MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

08. Valentin Feodorov Şef lucr. Fax: +40. dr. dr. sector 2 Tel: +40. ing. ing. ing.2420781. ing. Cătălin Roşu .UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. Lacul Tei.21. dr. Sanda Manea Conf. Ernest Olinic Ing. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf.06 CONTRACT NR. Loretta Batali Prof. dr.12. +40.2006 - .21.242. ing.21. ing. 124. ing. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. Horaţiu Popa Asist. dr. Nr.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . dr. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf.

......................................1........................6..................................................................................... 31 4. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE................... 24 3...................................................... Determinarea caracteristicilor pământului . Materiale geosintetice cu funcţie de armare...... EVALUAREA PROIECTULUI ......... 8 2....1.......... Elemente de faţadă ........... Materiale metalice ...................... Terenul de fundare ..................................... CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI......................6...2...... 21 3. Pământ.............................................. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4................... Umpluturi ..............................................................................................................................................2..2...1.....6..........1.1........ 28 4................ Utilizări................4........ 27 4......... 8 2. 5 1...........................3............................. Armonizarea cu standardele europene .............................. 18 2...................6..... Materiale geosintetice cu alte funcţii ... 33 4..............................1.............................................................. 33 4................................2.................... 28 4....................................... GENERALITĂŢI ................... Lucrări hidrotehnice ........ Cercetarea geotehnică a terenului .................................................................... Tipuri de structuri din pământ armat......................... 17 2............................................1..................1... 13 2..................................... 8 2...................................... Lucrări aferente structurilor rutiere ................................ 19 2..... 11 2......... Elemente de faţadă .................... 33 1 .............. Principiul pământului armat.............................................................2.........5.......... 17 2..................6.. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ................2.......................................................................................... 30 4. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ............... Evaluarea proiectului..... 5 1...................................................................3........................................... Lucrări aferente căilor ferate ..2....... 17 2..............................................................3.. Masivul sprijinit .... Mecanisme de transfer.................2................................................................ Tipuri de armături ..2............. Materiale geosintetice ................................2............................................2.....1..................1...3.........................................4.............7........................................4..................................2............................................ 25 4.............1... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare.. Lucrări de poduri........1.......... 31 4......................................................1........................................ 27 4........................2........................................................... 20 2............... 30 4............ 24 3......................................................................... 7 2.......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1...................

..........................4......... 78 2 ................. 60 6...........3...........1.....4...4............................3.............4................4............. Verificarea stabilităţii externe........................... Alegerea distanţei între armături .........4.. 65 6....... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin........................................................................ Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice .. 50 6..6....... 68 6........................ 69 6..... Predimensionarea structurii....................... Procedura de proiectare ................................................3. 68 6.............................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4................... 52 6... 66 6..4.......... Evaluarea tasărilor..........................4............................................8......................................................4........................ 66 6.........1........ 71 6....1..................... Exploatarea normală..................................................... Evaluarea coeficientului împingerii pământului ................................................. 46 5..... Verificarea stabilităţii la răsturnare ........4.....................3... Principiile metodei stărilor limită..........5.4............ Exigenţe de calitate............................................................................................................... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate...................... Conexiuni între armături şi elementele de faţadă .. 49 6....................4.. 34 4................................. 37 5.. Metoda gravităţii coerente............................................................................................... Evaluarea presiunii pământului.................1....4..........3................... 47 5... Metoda penei ancorate ....................4......... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat ......4...........2.......... 73 6.. Verificarea la rupere a armăturilor ..........2..... Calculul forţei maxime de întindere în armătură ....1.... Verificarea la rupere a armăturilor ..................................7........ 62 6. 59 6..... Calculul forţei de întindere în armătură ..............2........ 41 5............2.................................... 36 5.........4.. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice .......... 50 6..4.................................1..............3........3...... 35 4. 71 6.....3............. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură ............................................................. 42 5....................... 59 6.................................... Factori parţiali pentru armături .......................3.4.........3.....................4............ 58 6..4........4.....3.................. Verificarea presiunilor pe teren....... Principiile proiectării conform EUROCODE...................4................2.................. Verificarea stabilităţii globale ..............5......5.......... 47 5.................. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ...3............................4.............. Verificarea armăturilor la smulgere . Generalităţi .....1. 36 5...... 71 6.........3............ 61 6. Starea limită a exploatării normale..........................5...... PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5........6.. 64 6...3....... 52 6. Verificarea stabilităţii interne ........... Verificarea la smulgere a armăturilor...............................................................2.... 65 6....... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare........4............................3................................. 55 6..3........4..4...........4..........2....................4...... Elemente de faţadă pentru pante armate ............ Alegerea tipului de armătură ...........3................................... 51 6.....3.......3............. 35 5.................................................... 78 6.................................................. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE.1.............................................................2....3......................................................

..................................... Generalităţi .. 95 7........ Conexiuni între materialele geosintetice ..............................1................................1................7. 86 6............................................7.... Evaluarea stabilităţii interne.............. 86 7....... Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice .. Procedura de proiectare ........... 97 7..... Metoda gravităţii coerente..........................1. Starea limită a exploatării normale ......................................... Sistemul de drenaj.......8.... 81 6. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ................................................................... 96 7........ 103 8........... Metoda penei duble ..4........1................6............ Predimensionare .............................................. Proiectarea conexiunilor..............5............1..5................................................................... 78 6. 94 7........ 79 6...5......... Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8........6.. PANTE ARMATE ..................... Evaluarea stabilităţii externe ........................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.. 80 6.... 89 7..............8...............6................................................................. Sistemul de drenaj............................ 102 8............................................................5................ 103 8...................................2.. Evaluarea împingerii pământului ......................................................................... Proiectarea conexiunilor............. 82 6..... Existenţa unui obstacol ..................................................3....................................................5........................................1.......... 92 7......................................................................... 99 8.............. Conexiuni metalice.................................. Verificarea presiunilor pe teren... Structuri de sprijin suprapuse...3....... 79 6.....................................4........2................ 102 8...7........4............................................... 99 8..... 86 6............... 89 7....................................... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ......................................... Verificarea stabilităţii globale interne ..................................... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii .......... 84 6. Elemente de proiectare specifice................................................................................................4...................................4...........................8........................................ 104 8............ 83 6...............7................1..4.......................................................2.....................4........ Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii ..4.........4...................................................................4................. 92 7.....3...... 102 8... Starea limită a exploatării normale. EXEMPLE DE CALCUL .............................1..............................................4..................................................................................................2........................................ 104 3 ..1.......5......................... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică ....................6.....1.................... Proiectarea elementelor de faţadă ............................................................9. 97 7...........1...1.....9. 98 7..... 96 7......... 93 7.................. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ...1.....1.. 98 8...................5... Repararea alunecărilor de teren.... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS.... 80 6.................. Proiectarea elementelor de faţadă .. 89 7.. Verificarea stabilităţii la răsturnare .......................................7...............2..4......

........2................................... 108 8.......6........ 116 8......................1..................................9....................................................... 105 8......10................................................... Calculul forţei de întindere în armături ....................................... 119 4 .... Verificarea stabilităţii la răsturnare .......12......... 110 8....................................................................................................................................................................................2.................. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .............................1...... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE ............... Determinarea parametrilor geotehnici............ 114 8.............8...............3...............2.................11....... Verificarea presiunilor pe teren................. 119 8...2.......2...............2......... Verificarea armăturilor la smulgere ...... 110 8....5........2.....12.................... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ................ 111 8................10............ Calculul forţei de întindere în armături ...............1...........2............................ Dispunerea armăturilor... 108 8..2..... 104 8....11.............9..............1.....2....................... Predimensionare ...................................... Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ........... Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3........ Verificarea armăturilor la rupere..................................... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul..........Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8..2....................................................... 107 8........ 106 8........... Dispunerea armăturilor.....................13...... 115 8.......2.............. 118 8............. 118 8. 105 8.1...........2........2........................................ Verificarea armăturilor la smulgere .1 m.....4..... 118 8......7. Verificarea armăturilor la rupere......................2....

SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate.1. pante armate). GT 035/2002 5.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. MLPTL . având caracter orientativ.Cod de proiectare seismică . Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. ca şi unele metode specifice de calcul. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. NP 075/2002 3. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. MLPTL – Normativ privind principiile. NP 074/2002 4. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. 1. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. P 100-1/2004 6.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. MLPTL . indicativ NP 075/2002. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . Determinarea rezistenţei la intemperii 10.

STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. Determinarea pH-ului 32. industriale şi agricole.Geotextile şi produse înrudite. 33. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ.Geotextile şi produse înrudite. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. SR EN 13251:2001/A1:2005 . Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. SR EN ISO 13431:2004 . Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30.Geosintetice. fără încărcare normală 23. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. fundaţii şi structuri de sprijin 13. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. SR EN ISO 4016:2002 . SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. Partea I – Instalarea între materiale granulare. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. 31. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. Calculul elementelor din oţel 38. Partea 1 – Reguli generale 17. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. SR EN ISO 4014:2003 . STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Determinarea caracteristicilor de frecare. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 12957-2:2005 . SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. Vocabular 20. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11.

STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. 4. Determinarea materiilor organice 50. Determinarea caracteristicilor de compactare. 6. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. Principii generale de calcul 49. 3. 7. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . Condiţii tehnice generale de calitate 54. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53.2. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. 5. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. Încercarea Proctor 41. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. Determinarea granulozităţii 47. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate 46. 8. Determinarea densităţii pământurilor 45. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. 2. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. Determinarea umidităţii 43. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2.1.2.Figura 2. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată.Figura 2. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2. eventual. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi.3 etc.1. sub posibilele încărcări exterioare. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin .) 8 . ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare.1.2. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren. GENERALITĂŢI 2. culei de pod . În această categorie intră: .

armate cu geosintetice (Figura 2. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.4. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.3.4) Figura 2. Pante armate cu materiale geosintetice . Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2. instalate pe pante 9 .2.5) Figura 2.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.

de sub structura de pământ armat.6. sunt necesare elemente de faţadă. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. umplutura din spatele structurii de pământ armat. Aceste structuri sunt. al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. De obicei. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Figura 2. terenul de fundare. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată. terenul natural din spatele întregii structuri. . fundaţia. în general. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. în condiţii de limitare a deformaţiilor. . elementele de faţadă (parament). conexiuni. . În această categorie intră: .platforme armate cu materiale geosintetice .îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice.drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. 10 .6). Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: .7): pământul armat. metalice sau alte tipuri de materiale. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice.

Repararea alunecărilor Figura 2. 11 . În Figura 2. a.ancore de diverse tipuri. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat . folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).8). Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: . stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. Rambleu cu pante armate b.3.benzi sau grile metalice.benzi. .9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături.8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. Pante armate 2. .7.

spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. cu fibre de sticlă sau metal. ţesute sau extrudate. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. formând geocompozite. dar şi din poliamidă. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. ancore sau bare. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. . Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . Geotextilele pot fi: ţesute. etc.). de exemplu). Geogrilele pot fi sudate. poliester sau. mai recent. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. În această categorie intră de asemenea geocelulele. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută.sau biaxiale. .geotextile. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. neţesute.9.geogrile. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena.geocompozite de armare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. poliesterul. 12 . iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. consolidate prin interţesere sau termosudare. din care cel puţin un material este geosintetic. În primul caz. multifilament. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. tricoturi. mono.

oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj. .10 – 2. Proprietăţile acestor armături sunt. inox) şi se prezintă sub formă de grile. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . sau alţi polimeri. 13 . . .panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). 2. .armături relativ inextensibile. realizate din beton torcretat. . ambele umplute cu pământ sau material granular. beton. bare.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă. îmbinate între ele prin diferite sisteme. în general.previne eroziunea pământului. cu viteza constantă de deformare.blocuri modulare prefabricate din beton.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii.dă o formă exterioară structurii. În această categorie intră armăturile metalice.asigură ancorarea armăturilor în zona activă.4. Proprietăţile acestui tip de armături sunt. . . benzi. lemn sau alte materiale. care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat.elemente metalice. . Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. În figurile 2. . armăturile pot fi împărţite în două categorii: . Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. . în aceleaşi condiţii de solicitare. în aceleaşi condiţii de solicitare. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. . Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. panouri prefabricate din beton. dependente de timp şi temperatură.armături relativ extensibile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. vandalismului etc.asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. de cele mai multe ori. Din punct de vedere al comportării.gabioane.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. independente de timp şi temperatură.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.11. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .10.

Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .12.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.13. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.

15.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.14. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 . Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2.

Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. În cazul utilizării geotextilelor ca armături. conexe celei de armare şi anume de filtrare.20).17. culee în pantă (Figura 2.19). Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. Utilizări 2. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2. 2. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2.5.6. georeţele sau geocompozite de drenaj.1.6. drenare sau protecţie antierozională.18). Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2.16.17). Culee de pod 17 . Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare.

20. 18 .6.19. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.2. Rambleu armat pentru viaducte 2. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.Culee în pantă Figura 2.21).22).18. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.

23). Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 . Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2. Figura 2.21. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2.23.6.24).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.3. ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.22.

27). Figura 2. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2. Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2.26. Insule artificiale din geocelule 20 .26). Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.25). Cheuri armate cu geogrile Figura 2.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.25.28).29).4. insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2. baraje din materiale locale (Figura 2.24. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.

Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.29. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă. În cazul armăturilor cu noduri 21 .7.27. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2. Astfel. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire.28. Apărări de maluri Figura 2. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact.

Fără armătură. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului.30). există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. zona activă este instabilă. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. În cazul nearmat panta este instabilă. φ. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. situată în imediata apropiere a faţadei. Figura 2. Unghiul de înclinare a pantei. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia.30. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 .1). cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. Dacă se produce ruperea. Aşa cum este prezentat în figură. Figura 2.31.

armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. depinzând de tipul terenului. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. ca şi de relaţia care există între ele. 23 . care asigură transferul de încărcare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. De aceea. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. În acest caz. pantelor sau rambleelor armate. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul.31). descrescând către capătul liber al armăturii. Legătura dintre armătură şi pământ. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. de cele ale armăturii. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat.

3. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. În cazul pământurilor. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. Trebuie realizate următoarele: .observarea nivelului apei în foraje şi piezometre.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. 24 . . Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. a tasărilor probabile.1. cu capacitate portantă insuficientă. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. NP 074/2002. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. precum şi a fluctuaţilor acestuia. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură.8 din înălţimea prevăzută. condiţiilor de drenare etc. .determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. ca şi a încercărilor in situ. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare.

În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. 3. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. iar dacă aceasta nu este suficientă. inclusiv studii de arhivă. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. sunt necesare încercări de compresibilitate . necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. rezistivitate electrică. 25 . Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren.2. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. NP 074/2002. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. conţinut de săruri).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. atât pe termen scurt (parametrii totali). cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. având ca referinţă „Normativul privind principiile. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat.

dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. criteriile de performanţă. experienţa costul. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. fiind însă mai scumpe. disponibilitatea materialelor. durabilitatea. 26 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică.

stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri.1.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%.1. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. cât şi masa de pământ armată şi. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. de cele mai multe ori concentrate local.063 mm). Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. în anumite condiţii. umplutura dintre ele. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. necoezive. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. De aceea. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive.1. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. eventual. dacă există. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. în general. 4. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. Mai pot fi utilizate. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. Pirita poate oxida. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. care duc la sporirea costurilor. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3.

tipice pentru structurile de sprijin. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. 28 . între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. În aceste condiţii.1. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. φ sunt relativ mici. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. Pentru materiale pur necoezive. φ pentru structuri de spijin. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. iar pentru poliolefine (polipropilenă. φ şi c. în condiţii de deformaţii plane. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. ε (Figura 4. cât şi cei totali. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor.5 – 2 m distanţă). PP şi polietilenă de înaltă densitate. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. Determinarea caracteristicilor pământului 4. φ’ şi c’. Umpluturi Pentru proiectare. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. SR ISO 11265/A1:98. f) Materiale friabile – pământurile friabile.1. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ).2. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. În cazul utilizării armăturilor metalice. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante.2. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). SR ISO 11048:99. STAS 7107/1-76. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat.1). 4. SR ISO 14240:2001.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură.1. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive.

05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.35 V min 0.2% max 0.2% max 0.1% max 0.01% max 0.02% 0.01 % max 0.03 % max 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.2% min 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.03 % max 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.2% 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .01% max 0.05% max 0.1% 1000Ωcm max 0.025% max 0.

1913/2-76. 4. 1913/6-76. 1913/12-88. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. 8942/2-82. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. fie cea de compresiune triaxială.1. 1913/15-75. 1913/4-86. prin încercarea Proctor. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4.3. 1913/3-76. 4. 1913/5-85. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85. 1913/13-83.2. tip CD (consolidat – drenat). Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare.2.2. 30 . tip CD (consolidat – drenat). Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. fie cea de compresiune triaxială. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi.1.1. Întrucât umpluturile vor fi compactate. pentru a obţine valorile de calcul. 8942/189. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. se vor determina parametrii optimi de compactare. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. φ şi c. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. 8942/5-75. φ’ şi c’ şi totali. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică.

31 . foaie etc.2. aditivi etc. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. .. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. se utilizează.1. Mn.. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. steril de mină sau de deşeuri industriale. îmbătrânire. Datorită diversităţii de produse. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. deteriorarea în timpul punerii în operă. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. depozitele de zgură. cu diferite funcţii.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări.2. Cu. realizate în condiţii standard.încercări de control. la fluaj. . din materiale polimerice. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. proprietăţile de frecare.6. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. NP 075/2002. De aceea. cum ar fi rezistenţa la întindere. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. Co. geometrii. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . fisurare datorită condiţiilor de mediu. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. oxidare.încercări de identificare şi caracterizare. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. NP 075-02. fiecare produs trebuie analizat individual. Materiale geosintetice 4. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. temperatură. Cr. în general. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură.

S – relevant în anumite situaţii specifice. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. T – utilizare sub semnul întrebării. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. sunt necesare teste de durabilitate 32 . R – relevant în toate situaţiile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2.

defectelor de execuţie. acolo unde este cazul. 10025-2:2004. Atunci când nu este posibil. este dată orientativ în Tabelul 4-5. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. 10025-3:2005. Tabelul 4-4. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.2. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. metal. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel.4.consolidării secundare a terenurilor argiloase. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune. 4. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. . Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie .4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. bare sau grile (reţele).3. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: . elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2.fluajului armăturilor.2. elemente de legătură. Elemente de faţadă În paragraful 2. 33 . .

panouri prefabricate.05 0. disponibile într-o varietate de forme şi texturi. fie prin acoperire cu un strat de pământ.35 1.75 1.1 0.0 0. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari.05 0. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 .68 0. metal sau materiale polimerice. din metal sau materiale polimerice . Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.4. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.blocuri modulare prefabricate din beton. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani. de regulă din beton.7 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5.55 0.25 0.oţel galvanizat. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare.faţade flexibile. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: .09 0.1.55 0.45 0. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.38 0. Au suprafeţe de cca 0.oţel inoxidabil.panouri prefabricate. 4. lemn.3 0.63 0. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare. . G .15 1.4 0 0 0 0 1.35 0.07 1. . pe toată înălţimea structurii. . Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0.05 0. dreptunghiulare. diamant sau hexagonale. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.tablă neagră (negalvanizată).2 Nota 1: NG . Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. de regulă din beton. pătrate. I .1 0.05 – 1 m2. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă.25 0 0 0 0 0.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului.

În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. . STAS 8796/280.5.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2. şuruburi cu cap hexagonal.4. STAS 8796/4-89). Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). ancorate de acestea.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8. în acest caz.2. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor.plase metalice sau din polimeri 4. STAS 8796/3-89. Se pot folosi şuruburi obişnuite.8 sau 10.SR EN ISO 4016:2002. de nivelul de estetică cerut. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. ea poate fi însămânţată. realizate din oţel neprotejat. armătura trebuie ataşată de gabion. De asemenea. oţel galvanizat. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. bare. buloane etc. pot fi utilizate elemente de faţadă.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. oţel protejat. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului).4): . realizate după construcţia structurii de sprijin. oţel inoxidabil sau materiale polimerice. 35 .6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. Pot fi constituite din dibluri. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. 4. din beton sau zidărie de piatră brută. din grupa 4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii. SR EN ISO 4014:2003. . ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. care permit şi creşterea vegetaţiei.

.1. Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. acolo unde ei sunt necesari . Cu alte cuvinte. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor.natura şi dimensiunile structurii de pământ.condiţii speciale (de ex.de exemplu. seismicitate). cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. 36 .natura terenului şi condiţiile de apă subterană. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . încărcările se clasifică în: . Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. Având ca referinţă aceste standarde. Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. . Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren.permanente (P). Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. 5. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN).2.

Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991.1) Fd = γF × Frep. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85. α. n. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. în gruparea specială de acţiuni. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. Stările limită pot apare atât în teren. nd pentru V.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD).pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. excepţionale (E). având ca referinţă STAS 10101/0A-77. 5. care pot fi sub. se vor aplica următoarele.sau supraunitari. cât şi la SLEN. . Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: .0 pentru P şi C. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor.95. Valorile de proiectare ale acţiunilor.95.85. cvasipermanente (C) sau variabile (V).85. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. . se va verifica atât la SLU. în grupările fundamentale respective. unde: 37 . iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. În aplicarea metodei stărilor limită. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. n. Partea 1 – Reguli generale. În cazul lucrărilor de susţinere. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. se va verifica la SLU.

3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice.d. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR).d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. (5. Estb. . (5. ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor. . În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici. În cazul SLU. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile.antrenare hidrodinamică. Valorile factorului parţial de material. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). Edst. proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR).0. (5. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk.pierderea echilibrului structurii sau terenului. . Xd.5) (5. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale.0 sau subunitar (notat ψ0. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO).pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL). în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU).d ≤ Estb. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile).4) unde: unde: 38 .cedarea sau deformaţii excesive ale terenului. .2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor.

40 1.dst γQ. favorabilă Variabilă. proprietăţile materialelor şi rezistenţe.stb Valoare 1. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3.dst γG.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1.25 1.40 1.10 0. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date.90 1. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A.50 0 Tabelul 5-2. Tabelul 5-1.00 39 . EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. efectele acţiunilor. defavorabilă Permanentă. cu titlu informativ.25 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă.stb γQ. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.

Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.h γR. 40 .6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.35 1.4 1.25 1.4 R3 1.0 Tabelul 5-6.5 0 A2 1.0 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.0 Set R2 1.1 R3 1. (5.0 1.e R1 1.25 1.0 1.v γR.0 1.0 1.0 M2 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.3 0 Tabelul 5-4.0 Set R2 1.1 1.4 1.e R1 1.0 1.0 1.4 1.0 Tabelul 5-5. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.0 1.0 1.

În cazul stabilităţii interne.0. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. în mod normal. b. atât starea limită ultimă. în acest caz. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. de exemplu. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. În cazul stabilităţii externe.4. fie de cea a exploatării normale. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. c. Pentru toate aplicaţiile însă. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. 5. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . în practica curentă de proiectare. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. egale cu 1. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. calculul tasărilor). În acest caz. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. se produce cedarea sau există degradări majore. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. În proiectarea structurilor de pământ armat. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură.

cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. pot prelua doar eforturi axiale de întindere.4. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). 5. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. nici în normativele sau standardele europene. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7.1. cu excepţia BS 8006. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. armătura este considerată extensibilă. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). Tabelul 5-7. foliilor. În caz contrar. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. Majoritatea armăturilor utilizate. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. datorită diferiţilor factori. 10101. de tipul benzilor. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100.

64σ μ este rezistenţa medie. Pentru armăturile polimerice. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . prin factorul parţial fm111. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. fm111 = 1. fm = 1. fm112 = 0.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. unde. În caz contrar.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat.64σ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. iar σ este abaterea medie a rezistenţei. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 .10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice. unde: μ − 1.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe.50.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11.0 sau pe baza secţiunii nominale. f m11 = f m111 × f m112 (5. fm111 poate fi calculat cu formula: 1. (5. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. Pentru armăturile metalice. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică.8) (5.7) (5. . caz în care fm112 = 1.0. Figura 5. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: . 43 . f m111 = 1 + (5. prin factorul parţial fm112. fie pe baza rezistenţei medii de bază. fm111 = 1.

12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. (5. atunci: t (5. 44 . unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. fm122 poate fi luat egal cu 1. tt – durata încercărilor de fluaj.13) f m122 = log d . În cazul unui număr mare de date.0. Atât pentru materialele metalice. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. fm121 poate fi luat egal cu 1. cât şi pentru cele geosintetice. În cazul materialelor geosintetice. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. . obţinute pe perioade mari de timp. ceea ce este recomandat. f m12 = f m121 × f m122 . fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . factorul fm121 poate fi luat egal cu 1.0.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării.1.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp.

Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. fm12. Figura 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. fm21 = 1. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. de modul de compactare etc.1.3. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. În general.1. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. 45 . Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. Figura 5. (5.2. de structura de pământ armat. de tipul de teren.

Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). 5. Schema de stabilire a factorului parţial de material. fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice.4.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură.3.15) Tc = min⎜ ft . . În cazul materialelor geosintetice. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. Tc: ⎛T T ⎞ (5. 46 . în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . factorul parţial de siguranţă este fal. În cazul materialelor metalice. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. factorul parţial astfel obţinut. medf ⎟ . Tmed f. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm.16) Tc = u .

deteriorarea armării datorită degradării polimerilor.0.0.4.5 m. 5. Figura 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: .4).5. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 . În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1. fal = 1. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile.3. fal = 1. • compresiunea umpluturii. 5.3. • prezenţa unui strat de umplutură umed.3 . care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative.pentru SLU: fsm = 1. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5.4. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase.pentru SLEN: fsm = 1.

Figura 5. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5.5). Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 .5. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale.6). care trebuie proiectate utilizând metode speciale. ramblee de cale ferată (Figura 5. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. baraje. În această categorie intră pilele de pod. ziduri de cheu.

verificarea corectitudinii instalării armăturilor. pe lungimi de cca 20 – 30 m. 49 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5.6. verificarea compactării umpluturii. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3.6. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături.

de tipul şi formele prezentate în Figura 6. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. Figura 6. care nu sunt verticale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.1. culei Şi alte structuri de acest tip. 50 . de tip zid de sprijin sau culei.1.1. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin.

Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. cât şi cele diferenţiate. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. de tip ziduri de sprijin şi culei. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. c) analiza deformaţiilor. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. 51 . Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. în direcţie longitudinală şi transversală. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. În cazul armăturilor inextensibile. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. cât şi cele ale exploatării normale.2. ancorate sau nu. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. NOTĂ. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. Sunt evaluate atât tasările absolute. utilizând metode de echilibru limită. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă.

Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. depăşirea presiunilor pe teren. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. H fiind în general impus de amplasament. Cu toate acestea. Figura 6.2): alunecare pe talpă. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale.3.3.3. răsturnare (limitarea excentricităţii). mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale.1. pierderea globală a stabilităţii.2. 52 .1. H/L. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. 6.

Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0. necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.6H.adâncimea de îngheţ. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 . depinde de: . cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1. .4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.5).presiunea dată de structură.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor.. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex. 2 sau 7 m) 0.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.7 H (minim 3 m) max (0.7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. . .3.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .

cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor.5. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. Tabelul 6-2. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare. 55 . vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare.6). În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . De asemenea. excavaţii etc. saltelelor sau pavajelor. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ.0 m Dm βs Figura 6. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. . βs = 0° Ziduri de sprijin. pentru structuri supuse acţiunii apei.7.7 şi Figura 6.2.8). Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0.2).suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. βs = 0° Culei. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare.3. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6.

Rv – rezultanta încărcărilor verticale. e – excentricitatea.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ . G . Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .greutatea (6.1) Figura 6.2) Figura 6. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina.coeficientul împingerii active.6.

9. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .4) Figura 6.coeficientul împingerii active (6.9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°). Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ . Figura 6.8.coeficientul împingerii active (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .3) Figura 6.

φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. fie ale umpluturii. care produc alunecarea. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus. iar c este coeziunea.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. ka k0 k 6m z Figura 6.10. unde: (6. (6.5) unde ka are expresiile prezentate anterior. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6.3. cu cele rezistente. la o cotă z. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL .2).10). Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. depinde care sunt mai slabe. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. 58 .3. Rv – rezultanta forţelor verticale. care se opun alunecării.

6. unde: (6.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.9) 1 pcr este presiunea critică. se calculează cu formula: Rv σv = . Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. γf – greutatea volumică a terenului de fundare. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. (6.3. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. Rv – rezultanta forţelor verticale.5). δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. L – lăţimea efectivă a bazei. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. (6.4.3. dacă există).3. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ .2).5.7) 6. iγ.4. metoda Meyerhof (Figura 6. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. de regulă.11). verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. Rh – rezultanta forţelor orizontale. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. presupusă uniform distribuită. Presiunea pe bază. σv. (6. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. 59 .

de regulă. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). cât şi cele care o intersectează (Figura 6. cât şi prin cea nearmată nu sunt. cu geometrie rectangulară.12). cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. critice.6. prin lungirea armăturilor. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. 6. înlocuirea stratului moale. respectiv. Pentru structuri simple. realizarea de coloane de material granular etc. presiunea critică mărită. 60 . Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei.3.11. atât cele care sunt exterioare structurii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari.

Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 .12. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.3. Tabelul 6-3.7. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).

Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului.13. În cazul lucrărilor de sprijin.5k s .14. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului.8. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6.11) Fi = khG. Figura 6. determinat conform P100/1-2004. Pa. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.12) unde ks este coeficientul seismic. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice.3. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. (6.13. În plus.

14) armate.5H 1 − 0. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.14. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.5tgβ (6.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.

pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static.componenta seismică. cât şi 3 pentru roci.14). care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază.16) (6.15): 64 . Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as .14. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h. .q – Paq are punctul de aplicaţie la 0. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază.5kh. atât pentru pământuri.q se determină în felul următor: . Ps. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ. Pas.q = k as (6. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: . pământul se găseşte în condiţii nedrenate. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6. conform notaţiilor din Figura 6.q = Pas.66 din înălţime faţă de bază. în cazul general.componenta împingerii în regim static. 6.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6.13) sau 1 2 γh k as . care.componenta seismică. Punctul de aplicaţie al forţei Pas. Se precizează că. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază. Pas = (6. q se adaugă o împingere suplimentară. Figura 6.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0.componenta statică. în cazul solicitării seismice. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală.q. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate.4. .

2. 3. Figura 6. 6. De aceea. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. 2. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. pentru o proiectare economică.3.1. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. 4. 5. de tipul benzilor. 65 . pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”.2. în condiţii statice şi dinamice. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. alegerea distanţei pe verticală între armături.4. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează.15. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare. conform precizărilor din 4. Pentru armăturile discontinui. 6. alegerea tipului de armătură. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură.1. în concordanţă cu elementele de faţadă alese.4. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar.

Pentru structurile cu faţade modulare. σ vi = R vi . unde: L i − 2e i (6. care se adaptează uşor la aceste variaţii. unde: (6. Ti1 = k a σ vi s vi .19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.1.16. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. Ti1 (Figura 6. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. Se poate.20) Figura 6.16). dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . Metoda penei ancorate 6. distanţa dintre armături se ia egală cu 1. Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături. T a armăturilor. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. de asemenea. modifica rezistenţa la tracţiune.4. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite.3. 6. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură.4.3.

afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.24) (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. ei este excentricitatea rezultantei Rvi.22) (6. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d .18).21) (6.23) Figura 6. Q= ⎝ b d+ 2 (6. unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b). Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . dacă h i > 2d − b 2 (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.25) 67 . b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b). unde: Di D i = h i + b .17.17). Ti2 (Figura 6. Ti 2 = k aSvi V . Ti3 (Figura 6. Li este lungimea armăturii „i”.

Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti .3. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.1. conform 6.18.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.4.4.4.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6. tanδa . conform 5. (6.26) Figura 6. calculată conform 6. 68 .3. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . Ti.4. (6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.1.2.4.28) Pi – perimetrul armăturii „i”. pe metru liniar de zid. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.27) 6. Tc ≥ Ti.3.3.

încărcări exterioare uniform distribuite.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid.4.4. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. 6. Principalele ipoteze sunt: .20 ). în Figura 6. c.3. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a.21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat. reacţiunea normală pe planul de cedare. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. ca – adeziunea armătură/teren. . Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. 69 .se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă..20). Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere. .19. b..19).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale.planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. Figura 6.

22). Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .21. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.20. Figura 6. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.

k = ka.31) (6.4.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”. Pi este perimetrul armăturii „i”. 6. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6.2. 6.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T .4.3. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren.5.consolidarea secundară a pământurilor coezive. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T.4. pentru z > z0 = 6 m. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite.4.1. pentru z ≤ z0 = 6 m. Metoda gravităţii coerente 6.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0.32) 71 .fluajul armăturilor polimerice. În cazul fluajului armăturilor polimerice. se poate considera α= 45°-φ1/2. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . ca este adeziunea armătură/teren. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. . Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin. pe metru liniar de zid.4. q este suprasarcina permanentă. (6. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6.3. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii.

Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.22.

23. unde: (6. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6. σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.4.4. R vi σ vi = .24).2. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Ti1 = kσ vi s vi .4.34) L i − 2e i Figura 6.24.1. unde: (6. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Ti1 (Figura 6.4.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.

svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Figura 6.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ . (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie).25).25. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ . deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. cu tan-1(X) în radiani. d')s vi . unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. Li este lungimea armăturii „i”.37) (6. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. Ti2 (Figura 6. unde: (6.38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. ei este excentricitatea rezultantei Rvi.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i .35) σ v (h i . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Valoarea efortului σv considerată 74 .

75L’.27).39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”. unde L’ este lungimea fundaţiei. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6.75L’. c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b). paralelă cu faţada structurii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H).pentru hi > 0.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ . (6.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. 75 . . Ti3 (Figura 6. cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .40) Figura 6.26. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: . (6. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H).pentru 0 < hi < 0.

Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă. se presupune că 76 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6.27. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”.28. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie.28. Figura 6.

Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1. numită „linia 1” (Figura 6.44) a0 = 1 . Figura 6. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: . z2 este egal cu 1.85. (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.42) . Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.47) (6.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.41) . fie cu linia 2. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. dacă hi ≤ z1. dacă hi > z2.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3.29. 77 .45) (6. a1 = a0 + (1 . unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6. dacă hi ≤ z2. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă.0. (6.29). dacă hi ≥ z0. Pentru calcul. (6.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3.5(H1/2 – zactiv).15(H1 – hi)/(H1 – z2). (6. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. (6. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei.30.5H1 în spatele faţadei.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.4). Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii.46) a1 = 1. (6. dacă z1 < hi < z0.48) a1 = a0.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1).

4. calculată conform 6.4. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6.4. B este lăţimea armăturii. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.4. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. dincolo de linie de întindere maximă considerată.4.2: Tc ≥ Ti. L este lungimea totală a armăturii. Ti ≤ 6.4.4. (6. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6.5. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă.4. la distanţa x. conform 5.3.2.3.49) 6.4).4. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.4. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere.50) ∫ σ v (x )dx .4.3. 78 . f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură.1. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate.30.

8). Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6.51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”.31.5.4.31.3.4. L este lungimea armăturii.4. Fi.6. aşa cum este ilustrat în Figura 6. unde: (6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”. 6. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 .8). Figura 6. (6.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. E este modulul de elasticitate al armăturii. Ga este greutatea zonei active. Fi = k h ⋅ G a .3. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi .

Elemente de proiectare specifice 6. H + H2 Dacă D ≤ 1 . 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) . Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. cele două structuri se proiectează separat.5.7H1 şi L2 ≥ 0. 6. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%. Figura 6. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 .32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0.6H. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. conform principiilor deja prezentate.5.32.

de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere. se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6.34): Cazul 1. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ .5.33. Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6.2.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent. 2⎠ ⎝ 81 .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. parapeţi.2. 6. Astfel: . . 6.39.41). prize de apă. determinată conform Tabelul 4-5. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: .8. .elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive. În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 . cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii. 6.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. săruri pentru dezgheţare. fundaţii pentru panouri de semnalizare.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). iarna.40).7. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6.9. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii.). rigole etc. .

porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte.41.40.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. În acest caz. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. 87 . Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului. Dacă acest lucru nu este posibil.

Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi). Figura 6.42. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul. se poate ocoli obstacolul. 88 .42). capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. în spatele obstacolului (Figura 6. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului.

repararea pantelor care au suferit alunecări de teren. 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.2 c). PANTE ARMATE 7. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. Figura 7. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7.1. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7.1).2 b). .2.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei. având înclinări faţă de verticală de peste 20°. 89 .1.2 a). Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.2): . b) alunecare pe bază (Figura 7.construirea de ramblee noi. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje. pentru a reduce ampriza lucrării. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. cu pante abrupte. .

cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. Figura 7.2.3 a). b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2.3 b).3.4 b). 90 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.4 a). Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.

2. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .5 c). stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7.5 b). Figura 7.5.5 a).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale. stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1.4.

Dacă este cazul.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare.creşterea lăţimii zonei armate. . Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte.4. se va adopta una din următoarele măsuri: .3). evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. cât şi sub structură. ce se extind atât în spatele.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. . . dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. 92 .3. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. modificată pentru cazul pantelor armate. se aplică „metoda gravităţii coerente”. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor. . Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor. . Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. . prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită.realizarea unei berme la piciorul pantei.drenarea terenului de fundare.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. Ca şi în cazul structurilor de sprijin.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. . adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. de echilibru limită.micşorarea unghiului pantei. . 7. 7.

7). Figura 7. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală.7.5kγH 2 . care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. Rh este dată de: R h = 0. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ .6.6). iar cea maximă este de 1 m. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. (7. γ este greutatea volumică a pământului. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. forţa destabilizatoare. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară. Svi. H este înălţimea pantei.2) k (γh i + q ) (7.1. Distanţa minimă pe verticală. Figura 7.4. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm).1) 93 .

Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . MRP şi de rezistenţa armăturilor. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. În cazul pantelor armate.8. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. Cu notaţiile din Figura 7. la nivelul „i”. q este suprasarcina permanentă şi temporară.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. 7. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului.8. Metoda fâşiilor 94 .3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă.4. rezultă: Figura 7. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore.2. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. unde: (7. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. armate sau nu. la nivelul „i”. unde: (7. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. MRA. la nivelul „i”.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). considerând o suprafaţă de cedare circulară. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”.

condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 . 7.4. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. c este coeziunea umpluturii armate. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent).9: Figura 7. care trebuie preluat de armături. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.9.4. Astfel. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7.8) Cu notaţiile din Figura 7.6) (7. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. (7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 .3. MRA.1).7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.

4. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7.10).10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile.4.1). În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. Datorită înclinării pantei. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7. 7. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6. aceste stări limită nu sunt critice. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . Figura 7.4. i =1 (7.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat.5. j=1 n {( ) [ ( )] } (7. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat.5.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . în lipsa altor condiţii specifice impuse.4. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.10.5a). Pentru majoritatea pantelor armate. 96 .

• compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. Figura 7. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori.6. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor.7.11. 7. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. 97 . Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă.11).

9. elemente modulare din beton etc. (7. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. riprap. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. 7. γw – greutatea volumică a apei. s – panta faţadei. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . 98 . Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung.8. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei.11) unde: d – adâncimea apei. asociate cu vegetaţie.7). se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Dacă λ < 100 Pa.

47 117.95 17. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.90 115.08 120.12 17. H = 4 m.32 5 18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. încercare 3 18.87 99 .4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi. EXEMPLE DE CALCUL 8.5 4 17. Principii generale de calcul.1. Figura 8.1 17. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare.43 110. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.57 113.9 17.73 58.0 17.3 2 17.17 2 55.86 Valori τf (kPa) 3 4 57. prin încercări de forfecare directă.43 116. cât şi pentru teren.1.81 5 56. atât pentru umplutura armată.48 Nr. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.15 6 58.

rezultă υ = 2.88 8.0847. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .39 101. (8.014 kN/m3.09476 .29 173.1.71 169.79 152. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.18 1 53.07 (coeficient statistic).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.1.43 110. t ⋅s ρ= α . Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n . după eliminarea valorilor eronate.5) 100 .17 106. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8.59 162. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.29 108.1.17 5 55.20 176.29 6 54.86 166. Rezultă s =0.34 159. (8.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale.1. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.9 106.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.30 Pentru teren (φ.05 104. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85. n i =1 ( ) (8.73 175.11 156.1.1) ∑ γi . rezultă n = n’ = 5. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8.25 166. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85. Pentru n = 5.95 53.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8.51 2 52.86 160. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală. n şi de nivelul de asigurare α.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

76 . 8.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.9.5 × 3. 8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.fm22 = 1.34) .68 = 406.f m122 = log d = log = 1 . L − 2e 3.fm21 = 1.unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.fm2 = 1.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.5 × 1 = 424.98 2 2 Dm = 1 m 138.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .28) (8. se calculează valoarea sv: T T 18.2 104 .33) .4 − 2 × 0. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.6 (8.75 kN/m.30) (8.53 (8.1 = 1.6 (8.fm12 = 1.366) × 1.fm2 = fm21 × fm22 .6 × 1.6 (8.1 (8.1.1.0 (producător) .8.2 (17.36) .366 + 10 × 0.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.1.56m R v 235.Presiunea pe bază.66 6 (8.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită. unde împingerea este maximă.99 ≤ 406.6 = 1.32) .5 × 4 × 0.27) 8.fm121 = 1 t 50ani .75 sv = = = = 0.fm12 = fm121 × fm122 . σv: Rv 295.7.49m < = 0.12 L = = 0.8 σv = = = 138.1 .rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.98 + 17.99kPa .rezultă fm = 1.56 + 40.37) .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117. Verificarea presiunilor pe teren .29) (8.4 × 13.

568 27.891413 10.488 Paqi 1.7444 0.392 9.410953 0.843 151.79131 13.017818 0.918201 2.11427 14.003163 0.528 ei 0.6886 277.528758 0.24352 17.240899 0.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică. Se alege un alt tip de geogrilă.35232 49.9343 162.97869 107.147504 0.3271 113.32448 11.046408 0.1.7776 184.83808 15.5552 Rvi 70.488 Paqi 0.9444 73.4 2.80528 61.5776 218.783685 2.91104 129.2442 306.816 54.4442 265.722 221. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0. 105 .578094 2.14706 49. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.6108 295.434625 3.802 70.70272 2.4108 47.14245 17.076827 σvi 22. În acest caz.13568 30.32813 93.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.34448 46.00559 0.02648 15.308157 0.73488 27.364364 3.388819 3. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.1331 247.07739 0. toate armăturile se verifică la rupere.1743 23.972 161.7997 336.5 3 3.4 0.11.73137 29.568 25.008256 14.661586 Li-2ei 3.61488 2.7776 177.97408 56.55552 59.030317 0.879 149.528 ei 0.6664 258.73369 77.66656 118.4664 34.8 3.43328 44.372 22.76596 124.3331 206.24179 27.222528 1.0221 188.35768 0.40 m.24522 3.959296 2.5 1 1.35552 99.638 8.53392 9.104991 2.22809 8.25 m.50 m.73113 7.198284 6. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.5 2 2.9563 Ti1 3.342483 2.3552 61.220352 0.11104 88.307184 3.28504 8.2 1.9563 Ti1 4.0764 222.477 11. Ti1 (8.2221 147.01875 262.07675 336.5776 15.220883 3.5 4 Gi 36.339366 3.587 299.8 1.6 4 Gi 29.45 39.272 M0i 0.528 53.4666 159.5365 161.6888 3.64675 188.69686 39.497899 0. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.147504 0.29792 34.816 48.550691 11.076827 σvi 20.8332 147.06605 76.40 m.3722 60.9997 295.882 17.96075 114.2229 222.34762 5.1. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.6 2 2. 8.39) (8.89117 22.272 M0i 0. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.2 3.780224 6.74363 19.71115 88.5552 Rvi Pai 77.56 kN/m.089559 0.45952 5.8886 236.098 4.5384 130.404202 2.73369 73.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.522 24.6332 8.68464 2.3552 Pai 0.393674 3.94144 34.79017 29.92032 70.372 225.104991 2.8888 110.12912 39.81088 6.10.28117 97. cota 0.035073 4.661586 Li-2ei 3.72509 60.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.95) tanφ = 0.4 2.203644 (8.4 X 0.035073 4.191465 0.2 1.02648 15. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.85 ÷ 0.762 1. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.74363 19.190234 0.464 2.246767 0.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.6 4 Ti1 3.1.1743 23.12.4 0.207676 0.193894 0.891413 10.996 2.7104 Lpi 1.49 = 0.79131 13.23 2.22809 8.73113 7.8 3.294 1. 106 .279721 0.197207 0. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor. fsm = 1.45 (pentru geogrilă) .2.327451 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.8 m pe fiecare metru liniar de zid.932 3.44 ÷ 0.528 1.223674 0.166 3.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.698 2.8 1.34762 5.6 2 2.2 3.

1 17.5 17.2. atât pentru umplutura armată.11 156.71 169.3 H = 4 m.88 107 .95 53. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.30 Pentru teren (φ. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.79 152.39 101.15 116. c): Valori σ (kPa) 1 100 53. cât şi pentru teren.25 166.73 175. încercare 1 2 3 4 5 3 18.29 108.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.29 173.90 56.20 176.17 200 106.59 162.87 300 180. Partea 1: Reguli generale.12 γ1 (kN/m ) 3 17.17 110.86 166. prin încercări de forfecare directă.47 117.9 18.48 17.3 17.08 55.57 58. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.43 200 120.34 300 159.81 113.43 57. Figura 8.73 58.05 104.9 106.43 110.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.86 160. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.95 18.29 6 54.86 115.32 17.0 17.18 2 52.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.17 5 55.

Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru unghiul de frecare internă. .4.1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.1. γγ = 1. γφ = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.2.014 kN/m3. respectiv φ1 = 30 °.2. factorii parţiali sunt următorii: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. 8. γG = 1. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27. γG = 1. c = 0 8.pentru greutatea volumică.1.35. .2.pentru greutate. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.2. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18. γQ = 1. γQ = 0. .35. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.2.2. considerată variabilă şi favorabilă. . iar c1 = 0 8.1.2.1. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO. 108 . considerată variabilă şi favorabilă.1.2.5.4 kN/m3. 8.3.pentru împingerea pământului. .0°. 8. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare.pentru greutate.2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. Pentru verificarea de capacitate portantă.2. γPa = 1.1.

pentru greutate. Pentru verificarea de capacitate portantă. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . considerată variabilă şi favorabilă. γPa = 1. .0. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.4.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.3. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. γG = 1.1. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru împingerea pământului. 8.4. .25. . γγ = 1. . γQ = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. 109 . . γQ = 1. γQ = 0.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γγ = 1.pentru unghiul de frecare internă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.35.pentru verificarea la alunecare pe talpă.2.h = 1. γφ = 1.pentru împingerea pământului. γPa = 1. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. . . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.2. Pentru verificarea de capacitate portantă. γG = 1.3. γR. Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice.2. γφ = 1.0. considerată variabilă şi favorabilă.2. factorii parţiali sunt următorii: . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.v = 1.pentru greutate. considerată variabilă şi favorabilă.2.e = 1.2. γφ = 1. factorii parţiali sunt următorii: . .pentru greutatea volumică. γQ = 1. γPa = 1.25.pentru greutate. considerată variabilă şi favorabilă.pentru greutatea volumică.35. considerată variabilă şi favorabilă. .pentru unghiul de frecare internă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. factorii parţiali sunt următorii: . .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γG = 1.4. . γR.pentru verificarea capacităţii portante. γG = 1. . . γR.pentru unghiul de frecare internă.5. .pentru greutate. γQ = 0. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .pentru împingerea pământului.pentru rezistenţa terenului. 8. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.

3. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.44) 8.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0. răsturnare) Q = 36.2.2. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.577 γ = 17.4.5.4. pentru verificarea la alunecare pe talpă.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.8 = 28kN / m (8. răsturnare). γγ = 1. rezultă L = 2.42) (8.2 kN/m.375 = 15kN / m (8.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.014 = 201. γG = 1.h = 1.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.4.8 m.2. 8. G = 272. Combinaţia 2 G = 201. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0. Combinaţia 1 G = 201. Paq = 20. Pentru verificarea de capacitate portantă.2.014 kN/m3 8.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.4. considerată variabilă şi favorabilă.e = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2.25 kN/m tanφ = 0. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8.2.75 kN/m (alunecare pe talpă.509 tanφ1 = 0.47 kN/m.35.4 kN/m3 γ1 = 18.1.0. γR. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . 8.7. Paq = 15 kN/m 110 . .2. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.8 × 4 × 18.4.43) (8.4. γQ = 1.46) 8. pentru rezistenţa terenului.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.45) (8.0. γR.375 = 52.3.pentru greutate.

014 kN/m3 8.1.5.72kN / m (8. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.72 ≤ 201.47) (8.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare) G = 272.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.407 tanφ1 = 0. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .72kN / m R v = G + Q = 201.75 × 0.2.4.2.5.462 γ = 17.4. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.51) 111 .509 = 102.2. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8. Combinaţia 3 G = 201.4 kN/m3 γ1 = 18.75 + 0 = 201.5.50) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.75 kN/m (alunecare pe talpă. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.014 kN/m3 8.25 kN/m tanφ = 0.462 γ = 17.25 = 90.47 kN/m.577 γ = 17.48) (8.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.509 tanφ1 = 0. Paq = 20.4 kN/m3 γ1 = 18.2 kN/m.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.49) 90.69 . răsturnare) G = 272.75 kN/m (alunecare pe talpă. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.6. Combinaţia 4 G = 201.47 + 20.014 kN/m3 8.2.

2.37 × 0.45 (8.37kN / m (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.72kN / m R v = G + Q = 223.45 (8.57) (8.1 m.3.72 ≤ 201. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.51 .1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .72 ≤ 90. pentru L = 3.72 > 201.2 + 15 = 67.014 + 0 = 223.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.85 ÷ 0.407 = 82.49 = 0.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.1 × 18.62) 67.37 × 0.2.11 .37 kN / m (8. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.37 + 0 = 223.2 ≤ 223.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.53) 90.5.44 ÷ 0.75 + 0 = 201.61) .2kN / m (8.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.5.52) .95) tanφ = 0.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.49 = 0.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.95) tanφ = 0. R v = G + Q = 4 × 3.75 × 0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.1 m 8.407 = 90.85 ÷ 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.60) R v = G + Q = 223.25 = 90.72 < 223.63) (8.2 ≤ 100.75kN / m (8.91 (8.75kN / m (8.78 .2kN / m (8.44 ÷ 0.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.64) 112 .54) R v = G + Q = 201.2.75 × 0. pentru combinaţia 2 de încărcări.56) 90.58) . pentru L = 3. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.59) (8.47 + 20.

44 ÷ 0.67) R v = G + Q = 223.70) (8.37 + 0 = 223.72) .45 (pentru geogrilă) 1 × 67.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.85 ÷ 0.1 R h = Pa + Paq = 90.37kN / m (8.2kN / m R v = G + Q = 223.79 ≤ 100.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.71) (8.45 (pentru geogrilă) 1.45 (8. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.72 ≤ 223.37 × 0.52 .72 ≤ 223.44 ÷ 0.45 (8.2 ≤ 223. pentru combinaţia 4 de încărcări.2 ≤ 100.2 ≤ 223. pentru L = 3.4. pentru L = 3.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8. pentru L = 3.66) (8.37 × 0.2 + 15 = 67.37 × 0.49 = 0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.91 (8.1 × 90.2. pentru L = 3.95) tanφ = 0.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8. pentru combinaţia 3 de încărcări.37 × 0.407 = 90.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.69 .85 ÷ 0.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .73) (8.509 = 113.95) tanφ = 0.68) .75) .51 .1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .37kN / m (8.1 m 113 .5.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.2kN / m (8.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.49 = 0.65) 90.74) R v = G + Q = 223.76) 67.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.1 m 8.69) 99.

55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2.577 γ = 17.37 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.2.78) 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.1 m G = 4 × 3.25 kN/m tanφ = 0.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.462 γ = 17.4.407 tanφ1 = 0. răsturnare).5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.3.2 kN/m.37 kN/m (alunecare pe talpă. G = 301. Paq = 20.6. G = 301.2.6.509 tanφ1 = 0. Q = 40.577 γ = 17. răsturnare) G = 301.6. răsturnare). Q = 46.6.014 kN/m3 8.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. Combinaţia 4 G = 223. răsturnare). Paq = 20.014 kN/m3 114 .014 kN/m3 8.2. Combinaţia 2 G = 223. Combinaţia 1 G = 223.014 = 223.407 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.77) (8.2.4 kN/m3 γ1 = 18.25 kN/m tanφ = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.37 kN / m Q = 10 × 3.1 × 18. răsturnare) Q = 46.509 tanφ1 = 0.1.2 kN/m.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.6.47 kN/m.4 kN/m3 γ1 = 18.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.1 = 31kN / m (8.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2.462 γ = 17.47 kN/m.37 kN/m (alunecare pe talpă. Combinaţia 3 G = 223. Q = 46. răsturnare). răsturnare).014 kN/m3 8.

Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.509 tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18. e: e= M 0 134.4 = 34kN / m (8.25 × = 134.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. răsturnare). răsturnare). Se măreşte L = 3.407 115 . Rv 245 6 (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.46 L = = 0.4 × 4 × 18. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.7.7.47 kN/m.85) 8. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.1. Q = 44.601m > = 0.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.014 = 245kN / m Q = 10 × 3.79) M 0 = 70.2.2.37 kN / m Excentricitatea. G = 330.82) (8.25 kN/m tanφ = 0.4 m.47 × - R v = G + Q = 223. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.56m . e: e= M 0 134.52m R v 223.80) (8.7.577 γ = 17. M0: 4 4 + 20.548m < = 0.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.2. răsturnare). Rv: (8.37 + 0 = 223.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.2 kN/m. Rv: (8. Paq = 20. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.37 6 (8.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2.46 L = = 0. G = 3.

Rv: (8.87) (8.406m < = 0. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. G = 330. σv: 116 .1.8.47 kN/m.2. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.407 tanφ1 = 0. răsturnare).75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Combinaţia 1 .4 kN/m3 γ1 = 18.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1. Verificarea presiunilor pe teren 8.2.6 L = = 0.462 γ = 17.7.4 kN/m3 γ1 = 18.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare).462 γ = 17. 8. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.4. M0: 4 4 + 15 × = 99.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.509 tanφ1 = 0. răsturnare).7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.2.25 kN/m tanφ = 0.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2 kN/m.56m Rv 245 6 (8.577 γ = 17.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. răsturnare).8.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2.3. 8.Presiunea pe bază.86) M 0 = 52. e: e= M 0 99. Paq = 20. G = 330.88) 8.

56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.4 − 2 × 0.75 + 51 σv = = = 165.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17. σv: Rv 245 + 44.69kPa .91) (8.4 × 12.Presiunea pe bază. Combinaţia 3 .97) (8.2. L − 2e 3.98) (8.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.03 1.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 × 1 = 385.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 − 2 × 0.43 = 367.548 (8. 8.69 ≤ 367.43 = 367.Presiunea pe bază.90) (8.99) Dm = 1 m .4 × 3.95 = 235.8.4 367.8.4 × 1 = 280.4 − 2 × 0.100) 117 .4 × 12.4 × 3.68 + 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330. 165. Combinaţia 2 .75 + 51 = = 165.4 × 7.89) (8. σv: Rv 330.16 + 17.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.2.4 × 1 = 252.96) 8. (8.2.93) (8.3.98 ≤ (8. L − 2e 3.75 ≤ 235.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.68 + 17. L − 2e 3.4 × 3.75kPa .v = 1.94) (8.95) (8.68kPa 2 2 (8.98kPa .se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.2 σv = = = 111.

Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18. combinaţia 1: G = 330.95 = 235.4 − 2 × 0.104) 8.2.101) (8. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.35.1.75 + 51 σv = = = 147. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.51 ≤ 235.103) (8. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.10.4 × 1 = 252.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.2. din acest punct de vedere.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.4 × 3. Ti1 (8.75 kN/m. σv: Rv 330. (8.4.30 m. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1. 8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. 8.16 + 17.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.11.8.2. Q = 51 kN/m.8.9.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.51kPa .4 × 7. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.2.Presiunea pe bază. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8. Combinaţia 4 .106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 . L − 2e 3.75 kN/m.102) (8.

1 2.6604 78.78063 36.49 = 0.1306 2.0546709 10.80528 57.1001 241. În acest caz.158144 5.172816 16. 8.323168 13.201765 0.503748 0.7 1. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.231168 9.825922 2.7197 119.2756 175.9961 3.4382 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.510366 3.83709 19.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.43171 48.3 3.7 3.99054 Paqi 0.107983 1.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.29914 32.392504 2. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.129538 σvi 22.90563 48.245762 3.8029093 6.3423 X 0.823 2.2475 256.4732 237.3 0.1 3.150891 0.9575 2.8 m pe fiecare metru liniar de zid. se poate alege un alt tip de geogrilă.2 1.3949 373. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.1692 3.5 3.95) tanφ = 0.146173 0. cota 0.9246 66.5 1.95269 124.45 (pentru geogrilă) .396394 2.35082 80.01563 77.077119 0.4768 2.3 0.729739 8.257112 0.325001 3. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor. de exemplu de 40 kN/m.6 0.65063 62.0264 208.44 ÷ 0.0264 157.9178 12.012599 0.32604 53.0665172 7.3 2.62462 2.48596 97.4686 Rvi 75.56368 14.374802 3.001424 0.345925 4.1454 171.38769 0.80528 108.108805 6. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .0375 0.480625 6.89979 23.2.87898 90.7 kN/m.147561 0.066517 7.7844 1.27563 26.04708 117.3949 322.491032 10.00063 M0i 0.72974 Lpi 1.13636 2.9527 175.69253 53.30 m.9 1.6499 2.9 Ti1 2.455625 2.397151 3.173918 0.6295127 4.39063 18.146796 0.329294 9.1738 274.7 3 3.909844 15.2475 307.125625 11.9 2.30 m.13182 0.006001 19.1872 0.0917 142. fsm = 1.1738 223.85 ÷ 0.4 2. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.6113 1.13.3212 289.8 2.099522 8.3037 2.149665 0.31437 32.163784 0.4686 Pai 0.5 1.635231 Li-2ei 3.6 3.1001 190.12.227124 0.15623 0.2.4644676 9.95359 66.3755 Ti1 2.3212 340. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.1 1.2389 ei 0.917797 13.10789 42.207323 5.26234 42.371786 5. toate armăturile se verifică la rupere.9 Gi 24.99647 2.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.49789 27.204497 0.2651 1.5103664 3.287039 0.50159 16.879 141.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

L. Feodorov. Academiei Române. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice..Z. K.J. – Earth reinforcement and soil structures 4.Geotextile şi produse înrudite. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. S. 2001 121 . elemente de calcul. C. Ed. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. Pradhan.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. A. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. S. A. Khan. utilizări. SR EN 13251:2001 .. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. MLPTL – Normativ privind principiile..1990) 8. 1999 3. Găzdaru.12.. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. Jones. – Geosinteticele în construcţii. NP 074/2002 7.J.F. A. McGown.. V. Batali. Publication No.. NP 075/2002 6. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. Proprietăti. Manea. FHWA – NHI – 00 – 043. fundaţii şi structuri de sprijin 9. Atlanta. Andrawes.P. 1998 5.

unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.nivel de asigurare.dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.greutate volumică α .v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ . unghi γ .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR. dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ. unghi λ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).deformaţie specifică axială σ .efort unitar normal ψ .spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .b .factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H. h – înălţime H0. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 . Nγ. în condiţii seismice. Nφ .coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb.q – presiunea activă a pământului.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune. forţă de tracţiune t – timp. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful