MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

2420781.242. Cătălin Roşu . Loretta Batali Prof. +40. Ernest Olinic Ing. ing. ing.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . ing.2006 - .21. ing. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. ing. Nr. Lacul Tei. 124. dr.12. Fax: +40. Horaţiu Popa Asist. Sanda Manea Conf.06 CONTRACT NR. Valentin Feodorov Şef lucr. sector 2 Tel: +40. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. dr. dr. ing. ing. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof.21. dr. dr. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. dr.08.21.

.......................................... 24 3. Evaluarea proiectului.............2..................3.... Lucrări hidrotehnice ....................................................2..................................... Mecanisme de transfer..........1.............................................................2........................... 11 2.. EVALUAREA PROIECTULUI .......... 17 2..................2.................. 8 2..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1.................................. Lucrări aferente căilor ferate .................................................................... 21 3.... 24 3..2.....4.....6.................1...........1.... 27 4............... Lucrări aferente structurilor rutiere ... 20 2.................................. 5 1.............................................................2......................................................................................................................................................................................... Determinarea caracteristicilor pământului ................2................... 5 1.........................7.......................... Masivul sprijinit ........................................... 8 2.....1....................................... Cercetarea geotehnică a terenului ...............................6.........................2..................... 31 4...............1................... Elemente de faţadă ................. Materiale geosintetice cu alte funcţii ..........3............................. Lucrări de poduri.............. 7 2..............1.............. 28 4................................2..................... 30 4. 31 4...... 8 2.....2..... Umpluturi ...................2...........................4.............................................................. Elemente de faţadă ...... Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ................................................ Pământ.................................. Materiale geosintetice cu funcţie de armare............................2.........................................................1............ Materiale geosintetice ....1..... GENERALITĂŢI ...... Utilizări......................... 27 4... 33 1 ....... Tipuri de structuri din pământ armat.............................. Materiale metalice ................................................................ 33 4....................4.............1........................... Armonizarea cu standardele europene .........................2..6....1.............3...........................5................... OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE. 17 2.....................................6.. 18 2................... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4.1...............6.3..............................1.. 25 4......... 19 2...... 33 4.... Tipuri de armături ...................................................... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe .......................................... Terenul de fundare ........................... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare..................................................................................... CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI..................... 17 2...................... 30 4............................. 13 2.............................................................................. Principiul pământului armat.......................................................1.............. 28 4..........................................

...3.. Verificarea presiunilor pe teren................................ Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare................. 62 6. Verificarea stabilităţii globale .........3.....4.........................3............................... Verificarea la rupere a armăturilor .......1.....2........................ 52 6..................... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin........................ 68 6... Metoda penei ancorate ....8...1.....3...4....4..................4............. 47 5..................................................... Evaluarea coeficientului împingerii pământului ...... 50 6....... 35 5........ 66 6.....2............4..............................3.....................5..................................................1............2.......4................................................ 73 6....4................................... 55 6............................................... 69 6..6........ 51 6....4............. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură ........ 60 6............................ 71 6......................2... 78 6.................4................................ 59 6..................3.....1.......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.......4..... Metoda gravităţii coerente............ Predimensionarea structurii......3.......... Procedura de proiectare ....................... 36 5... 68 6............................... 64 6........................................ Principiile metodei stărilor limită....................................4................. 46 5................ Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ....... 50 6...........................3.......................................... 49 6....................5... Starea limită a exploatării normale...... STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE...4.....................................4..........4.........................3. Calculul forţei de întindere în armătură ......................1......... 61 6........................... 59 6..............................1...5.5...........................3..........3......... Verificarea stabilităţii la răsturnare ..........4.................................. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ................... Generalităţi .......... Calculul forţei maxime de întindere în armătură ..............................................4....................6................................ Alegerea tipului de armătură ......... Alegerea distanţei între armături ............................................. 58 6.. Verificarea stabilităţii externe................ 71 6................4....................3....................4.. 37 5............... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat ..... Principiile proiectării conform EUROCODE..........................4.............................................3...............4..... 35 4....... PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5..............3............... Verificarea stabilităţii interne ...........................4................. 65 6.. Exploatarea normală.........................1................... 52 6.. Evaluarea presiunii pământului......................4. Verificarea armăturilor la smulgere ...................... Verificarea la smulgere a armăturilor................4...................4........ 42 5..3.......................................7..........4....3.......... Verificarea la rupere a armăturilor ....2... Exigenţe de calitate.....................................................4. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice ........4.....2.....1...... 41 5......................... 34 4........ Evaluarea tasărilor.2......... Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ....................3..................... 78 2 ....................... Factori parţiali pentru armături ............................................................................. 65 6... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate................................4.........................................3........ 47 5.......... Elemente de faţadă pentru pante armate ....... 36 5..3..................2.. 66 6..3.......................... 71 6.......

.............1...... 86 7..7. 98 8....... PANTE ARMATE ..................... Conexiuni între materialele geosintetice ..........................5............................ Metoda penei duble ............................................2......... 80 6............... 103 8..5.................. 83 6. Existenţa unui obstacol ............................. Proiectarea conexiunilor....4........................................ 89 7....8.............. 84 6....... 86 6....... 94 7...............2........ 97 7......... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică ............. Predimensionare ............................................ Evaluarea stabilităţii externe .......................................... 82 6..................................................................................9............ 80 6.....4................... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ..... 89 7................... Evaluarea împingerii pământului ............ 78 6............................................ Conexiuni metalice...............7..............3.........8............................ 102 8......1.................... Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8................................................................4.............1........................................ Proiectarea conexiunilor...................................................1....................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6...................6.........................................4........................ 104 3 ..........................7............... 79 6.............................. Repararea alunecărilor de teren......... Proiectarea elementelor de faţadă ................5................................................................5..........................................7.............................. 98 7........ Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii ..4.. 103 8.. 92 7..................1................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ..1............ 86 6.......................5..............................1....1. 102 8...............................................................4..1............. Procedura de proiectare ...............5........ Starea limită a exploatării normale ................ 89 7............. 96 7................. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ............6..........................6...................... 81 6...................4.... Verificarea stabilităţii globale interne .. 93 7............4.........8................ 99 8.......................................................................................1......5........4..................... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ........... 97 7.............................. Starea limită a exploatării normale. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS......................2.............................3.4................................1..... Elemente de proiectare specifice...... Sistemul de drenaj.........................6.... Verificarea presiunilor pe teren.......................9.. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ............................... 96 7.... 95 7................. Evaluarea stabilităţii interne................................................ Sistemul de drenaj.........4....2................................1......................... 79 6... Verificarea stabilităţii la răsturnare ............. 104 8................................................... 102 8........................................... Structuri de sprijin suprapuse.... Proiectarea elementelor de faţadă .............................. 92 7. Generalităţi .................................1...............................4....................3......1...................................7...................................2....................................................... Metoda gravităţii coerente........ EXEMPLE DE CALCUL . 99 8..................

..............2..........11.............................................................2............................8...1.............................................. 108 8. Verificarea armăturilor la rupere...... 116 8........1. Dispunerea armăturilor.................................. 111 8......................................6.. 110 8. 118 8..................9.......................................................1.......... 110 8....................... Verificarea presiunilor pe teren.................................2........................................7..13.......4........................ 106 8.............3.........2.....2... 119 8.......................... Verificarea stabilităţii la răsturnare ....1....12..........2....... Verificarea armăturilor la smulgere .................2......................1..........................11.... Predimensionare ........ Calculul forţei de întindere în armături ...............2...............9......... 107 8......... 104 8.2..........................2.2............2.............................2. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări .. 105 8....... Dispunerea armăturilor............................ Determinarea parametrilor geotehnici.12.......................................................................................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul................................. 118 8...2..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.... 119 4 .................... 105 8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ............. 108 8...... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE ..............1 m............................. Verificarea armăturilor la rupere............................ 115 8...............5.......2........10.......................... Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3....................... Calculul forţei de întindere în armături ...... 114 8................... Verificarea armăturilor la smulgere .............................. 118 8..........................10.................................

Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. P 100-1/2004 6. pante armate). SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. având caracter orientativ. NP 074/2002 4. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.1. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. Determinarea rezistenţei la intemperii 10. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. indicativ NP 075/2002. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . NP 075/2002 3. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. ca şi unele metode specifice de calcul. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. MLPTL . MLPTL .Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. 1.Cod de proiectare seismică . GT 035/2002 5. MLPTL – Normativ privind principiile. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7.

Determinarea caracteristicilor de frecare. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24.Geotextile şi produse înrudite. Determinarea caracteristicilor de frecare. Vocabular 20. SR EN ISO 4014:2003 . Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. SR EN 13251:2001/A1:2005 . Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Partea I – Instalarea între materiale granulare. 31. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. fundaţii şi structuri de sprijin 13. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. industriale şi agricole. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 4016:2002 . SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. 33.Geotextile şi produse înrudite. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. Partea 1 – Reguli generale 17. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. SR EN ISO 12957-2:2005 . Determinarea pH-ului 32. Calculul elementelor din oţel 38.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26.Geosintetice. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. fără încărcare normală 23. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. SR EN ISO 13431:2004 . Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării.

STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. 7.2. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. Încercarea Proctor 41. 4. Determinarea densităţii pământurilor 45. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. 6. Determinarea caracteristicilor de compactare. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. Determinarea umidităţii 43. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. Determinarea granulozităţii 47. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. 2. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. 8. Determinarea materiilor organice 50. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. 5. Determinarea limitelor de plasticitate 46. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. 3. Condiţii tehnice generale de calitate 54. Principii generale de calcul 49. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare.

Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2.Figura 2. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2.1.1. GENERALITĂŢI 2. culei de pod . Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin .1.3 etc. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată.2.) 8 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2. sub posibilele încărcări exterioare.2. În această categorie intră: . Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. eventual. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2.Figura 2.

Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.3.5) Figura 2. instalate pe pante 9 .5.4) Figura 2.2. Pante armate cu materiale geosintetice . Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.4. armate cu geosintetice (Figura 2.

. sunt necesare elemente de faţadă. terenul de fundare. De obicei. umplutura din spatele structurii de pământ armat. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. În această categorie intră: . Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată.platforme armate cu materiale geosintetice . pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. Aceste structuri sunt. Figura 2. 10 . cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2.drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. în condiţii de limitare a deformaţiilor.6. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: . terenul natural din spatele întregii structuri. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice.6).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. în general.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. fundaţia. metalice sau alte tipuri de materiale.7): pământul armat. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. de sub structura de pământ armat. . . conexiuni. elementele de faţadă (parament). Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală.

11 . stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice). Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat .9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături. Pante armate 2.benzi. .pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee.8. Repararea alunecărilor Figura 2.ancore de diverse tipuri.3.benzi sau grile metalice.8).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. În Figura 2. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: . .7. Rambleu cu pante armate b. a.

Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. cu fibre de sticlă sau metal. de exemplu). poliester sau. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. . dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. ancore sau bare.). neţesute. etc. mono. multifilament.geotextile. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . ţesute sau extrudate. consolidate prin interţesere sau termosudare. Geogrilele pot fi sudate. 12 . forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. Geotextilele pot fi: ţesute.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament.9. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. În primul caz. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool.geocompozite de armare. formând geocompozite. din care cel puţin un material este geosintetic.sau biaxiale. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală.geogrile. În această categorie intră de asemenea geocelulele. . Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. dar şi din poliamidă. tricoturi. mai recent. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. poliesterul. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea.

beton. bare. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. . inox) şi se prezintă sub formă de grile. vandalismului etc. în aceleaşi condiţii de solicitare. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt.4. 2.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate.dă o formă exterioară structurii. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice.asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. de cele mai multe ori. benzi. cu viteza constantă de deformare. Din punct de vedere al comportării. În figurile 2.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. în aceleaşi condiţii de solicitare. .blocuri modulare prefabricate din beton. În această categorie intră armăturile metalice. lemn sau alte materiale. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: .16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. Proprietăţile acestor armături sunt. panouri prefabricate din beton. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . . . Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă. Proprietăţile acestui tip de armături sunt. sau alţi polimeri. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. .elemente metalice. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat.armături relativ inextensibile.previne eroziunea pământului.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj. 13 . care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. ambele umplute cu pământ sau material granular. independente de timp şi temperatură. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: .panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. dependente de timp şi temperatură. .10 – 2. . în general. . realizate din beton torcretat. . de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. . îmbinate între ele prin diferite sisteme.gabioane.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii.armături relativ extensibile.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.11. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .10.

Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .12. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.13.

Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.15. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .14.

17). Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii.6.1.5. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2.16. 2. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare. georeţele sau geocompozite de drenaj. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2. conexe celei de armare şi anume de filtrare.19).17.18). Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2. Culee de pod 17 . Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. culee în pantă (Figura 2. Utilizări 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. drenare sau protecţie antierozională.6.20). Figura 2. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. În cazul utilizării geotextilelor ca armături.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.21).20.19.Culee în pantă Figura 2. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.18. Rambleu armat pentru viaducte 2.6. 18 .22). structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.2. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.

23.22.23). ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.21.6. Figura 2. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2.3. Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 . Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.24).

Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2. Cheuri armate cu geogrile Figura 2.26).27).4. insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2.29). Insule artificiale din geocelule 20 .28). Figura 2. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.25. Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2.25).6. baraje din materiale locale (Figura 2.26.24.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact. Astfel.28. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă.27.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire.29. Apărări de maluri Figura 2. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2.7. În cazul armăturilor cu noduri 21 .

φ. Figura 2. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă.31. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă.30). transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. Dacă se produce ruperea. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. zona activă este instabilă.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. Fără armătură. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. situată în imediata apropiere a faţadei. Unghiul de înclinare a pantei. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. Aşa cum este prezentat în figură. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2.30. În cazul nearmat panta este instabilă. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Figura 2. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale.1).

În acest caz. pantelor sau rambleelor armate. Legătura dintre armătură şi pământ. de cele ale armăturii. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. descrescând către capătul liber al armăturii. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. depinzând de tipul terenului. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. care asigură transferul de încărcare. De aceea. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. ca şi de relaţia care există între ele. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. Pentru ca armarea pământului să fie eficace.31). 23 . Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren.

Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. 24 . ca şi a încercărilor in situ. 3. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. condiţiilor de drenare etc. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”.1. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. cu capacitate portantă insuficientă. . Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. Trebuie realizate următoarele: . CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. a tasărilor probabile. În cazul pământurilor. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. precum şi a fluctuaţilor acestuia. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. NP 074/2002.estimarea hidrogeologiei amplasamentului.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m.8 din înălţimea prevăzută. .

rezistivitate electrică. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. NP 074/2002. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. iar dacă aceasta nu este suficientă. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. 3. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. conţinut de săruri). atât pe termen scurt (parametrii totali). Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. 25 . Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. inclusiv studii de arhivă. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. sunt necesare încercări de compresibilitate . În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile.2. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. având ca referinţă „Normativul privind principiile. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului.

dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. criteriile de performanţă. 26 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. durabilitatea. fiind însă mai scumpe. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. experienţa costul. disponibilitatea materialelor. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare.

stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. în anumite condiţii. eventual. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. umplutura dintre ele. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. de cele mai multe ori concentrate local. cât şi masa de pământ armată şi.063 mm). Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. 4.1. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri.1. necoezive. în general.1. De aceea. Pirita poate oxida. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. dacă există. care duc la sporirea costurilor. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. Mai pot fi utilizate. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase.

f) Materiale friabile – pământurile friabile. În aceste condiţii. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor.1. cât şi cei totali. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. φ pentru structuri de spijin. iar pentru poliolefine (polipropilenă. Pentru materiale pur necoezive.5 – 2 m distanţă). φ’ şi c’. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. tipice pentru structurile de sprijin.2. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile.1). SR ISO 11048:99. În cazul utilizării armăturilor metalice. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. STAS 7107/1-76. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. φ sunt relativ mici. în condiţii de deformaţii plane. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. SR ISO 14240:2001. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. PP şi polietilenă de înaltă densitate. SR ISO 11265/A1:98. Determinarea caracteristicilor pământului 4. Umpluturi Pentru proiectare. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă.1. 4. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. φ şi c.2.1. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. 28 . ε (Figura 4.

Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.35 V min 0.01% max 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.2% 0.2% max 0.2% max 0.03 % max 0.02% 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .1% 1000Ωcm max 0.03 % max 0.01 % max 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.025% max 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.05% max 0.1% max 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.2% min 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.01% max 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.

Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. 1913/15-75. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. 1913/4-86. tip CD (consolidat – drenat). 8942/5-75.2. 1913/5-85. 1913/3-76. pentru a obţine valorile de calcul. 1913/6-76. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. φ şi c.3. 30 . fie cea de compresiune triaxială. se vor determina parametrii optimi de compactare. 4. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85.2. 8942/2-82.2. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. tip CD (consolidat – drenat). Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. fie cea de compresiune triaxială. 8942/189.1. 1913/13-83. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. 1913/2-76. φ’ şi c’ şi totali. Întrucât umpluturile vor fi compactate. 1913/12-88. prin încercarea Proctor.1. 4.1.

Cu. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. din materiale polimerice. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. la fluaj. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. proprietăţile de frecare. geometrii. NP 075-02. Co.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. fisurare datorită condiţiilor de mediu. Materiale geosintetice 4. cu diferite funcţii.2. cum ar fi rezistenţa la întindere. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză.2. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. aditivi etc. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri.încercări de control. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. depozitele de zgură. îmbătrânire. se utilizează.încercări de identificare şi caracterizare. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. Datorită diversităţii de produse. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. Cr. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. fiecare produs trebuie analizat individual. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. .. Mn. foaie etc. temperatură. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. steril de mină sau de deşeuri industriale. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. în general. deteriorarea în timpul punerii în operă. realizate în condiţii standard. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. De aceea. oxidare. 31 ..1. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. NP 075/2002. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură.6.

sunt necesare teste de durabilitate 32 . R – relevant în toate situaţiile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. S – relevant în anumite situaţii specifice. T – utilizare sub semnul întrebării.

10025-2:2004. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2.2. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. bare sau grile (reţele). Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. este dată orientativ în Tabelul 4-5.defectelor de execuţie. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi.fluajului armăturilor. 10025-3:2005. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. Atunci când nu este posibil.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . metal. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale. elemente de legătură. Tabelul 4-4.consolidării secundare a terenurilor argiloase. .4.2. . Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: .3. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. 4. acolo unde este cazul. Elemente de faţadă În paragraful 2. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune. 33 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.

1. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii.4.25 0 0 0 0 0. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.oţel inoxidabil. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei.05 0. disponibile într-o varietate de forme şi texturi. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: . Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0.25 0. G .oţel galvanizat.0 0. .faţade flexibile. dreptunghiulare. 4.05 0.07 1.05 0. I .blocuri modulare prefabricate din beton.4 0 0 0 0 1.panouri prefabricate.7 0. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. fie prin acoperire cu un strat de pământ. .1 0.panouri prefabricate. din metal sau materiale polimerice . Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.tablă neagră (negalvanizată).09 0.35 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5.15 1. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani.63 0. de regulă din beton. pătrate.55 0.75 1. Au suprafeţe de cca 0.68 0.2 Nota 1: NG .faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.45 0. diamant sau hexagonale.55 0. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare.05 – 1 m2.1 0. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire.3 0. de regulă din beton.35 1. pe toată înălţimea structurii. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare. lemn.38 0. . durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii. metal sau materiale polimerice. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.

Se pot folosi şuruburi obişnuite. SR EN ISO 4014:2003. STAS 8796/4-89).întoarcerea armăturilor la faţa pantei. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. din grupa 4. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2. realizate după construcţia structurii de sprijin. ancorate de acestea. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). 4. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. buloane etc.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. De asemenea. STAS 8796/280.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. 35 . şuruburi cu cap hexagonal. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. STAS 8796/3-89. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. Pot fi constituite din dibluri. bare. oţel galvanizat.4. oţel protejat. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. oţel inoxidabil sau materiale polimerice. armătura trebuie ataşată de gabion. din beton sau zidărie de piatră brută. care permit şi creşterea vegetaţiei. . . Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului.2. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. realizate din oţel neprotejat.4): .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. ea poate fi însămânţată. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8.8 sau 10. pot fi utilizate elemente de faţadă.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002.plase metalice sau din polimeri 4. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii.SR EN ISO 4016:2002. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). în acest caz. de nivelul de estetică cerut.5.

Având ca referinţă aceste standarde. acolo unde ei sunt necesari . 36 . Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi.permanente (P).1. Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor.condiţii speciale (de ex.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. . Cu alte cuvinte. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. .de exemplu. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri.natura şi dimensiunile structurii de pământ.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. încărcările se clasifică în: . 5. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. seismicitate).2.

folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor.95.85. care pot fi sub.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. Valorile de proiectare ale acţiunilor. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare.1) Fd = γF × Frep. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. α. cât şi la SLEN. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. excepţionale (E). n. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . Partea 1 – Reguli generale.95. . n. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. în gruparea specială de acţiuni. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. se vor aplica următoarele. în grupările fundamentale respective. Stările limită pot apare atât în teren.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. În cazul lucrărilor de susţinere. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. În aplicarea metodei stărilor limită. unde: 37 . iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. cvasipermanente (C) sau variabile (V). Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5.0 pentru P şi C. se va verifica la SLU. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. se va verifica atât la SLU. . 5. nd pentru V.3. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85.85. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. având ca referinţă STAS 10101/0A-77. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse.sau supraunitari.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor.

cedarea sau deformaţii excesive ale terenului. (5.4) unde: unde: 38 .d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. .d. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor. Edst.d ≤ Estb. . (5. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. Valorile factorului parţial de material. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU). În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.0.pierderea echilibrului structurii sau terenului. Xd. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice.5) (5. (5. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7.pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL). în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). .0 sau subunitar (notat ψ0.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. În cazul SLU. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile).antrenare hidrodinamică. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). . Estb. toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst.

verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1. cu titlu informativ. proprietăţile materialelor şi rezistenţe.25 1. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. favorabilă Variabilă.40 1.25 1. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG.stb γQ. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă.stb Valoare 1. efectele acţiunilor. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. Tabelul 5-1.50 0 Tabelul 5-2. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. defavorabilă Permanentă.00 39 . A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date.dst γG.90 1. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1.dst γQ.40 1.10 0. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii.

e R1 1.0 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1. 40 .6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.e R1 1.h γR.0 1.4 1.0 Tabelul 5-6. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.3 0 Tabelul 5-4.0 1.0 1.0 Tabelul 5-5.25 1.4 R3 1.0 1.5 0 A2 1. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.4 1.0 1.35 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.1 R3 1.0 1. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.0 1.1 1.4 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.0 Set R2 1.0 1.0 Set R2 1.0 1. (5.0 M2 1.v γR.25 1. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.

încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. În cazul stabilităţii interne. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. În acest caz. se produce cedarea sau există degradări majore. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. În proiectarea structurilor de pământ armat. c. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. în acest caz. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. b. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. atât starea limită ultimă. de exemplu. 5. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. fie de cea a exploatării normale.4. în mod normal. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. În cazul stabilităţii externe. Pentru toate aplicaţiile însă. în practica curentă de proiectare. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. calculul tasărilor).0. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. egale cu 1.

1. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. cu excepţia BS 8006. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. În caz contrar. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. Tabelul 5-7. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. 5. armătura este considerată extensibilă. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . nici în normativele sau standardele europene. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. Majoritatea armăturilor utilizate. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. de tipul benzilor. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită.4. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. datorită diferiţilor factori. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. 10101. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. foliilor. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor.

1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. fm111 = 1. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: . f m111 = 1 + (5. .11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat.0. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise.8) (5. fm111 = 1.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control.7) (5. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică.0 sau pe baza secţiunii nominale. 43 . fm111 poate fi calculat cu formula: 1.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. f m11 = f m111 × f m112 (5.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. prin factorul parţial fm112. unde: μ − 1. prin factorul parţial fm111. Pentru armăturile metalice. Figura 5.64σ μ este rezistenţa medie. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . iar σ este abaterea medie a rezistenţei. (5. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. În caz contrar. unde. Pentru armăturile polimerice. fie pe baza rezistenţei medii de bază.64σ . în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. fm112 = 0. caz în care fm112 = 1.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice.50. fm = 1.

Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. Atât pentru materialele metalice.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122.0. obţinute pe perioade mari de timp. În cazul materialelor geosintetice. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. . f m12 = f m121 × f m122 . În cazul unui număr mare de date. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. fm122 poate fi luat egal cu 1. fm121 poate fi luat egal cu 1. ceea ce este recomandat. cât şi pentru cele geosintetice.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. (5.0. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. tt – durata încercărilor de fluaj. atunci: t (5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare.13) f m122 = log d .1. 44 .

Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21.3.1. fm12. 45 . Figura 5. de structura de pământ armat. fm21 = 1. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211.2. În general. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii.1. (5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. Figura 5. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. de modul de compactare etc. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. de tipul de teren. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător.

În cazul materialelor metalice. fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. Tc: ⎛T T ⎞ (5. factorul parţial astfel obţinut. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. factorul parţial de siguranţă este fal.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. Schema de stabilire a factorului parţial de material. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. În cazul materialelor geosintetice.4. medf ⎟ . Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente.2. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare.15) Tc = min⎜ ft .suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. 46 . Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . .suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare).16) Tc = u . 5. Tmed f.3.

Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile.4. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice.5 m. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative.4). În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: . • prezenţa unui strat de umplutură umed. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5. fal = 1.3 .0.pentru SLEN: fsm = 1.3.3. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase. 5.5. Figura 5. • compresiunea umpluturii. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 . fal = 1. 5. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare.pentru SLU: fsm = 1.4.0.

ramblee de cale ferată (Figura 5. baraje. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare. care trebuie proiectate utilizând metode speciale. ziduri de cheu. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale.5).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite.5. Figura 5. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 . structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale.6). În această categorie intră pilele de pod. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5.

prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături.6. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5.6. verificarea corectitudinii instalării armăturilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. 49 . pe lungimi de cca 20 – 30 m. verificarea compactării umpluturii. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ.

de tip zid de sprijin sau culei. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.1. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.1. culei Şi alte structuri de acest tip. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6.1.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin. care nu sunt verticale. 50 . dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol. de tipul şi formele prezentate în Figura 6.

în direcţie longitudinală şi transversală. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. de tip ziduri de sprijin şi culei. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. cât şi cele ale exploatării normale. Sunt evaluate atât tasările absolute. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. În cazul armăturilor inextensibile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. utilizând metode de echilibru limită. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. ancorate sau nu. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. 51 . Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. c) analiza deformaţiilor. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). cât şi cele diferenţiate.2. NOTĂ. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”.

Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.2): alunecare pe talpă. răsturnare (limitarea excentricităţii). 52 . H/L. Figura 6.3.3. 6. depăşirea presiunilor pe teren. H fiind în general impus de amplasament.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. pierderea globală a stabilităţii.1.3. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. Cu toate acestea.2. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale.1. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă.

necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.6H.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.7 H (minim 3 m) max (0.adâncimea de îngheţ.4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 . depinde de: . 2 sau 7 m) 0.7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0. .riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.5). .3.presiunea dată de structură.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex. .

4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .

3.0 m Dm βs Figura 6.7 şi Figura 6.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. saltelelor sau pavajelor. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. De asemenea. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare. βs = 0° Ziduri de sprijin. 55 . vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare. excavaţii etc.6). Tabelul 6-2. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1.2.8).suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6.7. . valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0.5. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. pentru structuri supuse acţiunii apei.2). Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. βs = 0° Culei.

2) Figura 6.coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ . G .greutatea (6.7.1) Figura 6.coeficientul împingerii active. Rv – rezultanta încărcărilor verticale. e – excentricitatea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ .6. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .

Figura 6.9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului.3) Figura 6.9.coeficientul împingerii active (6.8. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ . Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ . Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).coeficientul împingerii active (6.4) Figura 6.

10.3. fie ale umpluturii. unde: (6. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. depinde care sunt mai slabe. 58 .3. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. la o cotă z. care se opun alunecării. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . iar c este coeziunea.10). φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). (6. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a . în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. care produc alunecarea. Rv – rezultanta forţelor verticale. ka k0 k 6m z Figura 6.2).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6.5) unde ka are expresiile prezentate anterior. cu cele rezistente. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale.

10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. metoda Meyerhof (Figura 6. 59 .5). unde: (6. L – lăţimea efectivă a bazei. dacă există).5. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare.4. Rv – rezultanta forţelor verticale.7) 6. se calculează cu formula: Rv σv = . Dm – adâncimea de încastrare a structurii. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. 6.2). (6.3. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă.11). Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat.9) 1 pcr este presiunea critică. presupusă uniform distribuită. Presiunea pe bază. de regulă. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. σv. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L .4. (6.3. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. Rh – rezultanta forţelor orizontale. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. γf – greutatea volumică a terenului de fundare. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. iγ.3. (6.

Pentru structuri simple. 6. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare.6. de regulă. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. critice. respectiv. cât şi prin cea nearmată nu sunt.11. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. presiunea critică mărită. înlocuirea stratului moale.12). Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. atât cele care sunt exterioare structurii. prin lungirea armăturilor. cu geometrie rectangulară.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. 60 . Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura.3. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. realizarea de coloane de material granular etc.

Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6.3.12. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat.7. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. Tabelul 6-3. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).

masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice.12) unde ks este coeficientul seismic. În cazul lucrărilor de sprijin.13. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului.5k s . împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas.8. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . (6. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6.14.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Pa. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. Figura 6.3.13.11) Fi = khG. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. determinat conform P100/1-2004. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului. În plus. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală.

5H 1 − 0.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.14) armate.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.5tgβ (6.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.14.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.

Figura 6. care.q = Pas. atât pentru pământuri.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6.q se determină în felul următor: .66 din înălţime faţă de bază. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas. pământul se găseşte în condiţii nedrenate. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: . δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază.14).componenta seismică. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static. în cazul general.16) (6. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. Punctul de aplicaţie al forţei Pas. în cazul solicitării seismice. .componenta statică. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. Se precizează că. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as . Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h. cât şi 3 pentru roci. Ps.13) sau 1 2 γh k as . care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. 6.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. Pas = (6. q se adaugă o împingere suplimentară. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .q = k as (6.5kh. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază.componenta seismică.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite. conform notaţiilor din Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0. Pas.componenta împingerii în regim static.q. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală.14. .15): 64 .4.

iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii.2.1. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora.15. alegerea distanţei pe verticală între armături. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. 6. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. în condiţii statice şi dinamice. De aceea. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. pentru o proiectare economică. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare. în concordanţă cu elementele de faţadă alese.4. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. de tipul benzilor. 5.3. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. 3. 6.1. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii.4. 4. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. alegerea tipului de armătură. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură.2. conform precizărilor din 4. 2. Pentru armăturile discontinui. 65 . respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. Figura 6.

Pentru structurile cu faţade modulare.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite. de asemenea. T a armăturilor. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). Se poate.16).4. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. 6.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. unde: (6. care se adaptează uşor la aceste variaţii.4.3.3. Ti1 (Figura 6. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. Metoda penei ancorate 6. Ti1 = k a σ vi s vi . Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. modifica rezistenţa la tracţiune. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 .20) Figura 6. σ vi = R vi . unde: L i − 2e i (6. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. distanţa dintre armături se ia egală cu 1.16.

svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. unde: Di D i = h i + b . Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) .23) Figura 6. Ti 2 = k aSvi V .21) (6. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .25) 67 . Li este lungimea armăturii „i”.17). dacă h i > 2d − b 2 (6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b). Ti2 (Figura 6.17. Q= ⎝ b d+ 2 (6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b).22) (6.24) (6. ei este excentricitatea rezultantei Rvi. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.18). Ti3 (Figura 6.

3.4. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.4.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.3. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6.3.4. 68 . conform 6.28) Pi – perimetrul armăturii „i”. calculată conform 6.2. conform 5.27) 6. Tc ≥ Ti. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6. pe metru liniar de zid. (6.4. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti .3.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”.3. Ti. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.1. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.4. (6.26) Figura 6.18. tanδa .

21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat. Principalele ipoteze sunt: .4.20 ). încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale.. ca – adeziunea armătură/teren.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid..19). Figura 6.19. c. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. . în Figura 6.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă. 69 . Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a. reacţiunea normală pe planul de cedare. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. b. 6.planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare.4. încărcări exterioare uniform distribuite.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6.20). Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă. .

21.22). Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .20. Figura 6.

pentru z ≤ z0 = 6 m.3. se poate considera α= 45°-φ1/2.31) (6. (6. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6.4. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii.32) 71 .30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . 6.5. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. q este suprasarcina permanentă. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin.2. Pi este perimetrul armăturii „i”. ca este adeziunea armătură/teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite.4. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. k = ka.consolidarea secundară a pământurilor coezive. pentru z > z0 = 6 m.3. pe metru liniar de zid.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0.fluajul armăturilor polimerice.4.4. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. .4. În cazul fluajului armăturilor polimerice. Metoda gravităţii coerente 6. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6.1. 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .22.

33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6. unde: (6. Ti1 = kσ vi s vi .4. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6. σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.2.4. unde: (6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 . Ti1 (Figura 6.23.24).24.4.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.1. R vi σ vi = .34) L i − 2e i Figura 6. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.

b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.37) (6. cu tan-1(X) în radiani.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii.35) σ v (h i . Li este lungimea armăturii „i”. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ . ei este excentricitatea rezultantei Rvi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. (6. unde: (6. Valoarea efortului σv considerată 74 . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie). Figura 6.25). unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. d')s vi . Ti2 (Figura 6. hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ .38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’.25.

pentru hi > 0. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). (6.75L’.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. 75 .26. .40) Figura 6. paralelă cu faţada structurii.27). Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .pentru 0 < hi < 0. c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”. Ti3 (Figura 6. unde L’ este lungimea fundaţiei.75L’. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). (6. cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: .metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor.

această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”.28. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie.27.28. se presupune că 76 . în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă. Figura 6.

de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3. Figura 6. În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.44) a0 = 1 . (6. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei.5H1 în spatele faţadei.4).48) a1 = a0. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1. dacă hi ≥ z0. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. 77 . (6. z2 este egal cu 1. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. Pentru calcul. (6.29.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0. dacă hi ≤ z2.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii. (6.42) .46) a1 = 1.0.41) .15(H1 – hi)/(H1 – z2). de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: .de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă.45) (6. numită „linia 1” (Figura 6.5(H1/2 – zactiv). calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6. dacă hi ≤ z1. (6. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. a1 = a0 + (1 .30. (6.47) (6.29).85. dacă z1 < hi < z0. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. dacă hi > z2. fie cu linia 2.

f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură.4.3.4. la distanţa x.4).3. (6. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.4. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6.3.2: Tc ≥ Ti.4.4. 78 . L este lungimea totală a armăturii.2.50) ∫ σ v (x )dx .4.4.4. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii. conform 5.1. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă.4.4. Ti ≤ 6.4. calculată conform 6.4.5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6.30.49) 6. dincolo de linie de întindere maximă considerată. B este lăţimea armăturii.

Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.8).3. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”.4. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi . 6. (6. Figura 6.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”.31. Ga este greutatea zonei active.4.8).4.3. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 .5.6.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. Fi = k h ⋅ G a . Fi. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. unde: (6.31. E este modulul de elasticitate al armăturii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. aşa cum este ilustrat în Figura 6. L este lungimea armăturii.

5.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. conform principiilor deja prezentate. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. H + H2 Dacă D ≤ 1 . Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6. cele două structuri se proiectează separat. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare. 6.32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6.32.5.1.7H1 şi L2 ≥ 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6. Figura 6. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 . 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) . Elemente de proiectare specifice 6.6H.

se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6. 2⎠ ⎝ 81 .2.34): Cazul 1.5. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere.33. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6. Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: .elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare.2. În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6. fundaţii pentru panouri de semnalizare. 6.elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 .41). 6. .grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). . Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare.7. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. Astfel: .39.9. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul. cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii. determinată conform Tabelul 4-5. parapeţi. . 6.). rigole etc. iarna. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii.40).8. săruri pentru dezgheţare. prize de apă.

Dacă acest lucru nu este posibil. 87 . În acest caz. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului.40.41.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi). Figura 6. 88 . iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. se poate ocoli obstacolul.42. capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. în spatele obstacolului (Figura 6.42). elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul.

2 a). Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei. pentru a reduce ampriza lucrării. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. Figura 7. având înclinări faţă de verticală de peste 20°. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7.construirea de ramblee noi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.2): . . . cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren.2 c). Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. b) alunecare pe bază (Figura 7. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării.1). 89 .1.2 b). Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.1. 7. cu pante abrupte.2. PANTE ARMATE 7.

b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.4 b). cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.4 a).3 b).3. 90 . Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. Figura 7.2. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.3 a).

Figura 7. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7. stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7. 2. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1.5 a).5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.5 b). Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .5 c). b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7.4.

.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. se aplică „metoda gravităţii coerente”. Dacă este cazul. se va adopta una din următoarele măsuri: .creşterea lăţimii zonei armate. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. Ca şi în cazul structurilor de sprijin.3). . Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. .4. ce se extind atât în spatele.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor. 7. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană.micşorarea unghiului pantei.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. 92 . 7. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice.realizarea unei berme la piciorul pantei. . de echilibru limită. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. modificată pentru cazul pantelor armate. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor.3. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. . Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte.drenarea terenului de fundare.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. cât şi sub structură. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. . definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. .

Distanţa minimă pe verticală. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. γ este greutatea volumică a pământului. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. forţa destabilizatoare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm).6.1) 93 .5kγH 2 . (7.1. Rh este dată de: R h = 0. Svi. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. H este înălţimea pantei. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini.2) k (γh i + q ) (7.4.6). iar cea maximă este de 1 m.7). Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ .7. Figura 7. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară. Figura 7.

Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. armate sau nu. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . la nivelul „i”. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. MRP şi de rezistenţa armăturilor.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren.2. Metoda fâşiilor 94 . Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. MRA. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . unde: (7.8. În cazul pantelor armate.4. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. 7. q este suprasarcina permanentă şi temporară. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare.8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. ca este adeziunea dintre armătură şi teren.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. la nivelul „i”. la nivelul „i”. considerând o suprafaţă de cedare circulară. Cu notaţiile din Figura 7. unde: (7. rezultă: Figura 7.

Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat.6) (7.4. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. MRA.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. 7.4. Astfel.9. (7. care trebuie preluat de armături. c este coeziunea umpluturii armate.1). condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 .8) Cu notaţiile din Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent).9: Figura 7.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 . Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.3.

Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. Datorită înclinării pantei.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. 7. j=1 n {( ) [ ( )] } (7.4. Figura 7. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită.4. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. aceste stări limită nu sunt critice.10.5. Pentru majoritatea pantelor armate. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. în lipsa altor condiţii specifice impuse. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. 96 . Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7.10).5.5a).10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi .1).9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ .4. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături.4. i =1 (7.

înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin.11. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. 97 . locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă.11). Figura 7. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile.6. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. 7. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.7.

Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . riprap. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. 98 . elemente modulare din beton etc.9. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. (7. γw – greutatea volumică a apei.8. 7.11) unde: d – adâncimea apei.7). Dacă λ < 100 Pa.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. asociate cu vegetaţie. s – panta faţadei.. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6.

43 110.47 117.3 2 17.87 99 . H = 4 m.81 5 56. atât pentru umplutura armată.1 17.48 Nr. EXEMPLE DE CALCUL 8. cât şi pentru teren.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.0 17.15 6 58. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare.08 120. încercare 3 18.1. Figura 8.1.17 2 55.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.90 115. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.57 113.95 17. prin încercări de forfecare directă.73 58.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.43 116.32 5 18.9 17. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18. Principii generale de calcul.5 4 17.12 17. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.

c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.05 104.59 162.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.014 kN/m3.5) 100 .51 2 52.17 5 55.73 175.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.25 166.1. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8.79 152. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8.43 110. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.95 53. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85.30 Pentru teren (φ.29 173. t ⋅s ρ= α .86 160. n i =1 ( ) (8.86 166. Rezultă s =0. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .1. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.34 159. după eliminarea valorilor eronate. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180. Pentru n = 5.09476 . Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .1.9 106.17 106.0847. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.20 176.1.18 1 53.07 (coeficient statistic). n şi de nivelul de asigurare α.39 101.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.1) ∑ γi . rezultă n = n’ = 5. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85.29 108.71 169. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85.11 156. rezultă υ = 2. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.29 6 54. (8.1.88 8. (8.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

8.1 = 1.6 (8.6 × 1.99kPa .fm21 = 1.fm121 = 1 t 50ani .4 × 13.366) × 1.8 σv = = = 138.1.76 .30) (8. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.7.99 ≤ 406.Presiunea pe bază.68 = 406.fm12 = 1.6 (8.366 + 10 × 0.0 (producător) .5 × 3.6 (8.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.fm12 = fm121 × fm122 . se calculează valoarea sv: T T 18.6 = 1.34) .12 L = = 0.75 sv = = = = 0.1 (8.37) .5 × 1 = 424.98 + 17.56 + 40.8.1. L − 2e 3.36) .35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.27) 8.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.53 (8.29) (8.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.rezultă fm = 1.75 kN/m.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.1.66 6 (8.33) .98 2 2 Dm = 1 m 138. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.5 × 4 × 0.49m < = 0. 8.1 .2 (17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.28) (8.fm2 = 1.f m122 = log d = log = 1 .9.32) .2 104 . Verificarea presiunilor pe teren . Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8. unde împingerea este maximă.4 − 2 × 0.fm22 = 1.fm2 = fm21 × fm22 .56m R v 235. σv: Rv 295.

07675 336.00559 0.339366 3.307184 3.098 4.56 kN/m.147504 0.035073 4.29792 34.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.4108 47. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.71115 88. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.8 1.14245 17.3552 61.5365 161.918201 2.01875 262.50 m.1331 247.392 9. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.4442 265.816 48.550691 11.10.802 70.030317 0.4666 159.488 Paqi 0.97408 56.5 1 1.28504 8.68464 2.1.147504 0.587 299.661586 Li-2ei 3.24352 17.40 m.96075 114.372 22.5384 130.046408 0.372 225.5552 Rvi 70.522 24.2442 306.0764 222.32813 93.66656 118.528 ei 0.2 3.272 M0i 0.45952 5.1.4 0.35232 49.780224 6.638 8.34448 46.076827 σvi 22.8332 147.94144 34.240899 0.3722 60.528758 0.80528 61.076827 σvi 20.73488 27.5776 15.972 161.104991 2.722 221.364364 3.198284 6.24522 3.222528 1.73369 77.578094 2.45 39.06605 76.61488 2.73113 7.25 m.5552 Rvi Pai 77.9343 162. 8.14706 49.388819 3.9444 73.5 2 2.12912 39.104991 2. Ti1 (8. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.69686 39.816 54.342483 2.220352 0.8 3.6332 8.9997 295.97869 107.568 25.7776 177.2 1.6 4 Gi 29.497899 0.02648 15.959296 2.64675 188.488 Paqi 1. toate armăturile se verifică la rupere.3552 Pai 0.404202 2.5 3 3.272 M0i 0.8888 110. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.568 27.79017 29.22809 8. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.4664 34.4 2.35552 99.8886 236.73369 73.79131 13.91104 129.882 17.783685 2.70272 2.83808 15.879 149.76596 124.81088 6.6108 295. 105 .7997 336.661586 Li-2ei 3.7444 0.11104 88.891413 10.28117 97.6888 3.53392 9.393674 3.528 53.35768 0.308157 0.92032 70.55552 59.434625 3.34762 5.6886 277.6664 258.73137 29.2221 147.5776 218.5 4 Gi 36.40 m.89117 22.43328 44.017818 0.9563 Ti1 4.6 2 2.39) (8.3271 113.74363 19.32448 11.24179 27.528 ei 0.72509 60.2229 222.008256 14.13568 30.0221 188.477 11.003163 0.07739 0.220883 3.843 151.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.9563 Ti1 3. Se alege un alt tip de geogrilă.7776 184.3331 206.410953 0.11427 14. În acest caz.089559 0.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.1743 23. cota 0.11.

191465 0.528 1.190234 0.762 1.8 1. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.44 ÷ 0.932 3.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.02648 15.223674 0.464 2. 106 .193894 0.2 3. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.246767 0.6 2 2.197207 0.73113 7.22809 8.1.23 2.2 1.12.8 m pe fiecare metru liniar de zid.4 X 0.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.207676 0.4 0.203644 (8.79131 13.2.8 3.279721 0.327451 0. fsm = 1.891413 10.45 (pentru geogrilă) .ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.1743 23.74363 19.996 2.49 = 0.34762 5.85 ÷ 0.294 1.166 3.698 2.95) tanφ = 0.7104 Lpi 1.4 2.6 4 Ti1 3.035073 4.

95 18.86 160.43 110. atât pentru umplutura armată.17 200 106.73 58. Partea 1: Reguli generale. c): Valori σ (kPa) 1 100 53. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.29 173.0 17.20 176.47 117. cât şi pentru teren.9 106.11 156.30 Pentru teren (φ.05 104.15 116.32 17.57 58.25 166.34 300 159.88 107 .12 γ1 (kN/m ) 3 17.18 2 52.9 18.1 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.48 17.59 162.17 5 55.2. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.95 53. prin încercări de forfecare directă.79 152.86 115.17 110.43 200 120.3 17.90 56. încercare 1 2 3 4 5 3 18. Figura 8.87 300 180.08 55.73 175.86 166.81 113. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.3 H = 4 m.71 169.5 17.39 101.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.43 57.29 6 54.29 108. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.

2.2. 8. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18.1.3. considerată variabilă şi favorabilă.1.pentru împingerea pământului. 8. .4. . .2.1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2. γφ = 1. .2.1.35.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.pentru greutate.2.1. γG = 1. γQ = 0.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.4 kN/m3. respectiv φ1 = 30 °. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8. factorii parţiali sunt următorii: .1. c = 0 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.5. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO. . 8.2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. considerată variabilă şi favorabilă. 108 .pentru greutatea volumică. γPa = 1.0°.2.2. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. iar c1 = 0 8.pentru greutate. γγ = 1. Pentru verificarea de capacitate portantă.014 kN/m3.1. γG = 1.pentru unghiul de frecare internă. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare.2.35. γQ = 1.

în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. Pentru verificarea de capacitate portantă.pentru împingerea pământului. . .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γR.pentru unghiul de frecare internă.pentru unghiul de frecare internă. 8.pentru rezistenţa terenului. γG = 1. γQ = 0. . factorii parţiali sunt următorii: .pentru greutatea volumică.e = 1. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2.pentru greutatea volumică.2. Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice.pentru greutate. γPa = 1.h = 1.4.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γγ = 1. . γγ = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. .25.pentru unghiul de frecare internă. . γR. γG = 1. .4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. . factorii parţiali sunt următorii: . Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru verificarea capacităţii portante. γG = 1. considerată variabilă şi favorabilă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru împingerea pământului.25. γφ = 1.5. γPa = 1.4.35. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. Pentru verificarea de capacitate portantă.pentru greutate.pentru împingerea pământului. 109 . γR.v = 1. γφ = 1. γQ = 1.0. γQ = 0. . considerată variabilă şi favorabilă. 8. γPa = 1. . considerată variabilă şi favorabilă. . .pentru greutate. .2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.2. γQ = 1.3. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γφ = 1. considerată variabilă şi favorabilă. γG = 1.2. factorii parţiali sunt următorii: .3. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.0. γQ = 0.pentru greutate. considerată variabilă şi favorabilă.pentru verificarea la alunecare pe talpă.35. .2.2.

4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.8 = 28kN / m (8.35.e = 1.375 = 52.7.0.509 tanφ1 = 0.2.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.014 kN/m3 8.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.4.47 kN/m.42) (8. 8.h = 1. γR.43) (8. Combinaţia 1 G = 201.45) (8.3.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.2. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.4. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .44) 8. rezultă L = 2.1. γQ = 1.2 kN/m. 8.4.4 kN/m3 γ1 = 18.3.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. Paq = 20. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.0.75 kN/m (alunecare pe talpă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.8 m.pentru greutate.2. G = 272. γR. pentru rezistenţa terenului.4.2.8 × 4 × 18. considerată variabilă şi favorabilă. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.2. Paq = 15 kN/m 110 .4.2.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. Combinaţia 2 G = 201. Pentru verificarea de capacitate portantă.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17. pentru verificarea la alunecare pe talpă.5.577 γ = 17. răsturnare).014 = 201.375 = 15kN / m (8. răsturnare) Q = 36. . γγ = 1. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2. γG = 1.46) 8.2.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.25 kN/m tanφ = 0.

4 kN/m3 γ1 = 18. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.2.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.5. Combinaţia 4 G = 201.51) 111 .2.47 + 20.509 tanφ1 = 0.75 kN/m (alunecare pe talpă.25 = 90.2.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.577 γ = 17. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.407 tanφ1 = 0.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.1.72kN / m R v = G + Q = 201.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.47 kN/m.47) (8.462 γ = 17. Paq = 20.2. Combinaţia 3 G = 201.6.5. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L . răsturnare) G = 272.75 kN/m (alunecare pe talpă.4. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.4 kN/m3 γ1 = 18.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.509 = 102.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.48) (8. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.25 kN/m tanφ = 0.69 .49) 90.5.72 ≤ 201.2 kN/m.462 γ = 17.75 × 0.014 kN/m3 8.72kN / m (8. răsturnare) G = 272.4.014 kN/m3 8.014 kN/m3 8.50) (8.75 + 0 = 201.

pentru L = 3.72 ≤ 90.53) 90.49 = 0.25 = 90.2 ≤ 223.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.3.64) 112 .59) (8.85 ÷ 0.57) (8.45 (pentru geogrilă) 1 × 67. R v = G + Q = 4 × 3. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.5.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.2kN / m (8.11 .47 + 20.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.45 (8.95) tanφ = 0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.72kN / m R v = G + Q = 223.61) .95) tanφ = 0.56) 90.2 ≤ 100.44 ÷ 0.60) R v = G + Q = 223.014 + 0 = 223.52) .75 × 0.2kN / m (8.1 m.37 + 0 = 223.75 × 0.51 .55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.37 × 0.2.37 × 0.72 < 223.44 ÷ 0.49 = 0.72 ≤ 201.5.75kN / m (8.91 (8.54) R v = G + Q = 201.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.407 = 90.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.45 (8.45 (pentru geogrilă) 1 × 90. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.37kN / m (8.1 m 8.63) (8.2. pentru combinaţia 2 de încărcări.37 kN / m (8.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .2 + 15 = 67. pentru L = 3.85 ÷ 0.62) 67.75kN / m (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.1 × 18.72 > 201.407 = 82.75 + 0 = 201.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.58) .78 .2.

1 R h = Pa + Paq = 90.37kN / m (8.45 (pentru geogrilă) 1.69) 99.44 ÷ 0.49 = 0.2kN / m R v = G + Q = 223.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.75) .72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.73) (8.66) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.52 .2 ≤ 223.5.2 ≤ 223.91 (8.49 = 0.407 = 90. pentru L = 3.4.2. pentru L = 3. pentru combinaţia 4 de încărcări.76) 67.95) tanφ = 0.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .1 m 8.72 ≤ 223.2 ≤ 100.79 ≤ 100.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.69 .factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .74) R v = G + Q = 223.37 × 0. pentru combinaţia 3 de încărcări.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.85 ÷ 0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.37 × 0.68) . pentru L = 3. pentru L = 3.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.65) 90.2 + 15 = 67.45 (8.45 (8.2kN / m (8.70) (8. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.51 .45 (pentru geogrilă) 1 × 67.509 = 113.37 + 0 = 223.1 × 90.71) (8.1 m 113 .37kN / m (8.85 ÷ 0.37 × 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.72 ≤ 223.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.72) .67) R v = G + Q = 223.37 × 0.

răsturnare). Combinaţia 1 G = 223.4.407 tanφ1 = 0. Q = 40.2 kN/m. Q = 46.014 = 223.2.47 kN/m.1 m G = 4 × 3.6.25 kN/m tanφ = 0.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Paq = 20.509 tanφ1 = 0.462 γ = 17.47 kN/m. G = 301. Paq = 20.014 kN/m3 8.37 kN/m (alunecare pe talpă.014 kN/m3 114 .4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare).509 tanφ1 = 0. răsturnare).37 kN/m (alunecare pe talpă.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.4 kN/m3 γ1 = 18.37 kN / m Q = 10 × 3.1. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.2.4 kN/m3 γ1 = 18.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.6.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.014 kN/m3 8.014 kN/m3 8. Combinaţia 3 G = 223.25 kN/m tanφ = 0.1 × 18.2.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.1 = 31kN / m (8.3.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.78) 8.6. Combinaţia 2 G = 223.77) (8.6.2. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.462 γ = 17.577 γ = 17. răsturnare). G = 301.407 tanφ1 = 0.577 γ = 17.37 kN/m (alunecare pe talpă.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare) Q = 46.2 kN/m.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.6.4 kN/m3 γ1 = 18. Q = 46.2. Combinaţia 4 G = 223. răsturnare) G = 301. răsturnare).

e: e= M 0 134.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. e: e= M 0 134.7.37 6 (8.85) 8. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.7. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.548m < = 0.82) (8.47 kN/m.577 γ = 17. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. Rv: (8.37 + 0 = 223. răsturnare).509 tanφ1 = 0.25 × = 134. G = 3. M0: 4 4 + 20.46 L = = 0.2 kN/m.7.37 kN / m Excentricitatea.4 × 4 × 18.80) (8.1.79) M 0 = 70. Se măreşte L = 3.46 L = = 0.56m . G = 330.407 115 .4 kN/m3 γ1 = 18.601m > = 0. Rv: (8.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. Rv 245 6 (8.47 × - R v = G + Q = 223. Paq = 20.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.2. răsturnare).014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.2.014 = 245kN / m Q = 10 × 3.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.4 m. răsturnare).25 kN/m tanφ = 0.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. Q = 44.2.52m R v 223.4 = 34kN / m (8.

2.6 L = = 0.2 kN/m.2. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. Rv: (8.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei. răsturnare).75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1. răsturnare). σv: 116 . G = 330.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.Presiunea pe bază.4.2.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.1. răsturnare).406m < = 0. e: e= M 0 99.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.462 γ = 17.509 tanφ1 = 0.88) 8.4 kN/m3 γ1 = 18.7.7. 8.3. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 20.577 γ = 17.25 kN/m tanφ = 0.8.8.87) (8.462 γ = 17. Verificarea presiunilor pe teren 8. M0: 4 4 + 15 × = 99. G = 330. răsturnare). Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. 8.47 kN/m. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.86) M 0 = 52. Combinaţia 1 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.2.56m Rv 245 6 (8.4 kN/m3 γ1 = 18.

4 × 7.4 367.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.16 + 17.4 − 2 × 0.75 + 51 σv = = = 165.4 × 3.75kPa .se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.2.8.95) (8.96) 8.91) (8.8.75 ≤ 235. 165.68 + 17.100) 117 .2 σv = = = 111.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.89) (8. L − 2e 3. Combinaţia 2 .Presiunea pe bază.98) (8.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.4 − 2 × 0.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.97) (8.4 × 3.Presiunea pe bază.98kPa .3.75 + 51 = = 165.4 × 3. σv: Rv 330. Combinaţia 3 .4 × 1 = 280.4 × 1 = 252.4 − 2 × 0.4 × 12. L − 2e 3.99) Dm = 1 m .2.548 (8.v = 1. (8.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.98 ≤ (8. σv: Rv 245 + 44.69 ≤ 367.94) (8.2.95 = 235.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.03 1.4 × 1 = 385.68 + 17.43 = 367.68kPa 2 2 (8.43 = 367.90) (8. L − 2e 3.4 × 12.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.69kPa . 8.93) (8.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.

105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18. Combinaţia 4 . Q = 51 kN/m.9. din acest punct de vedere.75 kN/m.51kPa .75 + 51 σv = = = 147.11.Presiunea pe bază.101) (8.2.4. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.8. 8.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. (8.35.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.2.8.103) (8.1.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .51 ≤ 235.4 × 1 = 252. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.102) (8.4 × 3. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.10.95 = 235. σv: Rv 330.2. 8.104) 8.4 − 2 × 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. combinaţia 1: G = 330.30 m.4 × 7. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.75 kN/m.16 + 17. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.2. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1. Ti1 (8. L − 2e 3. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8.

503748 0.2 1.43171 48.325001 3.0264 157.129538 σvi 22.30 m.7197 119.207323 5.56368 14.9 Gi 24.158144 5.13182 0.257112 0.38769 0.8 2.006001 19.3212 340.1 1.3949 322.4382 1.149665 0.3 0.147561 0.4644676 9.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.823 2.9178 12.99647 2.125625 11.012599 0.5 3.13.13636 2.909844 15.32604 53. toate armăturile se verifică la rupere.2389 ei 0. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.1454 171.3 0.077119 0.825922 2.0264 208.39063 18. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.150891 0.7 3.0665172 7.8 m pe fiecare metru liniar de zid.172816 16.6 3.62462 2.396394 2.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.3037 2.491032 10.9575 2.107983 1.7 3 3.1738 223.245762 3.146173 0.227124 0.329294 9.231168 9.31437 32.066517 7.001424 0.7 kN/m.4686 Pai 0.345925 4.50159 16.83709 19.1 2.1001 241.95359 66.01563 77.201765 0.510366 3.27563 26.65063 62.6499 2.12.69253 53.04708 117.9246 66.0375 0.49 = 0.0546709 10.879 141. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.6 0.0917 142.374802 3. fsm = 1.3949 373.3212 289. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.7 1.6113 1.90563 48.35082 80.1872 0.15623 0.3 2.392504 2.10789 42. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.5103664 3.29914 32.78063 36. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.1738 274. de exemplu de 40 kN/m.099522 8.89979 23.30 m.9 1.3755 Ti1 2.9 2.85 ÷ 0.397151 3.26234 42.95269 124.99054 Paqi 0.371786 5.1306 2. se poate alege un alt tip de geogrilă.5 1.4686 Rvi 75.108805 6.917797 13. cota 0.5 1.480625 6.72974 Lpi 1.204497 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.455625 2.2475 256.146796 0.44 ÷ 0.287039 0.6295127 4.80528 57.173918 0.1692 3.2.2475 307.6604 78.2756 175.8029093 6.3423 X 0.48596 97.87898 90.9961 3.1 3.1001 190.2651 1.729739 8.00063 M0i 0.80528 108.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.7844 1. 8.9527 175.635231 Li-2ei 3.163784 0.9 Ti1 2.3 3.2.323168 13.95) tanφ = 0. În acest caz.4768 2.45 (pentru geogrilă) .49789 27.4 2. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .4732 237. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

utilizări. Ed. A. A. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. Khan. A. fundaţii şi structuri de sprijin 9. V. K... NP 074/2002 7. NP 075/2002 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. Jones. Academiei Române. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. Manea.. Andrawes. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. Găzdaru. Pradhan.. Atlanta. MLPTL – Normativ privind principiile. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. SR EN 13251:2001 . C.F. FHWA – NHI – 00 – 043. elemente de calcul.P. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare.Z.J. McGown. Batali. 1998 5. 1999 3. – Earth reinforcement and soil structures 4. – Geosinteticele în construcţii.12. Feodorov. 2001 121 .. S. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.J. Publication No. S. L. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures.1990) 8.Geotextile şi produse înrudite.. Proprietăti.

unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.efort unitar normal ψ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .deformaţie specifică axială σ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .nivel de asigurare. unghi λ .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode). unghi γ .spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .greutate volumică α .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ. dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.b .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst. în condiţii seismice.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H. h – înălţime H0.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină. Nφ .d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 . Nγ.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas.q – presiunea activă a pământului. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.

forţă de tracţiune t – timp. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful