MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

Horaţiu Popa Asist. 124.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. dr.2420781.08. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. ing. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. Cătălin Roşu .2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 .12. dr. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. Valentin Feodorov Şef lucr. Sanda Manea Conf. ing. +40.21.242. Fax: +40.21. Lacul Tei. dr.06 CONTRACT NR. ing.2006 - . dr. ing. sector 2 Tel: +40. ing. ing. Ernest Olinic Ing. ing.21. dr. Nr. Loretta Batali Prof. dr. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf.

............ 31 4............ Tipuri de armături ...... Utilizări... Umpluturi ..........................5....................6................................................2......................2...................................................1...................................................................................... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare......... 8 2.......... EVALUAREA PROIECTULUI ... Tipuri de structuri din pământ armat...... Elemente de faţadă .............. 8 2..............................2.............. GENERALITĂŢI ....4............... 19 2..............1............................................ 5 1. Lucrări aferente structurilor rutiere ........................1...................................................................................................................... 33 4............................6..... Evaluarea proiectului............................... Mecanisme de transfer......... Materiale geosintetice cu alte funcţii .............1........................ 11 2................... 30 4..........................................3........ 31 4................1.........................................1.................................. Lucrări aferente căilor ferate ............. 25 4.......1............6.................................... 5 1............... Materiale geosintetice cu funcţie de armare.. 21 3..............2..4.. Determinarea caracteristicilor pământului ...................................... 8 2.....1.......................... CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI.................. 24 3....................... Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ...............................................2............................... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe .................................2.... Principiul pământului armat.......................................................3..................... Materiale metalice .. 7 2..............................1..... Elemente de faţadă ..............1................................................................................................. Masivul sprijinit ......... 27 4.............................6......... 30 4...2.......................... 17 2............................2....... OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE..........6..................................... 33 4.................2...................................................... Lucrări de poduri..................... 24 3.......1................................................. 18 2.......................3........1....................... Terenul de fundare ..... 20 2.................3. 17 2.................................................................................... Cercetarea geotehnică a terenului ................................................................. Materiale geosintetice .... 17 2......................................................................2..............1..7......................................................................... 13 2....................................................... 33 1 .....................4..........................2............................ 28 4...........................................................2.... Armonizarea cu standardele europene .............. Lucrări hidrotehnice ..................................... 27 4..... 28 4.... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4. Pământ......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1......................2.......

...4..................3............ 36 5.........2........... STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE.......4...................4... 65 6......4............... 47 5................................. 71 6......4.................5.............................. 52 6... Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură ......... Calculul forţei maxime de întindere în armătură .... 65 6......1...........3......................... Verificarea armăturilor la smulgere ......3.............. 46 5... 51 6................................... Verificarea la rupere a armăturilor ..............................................8.1..... Principiile proiectării conform EUROCODE...........2.......4.......................4.....................4....4..4..................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .. 68 6............................ Predimensionarea structurii.............................. 35 4......... 73 6......................4....3........ 71 6................... Verificarea presiunilor pe teren.............................. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin......1...4............................................3..........3.. 61 6.....................4.................. Metoda penei ancorate .. 55 6........................... 66 6................ 35 5................4...........3............. 52 6.............. 50 6..2.................................................... Starea limită a exploatării normale... Verificarea stabilităţii externe................3....................1............... 36 5..........5..............................4............................ Verificarea la smulgere a armăturilor.........................2..... Procedura de proiectare ......... 69 6.... Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ............................................ Verificarea stabilităţii la răsturnare .......4................ Verificarea stabilităţii interne ...... 59 6..................4.5. Exigenţe de calitate..3...... 58 6...................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4...........6................3.... Evaluarea presiunii pământului. Metoda gravităţii coerente.................7...................................................................... Evaluarea coeficientului împingerii pământului ........... 78 2 ...3.....................4....................3........................... Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice ..........................................2............. Factori parţiali pentru armături ................................ Calculul forţei de întindere în armătură ............................... Alegerea distanţei între armături ................................................................................ 71 6.......4......... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate....3......1. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare....... Verificarea la rupere a armăturilor ........ Verificarea stabilităţii globale ....... 47 5........................ PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5.....5.. 34 4............................................. Generalităţi .................. 64 6.................4...............................1..............3................... Principiile metodei stărilor limită............. 49 6..........4...4.................................. 37 5........................... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat ...................1.......4......4.......................... 60 6.. 42 5...............................6....... 59 6.......................3.....................................................1............................................. Exploatarea normală.... Conexiuni între armături şi elementele de faţadă . 50 6.............. 62 6..................3......................3....................3........ 68 6.................................................. Alegerea tipului de armătură ............. 78 6.... Evaluarea tasărilor................................4..................2... 41 5......2.............. 66 6.........4......4.......4................................2....3.............3................... Elemente de faţadă pentru pante armate ..............................

..........................................1...............................1............ Conexiuni între materialele geosintetice .....4...........................................9..................................................................... Starea limită a exploatării normale ...4..........................................1.. Metoda gravităţii coerente......... 104 3 ............. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS........ 94 7.......1............................... 97 7................ 103 8... 97 7........ Conexiuni metalice................... 86 6.............. Evaluarea stabilităţii interne.. 78 6.............................. 92 7. 102 8............................... Verificarea stabilităţii globale interne .....7.... Proiectarea elementelor de faţadă ......4..................1.. 89 7.........2...... 99 8.....2............................... Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8..9....................1.... 102 8....................................4..8..7.1............ Structuri de sprijin suprapuse..6.... Sistemul de drenaj.....................................................4............................3..................2............. PANTE ARMATE . Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară .................................8........ Verificarea presiunilor pe teren..........5..2............................ 93 7.....1.....5.............................................................1.................... 89 7.............. Predimensionare .................. 98 8................ Repararea alunecărilor de teren...... 99 8................................... 86 6.........4............................................................................................................................... Elemente de proiectare specifice.......6.......................................4.................................... 80 6................... Sistemul de drenaj................................................................ 79 6.................................................................... Existenţa unui obstacol .................................................. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii ..5.........2............................8..5....... 104 8....... 79 6.....6....................3............................................................... Proiectarea conexiunilor....... 102 8..................5..........................3............................1................................. Evaluarea stabilităţii externe ................. 96 7........... Starea limită a exploatării normale. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică ...... 89 7........................................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6....................................... 103 8...................... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ...................................... Proiectarea elementelor de faţadă ................................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .................................6........5.............7....... Metoda penei duble ... 98 7..............4....................................1....... 81 6.....1................................7......................4............ 83 6... 86 7.... 82 6............................ EXEMPLE DE CALCUL .. Proiectarea conexiunilor..4... Procedura de proiectare ... 92 7................. Evaluarea împingerii pământului ................................1......................................................4............................... Verificarea stabilităţii la răsturnare .......... Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ................... 80 6........................ 95 7.................................4...5..7........................................................ 84 6............. Generalităţi ........................ Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ..1................... 96 7........................

..................................2.1.. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3...... 119 4 ...1....... 106 8..........................7................ 105 8....5.... Dispunerea armăturilor..............2................... 110 8.. 118 8........................9..2.......................... Verificarea armăturilor la smulgere ............2........2...........2................................................. 104 8..........2................. 115 8.......... Verificarea armăturilor la rupere................................................................................................................................ 108 8............. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii .... 114 8.................. Determinarea parametrilor geotehnici...... 108 8..... 116 8........................2........................2.. Dispunerea armăturilor........11........3...........9......... Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ................................................ Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .......... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul....1......................... Calculul forţei de întindere în armături ............2.....1.............2.. Verificarea presiunilor pe teren....... 110 8............................. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE .........................4... 107 8.........10.......2.........8................................................6........................ 105 8.......................... Verificarea armăturilor la smulgere ..........................................................12.... 118 8.............. Calculul forţei de întindere în armături ........... 119 8..................................................11...........................12.... 111 8..10........1..........2................................... 118 8...............Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8....2...............1 m.. Verificarea armăturilor la rupere.......2............... Verificarea stabilităţii la răsturnare ...13..................................... Predimensionare .........................

OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. Determinarea rezistenţei la intemperii 10. ca şi unele metode specifice de calcul. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. P 100-1/2004 6. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2.1. MLPTL . ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. indicativ NP 075/2002. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. 1. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare.Cod de proiectare seismică . GT 035/2002 5. NP 075/2002 3. NP 074/2002 4.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. MLPTL . SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. având caracter orientativ. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. MLPTL – Normativ privind principiile. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. pante armate).

Determinarea pH-ului 32. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. SR EN ISO 12957-2:2005 . SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea caracteristicilor de frecare. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. Determinarea caracteristicilor de frecare. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. fără încărcare normală 23. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile.Geosintetice. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. SR EN ISO 13431:2004 . SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. fundaţii şi structuri de sprijin 13. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Vocabular 20. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. industriale şi agricole. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Partea I – Instalarea între materiale granulare.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11.Geotextile şi produse înrudite. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. 33. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. SR EN ISO 4016:2002 . SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice.Geotextile şi produse înrudite. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. Calculul elementelor din oţel 38. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. 31. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Partea 1 – Reguli generale 17. SR EN ISO 4014:2003 . Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. SR EN 13251:2001/A1:2005 . SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului.

Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel.2. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. Determinarea materiilor organice 50. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. 4. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. 6. Determinarea granulozităţii 47. Determinarea umidităţii 43. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. Încercarea Proctor 41. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. Determinarea caracteristicilor de compactare. Condiţii tehnice generale de calitate 54. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. Principii generale de calcul 49. 8. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. Determinarea limitelor de plasticitate 46. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. 5. 3. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. 2. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor 45. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. eventual. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi.Figura 2. sub posibilele încărcări exterioare.2. GENERALITĂŢI 2.) 8 .1. În această categorie intră: . ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. culei de pod .structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin . Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren.1.Figura 2.3 etc. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată.1.2. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2.

Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2.4.3. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.2. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.5. armate cu geosintetice (Figura 2.4) Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. instalate pe pante 9 . Pante armate cu materiale geosintetice .5) Figura 2.

drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. 10 . metalice sau alte tipuri de materiale. umplutura din spatele structurii de pământ armat. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. . fundaţia. . Figura 2. terenul de fundare. sunt necesare elemente de faţadă. De obicei.platforme armate cu materiale geosintetice . terenul natural din spatele întregii structuri. În această categorie intră: . conexiuni.7): pământul armat.6. în general. al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: .platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. în condiţii de limitare a deformaţiilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. Aceste structuri sunt. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. elementele de faţadă (parament). .6).îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. de sub structura de pământ armat.

benzi. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat .9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături. folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice). stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. a. Rambleu cu pante armate b. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: .ancore de diverse tipuri. În Figura 2.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. .benzi sau grile metalice. Pante armate 2. 11 . Repararea alunecărilor Figura 2.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.7. .8.8).

poliester sau. cu fibre de sticlă sau metal. În această categorie intră de asemenea geocelulele. formând geocompozite. 12 . spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. ancore sau bare. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă.). etc. multifilament.9. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. neţesute. din care cel puţin un material este geosintetic. consolidate prin interţesere sau termosudare. . dar şi din poliamidă.geotextile.geocompozite de armare. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Geotextilele pot fi: ţesute. Geogrilele pot fi sudate. de exemplu). Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. tricoturi. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. ţesute sau extrudate.geogrile.sau biaxiale. . poliesterul. mai recent. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. În primul caz. mono. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare.

ambele umplute cu pământ sau material granular.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. . Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă. . .elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii.blocuri modulare prefabricate din beton. În figurile 2.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj).materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . lemn sau alte materiale. cu viteza constantă de deformare. . de cele mai multe ori.armături relativ inextensibile. . .gabioane. În această categorie intră armăturile metalice. panouri prefabricate din beton.dă o formă exterioară structurii. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. sau alţi polimeri. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. . în aceleaşi condiţii de solicitare. îmbinate între ele prin diferite sisteme. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor. Proprietăţile acestor armături sunt. . Din punct de vedere al comportării.asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. 2. . vandalismului etc. .4. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . 13 . . bare. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. benzi. beton.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. inox) şi se prezintă sub formă de grile. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: .armături relativ extensibile.previne eroziunea pământului.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. în aceleaşi condiţii de solicitare. în general. realizate din beton torcretat. Proprietăţile acestui tip de armături sunt.10 – 2. dependente de timp şi temperatură.elemente metalice. care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. independente de timp şi temperatură.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade.

Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .10.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.11.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.12. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .13.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.14.15. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .

Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2. Utilizări 2. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2.18). rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. În cazul utilizării geotextilelor ca armături. Figura 2.6.1. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. culee în pantă (Figura 2. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare. georeţele sau geocompozite de drenaj.17.16.19). Culee de pod 17 .20). conexe celei de armare şi anume de filtrare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. 2.17).6.5. drenare sau protecţie antierozională.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Rambleu armat pentru viaducte 2. 18 . Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.21). Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.2.6.Culee în pantă Figura 2. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.20.22).18.19.

6. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2.24). Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.23).21. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.3.22. ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.23. Figura 2.

25. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2. Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2. baraje din materiale locale (Figura 2.26. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.28). insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.25).6. Insule artificiale din geocelule 20 . Cheuri armate cu geogrile Figura 2. Figura 2.4.24. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2.27).26).29).

Astfel. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă. În cazul armăturilor cu noduri 21 .27.7. Apărări de maluri Figura 2.28. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact.29. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2.

dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. Fără armătură. situată în imediata apropiere a faţadei. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. Unghiul de înclinare a pantei. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior.30). Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. Dacă se produce ruperea. φ. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact.30. În cazul nearmat panta este instabilă. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. Figura 2.1). Figura 2. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Aşa cum este prezentat în figură. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă.31. zona activă este instabilă.

Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. 23 . Pentru ca armarea pământului să fie eficace.31). ca şi de relaţia care există între ele. de cele ale armăturii. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. În acest caz. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. care asigură transferul de încărcare. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. De aceea. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. Legătura dintre armătură şi pământ. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. depinzând de tipul terenului. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. pantelor sau rambleelor armate. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. descrescând către capătul liber al armăturii.

O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. Trebuie realizate următoarele: . . Dacă pe această adâncime există straturi slabe. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. ca şi a încercărilor in situ. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. În cazul pământurilor. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. NP 074/2002. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. 3. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor.1. condiţiilor de drenare etc. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. cu capacitate portantă insuficientă. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. a tasărilor probabile.8 din înălţimea prevăzută. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. precum şi a fluctuaţilor acestuia. 24 .

În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. inclusiv studii de arhivă. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). rezistivitate electrică. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. 3. 25 .consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. iar dacă aceasta nu este suficientă. atât pe termen scurt (parametrii totali). În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. sunt necesare încercări de compresibilitate . În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. NP 074/2002. conţinut de săruri). având ca referinţă „Normativul privind principiile. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare.2. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile.

disponibilitatea materialelor. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. durabilitatea. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. fiind însă mai scumpe.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. criteriile de performanţă. experienţa costul. 26 .

eventual. Pirita poate oxida. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. în general. Mai pot fi utilizate. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. de cele mai multe ori concentrate local. dacă există. umplutura dintre ele.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. De aceea. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. care duc la sporirea costurilor.1. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. 4. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit.1. în anumite condiţii. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri.063 mm). Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. necoezive. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. cât şi masa de pământ armată şi. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită.

φ sunt relativ mici. SR ISO 14240:2001. Determinarea caracteristicilor pământului 4. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi.1. ε (Figura 4. PP şi polietilenă de înaltă densitate.2. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. 28 . φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. 4.1). în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. φ şi c. în condiţii de deformaţii plane. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului.2. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante.1. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. Pentru materiale pur necoezive. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. În aceste condiţii. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. f) Materiale friabile – pământurile friabile. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. iar pentru poliolefine (polipropilenă. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. φ pentru structuri de spijin. SR ISO 11048:99. tipice pentru structurile de sprijin. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET).5 – 2 m distanţă). vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. STAS 7107/1-76. În cazul utilizării armăturilor metalice. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. SR ISO 11265/A1:98. φ’ şi c’.1. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. cât şi cei totali. Umpluturi Pentru proiectare.

025% max 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.03 % max 0.01 % max 0.02% 0.2% max 0.05% max 0.1% 1000Ωcm max 0.03 % max 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .2% 0.35 V min 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.1% max 0.2% max 0.01% max 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.2% min 0.01% max 0.

1. φ şi c. 1913/13-83. 8942/2-82. 1913/15-75. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. 8942/189. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85. 30 . 4. 8942/5-75. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. 1913/4-86. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică.2. 1913/5-85. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate.1. 1913/3-76. 4. Întrucât umpluturile vor fi compactate.2. fie cea de compresiune triaxială. tip CD (consolidat – drenat). Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. fie cea de compresiune triaxială. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ.1. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. 1913/12-88. se vor determina parametrii optimi de compactare. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. 1913/6-76. pentru a obţine valorile de calcul.3. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. prin încercarea Proctor.2. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. φ’ şi c’ şi totali. tip CD (consolidat – drenat). 1913/2-76.

Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. din materiale polimerice. fisurare datorită condiţiilor de mediu. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. deteriorarea în timpul punerii în operă.2. la fluaj. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză.încercări de identificare şi caracterizare.. steril de mină sau de deşeuri industriale. NP 075/2002.2. depozitele de zgură. cum ar fi rezistenţa la întindere. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. De aceea. Cu.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. foaie etc. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . cu diferite funcţii. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. Mn. 31 . de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). Materiale geosintetice 4. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. proprietăţile de frecare. temperatură. Datorită diversităţii de produse.6.încercări de control. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. oxidare. . Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. realizate în condiţii standard. se utilizează. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. fiecare produs trebuie analizat individual. . care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. îmbătrânire.1. aditivi etc. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. geometrii. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. Co. NP 075-02. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Cr. în general. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri.

S – relevant în anumite situaţii specifice. T – utilizare sub semnul întrebării. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. R – relevant în toate situaţiile. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. sunt necesare teste de durabilitate 32 .

10025-3:2005. elemente de legătură. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2.consolidării secundare a terenurilor argiloase. 33 . elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. metal.2.2. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. Atunci când nu este posibil. bare sau grile (reţele).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.defectelor de execuţie. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: . este dată orientativ în Tabelul 4-5. Tabelul 4-4. . Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. Elemente de faţadă În paragraful 2. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4.fluajului armăturilor. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. 4.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune.4. 10025-2:2004. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. .3.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . acolo unde este cazul. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.

metal sau materiale polimerice.25 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5.2 Nota 1: NG . dreptunghiulare.25 0 0 0 0 0. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.faţade flexibile. de regulă din beton.07 1.1. de regulă din beton. . Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare.7 0. disponibile într-o varietate de forme şi texturi. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei.4 0 0 0 0 1.panouri prefabricate.05 0.panouri prefabricate. diamant sau hexagonale. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade.35 0. 4. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste.1 0.tablă neagră (negalvanizată). Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare. pe toată înălţimea structurii. G .1 0.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului. . Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: . .55 0.3 0.05 – 1 m2.0 0. Au suprafeţe de cca 0. din metal sau materiale polimerice . lemn.55 0. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire.05 0. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.oţel galvanizat. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.09 0. fie prin acoperire cu un strat de pământ.38 0.15 1.45 0.35 1. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. pătrate.oţel inoxidabil. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.4. I . permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.68 0.blocuri modulare prefabricate din beton.63 0.75 1.05 0.

STAS 8796/280. bare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. şuruburi cu cap hexagonal. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. buloane etc.8 sau 10. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului.4. realizate după construcţia structurii de sprijin. care permit şi creşterea vegetaţiei. STAS 8796/4-89).gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. Se pot folosi şuruburi obişnuite.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80.SR EN ISO 4016:2002. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii. din beton sau zidărie de piatră brută.2. oţel galvanizat. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. . ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8. De asemenea. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. SR EN ISO 4014:2003. STAS 8796/3-89.4): . Pot fi constituite din dibluri. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. oţel inoxidabil sau materiale polimerice. 35 . din grupa 4. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). în acest caz.plase metalice sau din polimeri 4. ea poate fi însămânţată. realizate din oţel neprotejat.5. pot fi utilizate elemente de faţadă. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. . oţel protejat. 4. ancorate de acestea. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. de nivelul de estetică cerut. armătura trebuie ataşată de gabion.

.condiţii speciale (de ex. Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. 36 . Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. .natura terenului şi condiţiile de apă subterană. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor. acolo unde ei sunt necesari . Având ca referinţă aceste standarde. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren.natura şi dimensiunile structurii de pământ. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. Cu alte cuvinte.1. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: .2. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. încărcările se clasifică în: .de exemplu. seismicitate). se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei.permanente (P). Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. 5.

EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0.95. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. În cazul lucrărilor de susţinere. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0.0 pentru P şi C. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. α. nd pentru V. având ca referinţă STAS 10101/0A-77. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. . care pot fi sub.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. excepţionale (E). Valorile de proiectare ale acţiunilor. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). se va verifica atât la SLU. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. n. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85. având ca referinţă STAS 3300/1-85: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T).3. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor. 5. n.85. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. Stările limită pot apare atât în teren.95. în grupările fundamentale respective. în gruparea specială de acţiuni. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. În aplicarea metodei stărilor limită. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5.85. unde: 37 . cvasipermanente (C) sau variabile (V).1) Fd = γF × Frep.sau supraunitari. se vor aplica următoarele. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. . Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. cât şi la SLEN. se va verifica la SLU.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. Partea 1 – Reguli generale.

. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7. toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile).d. (5. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR).cedarea sau deformaţii excesive ale terenului. (5. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU).2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1.pierderea echilibrului structurii sau terenului. Xd. Edst.4) unde: unde: 38 .d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. Valorile factorului parţial de material. Estb. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. . în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO).5) (5. . Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd.d ≤ Estb. În cazul SLU. (5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor. În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice.0.antrenare hidrodinamică.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. .d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7.0 sau subunitar (notat ψ0. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD).pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL). ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999.

50 0 Tabelul 5-2. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A.00 39 . Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1.40 1. cu titlu informativ. Tabelul 5-1. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare.25 1.stb γQ.25 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1.dst γQ. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2.90 1.40 1. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG. proprietăţile materialelor şi rezistenţe. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date.10 0. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU.dst γG. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale. efectele acţiunilor. defavorabilă Permanentă. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni.stb Valoare 1. favorabilă Variabilă.

0 1.4 1.0 1. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.25 1.0 Set R2 1. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.0 1.0 1.4 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. 40 .0 1.0 Tabelul 5-6. (5.0 Tabelul 5-5.h γR.0 1.v γR.4 1.3 0 Tabelul 5-4.0 Set R2 1. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.5 0 A2 1.e R1 1.0 1.35 1.e R1 1.1 R3 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.4 R3 1.0 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.0 1.0 1.25 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.0 M2 1.1 1.0 1.

Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . calculul tasărilor).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. fie de cea a exploatării normale. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. în acest caz. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. atât starea limită ultimă. b. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. se produce cedarea sau există degradări majore. egale cu 1. În cazul stabilităţii interne. 5. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. în mod normal. În cazul stabilităţii externe. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. Pentru toate aplicaţiile însă. de exemplu. în practica curentă de proiectare. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. În proiectarea structurilor de pământ armat. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. c. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură.0. În acest caz. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material.4.

grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). armătura este considerată extensibilă. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. de tipul benzilor. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori.4. Majoritatea armăturilor utilizate. datorită diferiţilor factori. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. foliilor. nici în normativele sau standardele europene.1. 5. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. 10101. Tabelul 5-7. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. cu excepţia BS 8006. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. În caz contrar.

fm111 poate fi calculat cu formula: 1. caz în care fm112 = 1. (5. Pentru armăturile metalice. unde.0.64σ . fm = 1.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 .7) (5.8) (5. prin factorul parţial fm112. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. fm112 = 0. fie pe baza rezistenţei medii de bază. prin factorul parţial fm111. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică.64σ μ este rezistenţa medie.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. f m111 = 1 + (5. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. fm111 = 1. . Figura 5. f m11 = f m111 × f m112 (5. Pentru armăturile polimerice.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11.0 sau pe baza secţiunii nominale. fm111 = 1.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. În caz contrar. 43 . iar σ este abaterea medie a rezistenţei. unde: μ − 1. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 .dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: .50.

cât şi pentru cele geosintetice. f m12 = f m121 × f m122 . dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. Atât pentru materialele metalice. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. În cazul materialelor geosintetice. În cazul unui număr mare de date.13) f m122 = log d .0. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1. tt – durata încercărilor de fluaj.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare.1. obţinute pe perioade mari de timp. atunci: t (5.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. ceea ce este recomandat. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii.0. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. (5.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date. 44 . fm121 poate fi luat egal cu 1. . Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . fm122 poate fi luat egal cu 1.

Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. de tipul de teren. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. fm12. (5. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. Figura 5. Figura 5.2. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. de structura de pământ armat.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. 45 . Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. fm21 = 1. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4.1. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător.3. În general.1. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. de modul de compactare etc. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani.

obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). Tmed f. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare.3.4.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. În cazul materialelor metalice.15) Tc = min⎜ ft . 46 .suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. . 5. factorul parţial de siguranţă este fal.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. Tc: ⎛T T ⎞ (5.2. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5. În cazul materialelor geosintetice. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . medf ⎟ .16) Tc = u . factorul parţial astfel obţinut. Schema de stabilire a factorului parţial de material.

În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1.3.4). care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .pentru SLU: fsm = 1. • compresiunea umpluturii. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor. fal = 1. 5.3. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii. Figura 5.0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: . • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple. 5.3 .4.4.0.pentru SLEN: fsm = 1.5.5 m. fal = 1. • prezenţa unui strat de umplutură umed. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5.

5). În această categorie intră pilele de pod. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. ramblee de cale ferată (Figura 5. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 .5. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. ziduri de cheu. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. baraje. Figura 5. care trebuie proiectate utilizând metode speciale.6).

verificarea corectitudinii instalării armăturilor. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. verificarea compactării umpluturii.6. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. 49 . armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. pe lungimi de cca 20 – 30 m. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5.

50 . Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.1.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. care nu sunt verticale. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol. Figura 6. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. culei Şi alte structuri de acest tip. de tip zid de sprijin sau culei.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin.1. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6.

se face ca la structurile convenţionale de sprijin. ancorate sau nu. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. în direcţie longitudinală şi transversală. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. În cazul armăturilor inextensibile. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”.2. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. 51 . c) analiza deformaţiilor. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. cât şi cele diferenţiate. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. utilizând metode de echilibru limită. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. NOTĂ. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. Sunt evaluate atât tasările absolute. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. cât şi cele ale exploatării normale. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. de tip ziduri de sprijin şi culei.

Cu toate acestea. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă.3. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale.2): alunecare pe talpă. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6.1. răsturnare (limitarea excentricităţii). Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6.1.2. depăşirea presiunilor pe teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. 52 .4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. H fiind în general impus de amplasament.3. H/L. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. 6.3. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. Figura 6. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale. pierderea globală a stabilităţii.

Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1. . cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1. necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.6H.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 . depinde de: . .7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.3.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.adâncimea de îngheţ.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex. 2 sau 7 m) 0.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor.5).4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.7 H (minim 3 m) max (0.presiunea dată de structură. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.

4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .

Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. .7. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. pentru structuri supuse acţiunii apei. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: .5. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă. De asemenea.8). Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. 55 . excavaţii etc.0 m Dm βs Figura 6. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. saltelelor sau pavajelor.2). βs = 0° Ziduri de sprijin. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare.6).suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare.3.7 şi Figura 6. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. βs = 0° Culei.2. Tabelul 6-2.

G .coeficientul împingerii active. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .1) Figura 6. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 . Rv – rezultanta încărcărilor verticale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ .coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina.2) Figura 6. e – excentricitatea.7.greutatea (6.6.

9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).8.9. Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ . Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .3) Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .coeficientul împingerii active (6.coeficientul împingerii active (6.4) Figura 6. Figura 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus.3. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. 58 . Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab).2). cu cele rezistente. fie ale umpluturii. ka k0 k 6m z Figura 6. care produc alunecarea.5) unde ka are expresiile prezentate anterior. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului.10). unde: (6. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. la o cotă z. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6.10. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a . depinde care sunt mai slabe.3. care se opun alunecării. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. (6. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . Rv – rezultanta forţelor verticale. iar c este coeziunea.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale.

7) 6. 6. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. de regulă. iγ. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina.5). care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. γf – greutatea volumică a terenului de fundare. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . (6.3. σv.3.4.9) 1 pcr este presiunea critică.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. L – lăţimea efectivă a bazei. Rh – rezultanta forţelor orizontale.2).4. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.11).5. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. se calculează cu formula: Rv σv = . e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. metoda Meyerhof (Figura 6.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. (6. 59 .3. Rv – rezultanta forţelor verticale. Presiunea pe bază. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. presupusă uniform distribuită. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . (6. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. unde: (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. dacă există).

Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor.11. critice. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. prin lungirea armăturilor. de regulă. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. realizarea de coloane de material granular etc. cât şi prin cea nearmată nu sunt.3. presiunea critică mărită. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. atât cele care sunt exterioare structurii.12). 60 . suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. 6.6. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. respectiv. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. Pentru structuri simple.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. cu geometrie rectangulară. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. înlocuirea stratului moale.

Tabelul 6-3. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 . Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat.12. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6.3. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).

Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. În cazul lucrărilor de sprijin.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.5k s .11) Fi = khG.14.13. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6.12) unde ks este coeficientul seismic. determinat conform P100/1-2004. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 .8. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.13. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice. În plus. Pa. (6. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. Figura 6. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului.

5H 1 − 0. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.14) armate.5tgβ (6.14.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.

în cazul solicitării seismice. 6. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. atât pentru pământuri. . iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h.16) (6. care. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as . pământul se găseşte în condiţii nedrenate. q se adaugă o împingere suplimentară.componenta seismică. Figura 6. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. Ps. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0.q se determină în felul următor: .q = k as (6.componenta statică. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala.q. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: . Pas = (6. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală.q = Pas. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static. în cazul general.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0. cât şi 3 pentru roci.66 din înălţime faţă de bază.4. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .14.13) sau 1 2 γh k as .pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ. Se precizează că.14). care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala.componenta seismică. Punctul de aplicaţie al forţei Pas.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H.componenta împingerii în regim static. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază. .15): 64 .5kh. conform notaţiilor din Figura 6. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6. Pas.

Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare.2. pentru o proiectare economică. 2.4. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora.3. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. 65 . 6. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. de tipul benzilor. în condiţii statice şi dinamice. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar.1. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. 6.2.15. Pentru armăturile discontinui. conform precizărilor din 4. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. alegerea tipului de armătură. 5. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2.4. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. Figura 6. alegerea distanţei pe verticală între armături. De aceea. 4. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari.1. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. 3. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii.

4. distanţa dintre armături se ia egală cu 1.1. Metoda penei ancorate 6. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu.4.16). Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . unde: L i − 2e i (6. de asemenea. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. Ti1 (Figura 6. Se poate. σ vi = R vi . Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. 6.3. modifica rezistenţa la tracţiune. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare).16. Pentru structurile cu faţade modulare. T a armăturilor. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. unde: (6. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare.20) Figura 6.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. care se adaptează uşor la aceste variaţii.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături. Ti1 = k a σ vi s vi . Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite.

dacă h i > 2d − b 2 (6. Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).18). unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ . Ti3 (Figura 6.17).17.21) (6. Q= ⎝ b d+ 2 (6. Li este lungimea armăturii „i”. unde: Di D i = h i + b .25) 67 . b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b).23) Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. Ti2 (Figura 6. Ti 2 = k aSvi V . dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d .24) (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. ei este excentricitatea rezultantei Rvi.22) (6. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.

Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere. conform 5. (6.4. calculată conform 6.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.3.1.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.2.4. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .4.26) Figura 6. conform 6.4. pe metru liniar de zid.4.3.1. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”. (6. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti .3. 68 . egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”. tanδa . fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.27) 6.18.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. Tc ≥ Ti. Ti.28) Pi – perimetrul armăturii „i”.3. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.

Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a. ca – adeziunea armătură/teren.19.planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid.4. b. încărcări exterioare uniform distribuite. . 69 . c. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6. în Figura 6.20 ).20). Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6.3. Figura 6. . reacţiunea normală pe planul de cedare.. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. 6.. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. Principalele ipoteze sunt: .21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat.4.19).

Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare.20.21. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .22).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6. Figura 6.

fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului.4.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . În cazul fluajului armăturilor polimerice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite. pe metru liniar de zid.4.1. pentru z ≤ z0 = 6 m.2. 6. se poate considera α= 45°-φ1/2. Metoda gravităţii coerente 6. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6.3.31) (6.32) 71 . coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. . k = ka.3. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”.4.fluajul armăturilor polimerice.consolidarea secundară a pământurilor coezive. Pi este perimetrul armăturii „i”.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0. 6. q este suprasarcina permanentă. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren.4.4.5. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . (6. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. pentru z > z0 = 6 m. ca este adeziunea armătură/teren.

22. Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

24). σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. unde: (6. Ti1 = kσ vi s vi . R vi σ vi = .23. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .2.4.4.1. unde: (6. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.4. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.24.4.34) L i − 2e i Figura 6. Ti1 (Figura 6.

Li este lungimea armăturii „i”. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Ti2 (Figura 6.35) σ v (h i .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”.25.38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. d')s vi . unde: (6.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ . Valoarea efortului σv considerată 74 . hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei.37) (6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii).25). ei este excentricitatea rezultantei Rvi. (6. unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie). cu tan-1(X) în radiani. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ . Figura 6.

o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6. (6. Ti3 (Figura 6.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.26. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . (6.75L’. cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. .26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).pentru 0 < hi < 0. unde L’ este lungimea fundaţiei. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: .pentru hi > 0.40) Figura 6. 75 . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu.75L’. paralelă cu faţada structurii.27). unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. Figura 6.28. se presupune că 76 . existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă.28.27.

dacă hi ≥ z0.15(H1 – hi)/(H1 – z2). numită „linia 1” (Figura 6.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: . Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.5(H1/2 – zactiv).a0)(z0 – hi)/(z0 – z1).85. (6.44) a0 = 1 . zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.42) . Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.29). calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. (6.45) (6. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii. (6. dacă z1 < hi < z0.46) a1 = 1. fie cu linia 2. (6.30. (6.4).de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3.47) (6. dacă hi > z2. Figura 6. Pentru calcul. (6.29. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii. dacă hi ≤ z2.48) a1 = a0. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă.0.5H1 în spatele faţadei. 77 . se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. dacă hi ≤ z1. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. a1 = a0 + (1 .41) . z2 este egal cu 1.

Ti ≤ 6.2: Tc ≥ Ti.1. (6. conform 5. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. L este lungimea totală a armăturii.4.49) 6.30.4. 78 .4.5. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6. dincolo de linie de întindere maximă considerată.4. calculată conform 6. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere.2.4. la distanţa x.50) ∫ σ v (x )dx .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4.4.3. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.4. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6.4. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6. B este lăţimea armăturii.4). Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate.3.4.4.3.4.

Sporul de forţă de tracţiune indus de seism.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. unde: (6. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”.4.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.5. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 .4. aşa cum este ilustrat în Figura 6.6. 6. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.8). Fi = k h ⋅ G a .3. L este lungimea armăturii.8).31.31. (6.3. E este modulul de elasticitate al armăturii. Fi. Figura 6. Ga este greutatea zonei active.4. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi .

32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. 6. Elemente de proiectare specifice 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6.7H1 şi L2 ≥ 0.1. cele două structuri se proiectează separat.32. H + H2 Dacă D ≤ 1 . Proiectarea zidurilor suprapuse 80 . Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) . Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%. Figura 6.6H.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6.5. conform principiilor deja prezentate. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare.5.

φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ . Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6.34): Cazul 1. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent.5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6.33. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral. se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6. 2⎠ ⎝ 81 . φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ .33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6.2. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

41). fundaţii pentru panouri de semnalizare. cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii.8. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: .elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive.). parapeţi. .9.2. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii. rigole etc. 6.40). . determinată conform Tabelul 4-5. prize de apă. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6. Astfel: .conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 . 6. săruri pentru dezgheţare. . 6. În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3. iarna.7.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii.39. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6.

40. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6. Dacă acest lucru nu este posibil. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului.41. În acest caz. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. 87 .

se poate ocoli obstacolul. în spatele obstacolului (Figura 6. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei.42.42). 88 . capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. Figura 6. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul.

având înclinări faţă de verticală de peste 20°.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren.1). c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7. 7. Figura 7. cu pante abrupte. b) alunecare pe bază (Figura 7.1. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7. 89 .2. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.2 c).îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare.1.construirea de ramblee noi. pentru a reduce ampriza lucrării. . Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice.2): . . Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje.2 b). care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. PANTE ARMATE 7.2 a).

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.3 a).3.2. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.4 a). 90 . b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3. Figura 7.4 b).3 b). cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.

5 a). stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7.5. Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.5 b). trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.5 c). Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 . Figura 7. stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7.4. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7. 2.

adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. . Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor. 7. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. . Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. 7. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. modificată pentru cazul pantelor armate. Dacă este cazul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice.micşorarea unghiului pantei. . 92 . Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice.drenarea terenului de fundare. . Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte.creşterea lăţimii zonei armate.realizarea unei berme la piciorul pantei. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. . se va adopta una din următoarele măsuri: . definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare.3). prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor. . Ca şi în cazul structurilor de sprijin.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. . se aplică „metoda gravităţii coerente”. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. .îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. de echilibru limită. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală.3.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. cât şi sub structură.4. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. ce se extind atât în spatele.

poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. (7.7). care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ .2) k (γh i + q ) (7. Svi. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului. H este înălţimea pantei. Figura 7.7. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini. Distanţa minimă pe verticală.1) 93 . între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm).6. forţa destabilizatoare. Figura 7.4. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. Rh este dată de: R h = 0. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. γ este greutatea volumică a pământului.5kγH 2 . Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7.1. iar cea maximă este de 1 m.6).

8. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. unde: (7. rezultă: Figura 7. În cazul pantelor armate.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă.4. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. considerând o suprafaţă de cedare circulară. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. q este suprasarcina permanentă şi temporară. 7.8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. unde: (7. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . la nivelul „i”. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. armate sau nu. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. la nivelul „i”. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. MRA. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. ca este adeziunea dintre armătură şi teren.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). Cu notaţiile din Figura 7. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. MRP şi de rezistenţa armăturilor.2. la nivelul „i”. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. Metoda fâşiilor 94 . Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent .

4.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7. (7. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.9.9: Figura 7.6) (7. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent).1).7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. care trebuie preluat de armături.3.8) Cu notaţiile din Figura 7. 7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat. c este coeziunea umpluturii armate. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. MRA. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 . condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 .5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7. Astfel.

10. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. în lipsa altor condiţii specifice impuse. i =1 (7. Figura 7. j=1 n {( ) [ ( )] } (7. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat.4. Datorită înclinării pantei. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile.5. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7.5a). Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. 96 .4. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită. Pentru majoritatea pantelor armate. 7.1). Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat.10). φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.4.5.10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . aceste stări limită nu sunt critice.4.

O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile.7. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca. 97 . Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. Figura 7. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. 7. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj.11. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone.6.11). Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.

s – panta faţadei.11) unde: d – adâncimea apei. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale..7). Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. elemente modulare din beton etc.8. Dacă λ < 100 Pa. asociate cu vegetaţie. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. 98 . γw – greutatea volumică a apei. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. riprap. 7.9. (7.

9 17.48 Nr. cât şi pentru teren.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.12 17.0 17. atât pentru umplutura armată.81 5 56. încercare 3 18.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.87 99 .08 120.90 115.17 2 55.57 113. prin încercări de forfecare directă.15 6 58. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Figura 8.1.95 17.73 58.1.1 17.5 4 17. EXEMPLE DE CALCUL 8. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.43 116.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.3 2 17. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.32 5 18. H = 4 m.47 117. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18. Principii generale de calcul.43 110.

n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.17 5 55. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85.25 166. Rezultă s =0.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.1.86 160.1) ∑ γi .73 175. după eliminarea valorilor eronate.30 Pentru teren (φ.1. Pentru n = 5.5) 100 .07 (coeficient statistic). Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.39 101. t ⋅s ρ= α . Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8.1.88 8. rezultă υ = 2. (8. (8. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .20 176. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85.59 162. n şi de nivelul de asigurare α.34 159.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.11 156.9 106.43 110.09476 . valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.29 108. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi . nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8.014 kN/m3. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180.29 173. n i =1 ( ) (8.18 1 53. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.71 169.0847. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85.1.1. rezultă n = n’ = 5.51 2 52.17 106.79 152.05 104.86 166.95 53.29 6 54. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.7.56 + 40.6 (8. se calculează valoarea sv: T T 18.12 L = = 0.8.99kPa .49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .2 (17.fm2 = 1.4 × 13.f m122 = log d = log = 1 . 8.2 104 .fm121 = 1 t 50ani .66 6 (8.8 σv = = = 138.unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.fm2 = fm21 × fm22 .Presiunea pe bază.33) .29) (8.6 × 1.6 (8.53 (8.36) .37) .32) .5 × 1 = 424.28) (8.366) × 1.30) (8.49m < = 0. unde împingerea este maximă.fm22 = 1.34) . σv: Rv 295. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.0 (producător) .1 .5 × 3.4 − 2 × 0.75 kN/m.5 × 4 × 0.1.75 sv = = = = 0.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.27) 8.366 + 10 × 0.1 = 1. 8.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.98 2 2 Dm = 1 m 138.56m R v 235.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1. Verificarea presiunilor pe teren .1.fm12 = fm121 × fm122 .rezultă fm = 1.76 .fm21 = 1.fm12 = 1.6 = 1. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.9.1 (8.6 (8.99 ≤ 406.1.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18. L − 2e 3.68 = 406.98 + 17.

64675 188.661586 Li-2ei 3.4442 265.2 1.96075 114.6108 295.528 ei 0.11.9444 73.528 53.6 4 Gi 29.73369 77.783685 2.91104 129. 105 .816 48.28117 97.32448 11.34762 5.404202 2.73488 27.94144 34.71115 88.3331 206.528758 0. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.891413 10.81088 6.11104 88.24352 17.477 11.017818 0.035073 4.6664 258.8886 236.578094 2.4 2.13568 30. În acest caz.5552 Rvi 70.5 2 2.9563 Ti1 4. toate armăturile se verifică la rupere.0221 188.24179 27.97869 107.7776 177.5 1 1.11427 14.79131 13.2221 147.70272 2.35768 0.220352 0.40 m.364364 3.3271 113.272 M0i 0. Ti1 (8.1743 23.372 225.32813 93.6332 8.50 m.220883 3. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.4664 34.8 1.882 17.240899 0.104991 2.638 8.56 kN/m.076827 σvi 20. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.6 2 2.4108 47.7444 0.66656 118.388819 3.008256 14.046408 0.2442 306.661586 Li-2ei 3.34448 46.9343 162.29792 34.9997 295.80528 61.522 24.802 70.39) (8.5384 130.12912 39.5 4 Gi 36. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.53392 9.28504 8.69686 39.25 m.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.410953 0.43328 44.089559 0.879 149.14245 17.73369 73.780224 6.147504 0.147504 0.92032 70.8888 110.342483 2.308157 0.339366 3.003163 0.55552 59. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.3722 60.104991 2.076827 σvi 22.393674 3.5776 218.198284 6.6886 277.22809 8.497899 0. 8.5365 161.72509 60.40 m.550691 11.14706 49.568 25.79017 29.5776 15.1331 247.4666 159.01875 262.972 161.1.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.76596 124.528 ei 0. cota 0.722 221.7776 184.0764 222. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.8332 147.89117 22.392 9.73137 29.73113 7.07739 0.5 3 3.74363 19.06605 76.83808 15.2229 222.8 3.488 Paqi 1.222528 1. Se alege un alt tip de geogrilă.24522 3.68464 2.9563 Ti1 3.6888 3.2 3.07675 336.7997 336.00559 0.02648 15.35552 99.61488 2.568 27.098 4.5552 Rvi Pai 77.3552 Pai 0.307184 3.959296 2.918201 2.372 22.816 54.434625 3.4 0.488 Paqi 0.45952 5.272 M0i 0.97408 56.843 151.3552 61.35232 49. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.45 39.030317 0.587 299.10.

1.8 1.74363 19.4 2.327451 0.190234 0.528 1.279721 0.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.2 3.02648 15.45 (pentru geogrilă) .34762 5.6 2 2.294 1.246767 0.8 3.22809 8.223674 0.23 2.891413 10.12.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.4 0.1743 23.698 2. fsm = 1.8 m pe fiecare metru liniar de zid.85 ÷ 0.166 3. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.4 X 0.762 1.44 ÷ 0.191465 0.197207 0.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.193894 0.95) tanφ = 0.49 = 0.932 3.035073 4.6 4 Ti1 3.207676 0.996 2.79131 13.7104 Lpi 1.2 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor. 106 .203644 (8. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.464 2.2. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.73113 7.

73 175.86 166.86 115.39 101. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.43 200 120.17 110.86 160.9 106.0 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.11 156.18 2 52.79 152.29 108.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.9 18.30 Pentru teren (φ.43 110.59 162.43 57.34 300 159.87 300 180. atât pentru umplutura armată. cât şi pentru teren.32 17. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.29 173. Figura 8.29 6 54.88 107 .3 H = 4 m.73 58. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.71 169.20 176.48 17.47 117.08 55.17 5 55.95 53.2.3 17. Partea 1: Reguli generale.5 17. prin încercări de forfecare directă. încercare 1 2 3 4 5 3 18.90 56.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.12 γ1 (kN/m ) 3 17.81 113.1 17.57 58.15 116. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.17 200 106.95 18.05 104.25 166.

Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17. 8.2. 8. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO. considerată variabilă şi favorabilă.pentru împingerea pământului. considerată variabilă şi favorabilă.pentru greutate.1.5. factorii parţiali sunt următorii: . 108 . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.2. c = 0 8. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. Pentru verificarea de capacitate portantă.3. γPa = 1.1.2.2. γφ = 1.0°. γQ = 1.1. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare.4.4 kN/m3. respectiv φ1 = 30 °.35.pentru greutatea volumică. γG = 1.2. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1.1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2. . iar c1 = 0 8. . . Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27.2.2. .014 kN/m3. γγ = 1.2.35. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γQ = 0. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8.pentru greutate.1.1.pentru unghiul de frecare internă. . 8.2.

pentru unghiul de frecare internă. considerată variabilă şi favorabilă. γQ = 0. . γφ = 1.pentru greutatea volumică. γQ = 0.pentru unghiul de frecare internă.h = 1. .2. . . Pentru verificarea de capacitate portantă. .4. γG = 1. factorii parţiali sunt următorii: . considerată variabilă şi favorabilă. γQ = 1.3. . Pentru verificarea de capacitate portantă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.pentru rezistenţa terenului. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.2. factorii parţiali sunt următorii: . considerată variabilă şi favorabilă. Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice.pentru verificarea capacităţii portante. γQ = 1.pentru verificarea la alunecare pe talpă. γQ = 0. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .pentru împingerea pământului. . .2. considerată variabilă şi favorabilă. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. .pentru greutate. . considerată variabilă şi favorabilă.pentru unghiul de frecare internă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1. γPa = 1. 8. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru împingerea pământului.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. γφ = 1.2.25. . 109 .v = 1.35.pentru greutatea volumică. γPa = 1. γG = 1.35. .5.0. γR.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. 8. .3.pentru împingerea pământului. γφ = 1. γγ = 1.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.pentru greutate.pentru greutate. γR. γG = 1.e = 1. γPa = 1. factorii parţiali sunt următorii: . γR. γγ = 1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .4.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. .2.25. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.0. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru greutate.

4.2. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.2 kN/m.h = 1. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.45) (8.2.8 m.4. γR.2.577 γ = 17.47 kN/m. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.e = 1.46) 8. pentru verificarea la alunecare pe talpă.44) 8.3.5. γQ = 1. Combinaţia 2 G = 201.375 = 15kN / m (8. pentru rezistenţa terenului. γR.8 = 28kN / m (8.1.014 = 201.4.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.75 kN/m (alunecare pe talpă.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m 110 . Paq = 20. Pentru verificarea de capacitate portantă. γG = 1. 8. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .35. rezultă L = 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.4.0.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.2.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0. considerată variabilă şi favorabilă. 8.509 tanφ1 = 0.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γγ = 1.375 = 52.42) (8. G = 272.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.pentru greutate.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.2. răsturnare).8 × 4 × 18.2. răsturnare) Q = 36.0.43) (8.2.4. . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.25 kN/m tanφ = 0.7.4.3. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8.014 kN/m3 8. Combinaţia 1 G = 201.4 kN/m3 γ1 = 18.

50) (8.509 = 102.72kN / m (8.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .49) 90.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.2.72kN / m R v = G + Q = 201.2 kN/m.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.4 kN/m3 γ1 = 18. Combinaţia 4 G = 201.407 tanφ1 = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.25 kN/m tanφ = 0.1.75 + 0 = 201. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.014 kN/m3 8. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.509 tanφ1 = 0.2.72 ≤ 201. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.4 kN/m3 γ1 = 18.014 kN/m3 8.4.5.75 kN/m (alunecare pe talpă.2.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare) G = 272. răsturnare) G = 272.407 tanφ1 = 0. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.51) 111 .verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.6.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.462 γ = 17.577 γ = 17.75 kN/m (alunecare pe talpă.47 + 20. Combinaţia 3 G = 201. Paq = 20.47) (8.25 = 90.69 .48) (8.75 × 0.5.47 kN/m.5.2.462 γ = 17. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.4.014 kN/m3 8.

1 m.45 (8. pentru combinaţia 2 de încărcări.95) tanφ = 0.52) .unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.37 + 0 = 223.64) 112 .75 × 0.95) tanφ = 0.37 × 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.407 = 90.37 kN / m (8.72kN / m R v = G + Q = 223.54) R v = G + Q = 201. R v = G + Q = 4 × 3.2 ≤ 100.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.44 ÷ 0.91 (8.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.85 ÷ 0.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.57) (8. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.2.49 = 0.37kN / m (8.014 + 0 = 223.59) (8.45 (8.75 × 0.11 .55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.5.72 > 201. pentru L = 3.407 = 82.85 ÷ 0.2kN / m (8.62) 67.75kN / m (8.2 + 15 = 67.5.47 + 20.53) 90.2kN / m (8.75 + 0 = 201.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.61) .2.2 ≤ 223.1 × 18.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.1 m 8.58) .51 .45 (pentru geogrilă) 1 × 90.72 ≤ 201.56) 90.63) (8.2.75kN / m (8.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.72 < 223.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. pentru L = 3.78 .60) R v = G + Q = 223.44 ÷ 0. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.25 = 90.37 × 0. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.72 ≤ 90.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .3.49 = 0.

1 m 113 . pentru L = 3.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .45 (pentru geogrilă) 1.95) tanφ = 0.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.68) .37 × 0. pentru combinaţia 4 de încărcări.75) .37 + 0 = 223.37 × 0.49 = 0.2kN / m R v = G + Q = 223.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.65) 90.72 ≤ 223.69) 99.76) 67.91 (8.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.45 (8.37 × 0.85 ÷ 0.74) R v = G + Q = 223.52 . pentru L = 3.72 ≤ 223.45 (8.2 ≤ 223. pentru L = 3.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.1 R h = Pa + Paq = 90.2 ≤ 100.49 = 0.1 × 90.95) tanφ = 0.85 ÷ 0.2 ≤ 223.44 ÷ 0.51 .71) (8.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.69 .unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.2.1 m 8.37kN / m (8. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.37 × 0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8. pentru combinaţia 3 de încărcări.66) (8.5.79 ≤ 100.2kN / m (8.70) (8.509 = 113.4.44 ÷ 0.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.37kN / m (8.67) R v = G + Q = 223.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.73) (8. pentru L = 3.72) .factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.2 + 15 = 67.407 = 90.

1 × 18.509 tanφ1 = 0.1 m G = 4 × 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.014 kN/m3 8.2 kN/m.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Combinaţia 1 G = 223.2 kN/m.1.3.4 kN/m3 γ1 = 18.407 tanφ1 = 0. Paq = 20.4. Combinaţia 4 G = 223.407 tanφ1 = 0.462 γ = 17.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.25 kN/m tanφ = 0.37 kN/m (alunecare pe talpă.78) 8.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare). Combinaţia 2 G = 223.37 kN/m (alunecare pe talpă.462 γ = 17.6.014 kN/m3 8.4 kN/m3 γ1 = 18.1 = 31kN / m (8.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.2.2. Combinaţia 3 G = 223.2. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.47 kN/m. răsturnare).37 kN / m Q = 10 × 3.6.577 γ = 17.25 kN/m tanφ = 0. G = 301. răsturnare).6. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.6. Paq = 20.47 kN/m. Q = 46. răsturnare) Q = 46. răsturnare) G = 301. Q = 46.6.2.509 tanφ1 = 0. răsturnare).014 = 223.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.014 kN/m3 8.014 kN/m3 114 .37 kN/m (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.77) (8.2. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare).2.4 kN/m3 γ1 = 18. Q = 40.577 γ = 17. G = 301.

548m < = 0.4 × 4 × 18. G = 3. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8. M0: 4 4 + 20. răsturnare).014 = 245kN / m Q = 10 × 3.2.25 × = 134.407 115 .46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.46 L = = 0.85) 8.80) (8. e: e= M 0 134.79) M 0 = 70.1.509 tanφ1 = 0.37 + 0 = 223. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.47 kN/m. G = 330.37 kN / m Excentricitatea.4 m.82) (8.7. Rv: (8. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2.46 L = = 0.7.2.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.25 kN/m tanφ = 0. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei. Rv 245 6 (8.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.4 = 34kN / m (8. răsturnare).83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 20.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.601m > = 0.37 6 (8.4 kN/m3 γ1 = 18.577 γ = 17.2.52m R v 223.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale. Rv: (8.56m .47 × - R v = G + Q = 223.2 kN/m. e: e= M 0 134. Q = 44. Se măreşte L = 3. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. răsturnare).75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.7.

2.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.2. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.462 γ = 17.2 kN/m.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.3.2. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. e: e= M 0 99.47 kN/m. Paq = 20.86) M 0 = 52.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.407 tanφ1 = 0.4. G = 330. răsturnare). σv: 116 . 8.87) (8.6 L = = 0.7.4 kN/m3 γ1 = 18.577 γ = 17. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.7.509 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.8.56m Rv 245 6 (8. răsturnare). 8. Verificarea presiunilor pe teren 8.8. răsturnare). M0: 4 4 + 15 × = 99. G = 330.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.462 γ = 17.4 kN/m3 γ1 = 18. Combinaţia 1 .1. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.88) 8. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.2.406m < = 0. răsturnare). Rv: (8.25 kN/m tanφ = 0.Presiunea pe bază.

68 + 17.8. Combinaţia 2 .96) 8. σv: Rv 330.90) (8.16 + 17.4 × 12.2.4 367. L − 2e 3.4 × 1 = 252.2.75kPa .548 (8.69kPa .98) (8. Combinaţia 3 . σv: Rv 245 + 44.68kPa 2 2 (8.4 × 1 = 385.89) (8.98kPa .4 × 1 = 280.68 + 17.4 × 12.Presiunea pe bază. 8.4 × 3.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.8.75 ≤ 235.3. 165. (8.03 1.75 + 51 = = 165.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.43 = 367.4 − 2 × 0.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.2 σv = = = 111.91) (8.69 ≤ 367.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.98 ≤ (8. L − 2e 3.4 × 3.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.97) (8.4 − 2 × 0.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.v = 1.95 = 235.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.95) (8.2.93) (8.43 = 367.4 × 3.99) Dm = 1 m . L − 2e 3.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.100) 117 .4 × 7.Presiunea pe bază.4 − 2 × 0.75 + 51 σv = = = 165.94) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.

σv: Rv 330.104) 8.9. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.4 × 7.30 m. 8.2. din acest punct de vedere.101) (8.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .2.75 + 51 σv = = = 147. Ti1 (8. combinaţia 1: G = 330. Q = 51 kN/m. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.2.11.35.103) (8.95 = 235.2.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147. (8.4.8.75 kN/m.1. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.10.8. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.51kPa .Presiunea pe bază.4 − 2 × 0.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.4 × 1 = 252.51 ≤ 235. L − 2e 3.102) (8.4 × 3. Combinaţia 4 .75 kN/m. 8.16 + 17.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.

149665 0.29914 32.066517 7.49789 27.6295127 4.227124 0.56368 14.62462 2.0917 142.1306 2.13636 2.635231 Li-2ei 3.48596 97.480625 6. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 . cu o rezistenţă caracteristică mai mare.15623 0.1692 3.3212 289. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.00063 M0i 0.2.0546709 10.7 3 3.329294 9.69253 53.9 Ti1 2.6499 2. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.9575 2. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.823 2.6604 78.245762 3.503748 0.9178 12.3949 322.13182 0. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.0264 208.04708 117.6 3.374802 3. În acest caz.1 3.12.1454 171.0264 157.879 141.3037 2.8029093 6.7 kN/m.163784 0.35082 80.6 0.006001 19.6113 1.7197 119.01563 77.012599 0.49 = 0.4 2.95) tanφ = 0. de exemplu de 40 kN/m.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.173918 0.4732 237.108805 6.7844 1.9 2.172816 16.2389 ei 0.2475 256.3423 X 0.7 1.4686 Rvi 75.5103664 3.146796 0.90563 48. fsm = 1.146173 0.392504 2.231168 9.65063 62.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.30 m.129538 σvi 22.87898 90.3 0.38769 0.287039 0. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.0375 0. toate armăturile se verifică la rupere.1001 241.3212 340.4768 2.32604 53.001424 0.80528 57.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.9246 66. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.9 Gi 24.80528 108.8 m pe fiecare metru liniar de zid.4644676 9.99054 Paqi 0.397151 3.371786 5.2756 175.107983 1. se poate alege un alt tip de geogrilă.077119 0.1738 274.455625 2.72974 Lpi 1.7 3.1738 223.31437 32.9 1.099522 8.27563 26.50159 16.5 1.5 1.204497 0.95359 66.89979 23.0665172 7.2475 307.396394 2.323168 13.99647 2.26234 42. 8.10789 42.2.43171 48.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.1001 190.13.909844 15.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.39063 18.8 2.510366 3.9961 3.125625 11.158144 5.2 1.257112 0.3 0.78063 36.9527 175.491032 10.3 2.201765 0.30 m.85 ÷ 0.3755 Ti1 2.3 3.2651 1.45 (pentru geogrilă) .1 2.83709 19.825922 2.4686 Pai 0.917797 13.345925 4.5 3.729739 8.147561 0.4382 1.44 ÷ 0.207323 5.150891 0.325001 3.95269 124. cota 0.3949 373.1872 0.1 1.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

.J. – Earth reinforcement and soil structures 4. NP 074/2002 7.Geotextile şi produse înrudite.12. NP 075/2002 6.. L. FHWA – NHI – 00 – 043. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare.1990) 8. A. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. S. Andrawes. Feodorov. McGown. K.J. Pradhan. Manea. Atlanta. S.F.. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. – Geosinteticele în construcţii.. Khan. V. 1999 3. Găzdaru. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. A. fundaţii şi structuri de sprijin 9. Publication No. Ed. Academiei Române. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. SR EN 13251:2001 .Z. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. 1998 5.. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures. MLPTL – Normativ privind principiile. Batali. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ.. A.P. 2001 121 . elemente de calcul. C. utilizări. Jones. Proprietăti.

spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.greutate volumică α .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .efort unitar normal ψ .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.deformaţie specifică axială σ .b .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .nivel de asigurare.dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ. unghi λ . dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR. unghi γ .unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.

d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas.q – presiunea activă a pământului.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst. h – înălţime H0. în condiţii seismice.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc. Nφ . Nγ.

durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 . forţă de tracţiune t – timp.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful