MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

2420781. ing.2006 - .21. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. Fax: +40. Lacul Tei.08. +40. Loretta Batali Prof. dr. ing. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf.21. Horaţiu Popa Asist.21.12. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. Valentin Feodorov Şef lucr.06 CONTRACT NR.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . ing. ing.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. dr. sector 2 Tel: +40. dr. ing.242. 124. ing. ing. dr. Cătălin Roşu . dr. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. Sanda Manea Conf. Ernest Olinic Ing. Nr. dr.

................................................2......1.................2.6...... 28 4.................. Masivul sprijinit .......................................................... 5 1....... 5 1.......................................... Materiale geosintetice ..................................................................................................................... Materiale metalice ........ 30 4.... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4................. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare. Cercetarea geotehnică a terenului .. 33 4.........................................1.2...................1.................................. 17 2....................................................... 27 4........................1..................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1.1.................. Evaluarea proiectului............................... Lucrări de poduri................................................................................. 20 2......1......4..................... EVALUAREA PROIECTULUI ..................................2...................... 30 4.............................. 33 1 ........................... Elemente de faţadă .................2...............3......................................... Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ..... Principiul pământului armat.............................................................................................................. Determinarea caracteristicilor pământului .....2.................1...... Tipuri de armături ...................... 31 4.. 19 2..............................................1.............................................................................4.......................3..... 24 3....................... 27 4.............. 11 2.... Umpluturi .........2.............. 13 2... 21 3............................................. Lucrări hidrotehnice ................................. 8 2............ Utilizări............ 25 4............... Elemente de faţadă .................. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe .3...6................6................................................... 17 2..................... Armonizarea cu standardele europene ................4..... Lucrări aferente structurilor rutiere ................. 18 2............................................ 28 4..............1.............................................. Lucrări aferente căilor ferate ....2...2......................... 17 2.............................................. Materiale geosintetice cu alte funcţii .......... 8 2.. Mecanisme de transfer......................................6......................................... Terenul de fundare ........................................2................................................................. Tipuri de structuri din pământ armat......6................ CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI....................... Materiale geosintetice cu funcţie de armare...................2..2........7............................................................... GENERALITĂŢI .. 7 2............................................. 33 4............... 31 4.....................3....5........................1......2.....................................1. 8 2...1........................................... OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE........1........................................... 24 3....................................................... Pământ................

.......... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin.......3.....................4..................... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare............ 37 5...... Verificarea presiunilor pe teren..2....... 51 6..........................4.................................1...............................4........... 49 6......3......... Metoda gravităţii coerente... Verificarea la rupere a armăturilor .... Starea limită a exploatării normale... Metoda penei ancorate ................. 50 6............ 61 6............ 66 6.........1. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă .. 78 6...............3....3........................................................ Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat .....................................4.................................... 71 6.2..4.........................4..................2....................3......... Exploatarea normală................................................. Evaluarea presiunii pământului...... Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ..... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură ...............3..................... 60 6....3.....................1..8......................... 36 5..........3.............................4......... Alegerea distanţei între armături .4.............. Predimensionarea structurii..3............. Principiile metodei stărilor limită........ 52 6............ Elemente de faţadă pentru pante armate . 58 6..4.. 59 6.........................3............. Verificarea stabilităţii globale ........................ Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .......................... 68 6................................5.........4.... 78 2 ... Principiile proiectării conform EUROCODE....... Calculul forţei de întindere în armătură ..........4... 69 6............4..............4........... 42 5.............3.................................... PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5............... 47 5.. Factori parţiali pentru armături ..........................................................................4......................1.........................4. Evaluarea coeficientului împingerii pământului . Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice .............1..........................3.......................6..... 71 6...3.................................................. 47 5............................. 36 5... Verificarea armăturilor la smulgere ........5........................................4...............2...............6........................3......................... Procedura de proiectare ........4........4............ STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE................................................3................................................................ Verificarea stabilităţii interne ... Exigenţe de calitate.......4.. Alegerea tipului de armătură ......... 66 6.........1. 52 6................................................2..........................3...... Verificarea la rupere a armăturilor .. 59 6.................2..........4........ Verificarea stabilităţii la răsturnare ...........................................4....... 50 6.............4.. 62 6...........3........ 46 5.................... 71 6....4.......... 64 6.... 73 6............2................ 35 5.................. 41 5........... Calculul forţei maxime de întindere în armătură . 35 4.........4......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4............1..5.......4............................................................. Verificarea stabilităţii externe..7............... 55 6.............................................................................. Generalităţi .............. 68 6..... 65 6.. 34 4................3..................................................3.....4...... Verificarea la smulgere a armăturilor..............................................4..........................2..................4..........1.......5.......................................... 65 6................................. Evaluarea tasărilor.....................................3......................................

...1...4.....................7..... Evaluarea împingerii pământului . 102 8......... 89 7................................. 80 6............................. 79 6.3........................1..........6..............5.6..... Evaluarea stabilităţii interne........ Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ..............7... Sistemul de drenaj..........1... 98 8...................... PANTE ARMATE ........................8....... 104 3 ................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .... Structuri de sprijin suprapuse..................5........... 86 7.. Predimensionare .................... Proiectarea conexiunilor... 93 7.........1....... Metoda penei duble ............................. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică ..........4...................................................................8.................................. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ................. Proiectarea elementelor de faţadă .................2.................1....Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.. 84 6.........................7.. 89 7....9. 99 8.............9..... 96 7...................1................................... Conexiuni între materialele geosintetice .........................................3.......5.............. 103 8............................ Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8...... 94 7....................................................................4..... 104 8.........2.............................. 82 6.........2....................1................. 80 6............................ 78 6.....4............................................................................................... EXEMPLE DE CALCUL ............................. 98 7.............................6...... 97 7..................... 102 8........................................... 86 6....1........ Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii ................................................................ Metoda gravităţii coerente.....1..................4..1..................4.................... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ................... 102 8............................. Elemente de proiectare specifice..7............................................................................2........... Conexiuni metalice.......................................... Verificarea stabilităţii la răsturnare ......................................1............ Verificarea stabilităţii globale interne .. 83 6....................5...............4. Sistemul de drenaj.................................................. Existenţa unui obstacol ....................................................................... 89 7.... Starea limită a exploatării normale.....................................4............... 96 7....................1...................................................................... Evaluarea stabilităţii externe .............. 92 7....... 81 6........... 79 6...............................................4.....8............................................................ 86 6.. Repararea alunecărilor de teren...........................5............................. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ........................................ Procedura de proiectare ..5................................. Verificarea presiunilor pe teren.............. 97 7................................1.................... Generalităţi .. 92 7.. Starea limită a exploatării normale ..1...6...2.................................................7.. Proiectarea elementelor de faţadă ....... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS..............4.................3........... 103 8. Proiectarea conexiunilor....5............................................................. 95 7....... 99 8..........................4........................................................4................................................

.....................................1...............2................ Calculul forţei de întindere în armături ............................................2..10..12...........2.........2.. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul..7.. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii .............. 107 8... Verificarea presiunilor pe teren........ Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .... Verificarea armăturilor la rupere........11.........1.................... Verificarea stabilităţii la răsturnare .... 108 8...9...........2........................... 118 8.............. 116 8........... 115 8.................. Calculul forţei de întindere în armături .....................................................2.... Predimensionare ........ 119 4 .......13.... 110 8...........................................2................. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.....2.2.....................12.. Verificarea armăturilor la smulgere ........4.............................2......... 104 8. Determinarea parametrilor geotehnici............................ Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE ............................................................................6......... 118 8....................................1............3.......................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8..........1 m..... 114 8.. Dispunerea armăturilor..................8..........2. 118 8.......................................................................9............ 105 8. 106 8.10.................................................................... 119 8.................................. 105 8.2.......................................11.....1..............................................2.................... Dispunerea armăturilor.................................. 108 8....2................................................... 110 8.......... 111 8....5. Verificarea armăturilor la smulgere ......................... Verificarea armăturilor la rupere...............1........2.................. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări .............

NP 075/2002 3. NP 074/2002 4. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. P 100-1/2004 6. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. pante armate). SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. MLPTL . OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. GT 035/2002 5. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. 1. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. MLPTL . Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. MLPTL – Normativ privind principiile. ca şi unele metode specifice de calcul. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7.1.Cod de proiectare seismică . Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Determinarea rezistenţei la intemperii 10. indicativ NP 075/2002. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . având caracter orientativ.

SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. 31. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. Determinarea caracteristicilor de frecare. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34.Geotextile şi produse înrudite. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. SR EN 13251:2001/A1:2005 .Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. SR EN ISO 4016:2002 . SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Vocabular 20. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. Partea I – Instalarea între materiale granulare. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. fundaţii şi structuri de sprijin 13. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. Partea 1 – Reguli generale 17. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. 33. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. industriale şi agricole. SR EN ISO 12957-2:2005 . SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite.Geosintetice. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. SR EN ISO 4014:2003 . Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR EN ISO 13431:2004 . Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. Determinarea pH-ului 32. Calculul elementelor din oţel 38. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. fără încărcare normală 23.

STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. Încercarea Proctor 41. 4. 7. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate 46. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. Determinarea densităţii pământurilor 45. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. 5. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. 2. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.2. Condiţii tehnice generale de calitate 54. 3. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. 8. Determinarea materiilor organice 50. 6. Determinarea umidităţii 43. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. Principii generale de calcul 49. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Determinarea granulozităţii 47. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . STAS 1913/2-76 – Teren de fundare.

3 etc. GENERALITĂŢI 2.1.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin . Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. sub posibilele încărcări exterioare. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren. culei de pod .2.) 8 . ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată.Figura 2. În această categorie intră: . Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A.1. eventual. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi.Figura 2.2.

5.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. instalate pe pante 9 .straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante. Pante armate cu materiale geosintetice .3.5) Figura 2.4) Figura 2. Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2. armate cu geosintetice (Figura 2. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.2.

al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. 10 . constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. Aceste structuri sunt.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. conexiuni. Figura 2.drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: . fundaţia.6). Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. În această categorie intră: . Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată.7): pământul armat.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. în general. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. metalice sau alte tipuri de materiale. în condiţii de limitare a deformaţiilor. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. . de sub structura de pământ armat. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. .îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice. sunt necesare elemente de faţadă.6. umplutura din spatele structurii de pământ armat.platforme armate cu materiale geosintetice . De obicei. terenul natural din spatele întregii structuri. terenul de fundare. elementele de faţadă (parament).

ancore de diverse tipuri. a. .benzi sau grile metalice. . Rambleu cu pante armate b.3. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: .benzi. folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice). 11 .pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee.9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături.8). Repararea alunecărilor Figura 2. Pante armate 2. stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2.8.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. În Figura 2. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat .

Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. etc. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. mono.sau biaxiale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri.). din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. poliester sau.geocompozite de armare.9. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. ancore sau bare. 12 . Geogrilele pot fi sudate. mai recent. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. În această categorie intră de asemenea geocelulele. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. Geotextilele pot fi: ţesute. neţesute.geotextile. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. de exemplu). dar şi din poliamidă. din care cel puţin un material este geosintetic. consolidate prin interţesere sau termosudare. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. formând geocompozite. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . tricoturi. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. În primul caz.geogrile. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. ţesute sau extrudate. multifilament. . . cu fibre de sticlă sau metal. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. poliesterul.

. 2.dă o formă exterioară structurii. vandalismului etc.elemente metalice. Din punct de vedere al comportării. . îmbinate între ele prin diferite sisteme. Proprietăţile acestor armături sunt.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă. . cu viteza constantă de deformare.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii.previne eroziunea pământului. . În figurile 2.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj.blocuri modulare prefabricate din beton. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. independente de timp şi temperatură. de cele mai multe ori. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . . Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: .armături relativ inextensibile. . dependente de timp şi temperatură. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. . care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. 13 . beton. în aceleaşi condiţii de solicitare. realizate din beton torcretat. Proprietăţile acestui tip de armături sunt.gabioane. lemn sau alte materiale. . Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor. . sau alţi polimeri.10 – 2. .asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). . Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt.4. inox) şi se prezintă sub formă de grile. panouri prefabricate din beton.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . în aceleaşi condiţii de solicitare. în general. În această categorie intră armăturile metalice.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. ambele umplute cu pământ sau material granular.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii.armături relativ extensibile. bare. benzi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului.

Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.11.10. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.13.12. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.

cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .14.15.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.

Utilizări 2.17). Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile.6. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare. conexe celei de armare şi anume de filtrare.16.19). Culee de pod 17 . culee în pantă (Figura 2. georeţele sau geocompozite de drenaj. În cazul utilizării geotextilelor ca armături.6.1. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. Figura 2.5. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2. drenare sau protecţie antierozională. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2. 2.20).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.17.18). rambleu armat pentru viaducte (Figura 2.

19.22). structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2. Rambleu armat pentru viaducte 2.18.20.6.Culee în pantă Figura 2.2. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. 18 .21). Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.

21.24). Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 . ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2.22.6.23.3. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2.23). Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2. Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

28).26).25. Insule artificiale din geocelule 20 . Cheuri armate cu geogrile Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. baraje din materiale locale (Figura 2.27).25). Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2.24. Figura 2. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.29).4.6.26. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2. insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2.

în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. În cazul armăturilor cu noduri 21 .27. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2.7. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact. Apărări de maluri Figura 2. Astfel. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2.29.28.

Aşa cum este prezentat în figură. φ. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. În cazul nearmat panta este instabilă. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului.31. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. situată în imediata apropiere a faţadei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. Figura 2. Unghiul de înclinare a pantei. Fără armătură. Dacă se produce ruperea. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . Figura 2.1). dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2.30). în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate.30. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. zona activă este instabilă. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv.

armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. de cele ale armăturii. În acest caz. 23 . care asigură transferul de încărcare.31). Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. depinzând de tipul terenului. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. pantelor sau rambleelor armate. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. De aceea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. ca şi de relaţia care există între ele. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. descrescând către capătul liber al armăturii. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. Legătura dintre armătură şi pământ. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului.

1.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre.8 din înălţimea prevăzută. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. Trebuie realizate următoarele: . adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. 24 . CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. precum şi a fluctuaţilor acestuia. NP 074/2002. 3. cu capacitate portantă insuficientă.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. condiţiilor de drenare etc. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. . preferabil în timpul iernii şi a primăverii. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. ca şi a încercărilor in situ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. . În cazul pământurilor. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. a tasărilor probabile.

conţinut de săruri). În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. inclusiv studii de arhivă. 3. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. 25 . Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2.2. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. atât pe termen scurt (parametrii totali). ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. având ca referinţă „Normativul privind principiile. sunt necesare încercări de compresibilitate . Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. rezistivitate electrică. NP 074/2002. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. iar dacă aceasta nu este suficientă. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren.

experienţa costul. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. durabilitatea. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. criteriile de performanţă. fiind însă mai scumpe. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. disponibilitatea materialelor. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. 26 .

Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4.1. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. în anumite condiţii. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. necoezive. dacă există. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. De aceea. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ.063 mm). Mai pot fi utilizate. 4. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. în general.1. Pirita poate oxida. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 .063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. care duc la sporirea costurilor. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. eventual. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. umplutura dintre ele. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0.1. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. cât şi masa de pământ armată şi. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. de cele mai multe ori concentrate local.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.

cât şi cei totali. φ şi c.2. SR ISO 11048:99. SR ISO 11265/A1:98. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. Pentru materiale pur necoezive. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. f) Materiale friabile – pământurile friabile. Determinarea caracteristicilor pământului 4.1.5 – 2 m distanţă). în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. 28 . se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. tipice pentru structurile de sprijin.2. φ sunt relativ mici. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. φ pentru structuri de spijin. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3.1.1). vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. ε (Figura 4. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. În cazul utilizării armăturilor metalice. PP şi polietilenă de înaltă densitate. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. 4. în condiţii de deformaţii plane.1. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. φ’ şi c’. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. În aceste condiţii. SR ISO 14240:2001. Umpluturi Pentru proiectare. iar pentru poliolefine (polipropilenă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. STAS 7107/1-76. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială.

05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.35 V min 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.2% 0.01 % max 0.03 % max 0.02% 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.05% max 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.2% max 0.1% 1000Ωcm max 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.2% max 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.01% max 0.1% max 0.025% max 0.2% min 0.01% max 0.03 % max 0.

1. 1913/6-76. 1913/12-88.3. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. 8942/5-75. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. 1913/13-83. 30 .2. φ’ şi c’ şi totali. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. tip CD (consolidat – drenat). 1913/5-85. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. 4. tip CD (consolidat – drenat). prin încercarea Proctor. 8942/2-82. 1913/4-86.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare.2. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. 1913/15-75. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. fie cea de compresiune triaxială. se vor determina parametrii optimi de compactare. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82.2. 4. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. Întrucât umpluturile vor fi compactate. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă.1. φ şi c. pentru a obţine valorile de calcul. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. fie cea de compresiune triaxială. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85.1. 8942/189. 1913/2-76. 1913/3-76.

Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. . întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. se utilizează. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline.încercări de identificare şi caracterizare. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. fisurare datorită condiţiilor de mediu. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. Cr. la fluaj. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. deteriorarea în timpul punerii în operă. aditivi etc. din materiale polimerice.2. geometrii. realizate în condiţii standard. oxidare. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex..) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. îmbătrânire. cu diferite funcţii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. fiecare produs trebuie analizat individual. Co. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. foaie etc.6. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. . Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. cum ar fi rezistenţa la întindere. Mn.încercări de control. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). Materiale geosintetice 4..încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. proprietăţile de frecare. De aceea. NP 075-02. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. temperatură. NP 075/2002. în general. 31 . Cu. steril de mină sau de deşeuri industriale. Datorită diversităţii de produse. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005.1.2. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. depozitele de zgură.

S – relevant în anumite situaţii specifice. sunt necesare teste de durabilitate 32 . R – relevant în toate situaţiile. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. T – utilizare sub semnul întrebării. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2.

2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Atunci când nu este posibil. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. elemente de legătură.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. acolo unde este cazul.2. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. Elemente de faţadă În paragraful 2.defectelor de execuţie. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. . Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. 10025-2:2004. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune.4. bare sau grile (reţele). .fluajului armăturilor.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. Tabelul 4-4. metal. este dată orientativ în Tabelul 4-5. 10025-3:2005.3. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: .consolidării secundare a terenurilor argiloase. 4. 33 .

.63 0. de regulă din beton. diamant sau hexagonale.blocuri modulare prefabricate din beton. de regulă din beton. I .05 0. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. disponibile într-o varietate de forme şi texturi. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.35 1.38 0. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire.1 0. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare.07 1. dreptunghiulare.panouri prefabricate. pătrate. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste.oţel galvanizat. lemn. metal sau materiale polimerice.1. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.oţel inoxidabil. G .25 0 0 0 0 0.55 0.2 Nota 1: NG .faţade flexibile. pe toată înălţimea structurii.75 1. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari. din metal sau materiale polimerice . Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade.35 0. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.68 0.15 1. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă.7 0.45 0.09 0. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei.3 0. fie prin acoperire cu un strat de pământ.0 0.4 0 0 0 0 1. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 .55 0.05 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului.4.05 – 1 m2.tablă neagră (negalvanizată).1 0.25 0. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime. . în jurul fiecărui strat de pământ compactat. Au suprafeţe de cca 0.05 0. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: .panouri prefabricate. 4. .

Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. 35 . Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. din grupa 4.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. Se pot folosi şuruburi obişnuite. oţel protejat.4): . .întoarcerea armăturilor la faţa pantei. ancorate de acestea. realizate din oţel neprotejat.2. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. ea poate fi însămânţată. şuruburi cu cap hexagonal. oţel galvanizat. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. . de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. din beton sau zidărie de piatră brută.4. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. pot fi utilizate elemente de faţadă. SR EN ISO 4014:2003. STAS 8796/280. care permit şi creşterea vegetaţiei. STAS 8796/4-89). în acest caz. De asemenea. 4. bare. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2.plase metalice sau din polimeri 4.8 sau 10. armătura trebuie ataşată de gabion.SR EN ISO 4016:2002.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. buloane etc. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului).9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. Pot fi constituite din dibluri. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8.5. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii. STAS 8796/3-89. de nivelul de estetică cerut. oţel inoxidabil sau materiale polimerice. realizate după construcţia structurii de sprijin.

acolo unde ei sunt necesari . .2. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren.de exemplu. 5. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari.1.natura şi dimensiunile structurii de pământ. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5. încărcările se clasifică în: . se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri.permanente (P). Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. Cu alte cuvinte. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. seismicitate). Având ca referinţă aceste standarde. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5.condiţii speciale (de ex. 36 .

cât şi la SLEN. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. cvasipermanente (C) sau variabile (V). având ca referinţă STAS 10101/0A-77.85. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . Stările limită pot apare atât în teren. Valorile de proiectare ale acţiunilor. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. în gruparea specială de acţiuni.1) Fd = γF × Frep. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate.95. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. excepţionale (E).sau supraunitari. Partea 1 – Reguli generale. . cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. care pot fi sub.3.95. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. n. se va verifica la SLU. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. unde: 37 . 5. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. se vor aplica următoarele. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. n. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. . α. în grupările fundamentale respective.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). nd pentru V. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85. se va verifica atât la SLU. În aplicarea metodei stărilor limită. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004.0 pentru P şi C. În cazul lucrărilor de susţinere.85. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: .

. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). . ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. (5. . (5. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7.pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL).0. (5. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR).antrenare hidrodinamică.4) unde: unde: 38 .0 sau subunitar (notat ψ0. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.5) (5.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. Valorile factorului parţial de material.d.pierderea echilibrului structurii sau terenului. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). În cazul SLU. Estb. . în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU). Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst.d ≤ Estb. Xd.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. Edst. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7.

având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.00 39 .40 1. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.stb γQ. cu titlu informativ.25 1. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. proprietăţile materialelor şi rezistenţe.50 0 Tabelul 5-2. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1.25 1.90 1. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG.dst γG.dst γQ. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1.10 0. defavorabilă Permanentă. favorabilă Variabilă.40 1. Tabelul 5-1.stb Valoare 1. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date. efectele acţiunilor.

0 1.0 1.0 Tabelul 5-6.v γR.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.0 1.5 0 A2 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.e R1 1.0 1.0 Set R2 1.0 Tabelul 5-5.25 1. (5.1 R3 1.0 1.0 M2 1.4 1.25 1.1 1.4 R3 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.e R1 1.4 1. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.0 1.0 1.0 Set R2 1. 40 .0 1.h γR.4 1.3 0 Tabelul 5-4.35 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.0 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.

În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. atât starea limită ultimă. egale cu 1. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. În cazul stabilităţii interne. c.4. în mod normal. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). în acest caz.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . Pentru toate aplicaţiile însă. 5. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor.0. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. se produce cedarea sau există degradări majore. În acest caz. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. în practica curentă de proiectare. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. b. În cazul stabilităţii externe. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. În proiectarea structurilor de pământ armat. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. calculul tasărilor). care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. fie de cea a exploatării normale. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. de exemplu. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor.

datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. cu excepţia BS 8006. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. 10101. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. armătura este considerată extensibilă. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. foliilor. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. Majoritatea armăturilor utilizate. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor.1. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. 5. Tabelul 5-7.4. nici în normativele sau standardele europene. datorită diferiţilor factori. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). de tipul benzilor. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. În caz contrar.

11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. fm = 1. Pentru armăturile metalice. iar σ este abaterea medie a rezistenţei. caz în care fm112 = 1. fie pe baza rezistenţei medii de bază.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. fm111 poate fi calculat cu formula: 1. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . prin factorul parţial fm112.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. unde: μ − 1.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 . fm111 = 1. f m11 = f m111 × f m112 (5.64σ μ este rezistenţa medie. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: . fm111 = 1.0 sau pe baza secţiunii nominale.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. Figura 5. f m111 = 1 + (5.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe.8) (5. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. .0.50. Pentru armăturile polimerice. fm112 = 0. 43 . (5. În caz contrar. prin factorul parţial fm111.64σ . unde.7) (5. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite.

Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. 44 .0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. atunci: t (5.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. . ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1.0. ceea ce este recomandat. (5. cât şi pentru cele geosintetice. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp.1. obţinute pe perioade mari de timp. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. Atât pentru materialele metalice. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date.13) f m122 = log d .0. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. fm122 poate fi luat egal cu 1. f m12 = f m121 × f m122 . fm121 poate fi luat egal cu 1.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. În cazul unui număr mare de date. tt – durata încercărilor de fluaj.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. În cazul materialelor geosintetice.

efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. de structura de pământ armat. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. de modul de compactare etc. de tipul de teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii.1. În general. Figura 5. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. fm12. 45 . Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice. (5. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. Figura 5. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. fm21 = 1. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5.3. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material.2.1.

. 46 . obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. În cazul materialelor metalice. Tc: ⎛T T ⎞ (5.2.3. În cazul materialelor geosintetice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. 5. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. Tmed f. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente.16) Tc = u .4. Schema de stabilire a factorului parţial de material.15) Tc = min⎜ ft . factorul parţial astfel obţinut. factorul parţial de siguranţă este fal. medf ⎟ .

fal = 1. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1.0. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile. 5.0.3. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: .pentru SLU: fsm = 1. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 . 5. fal = 1.4). printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor.3. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5.4. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.5. • prezenţa unui strat de umplutură umed. Figura 5.pentru SLEN: fsm = 1.4.5 m. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple. • compresiunea umpluturii.3 .

ziduri de cheu. ramblee de cale ferată (Figura 5. Figura 5.5).6). structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5.5. În această categorie intră pilele de pod. care trebuie proiectate utilizând metode speciale. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 . care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare. baraje.

Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5. 49 . prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. verificarea corectitudinii instalării armăturilor. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3.6. verificarea compactării umpluturii. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături. pe lungimi de cca 20 – 30 m.

1.1. Figura 6.1. care nu sunt verticale. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin. 50 . dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. de tip zid de sprijin sau culei. culei Şi alte structuri de acest tip.

Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. Sunt evaluate atât tasările absolute. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. de tip ziduri de sprijin şi culei. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. cât şi cele diferenţiate. ancorate sau nu. utilizând metode de echilibru limită. În cazul armăturilor inextensibile. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.2. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. 51 . Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. în direcţie longitudinală şi transversală. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. cât şi cele ale exploatării normale. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. c) analiza deformaţiilor. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. NOTĂ. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor.

4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6.3. răsturnare (limitarea excentricităţii). Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. H/L. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. H fiind în general impus de amplasament. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. Figura 6. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă.3. 52 . 6. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale. pierderea globală a stabilităţii. Cu toate acestea.3. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6.1. depăşirea presiunilor pe teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6.2): alunecare pe talpă.2.1.

riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. 2 sau 7 m) 0. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1. .4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.6H. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex.5).7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. depinde de: .adâncimea de îngheţ.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.presiunea dată de structură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.7 H (minim 3 m) max (0.. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 . Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.3. . .7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.

Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare.7. Tabelul 6-2.2. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin.0 m Dm βs Figura 6. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare.2). βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. βs = 0° Ziduri de sprijin. De asemenea. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin.5. pentru structuri supuse acţiunii apei.3. 55 .suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6.7 şi Figura 6.6). În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . saltelelor sau pavajelor.8). βs = 0° Culei. . excavaţii etc.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6.

1) Figura 6.2) Figura 6. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ .greutatea (6.7.coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina. G . e – excentricitatea.coeficientul împingerii active. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .6. Rv – rezultanta încărcărilor verticale.

Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).9.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .4) Figura 6. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .coeficientul împingerii active (6.9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului.3) Figura 6. Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ . Figura 6.8.coeficientul împingerii active (6.

10. Rv – rezultanta forţelor verticale. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. unde: (6. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . care se opun alunecării.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. (6. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. care produc alunecarea. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a . la o cotă z. cu cele rezistente. fie ale umpluturii. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior.10).5) unde ka are expresiile prezentate anterior.3. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. ka k0 k 6m z Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate.2). pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. iar c este coeziunea.3. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. 58 . depinde care sunt mai slabe. φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab).

(6. Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. Presiunea pe bază. se calculează cu formula: Rv σv = . σv.2).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. (6.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale.5. presupusă uniform distribuită.4. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. γf – greutatea volumică a terenului de fundare.9) 1 pcr este presiunea critică. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei.3. metoda Meyerhof (Figura 6. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. L – lăţimea efectivă a bazei. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. 6.4. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.5).3. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. 59 . (6. dacă există).11). iγ. de regulă. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei.3. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren.7) 6. Rv – rezultanta forţelor verticale. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. Rh – rezultanta forţelor orizontale. unde: (6.

11. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. Pentru structuri simple. respectiv. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. înlocuirea stratului moale. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. realizarea de coloane de material granular etc. critice. presiunea critică mărită.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. cu geometrie rectangulară. de regulă. atât cele care sunt exterioare structurii. prin lungirea armăturilor. 6.6. 60 .3. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. cât şi prin cea nearmată nu sunt. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor.12). Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi.

Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).12. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor. Tabelul 6-3. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 . Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei.7.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat.

13. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. determinat conform P100/1-2004. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului.13.3.5k s . Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . Figura 6. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6. Pa.8. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală.14. În plus. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6.12) unde ks este coeficientul seismic. În cazul lucrărilor de sprijin.11) Fi = khG.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. (6.

Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.5H 1 − 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.14.5tgβ (6.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .14 rezultă: tgβ ⋅ 0.14) armate.

β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala.componenta statică. în cazul general. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală.66 din înălţime faţă de bază. Se precizează că. Pas.14. Ps. . iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as .q se determină în felul următor: .pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ.4. care. Pas = (6. conform notaţiilor din Figura 6. atât pentru pământuri.componenta împingerii în regim static.16) (6. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L . Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6.componenta seismică. Punctul de aplicaţie al forţei Pas.15): 64 .q – Paq are punctul de aplicaţie la 0.componenta seismică. în cazul solicitării seismice. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate. q se adaugă o împingere suplimentară. Figura 6.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu.5kh. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază. 6. .q = k as (6.q.14). pământul se găseşte în condiţii nedrenate.q = Pas. cât şi 3 pentru roci.13) sau 1 2 γh k as . Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: . Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static.

Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare. 3. 65 .1. în condiţii statice şi dinamice. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. conform precizărilor din 4. De aceea. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. 5. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada.2. 4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. Figura 6.15. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. de tipul benzilor.4.1. 6. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. alegerea distanţei pe verticală între armături. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. 6. alegerea tipului de armătură. Pentru armăturile discontinui. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. 2. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ.4. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. pentru o proiectare economică. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1.2. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm.3.

20) Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături.4. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . care se adaptează uşor la aceste variaţii.3.16.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.3. Metoda penei ancorate 6. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. Ti1 (Figura 6. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. Ti1 = k a σ vi s vi . Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. unde: L i − 2e i (6. Se poate. σ vi = R vi . Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu.4. modifica rezistenţa la tracţiune. 6.16). unde: (6. Pentru structurile cu faţade modulare.1. de asemenea. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. T a armăturilor. distanţa dintre armături se ia egală cu 1. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare).

dacă h i > 2d − b 2 (6. unde: Di D i = h i + b .25) 67 . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .23) Figura 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b). b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . Li este lungimea armăturii „i”. Q= ⎝ b d+ 2 (6.21) (6.18).17. Ti3 (Figura 6. Ti2 (Figura 6. Ti 2 = k aSvi V . ei este excentricitatea rezultantei Rvi.24) (6.22) (6.17). afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.

Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6. conform 6.27) 6. (6. tanδa .3. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.18. conform 5.3. calculată conform 6. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.26) Figura 6. (6.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.4. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti . 68 . Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”. pe metru liniar de zid. Ti.1.3.4.4.28) Pi – perimetrul armăturii „i”.4. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere.3. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .3. Tc ≥ Ti.1.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”.4.

ca – adeziunea armătură/teren. c. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a.19. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6.4.. încărcări exterioare uniform distribuite..20).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6. reacţiunea normală pe planul de cedare. .planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului.3. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare.20 ).21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. . b. Principalele ipoteze sunt: . în Figura 6. Figura 6.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă.4.19).fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale. 69 . 6.

20.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Figura 6.22). Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .21. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.

ca este adeziunea armătură/teren. pentru z > z0 = 6 m.3.5. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”. pe metru liniar de zid. În cazul fluajului armăturilor polimerice. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. .consolidarea secundară a pământurilor coezive.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite. 6. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T.4.4. (6.2. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. pentru z ≤ z0 = 6 m. Metoda gravităţii coerente 6.3. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii. se poate considera α= 45°-φ1/2. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin.1.4.4.32) 71 . unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0. k = ka. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . q este suprasarcina permanentă. 6. Pi este perimetrul armăturii „i”. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”.fluajul armăturilor polimerice.4.31) (6.

Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .22.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.4. R vi σ vi = . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .2. Ti1 (Figura 6.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6. unde: (6.24). Ti1 = kσ vi s vi .34) L i − 2e i Figura 6.4.23.4.1. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.24.4. unde: (6.

36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie). hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei.25).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6.25. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ .35) σ v (h i .metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . d')s vi . Valoarea efortului σv considerată 74 . cu tan-1(X) în radiani. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. ei este excentricitatea rezultantei Rvi. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. unde: (6. Ti2 (Figura 6.38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. Li este lungimea armăturii „i”. Figura 6.37) (6. (6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi .

unde L’ este lungimea fundaţiei.75L’. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .pentru 0 < hi < 0.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . (6. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: .39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6. (6.pentru hi > 0.27).40) Figura 6. paralelă cu faţada structurii. . cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H).75L’. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală.26. 75 . Ti3 (Figura 6. c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor.

în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. se presupune că 76 .28. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă.28.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.27. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie. Figura 6.

se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. fie cu linia 2. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6.5(H1/2 – zactiv). dacă hi ≥ z0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă. (6. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ.44) a0 = 1 .29. Pentru calcul.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. a1 = a0 + (1 . 77 . (6.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1).43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.45) (6. (6.48) a1 = a0. dacă hi > z2.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1.4). Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: .47) (6.30.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3. (6. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm. z2 este egal cu 1.42) . z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. dacă hi ≤ z2.85.46) a1 = 1.41) . dacă hi ≤ z1. (6.29). numită „linia 1” (Figura 6.0. (6. În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii. dacă z1 < hi < z0. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.15(H1 – hi)/(H1 – z2).5H1 în spatele faţadei. Figura 6.

3.1.2. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6. dincolo de linie de întindere maximă considerată. B este lăţimea armăturii. L este lungimea totală a armăturii.3.50) ∫ σ v (x )dx . fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. calculată conform 6. (6.2: Tc ≥ Ti. Ti ≤ 6.4.4. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă. la distanţa x.4. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură. 78 . conform 5. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii.4).4. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6.4.3.5.30. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.4.4.4. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.4.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.49) 6.4.4.

51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism. E este modulul de elasticitate al armăturii. Fi. unde: (6. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. 6.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6.31.5. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale. Fi = k h ⋅ G a .4.4.6.31.3.3.8). Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi . Figura 6.8).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. L este lungimea armăturii.4. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”. aşa cum este ilustrat în Figura 6. (6. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 . Ga este greutatea zonei active.

32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H.5. 6. conform principiilor deja prezentate. cele două structuri se proiectează separat. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare.6H.32. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) . Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări.7H1 şi L2 ≥ 0.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 .1. Elemente de proiectare specifice 6. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6. H + H2 Dacă D ≤ 1 .5.

presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral.5. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ .2.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6. 2⎠ ⎝ 81 . Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent.34): Cazul 1.33.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. fundaţii pentru panouri de semnalizare.). iarna. .elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. . 6. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3. 6. cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). săruri pentru dezgheţare. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.7. Astfel: .conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările.40). 6. parapeţi. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii. prize de apă. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. determinată conform Tabelul 4-5.2.8. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: . Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.41).o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii.39. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 . . rigole etc.elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive.9.

straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. În acest caz.40. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului.41. Dacă acest lucru nu este posibil. 87 .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. 88 . iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei.42). Figura 6. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi). se poate ocoli obstacolul. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul. în spatele obstacolului (Figura 6. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru.42.

cu pante abrupte. pentru a reduce ampriza lucrării. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje. 7. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1. 89 . PANTE ARMATE 7. având înclinări faţă de verticală de peste 20°.2 c).1. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2.2 a).2): .1). Figura 7. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7.construirea de ramblee noi.2 b).2. .1. b) alunecare pe bază (Figura 7.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7.

Figura 7.3 b).3.3 a).4 a). Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.4 b). cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. 90 .2. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.

stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7.5 b). Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 . trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1. Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.4.5 a).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. Figura 7. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7. 2.5 c).5.

Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. Dacă este cazul. .excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. ce se extind atât în spatele. . modificată pentru cazul pantelor armate. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. cât şi sub structură. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită.realizarea unei berme la piciorul pantei. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală.drenarea terenului de fundare. . Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor.3).îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. 7. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor.3. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. 7. Ca şi în cazul structurilor de sprijin. .micşorarea unghiului pantei. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. 92 .4. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. . se va adopta una din următoarele măsuri: . . Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. de echilibru limită. . se aplică „metoda gravităţii coerente”. .creşterea lăţimii zonei armate.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. forţa destabilizatoare. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului. Distanţa minimă pe verticală. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal.5kγH 2 .6.1) 93 . H este înălţimea pantei.4. Figura 7. Rh este dată de: R h = 0.7.6). între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). (7. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7.1. iar cea maximă este de 1 m. Figura 7. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini.7). Svi. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. γ este greutatea volumică a pământului. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ .2) k (γh i + q ) (7. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. unde: (7.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. rezultă: Figura 7. Cu notaţiile din Figura 7. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. MRP şi de rezistenţa armăturilor. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. În cazul pantelor armate. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . ca este adeziunea dintre armătură şi teren. considerând o suprafaţă de cedare circulară. Metoda fâşiilor 94 . q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. armate sau nu.8. q este suprasarcina permanentă şi temporară. MRA. la nivelul „i”. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent .8. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. 7. la nivelul „i”. unde: (7. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar.2.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. la nivelul „i”.4.

4.8) Cu notaţiile din Figura 7.3.4. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7. MRA. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.1). condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 .9: Figura 7.6) (7.9. 7. (7. Astfel. care trebuie preluat de armături.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent). φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7. c este coeziunea umpluturii armate. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 .

10. Datorită înclinării pantei. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.4. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6.4. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. j=1 n {( ) [ ( )] } (7. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat.5. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. Pentru majoritatea pantelor armate.4.10). Figura 7. în lipsa altor condiţii specifice impuse. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. aceste stări limită nu sunt critice.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi .10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.5a).5. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. 96 .1). Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. 7.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat.4. i =1 (7.

• dacă armăturile sunt realizate din geotextile.7. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. 97 .6. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. 7. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei.11. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin.11). Figura 7.

γw – greutatea volumică a apei. (7. asociate cu vegetaţie.7). elemente modulare din beton etc. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung.11) unde: d – adâncimea apei. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei. Dacă λ < 100 Pa.9. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6. s – panta faţadei. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. 98 . se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată.8. riprap. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. 7..

32 5 18.43 110.1.1.87 99 .08 120. atât pentru umplutura armată.81 5 56. Principii generale de calcul. prin încercări de forfecare directă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.57 113.90 115. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. EXEMPLE DE CALCUL 8. H = 4 m.9 17.73 58.48 Nr.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.15 6 58.17 2 55. încercare 3 18.1 17.12 17.95 17. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.43 116.47 117. cât şi pentru teren. Figura 8.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.3 2 17.5 4 17.0 17.

86 166.5) 100 .73 175.1. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.1.29 108.014 kN/m3. după eliminarea valorilor eronate. Rezultă s =0. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.07 (coeficient statistic). valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8. rezultă n = n’ = 5.1.9 106. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.71 169.43 110.86 160. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8.79 152. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .95 53.25 166.30 Pentru teren (φ.1. (8. rezultă υ = 2. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85.20 176. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85.29 173.0847.59 162. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8.34 159.17 5 55.09476 .88 8. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.17 106. n şi de nivelul de asigurare α. n i =1 ( ) (8.39 101. Pentru n = 5. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.05 104. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180.11 156. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n . (8.29 6 54. t ⋅s ρ= α .3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.1) ∑ γi .18 1 53.51 2 52.1.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

98 2 2 Dm = 1 m 138.fm21 = 1.rezultă fm = 1.fm12 = 1.75 kN/m.4 × 13.1.6 (8.5 × 1 = 424.6 (8.56m R v 235.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117. σv: Rv 295.98 + 17.8.66 6 (8.366 + 10 × 0.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.68 = 406. 8.29) (8.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.99 ≤ 406.75 sv = = = = 0.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.Presiunea pe bază.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.76 .33) .12 L = = 0.32) .8 σv = = = 138.4 − 2 × 0.366) × 1.37) . se calculează valoarea sv: T T 18.56 + 40.34) .6 × 1.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .1.99kPa .1.36) .28) (8.unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.6 (8.30) (8.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.0 (producător) .49m < = 0.2 (17. L − 2e 3. 8.7.1 (8.fm12 = fm121 × fm122 .5 × 3.1 = 1. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.53 (8.f m122 = log d = log = 1 .fm121 = 1 t 50ani .1 .27) 8.fm22 = 1.fm2 = 1.6 = 1. unde împingerea este maximă.2 104 .5 × 4 × 0.fm2 = fm21 × fm22 . Verificarea presiunilor pe teren . Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.9.

25 m.73137 29.4 2.6664 258.34762 5. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.568 25.35232 49.5 3 3.02648 15.089559 0.3722 60.24352 17.5776 15.434625 3.40 m.53392 9.29792 34.73369 77.3331 206. cota 0.14706 49.45 39. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.24522 3.222528 1.843 151.003163 0.5 2 2.578094 2.8 3.587 299.882 17.00559 0.97408 56.5365 161.6 4 Gi 29.661586 Li-2ei 3.07675 336.098 4.55552 59.522 24.0764 222.64675 188. Ti1 (8.342483 2.972 161.2 1.13568 30.046408 0.879 149.272 M0i 0.9563 Ti1 4.388819 3.3552 Pai 0.9444 73.61488 2.4666 159.76596 124.80528 61.7776 184.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.74363 19.4 0.1331 247.220352 0.28117 97.722 221.1.2 3.5552 Rvi Pai 77.22809 8.83808 15.030317 0.661586 Li-2ei 3. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.198284 6.73113 7.5776 218.24179 27.528 53.96075 114.73488 27.339366 3.8886 236.372 225.8888 110. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.70272 2.008256 14.79131 13.2229 222.308157 0.816 48.9343 162.364364 3.1.12912 39.6888 3.56 kN/m.4108 47.7444 0.6886 277. toate armăturile se verifică la rupere.147504 0.07739 0.01875 262.32813 93.104991 2. Se alege un alt tip de geogrilă.2221 147.638 8.528758 0.7776 177.79017 29.3552 61.35552 99.14245 17.372 22.6108 295.68464 2.5 4 Gi 36.35768 0.32448 11.4442 265.220883 3.802 70.076827 σvi 20.11427 14.66656 118.69686 39.40 m.0221 188.918201 2.9997 295. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.488 Paqi 0.488 Paqi 1.5 1 1.81088 6.7997 336.72509 60.891413 10.780224 6. În acest caz.104991 2.147504 0.035073 4.8332 147.28504 8.11104 88. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.06605 76.272 M0i 0.393674 3.240899 0.5384 130.6332 8.497899 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.2442 306.43328 44.392 9.550691 11.816 54.8 1.5552 Rvi 70.1743 23.4664 34.6 2 2.528 ei 0.017818 0.50 m. 8.45952 5.477 11.97869 107.73369 73.410953 0.91104 129.10.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.11.71115 88.959296 2.076827 σvi 22.783685 2.3271 113.92032 70. 105 .528 ei 0.89117 22.404202 2.94144 34.9563 Ti1 3. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.39) (8.34448 46.307184 3.568 27.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.6 4 Ti1 3.34762 5.8 1. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.327451 0.2 3.035073 4.464 2.85 ÷ 0.2.203644 (8.1.166 3.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.23 2.4 0.02648 15.73113 7.528 1.207676 0. 106 .193894 0.996 2.4 2.44 ÷ 0.79131 13.197207 0.294 1.191465 0. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.12. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.1743 23.8 m pe fiecare metru liniar de zid.22809 8.7104 Lpi 1. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8. fsm = 1.762 1.49 = 0.4 X 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.223674 0.279721 0.2 1.190234 0.891413 10.698 2.6 2 2.8 3.932 3.74363 19.45 (pentru geogrilă) .246767 0.95) tanφ = 0.

18 2 52.20 176.73 58.47 117. c): Valori σ (kPa) 1 100 53. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.9 106.29 173.43 57.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.17 110. Partea 1: Reguli generale.17 5 55.11 156.05 104.25 166.5 17.87 300 180.73 175.59 162.90 56.9 18.32 17.71 169.30 Pentru teren (φ.2.34 300 159.79 152.86 166.08 55.29 108.95 53. Figura 8.81 113. cât şi pentru teren.3 17.3 H = 4 m.43 200 120.17 200 106.86 160.57 58.88 107 .51 Valori τf (kPa) 3 4 50.15 116.86 115. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60. atât pentru umplutura armată.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.95 18. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr. încercare 1 2 3 4 5 3 18. prin încercări de forfecare directă.1 17.0 17.48 17.12 γ1 (kN/m ) 3 17.39 101. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.29 6 54.43 110.

pentru unghiul de frecare internă.014 kN/m3. Pentru verificarea de capacitate portantă. 8.pentru împingerea pământului.pentru greutate. γG = 1.3.pentru greutatea volumică. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.2. γG = 1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2.4 kN/m3.2. . Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18.1. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. . γγ = 1. iar c1 = 0 8. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17. respectiv φ1 = 30 °. 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.1.2.1. γPa = 1. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO. .pentru greutate. 8. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27.0°.1.1. considerată variabilă şi favorabilă. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.2.2. . considerată variabilă şi favorabilă.35. 108 .4. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.35.5.2.2. γφ = 1.1. c = 0 8. factorii parţiali sunt următorii: . Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8.2.2.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. γQ = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. γQ = 0.

pentru greutatea volumică. factorii parţiali sunt următorii: .4.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. . 109 .0. . .2. γφ = 1. γG = 1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . 8. .pentru verificarea la alunecare pe talpă.pentru greutate. γG = 1. .3. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.4. γQ = 0. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. . Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice.25.pentru împingerea pământului.25. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .5. considerată variabilă şi favorabilă. γφ = 1.pentru rezistenţa terenului. considerată variabilă şi favorabilă.pentru împingerea pământului.2. considerată variabilă şi favorabilă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.3.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. 8.2. . γR.pentru greutate. factorii parţiali sunt următorii: . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.0.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru unghiul de frecare internă.pentru greutatea volumică. γPa = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. γG = 1.2. factorii parţiali sunt următorii: . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. . γQ = 1. γR. γγ = 1.h = 1. γQ = 0.2. considerată variabilă şi favorabilă.35. Pentru verificarea de capacitate portantă.4. .pentru împingerea pământului. γR.2.e = 1. . Pentru verificarea de capacitate portantă. . . γQ = 0.2. γPa = 1. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru greutate.35.pentru verificarea capacităţii portante. .v = 1. γG = 1. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. considerată variabilă şi favorabilă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.pentru greutate. γφ = 1. γγ = 1. γQ = 1.pentru unghiul de frecare internă.pentru unghiul de frecare internă. . γPa = 1.

4.4.42) (8.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.8 = 28kN / m (8. 8.2.e = 1.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.45) (8.4.43) (8. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.0. Pentru verificarea de capacitate portantă.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.4.2. Combinaţia 2 G = 201.46) 8.25 kN/m tanφ = 0.1.2 kN/m.0. γG = 1.3.8 × 4 × 18. Paq = 15 kN/m 110 .7.35. pentru verificarea la alunecare pe talpă. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.8 m.4.2. răsturnare) Q = 36. γR.375 = 52. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18. rezultă L = 2. .pentru greutate.2.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.3.375 = 15kN / m (8.4.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. G = 272.h = 1.014 = 201.509 tanφ1 = 0. γQ = 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8. răsturnare). γR. 8. Combinaţia 1 G = 201.47 kN/m.577 γ = 17.44) 8. Paq = 20. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .75 kN/m (alunecare pe talpă.75kN / m Q = q × L = 10 × 2. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.014 kN/m3 8. considerată variabilă şi favorabilă.5.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.2. pentru rezistenţa terenului. γγ = 1.

014 kN/m3 8. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.75 kN/m (alunecare pe talpă.49) 90.50) (8.407 tanφ1 = 0.25 kN/m tanφ = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.2 kN/m. Paq = 20.014 kN/m3 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.25 = 90.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.5.2.47 kN/m.72kN / m R v = G + Q = 201. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L . răsturnare) G = 272. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.462 γ = 17.72 ≤ 201.407 tanφ1 = 0. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.51) 111 .014 kN/m3 8. Combinaţia 3 G = 201.75 kN/m (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.4. Combinaţia 4 G = 201.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.509 = 102.47) (8.5.577 γ = 17.47 + 20.69 .36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.72kN / m (8.75 × 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.1.4 kN/m3 γ1 = 18.2.2.2.5.6.48) (8.462 γ = 17. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.75 + 0 = 201.509 tanφ1 = 0. răsturnare) G = 272.4.

2 ≤ 223.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .45 (pentru geogrilă) 1 × 90.47 + 20.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.72kN / m R v = G + Q = 223.25 = 90.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.407 = 82.58) . pentru combinaţia 2 de încărcări.54) R v = G + Q = 201.45 (8.37 + 0 = 223.2.37 × 0.63) (8.5.62) 67.72 < 223.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.75 × 0.59) (8.1 × 18.2 + 15 = 67. pentru L = 3.37 × 0.45 (8.2.2 ≤ 100.85 ÷ 0.51 .60) R v = G + Q = 223.49 = 0.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.2.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.75kN / m (8.72 ≤ 201.95) tanφ = 0.64) 112 .014 + 0 = 223.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.3.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.61) . pentru L = 3.37 kN / m (8.407 = 90.91 (8.75 + 0 = 201.72 > 201.52) .75kN / m (8.44 ÷ 0.2kN / m (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.2kN / m (8.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.72 ≤ 90.37kN / m (8.5.11 .56) 90.49 = 0. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70. R v = G + Q = 4 × 3. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.57) (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.44 ÷ 0.1 m 8.75 × 0.53) 90.1 m.78 .

2 ≤ 223.67) R v = G + Q = 223.95) tanφ = 0.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.37 × 0.37kN / m (8.2 ≤ 223.45 (8.407 = 90.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.49 = 0.70) (8.509 = 113.69) 99.37 × 0.1 m 113 .4. pentru L = 3. pentru L = 3.44 ÷ 0.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.91 (8.44 ÷ 0. pentru L = 3.1 R h = Pa + Paq = 90.69 .37kN / m (8.95) tanφ = 0.2kN / m (8.75) .72) .stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.37 × 0.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.2 ≤ 100. pentru combinaţia 3 de încărcări.37 × 0. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.2kN / m R v = G + Q = 223.45 (pentru geogrilă) 1.2.68) .1 m 8.52 .66) (8.45 (8.51 .74) R v = G + Q = 223.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.85 ÷ 0.2 + 15 = 67.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .79 ≤ 100.5.49 = 0.71) (8.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .72 ≤ 223.65) 90.1 × 90.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.76) 67. pentru combinaţia 4 de încărcări.73) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8. pentru L = 3.72 ≤ 223.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.37 + 0 = 223.

3. Combinaţia 3 G = 223.2 kN/m. răsturnare) G = 301.407 tanφ1 = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.78) 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.014 kN/m3 8.77) (8.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.4.6.4 kN/m3 γ1 = 18.1 = 31kN / m (8.1 m G = 4 × 3. răsturnare).37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.014 kN/m3 114 .4 kN/m3 γ1 = 18.1. Combinaţia 4 G = 223.2. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.2.37 kN / m Q = 10 × 3.25 kN/m tanφ = 0.1 × 18.25 kN/m tanφ = 0.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.37 kN/m (alunecare pe talpă.509 tanφ1 = 0.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.6.37 kN/m (alunecare pe talpă.577 γ = 17. răsturnare).014 kN/m3 8. Q = 46. Paq = 20.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. răsturnare).6.4 kN/m3 γ1 = 18.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.509 tanφ1 = 0.2 kN/m.2.6. Combinaţia 2 G = 223.407 tanφ1 = 0. răsturnare) Q = 46. Paq = 20.462 γ = 17.2.2. Combinaţia 1 G = 223.014 kN/m3 8.2.462 γ = 17.577 γ = 17. Q = 40. răsturnare).47 kN/m. răsturnare).37 kN/m (alunecare pe talpă. G = 301. Q = 46.47 kN/m.6.4 kN/m3 γ1 = 18. G = 301.014 = 223.

25 × = 134.80) (8.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.25 kN/m tanφ = 0.37 + 0 = 223. Rv: (8. Se măreşte L = 3. M0: 4 4 + 20.1.4 × 4 × 18. Q = 44.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.47 × - R v = G + Q = 223.601m > = 0.56m . Rv: (8.82) (8.4 m.46 L = = 0. G = 3.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.2. e: e= M 0 134. Rv 245 6 (8.37 6 (8.7.2 kN/m. răsturnare). e: e= M 0 134.52m R v 223. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.7.47 kN/m.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.7.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.407 115 .85) 8.4 = 34kN / m (8.548m < = 0. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei. răsturnare).2.577 γ = 17.2. răsturnare). G = 330.2.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.79) M 0 = 70.37 kN / m Excentricitatea.46 L = = 0. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8. Paq = 20.014 = 245kN / m Q = 10 × 3.509 tanφ1 = 0.

4 kN/m3 γ1 = 18.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare).407 tanφ1 = 0.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. răsturnare). 8.86) M 0 = 52. răsturnare).7.406m < = 0.2.2.2.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.88) 8. σv: 116 . Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.4.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. M0: 4 4 + 15 × = 99.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei. G = 330. 8. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. e: e= M 0 99. Rv: (8.1. Verificarea presiunilor pe teren 8.6 L = = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.Presiunea pe bază.8.47 kN/m. G = 330.462 γ = 17. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.2 kN/m.25 kN/m tanφ = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.3.2. Combinaţia 1 .56m Rv 245 6 (8.8.462 γ = 17.87) (8.577 γ = 17.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare).7. Paq = 20.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.509 tanφ1 = 0.

4 − 2 × 0.03 1. Combinaţia 3 .4 × 3.4 × 1 = 280.2. Combinaţia 2 .75 + 51 σv = = = 165.8.75 ≤ 235.75 + 51 = = 165.4 × 1 = 385.99) Dm = 1 m .43 = 367. L − 2e 3.91) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330. 8.4 − 2 × 0.548 (8.2.97) (8.98) (8. σv: Rv 330.v = 1.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.69 ≤ 367.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.93) (8.4 × 12.95 = 235.8.90) (8. (8.4 × 3.16 + 17.96) 8.68kPa 2 2 (8.4 367.100) 117 . σv: Rv 245 + 44.43 = 367. L − 2e 3.68 + 17.94) (8. L − 2e 3.4 × 12.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117. 165.3.95) (8.4 − 2 × 0.4 × 1 = 252.98 ≤ (8.69kPa .4 × 7.Presiunea pe bază.98kPa .68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.89) (8.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.Presiunea pe bază.2.2 σv = = = 111.4 × 3.75kPa .92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.68 + 17.

104) 8. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. (8. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.4 − 2 × 0. din acest punct de vedere.4 × 3.2.8.2. L − 2e 3.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. Ti1 (8.8. 8. combinaţia 1: G = 330.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.16 + 17.4 × 7.Presiunea pe bază.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.95 = 235. Combinaţia 4 .4 × 1 = 252.4.101) (8.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .75 kN/m.30 m.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.2. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8.35. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.9.75 + 51 σv = = = 147. 8.103) (8.2.75 kN/m. Q = 51 kN/m. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.51kPa .1. σv: Rv 330.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.51 ≤ 235.102) (8.10. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.11.

107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.49 = 0.323168 13.510366 3.43171 48.392504 2.2389 ei 0.1306 2.9575 2.30 m.909844 15.879 141.12.45 (pentru geogrilă) .3212 289. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.8 m pe fiecare metru liniar de zid.7 kN/m.3949 322.077119 0.107983 1.48596 97.7197 119.825922 2.3212 340.0665172 7.13182 0.1738 274.99647 2.39063 18.00063 M0i 0.1001 241.823 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.27563 26.227124 0.87898 90.95) tanφ = 0.503748 0.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.2.147561 0.44 ÷ 0.3423 X 0.066517 7.1872 0.4686 Rvi 75.95269 124.9 1.62462 2.89979 23.329294 9.729739 8.173918 0.006001 19.345925 4.7844 1.85 ÷ 0. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.158144 5.0264 157.3755 Ti1 2.32604 53.635231 Li-2ei 3.3 0. toate armăturile se verifică la rupere.6295127 4.491032 10.7 1.69253 53.397151 3. de exemplu de 40 kN/m.26234 42.146173 0.2475 307.4 2.012599 0.8029093 6.257112 0.9178 12.99054 Paqi 0.1 2.15623 0.455625 2.90563 48.0917 142.1001 190.7 3 3.3 2.6 0.4768 2.231168 9.01563 77.6604 78.13.2 1.4644676 9.150891 0.5 1.371786 5.3949 373.917797 13.9246 66.201765 0.374802 3.78063 36.4382 1.245762 3.207323 5.3 0.1738 223. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.13636 2.2475 256.325001 3.2.129538 σvi 22.8 2.4686 Pai 0.108805 6.29914 32.146796 0.2651 1.9 2.04708 117.099522 8.49789 27. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .0375 0.6499 2. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22. 8. cota 0.204497 0. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.4732 237. fsm = 1.172816 16. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.7 3.396394 2.5103664 3.3 3. se poate alege un alt tip de geogrilă.0264 208.163784 0.9527 175.480625 6.3037 2.80528 108.0546709 10.5 1.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.65063 62.6 3.50159 16.35082 80.1454 171.80528 57.9 Ti1 2.9961 3.125625 11.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.001424 0.149665 0.1 1.10789 42.83709 19.5 3. În acest caz.9 Gi 24.95359 66.30 m.31437 32.2756 175. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.287039 0.72974 Lpi 1.1692 3.1 3.6113 1.38769 0.56368 14.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

Jones. K. Găzdaru. S. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2.1990) 8. Pradhan.12. McGown. – Geosinteticele în construcţii.. S.Geotextile şi produse înrudite. A. Andrawes. 1999 3. Batali. Proprietăti. utilizări. Academiei Române. elemente de calcul.. Manea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. MLPTL – Normativ privind principiile.. 2001 121 . A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. FHWA – NHI – 00 – 043. NP 074/2002 7.. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ.P.Z. SR EN 13251:2001 . Publication No.J. A. Ed. Khan. V. C. Atlanta. Feodorov... L.F. A.J. NP 075/2002 6. 1998 5. fundaţii şi structuri de sprijin 9. – Earth reinforcement and soil structures 4. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare.

unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β . unghi λ .factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .deformaţie specifică axială σ .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).nivel de asigurare.unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG. unghi γ .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.efort unitar normal ψ .h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.b . dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.greutate volumică α .spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .

coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. Nφ .d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb. în condiţii seismice.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas.q – presiunea activă a pământului. Nγ. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H. h – înălţime H0.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 . forţă de tracţiune t – timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful