MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

ing. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . dr. ing.21.12. dr. Valentin Feodorov Şef lucr. ing. ing.2006 - . Sanda Manea Conf.08. 124. Loretta Batali Prof. ing. sector 2 Tel: +40. Ernest Olinic Ing.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. dr.21.21. dr. Nr. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. Horaţiu Popa Asist.2420781. +40. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. dr. ing.242. Fax: +40. Lacul Tei. Cătălin Roşu . ing.06 CONTRACT NR. dr.

..........................................................................................................................3.................. 27 4... Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ........................4............ 5 1................. GENERALITĂŢI ....................................................................................1... Mecanisme de transfer...............................1.................. 8 2...............................1...............................5..2.. Materiale metalice .......... Lucrări aferente structurilor rutiere ................................................................. 28 4......1...............................1.........1..........1. 18 2...4......... Determinarea caracteristicilor pământului ....................... 5 1.................... 31 4...... 33 4....2.................7............................. 33 1 ............... 24 3............................................................2...Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1......... Principiul pământului armat........ 17 2....... Materiale geosintetice ...............2. Lucrări de poduri.. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI......................................................... 8 2.......................6....... 19 2...........................2... 25 4.....................................2.. 33 4........... OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE.... Lucrări aferente căilor ferate ................4......... Materiale geosintetice cu alte funcţii .............................................................................................1...............................................6.... Tipuri de structuri din pământ armat.....3............................................................. Pământ...................... Tipuri de armături ................. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe .... Masivul sprijinit .... 30 4.......................................................................3..2......................................6................ 11 2...... Armonizarea cu standardele europene .............2..................... 27 4...........................2.............. Elemente de faţadă ............ 17 2............................................. Cercetarea geotehnică a terenului ........................................ Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare.................................... 7 2.......................................................................1.......................... Lucrări hidrotehnice .......................................................................................................................2...................1..6............................................ 31 4........ 21 3...........................1.. 24 3.......3................. 17 2............ 20 2....................1.... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4.............................................................. Materiale geosintetice cu funcţie de armare.. 28 4..................2........ 30 4.............................6............... Evaluarea proiectului....................................................................................................................................................2.......... 8 2............. Utilizări.................. Elemente de faţadă ..... Umpluturi ..... Terenul de fundare ....................................... 13 2..........................1............................................ EVALUAREA PROIECTULUI ................2.......

.......................................4..................... Verificarea stabilităţii interne ................... Exploatarea normală................ 55 6.....................1..................... Generalităţi ......................4...................................3... 78 2 ..................................... 73 6........................3........4.........................................6........................... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate.2... 52 6............. 50 6..... Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ..4........5.. Verificarea la rupere a armăturilor .... Evaluarea presiunii pământului................................ 52 6... 62 6............ 37 5.. 50 6................3...... Starea limită a exploatării normale...... STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE. Calculul forţei de întindere în armătură .3.......... 71 6.................. 69 6....3....... Verificarea armăturilor la smulgere .....................................3......1.................................................. Calculul forţei maxime de întindere în armătură ........................4. 59 6........4.........3............ Metoda penei ancorate ..........................................................2...........................2....................... Alegerea tipului de armătură ...............3.......... Elemente de faţadă pentru pante armate ... Evaluarea tasărilor......... Verificarea stabilităţii globale .....................................4..........................5................8.............1...... 47 5........................... 36 5.........4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4..... 68 6...... 35 5................................................ Verificarea la rupere a armăturilor .................... 58 6.......3..........................................4......2.......3.....3.....1...4.......................4. 78 6................................3...........4... 65 6............... Alegerea distanţei între armături .............. 51 6...... 60 6...........4.....4........5............ 65 6...............3..................... 66 6..........4................... 49 6................4...................1.....3.3........3....4.........................................2. Verificarea stabilităţii externe......... Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ................................2..................................................... Factori parţiali pentru armături ... Metoda gravităţii coerente....... Evaluarea coeficientului împingerii pământului .... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat ........... 34 4..............4.......... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ...... Verificarea presiunilor pe teren............................................................. 35 4.........5...............2.............4... 41 5..........................4.......... Procedura de proiectare .......4.............. 68 6.3......................4... Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură .........4...... PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5.......... 59 6........... 36 5......................................................... 46 5.....................4...................... 47 5..................... Principiile metodei stărilor limită.. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin..........7...........................6................ Verificarea la smulgere a armăturilor..................................................4...........................1.....1................... 71 6............................ 64 6..1........................ Principiile proiectării conform EUROCODE........................................ 42 5..............4............2....................................4................. Exigenţe de calitate... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare.............................................3..3..... Predimensionarea structurii........................................ 66 6......3.......................................................... 71 6..... 61 6.... Verificarea stabilităţii la răsturnare .................... Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice ................................4.....

........................2......8........................................................ Predimensionare ......................... Verificarea stabilităţii la răsturnare ............................. 81 6....................1........... 82 6..........................7.. 86 7................................................... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară .....7...................... 80 6........................6.................... 78 6......3..............5... Conexiuni între materialele geosintetice ................................................. 95 7.............................. PANTE ARMATE ...........1................................... Metoda penei duble .1......1.....................3...............5..........2......... Conexiuni metalice.................................. Generalităţi ...... Evaluarea stabilităţii interne.............................. 83 6.................................................. 89 7........4..4........ 96 7..... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ............ Verificarea presiunilor pe teren............... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .............6...................... Sistemul de drenaj..... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii .......................... 98 8.................. Evaluarea stabilităţii externe ................... 104 8.........................7................................................................................................... Proiectarea elementelor de faţadă ...........................................3.........................................2...................... Sistemul de drenaj............................4....................................9.........................4.....................5........... 99 8............................ Proiectarea conexiunilor............1............... Existenţa unui obstacol ....1........................ Metoda gravităţii coerente.............1.. 97 7.............................. Starea limită a exploatării normale .......................6........................ 92 7......1.......... Evaluarea împingerii pământului .............1...2............... 89 7........ 92 7......................... 103 8..........................4.........5..................................8..1...... Starea limită a exploatării normale...... Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ........ Verificarea stabilităţii globale interne ............................ 99 8................................. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS..................... 104 3 ..................... Proiectarea elementelor de faţadă .. 89 7..... 80 6.........................................4.............................. 79 6....................5.................1.. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii .... 102 8........... 79 6..... 86 6........ 96 7.............................. 103 8.. 97 7............. 84 6............... 102 8............ Structuri de sprijin suprapuse..... 86 6...4.................................................6........................................2..............9.................................................................................................. Elemente de proiectare specifice........................................ Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8..........4..1................................. 93 7...................................................... Proiectarea conexiunilor.............. 102 8......... Repararea alunecărilor de teren.5..........1..4........................................................................................................... Procedura de proiectare ..4... 98 7...............................1..........5................... 94 7.............. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică .4......7.. EXEMPLE DE CALCUL ........4....................................8....................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6......7...............

....... Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ..................2... Calculul forţei de întindere în armături ...........2. 115 8.......... Verificarea armăturilor la rupere........ 108 8.................... Verificarea presiunilor pe teren...............11.................................................................. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ................1...............................2.... 108 8........ Verificarea armăturilor la rupere...........................................9.1..............2........2............................................1..............................................................2................... 111 8....2............... 116 8.................... 110 8....10..........2......8. 110 8..............................2. 104 8....................................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8............................. 114 8............ Verificarea stabilităţii la răsturnare . Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ...... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE ............. 105 8................. 119 8.........................2..................11.....2..................... 105 8.............3..........................2..... 106 8..... Dispunerea armăturilor.................................................. Dispunerea armăturilor......... 118 8........................12........9...................... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul........2.......................5.......10......7................... Predimensionare .........4.......................12............................ Determinarea parametrilor geotehnici......2.............................. 119 4 ...1 m......................... Verificarea armăturilor la smulgere ......1.................. 107 8......................... Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.......13........... Verificarea armăturilor la smulgere ....... 118 8..6........................2.................................................. Calculul forţei de întindere în armături .. 118 8..1.................

OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. având caracter orientativ. NP 075/2002 3. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. Determinarea rezistenţei la intemperii 10. NP 074/2002 4. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . MLPTL . MLPTL . Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. 1. ca şi unele metode specifice de calcul. MLPTL – Normativ privind principiile. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare.1.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. GT 035/2002 5. pante armate). SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. P 100-1/2004 6. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. indicativ NP 075/2002. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE.Cod de proiectare seismică .

Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. Determinarea pH-ului 32. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. SR EN ISO 4014:2003 . SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Calculul elementelor din oţel 38. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. Vocabular 20. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. fără încărcare normală 23. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. 33. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 .Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. SR EN 13251:2001/A1:2005 .Geotextile şi produse înrudite. Partea I – Instalarea între materiale granulare. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR EN ISO 4016:2002 . SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului.Geosintetice. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. Determinarea caracteristicilor de frecare.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. SR EN ISO 12957-2:2005 . SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. 31. fundaţii şi structuri de sprijin 13. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. SR EN ISO 13431:2004 . SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25.Geotextile şi produse înrudite. Partea 1 – Reguli generale 17. industriale şi agricole. Determinarea caracteristicilor de frecare. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite.

Condiţii tehnice generale de calitate 54. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor 45. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. 2. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. Determinarea granulozităţii 47. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. 4. Determinarea materiilor organice 50. Determinarea caracteristicilor de compactare. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. 6. 3. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. 7. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. 5. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. Încercarea Proctor 41. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare.2. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. Determinarea umidităţii 43. Determinarea limitelor de plasticitate 46. Principii generale de calcul 49. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. 8.

3 etc. eventual. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. GENERALITĂŢI 2. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren.Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A.2.2.1. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi. culei de pod .1. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată.Figura 2. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2. sub posibilele încărcări exterioare. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin .) 8 .1. În această categorie intră: .

Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2. armate cu geosintetice (Figura 2.4.2. instalate pe pante 9 .5. Pante armate cu materiale geosintetice .3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.5) Figura 2.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.4) Figura 2.

umplutura din spatele structurii de pământ armat.6. . elementele de faţadă (parament). în condiţii de limitare a deformaţiilor. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată. sunt necesare elemente de faţadă. De obicei. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: . cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2.6).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. Figura 2.platforme armate cu materiale geosintetice . 10 . terenul natural din spatele întregii structuri. al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. terenul de fundare.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice. În această categorie intră: .7): pământul armat.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. metalice sau alte tipuri de materiale. Aceste structuri sunt. . . în general. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice.drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. conexiuni. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. de sub structura de pământ armat. fundaţia. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2.

9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături. 11 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.8.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. În Figura 2. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat .8). . . folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).ancore de diverse tipuri.3. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: . stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2.benzi.benzi sau grile metalice.7. Pante armate 2. Rambleu cu pante armate b. Repararea alunecărilor Figura 2. a.

geogrile.). .sau biaxiale. ancore sau bare. poliesterul.9. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. neţesute. de exemplu). etc.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. tricoturi. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. dar şi din poliamidă. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. Geogrilele pot fi sudate. 12 . Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. consolidate prin interţesere sau termosudare. . Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . mono. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. formând geocompozite. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. din care cel puţin un material este geosintetic. ţesute sau extrudate.geocompozite de armare. Geotextilele pot fi: ţesute. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. mai recent. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. poliester sau. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile.geotextile. În această categorie intră de asemenea geocelulele. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. În primul caz. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. multifilament. cu fibre de sticlă sau metal. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri.

de cele mai multe ori. Din punct de vedere al comportării. . care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). .10 – 2. .dă o formă exterioară structurii. îmbinate între ele prin diferite sisteme. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: .elemente metalice. dependente de timp şi temperatură.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. Proprietăţile acestui tip de armături sunt. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. panouri prefabricate din beton. . astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. . inox) şi se prezintă sub formă de grile. vandalismului etc. cu viteza constantă de deformare. În această categorie intră armăturile metalice. .elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii. 13 .armături relativ extensibile. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. .blocuri modulare prefabricate din beton. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. ambele umplute cu pământ sau material granular.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. 2. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . beton.armături relativ inextensibile. Proprietăţile acestor armături sunt. în aceleaşi condiţii de solicitare. . . bare. . sau alţi polimeri. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: .gabioane. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă. în aceleaşi condiţii de solicitare.asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. în general.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. realizate din beton torcretat.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj.4.previne eroziunea pământului. lemn sau alte materiale. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. benzi. În figurile 2. independente de timp şi temperatură.

11. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.10. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.13.12.

15.14. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .

5. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2. Culee de pod 17 . acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare.16. georeţele sau geocompozite de drenaj. Figura 2. Utilizări 2.6. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2. conexe celei de armare şi anume de filtrare. culee în pantă (Figura 2.17). Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii.1. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. 2.17. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.20). Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2. drenare sau protecţie antierozională.18).19). În cazul utilizării geotextilelor ca armături.6.

Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.6.21).18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. 18 .22). Rambleu armat pentru viaducte 2. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.2.20. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.Culee în pantă Figura 2.19.

23).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Figura 2.6.21. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2.3. ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2.22. Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 .24). Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.23.

Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2. insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2.6.24. Insule artificiale din geocelule 20 . Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2. Cheuri armate cu geogrile Figura 2.27).25).26).28). supraînălţarea barajelor existente (Figura 2. Figura 2.29). baraje din materiale locale (Figura 2.25.4.26.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.

29. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. În cazul armăturilor cu noduri 21 .7. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire. Apărări de maluri Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact.28. Astfel.27.

Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2.30). În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă.1). zona activă este instabilă. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. Dacă se produce ruperea. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. Aşa cum este prezentat în figură. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. În cazul nearmat panta este instabilă. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. situată în imediata apropiere a faţadei.30.31. Fără armătură. Unghiul de înclinare a pantei. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. Figura 2. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. Figura 2. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . φ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2.

Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren.31). legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. 23 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. depinzând de tipul terenului. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. De aceea. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. pantelor sau rambleelor armate. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. descrescând către capătul liber al armăturii. În acest caz. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. care asigură transferul de încărcare. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. de cele ale armăturii. ca şi de relaţia care există între ele. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. Legătura dintre armătură şi pământ. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2.

În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. . În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. Trebuie realizate următoarele: . 24 . EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. . NP 074/2002. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. În cazul pământurilor. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. precum şi a fluctuaţilor acestuia.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. 3.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. condiţiilor de drenare etc. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. ca şi a încercărilor in situ. a tasărilor probabile. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor.8 din înălţimea prevăzută. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului.1. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. cu capacitate portantă insuficientă. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă.

Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. rezistivitate electrică. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. iar dacă aceasta nu este suficientă. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. având ca referinţă „Normativul privind principiile. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice.2. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. atât pe termen scurt (parametrii totali). 3. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. sunt necesare încercări de compresibilitate . în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. 25 . necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. NP 074/2002. inclusiv studii de arhivă. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. conţinut de săruri). În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”.

fiind însă mai scumpe. durabilitatea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. experienţa costul. disponibilitatea materialelor. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. 26 . criteriile de performanţă.

4. eventual.1. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. de cele mai multe ori concentrate local. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. umplutura dintre ele.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. Pirita poate oxida. De aceea. Mai pot fi utilizate. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. dacă există. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. necoezive.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. care duc la sporirea costurilor. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive.063 mm). cât şi masa de pământ armată şi. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. în general.1. în anumite condiţii. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari.1. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate.

iar pentru poliolefine (polipropilenă. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare.1. cât şi cei totali. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET).5 – 2 m distanţă). În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. φ pentru structuri de spijin. În cazul utilizării armăturilor metalice. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului.2. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%.1. în condiţii de deformaţii plane. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. PP şi polietilenă de înaltă densitate. 28 . Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). SR ISO 14240:2001. Pentru materiale pur necoezive. Umpluturi Pentru proiectare. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive.1). SR ISO 11265/A1:98.2. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. φ sunt relativ mici. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. tipice pentru structurile de sprijin. STAS 7107/1-76. ε (Figura 4.1. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. φ şi c. În aceste condiţii. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. Determinarea caracteristicilor pământului 4. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. φ’ şi c’. 4. SR ISO 11048:99. f) Materiale friabile – pământurile friabile. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă.

4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.2% 0.01 % max 0.02% 0.03 % max 0.05% max 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.1% 1000Ωcm max 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.35 V min 0.025% max 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.01% max 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.2% min 0.1% max 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.03 % max 0.2% max 0.01% max 0.2% max 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.

tip CD (consolidat – drenat). woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. 1913/12-88. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. φ’ şi c’ şi totali. 4. 1913/5-85. prin încercarea Proctor. 1913/15-75. 8942/189. tip CD (consolidat – drenat). Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. 1913/13-83.1. Întrucât umpluturile vor fi compactate. φ şi c.2. fie cea de compresiune triaxială. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7.1. pentru a obţine valorile de calcul.2. 8942/5-75. 1913/3-76.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. se vor determina parametrii optimi de compactare. 1913/2-76. fie cea de compresiune triaxială.3.2. 30 . 1913/6-76. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. 1913/4-86. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare.1. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. 8942/2-82. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. 4. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82.

2. cum ar fi rezistenţa la întindere. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . îmbătrânire. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005..6. . Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. oxidare. NP 075-02. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Cr. temperatură. De aceea. fiecare produs trebuie analizat individual.. Materiale geosintetice 4. cu diferite funcţii.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. foaie etc. depozitele de zgură. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. realizate în condiţii standard. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. steril de mină sau de deşeuri industriale. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. din materiale polimerice. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. aditivi etc. în general. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. fisurare datorită condiţiilor de mediu.1. geometrii. . Mn. 31 .încercări de identificare şi caracterizare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. Datorită diversităţii de produse.2. Co. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. deteriorarea în timpul punerii în operă. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. se utilizează. Cu. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. NP 075/2002. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. la fluaj.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. proprietăţile de frecare. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele.încercări de control.

R – relevant în toate situaţiile. sunt necesare teste de durabilitate 32 . T – utilizare sub semnul întrebării. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. S – relevant în anumite situaţii specifice.

Elemente de faţadă În paragraful 2.consolidării secundare a terenurilor argiloase. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. 10025-3:2005.2. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: . .defectelor de execuţie.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale. . 33 .2. metal. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. Atunci când nu este posibil. Tabelul 4-4. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. 4. acolo unde este cazul. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. este dată orientativ în Tabelul 4-5. elemente de legătură. bare sau grile (reţele). Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune.4. 10025-2:2004.3.fluajului armăturilor. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare.

0 0. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.55 0.7 0.3 0. lemn.05 – 1 m2. . fie prin acoperire cu un strat de pământ.35 1.25 0 0 0 0 0. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.blocuri modulare prefabricate din beton. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare.68 0.55 0. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire.35 0.25 0. disponibile într-o varietate de forme şi texturi.panouri prefabricate.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului. de regulă din beton.panouri prefabricate. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce. pe toată înălţimea structurii. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii.1.09 0. G .4 0 0 0 0 1. diamant sau hexagonale. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.75 1. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade.oţel galvanizat.faţade flexibile.oţel inoxidabil.05 0. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: . metal sau materiale polimerice. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . . pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare. pătrate.tablă neagră (negalvanizată). 4. . Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste.1 0. din metal sau materiale polimerice . Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani.05 0.4. de regulă din beton.05 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime. dreptunghiulare.1 0. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei. I .38 0. Au suprafeţe de cca 0.15 1.45 0.07 1. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.2 Nota 1: NG .63 0.

în acest caz.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. armătura trebuie ataşată de gabion. buloane etc. STAS 8796/280. 35 . STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8.4): . Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. realizate din oţel neprotejat.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. .8 sau 10. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. pot fi utilizate elemente de faţadă. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului).plase metalice sau din polimeri 4. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2. Pot fi constituite din dibluri. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”).5. şuruburi cu cap hexagonal. STAS 8796/4-89). Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. 4. din beton sau zidărie de piatră brută. de nivelul de estetică cerut. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn).2. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. ea poate fi însămânţată. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii. din grupa 4. SR EN ISO 4014:2003.4. ancorate de acestea. De asemenea. bare. . oţel inoxidabil sau materiale polimerice. care permit şi creşterea vegetaţiei. realizate după construcţia structurii de sprijin.SR EN ISO 4016:2002. Se pot folosi şuruburi obişnuite. STAS 8796/3-89. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. oţel protejat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. oţel galvanizat. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor.

Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. . 5. Având ca referinţă aceste standarde. acolo unde ei sunt necesari . Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri.de exemplu. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). 36 . Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. încărcările se clasifică în: . Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren.natura şi dimensiunile structurii de pământ. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor.2. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată.1.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită.permanente (P). seismicitate).condiţii speciale (de ex. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. . Cu alte cuvinte. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii.

se va verifica la SLU.sau supraunitari. cât şi la SLEN. n. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor. .85. În aplicarea metodei stărilor limită.95. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. în gruparea specială de acţiuni. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. cvasipermanente (C) sau variabile (V). obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T).3. în grupările fundamentale respective. Partea 1 – Reguli generale. Stările limită pot apare atât în teren. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. unde: 37 . Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5. În cazul lucrărilor de susţinere. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. se va verifica atât la SLU. 5. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. având ca referinţă STAS 10101/0A-77.0 pentru P şi C. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită.85.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. nd pentru V. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004.95. excepţionale (E).1) Fd = γF × Frep. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. se vor aplica următoarele. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. n. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . Valorile de proiectare ale acţiunilor. care pot fi sub. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. . α. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP).

pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL).0 sau subunitar (notat ψ0. În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7. toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. Xd. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor.4) unde: unde: 38 . ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). Valorile factorului parţial de material. . Estb.d. În cazul SLU. (5. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE).cedarea sau deformaţii excesive ale terenului. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale.d ≤ Estb. .2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor.antrenare hidrodinamică. Edst. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk.pierderea echilibrului structurii sau terenului. . în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR).5) (5. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7.0.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. (5. (5. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. .

Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă. defavorabilă Permanentă.stb γQ. cu titlu informativ. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. efectele acţiunilor. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1.40 1.10 0.25 1.25 1. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii.00 39 . Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare.50 0 Tabelul 5-2. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date.40 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.stb Valoare 1. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale. proprietăţile materialelor şi rezistenţe. favorabilă Variabilă.dst γQ. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A.90 1. Tabelul 5-1.dst γG.

4 1.h γR.v γR. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.1 1.4 1.4 R3 1.5 0 A2 1.0 M2 1.0 1.0 1.0 1.e R1 1.3 0 Tabelul 5-4.e R1 1.0 1.35 1.0 Set R2 1. (5.0 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.25 1.0 Set R2 1.4 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.0 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.0 1.1 R3 1.0 Tabelul 5-5.0 1.0 1.0 Tabelul 5-6. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1. 40 .0 1.25 1.

În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. Pentru toate aplicaţiile însă. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. calculul tasărilor). încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă.0. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. se produce cedarea sau există degradări majore. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. de exemplu. fie de cea a exploatării normale. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. egale cu 1. 5. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. În proiectarea structurilor de pământ armat. În cazul stabilităţii externe. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă.4. atât starea limită ultimă. în acest caz. c. în mod normal. b. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). în practica curentă de proiectare. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. În acest caz.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. În cazul stabilităţii interne. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale.

Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). foliilor. 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. În caz contrar. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. Majoritatea armăturilor utilizate. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. de tipul benzilor. armătura este considerată extensibilă.1. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. cu excepţia BS 8006. armătura poate fi considerată ca inextensibilă.4. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. 10101. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. datorită diferiţilor factori. Tabelul 5-7. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. nici în normativele sau standardele europene. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare.

fm111 = 1. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: . fm111 poate fi calculat cu formula: 1. Figura 5.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat.7) (5. f m11 = f m111 × f m112 (5. (5.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. unde. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică. fm = 1.64σ . Pentru armăturile polimerice. . unde: μ − 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. În caz contrar. caz în care fm112 = 1. iar σ este abaterea medie a rezistenţei.50.8) (5.0 sau pe baza secţiunii nominale.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice.64σ μ este rezistenţa medie.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. f m111 = 1 + (5.0. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. 43 . fm111 = 1. prin factorul parţial fm111. fm112 = 0.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . prin factorul parţial fm112. fie pe baza rezistenţei medii de bază.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. Pentru armăturile metalice. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 .

În cazul unui număr mare de date. 44 . fm122 poate fi luat egal cu 1. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . atunci: t (5. f m12 = f m121 × f m122 . dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. fm121 poate fi luat egal cu 1.1. fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.0. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121.13) f m122 = log d .0. (5. obţinute pe perioade mari de timp. tt – durata încercărilor de fluaj.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. cât şi pentru cele geosintetice. În cazul materialelor geosintetice. ceea ce este recomandat. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. Atât pentru materialele metalice.

de tipul de teren. (5. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător. de modul de compactare etc. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. de structura de pământ armat. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore.1. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. În general.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. 45 .3. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. Figura 5.2. fm12.1. fm21 = 1. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. Figura 5.

suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură.15) Tc = min⎜ ft . Schema de stabilire a factorului parţial de material. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. 46 . fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. În cazul materialelor metalice. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare. factorul parţial astfel obţinut. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune.16) Tc = u . Tc: ⎛T T ⎞ (5.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. În cazul materialelor geosintetice. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă.2. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate.4. . factorul parţial de siguranţă este fal.3. Tmed f.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. medf ⎟ . fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. 5. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare).

Figura 5. fal = 1. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.pentru SLU: fsm = 1.0.5.4. 5. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple.0.3. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. 5. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii.pentru SLEN: fsm = 1. fal = 1. • compresiunea umpluturii.4). • prezenţa unui strat de umplutură umed. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase.5 m.4. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor.3 . Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: .3.

5). ziduri de cheu. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare. În această categorie intră pilele de pod. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. Figura 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 . ramblee de cale ferată (Figura 5. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. baraje.6). care trebuie proiectate utilizând metode speciale.5.

În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. 49 . Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5. pe lungimi de cca 20 – 30 m.6. verificarea compactării umpluturii. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. verificarea corectitudinii instalării armăturilor.6.

1.1. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.1. de tip zid de sprijin sau culei. care nu sunt verticale. Figura 6. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. 50 . dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. culei Şi alte structuri de acest tip.

iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. cât şi cele ale exploatării normale. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. utilizând metode de echilibru limită. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. NOTĂ. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. Sunt evaluate atât tasările absolute. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. c) analiza deformaţiilor. În cazul armăturilor inextensibile. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare.2. ancorate sau nu. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. în direcţie longitudinală şi transversală. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). 51 . de tip ziduri de sprijin şi culei. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. cât şi cele diferenţiate. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus.

mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. Cu toate acestea.1. 6.2. răsturnare (limitarea excentricităţii).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii.2): alunecare pe talpă. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. pierderea globală a stabilităţii. Figura 6. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6.3.3.3. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale.1. depăşirea presiunilor pe teren. H fiind în general impus de amplasament. H/L. 52 . Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.7 H (minim 3 m) max (0. 2 sau 7 m) 0.3.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.5). . necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 .5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. .7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.. . Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.adâncimea de îngheţ. depinde de: .6H.presiunea dată de structură.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex.

Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4.

vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare.7. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6.2). Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6.8). βs = 0° Culei. βs = 0° Ziduri de sprijin. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. Tabelul 6-2. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0.5. excavaţii etc.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6.3.6). Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6. De asemenea. pentru structuri supuse acţiunii apei. 55 . În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor.7 şi Figura 6. .2. saltelelor sau pavajelor.0 m Dm βs Figura 6.

7. G . Rv – rezultanta încărcărilor verticale.greutatea (6.coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6.6. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ . Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .coeficientul împingerii active. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina.1) Figura 6. e – excentricitatea.2) Figura 6.

coeficientul împingerii active (6.8. Figura 6.3) Figura 6. Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ .coeficientul împingerii active (6.9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului.9.4) Figura 6. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 . Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .

fie ale umpluturii. unde: (6. φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab).3.5) unde ka are expresiile prezentate anterior.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a . stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. ka k0 k 6m z Figura 6.2).10). iar c este coeziunea.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale.3. Rv – rezultanta forţelor verticale. care se opun alunecării. (6. care produc alunecarea.10. la o cotă z. depinde care sunt mai slabe. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. 58 . cu cele rezistente. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus.

Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă.3. Rh – rezultanta forţelor orizontale. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.4. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. (6. Presiunea pe bază. L – lăţimea efectivă a bazei. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. (6. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci.11).5). γf – greutatea volumică a terenului de fundare.5.9) 1 pcr este presiunea critică. metoda Meyerhof (Figura 6. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. se calculează cu formula: Rv σv = . În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. 59 .3. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . (6. iγ.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale.7) 6. Rv – rezultanta forţelor verticale. de regulă.4. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. presupusă uniform distribuită.3. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. unde: (6.2).10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. σv. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. 6. dacă există).

cât şi cele care o intersectează (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. atât cele care sunt exterioare structurii.11. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. cu geometrie rectangulară. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă.3. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). critice. cât şi prin cea nearmată nu sunt. prin lungirea armăturilor. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. realizarea de coloane de material granular etc. Pentru structuri simple. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. 6. presiunea critică mărită. de regulă. înlocuirea stratului moale. 60 .12).6. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. respectiv.

Tabelul 6-3. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor.3.7. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 . Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate.12. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice.

unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6.8.3. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. În cazul lucrărilor de sprijin. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice.13. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . Figura 6. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului.13. Pa. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6.14.5k s . Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. determinat conform P100/1-2004.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.12) unde ks este coeficientul seismic. În plus.11) Fi = khG. (6.

5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.5tgβ (6. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.14) armate.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.14. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.5H 1 − 0.

care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. care. cât şi 3 pentru roci. Pas.q = Pas.q se determină în felul următor: . Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as .q – Paq are punctul de aplicaţie la 0. q se adaugă o împingere suplimentară.5kh. în cazul solicitării seismice. Punctul de aplicaţie al forţei Pas.16) (6. . δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate.componenta seismică. atât pentru pământuri.q.componenta statică.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ.66 din înălţime faţă de bază.15): 64 .componenta împingerii în regim static.14. pământul se găseşte în condiţii nedrenate. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: . este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas.q = k as (6.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static. Pas = (6.14).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0.4. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază. Figura 6. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L . kv este coeficientul seismic în direcţie verticală. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. .13) sau 1 2 γh k as . 6. în cazul general. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. Se precizează că. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite. conform notaţiilor din Figura 6. Ps.componenta seismică.

se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături.15.4. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. 2. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor.2. 5. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. 4. în condiţii statice şi dinamice. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. 6. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. conform precizărilor din 4. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar.1. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. Pentru armăturile discontinui.3. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. Figura 6. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. De aceea. 65 . Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare.4. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. de tipul benzilor. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1. alegerea distanţei pe verticală între armături. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. alegerea tipului de armătură.1. 6. pentru o proiectare economică. 3. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură.

Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.16. unde: (6. Metoda penei ancorate 6. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 .16). Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite. Ti1 (Figura 6. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. 6. Ti1 = k a σ vi s vi . de asemenea.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.20) Figura 6.1. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. care se adaptează uşor la aceste variaţii.4. unde: L i − 2e i (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături.3. σ vi = R vi . distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. distanţa dintre armături se ia egală cu 1.4.3. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. T a armăturilor. modifica rezistenţa la tracţiune. Se poate. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). Pentru structurile cu faţade modulare. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului.

Li este lungimea armăturii „i”.21) (6. unde: Di D i = h i + b . Q= ⎝ b d+ 2 (6. Ti 2 = k aSvi V .17. dacă h i > 2d − b 2 (6.24) (6. Ti2 (Figura 6. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. Ti3 (Figura 6. ei este excentricitatea rezultantei Rvi. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b). unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .17). svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).22) (6.23) Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”.25) 67 .18). Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) .

3.27) 6. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere.1.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”. (6.28) Pi – perimetrul armăturii „i”. 68 . conform 6.26) Figura 6. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6.3. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6. Ti. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.4.3. calculată conform 6. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”. Tc ≥ Ti.1.3.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. tanδa . egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.18. (6.2. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .4. pe metru liniar de zid. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti .3.4.4. conform 5.

. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă.19. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. 6. b.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6. ca – adeziunea armătură/teren. 69 . forţele rezistente pe planul potenţial de cedare.4. Principalele ipoteze sunt: . încărcări exterioare uniform distribuite..3. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale. reacţiunea normală pe planul de cedare.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă.19). .21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6.4. Figura 6. .20 ). în Figura 6. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6.planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid.20). c. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a.

21. Figura 6.22). Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare.20.

coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. se poate considera α= 45°-φ1/2.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0.fluajul armăturilor polimerice. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6.4.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”.3.31) (6. (6.3. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6.5.32) 71 . pe metru liniar de zid.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . În cazul fluajului armăturilor polimerice. k = ka. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T.4.1.4.consolidarea secundară a pământurilor coezive. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”.2. pentru z ≤ z0 = 6 m. 6. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . pentru z > z0 = 6 m. Metoda gravităţii coerente 6. ca este adeziunea armătură/teren. . Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. Pi este perimetrul armăturii „i”. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone.4. q este suprasarcina permanentă. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite. 6.

22.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .

Ti1 = kσ vi s vi .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4. unde: (6.4. σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. unde: (6. R vi σ vi = . Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Ti1 (Figura 6.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.2.24).1.24.4.4.34) L i − 2e i Figura 6.23. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .

d')s vi . afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ .35) σ v (h i .25. cu tan-1(X) în radiani.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie). deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. ei este excentricitatea rezultantei Rvi. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. unde: (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.37) (6. Figura 6. unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . Li este lungimea armăturii „i”. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. (6.25). unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6.38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. Ti2 (Figura 6. hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei. Valoarea efortului σv considerată 74 .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu.pentru hi > 0. Ti3 (Figura 6.75L’. (6. unde L’ este lungimea fundaţiei.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”.40) Figura 6.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. (6. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). . unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . paralelă cu faţada structurii.75L’. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). 75 .27). c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).pentru 0 < hi < 0. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6.26. cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură.

27.28.28. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. se presupune că 76 . în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie.

trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă. 77 . dacă hi > z2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. a1 = a0 + (1 . dacă hi ≥ z0. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii. (6.15(H1 – hi)/(H1 – z2).30. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3.42) . z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei.29. Figura 6. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: .48) a1 = a0.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3. z2 este egal cu 1. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.29).44) a0 = 1 . (6. (6.5(H1/2 – zactiv). dacă hi ≤ z2.41) . (6. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. fie cu linia 2. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.5H1 în spatele faţadei. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1.4).45) (6. (6.85.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. dacă hi ≤ z1.47) (6. dacă z1 < hi < z0.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.0. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1. numită „linia 1” (Figura 6. Pentru calcul. (6.46) a1 = 1.

4.2.4.4.49) 6.4. Ti ≤ 6.4. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă. calculată conform 6.2: Tc ≥ Ti.4). L este lungimea totală a armăturii. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere.50) ∫ σ v (x )dx .4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6. la distanţa x. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6. conform 5.4.5. (6.3.1. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.4.3. 78 .4. dincolo de linie de întindere maximă considerată.30.4.4.4. B este lăţimea armăturii. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.3.

Fi. (6.8). unde: (6. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”.8).52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6.4. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism. Figura 6. Fi = k h ⋅ G a .6.5. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 .3.31. E este modulul de elasticitate al armăturii.31. L este lungimea armăturii.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. Ga este greutatea zonei active.4. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale. 6.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.4. aşa cum este ilustrat în Figura 6. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi .

H + H2 Dacă D ≤ 1 . 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) .32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0.5.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 .7H1 şi L2 ≥ 0.1. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H.6H.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6. Elemente de proiectare specifice 6. 6. Figura 6.32. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. cele două structuri se proiectează separat.5.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%. conform principiilor deja prezentate.

de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere. Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6.5.34): Cazul 1. se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6.2. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent.33.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral. 2⎠ ⎝ 81 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. determinată conform Tabelul 4-5. fundaţii pentru panouri de semnalizare.9. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii. 6.elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive. 6. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6. Astfel: . rigole etc.7. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 . Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: .elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. iarna.2. .40). cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii.8. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul. .41). se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. 6.39.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3. prize de apă. parapeţi. .). săruri pentru dezgheţare.

armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine.40.41.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. În acest caz. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului. Dacă acest lucru nu este posibil. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. 87 .

42). Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. 88 . în spatele obstacolului (Figura 6. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi). iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. se poate ocoli obstacolul.42. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul.

. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice.2 c).1. cu pante abrupte. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. Figura 7.1). c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7.2. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. . 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.2): . cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7. pentru a reduce ampriza lucrării. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje.2 b). PANTE ARMATE 7.construirea de ramblee noi.1. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1. având înclinări faţă de verticală de peste 20°.2 a). 89 . b) alunecare pe bază (Figura 7.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren.

Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3. Figura 7.2. cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2.3 a). cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3 b).4 b).3. 90 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.4 a). b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.

b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7.5.5 b). Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1.5 c). stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7.5 a). 2.4. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7. Figura 7. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .

Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. 7. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. . .excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. de echilibru limită. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. ce se extind atât în spatele. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. . vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. 7. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală.4. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. modificată pentru cazul pantelor armate.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. se aplică „metoda gravităţii coerente”. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului.micşorarea unghiului pantei.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. cât şi sub structură. 92 .3). dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. Ca şi în cazul structurilor de sprijin.realizarea unei berme la piciorul pantei. .3. Dacă este cazul.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. se va adopta una din următoarele măsuri: . . Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază.creşterea lăţimii zonei armate. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor.drenarea terenului de fundare. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. . .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană. . Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. iar cea maximă este de 1 m. Figura 7. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ .7). Svi. γ este greutatea volumică a pământului. forţa destabilizatoare. H este înălţimea pantei.6.2) k (γh i + q ) (7.4.1. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului.6).1) 93 . unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. Rh este dată de: R h = 0. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). Figura 7. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară.5kγH 2 . Distanţa minimă pe verticală. (7. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7.7.

hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. considerând o suprafaţă de cedare circulară. la nivelul „i”. Metoda fâşiilor 94 . unde: (7. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . la nivelul „i”. MRP şi de rezistenţa armăturilor.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă.2. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. Cu notaţiile din Figura 7. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. rezultă: Figura 7.4. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. la nivelul „i”.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină).8. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. q este suprasarcina permanentă şi temporară. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. 7. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren.8. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. armate sau nu. MRA. unde: (7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. În cazul pantelor armate.

9. c este coeziunea umpluturii armate.6) (7.3. MRA. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent).4.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.9: Figura 7.4. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 . 7. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 . Astfel. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. (7.1).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.8) Cu notaţiile din Figura 7. care trebuie preluat de armături.

Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături.4. aceste stări limită nu sunt critice.10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6.5a).4. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat.10. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.4. Pentru majoritatea pantelor armate.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . 7. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile.10).5. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . în lipsa altor condiţii specifice impuse.4. Datorită înclinării pantei. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7.1). 96 .5. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. Figura 7. j=1 n {( ) [ ( )] } (7. i =1 (7. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice.

97 . 7. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. fie saltele din material granular sau tranşee drenante.11. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare.6. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone.7. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor.11). Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Figura 7. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj.

s – panta faţadei. Dacă λ < 100 Pa. (7. riprap.8.11) unde: d – adâncimea apei. γw – greutatea volumică a apei.9. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale.. elemente modulare din beton etc. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei.7). asociate cu vegetaţie. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. 7. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. 98 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6.

5 4 17.12 17.57 113. atât pentru umplutura armată.1 17. EXEMPLE DE CALCUL 8.0 17. încercare 3 18.1.81 5 56.73 58. prin încercări de forfecare directă.3 2 17.17 2 55. Principii generale de calcul. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.43 116.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.08 120.90 115.47 117.15 6 58. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.87 99 .86 Valori τf (kPa) 3 4 57. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18. H = 4 m.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.95 17. Figura 8.43 110.48 Nr. cât şi pentru teren.9 17.32 5 18.1.

05 104. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .5) 100 . Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.11 156. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50. rezultă υ = 2.51 2 52.09476 .17 106. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .59 162.95 53. (8.73 175. (8.17 5 55.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.34 159. după eliminarea valorilor eronate. t ⋅s ρ= α .0847. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.014 kN/m3.29 6 54. n i =1 ( ) (8. Pentru n = 5.79 152. rezultă n = n’ = 5. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8.29 108.1. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.18 1 53. Rezultă s =0. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.1) ∑ γi .30 Pentru teren (φ.25 166.20 176.1. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85.1. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85.1.29 173.88 8.43 110. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.9 106.39 101.86 160.86 166.1. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8. n şi de nivelul de asigurare α.71 169.07 (coeficient statistic).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

34) .28) (8. unde împingerea este maximă.unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.6 (8.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.76 . 8.rezultă fm = 1.29) (8.1.fm21 = 1.8 σv = = = 138.6 (8.99kPa .27) 8.f m122 = log d = log = 1 .75 sv = = = = 0.5 × 4 × 0.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.4 − 2 × 0.1.30) (8.5 × 3.1 .53 (8.56m R v 235.1.fm2 = 1.8. L − 2e 3.366 + 10 × 0.5 × 1 = 424.366) × 1.fm121 = 1 t 50ani .fm12 = fm121 × fm122 .9.75 kN/m.0 (producător) .31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1. Verificarea presiunilor pe teren .fm2 = fm21 × fm22 .48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.66 6 (8.98 2 2 Dm = 1 m 138.68 = 406.1 = 1. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m. se calculează valoarea sv: T T 18.12 L = = 0. 8.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.Presiunea pe bază.6 (8.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .6 × 1.98 + 17.36) .4 × 13.6 = 1.37) .7.fm22 = 1.56 + 40.2 (17.32) .33) .2 104 . σv: Rv 295.49m < = 0.1 (8.99 ≤ 406.fm12 = 1. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.

003163 0.568 25.2 3.528 ei 0. cota 0.522 24.34448 46. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.0764 222.220352 0.5776 218.2 1.7997 336. În acest caz.1. toate armăturile se verifică la rupere.035073 4.22809 8.34762 5.6108 295.089559 0.61488 2.68464 2.24352 17.891413 10.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.046408 0. 8.783685 2.35232 49.5365 161.45 39.488 Paqi 0.030317 0.73488 27.13568 30.222528 1.0221 188.5 2 2.14245 17.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică. Se alege un alt tip de geogrilă.28117 97.4108 47.8888 110.240899 0.3552 Pai 0.5 1 1.39) (8.104991 2.5776 15.7776 177.9563 Ti1 3.28504 8.66656 118.73137 29.5552 Rvi 70.9997 295.3552 61.7444 0. Ti1 (8.50 m.06605 76.8332 147.1743 23.56 kN/m.2229 222.9343 162.972 161.477 11.342483 2.220883 3.918201 2.410953 0.098 4.578094 2.879 149.80528 61.6 4 Gi 29.12912 39.388819 3.97869 107.35552 99.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.81088 6.73113 7.528 ei 0.308157 0.8886 236.91104 129.92032 70.528758 0.76596 124. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.4442 265.568 27.802 70.364364 3.392 9.4664 34.11427 14.6332 8.372 225.14706 49.339366 3.83808 15.2442 306.2221 147. 105 .94144 34.4 0.74363 19.8 1.550691 11.11104 88.6888 3.393674 3.1.43328 44.01875 262.104991 2.32813 93.73369 73.9563 Ti1 4.3331 206.6886 277.24179 27.816 48.434625 3.816 54. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.6 2 2.198284 6.147504 0.5384 130.10. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.272 M0i 0.722 221.4666 159.5552 Rvi Pai 77.40 m.5 3 3.8 3.73369 77.3271 113. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.9444 73.69686 39.3722 60.488 Paqi 1.45952 5.017818 0.272 M0i 0.70272 2.7776 184.07675 336.29792 34.24522 3.97408 56.882 17.587 299.35768 0.307184 3.843 151.02648 15.71115 88.147504 0.55552 59.79131 13.72509 60.11.661586 Li-2ei 3.638 8.64675 188.5 4 Gi 36. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.32448 11.07739 0.96075 114.008256 14.25 m.89117 22.79017 29.076827 σvi 22.959296 2.661586 Li-2ei 3.372 22.40 m.00559 0.6664 258.4 2.497899 0. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.076827 σvi 20.528 53.53392 9.404202 2.780224 6.1331 247.

106 .95) tanφ = 0.2 3.035073 4.190234 0.1743 23.932 3.6 4 Ti1 3.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.45 (pentru geogrilă) .23 2.02648 15.4 X 0.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.4 0.79131 13. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.44 ÷ 0. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.73113 7.246767 0.698 2.8 1.279721 0.223674 0.74363 19.197207 0.193894 0.6 2 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.2 1.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.191465 0.2.996 2.85 ÷ 0.22809 8.49 = 0.203644 (8.294 1. fsm = 1.891413 10.166 3.7104 Lpi 1. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.464 2.762 1.34762 5.8 3.4 2.207676 0.1.327451 0. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.528 1.12.8 m pe fiecare metru liniar de zid.

c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.05 104.20 176.9 18.5 17.32 17.17 5 55. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.43 110.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.18 2 52.81 113. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.0 17.95 18.48 17.71 169. prin încercări de forfecare directă.86 166.30 Pentru teren (φ.2.86 115.9 106.1 17.87 300 180. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.43 200 120.29 6 54.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.43 57.90 56.57 58.3 H = 4 m.08 55.29 173.39 101.11 156. Partea 1: Reguli generale.29 108.95 53.79 152. încercare 1 2 3 4 5 3 18.47 117.3 17.59 162.15 116. atât pentru umplutura armată.25 166.51 Valori τf (kPa) 3 4 50. Figura 8.12 γ1 (kN/m ) 3 17.17 110. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.73 175.88 107 .17 200 106.73 58.34 300 159.86 160. cât şi pentru teren.

γQ = 1. γG = 1. γγ = 1. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8. . Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO.4 kN/m3. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18. iar c1 = 0 8.35. γφ = 1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . considerată variabilă şi favorabilă.2.1. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. γQ = 0.2. 108 . 8. considerată variabilă şi favorabilă.2.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. respectiv φ1 = 30 °.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru greutatea volumică.2. γG = 1.2. factorii parţiali sunt următorii: .2.2.2.35.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.3. 8.pentru unghiul de frecare internă. .1. γPa = 1. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru greutate. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27.1. .5.pentru greutate. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.pentru împingerea pământului.4. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17. c = 0 8. Pentru verificarea de capacitate portantă.0°. . 8.014 kN/m3.1. .2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.1.1.1.

considerată variabilă şi favorabilă. γG = 1. . γG = 1. γG = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. .2. γPa = 1. γR. .2.h = 1. .pentru împingerea pământului.35.0.0. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.2. γQ = 0.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. 8. γφ = 1.pentru greutatea volumică.v = 1.pentru unghiul de frecare internă. factorii parţiali sunt următorii: . 109 .3. . . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. γγ = 1. considerată variabilă şi favorabilă. . .pentru greutate. considerată variabilă şi favorabilă. Pentru verificarea de capacitate portantă. . Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γQ = 0. . considerată variabilă şi favorabilă. γQ = 1.pentru greutate. . γR.35.e = 1. factorii parţiali sunt următorii: .2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. γG = 1. γPa = 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.pentru unghiul de frecare internă. . factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .4.pentru greutate.2. γQ = 0. Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice.pentru împingerea pământului.pentru verificarea capacităţii portante.25.4. γPa = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. .3.pentru verificarea la alunecare pe talpă.pentru împingerea pământului. γφ = 1.pentru greutate.1. 8.4. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru unghiul de frecare internă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γφ = 1. γQ = 1. γγ = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru rezistenţa terenului.25. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.5.pentru greutatea volumică. γR. considerată variabilă şi favorabilă.2. factorii parţiali sunt următorii: . Pentru verificarea de capacitate portantă. . .

h = 1.4. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.509 tanφ1 = 0.4.3.2. G = 272. γQ = 1. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.014 kN/m3 8.0.25 kN/m tanφ = 0.577 γ = 17.2. Combinaţia 1 G = 201. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.45) (8.42) (8.75 kN/m (alunecare pe talpă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.pentru greutate. considerată variabilă şi favorabilă.8 = 28kN / m (8.44) 8.4. pentru rezistenţa terenului.4. Pentru verificarea de capacitate portantă.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.1.375 = 15kN / m (8.375 = 52. Paq = 20.2. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2 kN/m.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. Paq = 15 kN/m 110 .35.4. 8. γR.46) 8. 8. γγ = 1. . Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.47 kN/m.43) (8. răsturnare) Q = 36.e = 1.0.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.3.4 kN/m3 γ1 = 18. γG = 1.4.8 × 4 × 18. răsturnare).2. rezultă L = 2.2.5.014 = 201. Combinaţia 2 G = 201.2.2.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. pentru verificarea la alunecare pe talpă.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică. γR.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.8 m.

75 kN/m (alunecare pe talpă.72kN / m R v = G + Q = 201. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.1.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.014 kN/m3 8.014 kN/m3 8.72kN / m (8. Combinaţia 3 G = 201.5.014 kN/m3 8.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.51) 111 .72 ≤ 201. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .4.75 + 0 = 201.2 kN/m.75 × 0.2.509 = 102.25 kN/m tanφ = 0.47 kN/m.407 tanφ1 = 0.2.49) 90.462 γ = 17.75 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare) G = 272. răsturnare) G = 272.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.47) (8.47 + 20.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.48) (8.4.2. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.6.69 .4 kN/m3 γ1 = 18.462 γ = 17.50) (8.2. Paq = 20.577 γ = 17.5. Combinaţia 4 G = 201. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.25 = 90.509 tanφ1 = 0.5.

pentru combinaţia 2 de încărcări.62) 67.72 ≤ 90.2 ≤ 223.37 × 0.75 + 0 = 201.25 = 90.37kN / m (8.1 m.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.53) 90.5.51 .44 ÷ 0.37 + 0 = 223.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.72 < 223.61) .91 (8.52) .37 kN / m (8.2 ≤ 100.75 × 0.95) tanφ = 0.63) (8.75 × 0.2.2. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.2 + 15 = 67. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.56) 90.75kN / m (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.59) (8.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.1 m 8.2kN / m (8.1 × 18.95) tanφ = 0.54) R v = G + Q = 201. pentru L = 3.45 (8.85 ÷ 0.60) R v = G + Q = 223.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.37 × 0.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.407 = 90.47 + 20.49 = 0. pentru L = 3.72kN / m R v = G + Q = 223.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.407 = 82.5.3.85 ÷ 0.57) (8.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.64) 112 .Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70. R v = G + Q = 4 × 3.2.72 > 201.72 ≤ 201.58) .2kN / m (8.11 .45 (8.75kN / m (8.78 .44 ÷ 0.014 + 0 = 223.49 = 0.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.

72) .95) tanφ = 0.1 × 90.79 ≤ 100.45 (8.44 ÷ 0. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.37 × 0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .85 ÷ 0.37kN / m (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.509 = 113.2.74) R v = G + Q = 223.51 . pentru L = 3.91 (8.49 = 0.71) (8.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.45 (pentru geogrilă) 1.72 ≤ 223.76) 67.2 + 15 = 67.37 × 0. pentru L = 3.95) tanφ = 0.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.1 m 113 .37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.67) R v = G + Q = 223.52 .2kN / m R v = G + Q = 223.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.69 .2 ≤ 223.70) (8.5.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.37 × 0. pentru L = 3.85 ÷ 0.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.4. pentru combinaţia 3 de încărcări.72 ≤ 223.2kN / m (8.66) (8.68) .49 = 0.69) 99.44 ÷ 0.1 R h = Pa + Paq = 90.1 m 8.37kN / m (8.75) .stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări. pentru combinaţia 4 de încărcări.407 = 90.65) 90.73) (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.37 × 0.45 (8. pentru L = 3.2 ≤ 223.2 ≤ 100.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .37 + 0 = 223.

2.77) (8.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.6.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.014 = 223.3.014 kN/m3 8.6.47 kN/m.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.6. răsturnare).78) 8.1.37 kN/m (alunecare pe talpă.014 kN/m3 114 .2. Combinaţia 4 G = 223.577 γ = 17.014 kN/m3 8.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare) Q = 46.2.47 kN/m.407 tanφ1 = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Q = 40. Combinaţia 1 G = 223.1 × 18.2 kN/m. Q = 46.4 kN/m3 γ1 = 18.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.4.509 tanφ1 = 0. răsturnare).2. răsturnare). Combinaţia 2 G = 223.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2 kN/m.014 kN/m3 8.6.37 kN/m (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.37 kN / m Q = 10 × 3. răsturnare).5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. Q = 46. Paq = 20.2. G = 301.25 kN/m tanφ = 0.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.462 γ = 17. Paq = 20. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3. răsturnare). Combinaţia 3 G = 223.1 = 31kN / m (8.25 kN/m tanφ = 0. răsturnare) G = 301.37 kN/m (alunecare pe talpă.462 γ = 17. G = 301.1 m G = 4 × 3.577 γ = 17.509 tanφ1 = 0.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.6.2.

46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.80) (8. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8. Rv: (8.25 kN/m tanφ = 0. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.56m .7.7.47 × - R v = G + Q = 223.4 × 4 × 18.014 = 245kN / m Q = 10 × 3. e: e= M 0 134.548m < = 0.7.4 m. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.2.577 γ = 17.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.46 L = = 0. răsturnare). răsturnare). răsturnare). Q = 44. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.47 kN/m. Se măreşte L = 3.52m R v 223.46 L = = 0. Rv: (8.85) 8.2.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.2.4 kN/m3 γ1 = 18. G = 330.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 20. Rv 245 6 (8.509 tanφ1 = 0.37 6 (8.601m > = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.79) M 0 = 70. M0: 4 4 + 20.25 × = 134. e: e= M 0 134.37 kN / m Excentricitatea.2. G = 3. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.1.82) (8.4 = 34kN / m (8.407 115 .37 + 0 = 223.2 kN/m.

577 γ = 17.7.86) M 0 = 52. G = 330.406m < = 0.8. 8.47 kN/m.2 kN/m.6 L = = 0. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.25 kN/m tanφ = 0.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare).88) 8.Presiunea pe bază.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.87) (8.2.3.4.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.2.462 γ = 17. răsturnare).2.8.509 tanφ1 = 0.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. 8.462 γ = 17.7. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.2.1. Paq = 20. Combinaţia 1 . Rv: (8.56m Rv 245 6 (8. σv: 116 .4 kN/m3 γ1 = 18. G = 330. e: e= M 0 99. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. M0: 4 4 + 15 × = 99.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. răsturnare).2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.407 tanφ1 = 0. Verificarea presiunilor pe teren 8. răsturnare).014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.4 kN/m3 γ1 = 18.

97) (8.4 × 1 = 252.2 σv = = = 111. 165.94) (8.4 × 3.95) (8.548 (8.99) Dm = 1 m .4 367.68 + 17.69kPa . Combinaţia 3 .75 + 51 σv = = = 165.4 × 12. L − 2e 3.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.Presiunea pe bază.4 × 3.68kPa 2 2 (8.03 1.v = 1.8.4 − 2 × 0.90) (8.98kPa .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330. (8.68 + 17.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 × 1 = 385.75 ≤ 235.8.4 × 12.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17. σv: Rv 245 + 44.43 = 367.4 × 1 = 280.4 × 3. L − 2e 3.98) (8.16 + 17.96) 8.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 − 2 × 0.Presiunea pe bază. σv: Rv 330.2.43 = 367.2.75 + 51 = = 165.100) 117 .68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.69 ≤ 367.98 ≤ (8. 8.3.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.95 = 235.4 − 2 × 0.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.91) (8.2.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.93) (8.89) (8.75kPa . L − 2e 3. Combinaţia 2 .4 × 7.

Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.10. σv: Rv 330.75 + 51 σv = = = 147.4. Combinaţia 4 .102) (8.8.2.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 . (8.104) 8.95 = 235.4 × 1 = 252.4 × 3.1. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.51kPa .2. 8. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.2.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.101) (8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8.75 kN/m.9.4 − 2 × 0.8.51 ≤ 235. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.Presiunea pe bază.2. combinaţia 1: G = 330. Ti1 (8.30 m.4 × 7. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1. L − 2e 3.16 + 17. Q = 51 kN/m. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.35. din acest punct de vedere.103) (8.75 kN/m.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8. 8.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.11.

2.1738 274.56368 14.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.5 3.9 2.3 0.35082 80.231168 9.83709 19.2651 1.0546709 10.9178 12. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.13. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. În acest caz.38769 0.3 3.207323 5.1872 0.3949 322.129538 σvi 22.95269 124.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.491032 10.7 kN/m.13182 0.4644676 9.7844 1.49789 27.65063 62.3423 X 0.4686 Pai 0.729739 8.257112 0.879 141.7 3 3.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.1001 190.323168 13.78063 36.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.0917 142.1738 223. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.90563 48.125625 11.066517 7.245762 3.6 3.1 2.227124 0.147561 0.4382 1.3755 Ti1 2.95) tanφ = 0.32604 53. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.4 2.392504 2.3 0.62462 2. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.635231 Li-2ei 3.823 2.80528 108.0375 0.3212 340.00063 M0i 0.0264 208. de exemplu de 40 kN/m.44 ÷ 0.7197 119.27563 26.10789 42.13636 2.146173 0.9 Ti1 2.48596 97.1306 2. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.5 1.107983 1.9246 66.201765 0.1 1.396394 2.15623 0.2389 ei 0.9 Gi 24.012599 0.001424 0.3 2.89979 23.9 1. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .7 3.345925 4.3037 2. 8. toate armăturile se verifică la rupere.374802 3.30 m.204497 0.04708 117.85 ÷ 0.6 0.917797 13.3949 373.72974 Lpi 1.49 = 0. cota 0.149665 0.8029093 6.2475 307.43171 48.4732 237.4768 2.9527 175.099522 8.287039 0.5 1.26234 42.9575 2.2 1.006001 19.163784 0.29914 32.510366 3.01563 77.1 3.825922 2.6113 1.173918 0.7 1.1692 3.909844 15.1454 171.50159 16.8 m pe fiecare metru liniar de zid.2756 175.8 2.172816 16.31437 32.146796 0.077119 0.1001 241.87898 90.30 m.9961 3.325001 3.3212 289.39063 18.150891 0.95359 66.6295127 4.2. se poate alege un alt tip de geogrilă.455625 2.99647 2.503748 0.108805 6.69253 53.5103664 3.371786 5.4686 Rvi 75.158144 5.2475 256.329294 9.45 (pentru geogrilă) .99054 Paqi 0. fsm = 1.12.6604 78.0264 157.480625 6.397151 3.80528 57.0665172 7.6499 2.

4 120 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.

1990) 8... McGown. S.F. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures.J. fundaţii şi structuri de sprijin 9. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. Găzdaru. Feodorov.Z. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. Andrawes. Khan. C. MLPTL – Normativ privind principiile. FHWA – NHI – 00 – 043. Publication No. – Geosinteticele în construcţii. Proprietăti. Jones. NP 074/2002 7. L.. Pradhan.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1.12.. Batali. Ed.Geotextile şi produse înrudite.. 1998 5. 2001 121 . elemente de calcul. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2.. – Earth reinforcement and soil structures 4. A. 1999 3. A. S. Academiei Române. NP 075/2002 6. SR EN 13251:2001 . V. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. Atlanta.P. A.J. K. utilizări. Manea.

unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ . unghi λ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .deformaţie specifică axială σ .unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .efort unitar normal ψ .greutate volumică α .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .nivel de asigurare.dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR. dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 . unghi γ .h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .b .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).

forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas. în condiţii seismice.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H. h – înălţime H0. Nφ . datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .q – presiunea activă a pământului.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină. Nγ. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.

forţă de tracţiune t – timp. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful