MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

Ernest Olinic Ing. dr. Sanda Manea Conf.2006 - .242. Cătălin Roşu . Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. dr.21. Lacul Tei. Valentin Feodorov Şef lucr. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing.08. dr. dr. ing.21.12. Fax: +40. +40.2420781. Horaţiu Popa Asist. Nr. ing. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. Loretta Batali Prof. ing. 124.21. ing.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. ing. ing.06 CONTRACT NR. dr. dr. ing.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. sector 2 Tel: +40.

.................. 13 2.............. Principiul pământului armat.................... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4....... Pământ.......................2..... Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ...............................3............ Materiale metalice .............. 5 1... 31 4.......................................1....... Materiale geosintetice cu alte funcţii ........................................1...........................1........ 27 4.... 5 1.................... 17 2..............................3.2................................. 31 4................... 20 2............. 8 2................... Lucrări hidrotehnice ..............4...............1.......................................................................................5............................6...2............................2..........3.......... 28 4............................2................. 33 4..........1...................................1........ Lucrări de poduri.................................................2...........................4.............................7.................. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. Armonizarea cu standardele europene ................. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE.. Mecanisme de transfer.......................................1........... 24 3....................................................................................1................... Utilizări.......................................................1................. 18 2.................. 7 2.............................................................. Materiale geosintetice ................................... 27 4.......................6....... Tipuri de armături .......................... 11 2......................................... Elemente de faţadă .....................2...................... Lucrări aferente căilor ferate ...... Cercetarea geotehnică a terenului ..................1..4.................6.......... 30 4........................1......................................................................3.......... 24 3........ Elemente de faţadă ................................................ Materiale geosintetice cu funcţie de armare...............................1........................ 30 4............................... Lucrări aferente structurilor rutiere ................................... 33 1 .... Masivul sprijinit .......... 28 4.................................. 21 3.............................................................. Determinarea caracteristicilor pământului ...................................................... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare............................................................... 17 2.................................................................................................... 8 2......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1....................2... Tipuri de structuri din pământ armat........ EVALUAREA PROIECTULUI ...................2......6........... 33 4... 25 4........2.......2................... 8 2.......................................2. Umpluturi ..2.......................................................................... Evaluarea proiectului...................................................1........6................................ 17 2............... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ....... 19 2......... Terenul de fundare .................................. GENERALITĂŢI ................................

........2.3.................. 65 6.2.....................3.....4......... 46 5.............. Principiile metodei stărilor limită.....................5...................... Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură ............................3................................................ 78 2 .........................3................... Generalităţi ....................... Alegerea distanţei între armături .......4............... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat ............ Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ....... 41 5..3..................... Verificarea stabilităţii externe...4... Verificarea stabilităţii la răsturnare ...................... 36 5......4..........4.......... Calculul forţei maxime de întindere în armătură .3... Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice .......................................2.................. 64 6........................................3. Verificarea la smulgere a armăturilor.............4........................ Alegerea tipului de armătură ........................ Metoda gravităţii coerente.............8. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE. 60 6......... 61 6. Starea limită a exploatării normale........... 66 6.... 71 6...3....................... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare............................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ............. 35 4..........5............. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5....... 66 6........ 50 6..........................................4.....................................3.................. Principiile proiectării conform EUROCODE....4...........1....1........ Elemente de faţadă pentru pante armate .....4........................... 68 6...............3..... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate...........................................4.................................4........2...4... 59 6...... 52 6...................................................3.................................................... 47 5.....................3...............1...............4............ 37 5...................... 71 6.................................1......6....................... 69 6.....................5....7.......... Verificarea la rupere a armăturilor ........ 71 6................ Evaluarea tasărilor........... Calculul forţei de întindere în armătură ..... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin........4........ 34 4............................................... 58 6.................. Verificarea stabilităţii globale ..3............ 36 5....6....... Verificarea la rupere a armăturilor ....... Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice .4.................... Verificarea presiunilor pe teren.......4............ 55 6.. Evaluarea coeficientului împingerii pământului ..........Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4..........1..................1...... Verificarea armăturilor la smulgere ............. 50 6...3..2.......................4........ Procedura de proiectare . Factori parţiali pentru armături .......4.... Verificarea stabilităţii interne .1...4.4...........................4...............3.......2........3...................................... 49 6.......1...................................................3................................4..... 52 6........................................................................4.............. 68 6. Evaluarea presiunii pământului...4..........5.........................2..4....................... 59 6................................................ 62 6........................2...............................................................3..... 35 5.................... 51 6................ 78 6................ 47 5......................... Metoda penei ancorate ............ Exigenţe de calitate...................................................3.....4........................ 42 5...............................3........................... Exploatarea normală.............. 73 6..................................4......4......................... Predimensionarea structurii................................................... 65 6.........................

........................................................7.............6...... EXEMPLE DE CALCUL .................. 98 7..........1................... 95 7......5.7...........................................1.......................4...8...4...5................................. 89 7.......................................1....7....................... Proiectarea conexiunilor........... 78 6.............. 103 8..................... 102 8...........Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.. 93 7.............5. 102 8.......................4.................... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS. Proiectarea elementelor de faţadă ... Generalităţi ....................... Predimensionare ......................................1.....................8..3.................... Metoda gravităţii coerente................................................................................ 89 7........ 98 8........................ 81 6.. Proiectarea elementelor de faţadă ......................... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică ..1..............4....5....... 79 6............................... Metoda penei duble .......... Verificarea presiunilor pe teren............................. Evaluarea stabilităţii interne..............................................7. Sistemul de drenaj........ 89 7.6.. 92 7................................ 102 8....... 94 7.........1................................ Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ................................................................................... Conexiuni metalice.......... Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ...............4......4............4. 99 8...................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ..................5....... 86 7.. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ........1......... 83 6.................................. 80 6..................2...................................... Evaluarea împingerii pământului ........ 103 8............................................................................... Starea limită a exploatării normale.............. Verificarea stabilităţii globale interne ........................................2.................................... 96 7....4..8................. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8................................................ 99 8....... Proiectarea conexiunilor............1.......4......................................6....... Conexiuni între materialele geosintetice .1.................................. 92 7..4........1.......... 82 6........................................................7............................. 104 8.................................................1.. Verificarea stabilităţii la răsturnare .. 80 6............................... 86 6.................................. 84 6............... Procedura de proiectare .....3...... Evaluarea stabilităţii externe ........4................................6.........................4................. 79 6......................5.......9......... Sistemul de drenaj........................2........... 96 7..................................................................2......................... Structuri de sprijin suprapuse.............................1.......... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ........................... Repararea alunecărilor de teren.............................. PANTE ARMATE .................................1........... 104 3 ............................ 97 7............................... 86 6.................................. Starea limită a exploatării normale .....2....................1.....................9............................3............................ Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii ....................................5................................. 97 7.... Elemente de proiectare specifice....................................... Existenţa unui obstacol .....

.......... 119 4 ..................................... 108 8.......................7.......2...... 106 8............................11...... Verificarea stabilităţii la răsturnare ........1.12......................13................................ 105 8.................... Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.................2.............. 118 8.... Predimensionare .2............ Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ............ Dispunerea armăturilor........................ 110 8..... 107 8...............................2......................................... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul.......................2.1.................. Determinarea parametrilor geotehnici............ 119 8...3..............10.............. 114 8.4........................... 111 8....................................1 m..................................1....... Verificarea armăturilor la rupere..2.......9....... 108 8............. Dispunerea armăturilor...................................... Verificarea armăturilor la smulgere ..................................................... Calculul forţei de întindere în armături ..1................................ 104 8............................ 118 8.......9.......2.. 118 8.... 105 8..............6................................................. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE .....................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8......................2.............. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ........................................2.........1... Verificarea armăturilor la rupere.....................................2........... 116 8..2................. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ..................... Verificarea armăturilor la smulgere ...........................12.2...2....... 115 8...2.............................................................. 110 8. Calculul forţei de întindere în armături .....8...................................10...............2..5...................11...... Verificarea presiunilor pe teren....................

În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. Determinarea rezistenţei la intemperii 10. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. MLPTL . OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. P 100-1/2004 6. pante armate). SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri.1. indicativ NP 075/2002. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. MLPTL . NP 074/2002 4. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. având caracter orientativ. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. ca şi unele metode specifice de calcul. NP 075/2002 3. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 .Cod de proiectare seismică . prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. MLPTL – Normativ privind principiile. 1. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. GT 035/2002 5.

fundaţii şi structuri de sprijin 13. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. SR EN ISO 4016:2002 . Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. fără încărcare normală 23. SR EN ISO 4014:2003 . STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile.Geosintetice. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea pH-ului 32. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. Partea 1 – Reguli generale 17. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. 31. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. SR EN ISO 13431:2004 . SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12.Geotextile şi produse înrudite. SR EN 13251:2001/A1:2005 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate.Geotextile şi produse înrudite. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. Calculul elementelor din oţel 38. Partea I – Instalarea între materiale granulare. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. Vocabular 20. industriale şi agricole. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR EN ISO 12957-2:2005 . 33. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ.

STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. 7. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. Condiţii tehnice generale de calitate 54. Determinarea caracteristicilor de compactare. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. Încercarea Proctor 41.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică.2. 2. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Determinarea materiilor organice 50. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. Determinarea umidităţii 43. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. Principii generale de calcul 49. Determinarea densităţii pământurilor 45. 6. 5. 3. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. 8. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. 4. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. Determinarea limitelor de plasticitate 46. Determinarea granulozităţii 47. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare.

Figura 2. eventual. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2. GENERALITĂŢI 2.2.1. sub posibilele încărcări exterioare.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin . Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare.Figura 2. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A.3 etc. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2.) 8 . În această categorie intră: . culei de pod .1.2.1.

straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante. Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2. Pante armate cu materiale geosintetice . Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2. instalate pe pante 9 .3.4) Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.5) Figura 2.4. armate cu geosintetice (Figura 2.2.5. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.

conexiuni. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: .platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. metalice sau alte tipuri de materiale. . Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. . Figura 2.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. fundaţia. 10 . în condiţii de limitare a deformaţiilor. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A.drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice.6). constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. În această categorie intră: . terenul de fundare. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. De obicei. Aceste structuri sunt. sunt necesare elemente de faţadă.platforme armate cu materiale geosintetice . de sub structura de pământ armat.7): pământul armat. al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice. elementele de faţadă (parament).6. terenul natural din spatele întregii structuri. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. umplutura din spatele structurii de pământ armat. în general. .

a. folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice). Repararea alunecărilor Figura 2.7.8. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat .benzi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. .8). stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2.benzi sau grile metalice. În Figura 2.3.9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături. 11 . Pante armate 2. . Rambleu cu pante armate b. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: .ancore de diverse tipuri.

Geogrilele pot fi sudate. mono. multifilament. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. În această categorie intră de asemenea geocelulele. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. poliesterul.9.). poliester sau. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. . dar şi din poliamidă. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. În primul caz. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi.geocompozite de armare. tricoturi. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. ţesute sau extrudate. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: .geogrile. etc. ancore sau bare.sau biaxiale.geotextile. Geotextilele pot fi: ţesute. 12 . formând geocompozite. din care cel puţin un material este geosintetic. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. de exemplu). mai recent. . consolidate prin interţesere sau termosudare. neţesute. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. cu fibre de sticlă sau metal. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). Proprietăţile acestui tip de armături sunt. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. cu viteza constantă de deformare. Din punct de vedere al comportării. În această categorie intră armăturile metalice.armături relativ extensibile.dă o formă exterioară structurii. bare. în general. .blocuri modulare prefabricate din beton. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. lemn sau alte materiale. panouri prefabricate din beton.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . 2. realizate din beton torcretat. independente de timp şi temperatură. benzi. . astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . vandalismului etc. .materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. armăturile pot fi împărţite în două categorii: .asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. ambele umplute cu pământ sau material granular.elemente metalice. Proprietăţile acestor armături sunt. de cele mai multe ori. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor. . Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă.gabioane.10 – 2.4. .elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. îmbinate între ele prin diferite sisteme. beton. dependente de timp şi temperatură. . sau alţi polimeri. care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. în aceleaşi condiţii de solicitare. 13 . În figurile 2.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. . zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. . inox) şi se prezintă sub formă de grile.armături relativ inextensibile.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj.previne eroziunea pământului. . .16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. în aceleaşi condiţii de solicitare.

Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.11. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.10.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.13.12. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .

14.15. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .

17.18). acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare. conexe celei de armare şi anume de filtrare.6.5. drenare sau protecţie antierozională. georeţele sau geocompozite de drenaj. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2.20).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2. Utilizări 2. 2. În cazul utilizării geotextilelor ca armături.6. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. culee în pantă (Figura 2.16. Figura 2.17). Culee de pod 17 .1.19).

Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.22).Culee în pantă Figura 2.20. 18 . structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.2.18. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.6.19.21). Rambleu armat pentru viaducte 2.

ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.23). Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2.3.6.24). Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2. Figura 2.22.23.21.

26).27). Cheuri armate cu geogrile Figura 2.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.24. Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2.4. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2. insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.29).25). Insule artificiale din geocelule 20 .26. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.25. Figura 2. baraje din materiale locale (Figura 2.28).

7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură.27.28. Apărări de maluri Figura 2. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2. Astfel.29. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact. În cazul armăturilor cu noduri 21 . Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2.

Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. Figura 2. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2.31. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. Unghiul de înclinare a pantei. Dacă se produce ruperea. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. Fără armătură.30). Figura 2. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . φ. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. În cazul nearmat panta este instabilă. zona activă este instabilă. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii.30.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. situată în imediata apropiere a faţadei.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv.1). Aşa cum este prezentat în figură.

Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. care asigură transferul de încărcare. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. În acest caz. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. ca şi de relaţia care există între ele. pantelor sau rambleelor armate. de cele ale armăturii. Legătura dintre armătură şi pământ.31). Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. depinzând de tipul terenului. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. 23 . Pentru ca armarea pământului să fie eficace. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. descrescând către capătul liber al armăturii. De aceea.

preferabil în timpul iernii şi a primăverii. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. 24 . Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. NP 074/2002.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. a tasărilor probabile. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. . cu capacitate portantă insuficientă. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. 3. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. În cazul pământurilor.1. precum şi a fluctuaţilor acestuia.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. condiţiilor de drenare etc. ca şi a încercărilor in situ. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor.8 din înălţimea prevăzută. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei.estimarea hidrogeologiei amplasamentului.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. . Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. Trebuie realizate următoarele: . adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare.

având ca referinţă „Normativul privind principiile. iar dacă aceasta nu este suficientă. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. 25 . Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. conţinut de săruri). Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. sunt necesare încercări de compresibilitate . de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. atât pe termen scurt (parametrii totali).consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. rezistivitate electrică. NP 074/2002. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. inclusiv studii de arhivă. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. 3. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat.

dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. fiind însă mai scumpe. disponibilitatea materialelor. criteriile de performanţă. durabilitatea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. experienţa costul. 26 . Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare.

MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. De aceea.1. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. Pirita poate oxida. eventual. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. de cele mai multe ori concentrate local. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. în general. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. dacă există. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. necoezive. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. în anumite condiţii.063 mm). Mai pot fi utilizate. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. care duc la sporirea costurilor. 4. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. cât şi masa de pământ armată şi. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. umplutura dintre ele. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%.1. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0.1. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare.

28 . cât şi cei totali. SR ISO 14240:2001. 4. φ’ şi c’. φ şi c. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. iar pentru poliolefine (polipropilenă. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice.1. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. STAS 7107/1-76. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant.1. Umpluturi Pentru proiectare. PP şi polietilenă de înaltă densitate. În aceste condiţii. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. SR ISO 11048:99. tipice pentru structurile de sprijin. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. f) Materiale friabile – pământurile friabile. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. φ pentru structuri de spijin.5 – 2 m distanţă). În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi.2. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). în condiţii de deformaţii plane. SR ISO 11265/A1:98. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive.1. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. În cazul utilizării armăturilor metalice. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială.1). ε (Figura 4. Determinarea caracteristicilor pământului 4. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă.2. Pentru materiale pur necoezive. φ sunt relativ mici. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi.

03 % max 0.02% 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 . Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.1% max 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.1% 1000Ωcm max 0.01% max 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.2% max 0.05% max 0.2% 0.01 % max 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.2% min 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.2% max 0.01% max 0.025% max 0.03 % max 0.35 V min 0.

valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. 1913/2-76.1. tip CD (consolidat – drenat).1. prin încercarea Proctor. 4. fie cea de compresiune triaxială.2. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane.1.2. 1913/15-75. 8942/2-82. 1913/6-76. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. pentru a obţine valorile de calcul. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. 1913/12-88.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. 30 .3. 1913/5-85. tip CD (consolidat – drenat). 4. φ’ şi c’ şi totali. fie cea de compresiune triaxială. 1913/13-83. 1913/3-76. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. Întrucât umpluturile vor fi compactate. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ.2. se vor determina parametrii optimi de compactare. 1913/4-86. 8942/5-75. 8942/189. φ şi c.

întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. fiecare produs trebuie analizat individual. la fluaj. Cu. deteriorarea în timpul punerii în operă. . sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. Co. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe.6. oxidare.2. . fisurare datorită condiţiilor de mediu. Cr. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”.2. De aceea. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. temperatură.1. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. Mn. în general. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”.încercări de control. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. cu diferite funcţii.încercări de identificare şi caracterizare. steril de mină sau de deşeuri industriale. depozitele de zgură. Datorită diversităţii de produse. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . 31 . proprietăţile de frecare. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. realizate în condiţii standard. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. îmbătrânire.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. Materiale geosintetice 4.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. cum ar fi rezistenţa la întindere. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. aditivi etc. NP 075/2002. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. din materiale polimerice. foaie etc. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. se utilizează. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. NP 075-02.. geometrii..

R – relevant în toate situaţiile. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. S – relevant în anumite situaţii specifice. sunt necesare teste de durabilitate 32 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. T – utilizare sub semnul întrebării.

se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. 33 .2. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic.4. 10025-3:2005. elemente de legătură. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. metal. acolo unde este cazul.3. Atunci când nu este posibil. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. este dată orientativ în Tabelul 4-5. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. 10025-2:2004.consolidării secundare a terenurilor argiloase. bare sau grile (reţele). zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.defectelor de execuţie.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie .4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. 4. . Elemente de faţadă În paragraful 2. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. . Tabelul 4-4.fluajului armăturilor. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: .2. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune.

35 1.blocuri modulare prefabricate din beton.25 0 0 0 0 0. de regulă din beton. .05 – 1 m2.07 1. dreptunghiulare. diamant sau hexagonale.05 0. G . Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.1.tablă neagră (negalvanizată). pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari.09 0.35 0.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului.3 0. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0.4 0 0 0 0 1. Au suprafeţe de cca 0.oţel inoxidabil.panouri prefabricate.1 0.55 0. disponibile într-o varietate de forme şi texturi.38 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5. de regulă din beton.45 0. din metal sau materiale polimerice . Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani. fie prin acoperire cu un strat de pământ.05 0. 4. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime. I . Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei.1 0.7 0.05 0. pe toată înălţimea structurii.63 0. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce. .4. pătrate. . lemn.oţel galvanizat.25 0. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: . Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă.68 0. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare. metal sau materiale polimerice.15 1.0 0. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.faţade flexibile.2 Nota 1: NG .75 1.panouri prefabricate.55 0. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii.

Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). oţel inoxidabil sau materiale polimerice. 4. în acest caz.2. din grupa 4. STAS 8796/3-89. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. . care permit şi creşterea vegetaţiei. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. Pot fi constituite din dibluri. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional.8 sau 10.5. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. 35 . şuruburi cu cap hexagonal. ea poate fi însămânţată. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. oţel galvanizat. buloane etc. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. de nivelul de estetică cerut. STAS 8796/4-89). De asemenea. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8.plase metalice sau din polimeri 4. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. SR EN ISO 4014:2003. pot fi utilizate elemente de faţadă. realizate după construcţia structurii de sprijin. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii.4): . Se pot folosi şuruburi obişnuite.întoarcerea armăturilor la faţa pantei.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. din beton sau zidărie de piatră brută. oţel protejat. realizate din oţel neprotejat. armătura trebuie ataşată de gabion. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. STAS 8796/280.4. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). ancorate de acestea. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului.SR EN ISO 4016:2002. bare.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80.

cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari.2. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: .de exemplu. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5.permanente (P).natura şi dimensiunile structurii de pământ. . se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. 5. seismicitate). inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. Cu alte cuvinte. Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. încărcările se clasifică în: . Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. acolo unde ei sunt necesari .natura terenului şi condiţiile de apă subterană. Având ca referinţă aceste standarde.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. .1. 36 . Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri.condiţii speciale (de ex.

pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse.85. nd pentru V. . Partea 1 – Reguli generale.3. 5. În cazul lucrărilor de susţinere.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). având ca referinţă STAS 10101/0A-77.1) Fd = γF × Frep. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. Valorile de proiectare ale acţiunilor. Stările limită pot apare atât în teren. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. cvasipermanente (C) sau variabile (V). care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate.sau supraunitari. care pot fi sub. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. excepţionale (E). iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. în grupările fundamentale respective. cât şi la SLEN. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate.85. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . se vor aplica următoarele. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. n.0 pentru P şi C. se va verifica la SLU.95. unde: 37 . n. În aplicarea metodei stărilor limită. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul.95. se va verifica atât la SLU. α. în gruparea specială de acţiuni. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. . iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare.

Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR).cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale.0. În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.5) (5.d. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk.d ≤ Estb. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. .3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. Estb. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. (5.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. (5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile.4) unde: unde: 38 . Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. În cazul SLU. Xd. . proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU). . Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. Valorile factorului parţial de material. Edst. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE).pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL).pierderea echilibrului structurii sau terenului. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). (5.0 sau subunitar (notat ψ0. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD).2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1.antrenare hidrodinamică. toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor. .

verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3.stb Valoare 1.50 0 Tabelul 5-2. favorabilă Variabilă.25 1.25 1. defavorabilă Permanentă. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni.dst γG. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG. Tabelul 5-1. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. cu titlu informativ. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1.10 0.stb γQ. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă.90 1. proprietăţile materialelor şi rezistenţe. efectele acţiunilor. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.40 1.dst γQ.00 39 . Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A.40 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii.

(5.3 0 Tabelul 5-4.0 1.0 1.h γR.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.0 1.4 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 Set R2 1.0 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.0 1.v γR.0 1.0 1. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.4 R3 1.4 1.0 Tabelul 5-6.0 1.0 1.e R1 1.0 Tabelul 5-5.5 0 A2 1.0 1.0 Set R2 1.35 1. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.1 R3 1.e R1 1.0 1.25 1.1 1.4 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 M2 1. 40 .25 1.

unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. atât starea limită ultimă. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. se produce cedarea sau există degradări majore.0. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. egale cu 1. de exemplu. în practica curentă de proiectare. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. Pentru toate aplicaţiile însă. b. În proiectarea structurilor de pământ armat. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. calculul tasărilor). 5. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. în acest caz. fie de cea a exploatării normale. în mod normal. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. c. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. În acest caz. În cazul stabilităţii interne. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii.4. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. În cazul stabilităţii externe. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute.

aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. foliilor. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. 5. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. Tabelul 5-7. armătura este considerată extensibilă. 10101. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul).4.1. datorită diferiţilor factori. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. cu excepţia BS 8006. nici în normativele sau standardele europene. de tipul benzilor. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. În caz contrar. Majoritatea armăturilor utilizate. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. unde: μ − 1. f m111 = 1 + (5.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 .1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. f m11 = f m111 × f m112 (5. 43 . Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: .0 sau pe baza secţiunii nominale.64σ μ este rezistenţa medie. fm111 = 1. fm = 1. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. prin factorul parţial fm112.50.7) (5. Pentru armăturile metalice. prin factorul parţial fm111. fm112 = 0. iar σ este abaterea medie a rezistenţei.64σ . Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. unde. caz în care fm112 = 1.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. fm111 = 1. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . În caz contrar.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice.8) (5. .11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat.0. Pentru armăturile polimerice. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică. (5. Figura 5. fie pe baza rezistenţei medii de bază. fm111 poate fi calculat cu formula: 1.

tt – durata încercărilor de fluaj. obţinute pe perioade mari de timp.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. atunci: t (5. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. ceea ce este recomandat. f m12 = f m121 × f m122 . fm122 poate fi luat egal cu 1. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp.13) f m122 = log d . factorul fm121 poate fi luat egal cu 1. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. .1. 44 . fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date. cât şi pentru cele geosintetice. (5. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. Atât pentru materialele metalice.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. fm121 poate fi luat egal cu 1. În cazul unui număr mare de date.0. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare.0. În cazul materialelor geosintetice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.

valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice.1. Figura 5. (5. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani.2.1. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. de modul de compactare etc. de structura de pământ armat.3. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. fm12. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. Figura 5. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. În general. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. de tipul de teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. 45 . fm21 = 1.

factorul parţial astfel obţinut. medf ⎟ . fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . 46 . în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. În cazul materialelor geosintetice. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. Tmed f. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. În cazul materialelor metalice.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. . Schema de stabilire a factorului parţial de material. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5.16) Tc = u .4. 5.3. Tc: ⎛T T ⎞ (5.15) Tc = min⎜ ft .2. factorul parţial de siguranţă este fal. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj.

la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii. • compresiunea umpluturii.5 m. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: .3.pentru SLU: fsm = 1.0.4).4. fal = 1. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1. 5.3 .pentru SLEN: fsm = 1. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. fal = 1. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple. • prezenţa unui strat de umplutură umed. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .3.5. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. 5. Figura 5.0.

care trebuie proiectate utilizând metode speciale. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. baraje.5). În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. În această categorie intră pilele de pod. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. ramblee de cale ferată (Figura 5. Figura 5.6). Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 .5. ziduri de cheu. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare.

verificarea compactării umpluturii. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură.6. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături.6. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. verificarea corectitudinii instalării armăturilor. 49 . pe lungimi de cca 20 – 30 m.

50 .1. de tip zid de sprijin sau culei. Figura 6. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. care nu sunt verticale. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6.1. culei Şi alte structuri de acest tip. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol.1.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin.

Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile.2. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. c) analiza deformaţiilor. NOTĂ. În cazul armăturilor inextensibile. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. cât şi cele diferenţiate. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. utilizând metode de echilibru limită. Sunt evaluate atât tasările absolute. în direcţie longitudinală şi transversală. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. de tip ziduri de sprijin şi culei. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. cât şi cele ale exploatării normale. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. ancorate sau nu. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. 51 . Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor.

Figura 6.3. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. H fiind în general impus de amplasament. 6. pierderea globală a stabilităţii. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6.2. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale.1. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă.2): alunecare pe talpă. Cu toate acestea.3. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii.1. răsturnare (limitarea excentricităţii). H/L.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă.3. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. 52 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6. depăşirea presiunilor pe teren.

.presiunea dată de structură. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.5).adâncimea de îngheţ..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.6H.7 H (minim 3 m) max (0.7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale. . 2 sau 7 m) 0.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0. .3. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0. depinde de: . Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 . necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .

pentru structuri supuse acţiunii apei. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. excavaţii etc.5.7 şi Figura 6.7. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare.6). βs = 0° Culei. . Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune.2). 55 .2.0 m Dm βs Figura 6. Tabelul 6-2. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. βs = 0° Ziduri de sprijin.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă.8). βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. saltelelor sau pavajelor. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. De asemenea.3.

Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .2) Figura 6. G .7.coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .coeficientul împingerii active.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ . Rv – rezultanta încărcărilor verticale. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina.6.greutatea (6. e – excentricitatea.1) Figura 6.

8.4) Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului.3) Figura 6.9. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°). Figura 6.coeficientul împingerii active (6. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .coeficientul împingerii active (6. Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ .

În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6.3. care se opun alunecării. ka k0 k 6m z Figura 6. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior.2). depinde care sunt mai slabe.10. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a . k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. Rv – rezultanta forţelor verticale. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6.3. la o cotă z. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. iar c este coeziunea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate.5) unde ka are expresiile prezentate anterior. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. care produc alunecarea. fie ale umpluturii.10). stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus. unde: (6. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. (6. cu cele rezistente.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. 58 .

ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei.3.2). iγ. 59 . Presiunea pe bază. Rh – rezultanta forţelor orizontale. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă.4. (6. dacă există). în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. unde: (6. metoda Meyerhof (Figura 6.5).9) 1 pcr este presiunea critică. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. σv. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. Rv – rezultanta forţelor verticale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . (6.3.5. de regulă. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. se calculează cu formula: Rv σv = . Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . γf – greutatea volumică a terenului de fundare. 6. presupusă uniform distribuită.11). (6. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. L – lăţimea efectivă a bazei.3. Dm – adâncimea de încastrare a structurii.4.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale.7) 6.

6.12). atât cele care sunt exterioare structurii. respectiv. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. prin lungirea armăturilor. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. presiunea critică mărită. de regulă.6. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. Pentru structuri simple. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă.11.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. 60 . ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE).3. cât şi prin cea nearmată nu sunt. critice. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. cu geometrie rectangulară. realizarea de coloane de material granular etc. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. înlocuirea stratului moale.

elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).12.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 . Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. Tabelul 6-3.3.7.

pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 .8.13. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice. Figura 6. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6.13. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas.11) Fi = khG.14. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.12) unde ks este coeficientul seismic. În cazul lucrărilor de sprijin. În plus. determinat conform P100/1-2004.5k s .3. (6. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. Pa.

15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .14. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.5tgβ (6. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.5H 1 − 0. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.14) armate.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

atât pentru pământuri. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază.q = Pas. cât şi 3 pentru roci.4. Ps. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală.66 din înălţime faţă de bază.q = k as (6. q se adaugă o împingere suplimentară.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0. Figura 6.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .componenta seismică. Punctul de aplicaţie al forţei Pas. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as . δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h.componenta seismică.q se determină în felul următor: .16) (6. pământul se găseşte în condiţii nedrenate. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6. conform notaţiilor din Figura 6. care.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. în cazul solicitării seismice. Pas. .componenta statică. în cazul general. 6.15): 64 .14.componenta împingerii în regim static.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H.5kh.14). Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: . .q. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază. Se precizează că. Pas = (6.13) sau 1 2 γh k as . Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază.

conform precizărilor din 4. de tipul benzilor. 5.1.4. alegerea distanţei pe verticală între armături. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar.4.1. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ.2.3. alegerea tipului de armătură. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. Figura 6. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură.15. De aceea. 4. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. Pentru armăturile discontinui. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. 6. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. 3. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. 6. 2. 65 . Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. în condiţii statice şi dinamice. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. pentru o proiectare economică. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează.2.

σ vi = R vi . modifica rezistenţa la tracţiune. Pentru structurile cu faţade modulare.4. Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.4. Metoda penei ancorate 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu.3. 6. Se poate. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite.1. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. care se adaptează uşor la aceste variaţii. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. T a armăturilor. unde: (6. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. Ti1 (Figura 6. Ti1 = k a σ vi s vi .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături. unde: L i − 2e i (6. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă.16.16).3.20) Figura 6. de asemenea. distanţa dintre armături se ia egală cu 1. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia.

dacă h i > 2d − b 2 (6. unde: Di D i = h i + b .18). Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).25) 67 . Ti3 (Figura 6.17). Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . Li este lungimea armăturii „i”. Ti2 (Figura 6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . Q= ⎝ b d+ 2 (6.17.22) (6. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.21) (6. unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ . Ti 2 = k aSvi V . b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”.23) Figura 6. ei este excentricitatea rezultantei Rvi.24) (6.

3. pe metru liniar de zid. (6.1. conform 6. (6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . calculată conform 6.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.3.1. conform 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”.4. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.3. tanδa .28) Pi – perimetrul armăturii „i”.18.4. 68 . egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.3.3. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere. Ti.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.2. Tc ≥ Ti.4. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6.4.4.26) Figura 6. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti . fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.27) 6.

forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. . Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6.20 ). . Principalele ipoteze sunt: . încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale.. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6.19). Figura 6.4.19.21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. c. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă. ca – adeziunea armătură/teren.4. b. în Figura 6. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere.. reacţiunea normală pe planul de cedare.planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. încărcări exterioare uniform distribuite. 69 . este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. 6.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6.20).

Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.22).21.20. Figura 6. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .

Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”. (6. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin. pe metru liniar de zid.32) 71 .2.3.3.4. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”.4. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T. . unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. k = ka.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite. pentru z > z0 = 6 m. În cazul fluajului armăturilor polimerice. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . pentru z ≤ z0 = 6 m.4. ca este adeziunea armătură/teren.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . Metoda gravităţii coerente 6. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. 6.1. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. Pi este perimetrul armăturii „i”.consolidarea secundară a pământurilor coezive. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii.fluajul armăturilor polimerice.5. se poate considera α= 45°-φ1/2. 6. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren.4.4. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului.31) (6. q este suprasarcina permanentă.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.22. Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .

1. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.4. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 . σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.24). unde: (6. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.24.4.4. Ti1 (Figura 6. Ti1 = kσ vi s vi .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. R vi σ vi = .34) L i − 2e i Figura 6.2.4.23. unde: (6.

svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Ti2 (Figura 6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.37) (6.38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ .25. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. cu tan-1(X) în radiani. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ . b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). unde: (6. ei este excentricitatea rezultantei Rvi. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie).metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. Li este lungimea armăturii „i”. d')s vi . Valoarea efortului σv considerată 74 . (6.35) σ v (h i . unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi .25).

(6. .pentru 0 < hi < 0. paralelă cu faţada structurii.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală.40) Figura 6.75L’.26. (6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .75L’. c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).pentru hi > 0. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). unde L’ este lungimea fundaţiei. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: . Ti3 (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură.27). 75 .26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6.

Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2.28. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă. se presupune că 76 .27. Figura 6.28. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii.

În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. dacă hi > z2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. dacă z1 < hi < z0. Pentru calcul. dacă hi ≥ z0.41) . unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1.29). Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.42) .46) a1 = 1.0. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.29. fie cu linia 2.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3. numită „linia 1” (Figura 6.5H1 în spatele faţadei. (6.5(H1/2 – zactiv). Figura 6. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă. dacă hi ≤ z2. z2 este egal cu 1. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: .47) (6.44) a0 = 1 .85. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. 77 . (6. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ.48) a1 = a0.4). (6. dacă hi ≤ z1.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). (6.45) (6. (6. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3.30.15(H1 – hi)/(H1 – z2). unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. a1 = a0 + (1 . (6.

f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură.4). conform 5. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere.4. (6. 78 . σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii.4. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. L este lungimea totală a armăturii.30.5. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate.4.2.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6.1. Ti ≤ 6.3.3.4. B este lăţimea armăturii.4.4. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6. calculată conform 6. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă.49) 6.50) ∫ σ v (x )dx .3. dincolo de linie de întindere maximă considerată. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6. la distanţa x.4.4.4.4. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.2: Tc ≥ Ti.

Figura 6.6.4. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”. 6.3.3. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 .51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”.31.8).4. L este lungimea armăturii. unde: (6.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism. E este modulul de elasticitate al armăturii. aşa cum este ilustrat în Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.31. (6. Fi = k h ⋅ G a . Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi .5.8).4. Ga este greutatea zonei active. Fi.

Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. H + H2 Dacă D ≤ 1 .54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. 6. Figura 6. Elemente de proiectare specifice 6.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare.7H1 şi L2 ≥ 0. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6.32.32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0. conform principiilor deja prezentate. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 .5.6H.5. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6. cele două structuri se proiectează separat.1. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) .

φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ .2.33. 2⎠ ⎝ 81 .5. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral.34): Cazul 1. se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent. Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

parapeţi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.7. determinată conform Tabelul 4-5. săruri pentru dezgheţare. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: . . proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 . Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. fundaţii pentru panouri de semnalizare. 6. rigole etc.9. . Astfel: . iarna. .o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii. 6.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune).40).8. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3.).39.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6.2. 6.41). trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. prize de apă. cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii.

41.40. În acest caz. Dacă acest lucru nu este posibil. 87 . Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6.

Figura 6. se poate ocoli obstacolul. capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă.42. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul. 88 .42). în spatele obstacolului (Figura 6. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi).

1. Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.2 a). .2 b).2): . având înclinări faţă de verticală de peste 20°.2. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7.2 c).1). b) alunecare pe bază (Figura 7. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. . cu pante abrupte.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. Figura 7.1. 89 . PANTE ARMATE 7. pentru a reduce ampriza lucrării. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7.construirea de ramblee noi. 7. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren.

cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.4 a). 90 . Figura 7.3.3 b). b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2.3 a).4 b). cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.

Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .5.5 a).4. Figura 7. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1. stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7.5 b).5 c).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7. 2.

Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. modificată pentru cazul pantelor armate.4.micşorarea unghiului pantei. 92 . în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. Dacă este cazul. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. se aplică „metoda gravităţii coerente”.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. 7. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. 7. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. . prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. .drenarea terenului de fundare. cât şi sub structură. .armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. de echilibru limită.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. . se va adopta una din următoarele măsuri: . ce se extind atât în spatele. . Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor.3). Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. .3. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. .realizarea unei berme la piciorul pantei. . Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. Ca şi în cazul structurilor de sprijin. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor.creşterea lăţimii zonei armate.

7. forţa destabilizatoare. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului.1. (7. Rh este dată de: R h = 0. γ este greutatea volumică a pământului.5kγH 2 .4. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. Figura 7. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). H este înălţimea pantei.6).2) k (γh i + q ) (7. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală.1) 93 . care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. Distanţa minimă pe verticală.7). Figura 7.6. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ . poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară. Svi. iar cea maximă este de 1 m.

armate sau nu. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. la nivelul „i”. 7. MRP şi de rezistenţa armăturilor. la nivelul „i”. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare.2. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. unde: (7.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. În cazul pantelor armate. Cu notaţiile din Figura 7.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. Metoda fâşiilor 94 .8. la nivelul „i”. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. MRA. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. unde: (7. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”.8. considerând o suprafaţă de cedare circulară. rezultă: Figura 7. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. q este suprasarcina permanentă şi temporară.

(7. c este coeziunea umpluturii armate. MRA. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent).4. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. 7.3.9. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 . Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 .8) Cu notaţiile din Figura 7.4.6) (7.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. Astfel. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7.9: Figura 7. care trebuie preluat de armături.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7.1).

7. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. j=1 n {( ) [ ( )] } (7.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ .1).10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.5. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. Pentru majoritatea pantelor armate. i =1 (7.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. Figura 7. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. 96 . se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară.5. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7.5a).4. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.4. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat. Datorită înclinării pantei. aceste stări limită nu sunt critice.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6.10.4. în lipsa altor condiţii specifice impuse.10).

11. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. 7. fie saltele din material granular sau tranşee drenante.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant.7. 97 . În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. Figura 7.11). să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca.6. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor.

se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. 7.8. riprap.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6. 98 . s – panta faţadei. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei.9. (7. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale.7). γw – greutatea volumică a apei.11) unde: d – adâncimea apei. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei. elemente modulare din beton etc. asociate cu vegetaţie. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. Dacă λ < 100 Pa. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s .

q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.48 Nr.9 17. prin încercări de forfecare directă.95 17.57 113.08 120. H = 4 m.1.1. Figura 8.5 4 17.0 17.17 2 55.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.73 58.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.47 117. cât şi pentru teren.90 115.81 5 56. EXEMPLE DE CALCUL 8.3 2 17. Principii generale de calcul. încercare 3 18. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.1 17.15 6 58. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare.12 17. atât pentru umplutura armată.87 99 .43 110.32 5 18. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.43 116.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.

n i =1 ( ) (8.11 156.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.1.1. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi . Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180.71 169.88 8.1) ∑ γi .17 5 55. Rezultă s =0.9 106. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0. (8.39 101.79 152. (8. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.17 106. t ⋅s ρ= α .5) 100 . Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.18 1 53. n şi de nivelul de asigurare α.20 176.30 Pentru teren (φ. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8. rezultă υ = 2.0847.95 53.014 kN/m3.1. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.1. rezultă n = n’ = 5.29 6 54. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.07 (coeficient statistic).29 173.34 159. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85. Pentru n = 5. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85.29 108.86 160.25 166.59 162.1.09476 . după eliminarea valorilor eronate.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.51 2 52. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.05 104.43 110.86 166.73 175.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.1 .29) (8. L − 2e 3.5 × 4 × 0.9.5 × 1 = 424. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.Presiunea pe bază. se calculează valoarea sv: T T 18.56 + 40.6 (8.fm121 = 1 t 50ani .98 + 17.366) × 1.1.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.75 kN/m. 8.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.99kPa .fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.99 ≤ 406. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.fm22 = 1.68 = 406.1.98 2 2 Dm = 1 m 138.8.4 − 2 × 0.fm2 = fm21 × fm22 .8 σv = = = 138.7. σv: Rv 295.0 (producător) .32) .6 × 1.12 L = = 0.366 + 10 × 0. Verificarea presiunilor pe teren . 8.37) .56m R v 235.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.2 (17.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.30) (8.2 104 .35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .6 (8.53 (8.1 (8.fm21 = 1.36) .76 .33) .34) .fm2 = 1.1 = 1.fm12 = 1.6 (8. unde împingerea este maximă.f m122 = log d = log = 1 . Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.66 6 (8.49m < = 0.27) 8.4 × 13.28) (8.rezultă fm = 1.fm12 = fm121 × fm122 .5 × 3.75 sv = = = = 0.6 = 1.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.

Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.2 3.9997 295.372 22.45952 5.28117 97.1743 23.80528 61.220883 3.816 48.816 54.147504 0.28504 8.5 1 1.802 70.71115 88.56 kN/m.3271 113.7776 177.388819 3.879 149.70272 2.783685 2.0221 188.40 m.53392 9.24522 3.5384 130.76596 124.568 27.00559 0.089559 0.5552 Rvi Pai 77.34762 5.68464 2. 105 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.7997 336. Se alege un alt tip de geogrilă.74363 19.97869 107.73369 73.66656 118.1331 247.11.959296 2. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.6 4 Gi 29. toate armăturile se verifică la rupere.35552 99.64675 188.83808 15.2 1.104991 2.5776 15.393674 3.73488 27.6 2 2.477 11.017818 0.891413 10. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.076827 σvi 22. 8.1.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.39) (8.9563 Ti1 4.434625 3.32813 93.91104 129.5 3 3.6886 277.918201 2.11427 14.272 M0i 0.4442 265.587 299.147504 0.11104 88.73113 7.4108 47.9343 162.7444 0.076827 σvi 20.97408 56.06605 76.222528 1.92032 70.3722 60.661586 Li-2ei 3.220352 0.497899 0. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.528 ei 0.4 2.046408 0.6108 295.43328 44.308157 0.22809 8.722 221.50 m.07739 0.240899 0. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.5552 Rvi 70.4666 159.3331 206.45 39.61488 2.79017 29.89117 22.104991 2. Ti1 (8.8 1.3552 Pai 0.272 M0i 0.8888 110.7776 184.73137 29.69686 39.07675 336.364364 3.02648 15.5365 161.638 8.372 225.528758 0.550691 11.003163 0.2221 147. În acest caz.578094 2.780224 6.5 2 2.24352 17.339366 3.81088 6.79131 13.6664 258.24179 27.8332 147.4664 34.10.5 4 Gi 36.661586 Li-2ei 3.34448 46.2442 306.882 17.6888 3.404202 2.392 9.488 Paqi 0.410953 0.13568 30. cota 0.568 25.6332 8.0764 222.488 Paqi 1.14706 49.035073 4. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.8886 236.3552 61.32448 11.35768 0.008256 14.72509 60.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.9444 73.030317 0.9563 Ti1 3.342483 2.73369 77.307184 3.8 3.843 151.2229 222.94144 34.25 m.12912 39.528 ei 0.96075 114.01875 262.35232 49.40 m.29792 34.4 0.55552 59.972 161.1.098 4.14245 17.5776 218.528 53.198284 6.522 24.

8 3.996 2.6 4 Ti1 3. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.166 3.197207 0.22809 8.2 3.49 = 0.4 X 0.8 m pe fiecare metru liniar de zid.4 2.294 1.12.035073 4.464 2. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.203644 (8.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.762 1.190234 0.74363 19.34762 5.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.698 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.528 1.73113 7.6 2 2.193894 0.23 2.207676 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.246767 0. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.2.1743 23. 106 .327451 0.95) tanφ = 0.2 1.279721 0.79131 13.1. fsm = 1.45 (pentru geogrilă) .44 ÷ 0.223674 0. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.191465 0.7104 Lpi 1.85 ÷ 0.4 0.8 1.02648 15.891413 10.932 3.

29 173.17 110. încercare 1 2 3 4 5 3 18.30 Pentru teren (φ.18 2 52. Figura 8.86 166.57 58.86 160.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.5 17.2.88 107 . Partea 1: Reguli generale.95 53.17 5 55.73 58.73 175.39 101.71 169. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.3 H = 4 m.11 156.86 115.3 17. cât şi pentru teren.12 γ1 (kN/m ) 3 17.25 166. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.20 176.95 18.29 6 54.32 17. prin încercări de forfecare directă.29 108.43 110.0 17.59 162. atât pentru umplutura armată.47 117. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.79 152.1 17.34 300 159.17 200 106. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.48 17.43 57.43 200 120.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.05 104.08 55.9 18.9 106.81 113.90 56.15 116.87 300 180.

Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.2.2. factorii parţiali sunt următorii: . c = 0 8. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . 8.pentru unghiul de frecare internă.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru greutatea volumică.2.1. 8.3.1.4. γφ = 1.1. 8. . respectiv φ1 = 30 °. .4 kN/m3.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1.5. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. 108 .2.1.1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.014 kN/m3.2. γPa = 1. . γQ = 0. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8.pentru împingerea pământului.pentru greutate.2. iar c1 = 0 8. .2. .35. γγ = 1.0°. γQ = 1.1.2. γG = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. Pentru verificarea de capacitate portantă. considerată variabilă şi favorabilă. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.1.35. considerată variabilă şi favorabilă.pentru greutate.

.pentru rezistenţa terenului. .pentru greutatea volumică. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru împingerea pământului.35. . γQ = 1. . γPa = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1. 8. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru greutate. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.v = 1. 109 .2. γQ = 1.pentru verificarea capacităţii portante.pentru greutate. factorii parţiali sunt următorii: . . considerată variabilă şi favorabilă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. γG = 1. .2.h = 1.2.pentru greutate. .4. Pentru verificarea de capacitate portantă.25.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru împingerea pământului.2.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.3. γQ = 0. γγ = 1. Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice. γR. . . γQ = 0.pentru unghiul de frecare internă.4.pentru verificarea la alunecare pe talpă. γγ = 1.2. γφ = 1. γR. γPa = 1. factorii parţiali sunt următorii: .0. γPa = 1. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γG = 1. . γφ = 1.35. . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.e = 1.pentru unghiul de frecare internă.4. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . 8. γφ = 1.pentru greutatea volumică. considerată variabilă şi favorabilă. . γQ = 0.25. . γR. .3.1. considerată variabilă şi favorabilă. γG = 1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .0.pentru unghiul de frecare internă. Pentru verificarea de capacitate portantă. considerată variabilă şi favorabilă.5.pentru greutate. considerată variabilă şi favorabilă. factorii parţiali sunt următorii: .pentru împingerea pământului.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2.

014 kN/m3 8. Paq = 20.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.4 kN/m3 γ1 = 18.2 kN/m.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17. rezultă L = 2.2.375 = 52.4. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Combinaţia 1 G = 201.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. .2. γQ = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.35.2.h = 1.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare).43) (8.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.4. γγ = 1.44) 8. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.4. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .8 m. Pentru verificarea de capacitate portantă.47 kN/m.8 = 28kN / m (8. considerată variabilă şi favorabilă.014 = 201.45) (8.3.pentru greutate. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0. 8.7. G = 272.0.2.2.0. γR.3.8 × 4 × 18. Paq = 15 kN/m 110 .509 tanφ1 = 0.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.577 γ = 17.5.4. pentru verificarea la alunecare pe talpă. Combinaţia 2 G = 201. γG = 1. 8. γR. răsturnare) Q = 36.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.4.e = 1.42) (8. pentru rezistenţa terenului. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8.1.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.75 kN/m (alunecare pe talpă.4.46) 8.25 kN/m tanφ = 0.375 = 15kN / m (8.2.

72 ≤ 201. Paq = 20. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.1.50) (8.4.4.2.25 kN/m tanφ = 0. Combinaţia 3 G = 201.577 γ = 17.75 + 0 = 201. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.2.4 kN/m3 γ1 = 18.47 kN/m.4 kN/m3 γ1 = 18.51) 111 .47 + 20.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.407 tanφ1 = 0.75 kN/m (alunecare pe talpă.75 kN/m (alunecare pe talpă.72kN / m R v = G + Q = 201.014 kN/m3 8.2.2 kN/m.462 γ = 17.2. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.5.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.72kN / m (8.509 = 102.462 γ = 17. Combinaţia 4 G = 201. răsturnare) G = 272.49) 90.5.014 kN/m3 8.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare) G = 272.5.48) (8. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.509 tanφ1 = 0. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.25 = 90.014 kN/m3 8.6.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.75 × 0.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.47) (8.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.69 . pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201. pentru L = 3.72 < 223.45 (8.45 (8.2. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.37 + 0 = 223.2 ≤ 223.75 × 0.57) (8.37kN / m (8.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.407 = 82.51 . R v = G + Q = 4 × 3.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.2 + 15 = 67.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.60) R v = G + Q = 223.44 ÷ 0.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.1 m 8.52) .58) .407 = 90.2 ≤ 100.37 × 0.53) 90.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.75kN / m (8. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.72 ≤ 90.1 × 18.63) (8.59) (8.72kN / m R v = G + Q = 223.47 + 20.49 = 0.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .11 .2.5.72 ≤ 201.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.5.37 kN / m (8.91 (8.1 m.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.3.61) .44 ÷ 0.2kN / m (8.75 + 0 = 201.25 = 90.2kN / m (8.56) 90.37 × 0.62) 67.72 > 201.78 .2.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.75 × 0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90. pentru L = 3.75kN / m (8.85 ÷ 0.49 = 0.64) 112 .014 + 0 = 223. pentru combinaţia 2 de încărcări.54) R v = G + Q = 201.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.95) tanφ = 0.

68) .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.5.44 ÷ 0.37 × 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.49 = 0. pentru combinaţia 4 de încărcări.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.2.2kN / m R v = G + Q = 223.69) 99.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.2 + 15 = 67.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.65) 90.37 + 0 = 223.75) .2 ≤ 223.45 (8.71) (8.45 (8.72) .1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .37kN / m (8.2 ≤ 223.66) (8.67) R v = G + Q = 223.95) tanφ = 0. pentru L = 3.37 × 0.37kN / m (8.4.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.51 .72 ≤ 223.70) (8. pentru L = 3.52 .factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67. pentru L = 3.72 ≤ 223.85 ÷ 0. pentru combinaţia 3 de încărcări.2kN / m (8.95) tanφ = 0. pentru L = 3.1 R h = Pa + Paq = 90.2 ≤ 100.45 (pentru geogrilă) 1.1 m 8.76) 67.1 m 113 .37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.1 × 90.91 (8.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.85 ÷ 0.509 = 113.407 = 90.74) R v = G + Q = 223.73) (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.37 × 0.44 ÷ 0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.69 .1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .37 × 0.49 = 0.79 ≤ 100. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.

Paq = 15 kN/m tanφ = 0.25 kN/m tanφ = 0. Combinaţia 3 G = 223. răsturnare) G = 301. Combinaţia 2 G = 223.407 tanφ1 = 0.3.37 kN/m (alunecare pe talpă.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.6.2. răsturnare). G = 301.6.1 = 31kN / m (8.37 kN / m Q = 10 × 3. Combinaţia 1 G = 223.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.25 kN/m tanφ = 0.6. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.6.4 kN/m3 γ1 = 18. Paq = 20.014 = 223. răsturnare) Q = 46.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.407 tanφ1 = 0.2 kN/m.462 γ = 17.2.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. răsturnare).37 kN/m (alunecare pe talpă.509 tanφ1 = 0.2 kN/m.77) (8.577 γ = 17.78) 8.4 kN/m3 γ1 = 18.2.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.014 kN/m3 8.6.509 tanφ1 = 0.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.014 kN/m3 8. Q = 46.2. G = 301.462 γ = 17.4. răsturnare).4 kN/m3 γ1 = 18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Q = 46.2.1.47 kN/m.2. răsturnare). Combinaţia 4 G = 223.014 kN/m3 114 .577 γ = 17.014 kN/m3 8. răsturnare).47 kN/m.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.37 kN/m (alunecare pe talpă.1 m G = 4 × 3.1 × 18. Q = 40.4 kN/m3 γ1 = 18. Paq = 20.

G = 3.577 γ = 17.56m .37 kN / m Excentricitatea.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.46 L = = 0.47 × - R v = G + Q = 223.2 kN/m.4 kN/m3 γ1 = 18.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. Paq = 20.4 m.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.37 6 (8.85) 8. Q = 44.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.25 × = 134.7.014 = 245kN / m Q = 10 × 3.80) (8. e: e= M 0 134. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.1.46 L = = 0. răsturnare). e: e= M 0 134. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.509 tanφ1 = 0.7. Rv: (8.25 kN/m tanφ = 0.52m R v 223.2. răsturnare). Paq = 15 kN/m tanφ = 0.4 = 34kN / m (8.407 115 . G = 330.47 kN/m.82) (8.548m < = 0.4 × 4 × 18.2.601m > = 0. M0: 4 4 + 20. Se măreşte L = 3.2.37 + 0 = 223.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.2. Rv 245 6 (8. Rv: (8.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.79) M 0 = 70.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6. răsturnare).

3. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.462 γ = 17. G = 330.2.2.4 kN/m3 γ1 = 18. Combinaţia 1 .014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.8.4. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.6 L = = 0.8.86) M 0 = 52.2. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.7. răsturnare).2 kN/m.406m < = 0.88) 8.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare). Rv: (8. răsturnare). G = 330. 8.4 kN/m3 γ1 = 18.577 γ = 17. σv: 116 .87) (8.462 γ = 17. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.25 kN/m tanφ = 0.47 kN/m.407 tanφ1 = 0.56m Rv 245 6 (8.2. M0: 4 4 + 15 × = 99.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 20.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.7. Verificarea presiunilor pe teren 8. 8.Presiunea pe bază.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0. răsturnare).6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. e: e= M 0 99.1. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.509 tanφ1 = 0.

Presiunea pe bază. σv: Rv 245 + 44. 8.4 × 12.75 + 51 σv = = = 165.4 × 1 = 385.4 × 3.2.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. (8.68kPa 2 2 (8.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. σv: Rv 330.03 1.4 × 1 = 252.4 × 3.8.4 × 7.69 ≤ 367.Presiunea pe bază.68 + 17.4 − 2 × 0.75 ≤ 235. 165. L − 2e 3.95 = 235.4 × 12.93) (8.98kPa .98 ≤ (8.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.3. Combinaţia 3 .91) (8.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.4 367.95) (8.v = 1.90) (8.548 (8. Combinaţia 2 .68 + 17.16 + 17.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.96) 8.75kPa .55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.94) (8.43 = 367.8. L − 2e 3.4 × 1 = 280.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.2.97) (8.98) (8.89) (8.4 × 3.2 σv = = = 111.4 − 2 × 0.100) 117 .75 + 51 = = 165.69kPa .43 = 367.99) Dm = 1 m .4 − 2 × 0. L − 2e 3.

35.51kPa . σv: Rv 330.75 kN/m.75 + 51 σv = = = 147.4 × 3. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.102) (8. 8. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.95 = 235.4.104) 8.4 − 2 × 0.2.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.1. Q = 51 kN/m. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.4 × 1 = 252. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8. Ti1 (8. Combinaţia 4 .16 + 17.8.2.9.101) (8.8. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.Presiunea pe bază.51 ≤ 235.10. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.103) (8.30 m.11.75 kN/m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. din acest punct de vedere.2. combinaţia 1: G = 330. (8.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 . Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.4 × 7. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este. 8.2. L − 2e 3.

455625 2.6295127 4.1001 190.43171 48.29914 32.201765 0.1454 171.6499 2.9961 3.0375 0.13636 2.3212 289.7 1. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 . Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.1692 3.4382 1.2475 256.89979 23.146173 0.129538 σvi 22.95) tanφ = 0.78063 36. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.7 kN/m.69253 53.80528 57.95359 66.077119 0.1 1.491032 10.0665172 7.30 m.3212 340.49789 27.825922 2.397151 3.204497 0.635231 Li-2ei 3.7844 1.2.12.6604 78.012599 0.392504 2.10789 42.2651 1.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.4644676 9.4732 237.257112 0.48596 97.50159 16.99054 Paqi 0.006001 19.371786 5.245762 3.1738 274.099522 8.917797 13.2 1.147561 0.9 Ti1 2. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.38769 0.0264 157. se poate alege un alt tip de geogrilă.2.066517 7.6 0.5 1.32604 53. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.3 0.5 3.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.62462 2.83709 19.3755 Ti1 2.1738 223.3 2.3 0.9527 175.729739 8.149665 0.0917 142.1001 241.909844 15.7197 119.00063 M0i 0.72974 Lpi 1.65063 62.5 1.1 3.4 2. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.7 3.5103664 3.85 ÷ 0.01563 77.150891 0.172816 16.231168 9.39063 18.3949 373. de exemplu de 40 kN/m.4686 Rvi 75.4768 2.26234 42.227124 0.27563 26.80528 108.329294 9.56368 14.45 (pentru geogrilă) .1306 2.146796 0.323168 13.35082 80. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.107983 1.1872 0.158144 5. cota 0. În acest caz.49 = 0.9 Gi 24.8 m pe fiecare metru liniar de zid.9575 2.374802 3.99647 2.2756 175.9 2.163784 0.4686 Pai 0.879 141.0546709 10.823 2. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.04708 117.001424 0.9 1.108805 6.1 2.3949 322.125625 11.44 ÷ 0.13.90563 48.287039 0.207323 5.2389 ei 0.3037 2. 8.396394 2.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.510366 3.7 3 3.8 2.3 3.13182 0.9246 66.6113 1.2475 307.325001 3.345925 4.3423 X 0.6 3.8029093 6. fsm = 1.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.87898 90.480625 6.31437 32. toate armăturile se verifică la rupere.0264 208.15623 0.95269 124.9178 12.173918 0.503748 0.30 m.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

12. MLPTL – Normativ privind principiile. 1998 5.. K. Andrawes. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. V. Khan. McGown. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. Proprietăti. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.. C. – Earth reinforcement and soil structures 4. Academiei Române.F. A. Găzdaru. FHWA – NHI – 00 – 043. utilizări. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ.1990) 8. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. Pradhan. S. L. A. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction.Z.. Publication No. elemente de calcul.Geotextile şi produse înrudite.. SR EN 13251:2001 .. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. A. – Geosinteticele în construcţii. NP 074/2002 7. Atlanta. fundaţii şi structuri de sprijin 9..J. 2001 121 . Jones.J. S. Ed. NP 075/2002 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. Manea. Batali. 1999 3. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures.P. Feodorov.

dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.efort unitar normal ψ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG. unghi λ .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG. unghi γ .greutate volumică α .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .nivel de asigurare.factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.deformaţie specifică axială σ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .b .

datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .q – presiunea activă a pământului.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H. h – înălţime H0.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. Nφ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc. Nγ.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină. în condiţii seismice.

durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 . forţă de tracţiune t – timp.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful