MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

21. Fax: +40. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. sector 2 Tel: +40. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. ing.21.242. 124.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. Ernest Olinic Ing. Loretta Batali Prof. Horaţiu Popa Asist. ing.21. ing.12. Valentin Feodorov Şef lucr. ing. dr. dr. ing.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . dr. dr.06 CONTRACT NR. Nr.2006 - . ing. ing. +40. Cătălin Roşu . Lacul Tei. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. dr.2420781.08. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. Sanda Manea Conf. dr.

.................................... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4................................ 8 2........................ Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ...... 5 1............... 24 3.............3.. Principiul pământului armat......3... Armonizarea cu standardele europene .. 5 1.2.................6............................................ 17 2.................... Materiale geosintetice ...2......... Materiale geosintetice cu funcţie de armare......................................... 28 4......................2...................... Mecanisme de transfer..................... 27 4....................... Materiale geosintetice cu alte funcţii .............. 8 2.................... Umpluturi ...... 17 2.........2.............. Tipuri de armături ..... 30 4......... Pământ.......................... 8 2......... 33 1 ..........................1......................................................................5...................1...............1..........................................6........................... Terenul de fundare ...2...................................................................... 25 4.................2....... OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE...............1.....3..............2.......................................................4................................. 30 4..... Determinarea caracteristicilor pământului ...... Lucrări de poduri.............................3......... 7 2.......1.....6......... Elemente de faţadă .....................................................................................2.............................. 17 2...........2..... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare.............................1.............................1........................................ Lucrări hidrotehnice ...............................................................1.......... Tipuri de structuri din pământ armat...........2...................................... CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI........ 11 2............... 19 2....................1........Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1................................ Cercetarea geotehnică a terenului ....................................................................................... 24 3............................. Evaluarea proiectului..........2...7.. 31 4............................2................... Lucrări aferente structurilor rutiere ................................................. GENERALITĂŢI ................................................. 27 4....... Utilizări..................... EVALUAREA PROIECTULUI ....................................................................................... 13 2........... 33 4........... 33 4.................................. Elemente de faţadă .............................................................4............... Materiale metalice . 21 3.. Lucrări aferente căilor ferate .4.... 20 2................................. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ...............6...................................................2.......................... 31 4.............................. Masivul sprijinit ...................................................................... 28 4.......1................................1......................6..1................................................... 18 2..................................................................................1..................................................

............................................................................4...................................................4.5................4.............. 34 4.......... Elemente de faţadă pentru pante armate ................ Principiile metodei stărilor limită.................. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE.................. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5.. Metoda penei ancorate ............4.............. Generalităţi ................................ 71 6..3................... 50 6.............. Starea limită a exploatării normale.................1.. 71 6.....5.. Alegerea tipului de armătură ............ Predimensionarea structurii............. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă .. 49 6.................4..........3............2.2................ 65 6....3...................... 62 6..........................................5.........3....................................... Factori parţiali pentru armături ................................................................................ 59 6.4..................................................2...4........2..........4..... Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură ... 65 6.......................... 52 6..............4...... 41 5.....3...................... Verificarea stabilităţii globale . 64 6................ 71 6................1.........4............4....2.... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin.................................. 35 5.........................................1.......... 52 6.......................... 36 5........ Calculul forţei de întindere în armătură ...... Evaluarea presiunii pământului.................3..1....................... Verificarea stabilităţii interne ......................... Verificarea la smulgere a armăturilor....... 58 6...........4.. Verificarea armăturilor la smulgere ............... Procedura de proiectare ............ 68 6.. 69 6...............................4......3.....4..................3.... 66 6.................................... 51 6...............3................... Verificarea presiunilor pe teren..................... 60 6.................................. 73 6............................................................ Calculul forţei maxime de întindere în armătură .......... 55 6...........4........................................ 42 5...........................4.3.............................................................. 78 2 ...... 78 6..... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare.. 50 6.............8............5.3.... Verificarea la rupere a armăturilor ................ Evaluarea coeficientului împingerii pământului ............... 66 6.......................................................4..................................................3............. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice .. Metoda gravităţii coerente..7..4.............4................... 36 5...............4..........4....... 47 5............................................. Principiile proiectării conform EUROCODE.............3....... 47 5..............4..................... 37 5.....................4..........1.. Verificarea la rupere a armăturilor .................. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ....... Exploatarea normală................................ Verificarea stabilităţii externe..4...........1........... Exigenţe de calitate..................6.............................. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate....................2...........2...........3.............. 35 4............................ Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ........................... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat .. 61 6.......................................4.............................................. 68 6......6...1.........4.3.....Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.......... 46 5......................3..... 59 6.... Verificarea stabilităţii la răsturnare ..........3.......3...................4........................2............................................3.................4.. Alegerea distanţei între armături ........1..3..... Evaluarea tasărilor...............

..............................4......................4........... 86 7.......... EXEMPLE DE CALCUL ............................................................. 86 6....... 103 8.... Sistemul de drenaj................................... Sistemul de drenaj. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) . 89 7..........6..... Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8.................................... 104 3 .....1........................................................................... 81 6...8....... Proiectarea elementelor de faţadă .......5.......................................................................4................................. 103 8.................1........................ PANTE ARMATE .....8....................................... 97 7........... 92 7...6.............................. 79 6........3.. 104 8..........................5.... Verificarea stabilităţii globale interne ....... Existenţa unui obstacol .......... 89 7......... Metoda penei duble .............................. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară .5.........1........................ Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice .......8................................. 98 8..........................................5..1...............1................ Generalităţi .6.... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS.......7......................................................4.............6............ 102 8................ Proiectarea elementelor de faţadă ...............4............ 99 8.............4............................1.......................1............... 92 7........................................3............. Conexiuni metalice...................1..... Metoda gravităţii coerente..........1.2............................................ Proiectarea conexiunilor.. 99 8...................9.... Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii ........................ 82 6......................... 80 6..........7....................................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ..........................1..................3...................... 89 7............ 97 7....................................................................................1..................... 102 8..................... 96 7.................... 96 7...Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6........................1... 93 7............................2........................5........ Conexiuni între materialele geosintetice .................................. 79 6....... Starea limită a exploatării normale.......7............2.... 80 6.. 84 6...........................................................4................... Evaluarea stabilităţii interne....................................................................................................... Predimensionare ........................................................................... 78 6............9........5............................................... Proiectarea conexiunilor........................................................ Procedura de proiectare ...... Elemente de proiectare specifice......1.............. Starea limită a exploatării normale .................2...................................4...... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică .......................2..........................................7.....5........ Evaluarea stabilităţii externe ......4.......... Structuri de sprijin suprapuse...4.......... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii .... 83 6..1......4.................7..............................4... 102 8.............. 98 7.................................................... Evaluarea împingerii pământului .................. 95 7................. 86 6.... Verificarea presiunilor pe teren............................ Repararea alunecărilor de teren......................... 94 7.......................... Verificarea stabilităţii la răsturnare .............

............................5. 119 8................ 106 8...9.. 119 4 ...2....Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.......2.. Verificarea armăturilor la smulgere ....1....... 110 8............. Verificarea stabilităţii la răsturnare .................................3.........2......... Determinarea parametrilor geotehnici.............10..................... Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ....................................................................................................12.................... Verificarea armăturilor la rupere.....13. 116 8.2........2....... Verificarea armăturilor la smulgere ........ 114 8..2.. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul. 105 8.........................1 m...................................2............ 108 8................... 118 8... Dispunerea armăturilor... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ................2................................................................................................. 118 8.....................7.......2...........................................................4....................... Calculul forţei de întindere în armături ......................2.11...................... 110 8..................9....................... Calculul forţei de întindere în armături ............................... 118 8.........11.............. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ...........2.................................... Dispunerea armăturilor..............6........................ Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE ..... 105 8... 107 8..... Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3... Verificarea armăturilor la rupere... 115 8............................................... 108 8.10..2......................................................2................. 111 8.........1...............1..................... Verificarea presiunilor pe teren....8..........2................. 104 8....12.................2.................1......................................1...................... Predimensionare ..............................

Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. MLPTL . acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. având caracter orientativ.1.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. GT 035/2002 5. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. pante armate). Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. ca şi unele metode specifice de calcul. MLPTL .Cod de proiectare seismică . SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. NP 074/2002 4. indicativ NP 075/2002. MLPTL – Normativ privind principiile. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea rezistenţei la intemperii 10. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. P 100-1/2004 6. NP 075/2002 3.

SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. SR EN ISO 13431:2004 . SR EN ISO 4014:2003 . SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. Vocabular 20. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. industriale şi agricole. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan.Geotextile şi produse înrudite. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. Calculul elementelor din oţel 38. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21.Geotextile şi produse înrudite. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. Partea I – Instalarea între materiale granulare. 31. SR EN ISO 4016:2002 . SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Partea 1 – Reguli generale 17. fundaţii şi structuri de sprijin 13. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 13251:2001/A1:2005 . Determinarea caracteristicilor de frecare.Geosintetice. fără încărcare normală 23. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR EN ISO 12957-2:2005 . SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea pH-ului 32.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. 33.

Determinarea granulozităţii 47. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. Condiţii tehnice generale de calitate 54. 2. Determinarea densităţii pământurilor 45. Determinarea caracteristicilor de compactare. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. 7. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Determinarea limitelor de plasticitate 46. 6.2. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. Principii generale de calcul 49. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. 8. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. 3. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. 4. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. Determinarea umidităţii 43. 5. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. Determinarea materiilor organice 50. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. Încercarea Proctor 41. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1.

2.Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2.Figura 2. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2.) 8 .1. sub posibilele încărcări exterioare. eventual.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin . culei de pod . Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi.3 etc. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2.2.1. În această categorie intră: . Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren. GENERALITĂŢI 2. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A.1.

5.5) Figura 2.4. Pante armate cu materiale geosintetice . Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2. armate cu geosintetice (Figura 2. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.2. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. instalate pe pante 9 .straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.4) Figura 2.

6). . Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. În această categorie intră: . al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare.7): pământul armat. fundaţia.drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. metalice sau alte tipuri de materiale. în general. conexiuni. Aceste structuri sunt. 10 .6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. Figura 2. de sub structura de pământ armat. . sunt necesare elemente de faţadă. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. elementele de faţadă (parament). . umplutura din spatele structurii de pământ armat.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. terenul de fundare. în condiţii de limitare a deformaţiilor. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. De obicei. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice.platforme armate cu materiale geosintetice . terenul natural din spatele întregii structuri. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: .platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice.

Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: .benzi.7. 11 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.3.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee.ancore de diverse tipuri. a.8. În Figura 2.8). .benzi sau grile metalice. folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice). Rambleu cu pante armate b. Repararea alunecărilor Figura 2.9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat . Pante armate 2. stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. .

de exemplu). consolidate prin interţesere sau termosudare. neţesute. cu fibre de sticlă sau metal. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. poliesterul. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. În primul caz. ancore sau bare. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . ţesute sau extrudate. mono. 12 . forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. poliester sau.geotextile.sau biaxiale.geocompozite de armare.geogrile. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. mai recent. formând geocompozite. dar şi din poliamidă. . În această categorie intră de asemenea geocelulele. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. . multifilament. Geotextilele pot fi: ţesute. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. Geogrilele pot fi sudate. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea.9. etc.). tricoturi. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. din care cel puţin un material este geosintetic.

Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor.armături relativ inextensibile. dependente de timp şi temperatură.blocuri modulare prefabricate din beton. . Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . de cele mai multe ori. ambele umplute cu pământ sau material granular. bare.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). . În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice.armături relativ extensibile. inox) şi se prezintă sub formă de grile. benzi.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. . În figurile 2. Proprietăţile acestor armături sunt. beton. în general. .dă o formă exterioară structurii. îmbinate între ele prin diferite sisteme. vandalismului etc. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: .panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii.asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. . care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. realizate din beton torcretat.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. în aceleaşi condiţii de solicitare. lemn sau alte materiale. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. .4. . . definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. cu viteza constantă de deformare. .previne eroziunea pământului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. în aceleaşi condiţii de solicitare. Din punct de vedere al comportării.gabioane. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . . Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă. În această categorie intră armăturile metalice. sau alţi polimeri.10 – 2.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii. .oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj. 2. panouri prefabricate din beton.elemente metalice. independente de timp şi temperatură. Proprietăţile acestui tip de armături sunt. 13 . Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu.

Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.10.11.

13. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .12.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.

Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.14. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 . Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.15.

6.18). Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. conexe celei de armare şi anume de filtrare. culee în pantă (Figura 2. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile.17).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2.17. Utilizări 2. În cazul utilizării geotextilelor ca armături. drenare sau protecţie antierozională. Figura 2. Culee de pod 17 .1.5. 2. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2.16.20).6.19). georeţele sau geocompozite de drenaj.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.18. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.Culee în pantă Figura 2.21). Rambleu armat pentru viaducte 2.6. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.20.19.22). 18 .2. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.

ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.22.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.23.3.24). Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 . Figura 2. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2.21. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.6.23).

25. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.6.26.26). Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2.24. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.29).28).27). Figura 2. insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2. Cheuri armate cu geogrile Figura 2.4. baraje din materiale locale (Figura 2. Insule artificiale din geocelule 20 .25).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

27. Astfel. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire.28. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură.29. Apărări de maluri Figura 2. În cazul armăturilor cu noduri 21 . Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact.

Aşa cum este prezentat în figură. zona activă este instabilă. Unghiul de înclinare a pantei. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. situată în imediata apropiere a faţadei. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 .30. În cazul nearmat panta este instabilă. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. Fără armătură. Dacă se produce ruperea.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv.1). Figura 2. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii.30). există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. Figura 2. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. φ. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact.31. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2.

De aceea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. de cele ale armăturii. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. depinzând de tipul terenului. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. 23 . Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. pantelor sau rambleelor armate. În acest caz. care asigură transferul de încărcare. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. descrescând către capătul liber al armăturii. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare.31). transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. Legătura dintre armătură şi pământ. ca şi de relaţia care există între ele. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat.

În cazul pământurilor. condiţiilor de drenare etc. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. Trebuie realizate următoarele: . Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. a tasărilor probabile. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. . 3. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m.8 din înălţimea prevăzută. ca şi a încercărilor in situ. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. 24 . O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. NP 074/2002.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. cu capacitate portantă insuficientă. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. precum şi a fluctuaţilor acestuia. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. Dacă pe această adâncime există straturi slabe.1. . adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare.

În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. inclusiv studii de arhivă. atât pe termen scurt (parametrii totali). mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat.2. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. NP 074/2002. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. iar dacă aceasta nu este suficientă. având ca referinţă „Normativul privind principiile. 25 . se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. 3. rezistivitate electrică. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. sunt necesare încercări de compresibilitate . conţinut de săruri). exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă.

Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. criteriile de performanţă. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. disponibilitatea materialelor. 26 . fiind însă mai scumpe. durabilitatea. experienţa costul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică.

MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate.1. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. în anumite condiţii. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. necoezive. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. dacă există.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. în general. care duc la sporirea costurilor. De aceea.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. umplutura dintre ele. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. 4. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . de cele mai multe ori concentrate local. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. cât şi masa de pământ armată şi.1. Mai pot fi utilizate. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. eventual. Pirita poate oxida. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3.063 mm). Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare.1. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari.

28 . Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. φ sunt relativ mici. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. φ şi c. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. iar pentru poliolefine (polipropilenă.5 – 2 m distanţă). φ’ şi c’. ε (Figura 4. 4. φ pentru structuri de spijin. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. SR ISO 11048:99. Umpluturi Pentru proiectare. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. SR ISO 14240:2001. STAS 7107/1-76. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi.2. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. SR ISO 11265/A1:98. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. În cazul utilizării armăturilor metalice. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1.1. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. Pentru materiale pur necoezive. tipice pentru structurile de sprijin. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. în condiţii de deformaţii plane.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ).2.1. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. cât şi cei totali. Determinarea caracteristicilor pământului 4. f) Materiale friabile – pământurile friabile. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului.1). se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. PP şi polietilenă de înaltă densitate. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă.1. În aceste condiţii. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.2% min 0.1% max 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.35 V min 0.01 % max 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.01% max 0.03 % max 0.2% max 0.1% 1000Ωcm max 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.025% max 0.02% 0.03 % max 0.2% 0.05% max 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.01% max 0.2% max 0.

pentru a obţine valorile de calcul. tip CD (consolidat – drenat).2. Întrucât umpluturile vor fi compactate. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85.2. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane.1. fie cea de compresiune triaxială. 4. 1913/15-75. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. 8942/2-82. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. 4. tip CD (consolidat – drenat). 8942/189. 1913/4-86. 1913/5-85. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă.1. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. 30 . 8942/5-75.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4.3. φ şi c. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. prin încercarea Proctor.2. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. 1913/3-76. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. 1913/13-83.1. φ’ şi c’ şi totali. 1913/6-76. 1913/2-76. se vor determina parametrii optimi de compactare. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. fie cea de compresiune triaxială. 1913/12-88.

Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). în general. Materiale geosintetice 4. foaie etc. Cu. deteriorarea în timpul punerii în operă. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. NP 075-02. la fluaj. îmbătrânire. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. aditivi etc. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005.. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. se utilizează. temperatură. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. .încercări de identificare şi caracterizare. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. cum ar fi rezistenţa la întindere. geometrii.2. oxidare. NP 075/2002. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul.2. din materiale polimerice. De aceea. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. 31 .. Datorită diversităţii de produse. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. depozitele de zgură. realizate în condiţii standard.1. cu diferite funcţii. steril de mină sau de deşeuri industriale. Mn. fiecare produs trebuie analizat individual.încercări de control. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. proprietăţile de frecare. Co. . fisurare datorită condiţiilor de mediu. Cr.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.6. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: .

sunt necesare teste de durabilitate 32 . R – relevant în toate situaţiile. S – relevant în anumite situaţii specifice. T – utilizare sub semnul întrebării.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect.

Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. 4. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: .2.3. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel.consolidării secundare a terenurilor argiloase.2. 10025-2:2004. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune. Atunci când nu este posibil. este dată orientativ în Tabelul 4-5. Elemente de faţadă În paragraful 2. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. 10025-3:2005.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.fluajului armăturilor. 33 . metal.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . . .4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. Tabelul 4-4. acolo unde este cazul.defectelor de execuţie. bare sau grile (reţele). Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. elemente de legătură. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4.4. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale.

4.blocuri modulare prefabricate din beton. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime. .1.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0.2 Nota 1: NG . .faţade flexibile. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 .3 0.oţel inoxidabil.05 0. fie prin acoperire cu un strat de pământ.tablă neagră (negalvanizată). până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. metal sau materiale polimerice.05 0. pe toată înălţimea structurii.05 – 1 m2. diamant sau hexagonale. în jurul fiecărui strat de pământ compactat. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. din metal sau materiale polimerice .07 1.09 0. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare. disponibile într-o varietate de forme şi texturi.63 0. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.68 0.0 0.55 0.panouri prefabricate.25 0 0 0 0 0. de regulă din beton.oţel galvanizat. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste.7 0.25 0. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: . dreptunghiulare.panouri prefabricate. . Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire.45 0. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari.1 0.15 1. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.75 1. Au suprafeţe de cca 0. lemn.55 0.35 1.38 0. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5. G . Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.05 0. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. I . Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. de regulă din beton.35 0. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare. pătrate.1 0.4 0 0 0 0 1.4.

armătura trebuie ataşată de gabion. 4. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). STAS 8796/3-89. bare.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii.plase metalice sau din polimeri 4.2. de nivelul de estetică cerut. care permit şi creşterea vegetaţiei. STAS 8796/4-89). Pot fi constituite din dibluri. oţel inoxidabil sau materiale polimerice. şuruburi cu cap hexagonal.întoarcerea armăturilor la faţa pantei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. buloane etc. STAS 8796/280. din beton sau zidărie de piatră brută. în acest caz.4. De asemenea. oţel galvanizat. ea poate fi însămânţată. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. realizate după construcţia structurii de sprijin. realizate din oţel neprotejat.SR EN ISO 4016:2002. SR EN ISO 4014:2003. .5. pot fi utilizate elemente de faţadă.4): . Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2.8 sau 10. . Se pot folosi şuruburi obişnuite. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). ancorate de acestea. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului).gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. 35 .9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. oţel protejat. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. din grupa 4. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului.

2. Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . seismicitate). încărcările se clasifică în: . . Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. Având ca referinţă aceste standarde. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită.condiţii speciale (de ex. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. Cu alte cuvinte. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). 36 .1. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. acolo unde ei sunt necesari .de exemplu.natura şi dimensiunile structurii de pământ. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. 5. . Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5.permanente (P). Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi.natura terenului şi condiţiile de apă subterană.

folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate.95. se va verifica atât la SLU. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. în gruparea specială de acţiuni.3. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. care pot fi sub.85. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. în grupările fundamentale respective. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. se vor aplica următoarele. În aplicarea metodei stărilor limită. Stările limită pot apare atât în teren. având ca referinţă STAS 10101/0A-77. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul.85.sau supraunitari. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. se va verifica la SLU. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5. nd pentru V. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor.0 pentru P şi C. excepţionale (E).95.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. . unde: 37 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). cvasipermanente (C) sau variabile (V). prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. Valorile de proiectare ale acţiunilor. . n. având ca referinţă STAS 3300/1-85: .pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP).pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. 5. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. α.1) Fd = γF × Frep. În cazul lucrărilor de susţinere. n. Partea 1 – Reguli generale. cât şi la SLEN. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004.

d ≤ Estb. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7. Xd. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). Estb. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: .d.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. Edst. .2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). (5.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale.0. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd.pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL). (5.pierderea echilibrului structurii sau terenului. .0 sau subunitar (notat ψ0. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst. (5. În cazul SLU. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). Valorile factorului parţial de material. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1.antrenare hidrodinamică.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM.4) unde: unde: 38 . În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU).d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. . în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). .5) (5.

care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG. defavorabilă Permanentă. favorabilă Variabilă. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. efectele acţiunilor.dst γG. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1.00 39 . Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă. cu titlu informativ. Tabelul 5-1.stb γQ. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.dst γQ. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU.40 1.25 1. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date.stb Valoare 1.25 1. proprietăţile materialelor şi rezistenţe.40 1. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1.50 0 Tabelul 5-2. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A.90 1.10 0.

e R1 1.0 1.0 Set R2 1.0 1.4 1.25 1.v γR.h γR.3 0 Tabelul 5-4.4 1.0 Tabelul 5-5.0 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.0 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.5 0 A2 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.4 1. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.35 1.1 R3 1.4 R3 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.1 1.0 1.0 1.0 Set R2 1.0 1.e R1 1. 40 .0 1.0 Tabelul 5-6. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.0 M2 1. (5.25 1. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.0 1.

se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. atât starea limită ultimă. în practica curentă de proiectare. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. În cazul stabilităţii externe. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. În acest caz. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. de exemplu. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor.0. Pentru toate aplicaţiile însă. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). b. 5. în acest caz. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. egale cu 1. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. se produce cedarea sau există degradări majore. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi.4. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. în mod normal. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. În proiectarea structurilor de pământ armat. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. fie de cea a exploatării normale. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. În cazul stabilităţii interne. calculul tasărilor). iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. c.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate.

În cazul aplicării principiilor EUROCODE.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. 10101. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. datorită diferiţilor factori. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. de tipul benzilor. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. Majoritatea armăturilor utilizate. armătura este considerată extensibilă. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. nici în normativele sau standardele europene. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. Tabelul 5-7. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004).1. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. În caz contrar. cu excepţia BS 8006. 5. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor.4. foliilor. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni.

. fm111 poate fi calculat cu formula: 1.64σ . în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. (5. prin factorul parţial fm111. f m111 = 1 + (5. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. 43 .50. fm = 1. Pentru armăturile polimerice.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat. prin factorul parţial fm112.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control.8) (5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . iar σ este abaterea medie a rezistenţei.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 . Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise.0 sau pe baza secţiunii nominale.0. În caz contrar. Figura 5. unde. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: . fm111 = 1. f m11 = f m111 × f m112 (5.7) (5. fm111 = 1. fie pe baza rezistenţei medii de bază. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică.64σ μ este rezistenţa medie.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice. fm112 = 0. Pentru armăturile metalice. unde: μ − 1.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. caz în care fm112 = 1.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe.

în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare. fm121 poate fi luat egal cu 1. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. În cazul unui număr mare de date. . 44 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. cât şi pentru cele geosintetice.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date. Atât pentru materialele metalice. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: .0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. tt – durata încercărilor de fluaj. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1.0. f m12 = f m121 × f m122 . fm122 poate fi luat egal cu 1. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. În cazul materialelor geosintetice. obţinute pe perioade mari de timp.1.13) f m122 = log d . ceea ce este recomandat. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. (5.0. atunci: t (5.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări.

1. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. de structura de pământ armat. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5.3.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. fm21 = 1.1. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. 45 . (5. fm12. de modul de compactare etc. de tipul de teren. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. În general.2. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. Figura 5. Figura 5. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice.

46 . factorul parţial astfel obţinut. În cazul materialelor metalice. 5. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. medf ⎟ . în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare. Tc: ⎛T T ⎞ (5. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. Tmed f. . rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5.4. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune.16) Tc = u . Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: .2. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. Schema de stabilire a factorului parţial de material. În cazul materialelor geosintetice. factorul parţial de siguranţă este fal.3.15) Tc = min⎜ ft .

Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.pentru SLEN: fsm = 1. • prezenţa unui strat de umplutură umed.0. Figura 5. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. fal = 1. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple. 5.5 m.3 . la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. • compresiunea umpluturii.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: . fal = 1. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .pentru SLU: fsm = 1. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii.3.0.4. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1. 5. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor.4.5.4).

5). Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. ramblee de cale ferată (Figura 5. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 . structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale.5.6). Figura 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. În această categorie intră pilele de pod. baraje. ziduri de cheu. care trebuie proiectate utilizând metode speciale.

Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5.6. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. verificarea compactării umpluturii. verificarea corectitudinii instalării armăturilor.6. 49 . prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături. pe lungimi de cca 20 – 30 m. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3.

Figura 6.1. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol. 50 .1.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. care nu sunt verticale. culei Şi alte structuri de acest tip.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.1. de tip zid de sprijin sau culei. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.

pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. NOTĂ. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. În cazul armăturilor inextensibile. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). în direcţie longitudinală şi transversală. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. ancorate sau nu. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. cât şi cele diferenţiate. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. 51 .2. cât şi cele ale exploatării normale. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. utilizând metode de echilibru limită. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. c) analiza deformaţiilor. Sunt evaluate atât tasările absolute. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. de tip ziduri de sprijin şi culei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor.

depăşirea presiunilor pe teren. H/L.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. pierderea globală a stabilităţii. 52 . Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6.2): alunecare pe talpă.1. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. Figura 6. Cu toate acestea.3. răsturnare (limitarea excentricităţii). Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat.2.3. 6.1.3. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. H fiind în general impus de amplasament.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6.

cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1. 2 sau 7 m) 0. depinde de: .. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor.presiunea dată de structură. .pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.5).6H.7 H (minim 3 m) max (0. necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 .4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6. . .7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.3.adâncimea de îngheţ.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .4.

. Tabelul 6-2.2. 55 . În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6.0 m Dm βs Figura 6. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. De asemenea.8).5. βs = 0° Culei. saltelelor sau pavajelor. βs = 0° Ziduri de sprijin.2). excavaţii etc. pentru structuri supuse acţiunii apei. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6.7 şi Figura 6. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin.6).7. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: .3. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6.

6.coeficientul împingerii active.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ . Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ . Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6. G .2) Figura 6.7.1) Figura 6.greutatea (6. e – excentricitatea. Rv – rezultanta încărcărilor verticale. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ . Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ .8.9.coeficientul împingerii active (6. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 . Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°). Figura 6.3) Figura 6.9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului.coeficientul împingerii active (6.4) Figura 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a . k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. Rv – rezultanta forţelor verticale. depinde care sunt mai slabe. care se opun alunecării. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. fie ale umpluturii. φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). ka k0 k 6m z Figura 6.3. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. cu cele rezistente. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului.10.5) unde ka are expresiile prezentate anterior. (6. 58 . care produc alunecarea.3. unde: (6. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior.10). presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6.2). pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus. iar c este coeziunea. la o cotă z.

σv. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . metoda Meyerhof (Figura 6. presupusă uniform distribuită. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci.2). Presiunea pe bază. unde: (6.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare.4. 6. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. (6. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. ca – adeziunea dintre teren şi armătură.9) 1 pcr este presiunea critică. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. dacă există). În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . L – lăţimea efectivă a bazei. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei.4. se calculează cu formula: Rv σv = . în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. (6. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren.11). γf – greutatea volumică a terenului de fundare.3. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. Rh – rezultanta forţelor orizontale. (6.5). cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. 59 . Rv – rezultanta forţelor verticale.5.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale.3. iγ. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă.3.7) 6. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . de regulă. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5.

cât şi cele care o intersectează (Figura 6. presiunea critică mărită.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. de regulă. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare.11.6. cât şi prin cea nearmată nu sunt. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. Pentru structuri simple.12). cu geometrie rectangulară. prin lungirea armăturilor. realizarea de coloane de material granular etc. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. respectiv. 60 . Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. atât cele care sunt exterioare structurii. critice. 6. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor.3. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). înlocuirea stratului moale. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.3. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate. Tabelul 6-3. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 .7. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3). Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor.12. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat.

împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.3. În cazul lucrărilor de sprijin. În plus. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului.5k s .13. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. Pa.8. (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. Figura 6.11) Fi = khG. determinat conform P100/1-2004.13.14.12) unde ks este coeficientul seismic. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 .

14.5tgβ (6.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.14 rezultă: tgβ ⋅ 0. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.14) armate. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.5H 1 − 0.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.

pământul se găseşte în condiţii nedrenate. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate.14). Figura 6.14.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază. în cazul solicitării seismice.15): 64 . este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas.componenta împingerii în regim static.5kh.q = Pas.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6. .q – Paq are punctul de aplicaţie la 0.componenta seismică. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L . q se adaugă o împingere suplimentară. Pas.q = k as (6.16) (6. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h. Se precizează că. în cazul general.componenta statică. conform notaţiilor din Figura 6. Pas = (6. . acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as . Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: .componenta seismică. cât şi 3 pentru roci.13) sau 1 2 γh k as . Punctul de aplicaţie al forţei Pas. 6. care. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. Ps.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H.66 din înălţime faţă de bază. atât pentru pământuri.q se determină în felul următor: . de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu.q. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază.4.

4. conform precizărilor din 4. 6. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada.2. de tipul benzilor. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. 65 . Pentru armăturile discontinui. alegerea distanţei pe verticală între armături. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1.1.3. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare. 3. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. pentru o proiectare economică. alegerea tipului de armătură. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. 6. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. 5. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii.1.2. De aceea. 4. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. 2. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă.4.15. în condiţii statice şi dinamice. Figura 6.

Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 .3. care se adaptează uşor la aceste variaţii. Ti1 (Figura 6. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia.1.3. Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. de asemenea.20) Figura 6.16).16. modifica rezistenţa la tracţiune. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare).4. distanţa dintre armături se ia egală cu 1. Metoda penei ancorate 6. unde: (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături.4. Pentru structurile cu faţade modulare. Se poate. σ vi = R vi . T a armăturilor. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite. 6. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. unde: L i − 2e i (6. Ti1 = k a σ vi s vi . dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături.

Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . unde: Di D i = h i + b .17.22) (6. Ti3 (Figura 6. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.18). unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ . Q= ⎝ b d+ 2 (6. Ti 2 = k aSvi V .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”.24) (6. dacă h i > 2d − b 2 (6.25) 67 . Li este lungimea armăturii „i”. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).17).21) (6.23) Figura 6. Ti2 (Figura 6. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . ei este excentricitatea rezultantei Rvi. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b). svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.

(6.27) 6. pe metru liniar de zid.3. 68 .3. (6. Ti.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”.1. tanδa . calculată conform 6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . conform 6. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”.3.4.1. Tc ≥ Ti. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.3.4. conform 5. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.18.2.4.4.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.4. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.26) Figura 6.28) Pi – perimetrul armăturii „i”. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti .

Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a. 69 . . forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. Principalele ipoteze sunt: .3. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere. încărcări exterioare uniform distribuite.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă.20 ). care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. c. reacţiunea normală pe planul de cedare..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6.19).19..planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. b.20). Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare.4.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale.21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat.4. . ca – adeziunea armătură/teren. 6. în Figura 6. Figura 6.

Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .21.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.22). Figura 6.20. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.

Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. Metoda gravităţii coerente 6.32) 71 . pe metru liniar de zid.3. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T. . tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. În cazul fluajului armăturilor polimerice. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6. pentru z > z0 = 6 m. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . q este suprasarcina permanentă. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone.fluajul armăturilor polimerice. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”. 6. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. ca este adeziunea armătură/teren.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T .5.consolidarea secundară a pământurilor coezive.1.4. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. se poate considera α= 45°-φ1/2. Pi este perimetrul armăturii „i”. 6. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”. k = ka. (6.31) (6.4.2.4.4.4. pentru z ≤ z0 = 6 m.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0.

22. Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

unde: (6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 . unde: (6.4.2.4. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.24).23.4. Ti1 (Figura 6. R vi σ vi = . Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.34) L i − 2e i Figura 6.4. σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.24.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Ti1 = kσ vi s vi .1.

hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei. Valoarea efortului σv considerată 74 .25. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”.38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. (6.35) σ v (h i . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Ti2 (Figura 6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . Li este lungimea armăturii „i”.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ . ei este excentricitatea rezultantei Rvi. cu tan-1(X) în radiani. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ .25). afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. unde: (6. unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6.37) (6. Figura 6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). d')s vi . unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi .

39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. paralelă cu faţada structurii.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .pentru hi > 0.pentru 0 < hi < 0. (6. c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).40) Figura 6. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). (6. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). . unde L’ este lungimea fundaţiei. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură.27). Ti3 (Figura 6.75L’. 75 .26.75L’. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: .

Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie. Figura 6. se presupune că 76 . Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.28.28. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6.27. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul.

calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6.29. z2 este egal cu 1. numită „linia 1” (Figura 6. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. (6. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1. dacă hi ≤ z1. dacă z1 < hi < z0.4).de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ.46) a1 = 1.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.29).30.85. dacă hi > z2. 77 .41) . unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. a1 = a0 + (1 .5H1 în spatele faţadei. Pentru calcul. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă. (6. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). fie cu linia 2. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1.45) (6.48) a1 = a0.42) .47) (6. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. (6. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: .0. Figura 6. dacă hi ≥ z0.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii. În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.5(H1/2 – zactiv). (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. (6. (6. dacă hi ≤ z2. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.44) a0 = 1 . Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3.15(H1 – hi)/(H1 – z2).

4.4.1.3. 78 . σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.4. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. conform 5.4.49) 6. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere. dincolo de linie de întindere maximă considerată. (6.2.4. L este lungimea totală a armăturii.4.3. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură. la distanţa x.4.4. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.2: Tc ≥ Ti. Ti ≤ 6. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă. calculată conform 6.4.30.50) ∫ σ v (x )dx .4. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6.4.4).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.5.4.3. B este lăţimea armăturii.

5. (6. Fi.4. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi . aşa cum este ilustrat în Figura 6. L este lungimea armăturii. unde: (6. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”. Fi = k h ⋅ G a .31. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.6.4.3. E este modulul de elasticitate al armăturii. 6. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”. Figura 6.8).8).31.4. Ga este greutatea zonei active.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 .52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6.3.

20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) . se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. Elemente de proiectare specifice 6.32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină.1. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus.32. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 . H + H2 Dacă D ≤ 1 . Figura 6. 6. cele două structuri se proiectează separat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare.6H. conform principiilor deja prezentate.5.7H1 şi L2 ≥ 0. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%.5. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6.

φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ . Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6. se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . 2⎠ ⎝ 81 . Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6.5.34): Cazul 1.33.2.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

săruri pentru dezgheţare.39.).o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii. Astfel: . Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. .40).grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: . rigole etc. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. .41). 6.8. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 . 6.2. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6.elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive. parapeţi. fundaţii pentru panouri de semnalizare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.7. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii. prize de apă. . determinată conform Tabelul 4-5. 6.9. În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. iarna. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.

41. Dacă acest lucru nu este posibil. În acest caz. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6.40. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. 87 . Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării.

42). 88 . iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. în spatele obstacolului (Figura 6. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă.42. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul. capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. se poate ocoli obstacolul. Figura 6.

Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2.1. 7.construirea de ramblee noi.2. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării.2 b). b) alunecare pe bază (Figura 7. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje. PANTE ARMATE 7.1. pentru a reduce ampriza lucrării. având înclinări faţă de verticală de peste 20°. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7.2 a). Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.2 c). 89 . Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei.2): . cu pante abrupte.1).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. . Figura 7. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. .repararea pantelor care au suferit alunecări de teren. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare.

90 .4 a).3 a). cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3.3 b).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.4 b).2. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.

5. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7.5 a).4. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7.5 b). stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 . 2. Figura 7. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.5 c). Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. 92 . Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor. 7. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. . Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. cât şi sub structură. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. ce se extind atât în spatele.creşterea lăţimii zonei armate.3). prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. .realizarea unei berme la piciorul pantei. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. Ca şi în cazul structurilor de sprijin. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală.drenarea terenului de fundare. . 7.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. se aplică „metoda gravităţii coerente”.4. se va adopta una din următoarele măsuri: . Dacă este cazul. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. . de echilibru limită.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. . .3. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană. . În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme.micşorarea unghiului pantei. . Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor. modificată pentru cazul pantelor armate.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare.

Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini.5kγH 2 . forţa destabilizatoare.1. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7.6). γ este greutatea volumică a pământului. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. H este înălţimea pantei. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară.6. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ . între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). Figura 7.1) 93 . Svi. (7. Rh este dată de: R h = 0.2) k (γh i + q ) (7.4. Figura 7.7). Distanţa minimă pe verticală.7. iar cea maximă este de 1 m.

În cazul pantelor armate. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. MRP şi de rezistenţa armăturilor. la nivelul „i”. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente.4. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. rezultă: Figura 7. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. armate sau nu.8. 7. unde: (7. la nivelul „i”. la nivelul „i”. considerând o suprafaţă de cedare circulară. Metoda fâşiilor 94 . Cu notaţiile din Figura 7. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. q este suprasarcina permanentă şi temporară. MRA. unde: (7. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent .2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături.8. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ .

3.8) Cu notaţiile din Figura 7. MRA.9: Figura 7.9. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. care trebuie preluat de armături. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.6) (7. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent). Astfel.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.1).4. (7. c este coeziunea umpluturii armate. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 .4. 7.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 .

Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6.4.5. Figura 7. Pentru majoritatea pantelor armate. j=1 n {( ) [ ( )] } (7. 96 .4.4.4.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . aceste stări limită nu sunt critice.10). se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. 7. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7.5a). se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. în lipsa altor condiţii specifice impuse. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat. Datorită înclinării pantei. i =1 (7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.5. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită.10.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.1). Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7.

Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. 7. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori.7. 97 . • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. fie saltele din material granular sau tranşee drenante.11). Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. Figura 7. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7.6. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare.11. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă.

98 . 7. Dacă λ < 100 Pa. asociate cu vegetaţie. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6. elemente modulare din beton etc. riprap. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată.9. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei.7).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. γw – greutatea volumică a apei. (7..11) unde: d – adâncimea apei.8. s – panta faţadei.

87 99 . încercare 3 18.9 17.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.15 6 58.0 17.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.08 120.32 5 18.57 113.48 Nr. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60. H = 4 m.3 2 17.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.43 110. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Principii generale de calcul.17 2 55.95 17.47 117.90 115.1. EXEMPLE DE CALCUL 8.73 58. Figura 8.81 5 56.5 4 17.1 17. prin încercări de forfecare directă.43 116. cât şi pentru teren.12 17. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1. atât pentru umplutura armată.

18 1 53.95 53.43 110.17 5 55.25 166. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .29 108. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8.30 Pentru teren (φ.79 152.20 176.39 101.11 156.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.05 104.59 162. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.17 106. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8.5) 100 . Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180. t ⋅s ρ= α .71 169.88 8.1.86 160.1. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18. n şi de nivelul de asigurare α. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.09476 .4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85. după eliminarea valorilor eronate.51 2 52.0847. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8.29 6 54. (8. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50. (8.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.86 166. rezultă υ = 2. Pentru n = 5. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85. Rezultă s =0.014 kN/m3.1.1. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n . n i =1 ( ) (8.29 173.9 106.07 (coeficient statistic).1) ∑ γi .34 159. rezultă n = n’ = 5.73 175.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

56 + 40.fm22 = 1.5 × 4 × 0.6 × 1.98 2 2 Dm = 1 m 138.366) × 1.9.49m < = 0.12 L = = 0.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.1.6 (8.Presiunea pe bază.36) .30) (8.76 .7.2 104 .1 (8.4 − 2 × 0. σv: Rv 295. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.6 = 1.68 = 406.37) .rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .f m122 = log d = log = 1 .fm21 = 1.2 (17.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.28) (8.0 (producător) .rezultă fm = 1.34) .27) 8.99kPa .75 kN/m.56m R v 235.5 × 1 = 424. Verificarea presiunilor pe teren .unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.1.fm12 = fm121 × fm122 .4 × 13.6 (8.33) .366 + 10 × 0.8 σv = = = 138.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.66 6 (8. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8. 8. L − 2e 3.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.53 (8. unde împingerea este maximă.29) (8.99 ≤ 406.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.1. se calculează valoarea sv: T T 18.6 (8. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.1 .fm12 = 1.1 = 1.fm2 = 1.8.5 × 3.32) .fm2 = fm21 × fm22 .fm121 = 1 t 50ani .75 sv = = = = 0.98 + 17. 8.

8886 236.220352 0.7444 0. cota 0.14245 17.272 M0i 0.91104 129.12912 39.5 4 Gi 36.02648 15.07739 0.55552 59.843 151.22809 8.410953 0.6888 3.6108 295.404202 2.6 2 2.5776 218.40 m. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.4 0.392 9.030317 0. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.96075 114.10.89117 22.40 m.528 ei 0.81088 6.2442 306.104991 2.35768 0.568 27.29792 34.272 M0i 0.1331 247.11427 14.0764 222.891413 10.046408 0. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.3552 Pai 0.9444 73.522 24.497899 0.97408 56.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.434625 3.147504 0.198284 6.816 54.222528 1.83808 15.28117 97.0221 188.11104 88.722 221.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.3271 113.3331 206. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.488 Paqi 0.220883 3.8 1.816 48.308157 0.3722 60.1.587 299.959296 2.73137 29.06605 76. 8.69686 39.14706 49.528758 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.4664 34.71115 88.882 17.39) (8.61488 2.9343 162.780224 6. Se alege un alt tip de geogrilă.53392 9.01875 262.28504 8.92032 70.035073 4.07675 336.003163 0.24522 3.578094 2.528 53.45 39.73113 7.2221 147.94144 34.339366 3.76596 124.4666 159.076827 σvi 20.7776 177.00559 0.5552 Rvi 70.34448 46.5 2 2.45952 5.076827 σvi 22.6332 8.7997 336.8 3.017818 0.32813 93.5776 15.2 3. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.2229 222.9563 Ti1 4.4442 265. toate armăturile se verifică la rupere.5365 161.35232 49.74363 19. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.97869 107.802 70.2 1.32448 11.783685 2.5552 Rvi Pai 77.73488 27.5 1 1.638 8.8332 147.73369 77.34762 5.528 ei 0.25 m.9563 Ti1 3.488 Paqi 1.24352 17.661586 Li-2ei 3.372 22.68464 2.64675 188.568 25.72509 60.6 4 Gi 29.5 3 3.918201 2.6664 258.372 225.79017 29.364364 3.73369 73.1.661586 Li-2ei 3.147504 0.4108 47.6886 277.550691 11.11. În acest caz.7776 184.9997 295.1743 23.8888 110.879 149. 105 .13568 30.24179 27.66656 118.5384 130.098 4.393674 3.477 11.43328 44.307184 3.3552 61.4 2.342483 2.80528 61.089559 0.79131 13.388819 3.104991 2.70272 2.008256 14. Ti1 (8.240899 0.972 161.35552 99. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.50 m.56 kN/m.

7104 Lpi 1.44 ÷ 0.891413 10.294 1.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.8 m pe fiecare metru liniar de zid.932 3.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.1.996 2.4 2.4 0.79131 13.74363 19.190234 0.8 1.49 = 0.85 ÷ 0.246767 0.193894 0.035073 4.191465 0.73113 7.279721 0.8 3.12.1743 23.203644 (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. 106 .166 3. fsm = 1.2 3.327451 0. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.02648 15.762 1. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.23 2.6 4 Ti1 3.464 2.528 1.4 X 0.6 2 2.34762 5.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.2.45 (pentru geogrilă) .95) tanφ = 0.207676 0.2 1.698 2.22809 8. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.197207 0. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.223674 0.

11 156.20 176.79 152.95 18.57 58.08 55. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.3 17.18 2 52. încercare 1 2 3 4 5 3 18.17 5 55.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.9 18.34 300 159.29 173. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.9 106. Partea 1: Reguli generale.1 17.2.48 17.43 110. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.86 160. cât şi pentru teren.73 175.17 110.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.29 6 54.90 56. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.47 117.30 Pentru teren (φ.32 17.05 104.86 115.88 107 .3 H = 4 m.17 200 106.86 166. atât pentru umplutura armată.5 17.43 200 120.43 57.12 γ1 (kN/m ) 3 17.15 116.73 58.29 108.59 162. Figura 8.95 53. prin încercări de forfecare directă.0 17.71 169.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.81 113.25 166.39 101.87 300 180.

8.pentru împingerea pământului. 108 . .4.2.1. iar c1 = 0 8.0°.1. γγ = 1. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.35. respectiv φ1 = 30 °. γG = 1.1.1.2.5.2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . c = 0 8. γQ = 1.014 kN/m3. factorii parţiali sunt următorii: .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2.4 kN/m3. . . Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18.1.2. .pentru unghiul de frecare internă.2. γQ = 0. γG = 1.pentru greutatea volumică. Pentru verificarea de capacitate portantă. 8.pentru greutate. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8.2. considerată variabilă şi favorabilă.2.35. γPa = 1. 8.2.2. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.1.pentru greutate.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.1. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γφ = 1. considerată variabilă şi favorabilă.

pentru greutatea volumică.1. γPa = 1. . considerată variabilă şi favorabilă. γφ = 1.2. .pentru împingerea pământului. . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. γQ = 1. .pentru verificarea capacităţii portante. γR.0. γφ = 1. factorii parţiali sunt următorii: .pentru greutatea volumică. γQ = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.4. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. . Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. factorii parţiali sunt următorii: .4. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2.2. Pentru verificarea de capacitate portantă. considerată variabilă şi favorabilă.h = 1. γR. considerată variabilă şi favorabilă.35. γQ = 0. γQ = 0.pentru rezistenţa terenului. γφ = 1. 8.2. γPa = 1. γγ = 1.pentru greutate. . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. .4. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru greutate.3. .35. . Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γγ = 1. . factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . 109 . γG = 1. .25. γG = 1. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.e = 1.pentru unghiul de frecare internă.pentru verificarea la alunecare pe talpă.pentru greutate. Pentru verificarea de capacitate portantă.pentru unghiul de frecare internă.pentru unghiul de frecare internă. factorii parţiali sunt următorii: . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.25.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γPa = 1. . γG = 1. .0. γQ = 0.pentru împingerea pământului. .2.5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.2. considerată variabilă şi favorabilă.v = 1.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. 8.pentru împingerea pământului.pentru greutate. .3. γR. considerată variabilă şi favorabilă. γG = 1.

Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.2. răsturnare).75kN / m Q = q × L = 10 × 2.014 kN/m3 8.3.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2.42) (8. 8.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.47 kN/m. γG = 1. γR.h = 1. G = 272. Combinaţia 1 G = 201.0.375 = 52.pentru greutate.2.4. Paq = 20.4.35. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Combinaţia 2 G = 201. pentru verificarea la alunecare pe talpă.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. Pentru verificarea de capacitate portantă. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . răsturnare) Q = 36.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.2 kN/m.45) (8.5. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8.46) 8. rezultă L = 2.577 γ = 17.4.2.25 kN/m tanφ = 0. γγ = 1.4 kN/m3 γ1 = 18.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.2.8 = 28kN / m (8.7.2. considerată variabilă şi favorabilă.75 kN/m (alunecare pe talpă.43) (8.509 tanφ1 = 0.3.0. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0. γR.014 = 201.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0. γQ = 1.2.44) 8.375 = 15kN / m (8.1.4.e = 1.8 × 4 × 18.4. 8. pentru rezistenţa terenului.4. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2. Paq = 15 kN/m 110 .8 m.

verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.509 = 102.47 + 20. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.25 = 90.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.75 + 0 = 201.6. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.2. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.462 γ = 17.72kN / m R v = G + Q = 201.72kN / m (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.1.4 kN/m3 γ1 = 18.577 γ = 17.50) (8.49) 90.014 kN/m3 8.72 ≤ 201.2.75 kN/m (alunecare pe talpă.5.5.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2.2 kN/m.25 kN/m tanφ = 0.014 kN/m3 8.4. Combinaţia 3 G = 201. Paq = 20.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare) G = 272.5. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.014 kN/m3 8. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .47 kN/m.407 tanφ1 = 0.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.509 tanφ1 = 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare) G = 272.69 . Paq = 15 kN/m tanφ = 0.462 γ = 17.75 × 0.2.51) 111 . Combinaţia 4 G = 201.75 kN/m (alunecare pe talpă.48) (8.47) (8.4.

5.37kN / m (8.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.2 + 15 = 67.2 ≤ 100.64) 112 .60) R v = G + Q = 223.1 m 8.407 = 82.2kN / m (8.1 × 18.56) 90.44 ÷ 0.95) tanφ = 0.47 + 20.72 ≤ 201.57) (8.61) .37 kN / m (8.2. pentru L = 3.53) 90.3.63) (8.25 = 90.407 = 90. R v = G + Q = 4 × 3.75kN / m (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.72 ≤ 90.37 + 0 = 223.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.72 < 223.78 .2kN / m (8.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.44 ÷ 0.54) R v = G + Q = 201.2.1 m.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.11 .2.72kN / m R v = G + Q = 223.49 = 0.45 (8. pentru L = 3.85 ÷ 0.014 + 0 = 223.2 ≤ 223.5.49 = 0.62) 67.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.59) (8.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.72 > 201.95) tanφ = 0.75 + 0 = 201.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.75 × 0. pentru combinaţia 2 de încărcări.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.52) .37 × 0.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.45 (8.51 .Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.37 × 0.85 ÷ 0.58) .75 × 0. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.91 (8.75kN / m (8.

71) (8.37kN / m (8.2 ≤ 100.37 × 0.2kN / m (8. pentru L = 3.509 = 113.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.1 m 8.69) 99.2 ≤ 223.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.85 ÷ 0.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .85 ÷ 0. pentru L = 3.1 R h = Pa + Paq = 90.45 (8.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.76) 67.1 m 113 .45 (8.70) (8.37 × 0.2 ≤ 223.72) .72 ≤ 223. pentru combinaţia 3 de încărcări.51 .91 (8.1 × 90.37 + 0 = 223. pentru combinaţia 4 de încărcări.5.2kN / m R v = G + Q = 223.49 = 0.49 = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.45 (pentru geogrilă) 1.95) tanφ = 0.37kN / m (8.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.73) (8.37 × 0.79 ≤ 100.44 ÷ 0.66) (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.67) R v = G + Q = 223. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .407 = 90.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.69 .52 . pentru L = 3.75) .37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.44 ÷ 0.68) .37 × 0.2.4.2 + 15 = 67.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0. pentru L = 3.74) R v = G + Q = 223.72 ≤ 223.95) tanφ = 0.65) 90.

78) 8. răsturnare) Q = 46.2.4 kN/m3 γ1 = 18.37 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.4 kN/m3 γ1 = 18. G = 301.577 γ = 17.6. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. Combinaţia 3 G = 223. Combinaţia 4 G = 223.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare).577 γ = 17.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. Q = 40. Combinaţia 1 G = 223. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.407 tanφ1 = 0. răsturnare).37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.2. răsturnare).47 kN/m.1 m G = 4 × 3.37 kN/m (alunecare pe talpă.37 kN/m (alunecare pe talpă.462 γ = 17.2. răsturnare). răsturnare).25 kN/m tanφ = 0. G = 301.462 γ = 17. răsturnare) G = 301. Paq = 20.014 kN/m3 8.6. Paq = 20.407 tanφ1 = 0. Combinaţia 2 G = 223.2 kN/m.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.6.2.6.2 kN/m.25 kN/m tanφ = 0.3.2.47 kN/m.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.37 kN / m Q = 10 × 3.2.509 tanφ1 = 0.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.4 kN/m3 γ1 = 18.014 = 223.1 = 31kN / m (8.014 kN/m3 8. Q = 46.509 tanφ1 = 0.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Q = 46.1 × 18.1.014 kN/m3 8.77) (8.4 kN/m3 γ1 = 18.4.014 kN/m3 114 .

răsturnare). răsturnare).46 L = = 0. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.82) (8.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.548m < = 0.4 × 4 × 18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.25 × = 134.37 6 (8. Se măreşte L = 3.56m . e: e= M 0 134. Q = 44. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. Rv: (8.014 = 245kN / m Q = 10 × 3.7.4 = 34kN / m (8.47 kN/m. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.407 115 . G = 3.7.37 + 0 = 223. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. răsturnare). Paq = 20.80) (8.2. Rv: (8.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.79) M 0 = 70.2.577 γ = 17.7.46 L = = 0.509 tanφ1 = 0.52m R v 223.2.47 × - R v = G + Q = 223.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. e: e= M 0 134.2.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Rv 245 6 (8.37 kN / m Excentricitatea. M0: 4 4 + 20.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.85) 8.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.1.25 kN/m tanφ = 0.4 m.601m > = 0.2 kN/m. G = 330.4 kN/m3 γ1 = 18.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.2.Presiunea pe bază.462 γ = 17. răsturnare).75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.86) M 0 = 52.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.509 tanφ1 = 0. 8.407 tanφ1 = 0.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.47 kN/m.3.4 kN/m3 γ1 = 18.577 γ = 17.7.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. 8.1. Verificarea presiunilor pe teren 8.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.6 L = = 0. M0: 4 4 + 15 × = 99. răsturnare). e: e= M 0 99.2 kN/m.2. σv: 116 .88) 8. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.2.406m < = 0.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.7. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. Paq = 20. G = 330.8. Rv: (8. G = 330.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.4. Combinaţia 1 .25 kN/m tanφ = 0. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. răsturnare).8.87) (8.2.4 kN/m3 γ1 = 18.56m Rv 245 6 (8.462 γ = 17. răsturnare). Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.

68 + 17.4 − 2 × 0.96) 8.93) (8.75 ≤ 235.100) 117 .89) (8.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.43 = 367.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. L − 2e 3.4 × 3.4 × 3. σv: Rv 330.43 = 367.2 σv = = = 111. L − 2e 3.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.68kPa 2 2 (8.548 (8.4 367.95) (8.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117. 8.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.98kPa .3.4 × 1 = 252.4 × 7.91) (8.4 × 1 = 280.95 = 235.69 ≤ 367.97) (8.4 × 12.75 + 51 σv = = = 165.94) (8.v = 1.4 × 1 = 385.98 ≤ (8.98) (8. Combinaţia 2 . Combinaţia 3 . (8.Presiunea pe bază.99) Dm = 1 m .55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.4 × 12.8.75kPa .68 + 17.2.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.4 − 2 × 0.2.4 − 2 × 0. σv: Rv 245 + 44.75 + 51 = = 165.4 × 3.16 + 17.90) (8.2. L − 2e 3.69kPa .8.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.03 1.Presiunea pe bază. 165.

iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.16 + 17. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.75 kN/m.75 kN/m.4 × 7.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8. combinaţia 1: G = 330. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8. Ti1 (8.11.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.Presiunea pe bază. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.51kPa .4 × 3. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. σv: Rv 330.4 × 1 = 252.1.4.102) (8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. (8.30 m.2.2. Combinaţia 4 .51 ≤ 235.75 + 51 σv = = = 147. Q = 51 kN/m.8.104) 8. din acest punct de vedere.95 = 235.2. 8. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. 8.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .10. L − 2e 3. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.4 − 2 × 0.35.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.103) (8.8.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.9.2.101) (8.

78063 36.201765 0.26234 42.9 Ti1 2.125625 11.3 3.95) tanφ = 0.3 0.129538 σvi 22.69253 53.006001 19.066517 7.108805 6.1738 274.80528 108.2. În acest caz.1001 241.3037 2.3 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.1001 190.32604 53.99647 2. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.345925 4.80528 57.374802 3.0665172 7. de exemplu de 40 kN/m.0264 157.1692 3.823 2.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.7197 119.38769 0.90563 48.29914 32. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.3949 322.207323 5.3212 289.6113 1.2389 ei 0. 8.1872 0.5 1.2.1738 223. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .9527 175.4686 Rvi 75.1 1.231168 9. se poate alege un alt tip de geogrilă.9961 3.04708 117.15623 0.99054 Paqi 0.43171 48.480625 6.31437 32.4 2.825922 2.49 = 0.6295127 4.150891 0.149665 0.13. fsm = 1.172816 16. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.146173 0.257112 0.3755 Ti1 2.72974 Lpi 1. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.8 m pe fiecare metru liniar de zid.35082 80.00063 M0i 0.001424 0.3 2.2 1.9 1.1454 171.13636 2. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.7 1.147561 0.173918 0.510366 3.0546709 10.8 2.3212 340.50159 16.392504 2.9 Gi 24.099522 8.95269 124.227124 0.9246 66.397151 3.56368 14.45 (pentru geogrilă) .5 3.3423 X 0.917797 13.2475 256.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.455625 2.27563 26.4732 237.44 ÷ 0.39063 18.8029093 6.62462 2. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.01563 77.7 3 3.107983 1.7 3.48596 97.4644676 9.396394 2.287039 0.371786 5.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.329294 9.635231 Li-2ei 3.3949 373.879 141.146796 0.13182 0.4382 1.491032 10.6 0.6499 2.87898 90.6 3.95359 66.89979 23.4768 2.503748 0.325001 3.65063 62.729739 8.0917 142.1306 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.1 2.5 1.158144 5.7844 1.9575 2.163784 0.85 ÷ 0.323168 13.909844 15.30 m.012599 0.30 m.1 3. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.204497 0.12.5103664 3.2756 175.0375 0.7 kN/m.0264 208.9 2.2475 307. cota 0.49789 27.077119 0.83709 19.10789 42.9178 12.245762 3. toate armăturile se verifică la rupere.2651 1.6604 78.4686 Pai 0.

4 120 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.

P. K.1990) 8. A.Z. FHWA – NHI – 00 – 043. A. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. MLPTL – Normativ privind principiile. NP 075/2002 6. NP 074/2002 7.J. A. Găzdaru. Proprietăti. 1999 3.. McGown.Geotextile şi produse înrudite. L.12.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. C. – Earth reinforcement and soil structures 4.. Pradhan. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. elemente de calcul.F. Jones. S.J. Andrawes. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. Publication No. 2001 121 . V.. S. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures. Atlanta.. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. Khan. Academiei Române. utilizări. Feodorov. fundaţii şi structuri de sprijin 9. Batali.. Manea. – Geosinteticele în construcţii. 1998 5. SR EN 13251:2001 .. Ed.

unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .deformaţie specifică axială σ .efort unitar normal ψ .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .b .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β . dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε . unghi γ .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .nivel de asigurare.stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ . unghi λ .spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.greutate volumică α .h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.

Nγ.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .q – presiunea activă a pământului.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst. în condiţii seismice. Nφ . h – înălţime H0. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa.

forţă de tracţiune t – timp. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful