MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

Cătălin Roşu . Fax: +40.21. 124. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. sector 2 Tel: +40.2420781. dr. dr.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. ing. dr. Valentin Feodorov Şef lucr. dr. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. ing. ing. Ernest Olinic Ing.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . Lacul Tei. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. Loretta Batali Prof. ing. Horaţiu Popa Asist. ing. ing.21. dr. ing.12. Sanda Manea Conf.08.21.06 CONTRACT NR. dr. Nr.2006 - .242. +40.

....6.. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE...2..1...................6..................................... 5 1......................................6................. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ... Lucrări aferente căilor ferate .......................... Elemente de faţadă . EVALUAREA PROIECTULUI ...................................................................................................1....... Materiale geosintetice cu funcţie de armare. 17 2............ Tipuri de armături ....................... Lucrări hidrotehnice ........6.......................................... Lucrări de poduri................................................................3................................1........................................................ Mecanisme de transfer.............. Utilizări.....................................2................................. 30 4.........................................1................................2...................2...... 28 4........1................................. 11 2........ Masivul sprijinit ................ 8 2......................................................... 24 3............2...........................................2........... Materiale metalice ....4... Armonizarea cu standardele europene ..............2........................ CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI.................................................. 20 2.................................................................... 27 4....................3...2......... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4....................................................... 33 4..............3... GENERALITĂŢI ... 13 2........................ Materiale geosintetice cu alte funcţii ......................................... Cercetarea geotehnică a terenului ........................................................................ Materiale geosintetice . 5 1............. 8 2..1.........2.... 28 4...............................................................................2... Terenul de fundare .....................................................................1................ Tipuri de structuri din pământ armat...... 18 2............4...... 27 4...2........... 24 3.................... Evaluarea proiectului...................... Principiul pământului armat...... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare................5.................... 21 3....................................1.....1.... Lucrări aferente structurilor rutiere ..................................................2........................................................................................7... Determinarea caracteristicilor pământului ..................... Elemente de faţadă ........2......1...................... 17 2................... 31 4........ Umpluturi ........................................................1................ 8 2.....................................................3....................6............................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1........................... 33 1 ................... 31 4.... 33 4... 17 2..................................................1..................................... 30 4............4......... 19 2............................. Pământ....................1....................................................................................................... 7 2...................... Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ........................ 25 4.....

..........4...3.........4........... Factori parţiali pentru armături .3....... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate.....3. 35 5.. Principiile metodei stărilor limită........4..... 60 6....................... 46 5.......................................................... 37 5.............4...4.......3..........................................4....................................... 36 5....................4................................ Verificarea presiunilor pe teren..................................2.................3.............1................ 47 5........3............. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5....... 49 6. Verificarea stabilităţii la răsturnare ......................6........ 50 6..................4.................................. Procedura de proiectare ..........1..1....................... 59 6............... 50 6........3..........1........Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4............... 69 6........................................3............. 42 5...........2.......................4.....1...................................................................................................... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare................4...................4........ Verificarea la rupere a armăturilor .... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin.... 78 6......2......7................................................ Verificarea stabilităţii externe. Predimensionarea structurii................3................................. 64 6.......... Principiile proiectării conform EUROCODE....4. 66 6.2............................. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice . STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE...................................3....... 71 6.......................................................................................... 61 6..................... 59 6...............4...... 34 4............. Generalităţi .... Verificarea stabilităţii globale ..................................................3................................................ 65 6.........4.... Exigenţe de calitate.............3....... Starea limită a exploatării normale.......... 58 6......4....... Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ........ Metoda penei ancorate ....... Verificarea armăturilor la smulgere ....................2.. 51 6................................. Evaluarea tasărilor.................................. Calculul forţei de întindere în armătură ....1... 66 6... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat .........4.....3.............. Calculul forţei maxime de întindere în armătură . 36 5.....................................4..4..... Verificarea la rupere a armăturilor ........................4........4.....3...3..5...............1.....4...............3........................... 47 5......................... Alegerea tipului de armătură . 52 6..3................................2............................................4.......................5..............3.3..............1........ 71 6..... Metoda gravităţii coerente...............................8.................................. 62 6.................. 65 6.........2.... Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură .... 52 6.....................................................5................................................ 78 2 ..............................4....... Alegerea distanţei între armături ........ 68 6................................................... Verificarea la smulgere a armăturilor...4...... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ...... 73 6.......................... 35 4.................3..........................6..5. Verificarea stabilităţii interne ..... Exploatarea normală............... 55 6..... 71 6....... Elemente de faţadă pentru pante armate ........ 41 5....................4............................................... Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice ...................4........................ Evaluarea coeficientului împingerii pământului .. Evaluarea presiunii pământului........... 68 6..................................2..........4............4..........................

.................. 86 7.......................................... Procedura de proiectare ............................. 89 7. Proiectarea elementelor de faţadă ..................... PANTE ARMATE ..........................7..................................... 81 6................................ Verificarea presiunilor pe teren......................................... Verificarea stabilităţii la răsturnare ................................ 102 8....................................... 96 7..8.... 78 6........................ Conexiuni între materialele geosintetice ................................... 80 6......9..................4................. 93 7........................ Sistemul de drenaj.....................................................4..5.....................................................5...... Evaluarea stabilităţii externe ......8.........................................................................3...5............1................. Evaluarea stabilităţii interne........................................................... 84 6............4..4... Repararea alunecărilor de teren.................. EXEMPLE DE CALCUL ................................... 99 8..........................1........................ Generalităţi .. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ...... 98 7............. Proiectarea conexiunilor........ Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ......... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ..........................1.............................................7...6............................................4..... Proiectarea elementelor de faţadă ...9....... Sistemul de drenaj..................................................... Starea limită a exploatării normale ................................6............................................................1...................... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică .... Verificarea stabilităţii globale interne ....... Starea limită a exploatării normale......1............ Conexiuni metalice.....2.....3...... 95 7....................... 94 7.2. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii .1......1........................2.............................................................................. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ..5..................2..................4.................... 92 7.............5.........7..... 96 7............. 104 8.....................7....1......................... 80 6... Structuri de sprijin suprapuse............................................ Predimensionare ................................................. Metoda penei duble .......4..............................................1.........4... 103 8............. 92 7......... Proiectarea conexiunilor......... Evaluarea împingerii pământului .............................4. 102 8.............................................1......................................................... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS..2....8..1.......................................... 83 6..........................................5..................... 86 6. 102 8............3............ Metoda gravităţii coerente..... Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8...... 97 7...................................1........... 103 8...... 82 6............................................................... 86 6.................... 104 3 ...........1.......4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii ................................ 89 7......................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6...................5......... Elemente de proiectare specifice....... 89 7..... 98 8............1......4.......................................... 79 6...............................................6... 97 7................7...4................................. Existenţa unui obstacol ....... 99 8........... 79 6.............6......................................................

.... 107 8......9................ Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.....2................. 106 8. Calculul forţei de întindere în armături ....... 110 8...................................................................................................... Verificarea stabilităţii la răsturnare ...................11........ Verificarea armăturilor la rupere.. 114 8........................ 104 8................. 119 4 ........ 118 8......................................................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8..9................... 108 8........2.13..................2.................................. 110 8.... Verificarea armăturilor la smulgere ............... 119 8.................1................ Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .....8................ Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE ..............2...........2.........................10...2....1 m........2....................................................... 116 8......................................................... Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări .............. Predimensionare ................ 108 8...7............................................1..... 115 8...............2................ 111 8.......12.............1... Calculul forţei de întindere în armături .........2........ Verificarea armăturilor la rupere...................................... Dispunerea armăturilor...... Dispunerea armăturilor..2.......2........... 118 8.........1.............1.......................2........................................................ Verificarea presiunilor pe teren................................. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii .... Determinarea parametrilor geotehnici........2......... 105 8........................................... Verificarea armăturilor la smulgere .....4.10..... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul.........................5.......................... 118 8....................12.....................6.........11...................3..2............2......... 105 8............

NP 074/2002 4. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. MLPTL . acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. ca şi unele metode specifice de calcul.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. P 100-1/2004 6. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. 1. GT 035/2002 5. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.Cod de proiectare seismică . indicativ NP 075/2002. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. având caracter orientativ. MLPTL . Determinarea rezistenţei la intemperii 10. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. MLPTL – Normativ privind principiile. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. pante armate). În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. NP 075/2002 3. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate.1.

Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. Calculul elementelor din oţel 38. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. fără încărcare normală 23. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. Partea I – Instalarea între materiale granulare. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Partea 1 – Reguli generale 17. SR EN ISO 4016:2002 . Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . 33. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. SR EN ISO 4014:2003 . SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite.Geotextile şi produse înrudite.Geotextile şi produse înrudite. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. 31. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28.Geosintetice. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. SR EN 13251:2001/A1:2005 . fundaţii şi structuri de sprijin 13. industriale şi agricole. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. SR EN ISO 13431:2004 . SR EN ISO 12957-2:2005 . Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea pH-ului 32. Vocabular 20. Determinarea caracteristicilor de frecare. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică.

Determinarea permeabilităţii în laborator 48. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55.2. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. 6. Determinarea materiilor organice 50. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. 3. 2. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate 46. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. 4. Determinarea densităţii pământurilor 45. 5. Încercarea Proctor 41. Condiţii tehnice generale de calitate 54. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. Principii generale de calcul 49. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. 7. Determinarea umidităţii 43. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Determinarea granulozităţii 47. Determinarea caracteristicilor de compactare. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. 8. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . STAS 8942/5-75 – Teren de fundare.

Figura 2. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren.1.1.) 8 .2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2.1. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. În această categorie intră: .2. culei de pod . GENERALITĂŢI 2. eventual.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin . sub posibilele încărcări exterioare.3 etc. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2.Figura 2.

4) Figura 2. instalate pe pante 9 . Straturi minerale armate cu materiale geosintetice. Pante armate cu materiale geosintetice .2.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.4. armate cu geosintetice (Figura 2.5. Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2.5) Figura 2.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.

structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală.6).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. în general. 10 .platforme armate cu materiale geosintetice . cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. elementele de faţadă (parament). De obicei. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată.6. În această categorie intră: .drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. în condiţii de limitare a deformaţiilor. metalice sau alte tipuri de materiale. . umplutura din spatele structurii de pământ armat. de sub structura de pământ armat. Figura 2. terenul natural din spatele întregii structuri. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. fundaţia. terenul de fundare.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. Aceste structuri sunt. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: . sunt necesare elemente de faţadă.7): pământul armat. conexiuni. al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. . pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. .

În Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat . .7. . stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. Rambleu cu pante armate b.8. Pante armate 2.3. Repararea alunecărilor Figura 2.benzi.benzi sau grile metalice. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: .8). a. folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. 11 .9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături.ancore de diverse tipuri.

de exemplu). Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . dar şi din poliamidă. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. tricoturi. . ancore sau bare. formând geocompozite.geogrile. etc. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. neţesute. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. mai recent. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament.). Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele.geocompozite de armare. În primul caz. . Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. 12 .sau biaxiale. din care cel puţin un material este geosintetic. Geogrilele pot fi sudate. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. ţesute sau extrudate. mono.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. multifilament. consolidate prin interţesere sau termosudare. Geotextilele pot fi: ţesute. În această categorie intră de asemenea geocelulele. cu fibre de sticlă sau metal. poliesterul. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. poliester sau.geotextile.9. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile.

Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. . independente de timp şi temperatură. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. cu viteza constantă de deformare.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). lemn sau alte materiale. .asigură ancorarea armăturilor în zona activă. sau alţi polimeri.elemente metalice. îmbinate între ele prin diferite sisteme. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. inox) şi se prezintă sub formă de grile. ambele umplute cu pământ sau material granular. în aceleaşi condiţii de solicitare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. de cele mai multe ori. .asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. . dependente de timp şi temperatură. vandalismului etc.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. realizate din beton torcretat. care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat.dă o formă exterioară structurii. .gabioane. . Din punct de vedere al comportării. . în general. 13 . armăturile pot fi împărţite în două categorii: . benzi. .4. . În figurile 2.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii. 2.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. În această categorie intră armăturile metalice.blocuri modulare prefabricate din beton.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor. . beton. .previne eroziunea pământului. Proprietăţile acestui tip de armături sunt. bare. Proprietăţile acestor armături sunt.armături relativ inextensibile.10 – 2. în aceleaşi condiţii de solicitare. panouri prefabricate din beton.armături relativ extensibile.

11. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.10.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.12.13. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .

Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .14.15.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2.

6. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2.18).17.16. drenare sau protecţie antierozională.5. culee în pantă (Figura 2. 2. În cazul utilizării geotextilelor ca armături. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2.17). Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. Utilizări 2. Figura 2.6. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2.19).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. conexe celei de armare şi anume de filtrare. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2.20). Culee de pod 17 .1. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare. georeţele sau geocompozite de drenaj.

2. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.22).21).19. 18 .18.20. Rambleu armat pentru viaducte 2. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.Culee în pantă Figura 2.

Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 . Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2.23).21. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2. Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.24).22.6. ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.3.23.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.26.28).26). insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2. baraje din materiale locale (Figura 2. Cheuri armate cu geogrile Figura 2. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.6. Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2.4.25. Insule artificiale din geocelule 20 . structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.24. Figura 2.27).29).25).

7. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2.28.27. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Apărări de maluri Figura 2. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact.29. Astfel. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire. În cazul armăturilor cu noduri 21 . Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

Aşa cum este prezentat în figură. situată în imediata apropiere a faţadei.30.31. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. Figura 2. În cazul nearmat panta este instabilă.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. Figura 2. Dacă se produce ruperea. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă.1). comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. zona activă este instabilă. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . Unghiul de înclinare a pantei. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. Fără armătură.30). φ. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă.

Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. care asigură transferul de încărcare. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. De aceea. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. de cele ale armăturii. ca şi de relaţia care există între ele.31). pantelor sau rambleelor armate. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. depinzând de tipul terenului. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. descrescând către capătul liber al armăturii. 23 . În acest caz. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. Legătura dintre armătură şi pământ. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură.

ca şi a încercărilor in situ. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. . 24 . . Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. NP 074/2002. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. cu capacitate portantă insuficientă. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. precum şi a fluctuaţilor acestuia. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului.8 din înălţimea prevăzută. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare.1. În cazul pământurilor. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. a tasărilor probabile.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. condiţiilor de drenare etc. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. Trebuie realizate următoarele: . 3. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m.

având ca referinţă „Normativul privind principiile. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. conţinut de săruri). exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. atât pe termen scurt (parametrii totali). necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. 25 . NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. sunt necesare încercări de compresibilitate . iar dacă aceasta nu este suficientă. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. inclusiv studii de arhivă. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului.2. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. rezistivitate electrică. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. 3. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. NP 074/2002.

disponibilitatea materialelor. durabilitatea. experienţa costul. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. criteriile de performanţă. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. 26 . Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. fiind însă mai scumpe.

pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. în anumite condiţii. în general.063 mm). Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. De aceea.1. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. de cele mai multe ori concentrate local. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Mai pot fi utilizate.1. 4. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. Pirita poate oxida.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. dacă există. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase.1. cât şi masa de pământ armată şi. umplutura dintre ele. eventual. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. necoezive. care duc la sporirea costurilor. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ.

SR ISO 11048:99. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. φ şi c. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. 4.2. φ sunt relativ mici. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. STAS 7107/1-76. φ’ şi c’. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. 28 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile.1). ε (Figura 4. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. SR ISO 11265/A1:98. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. în condiţii de deformaţii plane. iar pentru poliolefine (polipropilenă.1. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă.1. Determinarea caracteristicilor pământului 4. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). În cazul utilizării armăturilor metalice. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. φ pentru structuri de spijin. f) Materiale friabile – pământurile friabile. cât şi cei totali. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). SR ISO 14240:2001. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. Pentru materiale pur necoezive.2. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare.1. PP şi polietilenă de înaltă densitate. Umpluturi Pentru proiectare. tipice pentru structurile de sprijin. În aceste condiţii. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare.5 – 2 m distanţă). se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante.

35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.35 V min 0.025% max 0.01% max 0.2% min 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .05% max 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.2% max 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.01 % max 0.01% max 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.02% 0.2% 0.1% max 0.1% 1000Ωcm max 0.03 % max 0.2% max 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.03 % max 0.

Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. φ’ şi c’ şi totali. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. 8942/2-82. tip CD (consolidat – drenat).1. Întrucât umpluturile vor fi compactate. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. 8942/5-75. 1913/13-83.2. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. fie cea de compresiune triaxială. prin încercarea Proctor. 1913/15-75. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. 8942/189.2. 1913/3-76. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. fie cea de compresiune triaxială. tip CD (consolidat – drenat). Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă.1. 1913/6-76. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. 1913/12-88. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4.2. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. 1913/2-76. 30 . 1913/5-85. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. se vor determina parametrii optimi de compactare. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. φ şi c.3. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82.1. 1913/4-86. 4. pentru a obţine valorile de calcul. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. 4.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. fisurare datorită condiţiilor de mediu. NP 075-02. proprietăţile de frecare. depozitele de zgură. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. Cu. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. realizate în condiţii standard.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări.2. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. cum ar fi rezistenţa la întindere. 31 . Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. De aceea. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). steril de mină sau de deşeuri industriale.încercări de control.2. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. geometrii. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex.1.. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. foaie etc. temperatură. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. Datorită diversităţii de produse. din materiale polimerice.6. Materiale geosintetice 4. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline.încercări de identificare şi caracterizare. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. Co. Mn. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. deteriorarea în timpul punerii în operă. oxidare. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. Cr. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. NP 075/2002. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. aditivi etc. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. se utilizează. în general. . cu diferite funcţii. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. la fluaj. îmbătrânire. . fiecare produs trebuie analizat individual.

R – relevant în toate situaţiile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. S – relevant în anumite situaţii specifice. sunt necesare teste de durabilitate 32 . Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. T – utilizare sub semnul întrebării.

Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. metal. 10025-2:2004. acolo unde este cazul. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. 10025-3:2005.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. Elemente de faţadă În paragraful 2.4.2. . În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. . elemente de legătură. este dată orientativ în Tabelul 4-5. 33 . Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune.defectelor de execuţie. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. bare sau grile (reţele).consolidării secundare a terenurilor argiloase. Tabelul 4-4.fluajului armăturilor.2. 4. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: .extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. Atunci când nu este posibil. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale.3.

1.oţel galvanizat. de regulă din beton.1 0. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari. de regulă din beton.1 0. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime.25 0 0 0 0 0. .panouri prefabricate.tablă neagră (negalvanizată).4. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii. din metal sau materiale polimerice . pătrate.7 0.35 1. disponibile într-o varietate de forme şi texturi. metal sau materiale polimerice. G .15 1. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire.05 0.blocuri modulare prefabricate din beton. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.05 0. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce. lemn.68 0.0 0.55 0.05 – 1 m2. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: .05 0. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.2 Nota 1: NG .faţade flexibile. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei.4 0 0 0 0 1. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste.38 0.25 0. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare.07 1.55 0. I . .35 0. . Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare. fie prin acoperire cu un strat de pământ.09 0. pe toată înălţimea structurii.3 0. 4. Au suprafeţe de cca 0.panouri prefabricate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5.45 0.75 1.oţel inoxidabil. diamant sau hexagonale. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. dreptunghiulare.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului.63 0.

plase metalice sau din polimeri 4. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). 4.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. . ancorate de acestea. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). în acest caz. Se pot folosi şuruburi obişnuite.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. De asemenea. Pot fi constituite din dibluri. din beton sau zidărie de piatră brută. pot fi utilizate elemente de faţadă. realizate după construcţia structurii de sprijin.2. . Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”).SR EN ISO 4016:2002. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. armătura trebuie ataşată de gabion. de nivelul de estetică cerut.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. SR EN ISO 4014:2003. ea poate fi însămânţată. 35 .9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8. oţel galvanizat. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. STAS 8796/4-89). oţel inoxidabil sau materiale polimerice. din grupa 4. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2.5. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. şuruburi cu cap hexagonal. oţel protejat. realizate din oţel neprotejat.4): .8 sau 10.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii. buloane etc.4. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. STAS 8796/280. STAS 8796/3-89. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. bare. care permit şi creşterea vegetaţiei.

Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. seismicitate). cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. 5. .de exemplu.permanente (P). inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. . Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. Având ca referinţă aceste standarde.2. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. încărcările se clasifică în: . Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . Cu alte cuvinte. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. 36 . PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5. acolo unde ei sunt necesari .condiţii speciale (de ex. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii.natura şi dimensiunile structurii de pământ. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri.1. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor.

Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. . Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . se va verifica atât la SLU. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. n. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. în gruparea specială de acţiuni. . n. în grupările fundamentale respective. 5. Stările limită pot apare atât în teren. Partea 1 – Reguli generale. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. cât şi la SLEN. cvasipermanente (C) sau variabile (V). se vor aplica următoarele.95. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991.3. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004.95.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. În cazul lucrărilor de susţinere. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5. În aplicarea metodei stărilor limită. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. excepţionale (E). prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. Valorile de proiectare ale acţiunilor. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. având ca referinţă STAS 10101/0A-77. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). se va verifica la SLU. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. nd pentru V. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor.1) Fd = γF × Frep. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul.85.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP).0 pentru P şi C.sau supraunitari. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85. unde: 37 . care pot fi sub.85. α.

ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. .cedarea sau deformaţii excesive ale terenului. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor. Xd.0 sau subunitar (notat ψ0.d. Edst. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). Estb. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor. . Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. (5. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU). toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1.5) (5.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7.d ≤ Estb. În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. Valorile factorului parţial de material. În cazul SLU. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: .4) unde: unde: 38 .3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice.antrenare hidrodinamică.pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL).0.pierderea echilibrului structurii sau terenului. . . Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. (5. (5.

10 0.dst γQ. cu titlu informativ.dst γG. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG.90 1.40 1.stb γQ. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1. proprietăţile materialelor şi rezistenţe. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.stb Valoare 1.25 1. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A.25 1. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3. efectele acţiunilor. defavorabilă Permanentă. Tabelul 5-1. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă. favorabilă Variabilă. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.00 39 .40 1.50 0 Tabelul 5-2.

4 1.0 1.0 1.0 M2 1.0 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.0 1.0 Set R2 1.0 1.0 1.0 Tabelul 5-5.0 1. (5.0 Set R2 1.0 1.e R1 1.1 1.1 R3 1.35 1.0 Tabelul 5-6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.25 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.5 0 A2 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.0 1. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.v γR.3 0 Tabelul 5-4.4 1.4 1.e R1 1.0 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.h γR.4 R3 1. 40 .25 1.

obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). În acest caz. În cazul stabilităţii interne. de exemplu. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. în mod normal. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. se produce cedarea sau există degradări majore. 5. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ.4. c. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. atât starea limită ultimă. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor.0. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. b. fie de cea a exploatării normale. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. Pentru toate aplicaţiile însă. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. În cazul stabilităţii externe. calculul tasărilor). există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. în practica curentă de proiectare. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. În proiectarea structurilor de pământ armat. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . egale cu 1. în acest caz.

Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită.4. cu excepţia BS 8006. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . Majoritatea armăturilor utilizate. 5. de tipul benzilor. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. 10101. Tabelul 5-7. datorită diferiţilor factori. foliilor. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. În caz contrar. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale.1. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). armătura este considerată extensibilă. nici în normativele sau standardele europene.

fm = 1.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: . Dacă este specificată rezistenţa caracteristică.8) (5.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11.7) (5.64σ μ este rezistenţa medie. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . Pentru armăturile polimerice.0 sau pe baza secţiunii nominale. caz în care fm112 = 1. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 . Pentru armăturile metalice. unde: μ − 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. fm111 = 1.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. Figura 5.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat.50.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. fm112 = 0. unde. .0. prin factorul parţial fm111.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. iar σ este abaterea medie a rezistenţei. fie pe baza rezistenţei medii de bază. fm111 = 1. f m11 = f m111 × f m112 (5. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. 43 . prin factorul parţial fm112. (5. În caz contrar. f m111 = 1 + (5.64σ . fm111 poate fi calculat cu formula: 1. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite.

În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. În cazul unui număr mare de date.0.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării.13) f m122 = log d . Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. . dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. Atât pentru materialele metalice.0.1. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. cât şi pentru cele geosintetice. fm121 poate fi luat egal cu 1. În cazul materialelor geosintetice. f m12 = f m121 × f m122 . factorul fm121 poate fi luat egal cu 1.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. fm122 poate fi luat egal cu 1. tt – durata încercărilor de fluaj. atunci: t (5. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. 44 . obţinute pe perioade mari de timp. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . (5. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. ceea ce este recomandat.

1. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. de modul de compactare etc. Figura 5. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător.1.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. fm12.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. 45 . Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. de tipul de teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. Figura 5. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211.3.2. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. În general. (5. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. fm21 = 1. de structura de pământ armat.

2. factorul parţial de siguranţă este fal. factorul parţial astfel obţinut. Tmed f. În cazul materialelor geosintetice. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). Tc: ⎛T T ⎞ (5. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . medf ⎟ .suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură.15) Tc = min⎜ ft .3. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. .4.16) Tc = u . ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. În cazul materialelor metalice. 46 . Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. Schema de stabilire a factorului parţial de material. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. 5.

3. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase.pentru SLU: fsm = 1. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile.0. 5. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: .5 m.4). • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. • prezenţa unui strat de umplutură umed. • compresiunea umpluturii. Figura 5.pentru SLEN: fsm = 1. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1. fal = 1. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii.4.3 . Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.0. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. 5.3.4.5. fal = 1.

care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale.5).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. ziduri de cheu. baraje. ramblee de cale ferată (Figura 5. Figura 5. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare.6). În această categorie intră pilele de pod. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. care trebuie proiectate utilizând metode speciale. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 .5.

În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3.6. 49 . prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură.6. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. verificarea compactării umpluturii. pe lungimi de cca 20 – 30 m. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. verificarea corectitudinii instalării armăturilor.

Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.1. de tipul şi formele prezentate în Figura 6.1. Figura 6.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin. de tip zid de sprijin sau culei.1. care nu sunt verticale. 50 . STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol. culei Şi alte structuri de acest tip.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.

În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. în direcţie longitudinală şi transversală. 51 . Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. În cazul armăturilor inextensibile. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.2. cât şi cele diferenţiate. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. utilizând metode de echilibru limită. Sunt evaluate atât tasările absolute. c) analiza deformaţiilor. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. cât şi cele ale exploatării normale. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. NOTĂ. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. ancorate sau nu. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. de tip ziduri de sprijin şi culei.

3. H/L. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6. H fiind în general impus de amplasament. 6.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6. pierderea globală a stabilităţii. Cu toate acestea.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.2): alunecare pe talpă. 52 . Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. Figura 6.2. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă.3. depăşirea presiunilor pe teren. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale.3. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6.1. răsturnare (limitarea excentricităţii).

.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.5).6H.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.7 H (minim 3 m) max (0.adâncimea de îngheţ. 2 sau 7 m) 0.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1. depinde de: . .6H sau minim 3 m partea masivului (de ex.7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 .3. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1. . necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.presiunea dată de structură.4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0.

4. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

suprafaţa terenului înclinată (Figura 6.2). Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. De asemenea. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ.2. βs = 0° Culei. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. pentru structuri supuse acţiunii apei.6). βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare. Tabelul 6-2. excavaţii etc.8).7. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. saltelelor sau pavajelor.0 m Dm βs Figura 6.7 şi Figura 6. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. βs = 0° Ziduri de sprijin.5.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. 55 . Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor.3.

coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ . 2⎠ ⎝ q – suprasarcina.1) Figura 6. e – excentricitatea. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 . Rv – rezultanta încărcărilor verticale.2) Figura 6.6. G . Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .coeficientul împingerii active.7.greutatea (6.

3) Figura 6.8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .9. Figura 6.4) Figura 6. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .coeficientul împingerii active (6.coeficientul împingerii active (6. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului. Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ .

φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. la o cotă z. fie ale umpluturii. 58 .3. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. ka k0 k 6m z Figura 6. Rv – rezultanta forţelor verticale. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus. (6. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. care se opun alunecării.10. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . cu cele rezistente.2).3. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. unde: (6. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. care produc alunecarea. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare.10). ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6.5) unde ka are expresiile prezentate anterior. depinde care sunt mai slabe. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. iar c este coeziunea.

(6.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. metoda Meyerhof (Figura 6. iγ. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. dacă există). se calculează cu formula: Rv σv = . de regulă. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. Presiunea pe bază. (6. presupusă uniform distribuită.7) 6. Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide.2). Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. 6. Rh – rezultanta forţelor orizontale.3.4.3. L – lăţimea efectivă a bazei. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . 59 . unde: (6. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. Rv – rezultanta forţelor verticale. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. γf – greutatea volumică a terenului de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. σv. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. (6.4.5.11). e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare.5).3. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina.9) 1 pcr este presiunea critică. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.

Pentru structuri simple. presiunea critică mărită. 60 . 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare.12). În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. prin lungirea armăturilor. atât cele care sunt exterioare structurii. respectiv. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. de regulă. cât şi prin cea nearmată nu sunt. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată.6. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. realizarea de coloane de material granular etc. cu geometrie rectangulară. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. critice. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. înlocuirea stratului moale.11.3. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.7.3. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor.12. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3). Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. Tabelul 6-3. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 .

pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului. În cazul lucrărilor de sprijin. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6.8. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. (6. Figura 6.13.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. În plus. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.3. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului.12) unde ks este coeficientul seismic.11) Fi = khG.14. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală.13. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas.5k s . Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice. Pa. determinat conform P100/1-2004.

Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .14.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.14) armate.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.5tgβ (6. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.5H 1 − 0.

acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. pământul se găseşte în condiţii nedrenate. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L . Punctul de aplicaţie al forţei Pas. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală.componenta statică. . Pas = (6.q = k as (6. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază. Pas. Se precizează că. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. în cazul solicitării seismice. atât pentru pământuri.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0. 6. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază. în cazul general.16) (6. q se adaugă o împingere suplimentară.q se determină în felul următor: .14).13) sau 1 2 γh k as . β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. conform notaţiilor din Figura 6.14. cât şi 3 pentru roci.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. . este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: .componenta seismică. Ps.q.componenta seismică. care.4. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate.q = Pas. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as . Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6.5kh. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0.15): 64 .66 din înălţime faţă de bază.componenta împingerii în regim static.

6. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. alegerea distanţei pe verticală între armături. Figura 6. 5. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii.1. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. De aceea.4. de tipul benzilor. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. în condiţii statice şi dinamice. 4. 3.4. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. Pentru armăturile discontinui. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. 6. pentru o proiectare economică.2. conform precizărilor din 4. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor.15.2. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2.3. alegerea tipului de armătură. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. 65 . Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare.1. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1. 2.

Pentru structurile cu faţade modulare.20) Figura 6. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. Ti1 = k a σ vi s vi . Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . unde: (6. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. Metoda penei ancorate 6.16).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături.16. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. unde: L i − 2e i (6.4. care se adaptează uşor la aceste variaţii. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.4.3. modifica rezistenţa la tracţiune.3. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite. Ti1 (Figura 6. Se poate. distanţa dintre armături se ia egală cu 1.1. 6. T a armăturilor. σ vi = R vi . de asemenea.

b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b).25) 67 .17. Ti2 (Figura 6. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. Ti3 (Figura 6. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).18). dacă h i > 2d − b 2 (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. ei este excentricitatea rezultantei Rvi.17). Q= ⎝ b d+ 2 (6.24) (6. unde: Di D i = h i + b . unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .23) Figura 6. Li este lungimea armăturii „i”. Ti 2 = k aSvi V . Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”.21) (6.22) (6.

calculată conform 6.18. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6. (6. tanδa .2. conform 6. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”. Tc ≥ Ti. Ti.3. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere.1. pe metru liniar de zid. (6.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.4.4. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.28) Pi – perimetrul armăturii „i”.3.26) Figura 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.3. 68 .2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.4. conform 5.4. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.27) 6.1.4. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti .3.

b.. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. .19).20 ). c. 69 .3. 6. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a.4.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă. ca – adeziunea armătură/teren. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale. încărcări exterioare uniform distribuite. .. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6. Principalele ipoteze sunt: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6.4.planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. Figura 6.20).fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. în Figura 6.21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat.19. reacţiunea normală pe planul de cedare.

Figura 6.21.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.22). Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 . Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.20.

Metoda gravităţii coerente 6.fluajul armăturilor polimerice. pe metru liniar de zid. pentru z > z0 = 6 m.31) (6.4.1.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0. 6. În cazul fluajului armăturilor polimerice.3. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. se poate considera α= 45°-φ1/2. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. q este suprasarcina permanentă.32) 71 . Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin.4.2. 6. pentru z ≤ z0 = 6 m. ca este adeziunea armătură/teren.4. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”.5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului.4.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . (6.4.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. k = ka. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . .3. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. Pi este perimetrul armăturii „i”.consolidarea secundară a pământurilor coezive. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii.

Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .22.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.1.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6. R vi σ vi = .4. Ti1 = kσ vi s vi . σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.4. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .24).4.4.34) L i − 2e i Figura 6. unde: (6. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.24. unde: (6. Ti1 (Figura 6.23. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.

Ti2 (Figura 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie). b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. (6. cu tan-1(X) în radiani. unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. Figura 6.38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. unde: (6. Li este lungimea armăturii „i”. d')s vi . unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . Valoarea efortului σv considerată 74 . deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii.35) σ v (h i . ei este excentricitatea rezultantei Rvi. hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ .25). afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.37) (6.25.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i .

(6. (6. unde L’ este lungimea fundaţiei. paralelă cu faţada structurii.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu.pentru 0 < hi < 0.26.75L’. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: . Ti3 (Figura 6.75L’.27). Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie).pentru hi > 0. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. . o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6. 75 . unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).40) Figura 6.

existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă.28. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”. se presupune că 76 . această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii.28. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie.27. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. Figura 6.

trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia.42) .30. Pentru calcul. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. (6.4).43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0. 77 .0. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. z2 este egal cu 1.29.5(H1/2 – zactiv). z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei.46) a1 = 1.85.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. fie cu linia 2.44) a0 = 1 .5H1 în spatele faţadei. dacă hi > z2. dacă hi ≤ z2.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3. Figura 6.47) (6. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. dacă hi ≥ z0. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.41) . dacă hi ≤ z1.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1. numită „linia 1” (Figura 6.29). Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. (6. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: . Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături. (6.15(H1 – hi)/(H1 – z2). (6.48) a1 = a0. dacă z1 < hi < z0. (6.45) (6. (6. a1 = a0 + (1 . În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.

4.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Ti ≤ 6. B este lăţimea armăturii. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii.4.49) 6.4).4.4. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate.3. 78 .4.2: Tc ≥ Ti. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.5. L este lungimea totală a armăturii.4.4. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. la distanţa x. dincolo de linie de întindere maximă considerată.30.4.50) ∫ σ v (x )dx . Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă. conform 5.4.4. calculată conform 6. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură.4.3. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.1.3. (6.4.

Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 . L este lungimea armăturii. (6.3. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6.4. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.31.31.6.8). Fi. unde: (6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi .4. aşa cum este ilustrat în Figura 6.5.8).3. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. Figura 6. 6. E este modulul de elasticitate al armăturii. Ga este greutatea zonei active.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”. Fi = k h ⋅ G a .

7H1 şi L2 ≥ 0.5. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus.5. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) .32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. H + H2 Dacă D ≤ 1 . conform principiilor deja prezentate.1. Figura 6. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. Elemente de proiectare specifice 6. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 . 6.32. cele două structuri se proiectează separat.6H. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare.

presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ . Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne.5.33. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere. 2⎠ ⎝ 81 . Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6. se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6.34): Cazul 1.2.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

fundaţii pentru panouri de semnalizare. .9.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. 6. săruri pentru dezgheţare. cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii.). . În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: .8. determinată conform Tabelul 4-5. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3. rigole etc. Astfel: . . 6. parapeţi. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 .elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii.40).2. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. iarna. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6.41). Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6. 6.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune).7.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare.39. prize de apă.

straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte.40. 87 . armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului.41. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6. Dacă acest lucru nu este posibil. În acest caz. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul.42). iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. 88 . capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. în spatele obstacolului (Figura 6. se poate ocoli obstacolul.42. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi). Figura 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje.1.1. . Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1. cu pante abrupte. 89 .2): .construirea de ramblee noi. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7.1). Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. având înclinări faţă de verticală de peste 20°. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei.2.2 c). importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren. pentru a reduce ampriza lucrării.2 a). Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. 7. b) alunecare pe bază (Figura 7. Figura 7.2 b). PANTE ARMATE 7. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7. .îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare.

cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3 b).2. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.4 a). 90 .4 b). b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.3 a). Figura 7.

trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.5 b). 2. stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7.4. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .5 a). Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale. Figura 7. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7.5.5 c).

3). se aplică „metoda gravităţii coerente”. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. 92 . . adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare.micşorarea unghiului pantei.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. 7. de echilibru limită. . Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. . Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană.realizarea unei berme la piciorul pantei. .armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. se va adopta una din următoarele măsuri: . Ca şi în cazul structurilor de sprijin. ce se extind atât în spatele. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. modificată pentru cazul pantelor armate.creşterea lăţimii zonei armate.4. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor. 7.3. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. . . cât şi sub structură. . . Dacă este cazul.drenarea terenului de fundare.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale.

între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm).4.5kγH 2 . Svi. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. Distanţa minimă pe verticală. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară. (7. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. Figura 7. Figura 7. H este înălţimea pantei. forţa destabilizatoare.2) k (γh i + q ) (7.1. iar cea maximă este de 1 m. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ . forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.7). Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini.7. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. Rh este dată de: R h = 0.1) 93 .6. γ este greutatea volumică a pământului.6).

Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. la nivelul „i”. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor.2. unde: (7. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. Cu notaţiile din Figura 7. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. În cazul pantelor armate. MRA. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. q este suprasarcina permanentă şi temporară.4. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. considerând o suprafaţă de cedare circulară. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. armate sau nu. la nivelul „i”. la nivelul „i”. MRP şi de rezistenţa armăturilor. rezultă: Figura 7.8. 7. Metoda fâşiilor 94 .8.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. unde: (7. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor.

9.1). M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent). 7.9: Figura 7. MRA.8) Cu notaţiile din Figura 7. Astfel.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7. c este coeziunea umpluturii armate.4. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 . care trebuie preluat de armături.3.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7.6) (7. (7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.4. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.

4. Pentru majoritatea pantelor armate.5a). φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. i =1 (7. Figura 7. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. Datorită înclinării pantei. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6.4. aceste stări limită nu sunt critice.10.4. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. j=1 n {( ) [ ( )] } (7.5.10).10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.5.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . în lipsa altor condiţii specifice impuse. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. 96 . Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.1). Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7. 7.

11). este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca.7. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj.6. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. 97 . Figura 7. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. 7. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă.11.

se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s .7). Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. 98 . riprap. 7. (7. asociate cu vegetaţie. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei.8. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6.9. γw – greutatea volumică a apei. Dacă λ < 100 Pa.11) unde: d – adâncimea apei. s – panta faţadei. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale.. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. elemente modulare din beton etc.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.

0 17.57 113.17 2 55.90 115. încercare 3 18.48 Nr.12 17.32 5 18.3 2 17.1. atât pentru umplutura armată.1.43 116. Principii generale de calcul. Figura 8.73 58.15 6 58. cât şi pentru teren. H = 4 m.87 99 .47 117.08 120.43 110. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.86 Valori τf (kPa) 3 4 57. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare.95 17. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.5 4 17. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.9 17. prin încercări de forfecare directă.81 5 56.1 17.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi. EXEMPLE DE CALCUL 8.

2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.17 5 55. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8.17 106.59 162. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85.71 169. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .05 104.1.18 1 53.51 2 52.39 101. după eliminarea valorilor eronate. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi . valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8.1) ∑ γi .34 159.07 (coeficient statistic).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85.43 110. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50. (8.79 152.1.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.09476 . Rezultă s =0.1. Pentru n = 5.29 173. rezultă υ = 2. t ⋅s ρ= α .30 Pentru teren (φ. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.0847.73 175. (8.5) 100 . n şi de nivelul de asigurare α.25 166.88 8. rezultă n = n’ = 5.1. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85.29 6 54.29 108.86 166.86 160.1.9 106. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18. n i =1 ( ) (8.20 176.014 kN/m3.11 156.95 53.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

0 (producător) .fm121 = 1 t 50ani .2 (17.366 + 10 × 0.6 (8. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.4 × 13.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.Presiunea pe bază.34) .66 6 (8. se calculează valoarea sv: T T 18. σv: Rv 295.49m < = 0.27) 8. Verificarea presiunilor pe teren .6 = 1.6 (8. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.fm12 = fm121 × fm122 .30) (8.1.1.56 + 40.76 .75 kN/m.4 − 2 × 0. L − 2e 3.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .fm22 = 1.2 104 .1 = 1.fm2 = 1.99 ≤ 406.366) × 1.36) .56m R v 235.28) (8.f m122 = log d = log = 1 .53 (8.8 σv = = = 138.75 sv = = = = 0.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1. 8.98 + 17.7.98 2 2 Dm = 1 m 138. unde împingerea este maximă.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.9.6 × 1.rezultă fm = 1.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.8.12 L = = 0.1 .6 (8.5 × 4 × 0. 8.99kPa .33) .fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.fm12 = 1.1 (8.68 = 406.29) (8.fm2 = fm21 × fm22 .5 × 3.5 × 1 = 424.37) .32) .unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.fm21 = 1.

220883 3.568 25.14706 49.5776 15.70272 2.198284 6.076827 σvi 22.73488 27.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.488 Paqi 1.434625 3.1743 23.12912 39.816 54.96075 114.7776 184.104991 2.79131 13.24352 17.25 m.07739 0.45952 5.0764 222.6664 258.2 3.64675 188.046408 0.71115 88.73369 77.80528 61.4 2.222528 1.393674 3.522 24.97408 56.6886 277.030317 0.802 70.918201 2.5 1 1.9563 Ti1 3.5 4 Gi 36.959296 2.81088 6.7444 0.5 3 3.29792 34.43328 44. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.73137 29.816 48.4108 47.40 m.3722 60.497899 0.9444 73.372 22.76596 124.7776 177.53392 9.5552 Rvi 70.3552 Pai 0.9997 295.24179 27.220352 0.528 ei 0.308157 0.1.14245 17.94144 34.02648 15.410953 0.28117 97.528 ei 0.73369 73.488 Paqi 0.780224 6.879 149.3331 206.388819 3.06605 76. Ti1 (8.4442 265.07675 336.2 1.5 2 2.11104 88. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.01875 262.2229 222.13568 30.307184 3.339366 3.35768 0.55552 59.4664 34. În acest caz.24522 3.72509 60.661586 Li-2ei 3.372 225.1.404202 2.882 17.56 kN/m.4666 159.272 M0i 0. cota 0.35552 99.528758 0. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.550691 11.477 11.578094 2.69686 39.79017 29.89117 22.2221 147.528 53.4 0.7997 336. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.28504 8. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.6332 8.8332 147. 8.364364 3.722 221.638 8. toate armăturile se verifică la rupere.6 2 2.34762 5.83808 15.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.10.661586 Li-2ei 3.104991 2.5552 Rvi Pai 77.61488 2.843 151.076827 σvi 20.891413 10.74363 19.5776 218.8 1.68464 2.11.50 m.2442 306.3271 113.272 M0i 0.8 3.6108 295.5384 130. 105 .32448 11.003163 0.9343 162.00559 0.017818 0.098 4.45 39.392 9.147504 0.8886 236.6888 3.5365 161.40 m.6 4 Gi 29.34448 46.8888 110.73113 7.32813 93. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.240899 0.089559 0. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.035073 4.1331 247.97869 107.568 27.972 161.008256 14.783685 2.11427 14.66656 118.35232 49.3552 61.92032 70.9563 Ti1 4.147504 0.39) (8.587 299.91104 129.0221 188.22809 8.342483 2. Se alege un alt tip de geogrilă.

996 2.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.528 1.327451 0.207676 0.73113 7.74363 19. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.203644 (8.294 1.8 1.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.1743 23.891413 10.4 0. fsm = 1.4 2.464 2.2 3.8 m pe fiecare metru liniar de zid. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.1.762 1.34762 5.49 = 0. 106 .8 3.932 3. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.190234 0.45 (pentru geogrilă) .6 4 Ti1 3.223674 0.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.698 2.44 ÷ 0.166 3.4 X 0. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.12.193894 0.191465 0.246767 0.02648 15.22809 8.035073 4.79131 13.7104 Lpi 1.2 1.95) tanφ = 0.6 2 2.2.279721 0.23 2.197207 0.85 ÷ 0.

17 200 106.29 6 54.25 166.81 113.47 117.9 106.48 17.86 115.17 110.88 107 .73 175.79 152. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.86 166. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.11 156. prin încercări de forfecare directă. Figura 8.43 110.12 γ1 (kN/m ) 3 17.2.73 58.95 18.29 173.59 162. atât pentru umplutura armată.17 5 55.0 17.15 116.3 H = 4 m.57 58.20 176.34 300 159.43 200 120.3 17.9 18.18 2 52.32 17.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.5 17. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.87 300 180.30 Pentru teren (φ.05 104.39 101. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.90 56. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.08 55. Partea 1: Reguli generale. cât şi pentru teren. încercare 1 2 3 4 5 3 18.1 17.95 53.29 108.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.86 160.43 57.71 169.

Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. γG = 1.2.2. 8.4. . Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.2.2. γG = 1. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO.1.pentru greutate.pentru unghiul de frecare internă.2. .3. 8.2. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . respectiv φ1 = 30 °. Pentru verificarea de capacitate portantă. 108 .2. γQ = 1. considerată variabilă şi favorabilă. γQ = 0.1. γPa = 1.1.1.pentru greutatea volumică. iar c1 = 0 8.2.pentru împingerea pământului.35.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. 8. .1. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8. γφ = 1.5.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. considerată variabilă şi favorabilă. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.4 kN/m3.pentru greutate. γγ = 1. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18. factorii parţiali sunt următorii: .014 kN/m3. c = 0 8. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.1.0°.1.2.35. . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.

35.35. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. γγ = 1. γPa = 1. . . Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. . . γR.e = 1. . γγ = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2.pentru greutate.pentru greutate. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2. considerată variabilă şi favorabilă.pentru greutatea volumică.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.pentru greutate.2. . . factorii parţiali sunt următorii: . considerată variabilă şi favorabilă. γφ = 1. .4.3.pentru verificarea la alunecare pe talpă. Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γPa = 1.2.4. γQ = 0. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. considerată variabilă şi favorabilă. γQ = 1. γQ = 0. γG = 1. .pentru împingerea pământului.pentru verificarea capacităţii portante. .4.1. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. Pentru verificarea de capacitate portantă. .0. γQ = 1. . Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. . γG = 1.2. γPa = 1.pentru greutatea volumică. γG = 1.v = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. 8.2. . factorii parţiali sunt următorii: . . factorii parţiali sunt următorii: . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. γQ = 0. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1. γφ = 1.pentru rezistenţa terenului.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. Pentru verificarea de capacitate portantă.3. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. γR.pentru greutate.pentru împingerea pământului. 109 . γφ = 1. 8.h = 1.0.25.5.pentru unghiul de frecare internă. considerată variabilă şi favorabilă.pentru unghiul de frecare internă. γR.25.pentru unghiul de frecare internă. considerată variabilă şi favorabilă.pentru împingerea pământului.2.

Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.014 = 201. răsturnare). 8.4 kN/m3 γ1 = 18.42) (8.3.8 × 4 × 18.25 kN/m tanφ = 0.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.8 = 28kN / m (8. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2. considerată variabilă şi favorabilă.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.2.4.2 kN/m. rezultă L = 2.375 = 52. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.0.2. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8. răsturnare) Q = 36. Paq = 15 kN/m 110 . γR.375 = 15kN / m (8.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0. γR. Combinaţia 2 G = 201.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.2. γG = 1. pentru rezistenţa terenului. Paq = 20.577 γ = 17. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . G = 272.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. γγ = 1.44) 8. Combinaţia 1 G = 201.014 kN/m3 8.2. 8.e = 1.4.7.0.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.5.4.h = 1.2.75 kN/m (alunecare pe talpă. γQ = 1.47 kN/m. pentru verificarea la alunecare pe talpă.3.4.2.8 m.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.509 tanφ1 = 0.2. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.35.45) (8.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.4.1. .4. Pentru verificarea de capacitate portantă.46) 8.43) (8.pentru greutate.

răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.462 γ = 17.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.2.4 kN/m3 γ1 = 18.47 + 20.014 kN/m3 8.25 kN/m tanφ = 0.5.50) (8.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.577 γ = 17.4.72kN / m R v = G + Q = 201.5.2 kN/m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.75 kN/m (alunecare pe talpă.2.47) (8.1. Combinaţia 4 G = 201.4 kN/m3 γ1 = 18.51) 111 .2. răsturnare) G = 272.509 tanφ1 = 0.75 kN/m (alunecare pe talpă.75 × 0.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.47 kN/m.72kN / m (8. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.49) 90.509 = 102.014 kN/m3 8. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .5. Combinaţia 3 G = 201.4 kN/m3 γ1 = 18.25 = 90.6. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. răsturnare) G = 272.72 ≤ 201.462 γ = 17. Paq = 20.75 + 0 = 201.48) (8.4.014 kN/m3 8.2.407 tanφ1 = 0.407 tanφ1 = 0.69 .36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.

72 < 223.75kN / m (8.37 × 0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.2 ≤ 223.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.45 (8.407 = 82.75 × 0. pentru combinaţia 2 de încărcări.45 (8.3.75kN / m (8.51 .1 × 18.5.407 = 90.54) R v = G + Q = 201.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.45 (pentru geogrilă) 1 × 90. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8. R v = G + Q = 4 × 3.62) 67.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.44 ÷ 0.2kN / m (8.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.2.25 = 90.64) 112 .91 (8.37kN / m (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.2.95) tanφ = 0.37 kN / m (8. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.47 + 20.72 ≤ 90.1 m.61) .49 = 0.37 × 0.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.85 ÷ 0.52) .63) (8.57) (8.78 .2 ≤ 100.2 + 15 = 67.2.59) (8.44 ÷ 0.75 × 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.95) tanφ = 0.2kN / m (8.75 + 0 = 201. pentru L = 3.60) R v = G + Q = 223.58) .72 ≤ 201.49 = 0.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .014 + 0 = 223.85 ÷ 0.5. pentru L = 3.56) 90. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.72 > 201.37 + 0 = 223.11 .53) 90.1 m 8.72kN / m R v = G + Q = 223.

69 .stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.49 = 0. pentru L = 3. pentru L = 3.37 + 0 = 223.509 = 113.37 × 0.1 × 90.4.37 × 0.72) .verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.45 (8.407 = 90.44 ÷ 0.37kN / m (8.75) .45 (pentru geogrilă) 1.51 .71) (8.2.95) tanφ = 0.5. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.45 (8.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.44 ÷ 0.37 × 0. pentru L = 3.2 ≤ 100.74) R v = G + Q = 223.37 × 0.70) (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.1 m 113 .2kN / m (8.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. pentru combinaţia 3 de încărcări.72 ≤ 223.85 ÷ 0.2 ≤ 223.52 .2 + 15 = 67.95) tanφ = 0.2 ≤ 223.37kN / m (8.49 = 0.91 (8.79 ≤ 100.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.66) (8. pentru L = 3.76) 67.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .1 R h = Pa + Paq = 90.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.67) R v = G + Q = 223.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.68) .85 ÷ 0. pentru combinaţia 4 de încărcări.72 ≤ 223.69) 99.2kN / m R v = G + Q = 223.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .65) 90.73) (8.1 m 8.

47 kN/m.6. răsturnare).37 kN/m (alunecare pe talpă.6. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.2.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.37 kN / m Q = 10 × 3.25 kN/m tanφ = 0.25 kN/m tanφ = 0.014 kN/m3 8.1 = 31kN / m (8. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.4 kN/m3 γ1 = 18. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. G = 301.77) (8.4 kN/m3 γ1 = 18.462 γ = 17.2.509 tanφ1 = 0. răsturnare) Q = 46.407 tanφ1 = 0.014 = 223. Combinaţia 4 G = 223.2.37 kN/m (alunecare pe talpă.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.4 kN/m3 γ1 = 18.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare) G = 301.6.1 × 18. răsturnare). Q = 46.4.2.577 γ = 17.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.78) 8. răsturnare). Combinaţia 3 G = 223.462 γ = 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. G = 301. Q = 46.1.4 kN/m3 γ1 = 18.014 kN/m3 114 .5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.47 kN/m.014 kN/m3 8.407 tanφ1 = 0.2 kN/m.2 kN/m.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. răsturnare).577 γ = 17.6.37 kN/m (alunecare pe talpă. răsturnare).3.6.1 m G = 4 × 3.014 kN/m3 8.2.2. Paq = 20. Combinaţia 2 G = 223. Combinaţia 1 G = 223. Q = 40.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 20.509 tanφ1 = 0.

80) (8.47 × - R v = G + Q = 223. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. e: e= M 0 134.56m .83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. Se măreşte L = 3.2.4 kN/m3 γ1 = 18. Rv: (8.577 γ = 17.7.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.52m R v 223. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Q = 44. Paq = 20.25 kN/m tanφ = 0.85) 8.37 kN / m Excentricitatea. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2.37 6 (8.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. răsturnare).46 L = = 0. răsturnare). Rv 245 6 (8.2. G = 3.2.601m > = 0.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.407 115 . G = 330. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.4 = 34kN / m (8.79) M 0 = 70.4 × 4 × 18.25 × = 134.014 = 245kN / m Q = 10 × 3.2 kN/m.548m < = 0.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. M0: 4 4 + 20.1. răsturnare).82) (8.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.7.509 tanφ1 = 0. e: e= M 0 134.4 m.47 kN/m.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.7. Rv: (8.37 + 0 = 223.46 L = = 0.

G = 330.87) (8.4 kN/m3 γ1 = 18. 8. Paq = 20.2.2. σv: 116 .25 kN/m tanφ = 0. răsturnare).4 kN/m3 γ1 = 18.406m < = 0.2.8.2.86) M 0 = 52.577 γ = 17.2 kN/m.407 tanφ1 = 0.509 tanφ1 = 0. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.56m Rv 245 6 (8.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. răsturnare). răsturnare).462 γ = 17. M0: 4 4 + 15 × = 99.1.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare).47 kN/m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.4. e: e= M 0 99.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. 8. Combinaţia 1 . Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.8. Verificarea presiunilor pe teren 8. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.Presiunea pe bază.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.4 kN/m3 γ1 = 18. Rv: (8. G = 330.7.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.462 γ = 17.7.3. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.6 L = = 0.88) 8.

4 − 2 × 0.69kPa .98kPa .98 ≤ (8.Presiunea pe bază.93) (8.4 × 3.75 ≤ 235.4 × 12.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.94) (8.99) Dm = 1 m .92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.8.4 × 1 = 385.97) (8. σv: Rv 245 + 44.4 × 1 = 280.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.03 1. L − 2e 3.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.75 + 51 = = 165.4 367.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. L − 2e 3.4 × 1 = 252.8.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117. 8.75kPa . Combinaţia 3 .68 + 17.2 σv = = = 111.98) (8. L − 2e 3.2.2.43 = 367.2.548 (8.4 × 7. σv: Rv 330.68kPa 2 2 (8.43 = 367.4 × 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.68 + 17.95 = 235.4 − 2 × 0.Presiunea pe bază.v = 1.16 + 17.95) (8.3. (8.4 − 2 × 0.100) 117 .55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.4 × 3.75 + 51 σv = = = 165.96) 8.89) (8. 165.4 × 12. Combinaţia 2 .69 ≤ 367.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.90) (8.91) (8.

Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.30 m.11.51 ≤ 235. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.9.75 + 51 σv = = = 147.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .104) 8.75 kN/m.4.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.95 = 235. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8. Combinaţia 4 .406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17. din acest punct de vedere.10.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.8.4 × 7. (8. Ti1 (8. Q = 51 kN/m.2. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.2.1.16 + 17.103) (8.4 × 3. 8.2.101) (8.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 × 1 = 252. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.102) (8. σv: Rv 330.4 − 2 × 0. 8.35.51kPa . L − 2e 3.Presiunea pe bază. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.8.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.75 kN/m. combinaţia 1: G = 330.

9 Gi 24. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.129538 σvi 22.5 1.49 = 0.6499 2.012599 0.01563 77.6 0. cota 0.0264 208. În acest caz.9178 12.3755 Ti1 2.85 ÷ 0.392504 2.0917 142.1001 241.13.32604 53.56368 14.480625 6.7197 119.227124 0.4768 2.44 ÷ 0.257112 0.5 3.9 2.173918 0.207323 5.99054 Paqi 0.9 1.3949 373.323168 13.2756 175.38769 0.158144 5.83709 19. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.1306 2.491032 10.1 3.3 3.374802 3.163784 0.066517 7.396394 2.89979 23. de exemplu de 40 kN/m.2.397151 3.3 2.2.99647 2.9527 175.31437 32.325001 3.204497 0.371786 5.146173 0.9961 3.729739 8.1 2.8 m pe fiecare metru liniar de zid.35082 80.95) tanφ = 0.2475 307.0665172 7.15623 0.4686 Rvi 75.5 1.108805 6.231168 9.823 2.1738 223.90563 48.48596 97.510366 3.147561 0.9246 66.04708 117.6113 1.72974 Lpi 1.7 3.78063 36.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0. toate armăturile se verifică la rupere.917797 13.9 Ti1 2.1738 274.4 2.65063 62.69253 53.5103664 3.3423 X 0. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.345925 4. 8.909844 15.95359 66.107983 1.7 3 3.146796 0.87898 90.6295127 4.001424 0.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.80528 57.39063 18.6 3.0546709 10.7 kN/m.4382 1.3037 2.30 m.27563 26.2475 256.503748 0.0375 0.43171 48.10789 42.0264 157.1872 0.3 0.4732 237.45 (pentru geogrilă) .099522 8.3212 340.2651 1.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.287039 0.245762 3.1692 3.2 1. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.29914 32.4644676 9.1 1.172816 16.1001 190.825922 2. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .3949 322.62462 2.455625 2. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. se poate alege un alt tip de geogrilă.13636 2. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.201765 0.3212 289.12.006001 19.50159 16.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.8029093 6.49789 27.13182 0.6604 78.95269 124.9575 2.80528 108.3 0.329294 9.26234 42.00063 M0i 0. fsm = 1.077119 0.635231 Li-2ei 3.4686 Pai 0.125625 11.2389 ei 0.149665 0.7 1.8 2.7844 1.150891 0.879 141.30 m.1454 171.

4 120 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.

12. Publication No.J. 1998 5. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice... Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. S.Geotextile şi produse înrudite..F. Academiei Române. NP 074/2002 7. L. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures. FHWA – NHI – 00 – 043. A.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. Batali. 1999 3. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. Pradhan. A. C. SR EN 13251:2001 . Jones. – Earth reinforcement and soil structures 4.Z. elemente de calcul. Andrawes. utilizări. A.. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. Manea.P. Găzdaru.J. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. 2001 121 . fundaţii şi structuri de sprijin 9. S. Atlanta.1990) 8. McGown. K. NP 075/2002 6. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.. Khan. V.. MLPTL – Normativ privind principiile. Feodorov. Ed. – Geosinteticele în construcţii. Proprietăti.

factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.nivel de asigurare.lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 . unghi γ .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B. unghi λ .b . dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.efort unitar normal ψ .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).greutate volumică α .deformaţie specifică axială σ .

Nφ .d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa.q – presiunea activă a pământului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps. Nγ. h – înălţime H0. în condiţii seismice. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 . forţă de tracţiune t – timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful