MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

Nr. ing.242. dr. ing. Loretta Batali Prof.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 .08. ing. Horaţiu Popa Asist. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof.21.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. Lacul Tei. ing. dr. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. dr. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf.21. sector 2 Tel: +40.2006 - .12. Ernest Olinic Ing. dr. dr. 124.06 CONTRACT NR. Valentin Feodorov Şef lucr. ing. Fax: +40.2420781.21. +40. ing. Cătălin Roşu . dr. Sanda Manea Conf. ing.

.........................................1.....7.. 24 3.......... 8 2............... 25 4..........................................2.............................................................. 31 4....... 5 1....2.................................. Lucrări aferente structurilor rutiere ........ 17 2...........................2.3......... 17 2.2...................................... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare....................1........ 21 3......................................................................... Lucrări hidrotehnice ..........................4.................................................................................................2................ CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI...........................................................2...........1................ 13 2........................ 30 4..................................................6....................................................... 28 4................1.................1...........................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1.............. Determinarea caracteristicilor pământului ....................................... Materiale geosintetice cu alte funcţii ..... 19 2...... Materiale geosintetice cu funcţie de armare.......................2.........................1............ Pământ.............................6.................................................................2..............1.............................................................. Cercetarea geotehnică a terenului ................... 20 2............ Umpluturi ............. 28 4...2............................................... Elemente de faţadă ........ 33 4. Terenul de fundare ...... 33 4......... 27 4. Evaluarea proiectului......... 17 2.............................5.................. 24 3....................... 33 1 .......2... 7 2.... 8 2................................................. Principiul pământului armat...... Armonizarea cu standardele europene ...............3........................................3...... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ....................... Masivul sprijinit ...4........................................................................ Lucrări aferente căilor ferate ........................... Elemente de faţadă ................................ OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE...........................................2....................... 8 2.............. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4............2..... Tipuri de armături ............... Materiale metalice ..............1....................................... Lucrări de poduri.............. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat .................................4.............................. 5 1..................................................6........................... Tipuri de structuri din pământ armat......................... 30 4..................... GENERALITĂŢI . Mecanisme de transfer....2...3..........................................................6........................... 27 4..... Utilizări.......................................................1.................................... 11 2....... Materiale geosintetice ..6..................................................................................1............................................1.....................................................1.........1...... 18 2........... 31 4.......... EVALUAREA PROIECTULUI ....

.................. 42 5................ 68 6................... Predimensionarea structurii............ 36 5...........4..... 52 6......4............ 61 6......... Evaluarea tasărilor...................4.4....... Alegerea tipului de armătură ....... Verificarea la smulgere a armăturilor....................................4.. 47 5...................................................4..........6..........................2................... Verificarea armăturilor la smulgere .... Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice .............1......4........................... Generalităţi ...............3..............3....7......................................... 71 6....... 36 5. Verificarea stabilităţii interne ............. 78 2 ................... 58 6...............................2... Evaluarea presiunii pământului....... Starea limită a exploatării normale.........3.3..........................................................5......4.....1..... Verificarea stabilităţii externe... 71 6......4..... 51 6.......................................3................... 68 6......1......................................3.......................... 71 6......................3....................................... 65 6.............. 46 5....4.............................................4...........4...............................2.................. 65 6.................2.......................................5.....................3........ Elemente de faţadă pentru pante armate ........... 59 6................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .........................3........... 35 4........................3................................................5..... 69 6............ Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură ..... Factori parţiali pentru armături ..6..........................3.........................4. 34 4............8.. 41 5... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin.....4................. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ........ 62 6.......4.......................... 49 6...4......... 50 6...... 60 6.............. 35 5....... Procedura de proiectare ... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat ...........................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4..4....... 73 6................................. Exigenţe de calitate.......................1..............................4...... Verificarea la rupere a armăturilor ................................ 64 6............. 52 6............4............................2............................................... Verificarea stabilităţii globale ...4................ Verificarea presiunilor pe teren........ 55 6.....................4.........3.................................... 47 5.....................1..................................................... Exploatarea normală............ Verificarea stabilităţii la răsturnare .......................3...3...... Principiile proiectării conform EUROCODE.........5.......................... Alegerea distanţei între armături .... 50 6................. Metoda penei ancorate ........ Principiile metodei stărilor limită................................3.........4................1....2..............................................3......... PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5...4..........................................................1.................. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ..........2....................................................................3.. Calculul forţei de întindere în armătură ... 37 5.. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare.........1. 78 6........... 66 6..... Verificarea la rupere a armăturilor ............4.................4........................ 59 6. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE.......3...........4...........4.. Evaluarea coeficientului împingerii pământului ...3..................................................... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate.....................3.... Metoda gravităţii coerente.............................. Calculul forţei maxime de întindere în armătură ....4......2...................................... 66 6.........

.........5.........8......6......................2.............6................................................. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ........8......................... Existenţa unui obstacol ................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6......................................... Metoda gravităţii coerente...... 84 6.1........................................... EXEMPLE DE CALCUL . 82 6......................................... 96 7.............4..................4........................1...... Elemente de proiectare specifice....................... Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ...............................1................ Sistemul de drenaj......................... Predimensionare ...... Procedura de proiectare .......4............................. 92 7............................ 104 8..... 97 7.... Proiectarea conexiunilor........... Sistemul de drenaj.......................................... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ........ Starea limită a exploatării normale.....................2................................................................................ 93 7............ 94 7. 79 6................................... Structuri de sprijin suprapuse................2.......................................7.........1.......1.................1....... 80 6.1.. 86 6................4.......................................5.....7..5........... 102 8.....................................................................3....................................................... 104 3 ...................4. 99 8..........1...........................................2........ Generalităţi ... Proiectarea elementelor de faţadă ..............6...4.....................4. Evaluarea împingerii pământului ........5...............4..........6....... 103 8... Proiectarea elementelor de faţadă ..............5...... 98 8........ 79 6....................1.............................................. 102 8.......1.................... 78 6....... 89 7.............7........................................................... 95 7........... 92 7.....................3............... 89 7.....................7......... 97 7........................................... Conexiuni metalice........................ Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8... 96 7...............................3.............4.................. 103 8.............5........ Repararea alunecărilor de teren.......... Proiectarea conexiunilor..............................................1....................................... 80 6...........1........................................4.......7................9.................. 99 8...... 86 6.................... 102 8..............9................. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ......................................................................4.....1. 81 6....................8...4...................................... 89 7...................................................... Metoda penei duble ...................... Evaluarea stabilităţii externe .......................................2...... Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii ...... Verificarea stabilităţii la răsturnare .............................................................. Evaluarea stabilităţii interne.............1........5......................................... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică ....... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ........................................................ 86 7................................ Starea limită a exploatării normale .......... Verificarea stabilităţii globale interne .......................... PANTE ARMATE ................... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS... Verificarea presiunilor pe teren........ 83 6.......................................... 98 7.. Conexiuni între materialele geosintetice ......................

........................................................................... 105 8............... 111 8...... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ... Verificarea armăturilor la smulgere ...........2.......................... Dispunerea armăturilor.2.......................... Verificarea stabilităţii la răsturnare ..... Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.... Verificarea armăturilor la rupere......1.................. 107 8. 110 8..................2..... 114 8... 118 8... Verificarea armăturilor la rupere................2.................................................................2........................... 108 8........................1.............. 116 8..........2...12............ 118 8.. Calculul forţei de întindere în armături .....1.......2... Dispunerea armăturilor............................ Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .........................................12..............................2............ Verificarea presiunilor pe teren............2................ Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ......... Predimensionare ......8................. Determinarea parametrilor geotehnici...4....................... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul...................... 105 8...............2................................... 104 8...........10............................1.......1...9.... 119 4 ..............2...6..............Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8..................................9.............1 m...............2................3...................................11.2............... 110 8...... 108 8....................................................................2........ 115 8...............................................11......................... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE ....... Verificarea armăturilor la smulgere ......................................5..................... Calculul forţei de întindere în armături ......... 119 8...2..............................................7........... 106 8...............10.. 118 8..13...............

Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . GT 035/2002 5. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. NP 075/2002 3. având caracter orientativ.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. MLPTL – Normativ privind principiile. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. MLPTL . MLPTL . NP 074/2002 4. P 100-1/2004 6. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. ca şi unele metode specifice de calcul. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. 1.Cod de proiectare seismică . indicativ NP 075/2002. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. pante armate). Determinarea rezistenţei la intemperii 10. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9.

SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. SR EN ISO 4016:2002 . SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. SR EN ISO 4014:2003 . fără încărcare normală 23. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. Calculul elementelor din oţel 38. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. Partea 1 – Reguli generale 17. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. 33. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea pH-ului 32. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. SR EN 13251:2001/A1:2005 . SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Vocabular 20. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. fundaţii şi structuri de sprijin 13. SR EN ISO 12957-2:2005 . SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. industriale şi agricole. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. 31. SR EN ISO 13431:2004 . SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate.Geotextile şi produse înrudite. Determinarea caracteristicilor de frecare.Geosintetice.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. Partea I – Instalarea între materiale granulare.Geotextile şi produse înrudite.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29.

Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. 5. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. 4. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. Principii generale de calcul 49. Determinarea limitelor de plasticitate 46. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. 7. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. 6. Determinarea caracteristicilor de compactare. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Condiţii tehnice generale de calitate 54. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. Încercarea Proctor 41. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. Determinarea umidităţii 43. 8. Determinarea densităţii pământurilor 45. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. Determinarea materiilor organice 50. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare.2. 2. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . Determinarea granulozităţii 47. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. 3. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare.

1. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată.Figura 2. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2.2. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare.3 etc. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin .Figura 2.1. În această categorie intră: .1. culei de pod . sub posibilele încărcări exterioare.) 8 . eventual. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. GENERALITĂŢI 2.

5.3. Pante armate cu materiale geosintetice . Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante. armate cu geosintetice (Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.4. Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2. instalate pe pante 9 .4) Figura 2. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.5) Figura 2.2.

Figura 2. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: .structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. terenul de fundare. în condiţii de limitare a deformaţiilor.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice.6. metalice sau alte tipuri de materiale. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2.7): pământul armat. conexiuni. sunt necesare elemente de faţadă. 10 . Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2.6). realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice.platforme armate cu materiale geosintetice . Aceste structuri sunt. terenul natural din spatele întregii structuri. fundaţia. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. în general. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. de sub structura de pământ armat. umplutura din spatele structurii de pământ armat. .drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. elementele de faţadă (parament). al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată. . De obicei. În această categorie intră: .

benzi sau grile metalice.8).7. În Figura 2. Repararea alunecărilor Figura 2. a.9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături.ancore de diverse tipuri.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. . Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: . folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).benzi. stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat . 11 .8. Pante armate 2. . Rambleu cu pante armate b.3.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee.

ţesute sau extrudate. neţesute. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. etc. poliesterul. 12 . de exemplu). din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. din care cel puţin un material este geosintetic. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. poliester sau. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. . Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. consolidate prin interţesere sau termosudare. Geotextilele pot fi: ţesute.9. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele.geotextile. multifilament. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. În această categorie intră de asemenea geocelulele. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. tricoturi. cu fibre de sticlă sau metal.geogrile. Geogrilele pot fi sudate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.). mai recent. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. dar şi din poliamidă. . Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. mono. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: .sau biaxiale. ancore sau bare.geocompozite de armare. În primul caz. formând geocompozite.

blocuri modulare prefabricate din beton.4. . .dă o formă exterioară structurii.asigură un suport pentru pământ între straturile de armături.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. în aceleaşi condiţii de solicitare. Proprietăţile acestui tip de armături sunt. realizate din beton torcretat. Din punct de vedere al comportării.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor. . ambele umplute cu pământ sau material granular.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului.gabioane. sau alţi polimeri. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). . În această categorie intră armăturile metalice. independente de timp şi temperatură. 2. . . Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . cu viteza constantă de deformare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. dependente de timp şi temperatură. lemn sau alte materiale. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . 13 . în aceleaşi condiţii de solicitare. benzi. Proprietăţile acestor armături sunt. beton. vandalismului etc.armături relativ extensibile. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. . inox) şi se prezintă sub formă de grile. .elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii. îmbinate între ele prin diferite sisteme. .10 – 2. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: .panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat.elemente metalice. . bare.armături relativ inextensibile. . de cele mai multe ori. în general. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. În figurile 2. panouri prefabricate din beton.previne eroziunea pământului. care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt.

11.10. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.

Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 . Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.13.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.12.

15. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 . Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.14.

rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. drenare sau protecţie antierozională. georeţele sau geocompozite de drenaj.17.16.6. Utilizări 2.6.5. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2.19).1. Culee de pod 17 . culee în pantă (Figura 2. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare. conexe celei de armare şi anume de filtrare.17). 2.18). Figura 2. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. În cazul utilizării geotextilelor ca armături. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2.20).

20.18. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.21). Rambleu armat pentru viaducte 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.Culee în pantă Figura 2.22).19.2.6. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2. 18 . Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.

Figura 2.21.23).3. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2. Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 . ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.6.22.24).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.23. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2.

27).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Cheuri armate cu geogrile Figura 2.4.25). insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.6.24.28). supraînălţarea barajelor existente (Figura 2.29). Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2.25. baraje din materiale locale (Figura 2. Figura 2.26.26). Insule artificiale din geocelule 20 .

În cazul armăturilor cu noduri 21 . Apărări de maluri Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.28.27.7. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact. Astfel. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2.29.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. Figura 2. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă.1). Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia.31. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. Figura 2. Fără armătură. În cazul nearmat panta este instabilă. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. Unghiul de înclinare a pantei.30.30). transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. Dacă se produce ruperea. φ. Aşa cum este prezentat în figură. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. situată în imediata apropiere a faţadei. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului. zona activă este instabilă. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii.

Legătura dintre armătură şi pământ. pantelor sau rambleelor armate. depinzând de tipul terenului. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. De aceea. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. În acest caz. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. descrescând către capătul liber al armăturii. de cele ale armăturii. care asigură transferul de încărcare. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. ca şi de relaţia care există între ele. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. 23 . Pentru ca armarea pământului să fie eficace.31). al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat.

. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. precum şi a fluctuaţilor acestuia. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. 24 . se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. a tasărilor probabile. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. ca şi a încercărilor in situ.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. . Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Trebuie realizate următoarele: . astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. condiţiilor de drenare etc. În cazul pământurilor. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. cu capacitate portantă insuficientă. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3.8 din înălţimea prevăzută.1.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. 3. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. NP 074/2002. preferabil în timpul iernii şi a primăverii.

Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. având ca referinţă „Normativul privind principiile. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. conţinut de săruri). atât pe termen scurt (parametrii totali). Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. 25 . 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate.2. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. inclusiv studii de arhivă. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. iar dacă aceasta nu este suficientă. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. NP 074/2002. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. rezistivitate electrică. sunt necesare încercări de compresibilitate . Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH.

Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. experienţa costul. criteriile de performanţă. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. disponibilitatea materialelor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. durabilitatea. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. fiind însă mai scumpe. 26 .

b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4.063 mm). Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. care duc la sporirea costurilor. necoezive. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. De aceea. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. în general.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. cât şi masa de pământ armată şi. eventual.1. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase.1. de cele mai multe ori concentrate local. umplutura dintre ele.1. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. Mai pot fi utilizate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. 4. dacă există. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. în anumite condiţii. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. Pirita poate oxida. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente.

Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). în condiţii de deformaţii plane. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. STAS 7107/1-76. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. SR ISO 14240:2001. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare.1. În cazul utilizării armăturilor metalice. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă.2. Umpluturi Pentru proiectare. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%.2. φ pentru structuri de spijin. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. În aceste condiţii. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. 28 . PP şi polietilenă de înaltă densitate. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. SR ISO 11048:99. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET).5 – 2 m distanţă). În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. iar pentru poliolefine (polipropilenă. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. Pentru materiale pur necoezive. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1.1). 4. f) Materiale friabile – pământurile friabile. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). φ şi c. cât şi cei totali. ε (Figura 4. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. tipice pentru structurile de sprijin.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. φ sunt relativ mici. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. Determinarea caracteristicilor pământului 4. SR ISO 11265/A1:98. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă.1.1. φ’ şi c’. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială.

35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.2% 0.025% max 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.03 % max 0.2% max 0.1% max 0.05% max 0.01% max 0.01 % max 0.01% max 0.2% min 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.02% 0.2% max 0.03 % max 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.1% 1000Ωcm max 0.35 V min 0.

fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. 1913/6-76. tip CD (consolidat – drenat). Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi.2. pentru a obţine valorile de calcul. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ.2. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. 1913/5-85.3. 4. 8942/5-75.1. 1913/15-75. φ şi c. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. fie cea de compresiune triaxială. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. 1913/4-86.1. 8942/2-82. fie cea de compresiune triaxială. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare.2. 1913/2-76. 4. φ’ şi c’ şi totali. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. tip CD (consolidat – drenat). se vor determina parametrii optimi de compactare. 1913/12-88. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. 1913/13-83. 30 . 1913/3-76. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. Întrucât umpluturile vor fi compactate. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. prin încercarea Proctor. 8942/189.

Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. NP 075/2002. realizate în condiţii standard. temperatură. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. geometrii.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline.. foaie etc. în general. oxidare. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . Cu. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. fiecare produs trebuie analizat individual. cum ar fi rezistenţa la întindere. îmbătrânire. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. deteriorarea în timpul punerii în operă. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. Co. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. aditivi etc. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. De aceea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. la fluaj. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. cu diferite funcţii. .2. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente.. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele.6. Mn. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. din materiale polimerice. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. se utilizează.încercări de identificare şi caracterizare. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. steril de mină sau de deşeuri industriale. Materiale geosintetice 4. Datorită diversităţii de produse. depozitele de zgură. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. 31 . . Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe.2. Cr. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. NP 075-02.încercări de control.1. fisurare datorită condiţiilor de mediu. proprietăţile de frecare. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”.

„-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. T – utilizare sub semnul întrebării. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. S – relevant în anumite situaţii specifice. R – relevant în toate situaţiile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. sunt necesare teste de durabilitate 32 .

2. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune. metal.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: . 10025-2:2004. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. elemente de legătură. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel.3. Atunci când nu este posibil.defectelor de execuţie. 33 . . Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. 10025-3:2005. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. 4. este dată orientativ în Tabelul 4-5.fluajului armăturilor. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2.4.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. Elemente de faţadă În paragraful 2. bare sau grile (reţele). acolo unde este cazul.consolidării secundare a terenurilor argiloase. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. .2. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale. Tabelul 4-4.

faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului.38 0. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: .tablă neagră (negalvanizată).05 0.75 1. metal sau materiale polimerice. .55 0. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii.1. lemn. I .09 0.15 1.3 0.4 0 0 0 0 1.63 0. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime.35 1. 4.2 Nota 1: NG . Au suprafeţe de cca 0. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste.faţade flexibile. diamant sau hexagonale.25 0. dreptunghiulare. din metal sau materiale polimerice . .07 1.35 0. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.05 – 1 m2. fie prin acoperire cu un strat de pământ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani.55 0. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 .1 0. de regulă din beton. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari. disponibile într-o varietate de forme şi texturi. G . până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă.oţel galvanizat. pe toată înălţimea structurii.45 0.05 0. .7 0. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare.1 0.0 0.68 0. în jurul fiecărui strat de pământ compactat. de regulă din beton.oţel inoxidabil. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare.4.blocuri modulare prefabricate din beton. pătrate.panouri prefabricate. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei.05 0.panouri prefabricate.25 0 0 0 0 0. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.

bare. în acest caz.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. oţel inoxidabil sau materiale polimerice. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. ancorate de acestea. pot fi utilizate elemente de faţadă.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). din beton sau zidărie de piatră brută. realizate din oţel neprotejat. De asemenea. STAS 8796/4-89).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. buloane etc.2.8 sau 10. .plase metalice sau din polimeri 4. 4. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii. din grupa 4.SR EN ISO 4016:2002.4): . de nivelul de estetică cerut.4. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. Pot fi constituite din dibluri. Se pot folosi şuruburi obişnuite. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2. armătura trebuie ataşată de gabion. STAS 8796/280.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. 35 . STAS 8796/3-89. SR EN ISO 4014:2003. oţel protejat. şuruburi cu cap hexagonal. realizate după construcţia structurii de sprijin. care permit şi creşterea vegetaţiei. .5. ea poate fi însămânţată. oţel galvanizat.

natura şi dimensiunile structurii de pământ. încărcările se clasifică în: . se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. Cu alte cuvinte. acolo unde ei sunt necesari . Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită.1.2.de exemplu. Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor.permanente (P).condiţii speciale (de ex. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. seismicitate). Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. . Având ca referinţă aceste standarde. Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. . 36 . Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. 5.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5.

Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. α. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. În cazul lucrărilor de susţinere. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor.1) Fd = γF × Frep. care pot fi sub. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. 5. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. n. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004.85.3. Stările limită pot apare atât în teren. n. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004.0 pentru P şi C.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. unde: 37 .85.95. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. se va verifica la SLU.95. În aplicarea metodei stărilor limită. în gruparea specială de acţiuni.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. se vor aplica următoarele. Partea 1 – Reguli generale. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: .pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP).sau supraunitari. cvasipermanente (C) sau variabile (V). Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004. . folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). . excepţionale (E). cât şi la SLEN. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. în grupările fundamentale respective. având ca referinţă STAS 10101/0A-77.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85. nd pentru V. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . Valorile de proiectare ale acţiunilor. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. se va verifica atât la SLU.

Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. (5.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. (5. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). Estb. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile).d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7. .4) unde: unde: 38 .cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului.5) (5. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. . eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD).0 sau subunitar (notat ψ0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). În cazul SLU. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR).0.d ≤ Estb. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor. Valorile factorului parţial de material.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice.antrenare hidrodinamică. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. Edst. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU). toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. Xd.pierderea echilibrului structurii sau terenului. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7.pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL). .d. . (5.

00 39 .90 1. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date.40 1.50 0 Tabelul 5-2.25 1. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare.40 1.stb Valoare 1. Tabelul 5-1. favorabilă Variabilă. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni.dst γG. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.dst γQ. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. proprietăţile materialelor şi rezistenţe. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A. cu titlu informativ. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG. efectele acţiunilor.10 0. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă.stb γQ. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. defavorabilă Permanentă.25 1. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2.

0 1.0 1.h γR.0 1.3 0 Tabelul 5-4. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.4 1.0 1.4 R3 1. (5.0 1.4 1.e R1 1.1 1.0 1. 40 .0 Tabelul 5-6.e R1 1. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.4 1.v γR.1 R3 1.0 Set R2 1.0 M2 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.5 0 A2 1.0 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.25 1.0 1. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 Set R2 1.0 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.0 1.0 Tabelul 5-5.35 1.0 1.25 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.

Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. atât starea limită ultimă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. În cazul stabilităţii externe.0. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). egale cu 1. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. de exemplu. b. se produce cedarea sau există degradări majore. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. fie de cea a exploatării normale. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. c. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. Pentru toate aplicaţiile însă. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. în mod normal.4. În acest caz. calculul tasărilor). în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. 5. În cazul stabilităţii interne. în acest caz. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . în practica curentă de proiectare. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. În proiectarea structurilor de pământ armat. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. În caz contrar. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. Majoritatea armăturilor utilizate. foliilor.4. Tabelul 5-7. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. 5. 10101. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. nici în normativele sau standardele europene. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. armătura este considerată extensibilă. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. datorită diferiţilor factori. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. de tipul benzilor. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale.1. cu excepţia BS 8006.

0.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat. (5.0 sau pe baza secţiunii nominale. fm111 poate fi calculat cu formula: 1. unde. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 . caz în care fm112 = 1. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. . iar σ este abaterea medie a rezistenţei. Pentru armăturile metalice. prin factorul parţial fm112. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. f m111 = 1 + (5. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: .8) (5. Pentru armăturile polimerice. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică. fm = 1.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. prin factorul parţial fm111. Figura 5.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe.50. fie pe baza rezistenţei medii de bază. 43 .64σ μ este rezistenţa medie.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . fm111 = 1.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice. fm111 = 1. f m11 = f m111 × f m112 (5. fm112 = 0. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1.64σ . În caz contrar.7) (5. unde: μ − 1.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material.

12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. fm121 poate fi luat egal cu 1. Atât pentru materialele metalice. tt – durata încercărilor de fluaj. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. atunci: t (5. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: .13) f m122 = log d . în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare. obţinute pe perioade mari de timp.0. . factorul fm121 poate fi luat egal cu 1. În cazul materialelor geosintetice. f m12 = f m121 × f m122 .0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. ceea ce este recomandat.0. (5. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. fm122 poate fi luat egal cu 1. În cazul unui număr mare de date.1.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. cât şi pentru cele geosintetice. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. 44 .

fm12. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. fm21 = 1.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii.2. 45 . datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore.3. Figura 5.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material.1. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice. Figura 5. de modul de compactare etc. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. În general. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii.1. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. (5. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. de tipul de teren. de structura de pământ armat. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani.

2.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare.4. medf ⎟ . Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . Tc: ⎛T T ⎞ (5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. 5. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). factorul parţial de siguranţă este fal. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. 46 . ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. În cazul materialelor metalice. Schema de stabilire a factorului parţial de material. În cazul materialelor geosintetice. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune.15) Tc = min⎜ ft .16) Tc = u . Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj.3. Tmed f. factorul parţial astfel obţinut. .

5. fal = 1.3 . • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare.3.0. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: .5 m. Figura 5. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii.5. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. • prezenţa unui strat de umplutură umed. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor.pentru SLEN: fsm = 1. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile.0. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1. 5.pentru SLU: fsm = 1.4). Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple.3. fal = 1.4.4. • compresiunea umpluturii. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .

structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale.6). În această categorie intră pilele de pod.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite.5). care trebuie proiectate utilizând metode speciale. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 . ramblee de cale ferată (Figura 5. baraje. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. Figura 5.5. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. ziduri de cheu. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare.

verificarea compactării umpluturii. pe lungimi de cca 20 – 30 m. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. 49 .6. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături. verificarea corectitudinii instalării armăturilor.6. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5.

STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. de tip zid de sprijin sau culei. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. Figura 6. 50 .1.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin. culei Şi alte structuri de acest tip.1. care nu sunt verticale. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.1.

în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. 51 . cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. cât şi cele ale exploatării normale. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise.2. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. în direcţie longitudinală şi transversală. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. utilizând metode de echilibru limită. Sunt evaluate atât tasările absolute. În cazul armăturilor inextensibile. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. c) analiza deformaţiilor. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. ancorate sau nu. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. cât şi cele diferenţiate. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. de tip ziduri de sprijin şi culei. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. NOTĂ. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin.

răsturnare (limitarea excentricităţii). analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6.2. Cu toate acestea. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6.2): alunecare pe talpă. 52 .1.3. pierderea globală a stabilităţii. H fiind în general impus de amplasament. 6. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. depăşirea presiunilor pe teren.3.1. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale.3. H/L. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6. Figura 6. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.presiunea dată de structură..6H sau minim 3 m partea masivului (de ex.4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.5). depinde de: . .3.adâncimea de îngheţ. .riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.7 H (minim 3 m) max (0. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 .7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. .6H. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1. 2 sau 7 m) 0. necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.

4. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

De asemenea.8). 55 . Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. βs = 0° Culei.5. saltelelor sau pavajelor. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. excavaţii etc. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare.3. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. . Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. βs = 0° Ziduri de sprijin.2). Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: .suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare.0 m Dm βs Figura 6. pentru structuri supuse acţiunii apei.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. Tabelul 6-2.7 şi Figura 6.2.7. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare.6). βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin.

2) Figura 6.7.1) Figura 6. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina.6. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .greutatea (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ .coeficientul împingerii active.coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ . e – excentricitatea. G . Rv – rezultanta încărcărilor verticale.

coeficientul împingerii active (6.9.4) Figura 6. Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ .9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului. Figura 6.coeficientul împingerii active (6.3) Figura 6. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°). Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. 58 .10). cu cele rezistente. care se opun alunecării. iar c este coeziunea.3. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. ka k0 k 6m z Figura 6.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . unde: (6.10.3. depinde care sunt mai slabe. la o cotă z.2). Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. fie ale umpluturii. care produc alunecarea. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a .5) unde ka are expresiile prezentate anterior. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. Rv – rezultanta forţelor verticale. φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. (6. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6.

(6.7) 6. 59 .2). răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. Dm – adâncimea de încastrare a structurii.3. (6.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . dacă există). L – lăţimea efectivă a bazei structurii. (6. γf – greutatea volumică a terenului de fundare. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L .5. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . de regulă. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. se calculează cu formula: Rv σv = . Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. L – lăţimea efectivă a bazei. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.9) 1 pcr este presiunea critică.5). în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. σv. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. metoda Meyerhof (Figura 6. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. iγ. presupusă uniform distribuită.11). Rh – rezultanta forţelor orizontale.4.3.3. Presiunea pe bază.4. unde: (6. 6. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. Rv – rezultanta forţelor verticale.

11. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. Pentru structuri simple. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. 60 . cu geometrie rectangulară.6. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. atât cele care sunt exterioare structurii. 6. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. de regulă. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. respectiv. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. înlocuirea stratului moale. critice. presiunea critică mărită. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei.12). realizarea de coloane de material granular etc. prin lungirea armăturilor. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). cât şi prin cea nearmată nu sunt.3.

Tabelul 6-3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3). Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat.3. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate.7. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice.12. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 . Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei.

Figura 6. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6.13. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. (6. Pa. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice.14. determinat conform P100/1-2004. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului.11) Fi = khG.12) unde ks este coeficientul seismic. În cazul lucrărilor de sprijin.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. În plus. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 .5k s . pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului.8.3.13. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.

5tgβ (6.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .5H 1 − 0. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.14) armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.14. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.

14. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: .q = Pas. Pas = (6. în cazul general. pământul se găseşte în condiţii nedrenate. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6.componenta seismică. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază.componenta statică.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. .q se determină în felul următor: .66 din înălţime faţă de bază.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. 6. în cazul solicitării seismice. cât şi 3 pentru roci.13) sau 1 2 γh k as . Punctul de aplicaţie al forţei Pas. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as . Se precizează că. Pas. q se adaugă o împingere suplimentară. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ.14). conform notaţiilor din Figura 6.4.componenta seismică.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0. care. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate. . de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h.q = k as (6.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0.q.5kh. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală.15): 64 . Ps. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază. atât pentru pământuri. Figura 6.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0.16) (6. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .componenta împingerii în regim static. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala.

iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. Pentru armăturile discontinui. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. în condiţii statice şi dinamice.2. pentru o proiectare economică. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. 6. de tipul benzilor. 5. Figura 6. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături.4.3. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. alegerea tipului de armătură.2. 65 . calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. De aceea. conform precizărilor din 4. alegerea distanţei pe verticală între armături. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1.1. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. 3.1. 2. 4.15.4. 6. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează.

4. unde: L i − 2e i (6. distanţa dintre armături se ia egală cu 1.3. modifica rezistenţa la tracţiune. Metoda penei ancorate 6.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. Ti1 = k a σ vi s vi . dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. T a armăturilor.4.20) Figura 6. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. care se adaptează uşor la aceste variaţii.16). 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături.1.3. de asemenea. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. Se poate.16. Pentru structurile cu faţade modulare. σ vi = R vi . a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. unde: (6. Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Ti1 (Figura 6. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 .

Ti 2 = k aSvi V . Li este lungimea armăturii „i”. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.17. unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .17). dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Q= ⎝ b d+ 2 (6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).24) (6. Ti2 (Figura 6.25) 67 . unde: Di D i = h i + b . Ti3 (Figura 6.22) (6. ei este excentricitatea rezultantei Rvi.18).21) (6. dacă h i > 2d − b 2 (6. Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b).23) Figura 6.

conform 5.4.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”.3. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti . conform 6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .28) Pi – perimetrul armăturii „i”. pe metru liniar de zid. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.3.4.3.1. Ti.4.27) 6.2. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere.18. (6. tanδa . 68 . Tc ≥ Ti. calculată conform 6.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.26) Figura 6. (6.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.3.3. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”.1. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6.4.

Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare.20).3. 69 .21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat.20 ). b.19. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a. . încărcări exterioare uniform distribuite. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere.19). încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale. c. Principalele ipoteze sunt: . Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6. reacţiunea normală pe planul de cedare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6. Figura 6. .fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. în Figura 6.. ca – adeziunea armătură/teren. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare.4. 6.4..planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.22). Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 . Figura 6.20.21.

tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite. (6. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T.3.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0. 6. Metoda gravităţii coerente 6.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6.5.31) (6. În cazul fluajului armăturilor polimerice.fluajul armăturilor polimerice. pentru z ≤ z0 = 6 m. 6. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6.1. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. pentru z > z0 = 6 m. ca este adeziunea armătură/teren.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”.3. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. . pe metru liniar de zid.32) 71 . k = ka. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii.4.4.4. q este suprasarcina permanentă.2.consolidarea secundară a pământurilor coezive.4. se poate considera α= 45°-φ1/2.4. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”. Pi este perimetrul armăturii „i”.

Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.22.

1.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6. Ti1 (Figura 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .34) L i − 2e i Figura 6.4. R vi σ vi = . Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. unde: (6.4.4. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.24.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4.23.24). σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. Ti1 = kσ vi s vi . unde: (6.2.

unde: (6. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie).37) (6. Li este lungimea armăturii „i”.25). Figura 6. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei. unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . cu tan-1(X) în radiani.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ . d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ . unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. Valoarea efortului σv considerată 74 .25.35) σ v (h i . b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). ei este excentricitatea rezultantei Rvi.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i .38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. d')s vi . Ti2 (Figura 6.

26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ .40) Figura 6. . unde L’ este lungimea fundaţiei.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. 75 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. (6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .75L’. Ti3 (Figura 6. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: . o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură.26. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6. c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”.pentru 0 < hi < 0. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H).pentru hi > 0. paralelă cu faţada structurii. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. (6. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală.27).75L’.

se presupune că 76 . Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul.28.27. Figura 6. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6.28.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1.47) (6.85.5(H1/2 – zactiv).29).41) .48) a1 = a0.42) .4). numită „linia 1” (Figura 6. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. Figura 6.0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. (6.15(H1 – hi)/(H1 – z2). fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. a1 = a0 + (1 . z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. fie cu linia 2. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă.5H1 în spatele faţadei. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. dacă hi ≤ z2. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: . (6. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. (6.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.29. dacă hi ≤ z1.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. dacă hi ≥ z0.44) a0 = 1 .a0)(z0 – hi)/(z0 – z1).45) (6. z2 este egal cu 1. dacă z1 < hi < z0. Pentru calcul. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii.30. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1. În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii. 77 .46) a1 = 1. (6. dacă hi > z2. (6. (6. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6.

4.4).4. la distanţa x. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă.2: Tc ≥ Ti.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. (6. B este lăţimea armăturii. dincolo de linie de întindere maximă considerată.1. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.4. calculată conform 6.4. Ti ≤ 6.3.4.4.4.4.50) ∫ σ v (x )dx . f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură. L este lungimea totală a armăturii.30.5. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.49) 6. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6. 78 .4.3.4.3.2. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6.4. conform 5.4. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.

aşa cum este ilustrat în Figura 6.8).31.3. Ga este greutatea zonei active. E este modulul de elasticitate al armăturii.4.4.5. L este lungimea armăturii.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6.31. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.3. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. Figura 6. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi . unde: (6. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism. Fi = k h ⋅ G a . Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 . (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”.8).6.4. 6. Fi.

1.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6. Figura 6. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6.32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0. cele două structuri se proiectează separat. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. Elemente de proiectare specifice 6.5.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) .5. 6. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare. H + H2 Dacă D ≤ 1 . conform principiilor deja prezentate.6H. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină.7H1 şi L2 ≥ 0.32.

Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6.5. Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne.33. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral.2. 2⎠ ⎝ 81 .33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent.34): Cazul 1.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

6. . prize de apă. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: .2. parapeţi.9.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. săruri pentru dezgheţare. . se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. rigole etc. Astfel: . determinată conform Tabelul 4-5. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3. . iarna.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune).elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.8. În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.).40). proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 .elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive. fundaţii pentru panouri de semnalizare.7. 6.41). 6. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii.39.

Dacă acest lucru nu este posibil.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. În acest caz. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6. 87 .40.41. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte.

în spatele obstacolului (Figura 6. se poate ocoli obstacolul. capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului.42.42). Figura 6. 88 . Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi).

2 a). Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.2 b). care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. PANTE ARMATE 7. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7. . pentru a reduce ampriza lucrării. 89 .2.1). Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. cu pante abrupte.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. Figura 7. 7.2 c).repararea pantelor care au suferit alunecări de teren. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7. având înclinări faţă de verticală de peste 20°.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. b) alunecare pe bază (Figura 7.1.construirea de ramblee noi. .2): . Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2.1.

2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.4 b). Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.3 a). 90 . cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2. cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3. Figura 7.3 b). b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.4 a).

2. stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.5 a).5 b). trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. Figura 7.5. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .5 c).4.

Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. Dacă este cazul.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. . Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. se aplică „metoda gravităţii coerente”. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale.micşorarea unghiului pantei. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. 7. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile.realizarea unei berme la piciorul pantei. 92 . Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. . Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. . Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor. de echilibru limită. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează.3).creşterea lăţimii zonei armate. . se va adopta una din următoarele măsuri: . Ca şi în cazul structurilor de sprijin. . modificată pentru cazul pantelor armate.drenarea terenului de fundare. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată.3. . 7. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. .etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. cât şi sub structură. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare.4. ce se extind atât în spatele. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. .

7). γ este greutatea volumică a pământului.6. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). Figura 7. Distanţa minimă pe verticală. Rh este dată de: R h = 0.5kγH 2 . forţa destabilizatoare. Figura 7. H este înălţimea pantei. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini.7. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală.1. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. iar cea maximă este de 1 m. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ . (7. Svi. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului.4.6).1) 93 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.2) k (γh i + q ) (7.

Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . la nivelul „i”.8. MRA. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. la nivelul „i”. MRP şi de rezistenţa armăturilor. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. la nivelul „i”. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale.4. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului.8. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. considerând o suprafaţă de cedare circulară. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ .2. armate sau nu. unde: (7. Metoda fâşiilor 94 . se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. unde: (7. Cu notaţiile din Figura 7. q este suprasarcina permanentă şi temporară.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. În cazul pantelor armate. 7. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. rezultă: Figura 7. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”.

uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. c este coeziunea umpluturii armate.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7.4.1).3. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent). Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 . Astfel.9: Figura 7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 .7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. care trebuie preluat de armături.4. 7.9. MRA. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat.6) (7.8) Cu notaţiile din Figura 7. (7.

7.5.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ .4. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. Figura 7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7. i =1 (7.4.5. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară.10).10. în lipsa altor condiţii specifice impuse.4. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. j=1 n {( ) [ ( )] } (7. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6. Datorită înclinării pantei.1). aceste stări limită nu sunt critice. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice.5a). Pentru majoritatea pantelor armate. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită.4. 96 .

este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă.7. 97 . fie saltele din material granular sau tranşee drenante.11. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. Figura 7. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. 7. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare.11). înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei.6. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor.

Dacă λ < 100 Pa. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. elemente modulare din beton etc. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. γw – greutatea volumică a apei. asociate cu vegetaţie. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. s – panta faţadei. (7.8. riprap.9. 98 .7).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. 7. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s .11) unde: d – adâncimea apei. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6.. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei.

1.73 58. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. H = 4 m.3 2 17.43 110. Figura 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.47 117. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1. încercare 3 18.48 Nr. cât şi pentru teren.57 113.87 99 . c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.1.12 17. atât pentru umplutura armată.15 6 58.95 17.43 116.81 5 56.9 17.90 115.08 120.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.1 17. prin încercări de forfecare directă.5 4 17. EXEMPLE DE CALCUL 8.32 5 18.17 2 55.0 17. Principii generale de calcul.

rezultă υ = 2. (8.51 2 52. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85. n şi de nivelul de asigurare α.34 159.25 166.0847.9 106.86 160.95 53.05 104. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.18 1 53.29 108. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85. t ⋅s ρ= α .73 175.20 176. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.88 8.11 156.5) 100 . după eliminarea valorilor eronate.59 162. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi . Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.014 kN/m3.43 110.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.39 101.1.17 106.29 6 54. rezultă n = n’ = 5.1.1. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50. (8.07 (coeficient statistic).30 Pentru teren (φ.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.1.09476 .1.29 173. n i =1 ( ) (8.17 5 55. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .79 152. Rezultă s =0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85.86 166.71 169.1) ∑ γi .2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale. Pentru n = 5.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

99kPa .12 L = = 0.75 sv = = = = 0. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.fm121 = 1 t 50ani .unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.1 (8. 8.fm21 = 1.76 .56m R v 235. σv: Rv 295. unde împingerea este maximă.6 × 1.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.32) .33) .99 ≤ 406. 8.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.fm2 = fm21 × fm22 .30) (8.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1. Verificarea presiunilor pe teren .1 = 1.6 (8.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.66 6 (8.29) (8.5 × 1 = 424.fm12 = fm121 × fm122 .2 (17. L − 2e 3.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.8 σv = = = 138.7.56 + 40.4 − 2 × 0.34) .fm12 = 1.1.5 × 4 × 0. se calculează valoarea sv: T T 18.37) .Presiunea pe bază.8. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.9.49m < = 0.0 (producător) .fm2 = 1.rezultă fm = 1.68 = 406.5 × 3. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.2 104 .53 (8.1 .28) (8.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .6 (8.f m122 = log d = log = 1 .1.98 + 17.75 kN/m.4 × 13.98 2 2 Dm = 1 m 138.27) 8.fm22 = 1.6 (8.1.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.366) × 1.6 = 1.366 + 10 × 0.36) .

816 48.220883 3. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.94144 34.50 m.9997 295. toate armăturile se verifică la rupere.06605 76.11.14706 49.76596 124.1331 247.972 161.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.780224 6.32813 93. Ti1 (8.7776 184.587 299.364364 3.8888 110.7444 0.79131 13.74363 19.6888 3.2221 147.73369 77.61488 2.661586 Li-2ei 3.843 151.13568 30.308157 0.02648 15.568 27.39) (8.9444 73.0221 188.3722 60.5 4 Gi 36.035073 4.882 17. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.8886 236.40 m.71115 88. 105 .32448 11.017818 0.8 3.4 0.4 2.73369 73.959296 2.4108 47.3331 206.522 24.272 M0i 0.783685 2.11427 14.089559 0.5552 Rvi Pai 77.24352 17.29792 34.0764 222.83808 15.9343 162.97408 56.392 9.24522 3.488 Paqi 0.00559 0.8 1.046408 0.6886 277.1.372 22.6 2 2. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.1743 23.6108 295.73113 7.35232 49.5776 218.076827 σvi 20.4442 265.240899 0.34762 5.198284 6.528 53.80528 61.56 kN/m.342483 2.64675 188.53392 9.220352 0.7997 336.40 m. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.410953 0. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.79017 29.393674 3. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.01875 262.307184 3.104991 2.3271 113.6664 258.222528 1.73488 27. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.28504 8.891413 10. 8.45952 5.91104 129.2 1.73137 29.43328 44.5552 Rvi 70.6 4 Gi 29.2229 222.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.661586 Li-2ei 3.2 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.24179 27.5384 130.339366 3.488 Paqi 1.5776 15.879 149.802 70.104991 2.69686 39.4666 159.34448 46.81088 6.45 39.008256 14.3552 Pai 0.147504 0.3552 61.11104 88. În acest caz.07739 0.07675 336.96075 114.5 1 1.568 25.5365 161.528 ei 0.4664 34.722 221.97869 107.5 2 2.7776 177.477 11.66656 118.14245 17.12912 39.434625 3.098 4.28117 97.578094 2.918201 2.372 225.030317 0.1.816 54.9563 Ti1 3.076827 σvi 22.89117 22.10.5 3 3.147504 0. Se alege un alt tip de geogrilă.497899 0.550691 11.35552 99.22809 8.35768 0. cota 0.25 m.92032 70.2442 306.8332 147.528 ei 0.55552 59.272 M0i 0.404202 2.68464 2.72509 60.9563 Ti1 4.528758 0.003163 0.388819 3.638 8.70272 2.6332 8.

- Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.207676 0.4 X 0.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.762 1.4 0.6 4 Ti1 3.12.22809 8.8 1.8 3.932 3.203644 (8.528 1.49 = 0.197207 0.891413 10.8 m pe fiecare metru liniar de zid.45 (pentru geogrilă) .191465 0.79131 13.44 ÷ 0.74363 19.327451 0.294 1.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.279721 0.698 2.193894 0.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.1743 23.02648 15.73113 7.6 2 2. 106 .23 2.95) tanφ = 0. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.190234 0.1.34762 5.2 3.035073 4.464 2.166 3. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile. fsm = 1.7104 Lpi 1.2 1.85 ÷ 0. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.996 2.4 2.223674 0.246767 0.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.

29 108.95 53.73 175.20 176. încercare 1 2 3 4 5 3 18.81 113.2.39 101.79 152.5 17.71 169.86 160.95 18.3 H = 4 m.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.34 300 159.17 5 55. prin încercări de forfecare directă. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.9 18.15 116.05 104. Figura 8.18 2 52.3 17.86 115.0 17.90 56.43 57.43 110. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.48 17.59 162. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. atât pentru umplutura armată.11 156.30 Pentru teren (φ.29 6 54.57 58.73 58.1 17. Partea 1: Reguli generale.25 166.51 Valori τf (kPa) 3 4 50. cât şi pentru teren.17 110.87 300 180.32 17.29 173.86 166.43 200 120.12 γ1 (kN/m ) 3 17. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.88 107 .17 200 106.9 106.08 55.47 117.

4 kN/m3.35.1.pentru greutate.2. 8. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.014 kN/m3.pentru greutatea volumică.1. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27. γG = 1.2.5. γQ = 1. respectiv φ1 = 30 °. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18.2. γPa = 1. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.1. . . γφ = 1. 108 . factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.pentru împingerea pământului.2.4. factorii parţiali sunt următorii: . 8. γγ = 1.3. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. .1. considerată variabilă şi favorabilă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2. c = 0 8.1.2. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO. Pentru verificarea de capacitate portantă.1.pentru greutate.35.0°.1.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. iar c1 = 0 8. γQ = 0. 8. .2. γG = 1.2. considerată variabilă şi favorabilă.2.pentru unghiul de frecare internă.

.pentru unghiul de frecare internă. . 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γQ = 0. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. factorii parţiali sunt următorii: . Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. .25. γPa = 1.2. γG = 1.pentru greutate. γR.pentru greutate. 8. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.2.0. . γQ = 0. considerată variabilă şi favorabilă.pentru unghiul de frecare internă. considerată variabilă şi favorabilă. .4.pentru greutate.v = 1. considerată variabilă şi favorabilă. Pentru verificarea de capacitate portantă. . γφ = 1. γQ = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.5. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.2. considerată variabilă şi favorabilă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.pentru rezistenţa terenului.pentru greutate.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γγ = 1. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru greutatea volumică.3.4. .0. considerată variabilă şi favorabilă. .pentru verificarea la alunecare pe talpă. . γQ = 1. γPa = 1. γφ = 1. . Pentru verificarea de capacitate portantă. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice. .4. γG = 1. γQ = 0.2.pentru unghiul de frecare internă. γR.35. γPa = 1. factorii parţiali sunt următorii: .pentru verificarea capacităţii portante. γγ = 1.35.pentru împingerea pământului. γG = 1.3.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.e = 1. γφ = 1. .pentru împingerea pământului. . . 109 .pentru împingerea pământului.h = 1.pentru greutatea volumică. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. factorii parţiali sunt următorii: . γG = 1.25.1.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γR.

Paq = 20.h = 1.2. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.8 × 4 × 18.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. Combinaţia 1 G = 201.2.375 = 15kN / m (8. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.014 = 201.75kN / m Q = q × L = 10 × 2. răsturnare). γQ = 1.2.5.4 kN/m3 γ1 = 18.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.45) (8.46) 8.1.0.3. considerată variabilă şi favorabilă. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8. G = 272. răsturnare) Q = 36.43) (8. γG = 1.375 = 52.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.pentru greutate.44) 8.4.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0. pentru verificarea la alunecare pe talpă. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.2.7. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.2 kN/m.4. rezultă L = 2. γR. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.4.42) (8. Paq = 15 kN/m 110 . pentru rezistenţa terenului.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.75 kN/m (alunecare pe talpă. Combinaţia 2 G = 201.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.4.8 m. γγ = 1. 8.014 kN/m3 8. Pentru verificarea de capacitate portantă. .e = 1.25 kN/m tanφ = 0.47 kN/m.2. γR.3.509 tanφ1 = 0. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.2. 8.4.0.35.577 γ = 17.8 = 28kN / m (8.2.

509 = 102. Combinaţia 3 G = 201.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.1.5.47) (8. Combinaţia 4 G = 201.5. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.4 kN/m3 γ1 = 18.462 γ = 17. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.69 .verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.509 tanφ1 = 0.48) (8.014 kN/m3 8.49) 90. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .014 kN/m3 8.462 γ = 17.2 kN/m.014 kN/m3 8.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.577 γ = 17.25 kN/m tanφ = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.75 kN/m (alunecare pe talpă.47 + 20.75 kN/m (alunecare pe talpă.2.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.72 ≤ 201. răsturnare) G = 272.75 × 0.47 kN/m.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.72kN / m (8.50) (8.2.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.407 tanφ1 = 0. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.25 = 90.2. Paq = 20.407 tanφ1 = 0. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.5.4 kN/m3 γ1 = 18.72kN / m R v = G + Q = 201.4.51) 111 .6. răsturnare) G = 272.4.2.75 + 0 = 201.

2.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.72 ≤ 90.44 ÷ 0.2 + 15 = 67.85 ÷ 0.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8. R v = G + Q = 4 × 3.1 m 8.95) tanφ = 0.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.78 .2.58) .verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.57) (8.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .37 kN / m (8.37 + 0 = 223.014 + 0 = 223.49 = 0. pentru combinaţia 2 de încărcări.63) (8. pentru L = 3.62) 67.53) 90.56) 90.75 × 0.5. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.72 < 223.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.44 ÷ 0.85 ÷ 0.91 (8.75 + 0 = 201.5.407 = 90.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.60) R v = G + Q = 223.75kN / m (8.72 > 201.11 . Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.45 (8.2 ≤ 223.75kN / m (8.72kN / m R v = G + Q = 223.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. pentru L = 3.54) R v = G + Q = 201.37 × 0.3.75 × 0.1 × 18.1 m.2 ≤ 100.2.2kN / m (8.25 = 90.61) .2kN / m (8.37 × 0.49 = 0.64) 112 .47 + 20.45 (8.37kN / m (8.51 .37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.52) .407 = 82. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.59) (8.72 ≤ 201.95) tanφ = 0.

unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.52 . pentru L = 3.37 × 0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0. pentru L = 3.2 ≤ 100.70) (8.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.4. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.37 × 0.2kN / m (8.1 m 113 .2 ≤ 223.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .51 .1 R h = Pa + Paq = 90. pentru combinaţia 4 de încărcări.74) R v = G + Q = 223.76) 67.73) (8.37 × 0.49 = 0.65) 90.2 ≤ 223.2 + 15 = 67.45 (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.72) .44 ÷ 0.66) (8.37kN / m (8.37 × 0.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .85 ÷ 0.67) R v = G + Q = 223.91 (8.95) tanφ = 0.37 + 0 = 223.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.407 = 90.1 × 90.75) .509 = 113.68) .72 ≤ 223. pentru L = 3.72 ≤ 223.2kN / m R v = G + Q = 223.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.95) tanφ = 0.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.69 .37kN / m (8.69) 99.1 m 8.45 (8. pentru combinaţia 3 de încărcări.45 (pentru geogrilă) 1.44 ÷ 0.85 ÷ 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.71) (8. pentru L = 3.5.79 ≤ 100.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.2.49 = 0.

25 kN/m tanφ = 0.014 kN/m3 114 .2.6.47 kN/m.2.3.577 γ = 17. Q = 46. Paq = 20.4. Combinaţia 3 G = 223.462 γ = 17.407 tanφ1 = 0. G = 301.37 kN / m Q = 10 × 3.014 = 223. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.6.1 × 18. răsturnare).2.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.2 kN/m. Q = 46.577 γ = 17.77) (8.014 kN/m3 8.509 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.1 m G = 4 × 3.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. Q = 40. răsturnare) Q = 46.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.47 kN/m.509 tanφ1 = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.1 = 31kN / m (8.6. răsturnare).6.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.014 kN/m3 8. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2 kN/m.1.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.78) 8.6. Paq = 20.37 kN/m (alunecare pe talpă.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. G = 301.4 kN/m3 γ1 = 18.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Combinaţia 4 G = 223. răsturnare).2.2.014 kN/m3 8.2. răsturnare).462 γ = 17. Combinaţia 1 G = 223.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.25 kN/m tanφ = 0. răsturnare) G = 301. Combinaţia 2 G = 223. răsturnare).37 kN/m (alunecare pe talpă.37 kN/m (alunecare pe talpă.

83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.2.82) (8.46 L = = 0. Se măreşte L = 3.2 kN/m.4 kN/m3 γ1 = 18.014 = 245kN / m Q = 10 × 3. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.85) 8. răsturnare).4 × 4 × 18.577 γ = 17. răsturnare).7.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.2. G = 3.1. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei. Paq = 20. Q = 44.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.601m > = 0.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Rv: (8. M0: 4 4 + 20.79) M 0 = 70.2. e: e= M 0 134.25 kN/m tanφ = 0.25 × = 134. G = 330.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.2.4 m.37 + 0 = 223. e: e= M 0 134. răsturnare).56m .509 tanφ1 = 0.37 6 (8.37 kN / m Excentricitatea. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.407 115 .46 L = = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.52m R v 223. Rv: (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.47 × - R v = G + Q = 223.548m < = 0.4 = 34kN / m (8. Rv 245 6 (8.47 kN/m.7.7.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.80) (8.

3.407 tanφ1 = 0.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.1.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.577 γ = 17.462 γ = 17.47 kN/m. răsturnare).2.4 kN/m3 γ1 = 18. 8.86) M 0 = 52. e: e= M 0 99.2.4 kN/m3 γ1 = 18.509 tanφ1 = 0.2 kN/m. răsturnare).462 γ = 17. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. σv: 116 . Verificarea presiunilor pe teren 8. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.6 L = = 0.4. G = 330.88) 8.56m Rv 245 6 (8. Rv: (8.25 kN/m tanφ = 0.8. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.Presiunea pe bază. G = 330. 8.7.2.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare).406m < = 0.2.87) (8.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Combinaţia 1 .4 kN/m3 γ1 = 18.7.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.8. răsturnare).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0. M0: 4 4 + 15 × = 99. Paq = 20. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.

Combinaţia 2 .92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.93) (8.75kPa .4 × 12.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.Presiunea pe bază.98) (8.43 = 367.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.69kPa .75 + 51 = = 165.68 + 17.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.97) (8. Combinaţia 3 .100) 117 .8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.2.v = 1.75 ≤ 235.4 − 2 × 0.4 × 7. L − 2e 3.99) Dm = 1 m .69 ≤ 367.3.548 (8.89) (8.8. σv: Rv 245 + 44.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.98 ≤ (8.95) (8.4 × 1 = 252.4 − 2 × 0.94) (8.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.4 × 1 = 280.2.4 × 3. L − 2e 3. L − 2e 3.95 = 235.4 × 1 = 385.4 × 3.4 − 2 × 0.98kPa .4 367. 165.Presiunea pe bază.2.03 1.68 + 17.91) (8.2 σv = = = 111. 8.68kPa 2 2 (8.90) (8. σv: Rv 330.16 + 17.96) 8.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17. (8.4 × 12.4 × 3.43 = 367.75 + 51 σv = = = 165.

2. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.51kPa .35.8. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.11.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.4 × 1 = 252. Combinaţia 4 .75 kN/m. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile. Q = 51 kN/m. (8. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 . L − 2e 3.104) 8. combinaţia 1: G = 330.10.9.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.95 = 235.4 × 7.Presiunea pe bază.102) (8.75 + 51 σv = = = 147.1. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Ti1 (8. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.2.4.8.2. 8.103) (8. σv: Rv 330.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.16 + 17.51 ≤ 235.30 m.2.101) (8.75 kN/m.4 × 3. 8.4 − 2 × 0. din acest punct de vedere.

163784 0.3755 Ti1 2.1 2.455625 2. În acest caz.077119 0.56368 14.396394 2.917797 13.0546709 10.27563 26.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.80528 108.9575 2.3 0.3 0.30 m.10789 42.7197 119.149665 0.7 3.1454 171.4644676 9.13.150891 0.3212 340.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.95359 66.89979 23. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.2475 256.823 2.173918 0.62462 2.825922 2.879 141.1 3.4686 Pai 0.38769 0. cota 0.227124 0.287039 0.2 1.2756 175.108805 6.099522 8.44 ÷ 0.32604 53.9527 175.0375 0.158144 5.231168 9.50159 16.12.6499 2. fsm = 1.147561 0.49789 27.397151 3.012599 0.146173 0.1001 241.13182 0.8 2.00063 M0i 0. se poate alege un alt tip de geogrilă.1872 0.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.3212 289.6604 78.83709 19.1001 190.5 3. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.480625 6.87898 90.3949 373. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.6 3. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.9178 12.371786 5.6113 1.4768 2.066517 7.374802 3.4732 237.15623 0.0665172 7.1738 223.2475 307.0917 142.5 1.0264 208. toate armăturile se verifică la rupere.3 2.69253 53.2.8029093 6.31437 32.3037 2. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.1692 3.107983 1.3949 322.8 m pe fiecare metru liniar de zid.323168 13. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .43171 48.45 (pentru geogrilă) .29914 32.65063 62.13636 2.2651 1.001424 0.201765 0.3 3.245762 3.48596 97.125625 11.172816 16.3423 X 0.99054 Paqi 0.9 1.5 1.204497 0.4686 Rvi 75.0264 157.01563 77.392504 2.72974 Lpi 1.503748 0.6 0. 8.39063 18.95) tanφ = 0.78063 36.129538 σvi 22.257112 0.4382 1.80528 57.85 ÷ 0.146796 0.7 1.9 Gi 24.49 = 0.7 kN/m.006001 19.2.1306 2.325001 3.04708 117.4 2.909844 15.510366 3.95269 124. de exemplu de 40 kN/m.26234 42.1738 274.7844 1.7 3 3.90563 48.329294 9.9 2.6295127 4.5103664 3. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.1 1.9961 3.9 Ti1 2.99647 2.30 m.207323 5.491032 10.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.729739 8.2389 ei 0.35082 80. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.9246 66.345925 4.635231 Li-2ei 3.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

K. fundaţii şi structuri de sprijin 9. SR EN 13251:2001 . MLPTL – Normativ privind principiile. Jones. McGown. Khan. S. Găzdaru. Pradhan. A.12.1990) 8. FHWA – NHI – 00 – 043. A. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.. utilizări. Proprietăti. A. Batali.P. – Geosinteticele în construcţii.F. 1999 3. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. NP 075/2002 6. 1998 5. Manea. Ed...J. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare.. NP 074/2002 7.J. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31.Z. Publication No. 2001 121 . Academiei Române. V. L. elemente de calcul. Atlanta.Geotextile şi produse înrudite. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. C. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. – Earth reinforcement and soil structures 4..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1.. Andrawes. Feodorov. S. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice.

factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .efort unitar normal ψ .deformaţie specifică axială σ . unghi γ .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ . unghi λ .spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ . dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .greutate volumică α .b .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.nivel de asigurare.unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .

h – înălţime H0.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H.q – presiunea activă a pământului.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 . Nγ.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas. Nφ .d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb. în condiţii seismice.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină.

durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune. forţă de tracţiune t – timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful