MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

Nr. dr. Lacul Tei. dr. dr.21. ing. dr.2420781. Valentin Feodorov Şef lucr. dr.06 CONTRACT NR. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 .2006 - . Cătălin Roşu .21.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul.12. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. ing.242.08. Sanda Manea Conf. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. +40. Ernest Olinic Ing. 124. ing. ing. Fax: +40. dr. ing.21. ing. ing. Horaţiu Popa Asist. sector 2 Tel: +40. Loretta Batali Prof. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing.

........... Terenul de fundare ...... 25 4...................1..................... Lucrări aferente căilor ferate ..6............................6....... 27 4..................................... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ............... Materiale geosintetice ........1..................... 31 4................................... 7 2....1........................4...4.. Pământ..........................................................................................2. Umpluturi ... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare..... 18 2.... 28 4.......................2......1.................. 33 1 ............................................... 8 2..........................................1.............................................. 13 2............................................... 17 2................... EVALUAREA PROIECTULUI .......... Evaluarea proiectului.....................................................1................... 8 2........4........ Armonizarea cu standardele europene .................................... 20 2............................................ Tipuri de armături .. 17 2..................................................................... 24 3............................ 24 3................. Utilizări..........................................1....................................2................................ GENERALITĂŢI .....1..... 31 4..............1............. Materiale geosintetice cu funcţie de armare... 8 2......2............. Materiale metalice ................................... 17 2................... 30 4....................... Determinarea caracteristicilor pământului ...........................................3........ Mecanisme de transfer.............. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ............................................................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1................................... 30 4........6.......................................1.. Lucrări aferente structurilor rutiere ........................... CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI.......... 11 2............ 27 4....2... Masivul sprijinit ................................................................. 21 3...... Lucrări de poduri.... 28 4..................................................................................................................................................................................2........................................................2..................................................................... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4.....................6............................1...... Materiale geosintetice cu alte funcţii ...2............................. Elemente de faţadă ........................... 5 1....7.....................2...................................................................................................................................................3..... Tipuri de structuri din pământ armat... Elemente de faţadă ...2..........2.........................................3.... 33 4................. Principiul pământului armat.................. 5 1...........................2.2........................................ Lucrări hidrotehnice .............3..................... 33 4................................5. 19 2.1.......... Cercetarea geotehnică a terenului ........................1..............................6............. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE.....

........................................4... Metoda penei ancorate ............. Verificarea stabilităţii globale ......................................4........ Starea limită a exploatării normale....5....................................................................... 50 6.....3......... STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE.. 59 6. 65 6.....................................1.... 78 2 ................3...................................... Exigenţe de calitate.... 66 6.....................3.............................4.......4.............. Verificarea la rupere a armăturilor ..........5................................................3......... 52 6..7.. 36 5.4........4.................... 35 4.................................2................................... Verificarea stabilităţii externe............3...3.................................... 65 6...... Evaluarea tasărilor........................ Factori parţiali pentru armături ................................ Alegerea distanţei între armături .3................... 60 6..................... 59 6........... 66 6................... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat .....3...............................................................3......... 73 6.4................................................ 50 6....... 64 6........................................... Elemente de faţadă pentru pante armate ......8...............3....4.. Procedura de proiectare .................. 49 6...4................2..............................5........3... Verificarea la smulgere a armăturilor............... Verificarea stabilităţii interne .........4................... 71 6. 61 6........................................ 42 5........... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate.................1.......... Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură ....................1........................ Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice .. Calculul forţei maxime de întindere în armătură ............3.....4.............................................................................................................................6.1..........2........2...................................4................... 78 6... Evaluarea presiunii pământului...................................................................1.......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4......... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin.3.........4.....................................1......2.................. 71 6........................2...... Verificarea la rupere a armăturilor ...... 62 6.3..3............... 71 6............4.........6. Verificarea stabilităţii la răsturnare ... 47 5..4.............................................5......... 69 6..............................3..................... 34 4..............3............... Verificarea presiunilor pe teren.............3... Verificarea armăturilor la smulgere ......... 37 5............ 47 5..........2... Alegerea tipului de armătură ............... Metoda gravităţii coerente....................4.......................4......................2.............4.................. 51 6...................4............ Calculul forţei de întindere în armătură ...1..... 68 6...................1....4................4................................. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ................. 36 5...........4.............................4.................. 68 6........ 55 6....... Generalităţi ............... Predimensionarea structurii. Exploatarea normală.... Evaluarea coeficientului împingerii pământului ......4.... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ........................ 35 5......................... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare........................................... PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5........ Principiile proiectării conform EUROCODE..................4........ Principiile metodei stărilor limită.....4.. 41 5........ 46 5........................4..........................3..... 52 6........................ 58 6.....3..........................4...................

.......................... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ..............2............1........................... 98 8..................................5....2................................ Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS................ Elemente de proiectare specifice.2... 86 7..... 102 8.................................. 98 7...............................9..........................4..........1......... 104 8............... PANTE ARMATE .........................8.................4....Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.................1........ 89 7...............1....................................................1............... 93 7..................... Proiectarea elementelor de faţadă ...8...........1.......5..... 99 8............7............................................................................................... 102 8...... 97 7............... 96 7.......... 104 3 ...................................... 92 7......................................5........1........ 102 8................................................ Proiectarea conexiunilor................... Sistemul de drenaj...7...... 86 6......................................... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică .............. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii ................. Metoda penei duble .2..........5................ Metoda gravităţii coerente................................1........................................... Verificarea stabilităţii la răsturnare ..................4................................... Procedura de proiectare .....................7....4................................4.....1. 103 8............... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .......................9...........................................3..........3..............1................. 81 6.................................. 103 8....6. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) .............................3............ 78 6..........1...4.................1........ 96 7............ 80 6....... 79 6..........1...... 79 6... Predimensionare ..........................................................................7.......4......................................................... Conexiuni metalice.....8...................... 89 7..................................2...............................................4............................................. Generalităţi ........................... Evaluarea stabilităţii interne...................................................................4........5.. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice .......................................... 84 6..4............ Evaluarea împingerii pământului ..... Conexiuni între materialele geosintetice .......... 89 7. Starea limită a exploatării normale ................................................................. Proiectarea conexiunilor......... Sistemul de drenaj................. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ........................... 82 6...............5..7..........................................1.....................6. Repararea alunecărilor de teren. 86 6...... 80 6.............6... Verificarea stabilităţii globale interne ............. Starea limită a exploatării normale.... Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8.......... Verificarea presiunilor pe teren................................................................. 94 7................6................. Evaluarea stabilităţii externe ... EXEMPLE DE CALCUL .................. Structuri de sprijin suprapuse.............................................................................. 92 7. 97 7.......4................................................. 83 6...... Existenţa unui obstacol .. 99 8...................5.............................................. Proiectarea elementelor de faţadă ............................................. 95 7.....................4...

..............................2......................... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul.. 110 8...... Verificarea armăturilor la rupere. 110 8...... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ............... 119 8......................8............2..........................7............................................10..2..................................... Dispunerea armăturilor............3.11..................................2..................................................... 115 8.. 114 8...................2........ Determinarea parametrilor geotehnici.....11..10.........2.......... 118 8......12.................. 104 8....................................... Verificarea stabilităţii la răsturnare .......... 108 8........ 119 4 ....... Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3..................2............... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ......... Dispunerea armăturilor.....4...................1.....2....... Verificarea presiunilor pe teren.. 105 8......................12......................2...9...1............. 106 8.................................................................. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE .................................................................13..............2..... 107 8.................2...2...............................................................................1........ 118 8...................... Calculul forţei de întindere în armături ......................1.........................5.................................... 118 8................ Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ................... 116 8..2............... Calculul forţei de întindere în armături ....2....................2............ Verificarea armăturilor la rupere....... Verificarea armăturilor la smulgere ....... Verificarea armăturilor la smulgere ...........9..... 108 8.. 105 8.........................6...............1.......... Predimensionare .........1 m.......... 111 8........................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8..............................

Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. 1. MLPTL . OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. indicativ NP 075/2002. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. MLPTL – Normativ privind principiile. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice.1. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. NP 074/2002 4. NP 075/2002 3. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. Determinarea rezistenţei la intemperii 10. ca şi unele metode specifice de calcul. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite.Cod de proiectare seismică . SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . pante armate). GT 035/2002 5. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. P 100-1/2004 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. MLPTL . prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. având caracter orientativ. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.

Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. 33. Determinarea caracteristicilor de frecare. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11.Geotextile şi produse înrudite. Partea 1 – Reguli generale 17. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. 31. industriale şi agricole. fundaţii şi structuri de sprijin 13. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Partea I – Instalarea între materiale granulare. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. Determinarea biomasei microbiene a solului 35.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. SR EN ISO 4016:2002 . SR EN ISO 13431:2004 . SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. Determinarea caracteristicilor de frecare. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. Calculul elementelor din oţel 38. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. SR EN 13251:2001/A1:2005 . SR EN ISO 4014:2003 . Determinarea pH-ului 32. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului.Geosintetice. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. Vocabular 20. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. fără încărcare normală 23. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. SR EN ISO 12957-2:2005 . Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice.Geotextile şi produse înrudite. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite.

STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. 7. Determinarea limitelor de plasticitate 46. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare.2. 4. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. Principii generale de calcul 49. Condiţii tehnice generale de calitate 54. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. 5. 6. Determinarea caracteristicilor de compactare. Determinarea materiilor organice 50. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. Determinarea granulozităţii 47. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. 3. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. Determinarea umidităţii 43. 8. Încercarea Proctor 41. 2. Determinarea densităţii pământurilor 45. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare.

În această categorie intră: .Figura 2. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. GENERALITĂŢI 2. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2.) 8 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2.2. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren.2.3 etc. sub posibilele încărcări exterioare. eventual. culei de pod . Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2.1.1.Figura 2. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2.1.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin .

Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.4. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2. instalate pe pante 9 .5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice. Pante armate cu materiale geosintetice .4) Figura 2.2. armate cu geosintetice (Figura 2.5) Figura 2.3.

în general.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. sunt necesare elemente de faţadă.drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice. metalice sau alte tipuri de materiale. .platforme armate cu materiale geosintetice . 10 .platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: .6. terenul de fundare. De obicei. . realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. . umplutura din spatele structurii de pământ armat. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare.6). terenul natural din spatele întregii structuri. În această categorie intră: . Aceste structuri sunt. fundaţia. conexiuni.7): pământul armat. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. elementele de faţadă (parament). de sub structura de pământ armat. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. Figura 2.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. în condiţii de limitare a deformaţiilor.

a. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: . Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat .7. Repararea alunecărilor Figura 2. În Figura 2.8.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. . folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).3. .benzi.9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături.ancore de diverse tipuri. 11 . Pante armate 2. stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. Rambleu cu pante armate b.8).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.benzi sau grile metalice.

Polimerii utilizaţi sunt polipropilena.9. multifilament. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. ancore sau bare. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. tricoturi. neţesute. . Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă.). din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. poliesterul. mai recent. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale.geocompozite de armare. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. Geogrilele pot fi sudate. 12 .sau biaxiale. ţesute sau extrudate.geotextile. Geotextilele pot fi: ţesute. din care cel puţin un material este geosintetic. dar şi din poliamidă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. mono. poliester sau. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare.geogrile. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. . În primul caz. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. formând geocompozite. etc. de exemplu). consolidate prin interţesere sau termosudare. În această categorie intră de asemenea geocelulele. cu fibre de sticlă sau metal. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele.

sau alţi polimeri. . .blocuri modulare prefabricate din beton.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. benzi. . inox) şi se prezintă sub formă de grile. 2.asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. beton. lemn sau alte materiale.dă o formă exterioară structurii.4. independente de timp şi temperatură. . în aceleaşi condiţii de solicitare. bare. În figurile 2. în aceleaşi condiţii de solicitare.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . realizate din beton torcretat. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. de cele mai multe ori. cu viteza constantă de deformare. .gabioane. vandalismului etc. . .panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. Proprietăţile acestui tip de armături sunt. care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . Proprietăţile acestor armături sunt.previne eroziunea pământului. . panouri prefabricate din beton. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. . În această categorie intră armăturile metalice. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . . dependente de timp şi temperatură. 13 .elemente metalice. în general.armături relativ inextensibile. ambele umplute cu pământ sau material granular. îmbinate între ele prin diferite sisteme.armături relativ extensibile. Din punct de vedere al comportării.10 – 2. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj).

10. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .11.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

12. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .13.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.15.14. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .

6. culee în pantă (Figura 2.17).16.19). georeţele sau geocompozite de drenaj. conexe celei de armare şi anume de filtrare. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare.20). Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Figura 2.17.18). Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2. Utilizări 2.5. Culee de pod 17 . 2. drenare sau protecţie antierozională. În cazul utilizării geotextilelor ca armături.6. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2.

19. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.Culee în pantă Figura 2.6. Rambleu armat pentru viaducte 2.18. 18 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.2.21). Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.22). structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.20.

Figura 2.24). ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.22.21.23). Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 . Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2.3.23. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2. Figura 2.26.26).25). insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2.29).28).4. Insule artificiale din geocelule 20 .25. baraje din materiale locale (Figura 2.27). Cheuri armate cu geogrile Figura 2. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.6. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2.24.

Astfel. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2.29. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact.28.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2.7. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă.27. Apărări de maluri Figura 2. În cazul armăturilor cu noduri 21 . în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire.

comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat.1). Figura 2. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. Fără armătură.30. situată în imediata apropiere a faţadei.30).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. În cazul nearmat panta este instabilă. φ. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Aşa cum este prezentat în figură. Unghiul de înclinare a pantei. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2.31. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . Dacă se produce ruperea. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. Figura 2.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. zona activă este instabilă. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului.

va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. 23 . la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. pantelor sau rambleelor armate. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. În acest caz. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. De aceea.31). Legătura dintre armătură şi pământ. depinzând de tipul terenului. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. ca şi de relaţia care există între ele. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. care asigură transferul de încărcare. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. descrescând către capătul liber al armăturii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. de cele ale armăturii. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea.

Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului.8 din înălţimea prevăzută. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. a tasărilor probabile. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. În cazul pământurilor. 3. . se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. Dacă pe această adâncime există straturi slabe.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre.1. 24 .estimarea hidrogeologiei amplasamentului. . condiţiilor de drenare etc. precum şi a fluctuaţilor acestuia. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. ca şi a încercărilor in situ. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. Trebuie realizate următoarele: . NP 074/2002. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. cu capacitate portantă insuficientă. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului.

consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. atât pe termen scurt (parametrii totali). Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. inclusiv studii de arhivă. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat.2. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. sunt necesare încercări de compresibilitate . NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. iar dacă aceasta nu este suficientă. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. conţinut de săruri). În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. rezistivitate electrică. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). având ca referinţă „Normativul privind principiile. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). 25 . în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. 3. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. NP 074/2002. încercări de teren sau determinări pe baze empirice.

disponibilitatea materialelor. experienţa costul. fiind însă mai scumpe. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. 26 . Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. durabilitatea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. criteriile de performanţă. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice.

Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită.063 mm).063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. de cele mai multe ori concentrate local. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. umplutura dintre ele. în anumite condiţii. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit.1.1. dacă există. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. care duc la sporirea costurilor.1. necoezive. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. cât şi masa de pământ armată şi. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Pirita poate oxida. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. eventual. 4. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. Mai pot fi utilizate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. în general. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. De aceea. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari.

Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. în condiţii de deformaţii plane. φ şi c. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. f) Materiale friabile – pământurile friabile. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. SR ISO 11048:99. iar pentru poliolefine (polipropilenă. Determinarea caracteristicilor pământului 4. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile.5 – 2 m distanţă). cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. În cazul utilizării armăturilor metalice. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială.1). În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. cât şi cei totali. 4. SR ISO 11265/A1:98. În aceste condiţii. SR ISO 14240:2001.1. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. STAS 7107/1-76. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. φ sunt relativ mici. Pentru materiale pur necoezive. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. Umpluturi Pentru proiectare. ε (Figura 4. tipice pentru structurile de sprijin. φ’ şi c’. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. 28 . φ pentru structuri de spijin. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă).2. PP şi polietilenă de înaltă densitate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură.2.1.1.

025% max 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.1% 1000Ωcm max 0.35 V min 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.01% max 0.2% 0.2% min 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.01% max 0.2% max 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .01 % max 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.2% max 0.03 % max 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.02% 0.05% max 0.1% max 0.03 % max 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.

Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. fie cea de compresiune triaxială. 8942/5-75. 1913/12-88. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. 1913/15-75. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. 1913/5-85.1. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85.3. 1913/6-76. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. tip CD (consolidat – drenat). Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. se vor determina parametrii optimi de compactare. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. 8942/189. pentru a obţine valorile de calcul. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. tip CD (consolidat – drenat). prin încercarea Proctor. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. 1913/4-86. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane.1.1. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. 1913/3-76. 1913/2-76. Întrucât umpluturile vor fi compactate. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. fie cea de compresiune triaxială. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. 4. φ şi c.2. φ’ şi c’ şi totali. 30 .2. 8942/2-82. 1913/13-83. 4. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7.2. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane.

De aceea. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. la fluaj. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. proprietăţile de frecare. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. aditivi etc. Datorită diversităţii de produse. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente.2. foaie etc. 31 . Mn. Cu. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: .. temperatură. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. NP 075/2002. NP 075-02. în general. steril de mină sau de deşeuri industriale. din materiale polimerice. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.2. depozitele de zgură. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. . având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri.încercări de control.1. Materiale geosintetice 4. oxidare.încercări de identificare şi caracterizare.. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. fiecare produs trebuie analizat individual.6. deteriorarea în timpul punerii în operă. geometrii.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. realizate în condiţii standard. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. Co. fisurare datorită condiţiilor de mediu. Cr. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. cu diferite funcţii. . îmbătrânire. cum ar fi rezistenţa la întindere. se utilizează.

S – relevant în anumite situaţii specifice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. T – utilizare sub semnul întrebării. sunt necesare teste de durabilitate 32 . „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. R – relevant în toate situaţiile. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar.

Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. acolo unde este cazul. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic.2.consolidării secundare a terenurilor argiloase. . Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. elemente de legătură. metal. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: . Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. este dată orientativ în Tabelul 4-5. bare sau grile (reţele). 10025-3:2005.3.fluajului armăturilor. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . Elemente de faţadă În paragraful 2. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. 10025-2:2004.2.4. . Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Atunci când nu este posibil. Tabelul 4-4. 33 . 4. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune.defectelor de execuţie.

7 0.63 0. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. pătrate. .1 0.55 0.blocuri modulare prefabricate din beton.05 0. .07 1.faţade flexibile. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. lemn. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.35 0. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. din metal sau materiale polimerice .05 0. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . pe toată înălţimea structurii. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.3 0. G .1 0.panouri prefabricate.15 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5.panouri prefabricate.tablă neagră (negalvanizată). fie prin acoperire cu un strat de pământ. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei. Au suprafeţe de cca 0.55 0.25 0.25 0 0 0 0 0.oţel galvanizat. . metal sau materiale polimerice.0 0. disponibile într-o varietate de forme şi texturi. de regulă din beton. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste.oţel inoxidabil. 4.4.45 0. dreptunghiulare. în jurul fiecărui strat de pământ compactat. I . Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime.09 0. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: .38 0.05 0.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. diamant sau hexagonale.05 – 1 m2. de regulă din beton.1.35 1. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare.68 0.4 0 0 0 0 1.75 1. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari.2 Nota 1: NG .

realizate din oţel neprotejat. . Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. De asemenea. STAS 8796/280.8 sau 10.4): .4. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8. Pot fi constituite din dibluri. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. Se pot folosi şuruburi obişnuite. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. . din grupa 4. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). STAS 8796/4-89). Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. ea poate fi însămânţată. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. care permit şi creşterea vegetaţiei. SR EN ISO 4014:2003. oţel protejat. armătura trebuie ataşată de gabion. pot fi utilizate elemente de faţadă. realizate după construcţia structurii de sprijin.5. din beton sau zidărie de piatră brută. 4. oţel inoxidabil sau materiale polimerice. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea.plase metalice sau din polimeri 4. bare. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului.SR EN ISO 4016:2002.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002.2. buloane etc. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). şuruburi cu cap hexagonal.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. STAS 8796/3-89. 35 . Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2. de nivelul de estetică cerut. oţel galvanizat. în acest caz. ancorate de acestea.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5.de exemplu.1.condiţii speciale (de ex. Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. acolo unde ei sunt necesari . se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. . .2. Cu alte cuvinte. Având ca referinţă aceste standarde. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. încărcările se clasifică în: . 36 .natura şi dimensiunile structurii de pământ. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. seismicitate). Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată.permanente (P). În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). 5. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi.

care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5.85. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. Stările limită pot apare atât în teren. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004. . pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. se va verifica la SLU. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . se va verifica atât la SLU.sau supraunitari. unde: 37 . α. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. n. excepţionale (E). care pot fi sub. .pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. în grupările fundamentale respective. având ca referinţă STAS 3300/1-85: .pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. nd pentru V.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). având ca referinţă STAS 10101/0A-77. În cazul lucrărilor de susţinere. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. în gruparea specială de acţiuni. 5. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1.1) Fd = γF × Frep.95. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. se vor aplica următoarele. cvasipermanente (C) sau variabile (V). care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor.0 pentru P şi C. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85. cât şi la SLEN. Valorile de proiectare ale acţiunilor.85.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. n. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare.95. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. Partea 1 – Reguli generale. În aplicarea metodei stărilor limită.

0 sau subunitar (notat ψ0. În cazul SLU. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor.antrenare hidrodinamică. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . Edst. (5. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). (5. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor. .d ≤ Estb.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului. toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). . Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999.5) (5. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR).4) unde: unde: 38 . În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.pierderea echilibrului structurii sau terenului. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. Valorile factorului parţial de material. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM.pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL).d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. Xd.d. (5. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7. .0. . Estb. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU). Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk.

25 1.stb Valoare 1.dst γQ. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date.40 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1. defavorabilă Permanentă. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. Tabelul 5-1. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3.10 0. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. proprietăţile materialelor şi rezistenţe.dst γG. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A. efectele acţiunilor.50 0 Tabelul 5-2. favorabilă Variabilă. cu titlu informativ.90 1. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.40 1. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii.stb γQ.00 39 . EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni.25 1.

Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 M2 1.1 1.e R1 1.4 R3 1.0 1.0 1.0 1.3 0 Tabelul 5-4. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.4 1.0 1.0 Set R2 1.4 1.4 1.0 Tabelul 5-6. (5.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.5 0 A2 1.0 1. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.25 1.0 Tabelul 5-5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.0 1.0 1.e R1 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.v γR.0 1.0 Set R2 1.0 1. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.0 1.25 1.35 1.h γR.0 1. 40 .1 R3 1.

În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. În cazul stabilităţii interne.4. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. c. se produce cedarea sau există degradări majore. calculul tasărilor). există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. de exemplu. în practica curentă de proiectare. în acest caz. b. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. 5. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. În acest caz. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. În cazul stabilităţii externe. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. în mod normal. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. fie de cea a exploatării normale. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul).0. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. egale cu 1. atât starea limită ultimă. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. În proiectarea structurilor de pământ armat. Pentru toate aplicaţiile însă. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură.

rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni.1. nici în normativele sau standardele europene. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. 5. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită.4. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. foliilor. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. Tabelul 5-7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. de tipul benzilor. armătura este considerată extensibilă. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. datorită diferiţilor factori. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. În caz contrar. cu excepţia BS 8006. 10101. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. Majoritatea armăturilor utilizate. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm.

f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 . fm111 poate fi calculat cu formula: 1. Pentru armăturile polimerice.64σ μ este rezistenţa medie.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice.50. 43 . Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: . iar σ este abaterea medie a rezistenţei.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. f m11 = f m111 × f m112 (5. Figura 5. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. Pentru armăturile metalice. fm111 = 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11.8) (5. fie pe baza rezistenţei medii de bază. (5. caz în care fm112 = 1. fm111 = 1. unde. În caz contrar. . fm = 1. f m111 = 1 + (5.0. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . unde: μ − 1. prin factorul parţial fm112.0 sau pe baza secţiunii nominale.64σ .7) (5. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. prin factorul parţial fm111. fm112 = 0.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe.

0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. (5. atunci: t (5. Atât pentru materialele metalice. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. obţinute pe perioade mari de timp. f m12 = f m121 × f m122 . cât şi pentru cele geosintetice. 44 . dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. În cazul unui număr mare de date. . În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. fm122 poate fi luat egal cu 1.0. fm121 poate fi luat egal cu 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.1.0. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. tt – durata încercărilor de fluaj. ceea ce este recomandat. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date. În cazul materialelor geosintetice.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: .13) f m122 = log d .

fm12. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. În general.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. de structura de pământ armat. fm21 = 1.2. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. Figura 5. de tipul de teren.1. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. (5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. Figura 5. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani.1. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. 45 . de modul de compactare etc.3.

fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. .3. Tmed f. 46 . Tc: ⎛T T ⎞ (5.15) Tc = min⎜ ft . în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare. factorul parţial astfel obţinut. 5.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură.16) Tc = u . în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). Schema de stabilire a factorului parţial de material. medf ⎟ . Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate.4. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5. factorul parţial de siguranţă este fal. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. În cazul materialelor geosintetice. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . În cazul materialelor metalice.2. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.

4. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. 5. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile.4.pentru SLEN: fsm = 1.0.0. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1.pentru SLU: fsm = 1.5.3 . Figura 5. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.5 m.4). la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5. 5. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. • prezenţa unui strat de umplutură umed.3. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: . fal = 1. fal = 1. • compresiunea umpluturii. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 . • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase.3.

Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. În această categorie intră pilele de pod.5. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare.5). ziduri de cheu. care trebuie proiectate utilizând metode speciale. Figura 5. baraje.6). ramblee de cale ferată (Figura 5. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite.

6. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. verificarea compactării umpluturii. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor.6. pe lungimi de cca 20 – 30 m. 49 . În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. verificarea corectitudinii instalării armăturilor. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături.

culei Şi alte structuri de acest tip. de tip zid de sprijin sau culei.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.1. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. Figura 6. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin. care nu sunt verticale. 50 . dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol.1.1. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6.

cât şi cele diferenţiate. cât şi cele ale exploatării normale. NOTĂ. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. utilizând metode de echilibru limită. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat.2. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. de tip ziduri de sprijin şi culei. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. c) analiza deformaţiilor. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. 51 . Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. Sunt evaluate atât tasările absolute. ancorate sau nu. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. În cazul armăturilor inextensibile. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. în direcţie longitudinală şi transversală. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus.

1. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6. Figura 6.1. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. H fiind în general impus de amplasament. 6.3.3. 52 . Cu toate acestea. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. H/L. pierderea globală a stabilităţii. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. depăşirea presiunilor pe teren. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat.2. răsturnare (limitarea excentricităţii).3.2): alunecare pe talpă.

.7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0.adâncimea de îngheţ. . . Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.presiunea dată de structură.4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.5). cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex.6H. 2 sau 7 m) 0.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.. depinde de: . necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.3.7 H (minim 3 m) max (0. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 .

Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

3. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare. saltelelor sau pavajelor. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. βs = 0° Culei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1.7 şi Figura 6. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune.7.6). Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. Tabelul 6-2. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin.2. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. De asemenea.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. excavaţii etc. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare. βs = 0° Ziduri de sprijin. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. . 55 .2). pentru structuri supuse acţiunii apei.8).0 m Dm βs Figura 6.5.

6.greutatea (6.7. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ . e – excentricitatea. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina.coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6. G . Rv – rezultanta încărcărilor verticale.2) Figura 6.coeficientul împingerii active. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .1) Figura 6.

Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).4) Figura 6. Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ . Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .8.coeficientul împingerii active (6. Figura 6.coeficientul împingerii active (6.3) Figura 6.9.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului.

cu cele rezistente. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului.3. Rv – rezultanta forţelor verticale. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL .10). iar c este coeziunea.2). φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). la o cotă z. unde: (6. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. fie ale umpluturii. care se opun alunecării. care produc alunecarea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a .3.5) unde ka are expresiile prezentate anterior. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. 58 . ka k0 k 6m z Figura 6. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. depinde care sunt mai slabe. (6.10. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. Presiunea pe bază. (6. 59 . p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . σv. L – lăţimea efectivă a bazei. Rv – rezultanta forţelor verticale. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei.3. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m .4.11). dacă există).4. iγ. metoda Meyerhof (Figura 6. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren.7) 6. γf – greutatea volumică a terenului de fundare. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. unde: (6. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . ca – adeziunea dintre teren şi armătură.5). ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. (6. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.9) 1 pcr este presiunea critică.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. presupusă uniform distribuită. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. de regulă. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. 6. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. (6. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. se calculează cu formula: Rv σv = .3. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina.2).5. Rh – rezultanta forţelor orizontale.3.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5.

suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. realizarea de coloane de material granular etc. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. 60 . cât şi cele care o intersectează (Figura 6. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. cu geometrie rectangulară.3. critice. respectiv.11. atât cele care sunt exterioare structurii. de regulă. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. presiunea critică mărită. înlocuirea stratului moale.12). trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). prin lungirea armăturilor. 6. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Pentru structuri simple.6. cât şi prin cea nearmată nu sunt.

Tabelul 6-3. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 . elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).12. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6.3. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate.7. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor.

împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas.13. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală.8. În cazul lucrărilor de sprijin.3. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0. determinat conform P100/1-2004. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6.11) Fi = khG.12) unde ks este coeficientul seismic. (6. În plus.13. Pa.14.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului.5k s . Figura 6. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului.

15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .5H 1 − 0. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.5tgβ (6.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.14) armate.14.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.

q = Pas.14).componenta împingerii în regim static. în cazul solicitării seismice.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0. care.4. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. pământul se găseşte în condiţii nedrenate. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .q. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. cât şi 3 pentru roci. atât pentru pământuri. 6.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite.componenta seismică. q se adaugă o împingere suplimentară. Pas. Se precizează că.componenta statică. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: .componenta seismică. conform notaţiilor din Figura 6.15): 64 . în cazul general.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static.q = k as (6.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ. Figura 6. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază.q se determină în felul următor: . iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h. Ps. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază.13) sau 1 2 γh k as . Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0.66 din înălţime faţă de bază. Pas = (6. Punctul de aplicaţie al forţei Pas. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas.16) (6.14. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază. . de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. .5kh.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. de tipul benzilor. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1.2. Pentru armăturile discontinui. pentru o proiectare economică. 5. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături.2. 6. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. De aceea. Figura 6. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare. conform precizărilor din 4. în condiţii statice şi dinamice. 4. în concordanţă cu elementele de faţadă alese.4.1.1. alegerea distanţei pe verticală între armături. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. 6. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. 3. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă.15. 65 . iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. alegerea tipului de armătură. 2.4. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură.3. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar.

1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături.4.20) Figura 6. T a armăturilor. care se adaptează uşor la aceste variaţii. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare).16. Se poate.3. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. distanţa dintre armături se ia egală cu 1. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. unde: L i − 2e i (6. σ vi = R vi .4. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. Pentru structurile cu faţade modulare. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. Ti1 (Figura 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 .3. Ti1 = k a σ vi s vi . Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. unde: (6. de asemenea. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. 6. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.16). Metoda penei ancorate 6. modifica rezistenţa la tracţiune.

Q= ⎝ b d+ 2 (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).21) (6. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d .17. Li este lungimea armăturii „i”. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. ei este excentricitatea rezultantei Rvi. Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . unde: Di D i = h i + b .18).25) 67 .23) Figura 6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Ti 2 = k aSvi V . Ti2 (Figura 6.24) (6. dacă h i > 2d − b 2 (6. Ti3 (Figura 6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b). unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .17).22) (6.

27) 6.28) Pi – perimetrul armăturii „i”. Tc ≥ Ti.26) Figura 6.4. (6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .4.3.4. tanδa .1.3.18.4. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. conform 5. conform 6. (6. Ti.1. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6.3. pe metru liniar de zid. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.2. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti .3. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. calculată conform 6.4. 68 .

4.20).20 ). Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6. Figura 6.. încărcări exterioare uniform distribuite. în Figura 6. 6. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. ca – adeziunea armătură/teren. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. .3.19). b.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă.19. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere. 69 . c.planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. .4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a.21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale.. reacţiunea normală pe planul de cedare.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. Principalele ipoteze sunt: .

Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .21.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Figura 6.22). Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.20. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare.

tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. Pi este perimetrul armăturii „i”.4. k = ka. .2.1. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0. În cazul fluajului armăturilor polimerice. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin.4.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite.4. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T. 6. pentru z ≤ z0 = 6 m.4. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. pe metru liniar de zid. (6. se poate considera α= 45°-φ1/2.consolidarea secundară a pământurilor coezive. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. q este suprasarcina permanentă. 6. Metoda gravităţii coerente 6.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T .fluajul armăturilor polimerice. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . ca este adeziunea armătură/teren.5.4. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”.31) (6.32) 71 . pentru z > z0 = 6 m.3. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6.3.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .22.

34) L i − 2e i Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. R vi σ vi = .4. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 . σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.4. Ti1 (Figura 6. unde: (6. Ti1 = kσ vi s vi .4. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.1.23. unde: (6.24).24. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.4.2.

hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ . Li este lungimea armăturii „i”. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. cu tan-1(X) în radiani. unde: (6. Valoarea efortului σv considerată 74 . unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. (6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii).37) (6. d')s vi . deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii.25).38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie).35) σ v (h i . Ti2 (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Figura 6.25.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. ei este excentricitatea rezultantei Rvi.

27).metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”. 75 . Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . unde L’ este lungimea fundaţiei. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . . (6. paralelă cu faţada structurii. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).pentru hi > 0. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H).pentru 0 < hi < 0.26. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.40) Figura 6. (6. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: .75L’.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu.75L’. Ti3 (Figura 6. cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură.

28. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă.28. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. Figura 6. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6.27. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. se presupune că 76 . Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2.

unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă. (6.48) a1 = a0. (6. Pentru calcul. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături. dacă hi ≤ z1. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1.42) .41) .43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0. dacă hi > z2.45) (6. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. dacă z1 < hi < z0.5(H1/2 – zactiv).a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). z2 este egal cu 1.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3.30. fie cu linia 2.47) (6.29). Figura 6. (6. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. dacă hi ≥ z0. (6.85.15(H1 – hi)/(H1 – z2). 77 . z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. (6.46) a1 = 1.44) a0 = 1 . se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. (6.5H1 în spatele faţadei.4). numită „linia 1” (Figura 6. dacă hi ≤ z2.29. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: .0.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3. a1 = a0 + (1 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.

B este lăţimea armăturii. Ti ≤ 6. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.4.3.30.5. (6.4.4. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii. dincolo de linie de întindere maximă considerată. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.3.3.4. conform 5. 78 .4. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.4.4. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate.4).49) 6.2. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă.4.2: Tc ≥ Ti. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură. L este lungimea totală a armăturii.4.1.4.4. calculată conform 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4.50) ∫ σ v (x )dx . la distanţa x.

unde: (6. aşa cum este ilustrat în Figura 6. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 .4.4. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6.8).31. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”. E este modulul de elasticitate al armăturii.3.4. (6.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”. Ga este greutatea zonei active. Figura 6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism.5. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi . L este lungimea armăturii.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. 6.3.8).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Fi = k h ⋅ G a . Fi.6.31.

20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) . Proiectarea zidurilor suprapuse 80 . Elemente de proiectare specifice 6.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus.7H1 şi L2 ≥ 0. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină.5. 6. H + H2 Dacă D ≤ 1 . conform principiilor deja prezentate.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6.32. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6.32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0. cele două structuri se proiectează separat. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. Figura 6.6H. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare.5.1. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%.

Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ . 2⎠ ⎝ 81 .34): Cazul 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6.2. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6.5. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral.33. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 . Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6.2. 6.39. Astfel: .o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.40).elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive. săruri pentru dezgheţare. parapeţi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii. .41). . determinată conform Tabelul 4-5. iarna.8. rigole etc. fundaţii pentru panouri de semnalizare.7.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. 6.9. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3. . se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. prize de apă.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. 6. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: . cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii.).

straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte. 87 .40.41. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. În acest caz. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. Dacă acest lucru nu este posibil.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. Figura 6.42. 88 . se poate ocoli obstacolul. în spatele obstacolului (Figura 6.42). Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi).

Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje.2): .repararea pantelor care au suferit alunecări de teren. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei.2 a). 89 . cu pante abrupte.2 c).1). PANTE ARMATE 7. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2.1. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7. având înclinări faţă de verticală de peste 20°.2 b). b) alunecare pe bază (Figura 7. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7.1. Figura 7.construirea de ramblee noi. 7. . pentru a reduce ampriza lucrării.2. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. . Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.

Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2.2. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.4 a). cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. Figura 7. 90 .4 b).3. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.3 b).3 a).

b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7.5 a). Figura 7. 2.5. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7.5 c). Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.4.5 b). stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .

îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale.drenarea terenului de fundare.creşterea lăţimii zonei armate. ce se extind atât în spatele.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. . . Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. . de echilibru limită.4. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. 7. se va adopta una din următoarele măsuri: . prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană. 92 . Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. modificată pentru cazul pantelor armate. Dacă este cazul.3).3. cât şi sub structură. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. . evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. se aplică „metoda gravităţii coerente”. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. . Ca şi în cazul structurilor de sprijin.realizarea unei berme la piciorul pantei. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme.micşorarea unghiului pantei. . 7. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. . . Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare.

Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. γ este greutatea volumică a pământului. Distanţa minimă pe verticală. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ .7). forţa destabilizatoare.4. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. Svi. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. Figura 7. Rh este dată de: R h = 0.1) 93 . (7. iar cea maximă este de 1 m. H este înălţimea pantei.2) k (γh i + q ) (7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.5kγH 2 .7.6. Figura 7.1. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului.6).

fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar.4. considerând o suprafaţă de cedare circulară. unde: (7. Cu notaţiile din Figura 7. la nivelul „i”. q este suprasarcina permanentă şi temporară. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor.8. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. unde: (7.8. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. rezultă: Figura 7. MRP şi de rezistenţa armăturilor. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. 7. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. la nivelul „i”. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. MRA. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. În cazul pantelor armate. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. la nivelul „i”.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină).2. armate sau nu. Metoda fâşiilor 94 .

9: Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7.9. care trebuie preluat de armături.6) (7. (7.1).8) Cu notaţiile din Figura 7. c este coeziunea umpluturii armate. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 .4. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent). MRA. 7.4.3.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 . Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat. Astfel. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.

i =1 (7.4. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi .10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. în lipsa altor condiţii specifice impuse. Datorită înclinării pantei. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat.10).5. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.4. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile.10.4.4. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.5. j=1 n {( ) [ ( )] } (7.1).9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . Pentru majoritatea pantelor armate. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat. Figura 7.5a). aceste stări limită nu sunt critice. 7. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. 96 .

este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori.11). Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. 97 . înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării.11. 7. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. Figura 7. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor.7. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant.6. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare.

Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. 98 .9.7).11) unde: d – adâncimea apei.. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. (7. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei. elemente modulare din beton etc. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. 7. riprap. asociate cu vegetaţie. s – panta faţadei. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6. γw – greutatea volumică a apei. Dacă λ < 100 Pa.8.

47 117.57 113.43 110. prin încercări de forfecare directă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. atât pentru umplutura armată.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.0 17.1. Figura 8.17 2 55. încercare 3 18.43 116. Principii generale de calcul.1 17.9 17. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.81 5 56.1. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare.48 Nr.32 5 18.08 120.3 2 17.87 99 . cât şi pentru teren.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.95 17.15 6 58.12 17. H = 4 m.90 115. EXEMPLE DE CALCUL 8.73 58. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.5 4 17.

n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85.29 108. (8.34 159. (8. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8.79 152. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.29 173.95 53.014 kN/m3. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.88 8. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85.73 175. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.86 166.05 104.86 160. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.17 5 55. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate. după eliminarea valorilor eronate.71 169.1) ∑ γi . rezultă υ = 2. Rezultă s =0.51 2 52.39 101. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .59 162. rezultă n = n’ = 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180.1.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.11 156.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.07 (coeficient statistic).30 Pentru teren (φ. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85.1. Pentru n = 5.43 110.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .09476 .29 6 54.1.20 176.17 106.25 166.1.1. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8. n şi de nivelul de asigurare α. n i =1 ( ) (8.0847.5) 100 . Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8.9 106.18 1 53. t ⋅s ρ= α .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.75 kN/m.Presiunea pe bază.8 σv = = = 138.53 (8.fm21 = 1. se calculează valoarea sv: T T 18.1.75 sv = = = = 0.30) (8.5 × 4 × 0. σv: Rv 295.6 (8.99 ≤ 406.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.fm121 = 1 t 50ani .49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.fm12 = 1.7.366 + 10 × 0.2 104 .68 = 406.32) .37) .6 (8.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .6 × 1.99kPa .fm2 = 1.29) (8.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.8. unde împingerea este maximă.0 (producător) .98 2 2 Dm = 1 m 138.unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8. 8.1 .rezultă fm = 1.56 + 40.5 × 3.f m122 = log d = log = 1 .fm12 = fm121 × fm122 .rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.98 + 17.76 .28) (8.4 × 13. Verificarea presiunilor pe teren .fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.fm2 = fm21 × fm22 .33) . L − 2e 3.366) × 1. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.5 × 1 = 424.9.4 − 2 × 0.1 (8.fm22 = 1.66 6 (8.27) 8.6 = 1.12 L = = 0.2 (17.49m < = 0.1. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8. 8.1 = 1.1.34) .56m R v 235. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.36) .6 (8.

00559 0.6332 8.488 Paqi 1.046408 0.14245 17.6 2 2.32813 93. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.816 54.79131 13.147504 0.3552 Pai 0.661586 Li-2ei 3.70272 2.3552 61.76596 124.5365 161.35552 99.879 149.13568 30.5776 218.40 m.71115 88.02648 15.34762 5.22809 8.5552 Rvi Pai 77.72509 60.4442 265.68464 2.10.4108 47.7444 0.3331 206.66656 118.25 m.8 3.9997 295.364364 3.2442 306.5552 Rvi 70.50 m.24179 27.035073 4.73488 27. 105 .9343 162.97869 107.81088 6.308157 0.240899 0.4 0.098 4.40 m.35768 0.392 9.7776 184.5 4 Gi 36.69686 39.220883 3.64675 188.568 25.528758 0.24352 17.14706 49. 8.5 2 2.45 39.73137 29.6888 3.5 3 3.222528 1.393674 3.0764 222.55552 59.11104 88.6664 258.528 53.07739 0.089559 0.372 225.307184 3.488 Paqi 0.92032 70.434625 3.2221 147.74363 19.076827 σvi 20.7997 336.4 2.56 kN/m.2229 222.528 ei 0.80528 61.89117 22.07675 336.1.8 1.6108 295.497899 0.388819 3.882 17.0221 188.843 151.79017 29.11. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.9444 73.8332 147.5 1 1.661586 Li-2ei 3.01875 262.24522 3.342483 2.5776 15.91104 129.003163 0.780224 6.4666 159.272 M0i 0.83808 15. Ti1 (8.638 8.06605 76.550691 11.1.272 M0i 0.3271 113.783685 2.5384 130.4664 34. cota 0.73369 73.972 161. Se alege un alt tip de geogrilă.578094 2.53392 9.7776 177.410953 0.61488 2.34448 46.28117 97.97408 56. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.477 11.1743 23.73369 77. toate armăturile se verifică la rupere.3722 60.522 24.891413 10.28504 8.104991 2.147504 0.6 4 Gi 29.94144 34.568 27.959296 2.11427 14.1331 247.9563 Ti1 4.802 70.35232 49. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.45952 5.076827 σvi 22.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.722 221.339366 3.96075 114.404202 2.73113 7.816 48.6886 277.008256 14.8888 110.43328 44.372 22.39) (8.528 ei 0.32448 11. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.198284 6.104991 2.2 3.8886 236. În acest caz.918201 2.12912 39.29792 34.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.2 1.017818 0.030317 0.9563 Ti1 3.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.220352 0.587 299.

4 0.74363 19.327451 0.8 3. 106 .34762 5.4 X 0. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.203644 (8.246767 0.223674 0.166 3.207676 0.2 1.191465 0.528 1.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.22809 8.698 2.996 2.762 1.79131 13.190234 0.6 4 Ti1 3.1.85 ÷ 0.035073 4. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.7104 Lpi 1.45 (pentru geogrilă) . Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.49 = 0.891413 10.932 3. fsm = 1. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.2 3.1743 23.12.6 2 2.279721 0.464 2.8 m pe fiecare metru liniar de zid.4 2.23 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.44 ÷ 0.02648 15.197207 0.8 1.2.95) tanφ = 0.73113 7.193894 0.294 1.

43 57.17 200 106.3 17.3 H = 4 m.9 18. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.86 160.47 117.48 17.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.11 156.29 173.59 162. cât şi pentru teren. Figura 8.9 106.86 115.73 175.25 166. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.20 176.0 17.87 300 180.18 2 52.39 101.43 110.32 17.5 17.12 γ1 (kN/m ) 3 17.81 113.05 104.90 56.57 58.86 166.73 58.17 110.17 5 55. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.2.43 200 120.29 6 54.1 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Partea 1: Reguli generale. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.79 152.08 55.71 169. prin încercări de forfecare directă. atât pentru umplutura armată.29 108.95 18.30 Pentru teren (φ. încercare 1 2 3 4 5 3 18.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.15 116.95 53.34 300 159.88 107 .

2.35.4 kN/m3. 8. factorii parţiali sunt următorii: . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.1.3.2.1. 8.1. 108 .35.5.2. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8.pentru greutate. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.2. γPa = 1. . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. γG = 1. respectiv φ1 = 30 °.pentru unghiul de frecare internă. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.1. γγ = 1. c = 0 8. .1.pentru împingerea pământului. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18.pentru greutatea volumică. γQ = 1. Pentru verificarea de capacitate portantă. γG = 1. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. . Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO. considerată variabilă şi favorabilă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. .0°.2.014 kN/m3. iar c1 = 0 8.4.1. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27. γQ = 0.2. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2. . γφ = 1.2.2.1. considerată variabilă şi favorabilă.2.pentru greutate. 8.

. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .4.2. considerată variabilă şi favorabilă. γPa = 1. γPa = 1.1. . γQ = 0. γQ = 1.25. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.4. . γφ = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. . 109 . . γγ = 1. . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru verificarea la alunecare pe talpă.2. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.2.3. γR.35.pentru greutate.pentru verificarea capacităţii portante.v = 1. . considerată variabilă şi favorabilă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru împingerea pământului. . . γR.h = 1.2.pentru greutate. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. considerată variabilă şi favorabilă. γG = 1.5.pentru greutatea volumică. γφ = 1. . factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.0. . γQ = 1.2. .4.pentru unghiul de frecare internă. considerată variabilă şi favorabilă.pentru unghiul de frecare internă.0. factorii parţiali sunt următorii: . factorii parţiali sunt următorii: .25. . Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice. γφ = 1. γPa = 1.pentru greutate. γγ = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru rezistenţa terenului.35.pentru greutatea volumică. 8. γG = 1. γQ = 0. factorii parţiali sunt următorii: . Pentru verificarea de capacitate portantă. Pentru verificarea de capacitate portantă. γR. .3.pentru unghiul de frecare internă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. considerată variabilă şi favorabilă.pentru împingerea pământului.e = 1.pentru împingerea pământului. 8. γG = 1. . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru greutate.2.2. γQ = 0.

e = 1.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.45) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.75kN / m Q = q × L = 10 × 2. Paq = 20.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.0.3.8 = 28kN / m (8. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.0.4. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . răsturnare) Q = 36. γR.375 = 15kN / m (8.4 kN/m3 γ1 = 18. 8. . γG = 1.4.4.2.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.35. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2.2 kN/m.5.8 × 4 × 18.7.4.375 = 52. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8. considerată variabilă şi favorabilă.4.2. γR. γQ = 1. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.75 kN/m (alunecare pe talpă.2. Combinaţia 2 G = 201.pentru greutate.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.2. Paq = 15 kN/m 110 .46) 8. 8. Combinaţia 1 G = 201.014 = 201.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.3. răsturnare).375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17. rezultă L = 2.43) (8.2.577 γ = 17.8 m.47 kN/m. Pentru verificarea de capacitate portantă.509 tanφ1 = 0.1. pentru verificarea la alunecare pe talpă.014 kN/m3 8.25 kN/m tanφ = 0. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.44) 8. pentru rezistenţa terenului.4. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. G = 272.42) (8.h = 1. γγ = 1.

51) 111 .48) (8.2.509 = 102. răsturnare) G = 272.014 kN/m3 8.5. Combinaţia 3 G = 201.75 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 20.509 tanφ1 = 0.47) (8.69 .407 tanφ1 = 0.50) (8.49) 90.75 kN/m (alunecare pe talpă.25 = 90.577 γ = 17.2.75 + 0 = 201.5. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.75 × 0.47 + 20.1.47 kN/m.4.2. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.6.462 γ = 17.25 kN/m tanφ = 0. răsturnare) G = 272.462 γ = 17.72kN / m (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.4.4 kN/m3 γ1 = 18.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.72kN / m R v = G + Q = 201.014 kN/m3 8. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.2 kN/m.72 ≤ 201.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0. Combinaţia 4 G = 201.5.014 kN/m3 8. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.

pentru L = 3.2.2 ≤ 223.25 = 90.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.72kN / m R v = G + Q = 223.37 kN / m (8.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.5.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. pentru combinaţia 2 de încărcări.37 + 0 = 223.37 × 0.45 (8.85 ÷ 0.5.91 (8. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.75kN / m (8.75 + 0 = 201.2.63) (8.60) R v = G + Q = 223.014 + 0 = 223.407 = 82.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .3.62) 67.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.61) .44 ÷ 0.58) .407 = 90.56) 90.53) 90. R v = G + Q = 4 × 3.2 + 15 = 67.37 × 0.85 ÷ 0.54) R v = G + Q = 201.44 ÷ 0.95) tanφ = 0.49 = 0.2kN / m (8.37kN / m (8.52) .59) (8.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.72 > 201.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.75kN / m (8.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.51 .72 ≤ 90.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.11 .75 × 0.78 .1 m 8.1 m.45 (8. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3. pentru L = 3.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.64) 112 .72 < 223.2 ≤ 100.72 ≤ 201.57) (8.1 × 18.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.75 × 0.2kN / m (8.2.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.95) tanφ = 0.47 + 20.

37kN / m (8.68) .4.509 = 113. pentru L = 3.69) 99.95) tanφ = 0.2 ≤ 223.2 ≤ 100.2 + 15 = 67.37 × 0.37 × 0.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.79 ≤ 100.2 ≤ 223.407 = 90.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.49 = 0.71) (8.2kN / m (8.85 ÷ 0.1 m 113 .95) tanφ = 0.37 × 0.67) R v = G + Q = 223. pentru combinaţia 3 de încărcări.85 ÷ 0.5.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.91 (8.72 ≤ 223.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.51 .69 .72 ≤ 223.49 = 0.70) (8.74) R v = G + Q = 223.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.66) (8.2. pentru L = 3.65) 90.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .37 + 0 = 223.75) . Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.2kN / m R v = G + Q = 223.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .1 R h = Pa + Paq = 90.76) 67.37kN / m (8.52 . pentru combinaţia 4 de încărcări.44 ÷ 0. pentru L = 3.1 × 90.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.45 (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.73) (8.1 m 8.45 (pentru geogrilă) 1.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.45 (8.44 ÷ 0.37 × 0.72) . pentru L = 3.

Paq = 20.77) (8.014 kN/m3 8.014 kN/m3 8.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.407 tanφ1 = 0.1 m G = 4 × 3.1 = 31kN / m (8.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Combinaţia 2 G = 223.1.2.6. răsturnare).3.4 kN/m3 γ1 = 18.2.78) 8.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.6. Paq = 20.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.014 kN/m3 114 . Paq = 15 kN/m tanφ = 0.37 kN/m (alunecare pe talpă.509 tanφ1 = 0.2.37 kN/m (alunecare pe talpă. Combinaţia 4 G = 223.2. răsturnare) G = 301. Q = 40.1 × 18. Q = 46.462 γ = 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.25 kN/m tanφ = 0.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. G = 301.014 = 223.37 kN/m (alunecare pe talpă.577 γ = 17.4 kN/m3 γ1 = 18. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.6. G = 301.577 γ = 17.2 kN/m.6.6. răsturnare) Q = 46.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.47 kN/m. Q = 46.2.47 kN/m.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.2 kN/m.462 γ = 17. răsturnare).4 kN/m3 γ1 = 18.509 tanφ1 = 0.25 kN/m tanφ = 0. răsturnare). Combinaţia 3 G = 223.37 kN / m Q = 10 × 3. răsturnare).37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Combinaţia 1 G = 223.4.2.014 kN/m3 8. răsturnare). Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.

85) 8.2.47 × - R v = G + Q = 223.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.577 γ = 17.80) (8.4 m. Paq = 20.548m < = 0.4 × 4 × 18.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.7. Rv 245 6 (8.1. M0: 4 4 + 20.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.2.601m > = 0.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.37 kN / m Excentricitatea.46 L = = 0.509 tanφ1 = 0.2. răsturnare).82) (8. e: e= M 0 134. G = 3. e: e= M 0 134.47 kN/m.2. Q = 44. Se măreşte L = 3. răsturnare).014 = 245kN / m Q = 10 × 3.2 kN/m.7. G = 330. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.25 × = 134.52m R v 223.37 6 (8.25 kN/m tanφ = 0.37 + 0 = 223. răsturnare).79) M 0 = 70. Rv: (8.4 kN/m3 γ1 = 18.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.4 = 34kN / m (8. Rv: (8.46 L = = 0.407 115 .56m .

Paq = 15 kN/m tanφ = 0.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.2. e: e= M 0 99.8.2.462 γ = 17.2.462 γ = 17.Presiunea pe bază. G = 330.47 kN/m.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei. Combinaţia 1 . Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. răsturnare).75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18. G = 330. 8.86) M 0 = 52. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.2.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.2 kN/m.577 γ = 17. 8.7.25 kN/m tanφ = 0. Paq = 20.4. răsturnare). Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.87) (8. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.3. M0: 4 4 + 15 × = 99. σv: 116 .56m Rv 245 6 (8. Rv: (8.7.4 kN/m3 γ1 = 18.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2. răsturnare).509 tanφ1 = 0.8. Verificarea presiunilor pe teren 8.1.406m < = 0.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.6 L = = 0. răsturnare).88) 8.

56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 367.100) 117 .99) Dm = 1 m .92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.4 × 12.94) (8.2 σv = = = 111.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117. (8. 8.3.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.69 ≤ 367.96) 8.4 − 2 × 0. Combinaţia 2 .2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.4 × 1 = 252. σv: Rv 245 + 44.4 × 1 = 385.97) (8. σv: Rv 330.75 + 51 = = 165.43 = 367.68 + 17. L − 2e 3.4 × 3.75 + 51 σv = = = 165.98kPa .4 × 3.89) (8.69kPa .75kPa .4 × 12.68kPa 2 2 (8.16 + 17.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.2.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.548 (8.98 ≤ (8.43 = 367. Combinaţia 3 .4 × 3.v = 1.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165. 165.4 − 2 × 0.4 − 2 × 0.95 = 235.Presiunea pe bază. L − 2e 3.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.95) (8.4 × 7.4 × 1 = 280.2.91) (8.93) (8.90) (8.03 1.Presiunea pe bază.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.68 + 17.98) (8.75 ≤ 235.8.8. L − 2e 3.

30 m. Q = 51 kN/m.10. Combinaţia 4 . Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. Ti1 (8. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.35.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. din acest punct de vedere.11. 8.4 − 2 × 0. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1. combinaţia 1: G = 330.8.2.75 + 51 σv = = = 147.51 ≤ 235.51kPa . σv: Rv 330.1. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.4.75 kN/m.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .Presiunea pe bază.104) 8.95 = 235. L − 2e 3. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.2.9.2. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.4 × 7.101) (8.4 × 3. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.16 + 17.103) (8. 8. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.102) (8.75 kN/m.2.8.4 × 1 = 252.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. (8.

4768 2.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.201765 0.107983 1.3037 2.3 3.3212 289.503748 0.1 1.006001 19.825922 2.823 2.95269 124.8 2.3423 X 0.879 141.374802 3.31437 32.4732 237.62462 2.10789 42.3755 Ti1 2.0665172 7.15623 0.6 0.204497 0.1 2.729739 8.6499 2.1001 241.6295127 4.56368 14.146173 0.480625 6.163784 0.99054 Paqi 0.30 m.0264 208.2756 175.38769 0.48596 97.3212 340.26234 42.909844 15. de exemplu de 40 kN/m.9178 12.9 1.9 Ti1 2.0264 157.50159 16.4644676 9.287039 0. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.2475 256.44 ÷ 0.6113 1.0375 0.6604 78.635231 Li-2ei 3.077119 0.3949 322.1692 3.2389 ei 0.30 m.147561 0.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.9527 175.2 1.2475 307.45 (pentru geogrilă) .125625 11.4382 1. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .5103664 3.345925 4.78063 36.65063 62.2651 1.90563 48.3 2.9 2.5 1.158144 5.7197 119.5 3.329294 9.87898 90.227124 0. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.95359 66.4686 Pai 0.83709 19.13636 2.323168 13. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. fsm = 1.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.9246 66.32604 53.72974 Lpi 1.917797 13. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.43171 48.35082 80.1001 190.012599 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.4686 Rvi 75.27563 26.7 1.00063 M0i 0.13. cu o rezistenţă caracteristică mai mare. se poate alege un alt tip de geogrilă.001424 0.7 3.80528 108.231168 9. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.12.39063 18.9575 2.3949 373.1738 223.455625 2.04708 117.207323 5.80528 57. cota 0.49 = 0.13182 0.7 kN/m.1454 171.149665 0.9961 3.392504 2.5 1.371786 5.1306 2.0546709 10.4 2.1872 0.108805 6. În acest caz. toate armăturile se verifică la rupere. 8.173918 0.491032 10.146796 0.69253 53.89979 23.397151 3.95) tanφ = 0.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.257112 0.29914 32.6 3.85 ÷ 0.3 0.2.7844 1.8 m pe fiecare metru liniar de zid.099522 8.9 Gi 24.99647 2.396394 2.510366 3.49789 27. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.1 3.066517 7.2.245762 3.7 3 3.1738 274.0917 142.172816 16.325001 3.01563 77.129538 σvi 22.150891 0.3 0.8029093 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

NP 075/2002 6. – Earth reinforcement and soil structures 4. SR EN 13251:2001 .Z. Atlanta. Academiei Române. Andrawes. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures.J.. elemente de calcul. fundaţii şi structuri de sprijin 9. Publication No. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. V.. Jones. 2001 121 . S. Batali. A. Pradhan. Ed. A. NP 074/2002 7. FHWA – NHI – 00 – 043. McGown. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. K. utilizări.1990) 8. – Geosinteticele în construcţii. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. Proprietăti. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. S.P. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. Feodorov. A. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. L... 1999 3..Geotextile şi produse înrudite. Găzdaru. Manea. 1998 5.J..12.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. C.F. Khan. MLPTL – Normativ privind principiile.

greutate volumică α . unghi γ .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .efort unitar normal ψ .deformaţie specifică axială σ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.b .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode). dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .nivel de asigurare. unghi λ .

d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb. Nφ . h – înălţime H0. în condiţii seismice. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. Nγ.q – presiunea activă a pământului.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .

durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 . forţă de tracţiune t – timp.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune.