MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

Horaţiu Popa Asist. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. Loretta Batali Prof.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 .2420781. ing.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul. dr.2006 - . dr. ing.21. ing.21. dr. sector 2 Tel: +40. dr. +40. ing. Lacul Tei.242. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. Cătălin Roşu . dr. 124. ing. ing.21. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf.08. Sanda Manea Conf. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. Nr.12. Ernest Olinic Ing.06 CONTRACT NR. dr. Fax: +40. ing. Valentin Feodorov Şef lucr.

...................................................2.......... 33 4............................................ 24 3................................... Terenul de fundare .......1............................ 31 4....................................2.............................................. 5 1................................1....4.......3........................................ Pământ........ 8 2................................. 17 2...... 17 2.. 28 4.....................................................................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1............................................................................................................................ Materiale metalice ..................................................2............................... 31 4..................... Masivul sprijinit .......1...................... Lucrări hidrotehnice ......... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4.............1. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ..... Lucrări aferente căilor ferate ............................... 18 2.............. Tipuri de armături ................ Lucrări de poduri............................................ 17 2.............. Tipuri de structuri din pământ armat...........................................................2...................... 8 2........................................... 21 3............................................................................ 19 2............. Evaluarea proiectului...... 8 2. 7 2.................................1....................................................1... EVALUAREA PROIECTULUI .......2.................... 27 4..... Armonizarea cu standardele europene .................. Mecanisme de transfer... Principiul pământului armat..........................6.......... 24 3....... Utilizări............1................6....2.... 13 2...............................................2............................. 27 4.......2..............2............. 20 2......... 25 4...........1....1.................... Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare........... OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE......... Elemente de faţadă ....1....................... 11 2.............. 5 1.... Determinarea caracteristicilor pământului ....................1..... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe .....................................................1..........................2.....................2..................................................3.........................................................2..................... Materiale geosintetice cu alte funcţii .............................................................. Cercetarea geotehnică a terenului ..... CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI......................... Elemente de faţadă .............................4...............................5...4... 30 4.................................................................3....6........ 28 4........................................................................................... 33 4................. GENERALITĂŢI .6....... Umpluturi ...............................................3............. 33 1 .. 30 4......................... Materiale geosintetice .6..................................... Materiale geosintetice cu funcţie de armare.........................7.......................................................2.......1..................... Lucrări aferente structurilor rutiere ..........................

....... 36 5..................................................2...........3.............4............ 35 4................................................... 46 5.......... Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ......3.....3.... 52 6..3.............. Calculul forţei de întindere în armătură ...........3............. 42 5...4.............2..... 59 6.......3..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4..............4.................................................................. 51 6................................................4.... 71 6... 41 5........ Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin............................ Metoda penei ancorate ....5................ 68 6............3......... 37 5.. 55 6. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice ...............1........................... Exigenţe de calitate....5............2...4........3....................2..............3.......................... Evaluarea tasărilor................................1............ 50 6. 64 6.. Verificarea stabilităţii globale .4...................................................................................4.. 78 6............... 60 6..........2......................................................................................... Elemente de faţadă pentru pante armate ...............5.............. Procedura de proiectare ... 71 6..... Verificarea la smulgere a armăturilor.4......2................................................................ 71 6......4....3........4................. 47 5.................................. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE...........4..... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare.................. Verificarea stabilităţii interne ................ 52 6..................................................4.................................6......3..................8.........................1....3.4.......... 69 6. Verificarea la rupere a armăturilor .................................... Metoda gravităţii coerente............ 50 6............ Principiile proiectării conform EUROCODE.........................4..................... 49 6................................. 73 6............................. Generalităţi .............. 59 6...................................................4............. 47 5....... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ....................................... 65 6...............4............... Alegerea distanţei între armături ...................4.4.........3. 68 6.... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat . Alegerea tipului de armătură . 36 5.................2..... Factori parţiali pentru armături ..... 62 6......................... Verificarea armăturilor la smulgere ........... Exploatarea normală.4.............1..... Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură ............... 66 6............3...... 34 4.. Verificarea la rupere a armăturilor .....3.........................................7................................4.. Predimensionarea structurii.......... 65 6...................................1..................... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate......... Evaluarea presiunii pământului...... Principiile metodei stărilor limită.3.... Evaluarea coeficientului împingerii pământului ......3........1...................4.............. 78 2 ...........................................4.....................3......................2..... Calculul forţei maxime de întindere în armătură .............................. Starea limită a exploatării normale..... Verificarea presiunilor pe teren.4.......3...................... 66 6....6.....................4..................................4....4................................................................................... PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5............... 61 6........................................4. 58 6.......................................................................... Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ..........1........3.........1.............. Verificarea stabilităţii la răsturnare .......4.......5........................ Verificarea stabilităţii externe... 35 5.........

.5..............................1............................ Elemente de proiectare specifice.1............................ Evaluarea stabilităţii externe ................................................1........................ 102 8....................2.................6.................. 103 8........................... Verificarea presiunilor pe teren.............................1............................................. 89 7.............................................. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ...... Predimensionare ....... 97 7............ Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS...4............. Proiectarea conexiunilor..................................7. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară .. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică ........................................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .......... 86 7............................. 96 7................ 89 7.............................. 93 7......2..... Generalităţi .............................3................ 92 7............... Sistemul de drenaj..... Evaluarea stabilităţii interne.................5.................................................................................2.................................................................................................1..................................................... 86 6..... 98 8......5.............. 86 6...............................................................2............ 83 6........................................4............9.. Starea limită a exploatării normale ...........2............ 82 6........................................................3............4...............5.....1............................................1. 79 6..........................................1......................................................................................... 89 7...4........ 94 7......................................... Repararea alunecărilor de teren.. 102 8......... Conexiuni între materialele geosintetice .....................8......... 92 7........5...................... 98 7....................................5..... Proiectarea elementelor de faţadă ......................... 99 8..................................7.......... Metoda gravităţii coerente............................. Starea limită a exploatării normale..1...1.....7..... 84 6.........1.1..................................... Existenţa unui obstacol ......... Verificarea stabilităţii globale interne . 80 6..............................1.........................................................................4.............8............. 78 6............................... Sistemul de drenaj.................... Metoda penei duble ..................... Proiectarea conexiunilor............................... Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii .. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii .................................4............4............................... 104 8........3.................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6....................6.. 79 6.....5..................................4.......... Verificarea stabilităţii la răsturnare ... 97 7..............6.................. 95 7....................7..... 96 7.............................................6............................................4.... Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8..9..............................4... EXEMPLE DE CALCUL ......... PANTE ARMATE ...4....................8................. 103 8....1........... 81 6....... Conexiuni metalice........................... 104 3 .... 102 8............. Evaluarea împingerii pământului .......................................7.. Procedura de proiectare ...... Structuri de sprijin suprapuse......... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) .... 80 6.................................. 99 8.... Proiectarea elementelor de faţadă .........4..

............... 114 8....... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ............... Calculul forţei de întindere în armături ...................6...........2.......... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul..2...........2.................1 m..... 118 8...........................................2..........1.2. Verificarea armăturilor la smulgere ......1. Verificarea armăturilor la rupere...............................13........................... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE ........... Verificarea armăturilor la smulgere .............................. 111 8.......2.....2...... 106 8.......1........................................ Verificarea presiunilor pe teren............ 108 8..........11...........11...12.............7........ 105 8.. 107 8...............................................10......................... 119 4 ................. 118 8...................................3........................... 115 8.................. Calculul forţei de întindere în armături ..2.................2.... 104 8....................................... Verificarea armăturilor la rupere........2....................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.......................................... 110 8......................................................... 116 8....9....5............12.......1....................................................................2.......... Determinarea parametrilor geotehnici.. 105 8.. Verificarea stabilităţii la răsturnare ................................................9..............................2.....8..2......... Predimensionare .......................... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ...............10. Dispunerea armăturilor.......1................................ Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3. 110 8........ Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ... 119 8.......... Dispunerea armăturilor....................... 118 8................................................... 108 8.........................................4....2.....................2..................

OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. indicativ NP 075/2002. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare. MLPTL . acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. pante armate). Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea rezistenţei la intemperii 10.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice.Cod de proiectare seismică . în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2.Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. 1. Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. GT 035/2002 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1.1. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. având caracter orientativ. MLPTL – Normativ privind principiile. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. ca şi unele metode specifice de calcul. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. NP 075/2002 3. P 100-1/2004 6. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. NP 074/2002 4. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. MLPTL .

Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. SR EN ISO 4014:2003 . Calculul elementelor din oţel 38. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. Partea 1 – Reguli generale 17. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. fundaţii şi structuri de sprijin 13. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. Determinarea pH-ului 32. SR EN ISO 12957-2:2005 . SR EN ISO 13431:2004 . Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului.Geosintetice. industriale şi agricole. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Vocabular 20. 31. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. fără încărcare normală 23.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. 33.Geotextile şi produse înrudite. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. Determinarea caracteristicilor de frecare. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. Partea I – Instalarea între materiale granulare. SR EN ISO 4016:2002 .Geotextile şi produse înrudite. SR EN 13251:2001/A1:2005 .

Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. 5. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. Determinarea granulozităţii 47. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. 4. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. 7. 3. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare.2. Determinarea limitelor de plasticitate 46. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. Principii generale de calcul 49. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. Încercarea Proctor 41. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. 8. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. 6. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. Determinarea materiilor organice 50. Determinarea umidităţii 43. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor 45. 2. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. Condiţii tehnice generale de calitate 54. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52.

2.Figura 2. sub posibilele încărcări exterioare. eventual.1. În această categorie intră: . Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren.2. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi. GENERALITĂŢI 2.) 8 . ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare.1. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2.Figura 2. culei de pod . Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin .3 etc. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2.1.

5. Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2.5) Figura 2.4. armate cu geosintetice (Figura 2.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.4) Figura 2. Pante armate cu materiale geosintetice .straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante. instalate pe pante 9 . Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.2.

În această categorie intră: . metalice sau alte tipuri de materiale. în general. sunt necesare elemente de faţadă.platforme armate cu materiale geosintetice . . Aceste structuri sunt. umplutura din spatele structurii de pământ armat. . al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. 10 .6). în condiţii de limitare a deformaţiilor.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. terenul de fundare. Figura 2. .îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. de sub structura de pământ armat. fundaţia. De obicei. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. terenul natural din spatele întregii structuri. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: . realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice.7): pământul armat. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. elementele de faţadă (parament).drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice.6. pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. conexiuni.

În Figura 2. Repararea alunecărilor Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: .9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături. a. Pante armate 2.ancore de diverse tipuri. .benzi sau grile metalice.8. Rambleu cu pante armate b.8). 11 . folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).3. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat . stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee.benzi.7. .

poliesterul. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. În această categorie intră de asemenea geocelulele. formând geocompozite.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. etc. mai recent.). din care cel puţin un material este geosintetic. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. tricoturi. În primul caz. consolidate prin interţesere sau termosudare. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. cu fibre de sticlă sau metal. de exemplu).geocompozite de armare. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă.geogrile. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. ţesute sau extrudate. dar şi din poliamidă. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice.sau biaxiale. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. . spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. . multifilament.9. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. Geotextilele pot fi: ţesute. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. ancore sau bare. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. poliester sau. neţesute. 12 .geotextile. Geogrilele pot fi sudate. polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. mono. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri.

. . beton. 13 . astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. Din punct de vedere al comportării.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. în aceleaşi condiţii de solicitare. . . În această categorie intră armăturile metalice. benzi. cu viteza constantă de deformare. în general. sau alţi polimeri. în aceleaşi condiţii de solicitare.10 – 2. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). panouri prefabricate din beton. care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. . lemn sau alte materiale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil.asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. . În figurile 2.gabioane. Proprietăţile acestor armături sunt. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . vandalismului etc. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă.armături relativ extensibile. inox) şi se prezintă sub formă de grile. îmbinate între ele prin diferite sisteme. ambele umplute cu pământ sau material granular. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. Proprietăţile acestui tip de armături sunt.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj. . Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor.armături relativ inextensibile. .16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade. 2.blocuri modulare prefabricate din beton.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii. .panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu.elemente metalice. .panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . .4. dependente de timp şi temperatură. realizate din beton torcretat. bare. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: .previne eroziunea pământului.dă o formă exterioară structurii. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. independente de timp şi temperatură. de cele mai multe ori.

Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.10.11.

12.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.13. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .

Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2.14.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.15. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .

Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2. În cazul utilizării geotextilelor ca armături. conexe celei de armare şi anume de filtrare.1. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii.19). rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. Figura 2. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2.17. Culee de pod 17 .6. Utilizări 2.20).6. 2.5. drenare sau protecţie antierozională.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.16. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare. culee în pantă (Figura 2. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2.17). Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. georeţele sau geocompozite de drenaj.18).

2. 18 .21).20.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.22).18.19.Culee în pantă Figura 2. Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.6. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2. Rambleu armat pentru viaducte 2.

23.3.6.22. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2. Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 .24).21.23).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2. Figura 2. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2. ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.

6. Cheuri armate cu geogrile Figura 2.25).27).24. Insule artificiale din geocelule 20 . insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2.4. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2. Figura 2. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2. Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2.28). supraînălţarea barajelor existente (Figura 2.26.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. baraje din materiale locale (Figura 2.25.29).26).

27. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire.29.7. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact. Astfel.28. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2. Apărări de maluri Figura 2. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. În cazul armăturilor cu noduri 21 . Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2.

comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. situată în imediata apropiere a faţadei. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Figura 2. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului.31. Unghiul de înclinare a pantei. Fără armătură.30). în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. φ. zona activă este instabilă. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă.1). Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. Dacă se produce ruperea. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. Aşa cum este prezentat în figură. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. Figura 2. În cazul nearmat panta este instabilă.30. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact.

De aceea. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. 23 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. de cele ale armăturii. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. pantelor sau rambleelor armate. depinzând de tipul terenului. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. Legătura dintre armătură şi pământ. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren.31). descrescând către capătul liber al armăturii. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. ca şi de relaţia care există între ele. În acest caz. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. care asigură transferul de încărcare. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune.

CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. ca şi a încercărilor in situ. Trebuie realizate următoarele: . Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. cu capacitate portantă insuficientă. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. 3. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. 24 . Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. . ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. precum şi a fluctuaţilor acestuia.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. NP 074/2002. a tasărilor probabile. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. .8 din înălţimea prevăzută. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. condiţiilor de drenare etc. În cazul pământurilor. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice.

care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. conţinut de săruri).2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. 3. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. rezistivitate electrică. 25 . NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. inclusiv studii de arhivă. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. iar dacă aceasta nu este suficientă. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. atât pe termen scurt (parametrii totali). necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. NP 074/2002. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. sunt necesare încercări de compresibilitate . având ca referinţă „Normativul privind principiile. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural.

Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. fiind însă mai scumpe. durabilitatea. disponibilitatea materialelor. experienţa costul. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. 26 . criteriile de performanţă.

1. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate.063 mm). umplutura dintre ele. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. De aceea.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. necoezive. în general. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii.1. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. Mai pot fi utilizate. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . de cele mai multe ori concentrate local. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. Pirita poate oxida.1. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. dacă există. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. cât şi masa de pământ armată şi. 4. în anumite condiţii. eventual. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. care duc la sporirea costurilor.

STAS 7107/1-76. tipice pentru structurile de sprijin.2. φ’ şi c’. φ şi c. φ pentru structuri de spijin. În cazul utilizării armăturilor metalice.1. φ sunt relativ mici. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive.5 – 2 m distanţă). în condiţii de deformaţii plane. În aceste condiţii. iar pentru poliolefine (polipropilenă. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ). d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. SR ISO 14240:2001. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. PP şi polietilenă de înaltă densitate. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). SR ISO 11265/A1:98. SR ISO 11048:99. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. Umpluturi Pentru proiectare. Pentru materiale pur necoezive.1).1. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. ε (Figura 4. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă.2. cât şi cei totali. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). Determinarea caracteristicilor pământului 4. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă.1. 28 . cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. f) Materiale friabile – pământurile friabile. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. 4. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă.

35 V min 0.2% 0.01% max 0.01 % max 0.02% 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.2% max 0.03 % max 0.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.01% max 0.1% max 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.2% max 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.05% max 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .03 % max 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.025% max 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.1% 1000Ωcm max 0.2% min 0.

4. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare.1. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. Întrucât umpluturile vor fi compactate. 8942/5-75. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. 1913/12-88. tip CD (consolidat – drenat). prin încercarea Proctor. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. 1913/13-83. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. 1913/15-75.2. φ’ şi c’ şi totali. 1913/6-76.2. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane.1. 1913/4-86. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. φ şi c.2.3. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane.1. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. fie cea de compresiune triaxială. 8942/189. 1913/5-85. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. 4. 1913/2-76. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. 30 . 1913/3-76. 8942/2-82. tip CD (consolidat – drenat). Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. pentru a obţine valorile de calcul. fie cea de compresiune triaxială. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. se vor determina parametrii optimi de compactare.

temperatură. Cr. proprietăţile de frecare. De aceea. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe.. Mn. depozitele de zgură. Co. cu diferite funcţii. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. . fisurare datorită condiţiilor de mediu.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Materiale geosintetice 4.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. 31 . la fluaj. cum ar fi rezistenţa la întindere. realizate în condiţii standard.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură.2. geometrii. oxidare. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex.1. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline.. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. foaie etc. din materiale polimerice. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. NP 075-02. steril de mină sau de deşeuri industriale. îmbătrânire. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. deteriorarea în timpul punerii în operă. Cu. fiecare produs trebuie analizat individual. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor.încercări de control. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. se utilizează.2. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. . întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. Datorită diversităţii de produse. NP 075/2002.6.încercări de identificare şi caracterizare. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. în general. aditivi etc.

R – relevant în toate situaţiile. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. T – utilizare sub semnul întrebării.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. sunt necesare teste de durabilitate 32 . S – relevant în anumite situaţii specifice.

defectelor de execuţie. 10025-2:2004. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel.consolidării secundare a terenurilor argiloase. 4.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.3. elemente de legătură.4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. Tabelul 4-4. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. 10025-3:2005. Elemente de faţadă În paragraful 2. . bare sau grile (reţele).2. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. metal. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: . Atunci când nu este posibil. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale. 33 . . acolo unde este cazul.2.4. este dată orientativ în Tabelul 4-5. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii.fluajului armăturilor. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4.

0 0.25 0.panouri prefabricate. fie prin acoperire cu un strat de pământ. metal sau materiale polimerice. pe toată înălţimea structurii.68 0.3 0.55 0.05 0. dreptunghiulare. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.35 0.oţel galvanizat.55 0.2 Nota 1: NG . până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.oţel inoxidabil. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari.07 1. .35 1.tablă neagră (negalvanizată). Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani. Au suprafeţe de cca 0. pătrate.blocuri modulare prefabricate din beton.15 1. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime.05 – 1 m2.4 0 0 0 0 1.panouri prefabricate. de regulă din beton. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. de regulă din beton. 4. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: .63 0.45 0. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare. lemn. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii.75 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5. . I .1 0. G .7 0. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste.4. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . din metal sau materiale polimerice .09 0.38 0. diamant sau hexagonale.faţade flexibile. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului.05 0. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire.25 0 0 0 0 0. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei.1.1 0. . disponibile într-o varietate de forme şi texturi.05 0.

Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. de nivelul de estetică cerut.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. realizate după construcţia structurii de sprijin. oţel galvanizat. din grupa 4. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. ea poate fi însămânţată.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi. .9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii. 35 . realizate din oţel neprotejat. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului).2. ancorate de acestea. bare. SR EN ISO 4014:2003. care permit şi creşterea vegetaţiei. oţel inoxidabil sau materiale polimerice.plase metalice sau din polimeri 4.SR EN ISO 4016:2002.8 sau 10.5. oţel protejat. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8. buloane etc.4): . STAS 8796/3-89. şuruburi cu cap hexagonal. 4. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn).4. Pot fi constituite din dibluri. din beton sau zidărie de piatră brută. De asemenea. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. pot fi utilizate elemente de faţadă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. STAS 8796/4-89). STAS 8796/280. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea. armătura trebuie ataşată de gabion.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. în acest caz. Se pot folosi şuruburi obişnuite. .

Cu alte cuvinte. încărcările se clasifică în: . Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. seismicitate).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. 5. Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. . PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5.de exemplu. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). Având ca referinţă aceste standarde.2. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: .1. Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. 36 . Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren.natura şi dimensiunile structurii de pământ. .condiţii speciale (de ex.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. acolo unde ei sunt necesari .permanente (P). Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor.

3. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. În aplicarea metodei stărilor limită. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. cât şi la SLEN. nd pentru V. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. se va verifica atât la SLU. se vor aplica următoarele. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). având ca referinţă STAS 10101/0A-77.sau supraunitari. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: .85.85. n.95. Partea 1 – Reguli generale.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul.0 pentru P şi C. α. excepţionale (E). Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. cvasipermanente (C) sau variabile (V). care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. În cazul lucrărilor de susţinere. Valorile de proiectare ale acţiunilor. n. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. . în grupările fundamentale respective.95. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). . folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5. Stările limită pot apare atât în teren. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. care pot fi sub. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . unde: 37 . se va verifica la SLU. în gruparea specială de acţiuni. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare. 5.1) Fd = γF × Frep.

ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor.5) (5. Estb. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk. .4) unde: unde: 38 . Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE).0. toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. În cazul SLU. (5. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU).pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL). iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale. (5.antrenare hidrodinamică.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). . Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). .0 sau subunitar (notat ψ0. Xd. . Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD). proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului.pierderea echilibrului structurii sau terenului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor. Edst. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. (5.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice.d ≤ Estb.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. Valorile factorului parţial de material.d. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM.

verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.40 1. defavorabilă Permanentă.dst γQ.stb Valoare 1.25 1. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii.00 39 . A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date.40 1. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A. efectele acţiunilor.dst γG.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. proprietăţile materialelor şi rezistenţe.stb γQ. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2.50 0 Tabelul 5-2. cu titlu informativ. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG. Tabelul 5-1. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă. favorabilă Variabilă. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3.10 0. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare.90 1.25 1.

0 Set R2 1.0 1.e R1 1.0 1.0 M2 1.0 1.4 1.1 1.0 Set R2 1.0 Tabelul 5-5. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 Tabelul 5-6.0 1.0 1. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.1 R3 1.v γR. (5.0 1.4 R3 1.0 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.0 1.4 1.0 1.0 1.e R1 1. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.3 0 Tabelul 5-4. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.35 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.h γR.25 1.25 1. 40 .4 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.5 0 A2 1.

Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. în mod normal. Pentru toate aplicaţiile însă. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). În proiectarea structurilor de pământ armat. în practica curentă de proiectare. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. egale cu 1. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu.0. se produce cedarea sau există degradări majore. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). În cazul stabilităţii interne. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. calculul tasărilor). atât starea limită ultimă. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. În cazul stabilităţii externe. În acest caz.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. în acest caz. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. c. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. b. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. 5. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. fie de cea a exploatării normale. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului.4. de exemplu. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat.

de tipul benzilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul).1. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7.4. cu excepţia BS 8006. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. 5. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. foliilor. datorită diferiţilor factori. Majoritatea armăturilor utilizate. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . În caz contrar. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. nici în normativele sau standardele europene. armătura este considerată extensibilă. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. 10101. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. Tabelul 5-7.

(5. fm111 = 1. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: . fm112 = 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. . Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. unde: μ − 1.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 .1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 . Pentru armăturile polimerice. fm = 1.64σ . Dacă este specificată rezistenţa caracteristică. fie pe baza rezistenţei medii de bază.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat. În caz contrar. 43 . f m11 = f m111 × f m112 (5.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. Figura 5.64σ μ este rezistenţa medie. unde. iar σ este abaterea medie a rezistenţei.0 sau pe baza secţiunii nominale. prin factorul parţial fm112.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. caz în care fm112 = 1.50.7) (5. f m111 = 1 + (5. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite.0. prin factorul parţial fm111. Pentru armăturile metalice. fm111 = 1.8) (5. fm111 poate fi calculat cu formula: 1.

ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. fm122 poate fi luat egal cu 1.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. .1. (5. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară.13) f m122 = log d . fm121 poate fi luat egal cu 1. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. f m12 = f m121 × f m122 . fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. ceea ce este recomandat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.0. obţinute pe perioade mari de timp. cât şi pentru cele geosintetice. tt – durata încercărilor de fluaj.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. În cazul materialelor geosintetice.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . Atât pentru materialele metalice. atunci: t (5. 44 .0. În cazul unui număr mare de date. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1.

Figura 5.1. (5. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă.3. fm12. fm21 = 1. de modul de compactare etc. În general. de structura de pământ armat. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii.1. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. Figura 5. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. 45 . Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. de tipul de teren.

46 .4. . Schema de stabilire a factorului parţial de material. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . medf ⎟ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente.3. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. În cazul materialelor geosintetice.15) Tc = min⎜ ft .16) Tc = u .2. Tc: ⎛T T ⎞ (5. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune. 5.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. Tmed f. În cazul materialelor metalice. fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. factorul parţial de siguranţă este fal. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare. factorul parţial astfel obţinut. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere.

pentru SLU: fsm = 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: .0.3 . 5. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 . • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. • compresiunea umpluturii.3.5 m. Figura 5.4).5. fal = 1. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5.3. 5.0.4. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative.4. • prezenţa unui strat de umplutură umed. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.pentru SLEN: fsm = 1. fal = 1. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase.

5. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite.6). care trebuie proiectate utilizând metode speciale.5). Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 . Figura 5. nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. baraje. ramblee de cale ferată (Figura 5. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. ziduri de cheu. În această categorie intră pilele de pod.

Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor.6. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. pe lungimi de cca 20 – 30 m. verificarea corectitudinii instalării armăturilor.6. verificarea compactării umpluturii. 49 . Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături.

care nu sunt verticale. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6.1.1.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol. de tipul şi formele prezentate în Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Figura 6. culei Şi alte structuri de acest tip.1. 50 . Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin. de tip zid de sprijin sau culei.

cât şi cele ale exploatării normale. 51 . trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. NOTĂ. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. cât şi cele diferenţiate. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. ancorate sau nu. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. de tip ziduri de sprijin şi culei. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. Sunt evaluate atât tasările absolute. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. În cazul armăturilor inextensibile.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. în direcţie longitudinală şi transversală. utilizând metode de echilibru limită. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. c) analiza deformaţiilor. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat.

cedarea prin răsturnare este puţin probabilă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. pierderea globală a stabilităţii.1.1. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6. Cu toate acestea. 52 . depăşirea presiunilor pe teren. răsturnare (limitarea excentricităţii). H fiind în general impus de amplasament.3. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat.3. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6.3. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă.2): alunecare pe talpă. H/L. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale. 6. Figura 6.2. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6.

4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0.presiunea dată de structură. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1. necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului.adâncimea de îngheţ.. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.6H.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 .7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0. .5). 2 sau 7 m) 0. . depinde de: .3.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0. .7 H (minim 3 m) max (0.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .4.

5. βs = 0° Ziduri de sprijin. De asemenea. pentru structuri supuse acţiunii apei. βs = 0° Culei. excavaţii etc.2. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare. Tabelul 6-2.3. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă.0 m Dm βs Figura 6. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6.7 şi Figura 6. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare.2). βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6.7.8). 55 . βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin.6). saltelelor sau pavajelor.

Rv – rezultanta încărcărilor verticale. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .1) Figura 6.greutatea (6.6.2) Figura 6.coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6.7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ . G . 2⎠ ⎝ q – suprasarcina. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .coeficientul împingerii active. e – excentricitatea.

coeficientul împingerii active (6.4) Figura 6. Figura 6.coeficientul împingerii active (6. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°). Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ .8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ . Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .3) Figura 6.9.9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului.

Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6.10). stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus. fie ale umpluturii.2).6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. (6. depinde care sunt mai slabe.3. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a . 58 .10. care se opun alunecării. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. unde: (6. la o cotă z. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. care produc alunecarea. Rv – rezultanta forţelor verticale. ka k0 k 6m z Figura 6. φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. cu cele rezistente. iar c este coeziunea. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat.5) unde ka are expresiile prezentate anterior.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate.

(6. presupusă uniform distribuită. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură.9) 1 pcr este presiunea critică. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6.11).8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. dacă există). Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. Rh – rezultanta forţelor orizontale. unde: (6. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat.3. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. σv. L – lăţimea efectivă a bazei. se calculează cu formula: Rv σv = . verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei. Presiunea pe bază.7) 6. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.3. de regulă. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. γf – greutatea volumică a terenului de fundare. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei.4.4. 6. 59 . răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. iγ. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. metoda Meyerhof (Figura 6. (6.5). Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.3. Rv – rezultanta forţelor verticale. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci.5.2).10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare.

În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei.6.12). ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). cât şi prin cea nearmată nu sunt. de regulă. atât cele care sunt exterioare structurii. prin lungirea armăturilor. realizarea de coloane de material granular etc. cu geometrie rectangulară. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. Pentru structuri simple. respectiv. înlocuirea stratului moale. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală.3. 6. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. 60 . critice. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă.11. presiunea critică mărită. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6.3. Tabelul 6-3. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 . Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.7. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice.12.

În plus. (6. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Pa. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6.12) unde ks este coeficientul seismic.13.13.3. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice. În cazul lucrărilor de sprijin.14. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.8. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6.11) Fi = khG. determinat conform P100/1-2004.5k s . unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală.

13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.14.5tgβ (6.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.14) armate.14 rezultă: tgβ ⋅ 0. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.5H 1 − 0.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .

Pas.16) (6. Punctul de aplicaţie al forţei Pas.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas.componenta seismică.14). Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ.q = Pas. Figura 6. Pas = (6.15): 64 . care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. .17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite. .66 din înălţime faţă de bază. în cazul general. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază.4. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: .14.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0.5kh.13) sau 1 2 γh k as . de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0. cât şi 3 pentru roci. q se adaugă o împingere suplimentară.q se determină în felul următor: . Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H.componenta împingerii în regim static. Se precizează că. pământul se găseşte în condiţii nedrenate. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .componenta seismică. 6. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază. conform notaţiilor din Figura 6. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as .q = k as (6. Ps. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală.q. atât pentru pământuri.componenta statică. în cazul solicitării seismice. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static. care. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6.

65 . pentru o proiectare economică. 2. de tipul benzilor. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. 4. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. Pentru armăturile discontinui. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1.3.4. 5.1. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături. alegerea tipului de armătură.4. 3.15. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. Figura 6. 6. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. în condiţii statice şi dinamice. De aceea. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă.2. 6. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură.1. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. alegerea distanţei pe verticală între armături. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. conform precizărilor din 4.

mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. Metoda penei ancorate 6. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu. Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.16. unde: L i − 2e i (6. care se adaptează uşor la aceste variaţii.16). a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare.1.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite. unde: (6. σ vi = R vi .20) Figura 6. Ti1 = k a σ vi s vi . Ti1 (Figura 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 .4.3. 6. modifica rezistenţa la tracţiune. de asemenea. T a armăturilor.3. Pentru structurile cu faţade modulare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături.4. Se poate. distanţa dintre armături se ia egală cu 1.

Ti3 (Figura 6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b). Q= ⎝ b d+ 2 (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”.23) Figura 6.24) (6.21) (6.17). ei este excentricitatea rezultantei Rvi. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) .22) (6. unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ . dacă h i > 2d − b 2 (6.17. Ti 2 = k aSvi V . unde: Di D i = h i + b . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.25) 67 . Ti2 (Figura 6. Li este lungimea armăturii „i”. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).18). dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d .

3.4.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”.18. 68 .3. conform 6. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti . Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”. tanδa . (6.4. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere. Tc ≥ Ti. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”.28) Pi – perimetrul armăturii „i”.26) Figura 6.1. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.27) 6.3. Ti.4. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.4. conform 5.2.1. (6. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6.4.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ.3. pe metru liniar de zid.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”. calculată conform 6.

20 ). ca – adeziunea armătură/teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6. c. .20).19.se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă. 69 .21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare.3. încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare.4. Figura 6.4. reacţiunea normală pe planul de cedare. b..fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă. în Figura 6. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a. 6.. încărcări exterioare uniform distribuite. Principalele ipoteze sunt: .planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6.19). Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. .

Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .22). Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.20. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare.21.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Figura 6.

k = ka. 6.4. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. ca este adeziunea armătură/teren. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii.fluajul armăturilor polimerice.5.3.4. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6. q este suprasarcina permanentă.4. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6. (6.consolidarea secundară a pământurilor coezive.2.3.4. . pentru z > z0 = 6 m. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. 6.4. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T. Metoda gravităţii coerente 6. se poate considera α= 45°-φ1/2.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . În cazul fluajului armăturilor polimerice. pe metru liniar de zid. pentru z ≤ z0 = 6 m. Pi este perimetrul armăturii „i”. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite.32) 71 .31) (6. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0.1.

Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .22.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

4. R vi σ vi = .24).24. Ti1 = kσ vi s vi .2. unde: (6. σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. unde: (6. Ti1 (Figura 6.1. Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.23.34) L i − 2e i Figura 6.4.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.4. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .4.

36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ .25. Figura 6. unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . Valoarea efortului σv considerată 74 .25). ei este excentricitatea rezultantei Rvi. (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.35) σ v (h i . d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ . b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. cu tan-1(X) în radiani.metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . Ti2 (Figura 6. unde: (6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie). Li este lungimea armăturii „i”. d')s vi .38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei.37) (6. unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6.

27).75L’. Ti3 (Figura 6. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). 75 .40) Figura 6.pentru 0 < hi < 0. (6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: . (6.pentru hi > 0.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. unde L’ este lungimea fundaţiei.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ .75L’.26. paralelă cu faţada structurii. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). . o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).

27. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2.28. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul. se presupune că 76 . această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. Figura 6. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”.28.

44) a0 = 1 . (6. dacă hi ≤ z1.42) . numită „linia 1” (Figura 6.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ.29.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3.30.4). (6. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.47) (6. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: . (6. Figura 6.41) . a1 = a0 + (1 .0. (6. dacă hi > z2.5(H1/2 – zactiv).45) (6.29). unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii.85.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1). (6. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. dacă z1 < hi < z0. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1. dacă hi ≤ z2. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.46) a1 = 1. z2 este egal cu 1. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6. fie cu linia 2.5H1 în spatele faţadei. (6. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă.15(H1 – hi)/(H1 – z2). În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3.48) a1 = a0. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0. 77 . Pentru calcul. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6. dacă hi ≥ z0.

4.4.4. conform 5.50) ∫ σ v (x )dx .4. (6.1. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii. B este lăţimea armăturii.4. 78 .30. L este lungimea totală a armăturii. Ti ≤ 6. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă.4.3. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6.49) 6.3.4.4.4.4. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.4.3.4). dincolo de linie de întindere maximă considerată.5. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. la distanţa x.4. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6.2. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere. calculată conform 6. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură.2: Tc ≥ Ti. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.

51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6.8). Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.5.4.4. Fi.4. 6. Ga este greutatea zonei active. L este lungimea armăturii. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 .31. Figura 6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism.3. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. (6. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi . Fi = k h ⋅ G a . aşa cum este ilustrat în Figura 6.8).6.3. unde: (6.31.52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. E este modulul de elasticitate al armăturii.

32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0.7H1 şi L2 ≥ 0. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H.6H. conform principiilor deja prezentate.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%. 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6.5. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 . structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6.1. Elemente de proiectare specifice 6.5.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6. H + H2 Dacă D ≤ 1 . Figura 6.32. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. cele două structuri se proiectează separat. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) .

33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6.5. Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6. se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne.33. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ .2. 2⎠ ⎝ 81 .34): Cazul 1. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii. 6. fundaţii pentru panouri de semnalizare. prize de apă.9.8. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.2. săruri pentru dezgheţare. . În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6.39. parapeţi.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare.7. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: .41).). rigole etc. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 .o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. iarna. 6. Astfel: . 6. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii.40). .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. . determinată conform Tabelul 4-5. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3.elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive.

În acest caz. Dacă acest lucru nu este posibil.41. 87 . Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte.40. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului.

42). se poate ocoli obstacolul. capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. în spatele obstacolului (Figura 6. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi).42. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. 88 .

repararea pantelor care au suferit alunecări de teren. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. 89 .îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. Figura 7.1).2 a). 7. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei. Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.2): . PANTE ARMATE 7. pentru a reduce ampriza lucrării. . b) alunecare pe bază (Figura 7. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7. .2 c). având înclinări faţă de verticală de peste 20°. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.2. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării.construirea de ramblee noi.2 b).1. cu pante abrupte.1.

b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.3 b). b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.2.4 a). Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2.4 b). Figura 7. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3 a). cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.3. 90 .

Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.4. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.5. stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7.5 a). Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 . stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1. Figura 7. 2.5 b).5 c).

se aplică „metoda gravităţii coerente”.creşterea lăţimii zonei armate. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. Dacă este cazul. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. . adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită. cât şi sub structură. . Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. ce se extind atât în spatele.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. Ca şi în cazul structurilor de sprijin. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. . 7.micşorarea unghiului pantei. se va adopta una din următoarele măsuri: .excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. . . 7.realizarea unei berme la piciorul pantei. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. modificată pentru cazul pantelor armate.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare.4. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei.3. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor.3). 92 . de echilibru limită. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează. . . vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice.drenarea terenului de fundare. .

poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară.1. Figura 7. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini. H este înălţimea pantei. γ este greutatea volumică a pământului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Rh este dată de: R h = 0. unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. forţa destabilizatoare.6).7. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7. Svi.6.7).2) k (γh i + q ) (7. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului. (7. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. iar cea maximă este de 1 m. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. Figura 7.4.1) 93 .5kγH 2 . Distanţa minimă pe verticală. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ .

armate sau nu. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore.4. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. la nivelul „i”. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului.8. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. la nivelul „i”. considerând o suprafaţă de cedare circulară.8. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. unde: (7. q este suprasarcina permanentă şi temporară. MRA.2. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. la nivelul „i”. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. Cu notaţiile din Figura 7. MRP şi de rezistenţa armăturilor. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. În cazul pantelor armate. unde: (7. Metoda fâşiilor 94 . rezultă: Figura 7. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor.

1). Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat. Astfel. c este coeziunea umpluturii armate. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 .4. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 . M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent). uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.6) (7. MRA.9.8) Cu notaţiile din Figura 7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. care trebuie preluat de armături.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7.4. (7.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. 7.9: Figura 7.

5. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat.10). în lipsa altor condiţii specifice impuse.5. i =1 (7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.5a).4.4.10. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. aceste stări limită nu sunt critice. Datorită înclinării pantei. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. j=1 n {( ) [ ( )] } (7. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . Pentru majoritatea pantelor armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7.4. 7. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. 96 . Figura 7.1).4.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7.

Figura 7.7. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice.11. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. 97 . acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei.11). Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. 7. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant.6.

7). se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. 7. γw – greutatea volumică a apei.9. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.8. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. Dacă λ < 100 Pa. riprap. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei.. elemente modulare din beton etc. s – panta faţadei. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . (7. 98 . asociate cu vegetaţie.11) unde: d – adâncimea apei.

43 116.17 2 55.1.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare.48 Nr. atât pentru umplutura armată.12 17.0 17.95 17.57 113.5 4 17. prin încercări de forfecare directă.43 110. Principii generale de calcul.87 99 . cât şi pentru teren. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18. încercare 3 18.1. H = 4 m.73 58.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.81 5 56.08 120. EXEMPLE DE CALCUL 8. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.15 6 58.90 115. Figura 8.3 2 17.9 17.86 Valori τf (kPa) 3 4 57.47 117.1 17. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.32 5 18.

0847.9 106.73 175. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8. n i =1 ( ) (8. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.11 156.20 176.59 162. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.30 Pentru teren (φ.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.014 kN/m3. n şi de nivelul de asigurare α.86 166.34 159.17 5 55.95 53. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85. după eliminarea valorilor eronate.79 152.25 166.05 104. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile. (8. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .07 (coeficient statistic).29 108.1.1. t ⋅s ρ= α .86 160. Rezultă s =0.39 101.18 1 53.09476 .51 2 52. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .29 6 54.1.71 169.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale. Pentru n = 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85. rezultă υ = 2.1.29 173.17 106.88 8.5) 100 . Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85.1) ∑ γi . (8. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.43 110.1.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări. rezultă n = n’ = 5.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.rezultă fm = 1.fm121 = 1 t 50ani .6 (8. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.76 .28) (8.7.33) . Verificarea presiunilor pe teren .6 = 1.36) .fm12 = fm121 × fm122 .6 (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.66 6 (8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 × 13.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.6 (8.4 − 2 × 0.34) .5 × 4 × 0.fm2 = fm21 × fm22 . 8.53 (8.27) 8. L − 2e 3.9.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.99kPa .2 (17.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .1.1 (8.fm2 = 1.1. σv: Rv 295.1. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.68 = 406.1 = 1.1 .49m < = 0.99 ≤ 406.98 2 2 Dm = 1 m 138.0 (producător) .366) × 1.unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.56 + 40.8. unde împingerea este maximă.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.29) (8.Presiunea pe bază.8 σv = = = 138.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.75 sv = = = = 0. 8.fm21 = 1.56m R v 235.6 × 1.32) .2 104 .30) (8.f m122 = log d = log = 1 .5 × 3.5 × 1 = 424.fm12 = 1.fm22 = 1.12 L = = 0.37) . se calculează valoarea sv: T T 18.98 + 17.75 kN/m.366 + 10 × 0.

105 .550691 11.4442 265.91104 129.879 149.959296 2.528758 0.97869 107.6886 277.030317 0.2 1.50 m.40 m.477 11.5 1 1.578094 2.9343 162.9444 73.3552 Pai 0.7997 336.089559 0.34448 46.7776 184.339366 3. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.14245 17.1.10.2 3.73369 73.3722 60.64675 188.308157 0.83808 15.587 299.94144 34.9563 Ti1 4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.40 m.74363 19.45952 5.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.638 8.1331 247.97408 56.307184 3.73137 29.9997 295.8 3.92032 70. În acest caz.00559 0.076827 σvi 20. Se alege un alt tip de geogrilă.89117 22.198284 6.66656 118.5384 130.22809 8.8886 236.222528 1.891413 10.7444 0.13568 30. 8. Ti1 (8.28504 8.24522 3.9563 Ti1 3.2229 222.6 2 2.14706 49.6 4 Gi 29.240899 0.06605 76.972 161.32448 11.5552 Rvi 70.32813 93.5 3 3.73488 27.39) (8.25 m.147504 0.01875 262.6888 3.80528 61.6332 8.272 M0i 0.8332 147.220883 3.104991 2.02648 15.035073 4.2221 147.568 25.45 39.220352 0. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.017818 0.34762 5.5776 15.73113 7.3552 61.4664 34.5776 218.661586 Li-2ei 3.79131 13.7776 177.8888 110.3331 206.35552 99.2442 306.008256 14.372 22. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.568 27.11427 14.43328 44.69686 39.528 ei 0.342483 2.098 4.780224 6.76596 124.882 17.783685 2.802 70.29792 34.003163 0.35232 49.4 2.1.722 221.076827 σvi 22.434625 3.71115 88.8 1.55552 59.07739 0.0764 222.24179 27.528 ei 0.56 kN/m.410953 0. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.393674 3.53392 9.96075 114.6108 295.28117 97.1743 23.73369 77.364364 3.661586 Li-2ei 3.4108 47.5 2 2.81088 6.07675 336.72509 60. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.272 M0i 0.6664 258.843 151.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.522 24.046408 0.70272 2.79017 29.388819 3.11104 88. cota 0.392 9.4 0.488 Paqi 1.816 54.35768 0.528 53.61488 2.11.372 225.5365 161.5552 Rvi Pai 77.497899 0.104991 2.816 48.5 4 Gi 36.3271 113.918201 2.68464 2.404202 2.12912 39. toate armăturile se verifică la rupere.0221 188.24352 17.147504 0.488 Paqi 0. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.4666 159.

2.4 X 0.197207 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.996 2.4 2.193894 0. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.190234 0.035073 4.95) tanφ = 0.762 1.85 ÷ 0.207676 0.223674 0.2 3.464 2.1743 23. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.932 3.79131 13.4 0.528 1. fsm = 1.6 4 Ti1 3.6 2 2.698 2.44 ÷ 0.8 3.8 m pe fiecare metru liniar de zid.23 2.02648 15.166 3.294 1.279721 0.891413 10.191465 0.1.73113 7. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.74363 19.22809 8.8 1. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.45 (pentru geogrilă) .41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.7104 Lpi 1.246767 0.12.327451 0.34762 5.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.2 1.203644 (8. 106 .49 = 0.

51 Valori τf (kPa) 3 4 50.86 115.29 108.87 300 180.39 101.81 113.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.9 18.73 175. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.20 176.08 55.30 Pentru teren (φ.90 56.2.05 104.95 53.43 110.1 17.95 18. Partea 1: Reguli generale.5 17. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.12 γ1 (kN/m ) 3 17.25 166. Figura 8.17 200 106.34 300 159.86 166. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.18 2 52. încercare 1 2 3 4 5 3 18.3 17.79 152.9 106.32 17.71 169.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.15 116.17 5 55.47 117. cât şi pentru teren. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60.59 162.17 110.43 57. prin încercări de forfecare directă.11 156.48 17.88 107 .86 160. atât pentru umplutura armată.0 17.73 58.57 58.43 200 120.29 6 54.29 173.3 H = 4 m.

factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. c = 0 8.4 kN/m3. γφ = 1.1. Pentru verificarea de capacitate portantă.2.5. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.pentru împingerea pământului. .1. . Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18. γG = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.0°.2.2.2. 8. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8.2. factorii parţiali sunt următorii: .35.1. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27.1. . considerată variabilă şi favorabilă.2. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.2. iar c1 = 0 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru greutatea volumică. .1. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO. 108 .1.4. γPa = 1.pentru greutate. 8.3. . Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.2.2. 8. γG = 1. γQ = 0.35.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru unghiul de frecare internă.014 kN/m3. γQ = 1.pentru greutate. considerată variabilă şi favorabilă. respectiv φ1 = 30 °. γγ = 1.1.

factorii parţiali sunt următorii: . 8. . γPa = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.25. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . .pentru rezistenţa terenului.2. γG = 1. γφ = 1. γQ = 1. considerată variabilă şi favorabilă. γPa = 1. .2.1. γG = 1.3.pentru împingerea pământului. γQ = 0.35. .pentru greutate. .pentru greutatea volumică.2. 109 . factorii parţiali sunt următorii: . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.2.pentru împingerea pământului. γφ = 1. .e = 1. γR. γG = 1. considerată variabilă şi favorabilă. . γR.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.0. considerată variabilă şi favorabilă.2. Pentru verificarea de capacitate portantă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.35. γR. γQ = 0. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.4.pentru greutate.pentru verificarea la alunecare pe talpă. factorii parţiali sunt următorii: . Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru unghiul de frecare internă.pentru unghiul de frecare internă.pentru greutatea volumică. . Pentru verificarea de capacitate portantă.2. γφ = 1.pentru greutate.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γQ = 0. 8.4.pentru verificarea capacităţii portante. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. . Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice.5. .2. γQ = 1.4.v = 1. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γPa = 1. .pentru împingerea pământului. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.0.25. considerată variabilă şi favorabilă. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . . γγ = 1. .3. γG = 1.h = 1.pentru greutate. .pentru unghiul de frecare internă. γγ = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. considerată variabilă şi favorabilă.

Combinaţia 2 G = 201. răsturnare) Q = 36. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.3.8 = 28kN / m (8. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. rezultă L = 2.75 kN/m (alunecare pe talpă.45) (8. Paq = 20.5.2.8 × 4 × 18.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.0.2. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.0. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .43) (8.e = 1.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.4. pentru verificarea la alunecare pe talpă. G = 272.7.577 γ = 17. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.1.014 = 201.3.42) (8.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.4.014 kN/m3 8. considerată variabilă şi favorabilă.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.4.375 = 52. γG = 1. γγ = 1.h = 1.44) 8. răsturnare).2.47 kN/m.509 tanφ1 = 0.2.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0. γR.2.4. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.pentru greutate. 8.2.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2 kN/m.375 = 15kN / m (8. pentru rezistenţa terenului. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8.4. Combinaţia 1 G = 201.35. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.8 m.4 kN/m3 γ1 = 18. 8.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică. γQ = 1.25 kN/m tanφ = 0. Pentru verificarea de capacitate portantă. γR.4. Paq = 15 kN/m 110 .46) 8.

4 kN/m3 γ1 = 18.4.49) 90. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.4 kN/m3 γ1 = 18.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. Combinaţia 3 G = 201.5.2 kN/m.72 ≤ 201.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.75 kN/m (alunecare pe talpă.2.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.69 .36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.25 = 90.47) (8. răsturnare) G = 272. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.2.72kN / m (8.2.72kN / m R v = G + Q = 201.51) 111 .47 kN/m.462 γ = 17.509 tanφ1 = 0.4.25 kN/m tanφ = 0.48) (8. Combinaţia 4 G = 201.5.4 kN/m3 γ1 = 18.509 = 102.014 kN/m3 8. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L . Paq = 15 kN/m tanφ = 0.2.462 γ = 17.1. Paq = 20.014 kN/m3 8.6.75 kN/m (alunecare pe talpă. răsturnare) G = 272.5.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.75 + 0 = 201.014 kN/m3 8.407 tanφ1 = 0. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.577 γ = 17. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.50) (8.75 × 0.47 + 20.407 tanφ1 = 0.

57) (8.1 m 8.60) R v = G + Q = 223.2.2kN / m (8.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.75kN / m (8.63) (8.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .53) 90.37 + 0 = 223.78 .95) tanφ = 0.91 (8.11 .verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.49 = 0.75 × 0.49 = 0.64) 112 .unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0. pentru L = 3. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.45 (8.014 + 0 = 223.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8. R v = G + Q = 4 × 3.2kN / m (8.95) tanφ = 0.54) R v = G + Q = 201.75 + 0 = 201.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.72 ≤ 201. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52. pentru combinaţia 2 de încărcări.2.1 × 18.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.52) .5.75kN / m (8.85 ÷ 0.37 × 0.5.72 > 201.2 + 15 = 67.2 ≤ 223.45 (8.2 ≤ 100.58) .25 = 90. pentru L = 3.72 ≤ 90.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.407 = 82.407 = 90.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.37kN / m (8.2.47 + 20.59) (8.51 .3.72 < 223.72kN / m R v = G + Q = 223.62) 67.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.1 m.44 ÷ 0.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.37 × 0.75 × 0.37 kN / m (8.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.44 ÷ 0.85 ÷ 0.61) .56) 90.

509 = 113.2 ≤ 100.72) . pentru L = 3.79 ≤ 100.37 × 0.45 (8.37 × 0.65) 90.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări.44 ÷ 0.1 m 113 .37kN / m (8.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.49 = 0.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.73) (8.69) 99. pentru L = 3.1 R h = Pa + Paq = 90.66) (8.37 × 0.95) tanφ = 0.72 ≤ 223.69 .52 .37 + 0 = 223. pentru L = 3.2.76) 67.95) tanφ = 0. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.49 = 0.71) (8. pentru combinaţia 3 de încărcări.37kN / m (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.74) R v = G + Q = 223.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.72 ≤ 223.91 (8.2kN / m R v = G + Q = 223.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.44 ÷ 0.75) .2kN / m (8.85 ÷ 0.2 ≤ 223.5. pentru combinaţia 4 de încărcări.4.85 ÷ 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .2 + 15 = 67. pentru L = 3.407 = 90.70) (8.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .2 ≤ 223.67) R v = G + Q = 223.1 × 90.37 × 0.45 (pentru geogrilă) 1.45 (8.68) .unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.51 .1 m 8.

78) 8. Combinaţia 3 G = 223.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.37 kN/m (alunecare pe talpă. răsturnare) Q = 46.77) (8.6.014 kN/m3 8. răsturnare).014 = 223.47 kN/m.509 tanφ1 = 0.47 kN/m.2. Combinaţia 2 G = 223.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Q = 46.1 = 31kN / m (8.014 kN/m3 114 .37 kN/m (alunecare pe talpă. Paq = 20.37 kN/m (alunecare pe talpă.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare).5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.577 γ = 17.2.014 kN/m3 8.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. Combinaţia 4 G = 223.2.6.014 kN/m3 8.25 kN/m tanφ = 0.1 × 18. răsturnare).462 γ = 17.577 γ = 17.407 tanφ1 = 0.2 kN/m.6.4 kN/m3 γ1 = 18.407 tanφ1 = 0.509 tanφ1 = 0.2 kN/m. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.4 kN/m3 γ1 = 18. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.2. Q = 40.4 kN/m3 γ1 = 18.3. Paq = 20. G = 301.462 γ = 17.25 kN/m tanφ = 0.37 kN / m Q = 10 × 3.2.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.4 kN/m3 γ1 = 18. G = 301. Combinaţia 1 G = 223.1. răsturnare). răsturnare).6. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.4.2. răsturnare) G = 301. Q = 46.1 m G = 4 × 3.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.

2.79) M 0 = 70.46 L = = 0.7.4 m.46 L = = 0.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.47 kN/m.407 115 .75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.577 γ = 17.25 kN/m tanφ = 0.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6.85) 8.37 kN / m Excentricitatea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.25 × = 134. răsturnare).56m . răsturnare).4 kN/m3 γ1 = 18.014 = 245kN / m Q = 10 × 3. M0: 4 4 + 20.47 × - R v = G + Q = 223.2.601m > = 0.7. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.548m < = 0. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. Rv: (8. Paq = 20.2.509 tanφ1 = 0. G = 330. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.2. Rv 245 6 (8. e: e= M 0 134. e: e= M 0 134.37 + 0 = 223. Q = 44.37 6 (8.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.1. Se măreşte L = 3. răsturnare).2 kN/m.82) (8.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. G = 3. Rv: (8.80) (8.4 = 34kN / m (8. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.7.52m R v 223.4 × 4 × 18.

3.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.47 kN/m.87) (8.4 kN/m3 γ1 = 18.2.462 γ = 17. Verificarea presiunilor pe teren 8. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.2 kN/m.2.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.88) 8.Presiunea pe bază.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. Combinaţia 1 . G = 330. 8. M0: 4 4 + 15 × = 99.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. 8.1.407 tanφ1 = 0.7.86) M 0 = 52.4 kN/m3 γ1 = 18.56m Rv 245 6 (8.8. răsturnare).4.577 γ = 17.406m < = 0. σv: 116 .462 γ = 17. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1. răsturnare). Paq = 20.8.2. e: e= M 0 99. răsturnare).7.6 L = = 0. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.25 kN/m tanφ = 0. Rv: (8. G = 330.4 kN/m3 γ1 = 18. răsturnare).509 tanφ1 = 0.

2.Presiunea pe bază.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17. L − 2e 3.89) (8.68 + 17.4 × 3.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330. L − 2e 3.v = 1.4 × 1 = 280.98kPa .3.69kPa . Combinaţia 3 .8.95) (8.03 1.4 × 3.75kPa .4 × 7.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.96) 8.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.95 = 235.69 ≤ 367.100) 117 .75 ≤ 235.4 367. Combinaţia 2 . (8. σv: Rv 330.68kPa 2 2 (8.97) (8. 8.2 σv = = = 111.Presiunea pe bază.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.90) (8.4 × 1 = 385.91) (8.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.43 = 367.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.4 × 12. σv: Rv 245 + 44.4 × 1 = 252.68 + 17.43 = 367.98) (8.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.94) (8. L − 2e 3.99) Dm = 1 m .16 + 17.4 − 2 × 0. 165.93) (8.75 + 51 = = 165.548 (8.8.4 × 3.2.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165.4 × 12.4 − 2 × 0.4 − 2 × 0.98 ≤ (8.75 + 51 σv = = = 165.

2.4 × 1 = 252.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .Presiunea pe bază. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.16 + 17. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Ti1 (8. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8. σv: Rv 330.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.51 ≤ 235.2.75 + 51 σv = = = 147.2.11.103) (8.95 = 235. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. 8.9.101) (8. L − 2e 3. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.4.51kPa .2.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17. (8. 8.4 × 3.4 − 2 × 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.104) 8.30 m. Q = 51 kN/m.1.8.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.4 × 7.10. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile. din acest punct de vedere.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8. Combinaţia 4 .75 kN/m.35.102) (8.8.75 kN/m. combinaţia 1: G = 330.

32604 53.4732 237.1738 223.9527 175.2.0546709 10.2651 1.8 2.31437 32.909844 15.345925 4.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.1 2.491032 10.107983 1.503748 0.44 ÷ 0.9178 12.0264 208.4686 Pai 0.172816 16.455625 2.129538 σvi 22. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.4 2.227124 0.077119 0.2475 307.8 m pe fiecare metru liniar de zid.80528 108.7844 1.80528 57. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.30 m.001424 0.1 3.5 1.29914 32.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.396394 2.04708 117.15623 0.201765 0.7197 119.374802 3.6499 2.125625 11.635231 Li-2ei 3.149665 0.9 Gi 24.823 2.45 (pentru geogrilă) . Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .99054 Paqi 0.879 141.231168 9.325001 3.3 0.3949 373.7 kN/m.012599 0.173918 0.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.207323 5.35082 80.8029093 6.4686 Rvi 75.1001 190.7 3.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.90563 48.1692 3.917797 13.13636 2.2. se poate alege un alt tip de geogrilă. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8. toate armăturile se verifică la rupere.287039 0.9 Ti1 2.146173 0.4644676 9.2389 ei 0.0917 142.78063 36.13.371786 5.6 3.87898 90.323168 13.43171 48.5 3.9 1.27563 26.48596 97.158144 5.3 3.3212 289.066517 7.6 0.30 m.39063 18.2 1.4768 2.480625 6.729739 8.397151 3.1738 274. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.9575 2.89979 23.146796 0.392504 2.163784 0.1 1.6295127 4.257112 0.5 1.65063 62.3037 2.006001 19.2756 175.9961 3.7 1.0375 0.13182 0.5103664 3.4382 1.147561 0. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.204497 0. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.62462 2.1001 241.1872 0.12.099522 8.0264 157.3423 X 0.95359 66. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.3 2.38769 0.72974 Lpi 1.3755 Ti1 2. În acest caz.510366 3.95269 124.0665172 7.69253 53.245762 3. 8.150891 0.1454 171.1306 2.95) tanφ = 0.26234 42.2475 256.3212 340.6604 78.10789 42.6113 1. cota 0.56368 14.85 ÷ 0.329294 9.49 = 0.49789 27.99647 2.83709 19.825922 2. fsm = 1.9246 66.108805 6.3949 322.7 3 3.3 0.00063 M0i 0.50159 16.9 2.01563 77. de exemplu de 40 kN/m.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

NP 074/2002 7.F. K. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. utilizări. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. Manea. Feodorov. Ed. Pradhan. L. 2001 121 . S. Batali. – Earth reinforcement and soil structures 4. A. Jones. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. Khan..12.J. fundaţii şi structuri de sprijin 9. Găzdaru. 1999 3. S.Z. NP 075/2002 6. A. C. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2.Geotextile şi produse înrudite. V. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures. Proprietăti. FHWA – NHI – 00 – 043.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1..1990) 8. – Geosinteticele în construcţii. A..J. 1998 5. Academiei Române. Publication No. SR EN 13251:2001 .P. Andrawes.. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. MLPTL – Normativ privind principiile.. elemente de calcul. McGown. Atlanta..

unghi γ .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .b .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .nivel de asigurare.stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.efort unitar normal ψ .deformaţie specifică axială σ .h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR. unghi λ .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .greutate volumică α . dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.

d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H. Nγ.q – presiunea activă a pământului.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 . h – înălţime H0.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină. Nφ .d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb. în condiţii seismice.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune. forţă de tracţiune t – timp. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 .