MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. dr.12. ing. Sanda Manea Conf.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. Lacul Tei.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . dr. ing. ing. 124. sector 2 Tel: +40. dr. ing. Horaţiu Popa Asist. ing.21. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. dr. Ernest Olinic Ing. Loretta Batali Prof. Nr. ing. Valentin Feodorov Şef lucr.2420781.21. Cătălin Roşu .08. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. dr. dr. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf.2006 - . ing. +40. Fax: +40.242.06 CONTRACT NR.21.

...............................................6...............2.......... Cercetarea geotehnică a terenului ...........2...........1........ 17 2.........................................1...........3............... 28 4...................................6..................................6............2.............. 11 2.. Masivul sprijinit ....1.......................1.. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat .................... Materiale geosintetice cu alte funcţii ....1................................... Principiul pământului armat.......................................................... Lucrări aferente căilor ferate ....................... Materiale geosintetice cu funcţie de armare................................... OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE... 17 2... Terenul de fundare . 8 2........................................................2........................... 33 1 ...................... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe .........................6..........2........................... 5 1. 24 3.................................................................... 8 2.................. 19 2................................. 31 4........ Utilizări........................................................................ 27 4..........2........................................................ 7 2.... Materiale geosintetice ...........................................2................................. Determinarea caracteristicilor pământului ......................................... EVALUAREA PROIECTULUI ....2.................................. Pământ..... 8 2.......4.. 33 4...........................................1.............. Lucrări de poduri.............................1..1.............................................................. Materiale metalice ................1........... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4........................................ Mecanisme de transfer....... Tipuri de structuri din pământ armat...........3....................................5................. 31 4.... 13 2...................1......................... 5 1................. 17 2...................... 20 2...................................................... 27 4........................ Armonizarea cu standardele europene ......... Elemente de faţadă ..................... 21 3................................2. 25 4.........................................................................................................................................6.. Lucrări aferente structurilor rutiere ............................. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare................ Umpluturi ..................................................................... 28 4.......................................... Evaluarea proiectului............................. 33 4.......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1...................... 30 4.......... Elemente de faţadă ....3............................2.............. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI............................2................................................................2.................7.........................3................................................................1...... GENERALITĂŢI ............... 24 3..................... 30 4.................1..................................................................4........... 18 2.... Lucrări hidrotehnice .........2.4...................1............. Tipuri de armături ..........

....................................... 42 5................................................2................................................................. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură .............. 36 5........................4............4.. Factori parţiali pentru armături ......................... Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice ..................... 65 6....3.............. Verificarea stabilităţii globale ........ 50 6...6.............................4... 68 6..........3.............................................................. Alegerea distanţei între armături ....................... Elemente de faţadă pentru pante armate ...............4................. Evaluarea presiunii pământului..4.....4...... 71 6......3............. 41 5..................................... 49 6.......4........................8........ 47 5......4......................................4........................ 73 6.............3..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4......................4....................... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat .... 50 6...............................3..............................1......3...... 69 6........ 35 5...............3................ 71 6............2................................................. Verificarea stabilităţii la răsturnare ..................................1. 66 6................2........ 35 4............... Procedura de proiectare ........ 47 5............................ 66 6......2............................... Verificarea armăturilor la smulgere .............................4.......... Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice .. Predimensionarea structurii. 37 5.................. 62 6. Verificarea la smulgere a armăturilor................ Verificarea presiunilor pe teren...........4..... Metoda penei ancorate ............7.................................. Alegerea tipului de armătură ............................4..5........... 71 6..............4................. Exigenţe de calitate.....................................................................3......................................................3..................... Principiile metodei stărilor limită........................3............... Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ........ 46 5........1.............4....... 64 6.....4.......3........................1...4..........3.... Calculul forţei maxime de întindere în armătură ..............3..................1.............3.. Verificarea la rupere a armăturilor ......... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare................ Exploatarea normală. Generalităţi . Verificarea stabilităţii externe............2........ 60 6. 36 5..................................................4.... Metoda gravităţii coerente.... 59 6..3........5........... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ................2.6.................1............... Calculul forţei de întindere în armătură ......... 59 6...................4..... 65 6.3.1............. 61 6..... Evaluarea tasărilor................. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate..............4..................................... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin................. 52 6.........3......5........................... 51 6. 78 6........... 34 4.... 68 6............................5.. 78 2 ...........3...................................................................................3..........4......................4.................................................4....4......................... 52 6.....................................4........................................ PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5........ 58 6. Evaluarea coeficientului împingerii pământului ............ Starea limită a exploatării normale...............................4...................................2.......... 55 6...................1................................. Verificarea la rupere a armăturilor ....... Principiile proiectării conform EUROCODE...2............... Verificarea stabilităţii interne .4..... STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE.....4.3...................

................................... 95 7.................................5.............. 84 6.................................................. Verificarea presiunilor pe teren.......................................................4.... Verificarea stabilităţii globale interne ...4................... Proiectarea conexiunilor..1............. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8.............6.......... 79 6.....................................................1...... 79 6.........4............................4................ 89 7.......... Metoda gravităţii coerente............ Sistemul de drenaj............................................................................................................. 102 8........ 89 7.............. Generalităţi ............5..................................................................... Proiectarea elementelor de faţadă .. Elemente de proiectare specifice.............................1.............9...................................... Evaluarea împingerii pământului ..............7...................... 80 6.....8................................. Evaluarea stabilităţii interne.............................. 92 7............ 99 8......................................... 86 6.... 104 8............................................... EXEMPLE DE CALCUL .................................... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ....................................1........... 98 8...4.................................... Conexiuni metalice...............................2...................................1.. 78 6.................................................. 97 7...........1......................1. 92 7.................... 83 6.................................................................. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ........ Starea limită a exploatării normale.................... Sistemul de drenaj..7..1... 97 7........................5............................4............5........ 86 7.. 103 8.................5................................................................5......... 93 7...7.... 81 6................. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică .............6.......3.......4.................................. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii .... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS......... Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ..................................... 94 7......... 99 8................ 102 8........ Starea limită a exploatării normale ........................................... 86 6..... Conexiuni între materialele geosintetice ...............8..........................................................................1................................4................... Structuri de sprijin suprapuse...................2.1....... 82 6........2................. Proiectarea elementelor de faţadă ............................................6..2.......4............3.......................... 98 7................ 104 3 ........................... 102 8..... 96 7..............4........... 80 6....1......... Metoda penei duble .....7............3........... Proiectarea conexiunilor.........1....9.............. 96 7...... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .. Procedura de proiectare ............................................1....... 89 7.........6....4.............................................................................................................. 103 8.......7...................... Predimensionare ..1.......... PANTE ARMATE ....................................................8.............................................2.....4..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6..... Repararea alunecărilor de teren....................... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ....... Evaluarea stabilităţii externe ......... Verificarea stabilităţii la răsturnare .............5............ Existenţa unui obstacol ...

..... Verificarea armăturilor la smulgere ................................. 105 8............................. Determinarea parametrilor geotehnici............................. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări .. 107 8........................... 119 4 .... Verificarea armăturilor la rupere.......... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ................ 115 8.... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .........4...... 118 8............................1......1..............................12......................................................................10...............11......................7........................5... Verificarea armăturilor la rupere.......................1.. 110 8.. 119 8................................. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE .... Calculul forţei de întindere în armături .................................................................. 116 8......2............. Verificarea stabilităţii la răsturnare ....................2................. Predimensionare .. 106 8.....Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8...............................2.................6...............................9........... Verificarea presiunilor pe teren............. Calculul forţei de întindere în armături ..................1 m.............................. 118 8..............1...........................2.........2.........2....2.............................. Dispunerea armăturilor....2.........................................2.............10........ 108 8........... Dispunerea armăturilor..........8........................................12.............1.....................2..2.... 118 8...2... 104 8..............................................................................2....................... 105 8...9.3........................ Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.........2.................... Verificarea armăturilor la smulgere . 111 8........ 114 8. 110 8..........................2...... 108 8.. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul.....11.................13.............

MLPTL . acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. ca şi unele metode specifice de calcul. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . Determinarea rezistenţei la intemperii 10. pante armate). MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. 1. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. NP 075/2002 3. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. GT 035/2002 5. NP 074/2002 4.1.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. indicativ NP 075/2002. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1.Cod de proiectare seismică . prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. MLPTL . Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. având caracter orientativ. P 100-1/2004 6. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. MLPTL – Normativ privind principiile. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1.

SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. Partea 1 – Reguli generale 17. Determinarea caracteristicilor de frecare. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. Calculul elementelor din oţel 38. SR EN ISO 13431:2004 . Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 12957-2:2005 . SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. SR EN ISO 4016:2002 . Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. cu filet metric fin – Grade A şi B 18.Geosintetice. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. Partea I – Instalarea între materiale granulare. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. SR EN ISO 4014:2003 . SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. fără încărcare normală 23. 33. Vocabular 20. fundaţii şi structuri de sprijin 13.Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. Determinarea pH-ului 32. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite.Geotextile şi produse înrudite. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. industriale şi agricole. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. SR EN 13251:2001/A1:2005 . Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. Determinarea biomasei microbiene a solului 35.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. 31. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. Determinarea caracteristicilor de frecare. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14.

Determinarea permeabilităţii în laborator 48. 2.2. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. 3. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. Determinarea materiilor organice 50. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor 45. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. 4. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. Principii generale de calcul 49. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. Determinarea umidităţii 43. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. Condiţii tehnice generale de calitate 54. Determinarea granulozităţii 47. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. 6. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. Determinarea limitelor de plasticitate 46. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. 8. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. 5. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor 41. 7. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare.

Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată.2. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi.Figura 2. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2.3 etc. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2. În această categorie intră: .2. culei de pod . Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2. GENERALITĂŢI 2. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare.1. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A.Figura 2.1. eventual. sub posibilele încărcări exterioare.1.) 8 .structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin .

2. instalate pe pante 9 .4.5.5) Figura 2. Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2.3. Pante armate cu materiale geosintetice . Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.4) Figura 2. armate cu geosintetice (Figura 2.

drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. conexiuni. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. umplutura din spatele structurii de pământ armat. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. în general. sunt necesare elemente de faţadă. În această categorie intră: . . elementele de faţadă (parament). terenul de fundare.7): pământul armat. 10 . în condiţii de limitare a deformaţiilor. . Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată. fundaţia. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: .platforme armate cu materiale geosintetice . metalice sau alte tipuri de materiale.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. De obicei. .structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. de sub structura de pământ armat. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare.6). Figura 2. Aceste structuri sunt. terenul natural din spatele întregii structuri.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice.

ancore de diverse tipuri.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. Pante armate 2. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: .8). folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).3.benzi. stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2.9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături. În Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.7. a.benzi sau grile metalice. Rambleu cu pante armate b. Repararea alunecărilor Figura 2. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat . . . 11 .8.

Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală.9. dar şi din poliamidă. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. poliester sau. consolidate prin interţesere sau termosudare. În primul caz. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. mai recent. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. poliesterul.geocompozite de armare. . În această categorie intră de asemenea geocelulele. cu fibre de sticlă sau metal. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri.sau biaxiale. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. ancore sau bare. mono. multifilament. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă.geogrile. neţesute.geotextile. din care cel puţin un material este geosintetic. de exemplu). ţesute sau extrudate. tricoturi. formând geocompozite. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. Geogrilele pot fi sudate. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. . etc. 12 . Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. Geotextilele pot fi: ţesute.).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. . care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. sau alţi polimeri. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. 2. cu viteza constantă de deformare. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . în aceleaşi condiţii de solicitare. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii. Proprietăţile acestor armături sunt. . în general. dependente de timp şi temperatură.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. În această categorie intră armăturile metalice. Proprietăţile acestui tip de armături sunt.blocuri modulare prefabricate din beton. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . realizate din beton torcretat.10 – 2. .asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. panouri prefabricate din beton. beton. .panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. . de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). 13 . Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. În figurile 2. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice.elemente metalice. . de cele mai multe ori. în aceleaşi condiţii de solicitare. lemn sau alte materiale. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. îmbinate între ele prin diferite sisteme.armături relativ extensibile. benzi. . vandalismului etc. . . inox) şi se prezintă sub formă de grile. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . .dă o formă exterioară structurii. .16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor.previne eroziunea pământului. independente de timp şi temperatură.armături relativ inextensibile.gabioane. bare.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. Din punct de vedere al comportării.4. ambele umplute cu pământ sau material granular.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.11. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 . Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.10.

13. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .12.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.

14. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2.15. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .

rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare.16. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. culee în pantă (Figura 2.17. Culee de pod 17 .19). Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile.18). Utilizări 2.1. În cazul utilizării geotextilelor ca armături. conexe celei de armare şi anume de filtrare. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2.17).5. georeţele sau geocompozite de drenaj.20). Figura 2. drenare sau protecţie antierozională.6. 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2.6.

22).18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.Culee în pantă Figura 2.20.2. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2. 18 .6.19.21). Rambleu armat pentru viaducte 2. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.3.21.23).6. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.23. ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.24). Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 . Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2. Figura 2. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2.22.

insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.6.27). Figura 2. baraje din materiale locale (Figura 2.26).26.28).25.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.24.25). supraînălţarea barajelor existente (Figura 2. Insule artificiale din geocelule 20 . Cheuri armate cu geogrile Figura 2.4. Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2.29). structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.

28.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. În cazul armăturilor cu noduri 21 .27. Astfel. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă.29. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire.7. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2. Apărări de maluri Figura 2.

dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. zona activă este instabilă. Dacă se produce ruperea. Fără armătură. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. În cazul nearmat panta este instabilă. Unghiul de înclinare a pantei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . Aşa cum este prezentat în figură. Figura 2. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Figura 2. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2.31.30). în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior.30.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă.1). β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. situată în imediata apropiere a faţadei. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. φ.

depinzând de tipul terenului. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. descrescând către capătul liber al armăturii. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. 23 . care asigură transferul de încărcare. pantelor sau rambleelor armate.31). astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. Legătura dintre armătură şi pământ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. În acest caz. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. ca şi de relaţia care există între ele. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. De aceea. de cele ale armăturii. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat.

3. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. 24 .estimarea hidrogeologiei amplasamentului. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. condiţiilor de drenare etc. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3.1. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. NP 074/2002. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. . ca şi a încercărilor in situ. Trebuie realizate următoarele: . astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. . exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. precum şi a fluctuaţilor acestuia. cu capacitate portantă insuficientă. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. În cazul pământurilor.8 din înălţimea prevăzută. a tasărilor probabile.

Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. atât pe termen scurt (parametrii totali). exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. inclusiv studii de arhivă. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. conţinut de săruri). rezistivitate electrică. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. iar dacă aceasta nu este suficientă. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. având ca referinţă „Normativul privind principiile. 3. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. NP 074/2002. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. sunt necesare încercări de compresibilitate . în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare).consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare.2. 25 .

26 . Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. durabilitatea. experienţa costul. criteriile de performanţă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. disponibilitatea materialelor. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. fiind însă mai scumpe.

Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. care duc la sporirea costurilor. necoezive. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. Pirita poate oxida.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. eventual. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. De aceea. Mai pot fi utilizate. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . dacă există. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. în general. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri.063 mm). Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive.1. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. de cele mai multe ori concentrate local. 4.1. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. în anumite condiţii. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile.1. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. umplutura dintre ele.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. cât şi masa de pământ armată şi. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase.

În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. PP şi polietilenă de înaltă densitate. φ sunt relativ mici. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. În aceste condiţii. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă.1. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). φ’ şi c’. STAS 7107/1-76. ε (Figura 4. 4. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. iar pentru poliolefine (polipropilenă. Umpluturi Pentru proiectare. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99.2. Determinarea caracteristicilor pământului 4.2. SR ISO 11265/A1:98. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant.1. SR ISO 11048:99. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. φ şi c. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. φ pentru structuri de spijin. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). Pentru materiale pur necoezive. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. SR ISO 14240:2001. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. cât şi cei totali. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată.1). se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). f) Materiale friabile – pământurile friabile. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. 28 . φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. În cazul utilizării armăturilor metalice. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială.5 – 2 m distanţă). se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă.1. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. tipice pentru structurile de sprijin. în condiţii de deformaţii plane.

03 % max 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.1% 1000Ωcm max 0.2% min 0.2% 0.05% max 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.025% max 0.01 % max 0.1% max 0.03 % max 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.2% max 0.35 V min 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .2% max 0.02% 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.01% max 0.01% max 0.

1913/13-83. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ.1. φ’ şi c’ şi totali. 8942/189. 1913/2-76.2. 8942/2-82. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. 4. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. fie cea de compresiune triaxială. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare.3. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. 1913/5-85. se vor determina parametrii optimi de compactare.2. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85. φ şi c. 1913/4-86. prin încercarea Proctor. Întrucât umpluturile vor fi compactate. pentru a obţine valorile de calcul. tip CD (consolidat – drenat). 8942/5-75.1. 1913/6-76. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată.2. 30 . masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. 1913/3-76. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. fie cea de compresiune triaxială. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. 1913/12-88. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. 4. 1913/15-75.1. tip CD (consolidat – drenat).

alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. fisurare datorită condiţiilor de mediu. Mn. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul.. din materiale polimerice. deteriorarea în timpul punerii în operă. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. 31 . Datorită diversităţii de produse. Materiale geosintetice 4. în general. De aceea. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. la fluaj.încercări de control. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. cu diferite funcţii. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. geometrii.6. oxidare. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex.. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: .încercări de identificare şi caracterizare. temperatură. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. . Cr.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă.2.2. NP 075-02. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. aditivi etc. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. foaie etc. steril de mină sau de deşeuri industriale. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. Cu.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. fiecare produs trebuie analizat individual. se utilizează. . două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. Co. realizate în condiţii standard. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. depozitele de zgură. proprietăţile de frecare. cum ar fi rezistenţa la întindere. îmbătrânire. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). NP 075/2002.1.

T – utilizare sub semnul întrebării. S – relevant în anumite situaţii specifice. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. sunt necesare teste de durabilitate 32 . R – relevant în toate situaţiile.

este dată orientativ în Tabelul 4-5. 10025-3:2005. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. .defectelor de execuţie. 10025-2:2004.2. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel.3.consolidării secundare a terenurilor argiloase. 33 . elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. acolo unde este cazul. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. Atunci când nu este posibil. elemente de legătură. Tabelul 4-4. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune.4. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice.2. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. Elemente de faţadă În paragraful 2. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. metal. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: . Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . 4.fluajului armăturilor.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. bare sau grile (reţele). zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale.

Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei. de regulă din beton.25 0.05 0. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . diamant sau hexagonale. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade.1 0. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.faţade flexibile. din metal sau materiale polimerice . Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5.25 0 0 0 0 0. fie prin acoperire cu un strat de pământ. disponibile într-o varietate de forme şi texturi.tablă neagră (negalvanizată). Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare.0 0.38 0. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste. lemn. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: . Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare. metal sau materiale polimerice.05 0. dreptunghiulare. .7 0.oţel inoxidabil.1 0. pătrate. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari.07 1.35 1. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0.4 0 0 0 0 1. . Au suprafeţe de cca 0.63 0. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire.panouri prefabricate. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime. . G .oţel galvanizat.75 1.2 Nota 1: NG .1. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.05 0.55 0. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.4.55 0. I .faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului.35 0.panouri prefabricate.09 0.45 0. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. de regulă din beton. 4. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.68 0. pe toată înălţimea structurii.blocuri modulare prefabricate din beton.05 – 1 m2.3 0.15 1.

35 . STAS 8796/4-89). Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă.5. din beton sau zidărie de piatră brută. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8. Se pot folosi şuruburi obişnuite. din grupa 4. STAS 8796/280. STAS 8796/3-89. oţel protejat. şuruburi cu cap hexagonal. . Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. 4.2. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. bare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. . oţel galvanizat.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. pot fi utilizate elemente de faţadă. în acest caz. De asemenea. care permit şi creşterea vegetaţiei. armătura trebuie ataşată de gabion. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). SR EN ISO 4014:2003. buloane etc. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante.întoarcerea armăturilor la faţa pantei.4): . Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. de nivelul de estetică cerut. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”).9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80.4. ancorate de acestea. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. Pot fi constituite din dibluri.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. realizate după construcţia structurii de sprijin. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii.SR EN ISO 4016:2002. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). realizate din oţel neprotejat. ea poate fi însămânţată.8 sau 10.plase metalice sau din polimeri 4. oţel inoxidabil sau materiale polimerice. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2.

încărcările se clasifică în: . Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. 5.2.natura terenului şi condiţiile de apă subterană.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată.condiţii speciale (de ex.permanente (P). 36 . acolo unde ei sunt necesari . Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. . cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. Având ca referinţă aceste standarde. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). . Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor.natura şi dimensiunile structurii de pământ.1. Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii.de exemplu. seismicitate). Cu alte cuvinte. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5.

95. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. cât şi la SLEN. se va verifica la SLU. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. În aplicarea metodei stărilor limită. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991.85. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită.3. Valorile de proiectare ale acţiunilor.95. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. având ca referinţă STAS 10101/0A-77. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. 5. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0.0 pentru P şi C. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. În cazul lucrărilor de susţinere. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85.1) Fd = γF × Frep.85. α. Stările limită pot apare atât în teren. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. se vor aplica următoarele. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0.sau supraunitari. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . care pot fi sub. . n. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). se va verifica atât la SLU. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. excepţionale (E). în grupările fundamentale respective. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. Partea 1 – Reguli generale. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor. n. nd pentru V. în gruparea specială de acţiuni. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. .pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). având ca referinţă STAS 3300/1-85: . cvasipermanente (C) sau variabile (V). unde: 37 .pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004.

0.pierderea echilibrului structurii sau terenului. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7. Xd. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului. . Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk.0 sau subunitar (notat ψ0. (5.d ≤ Estb. Valorile factorului parţial de material. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO).pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL).3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst. Edst. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU).d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7. (5.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale. În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.4) unde: unde: 38 .2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). (5. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. . Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile).antrenare hidrodinamică.5) (5. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . În cazul SLU. Estb. . . toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor.d.

Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă.00 39 . valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii.90 1. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. defavorabilă Permanentă.40 1. cu titlu informativ. efectele acţiunilor.10 0. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare.dst γQ. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3.25 1.50 0 Tabelul 5-2. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. favorabilă Variabilă.25 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.stb γQ. Tabelul 5-1.dst γG. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.stb Valoare 1.40 1. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. proprietăţile materialelor şi rezistenţe. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date.

Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.4 1.0 1. 40 .1 1.v γR.0 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.e R1 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.3 0 Tabelul 5-4.4 R3 1.0 Set R2 1.4 1.0 Tabelul 5-5.0 1. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.5 0 A2 1.0 Set R2 1.0 Tabelul 5-6.0 1.4 1.0 1.1 R3 1.0 1.e R1 1.0 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.25 1.25 1.0 1. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1. (5.h γR.0 M2 1.0 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.35 1.0 1.0 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.

4. În cazul stabilităţii interne. egale cu 1. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. 5. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. calculul tasărilor). b. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. atât starea limită ultimă. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu.0. se produce cedarea sau există degradări majore. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. Pentru toate aplicaţiile însă. În acest caz. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. în practica curentă de proiectare. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. în mod normal. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. în acest caz. În proiectarea structurilor de pământ armat. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. În cazul stabilităţii externe. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). fie de cea a exploatării normale. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. c. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. de exemplu. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate.

1. 5. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. cu excepţia BS 8006. de tipul benzilor. foliilor. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . 10101. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. nici în normativele sau standardele europene. Majoritatea armăturilor utilizate. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. armătura este considerată extensibilă. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. datorită diferiţilor factori. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. În caz contrar. Tabelul 5-7. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile.4. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). armătura poate fi considerată ca inextensibilă. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp.

Dacă este specificată rezistenţa caracteristică.64σ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. f m111 = 1 + (5. . dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. prin factorul parţial fm112. (5.64σ μ este rezistenţa medie.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat. fm112 = 0. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. caz în care fm112 = 1.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. iar σ este abaterea medie a rezistenţei. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 . fm111 = 1. Pentru armăturile metalice. prin factorul parţial fm111. Figura 5. f m11 = f m111 × f m112 (5.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. 43 .50. În caz contrar. fm = 1.0.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: . fm111 poate fi calculat cu formula: 1.7) (5. fm111 = 1.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere.8) (5. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. unde.0 sau pe baza secţiunii nominale. Pentru armăturile polimerice. fie pe baza rezistenţei medii de bază. unde: μ − 1.

Atât pentru materialele metalice.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. obţinute pe perioade mari de timp. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare.0. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121.13) f m122 = log d . În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. ceea ce este recomandat. f m12 = f m121 × f m122 . 44 . Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . cât şi pentru cele geosintetice.0.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. atunci: t (5. tt – durata încercărilor de fluaj. În cazul unui număr mare de date. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. În cazul materialelor geosintetice. fm122 poate fi luat egal cu 1.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. fm121 poate fi luat egal cu 1. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. (5.1.

fm12.2. de modul de compactare etc. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice.1. de tipul de teren. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice.3. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. de structura de pământ armat. În general. fm21 = 1.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. (5. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. 45 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21.1. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. Figura 5.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. Figura 5. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei.

46 . factorul parţial de siguranţă este fal. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. factorul parţial astfel obţinut. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: .2. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare. Tmed f.15) Tc = min⎜ ft .suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. medf ⎟ .16) Tc = u . obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. Tc: ⎛T T ⎞ (5. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. 5. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. .3.4. Schema de stabilire a factorului parţial de material. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5. În cazul materialelor metalice. În cazul materialelor geosintetice.

fal = 1. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple.4). fal = 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: . Figura 5. • prezenţa unui strat de umplutură umed.pentru SLU: fsm = 1. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase. 5. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. 5.pentru SLEN: fsm = 1. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile.5.3 .4. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5. • compresiunea umpluturii.4.5 m. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative.3. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii.0.0.3. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .

ziduri de cheu. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. În această categorie intră pilele de pod.6).5).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. baraje. care trebuie proiectate utilizând metode speciale. Figura 5. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 . ramblee de cale ferată (Figura 5.5. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5.

6. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor.6. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. pe lungimi de cca 20 – 30 m. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. verificarea compactării umpluturii. 49 . Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. verificarea corectitudinii instalării armăturilor. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături.

1. de tip zid de sprijin sau culei.1.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin. care nu sunt verticale. Figura 6. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol. 50 . culei Şi alte structuri de acest tip.1. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6.

trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. În cazul armăturilor inextensibile. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. utilizând metode de echilibru limită. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. cât şi cele ale exploatării normale. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). 51 . cât şi cele diferenţiate. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. c) analiza deformaţiilor. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. de tip ziduri de sprijin şi culei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii.2. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. Sunt evaluate atât tasările absolute. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. ancorate sau nu. NOTĂ. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. în direcţie longitudinală şi transversală.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6. depăşirea presiunilor pe teren. H fiind în general impus de amplasament. H/L. Cu toate acestea. Figura 6.3. răsturnare (limitarea excentricităţii). 6. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale.1. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6.1.3. pierderea globală a stabilităţii. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6.2): alunecare pe talpă.3. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii.2. 52 .

7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.5).adâncimea de îngheţ.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6. 2 sau 7 m) 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. .presiunea dată de structură. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 . Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.3. . necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.7 H (minim 3 m) max (0.. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.6H.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex. depinde de: .4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0. .

Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

8). În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare.0 m Dm βs Figura 6.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. βs = 0° Ziduri de sprijin. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . . valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin.3. pentru structuri supuse acţiunii apei.6). De asemenea.5. βs = 0° Culei. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare.7 şi Figura 6.2). 55 . cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. excavaţii etc.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6. Tabelul 6-2. saltelelor sau pavajelor.2. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare.7.

7. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina.6. Rv – rezultanta încărcărilor verticale.greutatea (6. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ .1) Figura 6.2) Figura 6. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ . e – excentricitatea. G .coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6.coeficientul împingerii active.

9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .3) Figura 6. Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ . Figura 6.4) Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .coeficientul împingerii active (6.8.coeficientul împingerii active (6.9. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).

ka k0 k 6m z Figura 6. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a . la o cotă z. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. 58 .10. depinde care sunt mai slabe. care se opun alunecării. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. cu cele rezistente. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . care produc alunecarea. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat.10). k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. iar c este coeziunea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. fie ale umpluturii. (6.2). φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. unde: (6. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. Rv – rezultanta forţelor verticale.3. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare.5) unde ka are expresiile prezentate anterior.3. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului.

dacă există). Rh – rezultanta forţelor orizontale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.11). (6. unde: (6.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. γf – greutatea volumică a terenului de fundare. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. Dm – adâncimea de încastrare a structurii.9) 1 pcr este presiunea critică. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. σv.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. de regulă. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5.3. 59 . (6. Presiunea pe bază. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. se calculează cu formula: Rv σv = .2). δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei.4. metoda Meyerhof (Figura 6. 6.4. L – lăţimea efectivă a bazei. presupusă uniform distribuită.3. iγ. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. Rv – rezultanta forţelor verticale. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . L – lăţimea efectivă a bazei structurii. (6. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei.5).3.5.7) 6.

În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. atât cele care sunt exterioare structurii. 6. realizarea de coloane de material granular etc. cât şi prin cea nearmată nu sunt. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală.11.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare.12). de regulă. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. critice.6. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. presiunea critică mărită. respectiv. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. Pentru structuri simple. prin lungirea armăturilor. înlocuirea stratului moale. cu geometrie rectangulară. 60 . trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE).

Tabelul 6-3. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 .12. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3). Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice.3. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

11) Fi = khG. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. determinat conform P100/1-2004.3. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6. Pa. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. În plus. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.13.14.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6.8. Figura 6. În cazul lucrărilor de sprijin. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 .5k s . masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice.12) unde ks este coeficientul seismic. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului.13. (6.

14) armate.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 . Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.5H 1 − 0. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.14.5tgβ (6. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.

componenta seismică.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. .66 din înălţime faţă de bază. 6. în cazul solicitării seismice. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6.5kh. Se precizează că.14).componenta statică.16) (6.q se determină în felul următor: . q se adaugă o împingere suplimentară. în cazul general.componenta împingerii în regim static. pământul se găseşte în condiţii nedrenate.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h.q. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. Pas.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază.13) sau 1 2 γh k as . β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. Punctul de aplicaţie al forţei Pas.4. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază.14.componenta seismică. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. cât şi 3 pentru roci. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L . Ps. atât pentru pământuri. Figura 6. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as . conform notaţiilor din Figura 6. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0. Pas = (6. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate. .q = Pas. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază. care. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală.q = k as (6.15): 64 .

distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii.1. Figura 6. 6. De aceea. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”.3. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. Pentru armăturile discontinui. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”.1.2. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. 2. 65 . Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. alegerea distanţei pe verticală între armături. alegerea tipului de armătură. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. pentru o proiectare economică. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2.4.15.4. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1. 3.2. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. în condiţii statice şi dinamice. 5. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. 6. de tipul benzilor. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. conform precizărilor din 4. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. 4.

Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. distanţa dintre armături se ia egală cu 1. unde: (6. modifica rezistenţa la tracţiune. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite. de asemenea. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. Ti1 (Figura 6.4.4. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. Pentru structurile cu faţade modulare. 6. care se adaptează uşor la aceste variaţii. unde: L i − 2e i (6. σ vi = R vi .16). Metoda penei ancorate 6. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare).3. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. T a armăturilor.1. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. Ti1 = k a σ vi s vi . Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură.20) Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături. Se poate.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.3.16.

afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .25) 67 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b). Ti2 (Figura 6.24) (6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b). Ti3 (Figura 6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.23) Figura 6.17.21) (6. Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . Q= ⎝ b d+ 2 (6. dacă h i > 2d − b 2 (6. unde: Di D i = h i + b .18). Ti 2 = k aSvi V .17).22) (6. Li este lungimea armăturii „i”. ei este excentricitatea rezultantei Rvi.

68 . (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. tanδa .3.27) 6.4. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.4. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.26) Figura 6. pe metru liniar de zid. calculată conform 6.4. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”. conform 6.2.4. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.1.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.3.3.4. Ti. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti .28) Pi – perimetrul armăturii „i”. (6.18.3.3. Tc ≥ Ti.1. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere. conform 5.

. . Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a. 6. în Figura 6. încărcări exterioare uniform distribuite.4. . încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale. b.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6. 69 .3. Principalele ipoteze sunt: .4. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere.21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare.planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului.20).fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid.19. ca – adeziunea armătură/teren. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare.. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6. c. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă.20 ).se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă. Figura 6. reacţiunea normală pe planul de cedare.19).

Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare.21.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Figura 6. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .22).20.

pe metru liniar de zid.4. (6. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”.4.32) 71 . q este suprasarcina permanentă. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T. 6. . Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . Pi este perimetrul armăturii „i”. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii.1. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6.3.5. k = ka.4.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. ca este adeziunea armătură/teren.4.consolidarea secundară a pământurilor coezive. pentru z ≤ z0 = 6 m.fluajul armăturilor polimerice. Metoda gravităţii coerente 6. se poate considera α= 45°-φ1/2.4. În cazul fluajului armăturilor polimerice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite.2. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren.31) (6. pentru z > z0 = 6 m. 6.3. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .22.

2. unde: (6.4. Ti1 (Figura 6. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.4.4. σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.24). Ti1 = kσ vi s vi . unde: (6.23. R vi σ vi = .33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.34) L i − 2e i Figura 6. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4.1. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .24.

cu tan-1(X) în radiani. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie).38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii.25. Ti2 (Figura 6.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i .35) σ v (h i . d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ . afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.25). unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. Figura 6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii).36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ . ei este excentricitatea rezultantei Rvi. d')s vi . unde: (6. Valoarea efortului σv considerată 74 . hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei. Li este lungimea armăturii „i”.37) (6.

26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ .26.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). 75 . Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .pentru 0 < hi < 0. Ti3 (Figura 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie).75L’.27).40) Figura 6. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: . unde L’ este lungimea fundaţiei. (6. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6. (6. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură. paralelă cu faţada structurii. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).75L’.pentru hi > 0.

27. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Figura 6.28.28. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă. se presupune că 76 . în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii.

trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă. fie cu linia 2. dacă hi > z2.29. (6.41) . (6. În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii. Figura 6. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6. (6. dacă z1 < hi < z0. (6.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3.42) . Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. (6. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.29).48) a1 = a0. numită „linia 1” (Figura 6. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm. dacă hi ≤ z1. Pentru calcul. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii. dacă hi ≤ z2.5(H1/2 – zactiv).a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. 77 .44) a0 = 1 .47) (6. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0.45) (6. dacă hi ≥ z0.46) a1 = 1. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie.15(H1 – hi)/(H1 – z2).de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1.4).43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.30. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: . a1 = a0 + (1 . unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. z2 este egal cu 1.0.5H1 în spatele faţadei.85.

4. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.2: Tc ≥ Ti.4). (6. conform 5.4. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă. B este lăţimea armăturii.5. calculată conform 6.4. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6.4. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere.3.30.2. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate.4. 78 .4. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.4.49) 6. la distanţa x. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6.4. dincolo de linie de întindere maximă considerată.4. L este lungimea totală a armăturii.4.4.1. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.3. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură.50) ∫ σ v (x )dx . Ti ≤ 6.4.3.

Fi = k h ⋅ G a .5. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi . Figura 6.4. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. E este modulul de elasticitate al armăturii. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.4. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6.31.6.4. unde: (6. aşa cum este ilustrat în Figura 6. L este lungimea armăturii.31.3. (6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 . Ga este greutatea zonei active. 6.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”.8).8).3. Fi.

54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus.32.1. conform principiilor deja prezentate. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%. Figura 6.5. cele două structuri se proiectează separat.5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) .53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 .7H1 şi L2 ≥ 0. H + H2 Dacă D ≤ 1 . structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H.32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0.6H. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. Elemente de proiectare specifice 6. 6. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare.

φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . 2⎠ ⎝ 81 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6. se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral.5. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ .33.2. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere. Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6.34): Cazul 1.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

iarna.39. săruri pentru dezgheţare.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. rigole etc. 6. 6.7. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6.). trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.41). 6. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 . cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii. . fundaţii pentru panouri de semnalizare. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3. În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. prize de apă. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: . parapeţi. Astfel: .40).elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive. .elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). determinată conform Tabelul 4-5.8.9.2. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. Dacă acest lucru nu este posibil.41.40. 87 . armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6. În acest caz. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului.

elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul.42). se poate ocoli obstacolul. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. Figura 6. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi). capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru.42. în spatele obstacolului (Figura 6. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. 88 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului.

Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei. . având înclinări faţă de verticală de peste 20°. 7.2 b).2 a). b) alunecare pe bază (Figura 7.1).2): . care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. 89 . cu pante abrupte.construirea de ramblee noi.2. . pentru a reduce ampriza lucrării.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7.1.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice.1.2 c). Figura 7. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje. PANTE ARMATE 7. Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.

3.3 a). b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3 b). cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.4 b). Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.4 a). Figura 7. 90 . b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.

stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.5. Figura 7. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .5 b).4. 2.5 c).5 a). stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7.

creşterea lăţimii zonei armate. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. 7. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. . vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. 7. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. Dacă este cazul. se va adopta una din următoarele măsuri: . dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor. .drenarea terenului de fundare. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. cât şi sub structură.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană.3. Ca şi în cazul structurilor de sprijin.realizarea unei berme la piciorul pantei. .3). ce se extind atât în spatele. . .excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. de echilibru limită.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. modificată pentru cazul pantelor armate. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. 92 .micşorarea unghiului pantei. .4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. . Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. . se aplică „metoda gravităţii coerente”. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor.

Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. Figura 7. Distanţa minimă pe verticală.6). H este înălţimea pantei. iar cea maximă este de 1 m. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. forţa destabilizatoare.7).1) 93 .1.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ . poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară. γ este greutatea volumică a pământului. Svi. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. (7. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului.6.4.5kγH 2 .2) k (γh i + q ) (7. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini. Figura 7. Rh este dată de: R h = 0.

Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . 7. la nivelul „i”. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. MRP şi de rezistenţa armăturilor. În cazul pantelor armate. Cu notaţiile din Figura 7. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. considerând o suprafaţă de cedare circulară. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. armate sau nu.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. rezultă: Figura 7. Metoda fâşiilor 94 .8. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.2. la nivelul „i”. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . unde: (7. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. MRA. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. q este suprasarcina permanentă şi temporară. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. la nivelul „i”.8. unde: (7.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină).

c este coeziunea umpluturii armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent). care trebuie preluat de armături.4.3. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.6) (7. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. MRA.9: Figura 7.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 . φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.4. 7.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.1). Astfel. (7.9. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 . Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat.8) Cu notaţiile din Figura 7.

Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.10).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile. 96 .4. Datorită înclinării pantei. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături.10. Pentru majoritatea pantelor armate. Figura 7. 7.4. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.4. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6.10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.4. în lipsa altor condiţii specifice impuse. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice.1). aceste stări limită nu sunt critice. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. j=1 n {( ) [ ( )] } (7.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. i =1 (7.5.5a). Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară.5.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită.

înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei.7. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile.11.11). • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. 97 . să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. 7. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă.6. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare.

elemente modulare din beton etc. 7.9. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. asociate cu vegetaţie. 98 . se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung.8.7). Dacă λ < 100 Pa. (7. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. riprap. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei. s – panta faţadei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6.11) unde: d – adâncimea apei. γw – greutatea volumică a apei.. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei.

9 17.0 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. cât şi pentru teren.1.32 5 18. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.57 113. EXEMPLE DE CALCUL 8. prin încercări de forfecare directă. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. atât pentru umplutura armată.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.43 110.1.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.47 117. Principii generale de calcul.12 17.90 115.95 17. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.15 6 58.5 4 17.08 120.48 Nr. H = 4 m. încercare 3 18.3 2 17.81 5 56. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.73 58. Figura 8.87 99 .1 17.17 2 55.43 116.

Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.86 160.17 5 55.07 (coeficient statistic).43 110.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări. n şi de nivelul de asigurare α. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.1.17 106.0847. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8. Pentru n = 5.1) ∑ γi .18 1 53. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85.73 175.29 173. (8.34 159. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.51 2 52.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.1. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85.79 152.30 Pentru teren (φ.1. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.09476 . Rezultă s =0. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .05 104.1.1.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.59 162.20 176. rezultă υ = 2.25 166. rezultă n = n’ = 5. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8. n i =1 ( ) (8.95 53. după eliminarea valorilor eronate.86 166. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.29 6 54. t ⋅s ρ= α .014 kN/m3. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85.5) 100 .88 8.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.9 106. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .11 156. (8.71 169.39 101.29 108.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

37) .2 104 .6 (8.fm12 = 1.53 (8.f m122 = log d = log = 1 .49m < = 0.30) (8.36) . σv: Rv 295.fm12 = fm121 × fm122 .48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.1 (8. Verificarea presiunilor pe teren .29) (8.6 = 1.68 = 406.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.2 (17. se calculează valoarea sv: T T 18. unde împingerea este maximă.56m R v 235.5 × 4 × 0.99 ≤ 406. 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.4 − 2 × 0.1.rezultă fm = 1.6 (8.1 = 1.4 × 13.98 2 2 Dm = 1 m 138.75 sv = = = = 0. 8.5 × 3.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.8 σv = = = 138.12 L = = 0.33) .6 (8.5 × 1 = 424.9.366) × 1.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .98 + 17.1.366 + 10 × 0.unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.76 .32) .8.1 .49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.6 × 1.fm121 = 1 t 50ani .28) (8.27) 8.7.34) .fm2 = 1.66 6 (8.fm22 = 1.fm21 = 1.fm2 = fm21 × fm22 . Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.56 + 40.0 (producător) .75 kN/m. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8. L − 2e 3.Presiunea pe bază.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.99kPa .1.

Ti1 (8.69686 39.8 1.6886 277.24179 27.70272 2.07739 0.71115 88.6108 295.578094 2.5776 15.5 3 3.9444 73.104991 2.79017 29.342483 2.22809 8.222528 1. toate armăturile se verifică la rupere.5 4 Gi 36.35768 0.28504 8.364364 3. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.39) (8.9997 295.2229 222.488 Paqi 1.74363 19.2221 147.918201 2.6664 258.7776 184.6888 3.68464 2.32813 93.843 151.8 3.73369 73.11104 88.34448 46.568 25.661586 Li-2ei 3.64675 188.7444 0.220352 0.587 299.147504 0.392 9.528 ei 0.9563 Ti1 4.879 149.79131 13.06605 76. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.2 1.0221 188.35552 99.1.147504 0.5365 161.522 24.7997 336.1743 23.50 m.046408 0.6 2 2.550691 11.45952 5.434625 3. 8.272 M0i 0.035073 4.24352 17.73113 7.008256 14.11.891413 10.3552 61.53392 9.12912 39.73137 29. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.4664 34.91104 129.14245 17.11427 14.307184 3.80528 61. 105 .66656 118.92032 70.4 0.568 27.661586 Li-2ei 3.410953 0.9563 Ti1 3. Se alege un alt tip de geogrilă.3331 206.5 1 1.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.017818 0.01875 262.7776 177.3552 Pai 0.13568 30.339366 3.5552 Rvi Pai 77.9343 162.97869 107.94144 34.272 M0i 0.076827 σvi 20.83808 15.29792 34.02648 15.73369 77.003163 0.959296 2.2 3.97408 56.00559 0.45 39.8886 236.198284 6.220883 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.722 221.07675 336.55552 59.24522 3.638 8.56 kN/m.3271 113.528 ei 0.802 70.783685 2.404202 2.0764 222.40 m.372 225.14706 49. În acest caz.1331 247. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.25 m.81088 6.5384 130.098 4.35232 49.5776 218.972 161.6332 8.4108 47.089559 0.816 54.816 48.308157 0. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.528 53.104991 2.40 m.5552 Rvi 70.6 4 Gi 29.73488 27.3722 60.076827 σvi 22.32448 11.2442 306.76596 124.5 2 2.34762 5.477 11. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.8332 147.8888 110.030317 0.43328 44.488 Paqi 0. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.61488 2.780224 6.882 17.393674 3.528758 0.4666 159.72509 60.497899 0.240899 0.4442 265.1.388819 3.28117 97.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.4 2.10.372 22.96075 114.89117 22. cota 0.

464 2.1.891413 10.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.23 2.8 m pe fiecare metru liniar de zid.190234 0.294 1. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.8 1.8 3.996 2.2 1.7104 Lpi 1.207676 0.79131 13.49 = 0.197207 0.191465 0.44 ÷ 0.45 (pentru geogrilă) .762 1.4 0. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.698 2.74363 19.02648 15.4 2.279721 0.34762 5. fsm = 1.932 3.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.22809 8.73113 7.2.2 3.4 X 0.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.528 1.166 3.85 ÷ 0. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.035073 4.6 2 2.12.1743 23.203644 (8.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.327451 0. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor. 106 .246767 0.223674 0.193894 0.95) tanφ = 0.6 4 Ti1 3.

3 H = 4 m.5 17. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.0 17.51 Valori τf (kPa) 3 4 50. cât şi pentru teren.81 113.12 γ1 (kN/m ) 3 17.2.90 56.87 300 180.39 101.43 200 120.59 162. Partea 1: Reguli generale.73 175.30 Pentru teren (φ.17 5 55.11 156.29 6 54.47 117.9 106.1 17. atât pentru umplutura armată. prin încercări de forfecare directă.18 2 52.34 300 159.20 176. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.15 116.48 17. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.73 58. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.88 107 .05 104.71 169.17 200 106. încercare 1 2 3 4 5 3 18.43 110.17 110.95 53.86 160.86 166.9 18.3 17.57 58.29 173.32 17.79 152.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.43 57.29 108.86 115.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.08 55.25 166. Figura 8.95 18.

1.pentru greutatea volumică. Pentru verificarea de capacitate portantă.1. .2.2. γγ = 1. γφ = 1.2.2. factorii parţiali sunt următorii: . Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18.2. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.2.35. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8. 8. considerată variabilă şi favorabilă.014 kN/m3. γPa = 1.1. . γG = 1. 8.pentru împingerea pământului. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . γQ = 1. γG = 1.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. 108 . iar c1 = 0 8.1.2. respectiv φ1 = 30 °. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO.3. . c = 0 8. .0°.1. γQ = 0. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.4.4 kN/m3.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2.35. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.2.pentru greutate.pentru unghiul de frecare internă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare.1.2. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27. .pentru greutate. considerată variabilă şi favorabilă.5.

Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γPa = 1. γγ = 1.35. γPa = 1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .pentru unghiul de frecare internă. . γR.3.pentru împingerea pământului. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. considerată variabilă şi favorabilă.pentru greutate. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. . factorii parţiali sunt următorii: . Pentru verificarea de capacitate portantă. .4.0.4.2. γPa = 1. .25. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. . γφ = 1. . Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1. γR.pentru unghiul de frecare internă. Pentru verificarea de capacitate portantă. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.2.5. γφ = 1. γQ = 1. γG = 1. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γγ = 1.2. γG = 1. .1.pentru greutate.4.pentru greutatea volumică.0. 109 . considerată variabilă şi favorabilă.pentru împingerea pământului.3. γQ = 0.35.h = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. . .pentru rezistenţa terenului.v = 1.2. factorii parţiali sunt următorii: . considerată variabilă şi favorabilă. γφ = 1.pentru verificarea la alunecare pe talpă.pentru greutate.2.pentru împingerea pământului.25.pentru greutate. . γQ = 1. considerată variabilă şi favorabilă. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1. . . factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . considerată variabilă şi favorabilă. 8. γQ = 0.2.e = 1. 8.pentru greutatea volumică. γR. γQ = 0.pentru verificarea capacităţii portante.pentru unghiul de frecare internă. factorii parţiali sunt următorii: . Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice. .

pentru greutate. Combinaţia 1 G = 201.2.4 kN/m3 γ1 = 18.014 = 201. rezultă L = 2. pentru verificarea la alunecare pe talpă.e = 1. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8.75 kN/m (alunecare pe talpă.375 = 15kN / m (8.2.2.3.2. G = 272. γG = 1. γQ = 1.25 kN/m tanφ = 0. considerată variabilă şi favorabilă. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .4. γR.4. γγ = 1.8 × 4 × 18.375 = 52. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.577 γ = 17.7.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.42) (8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. 8.2 kN/m. Paq = 15 kN/m 110 .2.0.1. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. γR.43) (8.4.44) 8. 8.509 tanφ1 = 0. pentru rezistenţa terenului.4.2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.014 kN/m3 8.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.2. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.4.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.47 kN/m.4.45) (8.8 = 28kN / m (8. Combinaţia 2 G = 201.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0. . Pentru verificarea de capacitate portantă. răsturnare).h = 1.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare) Q = 36.35.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.8 m.0.3.46) 8. Paq = 20.5.

răsturnare) G = 272.1.25 = 90.577 γ = 17.72kN / m (8.407 tanφ1 = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.2 kN/m.48) (8.462 γ = 17.5.2. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L . răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.47 + 20.4 kN/m3 γ1 = 18.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.69 .72 ≤ 201.25 kN/m tanφ = 0.462 γ = 17.47) (8.50) (8.75 + 0 = 201.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Combinaţia 4 G = 201.014 kN/m3 8. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.4.014 kN/m3 8.407 tanφ1 = 0.509 = 102.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.2. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.4. răsturnare) G = 272.5.2.509 tanφ1 = 0.2.6.4 kN/m3 γ1 = 18. Combinaţia 3 G = 201.4 kN/m3 γ1 = 18. Paq = 20.75 kN/m (alunecare pe talpă.75 × 0.75 kN/m (alunecare pe talpă.49) 90.47 kN/m.5.51) 111 . Paq = 15 kN/m tanφ = 0.72kN / m R v = G + Q = 201.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.014 kN/m3 8.

Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.56) 90.72kN / m R v = G + Q = 223.1 m.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.44 ÷ 0.61) .2 ≤ 100.58) .37 × 0.52) . pentru L = 3.2. pentru L = 3.37kN / m (8. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.51 .11 .75 + 0 = 201.75 × 0.44 ÷ 0.72 > 201.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.2 + 15 = 67. R v = G + Q = 4 × 3.72 ≤ 90.37 × 0.53) 90.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.72 ≤ 201.45 (8. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.37 kN / m (8.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.2 ≤ 223.85 ÷ 0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.3.64) 112 .1 × 18.75 × 0.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.91 (8.78 .1 m 8.014 + 0 = 223.2kN / m (8.2.75kN / m (8.63) (8.37 + 0 = 223.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.95) tanφ = 0.5.54) R v = G + Q = 201.45 (8.407 = 90.5.75kN / m (8.60) R v = G + Q = 223.2kN / m (8.59) (8.407 = 82.2. pentru combinaţia 2 de încărcări.62) 67.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.47 + 20.85 ÷ 0.49 = 0.95) tanφ = 0.25 = 90.49 = 0.57) (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.72 < 223.

72 ≤ 223.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8. pentru L = 3.65) 90.49 = 0.72 ≤ 223.37kN / m (8.71) (8.37 × 0.49 = 0.4.5.2 + 15 = 67.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.2.69) 99.74) R v = G + Q = 223.95) tanφ = 0.1 × 90.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.51 .75) .52 .2kN / m (8.509 = 113.37 × 0.1 m 8.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.45 (8.44 ÷ 0.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.407 = 90.79 ≤ 100.1 R h = Pa + Paq = 90.85 ÷ 0.2 ≤ 223. pentru combinaţia 3 de încărcări.68) .stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări. pentru combinaţia 4 de încărcări.70) (8.37 × 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.66) (8.72) .2 ≤ 100.44 ÷ 0.2 ≤ 223. pentru L = 3. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .91 (8.2kN / m R v = G + Q = 223.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. pentru L = 3.1 m 113 .unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .67) R v = G + Q = 223.37 + 0 = 223.76) 67.45 (pentru geogrilă) 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.69 .37 × 0. pentru L = 3.45 (8.73) (8.95) tanφ = 0.37kN / m (8.

3.47 kN/m.014 kN/m3 8.1 m G = 4 × 3.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. G = 301.4.014 kN/m3 8. Combinaţia 1 G = 223. Q = 46. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.577 γ = 17.014 kN/m3 8.78) 8.462 γ = 17. Combinaţia 4 G = 223.77) (8. răsturnare) G = 301.25 kN/m tanφ = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.2.6. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 20. Combinaţia 2 G = 223.6.2 kN/m.2.6. răsturnare) Q = 46. răsturnare).2. răsturnare).509 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.1 = 31kN / m (8. răsturnare).4 kN/m3 γ1 = 18. Paq = 20.6.37 kN/m (alunecare pe talpă.014 kN/m3 114 .014 = 223.577 γ = 17.509 tanφ1 = 0.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.25 kN/m tanφ = 0.6.462 γ = 17. răsturnare).407 tanφ1 = 0.2.37 kN/m (alunecare pe talpă.2 kN/m.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.4 kN/m3 γ1 = 18.37 kN/m (alunecare pe talpă.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2. G = 301. Q = 46.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.47 kN/m.1 × 18.37 kN / m Q = 10 × 3.2.407 tanφ1 = 0.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.1. răsturnare). Q = 40. Combinaţia 3 G = 223.

46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.2 kN/m. Rv: (8.601m > = 0. e: e= M 0 134.4 × 4 × 18. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.577 γ = 17. G = 330. Rv 245 6 (8.85) 8.4 m.79) M 0 = 70. Q = 44.014 = 245kN / m Q = 10 × 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Se măreşte L = 3. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.47 kN/m. M0: 4 4 + 20.37 6 (8.7. Paq = 20. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.2. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.52m R v 223.46 L = = 0.47 × - R v = G + Q = 223.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.2.2.46 L = = 0. răsturnare).2.37 kN / m Excentricitatea.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6. G = 3. e: e= M 0 134. răsturnare).56m .1. răsturnare).509 tanφ1 = 0. Rv: (8.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.82) (8.37 + 0 = 223. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.80) (8.4 kN/m3 γ1 = 18.407 115 .7.25 × = 134.7.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.25 kN/m tanφ = 0.4 = 34kN / m (8.548m < = 0.

462 γ = 17.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei. e: e= M 0 99.6 L = = 0. răsturnare). răsturnare). Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. M0: 4 4 + 15 × = 99.4.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.7.2.2 kN/m.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.8.3.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.25 kN/m tanφ = 0.47 kN/m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.406m < = 0.Presiunea pe bază.509 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.2.407 tanφ1 = 0.577 γ = 17. răsturnare). răsturnare).8.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.462 γ = 17.87) (8. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. Combinaţia 1 . Paq = 20.1. G = 330. Verificarea presiunilor pe teren 8. 8.7.56m Rv 245 6 (8. 8.2.2.88) 8.86) M 0 = 52. Rv: (8. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. G = 330.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. σv: 116 .4 kN/m3 γ1 = 18.

4 × 3.75 ≤ 235.3.03 1.68 + 17.v = 1.8. (8.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165. σv: Rv 330. L − 2e 3.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.97) (8. Combinaţia 3 .96) 8.91) (8.4 × 3.43 = 367.75 + 51 = = 165.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.2.Presiunea pe bază.4 × 7. σv: Rv 245 + 44.100) 117 . 165.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.95) (8.4 367.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.Presiunea pe bază.99) Dm = 1 m .4 × 1 = 280. L − 2e 3.75 + 51 σv = = = 165. Combinaţia 2 .2.93) (8.98 ≤ (8.4 × 3. L − 2e 3.68kPa 2 2 (8.4 − 2 × 0.8.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.4 − 2 × 0.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.4 − 2 × 0.4 × 12.98kPa .2 σv = = = 111.68 + 17.69kPa .75kPa .94) (8.98) (8.43 = 367.16 + 17.4 × 12.90) (8.95 = 235.548 (8.4 × 1 = 252.4 × 1 = 385.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.89) (8.69 ≤ 367.2.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. 8.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.

2.75 kN/m. Q = 51 kN/m.4 × 1 = 252. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. σv: Rv 330.4 − 2 × 0.103) (8. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.2. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.1.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.4 × 3. Ti1 (8.8.Presiunea pe bază.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.4 × 7.75 + 51 σv = = = 147. din acest punct de vedere. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8.51kPa .2.8.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .30 m. Combinaţia 4 . Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.51 ≤ 235.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.101) (8.75 kN/m.10.9. 8.102) (8.2. L − 2e 3. 8.95 = 235.11. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este. (8.104) 8.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.35. combinaţia 1: G = 330.16 + 17. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.

89979 23.4686 Pai 0.2475 256.173918 0.012599 0.3037 2. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.129538 σvi 22.38769 0.1454 171.1738 223. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.149665 0.1 3.1738 274.3949 373.39063 18.9246 66.5103664 3.099522 8.2651 1.3 3.95269 124.7 3.3 0.077119 0.90563 48.3423 X 0.006001 19.823 2.287039 0.50159 16.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.80528 108.6 0.207323 5.95) tanφ = 0.4382 1. 8. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.43171 48.3 0.345925 4.329294 9.49789 27.5 3.7 1.5 1.9 1.7197 119.1872 0.323168 13. În acest caz.72974 Lpi 1.107983 1.9 Gi 24.204497 0.729739 8. de exemplu de 40 kN/m.125625 11. fsm = 1.825922 2.8029093 6.6 3.503748 0. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.85 ÷ 0.4 2.2 1.3212 340.147561 0.374802 3.7844 1.392504 2.04708 117.158144 5.2389 ei 0.6295127 4.3949 322.480625 6.12.201765 0.1692 3.3212 289.001424 0.146796 0.455625 2.29914 32.9 Ti1 2.26234 42.99054 Paqi 0.0264 208.15623 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.49 = 0.510366 3.0546709 10.1306 2.30 m.5 1.6604 78.245762 3.30 m.172816 16.9 2.396394 2.3 2.1 1.4732 237.1001 190.163784 0.0665172 7.8 m pe fiecare metru liniar de zid.32604 53. se poate alege un alt tip de geogrilă.78063 36.69253 53.99647 2.257112 0.0375 0.231168 9.13182 0.00063 M0i 0.80528 57.2756 175.917797 13.397151 3.1 2.31437 32.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.7 3 3. toate armăturile se verifică la rupere.635231 Li-2ei 3.150891 0.8 2.13636 2.9575 2.2. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.83709 19. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.491032 10.9527 175.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.879 141.2.146173 0. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.7 kN/m.27563 26.0264 157.108805 6.227124 0.65063 62. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.1001 241.45 (pentru geogrilă) .01563 77.066517 7.56368 14.13.6499 2.48596 97.87898 90.3755 Ti1 2.4686 Rvi 75.2475 307.9178 12.35082 80.6113 1.325001 3.9961 3.4644676 9.10789 42.4768 2.371786 5.95359 66.44 ÷ 0.62462 2.909844 15. cota 0.0917 142.

4 120 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.

MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. Batali. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ.. Academiei Române. A. A. V. MLPTL – Normativ privind principiile. elemente de calcul. – Geosinteticele în construcţii. SR EN 13251:2001 . 1998 5. McGown. S. A.J. Manea. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. Publication No. utilizări. Jones. S. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. L. Pradhan. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction..F..P. Proprietăti.1990) 8. – Earth reinforcement and soil structures 4. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. Andrawes.. K.Geotextile şi produse înrudite. FHWA – NHI – 00 – 043. 1999 3. Ed.12. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice.. NP 074/2002 7. Khan. C. fundaţii şi structuri de sprijin 9. Găzdaru. Atlanta. 2001 121 . – Limit state design of geosynthetic reinforced structures. NP 075/2002 6. Feodorov.J.Z..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1.

unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .efort unitar normal ψ .unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).deformaţie specifică axială σ .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ . dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.nivel de asigurare.lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .b .spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B. unghi γ . unghi λ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .greutate volumică α .

q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa.q – presiunea activă a pământului.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H. Nγ. h – înălţime H0. în condiţii seismice.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină. Nφ . datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb.

durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune. forţă de tracţiune t – timp.