MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

12.21. ing. ing. Nr. dr. dr. Horaţiu Popa Asist.242. ing. ing. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof.21. ing. +40. Ernest Olinic Ing. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. dr. Lacul Tei. Fax: +40. dr. ing. dr. sector 2 Tel: +40.06 CONTRACT NR. dr.08.2006 - .2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . Loretta Batali Prof.21. Sanda Manea Conf.2420781. Valentin Feodorov Şef lucr. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. Cătălin Roşu . ing. 124.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf.

... 28 4.... 31 4..............................2.2.................. 28 4................................1....7........... Materiale geosintetice cu funcţie de armare......3.........................6....... 30 4... Utilizări. Materiale metalice ........................................... CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI.........1..........................4.................... 30 4....... Determinarea caracteristicilor pământului .............................................................1..................................... 19 2...................................... Lucrări de poduri..6.....................1....................5....... 5 1.. Pământ..2.............. 11 2................................................................................. 24 3..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1.6...... Tipuri de armături ....................................1............4.....................2....................................2......2................2..................................................................................... 24 3.......1...... Cercetarea geotehnică a terenului ....... 18 2.................................. Mecanisme de transfer........................................................................................... Umpluturi ................ Terenul de fundare .............................................. 8 2.....................................6..............................3.1.................................................................................................................................................................................................................................. 13 2.......2............ Materiale geosintetice .. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ...........................................................2...............6..............................3..............2......................................... 17 2......... GENERALITĂŢI .............................1............. 20 2............ 33 1 ... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare...1......... Materiale geosintetice cu alte funcţii ..... Masivul sprijinit .. 27 4.................................................. 27 4.......... Principiul pământului armat..........................................................................................2....1.................................................1......... Elemente de faţadă ........... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4.. Lucrări aferente căilor ferate ......3......... 8 2......1.............. EVALUAREA PROIECTULUI .. Lucrări hidrotehnice ...................................... Lucrări aferente structurilor rutiere ......1..... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ....2............ 31 4............................................................ 8 2..... 17 2.............. 33 4........ Evaluarea proiectului.........................................................................................................................................................................................................2............................ 21 3.................................. 17 2.............. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE........ 5 1.............. Tipuri de structuri din pământ armat.................. Elemente de faţadă ..............4........................................ 33 4............................ 25 4....................................... 7 2................... Armonizarea cu standardele europene .....

........... Evaluarea coeficientului împingerii pământului .......... 36 5..3.3..1... Generalităţi . 36 5.................................. Exploatarea normală.......... 71 6....................................................... 35 4.......................... 71 6...4... Evaluarea tasărilor............ Verificarea la rupere a armăturilor ...... 52 6........4............ Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice . 68 6.............. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ....4.....1................ Verificarea stabilităţii interne ...4............................................. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate... 71 6..............1............... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare.....4.................................................5.............. 64 6.......................4....... 69 6.....4...................................... 65 6........ 68 6...............................................3.....3..... Verificarea stabilităţii la răsturnare .....2.......................................... Procedura de proiectare ........................................... Metoda penei ancorate ........4.......................... Principiile metodei stărilor limită......2...... Elemente de faţadă pentru pante armate .................4...................................... 78 2 ............ Calculul forţei de întindere în armătură ...........2...................4... Alegerea distanţei între armături .. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin.......2................................3..............8......................... 55 6....Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4................ STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE......3.....3...... 46 5........1....... Verificarea stabilităţii globale ................ Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură .............................5..............................3......4...... Verificarea la rupere a armăturilor .............. Verificarea stabilităţii externe................ 49 6................ 65 6..3............... 47 5.............3.....3.........4.................... Alegerea tipului de armătură ........ Metoda gravităţii coerente..........................................4..........6.3..............4....3.......... Exigenţe de calitate................. 37 5...4..3.... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ........................................ 58 6...3........... 59 6.........2......................................................3................. 52 6....................................... 34 4...........4...... Factori parţiali pentru armături .....2.4......................... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat ......................................5................ Calculul forţei maxime de întindere în armătură ....................4......2......4................ 42 5............................ 51 6................ Evaluarea presiunii pământului............... Verificarea presiunilor pe teren...................... 47 5.....................5..........4................................... Verificarea la smulgere a armăturilor................. 78 6................... 50 6....................................... Principiile proiectării conform EUROCODE...........4........................ Predimensionarea structurii..........4.4..... 73 6.......... 66 6............. 50 6...........1.....1.. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ....................4.......4.......2............................................................................6......4.................................. 61 6.......... 41 5..3.......................7...................1................ 60 6............. 59 6................................................. 62 6.............................................4.............................3.................................................... Starea limită a exploatării normale........3............................... Verificarea armăturilor la smulgere ..... 35 5....3.....4..............................................................1............................................... 66 6...

................ Proiectarea conexiunilor......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6...........5........... Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii .............4.............8...... Conexiuni între materialele geosintetice .....5.................................. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8. 103 8.. Structuri de sprijin suprapuse................ 79 6...... 98 7...................................... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ..7..............................................................................1..........................................................1......................... Generalităţi .....7................................ 78 6.......................... 97 7..... Evaluarea stabilităţii externe .....6... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS.............................................................................1..........2.......4................................ 86 6....................... Evaluarea stabilităţii interne...... Metoda penei duble .................................... Elemente de proiectare specifice..... 103 8.. 89 7......................................................................................................... 102 8..............................................9....... Metoda gravităţii coerente..... PANTE ARMATE ................4....................... 83 6......................... 79 6...................6...1............................................4............1..................... Repararea alunecărilor de teren.........................4.............................................. 95 7.... 94 7....6................ 86 7. 89 7................5....... 80 6......................................................... Sistemul de drenaj..... Existenţa unui obstacol ........................................... 86 6.............................. Verificarea presiunilor pe teren.......... Conexiuni metalice............. 81 6........ Starea limită a exploatării normale ............ Procedura de proiectare .4............................................................... Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ................... Starea limită a exploatării normale....5...2................................. Predimensionare ...............................................1................ 96 7...........1.....4................ 99 8.............................3......................................1.............. 92 7..............6......1.................................................................................................4........... Proiectarea elementelor de faţadă ..... Sistemul de drenaj...... EXEMPLE DE CALCUL ..........5..........................4...... 104 8.... Verificarea stabilităţii globale interne .....................9.......... Evaluarea împingerii pământului ...... 102 8... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ......... 80 6.....1........................ Proiectarea conexiunilor.8......... 93 7........1................ Proiectarea elementelor de faţadă ........................ 104 3 ................................5...............1................2........................................ 97 7.....1................................. 96 7........................ Verificarea stabilităţii la răsturnare .................3..........7................................ Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică ....................................... 82 6..... 98 8..........7............................. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ......................................................4........................ 84 6.4...8................................. 99 8..................................... 102 8.2....7........ 89 7................ Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ..........................4.... 92 7..1................................5.......3........2............................................................

....................................................................... 118 8............ Predimensionare ...................................................11.................. Verificarea armăturilor la smulgere ....................9....... 119 8...2..2..........................2.... Verificarea armăturilor la rupere.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8...............10.......................... 105 8.. 110 8... 115 8....2........... Calculul forţei de întindere în armături .. 106 8..........................................................2................1..8............ Verificarea stabilităţii la răsturnare ........................ Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ... 108 8.............................13......... 105 8....... Verificarea presiunilor pe teren...........2............ 107 8................... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii . 118 8...............2.......................................................................................... Verificarea armăturilor la rupere.................................................... Dispunerea armăturilor........12...... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE ...................................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .............2....................... 116 8............1...........................2..12.................... Dispunerea armăturilor.... Calculul forţei de întindere în armături ............................................4.......... 118 8........................2...............2.. Verificarea armăturilor la smulgere ......... Determinarea parametrilor geotehnici................. 110 8...................1.......1 m...... 108 8.............................................................1..............2......5.......................9................3. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul..............................2.6.2......1....... 114 8....... 111 8.................. 104 8........2...................................... 119 4 .........10. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3...7......................11...

NP 074/2002 4. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. ca şi unele metode specifice de calcul. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. indicativ NP 075/2002. NP 075/2002 3. GT 035/2002 5. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. având caracter orientativ.1. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. Determinarea rezistenţei la intemperii 10. pante armate).Cod de proiectare seismică .Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. 1. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. P 100-1/2004 6. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. MLPTL . SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. MLPTL . exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. MLPTL – Normativ privind principiile.

SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 4014:2003 . Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. fără încărcare normală 23. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34.Geotextile şi produse înrudite. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. Partea I – Instalarea între materiale granulare. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. 33. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea caracteristicilor de frecare. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. SR EN ISO 4016:2002 . 31. SR EN ISO 12957-2:2005 . Partea 1 – Reguli generale 17. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile.Geosintetice. Determinarea pH-ului 32. SR EN ISO 13431:2004 . SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. industriale şi agricole. SR EN 13251:2001/A1:2005 . fundaţii şi structuri de sprijin 13.Geotextile şi produse înrudite. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. Vocabular 20. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. Calculul elementelor din oţel 38.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37.

STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. Determinarea caracteristicilor de compactare. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. 2. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. 4. Determinarea densităţii pământurilor 45. 5. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. Principii generale de calcul 49. Determinarea materiilor organice 50. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53.2. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . STAS 7107/1-76 – Teren de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. Determinarea limitelor de plasticitate 46. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. 6. Determinarea granulozităţii 47. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. Încercarea Proctor 41. 8. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. Condiţii tehnice generale de calitate 54. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. 7. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. 3. Determinarea umidităţii 43. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9.

În această categorie intră: . Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren.Figura 2.) 8 . Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2.1. eventual.2.Figura 2. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. sub posibilele încărcări exterioare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată.1. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2.3 etc.1. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A.2. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi. culei de pod . GENERALITĂŢI 2.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin .

straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Pante armate cu materiale geosintetice . armate cu geosintetice (Figura 2. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice. instalate pe pante 9 . Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.4) Figura 2.4.5.2.3.5) Figura 2. Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2.

metalice sau alte tipuri de materiale.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare.6). Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2.7): pământul armat. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. fundaţia. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B.6. În această categorie intră: . . 10 . constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. în general.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: .drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. Figura 2. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. de sub structura de pământ armat. elementele de faţadă (parament). în condiţii de limitare a deformaţiilor. terenul de fundare. umplutura din spatele structurii de pământ armat. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2.platforme armate cu materiale geosintetice . sunt necesare elemente de faţadă. terenul natural din spatele întregii structuri. conexiuni. Aceste structuri sunt. . . De obicei. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată.

. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat . Rambleu cu pante armate b.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).3. stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. 11 . a.benzi.8).ancore de diverse tipuri. Pante armate 2.8.9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături.benzi sau grile metalice. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: . Repararea alunecărilor Figura 2. În Figura 2.7. .

spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.geotextile. . 12 . iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală.9. cu fibre de sticlă sau metal.geocompozite de armare. din care cel puţin un material este geosintetic. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. ancore sau bare. ţesute sau extrudate. formând geocompozite. . Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. mai recent. de exemplu). Geotextilele pot fi: ţesute. În această categorie intră de asemenea geocelulele. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . dar şi din poliamidă. consolidate prin interţesere sau termosudare. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. În primul caz. neţesute. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. poliester sau. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. etc. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. Geogrilele pot fi sudate. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. tricoturi.sau biaxiale. poliesterul.).geogrile. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. multifilament. mono.

bare. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. beton.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. dependente de timp şi temperatură. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. . care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . de cele mai multe ori. . .asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. îmbinate între ele prin diferite sisteme.previne eroziunea pământului. . 13 . ambele umplute cu pământ sau material granular.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). 2. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. .elemente metalice. independente de timp şi temperatură.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. În această categorie intră armăturile metalice. În figurile 2. benzi. .gabioane. Din punct de vedere al comportării. vandalismului etc. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. Proprietăţile acestor armături sunt. realizate din beton torcretat. panouri prefabricate din beton. .4.armături relativ inextensibile. sau alţi polimeri. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . . . Proprietăţile acestui tip de armături sunt. în general. inox) şi se prezintă sub formă de grile.blocuri modulare prefabricate din beton.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. în aceleaşi condiţii de solicitare. lemn sau alte materiale.armături relativ extensibile.asigură ancorarea armăturilor în zona activă.dă o formă exterioară structurii. în aceleaşi condiţii de solicitare. cu viteza constantă de deformare.10 – 2. . .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.11. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .10.

Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.12. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .13.

cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .15. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.14. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.

17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.6. conexe celei de armare şi anume de filtrare. culee în pantă (Figura 2.16.20). culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2.6. Utilizări 2. Culee de pod 17 . Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2. 2. În cazul utilizării geotextilelor ca armături.19). acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare.18). drenare sau protecţie antierozională. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2.1.17). Figura 2. georeţele sau geocompozite de drenaj.5.

21).2. Rambleu armat pentru viaducte 2.19. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.6. 18 .20.18.22). structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.Culee în pantă Figura 2.

Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2.3.24).23. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2. Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.6.23). ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2. Figura 2.21.22. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.

26). structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2. baraje din materiale locale (Figura 2.25). Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.28). Cheuri armate cu geogrile Figura 2.29).4. insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2. Figura 2.25.6.27). Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2.24.26. Insule artificiale din geocelule 20 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2.

Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2. În cazul armăturilor cu noduri 21 .29. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.27. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Apărări de maluri Figura 2. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire. Astfel.28.

31.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale.30). Unghiul de înclinare a pantei. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . Figura 2. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă.30. În cazul nearmat panta este instabilă. φ. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. zona activă este instabilă. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. situată în imediata apropiere a faţadei.1). Figura 2. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului. Aşa cum este prezentat în figură. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. Fără armătură. Dacă se produce ruperea. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv.

descrescând către capătul liber al armăturii. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. ca şi de relaţia care există între ele. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. depinzând de tipul terenului. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. 23 . Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. Legătura dintre armătură şi pământ. În acest caz. pantelor sau rambleelor armate. de cele ale armăturii. care asigură transferul de încărcare.31). Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. De aceea. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii.

În cazul pământurilor. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. a tasărilor probabile. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. condiţiilor de drenare etc. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. cu capacitate portantă insuficientă. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”.1. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă.8 din înălţimea prevăzută. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. ca şi a încercărilor in situ. 24 . ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. NP 074/2002. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. Trebuie realizate următoarele: . . CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. 3.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. precum şi a fluctuaţilor acestuia. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane.

încercări de teren sau determinări pe baze empirice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. sunt necesare încercări de compresibilitate . rezistivitate electrică.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). NP 074/2002. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. inclusiv studii de arhivă. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. atât pe termen scurt (parametrii totali).2. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. 25 . În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. 3. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. iar dacă aceasta nu este suficientă. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. având ca referinţă „Normativul privind principiile. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. conţinut de săruri).

criteriile de performanţă. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. experienţa costul. fiind însă mai scumpe.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. disponibilitatea materialelor. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. durabilitatea. 26 .

Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare.1. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. care duc la sporirea costurilor. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit.063 mm).1. umplutura dintre ele. eventual. cât şi masa de pământ armată şi. Mai pot fi utilizate. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. De aceea. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. dacă există. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri.1. în anumite condiţii. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. 4. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. necoezive. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . în general. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. Pirita poate oxida. de cele mai multe ori concentrate local. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%.

Pentru materiale pur necoezive.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. ε (Figura 4. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. Umpluturi Pentru proiectare. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. cât şi cei totali.2. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. SR ISO 11265/A1:98.1. f) Materiale friabile – pământurile friabile. În cazul utilizării armăturilor metalice. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). STAS 7107/1-76.5 – 2 m distanţă). Determinarea caracteristicilor pământului 4. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. φ’ şi c’. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. tipice pentru structurile de sprijin. În aceste condiţii. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor.1. φ sunt relativ mici.1). SR ISO 14240:2001. SR ISO 11048:99. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. φ pentru structuri de spijin. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. iar pentru poliolefine (polipropilenă. 28 . În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). PP şi polietilenă de înaltă densitate. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive.2. 4. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). în condiţii de deformaţii plane. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare.1. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. φ şi c.

2% 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.02% 0.1% 1000Ωcm max 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.1% max 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.35 V min 0.01% max 0.2% max 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 . Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.2% min 0.05% max 0.03 % max 0.01% max 0.01 % max 0.025% max 0.03 % max 0.2% max 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.

se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. tip CD (consolidat – drenat).2.2. φ şi c. fie cea de compresiune triaxială. fie cea de compresiune triaxială. 8942/189. 1913/13-83. prin încercarea Proctor. 30 . 1913/4-86.3. 1913/6-76.2. se vor determina parametrii optimi de compactare. 8942/2-82.1. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. 1913/3-76. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. tip CD (consolidat – drenat). 1913/15-75. φ’ şi c’ şi totali. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. 4. 4. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. 1913/12-88. pentru a obţine valorile de calcul. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. 8942/5-75.1. 1913/2-76. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. Întrucât umpluturile vor fi compactate.1. 1913/5-85.

utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. în general.2. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. geometrii.2. . Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. fiecare produs trebuie analizat individual. Materiale geosintetice 4.încercări de identificare şi caracterizare. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. depozitele de zgură. îmbătrânire. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. foaie etc.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. NP 075/2002. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. proprietăţile de frecare. din materiale polimerice.. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. Cr. Mn.încercări de control. la fluaj. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. cu diferite funcţii.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. steril de mină sau de deşeuri industriale. cum ar fi rezistenţa la întindere. realizate în condiţii standard. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. NP 075-02. deteriorarea în timpul punerii în operă. oxidare. Co. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. temperatură. Cu. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă.. 31 . având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. . aditivi etc. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. Datorită diversităţii de produse. De aceea.6. fisurare datorită condiţiilor de mediu. se utilizează.1. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză.

R – relevant în toate situaţiile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. S – relevant în anumite situaţii specifice. T – utilizare sub semnul întrebării. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. sunt necesare teste de durabilitate 32 .

consolidării secundare a terenurilor argiloase.defectelor de execuţie. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. Atunci când nu este posibil.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. 33 . Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. Tabelul 4-4.2. acolo unde este cazul.fluajului armăturilor.2. . zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: . Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.3.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . 10025-2:2004.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. bare sau grile (reţele). Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. este dată orientativ în Tabelul 4-5. . 4. metal. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005.4. 10025-3:2005. elemente de legătură. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. Elemente de faţadă În paragraful 2.

durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.oţel galvanizat. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire. lemn.2 Nota 1: NG .3 0. 4.38 0. . Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă.panouri prefabricate.tablă neagră (negalvanizată).55 0. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.68 0. dreptunghiulare.45 0. pătrate. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. metal sau materiale polimerice. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare.panouri prefabricate.05 0.7 0.09 0.25 0.05 0. I .4 0 0 0 0 1. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.blocuri modulare prefabricate din beton.0 0. în jurul fiecărui strat de pământ compactat. G . cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii.1. diamant sau hexagonale.75 1.faţade flexibile. de regulă din beton. din metal sau materiale polimerice . de regulă din beton.oţel inoxidabil.35 0.25 0 0 0 0 0. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . . Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.1 0.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului.35 1. pe toată înălţimea structurii.05 0. Au suprafeţe de cca 0.63 0.1 0.07 1. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani.4. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste. .15 1. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5.55 0. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. fie prin acoperire cu un strat de pământ. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari. disponibile într-o varietate de forme şi texturi.05 – 1 m2.

35 . oţel inoxidabil sau materiale polimerice.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. bare. de nivelul de estetică cerut. şuruburi cu cap hexagonal. STAS 8796/3-89. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). din beton sau zidărie de piatră brută. în acest caz. oţel galvanizat. din grupa 4. Pot fi constituite din dibluri. armătura trebuie ataşată de gabion. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn).6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. . Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. realizate din oţel neprotejat. 4. Se pot folosi şuruburi obişnuite. buloane etc. .SR EN ISO 4016:2002. care permit şi creşterea vegetaţiei. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii. SR EN ISO 4014:2003.2. ancorate de acestea. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2. STAS 8796/280. realizate după construcţia structurii de sprijin.plase metalice sau din polimeri 4. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. pot fi utilizate elemente de faţadă.8 sau 10. oţel protejat.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă.5. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. De asemenea. STAS 8796/4-89).4): .4. ea poate fi însămânţată.

Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor.permanente (P). acolo unde ei sunt necesari . 36 . Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri.2. Având ca referinţă aceste standarde. Cu alte cuvinte.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). 5. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. . . Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii.natura şi dimensiunile structurii de pământ.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. seismicitate). Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. încărcările se clasifică în: .de exemplu.condiţii speciale (de ex. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei.1.

în gruparea specială de acţiuni. se vor aplica următoarele. nd pentru V.95. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. n. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85. se va verifica atât la SLU. Stările limită pot apare atât în teren. În aplicarea metodei stărilor limită. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. Partea 1 – Reguli generale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. în grupările fundamentale respective. . care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate.0 pentru P şi C. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0.85. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor. se va verifica la SLU.95. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. 5. α. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. care pot fi sub.85.1) Fd = γF × Frep. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării.3. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. unde: 37 . cvasipermanente (C) sau variabile (V).pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP).pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. Valorile de proiectare ale acţiunilor. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. n. În cazul lucrărilor de susţinere. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. având ca referinţă STAS 10101/0A-77. cât şi la SLEN. excepţionale (E). .pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5.sau supraunitari.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate.

Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk. (5.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului.antrenare hidrodinamică.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale. Valorile factorului parţial de material.0 sau subunitar (notat ψ0. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). (5. . (5. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU).pierderea echilibrului structurii sau terenului. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1.0.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. . Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. Xd. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile.d. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). În cazul SLU. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst.d ≤ Estb. Edst. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: .d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. Estb. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO).4) unde: unde: 38 . . iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice.pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL).5) (5. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). . În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.

EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1.50 0 Tabelul 5-2. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. cu titlu informativ. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii.25 1.00 39 .stb Valoare 1.stb γQ. proprietăţile materialelor şi rezistenţe.90 1.40 1.dst γG. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.dst γQ. efectele acţiunilor.40 1. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2.10 0. favorabilă Variabilă. defavorabilă Permanentă. Tabelul 5-1.25 1. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.

0 Set R2 1.4 1.e R1 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.5 0 A2 1.0 1.0 1.0 Tabelul 5-5.4 1.e R1 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.0 1.0 1.35 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.0 1. 40 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.0 1.4 R3 1.h γR. (5. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.0 1.0 1.3 0 Tabelul 5-4.1 R3 1.0 1.0 1.0 Set R2 1.25 1.1 1. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.v γR.0 Tabelul 5-6.25 1. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 M2 1.4 1.

în acest caz. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. în practica curentă de proiectare. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. În acest caz. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. În cazul stabilităţii externe. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. de exemplu. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. egale cu 1. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. În cazul stabilităţii interne. 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. se produce cedarea sau există degradări majore. În proiectarea structurilor de pământ armat. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. atât starea limită ultimă. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură.0. calculul tasărilor). cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. Pentru toate aplicaţiile însă. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. c. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor.4. în mod normal. b. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. fie de cea a exploatării normale. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul).

Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. Tabelul 5-7. cu excepţia BS 8006.1. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. datorită diferiţilor factori. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. În caz contrar. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. 5. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. de tipul benzilor. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . 10101. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. armătura poate fi considerată ca inextensibilă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. nici în normativele sau standardele europene. foliilor. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. armătura este considerată extensibilă. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. Majoritatea armăturilor utilizate. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile.4. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare.

0. 43 . Pentru armăturile metalice. f m111 = 1 + (5.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: .11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat. În caz contrar. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică. Figura 5. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 . fm111 poate fi calculat cu formula: 1. iar σ este abaterea medie a rezistenţei. unde. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise.8) (5.50. fie pe baza rezistenţei medii de bază. fm = 1. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1.64σ .7) (5.0 sau pe baza secţiunii nominale. prin factorul parţial fm112. . Pentru armăturile polimerice. prin factorul parţial fm111. unde: μ − 1. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . f m11 = f m111 × f m112 (5.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe.64σ μ este rezistenţa medie. (5.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. fm112 = 0. fm111 = 1. fm111 = 1. caz în care fm112 = 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere.

(5. tt – durata încercărilor de fluaj. f m12 = f m121 × f m122 .0. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. atunci: t (5. obţinute pe perioade mari de timp. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.13) f m122 = log d . În cazul materialelor geosintetice. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. 44 .extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122.0. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. . în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. Atât pentru materialele metalice. ceea ce este recomandat. fm121 poate fi luat egal cu 1. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. În cazul unui număr mare de date. cât şi pentru cele geosintetice. fm122 poate fi luat egal cu 1.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări.1. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: .

fm12.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. de structura de pământ armat. fm21 = 1.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. 45 .1.1. Figura 5.2. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. (5. de modul de compactare etc. Figura 5. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. de tipul de teren. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212.3. În general. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice.

fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. factorul parţial astfel obţinut. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. 5. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm.3.16) Tc = u . Schema de stabilire a factorului parţial de material. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. În cazul materialelor metalice. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente.4. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. Tmed f. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5.15) Tc = min⎜ ft . . factorul parţial de siguranţă este fal. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare.2. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. În cazul materialelor geosintetice. Tc: ⎛T T ⎞ (5. medf ⎟ .suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. 46 .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: . la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5.4. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile.4. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .3. 5.5. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. fal = 1. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1.pentru SLEN: fsm = 1. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii.4).3. 5. Figura 5.0. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.5 m. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor.3 . • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase. • prezenţa unui strat de umplutură umed. fal = 1.pentru SLU: fsm = 1. • compresiunea umpluturii. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple.0.

5). nici condiţii de încărcare sau de teren speciale.6). baraje. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. În această categorie intră pilele de pod. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare.5. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. ramblee de cale ferată (Figura 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. Figura 5. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 . În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. ziduri de cheu. care trebuie proiectate utilizând metode speciale.

6. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături. pe lungimi de cca 20 – 30 m.6. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. verificarea compactării umpluturii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. 49 . Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. verificarea corectitudinii instalării armăturilor. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3.

care nu sunt verticale.1.1.1. culei Şi alte structuri de acest tip. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. 50 . de tip zid de sprijin sau culei. de tipul şi formele prezentate în Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin. Figura 6.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol.

Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. utilizând metode de echilibru limită. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. ancorate sau nu. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. În cazul armăturilor inextensibile. în direcţie longitudinală şi transversală. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. c) analiza deformaţiilor. NOTĂ. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. de tip ziduri de sprijin şi culei. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. cât şi cele diferenţiate. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. 51 . pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare.2. cât şi cele ale exploatării normale. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. Sunt evaluate atât tasările absolute. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime.

H fiind în general impus de amplasament.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. H/L.1. Cu toate acestea. depăşirea presiunilor pe teren.1. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6.3. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. 52 . analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. Figura 6. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale.2): alunecare pe talpă. 6.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6. pierderea globală a stabilităţii. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. răsturnare (limitarea excentricităţii).2.3.

..6H sau minim 3 m partea masivului (de ex.4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 .7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.5).7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.adâncimea de îngheţ. depinde de: .3.6H. .7 H (minim 3 m) max (0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0. . cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.presiunea dată de structură. 2 sau 7 m) 0. necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .

De asemenea. βs = 0° Ziduri de sprijin. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. excavaţii etc.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1.7 şi Figura 6.7. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare. 55 . Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6.8). . saltelelor sau pavajelor. pentru structuri supuse acţiunii apei.6).suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă.2). βs = 0° Culei.2. Tabelul 6-2.5. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6.0 m Dm βs Figura 6. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare.

2⎠ ⎝ q – suprasarcina.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ .1) Figura 6. G .7. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .greutatea (6. Rv – rezultanta încărcărilor verticale.2) Figura 6.coeficientul împingerii active. e – excentricitatea.6. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6.

4) Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ . Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ . Figura 6.coeficientul împingerii active (6.9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .9.coeficientul împingerii active (6.3) Figura 6. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).8.

10). În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6.2). k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active.3.10. φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. Rv – rezultanta forţelor verticale. cu cele rezistente.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare.3. care produc alunecarea.5) unde ka are expresiile prezentate anterior. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. 58 . în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. unde: (6. (6. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. fie ale umpluturii. iar c este coeziunea. la o cotă z. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . ka k0 k 6m z Figura 6. depinde care sunt mai slabe. care se opun alunecării. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a .

se calculează cu formula: Rv σv = . Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. dacă există). în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. 59 . L – lăţimea efectivă a bazei structurii.5. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide.7) 6.3. (6. 6.4.4.9) 1 pcr este presiunea critică. γf – greutatea volumică a terenului de fundare. de regulă. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. L – lăţimea efectivă a bazei. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. (6.3. ca – adeziunea dintre teren şi armătură.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. metoda Meyerhof (Figura 6. presupusă uniform distribuită.2). (6. Rv – rezultanta forţelor verticale. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. iγ. unde: (6. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci.11).10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. Rh – rezultanta forţelor orizontale.5). ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. Presiunea pe bază. σv.3. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare.

60 . prin lungirea armăturilor. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura.6. înlocuirea stratului moale. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare.11. critice. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari.12). de regulă. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. presiunea critică mărită. cu geometrie rectangulară. realizarea de coloane de material granular etc. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. 6. cât şi prin cea nearmată nu sunt. Pentru structuri simple. respectiv. atât cele care sunt exterioare structurii. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată.3.

7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 . Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor. Tabelul 6-3. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei.3. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).12.

Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. În plus. Pa.11) Fi = khG. Figura 6.12) unde ks este coeficientul seismic. În cazul lucrărilor de sprijin.8. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală.5k s . împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. (6.14. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice.3. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6. determinat conform P100/1-2004. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului.13.13.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.

5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .14) armate.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.5tgβ (6. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.5H 1 − 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.14.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.

Figura 6. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: . Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază.q.4. . Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as .q = Pas. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala.15): 64 .17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite. Pas. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate. . Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static. conform notaţiilor din Figura 6. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L . în cazul general.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază.13) sau 1 2 γh k as .pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. atât pentru pământuri. Pas = (6.16) (6. în cazul solicitării seismice.q = k as (6.componenta seismică.66 din înălţime faţă de bază. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. 6.componenta împingerii în regim static.q se determină în felul următor: . Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. Punctul de aplicaţie al forţei Pas.componenta statică.14). Ps. pământul se găseşte în condiţii nedrenate. care.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. Se precizează că.5kh. q se adaugă o împingere suplimentară. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6.componenta seismică.14. cât şi 3 pentru roci. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h.

ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. Pentru armăturile discontinui. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. de tipul benzilor. 4. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. 2.1. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. alegerea distanţei pe verticală între armături. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare.1. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. 6. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. în concordanţă cu elementele de faţadă alese.15. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. în condiţii statice şi dinamice.2. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. 5.4. conform precizărilor din 4. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. 3. pentru o proiectare economică. 65 . Figura 6.4. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor.2. alegerea tipului de armătură. De aceea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. 6. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2.3.

dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. Ti1 = k a σ vi s vi . σ vi = R vi .4. Ti1 (Figura 6. Se poate. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. care se adaptează uşor la aceste variaţii. unde: (6. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului.16). Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. Metoda penei ancorate 6. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite.1. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . de asemenea. distanţa dintre armături se ia egală cu 1. T a armăturilor. modifica rezistenţa la tracţiune.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături. Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.3.3. Pentru structurile cu faţade modulare. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă.16.20) Figura 6. unde: L i − 2e i (6.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. 6.4. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare).

Ti2 (Figura 6.17. Ti 2 = k aSvi V .21) (6. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Li este lungimea armăturii „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .25) 67 .23) Figura 6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b).17). unde: Di D i = h i + b . Ti3 (Figura 6.24) (6. dacă h i > 2d − b 2 (6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).18). Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. ei este excentricitatea rezultantei Rvi. Q= ⎝ b d+ 2 (6.22) (6.

Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”.3.4.3.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”.4. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.4.27) 6. Tc ≥ Ti. pe metru liniar de zid.2. (6.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.18. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.3. conform 5. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6. 68 .1. calculată conform 6.4. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.4. conform 6.26) Figura 6. (6.28) Pi – perimetrul armăturii „i”.3. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti .3. Ti. tanδa .

19). . în Figura 6. Principalele ipoteze sunt: . Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a. c.. 69 . Figura 6.4. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere..planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6.4. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale. încărcări exterioare uniform distribuite. ca – adeziunea armătură/teren.19. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6.21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă.3. b. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. .20). reacţiunea normală pe planul de cedare.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă.20 ).

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 . Figura 6.21.22). Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare.20.

2. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: .31) (6. Pi este perimetrul armăturii „i”. În cazul fluajului armăturilor polimerice. Metoda gravităţii coerente 6.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6. 6. q este suprasarcina permanentă. (6.3. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T.4. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”.4. ca este adeziunea armătură/teren.4.4.1. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. se poate considera α= 45°-φ1/2.5. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului.4.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0. k = ka. pentru z > z0 = 6 m.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”. pe metru liniar de zid.32) 71 . pentru z ≤ z0 = 6 m. . Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii. 6.consolidarea secundară a pământurilor coezive. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite.fluajul armăturilor polimerice.3.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.22. Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .

σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.2. Ti1 = kσ vi s vi . unde: (6.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.4.4. unde: (6.4. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .1.4.24.24). Ti1 (Figura 6. R vi σ vi = .23.34) L i − 2e i Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.

37) (6.38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie).25). d')s vi .35) σ v (h i . afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. unde: (6.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.25. Valoarea efortului σv considerată 74 . unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei. Ti2 (Figura 6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii).metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . ei este excentricitatea rezultantei Rvi. Li este lungimea armăturii „i”. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. Figura 6. (6. cu tan-1(X) în radiani.

Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: .pentru hi > 0.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).27). paralelă cu faţada structurii. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H).metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor.75L’.26. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .75L’. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6. (6. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H).40) Figura 6. 75 .39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”. . cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură.pentru 0 < hi < 0. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. (6. Ti3 (Figura 6. unde L’ este lungimea fundaţiei.

această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”.28. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. se presupune că 76 . Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2.27.28. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. Figura 6. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie.

Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. (6.48) a1 = a0. a1 = a0 + (1 . calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6.41) . fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm. numită „linia 1” (Figura 6. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6.45) (6. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: .85. (6.0.29. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă. (6. dacă z1 < hi < z0. fie cu linia 2.5(H1/2 – zactiv).a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. dacă hi ≤ z2. 77 .de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3.42) .44) a0 = 1 . Figura 6.29). Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături. (6.5H1 în spatele faţadei. (6. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. dacă hi ≤ z1. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. (6.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3.47) (6. dacă hi > z2.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0.30. dacă hi ≥ z0.15(H1 – hi)/(H1 – z2). Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii.46) a1 = 1. z2 este egal cu 1.4). Pentru calcul.

30.4. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6.4.2: Tc ≥ Ti. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă. calculată conform 6.5.1. L este lungimea totală a armăturii.3.4.4.4. Ti ≤ 6.2. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.3.4. B este lăţimea armăturii. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere.4. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate.50) ∫ σ v (x )dx .49) 6. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii. la distanţa x. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4. 78 . (6. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.3.4.4). f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură.4. dincolo de linie de întindere maximă considerată. conform 5.4.4.

Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”. Figura 6. unde: (6.31. E este modulul de elasticitate al armăturii.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi . Ga este greutatea zonei active.5.4. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 .3. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.3. (6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. Fi = k h ⋅ G a . 6. Fi.8).31.4.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”. L este lungimea armăturii.4. aşa cum este ilustrat în Figura 6.8).6.

53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6.1.32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0. cele două structuri se proiectează separat.5. conform principiilor deja prezentate. H + H2 Dacă D ≤ 1 .54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 . structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%. 6.7H1 şi L2 ≥ 0.32.5.6H. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6. Elemente de proiectare specifice 6. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) .

se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6.2.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent. 2⎠ ⎝ 81 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6.34): Cazul 1. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ . de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6.33.5.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

40). parapeţi. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza.9. determinată conform Tabelul 4-5. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: .conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările.8.41). cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare.elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive.2. săruri pentru dezgheţare. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii. rigole etc. . Astfel: . .elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3.7. 6. iarna. 6. prize de apă. fundaţii pentru panouri de semnalizare. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii. .39.). proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 . 6.

Dacă acest lucru nu este posibil. În acest caz. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.40. 87 . Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte.41.

Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi). în spatele obstacolului (Figura 6. Figura 6. se poate ocoli obstacolul. capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru.42. 88 .42). elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă.

7.2. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. Figura 7. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. .construirea de ramblee noi.2): .2 c). . 89 .2 b).1.2 a). Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. b) alunecare pe bază (Figura 7. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. având înclinări faţă de verticală de peste 20°. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren.1). pentru a reduce ampriza lucrării. Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7. PANTE ARMATE 7.1. cu pante abrupte.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. Figura 7.4 a). 90 . Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.4 b).2. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3 b). b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.3. cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3 a).

2.5. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7.5 b). stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7. Figura 7.4. Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.5 c). trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1.5 a).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .

cât şi sub structură. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. modificată pentru cazul pantelor armate. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană. Ca şi în cazul structurilor de sprijin. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor. . Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită.realizarea unei berme la piciorul pantei. .armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. 7. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. . . se aplică „metoda gravităţii coerente”. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. Dacă este cazul.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. se va adopta una din următoarele măsuri: . Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare.3. . ce se extind atât în spatele.3). Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor.micşorarea unghiului pantei. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme.creşterea lăţimii zonei armate. . de echilibru limită. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. 7.4. 92 . Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. .drenarea terenului de fundare. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. . vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice.

Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm).6). H este înălţimea pantei. Svi. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. γ este greutatea volumică a pământului. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7.7). Figura 7. iar cea maximă este de 1 m.1.7. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini.2) k (γh i + q ) (7. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară.5kγH 2 .4. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. forţa destabilizatoare. Rh este dată de: R h = 0. (7. Distanţa minimă pe verticală. Figura 7.1) 93 . forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.6. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ .

8. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. MRA. la nivelul „i”. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. la nivelul „i”. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. 7. q este suprasarcina permanentă şi temporară.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. considerând o suprafaţă de cedare circulară. În cazul pantelor armate. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor.4.2.8. Cu notaţiile din Figura 7. Metoda fâşiilor 94 . Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . la nivelul „i”.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). unde: (7. rezultă: Figura 7. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. MRP şi de rezistenţa armăturilor.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. unde: (7. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. armate sau nu. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale.

φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.3. Astfel. (7.1). care trebuie preluat de armături.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 . Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. 7. MRA. c este coeziunea umpluturii armate.8) Cu notaţiile din Figura 7. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 .7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent). Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.6) (7.9: Figura 7.9.4.4.

10.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi .4.5. 7.1). uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. aceste stări limită nu sunt critice. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită.4.5a). Pentru majoritatea pantelor armate.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. j=1 n {( ) [ ( )] } (7. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7.10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. Figura 7.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.4. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.10). În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.5. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile. în lipsa altor condiţii specifice impuse. i =1 (7. Datorită înclinării pantei.4. 96 .

acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. 7. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7.6.7. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice.11). este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. Figura 7. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca.11. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. 97 .

11) unde: d – adâncimea apei. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei.7). se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung.8. (7. riprap. s – panta faţadei. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. 7. asociate cu vegetaţie. elemente modulare din beton etc. 98 .. Dacă λ < 100 Pa.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6.9. γw – greutatea volumică a apei.

43 110.43 116.9 17. Figura 8.1. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. încercare 3 18.1 17. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.15 6 58.47 117.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi. prin încercări de forfecare directă. cât şi pentru teren.08 120. atât pentru umplutura armată.95 17. EXEMPLE DE CALCUL 8.90 115. H = 4 m.3 2 17. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.73 58. Principii generale de calcul.1.17 2 55.81 5 56.48 Nr.57 113.0 17. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.12 17.32 5 18.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.5 4 17.87 99 .

0847. (8.17 106.86 160.014 kN/m3.43 110.17 5 55. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8.1) ∑ γi . n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate. n şi de nivelul de asigurare α.5) 100 . n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85.95 53.73 175.07 (coeficient statistic). rezultă n = n’ = 5.20 176.29 108. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .05 104. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.71 169. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85. după eliminarea valorilor eronate. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.86 166. rezultă υ = 2.51 2 52.9 106. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8. (8.1.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.11 156. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85. Pentru n = 5.34 159. t ⋅s ρ= α .25 166. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.29 173. Rezultă s =0. n i =1 ( ) (8. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.09476 .29 6 54.1.30 Pentru teren (φ.79 152.1. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi . Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.1. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8.59 162.18 1 53.1.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.39 101.88 8.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

68 = 406.fm2 = fm21 × fm22 .fm121 = 1 t 50ani .37) .Presiunea pe bază.fm21 = 1.2 (17.2 104 .fm2 = 1.34) . Verificarea presiunilor pe teren .99 ≤ 406.56m R v 235.rezultă fm = 1.1.7.4 × 13. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.66 6 (8. 8.9.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.56 + 40. σv: Rv 295.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.6 × 1. L − 2e 3. se calculează valoarea sv: T T 18.8 σv = = = 138.76 . Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.6 = 1.fm12 = 1.27) 8.53 (8.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.75 sv = = = = 0.1. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.f m122 = log d = log = 1 .49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.32) .98 2 2 Dm = 1 m 138. 8.6 (8.1 = 1.75 kN/m.29) (8. unde împingerea este maximă.99kPa .fm22 = 1.49m < = 0.8.366 + 10 × 0.28) (8.98 + 17.33) .5 × 3.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .1.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.5 × 1 = 424.4 − 2 × 0.5 × 4 × 0.6 (8.1 (8.0 (producător) .rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.36) .12 L = = 0.6 (8.366) × 1.unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.1 .30) (8.fm12 = fm121 × fm122 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.

404202 2.4664 34.342483 2. 105 .5776 15.45 39.272 M0i 0.56 kN/m.4 0. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.308157 0.39) (8.72509 60.40 m.030317 0.13568 30.00559 0.9444 73. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.307184 3.07675 336.14706 49.528 53.5365 161.80528 61.24352 17.7444 0.06605 76.3552 Pai 0.1331 247.35552 99.73369 77. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.0221 188.40 m.91104 129.89117 22.11104 88. Se alege un alt tip de geogrilă.522 24.02648 15.147504 0.29792 34.222528 1.28117 97.550691 11.70272 2.9563 Ti1 4.5 4 Gi 36.69686 39.076827 σvi 20.104991 2.017818 0.12912 39.34762 5.6664 258.4666 159.272 M0i 0.477 11.816 48.24179 27.50 m. Ti1 (8.528 ei 0. 8.6 4 Gi 29.2221 147.434625 3.2229 222.816 54.92032 70.6 2 2.6332 8.076827 σvi 22.220883 3. cota 0.638 8.3271 113.661586 Li-2ei 3.568 25.6886 277.79017 29.01875 262.7997 336.14245 17.35232 49.879 149.4442 265.918201 2.71115 88.410953 0.497899 0.9343 162.339366 3.2442 306.6108 295.1.220352 0.61488 2.32448 11.5 1 1.5 3 3.8888 110.1743 23.81088 6.780224 6.098 4.4108 47.73113 7.783685 2.972 161.1.11.7776 177.5384 130.393674 3.198284 6.722 221.55552 59.8886 236.2 1.891413 10.34448 46.0764 222.2 3.35768 0.25 m.488 Paqi 1.73137 29.5776 218.96075 114.74363 19.8 3.3722 60.528 ei 0.94144 34.73369 73.104991 2. toate armăturile se verifică la rupere.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. În acest caz.488 Paqi 0.372 225.035073 4.83808 15.372 22.10.07739 0.79131 13.4 2.392 9.661586 Li-2ei 3.76596 124.008256 14.003163 0.843 151. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.8 1.587 299.32813 93.3331 206.802 70.5 2 2.73488 27. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.578094 2.147504 0.959296 2.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.11427 14.089559 0.97408 56.68464 2.22809 8.528758 0.882 17.28504 8.388819 3. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.046408 0.7776 184. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.64675 188.45952 5.9997 295.24522 3.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.53392 9.97869 107.5552 Rvi Pai 77.66656 118.364364 3.568 27.6888 3.43328 44.5552 Rvi 70.3552 61.8332 147.9563 Ti1 3.240899 0.

193894 0.932 3.891413 10.698 2.464 2.279721 0.197207 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0. 106 . Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.02648 15.207676 0.12. fsm = 1.45 (pentru geogrilă) .203644 (8.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.294 1.996 2.22809 8.327451 0.8 1. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.1. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.74363 19.191465 0.79131 13.6 4 Ti1 3.4 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.1743 23.223674 0.4 2.8 3.2.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.85 ÷ 0.73113 7.34762 5. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.8 m pe fiecare metru liniar de zid.762 1.035073 4.190234 0.7104 Lpi 1.246767 0.2 3.2 1.23 2.166 3.528 1.6 2 2.4 X 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.49 = 0.

c): Valori σ (kPa) 1 100 53. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.90 56.3 H = 4 m.39 101.32 17.79 152.3 17.12 γ1 (kN/m ) 3 17.43 110. Partea 1: Reguli generale.88 107 .59 162.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi. cât şi pentru teren.86 166.1 17.17 5 55.30 Pentru teren (φ. Figura 8.47 117.9 106.18 2 52.48 17.29 108.73 175.05 104.08 55.11 156.81 113.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.71 169.29 173.15 116.29 6 54.43 200 120.2.86 160.34 300 159.25 166. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.86 115.95 53.17 200 106.95 18. încercare 1 2 3 4 5 3 18.57 58.0 17.43 57. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60. atât pentru umplutura armată.87 300 180.17 110.73 58.20 176. prin încercări de forfecare directă.5 17.9 18.

c = 0 8. . considerată variabilă şi favorabilă. factorii parţiali sunt următorii: . 8.2. Pentru verificarea de capacitate portantă. γφ = 1.35. respectiv φ1 = 30 °.2.4.2.1. 108 . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.0°.pentru unghiul de frecare internă. .3. γγ = 1. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO.pentru greutate. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2.2.1.2.pentru împingerea pământului.4 kN/m3. γQ = 1. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17. γG = 1.1. iar c1 = 0 8. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27.1. .pentru greutate.014 kN/m3. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18.2.2. . Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. 8.5.1. .1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. γG = 1. γPa = 1.1. γQ = 0.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2. considerată variabilă şi favorabilă.2. 8.35.pentru greutatea volumică.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.

1.4.35.v = 1. .4. considerată variabilă şi favorabilă. γφ = 1. γγ = 1.pentru împingerea pământului.pentru greutate. .0. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γG = 1. γG = 1. factorii parţiali sunt următorii: .2.35. considerată variabilă şi favorabilă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γQ = 0.pentru verificarea la alunecare pe talpă. Pentru verificarea de capacitate portantă. γPa = 1.pentru greutatea volumică.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru verificarea capacităţii portante. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2.pentru greutatea volumică. factorii parţiali sunt următorii: .3. γR.pentru greutate. γG = 1. γR. considerată variabilă şi favorabilă. . γQ = 0.pentru greutate. factorii parţiali sunt următorii: . γR. .4. . Pentru verificarea de capacitate portantă. γQ = 1. . Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.e = 1.pentru unghiul de frecare internă. considerată variabilă şi favorabilă. γQ = 1. . γφ = 1.pentru unghiul de frecare internă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. . . .3.pentru împingerea pământului. γPa = 1.pentru împingerea pământului. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .5.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2. Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.2. . γQ = 0.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru rezistenţa terenului.25. γγ = 1.h = 1. . γφ = 1. considerată variabilă şi favorabilă. . .25.2. 8.0.pentru greutate.pentru unghiul de frecare internă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. 8. γG = 1.2. 109 . γPa = 1.

0. γQ = 1. G = 272.2.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.75kN / m Q = q × L = 10 × 2. Pentru verificarea de capacitate portantă. răsturnare).47 kN/m.4.2 kN/m.7. Combinaţia 2 G = 201.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. 8.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0. γR.75 kN/m (alunecare pe talpă. pentru rezistenţa terenului.509 tanφ1 = 0. răsturnare) Q = 36. considerată variabilă şi favorabilă.577 γ = 17.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.4. γγ = 1.8 = 28kN / m (8.h = 1.46) 8. Paq = 20. Combinaţia 1 G = 201.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică.4. γR.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17. rezultă L = 2. Paq = 15 kN/m 110 .2.2.2.45) (8.1.pentru greutate.0. 8.35.5.8 m.2. γG = 1.3.3.4. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .375 = 15kN / m (8.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.4 kN/m3 γ1 = 18.4.014 kN/m3 8.375 = 52.2.4. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.8 × 4 × 18.42) (8. pentru verificarea la alunecare pe talpă.014 = 201. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.e = 1.2. .44) 8. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.43) (8. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.25 kN/m tanφ = 0.

Paq = 20. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.72kN / m R v = G + Q = 201.72 ≤ 201.4 kN/m3 γ1 = 18.5.51) 111 .25 = 90. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.509 = 102.2.47) (8.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.50) (8.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.5.2.577 γ = 17.014 kN/m3 8.25 kN/m tanφ = 0.5. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.407 tanφ1 = 0.75 kN/m (alunecare pe talpă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0. Combinaţia 4 G = 201. Combinaţia 3 G = 201.75 + 0 = 201.2 kN/m.4.462 γ = 17.4 kN/m3 γ1 = 18. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .49) 90.48) (8.47 kN/m.69 .4 kN/m3 γ1 = 18.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.014 kN/m3 8.509 tanφ1 = 0.47 + 20. răsturnare) G = 272.407 tanφ1 = 0.75 × 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.462 γ = 17.2.72kN / m (8.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.4.6.75 kN/m (alunecare pe talpă. răsturnare) G = 272.1.014 kN/m3 8.2.

pentru L = 3.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.45 (8.75 + 0 = 201.45 (8.5.52) .95) tanφ = 0.72 ≤ 201.75 × 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.72kN / m R v = G + Q = 223.58) .49 = 0.47 + 20.75kN / m (8.72 < 223.407 = 90.75 × 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. pentru combinaţia 2 de încărcări.407 = 82.53) 90.37 kN / m (8.72 > 201.56) 90.5.63) (8.44 ÷ 0.3.1 m.1 m 8.49 = 0.78 .2.59) (8.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.37 × 0.37 × 0.51 . R v = G + Q = 4 × 3.2 ≤ 223.64) 112 .72 ≤ 90.85 ÷ 0.11 .37kN / m (8.1 × 18.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.75kN / m (8.44 ÷ 0.2. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.2.61) .unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.37 + 0 = 223.54) R v = G + Q = 201.25 = 90.014 + 0 = 223.62) 67.60) R v = G + Q = 223.91 (8.2kN / m (8.2 + 15 = 67.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.2kN / m (8. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70. pentru L = 3. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.2 ≤ 100.57) (8.95) tanφ = 0.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.85 ÷ 0.

pentru combinaţia 3 de încărcări.2 + 15 = 67. pentru L = 3.1 × 90.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.45 (8.66) (8.37 × 0.37 × 0.68) .67) R v = G + Q = 223.49 = 0. pentru L = 3.71) (8.2.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.72 ≤ 223.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L . pentru combinaţia 4 de încărcări.70) (8.2 ≤ 223.44 ÷ 0.74) R v = G + Q = 223.72) .verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.44 ÷ 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.2kN / m R v = G + Q = 223.4.509 = 113.51 . pentru L = 3.2 ≤ 223.5.2kN / m (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.75) .37 + 0 = 223.72 ≤ 223.69 .79 ≤ 100.45 (pentru geogrilă) 1.1 m 8.407 = 90.85 ÷ 0.91 (8.69) 99.37kN / m (8.95) tanφ = 0.65) 90.49 = 0.37 × 0.73) (8.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.2 ≤ 100.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.45 (pentru geogrilă) 1 × 67. pentru L = 3.1 m 113 .37kN / m (8.85 ÷ 0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.95) tanφ = 0.52 .45 (8.76) 67.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .1 R h = Pa + Paq = 90.37 × 0.

6. Q = 46.577 γ = 17. răsturnare).4. G = 301. Combinaţia 2 G = 223.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.1 = 31kN / m (8.77) (8. Q = 40.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.577 γ = 17.2.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.37 kN/m (alunecare pe talpă. Combinaţia 3 G = 223.462 γ = 17.2. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.37 kN/m (alunecare pe talpă.6.1 m G = 4 × 3. Combinaţia 4 G = 223.6. răsturnare) Q = 46.1 × 18.462 γ = 17.407 tanφ1 = 0.47 kN/m.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.37 kN/m (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.014 kN/m3 8. răsturnare).509 tanφ1 = 0. Combinaţia 1 G = 223.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.2.2.25 kN/m tanφ = 0.3.47 kN/m.4 kN/m3 γ1 = 18.014 kN/m3 8.6.2 kN/m.1. Paq = 20. Q = 46.2.2 kN/m.78) 8.014 kN/m3 114 . G = 301. Paq = 20. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.37 kN / m Q = 10 × 3.014 = 223. răsturnare).014 kN/m3 8. răsturnare) G = 301.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare).2.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.6.25 kN/m tanφ = 0.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. răsturnare).509 tanφ1 = 0.

4 = 34kN / m (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.37 6 (8. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.85) 8.56m . Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.79) M 0 = 70.2.25 × = 134.014 = 245kN / m Q = 10 × 3.7.4 kN/m3 γ1 = 18.37 kN / m Excentricitatea. răsturnare).2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.47 × - R v = G + Q = 223.37 + 0 = 223.2.407 115 . Paq = 20.4 × 4 × 18. Q = 44.52m R v 223.46 L = = 0.82) (8.2. e: e= M 0 134.509 tanφ1 = 0. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8. G = 330.2.46 L = = 0.7.7. M0: 4 4 + 20. răsturnare).577 γ = 17.4 m.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. G = 3.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.25 kN/m tanφ = 0.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Se măreşte L = 3.548m < = 0.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.601m > = 0. Rv: (8. Rv: (8.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. e: e= M 0 134.2 kN/m. răsturnare).1. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. Rv 245 6 (8.47 kN/m.80) (8.

G = 330.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Combinaţia 1 . Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.6 L = = 0. răsturnare).88) 8.462 γ = 17.577 γ = 17.4.2 kN/m. Rv: (8.56m Rv 245 6 (8. răsturnare). σv: 116 . 8.406m < = 0.3.2. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.47 kN/m. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.87) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.4 kN/m3 γ1 = 18.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.25 kN/m tanφ = 0. Paq = 20.1. răsturnare).014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. Verificarea presiunilor pe teren 8. G = 330.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. 8. M0: 4 4 + 15 × = 99.462 γ = 17.2.Presiunea pe bază.86) M 0 = 52.4 kN/m3 γ1 = 18.8.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.509 tanφ1 = 0.7.8. e: e= M 0 99.7.2. răsturnare).2.

96) 8.4 × 1 = 385.98kPa .94) (8.4 × 1 = 280.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.2.4 × 7.97) (8.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.03 1.43 = 367.4 367.8.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165. Combinaţia 2 .69kPa .98) (8.Presiunea pe bază.548 (8.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. (8.98 ≤ (8.75 ≤ 235.95) (8. σv: Rv 245 + 44.4 × 3. L − 2e 3.89) (8.75 + 51 = = 165.93) (8.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.v = 1.75 + 51 σv = = = 165.43 = 367.3.69 ≤ 367.2.4 × 3.99) Dm = 1 m .95 = 235.4 × 1 = 252. 8.68kPa 2 2 (8. L − 2e 3.68 + 17.4 × 12.4 − 2 × 0.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.2.75kPa .56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.4 − 2 × 0.Presiunea pe bază.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17. L − 2e 3.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.68 + 17. σv: Rv 330. Combinaţia 3 .91) (8.4 × 12.2 σv = = = 111.90) (8.16 + 17.100) 117 .4 − 2 × 0. 165.8.4 × 3.

Q = 51 kN/m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.51kPa .406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.75 kN/m.95 = 235.75 kN/m.4 × 3.4 × 1 = 252. din acest punct de vedere.103) (8.75 + 51 σv = = = 147. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8. (8.2.8. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.2.101) (8.51 ≤ 235.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.4 × 7.9. σv: Rv 330.4 − 2 × 0.11. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.10. 8.1.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.2.35. combinaţia 1: G = 330.104) 8.2. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 . iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.102) (8.16 + 17. Combinaţia 4 .8.4. 8.30 m. Ti1 (8. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este. L − 2e 3.Presiunea pe bază.

30 m.5 1.15623 0.87898 90.9 Ti1 2. se poate alege un alt tip de geogrilă.227124 0.80528 108.2.0375 0.4686 Pai 0.3755 Ti1 2.89979 23.44 ÷ 0.392504 2.6604 78.50159 16.4768 2.3 0.917797 13.163784 0.95) tanφ = 0.823 2. 8.3212 289.6113 1.9961 3. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.2756 175.2651 1.99054 Paqi 0.257112 0.35082 80.150891 0.01563 77.30 m.635231 Li-2ei 3.4382 1.9527 175.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.5 1.006001 19.43171 48.1692 3.32604 53.825922 2.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.9 Gi 24.173918 0.9178 12.49 = 0.95359 66. toate armăturile se verifică la rupere.107983 1.3037 2.7844 1. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.491032 10.6 0.26234 42.9 1.129538 σvi 22.31437 32.65063 62.27563 26.1306 2.146796 0.56368 14.245762 3.13636 2.066517 7.231168 9.012599 0.3423 X 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.396394 2.12. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.397151 3.38769 0. În acest caz.1001 190.8 2.371786 5.5103664 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.7 kN/m.3212 340.49789 27.80528 57.2 1.85 ÷ 0.9 2.1738 223.4 2.95269 124.2475 256.4732 237.0264 208.201765 0. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.69253 53.6 3.3 0. cota 0.13182 0.345925 4.39063 18.1738 274.62462 2. fsm = 1.6295127 4.2475 307.001424 0.72974 Lpi 1.13.510366 3.204497 0.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.1 1.78063 36.503748 0.8029093 6.207323 5.3949 322.6499 2.00063 M0i 0.2.1001 241. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.158144 5.480625 6.7 3. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.3 2.2389 ei 0.108805 6.729739 8.4644676 9.077119 0.9246 66.374802 3.147561 0.909844 15.0546709 10.0917 142.29914 32.0665172 7.3949 373.1 2.325001 3.172816 16.0264 157.5 3.4686 Rvi 75.7 1.099522 8. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .90563 48.287039 0. de exemplu de 40 kN/m.146173 0.323168 13.10789 42.7197 119.04708 117.879 141.7 3 3.329294 9.9575 2.83709 19. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.1 3.48596 97.99647 2.3 3.1454 171.1872 0.455625 2.45 (pentru geogrilă) .149665 0.125625 11.8 m pe fiecare metru liniar de zid.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

FHWA – NHI – 00 – 043. utilizări. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. 1999 3. 2001 121 .. Proprietăti. Publication No..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1.. A. Batali. elemente de calcul. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2.. Pradhan. Ed.J.J. Feodorov.. A. V.P. McGown. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures.Z. C. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. fundaţii şi structuri de sprijin 9. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. A. Andrawes.1990) 8. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. Găzdaru. Manea. S.Geotextile şi produse înrudite. K. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. NP 074/2002 7. S. Atlanta. SR EN 13251:2001 . – Earth reinforcement and soil structures 4. 1998 5. – Geosinteticele în construcţii. Jones. L.. Academiei Române. Khan.12. NP 075/2002 6. MLPTL – Normativ privind principiile.F.

factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.greutate volumică α .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ . dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.nivel de asigurare.h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .efort unitar normal ψ . unghi γ .stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.deformaţie specifică axială σ . unghi λ .unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.b .

q – presiunea activă a pământului.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas. Nγ. Nφ .coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. h – înălţime H0.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H. în condiţii seismice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.

forţă de tracţiune t – timp. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful