ca..i care i:.l'a pentru lipsa de doeilitatc.2 "'\/orba de prolJria persoana. nlai propriile vise. i\p:J. In 10c de a 11e supa.11. aeele~9i obiectii critice. }\cti~vitatea de interpretar2 poate fi facut. un rnobil i11terviri€ 131 i~rvoarea &C2StE'j a. ~j_ncon~tie11tul visul1. ca sa ne abtinem. am putea sa utilizam aceste date de cxperienta spre a trage noi InvatI.-Vl 011 . ideile a carol' refular~ se incearci'i. Le supunem lZl probe ~i la a selec'~ie. cu.SUJ.j putin arJ(Lc'irld in noi.. in eazul interpretarii visului de ditre 0 aWl pe1'soanii. Ba ehiar invatam ceva In plus..alegere. iar pe de alta parte tulburam prin selectie rezultatul asociatiei. Unii i~l VOl' spune atunci ca. sa nu omita comunicarea niei unei idei. printr-o atitudine preconceputii ell privire 10. rru se acoTda ell \1~.9.\r!.rare 1111potL'iva lor: clnd est. de obstacole.'epr~zentarea initiala.minte. la rlndu-. DjutorLll altar structuri. nu v:::dern m::. lTU vreau sau nu pot s-·o imp[trtagesc.l' dar TltI le 1'::lSdT11 pe tOato SEt se en U11~1 ciln afirme.S[l trebuie SEi ne perlrdta sa 112 apropieIn de irtsa~i esenta de a tran::.1 tot atlt de bil1e aStlpra proprecurD. ~on.rtEfe ~tC~E::?~:st21 ~ ..ra en 0 a treia: aceasta c prea inslgnLfia11ta. i~potriv<. ea regula inviolabila. pentru cleo !ntelcgem cii munca de interpreta1'e S2 face impotriva unci anurnite rezistente care se opunc la aceasta :. impunind clc. ideile slnt inabusite si eliminate inainte de a fiavut tin1Pul sa devln'a dare. este pe1it.?c.i. anumitor idei. In aceste idei SpllIlCf:l: r~. fara legatura eu visul sau pcnibil de cor:.re.i~ poate S[l Tll. In lac de a ne interp1'eta noi 1n91ncv1s1. in c!uda bluror asigw'arl101~ (-l~lt~or~tare" l:U arn .n1 visul va f:?'lgacl-ui sa respectC' acea. Aceasta rezlstenta est2 independenta de convingerea teoretica a autorului visului.1fie nernGtivata.r"U ca eel a i::l:1pr.CR nrnintjrert no?stn~t . se reveleaza "a fi totdeciliwL· $i exceptie cele mai importante ~i mai categorice pentru descoperil'ea in131 . rI'rebuie sEr luan1 1113Sl1ri de apa. in a doua instanta.sam aceagta pe sean1a altllia.Ll1 de interpretare este D1ai den1bnstrc~ti"'"vT. Plltem observa clatoritrl acestor obiectii.foTl-:-l'-:'. IJTOCC~.1i in con~:. persoana careia v-ren1 s. aceastiS. el n. substitutive fie care Ie facern .st~l regula. GSLlpra aeelora priiloI'v'ise" tan1 cl1iar..I\?geri ilicite. ca sa zicem a~a.De indata ce :. Evident. de elemeniul visului.i gase9te expresia in obiectiile cdUce de care vorbim. CInd. cu atit mai importantc eu dt eram mai putin pregatiti. d2£orn1dre care.

'i elementul visului pina la incon~tientul sau ascuns. a:. substratul incon9tient este mai redusa. Sintem deci indreptatiti sa gindim ca indaratul substitutului se ascunde ceva important.tutul de substratul incon9tient.. Poate ca putem dta9d acestui iapt un aU fapt de experienta desprins de asemehea in cursul activitatii noast1'e de interpretare a vlselor.:nui. Cind rezistentaeste 111aimica. in legiHu1'a CL~ fieca1'e eieme~t al unui vis. marca distinctiva a ideH pe care 0 Insote9te. Bunuim de pe acum ca e1 nu este facnt sa ne faciliteze ll)Unca. a9ada1'. pe clnd inalte cazuri avem nevaia.Sa ai de-a face cu un 1ucru. Dal' caresint visele c~l mai putindeformate? Sa fie ac€stea visele rezonabile.ron$tientului. ca sa zicem w?a.tientului. 1:?s1. daca ele trebuie sa contribuie 1a ment}nerea tainei acestui cev<:\ascuns? Cind un copUnn vrea sa desehidi'i pnmnul ea sa ne arate ce ascunde in mina sa. 0 obiectie de acestgen COllstituie. Fara indoiala ca trebuie sa existe vise care. pe c1easupra.lrii pI:oblemei vis~:tlui.. alegem pentru aceasta? Nici nu hanuiti cit de greu imi vihe sa iae a accasta alegere ~i.un fenomen pe care I-am descoperit datorita ipotezelor noastre. ca aceste diferente tin de intensitatea variabml a rezistentei. ei esie de natura sa na1'alizeze toate efortnrile noast1'e in vederea solution. mea ce nupoate decit sa amplifice distanta care separa substi. Da. alege primul vis care 1mi apare in minte pro~ babE ea ati £i deceptionati. AceasLl rezistenta este ceva cu totul nOLl. in anumite cazuri 0 si:ngura idee sau un foa1'te mic numar de idei ajung ca sa ne condudi de la elementul visului la substratul sau incon~tient. Ne vbm spune. spre a ajunge la acest l'ezultat.uti1mpentru analiza 135 . Sa va fae sa intelegeti in ce consUl. dar care nu erau nicidecum implicate in acestea.o rezistenta mai· p"LEernicase insote~te insi'! de deformal'i considerabile ale incon:. ~i probabil en indreptatire. trebuie sa Va avertizam asupra faptului ca . utilitatea acestor dificultati. Acest nou factor introduce in calculele noastre un element de surpriza neplacuta. din care v-am 9i cHat doua exemple? Ne-am inse1a foa1'te mulL Analiza ne dovedeste ca aceste vise au suferit () deform~re nemaipomenit de mare. insa ce.tiaUt de mad! Dar. accstea slnt suseeptibile sa depageaSca eu u~urinta de dteva ori lungimea vlsului propriu-zis. Pare deci absolut indicat . AsHel. Paate ca este timpul sa verifici'im tehnica noastra de interpretare a vi". distanta care separa sukstitutul d6. vis sa. Daca.pUimsa vedem aceste diJerente manifestlndu-se in cursul muncH noastre. ceste aificultati. Care este. 1n ansamblul lor. Daca trans~ crjen1 visul $i inregistram toate ideile care lau na~tere in legatura cu el.' totu91. pc de aWl aceste dificultati slnt poate de natura sa ne stimuleze si sa ne fad'!.<.. sa solicitam lungi lanturi de asociatii 'Ii sa invingem numeroase obiectii critice. I'enuntind la ariee conditie particulara. Este posibil sa notam sau sa observam. atit de putin imp'ortani' eel v1sul ~i sa te izbe~ti de dificult::'J.".stc yorba aid de un factor va1'iabil din punet de vedere cantitativ. sprea vedea daca a9teptarile noastre se justifica. Intrevedem en inu~ca nOB-stramedta eforturile De care nile cere.c tocmai pentru ca el ascunde ceva cenuar trebui sa ne ascunda.1unade rezistenta clnd vrem sa patrun'dem de la substitutul prin care se manifest.clare. un asemenea cuantum de idei In6t munca noastra sa ia 0 amp10are imposibil de cuprins.. nu au suferit o deform are accentuata si cel mai bun lucru a1' fi sa incepem eu ele. Rezlslenta poate fi mare sau mica9i trebuie sa ne a9t". Ne lovim totdei:.3 c8. Chiar In momentul in care introducem in expunerea noastra concepdinamiea a unei l'ezistente.

Sigur da. A:.din care fiecare sa poata eel putin sa ne spuna sau:.. ei Ii <lpare 0 idee . Veti fi poate inc1inati sa c'redeti ca elementul "canal" fiind atH nedeterminat. ca substrat incon~tient a1 elementu1ui "canal".:' o aWL carte 1Jnde se vorbe$te de un canaL sau avtnd vreo legatun'i oarecare cu un canaL. Ni se mai ofera ~i un aIt mijloe..i ~tie visul meu nu poate sa insemne dedt un· lllcru. 1905 (Nota trad. ca sa zicem a~o.. pentru ca stindi:L masa ea aveo. sa ne confirme ceV3.i raporturile sale cu inColl~tientul). intrucit idee a respectiva cUirealmente solutia pentru acest enigmatic element al visului. in cursul conversa-. anume ca. Dar poate ca acest exemplu este prea simplu. in C€.. adidi a doua zi. Dar Pas de Calais este un: canal.al: Der "Vitz und seine Beziehung zum UnbCWlIssten (CuvinVc. a visului in intregime..')5 mai putin.i gasesc ele explicatia prin aplicarea tehnki: noastre.clteva vise scurte..v un scrUtor cunoscut 5e intretine cu un englez care. canalul Minecii. fUnd copil.~~ ce ma prive~te.. i se punea adesea 0 boneta de acest fel.xi:. Cum S{i intelegem ace1'. in afara de cazul In Cai-2: experienta ne va arata unde putemgasi visele mai putin deformate. a) 0 doamna poveste:. eu vad ~i 9tiu totul. Dadi va indbiti ca. co. Leipzig & Wien. ascutita.) . furnizata fara nici 0 dificultat.) 2) In limba fral1cez[. care sa ne inlesneasca munea. in termeni extrem de elogio.. l't'Uge~te fara dificultate. chiar ~i atunci cind cineva incearca si ma impiedice".lsa. farfuriile fratiloc :.l. Este mentionat apoi un "canaL". b) 0 pacientasceptica viseaza un vis cam lung. spre a vedea pe baza unorexemple astfel alese cum i. .te ca. tiei. va scapa oricarei interpretari. Pas de Calais". urmare. voind sa spuna prin aceasta ca e[ gase~te Franta sublima ~i Anglia ridicola. poa{-. puteti admite CEl a fost nascocit dupa aceea. Bcriitorulraspunde : "Da. prima edilie apiirut&i Yn editura FranK Deuticke.. precum bunut Dumnezeu. Ma veti intreba dadi sesizez vreo legiHura 1nt1'e aceasta idee ~i vis. citeaza fraza : "Du subUmeau ridicule il n'y a qu'un pas" 2). in cursul caruia anumite persoane Ii vorbesc. lata 0 informatie pur istoric8. dato:rita unei noi dezvaluiri a autoarei visulu L "Cum eu am auzit spunindu-se ca bunul Dumnezeuvede :.?isurorilor ei. a visat adesea pe bunul Dumnezeu purtind pe cap 0 boneta de hirtie.. pen.~.i proceda..reo.i. despre carted. drept ocheL4d de caI.. Pe un vapor care facea cursa Douvres-Cal. ca nu erau serviti mai bine dedt e:L Boneta era deci destinata sa-I slujeasca. in textul original ("De ]a sl!blim Iii'. Interp:reto. absurd dnd 0 auzim pe doamna povestindu-ne di. riclicol lll! este dedt un pas") (Nota trad.. fara ajutorul autoarei ? Nu pare el complet absurd? El devine in. lips a de claritate a elementului ~i dificultatea interpretarii sale provin din una ~i aceea~i cauza. In mintea autoarei visului nu incolte9te nici 0 idee in legatura cu canalul. d 1) Titlul origin. Aveti dreptate in ceea ce prive9te dificultatea presupt. Este yorba defapt de un calalnbur pe care 11 auzise.dar aceasta nu provine din lipsa de claritate a elementului: dimpotriva. fire~te ca nici eu nu pot spune nimic in <lceasta privintciL Ccva mai tirziu. ea nu mai stie . de duh :. mea asupra "Cuvintului de duh"l). loc Sa tintim la interprctarea de vise: in intregul lor. aceasta expresie de spirit a exist at inaintede vis. ne yom limita sj examinam doar clemente izolate ale viselor. spre a se asiguro.. acestui element ~i.. vis. este ceVa cu totuL tulbure..care poate ca era in Jegatura eu acest element al visului sau. obiceiul sa traga cu ochiul pe furi~ 10..a yom :. pe dnd era copil.

el i~i aminte~te a fi vazut 0 mobila cu totul asemanatoare.ile de care. poate. el :.). Munca de interpret are are drept sarcina sa intregea::~ca acest fragment sau aceasta aluzie.. a. referitoare la alt vis. tocmai prin izolarea sa de substratul incon'itient elementul visului a devenit complet de neinteles. Aceasta persoana era familiarizata demult cu exigente1e interpretiirH viselor. dar intr-o foarte mica masura. fapt care ne-a reu'iit in mod deosebit in cazul b.'i claritate In exemple1e urmiHoare.. in exemplul c se poate recunoa~te circumstanta pe care 0 yom vedea reie~ind eu mal mult. Apoi ideile saLe irump : in acea familie. se love'ite selectarea exemplelor. In legatura eu masa.ia' acestei particularitati daca va voi spune ca familia respectivii se numea Tischler .fi evitat indiscret.inutul manifest :.petrec ca $i in ace a familie.\). Notati totw. Luati in considerare aid raporturile care exista in ire elementul visului ~i substratul sau incon~tient : primul estc ca 0 miea fractiune din eel de-al doilea.}rei visului.i 1a care vrem sa ajungem prin analiza ideilor care apar in legatura visele.masa a fost evocata in vis pentru a reprezenta aceastfl situatie paralela. Sa examinam deci raporturile. intre cont. :» Nume cleriva. ea 0 aluzie 1a acesta din urma. dar probabil ca nu a:. fie in calitate de fragment a1 acestulH.ti constrins sa fii uneori. Substituirea printr-un fragment sau printr-o aluzie constituie deei una din formele activitatii onirice.acum se prezintae1e incazurile ci1ate. In afara de aeeasta..u (Nota trad. cit ~i caracterul nedeterminat al elementului visului..d adauga imediat ca raporturi analoage exista intretatal sau si sine.ia pe care ocomit in legatura ell acest vis decit cu pretul altei indiscretii. prin alegerea mesei. Mi":'ar fi fost u~or sa inlocuiesc acest exemplu cu un a1tn1.tru nevoile cauzei? Aceasta idee dovede~te in special seepticismuJ auto. atunci cind vrei sa imparta. ea 0 abreviere in stil te1egrafic. raporturi~e dintre tata ~i fiu nu erau prea cordiale. De aUfel aceste raporturi pot .care la ea se disimuleaza indaratul unei uimiri involuntare. din ideile latente... unei mese de 0 forma neobi$nuitii etc. In exemp1ele a 'ii b eontinutul manifest face parte.. este ca procesul care a avut loc in visul de care ne ocupam a exprim at ideea : Za noi lllcrurile se. in alte cazuri. 'ii idei Zatente ale visuZui ceea ce este ascuns .i. ca expresie simbolica..i avea insa ~i explicat. a:.a cum v-am spus. Ceea ce va mai mira.i ideile latente ale viselor.fi foarte variate.. Vet.. ca 0 aluzie. fie. cit de indiscret e.zistenta care explica atH lentoarea eu care a aparut ideea.t de lOtC'uvi'ntul Tisch mac. . o parte a marelui ansamblu psihic alcatuit din ideile incon~tiente ale visu1ui a patruns in visu1 manifest.e~ti anumite interpretari ale viselor. de care ne":'amfi putut servi demu1t. pentru noi nu exista nici un element in vis care sa fie accidental sau indiferent ~itocmai de 1a elucidarea unoI' detalii aUt de neinsemnate 'ii de nemotivate a. Deci .teptam noi lamuririle care ne intereseaza. Mi se pare indicat sa introduc aid doi termeni. c) Un pacient are un vis destul de lung: mai multi membri ai famiIiei sale stau in jurul. Altcineva ar fi gasit ca este de mirare ca dintr-un detaliu am de marunt ca forma unei mese sa fad un obiect de investigatie. de unde 0 r!. en prilejul unei vizite pe care a facut-o 1ntr-o familie. Trebuie sa vcdeti aid una din dificultat. lntr-adevar. Vom numi continutlll manifest al visuZui ceea ce reprezinta visul eel naratiune.

.te radii cu dulap (SCHRANK). Vedeti. Ace:Jsta este tchnica r.<cl l!hc'blnuor •• " •.ra' a n dintre cele mai obscure.Q . cit mai pronunt:Jt pos. .traord'lnal'u.bile.i sorginteu in lumea expreslei verbale. Va voi vorbi de aceasta atunci cind ni S2 VD dczvi.) . a l.1 ce rnotiv sta la baza evocarii a~est2i reminisccnte.Cl.cl) Cineva viseaza ca trage In spatele patuhd pe 0 cloamna cunoscutii idee care Ii trece nrirlTrdnte ofer'~l serlSlll ace_r~tLli eJernent ani..te mecanismul de forma1'e a viselor.'ilui de la sine in te]mica.) 1'~Jlmlcn1al flresc ~l se 1:)21'2 ca aceasta nu neceslta nlCl 0 lnternretar2. (Nota trad.'"'v V1y"n ct v. dar este sufie-ientil pentru denl0nstratia noastra. Data fiind aceastA amisiune."...escoIJc'tao ~)C~nol~a·~na de relat1e intre elementul Voi treee sub tacere a a patm madalitate Jcitcn. fa.-.:.rr~::1 !--:se n -10 c.dm un cuvint noi arn IJierdtlt de ITlult alni:rltirea inl... ric : e1 i:.•.V1~e~az~ 11...2'. pentru ca ahm~i cind pranuni. Da" 1 c1n U-5\.ginii concrete care I-a generat. 1 I 7" ce ~lLi1.... el:. L3~ drent vorbind. I) vlr:eVtl . Dadi veti tine seama de faptul ca visul manifest se compLIne in princidin imagini vizuaIe. de aSf'Tnenea.i kkca latenta a vlsului.t ~:..a incH nu-I mai recunoa~tem dnd e1 este inlocuit deaceasta imagine.rmare. ·r\: 1_.riL (Neea trad. proprii unui vis.Radacina zug e:. 'Eroare !~82 dO"'led.-Z".' n' .toru.te 'cd accst '. Cv~QUt.- ii IGJIV} .ielementul manifest. mai rar din idei 91 din cuvinte.. continutul manifest ::. Ideea latenta' a visului consta deci in acest caz 111 identificarea au. in a. Gasim aici 0 modalitate noua de relatii intre. e) Un altul viseaza c11fratele sau este inchEs Intr-o lada. ceca ce Insealnna totodata privire circnZa. enumeI'2rea mea nu va fi campI eta .:J. (Nota trad~) f-~) I-landschau In 1. si de data aceasta se ajl. Se intelege de la sine ci'i vi suI pe care il voi aIege.rC(~eu~ eEl p .. fata de aceastCi doamna 4) •.) Steh einschranken = a se Inchide Intr-un dulap..mge In 0 def.."g~lva ""?"'.lui visulu.('c!erlvata din verbul ziehen.-'"'e l~ d·--' 10 . de care nu avem a ne ocupa e. Primul este nu Gtlt 0 deform are cit 0 reprezenbte a celei de a 'deua.Ce v G. gerlnnn8:. o irttreaga ..te doar la unul dintre prietenii sC\L editor al Llnei reviste care se ocupa de relatiile-11oastre ell regiLlnile cele lTlai indepartate ale globului.lis are totc-~titalleVoi(~ de interpreiare ca ~i corlfuz ~i illceto~at. 0 prima idee fnlocuie.. c . ca al" fi vorba dear de a sti 1a ce remLillscent:'l. va prezenta toate atributele. 1/orzug ==: preferinta.lDO'i' in}dgini de substid C2re folosesc intentiei de tainuire a acestora."c. eEl prin aeeasta devine posibila ere area in visul manifest. imaginea sa plastica o.d manifesta prefe. In rrLinte autorului visului.?.i concreta avlndu-o. ci el se gindeo..c. v v v 1itU-n:c. . veti intelege irndeosebitil pe care trebuie 3-0 acordam acestei madrrlitati de rein Ceca ce prive. spre a vedea daca s1nte111 bine pregatiti pentru 0 asHel de sarcina. Aveti acum curajul sa abordati interpretarea unui vis campIct? Sa incercam.. . l'~U ascensillnile peC8I'e le·~ar fi facut Ii -\rin. C~2 reJer~i "0.serie de gl11d1Jri abstracte.t gen? Aceasta este 0 alta problema. j cv acca'3ta aparenta de Joe spIrltual pc care 0 gasim 1a reprezentarlJE de aU2'. YY1C· "'''1<".. iar ideea urmatoare da numaidccit inte:rpretarca 'visului: fratele Sall S2 'restr-Znge (SCH_RJ4JVKT sic77. . ~) Joe de cuvinte: herVOTziehen = a tiri.-infa.i ell "acela care privest-e soatiul InCOI1jurator" (Rundschauer)(J) ...

caTe nu are nimie eomun cu preeedentul.:.-o spune '71rcfuza. ? Alltnarea visului n1.ii.! C21'C este originea det3liului privitor la cifra 3 (3 locuri)? In eu aceasta autoarea visul1. Vad din eXemplul Elizei ca n-:1. IncH 1US2S2 obligata sa Ie p1i'iteasea mai scump. ea.sie Ii <.. recurge 1a informatia ca logodnica.a. doar eu 3 Iuni mai putin vz. de altfcl.t d~ ispra\=~..?Ii a:.suma de 1 flo:. d. 9i logodniwL ei aT fi vrut ...-jsului aite elemente ale continutului illcmifest. dar nu gasiseri1 dedt Iocuri proaste (3 Iocuri costEnrj.Jatoare la~adresa cu cU'l1natel s21e ea era 0 proshe sa se graoeasca astfol. sprE' a-I exp}iea.~i teatn.i are originea intr-un ansamblu eu totul diferit. dea banii la bijutie1'. Ea se gindise la bilete prea dCuieme. este faptuI Ci' in comunicarile fa cute in legatura cuvisu1. este ~ogodit2~ un barba.un avans in zile atit de exagerat inc'it s-a vazut obligata sa plateasca o taxa de.d cum i-a1' fi fost tc.1 ne.l.1ne poate spune nimic.er :. din care continutul manifest nu estc dedt un grosolan substltut derormat " "A fost 0 prostie din p2rte-mi sa ma grabese aUt la rnarlti:. De altfe! sotul ei n~a pierdut ocazia de a glumi' pc tema acestei grabe. C.\ .atia ea prietenia.. Pr~pll~insa aSlste la 0 anU'T!lta reDrezentatle.i 50 de ereitari ? l:. Eliza L.o/1vina .1 care este 111. eumnata sa de asemenea se grabise sD. So~ul ei pur i-a povestlt ca Eliza L. Eliza L.s.torita de mal multi ani.iin. Putinul pe care ni I-a spus ne este insa suficient ea sa descoperim 12tcnte ale visului e1. orice aIta lamurire.1in1. 'lisul constituiedeci 0 reactie Ia aceasUi veste. pentrucao parte a st(!Jurzlor era cproape goala.?re~antici~at.ulei. Ie eumparase eu muU timp inainte de spectaeol.teautoarea visului ne aratA ca 'pretextul acestui vis se afla deja in continutu1 manifest. n-a gasH nimic mai bun de f<'Jcut(ce prostie !) decitsa alerge la bijuti. Ea ginde:. ea cumparase bllete dmmnte.rstnicZi dedt €c. AI' £i fast timp... obtmem urmc:. 2"en ne sint furnizate de a~ltoatea v. Iflorin [[ltiel.la.teptat" (Graba e. Dar de Unde provine detaliuIeuprivire la .A"iada:r. 0 prietena de aceea:..tna eu sot... arice alt cfort de mcmorie. accepta." "Cl mult timp inainte'" leadaugam faptul care a servit de pretext visuluL ca :. ne-a dat in mai multe rindetalii care stabilesco eonexiune intre diferitele parti ale visuluL detalii sint toate de ordin temporal. are visul : se afUt cusotul ei la teatrn $i 0 parte a stalurilor este contplet SofId ii povestq!te co. Delednotiunilor aUt de accentuate "prea devreme. Ceea ce trebuie sa atragcl atentia.! faptul Ci'l. Cumnata sa primind de la ei drept cado'll suma de 150 de £lorini. cum se explica absurditatea de a lna trei bilete pentru dquil per-.. $Um deja di nm1te cazuri este wlor sa gasi].ma ci'ipierdo ocazia...aritEita deja de zece Hl1l.. de creituri).e:. observat msa ea se grabIse aegeaba.. Prirnul lutru p8 care ni-l impartii:.ind a sasH impre:. constituind ~i e1 0 aluzle 10.0 datind din ziua care a precedat visul.:itica ~epr0t.. teatru.te ci'i n-Q fost. CLA . sa n curnparat biletele chiar in p:rt'zentatiei.isa dea banH pe giuvaeric:lt'.forrn. Inal tirdira eu 3 Illni decite3.toarea sLuctura de idei latente ale visu1ui.> pie:rdut nimic daca c!.. v!nz. De unde provine mmtul privind absenta spectatorilor intr-o parte a stalurilor ? Este oaluzie la ~n e:reniment real l?e~recut ell ° s~ptamina m~i inair:te. in afar. ca sa cumpe1'e giuvaericale. o· doarnnii ine~ltinar~{. '7i c. pe care ntt Ie puteau cine $tie ce nenorocire.i virsta eu ea.} prete~dul visuluiil1 evenim.entele zliei care I-a preeedat s1 di autorii viseIo!' indica cu usurintaaceastA fiInformatii de ac~lasi ~ . . S8 ...

mai mult dedt avem posibilitatea .i50 de c1'eitari)..?i de aceed a cumnatei sale 13 cumpararea giuvaericaIeIo1'.sa cuprindem. am putea continua. treilea rind: 0 privire comparativ sumari:~ ne dezvaluie ca rapo1'turile intre elementele manifeste 9i elementele latente sint departe de a fisimple..-. 8int ferm convins ca inca nu sIn-. 1ucruri SUfprinzatoare. in orice caz.Ea ca are atit de putina stima pentru sotul ei o.. dar cu mai putina eertitudine.. 81nt aiel inca multe aspecte incomprehensibile.) Aeeasta a1' fi ideeci' p1'incipala . Am stabilit doar ca visul in chestiune exprima parer-ea pr-OCista a femeii 1a adresa sotu1ui ei 5iiregretu1ei de Ci se fi mCiritat aUI de devreme.ea.i u cunoao. CI .0 asociere absurda : 3 pentru 1 florin 9i 50 de creitari . AI' mai fi.Dar intelegerea noastra nu ajung. Pre a multe' lucruri se ofera deodata atentiei nOl1stre. din acesta in continutul rnanifest. Cas2.. nu intotdeauna se 1ntimpH\ ea un element manifest sa inlocuiasca un element latent.3 b11ete" se rapo1'teaza tot let un bi:l1'bat.t6ria i~i are substitutul ei in faptul de a se fi dus eu sotul ei la teat1'u.1 de 0 pregatlre suplimentara.fi putut gasi unul de 100 de ori mai bun" (150 de florini a1catuind 0 5Uma de 100 de ori mai mare decit 1 florin o. Asupra sensului vlsului 5ii asupra atitudinii persoanei care a avut acest vis eu privire 1a accstn VOl' £i de relevat. Ea adera la interpretarea noastra. Sa ne grCibim sa extragem ceeC\ ce consideram a fi date noi ~i sigure. dedt ne satisface. ceeace este de natura sa imprime 0 modificare profunda impresiei pe care ne-o lasa visul in ansamblul sau. Fara analiza.. Ne dam chiar de pe acum seama ci'i nu yom epui.. aUt de departe. inS2. Dupa parerea mea. pe eind nu gasim nid 0 urm8. giuvaericalelo~i biletele de teat1'u p1'oaste ar fi in cazul acesta notiuni de substitutie pent1'u aceea de sot. Putem nega in mod categoric ca idee a o prostie ar fi reprezentata prin introducerea unui element absurd in continutul manifest? In al. Trebuie mai curind ca intre cele doua domenii sa existe raporturi de ansamblu. Dadi inlocuim euvintul bani eu euvintul zestre. de dorit sa ~tim daca elementu1 . sensul Ultill1'~t fraze a1' fi ca toem3i cu zest1'ea sa cumpa1'a un sot. . PEtre deci posibil ca lucrul esentia1.ca avem nevoie de indicZltii .tiente sa lipseasca din continuturlJe· manifeste.temotivele n pC'l1tI'U care trebuie sa-I desconsidere fntr-o asemenea masura. de asemen. tem suficient de inarmati ca sa intreprindem interpretarea visp1Dt' . in ideile visului descoperim aceasg propozitie: a fost 0 prostie (de se marita a~a devreme). dar se arata uimita.'ii idee a centrala a gindurilor incono. niciodata n-am fi h'inuit ca acest element depline9te un 1'01 oarecare. iar un element latent putind fi inlocuit de mai multe elemente manifeste.". In primul rind: este uimitor ea elementul graba este accentuat in ideile latente.. un element manifest putind sa inlocuiasca mai 'muHe elemente latente. rezultatulacestei prime interpretari a unui vis mai curind ne surprinde9i ne tulbura. In al doilea rind: g:isim in acest v~s. an8liza nu s-a1' mal putea sprijini pe indicatiile autoa1'ei visului : "Pentru aceia~. toate invatamintele care se degaja din aceasta interpretare. pentru d..ibani ao..reprezentata deatitudinea sa eu prilejul cumpararii bileteIo1' .

se paruse prea scurta.abil. El 0 face in mod vadit tara nid 0 tragere de inima. petrecIndu-se in ziua care precedeaza visuI.i cu multil ccertitudine sa obtinem asupra naturii . Inainte de a intreprincle ultima 'incercare de depa~ire. Prin analiza acestor vise infantile put em foarte u. chiar de timpuriu. co-erente. am afirmat di eel mai bine 31' Ii sa oeoUm aceste dfficultati.. in realitate. Deformarea viselor se observa 9i Ia copii. chiar 9i la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. Sa ne intoarcem pu~in 1a 0 ~hestiui1e despre. vise. Sa citamdteva exemple care vor servi de baza pentru oonc1uziile noastre ulterioare. ca recompensa. nu avem nevoie nid de analiza. Durata dilatoriei i . gasim 0 serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi :infantil 9i din care putem regasi eventual mostre $i la copm mai in virsta.. In anumite imprejurari. Ele sint scurte.te ea a visat oa ..astre. b) 0 fetita in virsta de 3 ani ~i 3 luni face prima sa dHatorie pe mare.risului lamuriri care. abordind doar vise1e in care (presupun:ind ca acestea exista) deformarea nu s-a produs sau este neinsemnata.. u~or inteligibi1e ~i sint totu~i. eu toate acestea. dupa cum ne este permis sa speram. in duda promisiunii di el insu. 1) Spre a intelege aceste vise. dar trebuie sa-l completam printr-o relatare pri-vind viata copilului. in chip incontest. atentia ne-a fost atrElsa de existenta viselor nedeformate.i va primi. Visele pe care Ie cercetam apar la copli. Exista intotdeauna un eveniment care. a dificultatilor care decurg din deformarea viselor.\ 141 . numai dupa 0 aplicare riguroasii a tehnicii de interpretare 1a visele deform ate ~i dupa 0 analiza completa a acestora. eu ajutoru1 tehnicii no.VIII VISELE COPIILOR Am impresia ea am avansat prea rapid.te visuI. 9i se cunosc vise apartinind unor copii intre 5-8 ani caTe prezil1ta deja toate caracterele viselor de la virste mai inaintate. neeehivoce. Visul este reactia din timpul somnului Ia acest eveniment din starea de veghe. a) UnbiHetel in virsta de 22 de luni este 1nsarcinat sa ofere cuiva. care am mai discutat. ni-l explica.e. drept rasplata. In momentul debard~rii. un oo. cUeva cirege.. ea nu vrea sa paraseasca vaporul 9i se pune re un pHns amar. J. daca ne limitam cercetarile la virstele euprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice 9i al patrulea sau al cincilea an de viata. clare.or .ulet eu cire. Aeest proeecleu este de aItfel in contradictie cu dezvoltarea cronologica a cuno~tintelor noastre."He(r)mann (a) papat toate cire$ele". Nu trebuie sa ehestionam copilul care 19i poveste. dici. se VOl' dovedi decisive 9i universal valabile. nid de aplioarea unei tehnici speciale.. A doua zi dimineata el poveste..

c) Un baiete1 de 5 ani ~i trei 1uni este elus intr-o excursie 1a Escherntea.i coincid in aceste vise.esLlferind llici 0 deformare.in visele copiilor nimic nu ne indicilactiunea unoI' astfel de excitatii SD~ matice . Trebuie totu~i sa va avertizez ca. De asemenea. {!1i.-. visele mud en totul inteligibile . 0 tristete.oate· nici un cuvlntj reruzlnd..Od de cite ori se Lar"'i:i un munte. aceste vise ale capiilar nu sint lipsite de sens : ele reprezinta aete psihice inteligibiLe. anume ca pentru a se ajunge 1a cabana. considerate ca perturbatoare . ce v-am spus eu privir!i: 1a judecata pe care .i~n 111C1elu. . reflectind mai indeap1'oape asup1'a faptului. asupra acestui aspect.) 142 .Sllst1nea copiill1.. "E muntele Dachstein ?iI.i in aceste vise 0 defarmare infirn:\ o anumita diferentEi intre continutul manifest ~i ideile latente.C Dachstell1 J).' • Aceste trei vise slnt suficiente pentru toate lamuririle pe eare Ie-am putea dari.llnanunte1e. 2) Dupa cum vedem. in aceleH:. Devenea tot mar taciturn pe masura ee primea.foarte bU1e n1untt~1.doua zi dimineatc'i ea povestest.or D.a. a Gcestei dorinte.'itura en 1'02u1excitatiilor eorporale exterioare si inte~ rioar~.. adnltul 8--ar multumi ell rCClctiiconvulsiformc. Am facut cuno9tinta in capitole1e anterioare cu fapte absolut certe.ngo.re. D2Ci e1 luase parte la exeursie in vederea aeestei vizite.son1n lTIdi bun ~i n·1ai profund. 4) Visul infant.or de cuprins dintr-o singura privire. D sa dE1 j-\. 3) 'Jisele COl)iil. Amintiti-va de ceca. ell ce reZLlltat.anifest $1 ideile latente se C011ful1.. Visul znsceneaz([ rea~ LizareCL direcUi. Excllrsia pozitie de veselie. TIU eel' nici un efort de inJerprett. se putea distinge SinlOnyhiZUe d.1aceasta conca ceptie..i~ s~. pe inim. Au crezut ell totii ea este abosH.. ant fast ell vUDorul nlare~': T1'ebu. copHul intreba.da ~-.. nevoctlata. ~l.. de altfel. ~l int~resa.i u. ar fi Ui'Y11'to1' copilu1 sa fie capabil sa 'indepllneasca in timpul somnului actepsihice complete.i prin a flU rnai sc. cornplete.1.. Avem. l-::ontinl1tLl1 nl.L conclitii..i-o fae medicii eu pdvire la vise ~i in special de co-rnp!1Ti'1~~i Cll degetele pe care muzicianul prieeput Ie face sii alerge pC' pLmului. dar nnmai un mic numar de vise pot £i explicate in acest mod . curiozitatca fHnd £oa1'te mOTe. in apropiere de HClUstatt.. nid a eroa1'e nu este posibila. VOlli fi abligati sa.sa ia parte la 0 mica ascensiunc o cascada. Aeeasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam exp1icatiaetiologica a i) Cabana Simony (Nota trad. In ceea ce prive'?t~ i. toate IYJ_otivele sa-i _atribuilTI copiIului un . Dejormarea nu constituie deci un caracter naturCi[ <xl visttlnL Sper c{t aceasta va va ridica a· piatra de. e1 se referi 1a tmu1 despre care auzise vorbindu-se mai in2\'inte. El auzise vorbindu-se ea Hallstatt se aHa la P?al~le 1:1U~t(~lui acl1steh1~c~u"e. spunind ca ace1 ~Oi&j rase 11111p n.o dorinta nesatisfacuta.ale somnului9i produd"it~are de vise.se urea timp de ~ase ore o scara intrepte. admitem chiar . loculrr~a. ell ajllt-ol"!--11 Copilu1 se straduise ade"8cl lficepuse 111tr·-o dis- sa 0 zareasc[l..t decH~. foarte~ DILllt. intregill1 ac~ast~U pov~stiTe.il este 0 reactie la un eveniment al zi1ei Care lasa in unna sa regret. raspunsuri negative ~i sfin. pe cind. dar i} doua zi dimineata e1 povesti vesel: "Am visat di astCi noapte am fost La SiTrwnyhiitte". eu siguranta ea nu va va scapa opozitia f1agranta care intre vlsele copUloI' . Amintiti-va acum ceea c£:am snus in leg.ur nu 9tirn vedea .e: ~)\/o(rt)teG.ussee ocheanuIui.. I?e 10.

pe care Ie-am reIiefat. realizarea dorintei eonstituiecQntinutul visu1ui . In calitate de reactie 1a exeitatia psihic.viscIo1' ptin ~xcita~ie.· Tocmai lui Ii datoram putinu1 somn de care ne bucnram. darceea ~e put em afirma inca de pe aeum este ca. Gre~im erezind ca fara vise am £i dormit mai bine.sfaeuta. a9a cum paznicul de.Elstafunt!tie'? Este un lueru pe care i~c8. ci ~i hice ? $tim totU9i eEl somnul adultului este eel mai adesea tulbllrat· prin excitatHpsihice.!. ar trebui sa fie tradus nuprin . aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. . 11ignoram. d reprezinta 0 dorinta realizata sub forma unei manifestari psihice halucinatorii. yom ajunge pe drumu1 cel mai· seurt 1a conduzE asup1'a fUhctiei visului. Din cele doua caraeteristici generale ale visului. Intrucft ele lrnpiedica realizarea condi'tiei psihice a adormirii. visul trebuie sa aiba drept functie Indeparbrea ac:esteiexcitaW.Ne puteI11 nUn1ai intreba cum am ornis lalncenut ca somnulpoate fi tulburat de exdtatii nu numai eorpol'uIe. este data de dorini.Numai ca urmare a 'unoI' cercetari aprofundate ~i cUIJrin21nd un materialfaptic abundent VOJrt puteanoi demonstra ca excitantu1 visului trebuiesa fie intotdeauna 0 dorinta ~i nu opreocupare. prin scandalul lor nodurn. fratele meu se restringe.ln aceea c. Daca ar £i adevarat ea apare aid una din caracteristicile cele mai generale ale. este transformarea ginduluiin eveniment trait in vis. sa facem drumul invers al acestei mici transformari.trebuie Sa se restringa 2). Caliitoresc pe mare: aeesta este continutul visului. aceasta va lasa insa intacta cealaltaearaderistlc8. atunci fragmentul de vis cHat mai sus: 'il vild pe fratele meu inchis ifttr-o Iadi"i. nu mai putin constanta.in vedere cele doua caracteristici ale visuluiputem reluct comparatia intre acesta ~i actul ratat. 0 epuizeaza printr-un caracteristic de traire. iar in actul ratat e:1 i 2) A 50 vedea vi suI analizat 1a p. un pro':' feet sau un repro~. de lucrurlle care il· inte~eseazi'L La eopil.Adultul nu adoa1'me deoarece ezita sa-5i fntreruna viata adiva.ne-m' fi trezit Cll siguran~a. pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil si1-1tulbu:e. in loc ·de a reproduce pur simplu excitatia. fratele meu . In realitate.'\chitEi visnl de aee. 0 indeparteaza. consti'i. fara ajutorul visu1ui nu amfi dormit deloe. A$ dori sa calatoresc pe mate: aceasta este dorinta-excitant a visului.?!1 fel ca somnul sa poatacontinua.a nesati.'i. a visultd. ndapte este obligat sa facaelinsm!i zgomot urmarindu-i pe aceicare. aeel\tS. (Nota trad. In interpretarea visului. atit de simple. trebuie Inainte detoate. prin vis.1 visul nu exprima simplu un gind. 7) Avind .stingerea oricarui inte1'es pentru lumea exterloara. 5) Pornind de aid.Ei hiea. careconst<'i in aceeaca visul. Deci pilla 9i In visele copiilor. la el reactioneaza. perturbatoare de somn. Ina. 0 suprima.) H3 . persista deosebirea· hltre ideea latenta si continutul manifest.visur este protector at somnului. EI n11 poate evita sa neprilejuiasca anumite tulburari. departe de a fi un fa"eta: de bumre a somnuZui. visUlui. o d~fornlare a gindirii latente a visului . La acesta din urma distingem 0 tendinta perturbatoare~i 0 tendinta perturbata. . 6) Dorinta este excitantu1 visului. cea de a doua are sansa cea mai" mare de afi acceDtatii fara opozitie. 138. a~a cum se repro~eaza. ci prin : a$ dori ca fratele meU sa se restringa. 0 aWl caracteristica. activitatea sa excitatie leg3til. Prin ce minoe dinamiC so .

. adiea de la eopil la anini aI. incercam 0 dorinta care se cere satisfacuta : satisfacindu-ne doriI. Coborind astfel inca 9i mai jos dedt am facut-o noi. ei au notat ad~sea aceasta caracteristica.atare vedem un compromis int1'e aceste doua tendinte. "nici n-am visat asemenea lueI'u". In realitate aceste vise in stare de veghe nu sint altceva dedt impliniri ale dorintelor ambitioase 9i e1'oUce. Alte moduride a vorbi exprima acela9i sens. sau 1a 1ntrebarea: "Ce viseaza gaina ?".. atunci intelegem ca desfa:. a~adar eu dorinta care tinde staruitor la satisracerea sa: de fapt pinain prezent nu cunoa~tem alta excitatie psihic{l sllsceptibila sa tulbure somnul. Existii ~i zicala romane. cu un sens identic (Nota . vise cu eontinut penibil sau indiferent. in treacat. este mentinut aiel tocmai cel mai putin sigur. ale imaginatiei au primit numele de vise in stare de veghe. dar aeeste vise nu au stimulat limbajul de toate zilele. Dimpotriva. posibile in conditiile starii de somn.scl "vrabia mala. Sint nenumarate expresiile care implica acela9i sens: "frumos ea in vis". binecunoscute noua. Acest limbaj aminte~te :. din cele doua earacte1'istici principaI~ ale visului. de9iviu reprezentate. Fara indoiala ca ar £i fost de neinteles ca autorii care 8-au ocupat de vis sa nu fi observat eLl principa1a sa funetie consta in implinirea de dorinte. Inregistram aid. faptul ca anumite produse. el depinzind de starea de somn 9i nefEnd realizabil in stare a deveghe. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi aHa decit tendinta de a dormi. dar. continuam sa dormim. Aceeasi schema se aplidi visului. Exista 9i vise care provoaca angoasa. $tim 1n<: :J) triad.. Toata lumea cunoa:. 0 inlocuim eu excitatia psihica.urarea visului am ca efect suprimarea excitatiei nocturne 9i satisfacerea dorintei. de a putea utiliza. aceste impliniri de dorinte sint numai ginduri 9i nu iau niciodaM forma de fenomene ha1ucinatorii ale vietii psihice. sa fie vorba de porcul. "nid cu gindul n-am gindit. 8) Amintiti-va speranta pe eare ne-am exprimat-o mai sus. din partea limbajului de. gisca viseaza graunte" 3) . Nu exista proverb in care . Noi presupunem (asupra acestui lucru vom reveni maL departe) ce i~a putut impiedica. dar nimeni n-a avut vreodata ideea de a-I recunoa~te importanta generala 9i de a face din ea punctul de plecare al explicarii visului. Refleetati la toate aceste lamuri1'i ptetioase pe care Ie-am putut ob~ine.a ca atare numai in scopul acestei satisfaceri.i viseaz"l ". Sa spuncm.. dar visul 9i nimlcmai mult nu este pentru el dedt acela care procura dulce a implinire a unei dorinte. Avem 0 satisface1'e partiala 9i 0 suprimare partiala a ambelor eomponente. aproape rara ostenea1il. proverbul descifreaza 9i el in cbntiputul visului satisfaeerea unei trebuinte. ca daea evenimentele traite in vis nu sint decit reprezentad tI'ansfoI'mate. sau de gisca ee viseaza 1a cutitul casapu1ui. toate zilele. foarte transparente. din examinarea viselbr copiilor. AsUel. raspunsul: "Boabe de mei". Cft despre tendinta perturbatoarc.i se manifest. In timp ce dormim. 0 atitudine preconceputa evidenta. pe cind celalalt dispare.ta. nici eu visul n~am visat"...i d(~vise "rele". deoarece epica viselor in stare de veghe implica 9i ea satisfacerea de do1'inte.Insu~i limbajul eurent pare a presupune faptul ca p1'incipala caraeteristica a viselor consta in satisfacerea unoI' dorinte. Deci 9i visul ar rezulta dint1'-un compromis. ea 0 cale de acces spre intelegerea problemei visului.te proverbul: "Porcul viseaza jir. deci "vise in stare de veghe nocturne"..

impliniri de dorin{e efectuate ca reactie 1a excitatii interne.tii determinate de rinichiul ei flotant. chiar totalmente ignorant in ceea ce prive.tintelor noastre referitoare la visele copiEor. ~a.. I. al diror con{inut manifest nu prezinta nici un raport cupersistenta unei dotinte din timpul zilei.i un grup de vise nedeformate care. Orice psiholog. Dobindind toate aCE'stenotiuni. Ele' constituie... In carte a sa. demersul nostru nu continea nici un element specific. Deci este vorba de a ~ti daca caracteristicile generale pe care ni Ie ofera visele· copiEor sint mai stabile.te premise1e psihanalizei.i expeditiEor.i timp bunica acestei fetite.. sete.fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului. care niciodata n-au fost mai vii ~i mai numeroase ca atunci.dintre tovara:.. pe cindcealalta eaum sa satisfaea a excitatie .'lCeasta explicatie viselor copiilor. 336)..rleosebi ca functia visului este de a ne proteja somnuI. am fost de multe ad tentati sauitam ea ne ocupfim de psihanaliza. .tem ce1e doua caracteristici principale ale sale: satisfacerea dodntelor 9i caracterul de traire psihica halucinatorie.. 8int aeele vise care. avem. supa): acest vis este 0 reactie la diet a la qne fusese ea SUPUSR. cursul cali'itoriilor :. 404 H5 . problema noastia ar· fi solu"tionata. nu apartin in realitate dedt unei anumite categorii ~i unui anumit nUU1ar de vise. De asemenea. asemenea vise au suferit 0 deform are considerabila. Ianl a recurge la asocia{ia libera. Noi am constatat. din cauza unci indigestii atribuite dip$unilor :. eu am notat la 0 fetita de 19 luni. .it. din pricina nelini:. In acela:. . ell care hibernase: "Visele noastre.. znwura.apar -aa impliniri ale unordorinte. prevedem ca. Chiar 9i acei ... In afara legaturii facute cu actele ratate. Atunci de ce n-a facut-o nid un psiho1og? Daca nu ar exista declt vise infantile. Antarctica(v~l.s compus dintr-un meniu. Observacare se refera 1a prizonierii lipsiti de hrana sau la persoane care.ele (Anna F. de care ne-am putut dispensa cu prilejul ohtinerii cuno:..i zmeurei. timp de 0 zi. rara a face sa intervina incoW?tientul. un vi. ca ~i visele copiilor. la care ea i9i adaugase num. nevoia de somn.1cunoa:. erau foarte semnificative. ramlne constanta. afost obligati'i. cu prilejul reuniunilor in care discutam experienta dobindita in Hl cd. in plus. omleta. carora am inceput prin a Ie atribui 0 importan{a generala. saposteasca Q z1 Intreaga: in noapiea urmatoare ea a visat di a fast invitata la dml la ni1?te prieteni care i-au oferit cele mai bune bucate.. sarcina noastra dusa la bun sfir~.vom avea nevoie de tahnica psihanalitica. Exista totu:.ca e1 rezulta din conjugarea a doua tendinte opuse. p. ar fi putut conferi . a ci'irei Vlrsta adEmgata la vlrsta fetitei da totalul de -70 de ani. sint provocate de imperioase trebuinte organice: foame.. nevoi sexuale. Astfel.. 19fH. ca acele caracteristici.. indura aspre privatiuni dovedesc eEl in aceste conditii toate visele au ca obiect satisfacerea dorintelor care nu pot fi sati~facute in realitate. prinaceea di ele indicau limpede' directia ideilor noastre intime.tri care nu visau decit in mod exceptional in viata normala incepusera acum sa ne povesteasca lungi istorii in fiecare dirnineata. a9adar.psihieB. Otto Nordenskj6ld vorbe9te asHel despre echipajul.p!mne. pe tot parcursul vietH. Potrivit concep{iei noastre. dovada ca visuI este un act psihic. in mai multe rindud. pentru a explica aeeasta rleformare. din ca-re una. ceea ee nu ne permite sa ne pronun{am imediai asupra lor. data ele apartin ~i viselor mai putin transparente. semnificativ.ii no.

este mai putin evident ca ele au drept scop mentinerea somnului. Fire5?tc. Aeela care. eram. mincind seara bucate piperate. iar un al treilea vedea in visc:. Ina111tlnd ell toste p:illzele in largul nl~~_rli. dar in toate visele pe care Ie-am visat en insuml san pe care Ie-am auzit povestite de eeilalti. Cunoa~tem de asemenea vise ale adultilor. elm avea docnmente de un mare interes psihologic. In eazul trebuintelor de 0 intensitate seazuta. de interpretare.' ceea ee doream eu cea mai mare ardoare". nei nu afil'mam ca viselc! adultilor. Unul dint:'e noi.'. caei 11e orer"'. eel mai adesea vic:.. Din punct de vedere praetic. De altfel. se vedea intr-Q braserie din Magdeburg.'L.'Yf'. insa. lesne cit de binevenit cra somnul pentru noi toti. Inca un '. era lIlcrnt3.icimpiile Vei7l din tara sa natala. visul procuri'! satisfactli care prezinta. sa 'fie extrem dc Dotrivite pentru studiul deformarii viselor.n altul \. ea poate dobindi 0 satisfactie reala gratie emisiunii involuntare de lichid spermatic. aUt de dep~rt2. Trebuinta sexuaJi"l depinzind intr-o mai mica masura de obiectul sau dedt foamea ~i setea de ale lor. sub influenta anumitor situatii dominante..le sale CO. particularitati demne de notat.::t2i'ioara de care.'5e UTi prinz con1pus din trei felllri de mlncar·e. dar adese~ ~i la situatin noastra actual!L .1S::1 tutun. visa tot timpul vaile bogate in ape o. rar ca urmare a anumitor dificultati. D:lca toate aceste vise al' fi putut sa fie COll. in relatia: eu obiectul. luind na~tere. visele de impacienta : .obiect trebuinte. care.lU111ea fanteziei. care S8 specializase in: a visa . de sete. saracia de imaginatie ocTa absolnt uirnitoare. aceste vise exercita adesea 0 aci)une elicT. provin din surse de excitatie incontestabil psihiee. Yom ins3. incearca in timpul o senzatie. ~ . un element ce provine din surse de excitatie psihica 9i are nevoie. Aeeasta partieularitate a emisiunilor involuntare de sperma face ca aeestea. visa cu regularitate mese copioase.. dar nll.'· La fel. sub influenta excitatiilor sexuale. irr\potriva excitatiei care impinge la trezire ~i la actiune. in fata unei mese in dire ate cu un prinz caple): lar George Back. Tot a~a Trenck. din aceste vise te treze~ti insetat ~i e~ti nevoit sa-ti potole~ti setea eu apa adevarata. serviciul pe care ni-l aduc visele in aceste eazuri este insignifiant.anun-ta din1ine~ltfa ca 11la. in cursul unei calatorii prin Africa.t ell rl'}ulta grelltate. seurte ~i clare. chinuit de foame.S2tTcnate. formate dupa modeiul viselor infantile ~i care impliea satisfaeerea dorintelor.ele noastre.i\ 1111nCa~l a beat ace~tla ercru de altfel pivotii In jurul car ora gra'J"it~Ju. Toate visele adultilor. des pre care va fi yorba mai tirziu. A~a sint. intr-o vecina eu inanitia. D. care luase parte la prima expeditie a lui Franklin. eazut. rnunti de tutun.Dluri banchet2. se intimpla foarte adesea ca visul care insote~te satisfacerea reala sa prezinte un continut vag: sau deformat. de exemplu.Tis rn\?rit~l nat: factorul aduce scrisorile ~i explica de ee intirzlase aUt de mult se in)e13se in dlstribuirea scrisorilor ~i nu izbutise sa Ie regaseascf dec1. Mai cHez ~i dupa Du Pre~ . ar reprezenta doar reactii la trebuinte imperioase enumerate mai sus. 111 sorrln ne oCllpalTI de lucrul~i ine/! :?i mai imposibile. includ in afara satisfacerii un element in plus. Fire~te. Toate aceste vise se rapo:ctau la lumea e). pe cind ca urrnare a unoI' privatiuni teribile el murea literalmente de foame". "IVIungo Park. care ~u drept . spre a fi inteles.t cind l1e putea . dupa rem area lui Otto Rank. viseaza cu u~urinta ca bea. este imposibil S'·: suprimi cu ajutorul visului 0 senzatie de foame sau de sete mai mutt sau mal putin intensa.

noaptea visezi di scopul propus este atins. nu poate avea alt continut dccii evadarea. sau la 0 conlerinta.. deformarea. sau ca sa faci 0 vizita. marturisind prin aceasta ca Ie place sa fie active mai muIt· in vis dedt in realitate. ca i9i fac toaleta sau Cd se ana chiar la ocupatiile lor.ai cltunci vom putea sa judecam daC2 cbtele valabile penti:u visele infantile sil1t valabile 9i pentru toate celelalte vise. daca nu ma inge1 ~i nu atribui pictorului intentii pe care nu Ie-a avut. curn sintem inclinati sa credem. Ceca ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie sa aiba loc pe fereastra. ~. Gnomii cocotati unul pe altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa Ie ia detinutul spre a ajunge pina la fereastra 9i. fire9te.c la formarea vise10r. Folosind reproducerea unui tablou al lui Schwind. In toate celelalte vise. chiar factarul esential. pe cind in realitate continua sa doarma.ie. deform area lor trebuie inlaturata .i continutul lor manifest inlocuit prin contlnutul lor latent: num. Ll9acum elm spus. far-a se rnanifesta foarte clar in visele de acest gen. Aceste vise trebuie interpretate.inchen.'. nicind astfe] ceea ce prizonierul insu9i ar fi bucuros sa poata face. adica LHmacHe. in care ea constituie except. A9a sint 9i visele numite pe buna dreptate "vise de 1ene": persoane carora Ie place sa-9i prelungeasca somnul. Dorinta de a dormi care. pentru ca pc Cicoloa patnms l'aza de lumina care a pus capat somnului c2ptivului. viseaza ca s-au 9i sculat. seamana in chip izbitor cu acesta din urma. sau ai luat toate masurile ca sa asi~ti la un spectacol care te intereseaza in mod deosebit. cu except:a visclor cepiiler 9i a acelora de tip infantil. expus la galeria Schack din JVl:l. cum am vazut. continutul IDr manifest nu ne dezvi'!luie nimic in legatura cu excitatia Dsihica ce Ie sta la origine si ne este peste rmtinta'sa dovedim ca ~i eLletintesc la indepartarea sa~l la anularea acestei excitatii. aeeia care tale gratiile.ce ai facut pregatirile in vederea unei calatorii. mi se prtre ea gnomul din virful piramidei. N-am putea afirma di 9i acestea reprezinta impliniri de dorinte. ca e9ti la teatru sau convel'sezi cu persoana pe care doreai s-o vezi. ia parte in mod fire. tului" care. constituie un obstacol in calea noastra. voi ari'ita aid cu ce plitere de in~uitie a redus va pidorul originea unui vis la situatia dO'11incmta Este "Visul detinu'\). Trebuinta de a dormi se situeaza De dreDt cuvint aEituri ·de celelalte 'mari trebuin'te organice. .

hiar ca nici nu.el ca fEnd satisracerea halucinatol'ie a unei dorintc.) 142 .elege aceasta deform. Putern spune..za ca. 0 1asa si.{primare fcldndu-se ell oj{ltond satLsfa.a fel cuvl~ntul servicii. cuprlzind indeosc:bl r>2 acelea pe care Ie-am califlcat drept vise de tip infantil. de exemplu. lata. 91 cum ea ar fast capabila sa-1 interpreteze. Deforrnarea operatel de vis este ceea ce 11 Li. in con 58cinta. In ceca ce prive~te visele adultilor. mai inti:! 'care este originea ~a...oneaz2 asupra Sd.ce straniu sau incomprehensibil. Autoarea visulul nu I-a interpretat. 1st-g. ea nimereste intr-o incilpere larga ~i intunecoasa.lr1 vis este absoh-lt intellgibil. nici lipsita de importanta. ~ferta sa unul medic pl'ima. roarte cultivata 51 stilTlata. cun1 S-. aceasfCi s.} pronuntat ea in aceasta privinta . Cind ne aflclm in prezenta unui vis de un alt gen.~i cind te ginde:.ti Cd acest vis aUt de oribi1 ~i de stupid a fost visat de 0 femeic de 50 de ani. ca deform area operata de vis este produsu1 travaUului psihic care se desfa.risul referitor la E1sistenta an1o"oasa:':) . admitem. V1'izlnd ca' are de-a face cu 0 doamna in virsta.care I) :.it. in s£11'. unei dOa'11ne in virsta. Este vorba aid de 0 coincidenta c'are nu po ate fi nici aecidentala. Ace'. Spunind acestcCl.. incH subofiterul observa indata en cste vorba de servicii intr-ale amoruIld.i'iloe de suprirnare a E<I.sten~~ in textul original. care zi ~i noapte nu are dedt grija copHului sau 1". Si iata aCl1111. treacil.consemnut de 0 doamni'i din cerc:ul nostru 1) 9i apartinirld. dar I-a judecat . A analiza. c~9spun.. dupa cum ne infonnC'c. ni~ic in pI'!vinta 10:..:{re operata de vis. apoi functia lye cm:e 0 IndepEne9te ~i.IX CENZURA \llSULUI Studiul visclor copElor ne-a clezvt'tluit gCYlQZLl1 esenta 5i functia visului. a CdI'Ul valoare nu treDUle s-o subS~ dcr~lede-'?te estin1anl : ori de cite o:ci l. imediata.oara in vis.i ii "pune plantom.~dien.. inca nu ~tim. modu1 in care aetioneaza.1 I-a condmnnat co. Ie. a Int. caurmare a diverse lor aprecieri ~i prin analogle cu coneeptia despre actele ratate. Visul este un n. Vom descrie acest travaliu 91 11 yom raporta 1a fortele care acp.!) D-na dr. Dar in loc de a ajunge la medicul ~ef. . intelege~n..{pa de analiza e1 nu an' nevoie de niei 0 interpretare. Ea se adreseaza ell 0 intelege de fa pril11ele cuvinte.ce la spit~lul milital' Dr.erii ho[ucinatorii a unoI' trebuinte. cal'uia vrea sa-i ofere sex-vi-cine sale pentru spital. Am obt1l1ut un l'CZUltat provlzonu.: c. van H u g-1'[e 11 In u t h.. un nUnlC necunoscut (1). dinamismul sau.. "Liebe. elt despre celelaltc. Si acum a:scultati visul ce uI'illleclZi:i.! vis nn a fost SlXOUS analizeL Referenta no as tri"l pretinde' ca pentru persoanele care se oCl.:citatiiZor (lJsih:ice) cw'.. ea subliniaza in a.trl Drlvinta . aeeasta este clcci sarcina noastd. dupa ce ezita putin. TIU aTn I)'utut explica decft lU1 singur grLlp.. Vrem sa stim mai muIte lucruri in acea:-. 1 . eEl e1 constituie un substitut deform at al unui continut care ne este necunoscut 9i la care trebuie sii-1 raportam.ilu1 ca dorei)te sa vorbeasdi ell medicul ~ef (Ji'l. pEa 5e du. in care 0 multime de olited si 'medlci militari sLm in iurul unei mese lungl. (Nota trad.c tulbura s07nnul.

tenumele acestui medic. care duce direct la etajele superioare 9i Ii recomanda sa urce la etajul doL Pe cincl urea..xtul disClLcsullli c~. spre a-~i indeplini 0 indatorire cetateneasca. ceea ce nu se poate face dedt intr-un singur sens bine determinat.de. •• " ' .1 fete tinere din Viena. eu unele modificari (dup<1 remarca doamnei) eu totul neinsemnate -'Ii absurde.••. ar £i oribH"..en~o!. in spiral a 9i strimta. v . aceasta fan'tezie nu ~e exprima l~ vIs.'I. . sintem gata sa. In trei rinduri continutul este ca si epuizat. Deschldetl . totu'. dupa cum 9titl. Cum visul nu a fost sup-us nid unci analize. izbucnesc in ris si doamna 1-. ca niciodatkl s. 11 connrma~a t·· eel. Cd sa puna lucrurile 1a punet.arfrea nO::istra p02te sa para biJ zara. l\1::?icul primar. se aude un ofiter spunind: "E 0 hotarire colosala.. cind rnalitioasa.· Taate respectele mele !".:. numai ca aceasta idee. La aceste cuvinte ea aude (tot in vIs) urt'murmur: Dar expresia. dispozitia soldatilor 91 ofiterilol'. aceasta este inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indistinct.' .." (Murmure). prImal' . Ea S8 dqsprh.iimplini 0 datorie. discursu1 doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un 'murmur. trebuie indeplinita: va trebul sa 5e t1na seama de virsta.. 1cl. (murmu1'e).<:t'· ~n.~Eu.".. Dar unde gasiti 0 asemanare eu acest fel de a pro: ceda? In zilele noastre. nu in rememorare. din i. Cu toate acestea. Accst vis 5e desfas. . sa presupuncm Ca am aJuns la acedsta . Dar. fie femeia tinara sau batrina. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea. Soldatu1 aflat pe front nu este mtrebat claca vrea sau nu sa moara". Hi· h. Idee din cele mai scabroase..te ca visul prezinta anumite lacune.. ea urca 0 scara interminabila..e~egprea bine ce vreaea sa ?F . L S ' .. care indreptatesc unele concluzii... a~Cl C1Ull I-a lxcon.. ci in continut.. pe care h cunOR']te.i exprima dorinta de a fi condusa la medicul 9ef. "I .i. eu con9tiinta de a-:.. el denota 0 rema1'cabiLl eontinuitate ~i unele detalii de continut a1' Ii putut sa fie clarifieate. Acela~i vis s-a repetat de doua ori in interval de citeva saptamini. eu soldatii" ofiterii fara deosebire .~ . Desigur veti presupune di tocmai indecenta acestor pasaje este cauza sup:rimarii lor. 0 Ia ac 1111J OC91 11 spune : " cumpa aoamna...J.bl'l.a t 1 spuna. constatam ca... eu sInt 0 femeie In etate si 8-a1' putea . nu s-a intimplat. 0 conditie. "t '-' ~ -4- A •.tm Cd not. .'e I-a facut curte m tine1'ete.. Exista totu9i aluzii" ca aceea implicata In cuvintele servicii intr-ale amorului. propriu-zis nu avem dl'eptul sa ne pronuntarn cu privire 1a sensul sau. gindindu-se ca 9i el e la fel cu toti ceiJa.U. ~l raspunae : "Dumnezeule. Citiva afited. cind jenata. printre ca:'e se alld unul Cd.t in vis:- . ca stnTulte a1te 1011101 .?i puna propria persoanci 1a. 0 scara de £leI'. care apare pe fetele ofit'1 " . Procedind 1a restituiri1e necesare.: "V~ inteleg ~erfect".J' A . d e. nu va t1'ebu1 Cd 0 femeie in virsta 9i un tine reI . Urmeaza 0 ner10ada lunga do ta'cer" '~rn. Pe de aWi p'arte . constata C2 nu cunoCl:. dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nev01e de completare.. """ed'" 1 . no~ msa o~ua~n ClLS8 poate ac in serios.oara ca 0 fantezie diuma.. pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice." .untt. ea apare"?ters sau este suprimata.} nu ma aflu in aceasta situatle... model de inventie Indraz~et libidinoasa. ceca ce. nu trebuie 'sa priviti prea departe.11brati~a. medicu1 primal' Ii arata politicos 91 respectuos.t(:.ea lui. Doanma contmiH: ". Pentru noi eel mai important 9i mai interesant fapt e<. autoarea visului este gata sa-.J. 149 .tt1. d'lca 8-ar ii aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri.e~". spre marea ei mil'are.

111 virful perlitei sale. 1a contro1u1 sever exercitat de cenzura pra presei. aluzii 'la gindurile autentice. Pe sp. careia trebuie si'i-i atribuim un anumit 1'01in deformarea operata de vise. Omisiune. fusese de asemenea o p1'ostie sa-~i procure bilete de teatru cu aUt de mult timp inainte. imperiaEi asu- 150 . aproximatii. a carei examinare ne preocupa acum. insa anumite perifraze ~i obscuritati vel. intr-un mo:1 at'it de fati9' de n.. de visul in care era vorba de "trei 10cur1 de teatru proaste.iv a'n putea spune.i indoielnic. regrupa1'e de materiale : acestea sint.. impunindu-:.i{pot insa iluska Reeasta mQdalitate cu un exemplu. Autorul. pentru care nu exista analog-ie in domeniul cenzurii presei . au fost "'~eIe vlctiIna unei cenzuri.'i amintiti. trebuie incriminata interventia cenzurii visului.)..' ocupa primul plan: fusese 0 prostIe sa se marite atit de curznd. Ie-a atenu:xt in prealabil. Putern merge chia1' mal departe. Deplasarea centrului de greutate este unul din principalele m1jloace prin care se efectueaza deformarea viselo1'. Uneori cenzura nn se exercit. ca sa spul1enl a~?a. insfi. deci. Sa retinem aceastA analogie. efectele cenzurii ~i mijlaaceJe de derormal'e v1s'2101'. Od de cite od continutul manifest prezinta lacune. toemai ea impdma visului acel caracter bizar care ii face sa apara pentru lnsu~i autorul sau ca nefUnd propriu1 sau produs. (Nota trad. desigur.i procura bilete]e. Ie-a modlficat u:~or. ca pasajele suprimate puteau fi foarte bine cele mai inte1'esante.centrului de gretltate~ prin aceasta regrupare a elementelor continutului. visul manifest devine aUt de deosebit 'de visu1 latent incH este imposibil de a-I deduce pc unul din eel<'ilalt. omiS2 sau acoperite de murmur. Va spuneti ca este pacat. Cenzura visclor se rna1 exerdta :. pentru suma de 1 florin s1 50 de creitari".. Din acest element central al ideHar visului nimie 'nu trecuse in continutul manifest. Prin aeeasta deplasar:e a . "eele mal bune pasaje". In ideile latente ale acestui vis elementul "grabit. pre a devreme". il) A1uzie transparenti!. ea in visul de care ne ocupam aieL Cel maiadesea aeeast-a eenzur<'ise exercita dupa eea de-a doua modalitate. modifica1'e. Ziarul n"Llapare In acest caz eu spatii aIbe. pe dnd altele au lasat amintiri clare ~i dlstincte. nefiind agreate de autoritatile superioare ale cenzurii. prcvazlnd ea anumite pasaje S2 Val' Iovl de obstacolul cenzurii.tel's. Ne referim direct Ia ocenzura a visului. afirmind ca od de cite ori ne gasim in prezenta unul elemcnt on11'icfoarte ". acesta a suferit actiunci-l ccnzuriL Aceasta se manifesta rar. avem obiceiulde a Ie eoncepe 91 ca mijloace de "aparare". VOl' dezviilui cu u~urinta efo1'tu1'ile pc care autorul Ie-a racut ca sa evite inte1'ventia cenzurii ofieiale. trebuie scl 2dmitenl c{. v.:1dupa 0 a trela modalitate. sau S-R multumit sa atinga in tre'-lC'atsau sa faca pur ~i simpiu aluzie la ceea ce avea. Noi sutinern ca pasajeIe din discursul doamnei noastre. au trebuit sa fie suprimate. in care totul gravita in jurul faptului de a merge la teatru 71 de a-:.> tine albe trebuiau sa figureze pasaje care. nedeterminat .l asupra unor pasaje incredintate tiparului. V. acela a1 singurului vis pc care I-am analizat.:i atenuarI. enzura este prinC cipala eauza sau una din pr1ncipalcle cauze ale deformarii operate de vise. Cit despre modifieare ~i regrupa1'e. $titi ca aeesta este rezultatul executarii unui ordin al eenzurii.oricare ziaI' politic ~i veti gasi ici-colo textul intrerupt de spatii albe:l). In timpul primului razboi mondial. :Iusese ridicol din partea CUlllnatei sa se grabeasca astfel sa-~i cheltuiasca banii pe giuvaerica1e.'.

Fiti siguri ea atunei cind refuzati a vii da inclJVlii1tarea fata de o interpret are corecta a unula din vlsele dumneavoastra.tient al carni substitut este. trebuie integrat in travaliul ee se efectueaza in vis.area unui omulet sever sau ea pe un duh ee oeupi'! un eompartil1'1ent al ereieruIui. poate faraa ne da seama despre aceasta..i asupra . ba poate chi3r mal bine reliefate. Am sesizat atunci 0 rezistenta opunindu-se eforturilor noasire de a trece de la elementul visului la elementul incon.te ea fiind ale sale. Nu trebuie sa vedeti in aeest cuvint decit un termen eomod spre a determina 0 relatie dinamica.. spre a conserva deformarea produscl.. De altfel.'etarea. in ~cela:.i.i nu va reprezentati eenzorul visului sub Infati.i sa aflam ea s-a . .it citu. sa ne oeupam d~' dinamismul aeesteia.. de la un element la altul.. eu ele..te oribH. efortul nostru de interpretare nu are de strabatut decit putine verigi intermediare. s'rrtem obligati sa depa~im toate difieultatile care ni se prezintilsub forma de . eenzurIi visului. poate varia in intensltate. in judecata sa din stare de veghe.. d se exercita intr-un mod neintrerupt.. pornind de laelementul dat.. de exemplu.51 .ci'iror tendinte se exereita aeeasta influenta.ente latente au fost cO:llplet elimin:'lte. Ie recunoa:. deform area prod usa de cenzura dife1'a.a s-au petreeut luerurile.. cind eonsiderabila. de unde . Dorim 1ns8 sa ce1'cetam prin intermcdiul diror tend1nte 01 1mpotriva 'Carol' tendinte S2 exercita cenzura. mot1vele care va dicteaza refuzul sint aeeleasi ea si aeelea Drin care actioneaza C2nzura.. trebuie sa urmarim Ul1'lung lant de asociatii care ne indeparteaza' mult de elementul respectiv . ca CenZllJ'cl. Daca comnaram continutul manifest si ideile latente..i-ar exereita functiile.'1 eal:e hc ne~esara interp.. de 0 importanta fundal1'1entala pentru intelegerea vlsului. V. Tendintele prin care S2 exercita cenzura sint aeelea pe care autorul vlsului.. Nu luati aeeasta expresie intr-un sens prea' ~mtropomorfie . Vedem astfel ea eenzura nu-~i limiteaza runctia la a determina derormarea care intervine in vis. cind insa intesitatea este mare. pe acest traseu. a..Dupa aceste remarei asupra efeetelor cenzurli vis~lor. Intr-adevar.' In acest ultim caz. numai. care produe deformarea ''..i poate chiar a vietH LE11anein general. ca unele aU. exercitata asupra visului.i vis. El TIU ne impiedica nicideeum sa ne intrebam prin ce tendinte .i intlmplat sa fim supu.i de putin datele obtlnute din 1.i ea.. pe care 0 leziune sau 0 extirpare aaeestui centru ar putea s-o suprime.obiectii cdtice impotriva ideilor cate apar in legatura cu visul.. aratam. Ceca ce se prezinta in munea noastra de interpretare sub c1spectul lmei tente. gindindu-va la un centru cerebral de unde ar emana influenta cenzurata.daca d-na dr. tot a~a cum varia in intensitate de 1a un element la altul rezistenta de care ne loveam in interpretare.. obtinem eu u..1Ii interpretat visul.i cenzurii viselor.atiel libere. slmtindu-se de aeard. ea poate Ii. ea 11gas8.. Ginditi-va. AeeasHi rezistenta. cind eu totul insigni:l'ianta. Hug i-ar fi imparta. la visul doamnei in viI'sta de 50 de ani. La aceasta intrebare.urinta raspuns daca parcurgem seria de vise care a putut fi supusa interpretarii noast1'e.. dar ar fi fast ~i mal dezolat{l.. 9i nu vom fi surprin.. ca altele au trecut in continutul manirest al visului fara a fi surerit nid 0 modificare. nici nu dati termenului dinamism un sens pre a "localizator". eonstatam ca anumite elel'. Rezistenta la interpretarea visului nu este altceva decit obiectivarea..'Sufcrit rnodificari mai mult sau' mal putin importante. Va amintiti de uimitoarea constatare pc care am facut-o cind am inceput sa aplicam tehniea asod. Filra sa-o.

tie a se disimula foarte bine in continutul manifest. considerind ca acest termen desemneaza 0 valoare energetidi comunicabila oridirui domeniu de activitate. Pofte pe care Ie eredem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ea sa provo ace vise. mai mica atingere tendintelor morale i?i estetice ale eului. erede ea poate vorbi despre libido ea despre 0 "energie psihica a dorintei".i social. fUnd in stare sa-~i indepHneasca functia fara a aduee nici ceo. In acest caz putem afirmaca aeestea sint tendinte blamabi1e.1~i alege de preferi. (Nota trad. care consta tocmai in deta9area de orice interes fata de lumea exterioara. indecente din punet de vedere etie. Rei k. a dad moartea persoanelor celor mai iubite. Nu uitati ca aeest continut indeplinei?te 0 £unctie inofensiva. 1nainte de toate.. tendintele impotriva carora este dirijata cenzu1'a viselo1' trebllie desclise. manifestari ale unui egoism rara~ mClr~ gini 9i fara serupule. De etltfel aceste din urma vise nu sufera nici a derormare. femeia asupra tatalui 1?ifratelui (visuI doamllei in virsta de 50 de ani era ~i el ineestuos.. soti. i~i alege obiectele fara a 'intilni nici 0 rezistenta ~i. Dorintele de razbunare. ehiar utHil. Acceptiile sexualizante au fost dezvoltate in special de ficoala britanica a !vI e 1ani e i K 1e i n ~i de unele orienta!'i influeniate de T h. Oa1'e nu t1'ebuie sa vedeul tocmai un fel de condamnare a acelor detalii in faptul ca partile cele mai indecente ale visului sint inlocuite de un murmur? Dar. libido reprezinti'i foria cu care se manifcsta 1nstinctul sau impulsul sexual.a obiectele interzise. plasindu-ne mai intli din pllnctul de vedere a1 instanteiins~i reprezentate de cenzun'i. di deformarea se produce in vis in funetie direeta de doi fae-tori. estetic :.interpretarea care se impunea in acest caz..n1. este eu aUt mai pronuntata eu cit dorinta care trebuie supusa cenzurii este mai blamabila ~i eu c'it sint mal severe exigentele cenzurii 4) In concepiia Iui Freud. ceea ce numim noi libido 4). surori. De altfel llU exista vis 'in care eul autorului vbulut sa nu joace roIuI principal. l~i alege nu numai femeia altuia. copii sint departe de a "£i manifestari exceptionale In vise. totodata. Ciiutarea pUicerii. Aeeste dorinte eenzurate 9i care primese in vis 0 expresie deformata sint. ele nu au nevoie de aceasta. eu toate cael . care di1 0 interpretare intelectualista psihanalizei freudiene.) . parinti. Acest eontinut urit nn este inerent naturH lnsa~i a visului. pentru ca dumneavoastra ~titi ca exista vise in care putem reeunoai?te satisfaeerea unor dorinte legitime 9i a unor trebuinte organice imperioase. irati. Acest "sacro egoismo" al visului sigur ca uu este lipsit de legatura eu tendinta noastra din somn. Eul eliberat de arice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual. Eo. In zilele noa5tre J a c que s Lac a n. acelora condamnate de nmlt de educatia naastra este~i acelora care contrazic toate regulile de restrictiemora1a. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern. interpretarile intreprinse in stare de veghe dovedese ca nici cenzura nu pare a £i destul de severa fata de aceste dorinte. Libidoul ei mnd in moet incontestabil dirijat ciitre fiul sau). di sint lucruri la care nu indraznim sa gin dim sau la eare llU gin dim decit ell oroare. ci ~i obiecte car ora aeordul unanim a1 umanitatii Ie-a conferit un caracter sacru: barbatul l~i indreapta alegerea sa asupra mamei 1?isurodi. Ura li?i croiei?te drum libel'. care consta in a apara somnul impotriva tuturor cauzelol' de tulburare. Dar acest continut nefast nu hebuie imputat visului insu~i. J u n g a incereat sa "desexualizeze" libidoul. Luati aminte.

pe clnd acelea:. argument mai solid. "Cum? zice unul. pornind de 1a aceste ipoteze. ei pretind a nutri dorinte diametral opuse acelora atribuite de n01 pe baza viselor lor 1. in calltatea mea de prim nascut. te1e triHte in vis. Treaea-mearga. ii In rest. Dar cum stau 1ucrurile daca rezultatele ni 5e prezinta a. absurde sau eel putin neverosimile. Inainte de a oaborda. a9a cum am promis.. ca trebuie sa acceptilm existenta in somm. tehnica dumneavoastra are pc undeva un important defect. Ca aceste rezultate slnt putin imbucuratoare ~i stimulatoare. sau in stare normala nu exista nil11ic incon~tient. Aceste con. in interpretadle n021stre. nu urmeaza ca ar fi mai exacte.a cum 1e-'am iIlfati~at? Multi VOl' fi tentati sa spuna : aceste rezultate fiind imposibile. in ipotezele de la care se po1'ne~te este ceva fals.il normal a unor procese psihice incom?tiente analoage eu acelea care se manifesta in somnul hipnotic . avem insa. dupa visul meu. Interpretarile noast1'e au fast facute sub rezerva unoI' ipoteze..i ispite ne apar noua medicllor eel inoVOl' aparea ea atare autoarei visului insa~i. ca imi pare rau de banii cheltuiti eu zestrea surorii mele 91 eu educarea fratelui meu ? Dar e eu neputinti"i. 1nSa. Nu este dificil sa sim puncte slabe. in fine.. bietei noastre mame". ~i poate ca nu ma yeti crede. iar moartea sa m-ar lipsi dintr-o lovitura de tot ce am eu pe lume". pc care noi 'ii punem la curent eu tendintele degajate din interpretarea viselor lor. acelaca autorii viselor. 1a rezultate plauzibile. Sau iata 0 femele care ne spune: "Indrazniti sa pretindeti ca doresc maartea sotului meu? Dar ·este 0 absurditate revoltatoare! Nu numai atit. un.Ia un moment dat. am fi ajuns. pund realitatii faptelor. pentru ca eu nu mun-· cesc dedt pentru sora 9i fratele meu. daca aee9ti autor! de vise S-3r multumi sa nu confirme sau sa nege tendintele pe care noi Ii Ie atribuim: am putea sustine in aeest caz ca este yorba de lucruri pc care ei Ie ignora. inca nu intelegem cum se cuvine acest rezultat. inainte de toate. vreti sa-mi demonstrati. sau. anume ca visul in general are un sens. impunindu-le 0 cenzura nerniloJsi. pornind de la ipotezele dumneavoastra? Intr-adevar. dar . problema nu este inca gata pentru 0 dezbatei'e concluziva. Parerea mea este ca. am fiavut dreptul sa conchidem ca ipotezele respective cores-. atunci cind ea cente ~i va fi eu zece ani mai batrina.i ca toaie ideile care apar in Iegatura cu visele sint determinate cauzal. ~i mai satisfaditoare. Daca.>iCel ei sint in stare sa ne demonstreze predomi-153 .ele sint 9i mai simple. nu avem nid un motiv intemeiat ea sa ne indignam eu privire 1a rezultatul mundi noastre de interpretare. bizuindu-se pe argumente bune.. dar casnicia noastra este una din cele mai fericite. iata ceea ce intereseaza relativ putin. Exista pentru aceasta.de aiel Sa avem rabdare. yom diuta sa intensificarn critica Indreptata impotriva interpretarilor noastre. Dar ceea ce devine in final uluitor pentru TIoi este fapt'lll ca. a~a-zidnd. Tocmai de aceea 0 tinara sever educata Sl deo dO:Jre neimblinzita va deform a.. Sau' visul nu este un fenomen psihic. Un altul replica: "Imi atribuiti pofte senzuale eu privire la sora mea? Dar e ridicol. ea IT:l ma intereseaza sub nici 0 forma. Ie resping eu cea mai mare inver~unare. nu am alt interes in viata dedt indeplinlrea datoriei fata de el. dici slntem eertati 91 de ani de zUe n-am sehimbat 0 vorba". datoria de a-I apara de anumite atacuri.~.cluzii nu sint ele mai simple ~i mai satisfacatoare dedt to ate grozaviJ1e pe care Ie-ati descoperlt.

ne:. ca sa credeti ca este de datoria dunmeavoastra sa protestati impotriva partii pe care noi o atribuim in natura umana egoismului malefic? A~adar. pentru antinomii care coexista .dezi11a.:a les empechf: pas ne d'exister" . Ca :'Ii celelalte. fiecare din aceste probleme punindu-ne de la inceput in fata un or clrcumstante complicate. cei rai. chiar jenante :. voi observa ca nu aceasta va va ajuta sa rezolvati problemele referitoare la vise. un alt fizician ar reu~i sa demonstreze ca concJuzia primului so bazeaza pe ipoteze false sau pe calcule cronate. va conformati mai degi'aba mecanismului formarii viselor.nanta aeestor dorinte opuse in intreaga lor conduita de viata. perspectivE! aceasta este prea descurajanta"? Cred Cd mai curind atl pEish'a tucerea. Foate ca va veti decide sa faceti abstractie de caracterul dezgustator al dorintelor cenzurate de vise. dar aceasta pentru a sustine argumentul potrivit caruia al' fi neverosimi1 Cd raul sa ocupe un loc atit de mare in const1tutia omului.' . acest argument. dar ~efii ~i colegii v-au cople~it oare cn bunavointa lor. In ceea ce priveste simplitatea. nu va rezista criticii noastre. nu ar £i nki simple. Ramine totu$i obiectia potrivit careia rezultatele interpretarii v1selor. infaptuiesc in realitate ? $) In limba franceza in textul original (= "Asta TIU Ie impiedica Fh. inca nu. este posibil ca predominanta unei tendinte con$tiente sa fie conditia refularii in ineon$tient a aceleia care Ii este COl1trara. in loc sa va propuneti sa-I intelegeti :'Ii sa-1 stapiniti.<.. in ciuda fortei sale in aparenta mai mad.toare.. Propria dumne'lvo'lstra experienti'( va autorizeaza insa sa va sprijiniti pe acest argument? Nu ma refer la parerea pe care 0 puteti avea fiecare despre sine. Hezultatele interpretarii vi se par cumva neplacute. ale direi rezultate ne-au dus ad absurdwn ? Nu.. Presupunlnd ea exista in viata psihica tendinte incon~tiente. (Nota tract) sa existE"').). Trebuie sa avem taria de a ne inabu~i simpatiile ~i antipatiile. [x1strindu-l 15':.tem adevarul gol-golut.. cit despre camcterul destul de neplaeut al rezultatelor noastre.ifespingatoare? Ce importanta are? . I-am auzit pe maestrul Charcot spunind intr-o imprejurare asenlEmi'i.. la Paris. ce dovada putem aduce impotriva lor din faptul ca exista tendinte diametral opuse in viata con$tienta? Probabil ea este loc in viata psihica pentru tendinte contrare. dU$manii v-au tratat cavalere:'lte 'Ii ati constatat 1a oamenU care va inconjoara atlt de putina invidie. n-ati luat aminte eft de necontrolat 'Ii de nesigur este omu1 cind este vorba de problemele vietH sexuale? Sau ignorati faptu1' ca toate excesele 9i toate .ters in memoria sa. in anii 1885-1886. pina ce.turilela care visam noaptea si·nt ziua transpuse in realitate (degenerind adesea in crime) de oameni tn:?ji? Ce altceva face psihanaliza dedt sa confirme vechea maxima a lui P1aton ca buni sint cei care se mu1tumesc sa viseze ceea ce altii. Respingind ceea ce nu va este pc plac. nid incurajatoare.'ud afost elcvul lui ell arc 0 t. ati cuteza oare 52-i raspundeti : nu-j posibll. daca vrem sii cunow. Daca un fizician ar veni sa va demonstreze ca viata organica va trebui sa inceteze pe pamint intr-un scurt rastimp.. }'·Ju ar Ii timpul sa renuntam 0 data pentru totdeauna lamunca noastra de interpretare.pe cind asistam ca tinaI' medic 1a demonstratille sale clinice. va voi spune ca nu aveti dreptate sa va lasati calauziti de simpatie sau antipatie in judecatile dumneavoastra $tHntifice.

admitind doar ca oratorul putea sa nu fie constient de existenta durabila In sinea sa a unui asHel de sentiment. 65 :. 51:' vedea capitolul . ca razboiul a dat la iveala ceca ce este in om mal frumos :. in mod provizoriu. Noi am 9i pus la indoiala valoarea acestei asigurari.) 155 . sa I'etinem: deforrnarea eveni111entelor operGtil in vis este 0 consecinta a cenzurii pe care tendintele marturisite ale euLui Ie exercita impotriva tendintelor ~i dorintelor indecente care se agita in noi noaptea.zboi care rlevasteaza Europa..i'dupa ce interpretarea visului Ie-a pus in evidenta. (Nota tract. Daca insistam asupra a ceea ce este rau in am. Do1'intele care. aparind in vise. ceea ce nu poate dedt 8a-i sporeasca importanta pentru concepti a noast1'a.iurm. ci 0 face de nein1e1es. in timpul :somnului. pp.i? In fata acestei situatii. Fara indoiala. fara complicit.solidaritatea sociala.Lasind acum la 0 parte individu1. A9a cum am vazut-o in mult~ cazuI'i. este numai pentru ca altii neaga acest aspect... Pentru moment. Departe de noi intentia de a tagadui tendintele nobile ale naturii umane 9i trebuie spus ca noi nu am facut nimic spre a Ie reduce valoarea. Dimpotriva: eu va vorbesc nu numa! despre dorintele nefaste cenzurate in vis.. Tocmai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem 9ansa de a gasi formula care exprima mai exact raportu1'ile dint1'e ceea ce este bun 9i ceea ce este rau in natura umaniL Sa raminem deci pe aceasta pozitie. Aceea~i situa~ie ~e repeta de fiecare data cind interpretarn un vis cu puternice deforrnari. spiritul de sacrificiu. Chiar 9i atunci cind vom gasl eel rezultatele muncii noastre de interpretare a viselor sint stranii. ehiar :.. Oa1'e credeti' ca un pumn de ambitio:. Ulterior poate ca ne va fi posibil sa ne . ne sint necunoseute. ginditi-va 1a marele ra. Ie putem califiea drept incon9tiente. nu Ie constatam existentadecit . Avem aici aeeea9i situatie cain cazul interpretarii lapsusului "Aufstossen" 6). AI' fi insa injust din partea noastra sa nu reliefam fara intirzie1'e un alt rezultat al cercetarilor noastre. De ce aceste dorinte 9i tendinte apar noaptea 9i de unde provin ele? Problema aceasta ramine deschisa 9i a~teapta noi cercetari.eroismul. in sensul curent al termenului. unde oratorul indignat sustinea ca el nU-9i cunoa9te 9i nu ~i-a cunoscut niciodata un sentiment lipsit de respect fata de geful sau. aveti oare curajul sa mal combateti in favoarea inexistentei raului in structura psihica a omului ? Imi veti obiecta ca fac asupra razboiului un rationament unilateral.i de instigatod fara scrupule ar Ii ajuns s~ dezlan1u1e toate aceste duhuri rele.imai nobil : . ci 9i despre cenzura insa9i care refuleaza aceste dorinte 9i Ie face de nerecunoscut.ttea a milioane de supu:. sintern eu totul dis- i fi) i\.. reflectati 1a intreaga violenta. dar TIU trebuie sa va faceti vinovati de nedreptatea comlsa adesea la adresa s-a repro:. ne tulbura somnul. nu va trebui sa Ie abandonam. In consecinta.ca urmare a interpretarii visului. autorul visului Ie neaga. Deci.apropiem de intelegerea lor urmind 0 aHa cale. Trebuie insa sa ne fie dar ca ele sint inconstiente mai mult decit in mod provizoriu. 1a ferocitatea s1 fals1tatea pe care Ie-a abatut asup1'a lumii civmiate.Actele ratate". ceea ce nu amelioreaza cu nindc natura umana.at ca neaga un Iucru pe singurul motiv psihanalizei. careia ca ea afirma un alt Iucru...i :..

De aeeea ineon9tie:. incon9tientul poate fi incon~t1ent intr-un mod permDnent :. despre care nu 9tim nimic de multa vrerne.pu.inn numai un renamen momentan "latent". * '* *" . tendinte despre care: nu :..?Umin general nimic.tul nl se infatigeazil naua' ea avind un aIt sens.?i sa admitem ca in viata psihica exisul procese. factorul "aduaiitate" sau "momentaneitate" ineeteaza de a fi una dlntre caraeteristicile sale fundamentale. Se intelege de In sine eel 'lorn reveni mai tirziu '$i mai cletaliat asupra notiunii de mai SlF. despre care poate ca niciodata nu am ~tiut nimie.

ell in~istenta. cind 0 ?bt1nem .tepta. Procedind cum am aratat.X SIlVIBOLISTICA VISULUI Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegem visu1 este e£ectu1 unei cenzuri care i:.. iar studiu1 mai aprofundat a1 visului ne permite intr-adevar sa constatam ca E?ia1ti factori participa. Dar.. talmaciri sigure. impreuna eu dumneavoastra. acesta 00bj'n_de~te 0 inlpoTtant:~i deosebita. obtinem.'i cind manifestam incredere intr-o asHel de interpretare. 157 . Desigur. cu pretul perseverentei:.>i e put in inlesd nita :. dar invatalYL. ci de un fapt gl:/ernat de 0 noua lege. intru totul asemi:lnatoare eu acelea date de ci'irnoastre de vise populare pentru toate evenimentele ce apar in vise.intelegerea visului de catre noi nu ar fi c1tw. atit timp cit nu ne hotarhn Si. Aceasta. Pe masura ce aceasti'i cercetare S2 unor cazuri din ce in' ce mai numeroase. Avem impresia ca obtinem un sens satisfacator' de flecare d"t. nu este vorba de 0 insuficienta accidentala a tehnicii. de care nuaven1 a l1e ocupa aieL Dar e] se produce ~i in cazul interpretarii visclor unoI' pe1'soane normale :S. tEW faptul se petrece m cursm unm tratament pSlhanahtIc.tiente.]U in cazul interpretarii propriilor noastre vise. acest fapt este mai putin frecvent declt 0 afirma subiectH. pe linga cenzura.te. devine din ce In ce mai sigura. nu am sustinut ca cenzura a1' fi slnguru1 factor care produce deformarea. Va expun toate acestea intr-un mod oarecum schematic. nu da .ticlemcntele particulare ale unui vis nu trezesc uneori nici 0 idee. ajungem la des.ntulactmite expunerile' de acest gen..i al insistentei.coperirea ce1or1a1tifactori care contribuie la obscurizarea . Dar nu estc mai putin adevarat ca in unele eazuri asociatia ri~I l:eUye~tesau. spul'lem noi. incercarea nOdstra. in lcgacu anmnite elemente det.i deformarea v]selo1'. la inceput timida. ea la subieetii an<1liz. in rnulte cazuri facem ca ideile sa apara. Fata de acest fapt. In asemenea c2zuri.iexercitil activitatea impotriva dorinte1or inacceptabile. pentru 0 seric de elemente ale vLelor. Ne dam atunci seama c'. incon:... Am aceeptat. inccrcam tentatia de a interpreta noi in:.i continutul manifest nu a1' coincide nici in acest caz cu ideile latpnte ale visului. Tocmai tinind seama de 0 lacuna ('l tehnicii noastre. 1a producerea acestui £enomen.(fste elemel'lte "mute" ale visului. pe cind visul ramine lipsit de sens $i de coerenta. de a-I talmaci prin propriile n0'-15tre mijloace. cu conditia ea ele sa asemE'matoare. sflqim prin a descoperi ca acest accident de nedorit se produce cu reguladtate..te.. in cazul in care lucrurile sin1: numai simplificate $i nu deformate. dnd ayn ajuns ]a convingerea ca arice insistenta este inutila.. intreprindem aceastA operatie. fire..erminate ale visului.. pste adevarat in a~a masura incH.?ine .rezult~~ele a. ehiar dacaeenzura ar fi complet eliTYJlnata.

forta este maguEtor pentru interpret E. Chiar persoane chibzuite 'ii inform ate. examinind mai inainte raporturile care exista intre elementele vjsului 91 substraturile 1m'. poate fi 0 aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentare a sa figurata. in anumlte circumstante.~ 'itlti ea vlsel~ pe care Ie aveti de interpretat nu apartin intotdeauna unoI' persoane pe cate Ie cunod'iteti bine. vis ~j tat118circa sa ii dam mrTle]e de raport simboIic. Vorn vedea in a daua -parte a acest0i expunc{'i cum se a.i ineon'iUent s-a lovit de 0 rezistenta din cele mai inversnnate. Dar inteI'vine aid un alt element. spre a Ie intelege.. nu ar Ii Glpabil s:i adauge nirnic la simb01.. observam ea est€' yorba de interpretdri care al' fi putut Ii obtinute 'ii daca ne baZlm exclusiv pe cuno'itintele nO:lstre ca. il putem talmaci.iil impune futa de autorul visu1u1 .td...i amintirile subiedu1ui analizat sint acelea care vii dau eunoa'iterea a ceea ce numim context psihic.l de aeeast. au refuzat sa 0 urmeze pe aeeastft ] ~-'.ipopularci interpretari a viselor..In urma unor cxperiente repetate~ aTn re1. de "lltfel. Hbera a ideilor. de asemenea.1~it sa reLlnin1 un nllmar destul de rnure din aceste talmaciri certe. adesea putem interp1'eta un vis fani niei 0 dificultate. nu am numit-o.l facilitate. furnizindu-i date utile. ideal de care tehnica noastra s-a indepartat multo Ele ne permit.q . am stabilIt ca e1ementul unui vis poate Ii fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de Intreg .ce apel la c1. ca nu ati uitd cd tehnica a'. acela pe care 11 introduce'.jLlng-2 1a Cllnoa~terea sernnificatiei J 01"... Cil1d.'sC a.=-est ren0111en.st::1D_tex:lsteTlt Intxe Llnui.. personalitatea autoru1ui visului.socier0a. simbolurile realizeaza intr-o oarecare masudl idealul vechii E. FEu'a indoiala ea vEl. Foarte interesante discutii }Jriv2. c. elernentul insu'i1 fEnd un simboI al gindidi ineon'itiente a visului.le ale viselo!'. este eu totul ciudat. nu era nevoie sa recurgem la am:ntirile autorulLli visuhli.Sllra cu aCeiJl<. de drum impreunii eu psihanaliza."t In general nu sinteti 1a curent cu evenimente1e Ia zi care au PU. Un ascmenea tur ek. In plus.te '-lceea C(. liber. r. pe care.~ .r Sper. I/om spune 1nainte de toate ca. Ea nu face dedt s-o cO:11p1etez2 p~ a~easta din urma.lrc se intcrneiaza pc asociatie si nu se poate n13. Aeestui r(.Llt provoea visul 'i1 ca ideHe . in treacat fie zis. ehiar daca avem in veclere conexiunile de care va £i yorba mai incolo. care au mers 0 buna bueaT:J.) in acest n:oment. In cee:l ce oriveste insa eunoasterea contextului psihie al autorulni visului. Era tocrnai raportul simbolic. am anUDtat atunci 'ii 0 a patra categoric. treb~ie s. ca coneeptia simbolica a raporturiloI' dintre vis .od de int2Tpr2tare vi sc pare IDc:l ~i rnai TlesigLlr ~i rnai dernll de critica dccit acela care fa. de c:~n-ene VOln ocupa If'la-' inte de a ne expune observatiile mal speC'ialeeu privire 1a slmbolisticiL Simbolistica constituie pO:lte capitolul eel mai interesant al teori'2i viselor. el constituie 0 I'elaxare binefacatoare fata de efortul penibil Ia care obliga iflterogarea autorului visului.i ca. Sarcina noastra nu consti\ in a executa tururl de forta.~port COD.. T. 'in caEtate de talmacirl stabile. Cind cun03'item simbolurlle uzuo. ca sa zicem a'ia. In afara acestor trei categorii de raporturi. amintiti ea. sa interpretam un vis LiT'ii a mai chestiona pe autorul aeestuia care..ociatiei nu ne ajut<~ niciodata sa obtlnem talmaciri certe ale elementelor viselor. Nu va lasati insa sedu:. Irni ve~i obiecta ca aces! rl. conditiile in care e1 traie'ite 'ii trairi1e care au precedat visul.'hnica care se interneisza pe euno:''iterea simbolurilor nu 0 inlocuie.

Dacii vrem sa pIasam cu· orice pret descoperirea simbolisticii visclor in epoca moderna. Desigur ca acum doriti sa aflati dte ceva asupra naturE simboluriJor in vise. pe de aHa parte. acel tertium comparationis al presupusei comparatii.:ti nimic in Iegatura eu ea . cind angoasa. ba mai mull: autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cinc1Ii este infati9ata. na~terea. insecte.:i cu dragii ini111a ceea ce . acelea cu stucaturi ~i balcoane. Esenta raportului simbolic consUi intr-o comparatie . a facut· aIte de3coperiri rasunc'itocire. nu alege in acest scop dedt anumite elemente aleideilor 1atente ale visului. va ramine realmente ascuns. Obiectele care i~i gasesc in vise 0 reprezentare simbolica sint putin numeroase. goliciunea . vol imparta. incercind in timpul acestor descinderi cind placere. Exista insaaltele in legatura eu care sintem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam fadorul comun. Schemer (186}).~i aIte citeva Iucruri. Nu tot ceea ce poate fi eomparat cu un obiect sau un proees apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces . Parintii au ca simboluri imparatuL ~i imparCiteasa. aduclndu-Ie de aIttel modificari esentiale. Poate yom gasi mai tirziu uneleindicii privitoare la aceasta necunoscu ta.. care dorea Sa-I atribuie 0 importanta de prim ordin. Acest fapt a fast reeunoscut deja de catre Scherner.Mai putin tandre s1nt visele in care apar ucopii. Casa este aceea care constituie singura reprezentaretipica. frati sau surori.. visul.prevenindu-va totodata ca acest fenomen inca nu ne este aEt de clar pe cit am vrea sa fie. de care ne putem agata. Pe de alta parte. ca insu~i autorul visului san-o cunoasca 9i sa nu se slujeasca de ea.:tiu in legatura cuaceasta. Adesea ne vedem in: vis alunecind pe fat ada case10r. reprezinta femei. surorile. comparatia care Ie serve~te de baza este evidenta. lar aceastil atitudine este cu aUt mai ciudatii cu cit simbolismul nu esteo caracteristica proprie numai visului 9i descoperirea simbo1ului nu este opera psihanalizei care. In unele simboluri. f8:ra a putea spww care s[nt acestea. Casele cu peretii netezi reprezinta barbaV. fie ea scoatcm pe cineva din apa sau ca sintem noi sco~i. Darnu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest rap art sa se stabileasca. a>. parintii. In afara de aceasta. Na. Trebuie sa convenim. a carei ratiune ne scapa inca. de asemenea. pe baza studierii unor exemple. in aIte cazuri.adar. ca raportul simbolic este a comparatie de un gen eu totul deosebit. normala a persoanei umane ca intreg. trebuie 3a-1 consideram ca autor al acesteia pe filozoful K. care au ca simboluri mid animale. regele ~i regina sau alte persoane respeetabile : in . A..cale. departe de asimboliza arice. acest fel vlsele in care figureaza parintii se desfa~02ra intr-o atmosfera de pietate. moartea. eu alte cuvinte ea intre acca . Simbolistica este astfel limitata din t0ate direetiiie. Psihanaliza a confirm at clescooeririle lui Sherner. ea ea se confunda adesea cu aceea de substituire. copHi. Presupunem ca 2ceasta comparatie cere anumite conditii. 0 reflectie mai aprofundata ne va permite uneori sa descoperim acel factor comun care. Va. ca notiunea de simbal nu este :inca net delimitata. fratH. ar fi ciudat ca asochitia sa nu ne faca sa o descoperim. Vedeti. ca ea se apropie chiar 9i de notiunea de aluzie. de reprezentare etc. pe nedrept dupa opinia noastra.:terea este aproape totdeauna reprezentata de a ac~iune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca ie9im din apil. rara a . Corpul uman in ansamblul sau. daca simbolul este 0 comparatie.

cam insa 0 surpriza . cum ar Ii Elmpile en suspensor.a fel ca fiecare obiect poate fl exprimat prin simboluri mil1tip1e.' maartea efectivA este reprez2nta~q prin anumite prevestiri So vede aid cum obscure.incl aceastil enumerare maj dcgraba saraea.i convenabil sa spuna lucrurilor pc nume 9i eonsidera ca acosta este 2('1 mai bun mijloc de a se fed de reticentetu1buratoare.susceptibile de alungiri. al actelor rilor din vise sfnt simboluri sexuale. va trebui 38. FaptuI ca tocurile de scris. printr-o caV5torie eli trenuL..a eomparatie. ibriee. PsihanaJiza nu are niei un motiv sa vorbeasca prin eufern1sme sau sa se multumeasca eu a1uzli. Pc c:ind continuturile simbo1izate sint putin numeroase. ca 9i prin alte obieete.. se>e nu schimba eu n1m1e lucrurile.aua genun ae reprezentaT1 : . penisul. in intregul sau.m de baga~{l 9i variaUi. s~' ~}lerQ l:eSIJ11. adtca: bastoane. arm a care prin forma sa se preteaza In mod special aceast.c '.. adidi revolvcruL In co~marurile fete lor urmarirea de c. iJ'/cm de vorbit unui auditoriu eornpus din reprezentantii eelor dou{. pentru organele sexuale ale omului..jtre un am inarmat eu un cutit sau cu 0 arma de foe joaca un 1'01esen. pfLeLe peniTu unghii. sinistre. vom aborcla prcblema vietH sexuale. Cantral' reprezentarilor din vise.oare prin forma. 1 'v. ca 9i penisul. . avind toate nproape aceea9i valoare. Dal' co putem face? Cum este pontru prima data dnd.pe . goliciunea prin Twine {. care sInt foarte variate. izvoare tz!}nitoure.a lor aici ele doresc sa fie tratate.'ri.. arbori etc. prezlnta Importanta simbolic6 lndeo~)ebi numarul sacru 3. Este domeniul vietH sexuale. cum a1' fi cutite.:te ubstitutele simbolicemaiintli.. eSle reprezentarea membrulu1 masculm prm obleCTcdm care curge un lichid : robinet. de 0 muli.biUi etc. Este un fapt ~are a displacut tuturor acelora ~are au~avut pri~ sa-1 constate.ime de reprezentari pe care le putem numi simbolice Eii in care eel mal adeS2'" este evident factoru1 comun a1 comparatiei.tiintei. stiIpi. sCibii.:nn Delphini.'.. creiounele ell ndn6.in s obiecte care li slnt asemi'. Ded visul dispune. In cursul interpretarii 1nce:. suI? . producind raniri: arrne ascutite de toate felurile. ea nu incearca nid un sentirncnt de jena de a so ocupa de acest subiect important. creioanele... ea gase9te corect .\ra::111 genital al b21rbatuJui. sau ehiar arme de foe. pistoale in '''fwd deosebit. nu trebuie sa existe una pentru folosinta tinerelor fete iar doarrmele pe care Ie zaresc printre clumnec:voastra au dOTH si'i arate eElprin prezent.te ap. Partea pdncipala a aparatului genital masculin 9i coa mai vrednica de interes pentru ambele sexe.n. Tot a~a cum nu existil :. internretarile simbolurilor sint cum TIU S8 Doate T1}:li monotone.EnDolunJe 91 alu. l' t'. llu. Faptul e2.uale. umbreLe. simbolurile care le desemneaza sint extraordinar de numeroase. in aceste expuneri. apoi in obiecte care.Abandan. in mod egal eu barbatii. al arganelor <- ge-nitc~le.tiinta ad 'U. N~ ~"naiputin inteli. Asemcnea obiecte se intilnesc eel mar' frecvent in simbolistica viselor ~i interpretarea lor nu pl'ezinta ni~i 0 clifl~ulb~e. al relatlilor sex.1l1e . yom aborda un do.pcrsoana ~i au torul visului exist~l 0 re18tie de paternitate/n18t.neniu ale earui ohieete 9i cantinut sint reprezentate de 0 simbolistiea cxtr(. 1\0 sexuale.I. in a:. . va spun cum inteleg sa tratez aceasta tema. JVlajoritatea sllnboltl- . Dar aid ne aflam in fata unci dispraportii remareabile.c' d' 'd v .LC gram"ele mere ee12 . pot patrunde in interiorul unui corp.ern-i tate~ Moartea iminenta este inlocuiUi in vis prin pLecare. pwnspade. In ceca ce privc:. gi'lse::.i uniforme.nep1acuta. cum ar Ii pw}ti..

vase ~i stide. daca substituirea organului sexual masculin printr-un a1t membru.i la virsta aduWi care precede rapor~ turile sexuale acela'ii 1'01 ea 'ii penisul barbatulu1. buzunare etc. Vaporul face 'ii 81 parte din aceasta serie. De fapt poseda in aparatul ei genital . a creat reprezentarea simbolica Cu ajutorul baloanelor.mai rnult sau mai putin versati in anatomie nu Val' gasi nimie uimitor in faptul eii femeia este in stare sa-. trebuie considerata. El face din organul sexual ins9. Trebuie eonsiderati ea faclnd parte din aparatul genital sinH care... yom fi in majoritatea cazurilor obligati sa admitem aceasta semnificatie. Dupa cum vedeti..i implineasdi aceasta dorinta eu ajutorul acelora~i senzatii ca acelea incercate de barb at. VOID cita reptiLele ~i pe~lii. Insu'iirea deosebita pc care 0 are acesta de a invinge gravitatia. De ee parada ~i mantalw au eapatat acela9i inteles? Nu este u~or sEtghicim acest lucru.P. cum ar fi mina sau pidorul. ~ U$a ~i portaL devenind la r1:ndu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. ea fiind simboliea. pozltii artifidale. WZl. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic pdn toate obiectele a CarOl' caracteristica consta in aeeea ea circumseriu 0 cavitate in care poate £i introdus ceva : mine. 'ii aeest membru rninuscul. biserica 'ii capela. gropi. dar chiar 'ii un experimentator aUt de impartial 'it poate aUt de ignorant int1'-ale psihanalizei ca M 0 u r 1y-V 0 I d a ajuns la aeelea. Aceia dintre dumneavoastra care s1n1.tem eu toW 'ii in care zborurile detin un 1'01 aUt de important trebuie interpretate ca avind la baza 0 excitatie sexuaia generaHi.. in sfir'ilt. Mai au semnificatie sirnbolica anumite materiale. peyteri. aviocmelor 9i chiar dirijabilelor Zezrpelin. dar semnificatia lor simboliea este incontestabila. ditorisul..1scnta persoanei 'ii 0 pune sa c zboare.iafla repre11 cd. Nu-mi obiectati la aceasta eu faptul ca femeile pot 9i ele sa viseze ca zboara.docande ~i aIte instrumente sint incontestabil reprezenUiri simbolice ale organului sexual masculin depin de de 0 coneeptie simpla in legiltura eu ncest organ. cutli de toate £ormele. Dar visul cunoao. dintre ~rganele eorpului. eEl ~i celelalte emisfere. Cred ca luind in considerare ansamblul vlsului ~i tinind seama de organele corespondente ale femeii. cuptoare 'ii mai ales camere S8 raporteaza mai degraba la uter dedt la aparatul genitalpropriu-zis. Dintre psihana1i:. Dintre animale.. gum ca simbol al orificiului vaginal ~i. Ne putem 1ntreba. mult mal exprcsiv. Simbolul camera se include aid in acela de casa. '1.i conduzii.un mie membru asemanator penisului 1a barbat.. 404 161 .11'8 care formeaza 0 parte a fenomenului erectiei. de a simbo1iza erectia. meLcd si scoicile s1nt ineontestabil simboluri' feminine. cum ar fi lemnul sau hiTtia. in timpul s0111nului. de asemenea. nu toate aeestc simbolud sbI de fel de inteligibile.iun alt mijloc. con9ticnta sau incon'itienta...Amintiti-va mai cur:ind ea visele noastre se VOl'realizarea unoI' dorinte si ca dOl~inta a fi· barbat. Sa mai citam. ca 'ii obiectele facute din aceste materiale ca masa si cartea. Unele simboluri ea dulapuri. fenomenul de erectie. dar mai ales faimosul simbol al ~arpeLui. Sa nu va rnirati daea va spun ea vlsele atlt de frumoase pc care Ie eunoa:. indepline'ite in eopiliirie . in urma experientelor sale care eonstau in a da b1'atelor 'ii picioarelor. cufere.. dintre edificii. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile. Fed ern este acela care a stabilit aceasta interpretare eu ajutorul unoI' dovezi eu neputinta de respins. lrisu::.teo.ti. ale co1'pului feminin. estc extren~ de frecvent[l 1a femeie. mai marl.0.

potrivit informatiilor de care dispunem. piersici. In consecinta. pantoful. eu taate ca adesea dintr-un alt punct de vedere dedt eel sexual. Alteori. Putem cita. greu de descris. a ~tim deja. completind aceasta eercetare eu c'iteva ~onsideratii referitoare in special la simbolurile al carol' factor comun ramine abseur. cutia. Am 9i diseutat despre aeeste simboluri enigmatice. Un simbal abscnT de aeest gen este palaria.simbolizata prin tot felul de executii muzicale. persoanei iubite . privita ca 0 pedeapsa pentru masturbare. Satisfaetia sexual<'iobtinuta fara eoneursul unei persoane de sex opus este . Multe simboluri desemneaza un organ gei1italin g~neral . pinza sint in general simboluri feminine. Utilizarea ~i talmacirea aeestor simboluri s'int mai putin simple declt poate ca 1e credeti. treptele.zentarea simbolica in mere. ascensiunea. activWltile ritmice.utilizarea simbolica bisexuaUi.indiferent daca este 'masculin sau feminin: acesta este cazul simbolurilor 'in care apare Ull copil mie. constatam faptul incredibil ea deosebirile sexuale slnt adesea abia schitate in renrezentarile simbolice. Simbolurile destinate sa reprezinte In mod special raporturile sexuale sint mai putin numeroase In vise dedt s-ar crede. formele corpului . care atirna pe piept ~i care nu este purtata de femei. rampa. poate orice acoperamint de cap 'in general. Sinteti Uberi sa cautati ratiunea faptului. 0 reprezentare eu totul deosebita este eaderea unui dinte.. amcl1intarea eu 0 anna. ell stinci. simboIuri destinate sa exprime goliciunea. voi trece 'in revista domeniile din care au fast 'imnrumutate simbolurile sexuale. ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un Qutomobil. Scam. papucul desemneaza simbolicorganele genitale ale femeii. eoborirea bl"USCa. de aItfel simbolurile cele mai frapante. fire~te. giuvaer ~i eomoara s'int dezmierdarile adresate. ca dansul. $i una ~i alta comportil multe aspecte care contrazlc a~teptarile noastre. dar in mod sigur feminine. Cravata. al unui tufi$. Meditind mai inde162 . sTnt cu siguranta simboluri ale raporturilor sexuale. dar uneori :. Tot a. ca buzunarul.iirbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate. ci eu simbolul insu~i. mantaua serveste la desemnarea unui barbat. smulgerea .?R. un simbol maseulin desel~1neaza 0 parte a aparatului genital feminin. hainele. echitatia. slnt exceptate de . apa. eu senmifieatie 'in genere masculina._ eEl ~i aceidentele violente. lemnul.unei ramuri sint reprezentari subtil simbolice ale onanismului. dulciurile servesc adesea la simbolizarea placerii sexuale. pe dnd impozantul mecanism al aparatului genital al b. ehiar ~i 'in vis. Lenjeria alba. Alunecarea. fructe in generaL Pilozitatea zone101' genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri.dfeminina. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui· peisaj. paduri. 9i invers. a1"ma. Sa. este 'in chip manifest un simbal maseulin. 0 fetitii sau un biiietel. uniformele sint. ' Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de lildita cu bijuterii. 'intre altele prin cintatul la pian. extractia unei masele : simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea. care sint masa. Toate aeestea ramill de ne1nteles atlt timp c'it nu sintem la curent eu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. mai adilugam anumite activitati manuale ~i. Inceplnd nu cu ceea ce reprezinta simbolul. ca ~i actul de a urca pe 0 seara etc. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie dedt aparentil. ca raportindu-se la aceastil eategorie.

sa-mi spuneti : "Ascultindu-va. orice lucru pe care puhem mina nu ar £i deci.~ile. iar cheia este incontestabil .i uimitoare.. care simbolizeaza aecesul in activitatile corpului. a patimilor. ci sinul. decit simboluri sexuale ~i nimic mai muit 1<> Sint de acord ea sint pe lumea aceasta lucrur.iIn profunzime. proverbelor ~i cintecelor diferitelor popoare.l. pe masura ce sulm. din farse :. dupa parerea lul Seherner. avem 0 substituire simbolica -. simbolisticii viselor. Ia prima vedere. gasim ca factor eomun ritmica ascensiunii.imituri. iar prima intrebare care 5e pune in mod firesc este urmatoarea: cum putem noi cunoa:. 1) Tradueerea Hterala pentru sintagma "altes Haus". Regasim pretutindeni aceea9i simbolistica. Singura expresia "a tine casa" (eu cineva) se apropie oarecum de semnificatia la care se refera Freud. Ba se poate ca. am spus. Mugurii 9i florile semnaleaza organelegenitale ale femeH 9i In special virginitatea. descoperim un asemenea paralelism cu simbolistica viselor incH interpretarile noastre VOl' doblndi un grad de certitudine sporit din aeest examen. portile. orice ve~mint pe care-l pun em pe noi. fara corespondent in limba romana. netede sau impodobite eu stucaturi :. stinca sint simboluri ale organului sexual masculin. Cunoa9tem deja simbolul camera. Cred insa ca enumerarea facuia este mai muIt decit sufieienta. dupa opinia dumneavoastra. Pare. fatadele. Acestea sint materialele care intra in compozitiq. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rind a oamenilor pasionati.aproape la acestea. apoi a instinctelor 1'ele. (Nota trad... Nu credeti ca in multe basme care ineep prin formula " A fost odata un imnarat'si 0 impiirateasa".i simbolistica S8 regase9te in limbajul nostru curent : in acest fel. pe care adesea 0 intelegem fara cea mai mica dificultate. adesea este reprezentat. bizar ca parintii sa fie reprezentati in vis sub infatisarea unui euplu'regal sau imperial.. din studiul limbajului poetic 9i al limbajului comun. or. ferestrele. De altfel ele sint deparate de a fi complete. gri'idina. poate ea 91 crescendo-ul excitatlei: jena In respiratie. Amintiti-va in legatura cu aceasta ca florile sint cuadevarat organele genitale ale plantelor. camera deschisa fac parte din aceea9i simbolistidi. ea reprezentare a aparatului genital al femeii.. expunerea noastra putlnd Ii extinsa atit in dimensiunile sale orizontale cif :. dinbasme :. intra rile 9i ie9irile din. un simbol frecvent al organului sexual feminin. din folclor. u.. Camera inchisa. obiceiurilor.. Examinind fiecare din aceste surse unele dupa altele. Corpul uman.te semnificatia simbolurilor onJrice. Reprezentarea dezvoltindu-se.iglume. iar despre cite unul zlcem ca nu totul este in ordine la "etajul sau superior" . de orificii ale corpului. exasperati. Aceasti. care mizeaza aid pe un idiotism stricto sensu. Muntele.un simbal masculin. Fructul deser:nneaza nti copilul.i autorul visului nu ne da nid 0 lamurire in aceasta privinta sau nu ne da decIt informatii absolut nesatisfacatoare ? Raspund : aceasta clmo39te:re provine din diverse izvoare. Am mentionat deja peisajul. am zice ea traim intr-un univers de simboluri sexuale. camera dobindesc semnificatia de deschideri.i ba1coane care pot servi drept puncte de sprijin. pe un vechi amie il salutam spunindu-i "easa batrina" 1). Toate obieetele ee ne inconjoara. observatie valabiUi lli pentru alte expresii Intilnite mai departe. prin simbolul casei. ceea ce i9i gase9te 0 paralelain b~sme.) 163 . adidi din studiul moravurilor. pe dnd insw. din acest simbol fae parte de asemenea ferestrele.

ii pe care urma sEl-i aduca barza.' Ii se spune viermi.>i 0 mama ?\. iar n01 Ie spun em cu compasiune : bietii vienni$ori 2) • Dar sa revenim la simbo1ul casa ~i la derivatele sale. eeea ee vrea sa spuna ca te na~ti sau e~ti nascut. pe atunci eopU de gn'ldinita.i ddilcina cu cuvintu1 grecesc 0"'1).terea este eu regularitate exprimata in vis printr-o relatie eu apa: te seufunzi in apa sau ie.. Dar adesea se intlmpla ca un cuvint generic sa sfi1'~easca prin a desemna un obiect particular. printi. Deci toemai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in fo1osirea simbolului lemn pentru femeie.) Saragon T. pe de aIta parte.i sa intelegem ratiunea care a facut dinel un simbol al maternitatii. Materia din care este facut un lucru este ea un fel de mama a acestuia. In familie copiii s1nt adesea numiti.iii omului. Cuvintu1 german Ho1z (== lemn) a1' avea .in general.n.. dar ehiar . nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o. a1 feminitatii. . Dar unde traie9te ea? Pe malul 3pe10r. adiea in lichidul amniotic din uterul mamei . ca . . descind din animale acvatice.aceea.. Fara indoia1a eil autorul visu1ui stie 1ucruri care i-au fost povestite in <. Na. nu uitati ca acest simbol poate fi considerat ea punind in evidenta 0 dubla legatura eu adevaru1 transformismului : pe de 0 parte (~i avem aiei un fapt din epoci foarte indepartate) toate mamiferele terestre.a formulei "A fost odati! un tata . Tot in gluma copino.. supuse de O. in vis.. Or..e. nu vom reu.teului castelului in care locuia. scufundarea in ap. Ni S-i. cuvintu1 materia este un derivat de la mater.e WU1'm" in textul original. in glumil. (Nota trad. Impilratul insu~i i~i spune tatCi a1 tarii. exista in Atlantic 0 insula numita Madera. In ceea ee prive~te lemnul. Unu1 dintre pu.. In limba portugheza Jl/ladeira inseamna tocmai lemn.inseamna rnaterie ..te inseamna pentru el a ie~i din apE\. inclusiv stramo. Fara indoiala ca recunoasteti in cuvintul madeira cuvintu1 latin materia u~or modificat ~i care. 1a ~indu-i... Rank unei analize comparate (cel mai veehi este acela privind na9te1'ea regelui Sargon.) 2) 3) 164 . deci tot in apa. folosim stucaturile ea puncte de sprijin. auzind aceasta istorie.1 spus odinioara -ea barza este aceea care aduce copHi. care inseamna materie.din popor la adresa unei femei eu sinii foarte dezvo1tati: ai de ce sa te apuci? In aceea~i imprejurare. din Agados.d.i din apa. Or. fiecare mamifer. fieeare om i. nu avem aid 0 reminiscenta a reflectiei bine cunoseute a oamenilor . mama. un simbol al ma ternitil tii. aplecat cu fata la apa 9i incercind sa zareasca pc fund copila. (Nota tn. disparuse 0 intreaga dupa-amiaza de acasa.) 3).i petreee prima faza a existentei sale in apa. in anul 2800 1.. Cind.. deoareee ea era pe atunci acoperita de paduri. dar creel ca nid nu au nevoie sa Ie eunoasca. in balti.i a se na. mama. Or. primu1 nascut primind titlul de print mO$tenitor. oamenii din popor se mai exprima ~i altfel.. .. dadi nu chemam in ajutor lingvistiea comparata. A fost gasH pe malul ele. intemeietorul imperiului mesopotamian. In miturile privitoare la na9terea cronor.opilarie. materie bruta.i despre aceste euno~tinte afirm ca ele nu au eontribuit eu nimie la formarea simbolului. Nu afirmca toti eei ce viseaza cunose toate aceste lueruri.cientii mei.i salvarea "das a1''/1"l. eu capitala Ja Agado~.i cum a1' vol sa confirme interpretarea noastra care vede in lemn un simbol feminin. spunind : "lata 0 femeie care are 0 gramadil de lemne in fat a easei".

aface cu aceasti1 explicatie pentru u~u1 copiilor. marturise~te a £i chiar mama acestuia.) eu putere de cirCd- 105 . (Nota tract. in Clntarea Clntarilor. De altfel. din asupra SimboHsticii se:ruule in Biblie $i Talmud.tiu cit de importanta era reprezentarea unei ciilEitorii in imparatia morta in religia Egiptului antic. de exern""' pIn. Rank a stabilit ca este yorba aid de reprezentarile simbolice ale na~terii. Chiar 9i in eonversatiile noastre zilnice ni se intimp1a aclesea sa vorbim d2spre ultima calatode.. i se obiectcaza. in stUul lor atlt de apropiat de poezie. in care un ovreia~ inteligent e intrebat : "Care a fost mama lni Ivloise?" EI raspunde iara nici 0 ezitare : "Printesa. cia)' cl 0 va T'listunu. Femeiaspune despre sotul ei : i-am pus masa. Toti cunoscatorii vechilor rituri :.Asta pretinde ea".vapor). expresii care nu au fast intotde2una intelese exact si a CarOl'interpretare. in· Dceasta literatura gasim 9i I'eprezentarea femeii prin simbolul masCi. tara corespondent laFe in limba rom[ma.este inforrnatii dintr-o monografie a d. Levy. Faptul ea cuutorul este simbolu1 femeii si a1 uteru1ui ne este confirmat de legcnda g. -'Ba nu. analoage acelora care se manifesta in vis. Exista 0 anecdota bine cunoscuta. aceasta ultima calatorie a mortu1ui a devenit 0 realitate. de exemplu. Etimologistii sint a. fie ~i numai 0 singura data in via\:d. :Mai sint apoi numeroase1e exemp1are din cartea mortilor care. facem din aeeasta persoana mama. exista obiceiul de a i se raspnnde. 5i in acest eaz en snstin ca simbolul nu are nirnic de:. dupa ce ~i-a ucis din gelozle femeia iubiti:l. Cind visum ea ne-a salvat 0 persoana de la inee. potrivit istoricului Herodot.. Tinaru1 sot se plinge. san pur 9! simplu 0 mama. de unde nici un ciiWtor (no traveller) nu se mai 1ntoa1'ce. intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala. 0 persoana care a salvat un copn din apa. in mit. atu11ci cind un copil cere ve~ti despre 0 persoana pe care 11-a mai vazut-o de mult. m.\ di a gasit 1L$a s]]a1'[({. 'a facut loc InuHar neintelegeri. Cartile sfinte ale evreilor sint. Am Iuat ac. In literatura ebraka de mal tirziu gasim foarte frecvent simbolul care reprezinta femeia ca pc 0 easa' a dil'ei usa cor{~spundeorificiului genital. a conjurat umbra acesteia sa-i dea ve~ti desp"~e 1) "alte SchW:htcl" in textul original. care servca initial pentru a desernna un vas de argl1a.'eceasca privitoare Ia periandru din Carint ~i consoarta sa. Coplii estropiati se nasc din cauza ca sotul rastoarna.nsa. IVlc~ lissa. nu ar fi In realitate dccit 0 modHlcarc a cuvintuluiSchaff (= strachina). sa mearga ell impolitetea pina CleoloincH sa trateze 0 femeie drept "Ia~a batrina" 4). De cind 10curi1e de ingropaciune au fost separate de locuinte.. 5-a intimplat fiecaruia dintre durnneavoastra. Ond. Poetul se sluje')te de acela~i simbol cind ne vorbe9te de lumea de dincolo. insotea mumia in acest voiaj. claca este yorba de 0 persoana raposata. riposteaza ovreia~ul. De ~1semenea. ea de un tJrirn ncexp1orat. Plecarea simbolizeaza in vis moartea. faru a sti Doate ca s-a folosit astfel de un simbol sexuaL In Noul Testament se' sp'une: femeia este un vas fragil.c:eia care au facut verosimila presupuncrea ca vaporu1 estc' 0 reprezental'e simboliea a femeii: substantivul Schiff (.. . in c[~zul in "'caremireas:: n-a -fast virgin. tiranu1. ca un Baedecker. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visu1ui. ca ea a plecat intr-o calatorie. L.din apa joad't un 1'01 predominant. dovedind astfel ca a descoperit semnificatia exacta a mitului. printesa doar I-a salvat de la inec.

. admitem o. Simbolul cas. spun em "Sublima Poarta".i aIte reprezentari simbolice ale femeii : cetatea. Printre aceste reprezentari figureaza nu numai i !ntr-adevar. e distruge coincidenta de simbol. amintindu-i lui Periandru ca e1 i$i biigase pUnea intr-un cuptar rece.] ne este deja cunoscut sub acest raport . instruiti-va de la mitologi. am avut ocazia sa tratez un mare numar de pacienti straini ~i cred ca-mi am1ntesc ca in visele lor. cuvintul faraon. ea uneori la scriitorii antichitapi. nid una care S[. iar vatra. sInt incapabile sa ne inteleaga 5). Aprinderea focului. vulgara sau. S. l'vlai curind a~ crede ca doar in masura in care desemneaza spatiul in care se aflii adapostit Elmul camera a devenit simbolul femeii. In masura in care Freud nu depa.) G) 166 . In ceea ce prive$te reprezentarile simbo1ice ale organului sexual a1. adresata femeilor. lipsite de corespondent functional in limba romana. Flacara simbolizeaza totdeauna organul genital al barbatului. A se vedea mai sus. Kraus ~i care constituie 0 mina de in£ormatii fara egal pentru tot ceea ce prive~te viata sexuala a popoarelor. care va VOl' spune ce 1'01 insemnat indepline9te tarina hreinitOGre in renrezentarile si in culte~'~ popoarelor vechi si in ce masura concepti a d~spre agricultura a fost determinata de acest simbol. sub 0 forma poetica. camera semnifica intotdeauna femeie. expresie voalata. s cuvint ce se trage din ucraineanul "haska" (= vipel'a). ca ph~tele publice in luiTlea greco-ramana). ea sa sune natural. fortareata. femeie).e~tein asHel de demersuri pe Nietzsche. de exemplu. nu fie exprimata in limbajul curent sub 0 forma comica. publicata de F. prin urmare. care slujea sa desemneze pe suveranii Egiptului antic insernna "mare a curte" (in vechiul Orient curtile disnuse intre nortile duble ale arasului lOr au locuri de adunare. Mai ales aventurarea In de~ertul pUn de miraje al interpretiIrilor etimologice ni se pare riscanta. in a~a fel incH trebuie Sa las grija stabilirii acestei distinctii pc seama unor psihanali9ti care a1' avea posibilitatea sa colecteze In aIte parti observatii In legatura cu persoane care nu vorbese dedt 0 singura Bmba. spunem "hoa~ca biltrlna". barbatului.sine. multe dintre expresiile textului lui Fred. In Anthrapophyteia. nu exista.. este impregnata profund de simbolistica sexuaIa. Daca socotiti uimitor faptul ca peisajele servesc atit de des in vise 1a reprezentarea simboliea a aparahlui genital al femeii. mitologia ~i stUul poetic neautorizeaza S[l. Trebuie totU91 sa spun ca nkl unul din pacientii mei nu ignora cu totul limba germani'i. casteluZ. citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre 0 femeie care a nascut : s-a surpat cuptorul. OTa:juL Dubiile. IllS<1. moarta $i-a dezviHuit prezenta. in eiuda absentei oricarei asemanari intre cele doua euvlnte in limbile lor mateTne respective. Mai avem ~i aUe motive sa admitem ea raportul simbolic poate depa~ilimitele lingvistice. sinnl femeii. cu tot eeea ce tine de aceasta. expresia ofensatoare "alte Scl1achteI" (= "ladii batri:lla"). in ceeace prive9te aceasta interpretare.. destinata sa desemneze un act pe care nici 0 alta persoana nu-l putea eunoa$te. desemnind prin aceasta expresie pe sultan ~i guvernul sau. fapt deja recunoscut In trecut de cercetatorul vise10r Schubert (1862). in cursu 1 acestor ultimi ani. 80cot totu$i ca aceasta filiatie este eam superficiala. suna bizar urechii noastre. nu 51nt permise decH in cazul persoanelor care nu vorbesc limba germana ~i care. Veti fi tentati sa cautati in limbaj reprezent'lrea simbolica a femeii : nu se spune oare ('in limb a germana) FTCiuenzimmer (= camera femeii) in loc de Frau (= doamna. (Nota trad. pe romane~te ar trebui sa. inlocuindu-se astfel persoana umana prin spatiul locuibil care Ii este destinat? La fel. Or.. caz in care.

un purcel. intr-adevar.1 barbatului. de exemplu) au dat forma lor. antropologia ne ofera un pandant 1a aceasta reprezentare. de asemenea..ite din comun : . ca de exemplu diverse uneJte ~i indeosebi plugul. c. 0 ciuperea. iar hornarul cn seara face parte din 'colectie pentru ca exercita una din acele profesii cu care omul $tim din popor compara raporturile sexuale (vezi Anthropophyteia). Sicilia 9i insula Man. foarte controversat ~>ide care. ered Cd nu 1113. scara face parte din simbolistica sexuala. prin caderea san seoaterea unui dinte. stiIizate.. un hornar. Trifoiul eu patru foi iulocuie'ite trifoiul eu tre1 fol Intr-adevar simbolic. un biHrin chefliu este numit "vieux mareheur". Nu yom face dedt citeva remarci cu privire la unul singur din aceste simboluri ie.i in zilele noastre toate amuletele purtatoare de noroc nu sint altceva dedt simbolurl genitale sau sexuale. unde cuvintul german Stufe se traduce prin cuvintul marche. acele bizare emb1eme din doua insule atit de departate una de alto. Examinati 0 eolectie din aceste amulete ce se poaria 1a git sub forma de colier: yeti gasi un trifoi eu patm foi. Sa lasam la 0 parte chestiunea daca cifra 3 i~i datoreaza caracterul sacru acestui raport simbolic. Reprezentarile organului sexual masculin erau considerate in antichitate puternice mijloace de aparare (Apotropaea) impotriva in:fluentelor nefaste 9i poate CEt trebuie sa vedem o reminiseenta a acestei eredinte in faptul ca ".i datoreaza numele aseman8. ale aparatului genital' 0. pe dnd alte triburi. io. faptu1 se explici'i prin semnificatia 101' simbolica. de-aeum ca. 0 scara. pan. sau mai curInd a eastrarii considerate ca 0 pedeapsa pentru acest paeat. Ceea eEl putem afirma insa sigur este ca daca obiecte alcatuite din trei parti (trifoiul. limba germana. dupa parerea mea.:ant pe care cred ea putini il eunosc. dorim sa nu ne ocupam.ide interesanta a1' fi ocolectie de acest gen fiicuta nude 167 . utilizat intr-un sens esentialmente sexual. strain de aceasta apropiere. cum este Phallus impudicus. aratindu-ne ca cuvintul "a urea" este. in~el vdzind in circumciziunea practicata 1a atltea popoare un eehivalent sau un suceedaneu al castrarii. In plus. 5e stiu multe in legatura cu eele aratate mai sus ~i va imaginati lesne cit de variat~l o. Inchei expunerea mea prLl1 aceste exemple. In germana se spune "a urea dupa femei" ~i "un veehi urcator". inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte.. 9tim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca rit a1 pubertatii (spre a celebra intrarea tinarului in virsta virilitatii). purcelul este un veehi simbol al fecunditatii. potcoava reproduce contururile orificiului genital al femeii.simbolurile care se manifesta in vise. din motive de economie.simbolul trinitatii (3). In rest. ca reprezentare simbolicEi a onanisnlului. nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act. este reprezentare a ominismului. Dar ceea ce este eu totul deosehit. Smulgerea unei ramuri.ehiar vecine eu cele dintli. Faptul Cd la multe animale acuplarea se face prin incalecarea femelei de catre mascul nu este.anumitor arme ~i emblene. a viseIo!'.. desigur. dedt reproduceri simboliee. nu sint. 0 poteoava. existind ciuperci care. ci ~i altele. Nu slnt dedt exemple. Crinul frantuzesc cu trei ramificatii ~i emb1emele triskele (trei pidoare recurbate pornind dintr-o radacina comuna). ci are 9i numcroase al1alogii mitologice. reprezentarea simbolica a organului sexual masculin acopera un domeniu foarte restrins.rii lor frapante eu organul sexual a1 bEirbatului . ciuperca este un simbal incontestabil al penisului. ne vine aid in ajutor. !n limba francez2.

de comparatii incon~tiente intre diverse obiecte. rate de autorll "I/Isclor ~l nun~lal eu grell ani rel1~lt nOI In~lne sa grtlparrl Cileva.. in legf\tura cu a('('asia.m~i ach~sea igr:o-. iar sirnbolisUea vi. Aceste comparatli nu.11ui ~i l1U caracter1.. 1953.or sa ne dclm sealE2 de acest fapt ell ajutorul cOl1ceptiiJor psihologice actuale. in gernlen.. dt desrwe bolurile din vise.:eeptia citor\ra :rcstu:ci disernin. in legAtura eu ace. In al doilea rind. (Nota tract.'\:'. muJte dintre ele nu Ie regasim in aHe domcnii. ccnceptia u:arhetipurilo'r£~ t face pivotul a~a-zisului incon~tient colectlv. ii t~} Apare aiei. de raporturi incon~tientc intre anumite iclei.) 7) A sc \'edca. far{l a pretinde cli epuizeaz2 tema. o alta catcgm'ie pastrll1du-se inca sub forme u~or In mai multe dmncnii:). mitologie. spun em ca. ca fond de tui>1d tezaurul nati\' al umanjt~~ii (Nota trad. raporturi sirnbolice nu apartin .tin1. se fac de fiecare data pentru nevoile cauzei d 0 data pentru totdeauna. G.fe1'1alte domenii s~nt c:l . aC'eea~i stm bolistica. I)olnenlul simbolicului este extrem de intins. de-aC-UnlJ ca miturile :'it basmele. este vorba de ceva mai mult: de cuno.. Payot: sint cODsacrate probleme! J08 . 6) De uncle poate proveni cunoa9terea acestor raporturi simbolice ?Umbajul curent mi ne furnizeazd dedt 0 parte infirma a acesteia. l}rin C2re aceste r(:rporturi njung sli se exprirne...at. llnele a1tele colc. CU111 ati vL"izut) declt ici-colo. De data aceasta. pe care nu-I cunoa9te . insa. sint de natura sa dea de gindit .::e instaleaza permanent in locul celuilalt. Fro m m. lucrare in care.. p!. ·utilizeaz~. de altfd. S2. 1a acela care vis'C'aza cunoa$terea simbolisticii este incG:r:. $tim. dc{~jt S~l llt8_.:lsta. Paris. admitem decit tendinte incon~tiente.'CI imagini stravechi CORstJLe langage onblif. Ne aflaln mai inm in rata faptului ca nutorul are In dispozitia sa modul de expresie simbolic.e ·incon~tiente.zeazli dcar t. popJ:rul in proverbele 91 dntecele 11mbajul curent ~i in1aginatia poeticS.i nid nu-l recunoa~te in stare de veghe. afla di femeia dumneavoastra de servlciu intelege sanserita. mai multe capitaTe naturil visului ~i "artei" de a-I interprcta. lmi amintesc.ti in antropologie.". ca ea faee parte din vlata psihicc'i incon9t1enta.prea departe.tienta. acestc. fUnd odcind disponibi1e. Dar putinul pc care I-am spus necesita anumite eonc1uzii care. \reEl in1presia c£i nc aflarrl in prezcnta unui mod de expresie vechi. Putem doar S~i.) din care C. I'v'Iulte slmboluri folosite in c:1t mu:I nu se manifesta in vis sau nu apar astfel dedt 1'areo1'i . resturi ale accstei lirn bi. comp~u'atii in urma carara unul dintre obiecte :. Nu este u.L1 TILl Ie regasim.~~i intreaga proble:na pornind de la vIs.e in diferlte dOl"l1enii. lingvistica etnologie. Pina acum nu arn avut nevoie S~l.autorului V1S1.diletanti ca noi. Aceasta expll~ catie nu ne conduce ins<3. cu c. adieii tendinte pe CDxe le ignoram moment an sau pe 0 durat~l mai mu1t sau mai putin lungi:i.n1uirea unui allenat inte1'esant carQ imaginase existenta unei "Umbi fundamenI){lrerea sa~ tale~' In care toateaccste ~. E. Este un rapt care nu v~i mira mai putin decit dadi . Nume1'oasele analo~~i ~e ?are ~e pot 0. ci de speciali. indiferent de deosehirile de limbii. dar care a disparut. Dovada 0 avem in faptul ca ele sint identice la persc2r-' nele cele rnai diferite.inlboUce erau...1.'::elor nu oste dedt un rnic sector a1 accstuia .C nll cste 111ai putirl h1c]jcat:. pe dumneavoastra 9tit1 absolut sigu!' ca ea se trage dintr-un sat din Boemia 9i n-a studiat niciodata aceasta limba. ninl.ravaliul care are lee in curs:uJ \riselor. Ju n 15 .

Jlici ell ps111latria. Simbolud initial sexuale VOl' £i capatat ulterior 0 aHa utilizare.ta atitea sirnboluri legate de 'viata sexuala.ar spunE Cd o~1Ul mlhv nu s-a resemndt sa munceasca decIt facmd elm ace~"sta echlvalentul la-nsc.1 exista raporturi deosebit de strinse intre simboluriIe veritabile 'Ii viata sexuala.. ra~ta~!~l 'IO1'n11 b" a . Raportul simbolic ar £i supravietuiwrul \r. ". Da.-.e aceea care furnizeaza metodele tehnice ~i stablle~te punctele de vederc a CarOl' ap1icare trebuie sa se arate fccunda in ce.. org~_n_~n ~ }' -1J.ca ipoteza c12.a erloara U~l 1. Se Val' fi format astfel numeroase cIni. clar psihanaliza est. de 0 contributie. etnologia. ~lt2ZVO_~tL~Te. unul care exprima actul ce1alalt munca activa. In to ate raportuTile sale eu eelelalte ~tiinte. }::":t'c-zin. Activitatea Dsihanalitlci'i ne pune In Jegatura cu 0 multime de alte morale.1ala. ea ne ficatla se~Y~1. care fUS2se asimilata eu acest act.11 se:~~lal s-a transrerat ast~fel in dO:T. S. Un lingvlst. spre a S2 fixa clefinHiv in domeniul mun~ji. In acest felcuvintul muncH in cornun aV2<1 dour] sensuri.. H.1ala ar 3}-x.. a sustinut Cd trebuintele sexuale au jucat un rol din cele' mai importante in geneza ~i dezvoltarea limbii..e de psihanalizd devin mai w?or deacceptat confirmarii lor prin ccreetari efectuate in aIte domenii.elalte ~tiinte. fUnd aco.. d. de ce. psihologia popolreIo". Ace1a~i lucru's-a petl'ecut ~i 1a generatiile ultel:ioare care. avlnd toate 0 origine sexuala ~i sfir:'lind prin a-~i abandana semnipe care D.t de semnificatia sa sexuaL'i.ai mult cIa declt prime:.. pc cind in vise simbolurile sel'vesc aproape in exclusivitatela exprlrnarea obiectelar ~i raporturilol' sexuale. 111 gerieral. Putin cite putin cuvintul S-d detas3.l-au 2pl.'trui lucrarl independente de psihanaJizd. slnt mitologia. ceca ce nll estc cazlll niei ell psihologia. psihanaliza n.'numtatea umana pnmltlva. l' l' 't' ~.'lipanlata de cuvinte 'Ii expresii ritmic r2petate: 1nto1'2S1.'l de reprezentare. 3 . lingvistica.. in consecinta.rea unui periodic consacrat exclusiv stuclierii acestor raDorturi : ma refer la revista Imago. dupa ce au n. IVlunca era ereetuata In comun. aceasta sch1111bare de destlnatie antrenind degradarea lor treptata. Sperber (din Upsala). stiinb religiilor.icat unui gen nou de munca.e anuntat.n1 schitat-·o estQ" cxacUi-.te.lscoeit un euvbt nou eu s?mnificatie sexuala.. trebuie sa fitl surprin~i eel simboJistiea in celelalte domenii nu e"te in mod necesar. rezultatele adesea ncin urma obi911uit. Toat. de a de ce ·vlsul.tit~lti de Cllvinte.e 0 posibHitute de a lntcJege sirnbolistica vlselor. fondat. 1 ~ • .1 din aceasta 'lia~8. Insc:. Beneficiem de eur1nd..lrea astazj In vise In cdlitatc de siD1boluri dlJl aceasta sfera .:~(=l'i idc::!. ale c.. Este evident ca nu putem raspunde aeestor intrebari cit timp nu ne ocupam decit de slmbolistica viseIo!'. Cd mi'lcarea psihanalitica a dus 13 crea. arrncle :'Ii LU1'31teIe slujesc de simboluri masculine.~~IL . cu>]. pc eTnd tesatudJe 'Ii obiectcle ea. obiectele care au purtat altcldata YlU1TI·e eEl obicc'tele legate de sfe~~a ~1 Viat3 scx1.. Nu va veti mira. Acest lucru nu este nici el u~or de explicat.L~cllld.<:niulAmu?~ii. ru Ul sexuu-.rt in ~i substltutuJ activitatj sexuale. care pastreazii ceva din aceste y-echi conclitii de v-tat-a..In al trellea rind. Trebuie ima sa retinem prlneipiul c. prin trecerea de Ja reprezentarea simbolica la aHa form. ale CarOl' cercetari sint susceptibHe sa ne furnizeze datele ~ele 'mai pretioase. eu privlre 1£1 aceste raporturi. Desigur.snice sint simboluri feminine.e accste analogii evocate in legatura cu slmbolistica viselor Vi'l vor bgadui sa va faceti 0 idee despre psihanaliza ca cliscipIina de un interes general. Primele sunete articulate auservit 1a comunicarca idoilor ~i la chemarea partenezarea munCH In co.a in anul 1912 'Ii condusa de Hims Sachs s1 Otto Rank.:'Ii exclusiv sexuala.

presupune eEl este eonfor... viselor b sex11ali tate ? * * * . pe care persoal18 cultivate au crezut eft trebuie s-o adopte in aceasEl privinta : 0 atitudine de rezistenta indlrjita.1aIte manifestari ale bolnavilor nevrotici.~~bjlit intre sinlbolistic8. materialele sale 3int constituite de simptome :. Putem ins3. care este domeniul care a conservat resturile ei cele mai numeroasE:'.1 acest caz am avea de rezolvat problema t8. Studiu1 ulterior a1 visului n8 poate race sa inca un factor dedeforn1are.parasirn IJI'oblc!lna s:ln1bolisticii ·visulul fara a \TEl aminti 111ca 0 data atit'udinea enignlatic3. Dar nil \'reau Sri .Cercetarea psihanalitica descopera in viata psihica a individului Un1&n fapte care ne permit sa rezolvam sau sa punem sub" adevarata lor lumina multe enigme ale vietH colective a oamenilor.. simptome ::.. independent de cenzura. eel de-al natrulea punct de vedere al meu ne readuce. art~·i ~i linlbEi. in timp Co2 existen~a simbolisticii este demon strata ell certitudine In rnit. punctul de pl~care :.i tratament a fast creata psih2naliza.) acela~i seop : so. 2sadar.1in madrii limbajului simbolic al visu1ui in eel a1 gincUrii noastre din starea de veghe.i ne orienteaza in directia care ne este tra~ata. Sa '\lcden1 rErtiunea acestei atitudini in legattlrile pe care Ie-arn st.. Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare a1 viselor. Am spus di chiar 9i daca cenzura viselor nu ar exista.imanifestari pentru a CarOl' explicare :. visul nu ne-21r £i mal inteligibil.. religie. aCC:1sta urrnarind tabil pentru CenZl. Dar inca nu v-am spus in ce imprejun'iri putem obtine viziunea cea mai profunda in legatura cu aceasta prezumtiva "limba fundamentaEi". pentru ca ::.1ra S2 se slujeasca de silnbolistic8. faCEt visul bizar ~i de neinteles.. Domeniul acesta este acela al nevrozelor.

Am incercat. D~r despre acea8ta.) . veti inlocui simbolurile orin semnificatia lor. mai tirziu. se ~. indeosebi in ce p1'1v2ste transformarea dorlntei intr-o 1'ealitate.H:~. comparind continutul I:nanifest al visului in ansamblu eLl visul latent C!9d cum ni-l 5pe1' ca nu vi se va mal intimpla sa confundati visul manifest eu vlsul latent. In acestcaz este nevoie nu de interpretare. Ceea ee.1a1 reprezentarii simbolice.. ci de 0 simpUi ochire Indanltul acestor doua t1'ans£o1'ma1'1. cel mai adesea aceea a ideilor'ln imagini vizuale. sl~b tltlul La science des reves.-umim. am nosibilita:tea sa va eXDun Int1''-o maniera sintetica ceca ce activltatea de ~laborare onirica face' cu materialele idei10r 1atente ale viselor. Va voi prezenta doar 0 desc1'iere care se cere urmarita eu 0 atentie concentrata.te activitate de interpretare. din punctul de vedere al intelegerii viselo1'.i lucrare a fast publicata Limba fmncezi'i.. (Nota tract.. ~dportul de la part~ la intreg. pina veti ajunge de 1a elementul substituit 1a substratul visului . Procesul de interpret are Unde sa suprime aetivitatea de elaborare.va vetl servi intr-adevar de doua tehnici care se completeaza reciproc : veti stimula la autorul visului aparitia de amintiri. In cursu 1 acestor 01Jeratii va veti afla In fata unoI' i.tintelor dumneavoastra pe1'sonale. mal tirziLL' . relatia simbolicil 91 reprezentarea verbal a plastica. ActivHatea opusa.. Putem relua acum 0 problema pe care am inca'cat s-o abordam anterior cu mijloce insuficiente. aceea care ne duce de la visul manifest la visul latent. Permiteti-mi sa va amintesc ca activitatea care transforma v1s1.~ef?rmarea Vlsuluz.11 latent in vis manifest se nume. Aceea. Vom intreprinde aceea9i cerceta1'e pc 0 scara mai vasta. 1) Se referii la lucrarea Die Traumdcutung. analogia. .5pre a intelege visele. Va rog totu~i Sa nu t1'ageti concluzii pripite din cele ce va voi spune.'?te elaborarea visului. in celelalte vise. Avind p1'ilejul sa compar un mare numar de inte1'p1'2ta1'ide vise.'?teti in profunzime mecanismul de deforma1'e al s v18e10r. fara ca totUij>i a cunoa.. in care am 1'ecunoscut fara dificultate reaHzari de dorinte.dau?a. veti £i In stare sa intelegeti cele mai multe vise. Daca ati reu:. Avind mereu prezenta in minte aceasta dlstinetie.?i. Visele de tip infantil. mai mult dedt majoritatea cititorilo1' luerarif mele Interpretarea viselor j). cee~ ce ~oi r. potrivit cuno:. veti fi cl:?tigat. activltatii de elabori. lar aceasta nu poate 1t supnmata declt prm achvltalea noast1'a de interpretare.este. in anul 1900. sa stabilim 1'apo1'turile care ex1sta intre elementele visclo1' si substraturile lor si am gasH ca aceste raporturi sint paLm la numar .certitudini. au fost si ele SUDuse unei anumite elabora. intre alte1e.XI ELABORAREA VISULUI dez'{aluie interpret-area.ri. sau aluzia.it sa va faceti 0 idee despre mecanismul cenzurii :. se nume:. a carei prima editie a aparut in in 171 ceditura Deuticke din Viena.

_ ..p lapsusuri...•. din care unele pot fi indecente ~i inacceptabile. ~_•.. se reliefeaza un caracter sau un atribut eornun eclor patrLl persoane....> te9te de C.i c]i~eu... yeti identifica Cll uwrir.. (I~ota trad. Darprocedeul pus in aplicare de procesul de elaborare prezinta particu1aritatea ca materialele de care dispune consti'! din idei.. Cct"f'" .. face ceva care ami.' Gt efen1er{t.': 101' 5'11t . J. . Daca vreti. Prin accasti.l. ) 1-.. e adevarat.. aeola Ll11de aC0stea llI)SCSC. ..l ~. 111 conc/ensarea acestuia din 'urmii. nlcatuitil in accst fel are aspc~ctul Iui A. in general.L -'-~~~'-lJ....U _ l.-.l. Condensarea poate uneari lipsi._ . ~.•.--tJ.ta cazuri de condensare a mai multor persoane in una slngura. Se realiza..•. de asemenea.\ combinare.l!e etc. CtU10astem dciH condensari si stflIcturl corn1 ~d_ -.e'~ ('0"C111"'1 "J"opn"~. ea se multume9te sa imbine elementele separate unele eu altele. Fii...t !. Nu 5e observi'l niciodata contrariu1.A"'U .?a sint centaurii sau anima1ele legendare ale vechii mitologii saU din tablourile lui Bticklin Zi..•._i t.ni'11 tInp..1 'w->.'-" ••.~or de dernol1strat Cd tras[ltf . fire~te..J •••. Efectele sale sint dease-bit deu~or Rememorind propriile dumncavoastra vise. dar ea in general exist§.L . ..clnd insaabstrac1.-. 2) visul manifest nu contine decit fragmente din anumite ansamblUl'i ale V1sului latent. 1n121ginatia "creatoareH este incapabila. sa inventeze ceva.. """' c.. dar. Este ca si cum s-ar forma 0 notiune nOUi~ . -'-."c1' \T0L"L'~ ITTv1"nl~o'1iY'ri u~ 1''11 111' sp'e.•. trebuie sa subliniem C2 procedeul respectiv apare Cd fiind cu totul neobi~nuit ~i bizaro Alcatuirea de persoane C0111pozite In vise are.~~.•.•..flsalrul inspir':-ite pirolilor (Ig27'-1901)~ pic-tor oe rrHto}ogie (CYn1~ui.."_l. (1~ a CL. 3) elemente1e latente care au trasaturi comune se regase:':'c fuzionate in visul manifest. C persoene.. 0 imagine n~ r corltllI'Uri vagi. de c~{(~n1I)lu prln alegerea eXpl"CSICl vel'''' belle pentru 0 idee datil..) 172 . un compus din mai multe obiecte sau localitati.+u. Amlntiti-vd de t. Din sllpraptlnerea unitJ-- tilor condensate intr-un tot CO'11POZit ezulta. puteti rezen'a termenul "condensare" l1umai pentru aceST de den1onstr~it~ din Llrnla prOCedeLl.-~. corespondentul snu In anumite creatH ale imaginatiei noastre care adesea tope9te impreuna elemente ce nu se gasesc reunite in rcalitate ..• Ll.}.C COnc'l'-.. de altfel.••. ExistJ ~i cuvinte de spirit a diror telmidi se reduce la 0 condensan:: de Deest gen.tea. ". eu toaLe acec.inarul care voia sa begLeitdigen (cuvint comF~13 din begleiten a Insoti '71beleidiuen a fi lipsit de resp':"ct) 0 doamnii. _ 1'1'-' = = ~I} flr-r:old H5chl[n viziuni .l..l. . 1e.Primul efect al procesului de elaborare a unui vis cansti'.Ie evidcntieze In rnod deo':iCbit.~'" CN~at'" "'-:- Ie.'.':"LLY..~-.ind 11:1_:J1 rnuJte fotografii pe acela::. eu conditia ca obiectele sau localitatile respective sa posede una sau mal multe trasaturi comune pe care visul latent s.•. '.).'-!C_' .] 1'"or1 ~_"' >. ')0'''. '?tim ca este yorba de D.-:--"'-.1. adicil niciodata nu se intimpla ca visul manifest sa fie mai intins decit vlsul latent si sa aiba un continut mai bogat... analoaga ell aceea care se obtine suprapun.. Condensarea se efectueaza printr-unul' din unniltoarele'tIei procedee : 1) uncle elemente latente sint pur ~i simplu eliminate. Procesul de elaborare oniric{l cste l)uternic angrenat 111 r}toduce~-c~:~ aces tor stl'UctLlri C01T:I)ozitE\ fUnd l. 9i adesea este considerabiJa. ca e1 reprezinta in consecinta un fel de traducere abrevlata a acestuia.. C1\Tlnd ca DtlclCll elerncl1tu1 con1un._l- lOntD'1ti.'~•••. Vrem 53 spun em prin aceasta CCl continutu] visului manifest esie Tnai redus decit acela al visului latent. dal' care sint modelate'ii ex primate coreet. Pl'ocesul de rlat c:: .1'' ')Cpc't gnn ..ie de aceste cazuri.lrlle cor]'IP'-l'" l. .l. tinuta lui B..

Un al doilea efeet al procesului de elaborare oniricil consta din deplasare. Inacest fel un element manifest poate sa' ~orespunda simultan mai multor e1emente 1atcnte. Cu toate di condensarea obscurizeaza visul. :<. Dar deplasarea d 173 . :aid parte a sa de contributie.· Efectele condensarli pot fi absolut extraordinure. avind prin aceasta ~i posibilitatea unei interpret-ari de ordinsuperior. un element latent este inloeuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive. dimpotriva. nici 0 selectie calauzita de 0 anumita regula.o a1uzie. in a~a fel ca visul apare altfel centrat ~i straniu. accentul psihiceste transferat de pe un element important peun a1tul. Din fericire. niei ceea ce s-ar putea numi 0 Inlocuire prin reprezentare. in al doilearind. cuvlntul de spirit ~i-ar rata total efectuI dadi nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie 1a obiectul acesteia. lor. ca atunci cind nu reproducem decit consoanele unui cuvint. El respect-a totu~i in mod riguros conditia inteligibilitatii . in ordinea succesiunii tarea. prin ceva mai indepart at. un cuvint eu mai multe sensuri in care sa se poata htilni cele doua idei. Condensqrea mai are ca efeet tulburarea..igindirea veritabila un rap art de continut. ded. Constatam. Procesu1 de ebborare onirica. Ea face pOsibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latonie eu totul diferite.. despre aceasta avem unele cuna~tinte prealabile. in cUI'sul interpreUirii unui vis. tara a respecta conditia asociatiei intre continuturi . In gin dire a in stare de veghe aluzia trebuie sa fie u~or inteligibila ~i trebuie sa avem Int1'e aluzie :. bazata pe 0 similitudine tanaIa. omitind vocalele. de altfel. dupa cum un elemenflatent poate participa 1[\ mai multe elemente manifeste : este yorba. situatie in care reliefam un element in dauna multoI' aHara: ne aflam in fata a ceva cu totul diferit ~i mult mai complicat. el inlocuie~te aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata. intre altele. Cuvintul de spirit se serve:. ea int1'-un calambur. 0 transcriptie care nu esie nki 0 traducere cuvint cu cuvint sau semn cu semn. deci printr-. in H$C! fel ca putem obtine 0 interpretare aparent satisfacatoarc a unn! vis. Am putea s[l-1atribuim mddegrabi1 cauze de ordin mecanic sau economic in proccsul onirk : totusi cenzura isi are " . totu9i impresia ca ea a1'fi un efcct al cenzurii.te adesea de 0 aluzie.. 5e stra_duie~te sa condcnseze douaiclei diferite.daborare onirica confcra acestor idei 0 aWi forma 9i este incC!mprehensib11faptul cn In aceastii transcriptie sau traducere ca 1:nt1'-oalta scriere sau limba el se sluje~te de proccdeul fuziunii sau al combinariL 0 traducere se striiduie~te in general sa tina seama de particularitatiJe textului sa nu confunde similitudinile. cautInd. poate cleveni deosebit de senmificativEl pentru conceperea procesului de elaborare onirica.tim. nu aven. Inlocuirea printr-o aluzie exista i?i in gindirea noastra in stare de veghe. ca ideile care apar in legi1iura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat. de un fel de Incruci~are. Deplasarea se exprima in doua feluri : in primul rind. mal putin important. Adesea trebuie a~teptat ca intregul vis sa-~i fi gasit interpreTravaliul de elaborare onirica opereaza deci a transcriptie CLl totul neobi~nuita a ideilor viselar. de asemenea. pe ambiguitatea de sensuri pe care 0 are un cuvint etc. complicarea raporturilor btre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. Nu trebuie sa ne gn'lbim sa tragem concluzii pc marginea acestei particularitati care. dar cu 0 anumita diferenta. ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor.

indispensabil.i partnor de vorbire care a exprima relatiile dintre idei : particule. din punct de vedere psihologie. nu veti pretinde nu stiu ce rigoare din parte a trava1iului de elabor~re onirica dada inlocuie9te' 0 notiune atIt de greu de exprimat en ajutorul imaginilor concrete cum este adulterul 3). multe idei l1?i eonserva forma proprie . Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobi9nuit de exprimare a gIndurilor. ea este cifrata si dnd vrem sa ajungem 1a elementul v1zat. dar continind mai multe elemente concrete 9i susceptibile de reprezentare.lt£e1. Spre a va face 0 idee de dificultatile pe care Ie prezinta. inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii. 9i cum."'1. 1. spre a produce un efeet comic.Aceasta parte a procesului de prelucra1'e onirica este cea mai constanta.). in schimb. faceti 0 idee despre aces! efect. Aceasta nu Inseamna ca toate elementele constitutive ale laeilor onirke a1' sufed aceasta transform are . va. pe de aWl parte. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un 1'01esentia1 in formarea vise101'.Ne servim adesea de acest mijloc in gindirea din stare de veghe. Ca sa. dar cum potcovarul era singurul din acel sat 91. Pf cit va vasta in putinta. eel mai interesant.r.Ie in10cuiti prin imagini. traducere literala "ruptura de casatorie" (Nota trad. a fost spinzurat unul din ace~tia In locul potcovarului. Procesul de eiaborare nu procecleo. voi aminti urmatoarea anecdota : era intr-un sat un potcovar care s-a facut vinovat de 0 crima grava. prin urmare. de exemplu.i apar ca at are sau in calitate de cun09tinte in visul manifest. Veti cauta. in consecinta. va va fi U90r 9i poate chiar eomod sa. a$a cum de altfel ne este CUl10scuta"reprezentarea verbala plastid!! a elementelor izolate ale unui vis.. acHca treceti de la scrierea eu semne grafice la scrierea prin semne figurative. trase de par. interpret area aluziei lasa impresia unui cuvint de spirit ratat sau a unei explicatii :fortate. sa transcrieti textul articolului poate sub 0 alta forma verbala putin utilizata. printr-o fractura de brat 3) 1n limba germana Ehebruch. noi 0 eunoa~tem deja. E evident ca acest rezultat nu este u~or de obtinut. Al treilea eiect al procesului de e1aborare onirica este. conjunctii etc. Asado. Cenzura vise101'nU-9i aUnge scopul decit daca izbute~te sa faca de negasit drumul ce duce de la a1uzie 1a substratul ei. Tribunalul a hotarit ca aceastil crima sa fie ispa9ita . 174 . in ceea ce prive9te persoanele 9i obiectele concrete desp1'e can~ este vorba in articolulpropus.Unei reprezentari injghebate in asemenea conditii nu trebuie sa-i cerem 0 prea mare precizie. EI consta dintr-o transformare a ideHar in imagini vizuale.za o. imaginile vizuale nu sint singura forma pe care 0 imbraca ideile in vis. Pentru cuvintele abstraete va veti putea servi de tot felul de artificii. dar va yeti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a euvintelor abstracte ~.. Aiei aluzia nu prezinta dedt raporturi eu totul exterioare ~i foarte indepartate de elementul pe care Jl Inlocuie9te .prin aluzie care are lac i11 vis se sustrage acestor doua limiti'iri. sa gasiti sensul lor initial concreto Veti fibunaoara incintati sa puteti reprezenta "posesiunea" (Besitzen) unui lueru prin semnificatia sa concreta care este aceea de a £i a$ezat pe (daraufsitzen) acest obiect. Va veti aminti in acest caz ca majoritatea cuvintelor abstracte sint cuvlnte care au fost altadata concrete ~i veti cauta. in acela9i sat existau trei croitori.

Aceste elemente ale textului nu vor putea fi. se1'ia martorul. din cauzCi ca etc. pentru pacatul meu".icere. filcuta din obiecte ~i din actiuni. I-a Intrebat pe sotul reclamantei. Martora Albertina IvI. judecatol'ul a p1'imit 0sCl'isoare prin care M.\. Cunoscind aceste detalii. ro1ul unei introduced sau al unei motivatii.i 70 de coroane pe lUna. depune impotriva doamnei Clementina K.i a negat In consecinta :.(Armbruch) 4). nevasta lui K. Aceste mijIoace auxiliare lipsesc insa in cazul in care ni se cere sa reprezentam partile discursu1ui care exprimare1atii intre idei : pent1"u ca. Ie1'1.te.. Daca a negat orice relatie ell aceasta femeie. a aratat insa ca ea a surprins-o pe nevasta Iui K.. Numarul de vise partiale in care se descompune un vis latent corespunde in general numaru1ui de teme principale. 17~ .ezepe barbatul reclamantei. nemartllrisind. caci rupIndl}-mi mina stlnga. _ . I-a vazut adesea pe sotul reelamantei in locuinta ibovnicei sale.i pe buna dreptate toate relatiile intime eu acesta. JudeciHorul constatind ea in actiunea penala datats.. a negat la rindul sau oriee relatie ell nevasta Iui K. a intretinut cu M. in calitate de martor..transformate in imagini. Ea spune In pllngerea ei ca femeia lui K. ca sa traiasca cu ea. Proprietareasa lui K.. M. pe 0 pedeapsa dumnezeeasca. .. de fata cu mai multi infanteri~ti.i dovedesc Pe cind eorectam ~palturile acestor pagini.i de la sotul reclamantei multi bani. de unde el Ii trimitea totw. Forma insa~i a viselor nu estelipsita de importantB. In timp ce reclamanta insa~i ~i copilul ei sufera de foame :. prin divizarea in mai multe rragmente etc. . Doamna Alma M. "Ast/hi. Tocmai In acest fel rew?e9te procesul de elaborare onirica sa exprime unele parti ale continutului ideilor latente ale visului prin proprietatile formale ale visului manifest. mi-a eazut intimplator sub ochi un fapt divers pe eare-l transcriu aici deoarece el aduee 0 confirmare nea'\'teptata consideratiilor noastre: "PEDEAPSA LUI DUMNEZEU" (Fractura de brat ca expiere a unui adulter).. a facut-o Hindca ea H cautase si-l rugase in genunchi s-o salveze.. Multe vise care au loc in cursu1 aceleia. cu prilejul interogatoriului precedent.i nopti prezinta adesea aceea. <I) Interogat in cursul unei ~edinte anterioare.. 0 interpretan~.. 0 plingere de adulter.. Camarazii lui M.itraiesc in mizerie.insa. $i a.i·importanta . Femeia Iui K.' ma simt obligat . i-au raportat rec1amantei ca sotul ei a frecventat eu nevastci lui K. de mai mult de un an" reclamanta ~i-a retras pllngerea. nevasta unui rezervist. nimie. Trebuie sa £iti mu1tumiti daca yeti uvea poslbilitatea sa traduceti eu mal multa finete a imaginilor re1atiile care nu S8 preteaza la reprezentari concrete. in tinuta mai mult dedt neglijenta. yeti putea intr-o oarecare masura sa corectati stingaciile acestor pictograme in cazul in care Ii se cere acestara sa in10cuiasca scrierea obi~nuita.sa-i arat tribunalului tot adevarul... 0 idee secundara care vine sa se adauge ideilor principale este inlocuita in visul manifest printI'-O schimbare de scena intercalata in decoI'u1 principal in care evolueaza evenimentele visului manifest. procesul de elaborare a viselor reduce continutu1 ideilor viselor 1a materia lor bruta. drept amanta pIna In luna iunie a anului treeut.\.i recunoa'lte ca a avut-o pe nevasta lui K. de asemenea. ineuipata a-beneficiat de 0 hotadre de neurmarlre. _ In fata unui judeditor din Leopoldstadt. a pretins ieri ca nu-l cunoa'\'te pe IvI.. pe cale sa-l imbrati. pe cind propriul ei barbat se afla pe front. un vis scurt preliminar indepline. primise :. de serii de idei din care se compune visuI latent . in raport cu visuI principal subsecvent. erI~me unde stateau pIna la ore tirzii din noapte.a mai departe.. daca n_ar face mai bine sa-9i paraseasca "baba". Ea chiar 0 data nevasta lui K. I$i retrage marturia facuta anterior :. cieci.. prLngradul mal mult sau mal pu~in riclicat de claritate sau de obscuritate pe care i-I imprima. socot acest accident co. Tot a$a. relatii condamnabile...

bun{war{l.oare modifid'iri imprimate cuvintuIui primitiv.putemic :.este posibil sa semnifice numai acest contrariu.. clar-obscur. rnilrit atit de cm'ind. Potriv1t ceiei dintii.i absurditateCl viselor are senmificatia sa deosebita.. nu era destinata pronuntarH. s-a obtinut 0 desemnare speciaUi pentru fiecare din contrarlile pe care Ie ingloba...teptam .::-mic slnt exprimate prin aceea:. un element deoscbit de dificultuos poate Ii reprezentat de simboluri multiple...''tu. pe care il cunoa. Or. dupa cum se scria Ken-slab. cursul activitatii de interpretare afli:lm..ivis. AsHel. In legatura cu accasta ave~i un bun excmplu in visuI. a fost a absurditate sa 1m. In urma unol' u:.i-a pierdut Ol'ice-capacitate de a formula 0 judecata critic§. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din £olosirea unor cuvinte atft de ambivalente.i element manifest. partial izbutite. de suprimare. capabil sa exprime contrariul s. Numai mai firzlu. 1. Judecata formulata cu acest prUej €ste . care caracterizeaza procesul de elaborare onirica.' visul a1' fi absurd' pentn~ ca activitatea psihiciJ. $tim deja ca elerl1cntele analoage ale materialului latent sint inlocuite in visu1 manifest pdn condensari. in vechea limba egipteana Ken insemna initial tare ~i slab.. de refulare. 1\stfel un element al visului manifest. adid de 0 imagine care. In genera]. Acest mod eiudat de a opera. iar in scriere cuvintul era insotit de un "determinativ". Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea.1 50 de creitari). Intr-unul . aflam 0 multime de lucruri la' care nu ne a.dOrtul de a stapini din ce in co mai bine 0 exdtatie de 0 intcnsitate crescfnda.referitor Ia intentia de a asista Ia 0 reprezentare teatrala (trei bilete ('ostlnd 1 florin . ca insa. ~1nu <lItul. Urmarind confruntarea intre ideila latente ale viscIor si visdc rnanlfeste care Ie inIocuiesc. a lui "nu".i ideile visului..... in acest fel aflam.. mar.i a gesturi care variaza cu sensul dat cul vrntului. ceca ce corcspunde indoieli1or :..'?i acela. visului nu COl'l'spundc acestor indoieli ~i incertitudini .ste exact elementul invocat sau presupus. de indaHi ce s-a formulat judecata "e absurd". S-a ajuns in acest fel la dedublarea Iui Ken (puh~rnic-slab) in Ken . sau sa exprime ambele sensuri simultan .i radilcina ("opozitia de sens in cuvintele primitive").ti au constatat ca in limbile cele mal vechi antonimele puternicslab. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoarc 121 modul In care procesul 'de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care oCxistfi in cuprinsul visului latent...1gase. insotindu-se euvintul cu 0 imagine care reprezenta un om stind in picioare. contrariile Slnt tratate in acela~i fel ca . Se scria dcci Kentare.slab. de "dublete". potrivit conceptiei noastre.i Ken . . de asemenea. in limbajul '101'bit 3-a recurs 121 0 intonatie ~.i analogiile ~i sint exprimate de preferinta prin acela.l critica cuprinsii in inse.. al carei efeet este acesta . Citeva limbi mal tin ere ~i uncle limbi lTlOderne au con- .. n'imic din ideile latente ale.se poute afirma Cel asupra acestei chestiuni opoz1tia dintre concepti a medicala s1 conceDtla psilnnalitica desD1'e vi~ ating~ culmea acuitahi. insa. insotindu-se cuvintul Cll 0 imagine care reprezenta un barbat chircit.te interpretarea. numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce prive. .iincertitudinilor atlt de des exprimate de autond vlsului.visul devine absurd de indata ce este exprinnt. dimpotriv-iJ. univoca cel putin. ele sint exclusiv efeetul cenzurii~i trcbuie considerate ca fUnd expresia unei tentative. Multi lingvi.te 0 fericitIt analogie in dezvoltarea limbii.. anume daca un element dat s-a manifestat realmentc in dnca e..

sau ambele sensuri deodata. Engleza (lacUna) . inlacuirea a ceva prin contrariul. Ba/ken (bima) . o aHa particularitate a procesului de e1aborare onirica 1:. clam (pe tacute. lata citevaexemple demodifici. Compa1'atia intre latina 9i germana ne da : capere (a apuea) . pe furi9.pot. iar unecri are sens aclversativ (In sch.Ruhe (odihnu) . ca . In d9a fel inelt daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora. de 1'aporturi intre doua persoane. care trebuia sa-l uelda. d 9i 0 scade1'e. unde eroul cade m.ortteapan. Va voi dta clteva exemple.). lata dteva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza 91 germana : Tapf (vas. Abel (1884). Ten (rinichi) . sunete orinduite intr-o ordine rasturnata. dupa K. Sint apol vise in care ordinea elementelor este total intervertWi. blestemat). 6) Adverbul lvieder marcheazd. 404 177 . fara fndolala.. hurry (a 52 grabi) .igase9te pandantul In dezvaltarea limbii. succus (sue.ca 9i cum totul s-a1' petrece intr-o "lume rasturnata". germana : kleben (a lipi).care trebuia sa urmeze in mod firesc. studiile noastre asup~'a simbolisticli viselor. Este ca 1a teatrul de bUd. a Inchide) .Lmb. adica a mo~i sau a na9te. mai inainte ca In culise sa fi rasunat focul dearma. tocmai iepurele 11 fugareste adeseane vinator. In afar a de aeeasta. wait (a a9tepta) . Va amintiti. a opri (de Ia). ca vocabula with a fast folosWi spre a desemna nu numai 0 adaugi1'e. Suecesiunea evenimentelor sufera de asemenea 0 inversiun'e. Compararea limbilor inrudite ne furnizeaza numeroase exemple de acela9i gen.uithhold G)..t-antive cDmpusc. 111S8.tiiuwen . Cuvintul englez without. $i in limb a germana: Stimme (voce) .seria antecedenta sau cauzala ia locuI aceleia.Klaben (bu9tean). acestUta. 5) Withdraw {Nota trad. adinc) 9i sacer (sfint. seva) . In vis.. uncle ain arat~t ca a se scufunda sau a cadea in apa 1nseamna acela. in a93 fel ca . siccus (uscat) . ele trebuie intemretate ineepind cu finalul si sfirsind eu inceputul.Niere. germana: Loch (gaura).. Limba latina prezinta urmatoarele cuvinte intotdeaunaambivalente : altus (inaIt. de obicei 0 itera1. pentru acela9i sens. ~l ca a te ditara pe 0 scara san a sui ni~te trepte au acela9i sens eu a cobori.iri ale aceleia9i riidacini : clamare(a str'iga). nll se 111ai f-olose9te astazi dedt eu sensul tara. withhold = a opl'i. al dirui sens literal este cu. Lilcke Engleza : cleave (a d~spica) .servat numeroase urme ale acestei opozitii de sens primitive. vechea limbi'i egipteana. a Iua fnapoi. aala) . (Nota 12 - cr!. La fel stan lucrurile eu cllvintul german wieder 6) .?i in aIte limbi mal noi.tub....-fara. intr-ascuns) .i lucru cu a ie~i din ap8. In.ie_ aparind in numeroase $i verbe trad)sub~.. in vis S2 produc inversari de situatii.. CunOd9tem deja inversarea sensu1ui. ne-o dovedese cuvintele compuse withdraw. boat (ambarcatiune) -. club. stumm (mut).packen .. Inve1'siunile 'de acest gen se produc in vis in mal multe ieluri. : lock (iDchizator.) = a retrage. adesea se intlrnpla ca acela9i cuvint sa prezinte. 1.

ideile latente concepute verbal. 0 evolutie retrograda 9i. Din aceasta putem trage concluzia faarte importanta CEl e1ernentele corespunzatoare visului latent trebuie sa fie ~i ele 1a fel de conectate. m. fi canceput ca un tot coerent 9i £11' dispune de 0 reprezentare pragmatica.i trebuie considerate drept trasaturi arhaice. 0 prelucrare secundara 7) a viselor. . materialullor primal'. Numaiulterior cuvintele au fost ata9ate acestor imagini 9i constituite In idei. pe un plan secundaI'. de preferinta de natura vizuala. evident. fazele lor preliminare slnt constituite din impresii senzoria1e sau. mai exact. care l!?i asuma sarcina transformarii intI'-un tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului. visul seamana mal curind cu un mozaic facut din fragmente de diferite pletre dmentate intre e1e. hi a9a fel ca figurile care rezultil nu corespund deloe contururilor' originare ale acestor fragmente. Dar cum visul manifest este singurul lucru pe care noi il cuno39tem nemijlocit. de imagini izolate.. Nimic mai firesc decit ea ViSlll manifest sa-fii piarda importanta in ochii no~tri. Existi'l. Ele sint de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare. interesul nostru pentru visul manifest a trecut.ate In visul mlli'1ifest. din imagini-amintire privind aceste impresii.. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor a tratare orientaw regresiv. In anumite cazuri aceasta fatadi'i a visului are fli ea 0 semnificatie.ra legatura intre ele. prin forta lucrurilor. sa' formulam citeva eonsideratii suplimentare. Putin ne intereseaza daca este fnchegat sau se lasa di50ciat intr-o suite.Remardim eu u~urinta avantajele pe care Ie poate avea deform area viselor de la aceasta libertate de reprezentare. in realitate.) 178 . in legatura eu unele observatii edUce . veehilor limbi 9iscrieri. Chiar ~i atunei dnd are 0 semnificatie aparenta. 9i care prezinta acelea')i dificultati de care va fi yorba mai tlrziu.Spre a incheia. In procesul de elaborare este vorba. f8. care ne permite sa apreciem graduJ de deformare. ca ~i cum visul ar. a9a cum nu exista raport intre fatada unci biserici italiene ~i structura 71 planul acesteia. In prezenti.t proceselor pe care ni le-a dezvaluit. dar a~ezind materialul intr-o ordine adesea absolut incom7) "sckundiire Bearbeitug" in textul original (Nota trad. travaliul de elaborare a viselor. dar in alte cazuri putem constata ca elementele asociate in ideile latente apar disoci.>i. datorita faptului ca reproduce fara deformare sau abia deformat 0 parte constitutiva importanta a ideilor latente ale visului. In majoritatea cazurilor. trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam 0 parte a visului manifest prin alta. toate ideile noastre au ca punct de p1ecare imaginile concrete. in cursul acestei regresiuni. 0 Indoiala asemanatoare incercam in eazul in care doua clemente ale visului. Aceste particularitiiti ale procesului de e1aborare onirid.adar. Acest fapt ne scapa totu. trebuie sa dispara tot ceea ce dezvaltarea imaginilor-amintire 9i transformarea lor in ide! au putut aduce ca achizitii noi. de a transforma in imagini concrete. 9tim ca aceasta i9i datoreaza origil1ea deformarii operate de vis 9i nu are vreun raport organic eu continutul latent al visului. Acesta ar ii. atH timp cit nn am efectuat interpretarea visului. se apropie in a~a fel incit par sa S2 afle in str1nsa legatura. ii vol mai consaera citeva remarei. in general. Or.

in fata dumneavoastra. In afara dedteva rare exceptii.?i formulind.. nu sint dedt rareori expresia unei refleetii asupra visului : eel mai adesea sint fragmente de idei latente care tree in visti.t sau mal putin deformati'i. cUeva mid exemple de vise sprea va arata in detaliu ceea ce pina in momentul acesta nu v-am prezentat declt intr-un mod sintetic. de asemenea. eompetentei proeesului de elaborare onirica . Este ciudat ca s-a pututabuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. Nu veti ficapablll sa apreciati intreaga in1portanta a aeestor notiuni decit dnd yeti ~ti ca mecanismele care guverneaza proeesul de elaborare a visului sJ:nt prototipuri pentru vlOdalitatile de producere a simptomelor nevrotice. a condensa. a supune apoi totul unei elabodiri secundare. Nu trebuie. aceasta este tot ee poate acest proees sa realizeze :.In aceste conditii. 179 . Dar nu sintem indreptatiti sa impingem aceasta schimbare de orientare pina 1a a nu vorbi. Acestc condensari. dupa ee au suferit anumite modificari 9i 0 oarecare adaptare reciproea.rte. carilla nu-i cunoa$tem inca ceva analog In viata psihica. punindu-Ie in locul visului propriu-zis . "V18ul" nu este a1teeva decit rezultatul procesuIui de elaborare oniriea .~i asupra dr~mului nebanuit de largpe care interpretareaviselor il deschide tuturor acelora care VOl' sa dobindeasca eunoa~terea vietH psihice ineonstiente. Judeditile.rilor psihanalitice. putem constata raporturi care leaga studiile psihanali. cum aT fi evolutia limbii . eoncluziile formulate in vise nu sint niciodata efectele travaliului de elaborare.prehensibila t. Imi dau seama. Calculele scapa. Procesul de elaborare nu poate compune nid discursuri. ca inca nu putem imbrati~a intr-o singura privire ansamblul tuturor noilor achizitii de care psiho1ogia poate beneficia de pe urma acestor eercetari. . 1a adresa acestuia din urma. a efectua 0 reprezentare plastica. acest~ discursuri fUnd introduse in ideile latente in calitate de materiale sau In calitate de excitanti ai visului. uimirea.~i a gindirii. prin analogie cu procesul de elaborare onirica. total lip site de sens sau simple copli de calcule existente in ideile latente ale visului.i completlnd-o <leola unde acest lucru pare necesar. ell elemente intercalate. Travaliul de elaborare onirica este un proees de un ordin cu totul particular.i nimie in plus. Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care Ie-am enumerat. e1 este deci forma pe care acest praces 0 imprima ideilor latente. transformari regresive de idei in imagini sint noutati a CarOl' cunoa. in eonsideratiile teoretice.~tere constituie principal a recompensa a efortu. V~i analiza acum. sa exageram importanta proeesului de elaborare oniridi. Va atrag doar atentia asupra nailer dovezipe care Ie-am obtinut in favoarea existentei aete10r psihice inconstiente . Pe de aHa pa. dedt de ideile latente ale visului.. discursurile auzite sau pronuntate in vise sintecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua care a precedat visul. de asemenea.tiee de alte domenii.far ideile latente ale viselor nu sint alteeva . propozitii care nu se aplica dedt celar dintii. aprecierile critice.l manifest. deplasari. nid Sa-I acordam 0 'incredere fara rezerve. a depIasa. sa nu ne mire faptul ea vedem interesul manifestat pentru procesulde elaborare onirica orienUndu-se ditre ideile latente pe care visul manifest ni Ie deseopera intr-o stare mal mu1. pe de aWi parte.ace1ea pe care Ie gasim in visul manifest sint eel mai adesea juxtapuneri de numere. aparente de calcul. eu titlu de introducere pre~atitoaI'e.

dutu mnd reu9ita interpretare a atItor mii de vise. Poate di aveti drcntate. in special acelea care au loc in timpul curei. spre a ne antrena in tehnica psihanalitic2. Va ginditL Elra indoiala. cel mai adesea avem 1n5<1de-a face eu visele nevI'oticilor supw~i tratamentului psihanalitic. poate ca yeti renunta CLl draga inima la aceste vise.ifrun-os. cu aeea franchete $i sineeritate pe care ar cere-o o interpretare eompleta a viselor care. Este vorba de doucl vise 180 . Cd. Aceasta mnd situatia. deoarcce.1 putem intelege dedt 0 data cu terrninarea Ie curei. Cind avem prileju1 sa il1terpretam un vis? Ne ocupam uneori. dar tehnica tratamentului ne obl1ga sa subordon3Tl1 interpret3rea viselor intentiilor terapeutice 9i sa abandonam pe pm'curs un mare numar de vise de indata ce am reu$it sa extragem din de datele susceptibile de 0 utUizare terapeutica. eel mal frumos exemplu de interpretare este poate acela publicat de Otto Rank. tin de ceca ce este mai intim ill personalitatea noastra. studiul visului constitute 0 pregatire pentru aeela a1 nevrozeloi'. rara nid 0 intentie speci21i'i.blicat elteva in legatura cu evolutia un or . de visele unul prieten.demonstl'Cl tot ceea ee am aratat eu privire la procesul de elaboTPxe oniric~i ::..'idi viselo1'. Anumite vise. Literatura noastra nu duce Jipsa de anaEz<. acest 1ucru nu intra in intentiile noastre. dar trebuie sa va nrevin eel.i 1a continutul viselor. am fi aduna demult 0 eoleetie de exeelente exemp1e de vise care sa poah:J. dat fHnd continutul acestor vise. Aceste vise constituIe 1"'1ateriale excelente. Nu este citusi de putin 'Dosibil sa te confesezi tu insuti sau sa smulgi confeshmi aceiora care ':. interpretarea unui vis maret ~. sau de ale noastre proprii. in loc de a va invita S{. eu Insumi am pu..sul ii.i-a\tmanifestat incredere:l lor in tine. dupa parerea noastra. de calitate :..XII ANALIZA. Mal inainte de toate tin sa va spun di nu exista persaane care sa faca din interpret area viselor ocupatia lor prlncipala. Conmnicarea acestor vise ar necesita sa vi S8 dezvaluie toate necunoscutele unci nevroze. superioare din toate punctele de vedere p<?rsoan210r sanatoase. Dupa curn 9titi. nUllel'aase diflcultati se opun realiza~ii dorintei dumneavoastrh.. Dar acest lucru nu este citusi de putin realizabil. vi. aveti dreptul sa fiti tratati eu rnai nmltii incredere ~i ca.. UNOR VISE Sa nu va deceptioneze faptul ea.. pc care inca il ignoram. dupa atlta pregatire. bo1navl.1complete in acest sens. va voi prezenta 'ii di? data areas!:) doar fragmente de interpretari. apare celui care viseaza drept ceva straniu : eu atit mal mult trebuie 8a-i apara asHe1 acelora care nu cunose persoana respectiva.l asistatj 1. 111. dupa cum 9titi. scapa pur ~i simplu unei interpretari complete. Cum ele irump din ansamblul materialelor psihice. in schimbul explicarii v1selo1' oamenilor sanat09i sau a propriilor dumneavoastra vise. in afara acestei dificultati de procurare a materia1elor. mal este un mativ care S2 opune comunic.

de inteles un vis atlta timp cit autorul sau nu ne-a dat toate lamuririle necesare. Va rog cieci sa va mu1tumiti cu ceea ce este mai lesne de obtinut. care mi-a fost comunicat in anul 1910 de ciltre un student in medicina din Munchen. in general. 2. Ilu a comis niciodata 9i nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat 1). iar dumneavoastra desigur ca va amintiti. in general.ale unei fete. stabilim intre cele doua imagini 0 relatie de dependenta temporala. este ea :. sintem tentati sa.i unele particularitati ale reprezentarii regresive a viselor. Cind abordam interpretarea unui vis mai lung9i mai InuIt sau maiputin deformat..ceasta categorie face parte urmatorul vis. Cobor pe bicicleta o strada din Tiibingen.1 cum m-a~ lasa dezmierdat de mama". trebuie sa tinem seama de atitea idei 9i amintiri care apar in mi. ell toate Ca e intr-o simMta. In Iegatura eu prima imagine.lltea autoruluivi~Ului. autorul visului (care este evreu) ne spune ca unehiul sau. De asemenea. Am afirmat anterior.unoI' mid fragmente de vise apartinind unoI' persoane nevrotice. motivele pentru care mi se pare ea ele merita a 1.or se preteaza demonstratiei simbolurile . legate unul de altul. Fire. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau. Cit despre femeia care figureaza in a doua imagine. ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sint suprimate. adka cu Comunicarea . Expunerea lornu ocupa dedt doua pagini de tipar. Cel mai w. Aceasta inseamna ca mingiierile schimbate cu mama constituie un lucru la feI de putin permis ca91 faptul. caci va soeot inclinati sa considerati interpretarea viselor care subliniaza importanta simbolurilor ca o interpretare ideala~i sa treceti pe planul al doilea tehnica bazata pe asociatiile care apar in legatura cu visele. intr-o oarecare masura. in legatura cu fieeare din visele expuse fi comunicate.. mai jos... va voi seuti de 0 grava eroare. exista 0 legatura intre aeeste doua imagini sau idei. s-ar decide sa puna tigara in gura simbiHa. Unchiul celui ce 0 femeie il viseaza fumeaza 0 tigara.i 0 interpretare. Ca urmare a publicarii luerarilot mde asupra visului. 13 iulie 1910. Mi-ar trebui aproape un semestru ca sa facem impreuna 0 munca deacestgen. ca Inse~i aceste idei sint reduse la stadiul de materiale brute 9i ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aeeste relatii ciisparute. 11 cHez spre a va demonstra cit degreu est~. un pacat de neiertat. primesc aproape de peste tot scrisori in care mi se comunica vise sau mi se cere parerea asupra unor vise. trebuie Sa ne angajam in atitea digresiuni incH 0 prezentare a unei mund de acest fel ne-ar Iua foarte mult timp 9i nu ne-ar da nid 0 satisfactie.saTuta $i il mingiie ca pe copilul ei. sint recunoscator tuturor acelora care imi trimitsuficiente materiale spre a face posibilii interpret area sau imi prop un eiin9i. Va voi arata. cind un baset negruse precipita indaratul ?neu 1) A iuma ~i. "In cazul in care unchiul men. (Nota trad.) I 181 . nevoie de atitea elucidari. un consultant ofidal in ehestiunile legate de vise9i. Desigur. de aruma simbata pentru un evreu pios. am pios. nu-i vine in minte decit mama sa. pc dnd analiza cuprinde 76 de pagini.. din care puteni stlldia cutare sau cutare element izolat. cucernicia Intruchipata.te. de ani de z11e. am devenit. Din D. Spre dimineataam urmatorul vis. aVCnl. a aprinde iocul simbata este la evrei. lata un vis alcatuit din doua· succinte imagini. potrivit prescriptiilor religioase.

caci nu ~tie ca este mort. care mil privesc cu un ae1" batjocoritor. In fata mea stau a$ezate doua doamne in virstil. (Nici mu~catura. 11:12 . altadata el este pe jumatate mort 1?ipe jumatate viu ~i fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. a incereat 0 durere de dinti.) Tata a murit: 0 1?tim. Wnd mentinut doar clinele care 0 intovara~ea. Lamuririle sale ulterioare nu sint suficiente pentru clarificarea acestui aspect. in care apar compromisurile eele mai uimitoare intre certitudinea mortii 1')inevoia de a-I reinvia pe eel decedat. ea sa-ti extrag leacul". Dar acesta i-a spus : "Nu face sa-ti seoti dintele. luc1'U care mi s-a intimplat de multe ori.Dezgroparea sa nu corespunde reali. "Ii s-a dus la dentist. Iti voi pune in dinte eeva care va ucide nervul. Va voi cita un vis de acest gen. Numai ca in visul manifest tlnara nu apare. indragostit de o fata pe care n-o cuno~team dedt din vedere. EI adauga ca adesea i s-a intimplat sa intervina. Citeodata disparutul. Se poate ca doamnele care rideau de el Sa fi fost evocate in locul fetei.i este prost dispus. de baset. 5e vede in vis mergind pe bicicleta constituie reprodueerea directa a situatiei de care i~i aminte~te : n-o intilnea pe tinara ~i clinele ei dedt cinq era pe bicicleta. fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. cu multi'i Indeminare ~i spre marea uimire a spectatorilor. El voise sa trateze dintele bolnav dupa preseriptia religiei mozaice : "Daca un dinte te face sa suferi. !n masura in care am putut sa analizez aceste vise.$ima mU$cil de cillcii. in aparenta foarte l:ndepartate.1ntHnind-o adesea pe strada. cea de veghe. Nu am fi indreptatiti sa tratam aceste vise ea absurde.taW. 1?ia carui analiza va va dezvalui unele detalii pecare consideratiile noastre tE~oretice·au fost de natura sa va fadi sa Ie prevedeti. El continua sa triliaseil dupa dezgropare $i . continua sa traiasca. dar ca pioasa dorinta de a-I readuee pe mort la viata este satisfacuta de mijloacele eele mai extraordinare. 3. cum nu corespund realitatii nici detaliile ulterioare ale visului.autoruL visului face tot posibiluI ea sa nu observe aeeasta. Mai aflam ca fata care Ii placea era vazuta totdeauna in tovara~ia acelui cline de rasa. Dar autorul visului relateaza ca. de dtva timp. Simbolurile ne-ar fi aid de putin ajutor. Ceva mai departe sar de pe bicicletii. pe cind daca :ar ~ti aeest lueru el ar muri numaideclt. A~ fi fost foarte fericH ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data. Cind cineva pierde 0 ruda pretuita. Tata a mul'it. Dar autorul visului ne aduce la cuno~tinta urmatoarele: "Eram. . unde ea constituie un eveniment obi~nuit. dal' el a fast dezgl'opat :. chiar in inomentul trecerii de la starea de somn lp. Faptul ca . trebuie sa ai rabdare. de pilda. ea sa desparta cHni inciHerati. atunci dnd s-a Intors de la inmormintarea tatalui sau. mil (L$ez pe o treapta $i incep sa ma apar'impotriva animaLuLui care latra cu tur- bare. care pare bzar 1?iabsurd. Este visul unui om care ~i-a pierdut de mai multi ani tatal. (Aici visul treee la alte lucruri. eu toate ea este mort. Revino pestre trei zile. cad imi plac mult animalele ~i cred ca am surprins cu pIacere acela~i sentiment ~i la dinsa". nici scena care 0 urmeaza nu ma fac sa traiesc Vreo senzatie neplacuta). visul imi apare in toata limpezimea. are multa vreme vise ciudate. scoate-l". am gasH ca ele se pretau unei explieatii rationale. Atunci ma trezesc $i. pentru ca reinvierea nu este mai inadmisibila in vis decit in basm.

n-a manifestat nidodata nid cea mai mica nerabdare. Prima inte1'ventie a acestora n-a fost in mod sigur incon'?tienta clecit putin timp. Unde sa gasim.-i indeparteze atentia de aeeste amintiri.timid :. sens special. ·se zice. In consecinta. dureraase ~i eostisitoare· a aeestuia.l de tata acelea. adica ineaHtate de butadi'l. pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. Autorul visului a operat in acest caz 0 condensare. corespunde d~zgroparii. n-R exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate aeestea. El se lauda ea a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de pietate eonforma cu preceptele religioase. sa suporti eu rabdare incerearea ~i sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obieetul care constituie cauza durerii. Avem insa aid una din ace1e numeroase impreciziuni care. Nu va frapeaza eontradictia care exista in ideHe care se raporteaza la vis? EI a identificat dintele eu tatal. Fara a i-o fi cerut.?i sentimente ca fata de dinte. In situatii de acest gen dorim.i sa aveh1 aici un raport intre tata ~i dinte. fiul) nu s-a pIins niciodata. 'lom fi eu am mai mirati sa regasim aceastfi tema in spatele tuturor eelorlalte fragmente ale continutului visului. d'e aceasta data.. Boala tatalui a durat mult. omul nostru incepe sa ne povesteasdi despre boala ~i moartea tatiilui sau.tiint. savina moartea. Are e1 dreptate? Nu intru totu1. poate chiar din copilarie. acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care 0 constatam in visul manifest? Ttebuie totw. $i totu~i el. eu inca 9imai multa certitudine putem afirma acela~i lucru eu privire la celelalte idei late~te ('are au contribuit la constituirea continutului visului. spune sa nu te pllngi de cheltuieli 9i de neeazuri. in timpul bol!i.3 . deoarece nu dinte1e trebuie extras . faclnd sa fuzioneze la un loc tatal mort ~idintele ucis ~i . ca intotdeauna s-a eonformat eu stra~nicie legii mozaice. adica daca ar fi dorH ca moartea sa puna eapat existentei inutile. ci partea sa devitalizata. dar aceasta do1'inta l~i pune masea pietatii: moartea. $tim ea aeeasta interpretare populara este inexactil sau ca nu este exada dedt intr-un. in general. Personal sint convins ca acestea au fost cu adevarat sentimentele omu1ui nostru fata de tatal sau in timpul grelei boll a acestuia Elidi zgomotoasele sale proteste de pietate filiala nu erau destinate dedt s8. ~i numaiin mod 'oeazional. spune deodata autoI'u1 visu1ui. ele g-au insinuat in con:. ca ~i despre atitudinea sa fata de Rcesta. in general. se constatii adesea in vise. daca in visu1 manifest a rezultat ceva absurd. Dar daca c<'iutam 18. Fata de tata voia de asemenea sa procedeze dupa legea care.totu~i pastrat.ideghizat. dar sentimentele de ostilitate la adresa tatalui trebuie sa fi existat in stare ineonstienta inca de multa vreme.Tocmai aceasta "extractie"... Nimic surprinzator. Nu descopenm· in vis nid 0 urma de sentimente ostiie fata de tata. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica. ar fi 0 izb<'ivire pentru bolnavul care sufera. tratamentul 9i ingrijirile I-au costat pe fiu 0 multime de bani. care porunce:.te sa-l smulga de indata ce acesta este 0 cauza de durere si de nemultumire.. potrivit experientei noastI'e. adica pe durata formarii visului .a. deoarece autorul visului ne marturise~te di e1 ~tie ca atund dnd visezi ca iti Gade un dinte. aceasta inseamria ca 'lei pierde pe cineva din familie. Observati totu~i ca aid noi depa~im limita ideHor latente inse~i. Ana10gia intre celedoua situ~tii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fat..

. RezuLta 0 plaga singerinda. Nu fara 0 anumita u~urare pentru sine a transrerat autorul visului. teorie sexuala care numara multi. proasta dispozitie pe seama tatiHui sau. chiar si la virsta adolescentei. nid a aminti1'e referitoare la vreun eveniment . "El este 'in viatat(: aceastii idee corespunde tot aUt de bin(~ dorintei d:o> re'inviere. dar in privinta caror<:J se pune intrebarea: de ce visam lucruri atlt de indiferente? Va voi . 111 legatura ell aceasta. spre a interpreta visele care au ca obiect durerea de dinti. mi-a spus ied mama. este deosebit de 1'afinata. Celelalte detalii ale visului manifest se explicil prin coniplexul on3nismulu. adepti printre fetele care nu au aUns inca vIrsta maturitatii. foarte timpuriu.i. pc care deja 0 cunoa9teti. Dar fraza : "autorul visului face tot pasibilu! ca (tatiiL) sa nu observe cce:ista". Nici 0 reminiscenta. incepe sa infrineeemanifesUirile sexuale ale copilului ~i continua sa-i opuna obstacole.ide teama care izvorau din controlul pe care tatal n exercitase asupra activitatii sexuale a fiului. A1' putea fi posibile inca multe aIte sensuri.dta. un nou exemplu de acest gen : trei vise legate unul de a1tul.in putinta spre. In acest scop au fost· puse in aplicare mai multe procedee: condens area bizara ~i ingelatoare.opsa ne sugereze concluzia ca e1 este mort. daca merge tot a~a.i banale care nu cantin nimic absurd sau straniu. visate de 0 tlnara femeie '1n cursul aeeleia~i noptt a) Ea traverseaza salonul din apartamentul sau $i se love$te eu capuI b realmente petrecut anterior. deci. in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare. fiind cu totul de inteles faptul ea t}na. Acest adevar se aplica ~i atitudinii omului nostru fata de tatal sau : dragostea sa era un amestec de respect ~..ru~~ac~ t?t ce-iostii . ne amintim ca ea rezidil in teama pe care ne-o inspin'i tatal care. .iat~ :a s:x~ali'i. ca totaeauna am fost onhgatl sa ne referiTa la onanism 9i la teama de pedeapsa pentru practicile pc care el Ie comporta.$titiin ce hal imi cade pami.radacina unei asemenea ostilitati fata de tam reintorcindu-ne in copiEirie. Ar fi vorba. 184 de lustra care aUrna de plafon. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta : toate obiectele alungite sint simboluri ale organului sexual masculin. in continutul visului manifest. deplasarea tuturor ideilo1' in afara sferoi de gindud latente. prin urmare. Capul apare aici drept reprezentare a partii opuse a corpului. Acum vedeti cum s-a putut forma acest vis incomprehensibil.rruntltl-va. din motive sociale. ca ~i asigu1'arii dentistului ca dintele va putea Ii conservat. Lamuririle pe care ea ni Ie furnizeaza ne indica eu totul alta directie. "Este prost dispus": aceasta poate fi foarte bine 0 aluzie cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui clinte din acel loco Dal' aceastEi p1'opozitie pOette ca se raportcaza ~i la proasta dispozitie prin care copilul care a atins virsta pube1'tatif i~i t1'[. a as~unde tati'ilui v. n. capul tau va fi miinepolmline gol en 0 poponeata". Am incercat in repetate rinduri sa ab01'dam acele vise sobre :.deaza sau se teme sa nu-~i tradeze preocuparile sexuale exage1'ate. crea1'ea de numeroase structuri substitutive pentru cele mai profunde 9i mai indepartate dintre aceste ideL 4. alte lamuriri date de auto area visului ne arata ca este vorba de credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocati1 de raporturile sexuale eu barbatul. ca u1'mare a unei vatamari pricinuite de penis. avind drept sC. Copna rnea. de 0 singerare a partii infe1'ioare a corpului. Slngu1'a concluzie semnificattva decurge totu9i din "complexul onanismului".

Cunoa~teti vise rep1'2zentind realizari ale unoI' dorinte.evoia de libertate. privind pc fereastra.lalde caire barbat. principal a masunl consta in impiecEcarea Iichidului seminal de . $tie ca urmele raporturilor sexuaJe (~i. doamna poveste~te acest VIS: Un oftter imbriieat eLL 0 manta rO$ie 0 unnare$te pe stmclc1. se strecoanl inc1untru $i incuie u. Eo. ea a 'vede a y!zat pe 0 banea. potrivit psihanalizei. Dar imprejurarile In care a avut loc intllnirea despre care este vorba erau de a~a natura IncH au trebuit luate masurl de precautie impotrlva eventualiUltii unei sarcini 91.b} Ea dil in vis peste un !jant ad1:nc care.:1rea actului s2xi. Acum s'inteti in situatia de a va ~ . ca orlce sertar.ind-oo partenerului : pc acesta 11vede ea pllrrgind 'in vis. e~-. conte:dul psihic. Faptul di' auto area vlsu1ui se incuie spre a se pune 1a adapost de urm~rit~r estQ un exelTInlll referltor la -acelell inversiun. In dh~jneata care a urmat Intllmrn eu pncma. vise In care este vorba de satisfacerea unor trebuinte fundamentale.ea. dupa cum se 9tie.? piit!~?de in ..1 de rezultatele 1a care ajunscse ~i de care era.vIse eg6iste. ••• ' -m- 185 .ii este aiit de familiar indt l$i danwnaidecd seama de eel mcii neinsemnat mnestec al unei miini stra:ine. foartE~mindnl. • '1 " •• ~ I"'t '"'d·F~'>t-~~ CUlioasteh ae •• aserl1enea Vise pc care 'le-ull nUu<l llse ale eOl ~v L<tI"H $1 neribdarii. In legatura eu aeeasta ea observa ca copacul Insu~i lipse$te. "t . r. --. al carei continut . s parerea l1.a. Dar de data aceasta trebuie sa expun.indeosebi in cuno. Ofiterul ramine afara $i. rnisterelor viet-ti sexuale5 CEl :. Sertarul biroului este. c) Ea stil in fata sertarului biroului ei. reprezentare simbollca a organului sexual al femeii. pe atunci. 5. dar Intreaga sa fraza sluje~teexp:rlmarE unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptuluL Acest vis se raporteaza In special la 0 aHa eoneeptiesexuala infcmtHa. 1nte1'es1. pe scud.e. prealabil. eu riisuflarea taiata.a en cheia. atribu. Un domn. Fara indoiala ca ati auzit spuilindu-se ea. Inca putin simbolism. plfngind. ca foamea. cia semna cIt de incorecta este aceasta parere. alerge. La fel. vorbe:'?te despre aceastEl dlnurma ca despre una din acele fid mateme 1a care sentimentul dragostei se intemeiaza exclusiv pe dorinta de a procrea. incepe so. cutie sau caseta. toati? visele 81' avea 0 semnificatie sexuaEi. Recunoasteti fara greutate in urmarirea de cat1'2 ofiterul eu rosie si in u~c~rea predpitata a scarii reprezentarea actului sexual.lUn.:'-. provine am scoaterea unui COp:lC. ceea ce de asemenea caITstituie 0 aluzie la ejaculare. dupa Cum crede ea.~i-a deplasat an1araC. visele extrem de deform ate (de altfel nu toate) servesc in speC'ial exprimarH dorintelor sexuale.tiTLfele de care cHi dovada antoarea viseIor: ea i~i aminte9te de perioada investigatiilor sale infa11tlle asupra.. vise ale cupidit<:itii. urea scam easei sale. €I 0 nrmarc$te int:runa. setea. Dupi'l. ale pipaitului) slnt U90r de recunoscut ~i s~a temut l1mlta vreme de aceast5 dovada.1l uscitat de aceste t1'e1 vise const.i care-seproduc-atlt-de free'vent ill vi~e: de faDt este \70:r/)#(1 -de ne:realiz.o:-ganu} genital al femeii. Crede a nu £i vazut copaeul in vis. potrivit careia ictele ar avea la inceput acelea~i organe sexuale ca biiietii ~l ea numai in urma eastrarii (smulgerea copacului) organele se::male ale femeii ar Iua forma cunoscuta. Dar trebuie sa considerati ~a pc un nou rezultat al cercetiirii psihanalitice faptul C2. care ~i-a petrecut 0 noapte in intimitatea unei doC\mne... $tie.."i. ea ajunge la apartamentul ei.

de ajuns sa anunte paznu-l observa cineva. Din eurtea aceasta. purtau in jurul ?oldurilor §orturi in forma de sac. 0 CaraTe ducea de la biserica la munte.jer $i manta. AU avut in 'continuare multiple ocazii de a va asigura ca avem dreptat~.teti eu u:. intrebarea it mira. intra intr-o biserica unde urea mai multe trepte.. vIs remareabil I?i eonvingator.~i de alta de ierburi $i tufi$uri caTe deveneau tot mai dese. TataZ ar vrea so. sa facem dovada afirmatiilor noastre ~i sa dobindim astfel convingerea auditorilor. Putem spune despre psihanaliza co.barbCi ncagra. Acesta. nelini$titZi. O. de-acum publicat.Cineva s-a introdus atunci in 'locui'nt(! $i.in vis.) J26 . Agentul de politie Civea 0 cascheta $i purta grum6. Inca de 1a prima noastra intilnire v-am subliniat cit este de dWeil.i autorul sau a talmacit toate simbolurile. Cei doi vagabonzi. ia cit va vol. sa adopte tot resiul. alba.. munte ~i padure. eu capela.. Or. Sosesc apoi ·hilT-O curte in care se intincle 0 mare placa de iier.1 sa fie considerata ea arbitrari'"t 8i fortata. 7. in vecinatatea Dunarii. Judecati dumneavoastra in:. in fntelegere eu cei doi "punga$i".. did se vede rotonda $i inaintea acesteia 0 mica ridiCQ. Acela care a inteles ~i a adoptat explicarea actelor 1'atate trebuie. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea. fara sa posede nid eea mai neinsemnata cuno~tinta teoretica eu privire la interpretarea viselor. prin faptul ca insw. ale earei elemente nu Ie cunoa9tem en exaetHate.. deschis pentru public din annl 1766.urinta simbolurile folosite. Or.tuTade care este ata$Clt un balon captiv care pare destul de dezumflat. insa. din ordinnl imparatului Iosif al II-lea (Nota trad.. in predarea psihanallzei. formind 0 adevaratil pCidure in virful muntelui". 0 seara duee intr-un $Clnt ai earui pereti sint eapitonati ca de exemplu un fotoriu din piele. care il insoteau in lini$te pe agent. al carel barbat este agent de Roli'~ie~i care eu siguranta ca nu a auzit vorbindu-se despre despre psihanaliza. Va voi expune visul. La capatul acestui $Clnt se afra 0 lunge! platforma. ea chemna un agent de politie. Treptele apar easimbol al actului sexual. Reeunoa:. EI nicul : va putea in acest fel so. Ceea ee este numit munte .inume : muntele lui Venus. dar nu do dtu$i de putin explicatia care se cere. clesprinda 0 bucata mare.. i ii 2) Vestit pare situat in partea estica a Vienei. Avea . Organele genitale rhasculine slnt reprezentate de 0 trinitate de persoane. Inca un vis care trebuie interpretat CLl ajutorul simbolurilor. Am un motiv deosebit sa aeumulez exemple de utilizare a simbolurilor in vise.G.. dupa care incepe un alt $ant". osul pubian.in anatomic poarta acela:. iar organele feminine de un peisaj. simbolistica viselor ne ofera un alt aspect la fel de usor accesibil. cireumstanta eu totul exceptlonala. dar prive$te in jurul sau ca sa vada daca spune atunci ca aT ii . spre a £i logic. este deajuns sa'-i intinzi un deget pentru ca ea sa-ti ia toata mina. In spatele bisericii erG un munte acoperit de 0 padUTe deasa.iva simbo1istica vlselor dad" interpretarea aeestui vis cu ajutorul simbolurilor sexuale trebule sau n'. al~unei femei simple. intre diversele propozitii I?i afirmatii ale psihanaJizei exista 0 legi'itura atit de strinsa incH convingerea dobindWi cu privire 1a un aspect se poate extin de 1a 0 parte mai mult SDU mal pu~in intima a intregului. "El se plimba impreun(I_ eu tatei) sau intr-un loe care eu siqurcLnfi'f este Pmterul 2). marginitZi de-o parte .'i " . .

Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul 0 sacoate in general ca faclnd parte din aparatulgenital..care se gasese doua mari valize negre.ant: aid este yorba de detalii biografice.i functia oI'ganelor genitale. Primul:. am inlocuit cu metalul alb articolul cu care face el cornert. sa ajunga la vigoarea de altadatfi. Vi Ie cHez spre a va demonstra ca in vis apare totdeauna eul autorului visului.i ajuta tata1 in afaceri. autorul visului 11 interpreteaza evocind captu$eala 1110alea peretllor vaginali. Lucrul acesta 11 :.te savi1'$iI'ea actului sexual din eaUza unor inhibitii $i spera ca. Cit despre $ant. Dupa ee a ~vut dtva timp raporturi sexuale normale fI'ecvente..edea foarte bine in aeeasta intentie reprezentarea necinstei comercia1e. chiar 9i atunci dnd acesta este disimulat in visul manifest.. a$a cum i-a atribuit intrebarea din prima seena a visului. gratie tratamentului. e1 m-ar fi in:. Cele doua vise care urmeaza apartin unui strain eu inclinatii poligamice foarte pronuntate. care i:. era urmat de 0 lunga plat~ forma la capatul eareia ineepea un alt :. a9a cum i$i in$eala clientii".. Tatal nepunind niciodata..ant. semnifica actul sexual." Vom gasi imediat in·alti'i parte continuarea :. putem sa intervertirn situatiile 9i sa admitem ca fiul este acela care intreaba. in viata reaIa. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare. Valizele care figureaza in aceste vise sint simboluri feminine. EI spune pe un ton de consoLare : astea nu merg dec'it pina Ia gara.. Tatal voia sa desprinda o bueata din placa de metal alb: putem v.. iar baIonul captiv nu este altceva dedt penisuI meuu carui capacitate de erectie este diminuata de clUJ.. fi cerut tatalui r. insa autorul visului ne da el insu$i 0 alta explicatie: aceasta semnifidi onanismul...tim de multa vreme. in plus. a fast inca din prima zi 90cat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se d:. tatiil il intreaba ce insearnna toate acestea.\ n-o acceptam decit in mod conditionat: "Daca a:. in vis.... ne spunea autoI'ul vlsului.· Autorul visului da el insu:. printre. fara a schimba nimic din continutul visului. cu aIte cuvinte care este scopu1 :. actualmente in dificultate in ceea ce prive:.i urmatoarea interpreta1'e: "Rotonda 1'eprezinta organele genitaIe. Autorul visului. Din discretie. 8. daca vrea sa ia 0 bucata de metal alb. asemenea intrcbare.elat.:eu lamuriri cu privire la organele sexuale . "Daca i-a~ fi eerut tati'ilui meu lamuriri. autorul visului se afla.tiga bani. Aeestea se eompun dintr-un mare numar de valize. trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe 0 dorinta sau <.. Fara riscul de a ilC inge1a. cerind ingaduinta paznicului). a) EI pleaci'i in voiaj. mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele.vavreme". ca in alte cazuri urcarea. dar in cursul tratamentului ne dezvaluie multe istorii eu femeL Cele· douii valize negre corespund 187 .i d~zvoltarea acestei idei. Calatore$te intr-adevar cu multe bagaje. sa nu ne mire faptul ca 11vedem pe fiu atribuindu-i tatalui practici onaniste. Din parte-mi adaug ca coborirea.. dar. trebuie s-o faca pe fata. A$adar. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie conside:rata ca fiind esentialmente un simbol : ea face parte din localul in care 1'5iexercita tabHnegotul. de soiuL "vaIize eu nwstre". bagajele sale sint aduse La !Jadi eu trasura. aceasta interpret are se aeorda eu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tat<'ilui ca.

G EI ealatore$te cu trenul. dind curs 5f2tului meu... Autarul visului are un frate sd 0 sod. sa 9. Tren'!u se opre$te zn pUn dmp. . el valse 52-ml ascunda relatiile pe care tocmni Ie innodase cu 0 femei'e. sale. . GilEitorul este el inslv. i§li prelunge$te viSed. zice ca nu-i nimic induntru. i-a telefonat sa nu intreprinda nimic in acest sens.tem S'lU CEl Ie-am uitat nu:nele slnt eel mal adesea persoane foarte apropiate.Dga relatarea unul fapt. triigznd nepiisator din tigara. Nu. facuta de un prieten. Cl93cum geniul l11. ca pieptul S8 clezvolul tirziu 1a fete.. daea le-ar fi dorH moartea. dad nu e tdegrafistuZ . el Ii asociaza poemul lui Uhland despre periplul regelui Carol 9i i9i aminte9te in legatura cu aceasta de 0 primejdioasa calatorie pe mare impreuna cu dol eamarazi. Cele doua surori reprezlnta deci sinH. ni$te $i. lata un exemplu de slmbolistica a mortii in vis: Ze eZe insele surori. De acest vis se le. dar reincepe sa scotoceasca {'i gase$te ceva ell toted interzis. n-a1' fi fost dedt firC3C sa traiasci:i el lnsusi 0 nellniste de moarte. Visul urmator care are. pe care el i-ar fi apucat bueuros. . El creae ca este vorba de un accident. calatorie in cursul care1a el juease ralul regelui din poem.i. eu doua pet'soane pe care cunoa$te. da1' lampagiii au de asemenea printre atributii 9i stingerea felinarelor. CaUitoruZ spune atunci ell resemnare: nu-i nimic de facut. Deodata cele doue pt'rSOQ'ne dislJar §i el vede 1111 uLirbat spectral care poarta 0 boneta un costnm de pinza. ferata italiana era transportat un nebun Intr-un compartiment 188 . Persoanele despre care se spune ea nu Ie cunoa:. l$i continua drumul.i pare. 12. in ceea ce priveste teleg1'afistul. anmcindu-l in abis. In legatudi cu podul de fieI'. prietene. Ideii vizitiului. 1:. chiar treaz fiind. vame~ul siut eu. 1Z intrcaba. inwginindu-$i ca podul de fier se prabu$e$te.ortii stinge flacara vietH. II. EI intinde ~ina acestora. printre antecedentele stare nevrotica.!e se raporteaza mai degrabii 1a 0 perioada in care e1 a observat pentn. lVu.' Alt exemplu de reprezenta~'e simboliea a mortE: un damn '(v. mecanic etc. putea £i 9i un lampagiu. Pe o cale. lata exemplul unui slmbol pe care inca nu I-am mentionat'. Acest VIS nu se refera la mel un evemment cunoscut. Una dintre ele voia sa-I urmeze la Viena. va va interesa sub multiple aspecte.. care joaca in prezent in viata sa un 1'01 de prima importanta. de altfel. In general foarte sinceI' marturisil'ile sale. mai traie$te in vis 0 maTe neli . ca trebuie sa fodi ceva spre a se salva" traverseazii toate compartimentele $i ii omoaTa pe toti eei pe eare-i intUne$te: conductoT.dar n'lf propriei s~le surori . el remarca' ea acesti~ slnt totdeauna transmWitori de've9ti 1'ele.eu daua femei brunete. pc buna dreptate ea doamna aceca nu-m1 era necunoscuta. El merge pe un pod de fier Snalt $i rigid. Vame$ul pare sa-Z' creada.. Daca este vizitiul. b) 0 scena La vama: Unul din tovara§iii Zui de drum deschide vaZiza $i... dol' carora la tl'ezi.:-cunoscut depune in onoarea sa 0 carte de vizitCi in ehenar negru.l prima data.. Dupa uniforma.e Ie-a uitat numele. El a transferat asupra altei persoane penibEa situatie a euiva care prime~te 0 dezmintire :. c<7mtindcauza acestui fapt.i aminte9te de un gray accident petrecut in ultimuI timp si de absurdul aforism: viata este un pod susDendat. presupulliud. 10.. ca e1 1113U:'l1 nu figureze in vis. numai sa nu fi fast sinH surorii sale. in acest fel. El Z$l intUne$te sora in compcmia a dou6. Annnhr118 sa.

0 tlnara doamna care se afla Hngi'\.1eu fdea de Clccldeot. eu toate aeestea. care formeaza punetul de plecare a1 visulaL In ajun 0 v3.· . Nebunul I-a ucis pe ('illato1'. cad ar ii fost gelos re toata 1umea. ea t1'ebuie "sa suprime pe toti martorii".zuse la teatru pe fata ell care trebuia sa se insoare."'ii 1)2 care Ie facuse eu fata in zilele feridte ale primel 10i' dragoste. nie-~u era ~itu~i -de'putin absenta 13 e1. "Pidoarelein sus" au jucat de asemenea un rol in l1umeroasele plin1DEirl 0i ex.021 a emis parerea eElprobabll S8 va produce 0 ciocnire cuun aU tren 9i di in acest caz prima masura de precautie care trebuie luata estc sd ridici in sus picioarele.. $Um deja ca faptul de a travers a o serie de ineaped (aid compartimente) 2St2 sirnbolul casatorlei. Data fiind intensitatea pe pc care 0 parasise. Aeeasta inseamna : el 0 socoate atH de putin sigura.rezervat. ineH ar fi fost obligat sa omoare pe tot! eei ce i-a1' fi ie~it in cale. dar din nebagare de seama a fost Eisat sa intre un calaior in aeela~i compartiment. In legatura ell oprlrea trenului in plio clmp :. 0 nOUil dovada Cd a1' fj trebuit sa fie nebun ea s-o ia acum de sotie. dar 11 facea gelos.clII'sii 1a tai. Autorul visului se identifica deci cunebunu1 ~i l~i justified actul prin obsesia.deoareee care 0 putea atinge la" el gelozia.terf'3 situatiei Imi nermite sa afirm ea dorinta de a savirsi aeeastil nebu. e1 ne spune ea intr··o zi in care calatorea intr~adevar pe cale~l ferata. care 11 chinuie din dnd in dnd.. ar Ii innebunit de-a binelea daca s-ar Ii casatorit cufata. cUl1oas. trenul S2 oprise subit intre doua statii. Apoi gase~te 0 motivatie mai buna.

in procesele psihice latente.n _.. ca evenimentele triiite ulterior._ Veti putea conchide cil studiul mai aprofundat al proce-sului de eL=. dar eazul contrar. faptul nu-mi pare imposibil. Ca S8 va reusi intr-o zi sa se stabileasca DarteC! care. De aceea am calificat drept arhaic sau regresiv modul de expresie al procesului de elaborare onirica. spre exemp1u la opt ani.i sentimente1e prin cuvinte ~i fapte pe care i Ie reamintim mai tirziu. Preistoria Ia care: d ne conduce procesul de elaborare onirica este dubli:i : mai intH preistoria individuaEi. ea ar trebui sa fie mai eficace ~i mai sup1a. Astfe1. cste mult mai frecvent. dar pe care el insu:. pre-· istoria filogenetica. apoi. urme in memorie. Cunoa~teti eu totii. in aceasta viatJ. IdeHe latente nu sint dedt ideile con~tiente ale vietH noastre din starea de veghe. Am aratat ca acesta dateaza din epoci de mult depa9ite ale dezvoltarH noastre Intelectuale.a intreprinsa. copiHiria. Cred eElacest fapt nu a suscitat interesu1 pe care il merita. intreaga dezvo1tare a speciei umane. aceasta cercetare nu a fast in{. tinind de limbajul figurat. procesul de elaborare onirica comunica ideHor latente ale visului un alt mod de expresie. provin din preistoriafilogenetica. bemoria eopilului fUnd mai putin incarcata in primii ani decit in anii care urmeaza. cmind dupa aceea 81 dovede~te ca 9tie sa se orienteze in situatii psihice complicate :. simboUzarea. Intilnim multi indivizi care cred ca se pot lauda eu 0 continuitate mnemonica ce se intinde pe toati'i durata vietH lor. bunaoara. remarcabila amnezie a eopUariei. Pe de aIta parte.": borare a visului ne va permite sa colectam date pretioase despre lnceputurile putin cunoscute ale dezvoltarii noastre intelectuale. Dar acesta nu este singuru1 caracter arhaic a1 visului. La virsta de doi ani copilul ~tie deja sa vorbeasca bine. pe care incHviduI ca atare nu a invatat-o niciodat8. ace1a a1 lacunelor in memorie. niei un fapt nu ne autorizeaza sa consideram func~ tiC! memoriei ca pe 0 functie psihica elevata 9i dificila: gasim. ~ase san opt ani din viatii nu lasa. de raporturile simbalke. in rnasura in care individu1 reproduce pe scurt~ in cursul copilariei sale.'nzurii.a.idei pe care noi Ie cunoa~tem.d i~i manifestii ideile .?iIe-a uitat Cu toate acestea. Mi'i refer 13 faptul e11primii clnd. dupa parerea mea sintem autorizati sa socotirn ca pe 0 mo~tenire filogenetic3. 0 buna memorie chiar ]a pe1'80ane al carol' nivel intelectual este foa1'te scazut. poate de conditiile existente inainte de dezvoltarea limbajulul nostru abstract. din experienta. sub influenta G. Sper sa fle <:t.dimpot1'ivEl. .. de la primele sale inceputuri.. Noul mod de expresie prezinta numeroase trasiHuri neinteligibile pentlu noi. deci mai apta sa retina faptele 9i impresiiIe.XIII TRAsATURI ARHAICE $1 INF A:I"IT[LISMUL VISULUI Sa revenim la rezultatul nostru potrivit caruia. 190 . 'revine preistoriei individua1e ii Elementele care. a.

Ace. nu s-a t~ .. restul este indepartat. Nu la fel se petree lucrurile eu aJi'1intirileconservate din eea mai frageda copilarie. primii ani de copilarie constia tme. intre altele. anume faptul ca vidul mnemonic care se intinde asupra primilor ani ai copilariei nu este absolut: rasar uriele amintiri bine conservate. decl. Impresiilc reconstituite nu au fast in realitate niciodata uitate: ele au ramas doarinaecesibile. Din fericire am putut-o intreba pe mama. grobian. refulate in zona incon~tientu1ui. 0 aHa trasatura arhme:Cl vlsulm. Gasim in legatura eu acestea exemple admirabile in Eteratura :. avind capul adinc infundat intre umeri. care erainfatisarea exterioara a medicu1ui din orasu1 meu natal pe care il para~i~em la virsta de 3 ani si am aflat cii acesta fusese Intr-adevar ehiar mic de statura. Amintirile care se raporteaza la evenimente ulterioare sufera in memorie 0 select1e: ceea ce este important se pastreaza. ca ele &~ izbucneasca spontan din incon:. care inca traia.st acc~s 1~ r. chia1' grosolan. Am dat din aceasta cauza amintirilor din copilarie numele de amintiri-coperta i). in a~a fel 1no1t au' facut neeesara instituirea unei cenzuri onirice ~i a unei deformari. amintiri care corespuncl eel mai adesea unoI' impresii plastice ~i carora. 0 analiza aprofundata permite sa degajam tot eeea ce a fast uitat. adica fnt1'-un foarte'mare numar de cazuri. 0 anumita persoans care imi facuse un serviciu ~i pe care 0 vedeam clar in fata ochilor.?atevrialel~~ltat~ din. Va amintiti de uimirea pe care aU incercat-o dnd v-am adus dovada ca visele sint declan:. Aceea~i explicatie este valabila 91 pentru 0 aIta dintre enigrnele de care ne-am izbit pina in prezent.de altfel. dupa contextul visului. aceasta produdndu-se adesea eu prilejul viselor.. Am incercat odinioara sa solutionez eu ajutorul analizei enigma anmeziei infantile ~i a resturilor de amintiri pastrate in ciuda acestei amnezii. Se intimpla ins8. ca avea capul infundat 1:ntre umed: am mai aflat in plus.Deckerinnerungen" in textul original (Nota trad. Aceste amintiri sint adesea atit de banale s1 de insignifiante incH ne intreMm cu uimire de ce aceste detalii au sdpat uitarii. Era un om mic de stat. in masura In care tratamentul da rezultate aproape satisfacatoare. n1mie' nu Ie justifica conservarea.i eu insumi am putut Educe in sprijinul' acestui fapt 0 contributie personaJa.. latente. izbutim sa evocam continutul anilor copi1ariei acoperit de uitare.e. E1e nu eorespund in mod necesar unor evenimente importante din aceasta perioada a vietH. Am conchis. ajungind la eoncluzia e8. nici macar unoI' evenimente care ar fi putut s<1 para importante din punetul de veclere al copilului.ate de cdorln1:e sexuale esentialmente reprobabile 9i de 0 licentii adeseaexcesiva.tient. de 1a mama. ma ingrijis. Numai ea. Am visat intr-o noapte.) 191 .. In tratamentele psihanalitice ne gasim totdeauna in fata nevoii de a umple lacune1e pe care Ie prezinta amintirile infantile ~i. Se pare deci ca viata onirica 9tie gasi calea de acces 1a aceste trairi infantile 1atente. Od de cite ori am interpretat un vis de acest gen.Acestei particularitati i se suprapune 0 a doua. in ce imprejur:lre. ceca ce este important ~ste in10cuit in memorie prin elemente' care par mai putin importante. datorit[l proceselor pc care deja Ie cunoasteti si care sint condensarea si mai ales deolasarea. la eopil singure1e care au supravietuit sint amintirile importante.. ca acest om era medic. uitata de mine.

.1aceasta. Nu este necesar sa insistlim ca sa dovedim originea aeestor dorinte.11 mamei sale.. a a).'! conduzle.dinc dete:rrninata ell la unul' din aS1.er... CD aceasta dorinta cste evocata in vis? intrebare absolut justifjeata.~ .-_ toLtil aJtceva S.•..-1:1. ..:3titllt In:. Putorn demomtra aceeasi origine ber-un m'J..!!.. din fericire inofensiv! . Este posibil sa dovedim ea ele au rost odinioara cunascute sl comtiente._ ~ •. - ~_....•.'-_ _0.."' . contrara ansambJului tendinte1oI' ~i sentimentelor sale. . 81 ar redeveni libel' :. Cite dini..e9te de asemenea prin a-01 aminti ca aceasta dorinta nu i-a fost intotdeauna stra2rD.". ell [)pt.... ea urman? a unei scene ell 50tul a avut un &cces de in D9a fel incH pierzindu-9i ariee stapinire de sine iucep1. Pe dnd copilul era inca la sin1. care se t2rn1indse prin ruptUl'a.1cetele cele mal importante ale too1'ici viscIor.1:-).>1 a5tfel dorInta enigmatica de a vedea murind 0 persoana iubita i~. ci de sensul care ni 58 dezvIl1uie ca urr:1are a interpretdTiL Se po ate Inthnpla ca visul manifest care are ca obiect moartea unei persoane iubitc 5a-9i 1"i "'13 ("O'j·!' 0 _1_~-!.>r sa" semnl~fir>e l'n reaHtate ('11 ~ i--"\~' '_I 1~.re mana I' . Atunci dr.· S.. incazul eel mai favorabil.C-l. ' ~ <11' .lt (12 persoe..}te chiar ell 0 tdndre-~e exugeratil decit far. ~_•. ~ .. '. adesea intI'-un trecut care nu eSle prea indepartat. de muIt timp 1nvins3. dodntele 91 visele ell pridn" nu trebui 511 existe.dinea eu prlvire Ia 0 persoana.eni 0 asemenea dodni. Sint sEit Sf\ rarnin in cadrLll eXDunerH mele :.co p -·CTf)1~.j"1'.. Aceste dorlnte reprobabile i~i au radacinile in. . ... Sint cu tatuI dispus sa recunosc Reeast. tataI. 'I.i sa practic 0 abtinere moment..1ar da 0 mal bU. .~ ne I1mJtumirn.. Dar8cceasi sltuatie ridlca si 0 a1. ~~.i are obir9ia chiar 1a inceputul relatiilo1' c1.I.iS'D'ull}e c~1 aceasta dorln-~ti de· l110arte a -...•• ~ •• '-' •.-. rnult I11al serioasa.•••. adicii chiar :'1i atunci c1nd 5e inclina in fata acestei int'21'pretari.. 0:1 i"h~::lr .mntrat Crt aceastJ ~ . este vorba in aeeste cazuri de amintiri ean:~ se refera la fante co 3D:lrtin trccutului.elator pentru 0 alta p2r~o311d.• _-'. 1n11 vep spune ca dm rn.. Tatal. r1m·i:t'.: . nimic nu aceastel putere. care nu era mulde e~satoria S<. mCl<·r._stat s1 a fast confirn1Hta de amintirea evocata.1s2 sa-91 loveascEt pintecele cu pumuli.- .h ~.~~?(_~1..i itlbesc astazi copiji eu taJlcare ITLIi-au conceput tottl~. ~ l""'n"":i " __'.a pe care 0 simte incompatibila ell caracterul sau.:. Tentativa de a·i cIa un rQspuns ne-Elr dLtCC cleDdrte sl ne-err o-bliga sa adoptarn 0 a.t~n. care nn inS2:nna nimic pentru el. Copilui 50 naSCllse clintT--un nefericit. ~ A __ -'-.:. al carui vis ne autol'izeaza S2 admitem prin interpret are ca do:re~te moartea copilulul silu pI'im nascut :. de c3zu1'1 de' u1'a../..na iubita declt in calitate de sa SL(~. !ntr-adevclT.~ _".\.•.<"'. I- •• - .. Pe cind era 111C2 Ins-}rM~ ell fiica sa. al carei vis inseamna en ea doreste rnoartea fEcei s'ale in' virsta de 17 ani reeunoa~te. odinio3rc1 eonstlente s1 J'uoecmC1 un I'ol 111 vlata pSlrl1ca. Sint Iname care :I~.U TIll se £i sefv.:l'n{'t. de a fi C. e1 se intreaba totdeauna de unde i-a putut \.<'""< ....na folosintJi liberEltii sale.ta pro1)lelna. nu mal sa existe a~um in inconstient 'declt In calitate~ de amintire indilipsiFi de arlee pute{'e .l ex\st8t modificari in atitu.l drete. t.re ele :nu au clat dorintci lor tin inceput de realizare._ .-. datorita indrumarU' noastI'e.~:~.de stimulare.oment ce nu m.1 2z:.L (. ca intr-adevar a avut aceasiCl dorinta intr-o anumita periGadti. as~dar. sfir:.-.. - 0...:'1. trecut."l tragcre de in__ ~i Ie-au dorit udesea moartea lnuinte de a se ilrdi nB..l.i prefel'ut. 192 .. ar muri. din moment ce ace2sta atitudine a fast rncreu binevoltoare.tlbJ.0?j'o". copiIului l)e care-l purta. -.. __ ~ '-. clur va invit totodatil sa tincti searna nu de textul visului. i~i spunea adeseaca dad micutul. in nildejdca ca va pricinui asHel moa1't20.. ce constrlule aC2dsta ~ explicatJe? Aceu3ti dorlnta.te. _••••••.. po..intlmp1at niciodata ea autorul visului sa nu protesteze .:)'-'-1 .-.·" o'o._".

nu mai -prezinta nimie deconcertant. dorinta de a vedea murind un frate sau 0 sora. din acest unghi de vedere. Chiar sa-I iubeasca pe ceilalti . cind vine pe-lume Un nou irate· sau 0 noua sora. acest sentiment de dragoste nu se manifesta. dnd descoperim.' . sint absolut frecvente. dnd activitatea so. Daca diferenta de virsta nu este pre a evidenta.1visului 9i sane eontinuam cercetarile in scopul de a ne da seama daca 8i ce1elalte dorinte rau famate i~i au originea in trecutul individului. . a-I face rau.eopil de egoism.. deCi din motive egoiste. extrem de instructiv sa facem.copilul seafla pus in fata concurentei Cil fapt implinit si se 'acomodeaza in "acest sens. co..isurorile sale ::.ind. mai apropiate. 0 solicitudine cvasimaterna.cu privire chiar ~i la persoanele cele . mai tandra. 0 comparatie intre atitudineacopilului cu privire 10. desigur. mama.copilul este acela care face adesea dovada in eel mai inalt grad de acest egoism ~i care mereu va prezenta in acest sens semne sau mal degraba rama~ite accentuate. 0 observam eel ma~ u90r 10. Este. de 0 pl'imire prea putin amicala.tie ca ac~asta atitudine se ~entine nelntrerupt timp de ani .ctua1e). Abia mai tirziu dragostea se deta~eaza 10. ma:i cU. psihica marcheaza o intensitate mai l11.visul se arata gata sa-l suprime. Fie frate.itiala. sorgintea aflindu-se in prima copilarie. inceput. Copilul mic nu-~i iube:.i cinci ani.i ani. atentatele directe nu slnt rare in asemenea eazuri. Dar din moment ce trebuie sa cercetam originea acestor dorinte in trecut. pentru ca nu se poatelipsi de e1e.te in mod necesar fratH ~i surorile . voalati mai tirziu de amnezie.. Dar.. ea regula generala. sa sacrificealtora persoanele pe care copilul pare a Ie iubi de 10. noul venit poate trezi de 10. Ori de cite ori cineva ne bareaza drumulin viata (~i cine -nu ~tie cit de frecvent apare acest caz in conditiile atit de complicate ale vietH noastre o. un frate sau 0 sora.manifestindu-se..dorinta inabu~ita joaca rolulde excitant 0.. 13 cd. elnu invata dedt mai tirziu 0 .1autorului visului.".. un soi de papu. iar tentativele de. elnu Ie jube~te mai -intii dedt pentru ca are nevoie de ele.d atitudinea fata de parlnti. iar dnd diferenta este de opt ani sau mai mult. rareori este vorba de onazuinta enigmatica. De fapt egoismul este acela care il invata sa iubeasca. in spatele unui vis.1interprE~tarii viselor. Aceasta atitudine este adesea lnlocuitil' sau. parte din eul sau. atitudinea ostila este cea in.· Daca diferenla de virsta este sufident de mare. fie sora. mai ales la fetite. Proteste ca: "Nu-mi trebuie.. sa-l ia barza inapoi".-inceput unele simpatii: e1 apare in acest caz co. eel mai adesea. copilul prQfita de orice deazie co. Copilul se iube~te in primul rind pe sine insu~i. !n primii ani ai sai. fie acesta tato. adesea chiar intr-o perioada mai tardiva a vietH in comun. putem vedea . dub1ata de 0 alto. Aceasta rautate a naturii umane ne-a uluit ~l nu eram dispu~i.a vie.ca sa ne exprimam frcmc. Sa ne ocupam de dorintele de suprimare a unor persoane pe Care trebuie sa Ie punemin legatura eel mai adesea cu egoismu1 nemarginit 0. sa descalifice intrusul. -el are parte. un sot sau 0 soata etc. Este usorde aratat caaceasta dorInta este cel mai frecvent creatoare de vise. Este incontestabil faotul ca pe ei Ii considera concurenti si se .. un obiect interesant. pina 1a pubertate si chiar si dUDa aceastil v1rsta. In general.fraW :.are. In contini-lare. dar.copiii btre doi ani ~i jumatate . 404 . descoperim numaidedt perioada din trecutu1 individual in care aeest egoism ~i aceste dorinte.i. sa admitemfara rezerve exactitatea acestui rezultat 0.

. tatal apare ca personificarea oricarei constringeri sociale.. Bernard Shaw este acela care aspus: daca exista· vreO fiint<"ipe care 0 tinara englezoaica s-o urasca mai mult dedt pe mama sa.. ceea ce am l<'isCltn stare prof ana in celalalt caz. Totu:.. in cel mai rau caz. ii bareaza accesul prematur la placerile sexuale :. sa intelegem existenta urii:.i relatii.in eaz de comunitate a bunurilor. Cu siguranta ca va intrebati de ce va vorbesc de aceste lucruri care sint totu:. Este bine..iin toate cazurileindeplinit :.i banale:... Daca nu ma in:. tainuind 0 ini:micitie care nu ar pregeta sa se' manifeste fara interventia inhibitoare a pietatii :. cu toate acestea. deoarece exista 0 puternica tendinta de a nega importanta lor in viata :.iurmarit. Motivele acestor conflicte sint: dorinta fiecaruia de a monopoliza in beneficiulsau propriu dragosteaparintilor. in unele cazuri este vOrba de Un fel de rivalitate intre mama :. lucruri sint in general cunoscute: este vorba..teptarea mortii tataluise ridica. Ie regasim intre tata :. la multe' persoane.isurori. Este preferabil ca psihologul sa fie acela care ne comunica adevarul.i a rivalitatii intre frati :.. la 0 altitudine ell adevarat tragica..1 copU este un fenomen mult mai contrar. Trebuie sa admitem ca aceasta dorinta exista :. in aceasta remarca. Cauzele acestei stari de.i sd a.iare misiunea de a-I impune renuntarea la libertatea sexuala impusa de societate.iinvers gasim noi exemplele cele mai clare de tandrete statorniea. in cazul succesorului la tron. 0 fae.. aceasta este cu siguranta sora sa cea mare. suportata cu nelini:. ceva care ne tulbura.festa mai multa bunavointa fat<'i de parintii lor dedt fata de fratii :. naturii dedt absenta eiintre frati :..i fiu.' lasindu-i-se artei epice ~i dramatice intreaga libertate de a se sluji de situatiile care rezulta din :.i in general cunoseute..ide a considera ca idealul social este intotdeauna :.) 194 .. sa spunem ca negarea· de care am vorbit nu se raporteaza dedt la viata: reala. ca sa zicem a:. A:.isurori. dintre mame :. pe fiu de tata. Dar cum se pot oare strecura sentimentele de ura in relatiile dintre fiica :.teptarii noastre : noi gasim ca lips a de dragoste intre parinti :..icopii ramin adesea m:ult mai prejos de idealul fixat de societate..i:.te..i In stare a 2) "Kinderstube" In textul original (Nota tra<1.. dintre parinti :.. chiar eu un plus de acuitate.tirbirile aduse acestui ideal. Mama reprezinta pentru fiiea 0 autoritate care Ii limiteaza vointa :. accesulla folosinta a'cestora. nu' trebuie sa ne miram daca..Am gasi cu greu 0 camera a copiilor 2) fara conflicte violente intre locatarii ei. mai inain!e de toate.icopii ? Fara indoiala. Aeelea:. de 0 veritabila concurenta.. Pentru fiu.imama. In primul caz noi a.m considerat ca un lucru sflnt.i fiice...imani. obiectele -~i spatiul disponibil.. de 0 forta care tinde sa desparta pe membrii de familie apartinind aceluia:...ifiiea.. lipsita de orice consi'deratie egoista . pe fiiea de mama.isurorile lor..el.ifii par sineer amieale. De altfel faptul este conform a:.. copiii in:. in loc de a incredinta aceasta grija cinicului. In schimb.. relatiile dintre tati:.. Este..i surori. Putem.i sex.. Sentimentele ostile sint adresate atitcelor mai in virsta eit 9i celor mai tineri dintre frati :.i a anumitor porniri afectuoase. de altfel. tatal se opune afirmarii vointei fiului. mai ales a parintilor de acela9i sex. visul dezvaluie dorinta de suprimare a parintilor:. In consecinta... i observatiile zilnice releva ca r-elatiile afective dintre parinti :. Adesea toemai in relatiile mama-fiu :.i.

Personal ram:in ferm convinsca nu Bste aid nimie de negat.a mort tatal era l11ascata de mila trezita: chipurile. tot a~a cum pentru fetita mama 'este o persoana care tulbura relatiile saleafectuoasecu tatal.dediferenta sexuala care face ca tatal sa-~i prefere fiica~i ca mama sa-~iprefere fiul. aceasta relatie putlnd fi mult mai complicata. nimic de atenuat. vazind :in tata un fel de rival care . faptul se petrece din cauza stimularii provenite de laparintii in~i~i care. dupa ce interpretarea a facut-o sa intre :inansamblul vietii (H. Intr:-un S~UdlU coristiincios O. Trebuie sa ne familiarizam cu acest fapt. ca :in cazul descrisin exemplul nr. de sufermtele mutIle ale acestuia. Rareori ostilitatea domina singura situatia : cel mai adesea ea se ascunde :indaratul UnoI' porniri mai tandre.-1 elimiI.turi! dram~tice subiecte admirabile. ar dori sa-l tina pentru sine. neimprim:indu-le dedt 0 u~oara. putind suferi chiar ~i unele modifieari . ca 0 consecinta a acestei izolari. sau ca tatal sa reverse asupra fiicei ~imama asupra iiului afectiunea pe care nu 0 mai gasesc iri caminul conjugal. niei un din vis 0 regasim chiar. Ii disputa posesiunea acestui bun. Dimpotdva. ca ulterior sa se reduca din notI. pe care unii ar v~i s3. se lasa dilauziti adese. Este interesant.dispo~itie. trebuind sa a~tepte. Nu afirm ca complexuZ lui Oedip epuizeaza tot ceea ce prive~te atitudinea reciproca parinti--cOpii.a . 3 u~de dorinta de. existind mai degra19a riscul de a-I subestima valoarea decit de a-I exagera influent a ~i efectele care decurg din aceasta:. 9i-au rascumparat zabava dind' acestui "complex" interpretari' care il lipseau -de orice valoare. :in preferintele" lor. deoarece legenda care are drept erou pe Oedip realizeazEi. Nus-ar putea spune ca lumea s-a aratat recunoscatoare_ cercetarii psihanalitice pentru descoperirea complexului lui Oedip. Pe de aIta parte. De altfel dadi copiii reactioneaza printr-o atitudine care corespunde complexului lui Oedip.dar el ramine un factor concret ~i extrehl de important al vieW.de veghe ~i uneori devine chiarcon~tienta. . pe care legenda greacainsa~i 11 re{?unoa~te ca pe 0 fatalitate ineluctabila.e din viatcl. tudine careia Ii dam numele de complexul lui Oedip. Aceasta se explica prin faptul ca motivul cel mai profund ~i mai obi~nuit al ostilitatii. atenuare. Chiar de and el' mai este copil. lasat lalibera sa . sa constatam ca . care 0 refuleaza. in cazurile in care viata nu-iofera punct de sprijin ~i in care ohml :in stare de veghe nu consimte niciodata s-o marturiseasca. aceasta descoperire a provocat rezistenta cea mai ind:irjita a adultilor. in cazul in care Isi pune masca unui alt mobil. pe de alta parte. ocupind un 10c pe care ea. complexul lui Oedip insu~i este mai mult sau mai putin accentuat. iar cei care au mai intirziat sa se ralieze la respingerea acestui sentiment interzis ~i tabu. pe care ea le-a tratat aducindu-le 195.. Aceasta dorinta. fiiea. cele doua dorinte extreme care decurg din situatia de fiu: dorinta de a-~i ucide tatal ~i aceea de a se casatori eu mama. Motivulacesta nueste altul decH rivalitatea afectiva careia se cuvine sa-i subliniem lamurit caracterul sexual. Rank a aratat ca complexul luz Oedzp afurmzat htera. a-~i :rede. indeosebi intrepersoanele de acela~i sex.. este cedat poeziei.ca sa spunem a~a.psihice a copilului. sa vina visu} s-o izoleze.acest complex al lui Oedip. . ostilitatea capatain vis proportiiexagerate. s-a afirmat inca din prima copilarie. Sachs). fiul incepe sa arate pentru mama sa 0 tandrete cu totul aparte : el 0 considera ca bunul sau propriu. Toemai pe 'calea observatiei aflam noi la ce virsta timpurie trebuie sa localizam aceasta ati.

mindria eu care omul se diferentiaza .i educatieiprogresive a umanitatii. surori. de travestiri. la e1 9i alte parti ale corpului revendidi aceea~i sensibilitate. Dimpotriva. eealalta parte aacestor manifestari de 3) "Keinen Ekel VOn dem Exkrementellen" (Nota trad. Toate aceste bariere. prin cercetarile precedente. anumefaptul c!1 el localizeaza sursa placerii erotice nu numai in organele genitale. pe de aha parte.te 0 mare gregeala negindu-se viata sexuala la copil ~i admitindu-se ca sexualitatea nu apare decit in momentulpubertatii. din practica in teorie. Copilul mic nu Ie cunoa9te. la inceput el crede in identitatea organelor sexuale.de animal nu se dobinde~te deelt mai tirziu.r tot felul de modifidiri. de faptul ca educatia reprima cu hotarire. 1a studiul vieW psihice infantile. evite mai tir. persoane insarcinate sa-l ingrijeasea . adultii straduindu-se sa treaca eu vederea o parte a manifestarilor sexualeale copilului ~i sa dezbrace.st nu-I capata decIt treptat.) 196 .. de intensitatea lor minima in comparatie cu ceea ce este ea la 0 virsta mai avansata 9i. pe masnramanifestarii lor. se structureaza incetul cu incetul in cursul dezvoltarii :. transferul rolului'genital altororgane 9i parti alecorpului. Indemnati in acest fel sa studiem ~i viata sexuala a copilului. primele 5a1e dorinte sexuale ~i prima sa curiozitate se' indreapta asupra persoanelor care-i sint cele mai apropiate : parinti. acest complex fiind strins legatde un altul pecare 11 numim complexul de castratie ~i care este 0 reactie la inhibarlle 9i limitarile pe care tatal Ie impune preocuparilor sexuale din copilarie ale fiului. de atenuari. aceasta tine.departe de a exista de la inceput. considerata ca normala. Trebuie deci sa atribuim complexuI lui Oedip chiar ~i autorilor de vise care au avut fericirea sa. Ajungind. adica de deformari analoage acelora pe care Ie produce cenzura viselor. frati.dezvoltare. in sfir9it.. Deci copilul poate prezenta ceea ce noi am numi 0 "perversitate polimorfa" ~i daca toate aceste tendinte nu se manifesti'i 1ae1 dedt sub forma de urme. in ultima instanta se -manifesta la el un fapt pe care-l regasim mai tirziu la apogeul relatiilor erotice. Aceasta reprimare se transfera. El nu manifesta 1a inceput nid un dezgust fata de excremente 3) : acest dezgl). ca sa spunem a93. neputem a~tepta sa gasim 0 explicatie analoaga in privinta o1'iginiialtui grup de dorinte interzise care se manifesta in vise: ne referim 1a tendintele sexuale excesive. a barierei constituite de sentimentul dezgustului. a barierei reprezentate de incest (adica de interdictia de a cauta satisfacerea nevoilor sexuale prin intermediul unoI' persoane de care e9ti legat prin legaturi de rudenie apropiata). Ceea ce _calificam dreptpervers in viata adultului se indeparteaza de starea normala prin urmatoarele particula1'itati : ignorarea limitelor impuse speciei (a abisu1ui care desparte omul de animal). orientarea homosexuala 9i. . care difera din maimulte puncte de vedere de viata sexuala ulterioara. copilul are de la inceput 0 viata sexual<l foarte bogata.ziu conflictele cu parinW lor. sub influent a educatiei. El ignora faptul ca intre om 9ianimal exista un abis de netrecut. pe de 0 parte. aflam din surse multiple urmatoarele fapte : mai inainte de toate. printr-o anumita interpret are. Departe de a banui deosebirile intre sexe. se savirge:. toate tendintele sexuale ale copilulul. cind organele genitale au atins deplina 101'. furnizeaza senzatii de pIacere ana10age ~i pot indeplini astfel rolul organelor genita1e.

sUflravietuie~te in incon~tient. altH au pretins ca viata in comun practicata din cea mai frageda copilarie deturneaza dorintele sexuale de la perso. cel putin. in fine. lmpresia penibila pe care ne-o lasa constatarea atHor trasaturi negative in natura umana' incepe sa se atenueze. Aceste trasaturi. 0 mentiune special a trebuie acordatir dorintelor incesJuo3se... "cre~ii". cit ~i ca antecedente ~i factori'de orient are ai evolutiei ulterioare ~i ca. cu egoismul.aceste "amuzamente". daca indaratul viselor noastre deformate regasim toate aceste dorinte perverse. ca ele au importanta lor. elemente care pot fi depistate la copilul in stare de activitate. incestul s-ar elimina in mod automat. Cercetarile psihanalitice au stabilit fara putinta de tagada ca iubirea incestuoasa este ce::l dintii care 5e manifesta in mod constant ~i ca numai mai tlrziu ea se love~te de 0 opozitie ale careiorigini nu pot fi gasite in psihologia individualiL Sa recapitulam acum datele care. aceasta nu inseamna mai putin cafaptele exista. copilul neavind a da socoteala de actele sale in fata tribunalului de moravuri . care ar dovedi mai curind existenta unei inclinatii puternice pentru incest. dar care scapa din cauza dimensiunilor lor infime. lar ace~ti negativi~ti sint "'adesea aceia~i oameni dezlantuirilor care. # persoanele adulte au dreptate sa nu ia prea in serios aceste "copilarii" ~i . ~i ce putere de constring ere prezinta interdictiile referitoare la acesta. ajung Sa manifeste adesea' foarte pronuntate acte de perversitate sexuala. nimic nu este mai u~or dedt de a . totodata.nega totul..mele cu care ne aflam in contact permanent. sa apere'puritatea sexuala~a copiilor. Cunoa~teti aversiunea pe care societatea 0 arata sau. Dintre aceste dorinte interzise. infantile ale vietH psihice. viata sexuala a omului in genere.natura lor sexuala: a<. spre a se dezviHui in vis. adica acelor dorinte sexuale indreptate asupra parintilor. Aceasta constituie pentru noi 0 coMirmare dl incon$tientul vietii psihice nu este altceva dedt faza infantilCi a acestei vieti. atH ca simptome ale unei consHtutii. naturale. cutoate particularitatile sale. Unii au vazut in interdictia incestului 0 reprezentare psihica a selectiei.a".cu tendintele sale incestuoase etc.original.re pentru a se explica aceasta aversiune fata de incest. asupra fratilor~.) 197 . sint de natura sa neinlesneasca intelegerea visuluL Nu numai ca am stabilitca elementele din care se compun evenimentele uitate ale vietH infantile sint accesibile visului. constatat in plus ca viata psihica a copiilor.est lucru fiind implinit. odata a. elementele primitive. ceea ce nu-i impiedica. 'inseamna doar ca in acest domeniu ~i visul a efectuat 0 regresiune spre starea infantila.~ezati la masa lor de lucru.impotriva sexuale ale acestora . rezultind din studiul aprofundat al psihologiei copilului. in nursery 4). Dar ~i intr-un caz ~i inceEilalt. consangvinitatea avind ca efect degenerescenta caracterelor rasiale. Fara indoiala. actioneaza in mod sever. cUvlnt englez care setraduce prin "gradini1. dar care la J:nceput Insemna "camera copiilbr" (Nota trad. Ci am. fara a mai vorbi de faptul ca in multe cazuri nu Ie luam in se4) Nursery In textul . atltde excesiv de rele sint pur ~i simplu primele elemerite. care ne trimite in fiecare noapte inapoi in viata infantila. Ori de cite ori copHi sint lasati de capul lor sau sufera influente imorale. ele ne lamuresc viata sexuala a copilului ~i. S~au facut eforturi extraordina. fara a fi nevoie sa se recurga la prohibitE aspre.jsurorilor. 0 afi~eazafata de incest. Astfel.

care odinioara a fost dominant ~i singur dominant.tiente. rios. Regreslnd pina la aceasta faza. Va veni insa timpul sa aplicam carac198 .._ visul pare a dezvalui eeea ce este.... mai rau in natura noastra.i 0 alta apre9iere despre natura umana. Aceasta este.i vechiul nostru bagaj intelectual.lntan latent. Drept urmare Je supunem cenzurii ~i traim sentimente de stlnjeneala !')i de contrarietate. al noi-. rezultaca noi' incercam totu~i 0 jena irationala fata de visele noastre. Nu este incon~tient doarceea ce este momE. in ceea ce priv:e~te natura visului. putea fi recunoseute. eu modul sau de expre:sie special· ~i cu mecanisme psihice care nu-~i manifesta forta dedt.. sa fim determinati sa formulam 0 aWi judecata . Amintiti-va.cea mai adecvata pe care ne-am putut-o contura. ideea. in copiidin punet de vedere. referitor la "serviciile erotice" . pe care ni Ie-a dezvaluit interpret area viselor. problema nu poate fi considerata ca fiind rezolvata ~i este posibil ca in eontinuarea studiului nostru privitor la elementele negative care.L In primul rind: regresiunea care caracterizeaza procesul de elaborare onirica este nu numai formala.. ci ~i de continut.~ . de judecata plinade dezamagire pe care acea doamna batrina ~i cumsecade 0 formulase>cu privire la visuI ei neinterpretat. dedt 0 intoarcere la inceputurile dezvoltarii noastre morale. Ea nu se multumeste sa dea ideilor noastre un mod de expre~ie primitiv. citata' d. ca sa spun em a~a. $i totu!')i ele slnt incon~tiente.A~adar. Procesul de elaborare onlrica se efectueaza din aceste doua grupe de elemente. psihice. nu fac parte din acest domeniu: am putea avea tot aUt de bine acelea!')i idei in starea de veghe. ceea ce' modifica ~i large~te conceptia pe care 0 avem despre acesta. trebufe situat astazi in ineon~tient. vechea preponderenta a eului. ci reactualizeaza totodatalnsu~irile vietti noastre psihice primitive.e incon~tient asupra rama~itelor evenimentelor zilei contine In sine conditia regresiunii.. In al doilea rind: lntreg acest infantilism stravechi. Ideile latente ale visului..chiar ..kut aid 0 demarcatie : ceva -ce provine din viata nC!astra con!')tienta ~ sa zicem "rama1'iitele evenimentelor zilei" . cu tendinte proprii. daca vrem sa socotim ca atar. care nu trebuie sa produea temeri.. in a$teptarea explorarii altor domenii.e legaturile simbolice. Influenta exer. se asociaza cu ceva ce provine din domeniul incon. inteleetual ~i afeetiv.' . nivelul' moral pe care il cerem copilului nefiind prea ridicat. Aeeasta nu este lnsa dedt 0 aparenta ln~elatoare..i cum Ie-am lntelege. eel putin. dnd aceste dorinte prohibite pe care Ie contill visele au reu~it sa patrunda plna la con~tiinta sub 0 forma suficient de nealterata spre q. lor indoieli care ne incearci. La capatul acestei eercetari.mifesta In vise. in acest domeniu. '.tientului. tocmai din aceasta asociatie rezultlnd visul. se m.-== ~~. Sintem mult mai putin dii dedt am £i ispititi s-o credem potrivit interpretarii viselor noastre. incon~tientul constituie un domeniu psihic deosebit.1'iicare lmprpmuta caracteristicile acestei vieti con. in unele cazuri ne este ru~i:t1echiar~i de visele noastre deformate.. tendintele primitive ale vietii noastre sexuale. nu avem nici un mativ plauzibil sa ne fie rusine de aceste vise. visul transformindu-ne. Intrudt tendintele care se m~nifesta in vise nu slnt dedt reminiscente infantile. Dar eum ratiunea nu constituie dedt un compartiment al vietii psihice care include multe alteelemente ce nu sint dtu!')i de putinrationale. ca . Insa.Cum sa soluti6nam aceasta contradictie? Incepem sa banuim ca este de f. ne aflam In prezenta a doua puncte de vedere care constituie totu~i punctul de plecare al noilor enigme.

incomprehensibila azi.sa recurga la aceasta regresiune? $i daca. la ce Ii serve~te reinvierea tendintelQr psihice. (j expresie arhaica.a' punem ~i urmatoarea intrebare: ce impune activitatii psihice aceasta regresiune care are locin timpul somnului ? Pen'iru ce nu suprima activitatea psihica excitatiile lJerturbatoare ale somnului fara . nu avem inca dreptul sa dam unasemertea raspuns. dindu-Ie. * . adorintelor ~i trasaturilor de caracter de mult depa~ite. fire~te. . adaugarea unei regresiuni de continut la regresiunea formala? Singurul raspuns satisfacator ar fi ca acesta este singurul mijloc de 'a se' elaboraun vis. ea este obligata sa travesteasca manifestarile visului.insa. Putem. al vietii infantile. In starea actuala a cuno~tintelor noastre.' .terului incon~tient al ideilor latente ale visului 0 aWi calificare.ca din punet de vedere dinamic est~ imposibil de conceput altfel suprimarea' excitatiei care tulbura somnul. ' . cu alte cuvinte. pentru a-~i exersa cenzura. care sa ne permita sa 0 diferentiem de elementele incon~tiente provenite din acel domeniu.

nfantile. eu in prezent aceste doua grupe de 'rezulbte ~i sa Ie coreli'irn unele Din ambele parti am aflat ca procesul de elaborare a v1se1or consta. cum stam cu aceastEi reaEzare? $i chiar in momentul in care iritrebarea respectiva este pusa.. infantile.deti ca este scopul procesului de elaborare onirica ?". numaidecit se pune intrebarea: dar. Am supus interpretarii 0 serle de vise. Prima confirmare a acestei ipotezepreliminare ne-<1fost data de constatarea ca. Afirmindu-se ca visul este 0 realizare de dorinte. odata intrati in posesia rezultatelor acestor cercetari. .problema de psihologie generala de care noi nu ne vom oeupa. aiei este insa vorba de 0 . inainte de a fi inteles sa Ie interpretam. oamenii manifesta 0 aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale.XlV REALIZAREA DORINTELOR Trebuie sa mai amintim drumul pe care I-am pareurs? Mai trebuie sa va reamintesc cum. in definitiv. 0 exeitatie care tulbura somnul.ercetarile facute in cea de-a doua" directie.ne se manifesta. Aceasta averslu.o transform are de idei in trairi halucinatorii:' Aceasta transform are constituie un fapt enigmatic. Dar de la inceput n01 ne a~teptam sa putem raporta visele deformate la aeela~i punct de vedere ca ~i visele. Amintindu-9i imediat de nenumarate experiente personale in care nep1<'icerea care mergea pina la cea l1}ai profunda neli200 . In ceea ce prive~te noua teorie a viselor. Nu am putut spune acela~i lucru despre deform area vise10r. Deoarece consideram acum ca fiind rezolvata problema deformarii viselor. prin realizarea unei dorinte.si viselor deformate. cu tendinte ~i mecanisme psihice i. intre altele. toate vise1e sint vise de copli.· tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cli~eu. am avut ideea de a 0 lasa momentan de-o p~rte ~i :Ie a cere viselor infantile date decisive cu privire la natura visului? Tn sflqit. In cons. i se raspunde intr-un sens negativ. a~adar. intre altele. condensata intr-un cli~eu. la drept vorbind. despre care pretir. am abordat direct" problema deformarii viselor. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinte~te sa suprime. dintr. Aceasta intrebare este se::rmi. Sint convins ca adesea v-ati pus intrebarea: "ee se intimpla. cu realizarea dorlntelor. este oare necesar sa va reamintesc cum. sarcina noastra este sa conf-runtamaltele.ecinta. intrebarea criticilor n09tri profani. Dupa cum ~titi. prin faptul cc'ifiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale.c ficativa: ea a devenit. in esenta. operind cu materiale infantile. fara a tine seama de realizarea dorintelor. invingindu-i una dUDa aIta dificultatile? Iata-ne acum obligati sa va aratam ca cee~ ce ay{}obtinut urmind' prima cale nu corespunde intru totul cu rezultatele furnizate de c. in aplicarea tehnicii noastre de evidentiere a deformarii viselor.. ne ramine sa cercetam daca conceptia realizarii dorintelor se apEca .

criticii no~tri declara ca afirmatia teodei psihanalitice a viselor este absolut neveridica.'-aI:ie.a~e. tinut penibil . intentia nu ra...:i5 v~ritabi1.. tamen est lCiudanda voluntas.ni:. 11'ebuie sa spune:~l. Ne este insa u:. Admitem in act-asta situatie ca procesulde elaborare onirica nu :. Dar sint trei situatii complexe la care ace..un .. aeeastaatitudine se substituie la e1 dorintelor cenzurate din vise . Atitudinea sa negativa eu privire la realizarea dorintelor nu esie. jn fond..:te aceste idei sa treaci'l ea atare in visul manifest. Eroal:ea provine din fapt1J1ca aeei care nu sint edificati asupra nl3vrozelor i:.de acest genexista dcci dezaeord infre sentiment :. Am e~re~tat.decit 0 consecinta a eenzurii viselor. problema care ar merita sa fie studiatE\ pentru ea in""' sa:. Realizareaunei dorinte' 201: . nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile : in aceastii privinta criticii profani par a avea dreptate. toate acest~a..e~te dedt eu areu sa Ie sehimbe serisuL Ast. Daea visul este 0 realizare de dorinte. Poti sa tot vlsezi biiuturi..i-a atins scopul. In.:dut mmlC dm' caracterul sau de VIS pnn faptul nereahzarn donntel. Daea dorlnta nu a fast satisfacuta. Sub acest aspect.mine mai putin li'iudabili'i. pentru eo:. Contribuiela aceasta faptul CEtafedele fiind adesea extrem de rezistente. Este insa greu sa dovedim criticului profan adevarul ca nueste cazulsa cercetam realizarea dorintelor inainte de a £i interpretat visul. eu.tia nu au reflect at. El va uita aceasta totdeauna. intocrnai cum nu ne potolim setea' atunci cind visam ca bem... Fire. iar eritieii no:..or sa raspun-' dem ca in visele deform ate realizarea dorintelor poate sa nu fie evidenta ca ea trebuie mai 1ntli cautata.it pe deplin sa creeze ° realizare adorIntei:.: Ut desint vires. dorinte a caror existenta constituie tocmai cauza deformarii visului. neintelegind ea eel dintii poate £i modifieat fara ca aceasta sa 2duea vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent.nu putem face aiel.. ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis.$tim...tri sint indrept sa afirme ea visul este atH deputin realizarea unei dorinte IncH ehiar :'ii un eontinut inofensiv este aici intovara:. de asemenea. 'astfel inclt este imposibil s-o· demoIi~ stram inainte de a fi interpretat visul. cadorin.muIt mai importanUi ~i mai profunda.'Dplexa. tele din aceste vise deform ate sint dorinte interzise.iimaglneaza ea intre eontinut :.te ea va trebui sa gasimexplicatii pentru atHea vise eu can.1se)1tirnent exista 0 legatura indisolubila. motivul interventiei cenzurii... Prima: se poate intimpla ca procesul de elaborare sa nu· fi reu:.te era legata de vis.fel. este urmatoarea.i. AC2st~cazuri de n2reu~ita sint departe de a £i rare.. procesul de elaborare ~mlrica l1U reu:. o aIta situatie CO. trebuie sa te trezqtica sa bel. din nefericire. de care profanul nu tine seama. .i continut...maruri.nu ~i.i un reziduu de afecte penibile sa treaca din contlnutul latent in visul mariifest.ceea ee. inalternativa in care proeesul de elaborare onirica a izbutit sa trans forme in realizare de dorinta continutulpenibil a1 ideilor latente" S2 intimpli'i ea sentimentul penibil care insote. un vis c. insa dC}cati-e intr-adevar sete.i in special pentru vise angoasante.it de un sentiment penibiL La aeeasta absurda observatie vom raspunde ea tocmai in astfel de vise ten dint a de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar. In acest caz analiza a1' t1'ebui sa demonstrete ca ideile latente s1nt mult mai penibile dedt acelea din care se compune visul manifest. visele manifeste .. pentru ea se afla in' stare oe izo1are..i este un efect al· negarii acestor dorinte. refulate de catre cenzura.

pentru acela care traie:. dedt cenzura. atunci dnd intre ei nu exista un deplin acord. care i:. Ie cenzureaza.marul este adesea 0 realizare ne'voalata a unei dorinte. Ace:.. ca sa spunem a:. eliberat de cenzura. aceasta realizare nu ne apare dedt ca 0 sursa de senzatii penibile ~i un prilej de a ne pun~ in garda.ar trebuisa fie in mod indubitabilo sursa de placere. In atitudinea ell privire la dorintele din visele sale. insa sudate prin elemente comune intirpe. a treia dorinta tre'buia sa fie desprinderea cirnatilorde nasul femeii. Co~marul este in general urmat de trezire. pe femeie pune stapinire dorinta de a avea 0 pereche de cirnati. daca vreti. 1ar experienta ne arata ca. pe cind co~marul nu poate fi definit dedt ca 0 realizare fati~a a unei dorinte respinse. deplina sa reali. se exprima sub forma angoasei. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere.a.i femeie.. un continut. cit ai bate din palme: are astfel loc realizarea primei dorinte. Or. 1spitita de mirosul de cirnati care emana de la 0 casuta din vecini.s-a dovedit mai puternicB.i situatie. CB. In loc de a ma lansa in noi dezvoltari pe aceasta.. respinsa. Afectul de angoasa pe care :il incercam astfel in viseste. am reu~it sa Ie reprimam . acest cantrariu. tema. Angoasa este un indiciu 'ca dorinta respinsa .marurile au adesea un continut lipsit de orice deform are. ei se straduiesc sa-~i derineasca aceste trei dorinte.tiai~i ~i fac aparitia. .teti. care ne plasam din pUl1ctul de vedere al cenzurii.. in definitiv.. 1nutil sa va spun ca pentru femeie faptul nueste deloc agreabil.i mai a~teapta inca explicatia. ea sa {}ovedim ca realizarea dorintei unuia poate fi izvor de neplaceri pentru ceIala1t. dar a unei dorinte 'care. departe de a fibinevenita. pina la un moment 'dat..ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze. Co:.i pron10vate.ti cirnati. impotriva cenzurii..tim ca atitudinea ·autorului visului fata de dorintele sale este 0 atitudine cu totul deo~sebita.teo'rizontul fel11eii.. Ceea ee este adevarat despre co:... pe care I-am putea utiliza in multe alte imprejurari. Cum. Se -intefege ca pentru noi. nai :. mai mult sau mai putin. va voi aminti. este una refulata. Vom mai face inca 0 remarca. barb at :. cirnatii nu mai pot f1 desprin~i de nasul femeii :este realizCtrea celei de-a doua dorinte.. iar visul deformat obi:.. In aceste cazuri visul ~i-a ratat functia. nici barbatul nu depa:. Zis ~i facut. Acum nu Va va fi greu sa ajungeti la 0 mai bun a intelegere a co~marurilor. fara ea natura sa sa fi :202 .zare.. realizarea primelor trei dorinte. Ne yom sluji de acest basm.nuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate. cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-~i fi atins. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fati9a a unei dorinte admise :. Deznodamintul il cunoa:. ca ~i despre ~lte vise neplacute ale carol' senzatii penibile 5e apropie probabil. Remarca la care ma refer se raporteaza la faptul ca co:. ci dimpotriva. in care gasim exact aceea:. un basm cunoscut.. autorul de vise apare astfel ca sumarea a doua per'soane.. 'barbatul dore~te Sa vada atirnind de nasul femeii ace:. pe scurt. de angoasa.te dorinta. angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care. a barbatului. Dar pentru cine? Fire:. in pofida cenzurii.. dupa care ne yom hotari in 'favoarea unei ipoteze in sprijinul careia putem aduce multiple argu'mente. El)e respinge. Angoasa care insote:.e:. nu vrea sa auda de ele...te aceasta realizare apare in local cenzurii.marurile nedeformate trebuie sa fie ~i despre acelea care au suferit 0 deformare partiala. Furios. Fericiti.te.r I . a zina benefic} fagaduie~te unei 'sarmane familii...

acela care .ale for1. este u~or de vazut.ea se serve~te de ultimul mijloc pe care-l are la indemina. intr-un caz dat. fadnd sa intervina somnul cu co~mar. aceste dorinte sint supuse unei riguroase cenzuri care Ie interzice. dar constituie ~i pedeapsa aplicata femeii pentru dorinta ei stupida.el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturb at or sau pericoluL Ni se intimpla totw. ciar care nu apartine visului: !-.in legatura cu aceasta. adica a sotului. la un moment dat dorin'ta poate dobindi 0 intensitate excesiva. ~i continuam sa dormim. in general. Daca. orice manifestare exterioara. dorinta pe care cauta s-osuprime. aceste ten203 . fiecare element fiind tratat CQ 0 severitate de un grad de asemenea variabiL Putemacum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg :::. intentiile noasire nepermise. avem insa impresiaca celmai adesea cenzurii Ii datoramaceasta schimbare in raporturile reciproce.dar sudate intre ele. In nevroze gasim motivatia celei de-a treia dorinte de care ne vorbe~te basmul. chiar in cazul in care intra in actiune. atunci cind . observatie care face parte din viata nocturna. asemanator unei pedepse.Dar in timpul noptii cenzura. Sa reluarn basmul nostru. nu pot realiza nimicaItceVa dedt visul care.>isa ne continuam somnul chiar ~i atunci dnd visul incepe sa devll'la.elor care interactioneaza.fost modific. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica -incH sa scape <:enzurii? Aceasta poate sa depinda tot am de bine de dorinta. in timp ce aormim : "Nu-i decitunvis". suspect ~i sa ne nelini~teasca.cenzura.ment care trebuie reprimat. cit si >Cle . Remarcam. Frica de vise ~i frica de urmarile "acestei slabiri a cenzurii Ii imDiedicau sa adoarma. Exista nevrotici suferind de insomnie care ne-au marturisit ca insomnia lor a fast . practic. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate. adica a femeii.ata. sa--l lasam deci sa-~i faca mendrele ~i sa ne continuam somnul. Tocmai acestei diminw'iri a cenzurii din timpul noptii l~i datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Ne spunem. in al treilea rind. in viata psihica a omului. va reamintiti anal<:gia pecaream stabilit-o -lntre autorul visului luptind impotriva dorintelor sale ~i personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte. ca muIte alte functii ale vietH psihice. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie 0 g~osolana lipsa de prevedere. este inofensiv. ca nu ~. Or. $tim' de-acum ca inlensitatea CLl care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul.tim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne lulbura somnuL Nu putem solutiona aceasta problema dedt tinind seama de natura starii de somn. -Be intimpla paznicuh"li sa-l trezeasca pe cel care doarme. Am comparat· visul cu pazilicul de noapte. Da-ca. al celor t:rei dorinte : cirnatii de" pe farfurie constituie realizarea directa a doril'ltei primei persoane. i se ihtimpla sa se arate neputincioasa fata de o. in loc de deformare. drnatii lipiti de nas reprezinta realizarea dorintei celei de-a doua persoane.Nu-i dedt un vis". este suprimata sau eel putin considerabil diminuata. iar ac'easta situatie 1ini~titoare i~i gase~te expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doafme. bin motive necunoscute.veti constata lesne ca exista un alt motivpentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil. in favoarea singurei dorinte a -visului.are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. In timpul zilei.la inceput voluntara.ica cenzura nu se aplica intotdeauIila cu aceea~i vigoare aceluia~i ele. Fiind numai un vis.

la pretul de 1 florin :.tiece nenorocire.i in legatura cu care am aflat atltea lueruri interesante : visuI axat pe cele trei locuride teatru proaste.dinte autopunitive sint numeroase.i50 de ceritari..este intr-adevar 0 definitie bine delimitata. Or. tionez aici 0 aHa interpretare posibila a cifrei 3 la 0 femeie sterila. atunci definitia noastra ~ realizarea unei dorinte.. ell zestrea..tim ca elementul "prea curind". nu am facut nici 0. "de timpuriu". de fapt..ila nemultumirea pe care i-o pricinuia sotul..'Hi cumperi. cu siguranta ca a fast la fneeput 0 curiozitate 1) Din lipsa materialelor pe care mi le-ar fi putut furniza analiza. toate acestea fiind admise. veti constata ca nu aveti dreptate. Sotul Ii spune ca Eliza ~i logodnieul ei a1' fi vrut :.i ei sa vina la teatru. a aceleia care exercita cenzura.. nu men- 204 . Curiozitatea de a vedea totulJ carese manifesta aici.i'50 de creitari. considerindu-se superioara Elizei. Ea ginde:.manifest se lasa talmacit eu u:.ma sustrag. Examinind insa lucrurile mai indeaproape. Aceasta substituire este insa. ca pot merge sa vada toate piesele de teatru. angoasa sint cu totul opuse dorintei.dupa unii autori. a unei pedepse . noi :. Odata maritate.i unde gasim' urmele lor. a:. dar ca nu au putut-o face. a dorintei aItei persoane. in continut~l manifest al visului.. a fast eliminat din vis de catre cenZUl'a. Daca ne gindim la diversitatea(despre care va fi vorba mai departe) a ceea ce ar putea sa fie viml :. fete Ie . Imi veti spune' acum ca. Casatoria este in mod vadit inlocuHa prin deplasarea la teatru. concesie parerii dumheavoastra preconcepute cu privire la teoria realizarii dorintelor. de la eare nu inteleg sa . ele sint foarte puternice si raspunzatoare de 0 buna parte a viselor penibile. o parte a stalurilor este aproape goala. sale.adar. Misteriorul "trei la pretul de 1 florin ~i 50 de ereitari" ne este acun1 mai pe inteles.naive sint adesea mindre s.te ca n-a fost cine :. doar cu trei luni mai tinaxa dedt ea. fi putut sa-mi cumpar un sot de zece ad mai bun"). viseaza ca s-a dus impreuna cu sotulei la teatru.1. gratie simbolisticii pe care intre timpam invatat s-o descifram l). ca in asocierea lor contrariile sint extrem de apropiate unul de a1tul :. Am conchis ca ideile visului se raportau 1a regretul e1 de a se fi casatoritprea devreme :.. nu mai ramine mare lucru din faimoasa conceptie despre realizarea dorintelor. R:.urinta: s. costind 1 florin :. La urma urmei. Cifra 3 semnifica realrnenteun barbat ~i . a ceea ce este el in realitate.. a:. negasind dedt 1rei locuri proaste.i arate satisfactia in legatura eu faptul ca lor totulle este Ingaduit. eareia sotuI ii aduee intr-o zi vestea ca prietena sa Eliza.. Persoana care a avut aeest vi's n-a fost niciodat'i mai nemultumita de casatoria ei precoce dedt in ziua in care a aflat yestea logodnei prietenei. Amintiti-va de visul pe care deja I-am interpret at :. 0 doamna.a cum ~tim.. s-a logodit. un sot ("Cu zestrea mea. Tocmai la aceasta fae aluzie stalurile goale. a unei temeri. s~ confunda in incon9tient.' Trebuie sa avem curiozitatea sa cercetam modul in care au fost elaborate s1 transformate in dorinta fmplinita aceste ginduri tulburi :.'H. A fast 0 vreme in care ea era mindra de a fi maritati't.. "Biletele' au fost cumparate prea qevreme" este 0 deghizare a ideii: "M-am mi'iritat pre a devreme". La aceasta se mai adauga faptuI ca teama. Se fntelege de la sine ca 9i pedeapsa este realizarea unei dorinte. sa asiste la toate spectacolele.i chiar.. Am insa datoria. realizarea dorintei. de a va dovedi ca orice vis deformat nu este altceva dedt realizarea unei dorinte... elementul .

10.eontrariului acesteia.sexuala. Regretind acum mariajul ei precoce.ide variate ca gindi1'ea diurna? Altfel spus. Am' fi procedat la fel in toate cazurilede vise deform ate. pe carear putea ele s-o aiba pentru noi cind se Va pune problema intelegerii nevrozelor. dece trehuie el.0 tentativa de pregatire pentru 0 aetiune iminenta etc. 6 asemenea atitudine nu este potrivita ~i 0. Multi din cei care m-au urmarit in interDretarea vi8e101'si au aeceptat rez~ltatele respective s-au oprit adese~ la punctul un'de sfiqe9te demol1stratia mea referitoare la faptul ca. contrariul aeesteia ?".. In acest fel faptul de a asista la spectacol devine un substitut in 'Care intrevedem aluzia la faptul de a fi easatorita.l 0. dadi voi spune visul este a dorinta realizata sau confrariul acesteia. calauzita prin aceasta dorinta de odinioara. lueruri care mie insumi imi par .urma urmei. impo . Iti este permis sa fii "culant" in afacerile comerciale. ea revine la perioada in care acest mariaj a eonstituit pentru diilsa realizarea unei dorinte.DU ar corespunde 0 data realizarii unei dorinte. sau chiar un repro~. De asemenea. care 0 decide pe tinara fata sa :se marite devreme. Experienta mi-a dovedit ca a. d 205 . ea inlocuie~te faptul de a fi casatorita prin acela de a merge la teatru. veti putea avea impresia ca mi-am retract at a parte din afirmatiile' facute. adresat repro~ul de a fi expus pre a suecint ~i. rin totu~i sa mai zabovesc putin asupra acestui aspect al teoriei. visu1 este a dorinta realizata. pentru ea trebuia sa-I dea posibilitatea de a-~i satisface gustul Bentru spectacole' ~i.cum conveniti ehiar dumneavoastra . putin intereseaza ca am delimitat pre a 0 strict acest sens. in consecinta. Putem afirma ca voind sa demonstram existenta realizarii unei dorinte disimulate. intr-o maniera prea putin eonvingatoare. Dar lucrurile nu stau 0. Ati putea gindi ea a divergenta eu privire laacest· aspect este· fara importanta din moment ee sintem de aeord in celelalte privinte. In afara de aceasta. pentru ce v1sul .evidente. un avertisment.1'avea gindirea nocturna sensuri tot aUt de multiple :.) ? Pentruee sa exprime el intotdeauna 9i in exclusivitate odorinta sau.eel rllult. adica· a angoasa sau 0 pedeapsa reali~ata. nu am ales cel mai comodexerr~plu.90. a reflectie eu ale sale pentru ~i contra. triva oricarei evidente.1'13Utea fi chiar prejudiciabila . sa fie turnat mereu in tiparul realizarii' unei dorinte? De ce n). :mi S-B. iar dumneavoastra veti puteasocoti cae momentul favorabil spre a-mr smulge ~i alte eoneesii. neintelegere eu privire 10. devenind mai tirziu un motiv puternic. acest aspect este de natura sa dauneze tuturor cuno~tintelor pe care Ie-am dobindit despre vis ~i sa Ie diminueze valoarea.cest aspect este unul din cele mai expuse atacurilor ~i ca de el se leaga cele mai multe contradietii ~i neintelegeri. alta data .dar dnd este vorba de probleme ~tiintifice. de ce sa nu exprime el· un proiect.. indreptata spre viata sexuala. 'intrebind: "Admitind ea visul' are totdeaunaun sens ~i ci'i acest sens este dezvaluit prin tehriica psihanalitica. a rel11u~eaTe. mai ales spre aeeea a parintilor. Nu a pot face in fata dumneavoastra ~i ma voi multumi sa va asigur ca cercetarea va fi intotdeauna ineununata de sucees. ca €ste de ajuns ca am descoperit sensul visului ~i mijlocul de a-I pune in €videnta 9i ea. adica realizarii unei aprehensiuni...

fapt explicabilprin aceea ca visu1 corespundea unui proiect . al unul avertisment.ut in legatura eu visul. trep'uie sa va ginditi fie la visul manifest.titi in mod cert ca va slujiti de 0 expresie abreviata .. Ideile latente constituie materia prima pe care procesul . adica la procesul psihic care structureaza visul manifest eu ajutorul ideilor latente ale visului. Am relatat odata un viS.. dumneavoastra luati cuno.tiintei: rezultat pe dt de magnific.. in locul ei.' Orice alta intrebuihtare data acestui cuvint nu poate crEia dedt confuzie .i neintelegeri. preparative. atunci eliminati procesul respectiv ~i va spuneti pe drept· ca visul corespunde unul proiect.i'acesta este singurul fapt care se opune acestei conceptii mai Ia~gi . Cum a~ putea ded . Este absolut exact ca visul poate . Dar.i' ca poate fi substitutul unui proiect.i. eel mult. care s-au transform at spre a deveni vis.. lara a escamota problema visului iI}daratul modului de expresie vag de care va serviti.A. privind lucrurile mai indeaproape..i ca.ca 'lucrurile sa stea astfel..te ideile latente ale visului.. nu avetl dreptul sa vorbiti de aceasta dedt .. reflectii. al unor preparative~ al unei incercari de a solutiona 0 problema etc. aflam in treacat catoate aceste aete psihice -atlt de complicate. Nu as vedea nid un inconve-ni~mj. . Daca afirmatiile dumneaYOastra se raporteaza. sa introducem..i mai comode despre vis. dar in realitate nu aceasta este situatia .tienta a omului este preocupata de aceste proiecte. ca trebuie sa extindeti aceasta multinlicitate la insasi natura visului.. netinindseama dedt de ideile latente.sa ma contrazic si sa afirm ca visul nu este dedt 0 dorinta realizata ?' .de elaborare 0 transforma in vis manifest. aceIa. unei dorinte? Primu1 meu raspuns 1a aceasta intrebare va fi.. visul n-a mai avut nid un motiv sa se mai repete.. publicat un vis care corespundea unei confesiuni.tiente a omului.i va indreptati intreaga atentieasupra ideatiei incon. la acest travaliu insu.i un or operatii inteIectuaIe multiple.i ea nu yeti crede . in ansamblu. Aeest eaz se intilrie.i.>adar.reprezenta tot ceea ce am enumerat mai sus . Prin interpretarea viselor.. Cel de-al doilea raspuns va fi. adica la produsul travaliului de elaborare. tot pe atlt de tulburator ! Revenind insa la multiplicitatea de sensuri pe -care pot s-o aiba viseIe.. care s-a reprodus timp de trei nopti consecutive.. ideile latente care au generat visul. Daca Ia un moment dat pierdeti din vedere procesul de elaborare .in masura in care . la ideile latente. al unei reflectii. ca eu insumi nu sint departe de a admite ca visu1 corespunde unor forme d~ gindire . din moment ce acesta a: fost executat. CEe '0 fac spre a inlatura 0 interpretare naiva.te frecvent in activitatea psihanalitica: eautam sa sfarimam forma pe care a imbracat--o visul... nu se poate sa nu va dati seama ca acest lucru nu este exact dedt in ceea ce prive. Cind vorbiti de "vis". Dupa 'aceea am.tinta de faptul ca' gindirea incon. zadarnice toate eforturile pe care Ie-am fa<.. spuneti~o direct. se petree in aiara con. 0> interpretare care confunda visul cu ideile latente ale visului si atribuie acesttiia ceea ce Ie apartine numai loT..pecare Ie-am numit. pentru nu ar corespunde un vis 1a altceva dedt realiza~ea. ca intotdeauna incazuri asemanatoare: nu stiu. care ar putea sa faca. pe care procesul de elaborare Ie transforma in vise. dincolo de vis. unui avertisment etc. 206 . AsHel. Pentru ce vreti sa confun'dati "materia prima cu munca ce Ii da o forma ? Prin ce va distingeti in' cazul acesta de aceiacare nu cunosc dedt produsul acestei munci. fie.

sa' plasam in cactrul analizei rezultatul interpretarii visului. 0 analiza minutioasa a unui mare numar de vise. Cunoa~teti ideile latente ale acestui vis: regretul' d€ a se fi maritat prea devreme. Nu avem dreptul Sa ignoram acest lueru in teorie. care au 0 natura analoaga ? Cum inca nu ~tim nimie despre fenomenele care seapropie eel . constituie o· i tendinta 'ale carei radacini se adincesc iIi faza infantila a vietH..a data ca exemplu.este in general dirijata spre viata sexuala aparintilor. DemonstrafIa cere. pe de 0 parte. insa nu~tiu daca am reu~it sa 1e fac la fel de inteligibile ~i pentru dumneavoastra. legaturilestrinse care intereonecteaza luerurile. dorinta de a merge. in sfiqit. probabil 0 derivatie a vechii ei curiozitati de a afla. eu toate ca sintem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice.>1. adidi despre' simptomele nevrotice. este 0 earacteristica constanta. Credeti cu adevarat ea. a fost fara nici 0 intentie. poate fi tot 0 dorinta.tie ca lacopii aceasta curiozitate . iar pe de alta parte acest aspect extrem de spinos ~i de semnificativ al coneeptiei noastre despre vis nupoate. Vestea: aflata in timpul zilei nu ofere a insa nici un pretext acestui gust . Eu inteleg foarte biI"!e toate acestea. Dorinta 207 . Aceasta dorinta nu facea parte initial din ideile latente alevisului ~i noi am putut. Una dintre caracteristici. am putea aprofunda· natura unuia fara a ne ingriji ~i de eelelalte.. Aeeasta' aditiune indispensabilanu este altceva decit dorinta. la teatru. Sa :. Va pot asigura ca atunci cindl-am ales prini..rte~misa ma marit aUt de devreme" nu putea da na~tere unui vis decit dupa ce a trezit vechea dorinta de a vedea.. eu regularitate un plus ce nu face parte din ideile la~ tente ale zilei. -realizarea dorintei. idee a ca ea ar fi putut avea un sot mai bun daca ar fi ~tiut sa a~tepte.pentru spectacole: ea era doar de natura sa trezeasca regretul :. . ca sa spunem a$a. date mnd .iremu~carea. realizata cu ajutorul linei dorinte incon~tiente. trebuie sa ne multumim deocamdata cu ceea ee am dobindit. Contrarietatea in sine nu putea nici ea sa: genereze visul. cum stau lucrurile dnd te mariti. Vreau numai sa elucidez impreuna eu dumneavoastn'i un exemplu ~isa va supun atentiei un' nou· considerent. ea· .fara a-~i putea explica de unde provine acest prod us ~i cumeste eI realizat? Singurul element esential al visului este eonstituit de proeesul de elaborarecare actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. forta motrice a £ormarii visului. ' Sa mai reluam 'inca 0 data visul de care ne-am ocupat deja in maL multe rinduri.cunoa~teti :e1 adauga acestora. Observatia analitiea ne arata totodata ca .mai mult de vis. Aceasta din cauza ca imi vine' greu sa va demonstrez asemenea lucruri. fi expus intr-un mod eonvingator fara ase lega de cele ee VOl' urma. Lar c6ntinutul visului sufera 0 transform are care are ca scop realizarea acestei dorinte. in sfiqit. ce se intimpla cind te mariti. este deci 0 euriozitate infantila '.cealalta poate varia . de asemenea incon~tienta. regretul incercat la vestea logodirii prietenei.procesul de elaborare oniriea nu se margine~te sa Ie dea acestor idei· expresia arhaica sau regresiva pe care· 0 . acela care are ca obiect trei locuri de teatru la pretul de 1 florin ~i 59 -de creitari. caz in care visul reprezinta 0 dorinta latenta actuala.n masura in 'care ea persista mai tirziu. fara a tine seamade ea. dar constituie. Ideea: "a fost 0 prostie din p<3. Cunoa~teti de asemenea dorintacare a Meut din toate aeeste idei un vis: gustul pentru spectacol. sentimentul dedeseonsiderare fata de sot.

ea acest ceva este 0 dorinta intensa. In acest caz putem afirma ca ceva ce apartine de asemenea 9i zonei in. in conformitate eu folosinta pe care i-am dat-o mai inainte acestui din urma tEmnen. dar reprimata. Putin intereseaza. in a:. Or. eu pot merge la teatru ea sa vad eeea ee este '1nterzis.tru. a$a cum in alte eazuri chiar antreprenorul poate avea capitalurile necesare functionariioptime a J-ntreprinderii. in formarea visului. daca autotul visului recunoa~te sau nu aceste resturi.con'.:aceasta a constituit continutul visului. 9ica.1ineoc11prehcnsibile.nu mai pot fi considerate rationale 9i explicabile prin referirea lor 1a viata din starea de veghe. pe chid prietena sa nupoate avea aeces aiel.)Uentu1ui s-a ~adaugat Ja resturile diurne. pe cind tu n-o poti face. 0 examina separat sub aspectul capitalistului 9i :208 . doar cu djutorul aluziilor la care ne-am referit.aZa. indepline9te in chip constant rolul capitalistu1ui. fariL 1egatura cu ea . spre l. Fieeare intreprindere are nevoie de un capitalist care s-o finanteze 9i de un antreprenor care sa aiha 0 idee 9i sa se priceapa ". voi desemna prin ideile latente tot ceea ce aflarn eu ajutorul interpretarii viselor.' in anumite cazuri. Acestea fiind spuse. dind acestui termen un sens mai riguros dedt precedentulul. ea esteaeeea care furnizeaza' energiapsihica riecesara elaborarii visului.. Tocmai dorinta incon~.)i. resturilectiurne nefiind dedt 0 parte a ideilor 1atente.l. Cleele partI ale continutului visu1ui indaratu1 car ora se mal disimuleaza ideile 1atente. numai aceasta dorinto. ca ele sint perfect inteligibile ~i -coerente. ca ele pot avea aceea'.pe cind tu trebuie sa mai' a9tepti.-0 puna in aplicare. Pe aceasta stare de satisfactie S8 gre!f.. care acum apar in prim plan. stabilesc o distinctie intre resturile diurne 9i jdelle 1atente '. In economia politica descompunemintotdeauna aceasta persoana unidi. m-am slujit de 0 comparatie pecare reprodllc aici.a reI incit pot fi concepute ca reactii cu totul naturale la evenimenhil care a servE drept pretext visului. Voi denumi aCum aceste idei "resturi diurne". a facut posibila formarea visului Actiunea exerdtata de aceast§' dorinta asupra resturHor diurne determina aparitia altor idei laterite care. adica faptul ca ea se aflilla tea. Tocmai aceasta satisfactie determina continutul manifest al vlsului. facind totodata mai oificila intelegerea sa teoretica. capitalistul insu9i poate avea a idee 9i cuno9tintele speciale cerute de realizarea acesteia. in s£11'9it. Interpretarea visului trebuie sa iaea abstractie de tot ceea ee serve9te la reprezentarea.in al treilea rind. in al doilea rind. insE". in calitate de modificari. Amestee al satisfacerii gustului pentru spectacol 9i a1 satisfaetiei egoiste data de infringerea rivalei. forma realizaril unei 'dorinte anterioare: da. Antreprenorul Gste reprezentat aid de restu1 diurn care decide in privinta utilizarii acestor fonduri. penibilele idei latente ale visuluL Considerentu1 pe careimi propun sa-l supun atentiei dumneavoastra "2ste destin at sa va determine sa meditati asupra ideilor 1atente.tienta este aceea care. Comparatia simplifica situatia practica.)i valoan~ ca oricetendinta psihica sau operatie inte1ectuala. Spre a ilustra raporturile care exista intre resturile diurne 9i dorinta nu pot decit s-o incon9tienta.'. de altfel. satisfacerii dorintei 9i sa reconstituie. substituind easi'itoria printr-o 'participare la un spectacol de teatru 9i dindu-i. a acestei energii. un triumf din treeut luind locul unei deceptii recente. eEl autorul visului nu este deloc constient de aeeste idei. Eu sint maritata. In felul acesta situat1a actuClla s-a transfor111at in con-trariulei. Va rog sa nu omiteti urmatoarele : in primul rind.

i deuluito1'? * 14 - cd. deoarece este sigur caj de multa vreme.. incomplete: dar nu este oare lini:. fie 'prin lucrarile celoT care vor veni dupa noi? lar ceea ce am a£13t deja.tiente in aC. Acelea:. Resturile diurne. pent1'u aceasta este necesar sa ne familia1'izam eu fenomenologia nevrozelo1'.. deoarece av. nu este destul de nou :..tient..irep1'o:.. merita sa fie luata in consideratie..ntteo1'iei noast1'e caracte1'ul fantezist.. ce se va spune dnd vom marturisi ca. Dar..tient. restabilim situatia fundamentala care a servit drept punet de plecare pentru comparatia noastra..ti. Nu ati avut prilejul sa ascultati dedt lucr'uri. ne-ar t1'ebuieel putin doua ? s~ ne oprim aiel. faceti dovada unei optici juste.Deocamdata nu putem avansa. procedind astfel.. va chinuie 0 intrebare care.tienta.tor sa ne gin dim ca aceste cuno:.i.tinte sintsusceptibile de 0 dezvoltare. sint ele cu adevarat inconstiente in acelasi sens in care este dorinta inconstienta a carei interv~ntie este rieces~ra ca sa Ie faca apte sa declan:.. sens ca dorinta incon:. origine infantila :. Ei bine. care va fi intr-o zi efectuata fie prin propriile noast1'e luc1'ari..i variatii.tient.ez'evisul ? Fara indoia'1a. resturile diurne nu sint incon:.ela:. .I sub acela al antreprenorului.em aid punctul nevralgic al intregii probleme.i prevazut eu mecanisme speciale. 404 .. spre a fi satisfacuti. aceasta intrebare este intemeiata. Dorinta face parte dintr-un alt incon:. in sfiqit. ale carol' modalWlti va las libertate sa Ie ~rmariti. s-a :. se produc in cazul structurarii viselor. pent1'u ca admitem un· singu1' ineon:.. acela pe care noi I-am recunoscut ca fiind de. De altfel ar fi indieat sa distingem aceste doua va1'ietati de irrcon:. dind fiecaruia 0 denumi1'e speciala. Punind-o.. va intrebati' dumneavoastra.

tem aiirma cu certitudine ideea potrivit eareia interpretarea data este singura eU putinta: ne pinde~te astfel risculde a trece pe llnga intel'pretarea cea mai verosimila. in timp ce deficientele pe care leprezinta rezultatele noastre ar pune sub semnul intrebarii legitimitatea metodei pe care 0 utilizam. nu ~tim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sens negativ sau in senS pozitiv. in pofida aplicaxii corecte a tehnidi noastre. a ci'irui intindere pare ineompatibila eu certitudinea obiectiva a rezultatelor. $i cum asupra acestui aspectnu dispunem de nid un eriteriude decizie obiectiva. ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare. interpretului Ii este ingaduit· sa considere ca inversiune oricare fragment al visuluL In sfir9it. Aceste obiectii sint fara cusur. este un lu210 . Daca. . In al treilea rind. avind in vedere frecventa inversiunilor in vis. ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile cpnceptiilor ~i ipotezelor noastre. dar nucred ea justifica concluziiIe dumneavoastra potrivit car ora interpretarea. Se poate sa fi avut impresia' ca. nu a~ putea fi decit de acordcu dumneavoastra. Cfi unul manevreaza mai mult sau mai putin binedecit altul 0 anumita tehnica. fara indoiala ca au adunat ei in~i~i unele materiale cu privire la aeeasta chestiune.deoarece lucrurile falosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest mativ sa fie ceea ce sint. 1ar eoncluzia dumneavoastra va fi ca. in aceste conditii. de inteligenta acestuia. daca trebuie eonsideratca fUnd e1 ca atare sau ca-fiind contrariul sau: un ilou prilej pentru interpret de a actiona potrivit'vointei sale. eel putin in cazul un or vise a carar interpret are este mai dUicila. interpretarea este lasata cu totul la cheremul interpretuiuL Pe Enga aceasta.xv H-JCERTITUDINI SI CRITICI Nu vreau sa parasesc domeniul visului fara a ma ocupa deprinci-' palele indoieli ~i de prindpalele incertitudini legate de noile concepti! 'expuse in paginile precedente. ar fi expusa arbitrariului. 1. In sprijinul opiniei dumneavoastra yeti spune ca mai inainte de toate nu 5e ~tie niciodata daca cutare element dat a1 visuluitrebuie sa fie inteles in sensuI propriu sau in sens simbalic. arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu exeesiv de vast. a9a cum a practicam nai. Aceia dintre auditorii mei care m-au urmarit eu oarecare atentie. rezultatele furnizate de munca noastra de interpretare a viselor sint inci'ircate de atHea incertitudini incH a reducere ~sigura a visului manifest la ideile latente devine imposibila. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis. in loc de a varbi de arbitrariul interpretului. de experlenta. ati sustine ca interpret area depinde de pricepere::t. Un asemenea factor personal nu poate fi eliminat. yeti invoca faptul de a fi auzit spunindu-se ca I'ar pu.

cel putin intr-o maniera foarte asemanatoare. de regula... analog cu scrierea figurata. pe acela dintrecele doua sensuri pecaI'e vor-bitol'ul Vl'ea sa-lcomunice parteneruluJ. trage . legatura. seria putea sa orinduiasca semnele figurate ~i pe verticala. ne previne ca trebuie sa manifestam indoialc'i fata de ideea potdvit careia comunicarea pe care o persoana 0 face aEcia Cll ajutorul unor cuvinte ambigue ar avea. Rationamentul care. ideile visuluj. existenta intre. permit ca. scrierile in limbile cele mai veehi. Scrierea ieroglifica procedind.em imposibil' de negat.oa1'a visul. Ca sa poti cHi.de exemplu. In ceea ce prive'?te vocalele omise. care Ii poate fiatribuita. Vechile sisteme de exprirnare. din toate interpreUirile posibile. scdel'e. intregul context psihic in care se desfao. Dar cel care. unde gestul este absent. ca neavind nici 0 tangentacu cazul respectiv. Astfel. ciocurile pasarilor etc. imaginea unul om inchircit sau a unuia vinjos. Tonul $i gestul intervin ca sa indice. tocmai ca pe 0 propdetate necesara a visului inswii. prin acest fapt. In. pornind de la imperfectiunile interpretarii. pl'ezinta numeroase indeterminari. ca procesul de elaborare onirieada ideilor latcnte un mod de expresie primitiv.. 211 . in ansamblul discursului. Dimpotriva.e1e cuvintelor.concluzia inexactW'itii deductiilor noastre. Scrierea sacra a egiptenilor cuprinde ~i aIte indeterminari. ramine la bunul plac al celui care scrie orinduirea imaginilor de la dreapta la stinga sau de la stinga la dreapta.' ca in cazul ierogIifei Ken cu dublu s~ns. este sarcina cititorului sa Ie plaseze. Faptul celmai tulburator in scrierea ieroglifica este ca ea igi1.Ievedere.ci'iruia Ii datoram semnalarea acestui punct <. care inseamna "slab" sau "tare". Am aratat anterior. intr-'o maniera indiscutabila. iar dumneavoastra cu siguranta ca va amintiti. Dealtfel lucrurile se petree astfel in toate chestiunile de tehnidi. decit una ~i sa fie respinse toate celelalte. in sfiniit. Se evita in acest fel neintelegerile. un sens dublu. fara ca noi sa avem dreptul sa punem la indoiala arice posibilitate de utilizare a lor. Lingvistul R. iar cind era yorba de inscriptii pe obiecte mici. distanta.int desemnate numai consoa11. semn figurat. sensul este desemnat printr ...> Ceca ce apare ca arbitral' in interpretareaviselor se elimina prin faptul ca. un nedestlnat pronuntarii.0rasepararea cuvintelor" Semnele se succeda la egala. Cunoa~teti ca fenomenul coincidentei contrariilor in procesul de elaborare onirica este analog cu ceea te numim "opozitia de' sens" a radacinilor cuvintelor in limbile cele maiveehi. dupa ~tiinta sa ~i potrivit cu ansamblul frazei. sa nu fie aleasa. daca nu identic. in ciuda multiplicitatii de sens a silabelor ~i semnelor. pe care noi nu Ie-am tolera in limbile moderne. de exemplu. aceea dint1'e visul insw?i ~i viata celui ce viseaza ~i. considerentele de estetica sau de simetrie puteau sa-I' determine sa adopte 0 aHa succ€'siune a semnelor. in deteI'111inareaacestuia ~i multiplicitatea de sensuI'i. unele de altele ~i nu se ~tie aproape niciodata daca cutare semn face parte dirt cuvintul ca1'e-1 preceda sali constituie inceputul unui cuvint nou. in serierea cuneiforma persana cuvintele sintdespaxtite printr-:un semn oblic. Or" toate sistemele de expresie pri:'" mitive prezinta aceste indeterminari ~i sensuri dubie. in unele limbi semitice s. AsHel. i~i gase~te infirm area intr-o observatie care subliniaza. Abel (1884). face ca pronuntarea din egipteana veche sa ne fie necunoscuta. trebuie sa tii seama de regula dupa care citirea trebuie facutii urmarind sensul in care sint indreptate fetele figurilor omene~ti.

Visu1 nu-~i propune sa transmita cuiva ceva ~ij departe de a fi un mijloc de comunicare. Unul din principale1edialecte poseda circa 400 astfe1 de silabe. limbachineza constituie un excelent mijloc de exprimare de ideL Indeterminarea nu are deci ca 0 consecinta necesara imprecizia sensu1ui. depii$ind cifra de 1. Faptul se explica prin aceea ca acestea din urma sint.sta nici un singur cuvint monosilabic despre care sa putem spune ca este substantiv. rezulta ca fiecare silaba are in medie zece intelesuri.i scrierilor vechi. timpul. numarul.1 miliarde oameni.. nu trebuie Dici sa ne mire. s-a inventato mu1time de mijloace destinate sa previna neintelegerile. pe care unii au voit sa Ie fo1o1) Populatia Chinei este astiizi mult· mai mare.zut mai putine lucruri. Acest proverb nu este greu de inteles. 0 drcumstanta .in ciudaacestor ino. mij10ace trebuie sa citam asocierea a doua silabe intr-un cuvint ~i pronuntarea aceIeia~i sHabe in patru "tonuri" diferite. a~adar de a fi intelese infr-un fel sau altul. fie combinate in cup1uri. e1 este destinat sa ramina neinte1es.in toate cazurile de indeterminare decizia depinde de inteligenta auditoriului. iar a~teptarile me1e n-au fost dezamagite. Limba chineza este plina de aceste indeterminari. moduL In acest fel limba se compune numai din materiale brute. Pur ~i simp1u m-am documentat.i mai interesanta pentru cpmparatia noastra este faptu1 ca aceasta limba.timba ~i scrierea chineza. a carui traducere literala este: . eliminindu-se exprimarea relatiilor.. nu are gramatica. foarte vechi... Fire~te cariu poate fivorba de decizie intre aceste doua traduceri care nu difera declt din punct de vedere gramatical. in speranta de a gasi ana10gii cu indeterminarile vise1or. Cum ansamblul nu permite totdeauna sa se stabi1easca pe acela din cele zece intelesuri pe care persoana care pronunta o silaba data vrea sa-1 evoce in mintea ascuWitorului. deci ca une1e au mai multe. tocmai acest caractel' lipse. Se ~tie ca ea se compune dintr-un mare numar de silabe care pot fi pronuntate fie izo1at. Dintre aceste. Avem totu$i garanJia ca. Trebuie totuo. In consecinta..). 2) in textul lui Freud proverbul suna in felul urmator: "Wenig was sehen viel was wunder bar" (Nota tract). capabile sa ne faca sa ne· cutremun'im.sale brute. adjectiv sa·u adverb ~i nici un cuvint nu prezintaflexiunea destinata sa desemneze genu1. vazut putine. a$a cum limb a noastra abstracta se descompune prin procesul de elaborare onirica in materialele. destinate sa slujeasca drept illij10c de comunicare. Singunl1 rezultat sigur al comparatiei noastl'e este ca indeterminarile. Sau: sint multe de admirat pentru aeelacare a. 212 . iar alte1e mai putine. (Nota trad.eterminari. care se lasa calauzit de ansamblu. ca sa spunem a~a. situatia este mult mai putin favorabila dedt in cazu1 limbEoI' . Cine vede putin se minuneaza mult 2). Am notat exemplul unui proverb chinez. Vocabularu1 acestui dialect dispunind de aproximativ 4000 de cuvinte. nid sa ne Induea in eroa1'e faptul ca un mare numi'll' de polivalente ~i de indeterminari ale visului scapa posibilitatilor nOastre de decizie. 1a mma urmei. In limba chinez8.te visului. eu ailt este mai inc1inai sa se minuneze. Or. El poate sa insemne : cu dt cineva a V8. Nu exi.isa recunoa~tem ca in ceea ce prive$te sistemu1 de expresie al visului. sint ~i astazi folosite de 400 milioane de oarnenL 1) Sa nucredeti ca eu inteleg ceva cu privire 1a acest fenomen.

Hincks. in plic sigilat. Ie displac. Dupa parerea mea. Fire~te. chiar daca are preocupari ~tiintifice. Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba decisiva. chiar ~i unui spirit impartial.. credo Probabil eEl putini dintre dumneavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoagas-a produs cuprilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. Este en adevarat amuzant sa vezi graba 9i increderea de sine cu care oamenii se pronunta. care in anul 1921 a publicat cartea La psychanalyse au. neascultlnd dedt de prima lor impresie. Fox Talbot ~i Oppert ca sa-i trimita. aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe. iar toata aceasta munca de interpretare nu arenici a valoare. Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit critic toate aceste afirmatii ~i toate aceste probe 'iluzorii". Cred ca mai degraM aceasta "impartialitate" este "artificioasa". artificiale. deci ele sint false. Cu totul injust. PublicLll profan.seasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele.~a:datanie".. el a protestat impotriva acestei masuri ~i un ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa deautoritatile . ~i incertitudinilor unei contributii ~tiintifice. service des educateurs.sa acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impartial". (Nota trad. trase de par. complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor. Obiec~iile de acest gen sint atlt de numeroase incit nu a~ avea dedt sa stau in cumpana cu privire la exemplele de ales : iau la intlmplare pe ultimul care mi-a fast adus la cuno~tinta. 213 .. Ni se cere . deci deplasate ~i adesea chiar comice. A fost ovreme clnd opinia pul:?licda mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care. Zeflemelile profanilorcultivati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a continuat cu rezultate tot mai sigure. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti. in speranta ca putina reflectie ~i competenta nu pot sa faea rau. iar rezultatele obtinute de anaii~ti avind 0 instruire buna nu pot dedt sa-mi intareasca aceasta parere. multe din exemplele din cartea citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul lor' cautat ~i artificios . considerind toata aceasta cercetare drept . sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive.-. au descifrat inscriptiile cuneiforme. In 1837 insa. dupa ee a comparat cele patru texte. Rawlinson. de aceasta. anume ca multe dintre solutiile pe care sintem obIigati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate. recent destituit din postul saU pentru ca s-a ocupat de psihanaliza. asupra unei probleme spinoase a psihologiei incon~tientului. Gradul de inteligibilitate reaId a visului nu poate fi determinat dedt prin exerci~iu Eli experienta. Nici 0 clipa nu Ie trece prin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa 3) Este vorba de pastorul 0 s car P f i s t e r din Zurich. a putut anunta di -ele erau suflcient de asemanatoare casa jl. A~adar. tipariHi de editura Bircher din Berna.colare.lstifice increderea in rezultatele obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese..). Lor interpretarile Ii se par caubte ~i fortate. ascultati : in Elvetia un director de seminar 3) a fost. Nu extrag din aceasta dedt citeva propozitii rcferi~ toal'e la psihanaliza : "In afara. Sa examinam mai indeaproape aceste judecati. 2. 0 alta serie de obiec~ii se leaga strins de fmpresia de care nid duIimeavoastra nu ati scapat. se. patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese descoperita ~i.

" Este cu adevarat amuzant sa vezi graba ~i increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei incon1?tientului.)tiintifice. (Nota trad. patru traduced independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese descoperita ~i. deci deplasate ~i adesea chiar cornice. a putut anunta ca °e1e erau suflcient de asemanatoare casa justifice increderea in rezultatele obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit critic toate. se complacesa opuna un scepticism dispJ. in speranta ca putina reflec:' tie 1?icompetenta nu pot sa faca rau.. Rawlinson.'! aceasta cercetare drept . Nici 0 clipa nu Ie trece piin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa 0 ". el a protestat impotriva acestei masuri 1?iun ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa deautorWitile ~colare. recent destituit din postul sau pentru ca s-a ocupat de psihanaliza. considerind toat. Hinck. iar rezultatele obtinute de anaii~ti avind 0 instruire buna nu pot decit sa-mi intareasca aceasta parere. aceasta determin-ilre poate fi impinsa destul de departe.~a:datanie".'). 0) Este vorba de pastol'ul 0 s car P f is t e r din Zurich. Nu extrag din aceasta decit citeva propozitii rcferitoare la psihanaIiza : "In afar a de aceasta. chiar daca are" preocupari f. in plic sigilat. credo Probabil ca putini dintre dumneavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoaga s-a produs cuprilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme cind opinia publica a mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care_au descifrat inscriptiile cuneifoI'me. Lor interpretarile Ii se par cautate ~i fOrtate. Fox Talbot ~i Oppert ca sa-I trimita. Obiectiile de acest gen sint atit de numeroase incH uu a~ avea dedt sa stau in cumpana cu privire la exemplele de ales: iau la intimplare pe ultimul care mi-a fost adus la cuno1?tinta. Dupa parerea mea. 2. service des educateurs.. care in anul 1921 a publicat cartea La psychanalyse au. Sa examinam mai indeaproape aceste judecati. Publiclll profan. Zeflemelile profanilorcultivati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a continuat cu rezultate tot mai siguie. trase de par. Ni se cere osa acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impartial". deci ele sint false. In 1837 1nsa. ne'ascultlnd decit de prima lor impresie. sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. aceste afirmatii ~i toate aceste probeiluzorii". ~i incertitudinilor unei contributii ~tiintifice. ascultati :in Elvetia un director de seminar 3) a fost."etuitordificultatilor. Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba decisiva. 213 . A~adar. artificiale.seasca drept argument impotriva caracteru1ui concludent a1 interpreUlrilor noastreprivind visele. Fire~te. dupa ce a comparat cele patnl texte. Cred ca mai degraba aceasta "impartialitate" este "artificioasa".obiectii se leaga strins de :l'mpresia de care nid dumneavoastra nu ati scapat.. iar toata aceasta munca de interpretare nu arenici 0 valoare. Ie displac. tiparita de editura Bircher din Berna. multe din exemplele din cartea citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul 101'0 dlutat :'ii artificios . chiar 1?iunui spirit impartial.. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti.). 0 alta serie de . Cu totul injust. anume ca multe dintre solutiile pe care sintern obligati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par ofortate. Gradu1 de inteligibilitatc reali'i a visului nu poate fi" determinat dedt prin exercitiu ~i experienta.

Admitind ca 'intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai.. 'inca un caz pe care am avut prilejul sa-l observ recent. ale cami conditii adiacente nu ne pot fi de altfel de hid un folos. in legi'Hura cu aceasta.teptam sa-l gasjm 'in locul unde trebuia sa se afle in mod normal.. 'in general.titi..aiba aceasta apa1'enta _. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultateIe deplasarii ca. Continu'ind sa-~i 'in~ire amintirile..te cutare element latent cu substitutul sau manifest.. Daca obiectele cautate s'int gasite aici. Rareori este cu putinta sa gasim prin noi in~ine interpretari de acest gen . elementuI manifest dat ne ramine pentru totdeauna incomprehensibil. amintindu-$i ca tatalui ei Ii placea sa-~i vada copiii venind cu punctualitate la Ora prinzului. 'in locurile 'in care ne a. Intr-unuldin aceste vise. tocmai ceea ce vrea sa obtina cenzura visului. Ele nu se multumesc sa scotoceasca prin portofele . auto area visului poveste$te ca a asistat inajun la o conversatie despre psihologie. Acestea sint insa aluzii greu de recunoscut ca atare.fie ca ne furnizeaza suficiente materiale.i ca merita sa-ti dai ostei"leala sa cercetezi care este aceasta ratiune. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau a1tul din aceste doua mijloace. nid un orn cu judecata nu' ar fi capabil sa descopere legatura care une:. cind ingenioase in aparenta. Mersul tratamentului autoriza 'insa banuiala ca de geneza acestui vis nu era strain a 0 anumita -atitudine critica. nu trebuie sa ne a. dnd comice.nea:.. care functioneaza astazi.teptam eel mai putin sa Ie gasim. -un raport 'intre aceasta amintire $i elementul visului. se poate spune di s-a depus multa osteneala pentru a Ie calita. 'in cursul careia una dintre rude Ie ei i-a 214 .. c'ind un lucrua fost ascuns. pentru ca el este purtatorul acestei structuri substitutive). departe de a cere 0 sagacitate deosebita.... gratie ca1'o1'asolutia. s'int 'in aceasta privinta mult mai viclene dedt autoritatile . Tocinai prin intermediul acestui mijIoc cenzura ~ onirica creeaza structuri substitutive pe care noi Ie-am desemnat ca aluzii. cum ar fi bunaoaratalpa dupla a 'incaltamintei. dupa cum . fata de tatal iubit ~i venerat.. far a ca acest fapt sa permita formularea vreunei concluzii oarecare cu privire la originea visului. dar refulata. pe dnd se afla sub tratament. In toate aceste cazuri este 'insa vorba de lucruri destinate saram'ina ascunse. unsprezece tatal ei apare .. Permiteti-mi sa va prezint. Or.i singulare.i buzunare dupa documente $i schite : ele presupun ca spionii :. gratie unei idd care Ii vine direct in legatura cu visul (fapt posibil pentru d'insul. Orice pretext Ii era binevenit spre a-I reinvia in vis. Exista. $i-a pierdut tatal. desigur. -?i un sJ'ert.icontrabandi:. se impune de la sine eu un fel de necesitate.ica aceste cautari nu au fost 'in zada1'.i care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare· foarte singularizate . -constituie mijlocul eel mai puternic de care dispune cenzura viseIor.tii.i Ii spune : "Este oraunsprezece yi jumatate. douasprezece fara un sfert'(. nu facem dedt sa ne conformam immeroaselor experiente furnizate de exempleIe carora. nu Ie-am gasit noi 'in~ine solutia. Ea a putut sa interpreteze aceasta particularitate a visuIui.cola1'e elvetiene (care I-aU judecat pe Pfister).tept~te . in aparenta din ce in ce mai departate de vis. spre a dejuca mai bine controlul. Comisiile de supraveghere a frontierelor.. pot sa ascunda aceste obiecte interzise. Autorul visului este aeela care fie ca ne furnizeaza dintr-odata talmacirea.i adesea cu totul bizare. Una dintre pacientele mele. dar :.e.. ahizii carora este greu sa Ie gasim substratul ..

ne~a furnizat 0 multimede exemple excelente de interpretare.te nimic din acea delectare pe care. Sub influenta incbn$tientului. (Tyrul este al tau). 1905 (Nota trad. Deuticke.uvinte. 'in lucrarea luiS. de unde eareapare ulterior sub forma de joc de cuvinte. eu visul I?iinconl?tientul. Interpretarea. este povestit. F. Acest vis. cu uneledeosebiri. este prei'! U90r sa de>cidemdaca neaflam in fat a unui joc de cuvinte sau a umti vis. pronuntia fiind identica. care semhifica autoerotism (termen imprumutat din teoria libido-ului $i insemnind 'Satisfacere erotica fara lips a unui obiect din afaraindividului). el a visat cuadevarat. Ghicitorul Aristandru. anume condensarea $i deplasarea. fenomen neintentional. Exista $i alte exemple in. Leipzig u. Dar de unde viDe aceasta frapanta asemanare? Aceasta intrebare m-a determinat altadata sa fac 0 luhga digresiune. 'Care insotea oastea. Un barb at poveste9te ca a visat ca unchiul sau i-a dat o sarutare pe cind se aflau a$ezati impreuna in automobilul aeestuia. 215 . Barbatul acesta i$i va fi permis sa glumeasca $i ne va fi dat drept vis 'ceea ce nu €ra din parte-i decit un joc de cuvinte? Nu $tii ce sa crezi. care pare artificioasa. care' apartine lui Alexan"dru cel Mare. Pe dnd regele asediaora$ul Tir. obligindu-ma sa supun unui studiu aprofundat insu9i jocul de cuvinte 5). Evident.1cindu-l sa anunte sferturile de ora de laamiaza. D.i procese pe care le~am gasit actionind in travaliul de elaborare oniridi: este singurul fapt. 4) In limba germana om primitiv (sau om-originar)se spune der Urmensch... care nu. a interpretat acest vis.e. departe de a ne produce risul. 0 incercam -cind am reus. In aceasta privinta ne apropiem de vechea interpretare antica a viselor care. diruia trebuie sa-i atribuim asemanarea (cind ea exista) intre jocul de cuvinte $i vis.).it un "joc de cuvinte" pur '.upa paretea mea.). Acumcredem a 0 in~elege. _care se apara eu dirzenie (anul 322 1. ea rezultat al aeestei interpretari. Jar om-orologiu del' Uhrmensch. era incontestabil exacta. capitolul eonsaerat analizei raporturilor euvintului de spirit. nu ne prilejuies. Dealtfel el n-a intirziat sa ne dea interpretarea acestui vis. A fost pentru dinsa 0 excelenta ocazie de a-9i reinvia din nou tatiH.ti€nte este abandonata moment an elaborarii incon$tiente. pe care noi in$ine nu Ie-am putea depa$i. (Nota trad. Nu va voi cita dedt un singur vis de acest gen $i' 0 fac tinind seama de semnificatia sa istorica. transformindu~l 'in visul ei intr-un om-orologiu 4) 9i f. F r e u d Del' Witz und seine Beziehung zum Unbewussten. aceste idei con$tiente sufera actiunea mecanismelor care domina aid. pe linga multe materiale inutilizabile. adica a aceloras.. el ne lasa indiferenti. descompuniud cuvintul "satyros" in ~(X TVpOC.n. bunaoara.'Spus : "Omul primitiv supravietuie$te in noi toti".).>este aid ceva care ne face sa ne gindim ]a un joc decuvinte 9i adesea s-a intimplat sa se atribuie interpretului jocuri de cuvinte al -caror autor eta eel care a visat.'i simplu. Wien. Dar "visul-jDc de cuvinte". a aparut un satir dansind. "Visulcalambur" este lipsit de umor.. Alexandru se hotad sa continue asediul $1sfir$i prin a cuceri Tyrul. De ce? Acest lucru 11yeti afla daca yeti avea ocazia' sa studiati in mod aprofundat joculde c. 5) A se vedea. Am ajuns la concluzia ca 0 sEirie de ideicons. de catre Plutarh$i de catre Artemidor din Daldis. crezind ca astfel Ii prezice regelui eucerirea ora$ului. Dar am eunoscut deja acelea$i indoieli cu privire la unele lapsusuri verbale. ale umorului in general.

altii vise legate de vointa de putere. Mentionez taate aceste descoperiri de noi caractere generale . a$a cum am expus-o noi. foarte impresionati aflind ca impotriva eonceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar ~i unele persoane care. 2H~ .3. fie $i numai la majoritatea viselor.pretinsa rena!. nu tine cont de procesulde elaborare onirica.bui interpretate in sensul unei infruntari intre tendinte care ar putea fi numite masculine $i feminine (A. ea exemplude generalizare nejustificata operata pe baza cltorva exemple autentice. In masura in care ea i$i propune sacaracterizeze viata psihica 111con$tientadin care fac parte ideile latente ale visului.r1uintasa viseze inainte de a fi fost tratati. prin inexactitatea lor. 0 "tendinta prospectiva" (A. se apropie muIt de conceptia medicalii a visului. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilorasupra visului.lsa nid un dubiu cu privire la opinia mea fata de ele.r-a de pregatirea viitorului.dar in zadar veti incerca sa extindeti aceasta conceptie. (Nota trad. '4. iar altii vise de palingenezie 6) (W.iterea sufletului dupa moarte. Veti fi.' deoarece. in calitate de psihanali~ti. dacE! ne gindim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze $i sa Ie dirijeze visele $i ca subiectii supu~i astazi tratamentului aveau obi~. in afa. spre a va pune in garda impotriva' lor sau cel putin spre a nu va E. In mod figurat. Silberer). Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis $i ideile latente ale visului. Ad 1e 1'). pI'in urmare. profesata de filosofia idealista. in consecinta. s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. se intemeiaza aceasta obiectie sint cu totul de inteles ~i nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. fara indoiala. lar dupa tot ce ati audiat aici. AI' fi fost de mirare ca 0 sursa atit de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata ~i astfel confuzia de notiuni ~i generalizarile nejustificate la care s-au pre tat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care. $i interpretarea zisa analogica. veti socoti eu totul nefondata afirmatia ca taate visele ar fibisexuate $i ca ar tre.' dar presupun ca ea decurge din confuzia care se face intre vis $i personalitatea integrala a autorului visului. care face abstractie de pulsiuni ~i vizeaza reprezeptarea functiilor psihice superioare (H.ca ea.ale viselor. ele 6) Palingenezie. de multe aIte lucruri. Pe 0 confuzie $i mai suparatoare se· bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis gasim "dauza mortii". termenul semnifica 0 regenerare morala. la rindu-i.). unii pretinzind ca auindeosebi vise sexuale. invocindu-se faptul ca subiectii supu$i tratamentului psihanalitic i$i ajusteaza visele in conformitate eu teoriile preferate de medicii lor. Cunoa$teti una din aceste afirmatii. Daca cuvintele ~i sugestiile medicului au dobindit pentru pacient 0 anumita importanta. voi cita afirmatia potrivit careia fiecare vis ar fi susceptibil de doua interpretari. Visuri de acest gen exista. Faptele pe care .activitatea psihica incon$tienta se ocupa.. ca el urmare~te. Maeder). Nu $tiu exact ce poate sa insemne aceasta formula. Aceasta obiectie pierde insa din valoare. iar mai tirziu veti putea afla ca ele prezinta aceea$i structura ca anumite simptome de isterie. nici completa.: interpretarea zisa psihanalitica. care pretinde ca visul consta din incercarea de adaptare la prezent $i de solutionare a sarcinilor 'viitoare. S t eke 1).. Resturile diurne care declan~eaza visul provin din preocuparile intense ale vietH in stare de veghe. Fire$te' ca exista unele vise izolate de acest gen. aceasta afirmatie nu este nici noua.

Examinind excitatiilesomatiee ale visului. riu avem nevoie decit de efortul dtorva ore spre a obtine acela~i rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz $i neinteligibil. Mecanismul procesuluide elaborate ~i dorinta incon~tienta a visului scapa oricarei influente din afara. procedeu mult mai corect decit daca amfi facut vieeversa. sa furnizeze visului excitanti psihici ~i sa actioneze asemenea celor somatici care II influenteaza in timpul somnuhii pe cel ce doarme. $tim ca esfe posibil sa provocam in mod. mai f?xact. dobindind astfel 0 confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la incon~tiei1tul proceselor psihice. Qa ~i ceilalti agenti excitatori ai viselor.se intercaleaza in ansamblul r(?sturilor diurne ~i pot. consacrat studiului acestor probleme 0 parte atH de importanta din tinipul de care dispunem. inca nesatisfacute. imprima mem-. experimeBtal vise sau. In aceste influente exercitate asupra pacieDtiIor. slujesc. Dar aceste cusururi ale expunerii mele tin de raporturile existente intre fenomenele visului ~i nevroze. sa introducem in vis 0 parte din materialele acestuia.ani de munca asiduaca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica posed a un sens. ~i ati luaf aminte ca nu am putut sa fiu complet din multe puncte de vedere. Putem sugera autorului visului tema visului.capatanicertic tudinea ca 1. ideile provocate de medic pot sa aparai'n visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. Am studiat visul ca 0 introducere la studiul nevrozelor. 0 intentie ~i se explica prin datele biqgrafice ale -persoanei suferinde. * '" '" 21? . dar eu va pot asigura di nu regret ca v-am supus cu atHa insistenta atenti€i problemele visului ~.ii evroza se bazeaza pe 0 alter are a raporturilor care exista n in mod normal intre diferitele forte ale vietH psihice. Nu ~tim' care este parerea dumneavoastra. Aceasta e tot ce cloream sa va comunic in legatura cu problemele legate de vis. intocmai ca ~i celelalte interese afective ale ziIei. dar e imposibil sa actionam asupra secventelor visului. ca M 0 u r 1 y Vol d. am recunoscut ca particularitatea ~i autonomia vieW onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale ~i psihice pe care Ie prime~te.(1umitepozitii determinate. Dar tot a~a cum visul ne pregate~te sa intelegem 'nevrozele. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mairepede de exactitatea t~zelor psihanalizei. Trebuie multe luni ~i chiar multi . la rindul sau el nu poate fi inteles in toate detaliile decit daca dobindim 0 cunoa~tere exact a a fenomenelor nevrotice. analistul indepline~te unrol identic eu acela al experimentatorului care. Fara indoiala ca va dati seama ca am omis 0 multi me de lucruri .ii u judecata. Dimpotriva. Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis ~i aceea a unui simptom nevrotic. adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului uh om in stare de veghe 1. In acest fel obiectia de care ne ocupam aieL ~i care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este intemeiata la rindu-i pe 0 confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. la mecanismele la care se supunacestea $i la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese.ica anl. brelor subiectului de €xperienta a.

Partea atreia TEORIA GENERALA A NEVROZEI.OR .

Totu~i.ide eficienta psih-: ana. sa nu va inchipl. pretuim eel mai muIt la ei este ace. dintr-un' motiv cit se poate de simplu.. acele convingeri facile. i?i in "bunul shnt" <de care dispuneti instal1ta hotaritoare. apartinind indeosebi domeniului afect1v? Noi nu Ie ee1'em pacientilor n09t1'i sa fie convin. Daca ar face-o.aiadesea fara valoare i?ilip site de durabilitate. voastra. in legatura eu ele aveati sau puteati sa avetiaceea. Nu yeti avea dedt sa asculati ili sa lasati sa.orevin insa ca. Astazi. in' plan intelectual.cl ca i?i rpine. unul scepticish1 binevoitor.i deaacleziunea la aceasta. Imi impusesem atunci obligatia de a nu face nid un pas far a a maii pus in prealabil de aeord eu dumnea".alaturi de conceptia popular a sau cea psihiatrica. discutind mult impreuna 91 tinind seama de obiectiile facute... La ce bun. Va .. iar judeeatacea mai buna ill-aparenta este lipsita de valoare cind acela care 0 formuleaza nu este familiarizat C1. judecata proprie. Atitudinea pe care o. se putea 'spline ca. iar acelea la. capabilide o.i surpri~zato·are despre care va voi vorbi.liti ca imi propun -sa va tin ni~te' conferinte dogmatiee ~i nid ea va voi cere 0 adeziune . ca o urmare a unei ignorante totale. inddlgostirea instantanee fac parte dint1'-un domeniu cu tatul diferit. nu va trebui nici sa fiti credul{ dar nici sa respingeti. ani .. nu yeti Ii. V-am vorbH pina acull despre conceptia psihanalitica.~i ani. ar rezulta 0 neintelegere care mi-ar face cea mai mare nedreptate. ne-ar deveni suspecti. Dadi ati {Tede aeest lucru.lucruri noi ':.· Domeniul fenomenelor nevroticeva este insa strain.lizei sau sa-:.1 'faptele supuse judecatii. a. care se ajunge fara osteneala se dovedese eel i1'l.. Are dreptul la convingeri numai acela care. au numeroase trasaturi comune aUt cu unele c:it si cu celelalte. nu aveti aid alta cale de aeces dedt aeeea pe care v-a pot oferi larnuririle mele. nu mai putem proce<:la la fel.neconditionata. pina dnd se va ivi prilejul ca aUt una cit 221 .te aceste' fenomene. NU-mi stR in intentie sa va impun convingeri : imi este deajuns sa exercit 0 actiune de stimulare ~i sa zdruncin prejudecati. a meditat asupra unora si acelorasi faDte si a vazut cu oehH sM repetarea aeestor . Deci ineercati sa lasati sa se matu1'izeze in mintea dumneavoastra 'eonceptia psihanalitica. mergind pina la a vedea in dumneavoastra.i atitudine anterioara fata de mine. aeeie conversiuni care au lac' eu iuteala fulgerului. a~ dori sa va familiarizez acum eu intelegerea fenomenelor nevrotice care..a cum veti vedea in eontinuare. actele ratate i?i visele nu ya erau eu totul necunoscute.aeele respingeri violente? Nu va este limpede ca "lovitura de trasnet".i experient. ea fenomene. daca nu sinteti medici. in eeea ce prive.XVI PS1HANAL1ZA $1 PSIHIATRIEMa bv-cur capot relua impreuna eu dumneavoastrafirul discutiilor nOastre. Nueste u~or sa dobinde~ti convingeri.. actioneze astlpra dumneayoastra ceea ce vi S2 spune. eind.ea a. nu 'va Inai pot sugera ~ceea.. despre actele ratate ~i despre vise.

dupa bunul plac.i justificata:. pot spune ca . Care a fost rezultatul sinceritatii mele? Unii nn au luat dcloc cunostinta' de coreetarile introd1.tiinta (Lov.eprin intreaga sa opel~a. o "tiitacire".destul de lunga ~i 0 cariera care se intinc1e pe aproximativ 25 de ani .patinar€ excesiva sau.0 valoare exagerata dialecticU. sa acumulez faptcle pe care se bazeaza conccptia mea.. Numai 0 data cu progresul ~tiintei yom putea judeca dacaaceasta elaborare a fast suficienta :.tere in final uneiconceptii decisive . cu pretul unor grele efarturi. eu aUt mai mult eU cit totdeauna are tendinta de. De altfe1 tin sa adaug ca. a imbraca un caracter strict personal. are pina la un anumit punct dreptul de a dori sa 9i-o mentina in duda tuturor. din MUnchcri). 9i cum ar fi fast vorba de idei pur subiective eltora li s-a1' p1.1teaapune. fie 0 inea. Eo.i sa efectueze asupra bolnRvilor lor observatii suseeptibile a ser'li drept punet deplecare pentru deduetii de or din general./enfelc1..mi-a trebujt 0 munca intensa :.. Ati putea crede ea 0 asemenea repuisie fata de oriee discu~i€ literara atesta fie 0 neputinta in fata obiectiilor. Pe de aUa parte.. co. oa to ate se nasc din lupta. Avem mai curl'nd de-a face fie Cll 0 experienta.prin viziunea sa dialectica. Cum_ n-am fost insa sigur ca voi ajunge mereu la acela~i rez1.) _222 .. m-am fedt sa mai repet aeeastii experienta. sa dea na:.fara a voi sa ma laud..1m Sa 'inteleg aceasta atitudinea adversarilor no:. fie cu rezultatul elaborarii acesteia.. Ie este cu neputintasa traga din aceste comunicari invataminte pretioase ..tiintific curent.avind indaratul meu a viata. Altii lrni rejDrOS~aza chiar' aceste revizuir-i si decl~-lra cii nu. indeosebi eu eubre sau cutaro autor in particular..i aprofundata co..~i cealaIta sa intre in relatie reciproca. a dobindit 0 convingere. eEl sa ma servesc de 0 expresie luata din amabilul limbaj :. In eeea co ma priv€$te. Ma puteam lauda. di in cursul prelegerilor urmatoare ma voi 1asa antrcnat cit mai putin posibil in dispute polemice.decit impotriva unui singur om de :... 8--a1' spune ca acela care iZ. Nu sint convins de adevaru1 maximei care proclama ca eontradictia estc muma tuturor luerurilor 1). la care FI~eucl.i.1sa tina seama deice de aeeasta sursa a afinuatiilor noastre. tine poate de faptul ca medicilor Ie repugna sa intre in relatii p1'ea strinse cu pacientii lor atin9i de 118vroze 9i ca. in cursul luerarilor mele am operat schimbari..tri.1se si' ma mal critiea si astazi pcntru afirmatii ~[irora 11U Ie mal dau acelasi ~ens ca altiidata. pina acum citivi'l ani. Accasta m. Rezultatul a fast ea din adversari am devenit PTideni 9i ea prietenia noastra cste d1. La care va voi raspunde ea atunci cind ciI1eva. di nu am uzat de armele polemicii . in pri'linta a numeroase aspecte importante. 111a pot Iua in s~. Am avut adesea impre-c sh ca adversa1'ii no:. altele: Nu izbutesc nicidec1.subs~ri. prin a atribui.. de f8pt. nedind suficienta atentie 10..tri nu voia1. sa se masoare intre' ele :.1ltat. am modificat sau am inlocuit eu altele unele dintre 0iJiniile mcie 91 ca nu m-am sfiit nic'iodata sa fac din aceste revizuiri 0 mariurisire _publica.. (l··Jota traci... nu ati fi indreptatiti sa credeti ca ceea ce va expun: drept conceptie psihanalitica. ar fi un sistem speculativ. ' rios. eu acest prilej. Va fagaduiese. eel 9i aeeasta.i. aso·· ciindu-se. ceea ce li se spune. fie cu 0 expresie directa a observatiei.i modifica din timp in tim_p ideile nu ar 1) A1uzie 1a cunoscuta teza a lui Her a 0 1i t din E f e s.1rabila. ered ca ceea co numim polemica9tiintifica este 0 intreprindere eu tatul sterilii.axima imi pare a fi un produs al sofisticii greee~ti -$i pacatuie~te.

?a ~i fedcite sa lase pe se3ma altora aceasta treab. nu este de adoptat dedt 0 hOU1rire : sa ramli ceea ce e'?ti $i sa nu-ti urmezi dedt propria judecata: Este tocmai' atitudinea pentru' care m-am deds .?i.-ti in~ire intr-un sfert de ora toate mlzeriile vietii lor mai mult sau m<li putin lungi. iata-l intrind intr-o sala dea~teptare goali'i . a raspuns rididnd din LUTIed Ie pretind. 223 .~i pe viitor. nuvcl pronuntati inainte de a cunoa~te restul. Cu oamenii care vin s8.?i nimic' nu ma' va impiedica sa.punere de aceca a fenomenelor despre care v-am vorbit. Unul din colegii no~tri. parte. In acest djn urma caz e1 intelege prea bine ca nu este in interesul sau sa pel'mita altar a sa asculte conversatia sacumedicul. in majo-' rHatea cazurilor. : un onorariu de multe coroane. persoanE~le Care Ie chemdin sala de a9teptare in cabinet sa uite sa inchida pe dupa ele cele doua UEii. cura de hidroterapie. pentru ca cei care secomporta asHel ~i lasa deschise indaratul lor w~ile care despart sala de a9teptare a rnedicuini de cabinetul sau de consultatii sint oameni prost crescuti ~i nu . Deseori eu irisumi mi-am repro~at 8ceasta pretentie. ea ilustreaza atitudinea sa fata de medic.}.Aceasta neglHentaa pacientului nu are lac decit atunci cind el se afla singur in sala de a~teptare $i. pe deasupra. mereu se intimpla co. ca. inca nu am gasit nimic de schimbat aid ~i sper ca va fi la fel. Dimpotriva.?i repare D2glijenta: Veti spune caeste 0 pedan'terie dusa pina la extrem.u~ile cind ran-lin dupa e1 alte persoane care au a$teptat impreuna cu e1.ogiile cit ~i 'contrastele ce exista intre unele . In consednta. nu pre get sa-I atrag atentia asupra faptului. Am dublat ~i am capitonat u~a care separacabineiul meu de sala de a9teptare.. Dar. nu vaveti rniradaca va voi spune ca clientii psihanalistului.?i'1nchipuie ca va gasi in fata casei medicului 0 coada de.pentru ca ar Eisa sa se presupuna eEl~i ultimele sale teze ar £i tot aUt de eronateca ~i cele precedente. Or.. a~a cum vom vedea. ca sa .?i celelalte. insa. care VOl' sa fie uluiti. Poposesc asupra unui act simptomatic pe care I-am constatat 1a multe persoane venite sa ma consulte. Or. pacientul are grija sa incl1. Nu-mi este greu sa leg aceasta ex. psihanalistul nu prea 9tie ce sa faca. nid lipsita de sens ~i chiar de importanta. El este deceptionat ~i.i i. zguduiti. Poate ca el a 9i telefonat. e indata cc observ aceasta.?or :. Clt prive~te ideile mele fundamentale. Fatade aceste doua judecati opuse ale criticii. foerte lllodest mobilata.pe un ton iritat.tie la ce ora vafi primit mai u. Pacientul apartine categoriei numeroase a acelora care au pretentia sa fie VEtzutide celebritati medicale.?i. parasindc.acela care i~i mentine ideile sale initiale ~i nu 5e lasa abatut cu u~urinta din drumul sau.pentru ca.mi modific ~i sa-mi cor~ctez teoriile 0 data cu imbogatirea experientei mele. chiar ~i ai celui mai ocupat.:e.o. Am ded a va expune conceptia psihanalitica asupra fenomenelor nev1'Ot1<.?i recomandindu-i 0 U90ara. neglijenta pacientului nu este nid accidentala. Este vorba aid de 0 masura de precautie 31 carei sens nu este greu de sesizat. clienti tot atlt de lung a ca in fata sucursalei unui. merita 0 intlmpinare amicalil.. oricare ar fi situatia D sociala apersoanei. ~i un ratacit. eu toate acestea. aveam dreptate. pacientii care vin sa-I consulte. trece drept un indaratnic. Determinata in acest fel. Pe de aIM. date fiind aUt anal. nu lasa pe nimeni in urma lui.merita nid 0 incredere. intrebat cum se comporta fa'pl de. mare magazin de coloniala. Cuno9tintele sale profunde nu-i permit sa se debaraseze de bolnav spunindu-i CamI sufera de cine ~tie ce . pedeapsa. cad adesea era yorba depersoane incapabile sa atingao danta de u. nu sint in general prea numcro.ida. rugind-o sa-.

I11\ridioasa diTl CatlZEt acestei superioritatL. el pare sa-I spuna medicului : "La ce sa mai inchid u~a.l asum tratar. tinarasflqise prin a avE''' 0 situatie foal'te buna: ea dornicilia chi'll' la uzina. Ceidei copii~i i-au casatorit in bune conditii . care conduce o mare 1. AnaHza aeestui marunt act simptomatie nu ne aduce nimie nou in afara de eele cunoscute dedumneavoastra. daca nimeni . ca actul are mobilul sau. despartit de sotia sa. •.J_. sint inevitabilc. cit $r a alar sai. Faptul la care m8. ii o .te fericita 1a tara. pline de 2r."'?" c ~e. Intr-a 21 bolnava a Olseu"at eu came·rista despre un batrlIl dO'_TlJ1 c~~re~renise in. tulburat Hn':. de neinteles pentru dins-a..•.. pentru ea nid unul din pacientii care lasa u~ile deschise nu va marturisi ea vrea prin aceasta sa-.. LH1() cheta mal serioasa a dus 1a descoperirea ca 0 eamerista.H ~~ ':" .i sotul el. mTI~ aL I . avea 0 amantiL Balnava noastra nu-. i~i exprimi'i starea sufleteasca neglijind sa inchidii u~ile care separa sala de a~teptare de cabinetul de consultatii.satorit din dragoste. ~a este un mic indiciu a1 unei stari suflete~ti importante."iU... Ul'DHS€ 0 ..te in conditE cum nuse pO'ite miJi bune.eoJ. De altfel va previn ca in orice eomunicare de acest fel unele extinderi. rara retinere ca traie. cit timp eu voi fi In cabinetul dumitale?" 5e intimpla chiar ca. Ea imi relateaz3. 224 . in timpu1 consultatiei.. dar este sigur ca legatura intre aceasta impresie $1 comportarea simptomatica ce· ii urmeaza scapa con$tiintei. foarte amabili'i ~i simpia in comportare. nu· vret! sa se retraga din afaceri.cai.1<:\eomerciala care Ii ingaduise sa intre 1a uzina in calit'lte de functlonClra.. • tlnara. '. fUnd de aceea:.'Bdomni'4 ~i toata lUll.. voind sa-$i indeplineasca pina. 1a'.1zina. 1a capat indatoririle de cap de farnilie.EL-~~Za p_ LIJ:unu u 0.' ~t "1 o' d·" . De clnd aprlmlt acea_ scrlsoare~ lerlClrea e1 s~a Si~.nici oneintelegere.personalul uzinei. probabil.. Poate di unii VOl' recunoa~te ea au incercat un sentiment de dezamagire intrind in sala de a$teptare. Acest act simptomatic ne mai arata.eo3la. . . in urma eu 30 de din ziua cununiei. ~ •• _ ..3nunte. reu$ise mult mai bine in viata: in Joe de a ajunge servitoare.'ano ') c'-' 'I r-~. ea procesul a carui expresie este se desfa$oarii in afara con~tiintel eelui care n savir~e$te.i da seam a ce co . de$1 traie. cu 0 stare fiziea buna. "n~. s-apetrecut eu un an in urma : 'ea nu a $ovi'iit sa dea CT€ZJ1-e unei scriso. IvTi'i gasese in prezenta unei doamne in vlrsta de 53 de ani. invenineaza atit existenta sa. Cd face parte dintr-un ansamb1u psihic definit.·1 . C1) 0 observatie Sa comparam acum acest marunt act simptomatic faeuta in legatura eu 0 bo1nava.tea eaminului.. •••.. chiar "domrli. S-au ca.oara>".lentul soacrei sale care.l. . daca nu este pus 1a punctd~ la inceput..d manifeste dispretul._rl1n=-n. pc care ea 0 tolera poat€ eam prea mult in intimitCltOJ sa. in special. Un fapt incredibil. ""Jizlta 1a stapin '?l S~l ~icare. refer estc inca p'oaspat in n~emoria mea $i se preteaza unei deserieri rezumative.d condi~ie socialii eu dins a. niei un motIv de' gelazie n-').. - ~ • . urmarea eu 0 ura Iel'oce pe oaW'! tinara care... I1U freeventa decit .vaind sa se razbune pe medic pentru respectul exagerat pe care intentiona sa i-I arate.nu"':i in sala de a~teptare ~i daca nimeni nu va mai intra aici. .e>'. Nu are decit vorbe de lauda pentru atentiile sotului fata de ea. un . anU111eea nu avem de-a face eu un fapt accidental.' . impreuna cu sotul ::::au.sens ~i 0 intentie. Facind aceasta..·~e'en rJ " l~ ~ . __ ..11erista era canabilfi sa spun a ariee l\~. sa dea dovada deo totala lipsa de considcratie $i de respect. Un tInar ofiter aflat in permisie ma roaga sa-m. Mobilizarea reducind.oro. printr~o idee absurda. ~ .1ea spune:3.lltati irnpo-_ tnva vechll sale colege de .

~i ea niciodata n-a izbutit sa-~i infringa credinto. Psihiatrul incearca mai inm sa caracterizeze simptomul printr-una din insu9irile sale esentiale.ipe acela al uzinei.te provenienta. Aceasta este istoria bravei noastre doamne. . un fapt indiferent.i 0 mare experienta psihio. A~adar. Daca 0 obsesie rezista la dovezile realitatli. Boinava sustine ell din acea zi eo. pentru ca tocmaitinara pe care aceasta 0 ura era acuzata de a fi amanta sotu1ui.1 pacientului care nn Inchide u:.. chiar in virsta. !i era de ajuns sa auda pronuntindu-se numele tinerei funetionare sau 3-0 intilneasd'i pe strada. Nu trebuie sa o. dar pretinsa amanta i:.a Impins-o ca. ea sa face..· Adoua z1 aprirnit prin pd~ta. Sotulprimi acuzatia rizind 9i facu tot ce-i statu in putinta ca sa-9i lirti~teasca consoarta.tridi spre a intelege ca.. Deci ar trebui sa-~i spuna ca gelozia so. sa-l disinmleze.uri. ca ~i cum ar detine dovezi indubitabHe . fatala veste. Eo. In consecinta. ~i-o spune. vazlnd in aeest act un accident lipsit de arice interes psihologie. cele mai amare repro~uri. aceasta este caracteristica esentiala a cazului nostru morbid. ea era mal degraba inclinata sa-:. S-a convenit sa se numeasca obsesii ideile de acest fel.i pastra postul. in acuzatia formulata in scrisoarea anonima. s-a calmat. de unde provine? Continutul obsesiilor variaza 10. din nou 0 criza de suspiciune.i atenueze cazul sau. aceea~i atitudine fata de iemeia care manifesta 0 gelozie morbida. adica ideile refractare argumentelor 10gice ~i rationamentelor bazate pe fapte. de ce. pacienta nu are nid un motiv sa creada ca tandrul ~i credinciosul ei sot face parte din categorio.auzind acestea. sa aiba amante fete tinere. nesfir~it . scrisoarea a110nima in.cu privire la infidelitatea sotului. 15 . Dar calmul ei nu a fost niciodata profund :.sia geloziei. scrisoarea nu a rascolit-o mai putin. Dar eu toate ca paciertta a ghicit imediat intriga ~i avea destulaexperienta pentru a-~i da seama cit de putin demne de incredere sint asemenea denuntari 1a~e. nemaicrezind in continutul serisorii anonime. El nu mal poate o. InsEt. Din punet de vedere subiectiv $!cest simptom este insotit de 0 durere intensa . de indata ee-1 vazu. in cazul nostru. de lacrimi ~i de repro:. Altcevo.sa~i spuna cameristei ca nimic nu ar fi pFlltru ea mal ingrozitor dedt sa afle ca bunul e1 sot 0 in~eala. este aid absurd ~i de neconceput. Ce atitudine poate adopta psihiatrul in fata unui asemenea eo. prezinta un interes psihiatric incontestabil.i trimise dupa sotul ei.ctului simptomatie 0.. earuia Ii adresa.cd. pentru ca se intimpla co. nu se justifica prin nimie. Actul simptomatic apare co.cum spunem noi. 404 I I L I f I ! ~ ~: 2~5 . dar fara a suferi mai putin. Nu se poate spune ca ideea care 0 tortureaza pe aceasta femeie este absurda In sine.. ameninta feridrea unei familii. Ca urmare a acestei prime constatari.i durabil. interesul· nostru cre~te ~i mai mult din punct de vedere psihiatric. contrar altar bolnave de nervi..vea. acea scrisoare era opera rautacioasei cameriste. barbatilor infideli.z? $tim deja cum s-ar comporta in privinto. oameni casatoritl. Doamna cumsecade sufera deci de obse. dar simptomul ni se impune ca un fenomen important. din punet de vedere obiectiv. eu 0 ealigrafiedeformata..eabinetul de consultatii. care ii era anuntata.ile de 10. mai ~tie ca scrisoarea nu merita nid 0 crezare ~i ii cunoa:. Intr-adevar. El ehema in ajutor pe medicul familiei :. In afara de afirmatiile cuprinse in scrisoarea anonima. o. Ea a hanuit numaidecit ca. este pentru ca nu-~i are oblr~ia In realitate. Atitudinea ulterioara a sotHoI' a fost cit se poate de naturala : camerista iu concediata. de fapt eo. A avut 0 criza de nervi teribilii ~.

EI este obligat sa se limiteze la formularea diagnostieului ~i. daca la aceasta femeie s-a dezvoltat 0 obsesie. punctul de plecare al obsesiei sale : intre altele. Aceasta lamurire este desigur interesanta. Bolnava se arata foarte putin dispusa sa se supuna dnd. 'in stare de aprehensiune (sau de dorinta ?). Din toate problemele. dar oare este tot ee vrem noi sa stim? Nu mai sint si alte cauze care au determinat producerea cazului n~stru morbid? Constatam ea un deliI' de gelozie s-a dezvoltat de preferinta la cineva : am avea aid de-a face cu un fapt indiferent. la un prognostic nesigur eu privire la evolutia ulterioara a bom. dupa ce mi-a 'infati9at istoria ei. Adaugati la aceasta cele cUeva fapte marunte pe care Ie-am putut stabili 'in urma a doua ore de analiza. Afectiunea pe care ea 0 incerca era prea monstruoasa ~i de neconceput. Binevoiti a Va aminti in primul rInd de acest amanunt. Ea 'insa9i incerca un sentiment adinc de dragoste pentru un bc'irbat tinar. 9i sper ca pot sa va dovedesc ea pina 9i 'intr-un caz atit de greu aecesibil ea acela de care ne oeupam. cu alte cuvinte trebuie sa admitem ca din moment ce un individ este predispus sa devina prada unui delir. Ea nu-si dadea seama de acest sentiment. de care aproape ca nu era eon9tient<1: date fiind relatiile de rudenie dintre ea 9i tlnarul barb at. ca la drept vorbind pacienta este aceea care a sugerat scrisoarea anonima. Se intelege de la sine ca declaratia aceasta i-a rost dictata de rezistenta 9i de teama de a ma vedea eontinuind analiza. El va cerceta anteeedentele ereditare ale acestei femei 9i poate ea ne va da urmatorul raspuns : obsesiUe au lac la persoane care prezinta in antecedentele lor ereditare frecvente tulburari -analoage sau alte tulburari psihice. intr-o anumita masura. Obsesia devine astfel. ea este capabila sa puna in evidenta fapte in stare sa ni-l faca inteligibil. Psihiatrul nu detine mijloacele de a avansa in interpretarea unui asemenea caz. in ajun. proiectind 0_ lumina vie asupra genezei obsesiei sale. afectiunii sale erotice nu-i era greu sa-i puna masca unei tandreti inofensive. insa. dar acesta nu are nimic de spus. in ciuda bogatei sale experiente. insignifiant in aparenta. arbitral' sau inexplicabil ? lar teza care prodama atotputernicia ereditatii trebuie sa fie inteleasa 9i 'in sens negativ. Pretindea eEl nu mai are nimie de spus ~i. La aeeasta voi raspunde : eel care cIa mai mult decit are este necinstit. ea a lasat totu~i sa-i seape unele remarci care autorizeaza 91 ehiar impun 0 anumita interpretare. a trebuit sa incetez investigatia. ea trebuie sa fi existat mai inainte la bolnava. 226 . slnteti dornici sa 9titi de ce refuza psihiatria 9tiintifica sa ne spuna mai mult. nu i-a spus ea tinerei intrigante. Or. putin intereseaza evenimentele capabile sa actioneze asupra lui ? Fara 'indoiala. 'in v'irsta de 53 de ani.obsesia are drept continut tocmai gelozia? In legatura eu aceasta noi I-am asculta eu draga inima pe psihiatru. independenta de scrisoare . ca eea mai mare nenorocire pentru dinsa ar fi sa afle ea sotul sau are 0 amanta? Spunind aceasta i-a sugerat cameristei ideea de a trimite scrisoarea anonima. In cursul eelor doua ore. bolnava declarindu-mi eEl se simte foarte bine 9i ca este sigma ca s-a deseotorosit de ideea sa morbida. Ne putem a~tepta la mai mult de la psihanaliza ? eu siguranta. eu alte cuvinte. noi avem 0 experienta destul de bogata cu privire la asemenea situatii. la capatul celor doua are. am rugat-o sa-mi 'imparta~easca alte idei 9i amintiri in legatura Cll aceasta. este pentru ea ea era predispusa ereditar la aceasta. ea sa putem patrunde fara diticultate 'in viata psihica a acestei femei oneste 9i excelente marne. una singura 11 intereseaza. pentru acel ginere la interventia caruia ea devenise pacienta mea.

Sa recapitulam datele pe care Ie-am putut obtine prin acest scurt insa dificil efort psihanalitic. Prima rem area : ideea deliranta nu mai este ceva absurd ~i de neinteles . Poate ca ele ne vor permite sa intelegem acest caz morbid. De ce. mai bine conservata. Ideea fixa a infidelitatii sotului trebuia sa actioneze ca un balsam calmant aplicat pe 0 plaga c:1ureroasa. ea S0 simte desditu~ata de remu~carile pe care i le-ar fi putut pricinui propria infidelitate. care ar fi putut sa imbrace 0 alta forma oarecare. aceasta femeie.. care cumula intreaga energie a modelului ascuns in incon~tient~i ramas. este incontestabil ca ea a fost determinata de sentimentul secret pe care-l avea pentru ginerele ei ~i care constituie un fel de fundal al bolii sale. ea reprezinta un soi de consolare.iindezirabila a trebuintei sexuale : acest fapt ar putea. fapt pe care dumneavoastra nu-l puteti judeca atci. este bine motivata. se indragoste~te de ginerele ei ~i de ce eliberarea de aceasta stare. Aeesta abunda in probleme care nu sYnt inca suseeptibile de rezolvare. In consecinta. a diror fidelitate nu are de altfel nevoie de aWi explicatie. ajunse sa-~i u~ureze suferinta prin mecanismul deplasarB. rezistenta in fata tuturor argumentelor furnizate de logica. Toate argumentele care puteau fi opuse ideii sale trebuiau sa ramina fara efect. acest caz prezinta analogii importante cu actul simptomatic pe care I-am analizat mai sus.. did la ar. Dar se mai poate ca bunuI ~i credinciosul sot sa nu mai fie. in eel mai rau caz.. insa reflexul acesteia a clevenit con~tient ~i cu un caracter obsedant. ea are un sens. astfel. Propria ei dragoste a devenit incon~tienta. dovedesc f<ita de consoartele lor 0 tandrete deosebita ~i 0 227 .'Ca sa fie con~tienta. Aeeasta idee apare ca ceva dorit. ca ~i raporturile eu un element incon~tient care face parte din context. reflex din care . tocmai legaturii care 0 ata~eaza de acest prO'Cespsihic incon~tient 1:. deli1'ant. pentru ca ele e1'au indrep~ tate nu impotriva modelului. se produce sub forma. ea persista insa in stare incon~tienta ~i exercita in felul acesta 0 presiune psihica puternica. Este de la sine inteles ca nu am rezolvat toate problemele care decurg din cazul nostru. pe eind altele n-au putut fi solutionate din cauza circumstantelor defavorabile legate de acest caz. Ele comporta raspunsuri in vederea earora dispunem deja de numeroase elemente. A treia remarca: daca bolnava a filcut in ajun tinerei intrigante eonfidenta pe care 0 eunoa~teti. Odata convinsa ca daca ea. este indragostita de un barbat tinar. Bolnava noastra se afla la virsta critica care favorizeaza 0 exaltare subita ~. fire~te presupunind ca am procedat cored.a unei proiectari asupra sotului a propriei sale stari? Sa nu credeti ca este yorba de intrebari inutile ~i malitioase. care adesea indepline~te un rol important in geneza geloziei obsedante. de dtiva ani. de exemplu.it sa des-:prindem sensul sau intentia manifestarii psihice. in posesia unei potente sexuale pe potriva nevoilorfemeii. sa fie el singur suficient ca sa ne explice tot restul.idatoreaza ea caracterul obsedant. reactie la Un proces psihic incon~thmt. Simtind nevoiaeliberarii de aceasta presiune. unei astfel de reflectari. inatClcabil. femeie Mtrina. pe care I-am putut sesiza cu ajutorul altoI' semrie. ci impotriva imaginii sale reflectate. face parte dintr-un eveniment afectiv· intervenit inviata bolnaveL A doua remarca: aceasta idee fix a apare ca necesari'i ~i aVlnd caraeterul de.rlindoua am reu:. $tim din experienta ci:i ace~ti soti.ea beneficia de un: mare avantaj. atH de fericita in casnide. pe dnd ~i sotul ei are drept amanta 0 tinara fata.

Un puternic atasament erotic fata de fHea.navilor psihici" (Psihiatrie.dlc~le intre aceste doua categmii de studE.in sens. 2) Vezi Totem und Tabu.1'eindulgenta cu prlvire 1a tulburarile lor nervoase. nu v-a:. nevroza ei a putut Ii.1 sinteti pregatiti sa Ie intelegeti. dar a fost 0 vreme in care disectia cadavrelor umane. in lac sa se dedice cerce:i\rli cauzelor mai spe0 opozidfke :. capabili sa inteleaga factorii psihogenetici. en nu se ingrije~te sa Llporteze -"Teun element oarecare la idcea fixa. n~g. nu este deIce indiferent faptul ca dragostea rnorbida a acestei doamne s-a Indreptat tocmai dHre tinarul sot al fiicei sale. incon:.tiin'~ifica presupune a buna cunoa:. va vorbesc despre lucru. sociall ~i de ambianta.trebuie sa pregateasca speciali~ti legati de colectivitatea umana.. Editura Medicala.latH depasesc adesea masura admlsa Ge cmtura SOcletatn. Predescu..It :.ri pe care inca n1. psihiatria si psihanaEza se completeaz~ mn pe a~ta. putea spune care din cei trei factol'l trebuie incriminat la bolnava de care ne ocuparn .1ndeva vreo contradictie intre una :. Aceasta din UrlTla este pentru psihiatrie aproape ceea ce este histologia pel'ltru anatomie. dr. In legatura eu aceasta. una studiaza formele exterioare ale organelol'. doc..tiente ale vietH psihice. 1976.. Astazi nu se mal poate vorbi de 0 asemenea "paralela" pslhiatrie-psihimaliza. Totu:. cauzat. era inte1'zisa. C011111creaza III 1110dul psihic.. Dar exista oare aid a contradietie. in scopul eunoa:. Directia psihosociala a psihiatriei contemporane este bine marcata.i cealalta? Psihiatria nu aplica metodele tehnice ale psihanalizei. Curn nu nil-a fost eu putinta sa efectuez analiza acestui caz mal m~jt de doua ore.?ipI'in a tuturor Ia un lac. 3) 228 . ci se muHume~te sa ne indlce ereditatea cl1'ept factor etiologic general 91 indepartat. p.1 rl1ine ca nu exisM nimic in D'J.clUm intr-un tratat recent .. cii relatiile sexuale Intre soacrii si ginere au fost totdeauna considerate ca d~osebit de delicate si ca aiI constituit la popoarele primitive motlv de tabu-uri :.~tiv. cealaltii tesuturile ~i celulele din care sint facute aceste organe..terii functionarii intime a vietH psihice.i psihanaliza . care profeseaza 0 etiologie multifactoriala lIi 0 terapeutica orientata social. Atit ir: sens poz~ti_v .. sub redaqie prof.. in timp ce factorul 'ereditar ~i' evenimentul ~i a se e:x:cltlde. 0 contr2. "Invatamintul psihiatri€ .''t de aetiunea unuia sau a doi dintre ei.. 85). (Nota trad.i.. dep:::rtc' de a se contraziee.1m3i apropiate 3). 1913.1'no. tot asHel cum in zilele n03stre se considera aproape con damnabil faptul de a te consacra psiha. nec-esari prevenirii bolilor ~i readaptarii bol.. din care una continua pe cealalta. A1'n facut-o spre a stabiE 0 paralela 1nt1'e pslhiatrie :. a~i observat pe 1. psihiatria tinind seama aUt de cuceririle psihanalizei !Ii ale medicinii psihosomatice. mai trebuie sa va amintesc. Remarc acum di. V.>ide interdictii severe 2). Bucurelltl. se contraiice eel lTIai eficace in \lederea aceluiasi rezultat? Yeti fi de acord Cl. gase~te adesea mijlocul de a s~ mentine cu ajutorul unei asemenea transformari.). Ea se contureaza astfel ca 0 discipUna cu orizont larg antropologic. Psihiatrul ~i nn psihiatria se apune psihanalizei. 2ste de neconeeput. In. atasament care in ultima analiza poate fi red~ls la constituti~ sexualaa m~mei. afarcl de aceasta. tie? Nu vedeti ea.tere a proceselor profunde. cit ~i de ale altoI' ~tiil1te biologice '\ii sodale. ca :. Anatomia constituie asti'tzi baza medicinii $tiintlfice. Ei bine.'1alizei. departe de CJ. totul ne face sa credem ca nu este departe timpul in care se va vedea ea psihiatria realmente :. aeeste re.i. Nll. in vederea cunoa~terii stl'ucturii intime a corpului.hlra activitatii pslhhtrice care sa poata ~:ervi de argument impotriva eercetarii psihanalitice.

nn se 9tie unde 9i dnd putina ~tiinta pe care a vom dobindi se va preface in putere terapeutica.Aceasta psihanaliza aLit de combatuta are poate printre dumne3voastra c.teti ea mijloacele din arsenalul pslhlatriei nu dispun de niei 0 puterc fati'i de idelle delirante. 'in cazulpe care l-arn expus in aceastii prelegere. ne-ar refuza colaborarea lor. V-am :.. va fi psihanaliza mai norocoasa din acest punet de vedere ? Nu. Putem. data fiind' sterilitatea aeesteia? Nu credo Avem dreptul :. 'in anumite conditii.. datoritapsihanalizei.1 ca. ii .trument de cercetare ~tiintifica de neinlocult. dotati eu vointa proprie . O. ea nu al' fi mal putin justificata Cd in<..i:tlva prieteni care 0 Val' vedea eu bucurie afirmindu-se S1 ea un procedeu terapeutic. In eOI1<iccinta.or transformata in put ere terapeutica . oLl'nenii vii. ca nu are mai mare eficienta in legatura eu aceste afectiuni decit are o1'ica1'ealt mijloc terapeutic. In definitiv. f<'ira a ne preoeupa de utilitatea lor imediata. Cel putin in momentul sa 'intelegemceea ce se petreee eu de fatii. Cunoscind mecanismul aeestor simptome. nu ClIi1 putut merge eu analiza mai departe de primele straturi. 5-ar cadea sa conchidem ca analiza unoI' eazuri de acest gen trebu~e abandonata.mo2..nu '..1 care aU rnotive personale de a ne ajuta. psihanaliza ne permite sa obtinem 'in aceste afectiuni greu accesibile rezultate eu nimic mai prejos dedt aeelea obtinute in oricare alta ramura a tenpeuticii care tine de medicina interna.oi incheia accasta cxpunere fara a va spune ca exlsta largi eategorH de tulburari nervoase in care 0 mai buna intelegere se Idsa u:. in masura s-o exercitam : Este adevarat ca in acest caz nu am mal oamenii pc seama carora '/rem sa ne instruim.i aratat ca.... dar nu avem nid 0 posibilitate sa-1 facem :.i chiar datoria de a continua cercetarile. Chiar daca ~i in privinta anal' afectiuni nervoase 9i psihice psihanaliza s-ar fi aratat la fel de neputincioasa ca in privlnta ideilor fixe.ipc boln':lV eon~tient de aecasta. bolnavul.

nu voi lua exemplele mele din domeniul 1sterie1. deoarece Breuer nu si-a publieat observatia sa dedt zeee ani mai tirzi1. cunoscuta de toata lume3. Dar mai tirziu. Ca lucrurile se petree in acest mod in toate cazurile. Este adevarat ca P.i de eontinutul fiecarui simptom. daca ele a1' putea fi talmacite.tientul nu era pentru dinsul dedt un "rel de a vorbi" 91 ca in conceptia sa aeest term en nu are 0 baza reala. mai putin inoportun zgomotoasa. ca ~i acestea. nu este aUt de populara ca isteria. psihanaliza acorda atentie aUt unuia c1:t ~i eeluilalt. renun~ind aproape eomplet la semnele somatice si concentrindu-si toate simptomele in domeniul psihic. in timp ce ar fi putut avea un merit mai mare. Ea este. Ineepind de atunci nu mai inteleg deductiile lui Janet. in perioada colaborarii sale' eu mine. clatorita studierii ~i reconstituirii cu sueees a unui eaz de isterie devenit dupa aeeea celebru (1880-1882).. Din anumite motive. nu pot dedt s-o afirm. f0. in fond foarte apropiatfl de isterie. Aceasta n2vroza. As dori sa va familiarizez cu aceasta imDortanta maniera de a vedea. reu. Breuer este aeela care. eu 'ajutorul dtorva exemple.. ci din' aceia al altel n2VI'Oze.. De aitiel ne intereseaza pre a putin sa stabilirn paternitatea descoperirii. a descoperit eel dintli sensul simptomelor nevrotice. manifestindu-se mai degraba ca 0 problema particulara a boinavului. insEt cred ca ~I-a facut lui insu~i mult rau. faclnd dovada unei reze1've exagerate. IVlarturisese ea multa vreme am fost dispus sa-i atribui lui P. savantului francez Ii apartine chLr ~i prioritatea publicarii. insa. Nevroza obs~sionala ~i isteri~ sint forme de nevroza care au fundamentat L 230 . iar succesul nu este totuna eu meritul. Janet a faeut aceea~i descoperlre. 9i despre care trebuie sa va spun dteva cuvinte introductive.1(1893-95). dadi ma pot exprima astfel. marele psihiatru Leu1'et a emis parerea ca s-ar putea gasi un sens chiar ~i in delirurile alienatilor. de prisos.c1 VOl' s£11'9iprin a 5e convinge de adevarul afi1'matiilor me1e.incl sa demonstreze ca fiecare simptom are un sens~i este sh'ins legat de viata psihica a bolnavuluLJ. Janet s-a exprimat ca ~i cum ar fi vrut sa dea de inteles ca incol1:. ele sint legate de via~a persoanei care Ie manifesta. numita nevroza obseslonala. nici una nu este facuta 0 s1ngura data..a fi in stare s-o ~i dovedesc. Simptomele nevrotice au deci sensul lor. Cel care eerceteaza ei in9i~l faptele de experient. pe care el Ie concepea ca fUnd expresii ale "ideilor incon9tiente" eare Ii domina pe bolnavi. exact ca actele ratate ~i ca visele ~i.XVII SENSUL SIlVIPTOMELOR V-am ar~itat in capitolul precedent ca pe clnd psihiatria clinica se preocupa putin de modul de manifestare . independent de Breuer. America n-a primit nurnele lui Columbo Inainte de Breuer ~i Janet. 0 descoperire fiind intotdeauna opera mai nmltora.eu totul remarcabile. Janet eIn merit eu totul deosebit in expliearea simptomelor nevrotice.r3.

impulsurile ~i actiunile morbide nu sint amestecate in proportii egale in fiecare forma ~i caz denevroza obsesional<'i: cel mal adesea tabloul clinic este dominat de unul sau a1tul din ace~ti factori care da numele sau maladiei. sa indeplineasca un ceremonial in locul altuia. direia Ii lipse~te acea misterioasa trecere a psihicului in corporal. Ideile (reprezenUirile' obsedante) pot fi lipsite in sine de sens sau numai indiferente pentruindivid. insa. actele Z1se obsedante.:'. ele sint adesea eu totul absurde ~i declangeaza in toate cazurile o activitate de gindire incordata care epuizeaza bolnavul 9i la care el se angajeaza in sila. cum a1' fi faptul de a se culea. sa inlocuiasca 0 masura de precautie sau o interdictie eu 0 aIta. poate atenuata. Nevroza obsesionala.} 231 . ci se fere9te de ele ingrozit 9i se apara impotriva tentatiei prin tot feluI de interdictii. dar ele au mal totdeauna un eontinut terifiant. destul de evidente . datorita careia acestea se indeparteaza adesea de forma lor primitiva. Numai eft este cn totul neputincios fata de starea sa : ceea ce se impune ca acte in nevroza obsesionala are ca suport 0 energie pent1'u care probabH ca nu avem nici un termen de comparatie in viata normala. ~i mai familiara prin psihanaliza dedt isteria l?i am putut constata eElea manifesta eu mai multi! limpezime anumite caractedstid extreme ale afectiunilor nevrotice. traiesc impulsuri care Ii se par CarOl'exeeutare nu Ie procura ahsolut bizare l?isint imbolditi la actiuni nici 0 pl. dar de la care nu se pot sustrage. cel mai adesea repetitii. in a9R fel incH el nu Ie respinge doar ca fiindu-i straine. aproape de nerezolvat. ca 9i cum ar fi vQrba de problemele sale de viata cele mai importante. neinsemnate. el este perfect lucid. dar toate formele 9i cazurile au trasaturi comune. sa puna in locul nnei idei absurde 0 alta. Reprezentc'irHe.ltiintific psihanaliza~i tocmai in tratarea acestor maladii a repurtat terapeutica noastr. de a se spala. erect ca nici fantezia cea mal extravaganta a unui psihiatru aflat in deliI' n-ar fi reu9it vreodata sa construiasca ceva asemanator 9i daca n-am avea zilnic ocazia sa vedem cazuri deacest gen. Se cuvine sa precizam ca aceste crime ~i actiuni abominabile nu comporta niciodata un inceput de executie: fuga 9i prudenta sfiqesc intotdeauna prin a invinge. Sa nu c1'edeti il1sa ca ii faceti vreun serviciu bolnavului sfatuindu-l sa se distraga. Actiunile savir~ite realmente de catre bolnav. nici n-am c1'ede in existenta lor. impartiige9te opinia dumneavoastra in privinta simptomelor oDsedante 9i chiar v-a exprima inainte de a 0 fi formulat dumneavoastra.l cele mai frumoase succese. de a merge la plimbare devin probleme penibile. Nevroza obsesionala S8 manifesta prin aeeea ca bolnavii sint preocupati de idei care nu-i intereseaza.liberti!tii. infrumusetari ceremonioase ale adelor obi~nuite din viata de toate zilele.lcere. de a-~iface toaleta. bolnavul este obligat sa mediteze ~i sa faca tot felul de speculatii. dar nu s-o 9i suprime. sa schimbe. i:. de renuntari 9i de limitari ale . in plus. bolnavul simtindu-se incitat sa comita crime grave. ne devine mult mai clara. Impulsurile pe care Ie trilie~te bolnavul pot sa apara de asemenea cOpilare9ti ~i stupide. Deplasareasimptomelol'. eu specificarea ca actele cele mai necesare. avem de-a face cu boala bizara. El insu9i ar dori sa faca ceea ce il povatuiti. constituie una din principalele earacteristici ale bolii. sa 'nu 5e lase in vola ideilor sale absurde ~i sa faca in locul acestor copilarii ceva I'ezonabil. Desigur. Bolnavul nu poatededt sa deplaseze. Impotriva vointei sale. El poate deplasa constringerea. nu sint dedt actiuni inofensive..

l ·~i -s~ interpretam unele din aceste simptome.re. de 0 rara coreetitudine. In general cunoa$terI1 putin2 It. To U Iou 5 e. caracteristiea invocata de psihiatrie est€ pc:ea generala. J. bolnavul nostru a fost altadata un tarbat foaTte encrgk. doamna in virsta de aproape 30 de ani.1ar fi intervenit un accident care a zadarnicit intreaga mea mlJDCa (poate C[l va voi vorbi int1'-o zi c1espre aceasta). Se intirnpla co. acelea ale nevnzeJ obsesiono.. din :rnomen! ce aflam Cd oameni minunati. fara neglijarea nici unui amanunt. insa. f~'nlile Zola.ea sa aflanl dte habitudini obsedante au fast ei chinuiti 1). Afirmatie pu~in satisfacatoare : eo.~-nq'ilete· medico]JsychoZogiquc. P(. asupra faptului ca purtato1'ii acestor simptome sint "degenerc/. in domeniul intelectual Cal:>2ta o importanta deosebWi indoiala. Eu insumi am reu~it de 1'epetate o1'i aceasta performantiL Va voi infati~a doua exemple de analiza a un1.ihi2~:ria distribuie denumiri diverselor obsesii :. nepL~tiJnd sa--l i. ci 0 judecata de valoare.cesti nevrotici de 0 conclitie intelectuala si 11101'a1.le trebuie sa fi primit de la natura 0 eonstitutie diferita de a celorlalti oameni. Emile Z91a. PriP urmcn'e. in vederea discutiei care va ur. oo.nele la care 5e dezvolta simptome co.lrl in privinta oamenilor nO$tri mari : faptul se diltore$te atlt propriei Jar discretE. de exemplu istericii sau eel de psihoze? Evident.$i simptome.menii care ies db comun pot prezento. Fara indoiala. Totul se termina cu 0 stare de totmai accenLuata nehotarire. Capitolul legat de aeeasta tema este destul de sarac. Sinteti poate dornici sa ~titi. in 'schimb. celiHalt este 111ai recent. insa.:.~te extrem de serupulos. de 0 inteligent. executa de mai multe 01'1 o !) E. 0 condamno.loare pot sa prezinte aceleo. Unuf din aeeste exemple este luat dIntr-o cereetare rnai veche. Ea insistc~. Gonstituie nu 0 explicatie. excesiv de perseverent.-fla. daca sint ei mai "degel'lerati'( dccit ceilalti bolnavi cu nervii zdruncino.1GL.JT:l de muncii se cere spre a ajunge sa te orientezi in acest ansamblu cor. lE96~ 232 . Mi't 'lei rnultumi ell aeeste doua exemple deoareee cazu1'ile de aeest rel efT "a fie expuse in intregime. vreun fanatic al adevarului.rte inaIta vo.nlocuiesc ell unul mai nimerit.frapeaza faptul ca contradictiile (polaritatile) care caracterizeaza"\'}ata psihica sint deosebit de pronuntate in acest caz. care se leaga in general chiar $1 de lucrurile cele mai sigure.i". co. Putem chiar sa ne intrebam daca eo. sa ne fo. cum procedeaza psihiatria aetuala in fata problemelor nevrozei obscsionale. Am intreba.ti.1i simptom_ obseda:nt."1 1'ioa1'a. cit ~i lipo:ei de sinceritate a biog1'afiilor lor.uadictoriu de tr<''isaturi de caraeter si de sinmtome morbide. Pent1'u o. Alaturi' de constringe:rea sau obsesia cu continut negativ sau pozitiv. de 0 foo. care suferea de fenofnene de obsesie foarte grave ~i pe care poate ea a~ fiizbutit s-o vindec daca n1. p5ihiat1"ja a creat categoria "clegeneratHor supel:jo1'i". lipsa de energie ~i de limit are a libertatii propriL Cu toate acestea. Paris.a situata deasup1'amediei. se dovccl. nu ne yom stradui pcntru mome~t deeit ~a izbutim s~i inteleiel. cum izbutim sa facem sa dispara ~i a1te sufe1'inte. Cel mal adesea e1 are un nivel de dezvolta1'e morala foarte ridieat. toate ciudateniile posibile ~i noi intelegem p:rea bine en pe1'soo.1nimic mai mult. Nici nu banuiti ce v01. ne-:1 aratat ca este posibil sa facem sa dispara Indelungat aceste simptome obsedante singulare. este justificat[t. Atita Psihanaliza. tot aUt de bine ca "ii la oarnenii neclegenerati.

Intre multe alteIe..?WLDar. Dal' pentru ca identificarea s~i fie completa. alTL~Ca 0 calimara de cerneala ro~ie. dar era de natura sa excite curiozitatea. s-a dovedit impotent. acest simptom morbid nu era gray.. care.iunii. ducindu-ma in cea de-a doua incapere $i 0 zindu-ma in f3ta mosel. urmatoarea actiune obsedanta. a facut-o sa fie reu:. IVlasa :. cIaI' fara nid un succes.. J\'li-e rusine de camerista care va veni sa fadi Datul". ea corec233 . multe alte investigatii. care dil\ intimplare se afla in camera.l si nu poata zari pata. Si spunind aceasta. fie 9i numai sa banuiesc sensul acestei actiuni obsedante. reinnoindu-f.. Dar intr-o zi. Vedem ded ca bolnava noastra nu s-a multumit sa reproduca scena. Dimineata e1 spuse necajit. ea $i-l l'eprezinta ded ca nefiindu-i rU9ine de camerista. dar nu chiar in locul unde ar fi trcbuit sa sc gaseasca pata de singe. ea joaca rolul lui. dupa ce am lteu:. Od de cite ori 0 intrebam pe boinava de ce face toate acestea 9i daca toate acestea au un sens. Explicatia faptului a fost obtinuta in modul eel mai cert 9i de necontestat.Rabar n-am".eza intr~un anumit loc in fata mesei care ocupa mijlocul odaii. N-am inteles imediat ce legatura putea fi intre aceasta amintire fii actiunea obsedanta !1 bolnavei. a carei privire este atl'asa de pata. cu totul demna de atentie. dupe'! care zorea sa 5e into area Ia ea in camera. Lucrul acesta poate sa pm'a arbitral'. ea imi dtspundea: .tiinta. El l~i petrecuse naaptea alergind din camera sa in aceea a satiei sale. In vis de asenwnca vcdel11 adesea 0 masa care trebuie intel'nretata ca 1nchipuind un pat. paate c~ivom obtine informatii asupra UDOl' fapte mai indepartate. . Ii dadea un ordin oarecare sau pur 9i simplu 0 concedia. ea pare a fi 0 rcprczent'1l'e. faclnd aceasta.icut<'idovada ca actiunea obsedanta are un sens. Inainte de toate C'ste evident ca bolnava se identifica cu sotul ei. AI' fi in felul acesta n. contrar observatiei sotului: "Ar trebui sa ne fie Hl9ine de camerista". "Cu zece ani in urma se c8satoris~ cu un barbat mult in virsta dedt ea. 1ns2. sa intrevad cea mai midi posibilitate de interpretare a sa. Jucind rolul sotuIui.i a gasit deodata explicatia ~i mi-a relatat fapte legate de aceasta d<::tiuneobsedanta. Ea di. ]'mi ariita pe fata de 1Y1aSa pata mare Ea m-a lamurit ca se aseza la maSElintr-o asemenea pozitie incit camerista pc care 0 chemi.. in noaptea nuntii.lc1eafuga din camera sa intr-o incapere vedna. Nucleul acesteia consUi in chip vizibil in chemarea adresata cameristei.. In consednta.pe Zl. una se substituie Cll u~urinta celeilalte. N-am mid a~ut dupa aceea nid 0 indoifllil ell privire la legatnra strinsa dintre scona din noaptea nuntii ~i actiunca obsedanta actnala. 0 repetitie a scen2i semnificative pe ccu'e am descris-o mai sus..ipatul luate la un loc semnific~ casatoria. Cazul reclama. Atunci bolnava.?iii varsa continutul pe cear9af. ea insa:. Sigur. Dar nimk nu ne obliga sa raminem la aceasti'i aparenta.d mereu tentativa. se a:. trebuie sa admitem ca ea iniocuie~te patul 9i cearfiaful cu masa fii fata de masa. ea a continuat-o $i a corectat-o. pata fEnd la locul d. Nici nu vad cum a9 Ii putut. suna dupacamerista. imitindu-i cursa dintr-o incapel'e in aIta.it sa infring la ea un serios scrupul de con:. fara nici 0 interventie din parte a medicului. asupra intentionalitatii aci. dar nu in zadar am studiat noi simbolistica viselor. traceraa repetata dintr-o incapere in alta ~i aparitia cameristei orau singurele fapte C0111uneintre actlunea obsedanta 9i eveninlentul real. supunind unui examen mai aprofundat raporturile dintre scena fii actiunea obsedanta.

de un gen cu totul diferit. Este 0 stare morbida complex3. se poate ca inalegerea mea sa n avut noroc.. 111 sine. deprimata.. care eOl:Uportiic~l putin doua diagnostice: acela de af'orafobie si acela de nevroza obsesionala. A<?adar. nu a fost impotent".. Nu ati fost izbiti de faptul di aceasti'i actiune obsedanta prea putin aparentfl ne-a introdus in viata cea mai intim. pe bun[l dreptate. Interpretarea simptemelor a fost gasita aici dintr-odata de eatre bolnava.. copU unic laparinti. analiza unei anodine actiuni obsedante ne ducc direct la rmc1eul eel mfli aseuns al cazu. Dar nid yorba sa se poata libera de sotul ei.i ne dezvaluie in acela. a devenit bolnavicios de nervoasa. In sprijinul eelor co v-am spus V-a$ putea cib tot ceea ce mai ~tiu despre aceasta femeie.te conditii la care. accident care facuse necesara recurgerea la cerneala ro~ie : impotenta sotului. cad 'in fata acestui singur C2Z.. iar in cursul ultimilor ani. Intocma1 ca intr-un vis. ca sa nu cedeze ispitei.-1 fie ru~ine. scuzlndu-:. ea se supune tendintei care consta in a-9i ridica sotul cleasupra e$ecului sau 'Cleoclinioara. justifiea despartirea lor in spatiu $i Ii face posibmi 0 existent:t separata plilcuta. care reprezinta un motiv de suferinta pentru pilrintii ei. Bineinteles ca nu avcm totdeauna ~ansa de a intllni asemenea cazuI'L Inca daua-trei cuvinte. actiunea obsedanta inseamna: "Nu.teaza ~i un alt accident penibil din faimoasa noapte. evenimentul pi'istrfndu-i-se intact in memorie. Dar sa nu trag em concluzii pripite ~i sa abordam eel de-ai doilea exemplu.ii protejeaza sotul impotriva unoI' alllzii rauUicioase. Astfel.i nnobilindu-l in inehipuirea ei.ea traie~te retrasa. i misterul eel mai profund al bolii sale consUi in accea ea prin aceasta -ea li. apare de neinteles. deoarece e1 reune. ea 1$i 1'eprezinta aeeastci dorinta ca fiind realizata printr-o aetiune actuala. 1nainte de a trece la cazul care urmeaza. lui nu avea de ee s3. Mai mult dedt atit. iar aeeasta In Iegatura eu un eveniment predus nu Intr-o perioada indepartata a copilariei. Putem spune ca. Carma ea Ie este superioara prin edueatia primita $i prin vioiciunea sa intelectuala.ai $tim pe seama <:i ne impune aceast[l interpret are a actiunii sale obsedante care. Am zabovit bueuros asupra acestuiexemplu.lui morbid . Femeia aeeasta tra.ie9te de ani :. Nu ne vam opri Indelung ~asupra acestor chestiuni: singurul lueru care ne intereseazu in cazul acestei bolnave este cpremonialul ei de tulcare.' ea avusese un caracter salbatie $i orgolios. CopU.i timp 0 parte insemnata a misterului nevrozei ebsesionale. inclinata spre nehotarire $i indoiala :. nu ne yom mai putea a:. Este yorba de 0 tlnara de 19 emi.i sflrseste prin a marturisi ca nn e in stare sa traverseze singura piete sau'strazi mai late. far a nid 0 cauza exterioara vadita. ~1U-iadevarat.i ani despartita de sotul ei ~i Iupta ilnpotriva intentiei de a cere {) desfaeere legala a easatodei. ci pc dnd bolnava se afla in plina maturitate. Toate obieetiile pe care critied Ie adreseaza in general interpreti'irilor noastre de simptome. simtindu-se constrinsa de a-I dim1ne fideIa... orice om normal are c~remo- . Cu aUe cuvinte. e$ant1on al unei specH extrem de comune : un ceremonial insotind culcareG. intr-un anumit sens..-. tot ceea ce m.tepta In toate cazurile. foarte inzestrata.':\ a bolnavei? Ce poate fi mai intim in viata unei femei dedt povestea din noaptea nuntii ? $1 sii fie un element accidental $i minor faptul ca analiza noastra n8-a introdus in viata sexuaia a bolnavei? Fara Indoialii. e nemultumita. Se arata deosebit de furioasa impotriva mamei sale. in afar a oriciirei dirijEiri sau interventii a analizei.i sotul .

.. adesea foal'te minutioase.:E scoate afara toatecelelalte ceasornice.. se lasa u. ale acestui ceremonial. Bolnava noastra i. 3xputedfi evitate. ca atare. dnd in legatura eu alta dintre masurile luate ~i toata aceasta munca dureaza 0 ora sau doua. in al doilea rind flduna pe biroul 2:i toate glastrele de fiori .. nu face dedt sa-l favorizeze. bolnava nu intirzie s-o desfaci\ aplatizind ingro.:. departe de :. se constata ca cerem{)nialul morbid pretinde conditii p8 care nici 0 ratilme nu Ie justifica.?r. Pern:ita pentru caD trebuie sa fie asezata in forma de romb pc cea mare. Cl w. timp in care nid tinara fata :.. pre cum ~i altele care sint net ::18t'aJ. Cere~ m)nialul patologic este insa lipsit de suplete. Analiza acestor cazne n-a fost tot aUt de u~oara ca aceea a actillnii cbsedante savir. ci dimp~t~iv~. Pilot a trebuie scuturata in prealabil...?i ne-ar duce prea departe de scopul pe care ni-l propunem.?. Eo. Ed convine c5.ra c.::a5-bratara din cutia de bijuterii. Dar.te in primul rind marea pendula care se gase..i da prea bine seam a ca micul ei ceas.. e1 ~c:a insotit trecerea de la stlrea de veghe la cea de somn de anumite formalituti.. de. . Bo!na~.. ia1' bolnava i~i p{me capul in dire~tia diametrului longitudinal al acestut Tomb.dar.te in camera' sa . ea trehuje dcci sa elimine toate sursele de zgomot. i.1 tulbura somnul.:ionale. repetat.deindata ce trcaba este iRcuta. indoiala se manifesta cind in legatura ell una.?')r iatelese ~ dnd insa imprejurarile cxterioare Ii impun 0 schimbare.i sa S8 sparga..mpl~. teama privind glastrele ~i vazele nu se bazeaz& pe nid un verosimil. fara a excepta nid mieul o. fara aceasta. afara de aceasta.. Perna de la capatli nu are voie sfl se atinga de tablia patului.. la 0 cercetare mai atenta.. nu 1. lasat in cutie. inainte de culcare. de altfel ele nu ne-a1' aduce nimic nou . In a. ilnobilizeaza u:.?afel incH la picioare sa fiemaiincaxcatadedtinparteadinsprecap.. la un examen superficial. se pune la adapostul unor motive in aparenta rationale ~i. Dar masurile cele mai importante privesc patul lL1susi.i vazele. iar noi ~tim din experienta ca tic-tac-ul regulat ~i monoton al unei pendule.a dUltre camera sa ~1 aceca a panntlior sa ran-una Intreaeschlsa . aC2ste rn{..d justifica precautiile pc care Ie ia pentC'u noapte prin aceea ca are nevoie de· lini~te pentru a dormi.-.tie perfect di nevoia de odihna nu justifica dedt in aparent~i.. eI se adapteaza la aceasta cu u~urinta ~i tara pierdere de timp. tulburindu-i astfel somnul.~a(ea dinslJre picioarc~ Va scutesc de elIte detalii.a deschisa cu ajutorul a diverse DLtecte.n~v{)ia de odihn~l.a fel incit nici una din ele sa un poata cadea in timpul noptH :.lndeplinire n impiedica sa adoarma.suri.bratara. In acest scop. Bolyuva lupta mereu cu teama ca n-a facut totul cu cea mai mare grijii : fiecare lucru trebuie controlat. in a.. el caut~l SEI se impuna cu pretul oridiror sacrificii. Ani fost obligat s-o ghidez In A 235 . precautie susceptibila sa generez2 zgomote care.titi CEl toatc'2 ac€stea nu se fac atit de simplu ~i de u~or pe dt s-ar putea erede. Dar toate eonditile pe care Ie cre~ eadomul sanatos pentru somnul sau Slnt rationale ~i.i nid parintii ei nu pot dormi. in fiecare seara. pe care Ie re8-· pectii eu sfintenie in fieeare sean'\. exe. Trebuie insa sa . a carol' n. c~ sa obtina aceast3.. Cclelalte componente ale ceremonialului nu au nimic de-a Lee cn . ea ia urmatoarele doua masuri de precautie : opre.ite de bolnava precedenta.?l.ar tulbura somnul prin tic-tac-ul sau. nu pare a se deosebi de ceremonialul normal dedt printr-o chitibu~erie exagerata.nIaIu1 sau de culcare sau tine la realizarea anumitor conditii.

Masurile de Dreeautie lrnpotriva snargerii vaselor con'stitui. c. ea 0 renuntare Ia drepturile pc care fiecare putea sau credea ca Ie ponte avea asupra logodniceL De aceastii parte a eeremonialului se leaga. Trebnie s~(9titi.i spargerii nu cste ell totul lipsita de sens. un vas san 0 farfuric_ Fiecare din cei de fata ia un ciob. sirnbo1mi feminine.xcepta toate interpretarile date de noi. dispretuitoare.. in legatura Cll care cuno2'. pe tinmul nootii.motivului pentru care nu voia ca perna sa atingi'\ tablia patului: perna. ca era obsedatl de teama anxioasa ci'i s-a1' putea E'El nu singereze in noaptea nuntii.. Dar aceasta prima reacticde negare . ca to:1t(: recipicnt~le. aSU111. ca munca' anaJitid. inteleaga eEi nu suporEl p:-ezenta pendulei in camera. reconstituind situatii ~i sflqind prin a . In consecinta. spunca ca.cD. 13 tinara noastra. in timpul noptii. a'ia cum v-o expun acum constituie 0 sinteza a rezultatelor hmi de zile de mur. jncel'cind s[\ emit<'licki legate de 2u:.n-. ranindu-se 1&un care singera din bel9ug. Pendula. rora ea Ie subo1'dona pc cele dintii. fiil1e[ siguri ca vom fi adu~i din nou 1a aceasta dare a 'altor ansambluri de idci.\-. Ea 9i-a revelatsensul principal a1 ceremonialului int1'-o 21 In care a avut intelegerea subit<"ta .plex legat de virginitatc 9i de hemoragia" eonsecuti~Tilpl'inlc}or raporturi sexuale.pe tinara ~i sa-i propun proiecte de interpretare pe care ea Ie gea intotdeauna printr-un 10'11 categoric sau pc care nu Ie primea eu 0 indoiali:. a'ia cum 0 practicam noi astiizi.. Adesea 0 fenleie S8 poate Emda spunind ca menstruatlEe sale au loc cu 0 regularitate de ceasornic. eIe 11U avcau nimic sau &proape nimic de-a face cu acestea. De fapt adesea ea era treziti'i din somn de aceasti'i senzatie Pi::'nibila :. ea Ci'izusepc • cincl purta in brate un vas de stieH\ sau de lut..\:ri personale. Pe masura ce acestproces se desfa:.:1cfl ~i alte i11tcrprptflI'i sirnbolicc. in plus. e urmata de 0 pcrioac1a in timpul c[\reia eit inS<19i ra. 0 amintire ::. orice pendu1ii sau ceas In stare de functionare. nu are in vedore fieeare simptOlTl particular pinEl 12 definiUva elucidare.'cIcci'un fel de Drotest {mDotri~a ca1'ui con. teama de a Ie expune in timpul naptii CadeTH '...i9ate. interpretarea siJl11)tc. intregul ceremonial e::a ~bandonat. ceea ce trebuie sa consideram. CrescJnd 9i luincl cun09tinta de fapte eu la relatiile sexuale. car or obFncre au trebuit saptamini altor activitati intreprinse intre !imp.. care se manifesta la imervaIuri egale. Tic-tae-ul poate Ii considncTt ca 0 l'eprezentare simbolica a pulsatii10r clitorisului in cazul sexuale.Q rolll1 de sinJbol ger:dtal IcrnlniTl 'din cauza periodicitatii functionarii sale. ceca ce ar putea da na9tere in mintea sotu1ui la indoieli in ]}rivinta virg-initatii ei. insa ea urmare a unci elabor. tind punctul de vedere al unci orinc1uiri matrimoniale premonogamice. din cauza ca aCcdsta rcpr8zenta un sirnbol genital feminin. aceca n nu singera. preocupata de biliUitile care ii eran infar.ie tema data. evocind amintiI'i.i mai multe idei. Crt despre m~isurile de pr!2cautie impotriva zgomotului. Cunoa9teti ell toti obiceiul foarte raspindit de a sparge.i toemai t8ama de erectie 0 facea sa indep[lrteze din preajrn~~-i. rcprezcnta totdeauna 171 236 . copn fiind.. en pri1ejul logodnei. In fiecare clipa sintem obJigcltl sa parasim cut?. Ca urmare. Pacienta noastra a inceput treptat . GLstrde 91 vazeI~' pentru flod sint 9i eIe.{. ca 'ii un protest impotriva temerii opuse. ea c1evenea tot mai putin meticu10asa in executarea actiunilor ei obseclaD1e 8i chiar mai inainte ea tratamentul sa ]a sfirsit.:te posibilitati.\lra in mintea ei.

pentru cap. ea obtinuse ca u.far tabUa vertieaIa. Deci ea insEi. Nemultumita de a-. fli poate ca ar trebui sa vedem In acest fapt motivul atitudinii sale pre a putin prietenoase fata de mama. toate. barbatul.acesta analiza simptomului ne-a introdus in viata sexuala a holnavei $i faptul acesta pare tot mai putin surprin237 . are de asemenea un sens : aceasta in8eamna a 0 Eisa pe femeie ins2. care sa rivalizeze eu ea. punctul de plecare al.. :Multumiti-va sa aJlati ca rata incerca 0 atractie erotica fata de tat'll ei. ea dudndu-se sa doa.. Indecente lucruri.ma sau utilizind 0 frica reala. spre a ob~ine ca mama sa-i cedeze 10cu1 Enga tata. dar bolnava noastra nu intirzia sa impra.d seopdeo maniera mat directa. Sint de acord. Daca perna este simbol feminin. iar intre acest ceremonial ·.?a dintre dormitorul parintilor ~i camera ei sa ramina deschisa in noptii. S2 straduia sa simuleze in continuare friea. ale diror Urine Ie gasim in ceremonialul ei. $i desigu!' ea at! observat eEl operatiile acestui ceremonial talmacesc dorintele sexuale dnd intr-un sens pozitiv.eaeautase sa atinga aeelaf.ezat in sensul liniei mediane a rombului? Pentru ca rombul repl'ezinta forma apal'atului genital al femeii dnd el este deschis. alcatuind 0 umflaturil. bineinteles. au putut incolti in mintea acestei fete vil'gine.. aotul care consta in scuturarea pilotei pina cind penele se ingramadesc in partea inferioara. Aceasta masura fusese mentinuta in ceremonialul ei acE'll:.. Analiza acestui ceremonial ne-ar fi putut furniza E..tie acea ingroifare. Aceasta situa~ie a Gonstituit. Pe de alta parte. perna cea mica. Ceea ce ma intereseaza insa in mod deosebit. l::.rm~(in patul fiieei. voind sa de oeazie. converg intr-un anumit punet.iatr~lsese 0 insomnie care a durat luni de zile la rind. In sfin~it. : "Decapltarea ca reprezentare simbolica a castrarii"). in relul .>i aite concluzii <daca am fi tinut seama cu preciziune de toate celelalte simptome pre:zentate de bolnava. adidi 8a-i impe Dflrintii gal sa aiba ranorturi sexuale..i ani traise cu team. simbal feminin.. ea venea din dnd in dnd sa se instaleze in patul lor. daca perna cea mare. dal' nu uitati ca toate acestea nn Ie-am scornit :2U. Ceremonialul pe care vi I-am descris este :..1oniJlul. hi caJUate de mijloace de Clparare.i ofere a asHel posibilitatea de a-~i spiona parintii .. 0 reprezenta pe mama. parintilor sai sa nu se nasca un nou copll.i de ce capul bolnavei noastre trebuia a:. este sa fi inteles dumneavoastra ea eeremonialul cn pricina este inspirat nu de 0 idee fantezista izolata. in caJitate de substitute.>i mama. Dar acestea nu intra in scopul pe care ni I-am propus. Cu mult timp inainte de institui eere'Il.i..a ca din raportuidle.rcinata. sa dcspartii pe barbat de femeie.i tulbura daar eu aUt parintii. capul simbolizind organul sexual masculin (Cf. Numai atunci "perna" :. intre tata E..i "tablia patului" erall realmente separate. dnd intt-un sens negativ. unoI' nascociri. am putea spune. deoarece timp de ani . nu putea s-o reprezinte dedt pe ~fiica.~iindeplinea ralul masculului. a card sorginte se situa in anii copilariei.1el un lucru cit se poate de bizar. Ea voia asHel. dnd a crescut ~i nu mai putea sa S2 culce eu parintii fara sa-i jeneze fara a fi ea insa~i jenata. printr-un soi de aetinne. va yeti spune. ci de un intreg ~ir de idei care. De ce aceasta din urma perna trebuia sa constituie un romb .. ci doar Ie-am interpretat.. Simullnd te2.i ideile fanteziste pe care vi Ie c1ezvaluie interpretarea exista 0 concordanta pe care nu trebuie s-o nesocotiti.

interpretarea .zatoI'. ca sa zicem 39a. va mai recomandtoate lucl'ari1e care. deosebirile individuale disparind san estompindu-se intr-atit ineH este greu sa legi aeeste simptome de viata individuala a bolnavilor sau sa Ie legi de situatii traite. Folosind cele doua exemple. $tim ca sensu1 unui simptom rezida in rB. Analiza. au umplut paginile revistelor . de a Ie izola de eelelalte. cu siguran"(:dca VOl' Ii impresionati de cantitatea f?i (~E soliditatea materialelo1' adunate pe aceasta tema. care fae posibila interpretarea. G. ell o monotonie adesea obositoare. la impresionantele explicatii ale unor simptome foarte obscure. Chiar ceremonia1ul celei de-a doua bolnave prezinta multe dintre aceste trasaturi tipice. v-am demonstrat ca.. publicate de C. frica de spatiu). de atunci incoace. simptom este mai individualizat. de strazi $i alei care se Intind plna la orizont. Dar ei se 'lor izbi. Dat fiind modul amfmuntit :in care slnt obligat sa tratez fiecare caz. de a Ie ritma.. prototipul direct a1 acestui gen de simptome. avea justificare 91 actiunea era conforma unui scop. Jung in perioada in care acest autol' nu era dedi psihanalist ~i nu voia sa fie profet. Cu cit UD.i a unei actiuni f2:ra scap. Dar observam de aselnenea. ell aUt trebuie sa ne straduim mai Inuit sa-I definim aceste raporturi. aeelea!?i trasaturi : frica de spatH Inchise. Breuer (Isteria). Desigm. Mil limitez deci Ia aceste doua dovezi in favoarea afiriili> tiei mele ~i pentru rest apelati la eomunicarile existente in literatuI'2: pe aceasta tema !?i indeosebi la clasiceic interpretari de simptome de lui J. nu-mi puteti cere sa va aduc cxemple cu nen-:iluita. consUi in a regasi aeca situatie din treeut in care ideea respectiva. Ei se cred protejati cind sint insotiti de 0 persoana cunoscuta sau cind sint urmati de 0 trasura. de mari piete descoperite. istoriciia acestui caz. pina dnd va yeti declara convin1i. ele fiind aproape acelea9i in toate cazurile. simptomele nevrotice au un sens ~i sc leaga strins de via~a intima a boinavilor. in plus. reproduc in tablourile lor nosologice. Insa. Toti ace9ti bolna'li obsedati au insa tendinta de a repeta aeelea9i aetiuni. Actiunea obsesicna1a a bolnavei care alerga la masa $i suna dupa eamerista reprczinta. Dar pe acest fond uniform fiecare bolnav 238 .i de agorafohie (topofobie. In CEE:Ol ce va prive$te. Trebuie sa Ie desemnam ca simptome "tipice" ale bolii.. Sarcina care ne ineumba atunci ne afElm in prezenta unei idei lip site . Bolnavii atin. afectiune care nu mai intra in cadrul ne'lrozei obsesionale. nu va pot eere sa aderati 1a clfitmatia mea eu privire 1a autenticitatea acestor doua exemplc. dar el prezinta 9i destule trasaturi individuale.. Tocmai de astfel de cercetari nu ducem lipsa.porturile pe care Ie prezinta cu viata intima a bolnavilor. Aceia dintre dumneavo2stra care VOl' voi sa-'ll imp una c:ceasta munc<'L de documentare. de 0 dificultate.i ta1maci1'ea simptomelor ne'lrotice au aeaparat atentia psihanc:li$tilor intr-un asemenea grad incit i-a facut sa' neglijeze celelalte prcbleme I'eferitoare 1a nev1'oze. mi-ar trebui un curs semestr:aI de cinci ore pc siiptamina ca sa va clucidez acest singur aspect al teorlei nevrozelo1'. intocmai ca actf~"e ratate ~i visele.de sens . pe masura ce ajungem sa cunoa~tem mai bine sensu1 ~i scop'L11 simptome1or nevrotiee. de asemenea. $1 inca destul de frecvent. Cei mai multi dintre ei au mania de a se spina. !?ipe care 0 desemnam sub numele de isterie de angoasa.. simptome care au un ell totul ait CBracter.

.t 1a 0 serie de evenimentepersonale analoage.'itat pe larg ce putem extrage. De aItfel ma voi abtine de la aceasta enumerare. Acesteasint visele cu continut uniform. iar noi am ar. Daca. unul nu poate circula pe strada dedt dacii este putina 1u111e. ca sa spun em a~a. de exemplu 0 vomitare isterica la 0 serie de impresii de greata.itipice. Voi incerca deci sa va consolez. datele istorice revelate de analiza nefiind. cutaruia de ccle largi. ne este ingaduit sa admitem ci'i simp tomeIe tipice pot fi raportate la evenimente de asemenea tipice. Sa nu uHEim totu~i ca tocmai dupa aeeste simptome tipice ne calauzim in stabilirea diagnosticului. In afara de aceasta. Lafel isteria. Ajungem astfel la concluzia descurajanta ea daca putem obtine 0 explicatie satisfacatoare a sensului simptbmelor nevrotice individuale in lumina faptelor f?i evenimentelor traite de bolnav. In teoria viselor ne aflam in fata unei dificultati eu totul similare. care par sa faea dificila retrospectia istoridi. care opun interpretarii acelea~i dificultati: vise in care te 239~ . Dar. Continutul manifest al viselor prezinta variatii 9i diferente individuale -considerabile. capricii am putea spune.prezinta conditii individuale. Daca simptomele individuale depind incon-testabil de evenimentele tralte de boinav.la un caz la altuL Cutaruia ji estefrica destrazileinguste. Este adevarat ca nu am faeut dedt primii pa~i pe calea intelegerii a ceea ce inseamna simptomele.tinta toate dificultatile de care ne lovim atunci dnd dorim sa respectam cu rigurozitate interpretarea istorica a simptomelor. muIt mai frecvente. ci pentru ca nu doresc sa va descurajez san sa va complic chiar de la inceputul studiilor noastre comune. dedt pretexte care. adica comune tuturor oamenilor. nu avem nici un motiv de descurajare inainte de a cunoa~te rezultatele pe care Ie-am putea obtine ulterior. pe care nu v-am putut-o infati9a in precedentele noastre convorbiri dedicate visului. am reu~it realmente sa raport~'im un simptom tipic 1a un eveniment personal sal. care adesea slint diametral opuse de. exist a altele pe care ia fel Ie-am putea numi "tipice" f?i care se producintr-o maniera identica la toti oamenii. arta noastra nu ne este de ajuns ca sa gilsim sensul simptomelor tipice. intr-un caz dat de isterie.. sintem cu totul dezorientati atunci dnd analiza ne dezvaluie intr-un alt caz de vomitare actiunea presupusii a unor cvenimente personale de a natura eu totul diferita. dar trebuie sa tinem seama deocamdata de rezultatele obtinute ~i sa nu inaintam dedt pas cu pas in directia necunoscutului. Pe scurt. prezinta foarte numeroase caractere generale r. datorita analizei.Celelalte trasaturi pe care Ie observam cu regularitate in nevroze pot fi reactii generale pe care insaf?i natura alterarilor morbide Ie impune bolnavului. din acest continut. atunci dnd se prezinta. Sintem in acest eaz inclinati sa admitem ca vomismentele istericilor tin de cauze pe care Ie ignoram. ltul nu se simte in apele lui decit da}'t1strada a e intesata· de multime. nu pentru cii a~ dori sa infrumusetez luerurile sau sa Ie disimulez pe cele dezagreabile. in ciuda be19ugu1ui eide trasaturi individuale. ca de pilda repetitia ~i indoiala in nevroza obsesionala. slnt departe de a va fi adus la cunor. sint utilizate de aceasta necesitate interna. spunindu-va ea este greu de admis existenta unei deosebiri fundamentale intre cele doua categorii de simptome. alaturi de aceste vise.

:iin nevrozele tipice..sim~i cazind. Mal constatam in aceste vise. in care lnfnmti obstacole sau te . inotlnd. in cadrul pe carel-arn conturat ca urmare a stLldierii celorlalte vise.itimp explicatia monotonici :.i este probabil di.. ca :... .i aspectului lor tipic. yom reu.. far a a gasi in acela::. la diverse interpretari. Hirginc1u-ne conceptia. zburind.i sa Ie inc1udem.ide putin.vezi gol-pmlca. £Eml a Ie violenta cltu~. planincl. dupa individ. ca fondul comun este animat de detalii individuale Elivariabile ::. $i aIte vise angoasante preUndu-se.

despre care inca nn v-am. La cea de-a doua bolnavii este yorba de un ata'. ea a renuntat dupa aceea. prin urmare. exercita aceea:. Ele s-au Infundat in baala lor. 1895. Deuticke. am invatat sa distingem vodIe care pledeaza pentru el.a cum.p este bolnava.ovaie dnd este yorba si'H. In simptomele ei se exprima intregul proces pe care ea II intenteaza sotnlui. instrainate de prezent ~i de viitor. 2) i) . cu 0 tras~~ tura comuna tuturor nevrozelor :. B l' e u e l' ~i S. La prima noastra bolnavi'l. de a nu putea sa S2 desprinda de act:~sta~i a fi. ia1' sub 0 forma rezumata in Cinq lepns sur l1'1 ]Jsychanalyse..1a carei importanta practica este considerabila. se rididi anevoie din fotoliul pe care sta. ea a recurs la toate prudentele reale :. i.iispititoare. Din cele dona analize pe care Ie-am efectuat In expunerea precedenta rezulta doua consecinte extrem de interesante.. de un anumit segment al trecutului lor.iimaginare (magice) ca Sa-'ll pastreze fidelitatea.. 11reabiliteaza. Payot.1 influenta decisiva asupra vietH ei ulterioare. noi ~tim ca avem de-a face. exist a odinioara obi:. este incapabiHi sa faca dal'uri cuiva.. a:. 1966. Or. pe ce ciH 5i de ce Isi asuma cineva 0 atitudlne atitde stranie 5i aUt de dezaval~tajoasa f~ta de viata. int1'-o anumita masura.). ca sa spunem afla. este totu~i de presupus ca ac~astii atitudine cbnstituie 0 caracteristica generalii a nevrozei ~i nu una proprie celor dawl bolflclve ale noastre.Die Fixierung 16 - cd. la viata. Wien. In ciuda vindecarii.. i~i neglijeaza 1nfa~i:jm'ea exterioara.a~ voi sa iau ca baza de plecare nu Indoielile noastre. eu toate Cd :. mariajnl nefericit en acel barbat a fost cauza Intregii nenorociri..i-a redobindit sanatatea :.unca...>ament erotic fata de taral sau. eu toate ca tinara :. Ii depling pierderea.i puna sel11natura undeva. Din starea sa ea a tras conduzia ca nu se poate casatori cit tim. ci certitndinile pe care le-al11cL1ecrU. Cea dintii bolnava de isterie tratata de Breuer 2} 5e fixase Gi ea de perioada in care IGi ingrijise tatal gray bolnav. care n scuza. Expunerea pe larg a cazului in Studien uber Hysterie de J.nuin~a de a se retrage la manastire ca sa evite un destin vitreg. Am afirmat mai sus di.). Prima: amindoua bolnavele ne lasa impresia de a se fi fixat. :104 241 . F r e u d..icapacitatea de ... Nu trebu1e sa trecem cu vederea faptul de a ~ti in ce mod. sub pretextul ca nimeni nu trebu1e sa aiba ceva de la dlns3. spre a ne continua l11.H!i indeplini in mod an das Trauma" in textul Original. vorbit. Leipzig. care.XVIII FIXA~EA LA TRAUMA PSIHICA INCON8TIENTUL I}. Dar aV€l11 toate motivele sa credem ca tocl11ai spre a nu se casiltori ~i spre a dnn'ine llnga tata s-a imbolnavit. Ea nu se arata in lume. infiripindu-se in ani1 anteriori pubertatii. Paris. (Nota trad. (Nota tract.

original.te ca :.<". nevrozele traumatice sint fixate pe momentul accidentului traumatic. In fond. 242. . Numim astfel un eveniment trait care. A se vedea. studiul introductiv.). In visele lor. am concentrat rezulto.i. inca nu ne-a fast cu putinta sa Ie intelegem dupe.ta de acest traumatism. ceea ce are ca efeet tu1burari dura bile In utilizarea energid.normal toate functiile. Pe de 0 parte. in acest "st:arken ReizZLlWctchs" in textul 1. urgent. ca '3mare a unoI' catastrofe de cale ferata :. au dat cercetatorilor poa nevrozelor diferita de aceea pe care () sens.).i a ramas ca suspendo. demonstreaza ca formula noastra nu este suficient de cuprinzatoo. pe de aHa parte. ca o.) incH neutralizarea sau asimilarea sa pe c3..re. prezinra sub acest raport 0 mare analogie cu nevrozele de care ne ocup<~m]y. iar ]'n cazurile ]'nsotite de izbucniri isteriforme. si tratameDtului analitic. Chiar ~i termenul "traumatic" nu are alt sens dedt unul economic. ea s-a sustras destinului firesc al femeii.. cit sibilitatea sa stabileasea 0 etiologie profesa Freud. Un caz ca acela aT primei bolnave. SU!Jclnind analizei pe fiecare bolnava in parte. in prima formula in care. Dar cel de-al doileo.to2l'e. chiar 9i perioada in care era sugar.) l1ieel de-al doilea. care par fixati bolnavii n09tri. acela al fetei ata$ata erotic de tatal sau.ceasta se mai prezinta pentru ei ca 0 problema actua1a. fiecare din ele a cantonat intr-o anumita perioada din trecut. nevr07. (Nota trad. din prima sa copilarie 9i. vom putea constata ca..~i. dragostea unei fetite pentru tatal ei este un fapt cu totu1 obi9nuit $i un sentiment aUt de u90r de 111vin5 ]'ncit determinativul "traumatic" aplicat acestui caz risca sa-~. tfnara femeie despartita de sotul ei. n-a ajuns la cicatrizareapHigii rnorale pricinuite de nefinalizarea disatoriei :. Fire:. aUt de numeroase in anii razboiului.1a altoI' dezastre infrico:. Eo. se incadreaza foark bine 'in acest mod de a vedea. intr-un interval de timp scurt.tele observatiilor noastre inedite. bolnavii reproduc cu regularitate situatia traumatizanta..i piarda orice semnificatie. se constata ca fiecare izbucnire corespunde unei transpuneri complete in aceasta situatie. Nevrozele traumatice.ele traumatice nu pot fi in intregime asimilate neUGzelor spontane pe care Ie supunem in general examenului. Este de fapt tocmai ceea ~e am enuntat cu Breuer. (Nota trad. In majoritatca cazurilor bolnavul alege in acest scop 0 etapa foarte indep[lrtata a vietH. determina in viata psihica 0 intensa cre9tere a excitatiei 1. S-ar spune ca bolnavii ]'nca nu au terminat cu situatia traumatizanta.iinainte de razboi s-au vazut cazuri de acela$i gen. caz al nostru.::'01milarea unora cu celelalte este completa intr-o privinta: ca $i nevr'ozele spontane. criteriile noastre 9i sper ca intr-o zi va voi putea arata motivul:n. Aceasta analogie ne autorizeaza sa desemnam ca traumatice ~i EV8nimente1e traite 10.. In acest fel obtinem pentru afectiunea nevrotica 0 conditie foarte simpla : nevroza ar putea fi asimilata cu 0 afectiune traumatica 9i s-ar explica prin incapacitatea 'in care se afla bo1navul de a reactiona normal la un eveniment Dsihic cu un caraeter afeetiv foarte pronuiltat. oridt de ridicol ar putea sa apara faptul. rezulti'i din biografia bolnavei ca 3) AUt primul razboi mondial. iar n01 luam aceasta conceptie foarte 'in serios ~ ea ne deschide drumu1 spre 0 conceptie a~a-zis economicii a proceselor psihice.inormale devine 0 sarcina inlposibil de rezolvat. Dar . 'in anii 1893-1895. accesibiIe analizei. prin simptomele morbide 9i consecintele ce decurg din acestea.

acest sens Ii era necunoscut. cit de lipsita de sens parea actiunea obsesionaEi pe care 0 indep1inea· $1 co amintiri intime din . Fiecare nevroza eO:11parUi fixatie deaeest a gen. c1ar avcnl totodata convingcrea ca punctul de vedere traumaticnu trcbuie abandonat ca fiind gre.. de a corija 0 intimplare neplacuta din trecut $1 de a-..aceasta prim[1 fixatie erotic. Ea percepea dar aced pl'adus en ajutorul structurE sale psihice normalo.. apoi. Legatura oxistenta intre actiune :.orice fixatie ctuce in mad necesar la nevroza. $i i2tEi ca.'i intreaga noastra atentie. conditiile starii mOl'bide trebuind sa fie mult mai numeroase 5i variate declt an~'presupus . lata-ne ajun:.easCa$i noua. Exista in schimb nevroze care pot fi considerate ca 0 forma patologiea a t1'15tetii. tristetea se distinge net de nevroza. In legatura cu' fixatia la 0 faza determinata a trecutului yom remarca."lpare saaibi'i la inceput un caracter cu tornl inofensiv.i a devcnit in stare sa ne-o imparta. datorita tratamentului.. Atit timp cit bolnava savin. Tocmai din raportul eu scena carc a urmat nefericita noapte a nuntii . Dar.. ' totusi niste nevrotici. chiar lIi In Hlidea profanului. Dar acesti nefericiti nu' s1nt . am examinat apo! raporturile care pot exista intre aceasta actiune i?i amintiri si am descoperit intentia subiacenta pornind de la natura amintirilor..i.... 243 .i ridica la un nivel superior sotul pe care-l iu1:>2a.'iata ei S8 legau de Hceasta.. nce.atit in ceca ce privc'i?te bolnava originoa aetiunii. ca n1.H!idiidea seama ca faclnd acest lucru 5e raport.o11funela Cll nevroza. cit $i scopul acesteia..m::> merit. di acest fant depa.it: el va ocupa doar un alt loc in concepi)a noastra .. dm nu . Parasim clcci din nou calea pe care ne-am angajat. de asemenea.i regularitatea cu care se manifesta.. Asadar. in special.i aeum la al dailea rezultat al analizelor noastre.e:.i pentru viitor.a evenimcntul cu pricina.i femeria vietH.ievoni111entii scapa. Prevedem deci aici interventia unoI' complicatii.Numai dupil a lunga $i anevoioasa straduinta a izbutit ea. S2 mai intimpHi CEl in urma unci experiente traumatizante care Ie-a zdnmdnat 1nsa. Ea continua' totuGi sa ignore eu co intentie siivir~ea actiunea obsesionali'i: era yorba.}qJrimindu-se dedt mult mai tlrziu prin simptonlele nevrozei obscsionale. avem inca multe de inyatcit 1naintede a putea S[1stabilim traseul ei exact. dar nid una . in privinta primei noastre bolnavc.. ea spunea adevarul cind afirma ca nu cunoa$te motivele care 0 iac sa Clctioneze. Se desfallurau cleci procese psihice a1c2ror produs era actul obscsional.i va fi alUel subordonat.i din mobilurile generate in sufletul bolnavei de afectiunea ei deducem noi ceea ce anI numit "sensul" actiunii obsesiona1e. Un exemplu izbit. Am lc'1sat 1nsa cu totul la 0 parte un aspect e. In primul rind. intr-o zi a: avut revela~ia acestei legaturi . oamenii sa fie aUt de abatuti incH sa renunte la oriee interes pontru prezent . Dai' in timp ee ea o executa. Am aratat. nu se instaleaza insidios in cursu 1 nevrozei. nid 0 limitare ulterioara. ea nu ne ajuta sa avanSEllll ... pentru care nu prevedem. earacterizind nev~oza' nu yom e~agera valoarea acestei trasaturi. 103. oricare ar Ii importanta sa .. in fine. nu se c.. 103.ea aqiunea obsesionala.te limitele nevrozei.. toate faeultatile sufletului lor fiind fixate de· trecut.. sa inteleaga $i sa so convinga ca acel inotiv putea Ii foarte bine singura CallZadetenninanta a actiunii sale obsesionale.or de fixatie afectiva la trecut ne este dat in melancolie care aduce cu sine chiar 0 deta~are completa de prezent lIi de viitor.

omite ~lecit 0 psihologie a con.tie ele uncle.. care vin sa se amcstece in tumultul vietii muritorilor.rile sale psihice. la cinci minute dupa ic:. Ci ea insE''ii il considera ca indiferent. tot a$a cum executarca addor obsesiGnale nu scapa percC'ptici con:jticnte.tjinta.. Am vrea sa vedem pe cineva dind socoteala intr-o 111.tientului.din st3. Pinii cind faptul se va petrece. in fine. .i ca musafiri atotputemici descinzlnd dintr-o lume stranie.:cpaI' bolnavului insu. Ea ~i-a impus principiul eEl perna nu trebuie sIt atingii t£iblia patului ~i asculti'i de acest principiu.) Obiectic de neconceput in cazul C2.tient caruia vrcm Sa-I contestam orice realitate produce efecte de 0 realitate ClUt de palpabmi ~i de scsizabili..te originca. doua paciente. impotriva 1ui. izola t de tot restul. premise ale acestul proces.c. in francez~1. in acC'ste reprezentari :.? perm is sa Ie intcgram potrivit cu interpretarea pc care Ie-am dat-o. Este de 1<1sine inteles ca.idatoreaza forta.. nu atingea nivelul cunoa$terii con$tiente. Ea 5e comporta exact ca acel individ hipnotizat diruia Bernheim Ii ordonase ca. Dac[\ adaugati la aceasta faptul cr\ datele pc care Ie-am constatat 13 cele doua bolnave ale noastre '. in accste simptome ale nevrGzei obsesionale.. nu ar £i patruns pina let con. a executat aeest act fara a-I putea da vreo justificare.. cum sa nu recunoa$tem semnul unui domcniu psihic c1eosebit. sau se l'cvolt'i. sint incon. vom ramine la ipotcza noastrtl $i \'om intimpina cu 0 ridicare din umeri resemnata obiectia potrivit carela lncon~tientul nu ar constitui nici 0 realitate in sensul $tiintific 31 termenului. Ea sc simte inc1inata sa i se supuna ~i zac1arnic se 1ntreab. iar c1aea acest lucru va fi facut... fari'l a-i cunoa.. dl 1$i propune..care nu c~m. Dar conditiile psihice camra S2 s1Jpun ele.:.) de ceo Ei bine..tiente. Cel nu Cl1'Ii decit "lme fa<.aniera mai eorecta din punct de vedere ~tiintific despre aceast. reprezentarile $i impulsurile obscsionale nu sint incon~tiente. situatia este identica ~i in cazul cclei dc-. yom renunta eu draga inhm'i la ipoteza proceselor psihlce incon:.1-1mai respecte. Tocmai situatii de aeest gen avern in vederc atunci cind vorbim de fenomene psihiee incon$tiente.. In fond.. care se clovedesc aUt de refractare 1'1 to ate influentcle vietii normale ~i care Ii .on de parler". eel putin pin a in mornentul cine! Ie facem COl1:. C:l . sa deschida 0 umbrelil in sala de demonstratie ~i care.i structurile in care· ne cst'.ticnte. sa n1.2 regasesc in simptomele tuturor afcctiunilor nevrotice. nu se poate dcscurca aItfel dedt clcclarinc1 .i impulsuri 1'11. Cd forte nepieritoa1'e.a situatie..1impulsuri care apar nu se . toate acestea nu au nid 0 insemnatate din punctul de vedere al execut[lrii actu1ui. odata tl'czit. deoarecc accst incon..irea din starea de hipnoza. de toate celclalte neti viti'\ti :.i nid CarOl' motive 1::.i mcmlfestari ale vietii intcrioare? Aceste simptome.:. ea analiza ne arata fara cxceptie eft G) "un lel de a vorbi". ca pretutindeni ~i intotdeauna sensul simptomelOr este neeunoseut bolnavului.In te:s:tul original (Nota tract). sau ca din contra 5e indigneazi'.ca toatc accste manifest. potrivit ana1izei pc care am facut-o. reprczenti'lri ~i impulsuri ne cenduc ncgrcsit la convingerea existentci inconstientului psihic si tocmai deaceea psil~iatria clinica.1l' fi devenit simptome a dad".'iri nu sint c1ecit produse <lIe degencrescentei. Aceste reprezentari :.l cum este actiunca obsesionala.tiente ell ajutorul analizei.re ne preocupa. luate in sine. tara a !it! ce scmnifidi :.

fEiclnd aceasta. afirm urmatoare1e: ori de cite ori ne afIiim in prezenta unui simptom.. pe de aIta parte. el a gasit o tehnica ce i-a permls sa aduca in con.tient. Nu cautati sa intelegetiaceasta descoperire reducind-o la un alt fapt.tiente. permisiunea de a vi-1 expune sub 0 aIta forma. Mil yeti inte1ege numaideclt. deja cunoscut. Impreuna eu Breuer. cu aIte cuvinte disparitia simptomelor acesteia.tiente nu genereazii simptome nevrotice. daea preferQti.i sirnptomele nevrotice. in consecinta. $i poate ca de asemenea yeti intelege cit de putin competenti in aceasta problema sint toti cei care 11ucun05c incon. Anumite pl'ocese psihice trebuie sa se dezvolte in chip normal. ci acceptati-o mal degl'aba ca pe un fapt fundamental care ne permite sa explicam muIte alte fapte. in a. ci al uneiobservatii fericite. eei care' n-aupracticat niciodata analiza.i astazi baza tratamentului psihanalitic.1ptomul sa se produca..tient .i mai nea~teptate de care ne lovim in aplicarea sa practica. raporturiledintre incon.i-a indeplinit sarcina atunci cind a reu. de indata ce proc:esele incon.l de.. procese incon. sa obtlna disparitia lor.1. Teza potrivit careia simptomele dispar atunci cind conditiile lor inconstiente au fost constientizate a fost confirmata de toate cercetarile u1teri~are. pentru a ne pronunta inca o.tientul dedt ca pe 0 notiune abstracta. datorita unei interpretari analitiee... in diverse conditii favorabile. in afara.tient.. Va voi cere.a fel incH sa ajunga la con~tiinta..tiente care.it sa se manifeste in chip con. Dul' trebuie totodata ca aces sens sa fie incon..tientului .eu D socot 9i mai importanta decit pc prima 9i pe care el a facut-o singur... atunci veti intclege eu u$urinta d'i p5ihanalizanu 5e poate lipsi de ipoteza incol1~ .. Recunoa. n-au interpret at un vis. a necesitatii de a admite existenta acestor procese. in pofida complicatiilor celor mai bizare .. cu toate aeestea.tiente care contin tocmai sensu1 acestui simiJtom. procesele con. simptomele dlspar.tienta $i posibilitatea existentei simptome1or exista 0 relatie de manifestare interdependenta. pe care . Deci acesta este pl'odusul unui proces a carui dezvoltal'e a fost intrerupta.tiintil procesele incon~tiente care ascundeau sensul simptomelor . constituie 0 dovad. pentru a nu da na.i ca noi nc-am obi9nuit sa manipulam incon. datorate colaborarii cu bolnava.tiente devln con:.tere unui simptom nevrotic. ne da inca ...tientul ca pe D realitate palpabila. Aceasta descoperire a lui Breuer nu a fost rezuItatul unei speculatii logiee.. De fapt prin acest mijloc a obtinut Breuer vindecarea bolnavei sale isterice.tient pentru ca Sil. ci intTe aceasta incoD.. sa retinem: singurul fapt ca.. coste posibil sa atribuim un sens simptomelor nevrotice. nedezmintit a existentei proeeselor' psihice incon:. tulburata de 0 cauza oarecare. Este aid un fel de permutatie. 0 aWldescoperire a lui Breuer...simpt6mele sint produse ale pro(:'cselor ineon. pot fi facute con9tiente. data eu privire la scopul nostru. iar terapeutica simptomelor nevrotice . Aceasta nu este 1nsi& totul.. Descoperirea lui Breuer constituie . mijlocul de a face sa dispara simptomele. Un simptom se constituie ca un substitut a ceva ce n-a reu..tiente sau. trebuie sa trag em concluzia cil 1a bolnav exista anumitf..teti in aceasta un acces 1a terap2utic2.. Terapeutica noas~ra ac~ioneaza 245 ..i rnai multe lamuri:ri cupdvke la... Al?adar..it sa suprime acest raport. Nu numai sensul simptomelor este in genere incon:. n-au d'iutat sensul $i finalitatea simptomelor nevrotice.

i valoare psihologica..i chiar sa ne 1amureasca Cll privire 1a evenimentele ignorate de bolnav... Medicul ar trebui cel putin sa poata suprima in felul acesta 0 parte a sensului incon~tient al simptomelor : dt despre raporturile care existii int1'8 simptome $i evenimentele traite.A.te cu p1'isosinta de tcorla socratica.mltate.tere ale proceselor psihice de care a1' t1'ebui sa avem cuno:.i en minimum de e£ort..i ea nu este eficienta dedt in masura in care este eapabila sa opereze aeeasta transfo1'mare.. Or. am putea -spera sa ajungem.. potrivit di1'eia insu:... aeesta nu $tie totu$i mai muIt dedt ino.. Dar in legatura eLl aceasta mai putem. Avind in vede1'e cele a1'atate pina aid. e1 nu obtine nici un succes.tinta. Aflam in felul acesta ca exista mai muIte feluri de ne-.. $tiinta medicului nu este tot una cu aceea a bolnavului $i nu poate sa aiba acelea$i re.itrebuie sa a.tiinta ~i $tiinta.r de indata ce sensul lor devine con~tient nu rarriine mai putin adevarata. in "curta vreme .. de necunoa:.transformind incon~tientul in eon~tient :. ea urmare. de nuiele" . comuniclndu-i tot ceea ce el . Acum va 1ntreb: nu gasiti pre a obscur $i complieat ceea ce va spun? Nu sinteti dezorientati vazindu-ma de-atHea ori ca retrag ceea ce am afirmat. suecesul obtinut consta nu in suprimarea simptomelor. Permiteti-mi aid 0 seurta digresiune. un medic stapin pe p1'actica analizei nu va avea in general nid 0 greutate 1'n descoperirea proceselor psihice de care cutare bolnav nu este con~tient.i viciul a1' £i un efect al ignorantei. "il y a fagots et fagots" 6). mai degraba. medicul. Ne aflam aid in fat a unor probleme a diror sinteza ne va aparea in curind Cd 0 dinamica a' formaril simptomelor..tiente... Aeeasta afirmatie ne aminte:. vorba lUl Moliere. Sint necesare cuno$tinte psihologice profunde spre a sesiza deosebirile.tiinta.tepte ca bolnavul sa $i Ie rememoreze ~i sa i Ie dezvi'iluie. (Nota tract. Bolnavul afla atunci ceea ce anterior nu 9tio. Sau..inte. in francez3 in 246 . in anumite cazuri. va putea adesea recunoa\'te in evenimentele sale biografice pe aeelea care prezinta un caraeter traumatic . care consta in aducerea in con~tiinta bolnavului a proceselor psihice incons. tot astfel exista .. nev1'oza ar £i eonsecinta unui fel de igno1'anta. ca 1mi fnsotesc tezele de tot felul de limitari. care nu Ie cunoa~te pe acestea din urma. ci in 1nceperea desfa$urarii analizei. Combiproducindu-se int1'-o perioada foarte indepartatfl din nind cele doua procedee. Dar teza noastra ca simptomele dispo. care. ale carei prime manifestari sint frecvent furnizate de contradictiile exprimate de catre bolnav.n6) "exista manunchiuri de nuiele !?i manunchiurii textul original. adresindu-ne in special anturajului bolnavului. Asta ar fi cn adevarat perfect 1 Am dobindit in aceasta privinta experiente pentru care nu eram pregatiti de la inceput.). 1a rezultatul dorH. Daca medicul Ii comunica bolnavului datele pe care Ie-a obtinut.. b eliberindu-l de ignoranta sa. schimbare ce nu poate fi provoeata dedt de un travaliu psihic desfa~urat in vederea unui scop determinat. sa obtinem informatii pe 0 cale ocoliti'i.tie... fiind la curent eu viata acestuia din urma. fire~te ca nu Ie poate ghici :. temelie 0 schimbare interioara a bolnavului. ele sa. destinata sa va previna impotriva aparentei facilitati a demersului te1'apeutic. el ar trebui sa poata sa-$i restabileasca u:-..or olnavul. adica sensul simptomului sau. dar des-pre.a curn. Numai ca aceasta con~tientizare trebuie sa aiba co. exista diverse felud de cuno'?tinte care nu au toate aceea. ca ma o...

prin urmare. 1mi dau seamaperfect de faptul ca Hecare auditor sau eitHor orinduie~te in idei subiectul ce i se expune. 9i ea i9i aminte9te limpede. Ceea ce inseamna acela~i lucru. Nu a~ fi vrut sa mergem mal departeastazi.. Bolnava.se adreseaza direct. pomind de la conditiile determinante ale nevrozei. nu g-a gindit niciodata citu9i de putin la raporturile aeestuia cu evenimentu1 petre cut in noaptea nuntii. cum cad ei victimele unei nevroze care dureaza uneori toata viata. suprimarea amneziilor acestora. de asemenea. intr-o anumita masura.ca eforturile noastre ulterioare se VOl' indrepta in doua directii: pe de 0 parte. in leg. sa cercetam cum se dezvolta simptomele. un loc important in producerea simptomelor lor. sa aflam cum se imbolnavesc oamenii. yeti gasi ca acest 1'01 atribuit amneziei nu se justifica. De altfel. Or. ceea ce este 0 problema clinica: pe de alta parte.ferim la lacunele memoriei. Fara indoiala ca ati inteles. sa caute motivele· actului ei. insa cum mai dispunem de un anumit timp 7). Mai putin clara. dar intru totul analoaga este situatia in cazul celei de a doua bolnave. iar in afarade aceasta cred ca nu este rau sa va spun.. reflectind asupra cazului care a constituit obiectul primei noastre analize. in ciuda tuturorHaccesoriilor cu care am crezut de cuviinta s-o supraincarc. cum am mai avut prilejul sausubliniem (Nota trad. dnd insista ca u9a de la dormitorul parintilor sa ramina deschisa noaptea sau dnd staruia ea mama sa-i cedeze locul in patul conjugal. Singurul lucru care ne-ar putea parea uimitor este ea prima bolnava. eu toate ea ezitind 9i nu eu draga inima. care savir~ise totu~i actul obsesional de nenumarate od. pra altei caracteristici a eelor doua analize ale noastre. in fata unui auditoriu diruia F I' e u d . o simplifiea ~iextragedin ea ceea ce vrea sa retina. V-am spus ca sarcina tratamentului psihanalitic poate fi rezumata in formula: transform area oricarui incon9tient patogenic in con~tient. trebuie sa existe undeva un punet un de cele doua probleme se intilnesc. pre cum ~i faptul ca nu 9i-a amintit de intimplare nid ehiar atunci dnd a fost invitata. Este adevarat. ca cu cit dai mai mult. potrivit cerintelor metodei socratice. in cursul examinarii psihanalitice. mai multe lucruri dedt ati putea fo10si pe moment. departe de a fi uitat scena de care se leaga aetiunea sa obsesionala. de conduita ei de odinioara. ceea ce ramine 0 problema de dinamica psihica.gajez in cutare directie.). ati reu~it sa va faceti 0 idee clara des pre esentialul expunerii mele. 7) Stilul este acela de expunere cu oral' fix. rezuma expunerea. are de un de sa ramina. ca numaidecit s-o parasesc? A$ regret a dad ar fi U$a. adica despre ceea ce v-am spus referitor la sensuI simptomelor. Amneziile nevroticilor ar detine. 247 . la amnezii. caracteristica a carei importanta n-o yeti sesiza in intregime dedt mai tirziu: ne re.nevazlnd niciun inconvenient pentru ceea ce $titi in faptul ca subiectul pe care 11trat<'im prezinta laturi multiple $i 0 complexitate extraordinara. Totu9i. poate ca v-ar mira sa aflati ca formula de mai sus poate fi inlocuita prin a1ta: acoperirea tuturor lacunelor aparute in memoria bolnavilor. Ii pastreaza 0 amintire extrem de vie ~i nu este yorba de nid un fel de uitare in producerea simptomului e1. profit de aceasta spre a va atrage atentia asu. tinara cu ceremonialul obsesional. Lasati-ma sa sper ca. Dar nu doresc nicidecum sa sacrific adevar~l dedragul siinpHfkarilor. la incon~tient ~i la raporturile existente intre acestea.'Hura c1!fiecare aspect.

in toate cazurile. dimpotriva. sustinem 'noi.Putem afirma acela~i lucru ~i despre fata care. Pe de aHa parte. scopul. care voaleaza mele faze ale vietii psihice ehiar ~i la subiectii normali. cu 0 pierdere a amintirilor: e:ste yorba numai de ruperea unei legaturi carE' ar fi trebuit sa duca la reprodueerea. nu la fel se petree luerurile in cazul isteriei. ca urmare a uitarii in care au cazut. producind lacune considerabile in ansamblul mnemic respectiv.stari (crize isterice) care in general nu 1asa nici 0 urma in memorie. . la l'eaparitia intimplarii in memorie. de altfel. pe de alta parte. pentru a deveni apo! incan~tiente. daea nu complet anihilate de amnezie. scap $i tendinta care au putut fi incon$tiente inca de la inceput.ei . caracteristice isteriei care prezinta. Ba chiar se intimp1a. aVlnd in vedere pe deo parte impresiile ~i evenimentele care i--au dat na$tere ~i. Aceste tulburari de memorie sint. ca in cazul isteri. In decursu1 secolelor. Analizind Hecare simptom isteric. pe care ac€asta sustine n'ispicat ea le-a uitat. ~tiinta a 248 . amintiri care ·multa vreme au fast refulate.. iar aceasta atit in nevroza obsesionala cit $i in isterie. Tocmai atribuind 0 atare importanta incon1?tientului in viata psihica am stirnit cele mai mu~catoare critici impotriva psihanalizei. originea unui simptom se reduce la impresiile provenite din exterior. Cum lucrudle se petree altfe1 in nevroza obsesionali'i. un proces endopsihie care la un moment dat a putut deveni con~tient. In nid unul din aceste cazuri nu avem de-a face ClJ 0 amnezie propriu-zisa. aflam cu uimire ca ~i intimplarile cele mai recente din iviata bolnavilor pot £i uitate ~i in special imprejutarile care au favorizat declan$area maladiei sau au agravat-o sint atinse. determina dependenta simptomului de incon~tient. stabilea 0 r€1a11eintre ceremonial l?i imprejurarile care 11 declanl?au. Deci putin intereseaza faptul CEl amnezia s-a exercitat asupra originilor. aceasta suita se intinde pina in primii ani ai vietii. adica asupra evenimentelor pe care se bazeaza simptomul. de asemenea. a1 tendintei sale este. aratat. ca putin limp inainte de sflr~itu1 analizei sa vedem aparind amintiri ale un or evenimente recente. Scopul simptamului. Dal' daca aceasta tulburare mnezidi este suficienta ea sa ne explice nevroza obsesionala. descoperim in general 0 intreaga suWi de impresii din viata bolnavei. eu aIte cuvinte. pe de 0 parte. pe de 0 parte.i nu a trasiHura comuna tuturo1' nevrozelor. "Sensul" unui simptom poate fi conceput ~i examinat in doua moduri: din punctul de vedere a1 originilor· sale $i din punctul de vedere a1 finalitatii sale. aproape intotdeauna. dupa cum am. acestea sintcele care. aveti dreptul sa conchideti ca aceste amnezii constituie a caracteristica psihologica a alterarii isterice :. Cel mai adesea dispar detalii importante din ansamblul unei amintiri recente de acest gen sau ele sint in10cuite prin amintiri false. ea simptome. Importanta aeestei deosebiri este diminuata de urmatorul considerent. intentia pe care a sel'vqte. in' a~a fel incH amnezia isterica poate £i ('onsiderata ca 0 urmare directa a amneziei infantile. pe de aIta parte. Sa nu va mire faptu1 $i sa nu credeti ca rezistenta pe care 0 intimpinam tine de dificultatea de a concepe incon$tientul sau de caracteru1 inaccesibil a1 trairilor care se rapo1'teaza 1a acesta. A~adar. dar care tot atit de bine poate ramine scufundat in incon~tient. tendinta simptomului. Ae€2\sta ultima nevroza se caracterizeaza eel mai adesea prin amnezii de foa:rte mare anvergura. care au fast in mod necesar con$tiente la un moment dat. ~i situa~ia identiea din fiecare seara.

.adus egoismului naiv a1 umanitatii doua puternice dezmintiri.modestie 9i recu1egere. ea urmare a lucrarilor lui Charles Darwin. care' i~i propune sa demonstreze eului tocmai faptul ea el nu ('ste stc'ipin in propria sa easa. cum yeti vedea mai departe . care a redus la zero pretentiile o111uluila un lac privilegiat in ordinea creatiei divine.olutie in :. De unde. Cea de-a doua dezmintire a fast adusa de cereeta rea biologica.. aducindin sprijinul sau date de experienta extrase din viata de toate zilele 9i accesibile tuturor. Adaugati la toate acestea faptul ca teoriile noastre ameninta sa tulbure tihna lumii :. Cea dintii a avutloc atunci dnd s-a demonstrat ca pamintul. Psihanali~tii mi sint nid primE $i nid singEd. stabilindu-i deseendenta din regnul animal :.fiind obligat sa se 111ultumeasca cu informatii rare :. 0 a treia dezmintire va fi adusa megalomaniei umane de catre cereetarea psihologlca eontemporana. lucrari care au provocat rezistenta eea mai invequnata din partea eontemporanilor. mai mare ardoare acest mod de a vedea. . insi'! se pare eEl lor le-a revenit misiunea de aextinde cu ceo. ... AceastA ultima re\. ale lui \Vallace ~i predecesorilor lor. uitarea tuturor regulHor de politete academicc'i.tiinta s-a petre cut in zilele noastre. nu reprezinta dedt 0 particica neinsemnat~ a sistemului cosmic. " .iintr-altfel.i fragmentare in legatura eu eeea ce se petrece in viata psihica de dincolo de limitele con~tiintei.. acest val de proteste generale impotriva :.tiintei noastre. care au lansat acest apel 10.idovedind neputinta de a nega natura sa animala.. departe de a fi centrul universului. cu t03te eli ~tiinta a1exandrina enuntase deja eeva asemanator. a carui maretie abiadaci'i ne-o putem imagina.dezlantuirea unei opozitii care sfideaza toate barierele unei logici impartiale..· Aceasta prima demonstratie este legata de numele 1ui Copernic.

idei.iamintirile care trezesccele mai multe indoieli ~i obiectii contin 1101 :250 .nentului nostru.i cea mai vie rezistenta dentistului atunci dnd acesta vrea sa aplice dintelui bolnav instrumentul izbavitor. asigurindu-l ea succesul si indeosebi duratatratamentului depincr de fidelitatea cu care se va conforma acestei reguE fundamentale a analizei.. Insu~i bolnavul manifesta taate aceste fenomene de rezisfenta fara a-~i da seam2 ~i obtinem deja un mare succes fac1ndu-1 sa-~i I'ecunoasca rezistenta :.afirmatia aeeasta! eu toate acestea. Rezistenta bolnavului se manifesta in forme foarte variate.. A~adar. detlnem doua. de bani. numero~i fiind cei care. $tim de acum. extrem de remarcabile :. din rezultate1e obtinute prin aceasta tehnica in interpret area viselor. fie pentru ca acestea i se par prea dezagreabile sau prea indiscrete. cunoscuta de dumneavoastra..>i are au facut multa vilva la vremea dnd au fast cunoscute. Ii prescriem in mod raspicat sa nu cedeze nici unul motiv care i-ar putea dicta vreo selectie sau excluclerc a unoI' perceptii. suferind de durere de dinti. de altfel. II sfatuim sa nu fadi altceva decH sa se mentina mereu 13 suprafata constiintei indepartind ariee spirit critic oricit de slab. care i~i impune atitea s8crificii de timp. lui ~i alor sai. adesea greu' de recunoscut. rafinate. de a-'1 elibera de simptomele sale morbide. fara nici 0 reticenta.-1insanato:. care se men tine' pe durata intregului tratament. c Primul fapt : ori de. cum ati putea dumneavoastra sa-l acuzati ca i~i favorizeaza boala. n invitam pe bolnav sa adopte 0 stare de autoobservatie. incapatinata. opun totu:. Faptul este eu atlt mai bizar cu elt nu ne putem a~tepta sa 1 se dea crezare. el ne opune 0 rezistenta violenta. de experienta ~i. deoarece s~ar Dutea ca unH sa vada in fenomenul de rezistenta un pretex din parte-ne destin at sa justifice durata sau insuccesul trata. avem nevoie de fapte...easca? CH de neverosimila trebuie sa para. iar daci'i ni se vcr be~te de neverosimilitate. ca tocmai ideUe :. In terapeutica psihanalitica noi utilizam aceea:. nu avem dedt sa raspundem ca faptul afirmat de noi nu este lipsit de analogH.i sa tina seama de aceasta. in 01'dinea ivirii lor : sentimente. nimic mai adevarat. 8ma osteneali'i ~i eforturi de sine ca sa se elibercze de simptomele sale. Noi ne ferim sa aducem vorba despre aceasta in anturajul bolnavului. indreptat im'potriv~ a ~e~a ce Ii trece prin minte. amintiri. opunind rezistenta aceluia chemat s2. clte ori ne asumam sarcina de a vindeca' un bolnav. care impliea in suferinta sa :.. imparta~indu-ne toate perceptiile sale interne actuale. . sau prea putin importante sau prea absurde' ca sa se refere la ele. de exemplu.XIX REZISTENTA $1 REFULARE Spie a no face 0 idee mai adecvata despre nevroze.i pe toti eel care 11 inconjoara. reflectati: bolnavul acesta care sufera atH de mult de pe urma simptomelor sale. Se invoca neincrederea in medic ~i circumspectia fata de e1.i tehnidi aplicata ~i in interpretarea viselor.

multiplicindu-$i la inrinit obiectiile. El continua. en pTetul multor sfortari :.. Istericii.it. Oiinu ne ramine decit sa-l facem sa inteleaga ca a spune totu1 este a spune eu adevarat totul. se cramponeaza de dificuIti'itile ~i neverosimilitatile pe care gindire a normala. fara rezerve . prin toate mijloacele posib'ile. el asculta de acest motiv. anxio. nereferindu-se dedt la idei. Sau eELceea ce a gasit este mull prea neJ:nsemnat.. dar ca este in joc 0 tertii persoana :..i Indoielile. nu putea comunica anumite lucruri despre terte persoane. daca Ii se prezintil ocazia.. Am crezut ca pot acorda acest drept de exceptie unul balnav care imi paruse capabiJ sa-~i tina fagaduielile :. nid un sentiment sau amintire. tradindu-se inc1eosebi prin pauzele prelungite care Ii segmenteaza discursul. ca nici a ares tare nu va fi operata in locuri ca Piata Mare sau catedra1a Sf.te prin a recunoa$te ca $tie lucruri pc care nu Ie poate spune.i cu perseveTenta. sa se sustraga comandamentelor acesteia. dar prost informati'i. intr-o parte. pc care ii este rw. Mil voi margini s~ va spun ca· atunci dnd s-a reu:. fiind legat prin secret profesional.i pastreze pentru sine un compartiment psihic.i ca nu-i putem cere SEl dea curs unor asemenea idei. $tefan . "Nu sta insi'! in intentia mea sa va initiez in toate detaliile acestor dificultati de tehnicil..ine sa Ie martnriseasca :. Unul dintre bolnavii mei. ca e1 cedeaza cutarei Sau cutarei obiectii edUce. sa reduca la absurd aceasta regula. montala a tehnicii noastre consta in declansatea rezistentei bolnavului impotriva ei.. sa se impuna bolnavnlui oarecare supunere fata de regula tehnica fundamentala.icare. eu. EI pretinde fie ca nu percepe nici 0 idee.i sa se incerce apoi prinderea unui raufacator oarecare.i. exagerlndu-~i scrupulele .. am fost mult mai putin satisfacut . Constatam in acest caz. sentimente f\'i amintiri atlt de indepartate de ceea ce cauta.. Este de la sine inte1es ca tratamentul psihanalHic nu admite asemenea drept de azi1... e1 s-a aparat declarindu-mi ca credea CEl este 'Vorba deo problema a lui intima.contrar promisiunii facnte. Ge transrera numaidecit intr-un alt domeniu. Putem £i siguri ca e1 nu se va afla nicaieri a1tundeva decit intr-unu1 din cele doua locuri de refugiu. nu ne poate divulga nimic .In' general rnaterialele cde mai susceptibile sa ne fadliteze descoperirea incon$tientului. Sau ne marturise~te Cd a gasit ceva.m noi. intr-un ora$ ca Viena. Ie descopera in teoriile psihanalitice..din aeeasta pricina. ca sa zicem a~a.i mi-am fagaduit sa nu mai fac nicioclata 0 asemenea incercare. Srir~e:. fie ca percepe atitea incH Ii este imposibil sa Ie sesizeze ~i sa Ie priceapa. in acelea.i conditii.. care utilizeaza argumente.. mi-a ascuns in £e1u1acesta saptamini de-a rindu1 0 l€gatura amoroasa $i cind i-am reproEiat ca a incal'Cat astfel regula sacra. insa.. incH analiza este indreptatil. • Am gasH cu greu un bolnav care sa nu incerce sa-:.i reu$esc chiar. in 'fine. vedem aparind rezistenta intelectuala. Bolnavii de nevroza obsesionaEi fae tot ce Ie sta in putinta ca sa impiedice aplicarea regulilor tehnicii noa'3tre. rezistenta... eu 0 uimire deloc pliicuta. Bolnavul incearca. pe care il consider ca pe unul din oamenii ceimai inteligenti pe care i-an1 inti1nit vreodata. intr-aclevar. Sa se decreteze de exempIu. pe 0 pista falsa.. De altfel e1 a fost satis·facut de rezultatu1 tratamentului. Auzim atunci din gura acestuisingur bolnav toate criticile $i obiectiile eu care ne asalteaza <0 251 ~ . infrint3.. stupid sau absurd . Cd sa-l faca inaccesibil tratamentului.. Primul rezultat pc care il obtinem formullnd aceasta regula funda.i.

Rezistentele de acest fei nu trebuie condamnate fara rezerva. amorul proprJu care I-a imboldit odlnioara sa-~i egaleze sau chiar sa-~i depa:')easca tataI.?ihanalizei. Luate' ca atare. Este insa de' notat faptul ca acest material incepe totdeauna prin a se pune in servi252 . nu pot decit sa contribuie 1a inrautatirea relatiilor personale care trebuie sa existe intre ei. El este absolut dispus sa devina partizanul p. printr-o teh-·· nidi abila. cei din afara nu ne spun nimic in plus fata de cele auzite de-acum de noi de 1a boinavii n09tri. clpa. i~i uita toate obligatiile pe care ~i Ie-a asumat incepind tratamentul."i. eonstatam eu uimire ca nu am reaJizat nid un· progrespraetic. Aceasta situatie poate dura multi'i vreme. atlta timp c1t nn cred. In general el extr<. Cind tendinta aeeasta a atins 0 anumita intensitate. de a-~i vedea vindecata boala. de erotism. boala Trle3 va ramine aceea~i". de a triumfa asupra lui depa1?e~tecealalta intentie. pIna ce izbutim sa atacam rezistenta in insa:')i vlziunea e1.ca ~i deeeptia pricinuita bolnavei de raceala pc care i-o arata medicul in aceasta privinta. Dar nu ered nimic din toateacestea ~i. d'Qrinta de a ne indeparta. aversiunea sa de a-:')i asuma in viata.eliminlnd astfel unul din cei mai puternici factori pulsionali ai analizei. Cele mal grave nu sint rezistentele inte]ectuale. Raminind insa in cadrul analizei. e1 ne ofera atitudini ~i sentlmente din viata sa care.. Ai uneori impresia ca intentia de a-I pune in Incurcatura pe . povara reeuno~tintei. al dimi Joe este luat de catre medic : e1 transforma In rezistenta fata de actiunea acesttria aspiratiile sale eu privire 1a independenta persoanei :')ilibertatii de opinie. a~a dupa cum. 0 adevarata furtul1a Ink-un pahar kp.sa inteleaga lucrorik. ea rczi"tcnta S-C} refugiat In lnd0i~ila care parte din nevroza obses10na1[1~i ca tocmai de pe accasra pozitie retr.<dar eu cQndi{Ja ea el.sa i~i indreapta ea ascuti. -bolnavul se pricepe de asemenea sa organizeze rezistente a CarOl' anihilare devine fo:. personal. 1\b1a atunci Incepe lupta decisiva. in 2cest caz. el vrea sa fie informat. Dar pacientul admite sa i se vorbeasca . ca eluddarL PUlem nid 0 atenuare a simptomelor nu corespundeacestei descoperi. 0 data mai mult. Daca e ceva adevarat in toaie acestea. pe de alta parte gelozia. ins. ele cuprind un material foarte bogat ~i important cu privire Ia viata bolnavului ~i se exprima eu 0 asemenea convingere incit sint susceptibile sa furnizeze analizei un sprijin deosebit daca. Sesizam In aceasta curiozHate o rezistentii. pe de alta parte.:rte dificiliL In lac de a-:')i etala amintirile autentice.· Bolna\Tul nu se opune sa ne continuarn analiza care arunea 0 lumina din ce ce mai vie asupra tainelor cazu1ui morbid de care ne ocuparn. bolnava nu mai este preocupata de boala sa.lgeaceste materiale din raporturile cu tatiU sau. instruit. care nu lipse~te niciodata. sa i se indice bibliografia care 83-1 ajute . in privinta medicului. comMtut. un sentiment nuantat. Bolnavul l~i spune earn 09a: "Toate acestea s1nt extrem de frumoase ~i de interesantc ~i desigur mi-ar placea sa em. ne prieepem sa Ie dam a orientare potrivita. sa fie crutat de analiza. mai buna.ul impotriva noastra.-I un intreg cor de voci in literatura ~tiintifica.:. multa tandrete. Femeile se pricep de minune sa foloseasea in vederea rezistentei un "transfer" in care intra. La boinavii obsesionali eonstatam 0 tactica speciaia a rezistentei.medic. Qces:ea sint totdeauna Infrlnte. se lasa folosite drept mijloace de rezistenta Impotriva medicului ~i a tratamentuluL Cind este vorba de un barbat. mil VOl dccu. de a-I face sa-~i simta neputinta. prin intermediul "transferului".tinue. de 1a sarcina Domtni spedala. in find1.

Am elect"dreptul sa afirm ca psihanaliza propriu-zisa nu dateaza dedt din momentul in 'Care S-i:l renu11tat la serviciile hipnozeL Dal'. acea narte a actinoastre ~are. Pentru . in sensul ell ele niciodata nu at' fi aparut san nu s-ar fi manifestat eu aceasta intensitate in afara nevrOzei. si11temmai putin obligati. Fot sa exbte cazuri de nevroza in care asociatiile sa nu reu. ca 0 ma5ura de precautie. n-2( fast tratata decIt in stare de sugestie hipnotiea.'ciu1 rezistentei:. este pentru a va arata ca tocmai expc care am dobindit-o 1'eferHor la rezistenta opu'''. hipnoza His3.'l conditiilor nevrozei fji ca 0 reactie impotriva cerinteIor acesteia .. EU procedam uneori eu 0 oar~are u~urinta. $tim ca trebuie sa se manifeste . Sint de acord ea in acest caz munea a fost mal u-.. datbrita hipnozei. in a~a tel Incit sa facem in~eleasa de catre bolnav natura lor. !ntr-adevar.~seurta duratii. adaugati toate acestea.'"i. spre a combate modificArile care incerdim sa Ie obtinem ptin tratament. ne dam seama eel au aparut sub influent. fie di estc vorbcl de un accident oareeare suxvenit in timpul tratamentu1ui.e ~i dac[l. nu sa facem loc indoielii ~i sa ne intrebam daca nu ne pripim adrnitind rezi5tent. de 0 boala organica intlmplatoc!re sau venita ea 0 complieatie a nevrozei. Am inceput. 1'ezi'Osciipa obsel'vatiei rneclicului. dar oricumaproximativ. Sa nu credem totu~i Cd aparitia acestor rezistente ar fi de natur£i. ehial' in cazul in care constat area rezistentei a ajuns sa alba 0 aUt de mare important. Repl'imlnd rezist2n~a.a de bolnav de sup1'imarea simptomelor sale este aeeea care a se1'vit d1'ept bazll "Conceptieinoast1'e dinamice asupra nevrozelo1'. treouie aratat ca.u. nu ziceomplet. dadl am reufjit s-o ducem 1a capat. atlta vreme cit m-aIn servit de hipnoz3. iar eu n··am ezitat sa urmez acest exemplu. este posibH ca argumentele care 11ise opun in legaturE'i eu acest aspect S{l met~ite a fi luate in con'Older!tre fji sa nu avemdreptate respingind critiea inteleduala a pacientilor no~tri.te susceptihila sa ne dea eertitudinea ca am faeut un serviciu bolnavului.iit sa Ie provo earn cu sufieienta elar·itate.. Adiiugati la Rceasta faptul Ca bolnavul profit] de cel nlai mic prilej Cd sa-~i dimlnueze efortu1. de altfel.anaUst aceste rezistente nu constituie un fapt imprevizibil. credem ca suprimarea acestor rezistente este sarcina esentiala a analistului. in sfirfjit.un spatiuliber in care se putea exe1'cita analiza. ~i veti avea un tablou. fie di este vorba chiar de 0 arrleUorare a starii sale. bolnavul mobilizea71i Studiind slujba rezistentei trasaturi de caracter. e.~i de 0 mai mic1''!duratiL RezuHatele obtinute erau ins<1 eapricioase si d.i sintem llemultumiti doar de faptul ca nu am reu'. iar dincolo de acest rezistenta era atit de bine disimulata incH devenea impenetraintocmai ~a indoiala in cazul nevrozci obsesionale. Daca am tratat accst intr-un mod atit de detaliat.?easca din aIte motive. aceste trasaturi de caracter. De asemenea. impreuna eu Breuer. a~a incH cudnd am abandonat hipnoza. s£l aduca vreun prejudiciu eficientei tratamentului analitic.?i prin a uu Vha sa transpara dedt fatada Iui ostila tratamentuIui. mai pJaeuEJ.. prima bolnav<l a iu! Breuer. a1 fo1'melo1'9i mijloacelor de Tezistent<'iin mijlocul oa1'ora se desfa~oara analiza. faeind aceasta. de un eveniment exterior eapabil sa-i distraga atentia.. Numai eu E~cestpdlej am inteles cii.!oara. va spun. Ie putem deci· considera ca fiind trasaturi latente. atitudini ale eului s<1. prin a practiea psihoterapia eu ajutorul hipnozei . m-am &flat in imposibilitatea de a in~elege cUnamica aeestor afcctiuni. prin apliearea etiehe253 . de un seam de ostilitate la adresa nevrozei din partea unei persoane din anturajul sau.

Drept urmare. daca. a. procesul a dimas incon9tient :. tema Doua. mnd orientat ~i cEtliluzit de rezistenta sa. Acesta constituie conditia preliminara a formarii unui simptom. ii putut deveni con:. a9adar. Tocmai acest fen omen 11percepem noi ca pe 0 rezistenta. in felul aeesta unde sa situiim. Poate ca n01 tG. acum toaIe aceste cl9tiguri sipt dintr-odata pierdute . Este acum necesar SEt ]ncerc<~msa ne reprezentam intr-un mod Inn! cIaI' acest proces a1 refularii.pacientnl analizat aeeasta subordonare a intelectult:i noi il res~ fata de viata afeetiva nu apare aUt de net dedt pentrudi pingem prinintermediul analizei pina in ultimele sale refugii. Dadi putem insa sa-l ajutam sa-9i invinga aceasta rezistenta. lost dus pina la capat. Simptomele au trebuit sa S8 formeze co. Cum ne explicam faptul ca bolnavul se apara cu atita energie impotriva suprimarii simptomelor 9i restabilirii cursului normal al vietii psihice? Convingerea noast1'a este dl fortele care se opun schimbarii starii morbide trebuie sa fie tot una eu aeelea care. eit 9i in eel al disparitiei rezistentei. daca mai inainte a reu9it sa inteleaga 9i sa accepte muIte lucruri. Vom da numele de refuLare procesului patogen care se manifesti'! prin intermediul unei rezistente. stim ea existenta simotomului este conditionata d£ faptul ca un proces' psihic nu .urmal'e a unui proces posibil de reconstituit datorita.. Spiritul sau critic nu este. Aceea9i opozitie se manifesta. spiritul sEm critic se ascute la culme. demna de.1-0. lucrul este aeceptat cu 0 mare credulitate.iin aceasti'! situatie a dispus de fortanecesara formarii simptomului. atinge punetul eel mai inaIt in perioada culminanta elahe-radi temei 9i scade cincl aeeasta este epuizata. $tim. in cursul trata~ mentului. ea spore~te intotdeauna cind abordam :).. respect.. TrebL. 0 functie independenta ~i. ~tins flnalitatea normalii aia incH SR.de reziStenta. poate fi indepartat. condamnat.i un fapt in legatura eu care nu CU11089te:-n nimic asemaniitor. energia de. el i~i se~te ideile 9i-9j 1'ecapata facultatea de a intelege. experientei pc care 251 dobindit-o in legatura cn disocierca simptomelor. el este eapabil sa se apel'E' en multa ingeniozitate ~i eu mu1t spirit critic. ccva Ii convine. actiunea forte} pe care 0 banuim. JVIultumWiobserva1. avut prilejul sa observam :pe fiecare dintre ace9ti pacienti eu spirit critic atit in momentul aparitiei..cel proces. A treouit . astfel. ajuns 1a aceastEIeoncluzie. In feluJ acesta am pututconstata ca acelasi bolnav isi abandoneaza 5i isL reia atitudinea eritica de nenumarate o~i in cursu} analizei. ce 11-0. el poate prezenta un tablou al imbecilit<:itii afective complete. impotriva eforturilor de transfonnare a incon9tientului in con9tient. din matedalele incon9tiente. Daca. n-am putut provoca niciodata maxixnum de rezistenta de care era capabil bolnavul. ceva nu-i convine.tei comode. ca ata1'e..iei facute de Breuer.i facem la fel. Am. ci un expedient in slujba atitudinilor sale afective.sa se manifeste in acest caz 0 violenta opozitie impotriva pi'itrunderii procesului psihic pin a 1a con9tiinta. respins.tient. psihic dotat cu tendinta de a se transforma in act: 9timca acest impuls. In afara deaceasta exceptind cazul unor stingacii tehniee grosolane. care dispune Ii este retrasa 9i impulsul devine neputincios. in atitudinea sa de opozitie eel orice pret. la un moment au provocat aceasta stare. .ie totu~i sa va spun ca numai ell multi'. deosebit de penibila. Intensitat~a acesteia variaza nei:·ccetat in cursul tratamentului. Cind ~int~m ce punctul de a-I aduce la cuno9tinta 0 aIta particica. dimpotriva.. 6steneala am. dar . dar 10. Sa ne referirn bunaoara la un impuls. Simptomul se sub3tituie la ceea. insa poate persista .

tientului scapa privirii con:. Dar tendintele car ora ganlianul Ie-a permis sa treaca pragul nu au devenit prin acest fapt in mod necesar constiente: ele pot insa deveni eonstiente.fularii consta in aceea t} . Ele trebuie. se manifesta mal inm intr-o faza sau ·lntr-un stadiu incon9tient. daca reu. ca apoi sa treaca intr-o faza con~tienta. Ii impune cenzura ~... cu 0 exceptie de care vom vorbi imediat. pentru ca aceasta expunere sa fie clara. in anumite imprejurari. fara a lasa insa in urma sa niei 0 amintire . Toate deciziile al diror obiect este un im01. adiea celemai apte sa lege notiunea de refulare de 0 struetura determinata. atunci cindacela9i impuls este refulat. Or.'sistemul pi:ec07'.cam la fel cum se intimpia eu 0 imagine fotografica ce incepe prin a £i negativa.cest a1 d~ilea spatiu 11. in care pulsiunile psihice S2 eomporta asemenea unol' fiinte vii. compal'atia a. dupa ce au ajuns pina la prag. Tendintele ce se gasesc in anticamera rezervata incom. Lucrul'ile al' trebui sa 5e' Detreadi altfel. un fel de salon in care stEiconstiinta. irisusi Droeesul refularii s-al' savir9i in afara con9tiintei eului. trebuie sa ne decidem sa recunoastem caracterul ineonstient sau constient al unui proces psihic ca nefiind decit 0 insu~ire intre altele a ~eestuia. Aceasta incapere se ana in vecinatatea alteia mai strfmte.eeasta nu ne apropie nicidecum de intelegerea naturii refularii. Asemuim deci Si8temul incon~tientului en 0 anticamera spatioasa. Daca. om nurni. separarea sa de con9tiinta constituie poate un indiciu al situatiei in care se afla 5i nu situatia insasi care determina aeeasta Ca s& ne faeem a idee e'xaeta desp~e aeea~ta situatie.. A. Faptul ca u~ IilJ. trebuie mai inainte de toate sa substituim sensuluideseriptiv al cuvintului "ineon9tient" sensul sau de sistem: eu alte cuvinte. Cind un proces ramine incon9tient. Aceeptarea acestei imagini are pentru noi avantajul ca ne permite sa perfeetionam termino1ogia noastra.iva devine in mod necesar 0 imagine pozitiva. Va voi expune reprezentarile teoretice care s-au aratat celemai utile din acest punet de vedere. ele sint respinsede gardian. siste::mI psihic al incon9tientului 9i di.1 eea mai eomoda: este vorba de reprezentarea spatia1a. Aeestasi-ar conserva energia.da8 Systcrn des T:'"(jrbcv.. faptul se datoreaza incapacitatE· lor de a cleveni con9tiente: in cazul acesta spunem ca au lost refu!ate..'oces con. deosebirea nu este prea mare ~i tatu1este emn acela~L Totul depinde de gradul sau de vigilenta ~i de perspicacitate.~1Lsstenal In tex'tul original. (Nota tracL). nedevenind imagine definitiva decit dupa ce a trecut prin faza pozitiva. deci.'~iiintei 1). Esenta re.. poate sa treaC2 in slstemul constientuluL Reprezental'ea cea mai simpia a acestui sistem este pentru noi :. Dar. tot a9a cum nu orice imagine negat. La intrarea in salon sUi insa de straia un gardian care cerceteaz'a fi~care tendinta 0 psihica.:tiintei care S8 afla In ineaperea vedna. a~a nu orice proees psihic incon9tient se tl'ansforma in mod necesar in proees con9tient. sa raminii In primul rind incon~tiente.?esc sa v atraga asupr~ lor D~ivirea constiintei.tient are deci un sens pur descriptiv. Ca gardianul respinge 0 anume tendinta chiar din prag sau ca 0 smate afara dupa ce a patruns in salon. devine pe buna dreptate. admitem ca fiecare proees psihic. Dupa 'cum ~'edem.i impiedica sa intre daca nu-i este pc plae. Avem tot dreptul sa afirmam eiLfieeare proces face mai intli parte din.ca 0 impresie remanentJ. 255 •• . insu~ire care nu este in mod neeesar univoca.115 slnt luate suh controlul eon~tient al eului.

trebuie. Va pot asigura ca ipoteza inca putin elaborata a celoI" -doua incaperi.e si 'Completate.. acorda mult mai multi'i importantcl ar fi ac-eea pe care ati face-o sustinind ca organizarea aparatului psihic. in care am recunoscut excitantii visului. dupa raportul Cll con~tiinta. din care avem un exemplu in homunculul lui Ampere care inoata in curentul electric. eu gardianul postat pe pragul dintre ele :?l eu con~tiinta 'Care joadi rolul de spect"ltoare in iundul celei de-a doua incaperi.iimp cam fanteziste. informatii asupra devenirii psihice normale. la raporturile lor reciproce ~i la 1egaturile pe care Ie are cu con. spre a Ii valabila.tiinta nu va evoca 11imic? RefJectati bine . o observatie eareia i-a. Am mai ariHat ca.tient ~i precon~tient nu este dedt personiflcarea cen-zurii care. ne faciliteaza intelegerea datelor de observatie. potrivit acestui fel de a vedea. Nu stiu daca corectat.11data.0 an. care este aceea a explicarii simptomelor nevrotice. am putea :. infracon~tient ':$i aitH asemanatori. ofera '0 idee foarte apropiata de starea de lucruri reala. con$tient adue mult mai putine prejudicii ~i au 0 mai mare justif1care dedt multi altii.e1. datorit'i. inca atit de necunoscuta nOlla.tiente care. incercam sa punem .?d cum 0 postulez aiei pentru nevoile cauzei mele. a~ dori sa intelegi ca termenii nO$tri: incon{>tient. aflaii cCaaceste reprezentari auxilia1'e. daca nu ma in. Tocmai acest gardian ne apare sub forma unei re#istente atunci dnd. cum am vazut. Ayeti dreptate 9i in ceea ce ma prive:?te ~i ~tiu pre a blue ell ele slnt.. Iar noi am caracteri<:at fiecare din aceste doua sisteme prin modul de lucru care are loc aid. nu sint de disp1'etuit. Farii indoiala imi yeti obiecta ca aceste reprezcntari. suferind in timpul noptii 1nfluenta dorin1. in eonditiE2 care caracterizeaza starea de somn. ~ Expunerea pe care v-am fi'icut-o eu pdvire la cele dOUR sisteme. sub dominatia sistemului incon~tient. inexactc. studiului acestor ~condiW patologice. se asociaza cu aceste dorinte ~i formeaza.dotate. in colaborare cu ele :'ii gratie energiei eu care sint. ea insa~i prelungire a precon~tientului. destul de simple '9i in acela..paracon$tient. in curind Ie yom putea inlocui cu un substitut mal inte1'esant. ele va vor parea maiputin fantastic~.i. adica in sistemul precon~tient.elor incon~tiente ~i refulate. aibA 0 importanta generala $i sa ne l&mureasca in egala masura functionarea normaEl a psibicului.capat refuUirii.pune daca cutare fenornen dat face parte din unul san aItul din cele doua sisteme. Aceasta ipoteza asupra strue- ci . precon$tient.re pe ~are nu Ie sesizam dedt in chip exceptional in viata psihidi nonnala. confera visului manifest forma sa definitiva.<.i sau uzitati. Or. cum a1' fl s-ubcon:. erau in conceptia noastra materiale precon.. in ciuda tuturor aparenteIor. .. Deoca. Pentru moment nu-i pot da aC2stei obiectii raspunsuI pe care 11merita. Nimic mai adevarat. Resturile diurne. flU prezinta nimic dintr-un fen omen patologic : el poate surveni la orice om sanatos. sa. In eonsecint:}.. propw..tient. materialele Dreconstiente sufera a elaborare care consta intr-o condensare si o deplas. visul latent.. a. visuI. . insa jnteresul nostru pentru psihologia formaril simptomelor nu poate decits[t crcasca In proportii considerabile daca noi am putea intr-adevar spera sa obtinern. pe deasupra. lllH?i pot afla 10cul intr-o expunere t ~tiintifica. prin tratamentul analitic..umW'i tendinta psihica este impiedicata de ga1'dian sa pat1'unda din incon9tient inprecon9tient. <leoarece ele..i yeti observa ca gardianul care 8m de straj:'i intre incon..

are toate 1?ansele sa fie la fel de valabilfi pentru vlata p'3ihica normali'i. este deci yorba de suprimarea 17 cd. cum trebuieinteleasa refularea.. ati putut eel pufin sa aflati ca eeremonialul ei Unde sa se opuna relatiilor sexuale dintre parinti. Simptomul e1 obsesianal da curs nazuintei sale. 404 'JA'H . in al doilea eaz aceasta intentie sau tendinta sa fi fost mascata de ceva despre care yom avea prilejul sa vorbim mai d2parte. Amintiti-va de actul obsesional al primei noastre paciente. n-o pot face. am aflat ca ea este un produs al fortelor derivind din earacteristicile sale vizibile si Iatente.?l c1etalii eElacelea constatate in eele doua cazuri la care ne referiT'"' toate cazurile analiza ne-ar face sa pat1'undem in evenimentele sexuale :. Aceasta nu constituie dedt o conditie prealabila a formarii simptQmelor. In fond aeest sirnptom nu este.caz am reeunoscut foarte cIaI' intentia sau tendinta simptomelor examinate . dedt indeplinirea unei dorinte . sa eontribuie la producerea ei. in care am supus simptomele unui examen amanuntit. simptomul cste substituentul a ceva cerefularea impiedica sa se exteriorizeze. Aiel ne vine lnsi'! in ajutor eealalta experienta despre care am vorbit mal sus. ca arice vis. Regret eEl. nimic nou pentru dumneavoastra. !n consecinta. Desigur ca va arnintiti di.turiL aparatull1i psihic.iproprietatl au trebuit sa determine refularea sa'u. 5e sprijina pe afirmatia l. ta"te celelalte cazu1'i pe care Ie-am supune analizei ne-ar dez-: va.i n8-a1' revelo. lata. sintem inc~ departe de a intelege acest proces de substitui're. neaga sau corecteaza minusurile acestuia. Restul ne este deocamdata necunoscut. In afa1'a de aeeasta. Ea trebuie sa-i ramina credincioasa. Ati aflat de asemenea ca prin.neavoastra experienta sau sa invoc certitudinea care. satisfacerea unei dorihte erotice.>iintentli.. dar ce inseamna dOUaeazuri? Aveti dreptul sa-mi ceretl sa va dovedesc afirmatia mea pe sute de cazuri. in fond. este posibil co. Ca ~i in primul eaz. Femeia duce Upsa sotului pe eare-l iube~te profund ~i cu care nU-9i poate imparti viata din cauza defectelor si slabiciunilor lul. pe cazuri nenumarate. insa. inglobind in aceea1?i explicatie formarea visului ::. Pe de aWl parte eonstatarea reful<'irii ridicc'inrmatoarele intrebad: care slnt tendintele psihice care sufera refularea ? Care sint acele forte care impun refularea? Care sint mobilurile acesteia? Pentru moliH?ut nu dispunem dedt de un singur element ca sa raspundem acestor Intrebari. eel pu~in.lui exact acelea. Examinind rezistenta.. in cele doua eazuri di. ele se substituie Rcestei satisfaceri atunci dnd bolnavul este lipsit de ea in viata normali'i. spre a face imposibila venirea pe lume a altui copil. in primul rind importanta.i. CC1:'2 nu este aHa dedt satisfacerea dorintelol' sexuale.. Nu v-am dovedit-o in legatura ell eele doua cazuri de nevroza? Da. analiza ne-a facut sa patrundem in viata sexuaE'l intima a bolnavilo1'.fnanima a tutuI'oI' psihanaU9tilor. ceea ce visul nu este intotdeauna.scutate. sa nu eaute sa-l inlocuiasca eu nimeni. dorintele sexuale ale bolnavilor :?ide fiecare data am avea de constat at ca simptomele lor sint in serviciul aeeleia:. in primul .i a simptomelor nevrotice. In legatura ell cea de-a doua bolnava a noastra. toc:mai aceste forte :. acest ceremonial bolnava noastra tindea. Dupa cum ~tim. sa S8 substituie marnei sale. $tiind in3a ce este refularea. Analiza ne permite sa' definim intr-un mod eu tot'Ll! general intentia eareia ii servesc simptomele nevrotiee. Trebuie sa apelati din nou la propria dum. in aeeasta privinta. Or. simptomele servesc satisfacerii sexuale a bolnavului. 11inalta pe barbat in propri1 ei ochi. In acest sens.

)_ . circumscriu deopotriva domeniul in care se poate exercita activitatea de terapie psihanalitiea. 0 examinure comparata a ca11ze10rde cjEcumstanta ale acestor trei afectiuni da un rezultat care Doate fi reZUlTI2t in urmatoarea formula: respectivii bolnavi sufera de 0 privatinne.rtil~!indu-va un nou amanunt. Sper sa am prilejul sa va arat cum $-a11 dezvoltat ipotezele :.Qecit 1a aceste trei forme. ne yom referi la ea imediat. de exemplu atunci dnd ea indeparteaza pendule1e ~i ceasurile. poate ea nu am avea nevoie de psihanaliza ea sa Ie e1ucidam.. anxioasa. Desigur.tulburarilor care se opun satisfactiei sexuale ~i realizarii dorintelor E'I'Otiee. ea pentru a te califica in acest domeniu este nevoie de multi'! stradanie 9i de timp :. In ceec~ ce prive$te una din grupele acestora. noil~ ~ercetar~ ducind .. ostil satisfactiei sexuale. imi permit sa reliefez valoarea sin{ptome1or.. Ma vol ocupa astazi de doua din aceste obiectii. pin a nu ea nu avea dedt un singur adept. intr-adevar. sau atunci dnd vrea sa impiedice caderea . iI'inind seama de faptul ca cele aratate mai sus 5e aDlica eelor t1'ei ne-{roze de transfer. motivu1 pentru care am lasat-o oe-o parte este imposibilitatea oricarei interventii terapeutiee. neaplicindu-se 1'11 primu1 rind . sperind in felul acesta sa-$i pastreze virginitatea. Celelalte nevroze au constituit obiectul unui studiu mai putin aprofundat din partea psihanalizei. act magic prin care erede ca va fi ferita de excitatii sexuale nocturne..i~ed~te. pe care am avut ocazia sa Ie analizez. Nu uitati ca psihanaliza este 0 ~tiinta inca tInara. formarea $1 semnifka-0ia simptome10r a fost dedus din analiza a irei forme de nevroza : isteria.. In psihanaliza lucrurile se dovedesc adesea mult mai complicate dedt s-ar crede.1rezultatele noastre ca urmare a aplicarii lor 1a aceste materiale . Cft prive~te complicatia lacare faceam aluzie.. (Nota trad. Dadi ar fi simple. imp. poate ca imi vetispune pe un ton de repro~ : intr-o intreaga serie de eazuri teza dumneavoastra nu se verifica. pretutindeni se manifesta un efort de patrundere 9i de inte1egere a acestor diferite de nevr:ozele de transfer. Aceste trei afectiuni. eu toate acestea. 2) "hoheren Einheitlichkeiten ". acest caracter ascetic. DUDa cum vedeti. melor noast1'e cucenn. in textul original. refuzindu-le satisfacerea dorintelor lor sexuale. Nu voi contesta exactitatea interpretarii dumneavoastra..:r:ul~. Anumite parti ale ceremonialu1ui celei de-a douabolnave lasa sa se intrevada. care consti'i in exduderea sau in suprimarea satisfactiei sexua1e. CIla stabIhrea uneI conceptll unnare supenoarc ~j. isteria de conversiune $i nevtoza obsesionalii. destinatli s-o inlocuiasca pe aceea refuzata de viata norm. Daca dumneavoastra inE?ivA ati supus examenu1ui psihanalitic un anumit numar de bolnavi.>i spargerea vaselor. Singura m~dalitate adec~ata de inte1egere a simptomelor consta in a Ie considera ca pe 0 satisfacere substitutiva. intre cele doua rezultate acordul est~ perfect.cl1a. se mal pot aduce numer-oase obiectfi afirmatiei ca simptome1e nevrotice sint substitute de satisfacere a pulsiunilor sexuale. In aIte cazuri de ceremonial precedind culcarea.. simptomele par sa aiba _0 destinatie contrara.ica. resping2~ea . pe care nuim sa Ie reunim in aceea$i categorie sub numele de "nevroza de transfer". va voi atrage atentia asupra faptului ca tot eeea ee am afirmat in legatura eu refularea. in aceste cazuri. Spre a justifica restrietiile pe care Ie voi aduee in continuare gcneralizarii tezelor enun~ate.

. se COITilJune din dou. I I .desea prin unu1 9i acela9i simptom. . in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala.:a cum voni vedea.. yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale..la latLlri. eu toate acestea. 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. Am pntea sa ne extindem afirmatia. yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant. aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor. aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse. in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul. ca :.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e.:i cauza refuIal'ii. intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~. psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1. domina nevroza obsesionala. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome. caracterul pozitiv.i tentatiilor sexuale.at . Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram.8. Nu yeti intirzia sa eviden. clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. In plus. apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim. ca fEnd sexual. in unele din ele.accst caracter negativ era nmlt mai pronunt. fi slIrprin. ascetic. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. fie eludarea aceS-tela. A:. \Teti. mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat. care are dOl. fara rise de 8roare.inte de to ate. !I18. care a contribuit 1a producerea lor. daca nu chiar dorinte contra naturii. relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte. ia1' caracterul negativ.

Nu yeti intirzia sa eviden.. apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1. \Teti. !I18.desea prin unu1 9i acela9i simptom. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome. daca nu chiar dorinte contra naturii. A:..i tentatiilor sexuale.at . eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia. fara rise de 8roare. psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala.:a cum voni vedea. ca fEnd sexual. eu toate acestea. care a contribuit 1a producerea lor. fie eludarea aceS-tela.inte de to ate. 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie. aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse. intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e. fi slIrprin. clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln.8..la latLlri. care are dOl.:i cauza refuIal'ii. I I . aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor. yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat. se COITilJune din dou. ascetic. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte. yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant. domina nevroza obsesionala. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2. in unele din ele.accst caracter negativ era nmlt mai pronunt. caracterul pozitiv. . in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul. In plus. relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale. ia1' caracterul negativ. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram. Am pntea sa ne extindem afirmatia. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. ca :.

in lac sa-:.iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei. 1nS2amna a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire.a:nifesta trVersit1l1ea.1. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini 262 . indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':. 1.ro1' unica pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc suferintelc. fenomenele de care ne ocupi'im 8int foarte frecvente.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care .. ad~:sca foartcmari. ni:..~.. - t.eaza.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i dell' . atllnci rasp11nsul rlostrll 8.. nici nu ni se pretinde 0 asemenea atitudine. ne aflam In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stCl n a elucidcl per\'eri la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata .'l.(Ltal~i 111 general. pentru a-~i realiza satisfactia.::.Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee. 1. ciudEi.._ ~. i ..} deveI11Ild tL1I'IJitlldine.r fi prOH1pt: cit tin1p nll \'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii. palpeaz8.i noi. '- ~. foarte raspindite. ~i se incruci. t::}l•.. incrent actisexu_ale.nl~ indecent.a. Vin la rind"'sadicii' enigmatici.. ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela. • 0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile...i cauhl. estc dllS pin a 18.. sp1'e a incheia. dar trebuie sa adE'cugam. ei fac acelea:i.e nl.5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga C3. in timp ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. cOl~ceptiei care considera toate aceste perversiuni .. in viata noastra . Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care. . •••. .• '-' L v~. ca.TIU admitc nici cea mai mica indoiala. . 'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati.i cele prin care se indepftrtC'i1za. la oamenii normali...i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. -- indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua fapte c1~experienti'i. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile si C. satisfactia sexuala in realitate.~ Llceste devieri ~i per\rersiu.) •.>i au pandantul in masochiGti.olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie....-1.1. Intr-un cuvint. care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pricinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte. A ne refugia in spatele afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare..d dezgolescpropriile parti aseunse. a c8.d procure un obiect real. l'K' va fi Ia fel de s-o intelegem pe aceasta din urma..1trebllie sa. __J.ne . subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla reprezentare a acestei satisfactii !?i. in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate. a D..'.-.. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care ne c.." ..turilD lo~ Ei isi d"L' S0.•.niale instiIlctului SC:>i::llal 111. ca fiecare din accste doua mari grupuri de care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca cuprinde indivizii care i:.--.--..~"-. eit timp nu yom fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&. Ei inspecteaz3.. '---. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus..te simple curioziti'iti. Dar dacd ni s-ar spune c::. a da asigurari ca Tiu lrnp£irta~iJn aceste viciitnate aC2'itea nu )nseamna nimic . Dimpotriva.-i intrez31'Casdi partile ascunse ~i intime ale corpului sau i. 11or111ala . constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta. int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre aceste tendinte ano1'male se asociaz{. de Ie: simp:a umilire pina 1a grave leziuni corporale . iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale.. ei i. de altfel. putem descoperi aspectele prin care aceste 0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :. . ''-.i sacrificE.. Ca aceste manU. ca . cxtri.•.terDodul nostru de a can cepe viata se:..l..i. incercind s3.._~.1. nu C011stituie dedt un act de pregatire san de introclucere.

t teIlc1illtele sexLlale perv-erse.1. care uneori devine dominant. in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. un rol sexual. Fara imloaiala. erogen. Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape regulata a vietH amoroase.~tienti. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derversiunile. tulburind in felul accsta toate funcAnaliza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or tenzise perverse. in acest caz. Dupa cum probabil ca Eltiti. daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce IGmod simtitor. am spus noi. sint satisfactii erotiee substitutive :'ii. Pretentia ca h01110sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simptornele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. 2133 'i 'I .§. iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-SUT3. ~"~ . care cauta sa substituie organelor genitale alte organe care. a_le organe ~l-au asumat 111 rolul de organe sexuale.cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist.~. Aceasta nu Se justifica decit daca. IT1 i11con~tiell. in cursul actului sau obsesional. In Ice de a Ie atribui. se localizcaza in care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii cG::J. [oate popoarele.I .. eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preocup. aceste cazuri pat a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie. decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva inclinatiilor hQmosexuale prea violente.. A' veaerea carono. se comporta ca ni~te organe genitale de substitutie. atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civilizate :.ne dezvaastfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale . intrucit 0 atare inte1'p1'etare a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare.::Istente intre homosexualitatea manifesta :. confirmarea acestei teze al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Cei care 58 numesc ei im. vorbind de "satisfactia sexuala". pe llnga functia lor normala.... con- ~tiir1tei ilic1ividultd. Afli"lm chiar eEl paranoia. Poate ca va mai amintiti ca una din bolnavele noastre.-. in calitatea lor de simptome ale isteriei.nevroza isterica i~i poate manifesta simptome1e in toate sistemele de organe. deosebirile e. pe cind in cazul isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta 1. • . Avem asHel prilejul sa constatam frecventa en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii sexuale. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc.. NCl1umi"tratesenzatii ~i 8i\:citatii care. subintelegem de asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse..\a fel incft tulbura functia lor norma1a. producerea unoI' astfel de simptome care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de transfer.. in a". Clt prive~te cele doua experiente. numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti. i~i i~ita prosot de care traia despartita. ele au fost facute in cadrulcerpsihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale... poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:..ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea generat:l. t or 1 ~c[ormre 1 seXU31eperverse.... dupa cum v-am fiicut saintrevedeti.. . Cu toate ca nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa. Simptomele nevrotice.:tt din toate timpurile. ce aprofundi'im aceasta viata erotica.>iviata sexualii normala nl! sint suprimate prin aceasta .

.ele perverse 81n1: independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute pcntru indivizii respectivi forma obi:.aJe. dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost. Veti \'eelea 111a1 tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz. insa. In aceastCl constii explicatia enorr:G21 importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact .e' perverse care. Ati auzit spuDlndu-se eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~le·satisfactia sexualc'\ nor-mala.. Totw~i. satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicultati insUl'montabUc. fara' aceasta.ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de nevroza. la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjSfactie sexualc'i normaUi. vi S2 pare mai eonvenabil. se poate exprima in 2titudinca bolnav::of pe caile cele mai oeolite. A]te forme ale 8cestei nevroze. admitem ci'i la aceste exista totu. manifestindu-se de pr€ferin~a chiar impotrlva persoanei bolnavului. ce apar la subiecti in cursul analizei simptomelor lor.. 1\1i-81'£i u:. apar' tendini. Admii.lad "edat:Tale". drept urmare a unor circumstani. Foote veti inccrca impresia ca. copiii poartii 'in ei toate 254 .ijle directe gente asupra copiilor. Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIezenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'din. ea act unie~i uniform. deci perverse in ceea ce prive!?te scopul lor. 8a-$i indrepte atentia asupra viei..1 obsesia curEiteniei.telor sexual~ accentuat sadice. devenite perverse ca urmare a acestei n':\. caruia Ii pricinuic. departe· de a fi elucidat raporturile care existEl int1'e sexualitatca normali'i . tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi'. nu am facut decH S2 Ie Indlcim.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa vada. reflect<lti la urmatoarele: dadi esic adevarat ca. sa pipaie. t1'obuie sr.i ideile. Am constatat astfel ca \oate tendiutele perverse i~i au didacinile in eopilarie.i sexualitatea perversa. aceste simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai· degraba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8 ~i a vointei de aparare. sa stotoeeascc'i.. pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re.. Nici nu banuim dt de numer". 5-. nu sint d.tie. violcni. corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care. Constatam de altfel 0 influeni. intrc. acompaniaza cele mai diverse £o1'n1ede deviere sexuala. Ele sint provocate sau favorlzate umed de faptul ca.ru. in loc de a 50 prodace luipcl drumul eel mai seurt.cldedt in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei sexuale normale.i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere cinermale. se :. in cazurile nOrI1.Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie o£era nevroza ohsesionala.e pasagere sau a unal' conditii sociale durabile.nuita a vietH lor sexuale. intelege insa de pe acum ca.a masturbatiei care.ase sint actele naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw . Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselvai.a analoaga 'in ceca ce pdvC'$te pe:rversiunile manifeste.. Satisfacerea 1ns<1<. So ini. altele.elege ca in alte cazuri tendini.. in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale. ajungem Ia eel de-C11 doilea dintre faptele pe care vi le am anuntat.i.te tot felul de suferinte.. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata. 52 leagtl cu regularitate de pdmii ani de eopilarie Qi acestora.)r Ii manifestat niciodata. aceste perversiuni exista 1" de In tenta.ii sexuale a copilului.lnd aceasta. fiind determinata la aceasta de faptul ea amintirile :.

chel~ \Terla'?1 1924./ predispozitiile Ia ace-stc tcndinte.'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca. Lucru uimitor. a perversiunilor fJi nevrozelor. a avansa 0 afirma\ie care.tltoasa a pubertatii.:i Si'l Ie deturneze energia de la activitatea scxuala spre mune<'i..'\-1 limita. ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::. spre 3->.i influcntci cducatiei. cum ar fi 0 pcrversiune. 1a aceasta vlrsta.lmit grCld de maturitate sodala.. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie.stra este aceea de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea sexualitiWi. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita numele de viata sexuala. CEl sarcina de a mladia ExperiE. de nat. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea €:!E'timpuriu. ea l~i are obin. 0.. pe scurt. pc care Ie manifcsta intr-o masura eompatibilii eu imaturitatea lor. Societatea este. so se1've!?te de un aparat eorporc:l ~. este. inainte de furtuna tuml.1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell. C\fOLl tract. copiii sint determinati dih primii ani 1) --"~ se ved2<t.i disecatii in temhntele sale specifice 1).este £1. sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii nu ('sie nicir'data u. pentru ca in momentul in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra cc'pilului. Aceasta estc. ar nJpe toatel:>arlercle . De altfel.i cxactitatea observatiilor 110Flstre.e prln intermediul culturii. dnd prea putin. aparuta a data cu omul.. vol. care se sprijina sGcietatm cmencasca este.ia in faptul ca dumneavoastra inr.dpsihic deja existent. Gesammelte SchriJt€n. un fel de satisfactie sexuala . Baza p. fara a· mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii a omului.i realiza scopurile.i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit. trebuinte sexuale. :. persista :.. este 1a fel de neveroslmila.$i ca aeeasta viata se treze~te la ei bruse la virsta de 12-15 ani. in S.?o:ml.:. sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :. facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult.excitatii sexuale.de rcproducere care. in ma anaEz2. din punct de vedere biolbgic. A pretinde despre copii di nu au viata sexuala . de <. fn legatura ell aceasta. ati fost supu~.>iin zHele noastr'C.nta Ie va fi dovedit educatorilor . interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul atinge Lin ani. chlar la fel de absurda eu aceea dupa care copiii s-ar na.eroa1'o tendentioasa.iva ati fost copii ~i. Eroarea dumneavoc.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci. V..." procreatie. totu~i. De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva. d'i sexualitatea perversa nu estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :. sodecsentiale cste rcprin. Ne aflam aid in prezenta eternei nevoi vitale care. de asemenea. 265 . F r cud.}. ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele.tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii. Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra. de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata constiingerii sociale. abstraetie facind de toate datele de observQtie. ca atare.1nctia . Din punet de vedere pedagogic.

ei i. ea fiind ni~te "c1eprinderi rele".C't 0 jLldeeata asen1anatoa.viata sexuala. treptat. de libido. credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus -confirmarea.re. voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci va dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate.~re te~retic. manifestttrile a ceca 'ce 8j neagiL Pe de alta parte. ealea spre puritate rEnnine 'inca de parcurs. care au lac la sugar. facind aeeasta. \1 eti vedca~ :..zie.. in speranta utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i.aS2 ani (En ~dat8.11 oeste totctea"llna dispus sD reinceapa ingestia alimentelor. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i Cll intentiil~ subsecvente.1 perfect de bine tlli D. pentru dln:.i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. dar C~-lrc a11tcrioI' s-(] $i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC'. pe care n.1 a~tivltatilc sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu. este extrem de interesant. inocenta..od diferit. cODEnl nn vrea ..ijloc de seal11Cl CEi procul'a sa-~i disciplineze viicl in aceasta 266 0 "obi:. Cele dlntii manifestari ale sexualitatii.titi. nu pentru ea ar avea nevoie.Obtinern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dovedesc in fiecare clipa ea. A9a cum :. din Dunct de ved. faptul ca primii dnei sau :. oconclu. Observarn InsEt ca sLIgar1. Copilul este consider at 0 fiints. sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Copiii sint singurii care nu se... iar faptul ca.5-0 risipeasca. ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult.ia s.13.. el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine.:cveritate. in sensul ca aceasta activitate este conceputa inm. elr.elati de aceste eonventii. pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te . Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1. L i n d n e r. Celelalte netiuni. cind e1 adoarme satul cu sinnl· mamei in gUTe" ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie. ei sint abatuti de la aceasta.. cum slnt e}[d:talj. iar in ~tiinta arc lac pur ~i simplu 0 limitare.i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea'.. ne demonstreaza ca suptul ea atare i-·a procurat satisfactie. libido desemn~~az[\ 'forta.i daca. el sLlge:·. adica vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel.:nuinta :. 9i oricine 'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu. se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului.i tirziu 0 vom gasi in urma satisfactiei sexuale.ii. alimentatie. so leaga de aIte funetii vitale. pura. principalul iJlteres al sLlgarului se refera la . ci -dnaI' pcntr1. eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1.. "vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21.. Spllnenl ln acest caz ca. Acest fapt nn este sufkient ca S3. In acest scop Ii se interzic copiilor toate acti'viti'itile sexuale infantile. s-a ajuns sa fie realmente consideraUi ca ata1'e. ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. In general. Prin analogie eu foamea in general.i pun in valoarea eu toata.rginit. lasa in:. de a se deda la un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal ·sacre ale umanitatii. ('. _acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca· UI1-111. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal mare sr. Primul care a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta.

Sprc a 52 obtine din ca t..i il1terioare.le dcrnrlilrlC(\':-u.ndata elortuTi sa-9i organizezeIn a9ct fel aC::. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:.•.1 l'lUi.ice 9L In pIllS. r21YiarCa a Itli LOLl .. CODill11 este obligat sa e1 rru . Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte 8ct.sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea " va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale . Aceasta se leaga indeode sat. l\jl1DS la acest ltJTnea exterioartl Ii aparc. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. datorita exciZOllCloT ale D1l1coaselor .n:.J1egHimit<=itii acestor clesemnari.:::lra.1/~zeindicatiilor vellite din. El 1110epe S8. . Ceea (:8 a cu.t CiaUci caale sexualitatii infantile. . copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd.. c1 face de l. deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale Nu Em.:d intest1l1al este pentrll . cit de mare este psihica a acestui act. corpl~l. vom avea inca de discutat asupra .1111mzona respectivii e1. el descopel'a p2:.l- :racterlstici irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui.3tt~ E1.1 -nTult ~xdl:a~. iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d '\Sa IIl3. fiind silit~sa se c011for~ .\~inger~a fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18 la in.. laslnc1 sli S2 Intrevada ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :. I se i11terzice sa se descotoros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el.-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile. legatu.cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii. Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el. slIml l1'. '1.l uimire aflam. astfel pLftcerea.1r.:)t ceca co S8 raporteaza la ascuns.ra cu ingestia hranei} 3e III E?i111 ell e:xcretia_ .i consic1eram plikerea proeurata de actul suptuLLui ca 0 pl.1Zia CR e:Lh11i:narea 1Jriru::d . Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i. . • gfisinc1 in acest tel drtllTlul care -va sfir~i prin a-I U81a . far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI. altar 'Dersoa112. idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~..l1uinta...i a con·ti:nt-~b.rtile cfeosebit de excitabile ale gerlit3Je.inlocuind"Ll-l printr-o 1)l'opritI1ui sau corp.~ adic8..i se ir:c~lca con. incearca 88. Desig1. anI degaj3. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice. clesem. se COlriporta relief esentiale J:nt:.. ll1. 1 1(1 onal11S:rll . dar e[\ nu.. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. '.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l.~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei. i\~i afl~~~ biectele in o corp . eu ajutorul psihanalizei. 11Ul11c.r-UD lTIod Clutoerotic.lcere.U .~cr-t niei Ul1 dez£:[llst 'In.renunte spontan la aceasta obi:.lcere sexuaUi.i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1. Astfel. idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele de mare trebuinti"'.1idreas.. li111ba.. a earui influenta persista apoi intreaga Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale.isfcic-f~re~::j_ rnarilor trQoui:nte crgan.-$1 suga degetul tn~~re. fata excre267 .i de pu~in.~ pl}h~ere -$1 ca.atern rcnrezi11ta obled al ii1sti~lctului '.. 1a acest~ surse de pl~ce~e. eu :siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel niai important al vietii.nele de zona erogenc1 :. l\jungelTI la cOl~cl1. 3i de Dri vatiune. conditie.. 0 sllrsa d.

. Ii lipse~te tot ceca ce face diJ1 sexualitate 0 funct1c de· ppcrei'\tie. org3.ero~i adulti.o1pn~ciazan mod deosebit.1ltatele sale". tot ceea' ce S0 .1 u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!. anusul \111 fel de organ sexual. l'e'\. Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl: .1~l\?c care Ie .~!m per versa orice activitate sexuald care."banilor" vaIoarea pc care a acordase telal' ..n~12 .:m. ca atare. pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau.i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1. eu perso~J. iar. Cu toate este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc. N-o vom crede in n:.. dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI vor ~. prin urmare. 0 sun:.. SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8 sexualitatii infantile. alta parte. va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a sa fii rauwdor ca 5. ei sint lH stare sa vii vorbeasca de acest lucru.. P\lfe in s~nhnb deos~bit de ·l111ndru de ispravile p)= care de acWl ur~narii.!$its<)1-1ezbare de aceste inclinatii. adid procreatia. Dati-mi voie.li" :. anusul inlocuie. ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura. incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 .m~nt~l?r sal~.te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . Printre' OrJlal1~I~:.. e1 continua sa d asupra "eadoull. $i de ce n-ati ~ti ell exista viz1· pentru care derecarea ramine. pl~ocreaticj..Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala.:. 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest atunci cil1d este savil'~it de un aUul. pentru ca daccl Dti face-o njl!. pentru toata viata.a auda nimic de psihanaliza $i de rez1. n01 calific.· cqpilul "r'e o viara sexuala.ptul capului. in . "'I:: desparte de eIe n1. CWal' 9i dupa p i cati\l \l. s"Li~ a s ~r{} carora Sf? c. pretipasa. Intelegeti in acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei. Lini~titi-vi:L PlJr ~i sirnplu ati uitat di. sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz£. Tot ceea ce am. Ceca ce caracterizeaza. rernmtind la procreatie. in vederea DltceY'iJi" fie insu~i corpltl co})ilului. deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2. fie obiecte e:xterioarc.xcrci.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle.'i.. SpL1S privire 13 -ceIe doua ~i&cu teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc. ati Qbtine nimic de la qin9ii.t1 acti\lit:~!t~~a2xuala a copilului..>i.este faI)tul ca lor Ie este strain esential al se~ualitatii. Adica dumneavoastrii n1. tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer€' prime$te nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este. Iui. !ntr-adevar. dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii. toatc perversiunile. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi. dat faptul ca. CR sa va lamuriti nu aveti sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd.1~titi di 1a 111. aceasta a fost in legatura Cll faptflc de· perversiunile sexllale. aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l.. 1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta.:o::rtit dispretului.i lwterosexuali.·atlt hompsexU\1li elt .afara c'itorva vagi indicii. . pentru ca dad.01 }"}U . Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu sa credeti. fiind destul de mad.

adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea s2xuaJa a .•• t" •• _ •~ ••. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS..i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna. asupra n2vrozei sale.ii ii1fantile ~..Hle lor organe genita1e.ei originii copiilor. ]a :amiaza In daua.ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei atentii pc.. potrivit prezicerii oracolului.a trad).luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK. adica as:'Jpra.tere 13. de.escopera la sora sa sau la (j tovara:.tc.ici. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite in indenlinirea misiunii sale de femeie. e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi. uneori inaintea celui de-al treilea an.nisl11ul itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.E rCf)lriple..a In patru picioare. Clnd un h'ilai r'i.1 copiluJui S8 indreapta in primel rind as1. care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe organe genitale. Raspunsul 1a lndemina parintilor. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1.cc'pllulm :. De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele sJ. pe acelea ale sexului masculin.di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung vizibiI. Intere.•• .iincepe slH. dodnt3. m"'> i L . in stare sa rezolve 1.. 1) ""- 269 .. ~i mult limp' dupa pubertate. iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma". care 0 acol'dase lnicului sau membru. Ea nu are ea :?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele.i figureze actiurlca anum.evl"ozc1or. Copilul nu este in58.-111i scurta cit 111al ult posibil expunem vad obligat sa va mai. Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat.a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.1prapro- de sfinxu1 teban 2) . pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat. daCE! recurge 1a un tratament psihanaIitic.. ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ. Transformarea fetei in femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas..i di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia atribuie 0 aUt de mare importanti' .. probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse '(Not.Ui situat. !Jastreaza intacta S211. In ce-o prive~te pe fetita. Mai tirziu e1 se inspairninta Hl fata posibilitatii care se reveleaza :. "ee animal . este primit.sul sexual 8.tologiel n.'23.tim . In cea mai Cl. existent a..a de joaca existenta vaginului. cxbtci persoane care. ca din aceasta invidie i2 na:. • _ • ~ '~)lt~ll.1mimnbi "complexu1 de castratie".sibilitatea sa. Oedip ~i-a salvat viata. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor.biecte u~or de expediat. oferindu-ne materie pentrll' considerat. 1<1 oll::l. Hi-aides \decit S-3T crede. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc. daca se imbolnave:.merge diminea1..til sensibilitate se deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul vaginal. :. de organul care li procura satisfactia autoerotica. a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui.1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('. daca ramine sanatos. asupra fenomenelor de rezistenta. ell nClllCI'c:d. De altfel clitorisul indeplineste la oTice fetitA 1'011.nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac.. iatla unii acea. dorintei mcle de anl.11 penis. l1TIDresia de • "" ". aceste deosebiri neexistind peniru copii. l:ntrebarea pusa de maustru lui Oedip este.1.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. clitorisul 19i Impotri\'£j .. neputindu-:. fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite. ca bebelu'~ii sint adw~i de barza..ie 5e prelunge~te chia•.::Te cl1iar si de catre cODiii 111.. iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama €goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. stm5[l de plikere de6It 'pmp.

ll. nu am f~ctlt dedt sa-l restit: sfera caI'e-i apartine... Cn toatc acestca.c~. Si cniar cLlca observa pete de ~au r. scama Cd 111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or.aivitatea -sa init..lndll-se privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor a sin1pton1~elor.: Dac.'~'1 e}. 8JJ10lJl.a neI'veI'silor $i pe aceea a cOpIiloI'.iala. bereaza de n.a surprin~le . pe SCUl't. Constitutia sa sexuala ineE dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m.i ll1entille teze1. acesta a tentatJVEl de vlOlenta..'- ea~ pl1:1a 111 Cllp2.. aC1Jn1 ITU a urinei. * * ...do~'ac1. ~ '.a insuficie'nt prin propriile sale mijloace.tlle sa~ trece pe Jlnga ..h.... cd_z~. 111 carc~ •.e ~c]:jeria ~na!:nei~ v.L '--~~ .aceast<'i lJroblem.~tin~t~~\i~~iDcl intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~.11. tiel pc ~~~:'s~~ l~~~l~~~..ator L~n ~ct sexual. dupfl care venirea J." . "o~l.i.' C'-~~~L~ .. ..•.J. ~" .~c: semnificatia 0 exti11dere sexua]2 e:x:ageratEL.Let l~eCl '~.l~ol. . p'" S2. consumarea unei anumite 0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB a coitului...~.ntimpl. Irl fel·tl~. .nde . . ceea ee se nume~te viata sexuala normala.. ~ mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli fadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc ba8mo10r exDlicatia ••. hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.:XL u d . Numa'{ Sc' stinge interesul lor pentru acest organ.1re s. C.:'st scop.easta claar 0 .e'de ~11. ..- F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.CfS[ act si 11asterea de noi cDpii.tere.':'LL ac'eca de evaCl12Ll'P Toti atunci aceastEi ered 10.< Q .:'.. l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual. ~ C!. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-.s.1 raraclt In 19noranta 1 . dar inca nU-$i defini acest. Se adnilte in domenjul dCDinde . 11 pi'.i.. inceput di na9terea are loc 211US. atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit . Crescind. De lum~ a copU'lor dE t. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' .s:tLil 11rano.. . psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal spre . Cu ~lte euvinte...t~+. "1'O1~ "~'? S. Ei mai situ€az:'\ lnlr-e sin1..a (fcciat tatal. St::.C<. copilul 1)1 dB...Jsiv in serviciul procreatiei.~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt.p ora..a ::t d la C.. Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3. ei abandoneaz~l 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd s··a1' na9te lac~ in redescnide in . intre .

. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu unanim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita afirmarea en ccrtitudine a naturii " scxuale a tiJ1ui f2nomen .. F 11e s s i). a:."rslLlDIlor anl ajuns 10. Dll1Jpotnva. Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s. 10.'iri aricc. despre care am :. nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie claseze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale.i aratat di ne ofera 0 definitle Drea ingust[l.). \ \ In p'!un\il.tiinta" cu "psihicul". ceJ' ce v-an: n~ chal.ar Ie presupunem. cu .. pe dnd noi nu putem dedt sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital". 1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v. In . socotit de Freud "un Kepler al biologiei".ca ~i "teoria perioadelor". dO.... au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei. p'lrtieularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~..tra prirl. jar rezultatele convergente furnizate de ambele domenii au fost pcntru noi decisive.'i va eonving.litate. 1 ~L . Chiar daca nu ar fi vorbadedt de perversiuni :. lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de interes. in genul neriodicWltilor de 23 s1 de 28 de zile stabilite de W.lac. p. despre impo~'tanta pervers. Indiferent ca.a Otorinolaringolog berlinez. nu cunoa!?tem in aceasta privini. noi am fost obligati sa largim notiunea de "psihic".1tin seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifest. Dar manifestarile sexualitatii oriclt de evidente 0. La fel stau lucrurilc eu identitatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza la proereatie" sau. Pe cind cei mai multi confunda "eon:.ceaSla una.tiinta.9 fi dorit s~o . care ne-a atras 0 aUt de violenta opozitie.::: st. C1"}teapta fIe deseopente.itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afirmam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid. dat fiind faptul ca oriee perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei. la.' A :. ~ " ~~.1' parea 10. recunoscind existenta unui psihic care n1. ele iae incontestabil parte din sexuo.Ul'd 3.-egal. part~culari~ati pe care. ~int in~a Ioarte cliscutabile .i mai mare..a cunl 0.">111 lJrnlare.. Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe.. intr-un euvint.1tine de con:. copiii mai mari..i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel' neclifcrentiat. moc1ificarea notiunii de sexualitate... Criteriile biologice. care nu are '" -lIt L' ~"t" pc Clt ImlV. 1) 271 . Cei care n1. sint considerate semne de degenerescenta sau alteum. perversmmle sa sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:. (Nota tract.....at.a cum n2-0 dovede:.... "genital~'.". Studiul sexualitatii infantile a contribuit la intr-o mElsurj inca :. A:.tere 1a nid un Echivoe.a decit iunede reproclucere.XXI DEZVOLTAREA $1 STRUCTURILE LIBIDOULUI SEXUALE Vl11Cl seXllal1t.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS.te denumirea lor general admisa. VOl aduce con1pletarl. car2der sexual :..e8. inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat..

ci 91 monstruos $i primejdios. ::?i Dar c1ac. Este de artfel u$or de constatat ca El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOnditie indispensabila a placedi ~exuale...:citatiei sexllale. ca nota esentiali'i a perversiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual.i 0 invidie secreta fata eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI' din celebra parodie Tannhfiuser : "La Venusberg. cum se intimpla nu raroori.irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata observatiei potrivit carda . de care se tem sa nu fie dU$i in ispita in fond.>te nu este decit £o1'111a15 lipsita de ratiuni profunde. doresc sa mai adaug urmatoarele... in ciuda oricarei bizarerii a obiectului .Vai! n1.de-a face ell procreatia.>tebieti damnati care ispa. in timp ce altii.i scopului sau. ci de 0 alta reghme oarecare a corpului partenerului. in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. ci mai curind in caracterulexclusiv viatii.>i ca problema n-a fost rezolvata demult? Nu v-a. Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.. Cll 0 chritate din ce in ce mai mare. se transforma cu uE)urin1a 91 in intregime intr-un act pervers.? putea spune. dnd s'1nt l:1 apo-· ge-ule}.ii 0 emisiune de sperma. este faptul de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eompid :. perver.caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca sa de conGltle a procreatiei.. In masura in care actiuIlile acestea nu inten/in in s~vin. dimpotriva. CU111e explica faptui ca acest argument inca s nu ~. Sarutul.ocuiese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiecS1 invariabil 21 acestor detului. pe seena e1 este ca 0 expresie voalata a . rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza in faptul c:5. Intre altele. la copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile. iar la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna provocata de ol'ganele genitale. Ceea ce.1oua ill 8-ar intimpla asta !II n In realitate. dnd este aUt de intens incH se insote$te. de orgasm $i de emisiune de sperma. face din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual. fire:. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept aet pervers. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. . Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiunllor sexuale. Identitatea despre care ni s€ vorbef.i.i viata sexuala normalil implica cut are sau cutare trasatura de penlcrsitate. hi pofida oricarei disereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea sexuala normala.l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta un argument hotaritor..ii sint nif. cd ini.i-a f2cUt remarcata forta f. fiind inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certituain2 un caracter sexual.te in cazul persoanelor adulte. sint obligati sa reprime in ei in.aetului sexual.. care ~ repercuteaza asupra teoriei f.1U$ca partElleTll1. e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria ! . Recunoa~tem 'mai degraba. Cu tocte acestea.csc foarte aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate.>i e opune studierii lor 9tiintis fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator. pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale era gene. Ar fi absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deosebite.. nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers. 0 int2' ..

prin urmare. sexualitatea infantila. singura deosebire privind grupul care a reufilt sa acaparcze pute1'ea. (K:. dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ. una din tendintele sale partiale devenind in general dominanta.?tului saU acela al retinerii excrementelor. Desigu~.ide ce aceastEi pIdcere locala.. Dar lni-a'~i putea spune cum :. care adesea este unic.. Se intelege ca prano1'mala de sexualitatea perversa este 'Carte acoperita de ade de acest fel.'vcrsiuni. fiecare In 1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc 273 .)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti.i ir:. 1ntr8 scopurile lor sexuale. aeeea pe care 0 d21acuplarea. cea pc'rversa ~i cea normala.a cum sint acL~ st.1'o? Sintorn noi mai bine . Loate c tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi. scopul procreatiei. in general perfect centralizata.. mai ~. multumindu-va .'i. Exista de alttel cazuri de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu sexualitatea inrantili'i.. $i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver18 ".i. deriva din cea intantila. a sexualitatii infantile.. nu uit ca pliicerea eoa mai intensa. 0 noua cercetare. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia 58' .rl'~·. ati evita lezarea sentimentelor auditorilol' s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor ~bia la viata". nu am nid 0 obicctie' impotriva posibide . pentru a intreprinde. exist a o tiranic bine organizata.nlILresc clici scopllrile lor. Sexualitatea perversa est". Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie considerati ehiar dumneavoastra nedefinite . nu prezinta .. considorata in ansalTlblul ei.~.no? Sustinind aeeasta. Din aceste fapte rezulta in chip e\<i'~nt ca se. nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele. nu est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai dedt perversiuni.doar cu 0 descricre fiziologicd. a.. Se paate spune ca.. nici organiza1'e. Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a m:'. toate manifestarile sale tinzind spre acela9i scop.oordona unui nou scop.i2 care desparte sexualitatea eoordolla eu celdaHe. in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inaint20 e1 f-liC2. indiferenta 1a inceput.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor o1'g8. Dimpot1'iva. in lumina lor.eropriu.tare ulterio8..cd.:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ. 404 ur.11iC1entralizare. tin sa va atrag atentia asupra ul1ei importante diferente care exista intre acestea. se manifesta excluzindu-le pe cele1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct de vedere. nu ati Sp~:..2 pur . dovedesc numai ca e1 :.i care nu devin sexuale dedt Jl1ai tirziu? De Ct'. cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda.profllndat. Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care ni se va prezenta negre9it.i placerea pe contul sau . spre a Ie sL'. intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe tendintele lor partiaie dominant8 :. aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte. fiecare cautindu-.r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi.i mai complet informati asupra "placeril locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in privinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale inc2p a-'ii indeplini J'oiul. c.1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care.

cum aT £i marul :..C1tea pornind de la individul vegetal complet format .ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor locale.i nedefinite din prima copilarie. calificam drept sex13ale activitatile indoie1nice:.ie. Inca 0 remarca. Dar in cazul acesta divergentele ('are ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele genitale.. cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt acuplarea organelor genitale. . pot Ii inlocuite de aite organe. incompatibile cu pe1'versiunile. 274 . sexuale. va yeti ameliora simi. care au ca scop pla-cerea. Luind totul in considerare.. de exemplu).0 .a spedf1cA dintre mar $i fasole nu apare ·deeit mai tirziu. este 0 problema pe . activitatii genitale.ica difereni.. De acord. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-a face cu 0 identitate reala :.. ca in practi:ile perverse ale desfrinatilor. incepind cu al treilea an de vir:sta. luati un caz analog..l.care n-o pot discuta aid .ipe celelalte organe.tiga mare lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea sexua1a a copilu1ui. pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ. Acestea din urma par lipsiite de importanta $i sint identice. pur l?i simplu. in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet. viata sexua.i"-_~~--' •.. " '-~v'-\"'~~·~. A. organele ~ lv'<rir.r.x. spre a acorda primul . chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i.. Totu$i.1 0 placere de 0 natura diferita.siunilo1'... Veti vedea CEl am intru totul dreptate..organke . i~1uHlma instanta. Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra sexual..• observ'-l a J ..i sfiqind cu embric:nul initial care nu are dedt doua cotiledoane...titi. dar cd 2m putea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:'. l1U yeti c1..i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge.. indeosebi.ste m.. 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta in obtinerea o1'gasmului genital. dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatile sugaru1ui. . Treceti 'in feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea.ti daca toate place rile . Cit desp1'c fa:ptul de a . ca in simptomatologia isteriei? In acea~:ta nevroza. pornind de 1a semintele lor.$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si conditiile eis. sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia deja 1a embrioni..itor p> zitia. Imaginati-va ca nu dispunem de nid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte. ca :. yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.. la faotori inca imposibil de definit... ·'-I..iitii a cotiledoanelor? Este ceea ce facem noi.. Intr-adevar.tre~uie calif1cate drept sexuale sau daca. . ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CDpiilar orientate spre diutarea placerii ar fi. Dar daca' ace. ca sursa de placere. in pofida aparcntei identit. Ineepind ell aceastii virsUi.ateriale sint de natura inCOn1E'8tabE sexuala.'<_ devincalXtbile de en:ctie 5i adesea .i fasolea.prl:i nD rn""+". se intimpla adesea ca fenomenele de excitai. "e .la a copilului nu mai poate fi tagaduiti'i. ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin intermediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat analiza simptomelor. exista S.a cum . imi yeti spune. pc ling a placere:a sexuala. de asemenea. adesea indepartate de acestea (capul l?i fai.. prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1rile acestuia eu p1'ocreatia.•'---.ii care releva ca organele genitale.a. dad veti tine seama ~i de unnatoarele doua considerente. ca in sarutul normal.. Ce faceti insa cu mnTJ€roasele observai..•. pur l?i simplu. 5211zatiile genitale asupra altor zone ale corpului.rea de "sexual" la activitai. deoarece. din punet de vedere biologic..

Sigur. Aproximativ intre 6-8 ani. '<. 1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1.. de aeeasta din urma. care inca n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii.te .ple. gelozie. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de mare incH observatia directi1 n-ar £i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze imaginile fugare.''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc. ale dezvoltarH sexuale sau. Fara indoiala. in orice caz. care precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic o data eu pubertatea. un fel de structurare nui l:tbila. prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei. Dar fazele cele 111aiint. Exista. eei care au bunayointa de a vedea cum stan lucrurile. Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca. 'viatl seXll3.n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada. fire~te. ea nu S8 deosebc. Sancina oricarei psihanalize consta in a rei11via .. dar exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i utile.:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'! a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri . yeti descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3ndreti.. sa zieem. in cazurile eele mai favorabile din punct de vedcre social. prin caracterul ci incontestabil pervers ~i. dar 8<'iva indoiti doar de cC'J'acterul ei "sexual". pe care 0 numim pregendaW.. dar observind ate nt. la v. ale dezvoltarii libidouIui. prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica in chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului. in afara psihanalizei ~i 1nainte de aparitia ei. in consecinta.irsta de 3 pina la8 anicopiii au invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter.in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i eu u~urinta in urma unei anchete analitice. sint aeelea care preced aeeasta perioada..indoiala trezirea precoce a tandret. Dar 1n faza 275.-~h). merita numele de perioadcl de latonta.G2'.. cufunc1ihc1u-se ill ace.] uitare de care am vorbit ~i care ne ascuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. chiar 0 de. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevrozelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde dezvoltarii libidoului. rulli. . anterioare perioadei de latenta. 9i care pot fi verifioate de toti.12 infantila. Scopurile sexuale ale acestei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva exen.. dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o perioada de stagnare sau de regresiune care. decit prin absent·a unei solide structuri dominata de organele genitale. aeeste sint faotele constatate de ohservai:ori impartiali.i Urlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere e aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale. Coa mai mare parte a evenimentelor :.::resante. efectu1 refnlarii. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu ati pus la . ea nu atrage in mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r sexuale. acestea uu slnt dedt co~copte.or gonitale.:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt.~iar ceea ce va sdipa . din punet de vedore teoretk. IvIanifestarile psihicc ~i 50ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c. preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane. sint in accoStcaz atinse de amnezia i11fantHa.1aa copilaIui p1'ezinta numeroase asemanari en aceea a adult. Putem acum sa ne d. pe parcursul intregii acestei perioade..J. deci de satisfactie genitala.1 tendintelor psihice. ca uitarea este.ei.

desea prin unu1 9i acela9i simptom. care a contribuit 1a producerea lor.inte de to ate. Nu yeti intirzia sa eviden. intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. fi slIrprin. yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant. in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie..at . apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim. . 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e. domina nevroza obsesionala.:a cum voni vedea..8. ca :. se COITilJune din dou.:i cauza refuIal'ii. ia1' caracterul negativ. clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat. aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse. caracterul pozitiv. \Teti. fara rise de 8roare. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia. !I18. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. fie eludarea aceS-tela. yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale.accst caracter negativ era nmlt mai pronunt. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram. ascetic.la latLlri. care are dOl. aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor. eu toate acestea. daca nu chiar dorinte contra naturii. ca fEnd sexual. A:.i tentatiilor sexuale. in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul. psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia. In plus. in unele din ele. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome. relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte. I I .

iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus.d procure un obiect real. fenomenele de care ne ocupi'im 8int foarte frecvente.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i dell' . indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':. Intr-un cuvint. Ca aceste manU..Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee.--.r fi prOH1pt: cit tin1p nll \'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii.. ni:. ''-. .5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga C3. i ..ro1' unica pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc suferintelc. in lac sa-:. ei i. ca .d dezgolescpropriile parti aseunse. Vin la rind"'sadicii' enigmatici. palpeaz8. -- indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua fapte c1~experienti'i. ciudEi.•.(Ltal~i 111 general.olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. cOl~ceptiei care considera toate aceste perversiuni .--. in timp ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. - t.terDodul nostru de a can cepe viata se:. •••. Dimpotriva. putem descoperi aspectele prin care aceste 0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :.i cele prin care se indepftrtC'i1za. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini 262 . ei fac acelea:i.i noi.::.te simple curioziti'iti. care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pricinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte. dar trebuie sa adE'cugam.i sacrificE. foarte raspindite.. t::}l•.turilD lo~ Ei isi d"L' S0.1.>i au pandantul in masochiGti.. a D..~"-.. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla reprezentare a acestei satisfactii !?i.nl~ indecent.. 1. incercind s3.. . 1.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care .1trebllie sa.. in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate. . de altfel.a:nifesta trVersit1l1ea. nici nu ni se pretinde 0 asemenea atitudine. satisfactia sexuala in realitate..TIU admitc nici cea mai mica indoiala..niale instiIlctului SC:>i::llal 111. a da asigurari ca Tiu lrnp£irta~iJn aceste viciitnate aC2'itea nu )nseamna nimic . 11or111ala .. int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre aceste tendinte ano1'male se asociaz{...'l.1. ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela.i. eit timp nu yom fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&.. pentru a-~i realiza satisfactia. cxtri.-.l._ ~. ad~:sca foartcmari.. ca..•.ne .. ne aflam In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stCl n a elucidcl per\'eri la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata . constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta. a c8. ~i se incruci.. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care. l'K' va fi Ia fel de s-o intelegem pe aceasta din urma.• '-' L v~.i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13.i cauhl. incrent actisexu_ale. ca fiecare din accste doua mari grupuri de care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca cuprinde indivizii care i:. 'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati..-i intrez31'Casdi partile ascunse ~i intime ale corpului sau i.1." . la oamenii normali. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile si C. Ei inspecteaz3.~ Llceste devieri ~i per\rersiu.. '- ~.. Dar dacd ni s-ar spune c::.. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care ne c. • 0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile. A ne refugia in spatele afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare... atllnci rasp11nsul rlostrll 8.. estc dllS pin a 18.. '---.-1. sp1'e a incheia. nu C011stituie dedt un act de pregatire san de introclucere.} deveI11Ild tL1I'IJitlldine. in viata noastra .) •.eaza.. de Ie: simp:a umilire pina 1a grave leziuni corporale .a._~.e nl.~. . __J.. 1nS2amna a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale..'.

. • . numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti. t or 1 ~c[ormre 1 seXU31eperverse. am spus noi. in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta.ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea generat:l..:tt din toate timpurile.... ele au fost facute in cadrulcerpsihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale. erogen.I .~tienti. deosebirile e.nevroza isterica i~i poate manifesta simptome1e in toate sistemele de organe. . Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derversiunile. Avem asHel prilejul sa constatam frecventa en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii sexuale. un rol sexual. Fara imloaiala. sint satisfactii erotiee substitutive :'ii. vorbind de "satisfactia sexuala". pe cind in cazul isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta 1.ne dezvaastfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale .i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii cG::J.cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist. [oate popoarele. Cu toate ca nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa. Afli"lm chiar eEl paranoia. 2133 'i 'I . i~i i~ita prosot de care traia despartita..-. care uneori devine dominant.. Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape regulata a vietH amoroase. care cauta sa substituie organelor genitale alte organe care. "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de transfer. in a". Cei care 58 numesc ei im. Pretentia ca h01110sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simptornele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. in calitatea lor de simptome ale isteriei.\a fel incft tulbura functia lor norma1a. atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civilizate :. iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-SUT3. dupa cum v-am fiicut saintrevedeti. eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preocup. intrucit 0 atare inte1'p1'etare a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. A' veaerea carono. Simptomele nevrotice.. se localizcaza in care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl. daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce IGmod simtitor.>iviata sexualii normala nl! sint suprimate prin aceasta . Poate ca va mai amintiti ca una din bolnavele noastre. subintelegem de asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse. in cursul actului sau obsesional. producerea unoI' astfel de simptome care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice.. decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva inclinatiilor hQmosexuale prea violente... a_le organe ~l-au asumat 111 rolul de organe sexuale.. IT1 i11con~tiell. in acest caz.. Clt prive~te cele doua experiente. NCl1umi"tratesenzatii ~i 8i\:citatii care. ce aprofundi'im aceasta viata erotica.1. tulburind in felul accsta toate funcAnaliza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or tenzise perverse. Aceasta nu Se justifica decit daca. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc. se comporta ca ni~te organe genitale de substitutie. aceste cazuri pat a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie.t teIlc1illtele sexLlale perv-erse. ~"~ . pe llnga functia lor normala. In Ice de a Ie atribui.§. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:.~. con- ~tiir1tei ilic1ividultd.. confirmarea acestei teze al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti..::Istente intre homosexualitatea manifesta :. Dupa cum probabil ca Eltiti.

So ini. manifestindu-se de pr€ferin~a chiar impotrlva persoanei bolnavului. devenite perverse ca urmare a acestei n':\.nuita a vietH lor sexuale. 8a-$i indrepte atentia asupra viei. drept urmare a unor circumstani.. apar' tendini. corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care. Ele sint provocate sau favorlzate umed de faptul ca. Totw~i. acompaniaza cele mai diverse £o1'n1ede deviere sexuala.aJe.ijle directe gente asupra copiilor.i ideile.ru. satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicultati insUl'montabUc. In aceastCl constii explicatia enorr:G21 importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact .te tot felul de suferinte. intrc. altele.. tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi'.a analoaga 'in ceca ce pdvC'$te pe:rversiunile manifeste.lnd aceasta. departe· de a fi elucidat raporturile care existEl int1'e sexualitatca normali'i .ele perverse 81n1: independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute pcntru indivizii respectivi forma obi:. A]te forme ale 8cestei nevroze.tie. Am constatat astfel ca \oate tendiutele perverse i~i au didacinile in eopilarie. t1'obuie sr. aceste simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai· degraba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8 ~i a vointei de aparare. sa stotoeeascc'i. 1\1i-81'£i u:. ea act unie~i uniform.i sexualitatea perversa.. 5-.ii sexuale a copilului. Satisfacerea 1ns<1<.1 obsesia curEiteniei. reflect<lti la urmatoarele: dadi esic adevarat ca.lad "edat:Tale". Foote veti inccrca impresia ca. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere cinermale. pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re. Veti \'eelea 111a1 tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz. nu sint d. se poate exprima in 2titudinca bolnav::of pe caile cele mai oeolite.elege ca in alte cazuri tendini.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa vada.cldedt in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei sexuale normale. intelege insa de pe acum ca. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselvai..i. insa. Constatam de altfel 0 influeni. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata. Admii. in cazurile nOrI1.e' perverse care. cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'din.)r Ii manifestat niciodata.ase sint actele naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie o£era nevroza ohsesionala. Nici nu banuim dt de numer". fiind determinata la aceasta de faptul ea amintirile :. admitem ci'i la aceste exista totu.a masturbatiei care. copiii poartii 'in ei toate 254 .ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de nevroza. fara' aceasta. aceste perversiuni exista 1" de In tenta. sa pipaie. deci perverse in ceea ce prive!?te scopul lor.. in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale.. la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjSfactie sexualc'i normaUi.e pasagere sau a unal' conditii sociale durabile.telor sexual~ accentuat sadice. ce apar la subiecti in cursul analizei simptomelor lor... Ati auzit spuDlndu-se eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~le·satisfactia sexualc'\ nor-mala. dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost. se :. vi S2 pare mai eonvenabil. ajungem Ia eel de-C11 doilea dintre faptele pe care vi le am anuntat. violcni.. in loc de a 50 prodace luipcl drumul eel mai seurt. nu am facut decH S2 Ie Indlcim. 52 leagtl cu regularitate de pdmii ani de eopilarie Qi acestora. caruia Ii pricinuic.i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni. Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIezenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om.

Baza p.>iin zHele noastr'C. Aceasta estc.tltoasa a pubertatii. ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele.lmit grCld de maturitate sodala.'\-1 limita. A pretinde despre copii di nu au viata sexuala . aparuta a data cu omul.i realiza scopurile. totu~i. a avansa 0 afirma\ie care. chlar la fel de absurda eu aceea dupa care copiii s-ar na.1nctia . Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita numele de viata sexuala.i cxactitatea observatiilor 110Flstre.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci. Gesammelte SchriJt€n. de nat.. inainte de furtuna tuml. ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta.excitatii sexuale. trebuinte sexuale.. un fel de satisfactie sexuala . de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata constiingerii sociale. este 1a fel de neveroslmila.$i ca aeeasta viata se treze~te la ei bruse la virsta de 12-15 ani.i influcntci cducatiei. copiii sint determinati dih primii ani 1) --"~ se ved2<t. Eroarea dumneavoc.1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell. Ne aflam aid in prezenta eternei nevoi vitale care. sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii nu ('sie nicir'data u.i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit. interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul atinge Lin ani./ predispozitiile Ia ace-stc tcndinte. in ma anaEz2. ati fost supu~. din punct de vedere biolbgic..'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca. 265 . care se sprijina sGcietatm cmencasca este.iva ati fost copii ~i. de asemenea.tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii. in S.e prln intermediul culturii.este £1. pe scurt. 1a aceasta vlrsta. De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult. Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra. persista :. :.?o:ml. fn legatura ell aceasta. a perversiunilor fJi nevrozelor.. sodecsentiale cste rcprin. vol. Societatea este. Lucru uimitor. de <. pentru ca in momentul in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra cc'pilului.. dnd prea putin.:i Si'l Ie deturneze energia de la activitatea scxuala spre mune<'i.dpsihic deja existent." procreatie.:. so se1've!?te de un aparat eorporc:l ~. pc care Ie manifcsta intr-o masura eompatibilii eu imaturitatea lor. 0.stra este aceea de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea sexualitiWi.. abstraetie facind de toate datele de observQtie.eroa1'o tendentioasa. V.. ca atare.chel~ \Terla'?1 1924. fara a· mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii a omului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea €:!E'timpuriu. F r cud. Din punet de vedere pedagogic. ea l~i are obin. ar nJpe toatel:>arlercle .de rcproducere care. C\fOLl tract.}.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::. este.nta Ie va fi dovedit educatorilor . spre 3->. De altfel. CEl sarcina de a mladia ExperiE. sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :. cum ar fi 0 pcrversiune. d'i sexualitatea perversa nu estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :.i disecatii in temhntele sale specifice 1).ia in faptul ca dumneavoastra inr.

oconclu. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dovedesc in fiecare clipa ea. dar C~-lrc a11tcrioI' s-(] $i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC'.i daca. credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus -confirmarea.i tirziu 0 vom gasi in urma satisfactiei sexuale. de libido.ijloc de seal11Cl CEi procul'a sa-~i disciplineze viicl in aceasta 266 0 "obi:. cind e1 adoarme satul cu sinnl· mamei in gUTe" ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.Obtinern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8.i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. Copilul este consider at 0 fiints.zie.ia s.. lasa in:.:cveritate. in sensul ca aceasta activitate este conceputa inm. el sLlge:·. 9i oricine 'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu. care au lac la sugar.5-0 risipeasca. adica vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel. Celelalte netiuni. ('. ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla.i pun in valoarea eu toata.~re te~retic.od diferit. Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1. Prin analogie eu foamea in general. elr.aS2 ani (En ~dat8. el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine. Spllnenl ln acest caz ca. In acest scop Ii se interzic copiilor toate acti'viti'itile sexuale infantile. \1 eti vedca~ :.13. eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1.titi.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. treptat. In general.11 oeste totctea"llna dispus sD reinceapa ingestia alimentelor. A9a cum :. ne demonstreaza ca suptul ea atare i-·a procurat satisfactie. ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult. faptul ca primii dnei sau :. pe care n. de a se deda la un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal ·sacre ale umanitatii. libido desemn~~az[\ 'forta. Observarn InsEt ca sLIgar1.re. inocenta. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal mare sr. pura.. alimentatie. cODEnl nn vrea .. cum slnt e}[d:talj. s-a ajuns sa fie realmente consideraUi ca ata1'e. sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB. so leaga de aIte funetii vitale.i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea'. ei i. voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci va dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate. principalul iJlteres al sLlgarului se refera la .rginit. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i Cll intentiil~ subsecvente.. din Dunct de ved... nu pentru ea ar avea nevoie. _acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca· UI1-111. se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului. "vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. Primul care a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta. pentru dln:... pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te . Acest fapt nn este sufkient ca S3.1 perfect de bine tlli D. ei sint abatuti de la aceasta. ci -dnaI' pcntr1. in speranta utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i.1 a~tivltatilc sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu. Cele dlntii manifestari ale sexualitatii.elati de aceste eonventii. manifestttrile a ceca 'ce 8j neagiL Pe de alta parte. L i n d n e r.. facind aeeasta.viata sexuala. este extrem de interesant. iar in ~tiinta arc lac pur ~i simplu 0 limitare. iar faptul ca. ea fiind ni~te "c1eprinderi rele". Copiii sint singurii care nu se.:nuinta :.. ealea spre puritate rEnnine 'inca de parcurs..ii.

atern rcnrezi11ta obled al ii1sti~lctului '. anI degaj3. i\~i afl~~~ biectele in o corp . 11Ul11c. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice...i consic1eram plikerea proeurata de actul suptuLLui ca 0 pl. Aceasta se leaga indeode sat.rtile cfeosebit de excitabile ale gerlit3Je.~ pl}h~ere -$1 ca. Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i.cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii. .l uimire aflam.. cit de mare este psihica a acestui act. '.:::lra.U . eu :siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel niai important al vietii. Ceea (:8 a cu.. conditie.. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In.l1uinta. datorita exciZOllCloT ale D1l1coaselor . iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d '\Sa IIl3.le dcrnrlilrlC(\':-u. clesem. CODill11 este obligat sa e1 rru . idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~.~cr-t niei Ul1 dez£:[llst 'In. Astfel..-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile..1 l'lUi. 1 1(1 onal11S:rll .~ adic8. legatu.i a con·ti:nt-~b.:d intest1l1al este pentrll .nele de zona erogenc1 :.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l. deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale Nu Em.t CiaUci caale sexualitatii infantile. a earui influenta persista apoi intreaga Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale.1idreas. li111ba. l\jungelTI la cOl~cl1.1111mzona respectivii e1.. .ra cu ingestia hranei} 3e III E?i111 ell e:xcretia_ .l- :racterlstici irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui.. Sprc a 52 obtine din ca t.1/~zeindicatiilor vellite din.. r21YiarCa a Itli LOLl . ll1.inlocuind"Ll-l printr-o 1)l'opritI1ui sau corp. 0 sllrsa d. Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el. fata excre267 . 3i de Dri vatiune.:)t ceca co S8 raporteaza la ascuns. dar e[\ nu. Desig1.ndata elortuTi sa-9i organizezeIn a9ct fel aC::..1r.•.~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei.ice 9L In pIllS. .i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1.renunte spontan la aceasta obi:. c1 face de l.r-UD lTIod Clutoerotic. El 1110epe S8. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:.\~inger~a fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18 la in. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i.3tt~ E1.sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea " va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale ... laslnc1 sli S2 Intrevada ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :. slIml l1'. eu ajutorul psihanalizei.i il1terioare. corpl~l.. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte 8ct.i se ir:c~lca con. copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd. el descopel'a p2:.n:. se COlriporta relief esentiale J:nt:. vom avea inca de discutat asupra .lcere sexuaUi. l\jl1DS la acest ltJTnea exterioartl Ii aparc. • gfisinc1 in acest tel drtllTlul care -va sfir~i prin a-I U81a . 1a acest~ surse de pl~ce~e. astfel pLftcerea. altar 'Dersoa112. idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele de mare trebuinti"'.lcere.i de pu~in.J1egHimit<=itii acestor clesemnari. I se i11terzice sa se descotoros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el.isfcic-f~re~::j_ rnarilor trQoui:nte crgan.1Zia CR e:Lh11i:narea 1Jriru::d . '1. fiind silit~sa se c011for~ .1 -nTult ~xdl:a~.-$1 suga degetul tn~~re. far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI. incearca 88.

te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . org3. Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl: .. ca atare.'i. anusul inlocuie. toatc perversiunile. ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura.ero~i adulti. va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a sa fii rauwdor ca 5. pentru toata viata. iar.este faI)tul ca lor Ie este strain esential al se~ualitatii.ptul capului. sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz£. SpL1S privire 13 -ceIe doua ~i&cu teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc. SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8 sexualitatii infantile. dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI vor ~.. anusul \111 fel de organ sexual.. alta parte.li" :.i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1. s"Li~ a s ~r{} carora Sf? c."banilor" vaIoarea pc care a acordase telal' . in . aceasta a fost in legatura Cll faptflc de· perversiunile sexllale.m~nt~l?r sal~. pretipasa. Iui.. deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2. rernmtind la procreatie.1 u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!.afara c'itorva vagi indicii. ei sint lH stare sa vii vorbeasca de acest lucru. $i de ce n-ati ~ti ell exista viz1· pentru care derecarea ramine.n~12 . pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau. .1~titi di 1a 111. "'I:: desparte de eIe n1. Adica dumneavoastrii n1.· cqpilul "r'e o viara sexuala... Cu toate este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc.:m.1~l\?c care Ie . aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l..1ltatele sale". tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer€' prime$te nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este. prin urmare. eu perso~J. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu sa credeti.i lwterosexuali.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 .. CR sa va lamuriti nu aveti sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd. Ii lipse~te tot ceca ce face diJ1 sexualitate 0 funct1c de· ppcrei'\tie.!$its<)1-1ezbare de aceste inclinatii. Tot ceea ce am..>i. Ceca ce caracterizeaza. adid procreatia.~!m per versa orice activitate sexuald care.·atlt hompsexU\1li elt . dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii. fiind destul de mad.:o::rtit dispretului.01 }"}U . l'e'\. dat faptul ca. CWal' 9i dupa p i cati\l \l. tot ceea' ce S0 .. n01 calific.o1pn~ciazan mod deosebit. !ntr-adevar. Dati-mi voie. pl~ocreaticj.xcrci.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle.t1 acti\lit:~!t~~a2xuala a copilului. fie obiecte e:xterioarc. P\lfe in s~nhnb deos~bit de ·l111ndru de ispravile p)= care de acWl ur~narii. 0 sun:. N-o vom crede in n:. incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii. ati Qbtine nimic de la qin9ii. Lini~titi-vi:L PlJr ~i sirnplu ati uitat di. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi. Intelegeti in acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei. 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest atunci cil1d este savil'~it de un aUul. 1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. e1 continua sa d asupra "eadoull. in vederea DltceY'iJi" fie insu~i corpltl co})ilului.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala. pentru ca daccl Dti face-o njl!. pentru ca dad. Printre' OrJlal1~I~:.a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.:.

1) ""- 269 .1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('.biecte u~or de expediat. oferindu-ne materie pentrll' considerat.sibilitatea sa. Copilul nu este in58. existent a. clitorisul 19i Impotri\'£j . a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui.E rCf)lriple. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea s2xuaJa a .ici. care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe organe genitale.::Te cl1iar si de catre cODiii 111.nisl11ul itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<. "ee animal . Clnd un h'ilai r'i. fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite. ~i mult limp' dupa pubertate.11 penis.•• . este primit. ca bebelu'~ii sint adw~i de barza. Oedip ~i-a salvat viata. In cea mai Cl.. probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse '(Not.tim .ei originii copiilor. stm5[l de plikere de6It 'pmp.i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna. neputindu-:.'23.escopera la sora sa sau la (j tovara:.. aceste deosebiri neexistind peniru copii.. !Jastreaza intacta S211.cc'pllulm :. daca ramine sanatos. daCE! recurge 1a un tratament psihanaIitic.. In ce-o prive~te pe fetita. Hi-aides \decit S-3T crede.til sensibilitate se deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul vaginal. Ea nu are ea :?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele. Transformarea fetei in femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.-111i scurta cit 111al ult posibil expunem vad obligat sa va mai. dorintei mcle de anl.. iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma". :.1 copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.. Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat.a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.a In patru picioare.. de. Intere. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite in indenlinirea misiunii sale de femeie. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc. dodnt3...i di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia atribuie 0 aUt de mare importanti' .tologiel n.ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei atentii pc. cxbtci persoane care. de organul care li procura satisfactia autoerotica. Raspunsul 1a lndemina parintilor.. asupra n2vrozei sale.sul sexual 8. l:ntrebarea pusa de maustru lui Oedip este.ii ii1fantile ~.Hle lor organe genita1e. iatla unii acea.merge diminea1. ca din aceasta invidie i2 na:. in stare sa rezolve 1.1. pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat..nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac.ie 5e prelunge~te chia•.1mimnbi "complexu1 de castratie". De altfel clitorisul indeplineste la oTice fetitA 1'011. l1TIDresia de • "" ".a trad).Ui situat. e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi. adica as:'Jpra. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor. ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ.i figureze actiurlca anum. 1<1 oll::l. daca se imbolnave:. potrivit prezicerii oracolului. uneori inaintea celui de-al treilea an. care 0 acol'dase lnicului sau membru.di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung vizibiI.tere 13..tc. iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama €goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil.•• t" •• _ •~ ••. pe acelea ale sexului masculin. Mai tirziu e1 se inspairninta Hl fata posibilitatii care se reveleaza :. ]a :amiaza In daua. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. • _ • ~ '~)lt~ll. m"'> i L .1prapro- de sfinxu1 teban 2) .evl"ozc1or.iincepe slH... De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele sJ.a de joaca existenta vaginului. asupra fenomenelor de rezistenta..luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK. ell nClllCI'c:d.

Se adnilte in domenjul dCDinde . ~ '.Let l~eCl '~.'- ea~ pl1:1a 111 Cllp2.. .p ora..easta claar 0 .s.1re s.ntimpl.< Q .. cd_z~. ei abandoneaz~l 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd s··a1' na9te lac~ in redescnide in .L '--~~ ." .c~.' C'-~~~L~ . p'" S2. Ei mai situ€az:'\ lnlr-e sin1.aceast<'i lJroblem... Crescind.e'de ~11.t~+.. Constitutia sa sexuala ineE dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m. ~ C!....i. 8JJ10lJl... "1'O1~ "~'? S. scama Cd 111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or.C<.h. dupfl care venirea J... ceea ee se nume~te viata sexuala normala. inceput di na9terea are loc 211US.i ll1entille teze1. * * .. De lum~ a copU'lor dE t. aC1Jn1 ITU a urinei. C. Cn toatc acestca. .lndll-se privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor a sin1pton1~elor.s:tLil 11rano.':'LL ac'eca de evaCl12Ll'P Toti atunci aceastEi ered 10. 11 pi'. consumarea unei anumite 0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB a coitului.ator L~n ~ct sexual. St::..e ~c]:jeria ~na!:nei~ v..CfS[ act si 11asterea de noi cDpii.1 raraclt In 19noranta 1 .nde ...: Dac...~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt.a (fcciat tatal.tere. ~ mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli fadi capii.a neI'veI'silor $i pe aceea a cOpIiloI'.~tin~t~~\i~~iDcl intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~. 111 carc~ •.. Numa'{ Sc' stinge interesul lor pentru acest organ.J.'~'1 e}.. copilul 1)1 dB.. Cu ~lte euvinte. psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal spre . "o~l. nu am f~ctlt dedt sa-l restit: sfera caI'e-i apartine. bereaza de n.11.iala. intre .aivitatea -sa init.. Si cniar cLlca observa pete de ~au r. tiel pc ~~~:'s~~ l~~~l~~~.:XL u d . .i.:'st scop. dar inca nU-$i defini acest.~.l~ol.a insuficie'nt prin propriile sale mijloace..ll. acesta a tentatJVEl de vlOlenta.. Irl fel·tl~.tlle sa~ trece pe Jlnga . .- F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul. l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc ba8mo10r exDlicatia ••.do~'ac1.. ~" .Jsiv in serviciul procreatiei. . Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-.a surprin~le .~c: semnificatia 0 exti11dere sexua]2 e:x:ageratEL. pe SCUl't. hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' .1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual.:'.•. atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit .a ::t d la C. ..

1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v. ~ " ~~.e8. 1) 271 .tiinta" cu "psihicul".. au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei. La fel stau lucrurilc eu identitatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza la proereatie" sau. dat fiind faptul ca oriee perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei.9 fi dorit s~o . a:.Ul'd 3. ele iae incontestabil parte din sexuo.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS. recunoscind existenta unui psihic care n1. despre impo~'tanta pervers. F 11e s s i).. Indiferent ca. Criteriile biologice.ceaSla una..1tine de con:. C1"}teapta fIe deseopente. la. inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat.'i va eonving.. socotit de Freud "un Kepler al biologiei".tra prirl..::: st. Pe cind cei mai multi confunda "eon:. car2der sexual :..litate.1tin seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifest. 10.".. part~culari~ati pe care. despre care am :. moc1ificarea notiunii de sexualitate..-egal... ceJ' ce v-an: n~ chal.. Dll1Jpotnva.a cum n2-0 dovede:. dO. care nu are '" -lIt L' ~"t" pc Clt ImlV..">111 lJrnlare. perversmmle sa sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:..a Otorinolaringolog berlinez. sint considerate semne de degenerescenta sau alteum..tere 1a nid un Echivoe.lac.. \ \ In p'!un\il. Studiul sexualitatii infantile a contribuit la intr-o mElsurj inca :. in genul neriodicWltilor de 23 s1 de 28 de zile stabilite de W. A:.i mai mare. VOl aduce con1pletarl. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu unanim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita afirmarea en ccrtitudine a naturii " scxuale a tiJ1ui f2nomen .a decit iunede reproclucere.'iri aricc. lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de interes.. (Nota tract.' A :. Chiar daca nu ar fi vorbadedt de perversiuni :.a cunl 0. Dar manifestarile sexualitatii oriclt de evidente 0. 1 ~L . Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe..). nu cunoa!?tem in aceasta privini..te denumirea lor general admisa...1' parea 10. noi am fost obligati sa largim notiunea de "psihic". p'lrtieularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~. pe dnd noi nu putem dedt sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital".i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel' neclifcrentiat.XXI DEZVOLTAREA $1 STRUCTURILE LIBIDOULUI SEXUALE Vl11Cl seXllal1t.tiinta. intr-un euvint. nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie claseze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. jar rezultatele convergente furnizate de ambele domenii au fost pcntru noi decisive.ar Ie presupunem.i aratat di ne ofera 0 definitle Drea ingust[l.. Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s. cu . copiii mai mari."rslLlDIlor anl ajuns 10. care ne-a atras 0 aUt de violenta opozitie.itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afirmam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid. "genital~'.. In .at. Cei care n1.ca ~i "teoria perioadelor". p. ~int in~a Ioarte cliscutabile .

dnd este aUt de intens incH se insote$te. In masura in care actiuIlile acestea nu inten/in in s~vin. nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata observatiei potrivit carda . rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza in faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deosebite. CU111e explica faptui ca acest argument inca s nu ~. ci de 0 alta reghme oarecare a corpului partenerului. 0 int2' . ca nota esentiali'i a perversiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual.i viata sexuala normalil implica cut are sau cutare trasatura de penlcrsitate. Ar fi absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale era gene.csc foarte aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate.>te nu este decit £o1'111a15 lipsita de ratiuni profunde. de orgasm $i de emisiune de sperma. de care se tem sa nu fie dU$i in ispita in fond.. cum se intimpla nu raroori. ci mai curind in caracterulexclusiv viatii. Ceea ce. Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.i scopului sau. fiind inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certituain2 un caracter sexual. dnd s'1nt l:1 apo-· ge-ule}. Cu tocte acestea.ii 0 emisiune de sperma. e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria ! .irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers.ii sint nif.l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta un argument hotaritor. hi pofida oricarei disereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea sexuala normala.Vai! n1.? putea spune. este faptul de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eompid :. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept aet pervers. Este de artfel u$or de constatat ca El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOnditie indispensabila a placedi ~exuale.caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca sa de conGltle a procreatiei. se transforma cu uE)urin1a 91 in intregime intr-un act pervers. Sarutul. .. Cll 0 chritate din ce in ce mai mare.. face din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual. fire:.ocuiese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiecS1 invariabil 21 acestor detului. doresc sa mai adaug urmatoarele. in ciuda oricarei bizarerii a obiectului . sint obligati sa reprime in ei in.i-a f2cUt remarcata forta f..1oua ill 8-ar intimpla asta !II n In realitate.. Recunoa~tem 'mai degraba. in timp ce altii.i 0 invidie secreta fata eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI' din celebra parodie Tannhfiuser : "La Venusberg. care ~ repercuteaza asupra teoriei f. cd ini. la copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile. iar la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna provocata de ol'ganele genitale. ci 91 monstruos $i primejdios.i..>i ca problema n-a fost rezolvata demult? Nu v-a. pe seena e1 este ca 0 expresie voalata a . Intre altele.aetului sexual.:citatiei sexllale.te in cazul persoanelor adulte. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. ::?i Dar c1ac... Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiunllor sexuale. perver.de-a face ell procreatia.1U$ca partElleTll1.. dimpotriva.>tebieti damnati care ispa..>i e opune studierii lor 9tiintis fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator. Identitatea despre care ni s€ vorbef.

)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti.r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi.. nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele.'vcrsiuni. ati evita lezarea sentimentelor auditorilol' s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor ~bia la viata". Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai dedt perversiuni. fiecare cautindu-.eropriu.profllndat. nu est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Din aceste fapte rezulta in chip e\<i'~nt ca se.a cum sint acL~ st. dovedesc numai ca e1 :.i ir:. pentru a intreprinde. una din tendintele sale partiale devenind in general dominanta.i. c. 0 noua cercetare. dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ..2 pur . Din acest punct de vedere.i mai complet informati asupra "placeril locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in privinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale inc2p a-'ii indeplini J'oiul.~. $i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver18 ". nu am nid 0 obicctie' impotriva posibide .i placerea pe contul sau .:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ. in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:...no? Sustinind aeeasta. multumindu-va .nlILresc clici scopllrile lor..?tului saU acela al retinerii excrementelor.oordona unui nou scop.1'o? Sintorn noi mai bine . aeeea pe care 0 d21acuplarea.i care nu devin sexuale dedt Jl1ai tirziu? De Ct'. Se paate spune ca. nu ati Sp~:. Dimpot1'iva..doar cu 0 descricre fiziologicd. 404 ur. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia 58' . nici organiza1'e. (K:. in lumina lor. Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care ni se va prezenta negre9it. cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda. prin urmare. Dar lni-a'~i putea spune cum :. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie considerati ehiar dumneavoastra nedefinite . mai ~. in general perfect centralizata.1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care. singura deosebire privind grupul care a reufilt sa acaparcze pute1'ea. exist a o tiranic bine organizata.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inaint20 e1 f-liC2. Desigu~.. scopul procreatiei.ide ce aceastEi pIdcere locala.cd... a. fiecare In 1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc 273 . care adesea este unic. cea pc'rversa ~i cea normala.'i. aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte. deriva din cea intantila.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor o1'g8. Se intelege ca prano1'mala de sexualitatea perversa este 'Carte acoperita de ade de acest fel. toate manifestarile sale tinzind spre acela9i scop. se manifesta excluzindu-le pe cele1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. considorata in ansalTlblul ei. nu prezinta . indiferenta 1a inceput.tare ulterio8. Loate c tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi. tin sa va atrag atentia asupra ul1ei importante diferente care exista intre acestea. intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe tendintele lor partiaie dominant8 :. Sexualitatea perversa est".. spre a Ie sL'.11iC1entralizare. nu uit ca pliicerea eoa mai intensa. 1ntr8 scopurile lor sexuale. Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a m:'.i2 care desparte sexualitatea eoordolla eu celdaHe.rl'~·. Exista de alttel cazuri de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu sexualitatea inrantili'i. sexualitatea infantila. a sexualitatii infantile.

1 0 placere de 0 natura diferita. 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta in obtinerea o1'gasmului genital.siunilo1'.C1tea pornind de la individul vegetal complet format . din punet de vedere biologic. viata sexua.ii care releva ca organele genitale. incompatibile cu pe1'versiunile.• observ'-l a J . se intimpla adesea ca fenomenele de excitai. care au ca scop pla-cerea. Inca 0 remarca. cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt acuplarea organelor genitale. ca in sarutul normal. in pofida aparcntei identit. " '-~v'-\"'~~·~.$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si conditiile eis.r.i nedefinite din prima copilarie. luati un caz analog. Ce faceti insa cu mnTJ€roasele observai. pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ. ·'-I. Dar daca' ace...tre~uie calif1cate drept sexuale sau daca.. Intr-adevar. imi yeti spune. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-a face cu 0 identitate reala :.. ca in practi:ile perverse ale desfrinatilor. adesea indepartate de acestea (capul l?i fai.. pot Ii inlocuite de aite organe. pur l?i simplu. deoarece. ca sursa de placere. pc ling a placere:a sexuala.ie. ...ste m. incepind cu al treilea an de vir:sta. Ineepind ell aceastii virsUi. "e . 274 ..i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge. dad veti tine seama ~i de unnatoarele doua considerente.•'---... .•. va yeti ameliora simi.itor p> zitia.l.prl:i nD rn""+". Totu$i. 5211zatiile genitale asupra altor zone ale corpului.la a copilului nu mai poate fi tagaduiti'i. la faotori inca imposibil de definit. Dar in cazul acesta divergentele ('are ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele genitale..a cum .ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor locale. Imaginati-va ca nu dispunem de nid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte.ateriale sint de natura inCOn1E'8tabE sexuala... activitatii genitale. indeosebi. spre a acorda primul ..care n-o pot discuta aid . sexuale.iitii a cotiledoanelor? Este ceea ce facem noi. Acestea din urma par lipsiite de importanta $i sint identice.x.0 . Cit desp1'c fa:ptul de a .. Veti vedea CEl am intru totul dreptate... .. exista S.ti daca toate place rile .a.rea de "sexual" la activitai. de asemenea.ica difereni. Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra sexual.i sfiqind cu embric:nul initial care nu are dedt doua cotiledoane.. l1U yeti c1. organele ~ lv'<rir. dar cd 2m putea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:'..i fasolea.. pornind de 1a semintele lor. ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin intermediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat analiza simptomelor..a spedf1cA dintre mar $i fasole nu apare ·deeit mai tirziu. ca :. pur l?i simplu. i~1uHlma instanta.titi.. ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CDpiilar orientate spre diutarea placerii ar fi. De acord.ipe celelalte organe.. in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet. calificam drept sex13ale activitatile indoie1nice:. A. de exemplu). yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi. Luind totul in considerare. prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1rile acestuia eu p1'ocreatia..'<_ devincalXtbile de en:ctie 5i adesea ..organke . chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i... Treceti 'in feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea.tiga mare lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea sexua1a a copilu1ui.i"-_~~--' •. sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia deja 1a embrioni. cum aT £i marul :. dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatile sugaru1ui. este 0 problema pe . ca in simptomatologia isteriei? In acea~:ta nevroza.

Sancina oricarei psihanalize consta in a rei11via . chiar 0 de. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevrozelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde dezvoltarii libidoului. care inca n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii. 'viatl seXll3.ple.. 9i care pot fi verifioate de toti. gelozie.or gonitale. in consecinta. '<.:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'! a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri . rulli. Dar fazele cele 111aiint. ca uitarea este. in orice caz.12 infantila. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica in chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului.1aa copilaIui p1'ezinta numeroase asemanari en aceea a adult. . merita numele de perioadcl de latonta.G2'. prin caracterul ci incontestabil pervers ~i. deci de satisfactie genitala.i Urlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere e aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale. sint aeelea care preced aeeasta perioada. dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o perioada de stagnare sau de regresiune care. 1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1... dar exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i utile.ei.] uitare de care am vorbit ~i care ne ascuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. efectu1 refnlarii. Scopurile sexuale ale acestei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva exen... in afara psihanalizei ~i 1nainte de aparitia ei. eei care au bunayointa de a vedea cum stan lucrurile. acestea uu slnt dedt co~copte.J. ale dezvoltarH sexuale sau. cufunc1ihc1u-se ill ace.te .. Aproximativ intre 6-8 ani. Fara indoiala.''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc.. ea nu S8 deosebc. pe care 0 numim pregendaW. un fel de structurare nui l:tbila. ea nu atrage in mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r sexuale. decit prin absent·a unei solide structuri dominata de organele genitale. yeti descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3ndreti.irsta de 3 pina la8 anicopiii au invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter. aeeste sint faotele constatate de ohservai:ori impartiali. ale dezvoltarii libidouIui.in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Putem acum sa ne d. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu ati pus la .::resante. IvIanifestarile psihicc ~i 50ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c. care precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic o data eu pubertatea. Coa mai mare parte a evenimentelor :. Sigur. Dar 1n faza 275. sa zieem. Exista. la v. de aeeasta din urma. fire~te.n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de mare incH observatia directi1 n-ar £i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze imaginile fugare.~iar ceea ce va sdipa .1 tendintelor psihice. dar 8<'iva indoiti doar de cC'J'acterul ei "sexual". preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane. dar observind ate nt. pe parcursul intregii acestei perioade.. in cazurile eele mai favorabile din punct de vedcre social.indoiala trezirea precoce a tandret. anterioare perioadei de latenta. Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca. prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei. sint in accoStcaz atinse de amnezia i11fantHa.-~h).:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt. din punet de vedore teoretk.

IJC sea~-r12." dm:cmeavo<istra 0 multime de acre care. poate satisface toate nevoile practice ale vietH. dar aceasta ar fi 0 definitie pc ciL de vaga pe aUt de vasta. profesorul a spus dispre~uitor: "Na9tercCl nu are nimic de-a face eu actu1 sexual.. I-au aus 1a patu1 unei bolnave de isterie aledirei erlze simulau in mod vildlt ". .e raporteaza/ la dori11ta de acuplare. ~.3.mrinta. Vazind aceasta. de functia de procreatie .0 nastere nu este intotd~~~XLll'la in mod l1ecesar un act indecent .. Luind totul in considerare. a a'lut drept eonsecinta a "eroare prin disimulare". nu sintel11. prin urmare sa nu spenlm ca ar putea fi aUfel in CGzul de care ne ocupam. Fara :IndOll!. fara a avea drept scop p~oc~eatia. nu s-a1' putea multumi cn aceasta. am putut constata existenta unar grupuri intregi de indivizi a CarOl'"viata sexuala" difera intr-un mod izbitor de reprezentarea medie !?i curenta. de placerea sexua1a..ctul na~tcrii. S i 1b ere r. o definitie care sa tina seama in ace1&ii timp de opozitia dintre sexe. sexl. indeosebi pI'in organele genitale ale sexului 01:)us1 scurt.. tot ceea ce s. diferenta sexuaHi din COlTI260 . asa CUrTI sint r::'lasturbarea· Satl chiar sarutul. lotusi lipsiti de orice orientare in ce priveste ceea ce oamenii numesc "sex~_la1 ' ". Insa. Continutul notiunii de "sexual" nu S8 bs~~ definit eu w. Dar eeea ce va spun este depane de aii 0 gluma. care voind sa-·:.g1u111esc.xx VIATA SEXUALA A OMULUI 5-a1' putea c1'ede ca t02t'l lumea este de acord asupra sensului care trebuie dat cuvintu1ui "sexual". Unil· dintre ace9ti "perver9iu au radiat. zicem nei. ca sa zicem afla.iconvlnga magistrul eel simptomele istericilor au eel mal adeseaun caracter sexual.tiinta. Datorita unor cercetari minutioase. .}. $tim ca toatc Ince::carile de a defini un lucru se izeesc de dificultati. Fikind insa din pr:ocreatie nudenl sexua1ltatii. dupa excelenta expresie a Iui H. Am putea banui '·CD. o asemenea definitie. riscati S3_ excludeti din dt~finitl.1::1 cUTsul dez""loltarii nptiuIlii de ~.ul oare nu este ceva indecent. S-ar plltea spune ca tot ceea ce se refer a 1a deos?blrile care separa sexele este sexU'}l. veti putea spune ca este sexuul tot ceea ce se raporteaza 1a intentia de a-~i procUl'a 0 satisiactie prin intermediul corpului. llnOl~ de serio':se.1T9 C.ide caracterul indecent a1 unei serii de acte 9i de obiecte care trebuie sa ramina 3scunse.. lLlci~uri at-it deslg1. Tinind seama in special de aetul sexual insu~i. Inai. despre care nu trebuie vorbit ? Arn auzit povestindu-se oespre discipolii unui psihiatru vestit..s·~xl. de excCtrtfll"e a actului sexuaL Prin aceasta deiinit12 'la ·ve'~i api'opia de eel care identifica sexualul cu indecentul ~i ve-ti ~vea dreptate afirmind ca na9terea nu are in ea nimie sexual. nu sint maiputin de natura sexuala. f?i l\tla v'"eti c011damna..lal'\s-a produs un fapt care. care au eel-ut din partea subieetilor examinati a deosebita dezinteresare 9i 0 mare stapinire de sine.nte de taate.

.F'laubert ii pune Si).tat. in cazuri extrcme. daca 'nu totdeauna. de care sintem in imposibilitatea de a ne orienta.. 0 run.c la obiectul sexual complet t?i normal. dar au rata de e1 ccrinte detcrnlinate.par . Putin intereseaza ca aceasta parte sau zona nu se prect pl'eteaza. Fire~te.:'iltii niei nu inCC'3TCamacm' sa-t?i satisfac':i dorinta sexuala cu ajutorul unci parti oarecare a corpului.. categoria acelora care rivnc'. La aec:.. tii la care partidpaaeeste organc. AC€Elti peI'verEli se comporta fata de' obiectu1 lor sexual aproape la fel ca . Ii divizam in d01. Multimea lor impestrit:lta reclamii 0 clasificarQ Elr{. de un nivel moral ~i intelectual ioarte ridicat. Broughel. g[\sim in r'lndurile lor tot atitia indivizi lipsiti de valoare .i care au rcmmtat total 1a organele sexuale eel obiect. inainte de toate.>i ciudatenia lor. Ace~ti?. de satisLL tie 'cxlL\la ~i au atrlbuit a('cst rol unoI' pal'ti ale corpului en totul diferite: sinii sau picioarPlo fC111eii. dar nu din punctul de vcclerc al funetiilor sexual<" ale acestor3.:. ml prezinta in ochii lor nid un interes sexual ~i CO)'1sUtuie.i nu sint eapabili ~~'s~~~1~~. inlocuiesc 13 partener organul sexual printr-o alt. Prin c1iversitatca .<..ti indivizi functiile de exc-retic.r~~:rT cit nu ::2 su::un impulsului lor criminal. sint feti$i:7tii. Din' primul grup iae parte cei care au renuntat la acupbrea organelor genitale opuse :. ea ~i de opstacolul 1}C' are 11l)cate reprezenta scn_za~ia de dezgllst c (ei inlocuiesc vaginul en gura. monopolizeaza intrcg intercsul lor sexual..i de put in 1a proereatie. .~~~~~~~:t~. Dar 261 .. . se deosebesc de indivizii normali prin obiectul lor sexual. 1a actul respectlv: inclivizii din acest grup be abstractie de acest eons1clcrcllt. Numim aceste persoanc homosexuali sau invertiti. sexul opus.. Din acela~i grup rnai be parte cei rare i::. Dar gasim ~i 0 intre2ga serie i ch~ anormali a dtror activibte scxu::Ji~ 5e indeparteaza din ce in cc mal mult de ceea co un om rczonabiI eonsidera normal.. un obiect de i1versiune..>i care. nicidecum. in fine. cu anusul).an1entul lor.. Acestia sint barbati si femei care aclesea. a~a cum ar dori sa ne fadi sa credcm. ca homosexualii. cositele ei.. defileze intr-un ··lung ::. Sint apoi indivi7. parte sau zona a corpului. pina la a voi sa transforme purtdtOTui obiectului sexual dorit intr-un corp neinsufletit :. data fUnd structm'a sa. bizare sau oribile. pc Care cducatia se ~'traduie'?te sa Ie consickre ca indecente. Antoniu. in tablouriIc Iui P. vin sa-l ispiteasca pe Sf. in actul lor sexual. Prin intermediul reprezentantilor lor in ~5tiinta. un al "treilea sex'" eare-~i revendica aeelea~..ir prin fai. fiind afectati doar de aCC2Sta singura ~i trista anomalie. Este de 1a sine inteles 6i acc!. un alt seop sexual dedt indivizii normali.lagrupuri : eei carc..:ti care. ei nu reprezint[.a piosului sau poeait. ci Ie este de ajuns un obiect de toaleta: un pantd. Numai indivi7. Poate ca vom avea prilejul sa intreprindem 0 cercetarc criticEi a aeestor revendidiri. sau eu zeii $i Cll crcdincio$ii dcmult uitati pe care G . din ratiuni anatomlcc sau de vecin2.. ci se considerc'i 0 varietate umana deosebita.. $i cei care urmi'irese.?i inutili ea ~i in rlndurile acelora care au 0 sexualitatc normala. Sa citam.iti perver~i au renuntat sa contribuie citm. ci din al altar fune.indivizii normali· fata de al lor.icauta satisfactia Cll ajutorul organelor sexualc-. 0 "clita" a umanitatii .i dreptnri ca ~i eelela1te doua. au ben~flciat (Ie a instruire ~i ~ educatie irepro~abi1e. nu i-am put(?a compara dedt ell mon$trii diformi $i grote:.. uneori organele genitale ale sexului opus.ii de acela~i sex ell ei sint eapar)lli ~a trezeasdl dorintelc lor sexuale.

Adaugati la acestea diversele proces2.i spiritul de observatie al vechilor egipteni. apare. Opozitia intrel1WSCILLin :.stCvorba de 0 viata S2xuaEi incoercnta. in urma aplicatiilor pc care Ie yom face ulterior. in locu1 ei.. E posibil sa ma fi referit 1a prea multe detalii.i ferninin inca nu joaca nid un rol. critic acerb de intentia de .a abosit. PiMl atunei. Tare m8. pe b l' a ham. Vom vedea numaido:::it Of' i. a caror arta il reprezinta pc CGpil.ite un rol impofltant.i exercita activitatea indepei1dent uncle de altele..i lucru. int[(' altii pc divinul Horus. in felul aice1eia care se intinde (Ie 1a crisaEda pina la flutur2. ulterioarii .i prin ce mijloace tel1'dintele partialc sint determinate sa se orinduiasca in Haua structurae:enIttalii.. p2 care L~ regi1sim in intreaga viata sexual. J\ilomentul hotaritor a1 procesului de dezvoltare este reprezentElt de . in care r::Jlul principal este indeplinit de ZJna engena bucaEi.Qane. ne apare ca mascuEn. Dincolo de faza sadico-anala a dezvoWirii libideului observiin un stadiu de erganizare .i degetul in gura. in afara dezvoltarii. Tendintele cu finalitate pasiva se leaga de zona erogena a anusului... in ~('d~rea unci placeri locale procurate de or. care 0 preceda pe cea in care se afirma primatul organclorgenitale.T]IJOrtant'i DOHtcaV2E1din 'Dun~tul ~ } •• J 2) Este yorba de Dsihanalistul K a rIA al "psihologiet analiti~e" a lui J u n g. Initial 2.. opozitia intre Gctiv . darele nu se reunesc in chip n€cesar in unnl . deei de Sub01<:lsnare a sexualltatn fata de fune'pa de DrDercatie. Dorinta de a vedE'(l . in aceasta faza. Puteti c::mstata Cd ceea co caracterizeaza indl i1cest st-adiu este a activit ate sexuala care 5e exprima prin actiunea suptului ~i veti aelmira profunzimea . opozitie pe care 0 putem considera ca pr:ocursoare a polarltatii sexuale cu care. yeti avea prileju1 sa va dati seama de importan1.subardcnarea tuturor tcndintelaI' sex. insa . Abraham 2) ne arata cit de prafunde 51nt UrlTl-eleacestei faze orale primitive. -CCife 11 a2uza~ pansexualist. prezentind prin urman' 0 dezvoltarc multifaziul.i rrlai primitiv. Accast~i anarhieeste temperata de predispozitiile la structurari "prcgcnit:llc'" care d-ne la faza sadico-anali'i.. tem ca tot ce v-am rdata.). eca mai primitiva. in activitatile din ac~asta faza..aceasta nu tendinte1e genita1e partia1e. S2 releva a fi expresia unei tcndinte spre doininatie care genere~a rapid in cruzime.. Structura sadico-anala constituie ultima faza preliminara. considerati ca pc un fapt \tabilit ea viata sexuala sau cum ne exprimam noi functia libidoului..e o1'g211izare1a oea urmatoare si SUDe1'ioara. . Nu obiectele lipsesc tendintelor partiale din aceastil fazei. se va confunda mai tirziu. ci tendintele sadic? :. '1recind prin faza orali\ care ' poate.i (male ocupa primu1 plan.. care asigura trceerea de 1a 0 faza d. Ceea ce. care.i acela. D.i pasiv.alditui:ta diiltr-un 'mare~1Umar de tendinte -oa~cal"e i.. de altiel.a sexuaEi decit in mEtatc de organ de excretie a urinei. indeplh1e'.a celor rebtate.u~l~ partiale prim~tu1ui organelor genitaIe. Rabdare.ans- forUla psihanaliza intr-o "ancilla Theologiae~':. (Nota tract. tinindu-:. in loc sa vi'i instruiasca.i de a cunoa~te se afirma eLl hotarire . inca insuficient cunoscute. dimipotrivi'i travera serie de faze succesive intre care Ell exista -niei 0 asemanare.. factorul genital nu participa 1a via1.t cu privire 1a struoturile sexuale v. de'oarecc ne plasam din punctu1 de vedere al fazei genitale. departe de a fi ceva de1initivat.a t. Un studiu ceva mai aprofundat ne arata cite din elernentclo acestei faze prehminare intra in constituirea structurii sexualit[ltii definitive ulterioare . mereu identiea ell sine.

1lLli. primul abiect al componentei bncale a instinctului sexual estc reprezentat de sinul matern.'toeratism.. In perioada in care mama devine obiect de dragoste...1ne apartinincl chiar ccmil1. Elcmentul eratic. care precede perioada de l3T2Tlta. renuntind la acesta atunci dnd se deta'ieaza de aceste functiuni. Spunem deci .1ide a cunoa::. 131 marturLeste ca se serve'ite de metode1e > 277 .1 atrage asupra sa atentia colegilor sai. spre a 'ne opri mai mult asupr~ unuia din rezultatele sal~ destul de tlrzii. Procesele care cbc 1a aleger2C1.?a asie cazul tendintei de daminare (sadiism) .de vedere al concepti('i desprc ncvroze. mai de-graba vam arunca asuura aeestei dezvoItari a orivire rapidi'i. care a1catuiesc baza acestui instinct.~ a1tul care Ii este strain !. Altele. De aceasta alegere.?adar unele dintre elcmcntele constitutive ale instindului sexual au de la i'nceput un obiect pe care .i Oeclip.1a inca un aspect al acestel dezvoltarl.ozelor . i9i CUC2re~te indepcmdenFl in Clctul suptului care Ii pCirmite . as'a cum sint de la tendintele 'anale si cele1alte tendinte eroger'1e..tor. proeesul psihic al refuEiI'ii a ~i inceput la copil. " ~ ~ Luati aminte la acest marunt £apt divers petrecu1t in anii razboiului. daca nu maieste sinul matern. doua scopuri: 1) renuntarea la au. daCE!a·cest obed 1. atit timp cit inca S2 mai sprijina pe funetil nesexuale.despreea ca oste primu1 obied a1 clrCl]'J-tei. v:a anmCl Cll1d clcIul evolunv al CODlf1 deaJuns sa Suo1ll112111 fapt))1 lariei. Vorbim clesure dracroste indeosebi atunci cind comnJimentele psihice ale instinc.b-numele de complexul lu. Astazi va voi infatl:. Chestionat in legE'rtura e1. ~:1:C~nu all fest c1~scris.1nificareadiferitelor obiectea1e diverselor tendinte si ill1acuirea lor lJrintr-un abiect unk. pbate una din ca. Tendinta bucala devine auto~erotic~L. a dobirrdit 0 aUt de Inare importanta in explicatia psihanalitica a noale rezistentei vr. De asenlenea.indin i115u:.i abtinea satisfacti a din sinul mater:n in :Limp ce copilul i.te. In acest fel.este intr-o anumlta masura mcheiat.1aceasta.?i a fost.tului sexual: ocupil primu1 plan. anume raporiturile care exlsta intre tendintele partiale :. nu au un obiect dedt la 1nceput. al dQrlntei de a vecLea :. Acest rez1. pe cind cerintele instinctua1e carporale sau . Dezvoltarea ultcrioara urmare:.i treptata dezvoltare a libidoului. A. care face din mama obied al dragas'tei..e1:' }no:d s~tatisf21C~.sa 62 idesprindd de un obiect c:in 8farcl ~i s:1-1inlocuiasdi pe acesta printr-uh 'Organ sau o recri1. legate in chip mal evident de anumite z'Oneerogene ale corpului. Vnu1 dintre curajo'iii partizani ai psihanalizei este mobilizat ca medic undeva in Polonia . a.acaruia '0 parte din cunoa'?terea seopurilor sale sexua1e 5int sustrase con~tiirr~ei.'JZele detemlinarlte care s-a manifestat impotriva osihanalizei. obtedul ales este aproape identic cu aeela al p1acerii bucale din perioada procedenta. e1 nu poate £i obtinut luia ccu:e the:'! c:c' d.te. ltarui sau cutarui obied sint destul C ye ~e 'co~plkat: ~i. care satisface t1'ebuinta de hrana a copilului. Sau.1orpul indivi:dulu1 prin c locuirea abiectului care f.teptate pe care Ie obtine In ingrijirea unui bolnav. cu forta. cste totu'ii mama.1ltat nunoate £i ' . se leaga tGt de ceea ce.ca inutilizabile..1jJ ~:lll_unlit n-~l'rl1ar de tendinte sa fie eliminate.111io asemanator acee ex:. ca sa ne' exprimam dt mcd S'curt posibil. accasta lunga .senzuale".ecit ell C011ditia ca l.?i-l pastreaz8. sint refulare sau uitate pentru moment.·=.. Acest obiect.. care 1.1iobiect.?i potolea foamea. proces in Ul1rr. prin rezultate1e nea:.'i extertoT: 2) 1.:). su..

membrii corpului medical.l<'1. f~~a a sii: savir~e~te c~le doua n~legiuiri ce-1 Ius2sera prezise. de fatatl milie. Se mai spune ca e1 interzice de-acum inoo10 ariee conferinta cespre psihanaliza.1mituiui. insEt. care ~upta pentru patrie. mal mica indignare. mai ales visele tipke. crima...i ceara mutarea intr-uIl alt sector.i a d€stinului. iar analistu1 a fost silit sa-:.psihanalizei ~i 5e declara dlspus sa-$i initieze In acest. in urma uneicereetari dozate in mod artistic 9i intetHe neincetat eu ajutorul a noi indicii : elL1acest punct de vedere expunerea sa prezinta 0 anumita aseD1flnare eu demersurile gcute de psihanaliza. pinil in ziua .iti'ieu mu'lt 1naint2 de Oedip a Ios.in care. ci fata de sensul .icum ar identifica..l' ea nu influenteo. se aduna Cu scopu1 de a 5e iustrui in misterioasele teo~ii ale. co1egi ~i supenon.deoarece suprima responsabilitatea omului. atribuie puter{lor divine initierea crimei ~i ne dezvaluie neputinta tendintelor morale ale omului dea rezistala impulsuri . pSlhanahstul . sa se opuna continuarii ce:rcet!irii. proclamind ci'i suprema moralitate oere supunerea fatS. complexul luiOedip.ea invoca faptul ca multi barbati au visat ca traiesc eu mama l'Or.nastrn Ie :r0r-?e~!~ auditorilor sai despre c01nplexul lIii Oedip: nnni dmtre supenorll sal se ridica atunci ~i spune ca el nu crede 'ni'Ci 0 iota. Spre a-9i justifica opozitia. ca~i CUm ~i-ar aminti cu groaza ca el insu~i a trait dorinta de a-. ~i . do.. ca ar fifost mare nenorocire daca. Aeeasita tragedie este in fond 0 nksa im)ro. s~ns col8gii~ In Hecare seara.J11secade. tragedia 1ui Oedip 0.e de precizarea orac:)lului si.. travestirile idealizate ale propriului sau incon~tient.t dezvaluiti'i putin cite putin. nu puteo.criminale. de vointa zeilor chio. ca ::.a strins de continutul strahiu . analizei. Asta a fast tot. germanii ar fi avut nevoie de oasemenea "organizare"' a . El reaetioneaza ca 9i cum aT regasi in el. pc dnd inofcnsivele teorH ale bravului nastru medic miltar au stlrnit 0 reprobare cafe era mult mai putin justificata. Fie :. ]\Tu fata de aceasta morala reactioneaza spectatorul. ]\Tugasesc ca aceastil morala constituie unul din punctele forte ale tro.. dar visele nu merita nid 0 atentie... in Dlltinta sa 'scap. pe care Ie au mul{i oameni.acest teribil complex al lui Oeclip. La credin~iosul' SOfode.i care face tot ce-i Slt§. el lese din incurcatura printr-o pioasa subtilitate. Opera poetului antic ne arata cum crima savIT. Noi nu dispretuim visele. mama-sotie.iatund cind ei te imping 10. nerellsind~ se nedepseste lufndu-~i vederea de indata ce aflii ca.i sint convins ca s..gediei.r :. t1'atat ac€st subiect. fi yorba de revolta.ii~frico~ator al mituluui.. Se intimpla in cursul dialogului ca Ioeasta... Totni decurge 'bine cliva timp. spre a invinge. Este uimitor faptul Cd tragedia Iul Scfode nu provoaea la spectatori nici ceo.t zguduiti de 0 V101enta emotie la elUrea tragediei in care Sofocle a.o anticipati de acum. in ceea ce ma prive"?te. Cred. ca este in~dmisibil sa li se insire asemenea baliverne unor oameni C1J. ell ajut'Orul autoanalizei.i eo~tinutul misterias 0..tiinta germana nu ar supoI1ta-o 111'u1t[l vreme. Cunoa~teti eu totH mitu1 gree al regelui Oedip sartit de destin sa-si ueldi.za cu nimie asupra efeetu1ui acestuia. Pl'esupun' ea multi crntl'e dumneavoastra au fos. 27B . In miinHe unui POet ca Euripide certat eu zeii. orbita de dragoste.i indeparta tatal ~i L . Fara indoiala cft sinteti nerabdCltori sa aflati in ce consti'!.1'fi devenit eu uSUl~intaun pretext 'de revolt a impotriva zeHor.sintem eonvinsi ca visui amintit de Iccasta se leas:. in vointa zeilor 9i in ora:col.i tatal si s:'i s2cdsatcreasca eu ma:ma sa .inumai 11'umelesau va ingaiduie s-.tiintd .

de 0 l1lare tandrete fata de tata. din moment ce el poate avea doua persoane care sa-i fie devotate : mama ~i tata. Mai mult : intr-un studiu asupra inceputurilor religiei Eiimoralei umane pe care I-am publicat in 1913 sub titlul Totem· ~i tabu. ca nu-:. Pe scurt. care vorbe:. dar prefer sa ocolesc acest subiect. se conciliaza foarte bine !?i nelimitat la copil. nici n-ar fi inteligent din parte a baietelului sa se ata:. sa asiste cu orice pret 1a toaleta ei Eiise folose:. dar faptele sint faptef. ca se bosumfla daca acesta da semne de tandrete fata de mama.de a se casatori eu mama sa. Este desigur adevarat. refulinrdu-Eii in inconEitient tendintele malefke..amentului fata de mama pare neindoielnica..el nu traie~te mai pUl-in intens aceasta resporrsabilitate ca pe un sentiment de culpabilitate ale d3. dnd insista sa doarma noaptea alaturi de dinsa. Poate ea. aceasta sur sa ultima a religiei 9i moralitatii. ci'i prezenta tatalui il contrariaza. Chiar ~i atunci dnd.. inainte de perioada de latenta? Se vede cit de colo ca micutul vrea sa-$i pastreze mama pentru e1 !?inumai pentru el.care care n chinuie aUt de des pe nevrotici.adar.te de mijloace de seductie care nu-i scapa mamei.i e1e reprezinta acele ispravi in germene. a~a cum ele coexista ulterior timp indelungat in incon9tient. nu exista argument critic cu ajutorul caruia sa putem seoate din cauza preferin~ sexuala. fara a reu9i totw. interesu1 egoist nu reprezinta dedt punctul de legatura a1 tendinteierotice.te despre ele zimbind.. iar tatal rivalizeaza adesea cu mama in atentii fata de baietel. con9tiinta culpabilitatii. Nu trebuie uitat ca mama arata aceeaf/i grija f/ifata de fetita. dar aceste atitudini sentimentale contradictorii sau mai degraba ambivalente. Cind· copilul manifesta fata de mama 0 curiozitate sexuala prea putin disimulata. Adesea sintem derutati de faptul ca acela9i copil da dovada. E greu sa te desp1'inzi de aceasta tema dnd ai inceput sa te ocupi de ea. natura erotica a ata:. ce ne dezvaluie despre complexul lui Oeclip observarea directa a copilului in perioada alegerii obiectului. de altfel.. care 1a adult ar duce in mod fatal 1a conflict. Gre~eala ta nu e mai wid. In legatura ell aceasta v-a:. alteori. omul crede CEt poate afirma ca nu este responsabil. Este absolut sigur ca trebuie sa vedem in complexul lui Oedip una dIn principalele surse ale acelui sentiment de remw. dar fih"a a provoca acela9i efect. iar eu ma grabesc sa ma 1'einto1'cla psihologia individuala .rui mctive Ie ignora. Tocmai mama este eea care vegheaza asupra tuturor trebuintelor copilului care. la punctul de pornire al istoriei sale. ca in multe altele asemanatoa1'e. am emis ipoteza ca tocm8i complexul lui Oedipa sugerat O1rienidi in int1'egul ei.i nu autorizeaza nicidecuIl1 ipoteza unui complex erotic.eze de 0 sipgura persoana. Din punctul de vedere alinteresului egoist. yeti spune ea atitudinea baietelului se explica prin motive egoiste :.. deoarece n-ai ~tiut sa inabuEii aceste intentii :ele ramin intacte in inconEitientul tau". adica de mama. 279 I 1 . dar observam imediat ca in situatia data. Este yorba aid de unadevar psihologic.i ascunde satisfactia cind tatal absenteaza san este plecat 1ntr-o calatorie. Voeea poetului pare 5a-i spuna : "Te inyersunezi zardarnk impotriva responsabilWitii tale Eiizadarnh: invod ce ai iacut ca sa reprimi aceste intentii criminale. clnd vrea. are tot interesul ca nici 0 alta persoana sa nu se ocupe de acestea. Se va spune ca acestea sint copHarii in comparatie cu ispravile lui Oedip.. putea spune multe..• As.i sa dobindeasca in ochii acestuia aceeaili importanta ca mama...

in prezenta acestor explicatii obtinute rara prea 3) "Elternlcomplex" in textul original (Nota trad. Primii veniti Veld in aceasta 0 amenintare pentru pozitiile dobindite : in consednta. Balatul poate indrepta spre sora sa dragostea pe care 0 nutrise aItadata fata de mama a carei infidelitate I-a jignit atit de profund.a Oedip. inca din frageda capilarie canstatam. aproape izolat de mama la inceput. fapt mult niai important. a carei prezenta estc socotita jenanti'f. copilul uita cu greu acest abandon care genereaza in el sentimente care.