MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. dr.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. ing. ing.12. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . dr. 124.21. Nr. Ernest Olinic Ing. +40.06 CONTRACT NR. Horaţiu Popa Asist. Cătălin Roşu . sector 2 Tel: +40.21.08. dr. Fax: +40. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. Valentin Feodorov Şef lucr. dr. ing. ing.242.2006 - . dr. ing. ing. ing. Sanda Manea Conf. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. Loretta Batali Prof.21. dr. Lacul Tei.2420781.

......... CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI.......................................................... 5 1.......................... EVALUAREA PROIECTULUI ................................................................. 25 4...............................2....2...............................3................ Materiale geosintetice .......2................................. 27 4.............................................................................. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4.............................. 24 3...... 30 4.... 8 2......1........................................... Tipuri de armături .................... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ....................5....3....................................... 31 4........................... Utilizări................................................................. Umpluturi ........ Tipuri de structuri din pământ armat.2................. Lucrări aferente căilor ferate ......................................... 13 2..... 11 2....4.............6.......................2. 5 1.....................1.......................1.......................1.... Elemente de faţadă ... Elemente de faţadă ......................... Determinarea caracteristicilor pământului ..... 17 2................2....................1.............................. Terenul de fundare ........ Principiul pământului armat.. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ...2.......................................................................................4............................................................1.............3............. Pământ................................ 17 2.................. 20 2......2....... 18 2............................................................ Mecanisme de transfer......3...........1.................. 7 2......................................................... 8 2...................................................2.................................. Materiale metalice .......................................... 21 3..........1.... 24 3......................... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare........ Lucrări de poduri............................................................ OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE............................. Materiale geosintetice cu alte funcţii ....................7.....................1.......................1.........................2.................... Lucrări hidrotehnice ................................ Lucrări aferente structurilor rutiere .............6.......2................2.........6.......................................................................... 28 4.........1.........................2.........................................................................4....................... 27 4.................... 31 4.................................... Armonizarea cu standardele europene ... Cercetarea geotehnică a terenului .......................... 8 2..........1.............1............................................... GENERALITĂŢI ......................................................... 28 4............... 17 2........6.. Materiale geosintetice cu funcţie de armare. 33 4... 30 4..6............... 33 4.............................................. 33 1 .......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1........................................................................ Evaluarea proiectului.................................... 19 2.. Masivul sprijinit ..................

...... Evaluarea tasărilor... 55 6...............5.............1....................... 41 5................. 60 6......4.......................................................4..................... 73 6.......2........... 47 5.........................................4.3..6......................3................ Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat .......... Evaluarea coeficientului împingerii pământului ........................................................... 68 6..4............. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE.............................................................1...................................1...................... 66 6...........4....................3.4..... 68 6......................................4.......................... Generalităţi ................... Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice ................3.......... Verificarea stabilităţii externe......4............. 37 5........................2.......................4......... 50 6.............. 71 6........2.................................4................5..... 36 5.................... Metoda penei ancorate ..............8..3.............................3................................ Exigenţe de calitate.... Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ............5................................................. 34 4.........3............... Verificarea stabilităţii globale ..............3. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură .............................................................7........................................ Principiile metodei stărilor limită..........1............................ 58 6....4........ 46 5........... 64 6.............. 69 6...4.................... 78 2 .................................. Principiile proiectării conform EUROCODE......2...... Elemente de faţadă pentru pante armate ... 35 4....... 59 6...........4.................1....4......... 50 6..... Predimensionarea structurii. 61 6...4.... 36 5...... Alegerea tipului de armătură .. 52 6.....4......... 35 5........................... Verificarea stabilităţii interne .................. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate..5......................4....... Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice .................1............2.... Starea limită a exploatării normale..... 47 5................................ 42 5.................................3............ PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5.2..........4......................3....................3........... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin.......4. Factori parţiali pentru armături .. 66 6.4..................4....................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă . 78 6.................... 49 6........... Verificarea presiunilor pe teren..................................................................... 65 6....4............................. Procedura de proiectare ....... 62 6..................................3...... 65 6.....1....2..2.3............. 51 6..................................3.................................. Verificarea stabilităţii la răsturnare ...................... 52 6..................................................... Metoda gravităţii coerente........ Calculul forţei maxime de întindere în armătură ............................................3...........4. Verificarea la smulgere a armăturilor................1....................... 59 6........4...... Verificarea la rupere a armăturilor ..6..............................................4...............3........................... Calculul forţei de întindere în armătură ....................4.... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare........ Verificarea la rupere a armăturilor ............................. 71 6. 71 6.............................. Exploatarea normală.................................. Alegerea distanţei între armături ................3........3........................................3.....4....................................3..... Evaluarea presiunii pământului..... Verificarea armăturilor la smulgere ......4..

.................................... 86 7...................................1............. 102 8.........................1.......................... 98 7...........4......................... Structuri de sprijin suprapuse.... 95 7......... Existenţa unui obstacol ................ 83 6....... Elemente de proiectare specifice...................... Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8.... PANTE ARMATE ..................... 78 6......4..........................1................ Repararea alunecărilor de teren.............................................................................. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS..........5........ Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ........ 99 8............................1.............. Evaluarea stabilităţii externe ................. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ..... 82 6....................... 103 8...................................... 81 6........................... 97 7.7...5........................... 79 6.......7...............................4.............. 102 8.......6..................................................................................................................................... Evaluarea stabilităţii interne.........4....... EXEMPLE DE CALCUL ..................... Conexiuni între materialele geosintetice ....................... 96 7....... Procedura de proiectare ..9.....4..............4.. 102 8............ 89 7.. Starea limită a exploatării normale .............................................8... 80 6.....4..................................... Generalităţi ......................... Evaluarea împingerii pământului .............4...... Proiectarea conexiunilor......................6........... 96 7........... 94 7.... 86 6..5.... 92 7..........2........................... Predimensionare .................................................................................................................. Metoda penei duble ...............................................5........... 84 6...... 93 7.7...................... 89 7................................................................................. 79 6...1..........5..................................................2...................................................3... Proiectarea elementelor de faţadă ....... 92 7.......................7.......2...............8.......................4..1............................................1..........................3................ 98 8..............8.....2. Conexiuni metalice..1.. Sistemul de drenaj......................... 103 8....................................6.. Sistemul de drenaj................................................7... 86 6...............1................... 99 8......5......................................................................... Metoda gravităţii coerente........................4............1....... 89 7................................................................................................ Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii .........4........5........ 104 8....1................. Verificarea stabilităţii la răsturnare .......... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ...1............. 80 6.....................1.................... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ...3............................. Verificarea stabilităţii globale interne . Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică ..... Proiectarea elementelor de faţadă ...................................... Verificarea presiunilor pe teren...................................... Starea limită a exploatării normale. 104 3 ...................9........... Proiectarea conexiunilor..............................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.....................4....................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .................................2...................6... 97 7....1................

.............2........11........................... Verificarea stabilităţii la răsturnare .............2.8................................. Dispunerea armăturilor........... Verificarea armăturilor la rupere.........2........ 119 4 .....2. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ............................1..2. 118 8.................... 119 8............... Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ...................... Determinarea parametrilor geotehnici....................2..........9........................... 107 8..12................. 118 8..............2....... Dispunerea armăturilor...1.......9...................................1 m................... 105 8.......................................................2............... Calculul forţei de întindere în armături ........ Verificarea presiunilor pe teren........................2.................2...1..............................................1......................... Calculul forţei de întindere în armături ................................3.....2.....5....Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.........................................................................................................1....... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ............... 110 8..........10..................................................... 116 8............ Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3........ Verificarea armăturilor la rupere...6. 114 8... 108 8............................ Verificarea armăturilor la smulgere .............................11.......12...... 115 8................................. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul....................................... Verificarea armăturilor la smulgere .................................. Predimensionare ...............2........... 106 8........2........ 118 8.................... 108 8......... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE .....................................2.....2............. 110 8..... 105 8......... 111 8..........................7....................... 104 8.....10.13.........4.....

Determinarea rezistenţei la intemperii 10.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. P 100-1/2004 6. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. NP 075/2002 3. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. pante armate). 1.1. ca şi unele metode specifice de calcul. MLPTL . având caracter orientativ. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. NP 074/2002 4. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. MLPTL – Normativ privind principiile. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. indicativ NP 075/2002. MLPTL .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1.Cod de proiectare seismică . GT 035/2002 5. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1.

SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. Determinarea caracteristicilor de frecare. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. Partea 1 – Reguli generale 17. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. SR EN ISO 12957-2:2005 . Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 4016:2002 . SR EN ISO 4014:2003 . Calculul elementelor din oţel 38. Vocabular 20. Partea I – Instalarea între materiale granulare. fundaţii şi structuri de sprijin 13. SR EN ISO 13431:2004 . Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. industriale şi agricole. fără încărcare normală 23. Determinarea pH-ului 32. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12.Geotextile şi produse înrudite. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite.Geosintetice. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. Determinarea caracteristicilor de frecare. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. 33. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. 31.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. SR EN 13251:2001/A1:2005 . Determinarea biomasei microbiene a solului 35.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii.Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15.

STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. Condiţii tehnice generale de calitate 54. 2. 4. Determinarea densităţii pământurilor 45. 5. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. 6. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. 8. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. Determinarea materiilor organice 50. 3. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. Determinarea umidităţii 43. Principii generale de calcul 49. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. Determinarea granulozităţii 47. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. Determinarea limitelor de plasticitate 46. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Determinarea caracteristicilor de compactare. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. Încercarea Proctor 41. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. 7. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42.

3 etc.1. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin . eventual. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2.Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2. În această categorie intră: . culei de pod . Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. GENERALITĂŢI 2.2. sub posibilele încărcări exterioare. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A.) 8 .1.Figura 2.1.2.

Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.4. Pante armate cu materiale geosintetice . Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2.5.2.3. armate cu geosintetice (Figura 2. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.5) Figura 2. instalate pe pante 9 .4) Figura 2.

sunt necesare elemente de faţadă. Figura 2.7): pământul armat. terenul de fundare.6). în general.platforme armate cu materiale geosintetice . Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: . cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. metalice sau alte tipuri de materiale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. fundaţia. .structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. elementele de faţadă (parament). pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. umplutura din spatele structurii de pământ armat. . de sub structura de pământ armat.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. Aceste structuri sunt. terenul natural din spatele întregii structuri.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice.drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată. în condiţii de limitare a deformaţiilor. . conexiuni.6. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. De obicei. 10 . În această categorie intră: .

8).9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături.3.ancore de diverse tipuri. a.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. Rambleu cu pante armate b.benzi. Pante armate 2. folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice). . Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat .7.benzi sau grile metalice. Repararea alunecărilor Figura 2. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: . În Figura 2. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.8. 11 .

Geogrilele pot fi sudate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.geogrile. tricoturi.geotextile. neţesute.geocompozite de armare. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. . multifilament. formând geocompozite. din care cel puţin un material este geosintetic. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. Geotextilele pot fi: ţesute. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament.). Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. dar şi din poliamidă. etc. În primul caz.sau biaxiale. ancore sau bare. cu fibre de sticlă sau metal. 12 . Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. mono. În această categorie intră de asemenea geocelulele. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. consolidate prin interţesere sau termosudare. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. de exemplu). . poliesterul. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. poliester sau.9. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. mai recent. ţesute sau extrudate. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice.

Proprietăţile acestor armături sunt. . dependente de timp şi temperatură. Proprietăţile acestui tip de armături sunt.10 – 2. în aceleaşi condiţii de solicitare. panouri prefabricate din beton.previne eroziunea pământului. În figurile 2.dă o formă exterioară structurii. sau alţi polimeri. îmbinate între ele prin diferite sisteme.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. de cele mai multe ori. 13 .elemente metalice. . realizate din beton torcretat.blocuri modulare prefabricate din beton.armături relativ extensibile. beton. 2. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. inox) şi se prezintă sub formă de grile. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. în aceleaşi condiţii de solicitare.armături relativ inextensibile. cu viteza constantă de deformare. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . lemn sau alte materiale. . vandalismului etc. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. ambele umplute cu pământ sau material granular. în general. benzi.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . bare. . definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. .elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. În această categorie intră armăturile metalice. Din punct de vedere al comportării. independente de timp şi temperatură. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă.asigură un suport pentru pământ între straturile de armături.gabioane.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. . .asigură ancorarea armăturilor în zona activă. .4. . . . În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .10.11.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 . Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.12.13.

Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .14. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.15.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

Figura 2.16. conexe celei de armare şi anume de filtrare. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2. 2.20).6. drenare sau protecţie antierozională. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2.18).6.1. Utilizări 2. georeţele sau geocompozite de drenaj. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. culee în pantă (Figura 2. În cazul utilizării geotextilelor ca armături.17. Culee de pod 17 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile.5. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare.19).17).

20. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2. 18 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.22).21).2. Rambleu armat pentru viaducte 2.6.19.Culee în pantă Figura 2. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.18. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.

Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2.24). Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.23). ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.22.3.23. Figura 2. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2. Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 .21.

25.26). structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.28).4. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.27). baraje din materiale locale (Figura 2.6.24. insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2.29).25). Figura 2. Cheuri armate cu geogrile Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2. Insule artificiale din geocelule 20 .26.

folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire. Astfel. În cazul armăturilor cu noduri 21 .7.27.28. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact.29. Apărări de maluri Figura 2. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2.

Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. În cazul nearmat panta este instabilă. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului. Fără armătură.30). cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. zona activă este instabilă. φ.31. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . Figura 2.1).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Figura 2. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. situată în imediata apropiere a faţadei. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. Aşa cum este prezentat în figură. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. Unghiul de înclinare a pantei. Dacă se produce ruperea.30. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă.

De aceea. pantelor sau rambleelor armate. În acest caz. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. ca şi de relaţia care există între ele. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. 23 . Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. Legătura dintre armătură şi pământ. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. care asigură transferul de încărcare. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. depinzând de tipul terenului. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. de cele ale armăturii. descrescând către capătul liber al armăturii. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul.31). legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren.

Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. cu capacitate portantă insuficientă. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. Trebuie realizate următoarele: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. În cazul pământurilor.1. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. 3. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. condiţiilor de drenare etc. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane.8 din înălţimea prevăzută. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. precum şi a fluctuaţilor acestuia. ca şi a încercărilor in situ. . . Dacă pe această adâncime există straturi slabe.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. 24 . a tasărilor probabile. NP 074/2002. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului.

încercări de teren sau determinări pe baze empirice. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. NP 074/2002. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. conţinut de săruri). exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. rezistivitate electrică. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat.2. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. atât pe termen scurt (parametrii totali). având ca referinţă „Normativul privind principiile. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. iar dacă aceasta nu este suficientă. sunt necesare încercări de compresibilitate . exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. inclusiv studii de arhivă. 3. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. 25 . Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH.

criteriile de performanţă. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. 26 . fiind însă mai scumpe. durabilitatea. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. disponibilitatea materialelor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. experienţa costul. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere.

în anumite condiţii. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile.1. care duc la sporirea costurilor.063 mm). pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. necoezive. Mai pot fi utilizate. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. de cele mai multe ori concentrate local. în general. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase.1.1. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. 4. De aceea. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. dacă există. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. eventual. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. umplutura dintre ele. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. cât şi masa de pământ armată şi. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Pirita poate oxida. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate.

φ’ şi c’. În cazul utilizării armăturilor metalice. cât şi cei totali.2. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. Determinarea caracteristicilor pământului 4.1). Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). Pentru materiale pur necoezive. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. SR ISO 11048:99. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. STAS 7107/1-76. iar pentru poliolefine (polipropilenă. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9.1. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. f) Materiale friabile – pământurile friabile. Umpluturi Pentru proiectare.2.5 – 2 m distanţă). cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). SR ISO 11265/A1:98.1. 28 . În aceste condiţii. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). SR ISO 14240:2001. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. tipice pentru structurile de sprijin. 4. φ şi c. φ sunt relativ mici. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. φ pentru structuri de spijin. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. PP şi polietilenă de înaltă densitate. în condiţii de deformaţii plane. ε (Figura 4. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3.1. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile.

1% 1000Ωcm max 0.35 V min 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ. nu se aplică pentru apa de mare 29 .35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.01 % max 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.03 % max 0.02% 0.01% max 0.2% max 0.1% max 0.03 % max 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.05% max 0.01% max 0.025% max 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.2% 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.2% max 0.2% min 0.

4. 4. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. 1913/2-76. 1913/15-75.3. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. se vor determina parametrii optimi de compactare. 1913/12-88. 1913/13-83. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat.2. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. 1913/6-76. 1913/3-76. 1913/5-85. prin încercarea Proctor. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. tip CD (consolidat – drenat).1.2. 1913/4-86. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. φ şi c.1. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. 8942/5-75. φ’ şi c’ şi totali.1. pentru a obţine valorile de calcul. 8942/189. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. fie cea de compresiune triaxială. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85.2. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. 30 . fie cea de compresiune triaxială. 8942/2-82. Întrucât umpluturile vor fi compactate. tip CD (consolidat – drenat).

fiecare produs trebuie analizat individual. Materiale geosintetice 4. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. din materiale polimerice.2. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . îmbătrânire. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. proprietăţile de frecare. se utilizează. NP 075-02. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Cr.6.încercări de control. cu diferite funcţii.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. . procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. steril de mină sau de deşeuri industriale. Datorită diversităţii de produse. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. temperatură. în general. fisurare datorită condiţiilor de mediu. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. Mn.încercări de identificare şi caracterizare. realizate în condiţii standard. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. NP 075/2002. 31 . Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. Cu. depozitele de zgură. aditivi etc. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”.. geometrii. cum ar fi rezistenţa la întindere. .2.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi.. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. De aceea. foaie etc. deteriorarea în timpul punerii în operă. Co.1. oxidare. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. la fluaj.

Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. sunt necesare teste de durabilitate 32 . R – relevant în toate situaţiile. S – relevant în anumite situaţii specifice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. T – utilizare sub semnul întrebării. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3.

Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat.defectelor de execuţie. Elemente de faţadă În paragraful 2. acolo unde este cazul. elemente de legătură.4. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. Atunci când nu este posibil. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: . Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. 10025-3:2005. 33 . elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. Tabelul 4-4. 4. . Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.fluajului armăturilor. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune. 10025-2:2004.2. este dată orientativ în Tabelul 4-5.consolidării secundare a terenurilor argiloase.2. bare sau grile (reţele). .3. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale. metal.

durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.07 1. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime.75 1.35 0.7 0. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce. de regulă din beton.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste. lemn. 4.1 0. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire. pe toată înălţimea structurii.0 0. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: . .05 0. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.oţel galvanizat.panouri prefabricate.3 0. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. disponibile într-o varietate de forme şi texturi. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. diamant sau hexagonale.25 0 0 0 0 0.45 0. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei.2 Nota 1: NG .25 0. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . pătrate. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani.15 1.4.tablă neagră (negalvanizată).1. metal sau materiale polimerice. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5. Au suprafeţe de cca 0.oţel inoxidabil.55 0. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari.4 0 0 0 0 1.05 0. dreptunghiulare.68 0. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.blocuri modulare prefabricate din beton. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.1 0.38 0. de regulă din beton. .panouri prefabricate.55 0.63 0. G . din metal sau materiale polimerice . I .35 1.09 0.faţade flexibile. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. fie prin acoperire cu un strat de pământ.05 0.05 – 1 m2.

din beton sau zidărie de piatră brută. armătura trebuie ataşată de gabion.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. şuruburi cu cap hexagonal. bare. SR EN ISO 4014:2003. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. oţel galvanizat. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). ancorate de acestea. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii. care permit şi creşterea vegetaţiei. de nivelul de estetică cerut.4. . elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). De asemenea. oţel protejat. Se pot folosi şuruburi obişnuite. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. STAS 8796/3-89. oţel inoxidabil sau materiale polimerice. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor.SR EN ISO 4016:2002. pot fi utilizate elemente de faţadă. ea poate fi însămânţată. 4. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă.4): .6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. realizate după construcţia structurii de sprijin.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. realizate din oţel neprotejat. STAS 8796/280.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat.2.5.8 sau 10. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). din grupa 4. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. Pot fi constituite din dibluri. STAS 8796/4-89). în acest caz. 35 . ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1.plase metalice sau din polimeri 4. buloane etc. .

Având ca referinţă aceste standarde.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. acolo unde ei sunt necesari . . Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . 36 .natura şi dimensiunile structurii de pământ.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri.de exemplu.2.permanente (P). Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). Cu alte cuvinte. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5. seismicitate). Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. încărcările se clasifică în: . Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. . 5. Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei.condiţii speciale (de ex. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată.

având ca referinţă STAS 10101/0A-77. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. În aplicarea metodei stărilor limită. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. se vor aplica următoarele. nd pentru V. α.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). . care pot fi sub.0 pentru P şi C. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare.85.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991.1) Fd = γF × Frep. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. n. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). se va verifica atât la SLU. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren.85. cât şi la SLEN. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . excepţionale (E). obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. în grupările fundamentale respective. având ca referinţă STAS 3300/1-85: .3. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. Partea 1 – Reguli generale. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor.sau supraunitari. unde: 37 . cvasipermanente (C) sau variabile (V). sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită.95. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5. în gruparea specială de acţiuni. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. Stările limită pot apare atât în teren. În cazul lucrărilor de susţinere. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. se va verifica la SLU.95.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). . 5. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85. n. Valorile de proiectare ale acţiunilor. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse.

Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE).5) (5. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR).d ≤ Estb.pierderea echilibrului structurii sau terenului. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst. În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.0 sau subunitar (notat ψ0. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk. .4) unde: unde: 38 . Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. .cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale.d. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: .d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. Valorile factorului parţial de material. În cazul SLU. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU). Estb. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). (5. . eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). Edst. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO).antrenare hidrodinamică. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului. proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. (5.0. (5. toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. Xd. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7.pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL).

Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1. proprietăţile materialelor şi rezistenţe. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. defavorabilă Permanentă. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii.50 0 Tabelul 5-2. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă.dst γG.10 0.40 1. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date. efectele acţiunilor.stb γQ. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3. favorabilă Variabilă.90 1. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii.00 39 . cu titlu informativ. Tabelul 5-1. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni.25 1.40 1.stb Valoare 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.25 1.dst γQ. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG.

0 1.0 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.1 1. 40 .0 Tabelul 5-6.0 1.0 1.0 1.e R1 1.0 1. (5.4 1.4 1.4 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.0 Set R2 1.0 1.25 1.0 M2 1.0 Tabelul 5-5.25 1. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.0 1.3 0 Tabelul 5-4.5 0 A2 1. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.0 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.0 Set R2 1.0 1.h γR.e R1 1.v γR.35 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.4 R3 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.1 R3 1.

se produce cedarea sau există degradări majore. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. egale cu 1. în practica curentă de proiectare. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. În proiectarea structurilor de pământ armat.0. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. de exemplu. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile.4. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). În cazul stabilităţii interne. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. în mod normal. calculul tasărilor). atât starea limită ultimă. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. c. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. b. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. fie de cea a exploatării normale. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. în acest caz. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. 5. În cazul stabilităţii externe. În acest caz. Pentru toate aplicaţiile însă. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat.

cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO.4. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. datorită diferiţilor factori. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. 10101.1. cu excepţia BS 8006. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. armătura este considerată extensibilă. Majoritatea armăturilor utilizate. În caz contrar. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. foliilor. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. nici în normativele sau standardele europene. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. Tabelul 5-7. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. de tipul benzilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). 5. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . datorită rigidităţii scăzute la încovoiere.

11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. (5. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 .9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. f m111 = 1 + (5.0. fm = 1.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică. fie pe baza rezistenţei medii de bază. caz în care fm112 = 1. . Figura 5. f m11 = f m111 × f m112 (5. fm111 poate fi calculat cu formula: 1. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . fm111 = 1. Pentru armăturile metalice. iar σ este abaterea medie a rezistenţei. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: . fm112 = 0.50. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. unde: μ − 1.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice. În caz contrar.64σ μ este rezistenţa medie. fm111 = 1. Pentru armăturile polimerice. prin factorul parţial fm112. prin factorul parţial fm111.8) (5.7) (5. 43 .dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. unde.0 sau pe baza secţiunii nominale.64σ .

În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. ceea ce este recomandat. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. (5. . Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. obţinute pe perioade mari de timp. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. Atât pentru materialele metalice. În cazul unui număr mare de date.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. tt – durata încercărilor de fluaj. În cazul materialelor geosintetice. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1.0.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. f m12 = f m121 × f m122 .13) f m122 = log d . atunci: t (5. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. 44 .0.1. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. fm122 poate fi luat egal cu 1. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: .evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. fm121 poate fi luat egal cu 1. cât şi pentru cele geosintetice.

Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. fm21 = 1. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. de modul de compactare etc. de structura de pământ armat.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. fm12. 45 . de tipul de teren. În general. Figura 5. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani.2.3.1. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. Figura 5. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii.1.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. (5. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii.

suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. factorul parţial de siguranţă este fal. factorul parţial astfel obţinut. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. Tmed f. Schema de stabilire a factorului parţial de material. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. .suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5.15) Tc = min⎜ ft . Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. 46 .3. medf ⎟ . Tc: ⎛T T ⎞ (5.2. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). În cazul materialelor metalice.16) Tc = u . Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. În cazul materialelor geosintetice. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm.4.

4. • prezenţa unui strat de umplutură umed. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: . Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .0. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase.3.5 m. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile.pentru SLU: fsm = 1. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1.4.3. fal = 1. Figura 5.5. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.0. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii. • compresiunea umpluturii.pentru SLEN: fsm = 1. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor. fal = 1. 5. 5.3 . Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple.4).

În această categorie intră pilele de pod. Figura 5. ramblee de cale ferată (Figura 5. ziduri de cheu. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. care trebuie proiectate utilizând metode speciale. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. baraje.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite.5).5. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 .6). În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5.

Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ.6. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5. pe lungimi de cca 20 – 30 m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.6. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături. verificarea compactării umpluturii. 49 . În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. verificarea corectitudinii instalării armăturilor.

50 . STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin. care nu sunt verticale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.1.1.1. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. Figura 6. culei Şi alte structuri de acest tip. de tip zid de sprijin sau culei.

pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. cât şi cele ale exploatării normale. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. cât şi cele diferenţiate. în direcţie longitudinală şi transversală. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. de tip ziduri de sprijin şi culei. 51 . „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. În cazul armăturilor inextensibile. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. ancorate sau nu. c) analiza deformaţiilor. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe.2. Sunt evaluate atât tasările absolute. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. NOTĂ. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. utilizând metode de echilibru limită. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. se face ca la structurile convenţionale de sprijin.

6. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii.2.2): alunecare pe talpă.3. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. Cu toate acestea. H fiind în general impus de amplasament. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. depăşirea presiunilor pe teren.1. Figura 6. pierderea globală a stabilităţii. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. răsturnare (limitarea excentricităţii). Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6. 52 .3.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6.1. H/L.3.

7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. .riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. .6H sau minim 3 m partea masivului (de ex. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.7 H (minim 3 m) max (0. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 .3.6H. necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului. depinde de: . 2 sau 7 m) 0.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.5).presiunea dată de structură.4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.adâncimea de îngheţ. . Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0..

Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4.

Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. pentru structuri supuse acţiunii apei.5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1.2.7 şi Figura 6. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6.0 m Dm βs Figura 6. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare. . În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . excavaţii etc. βs = 0° Ziduri de sprijin. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0.2). cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. βs = 0° Culei.8).7.3. 55 . De asemenea. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare. Tabelul 6-2.6). βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. saltelelor sau pavajelor.

G .1) Figura 6. Rv – rezultanta încărcărilor verticale. e – excentricitatea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ . Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 . 2⎠ ⎝ q – suprasarcina.coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6.7. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .6.2) Figura 6.coeficientul împingerii active.greutatea (6.

coeficientul împingerii active (6.coeficientul împingerii active (6. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).8.4) Figura 6.9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului. Figura 6. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .9.3) Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ . Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ .

10). se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a .10. care se opun alunecării. unde: (6. la o cotă z. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. Rv – rezultanta forţelor verticale. 58 . presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. ka k0 k 6m z Figura 6.5) unde ka are expresiile prezentate anterior.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. care produc alunecarea. iar c este coeziunea. (6. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. cu cele rezistente. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL .3.2). depinde care sunt mai slabe. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. fie ale umpluturii.3. φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab).

5.7) 6. γf – greutatea volumică a terenului de fundare. se calculează cu formula: Rv σv = . L – lăţimea efectivă a bazei structurii. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ .5). presupusă uniform distribuită.11). stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . Rv – rezultanta forţelor verticale. 6. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. de regulă.3. 59 . Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. (6. (6. iγ. metoda Meyerhof (Figura 6.2). L – lăţimea efectivă a bazei. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. dacă există).9) 1 pcr este presiunea critică. Presiunea pe bază. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina.4. Rh – rezultanta forţelor orizontale. σv. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . ca – adeziunea dintre teren şi armătură.4. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei.3. unde: (6.3. (6.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat.

12).3. 6. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. respectiv. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. de regulă. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari.6. critice. Pentru structuri simple.11. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. 60 . trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). atât cele care sunt exterioare structurii. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. cât şi prin cea nearmată nu sunt. realizarea de coloane de material granular etc. prin lungirea armăturilor. presiunea critică mărită. înlocuirea stratului moale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. cu geometrie rectangulară.

Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate.3. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).7. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei.12. Tabelul 6-3. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor.

masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6.13.14. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6.8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice.13.12) unde ks este coeficientul seismic. (6. Figura 6. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului.5k s . Pa. În plus. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. determinat conform P100/1-2004.3. În cazul lucrărilor de sprijin.11) Fi = khG.

Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.5tgβ (6.14.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .14 rezultă: tgβ ⋅ 0. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.5H 1 − 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.14) armate.

de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază.13) sau 1 2 γh k as . kv este coeficientul seismic în direcţie verticală. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6.q se determină în felul următor: . .17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite.66 din înălţime faţă de bază. Se precizează că. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: .componenta seismică. conform notaţiilor din Figura 6. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala.componenta împingerii în regim static. Pas. 6.5kh.componenta seismică.15): 64 .14. cât şi 3 pentru roci. care. în cazul general. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate. .componenta statică.q.q = k as (6. Punctul de aplicaţie al forţei Pas.4. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static.14).q = Pas. Ps. Figura 6. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. atât pentru pământuri. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. q se adaugă o împingere suplimentară. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ. în cazul solicitării seismice.16) (6. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. Pas = (6. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as . pământul se găseşte în condiţii nedrenate. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .

alegerea distanţei pe verticală între armături. conform precizărilor din 4. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1. alegerea tipului de armătură.15.3. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. De aceea. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. 2. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă.2. 6. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. 6. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. 5. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. 65 . respectând însă o distanţă maximă de 800 mm.4. Figura 6. 3. 4. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. în condiţii statice şi dinamice.4. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare.2. de tipul benzilor. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar.1. pentru o proiectare economică. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”.1. Pentru armăturile discontinui. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură.

16.3.20) Figura 6. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. unde: L i − 2e i (6. Se poate. distanţa dintre armături se ia egală cu 1. σ vi = R vi .4. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite.4.16). T a armăturilor. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. care se adaptează uşor la aceste variaţii. unde: (6. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). Pentru structurile cu faţade modulare.1. Metoda penei ancorate 6.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. Ti1 = k a σ vi s vi . 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături.3. modifica rezistenţa la tracţiune. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. Ti1 (Figura 6. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. de asemenea. Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . Li este lungimea armăturii „i”. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.21) (6. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . unde: Di D i = h i + b . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).17. unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .22) (6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b). Q= ⎝ b d+ 2 (6.25) 67 .23) Figura 6. Ti 2 = k aSvi V .24) (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.18).17). ei este excentricitatea rezultantei Rvi. Ti2 (Figura 6. dacă h i > 2d − b 2 (6. Ti3 (Figura 6.

fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. (6.4.3.3. tanδa .3. 68 . Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere.3.4. Ti. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.3.2.4.28) Pi – perimetrul armăturii „i”. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”.4. conform 6. pe metru liniar de zid.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . (6. calculată conform 6.1.18.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.27) 6.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.1.4. conform 5.26) Figura 6. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti . unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6. Tc ≥ Ti.

Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă.4.. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a.planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere. Principalele ipoteze sunt: .20). c.3.21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat.19. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale.4.19). este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă. încărcări exterioare uniform distribuite. reacţiunea normală pe planul de cedare.20 ). care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. b. . Figura 6. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. în Figura 6.. ca – adeziunea armătură/teren. . 69 . 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6.

21. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.20.22). Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 . Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare.

egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii.4.1. (6. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T. pentru z ≤ z0 = 6 m. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6.4. k = ka.4. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. .3.3. În cazul fluajului armăturilor polimerice. 6.31) (6. 6. pentru z > z0 = 6 m. pe metru liniar de zid.fluajul armăturilor polimerice. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. Metoda gravităţii coerente 6.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite. ca este adeziunea armătură/teren.consolidarea secundară a pământurilor coezive.4.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”.5. se poate considera α= 45°-φ1/2. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T .32) 71 .4. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. q este suprasarcina permanentă. Pi este perimetrul armăturii „i”.

Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .22.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

Ti1 = kσ vi s vi . σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.34) L i − 2e i Figura 6.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.24). Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.4.4. Ti1 (Figura 6.2. unde: (6. unde: (6. R vi σ vi = .23.1. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .4.24. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.

Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie). unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. Valoarea efortului σv considerată 74 . Figura 6. hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Ti2 (Figura 6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. d')s vi . cu tan-1(X) în radiani.25).25.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ .38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’.37) (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. Li este lungimea armăturii „i”. (6. unde: (6.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ .35) σ v (h i . ei este excentricitatea rezultantei Rvi. unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii.

c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b). o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). 75 . Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6.26.27).75L’. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală.40) Figura 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. unde L’ este lungimea fundaţiei.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”.75L’. Ti3 (Figura 6. (6.pentru 0 < hi < 0. . (6.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. paralelă cu faţada structurii. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.pentru hi > 0. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H).26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: .

28. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”. Figura 6. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. se presupune că 76 .28.27. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii.

(6.5(H1/2 – zactiv).29. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6. a1 = a0 + (1 .0. Pentru calcul. dacă hi ≤ z2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). fie cu linia 2.44) a0 = 1 . În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. Figura 6. dacă hi ≤ z1. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3.41) .48) a1 = a0.42) . (6. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0.85.5H1 în spatele faţadei.30. dacă hi ≥ z0. numită „linia 1” (Figura 6. (6. dacă z1 < hi < z0. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: .45) (6.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. z2 este egal cu 1.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.4).15(H1 – hi)/(H1 – z2).de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3.29). se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. (6. (6. dacă hi > z2. (6.47) (6.46) a1 = 1. 77 . fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.

B este lăţimea armăturii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă.4. Ti ≤ 6.4.3. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6.49) 6.4. (6.4. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii.4.3.5. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură.4.3.4.4. dincolo de linie de întindere maximă considerată.4. la distanţa x. conform 5. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere. calculată conform 6. L este lungimea totală a armăturii.30.2.4.1. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate.4).4. 78 . fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.4. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.50) ∫ σ v (x )dx .2: Tc ≥ Ti. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.4. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale. Fi.4.3.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. 6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”. Fi = k h ⋅ G a . L este lungimea armăturii.31.5. E este modulul de elasticitate al armăturii. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. Ga este greutatea zonei active. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi . Figura 6.8).4.3.31. (6.8).6. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 . aşa cum este ilustrat în Figura 6. unde: (6.

Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 . Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6.1.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6. Elemente de proiectare specifice 6. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%.6H. conform principiilor deja prezentate. H + H2 Dacă D ≤ 1 . cele două structuri se proiectează separat.5. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) . se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6. 6.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus.7H1 şi L2 ≥ 0.32. Figura 6.5.32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0.

34): Cazul 1.2. Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6.5. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ . Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6. 2⎠ ⎝ 81 . presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6.33.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent. se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6. prize de apă.2. Astfel: . trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul. parapeţi. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. . 6.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii.41).elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: . În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza.). cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii. . . proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 .9. fundaţii pentru panouri de semnalizare.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. săruri pentru dezgheţare. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. 6.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii.39. determinată conform Tabelul 4-5.8. 6. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3. rigole etc.40).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune).7. iarna.

straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. 87 . În acest caz. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6.41.40. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului. Dacă acest lucru nu este posibil. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine.

capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. se poate ocoli obstacolul. în spatele obstacolului (Figura 6.42. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. 88 . Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi).42). Figura 6.

care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. b) alunecare pe bază (Figura 7. Figura 7. având înclinări faţă de verticală de peste 20°. pentru a reduce ampriza lucrării. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7. 89 .îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7.construirea de ramblee noi. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei. 7.1. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice.2): . pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje.2 a).1. PANTE ARMATE 7.2 c). .repararea pantelor care au suferit alunecări de teren. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.2 b). cu pante abrupte.1). Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2.2.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.3 b). b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3. Figura 7.3 a).4 a).2. 90 .3.4 b). Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2.

5 b).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. 2.5. stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7. Figura 7. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 . Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.5 c).4.5 a). trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1.

Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. . modificată pentru cazul pantelor armate. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor.micşorarea unghiului pantei.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare.3. . . cât şi sub structură. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. Ca şi în cazul structurilor de sprijin.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. . Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor.drenarea terenului de fundare.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor.3). .utilizarea unei umpluturi de calitate superioară.4. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. . se aplică „metoda gravităţii coerente”. se va adopta una din următoarele măsuri: . de echilibru limită.realizarea unei berme la piciorul pantei. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. 7. ce se extind atât în spatele. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană.creşterea lăţimii zonei armate.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. 92 . 7. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. Dacă este cazul. . .

forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ .6. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini. Distanţa minimă pe verticală. γ este greutatea volumică a pământului. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară.5kγH 2 . (7. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală.7).1) 93 . unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. forţa destabilizatoare. Figura 7.6). între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). Rh este dată de: R h = 0. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7.7. Figura 7. Svi.1. H este înălţimea pantei. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7.4. iar cea maximă este de 1 m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.2) k (γh i + q ) (7.

8. unde: (7. la nivelul „i”.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. 7.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. unde: (7. MRA. armate sau nu. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături.4. la nivelul „i”. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. Metoda fâşiilor 94 . Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor.8. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . considerând o suprafaţă de cedare circulară. q este suprasarcina permanentă şi temporară. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. rezultă: Figura 7. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . MRP şi de rezistenţa armăturilor.2. În cazul pantelor armate. la nivelul „i”. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. Cu notaţiile din Figura 7.

1). condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 . Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.9. c este coeziunea umpluturii armate. care trebuie preluat de armături.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7. Astfel. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.6) (7. (7.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.9: Figura 7.4. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat. 7.4. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent). MRA.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7.8) Cu notaţiile din Figura 7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 . φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.

10. j=1 n {( ) [ ( )] } (7. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . 96 .10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. în lipsa altor condiţii specifice impuse. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat.4.10). uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături.4. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. Pentru majoritatea pantelor armate. i =1 (7. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice.4. aceste stări limită nu sunt critice.5a).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi .1). se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. 7. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile.5. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.5.4. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. Datorită înclinării pantei. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. Figura 7.

Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. 7. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile.11. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice.6. Figura 7. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca.11).7. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. 97 .

elemente modulare din beton etc. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. s – panta faţadei.9. riprap. 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s .7). γw – greutatea volumică a apei. (7.. asociate cu vegetaţie.8. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei.11) unde: d – adâncimea apei. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. 98 . Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. Dacă λ < 100 Pa.

43 116.5 4 17.1 17. prin încercări de forfecare directă.48 Nr. cât şi pentru teren. Figura 8.0 17. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare.87 99 .57 113.17 2 55.08 120. atât pentru umplutura armată.47 117.95 17.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.32 5 18. încercare 3 18.3 2 17.43 110. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.90 115.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.15 6 58.1.9 17.81 5 56. H = 4 m.73 58.1. EXEMPLE DE CALCUL 8. Principii generale de calcul. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.12 17.

29 173. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .0847.86 160. după eliminarea valorilor eronate.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .18 1 53. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85.1. rezultă n = n’ = 5.29 6 54. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8.1. n şi de nivelul de asigurare α. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85. t ⋅s ρ= α . Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.51 2 52. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0. n i =1 ( ) (8.59 162.9 106.05 104.1) ∑ γi .79 152.34 159. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8.1.17 106.07 (coeficient statistic).39 101. (8. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50. (8.09476 .43 110. rezultă υ = 2.86 166.5) 100 .73 175.17 5 55.29 108. Rezultă s =0.88 8.1.20 176.25 166.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180.95 53.30 Pentru teren (φ. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.1.71 169.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.014 kN/m3. Pentru n = 5. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.11 156.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.49m < = 0.fm2 = 1.2 104 .fm22 = 1.99 ≤ 406.2 (17.fm12 = fm121 × fm122 . Verificarea presiunilor pe teren .unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.rezultă fm = 1.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.4 − 2 × 0.53 (8.98 2 2 Dm = 1 m 138.66 6 (8.1 . 8.28) (8.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.5 × 1 = 424.fm21 = 1.1 = 1.68 = 406.12 L = = 0.99kPa . L − 2e 3.6 × 1. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.76 .fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.fm2 = fm21 × fm22 .366) × 1.8.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.1 (8.4 × 13.75 kN/m.98 + 17.6 = 1. 8.56m R v 235.8 σv = = = 138.56 + 40.37) . σv: Rv 295.27) 8.Presiunea pe bază.6 (8.f m122 = log d = log = 1 .6 (8. se calculează valoarea sv: T T 18.32) . Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.1.9.fm121 = 1 t 50ani .1.6 (8.fm12 = 1.36) .1.29) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.30) (8.7. unde împingerea este maximă.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.75 sv = = = = 0.0 (producător) .34) .5 × 4 × 0.366 + 10 × 0.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.33) .5 × 3.

22809 8.843 151.5776 15.017818 0.4442 265.780224 6.80528 61.661586 Li-2ei 3.3331 206.147504 0.13568 30.372 22.4664 34.816 54.40 m.97869 107.45952 5.6664 258.01875 262.7776 177.91104 129.4 2.488 Paqi 1.198284 6.3271 113.28504 8.783685 2.2229 222.0764 222.339366 3.3552 61.4666 159.12912 39.035073 4. toate armăturile se verifică la rupere.076827 σvi 22.578094 2.528 ei 0.7997 336.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.1743 23.24522 3.5 3 3.6888 3.392 9.71115 88.8886 236. 8.02648 15.240899 0.638 8.497899 0.802 70. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.5 1 1.882 17.434625 3.73369 77.73113 7.9563 Ti1 4.24352 17.7444 0. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.147504 0.61488 2.307184 3.6108 295.79017 29.008256 14.43328 44.4 0.68464 2.97408 56.06605 76. cota 0.5365 161.568 27.816 48.587 299.29792 34.488 Paqi 0. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.69686 39.5 4 Gi 36.918201 2.959296 2.64675 188.28117 97.11.73137 29.76596 124.1.8 1.35768 0.24179 27.393674 3. 105 .66656 118.5552 Rvi Pai 77.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.972 161.11104 88.07739 0.528758 0.6 4 Gi 29.32448 11.046408 0.56 kN/m.661586 Li-2ei 3.94144 34. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.35232 49.0221 188.83808 15.2 3.222528 1.81088 6.477 11.104991 2.410953 0.73369 73.722 221. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.50 m.522 24.4108 47.9997 295.9444 73.2221 147.14706 49.8332 147. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.372 225.089559 0.220883 3.8888 110.07675 336. Se alege un alt tip de geogrilă.73488 27.53392 9.003163 0.550691 11.35552 99.104991 2.5776 218. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.342483 2.308157 0.568 25.3552 Pai 0.1.879 149.030317 0.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.70272 2.96075 114. În acest caz.2442 306.5 2 2.10.528 53.6886 277.9343 162.79131 13.92032 70.6 2 2.72509 60.388819 3.1331 247.098 4. Ti1 (8.220352 0.8 3.6332 8.11427 14.45 39.89117 22.2 1.14245 17.076827 σvi 20.364364 3.404202 2.7776 184.3722 60.55552 59.32813 93.9563 Ti1 3.272 M0i 0.272 M0i 0.25 m.891413 10.40 m.5384 130.5552 Rvi 70.34448 46.00559 0.34762 5.74363 19.39) (8.528 ei 0.

191465 0.23 2.7104 Lpi 1.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.1743 23.4 X 0.45 (pentru geogrilă) .891413 10.197207 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.6 2 2.166 3.2 1.190234 0.95) tanφ = 0.34762 5.207676 0.6 4 Ti1 3.8 3.327451 0.294 1.1.73113 7.8 1.74363 19.464 2. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.279721 0.4 2.44 ÷ 0.698 2.193894 0.223674 0.2 3.85 ÷ 0.035073 4.528 1.2.762 1.203644 (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.246767 0.02648 15. 106 .79131 13.996 2.8 m pe fiecare metru liniar de zid.932 3.22809 8.12.4 0.49 = 0. fsm = 1.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.

prin încercări de forfecare directă.08 55.30 Pentru teren (φ. Partea 1: Reguli generale.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.34 300 159.48 17.32 17. Figura 8.95 18.20 176. încercare 1 2 3 4 5 3 18.25 166.5 17.43 110.59 162. cât şi pentru teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.43 200 120.05 104.9 18.29 108.90 56.17 5 55. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.12 γ1 (kN/m ) 3 17.17 200 106.86 166.18 2 52.47 117.0 17.1 17.73 175.11 156.79 152. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.43 57.57 58. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.81 113.95 53.73 58. atât pentru umplutura armată.88 107 .4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.3 H = 4 m.86 115.9 106.17 110.87 300 180.29 173. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.71 169.2.86 160.39 101.15 116.29 6 54.3 17.

2. . . considerată variabilă şi favorabilă. γγ = 1. 8.pentru greutate.2.1. 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru greutate.2.2. respectiv φ1 = 30 °. considerată variabilă şi favorabilă.2. .3. γG = 1.1. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8.2. γφ = 1.pentru unghiul de frecare internă. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27.1.1.0°. factorii parţiali sunt următorii: .014 kN/m3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. .2. γQ = 1.4 kN/m3.35. iar c1 = 0 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.2.2. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18.1. . Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γQ = 0. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2.pentru împingerea pământului. 8.4. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.5. c = 0 8.pentru greutatea volumică. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO.1. γPa = 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.35. Pentru verificarea de capacitate portantă.1. 108 . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.

Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru greutate. Pentru verificarea de capacitate portantă.0. .pentru greutate. factorii parţiali sunt următorii: . 109 . considerată variabilă şi favorabilă. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.25.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. factorii parţiali sunt următorii: .e = 1.2.35. γφ = 1. γPa = 1.pentru unghiul de frecare internă.pentru verificarea capacităţii portante. . . γQ = 1.2. 8. .pentru greutate. γPa = 1. γG = 1. γQ = 0.2. γR.v = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1.pentru verificarea la alunecare pe talpă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.3.pentru greutatea volumică.pentru împingerea pământului.pentru împingerea pământului. .2. factorii parţiali sunt următorii: . considerată variabilă şi favorabilă.pentru greutatea volumică.4. γR.25. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.35. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.pentru rezistenţa terenului.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1.2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.3.5. γPa = 1. γG = 1. γγ = 1.0.2. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γγ = 1.pentru împingerea pământului. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . considerată variabilă şi favorabilă. γφ = 1. . Pentru verificarea de capacitate portantă. .h = 1. .1. .pentru unghiul de frecare internă. . considerată variabilă şi favorabilă. γQ = 0. γφ = 1.pentru unghiul de frecare internă. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. 8. γQ = 1. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice. γR. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. . γQ = 0.pentru greutate.4.2.4. . . considerată variabilă şi favorabilă.

în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. Combinaţia 1 G = 201.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0. Combinaţia 2 G = 201.014 kN/m3 8.0. răsturnare) Q = 36.014 = 201.8 = 28kN / m (8. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.3.4.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.75 kN/m (alunecare pe talpă.375 = 52.e = 1. pentru verificarea la alunecare pe talpă.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.2. γG = 1.4 kN/m3 γ1 = 18. γR.5. răsturnare).2. pentru rezistenţa terenului.4.25 kN/m tanφ = 0.4.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. Paq = 15 kN/m 110 .4. .44) 8. rezultă L = 2. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2.577 γ = 17. γQ = 1.2 kN/m.1. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0. γR. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8. G = 272.pentru greutate. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.43) (8. 8. 8.46) 8.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.4.42) (8.7. Paq = 20.2.h = 1.2. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . Pentru verificarea de capacitate portantă.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.2.35.8 m. γγ = 1.4. considerată variabilă şi favorabilă.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.3.8 × 4 × 18.509 tanφ1 = 0.0.375 = 15kN / m (8.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.45) (8.47 kN/m.

014 kN/m3 8. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.47 + 20. Paq = 20.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.4.51) 111 .5. răsturnare) G = 272.2.4.4 kN/m3 γ1 = 18.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.407 tanφ1 = 0.5.1.47) (8.25 kN/m tanφ = 0.2.50) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.49) 90.014 kN/m3 8.75 × 0. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.48) (8.75 kN/m (alunecare pe talpă.509 tanφ1 = 0.577 γ = 17. Combinaţia 3 G = 201.2 kN/m.2.509 = 102.4 kN/m3 γ1 = 18.72 ≤ 201. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.72kN / m (8.47 kN/m. răsturnare) G = 272. Combinaţia 4 G = 201.6.4 kN/m3 γ1 = 18. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .75 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.69 .75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.75 + 0 = 201.5.72kN / m R v = G + Q = 201.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.014 kN/m3 8.462 γ = 17.2.462 γ = 17.407 tanφ1 = 0.25 = 90.

407 = 90.95) tanφ = 0.56) 90.54) R v = G + Q = 201.5.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.59) (8. pentru L = 3.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.57) (8.37 × 0. pentru L = 3.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .61) .2 ≤ 100.2 ≤ 223.37 + 0 = 223.407 = 82.72 ≤ 201.37kN / m (8.2.11 .37 kN / m (8.5.2 + 15 = 67.2kN / m (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.49 = 0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.37 × 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.45 (8.3.75kN / m (8.85 ÷ 0.72kN / m R v = G + Q = 223.2kN / m (8.2.51 . R v = G + Q = 4 × 3. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.91 (8.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.75 × 0.44 ÷ 0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.45 (8.25 = 90.014 + 0 = 223.75kN / m (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.58) .Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.44 ÷ 0.78 .1 m.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.75 + 0 = 201.63) (8.2.49 = 0. pentru combinaţia 2 de încărcări.95) tanφ = 0.72 < 223.72 > 201.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.62) 67.1 m 8.1 × 18.75 × 0.72 ≤ 90.53) 90. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.47 + 20.60) R v = G + Q = 223.64) 112 .85 ÷ 0.52) .

37 × 0.2 ≤ 100.4.2 ≤ 223.5.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.509 = 113.1 m 8. pentru L = 3.44 ÷ 0.49 = 0.85 ÷ 0.1 R h = Pa + Paq = 90.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .52 .91 (8.75) .95) tanφ = 0.37 × 0.73) (8.37 × 0.45 (pentru geogrilă) 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.74) R v = G + Q = 223. pentru L = 3.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.51 .stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.407 = 90.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.79 ≤ 100.72) . Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.69 .37kN / m (8.37 + 0 = 223.37 × 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.1 m 113 .2kN / m R v = G + Q = 223.68) .2kN / m (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.76) 67.85 ÷ 0.72 ≤ 223.37kN / m (8.44 ÷ 0.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L . pentru combinaţia 3 de încărcări.95) tanφ = 0.49 = 0. pentru L = 3.2 ≤ 223.45 (8.69) 99.1 × 90.2 + 15 = 67.71) (8.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.2.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.67) R v = G + Q = 223.72 ≤ 223. pentru L = 3.70) (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.66) (8.65) 90.45 (8. pentru combinaţia 4 de încărcări.

răsturnare) G = 301.6. răsturnare).462 γ = 17.509 tanφ1 = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.2.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.014 kN/m3 8.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.6. răsturnare) Q = 46.1 m G = 4 × 3.47 kN/m.462 γ = 17.014 = 223.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.1 × 18.25 kN/m tanφ = 0.77) (8.6.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2.1.4.577 γ = 17.2 kN/m.577 γ = 17.407 tanφ1 = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.4 kN/m3 γ1 = 18.2. Combinaţia 1 G = 223.407 tanφ1 = 0. Q = 46. Paq = 20.014 kN/m3 8. răsturnare).37 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 20.6. G = 301.2 kN/m.37 kN/m (alunecare pe talpă. răsturnare).6.37 kN/m (alunecare pe talpă.37 kN / m Q = 10 × 3. răsturnare). răsturnare).2. Combinaţia 2 G = 223.509 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.3.2.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.014 kN/m3 8.4 kN/m3 γ1 = 18.4 kN/m3 γ1 = 18.014 kN/m3 114 . Q = 46.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.2. Combinaţia 3 G = 223.78) 8. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.1 = 31kN / m (8. Q = 40. Combinaţia 4 G = 223.47 kN/m.25 kN/m tanφ = 0.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. G = 301.

548m < = 0. Q = 44.2.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.577 γ = 17.79) M 0 = 70.25 kN/m tanφ = 0.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. G = 330.85) 8.014 = 245kN / m Q = 10 × 3. Paq = 20.4 m. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale. răsturnare).7.601m > = 0.46 L = = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.37 kN / m Excentricitatea.52m R v 223.509 tanφ1 = 0. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei. Se măreşte L = 3.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.407 115 .7.4 × 4 × 18. Rv 245 6 (8.4 = 34kN / m (8. e: e= M 0 134.47 kN/m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.2.37 6 (8.1. G = 3. Rv: (8.37 + 0 = 223.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. M0: 4 4 + 20.7.25 × = 134.2. răsturnare).47 × - R v = G + Q = 223.56m . Rv: (8.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.82) (8. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.2.46 L = = 0. răsturnare).2 kN/m.4 kN/m3 γ1 = 18. e: e= M 0 134.80) (8.

2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. Combinaţia 1 . Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.406m < = 0.8.4 kN/m3 γ1 = 18.8.7.87) (8.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.4 kN/m3 γ1 = 18.4.6 L = = 0. răsturnare).56m Rv 245 6 (8.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Rv: (8.86) M 0 = 52.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.2 kN/m.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. e: e= M 0 99.2. răsturnare). Verificarea presiunilor pe teren 8. G = 330. G = 330. 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.88) 8.2. răsturnare).Presiunea pe bază.462 γ = 17.7.509 tanφ1 = 0. M0: 4 4 + 15 × = 99.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.462 γ = 17. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.47 kN/m.2.25 kN/m tanφ = 0.1. 8.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. Paq = 20. răsturnare).014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1. σv: 116 . Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.577 γ = 17.3.

89) (8.4 × 1 = 385.4 × 12.16 + 17.93) (8.98kPa .94) (8.4 × 7.43 = 367.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.99) Dm = 1 m . L − 2e 3.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17. 8. (8.69 ≤ 367.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 × 3.98) (8.98 ≤ (8.75 ≤ 235.548 (8.97) (8.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.95 = 235.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.2.4 × 12.100) 117 .4 − 2 × 0.3.75 + 51 σv = = = 165.4 − 2 × 0.68 + 17.4 × 3.95) (8.96) 8. σv: Rv 330.v = 1.4 × 3. 165.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117. L − 2e 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.8.90) (8.2 σv = = = 111.43 = 367.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.4 − 2 × 0. Combinaţia 3 .2. Combinaţia 2 .75kPa .55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.68kPa 2 2 (8.68 + 17. σv: Rv 245 + 44.4 × 1 = 280.4 × 1 = 252.Presiunea pe bază.75 + 51 = = 165.69kPa .Presiunea pe bază.8.2. L − 2e 3.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 367.03 1.91) (8.

8.30 m.4.4 × 3.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.104) 8. din acest punct de vedere.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1. 8. (8. Combinaţia 4 .4 × 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.35.103) (8.10.101) (8.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.8.8.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .2.75 kN/m.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.4 × 1 = 252.9.Presiunea pe bază.51 ≤ 235. Ti1 (8. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8.2. Q = 51 kN/m.75 kN/m.51kPa . Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.2.102) (8.2. σv: Rv 330.1.11. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. combinaţia 1: G = 330. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile. L − 2e 3. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.75 + 51 σv = = = 147.4 − 2 × 0.95 = 235.16 + 17.

2389 ei 0.9 2.3212 340.56368 14.396394 2.04708 117.7 1.455625 2.172816 16.823 2.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.43171 48.345925 4.27563 26.29914 32.9 1.012599 0.7197 119. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere. de exemplu de 40 kN/m.7 3 3. toate armăturile se verifică la rupere.146173 0.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.3212 289.147561 0.85 ÷ 0.9178 12.510366 3.0264 157.231168 9.2651 1.5 1.2.207323 5.3755 Ti1 2.80528 57.78063 36.2 1.257112 0.50159 16.323168 13.13636 2.87898 90. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.287039 0. În acest caz.30 m.5 3.65063 62.32604 53. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .8029093 6.6499 2.83709 19.6604 78. se poate alege un alt tip de geogrilă.45 (pentru geogrilă) .245762 3.6113 1.2756 175.4644676 9.95) tanφ = 0.879 141.9 Gi 24.4686 Rvi 75.99054 Paqi 0.146796 0.1 3.13182 0.158144 5.3949 322.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.4382 1.3 0. 8.374802 3.201765 0.825922 2.7 kN/m.5103664 3.150891 0.329294 9.15623 0.0665172 7.44 ÷ 0.1306 2.0917 142.491032 10.30 m.917797 13.5 1.00063 M0i 0.2475 256.90563 48.72974 Lpi 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.108805 6.2.38769 0.1001 190.49789 27.3949 373. cota 0.173918 0.13. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.62462 2.909844 15.39063 18.31437 32.69253 53.89979 23.4732 237. fsm = 1.1 2.80528 108.325001 3.49 = 0.9 Ti1 2.2475 307.6 0.1001 241.3 0.0375 0.129538 σvi 22.4 2.7844 1.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.95359 66.0264 208.12.635231 Li-2ei 3.6 3.7 3.006001 19.077119 0.9961 3.227124 0.9575 2.480625 6.163784 0.0546709 10.729739 8.4768 2.26234 42.9527 175.1738 223.1 1.9246 66.95269 124.503748 0. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.99647 2.204497 0.3 3.8 2.371786 5.3037 2.4686 Pai 0.3423 X 0.125625 11.1738 274.1872 0.1454 171.3 2. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.8 m pe fiecare metru liniar de zid.1692 3.392504 2. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.10789 42.35082 80.6295127 4.397151 3.48596 97.149665 0. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.01563 77.001424 0.066517 7.099522 8.107983 1.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

F. 2001 121 .. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. Andrawes. S. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. utilizări.. V. Ed. Khan. NP 075/2002 6. NP 074/2002 7. 1998 5. Jones. MLPTL – Normativ privind principiile. – Geosinteticele în construcţii.1990) 8. elemente de calcul. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.Z. 1999 3.J. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. Batali.. Proprietăti. L. Academiei Române. Găzdaru.P. A. A.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. A. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. Feodorov. K. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. SR EN 13251:2001 . Pradhan. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures.. fundaţii şi structuri de sprijin 9. Atlanta. C.12. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice... S. Publication No. – Earth reinforcement and soil structures 4. FHWA – NHI – 00 – 043.Geotextile şi produse înrudite.J. McGown. Manea.

factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ . unghi λ .nivel de asigurare.stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.efort unitar normal ψ .h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .greutate volumică α .unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .deformaţie specifică axială σ .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG. dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.b . unghi γ .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .

d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. în condiţii seismice.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H. Nγ. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.q – presiunea activă a pământului.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas. Nφ .q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps. h – înălţime H0.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 . forţă de tracţiune t – timp.