MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

2420781. Fax: +40.242.08. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. 124. Loretta Batali Prof. +40. dr.12. ing. Valentin Feodorov Şef lucr. dr.2006 - .UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. ing.21. dr.06 CONTRACT NR.21. dr. dr. Nr. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. Cătălin Roşu . ing. Lacul Tei.21. dr. ing. Sanda Manea Conf. ing. Horaţiu Popa Asist. ing. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. ing.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . Ernest Olinic Ing. sector 2 Tel: +40.

........ 33 4................................6.....................2............2.................................. 5 1......... Masivul sprijinit ...2.................................................................. 21 3......................................... 17 2.......6..1...6....... Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat .............5...... Utilizări..................... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ....... 28 4.........1........... 30 4...................................................................................2..............................................................................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1........................... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4............ 8 2.......... 24 3....2.............. Lucrări de poduri............................ 27 4..............................................................7. Lucrări hidrotehnice .............4........2........ Tipuri de structuri din pământ armat...................................................................... Elemente de faţadă ..................1............................... 5 1.................................2.... 8 2................................ 28 4.........3........ 8 2......1.....1................................ OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE...................... 30 4................................... 17 2...... 17 2.......... 24 3....................................................................... Pământ.......................... 18 2...2...................... 25 4.......... Tipuri de armături ...........................................................4...........1... Materiale geosintetice cu alte funcţii ................................................................................................................................... 31 4................................1.........2.......................................4.........1.................... 31 4.... Armonizarea cu standardele europene ....... 33 1 ....................... 20 2......................... Evaluarea proiectului................... 13 2..........................................2.............. Lucrări aferente structurilor rutiere ................... Mecanisme de transfer.....................1...................... 19 2..........................1..............................3................ Principiul pământului armat........................... 33 4........................................... GENERALITĂŢI .................. Materiale geosintetice ............1......................................................6....................................... 27 4......................................... Cercetarea geotehnică a terenului ........ EVALUAREA PROIECTULUI . Lucrări aferente căilor ferate ........... 11 2..........................................................................................................2....... Umpluturi ....................... Materiale metalice ......... 7 2...............................3.............. Terenul de fundare ........ Elemente de faţadă .1..3........................ Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare.......................2........................1. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI....... Determinarea caracteristicilor pământului ......................................6................................................................... Materiale geosintetice cu funcţie de armare..........................................2.......

.......4..4.. 36 5................................. Calculul forţei maxime de întindere în armătură ........6............................................................................4................ Predimensionarea structurii............ Factori parţiali pentru armături ........................3..... 42 5....................... Metoda penei ancorate ............... Verificarea la rupere a armăturilor ................... 65 6................................. 66 6....................4.............. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin.. Procedura de proiectare ...4..... Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură .. 60 6..3................................................. 59 6................. Exigenţe de calitate.......................3...4............................. Calculul forţei de întindere în armătură ..1........................................... 47 5...................... 68 6.............................4.... 52 6...........1........1.............................3.....4...........................................2.5........................3...8................... 50 6. Alegerea tipului de armătură ......3.......4... 36 5.4...................................... Generalităţi ......... Verificarea la rupere a armăturilor ........................3.... 55 6..... Metoda gravităţii coerente...........................................2........ Evaluarea coeficientului împingerii pământului ..... Verificarea armăturilor la smulgere .........3.......3......... 71 6..................2.4.....4.................... 68 6. 62 6........ 78 2 ........................ 78 6...1. 51 6................................................. Exploatarea normală..........4......... 47 5.................. Verificarea stabilităţii externe.......... Principiile proiectării conform EUROCODE........3...............3.............. 66 6....... Principiile metodei stărilor limită.......................... STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE..........4..................... PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5................. 65 6.............................4.............2.............4.............................5.... 59 6........................................... Verificarea presiunilor pe teren.. 49 6........... 58 6.........4. 50 6................4..........................................................................5............ Evaluarea tasărilor....... 69 6...3.......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4..4........................................................... 37 5................3............... 34 4............. Starea limită a exploatării normale......... 35 5...2..........................4.....4............................... Verificarea stabilităţii interne .... 73 6...4...................4... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat ...........................................2.......................7.........1..........3............................... 52 6......... 71 6...... Verificarea stabilităţii globale ......................................2........5.. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice ...................4.3...4............................................................................................................. Verificarea stabilităţii la răsturnare ...........4......................... 71 6.....................3.....1............ Verificarea la smulgere a armăturilor..................... 41 5.........1..............1......... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ...................................................................3.........2........................4.. 35 4......................... Evaluarea presiunii pământului..... Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ....4.....................................3.....................................................6... 46 5...... 64 6................................... Alegerea distanţei între armături ..................... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare.3......... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate........... 61 6................. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ..3.... Elemente de faţadă pentru pante armate .

............. 82 6................................. 94 7............................. Evaluarea stabilităţii externe ................... 102 8............................4....................5.......1.......1..................4................................................................... 86 6..............3...............................3...................................... 98 8........................... Proiectarea conexiunilor. 96 7.... 97 7...5...............................8....................................................................1............9........................................ 80 6............1...................................1..........Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6......................8.. Generalităţi ................ Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii ........................ 97 7........................ 83 6.........................................2. 86 6......5......................................... 78 6............3.... Existenţa unui obstacol .............. 98 7.......................................................................9..........................7.............7.. Structuri de sprijin suprapuse..............................................................7...... 99 8...................................2................................1.. 96 7... 79 6............................................6........... Procedura de proiectare ............................. 86 7............... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică ......... 89 7.. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice .............. 99 8...............1. 95 7.....4.......... Sistemul de drenaj.............................2..1... 89 7...............6.1..........................................5....4............ Starea limită a exploatării normale ........................1..........7................ Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS............ Proiectarea conexiunilor........ Predimensionare .............. 81 6.................5.................... Proiectarea elementelor de faţadă .......................... PANTE ARMATE ........................ 84 6......... 102 8...... Proiectarea elementelor de faţadă ....... Sistemul de drenaj.4. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8.......................... Metoda penei duble ..................... Repararea alunecărilor de teren...............1........... Evaluarea împingerii pământului ............................................ Conexiuni între materialele geosintetice ............4................................. 103 8. Verificarea presiunilor pe teren........6........... 104 8.......4........................................... 89 7................... 93 7....5.. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ..................................................4.................................... 92 7.....4..4........7....................... Starea limită a exploatării normale.............................6.............. Metoda gravităţii coerente.. Verificarea stabilităţii globale interne ....................................... 102 8..............1.........................................................................5.......................................... 79 6.........................................2......... Conexiuni metalice........ Elemente de proiectare specifice....... Verificarea stabilităţii la răsturnare .......................................8..................... 103 8............ 92 7......................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ..................2. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ....... EXEMPLE DE CALCUL ................. Evaluarea stabilităţii interne............... 80 6............1.............................................1...... 104 3 ...........................................................4.....4.. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ..........................................................

.......................2.....................................1........ Verificarea armăturilor la smulgere ........................................ 104 8.... Predimensionare ............................................................ Verificarea armăturilor la smulgere ....... Calculul forţei de întindere în armături ....... Determinarea parametrilor geotehnici.........12........................ 105 8..............................2.......13................................................2....................................9............2.....2..9.................................... 110 8...................................................2.......... Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3............. 114 8.2.............. 119 4 ..........1............................... Verificarea presiunilor pe teren......... Dispunerea armăturilor................... Verificarea armăturilor la rupere.....3................................ 115 8..........11.......8........................ Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ..10..........2.................. 110 8............... 119 8................. 111 8..........................2......11.............2....................... Verificarea stabilităţii la răsturnare ......... 118 8. Verificarea armăturilor la rupere......12....... Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări .....10........................... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul..........7...............2...2...........Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.........2............................................ 108 8...... 116 8.................. 118 8................. 105 8.................. 106 8...................................2......................................1 m..................6..................... Dispunerea armăturilor.. Calculul forţei de întindere în armături ....4............ 107 8............1...................................1..2......5............................... 108 8.......... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ........ Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE . 118 8................1.

Determinarea rezistenţei la intemperii 10. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. pante armate). exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. GT 035/2002 5. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. având caracter orientativ. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”.Cod de proiectare seismică . SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate.1.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. ca şi unele metode specifice de calcul. P 100-1/2004 6. MLPTL . Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. NP 074/2002 4. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. 1. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. NP 075/2002 3. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. MLPTL – Normativ privind principiile. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. indicativ NP 075/2002. MLPTL . SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România.

SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. SR EN ISO 13431:2004 . Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22.Geosintetice. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. 31. SR EN ISO 4014:2003 . Determinarea biomasei microbiene a solului 35. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. SR EN 13251:2001/A1:2005 . SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. Calculul elementelor din oţel 38. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. Determinarea pH-ului 32. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite.Geotextile şi produse înrudite. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. fără încărcare normală 23. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. Determinarea caracteristicilor de frecare. industriale şi agricole. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. SR EN ISO 4016:2002 . SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Vocabular 20. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. SR EN ISO 12957-2:2005 . Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. 33. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. fundaţii şi structuri de sprijin 13. Partea 1 – Reguli generale 17. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului.Geotextile şi produse înrudite. Partea I – Instalarea între materiale granulare.

Încercarea Proctor 41. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. 2. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. 5. 6. Determinarea materiilor organice 50. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. 3. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. 4. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. 7. Determinarea granulozităţii 47. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 .2. Determinarea limitelor de plasticitate 46. Determinarea densităţii pământurilor 45. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. Condiţii tehnice generale de calitate 54. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. Determinarea umidităţii 43. 8. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Principii generale de calcul 49. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

1. sub posibilele încărcări exterioare. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2. culei de pod . Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. GENERALITĂŢI 2. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată. eventual. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2.) 8 .2. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare.Figura 2.Figura 2. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2.1.3 etc.1. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren. În această categorie intră: .structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin .

armate cu geosintetice (Figura 2.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.4) Figura 2. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2. Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2.2.5) Figura 2. instalate pe pante 9 . Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.4.5.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Pante armate cu materiale geosintetice .

structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. elementele de faţadă (parament).drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. terenul natural din spatele întregii structuri. fundaţia.7): pământul armat. de sub structura de pământ armat.6. . . Aceste structuri sunt. De obicei. conexiuni. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. terenul de fundare. 10 .platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. metalice sau alte tipuri de materiale. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: .platforme armate cu materiale geosintetice . al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. umplutura din spatele structurii de pământ armat.6).îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. Figura 2. În această categorie intră: . în condiţii de limitare a deformaţiilor. sunt necesare elemente de faţadă. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. în general.

Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat . Pante armate 2. În Figura 2.ancore de diverse tipuri.8.benzi sau grile metalice. folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).7.3. 11 . Repararea alunecărilor Figura 2.8).benzi. stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. Rambleu cu pante armate b. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: .pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. a. .9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. .

ancore sau bare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. Geogrilele pot fi sudate. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea.geocompozite de armare. cu fibre de sticlă sau metal. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. etc. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. neţesute. 12 . Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. poliesterul. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. din care cel puţin un material este geosintetic. tricoturi.). Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: .geogrile. dar şi din poliamidă. Geotextilele pot fi: ţesute.9. În primul caz. multifilament. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. . consolidate prin interţesere sau termosudare. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. ţesute sau extrudate. formând geocompozite. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool.sau biaxiale. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. În această categorie intră de asemenea geocelulele. mai recent.geotextile. . mono. poliester sau. de exemplu).

sau alţi polimeri.asigură ancorarea armăturilor în zona activă.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. beton. independente de timp şi temperatură. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . armăturile pot fi împărţite în două categorii: .asigură un suport pentru pământ între straturile de armături.4. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj).armături relativ inextensibile. lemn sau alte materiale. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. . în aceleaşi condiţii de solicitare. vandalismului etc. dependente de timp şi temperatură. de cele mai multe ori.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj. . 2. . definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice.armături relativ extensibile. În figurile 2.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii.dă o formă exterioară structurii. care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. cu viteza constantă de deformare. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. . .blocuri modulare prefabricate din beton. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. bare. în aceleaşi condiţii de solicitare. ambele umplute cu pământ sau material granular. . . zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. Din punct de vedere al comportării.10 – 2. . Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor. Proprietăţile acestui tip de armături sunt. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă.gabioane. Proprietăţile acestor armături sunt. inox) şi se prezintă sub formă de grile. . în general. 13 . realizate din beton torcretat.elemente metalice. benzi. .previne eroziunea pământului. panouri prefabricate din beton. îmbinate între ele prin diferite sisteme.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. În această categorie intră armăturile metalice. .

Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.10. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .11.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.13.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .12.

cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .14. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2.15.

20).19). rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. culee în pantă (Figura 2.1. georeţele sau geocompozite de drenaj.6.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. 2. Culee de pod 17 . Utilizări 2. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. drenare sau protecţie antierozională. În cazul utilizării geotextilelor ca armături. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii.16. conexe celei de armare şi anume de filtrare. Figura 2. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2.17). Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2.5.18).17.

6.21). Rambleu armat pentru viaducte 2.20. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.18.2.Culee în pantă Figura 2. 18 .22). Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.19. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

23).24).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2.6.22. Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 .3.21. ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2. Figura 2.23. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.

4.25.26.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. baraje din materiale locale (Figura 2.6.27).25). insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2. Figura 2. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2.26). Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2. Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2. Insule artificiale din geocelule 20 .29). Cheuri armate cu geogrile Figura 2.24.28).

29. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact. În cazul armăturilor cu noduri 21 .7.27. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire.28. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Astfel. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Apărări de maluri Figura 2.

în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior.1). există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. Unghiul de înclinare a pantei.30. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă.30). Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 .31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. situată în imediata apropiere a faţadei. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Aşa cum este prezentat în figură. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate.31. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului. În cazul nearmat panta este instabilă. Figura 2. zona activă este instabilă. Figura 2. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. φ. Fără armătură. Dacă se produce ruperea.

de cele ale armăturii. care asigură transferul de încărcare. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. De aceea. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. depinzând de tipul terenului. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. ca şi de relaţia care există între ele. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. descrescând către capătul liber al armăturii. pantelor sau rambleelor armate. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. Legătura dintre armătură şi pământ. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. 23 . În acest caz.31).

ca şi a încercărilor in situ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură.1. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. Dacă pe această adâncime există straturi slabe.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. cu capacitate portantă insuficientă. condiţiilor de drenare etc. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. 3. În cazul pământurilor. NP 074/2002. . În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. 24 . condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. precum şi a fluctuaţilor acestuia. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. Trebuie realizate următoarele: . a tasărilor probabile.8 din înălţimea prevăzută. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. .

necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. conţinut de săruri). exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. 3. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. atât pe termen scurt (parametrii totali). iar dacă aceasta nu este suficientă. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire.2. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. inclusiv studii de arhivă. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. sunt necesare încercări de compresibilitate . NP 074/2002. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. rezistivitate electrică. 25 . trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. având ca referinţă „Normativul privind principiile. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). încercări de teren sau determinări pe baze empirice. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate.

fiind însă mai scumpe. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. durabilitatea. 26 . disponibilitatea materialelor. criteriile de performanţă. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. experienţa costul.

Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. necoezive. 4. în general.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate.1. de cele mai multe ori concentrate local.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. Mai pot fi utilizate. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. Pirita poate oxida. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri.063 mm). b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. cât şi masa de pământ armată şi. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. dacă există. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este.1. De aceea. care duc la sporirea costurilor. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. în anumite condiţii. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. umplutura dintre ele. eventual. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită.1.

deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. SR ISO 14240:2001. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă).1. tipice pentru structurile de sprijin. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile.5 – 2 m distanţă). cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. în condiţii de deformaţii plane. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. φ sunt relativ mici. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. Pentru materiale pur necoezive. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. φ pentru structuri de spijin. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi.1. PP şi polietilenă de înaltă densitate. iar pentru poliolefine (polipropilenă. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. Determinarea caracteristicilor pământului 4. ε (Figura 4. SR ISO 11048:99. φ’ şi c’. În cazul utilizării armăturilor metalice. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. 28 . Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. SR ISO 11265/A1:98.1). vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. În aceste condiţii.1. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. STAS 7107/1-76.2. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. 4. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură.2. cât şi cei totali. φ şi c. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. Umpluturi Pentru proiectare. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. f) Materiale friabile – pământurile friabile.

2% max 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.02% 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.03 % max 0.1% max 0.05% max 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .35 V min 0.2% 0.1% 1000Ωcm max 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.01% max 0.03 % max 0.2% min 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.01% max 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.025% max 0.2% max 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.01 % max 0.

Întrucât umpluturile vor fi compactate.1. 8942/189. se vor determina parametrii optimi de compactare. 4. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare.3. 1913/6-76. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. 1913/15-75. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. φ şi c. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. 1913/2-76. 1913/5-85. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. pentru a obţine valorile de calcul. tip CD (consolidat – drenat). prin încercarea Proctor. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. 8942/2-82. fie cea de compresiune triaxială.2. 4. 8942/5-75.2. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. 1913/4-86. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi.1. 1913/13-83. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85.1.2. fie cea de compresiune triaxială. tip CD (consolidat – drenat). În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. 1913/12-88.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. 30 . φ’ şi c’ şi totali. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. 1913/3-76. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă.

În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri.. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. Cr. din materiale polimerice. Materiale geosintetice 4. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”.2. De aceea. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. . care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. realizate în condiţii standard.încercări de control. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. aditivi etc.6. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Mn. cum ar fi rezistenţa la întindere. steril de mină sau de deşeuri industriale. NP 075-02. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. fiecare produs trebuie analizat individual. geometrii. depozitele de zgură. NP 075/2002. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). proprietăţile de frecare. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. deteriorarea în timpul punerii în operă.2. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. oxidare. în general.. Co. temperatură. cu diferite funcţii. la fluaj. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. îmbătrânire.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. 31 . fisurare datorită condiţiilor de mediu.încercări de identificare şi caracterizare. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. . Cu. se utilizează. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: .1. Datorită diversităţii de produse. foaie etc. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor.

sunt necesare teste de durabilitate 32 . R – relevant în toate situaţiile. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. T – utilizare sub semnul întrebării. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. S – relevant în anumite situaţii specifice.

Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. acolo unde este cazul.fluajului armăturilor. . . metal. 4. Tabelul 4-4.2. 10025-3:2005. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. 10025-2:2004. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune. Atunci când nu este posibil. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale.consolidării secundare a terenurilor argiloase. 33 . Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. elemente de legătură. Elemente de faţadă În paragraful 2. este dată orientativ în Tabelul 4-5. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare.3. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii.defectelor de execuţie.2. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. bare sau grile (reţele). Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: .4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie .

25 0. de regulă din beton.blocuri modulare prefabricate din beton.4 0 0 0 0 1.05 0.7 0. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste.15 1. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade.25 0 0 0 0 0. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare.55 0. I .oţel galvanizat. G .faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului.1 0.05 0. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.63 0. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. lemn.68 0.3 0.38 0.1. disponibile într-o varietate de forme şi texturi. fie prin acoperire cu un strat de pământ. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.35 0.4.panouri prefabricate.panouri prefabricate. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani.05 0. dreptunghiulare. diamant sau hexagonale. de regulă din beton. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii.faţade flexibile.0 0.35 1. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.tablă neagră (negalvanizată).07 1.45 0.05 – 1 m2. pătrate. din metal sau materiale polimerice . pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 .55 0. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: . Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. . Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.oţel inoxidabil.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5. .75 1.09 0. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire.2 Nota 1: NG . metal sau materiale polimerice. . Au suprafeţe de cca 0. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii. pe toată înălţimea structurii.1 0. 4.

ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului.5.4): . şuruburi cu cap hexagonal. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8. Pot fi constituite din dibluri. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. în acest caz. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). De asemenea. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. ea poate fi însămânţată. STAS 8796/280. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. . ancorate de acestea. realizate după construcţia structurii de sprijin.8 sau 10.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. STAS 8796/3-89. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). realizate din oţel neprotejat. . STAS 8796/4-89). oţel protejat. pot fi utilizate elemente de faţadă. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). buloane etc. 4. Se pot folosi şuruburi obişnuite. de nivelul de estetică cerut. din beton sau zidărie de piatră brută. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. din grupa 4. SR EN ISO 4014:2003. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. care permit şi creşterea vegetaţiei.SR EN ISO 4016:2002.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. armătura trebuie ataşată de gabion. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. bare. 35 .2.plase metalice sau din polimeri 4. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. oţel galvanizat.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. oţel inoxidabil sau materiale polimerice.

În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). Cu alte cuvinte. 5. Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. . Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii.1. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii.2.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. . Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri.de exemplu. 36 . acolo unde ei sunt necesari . inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. încărcările se clasifică în: . cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari.condiţii speciale (de ex. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. Având ca referinţă aceste standarde. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5. seismicitate). Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5.permanente (P). Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei.natura şi dimensiunile structurii de pământ.

85.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. nd pentru V. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. . cvasipermanente (C) sau variabile (V). α. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor. n. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. se vor aplica următoarele. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor.0 pentru P şi C. se va verifica la SLU. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . având ca referinţă STAS 10101/0A-77.85. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T).3. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. n.95. În cazul lucrărilor de susţinere. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. excepţionale (E). Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. În aplicarea metodei stărilor limită. Partea 1 – Reguli generale. cât şi la SLEN. în grupările fundamentale respective. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. unde: 37 . Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004. . se va verifica atât la SLU. 5.sau supraunitari. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. care pot fi sub. Valorile de proiectare ale acţiunilor. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Stările limită pot apare atât în teren. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0.95. în gruparea specială de acţiuni.1) Fd = γF × Frep.

în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU). toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. Valorile factorului parţial de material. (5. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. (5. (5.pierderea echilibrului structurii sau terenului. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7. proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR).d. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). Xd.0. În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). Estb.d ≤ Estb. .0 sau subunitar (notat ψ0. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). . .cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale.antrenare hidrodinamică. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. În cazul SLU.5) (5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. Edst. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7.pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL). Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului.4) unde: unde: 38 . în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). .

Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. defavorabilă Permanentă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3. proprietăţile materialelor şi rezistenţe. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG.00 39 . Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii.50 0 Tabelul 5-2. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni.stb γQ.dst γG. Tabelul 5-1. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare.25 1. efectele acţiunilor. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.25 1.90 1.10 0. cu titlu informativ. favorabilă Variabilă.stb Valoare 1. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă.40 1.dst γQ. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2.40 1.

0 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.h γR.1 1.0 Tabelul 5-6. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.0 1.0 1.0 1.0 Set R2 1.0 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.5 0 A2 1. (5.0 Tabelul 5-5. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.25 1.e R1 1.0 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.1 R3 1.0 1.4 1.4 R3 1. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.35 1.25 1.e R1 1.0 1.3 0 Tabelul 5-4.0 M2 1.0 1.4 1. 40 .0 Set R2 1.0 1.v γR.4 1.

4. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. în acest caz. în practica curentă de proiectare. calculul tasărilor). Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. de exemplu.0. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. În acest caz. În proiectarea structurilor de pământ armat. În cazul stabilităţii externe. în mod normal. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. Pentru toate aplicaţiile însă. se produce cedarea sau există degradări majore. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. atât starea limită ultimă. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. egale cu 1. fie de cea a exploatării normale. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. b. În cazul stabilităţii interne. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. c. 5. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă.

În cazul aplicării principiilor EUROCODE. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. foliilor. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. 10101. cu excepţia BS 8006. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. de tipul benzilor.4. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). 5. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. datorită diferiţilor factori. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006.1. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. armătura este considerată extensibilă. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. Majoritatea armăturilor utilizate. În caz contrar. nici în normativele sau standardele europene. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. Tabelul 5-7. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii.

7) (5. fm112 = 0. .11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat. fm111 poate fi calculat cu formula: 1.50. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . fm = 1. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. fm111 = 1. unde: μ − 1.0. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 . caz în care fm112 = 1. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: .10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material.8) (5.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. prin factorul parţial fm112. f m11 = f m111 × f m112 (5.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. 43 .dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. Pentru armăturile polimerice.64σ . Dacă este specificată rezistenţa caracteristică. (5. prin factorul parţial fm111. iar σ este abaterea medie a rezistenţei. fm111 = 1. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. unde. Pentru armăturile metalice.0 sau pe baza secţiunii nominale.64σ μ este rezistenţa medie. fie pe baza rezistenţei medii de bază. În caz contrar. Figura 5. f m111 = 1 + (5. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1.

extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. (5. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date.13) f m122 = log d .0. ceea ce este recomandat. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. În cazul unui număr mare de date.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. fm122 poate fi luat egal cu 1. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. f m12 = f m121 × f m122 . tt – durata încercărilor de fluaj.1. Atât pentru materialele metalice. fm121 poate fi luat egal cu 1. În cazul materialelor geosintetice. obţinute pe perioade mari de timp. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . atunci: t (5. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1.0. 44 .evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. cât şi pentru cele geosintetice. .

3. fm12. În general. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material.1. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. de modul de compactare etc. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. 45 .1. (5. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. de tipul de teren. fm21 = 1. Figura 5. de structura de pământ armat.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. Figura 5.

În cazul materialelor geosintetice. factorul parţial astfel obţinut. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . Schema de stabilire a factorului parţial de material. Tc: ⎛T T ⎞ (5. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. factorul parţial de siguranţă este fal. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5. medf ⎟ .15) Tc = min⎜ ft . în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. 5. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). În cazul materialelor metalice.4. 46 . fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. Tmed f. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă.3. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.2. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj.16) Tc = u . fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. .

la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5.5. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple.3.pentru SLU: fsm = 1. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1.0. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile.5 m. 5. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .3 .3.0. • prezenţa unui strat de umplutură umed. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.pentru SLEN: fsm = 1. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: . • compresiunea umpluturii. 5. fal = 1. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. fal = 1.4). printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii. Figura 5. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor.4.

6). ramblee de cale ferată (Figura 5. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare.5). baraje.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 . nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. ziduri de cheu. care trebuie proiectate utilizând metode speciale. În această categorie intră pilele de pod. Figura 5.5.

pe lungimi de cca 20 – 30 m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor.6. verificarea compactării umpluturii. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5.6. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături. 49 . verificarea corectitudinii instalării armăturilor.

Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin.1. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. Figura 6. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol. de tip zid de sprijin sau culei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. culei Şi alte structuri de acest tip. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.1. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. 50 . care nu sunt verticale.1.

iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. În cazul armăturilor inextensibile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. Sunt evaluate atât tasările absolute. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. în direcţie longitudinală şi transversală. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. utilizând metode de echilibru limită. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. NOTĂ. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. cât şi cele diferenţiate. ancorate sau nu.2. c) analiza deformaţiilor. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. 51 . cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. de tip ziduri de sprijin şi culei. cât şi cele ale exploatării normale.

3. depăşirea presiunilor pe teren. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. răsturnare (limitarea excentricităţii).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale.3. H/L.1.2.1.3. Figura 6. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6. 6. pierderea globală a stabilităţii. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. 52 .2): alunecare pe talpă. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. Cu toate acestea. H fiind în general impus de amplasament.

4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.3.adâncimea de îngheţ.6H.7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 . 2 sau 7 m) 0. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.7 H (minim 3 m) max (0. .5).7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. .riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex. depinde de: .pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6. necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.presiunea dată de structură..

Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4.

8). Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare.2.0 m Dm βs Figura 6.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6.5.7 şi Figura 6. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. βs = 0° Ziduri de sprijin. saltelelor sau pavajelor.2). Tabelul 6-2. pentru structuri supuse acţiunii apei. βs = 0° Culei. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin.6). cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. De asemenea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. excavaţii etc. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6.3. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. 55 . Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. .7.

1) Figura 6.7. Rv – rezultanta încărcărilor verticale. e – excentricitatea.6. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .coeficientul împingerii active.greutatea (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ .coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6.2) Figura 6. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ . 2⎠ ⎝ q – suprasarcina. G .

9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului.3) Figura 6. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 . Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ .coeficientul împingerii active (6.9.8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .4) Figura 6. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°). Figura 6.coeficientul împingerii active (6.

Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. iar c este coeziunea. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. Rv – rezultanta forţelor verticale. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a . Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. unde: (6. la o cotă z.3. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. care se opun alunecării. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . 58 . Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. fie ale umpluturii. care produc alunecarea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab).2).10.10). cu cele rezistente.3. ka k0 k 6m z Figura 6. (6. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. depinde care sunt mai slabe. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului.5) unde ka are expresiile prezentate anterior.

e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei.5. Presiunea pe bază. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . ca – adeziunea dintre teren şi armătură.7) 6.3. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.11). Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6.3. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. iγ.9) 1 pcr este presiunea critică. presupusă uniform distribuită. (6. dacă există). 59 . unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. se calculează cu formula: Rv σv = . cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. γf – greutatea volumică a terenului de fundare.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . L – lăţimea efectivă a bazei structurii. metoda Meyerhof (Figura 6. σv. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. Dm – adâncimea de încastrare a structurii.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. unde: (6. de regulă.2). răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. 6. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. Rh – rezultanta forţelor orizontale.4. (6. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren.5). L – lăţimea efectivă a bazei. (6. Rv – rezultanta forţelor verticale.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare.4.

cât şi prin cea nearmată nu sunt. critice. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. cu geometrie rectangulară. Pentru structuri simple. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. realizarea de coloane de material granular etc. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. respectiv.12).11. 60 .3. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. 6. prin lungirea armăturilor. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE).6. înlocuirea stratului moale. de regulă. atât cele care sunt exterioare structurii. presiunea critică mărită. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală.

12. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat.7. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. Tabelul 6-3. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).3. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 .

Pa.12) unde ks este coeficientul seismic.5k s .11) Fi = khG.8.13. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . În plus. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6.13.14.3. determinat conform P100/1-2004. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6. (6. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului. În cazul lucrărilor de sprijin. Figura 6.

Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.5tgβ (6.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .14.14) armate. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.5H 1 − 0.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0. conform notaţiilor din Figura 6. care.componenta statică.q.q = k as (6.q se determină în felul următor: . kv este coeficientul seismic în direcţie verticală. Punctul de aplicaţie al forţei Pas. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază. în cazul solicitării seismice. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas.componenta seismică. Pas = (6.15): 64 . .q = Pas.4.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. 6.5kh.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as . q se adaugă o împingere suplimentară.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0.16) (6.14). Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază. Ps. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază.componenta seismică.66 din înălţime faţă de bază. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6. . cât şi 3 pentru roci. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .14. Figura 6. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. Se precizează că.13) sau 1 2 γh k as . Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: . de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu.componenta împingerii în regim static.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h. pământul se găseşte în condiţii nedrenate. în cazul general. Pas. atât pentru pământuri.

2. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. De aceea. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. Pentru armăturile discontinui. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada.15. 5. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii.2. de tipul benzilor. Figura 6.4. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. conform precizărilor din 4.1. 4. 2. 3. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. alegerea distanţei pe verticală între armături. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm.4. alegerea tipului de armătură. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1.1. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. în condiţii statice şi dinamice. pentru o proiectare economică. 6. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. 6. 65 .3.

a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare.20) Figura 6. T a armăturilor.1. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu.4. unde: (6.16. distanţa dintre armături se ia egală cu 1. unde: L i − 2e i (6. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. modifica rezistenţa la tracţiune. Pentru structurile cu faţade modulare. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului.3. σ vi = R vi . Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Metoda penei ancorate 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . de asemenea. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă.16). Ti1 = k a σ vi s vi .4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături.3. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). 6. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. Se poate. care se adaptează uşor la aceste variaţii. Ti1 (Figura 6.

24) (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”.22) (6.17. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b). Q= ⎝ b d+ 2 (6. Ti3 (Figura 6. Ti 2 = k aSvi V .17). unde: Di D i = h i + b . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).21) (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.25) 67 .23) Figura 6.18). ei este excentricitatea rezultantei Rvi. Ti2 (Figura 6. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . dacă h i > 2d − b 2 (6. Li este lungimea armăturii „i”. Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .

4.18. (6.4. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6.4. calculată conform 6. 68 .2.3.3. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere. conform 5. pe metru liniar de zid.4.3. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.3. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti . Ti. tanδa . Tc ≥ Ti.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . conform 6.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.26) Figura 6. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. (6.1.4.27) 6.28) Pi – perimetrul armăturii „i”.3.1.

19.20 ). . forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. c.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid.19).20). b. reacţiunea normală pe planul de cedare.. . 69 . Figura 6. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a.3. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere. încărcări exterioare uniform distribuite. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. Principalele ipoteze sunt: . ca – adeziunea armătură/teren. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă. 6. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. în Figura 6.21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale.4..planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6.

Figura 6. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .20.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.21.22).

3. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. Metoda gravităţii coerente 6.1.4. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin.5.4. Pi este perimetrul armăturii „i”.32) 71 . 6.31) (6. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite.4. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii. ca este adeziunea armătură/teren. pe metru liniar de zid. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . 6. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren.4.2. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”. se poate considera α= 45°-φ1/2.consolidarea secundară a pământurilor coezive.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0. (6. În cazul fluajului armăturilor polimerice. pentru z ≤ z0 = 6 m.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . k = ka. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T.fluajul armăturilor polimerice.3. q este suprasarcina permanentă. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. . pentru z > z0 = 6 m.4.

22. Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

4.2.4. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 . σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. unde: (6.23. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Ti1 = kσ vi s vi .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. unde: (6.24. Ti1 (Figura 6.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.1.4. R vi σ vi = .4.34) L i − 2e i Figura 6.24).

svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ . hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei. unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi .25). Valoarea efortului σv considerată 74 .37) (6. Li este lungimea armăturii „i”. d')s vi . afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i .36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ . ei este excentricitatea rezultantei Rvi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. cu tan-1(X) în radiani. unde: (6.35) σ v (h i .38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. (6. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. Ti2 (Figura 6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.25. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie). b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). Figura 6.

metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. unde L’ este lungimea fundaţiei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.75L’. 75 . (6.pentru 0 < hi < 0.27). Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: . paralelă cu faţada structurii. Ti3 (Figura 6. c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).75L’. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6.pentru hi > 0.26. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). (6. .26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ .40) Figura 6.

existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă.28.27. se presupune că 76 .28. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”. Figura 6. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii. dacă z1 < hi < z0.5H1 în spatele faţadei.45) (6. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: . dacă hi ≤ z1.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3.30.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.85.47) (6.44) a0 = 1 . (6. 77 . Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. (6.41) . zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. dacă hi > z2. (6.29). (6. dacă hi ≥ z0.15(H1 – hi)/(H1 – z2). numită „linia 1” (Figura 6. dacă hi ≤ z2. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii.46) a1 = 1. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. Pentru calcul. a1 = a0 + (1 . fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.4). calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). z2 este egal cu 1. (6.29.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia.48) a1 = a0. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6.0.5(H1/2 – zactiv).42) . Figura 6. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături. fie cu linia 2. (6.

la distanţa x.4.49) 6. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6.4. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate.4. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.4.4.4. dincolo de linie de întindere maximă considerată.4.3. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6. conform 5.2.30. L este lungimea totală a armăturii.4. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă.50) ∫ σ v (x )dx .1. B este lăţimea armăturii. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. calculată conform 6. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere.4. 78 .4).2: Tc ≥ Ti. (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4.4.4.5.3.3. Ti ≤ 6.

4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.8). E este modulul de elasticitate al armăturii. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”. aşa cum este ilustrat în Figura 6. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 . Figura 6. unde: (6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism. 6.3.8). Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. Fi = k h ⋅ G a . Fi.5.31.31.3.6. Ga este greutatea zonei active. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi .4. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6.4. (6. L este lungimea armăturii.

32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0.7H1 şi L2 ≥ 0.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6. Elemente de proiectare specifice 6.5.5.32. conform principiilor deja prezentate. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) . H + H2 Dacă D ≤ 1 . Figura 6. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%.6H. 6. cele două structuri se proiectează separat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 .54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus.1. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6.

se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6.33. 2⎠ ⎝ 81 . de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere.2.34): Cazul 1. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ . Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral.5.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

9. . Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3. rigole etc. . 6.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările.41). proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 .40). iarna. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: .2. .grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6.7.8.).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6. fundaţii pentru panouri de semnalizare. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii. 6. prize de apă.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare.elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive. săruri pentru dezgheţare. cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii.39.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii. parapeţi. Astfel: . 6. determinată conform Tabelul 4-5. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.

armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. Dacă acest lucru nu este posibil. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului. 87 . În acest caz.41. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.40.

42).42. 88 . capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. se poate ocoli obstacolul. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul. în spatele obstacolului (Figura 6. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi).

1. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.2 b).1).1. . cu pante abrupte. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.2 c). Figura 7.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje.construirea de ramblee noi. 89 . pentru a reduce ampriza lucrării.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren.2): . importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7.2 a). 7. . Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. PANTE ARMATE 7. b) alunecare pe bază (Figura 7.2. având înclinări faţă de verticală de peste 20°. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7.

cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3 a).4 b). cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.3 b). 90 . b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2. Figura 7.4 a).3.

stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7.5 b).5. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .5 c).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. 2. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1.4.5 a). stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7. Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.

realizarea unei berme la piciorul pantei. 92 . 7. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. Ca şi în cazul structurilor de sprijin.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. .creşterea lăţimii zonei armate. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. 7. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. . Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor.drenarea terenului de fundare. . Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare.3). Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. se aplică „metoda gravităţii coerente”. modificată pentru cazul pantelor armate.micşorarea unghiului pantei. se va adopta una din următoarele măsuri: . Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. . evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană. . Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează.3. ce se extind atât în spatele.4. . Dacă este cazul.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. de echilibru limită. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. . cât şi sub structură.

Distanţa minimă pe verticală. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului. Figura 7. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). iar cea maximă este de 1 m.1) 93 .5kγH 2 . care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7.4. H este înălţimea pantei. γ este greutatea volumică a pământului. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. forţa destabilizatoare.6). Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. Svi. Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.1.7). Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ . poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară.2) k (γh i + q ) (7. (7. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini.6.7. Rh este dată de: R h = 0.

la nivelul „i”. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. În cazul pantelor armate. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. la nivelul „i”. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare.8. Cu notaţiile din Figura 7.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. unde: (7. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. q este suprasarcina permanentă şi temporară.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). considerând o suprafaţă de cedare circulară. Metoda fâşiilor 94 .4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. MRA. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. armate sau nu. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . MRP şi de rezistenţa armăturilor. rezultă: Figura 7. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. 7. unde: (7.2. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente.8. la nivelul „i”.

3. 7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. (7. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 .9.6) (7.1).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7.4. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 .8) Cu notaţiile din Figura 7. MRA. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent).9: Figura 7. c este coeziunea umpluturii armate. Astfel. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7. care trebuie preluat de armături.4.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.

Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6. Datorită înclinării pantei. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. 96 . Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7.5. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat.4.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. Pentru majoritatea pantelor armate. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.4. aceste stări limită nu sunt critice.4. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile. 7.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice.1).10). φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. Figura 7. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară.5. i =1 (7. în lipsa altor condiţii specifice impuse.10. j=1 n {( ) [ ( )] } (7.5a).9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ .

locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. Figura 7. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. 97 . • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării.11. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. 7. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.7. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare.11). • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung.8. asociate cu vegetaţie. riprap. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s .. (7. elemente modulare din beton etc.7). 98 .9. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. s – panta faţadei.11) unde: d – adâncimea apei. 7. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. γw – greutatea volumică a apei. Dacă λ < 100 Pa. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6.

90 115. cât şi pentru teren.3 2 17. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.95 17.0 17.1.43 110.12 17.1. atât pentru umplutura armată. încercare 3 18.32 5 18.81 5 56.08 120.48 Nr.9 17.73 58. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1. prin încercări de forfecare directă.43 116.87 99 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. H = 4 m.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.15 6 58.47 117.1 17. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. EXEMPLE DE CALCUL 8. Principii generale de calcul.17 2 55. Figura 8.5 4 17. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.57 113.

Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.11 156.34 159. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85.1. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8.95 53. t ⋅s ρ= α . n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.29 108. Rezultă s =0.43 110.25 166.86 160.86 166. Pentru n = 5.39 101.30 Pentru teren (φ.29 173.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180.18 1 53.05 104.20 176. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n . (8. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi . din tabelul 1 din STAS 3300/1-85. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8.1. n i =1 ( ) (8.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.1) ∑ γi .1.9 106. rezultă n = n’ = 5.1.0847. după eliminarea valorilor eronate. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală. n şi de nivelul de asigurare α.014 kN/m3.73 175. rezultă υ = 2.1.07 (coeficient statistic).51 2 52.17 5 55.17 106. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.59 162.79 152. (8.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.5) 100 .3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.09476 . n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.29 6 54. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8.88 8.71 169.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

5 × 1 = 424.unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.fm22 = 1. σv: Rv 295.1 = 1.fm121 = 1 t 50ani .53 (8.29) (8.rezultă fm = 1.37) .fm2 = fm21 × fm22 . unde împingerea este maximă.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.5 × 3.75 sv = = = = 0.27) 8.75 kN/m.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.8.1 .32) .1.1.33) .48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.68 = 406.56 + 40. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.34) .4 × 13.fm2 = 1.76 .6 (8.30) (8.6 × 1. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.Presiunea pe bază.1 (8.66 6 (8. 8.8 σv = = = 138.fm12 = fm121 × fm122 .6 = 1. L − 2e 3. 8.9.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.fm21 = 1.366 + 10 × 0. se calculează valoarea sv: T T 18.7.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.6 (8.f m122 = log d = log = 1 .98 2 2 Dm = 1 m 138.fm12 = 1.28) (8.49m < = 0.366) × 1.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.2 104 . Verificarea presiunilor pe teren .99kPa .12 L = = 0.6 (8.36) .1.0 (producător) .98 + 17.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .5 × 4 × 0.4 − 2 × 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.56m R v 235.2 (17.99 ≤ 406.

56 kN/m.12912 39.098 4.8886 236.9563 Ti1 4.97869 107.34448 46.8332 147.89117 22.076827 σvi 22.24352 17.722 221.5552 Rvi Pai 77.14245 17.7776 184.9563 Ti1 3.568 27.35552 99.393674 3.83808 15.07675 336.66656 118.7444 0.3722 60.73369 73.6886 277.307184 3.32813 93.528 53.73369 77.780224 6.1.477 11.11104 88.272 M0i 0.017818 0.891413 10.91104 129.497899 0.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.046408 0. În acest caz.1743 23.587 299.07739 0.816 54.008256 14.6108 295.72509 60. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.076827 σvi 20.40 m.2442 306.5 2 2.61488 2.24522 3. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.528 ei 0. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.0764 222.28504 8.80528 61.35232 49.528 ei 0.879 149.73488 27.661586 Li-2ei 3.816 48.76596 124.959296 2.308157 0. cota 0.40 m.11427 14.68464 2.3552 61.13568 30. Se alege un alt tip de geogrilă.802 70.6332 8.550691 11.342483 2.339366 3.97408 56.71115 88.5 3 3.81088 6.5 4 Gi 36.73137 29.79131 13.240899 0.45 39.7997 336.220352 0.94144 34.4666 159.79017 29.6888 3.8888 110.4664 34.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.147504 0.34762 5.198284 6.74363 19.28117 97.73113 7.6 2 2.9343 162.9997 295.45952 5.488 Paqi 0.29792 34. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.434625 3.10. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.2229 222.104991 2.96075 114.372 225.69686 39.70272 2.003163 0.8 1.11.22809 8.50 m.918201 2.104991 2.02648 15.222528 1.972 161.3552 Pai 0.06605 76. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.9444 73.2 1.5365 161.4108 47.92032 70.364364 3.488 Paqi 1.578094 2.5 1 1.0221 188.089559 0.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0. Ti1 (8.568 25.522 24.32448 11.404202 2.35768 0.4 0.2 3.00559 0.4442 265.272 M0i 0.388819 3.638 8.030317 0.528758 0.64675 188.5552 Rvi 70.3331 206.661586 Li-2ei 3.5776 218. 105 . 8.2221 147.01875 262.7776 177.220883 3.783685 2.53392 9.3271 113.4 2.55552 59.5776 15.39) (8.24179 27.1.25 m. toate armăturile se verifică la rupere.372 22.147504 0.14706 49.43328 44.392 9.410953 0. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.6 4 Gi 29.1331 247.843 151.882 17.035073 4.5384 130.8 3.6664 258.

4 X 0.166 3.79131 13.45 (pentru geogrilă) .2 3.02648 15.197207 0.193894 0.4 0.996 2.762 1.464 2.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.4 2. 106 .035073 4.34762 5.294 1.6 2 2.246767 0.6 4 Ti1 3.8 m pe fiecare metru liniar de zid.95) tanφ = 0. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.73113 7.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.23 2.932 3.223674 0.207676 0.7104 Lpi 1.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.190234 0.891413 10. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.2 1.327451 0.203644 (8.74363 19. fsm = 1. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.191465 0.12.279721 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.22809 8.8 3.698 2.85 ÷ 0.1.528 1.1743 23.2.8 1.49 = 0.44 ÷ 0.

3 H = 4 m.29 173.5 17.47 117.25 166. atât pentru umplutura armată.1 17.79 152.11 156.90 56.29 6 54.05 104.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.59 162.86 160.48 17.86 115.73 175.12 γ1 (kN/m ) 3 17.43 110.20 176. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.15 116.71 169. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.86 166.08 55.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.34 300 159.17 200 106.3 17.17 5 55.17 110.81 113.29 108. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60. Figura 8.43 200 120.9 18. Partea 1: Reguli generale. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.87 300 180.43 57.39 101.95 18.57 58. cât şi pentru teren.88 107 .9 106.18 2 52.2.30 Pentru teren (φ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.0 17.95 53.32 17. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr. prin încercări de forfecare directă. încercare 1 2 3 4 5 3 18.73 58.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. 8.pentru împingerea pământului. respectiv φ1 = 30 °.2. Pentru verificarea de capacitate portantă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. .1.2.2.1.014 kN/m3. . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . factorii parţiali sunt următorii: . γγ = 1. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γφ = 1. .2.3. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18. c = 0 8. γG = 1. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. 8.1.35.4 kN/m3. .35. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8. considerată variabilă şi favorabilă. γPa = 1.pentru greutate.0°.2.2.2.1.pentru greutate. considerată variabilă şi favorabilă. γQ = 1. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. 8.2.pentru greutatea volumică. 108 .pentru unghiul de frecare internă.5.4.1. iar c1 = 0 8. γG = 1.1. . γQ = 0.2. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.

.pentru verificarea capacităţii portante.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru greutatea volumică.25.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. γPa = 1. . Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γγ = 1. . 8. γφ = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.2.2.35.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru rezistenţa terenului.2. γQ = 0. 109 . γG = 1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . factorii parţiali sunt următorii: . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.2. . γG = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.4. .pentru unghiul de frecare internă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. .pentru greutatea volumică.0. γR.5.pentru greutate.v = 1.pentru împingerea pământului. γQ = 0.pentru greutate. considerată variabilă şi favorabilă. γPa = 1. γQ = 0. . γQ = 1.35.25.pentru greutate. Pentru verificarea de capacitate portantă. .0. γφ = 1.1. Pentru verificarea de capacitate portantă. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.h = 1.pentru împingerea pământului.pentru greutate. Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice.e = 1. considerată variabilă şi favorabilă. factorii parţiali sunt următorii: .2. γφ = 1. factorii parţiali sunt următorii: . γPa = 1. γG = 1.4.4.2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. γR. . 8. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . .3. considerată variabilă şi favorabilă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γγ = 1. considerată variabilă şi favorabilă. γR.3.pentru împingerea pământului. . considerată variabilă şi favorabilă.pentru verificarea la alunecare pe talpă. .pentru unghiul de frecare internă.pentru unghiul de frecare internă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γQ = 1. γG = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.2. . . .

2.3.35. Combinaţia 2 G = 201.2 kN/m. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .577 γ = 17.4.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.2. considerată variabilă şi favorabilă.4. γQ = 1.4. .8 × 4 × 18.4.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0. G = 272.45) (8.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.pentru greutate.75 kN/m (alunecare pe talpă. 8.509 tanφ1 = 0.2. γG = 1. γγ = 1.42) (8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.4 kN/m3 γ1 = 18.2.44) 8.46) 8.43) (8. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.47 kN/m. răsturnare) Q = 36.0. γR.2. 8. Pentru verificarea de capacitate portantă.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17. Paq = 15 kN/m 110 .0.2.014 = 201.375 = 52.3. rezultă L = 2. γR.014 kN/m3 8.h = 1. Combinaţia 1 G = 201.375 = 15kN / m (8.8 = 28kN / m (8.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.1.25 kN/m tanφ = 0. Paq = 20.7.8 m. pentru verificarea la alunecare pe talpă. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.5. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.4. pentru rezistenţa terenului.2. răsturnare).4.75kN / m Q = q × L = 10 × 2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.e = 1.

577 γ = 17.25 kN/m tanφ = 0.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.75 × 0.49) 90.407 tanφ1 = 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.4 kN/m3 γ1 = 18.462 γ = 17.014 kN/m3 8.4.2.75 kN/m (alunecare pe talpă.47) (8. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.509 = 102.2 kN/m.5.6.014 kN/m3 8.48) (8.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.72kN / m (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.2. Paq = 20.4 kN/m3 γ1 = 18.4 kN/m3 γ1 = 18.50) (8.014 kN/m3 8.2. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.4.462 γ = 17.509 tanφ1 = 0.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.25 = 90. răsturnare) G = 272.5.75 kN/m (alunecare pe talpă.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.47 + 20.5. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.69 .72 ≤ 201. Combinaţia 3 G = 201. răsturnare) G = 272.2.1.51) 111 . pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .72kN / m R v = G + Q = 201. Combinaţia 4 G = 201.47 kN/m.75 + 0 = 201.407 tanφ1 = 0.

verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.52) .75 × 0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.1 m 8.37kN / m (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.60) R v = G + Q = 223.25 = 90.37 kN / m (8.2.37 + 0 = 223.62) 67.61) .72 ≤ 201.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.75 + 0 = 201.37 × 0.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.72 < 223.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.44 ÷ 0.53) 90.11 .64) 112 .Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.57) (8.56) 90.407 = 82.95) tanφ = 0.85 ÷ 0.58) .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.2.2 ≤ 223.49 = 0.2kN / m (8.75kN / m (8. pentru L = 3.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.45 (8.49 = 0.45 (8. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70. pentru L = 3.63) (8.1 m.014 + 0 = 223.91 (8.2 ≤ 100.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.95) tanφ = 0.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .5.37 × 0. pentru combinaţia 2 de încărcări.75 × 0.2kN / m (8.78 .37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.2.72kN / m R v = G + Q = 223.407 = 90.47 + 20.75kN / m (8.51 .72 ≤ 90. R v = G + Q = 4 × 3.3.1 × 18.54) R v = G + Q = 201.59) (8.44 ÷ 0.85 ÷ 0.5. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.2 + 15 = 67.72 > 201.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.

37 × 0. pentru combinaţia 3 de încărcări.95) tanφ = 0.52 .95) tanφ = 0. pentru combinaţia 4 de încărcări. pentru L = 3.49 = 0.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.51 .91 (8.1 R h = Pa + Paq = 90.407 = 90.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.76) 67.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0. pentru L = 3. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.45 (8.45 (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.49 = 0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.1 m 8.70) (8.4.2 ≤ 223.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8. pentru L = 3.2kN / m (8.45 (pentru geogrilă) 1.44 ÷ 0.69) 99. pentru L = 3.2 ≤ 100.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.37 × 0.85 ÷ 0.74) R v = G + Q = 223.2.2kN / m R v = G + Q = 223.2 + 15 = 67.75) .2 ≤ 223.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.73) (8.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.71) (8.37kN / m (8.72) .65) 90.509 = 113.67) R v = G + Q = 223.37 × 0.37 × 0.68) .1 m 113 .69 .1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .79 ≤ 100.37kN / m (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.5.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .1 × 90.66) (8.72 ≤ 223.44 ÷ 0.37 + 0 = 223.72 ≤ 223.

37 kN/m (alunecare pe talpă.462 γ = 17. răsturnare).407 tanφ1 = 0. Combinaţia 2 G = 223. răsturnare).577 γ = 17.2. Q = 40.1. Paq = 20.6. Q = 46.78) 8. răsturnare). G = 301.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.6.47 kN/m.6.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.014 kN/m3 114 . răsturnare).407 tanφ1 = 0.462 γ = 17.37 kN/m (alunecare pe talpă.014 = 223. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.1 = 31kN / m (8.25 kN/m tanφ = 0.577 γ = 17. Combinaţia 1 G = 223.2.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.6.4.1 m G = 4 × 3.014 kN/m3 8.47 kN/m.25 kN/m tanφ = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.509 tanφ1 = 0.014 kN/m3 8.4 kN/m3 γ1 = 18.014 kN/m3 8.37 kN / m Q = 10 × 3.6. G = 301.2.2 kN/m. răsturnare) Q = 46.2 kN/m. răsturnare).55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. Q = 46.4 kN/m3 γ1 = 18.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2.509 tanφ1 = 0.37 kN/m (alunecare pe talpă.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare) G = 301.2.1 × 18. Combinaţia 4 G = 223. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.3.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. Combinaţia 3 G = 223.77) (8. Paq = 20.

548m < = 0.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.4 = 34kN / m (8. G = 330. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.2. Se măreşte L = 3.25 kN/m tanφ = 0.47 × - R v = G + Q = 223.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. M0: 4 4 + 20.2. răsturnare).4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare).47 kN/m. G = 3.85) 8. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.25 × = 134. Q = 44.82) (8.2.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.80) (8.4 × 4 × 18. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.601m > = 0.37 + 0 = 223.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.2.2 kN/m.4 m.509 tanφ1 = 0.79) M 0 = 70.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.46 L = = 0.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare). e: e= M 0 134.46 L = = 0.1.7. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.56m . Paq = 20.577 γ = 17.407 115 . e: e= M 0 134. Rv: (8.7.014 = 245kN / m Q = 10 × 3. Rv: (8.37 6 (8.7. Rv 245 6 (8.37 kN / m Excentricitatea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.52m R v 223.

2.407 tanφ1 = 0.462 γ = 17. Combinaţia 1 .88) 8.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.1. Verificarea presiunilor pe teren 8. răsturnare).6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. G = 330.7.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.25 kN/m tanφ = 0.462 γ = 17.2 kN/m.47 kN/m.6 L = = 0. G = 330. răsturnare). e: e= M 0 99. răsturnare).2. Rv: (8.4 kN/m3 γ1 = 18.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.Presiunea pe bază.2.4. Paq = 20. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. 8.8. răsturnare). Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. σv: 116 .577 γ = 17. 8.4 kN/m3 γ1 = 18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.8.3.87) (8.56m Rv 245 6 (8.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.86) M 0 = 52.406m < = 0.7. M0: 4 4 + 15 × = 99.4 kN/m3 γ1 = 18.2.509 tanφ1 = 0.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.

3. σv: Rv 330.90) (8.2.548 (8.43 = 367.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 × 3.4 × 3.93) (8.100) 117 .Presiunea pe bază.4 × 12.4 367.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.75kPa . Combinaţia 3 .4 × 12.98) (8.4 × 1 = 385.4 − 2 × 0.4 × 7.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.2.68 + 17.69kPa .89) (8.03 1.96) 8.95) (8.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.95 = 235.4 − 2 × 0.2 σv = = = 111.75 + 51 σv = = = 165. Combinaţia 2 .8.68kPa 2 2 (8. σv: Rv 245 + 44.4 × 3.4 − 2 × 0.75 + 51 = = 165. L − 2e 3.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.Presiunea pe bază. 165.99) Dm = 1 m .68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.98kPa .68 + 17.4 × 1 = 252.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.91) (8.97) (8.43 = 367. L − 2e 3.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.98 ≤ (8. 8.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.2.4 × 1 = 280.8.75 ≤ 235.94) (8. L − 2e 3. (8.69 ≤ 367.v = 1.16 + 17.

103) (8.10. 8. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.4 × 3. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18. (8. σv: Rv 330.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.2.35.Presiunea pe bază.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.2.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .75 kN/m.101) (8.4.75 kN/m. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.102) (8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. Q = 51 kN/m.4 × 7.51kPa .16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.95 = 235.8. din acest punct de vedere.51 ≤ 235. Ti1 (8.75 + 51 σv = = = 147.30 m.2. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile. 8. combinaţia 1: G = 330.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.104) 8.11.4 × 1 = 252.1.8.4 − 2 × 0. Combinaţia 4 .9.2.16 + 17. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8. L − 2e 3.

30 m.30 m.107983 1.15623 0. 8.510366 3.001424 0.325001 3.173918 0.374802 3. de exemplu de 40 kN/m.1872 0.9246 66.729739 8.13. toate armăturile se verifică la rupere.95269 124.95359 66.65063 62.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.455625 2.129538 σvi 22. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.345925 4.879 141.6 0.9527 175.9 Ti1 2.80528 108.00063 M0i 0.9178 12.95) tanφ = 0.7 3.35082 80.231168 9.108805 6.480625 6.49 = 0.146173 0.2389 ei 0.90563 48.12.1306 2.9 Gi 24.3949 322.163784 0.3423 X 0.099522 8.0917 142.43171 48.9 2.9961 3.3755 Ti1 2.0546709 10.31437 32.6295127 4.3037 2.13182 0.5103664 3.4686 Rvi 75.1 1.9575 2.2651 1.9 1.917797 13.3212 340.2.503748 0.8 2.287039 0.204497 0.5 1.85 ÷ 0.7 1.077119 0.201765 0.83709 19.125625 11.0264 208.3 0.69253 53.2475 307.38769 0.1738 223.4644676 9.146796 0.6113 1.150891 0.7 kN/m.1738 274.29914 32.3 2.62462 2.1 3.823 2. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.99054 Paqi 0.7197 119.6499 2.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.2 1.3212 289.3 3.4 2.1001 190.635231 Li-2ei 3.392504 2. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.04708 117.006001 19.158144 5.147561 0.0264 157.227124 0.066517 7. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.1001 241.1454 171.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.8029093 6.012599 0. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.10789 42.01563 77.825922 2. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.396394 2.371786 5.44 ÷ 0.80528 57.1692 3.5 3.87898 90.207323 5.78063 36.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.56368 14.0375 0.4686 Pai 0.50159 16.2475 256.3 0.72974 Lpi 1. fsm = 1.329294 9.257112 0.45 (pentru geogrilă) .245762 3.7844 1.49789 27.26234 42.6604 78. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .323168 13.13636 2.3949 373.149665 0.2756 175.4732 237. cota 0.909844 15.39063 18.397151 3.1 2.6 3. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.27563 26.8 m pe fiecare metru liniar de zid.89979 23.5 1.32604 53. În acest caz.2. se poate alege un alt tip de geogrilă.4768 2.491032 10.4382 1.0665172 7.99647 2.7 3 3.172816 16.48596 97.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

– Limit state design of geosynthetic reinforced structures.. Manea. 2001 121 . V. Khan. A.Geotextile şi produse înrudite. utilizări. C.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. FHWA – NHI – 00 – 043..F. SR EN 13251:2001 . Proprietăti. fundaţii şi structuri de sprijin 9. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. MLPTL – Normativ privind principiile. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31.Z. Publication No. NP 074/2002 7. – Earth reinforcement and soil structures 4. K. Atlanta. S.. Feodorov. Academiei Române. 1999 3. S. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. A.J. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. McGown. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. A.. Batali.J. Găzdaru. Pradhan. Jones.1990) 8.P. Ed. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2...12. Andrawes. NP 075/2002 6. – Geosinteticele în construcţii. elemente de calcul. L. 1998 5.

h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode). dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR. unghi γ . unghi λ .v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .greutate volumică α .nivel de asigurare.spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .deformaţie specifică axială σ .efort unitar normal ψ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .b .unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .

Nγ.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb.q – presiunea activă a pământului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst. Nφ .q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas. în condiţii seismice.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps. h – înălţime H0.

durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 . forţă de tracţiune t – timp.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful