MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

ing.12.06 CONTRACT NR. Valentin Feodorov Şef lucr. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. ing. 124.21. sector 2 Tel: +40.08. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof. dr. ing.21.21. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. dr.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . Nr. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. +40. Loretta Batali Prof. ing. dr. dr. Cătălin Roşu . Lacul Tei. dr. Fax: +40. ing.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul.2006 - . Horaţiu Popa Asist. ing. Ernest Olinic Ing.2420781. dr.242. ing. Sanda Manea Conf.

...................... 28 4......1........................... 18 2.....................................1...1.......... Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ....................... 31 4.. Terenul de fundare .....6.....................................................................1...............................................................5.................. 24 3................2.............1......................... Determinarea caracteristicilor pământului ...... 33 4.......................... Materiale geosintetice cu alte funcţii ...6.................................... 25 4...........2..................................2..2.................. 27 4..............2......2........1........................................................ 17 2..... 31 4......................... Masivul sprijinit ..........................6................... Materiale metalice ................................. 19 2.............6.......... Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ........ Umpluturi ................................3.................. Elemente de faţadă ........................... 27 4....... CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI............. 30 4.....................2................. 8 2..................................... 5 1.................. Evaluarea proiectului.........................2................................................. 24 3................ 33 4.................................. 30 4..... Materiale geosintetice cu funcţie de armare....................... Utilizări.................................................. 33 1 .................. GENERALITĂŢI ................................................2.................................................................... Lucrări aferente căilor ferate .........................2................4...... Cercetarea geotehnică a terenului ...................................... 21 3................................ Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare................................3................................. EVALUAREA PROIECTULUI ... 17 2.................... 8 2.................... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4..............2....................................... Materiale geosintetice ............................7....1............................ OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE... 20 2................. Lucrări de poduri.................................... 5 1.................................................................................................................................. Lucrări hidrotehnice ............. 28 4............ 17 2....1...................2............1..............................................2.......... Armonizarea cu standardele europene ....................... 11 2............... 13 2.... 8 2.................. Mecanisme de transfer............................ Pământ........3..................................................4............... Elemente de faţadă ................................................................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1... 7 2..1....................... Principiul pământului armat.............4.........................................3...6..................1.................................................................................... Tipuri de structuri din pământ armat...................... Lucrări aferente structurilor rutiere ....................................1... Tipuri de armături ...................................1..........

.. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .......... 69 6...................................2............ Evaluarea presiunii pământului......................................................4.....4........ 64 6.............5.... Alegerea tipului de armătură ........2.............................. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE..... 59 6........... 66 6................................................................3............. 59 6...................................................................................... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare.................3......................3................................2............. 65 6..4..................5......................4...........1...... Verificarea stabilităţii la răsturnare ................ Principiile metodei stărilor limită.........2.......................... Calculul forţei maxime de întindere în armătură ................................ Predimensionarea structurii..................... 49 6...................................................................................... Verificarea stabilităţii externe.....2.........3................. 50 6.....4..............3....................1............ 35 4............. Calculul forţei de întindere în armătură .... 62 6.......3................................... 34 4........ 35 5........................... Metoda penei ancorate ...4.......... Exigenţe de calitate.......................4. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă .... 50 6...........................3............. 52 6.................... Starea limită a exploatării normale............ Exploatarea normală.............................4.3...... 41 5...........................4................2... 36 5.....4.4.............................. Verificarea la smulgere a armăturilor...........2..........................4...........................3. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin.................... 71 6.......................................4.........4.......................................................7............................ 58 6.. Verificarea la rupere a armăturilor ..............................4......2........... 36 5.........................3.. Verificarea armăturilor la smulgere .... Evaluarea coeficientului împingerii pământului ...........4...........................4.......................4.................................................... 65 6.... Verificarea la rupere a armăturilor ..................... Evaluarea tasărilor........6......... 71 6........................... 52 6......5........................8... 68 6..... Factori parţiali pentru armături ............................................. Elemente de faţadă pentru pante armate . Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură . 47 5.......... Verificarea stabilităţii pe plane înclinate........................ Alegerea distanţei între armături ..................... 42 5.........1...............................3........ 61 6..........................3.......... 78 2 ........ 55 6..........................4............................ Verificarea presiunilor pe teren...... Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice ................................................................... 60 6.. Procedura de proiectare ...... 73 6...3.4..........................3.3....4. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice ....................... 71 6.. 37 5........... Verificarea stabilităţii interne ......4.................................................1.......3............................4...... 46 5. Principiile proiectării conform EUROCODE....................4.............Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4.................... 68 6.........3.4.......6........... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat ............................5.......1............3............ 66 6. 47 5..... Generalităţi .......1.........................3...4... 51 6........4.... Verificarea stabilităţii globale ........3....... PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5..4..... Metoda gravităţii coerente.............................1............................. 78 6......................1....

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.........................2.............................3.........................................................4.......................................... Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii .........1.............................. Starea limită a exploatării normale.......1................................................ 79 6.................................. 92 7............................. 79 6.... Calculul rezistenţei la întindere a armăturii .....8..1............................................... 99 8................. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS.5......... EXEMPLE DE CALCUL ....... 84 6...... 83 6...........................5................................................ Evaluarea stabilităţii externe ........... 89 7. 80 6.. Proiectarea conexiunilor........................ 93 7............................................................. Structuri de sprijin suprapuse...... 78 6...................... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară .............. 86 7..............7...... 81 6.......................................................1........................ Conexiuni metalice........................4. Verificarea stabilităţii globale interne .............. Predimensionare ....5...................... 89 7................................................4......... Repararea alunecărilor de teren.1.................................. 96 7............. 104 8...... Conexiuni între materialele geosintetice .......3..........................6..................................................................................... Verificarea stabilităţii la răsturnare . 99 8....................................... 82 6.........5.....................5............... 89 7.............................. Proiectarea elementelor de faţadă ......... Sistemul de drenaj............. Evaluarea împingerii pământului ......................................................6....4.................................1......................... Metoda penei duble ......9......... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .7.....................................4....1.................1...........................7..............1....6................... 102 8........ Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică .................. 96 7.......................2.....................................................1...............................5...................................................... Starea limită a exploatării normale ...4................................................... 103 8.................. Proiectarea conexiunilor................................................................2... 104 3 .................................. Procedura de proiectare . PANTE ARMATE .............7....................................... Verificarea presiunilor pe teren................ 95 7....4............... 98 8................ 80 6..... 97 7............................................ 97 7.. 94 7... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ................ Elemente de proiectare specifice......4............ Evaluarea stabilităţii interne..4........ Existenţa unui obstacol ....................8..........................8....... 86 6.........................7...................... 102 8..................9.............................................................................. 102 8............................................ 98 7.......................... 86 6..... Metoda gravităţii coerente..............................................1.....2............................2.......... Sistemul de drenaj.............. Proiectarea elementelor de faţadă .................. Generalităţi ..4..1....................... Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice ...... 103 8.................3..........1..............6..4...... 92 7......1.4......................5...........

..................5................. Verificarea armăturilor la rupere...... Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3...... 118 8..12........................................................ 110 8... 116 8.2......3...................... 118 8.......................... Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ..........................8............................................................... Dispunerea armăturilor....2.................................................................7.....2..................................... 111 8... Determinarea parametrilor geotehnici.......................2..... Verificarea armăturilor la rupere......1.......2..............................2....1......................... 104 8...................13.................................................................... 108 8..........................2... Verificarea stabilităţii la răsturnare ..........4....................................................................... Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE .............................. 115 8.... 107 8............ 105 8...12............ Verificarea armăturilor la smulgere ... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul...........Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8........................... Calculul forţei de întindere în armături ........ Verificarea presiunilor pe teren..........1 m......... 114 8......... Dispunerea armăturilor..........................................10.................... 106 8............................ 118 8......6............11.2.................................................2.1................................. 119 4 ...... Predimensionare ..... Verificarea armăturilor la smulgere ...2............1...........9...... 119 8........2. 105 8........ 110 8..1........2............... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă ..........................2.............. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ..................9........ Calculul forţei de întindere în armături ..10....................... 108 8.....2.........2..........................11..........

Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. 1. P 100-1/2004 6. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. ca şi unele metode specifice de calcul. pante armate). MLPTL – Normativ privind principiile. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. având caracter orientativ. MLPTL . SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. MLPTL . SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. GT 035/2002 5. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare.1. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . NP 074/2002 4. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. indicativ NP 075/2002. Determinarea rezistenţei la intemperii 10. NP 075/2002 3. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate.Cod de proiectare seismică .Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri.

Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. Partea I – Instalarea între materiale granulare. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. Partea 1 – Reguli generale 17. fundaţii şi structuri de sprijin 13. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28.Geosintetice. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. SR EN 13251:2001/A1:2005 . SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. industriale şi agricole. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. fără încărcare normală 23. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite.Geotextile şi produse înrudite. SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. SR EN ISO 13431:2004 . SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. 31. SR EN ISO 4016:2002 . Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. Calculul elementelor din oţel 38. Determinarea caracteristicilor de frecare. Determinarea caracteristicilor de frecare. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ.Geotextile şi produse înrudite. 33. Vocabular 20. Determinarea biomasei microbiene a solului 35. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. SR EN ISO 4014:2003 . Determinarea pH-ului 32. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 12957-2:2005 . SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15.

STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. 7. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. Determinarea granulozităţii 47. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. 3. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. Determinarea materiilor organice 50. Determinarea umidităţii 43. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. Principii generale de calcul 49. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. 8. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. Încercarea Proctor 41.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Condiţii tehnice generale de calitate 54. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. 2. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. 6. 4. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor 45. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. 5. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare.2. Determinarea limitelor de plasticitate 46. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare.

1. Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2.) 8 .1. sub posibilele încărcări exterioare. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2.3 etc. GENERALITĂŢI 2.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi.Figura 2. culei de pod .2. În această categorie intră: . ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare.1.Figura 2. Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2. eventual.2. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A.

Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2.3. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2.5.4) Figura 2. instalate pe pante 9 .5) Figura 2.2. Pante armate cu materiale geosintetice . armate cu geosintetice (Figura 2.4.

pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat.6). Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. terenul de fundare. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice.platforme armate cu materiale geosintetice . în condiţii de limitare a deformaţiilor. Aceste structuri sunt. 10 . elementele de faţadă (parament). cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2. conexiuni. umplutura din spatele structurii de pământ armat. Figura 2. . terenul natural din spatele întregii structuri. În această categorie intră: .structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. .6.7): pământul armat. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată. în general.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice. De obicei. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. fundaţia. sunt necesare elemente de faţadă.drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. de sub structura de pământ armat. Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. . al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: . metalice sau alte tipuri de materiale.

3. În Figura 2. Rambleu cu pante armate b. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.benzi sau grile metalice.benzi. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat .9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături.8). folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).ancore de diverse tipuri.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: . a.8. .7. stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. Repararea alunecărilor Figura 2. 11 . Pante armate 2.

ancore sau bare. ţesute sau extrudate.geocompozite de armare. dar şi din poliamidă. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi.). Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare.9. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. poliester sau. consolidate prin interţesere sau termosudare. de exemplu). polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: .sau biaxiale. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri. cu fibre de sticlă sau metal. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele. etc. 12 . În primul caz. formând geocompozite. Geotextilele pot fi: ţesute. . Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. . multifilament. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. Geogrilele pot fi sudate. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută.geotextile. din care cel puţin un material este geosintetic.geogrile. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. mono.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. mai recent. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. neţesute. tricoturi. În această categorie intră de asemenea geocelulele. poliesterul. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă.

Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . armăturile pot fi împărţite în două categorii: . astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. realizate din beton torcretat. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. Proprietăţile acestor armături sunt. .elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii. .blocuri modulare prefabricate din beton. . ambele umplute cu pământ sau material granular.4. în general. vandalismului etc.previne eroziunea pământului.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. În această categorie intră armăturile metalice. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat.gabioane. .10 – 2. În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. panouri prefabricate din beton. lemn sau alte materiale. În figurile 2. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . benzi. dependente de timp şi temperatură. Din punct de vedere al comportării. bare. în aceleaşi condiţii de solicitare. Proprietăţile acestui tip de armături sunt.dă o formă exterioară structurii. sau alţi polimeri. zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. . .asigură un suport pentru pământ între straturile de armături. . . 2. beton. în aceleaşi condiţii de solicitare. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj). .panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii.elemente metalice. cu viteza constantă de deformare. de cele mai multe ori.armături relativ extensibile.16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade.asigură ancorarea armăturilor în zona activă. inox) şi se prezintă sub formă de grile.materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. .armături relativ inextensibile.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj. 13 . independente de timp şi temperatură. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. îmbinate între ele prin diferite sisteme. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor.

11. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .10. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

12. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.13. Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.

Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 . Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.14.15.

Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. drenare sau protecţie antierozională. culee în pantă (Figura 2. Utilizări 2. Culee de pod 17 .5. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2. conexe celei de armare şi anume de filtrare.19).18). 2. Figura 2. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare.20).6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.16.17.6. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2.17).1. În cazul utilizării geotextilelor ca armături. georeţele sau geocompozite de drenaj. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2.

Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2.18. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2. 18 .Culee în pantă Figura 2. Rambleu armat pentru viaducte 2.6.2.19.22). structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.21).20.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

24).6. Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 . Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.21.3.23).22.23. Figura 2. ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2.

supraînălţarea barajelor existente (Figura 2.27).29). Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2. structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2. Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.28).26.6. baraje din materiale locale (Figura 2. insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.25).24. Insule artificiale din geocelule 20 . Figura 2. Cheuri armate cu geogrile Figura 2.26).25.

În cazul armăturilor cu noduri 21 .7.27. în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire.28. Apărări de maluri Figura 2. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact.29. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2. Astfel.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă. folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură.

30). Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. Aşa cum este prezentat în figură. zona activă este instabilă. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2.1). Unghiul de înclinare a pantei. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. Fără armătură.31. φ. Figura 2. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. situată în imediata apropiere a faţadei. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. Dacă se produce ruperea.30. Figura 2. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului. În cazul nearmat panta este instabilă.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. De aceea. descrescând către capătul liber al armăturii.31). În acest caz. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. Legătura dintre armătură şi pământ. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. Pentru ca armarea pământului să fie eficace. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. depinzând de tipul terenului. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. care asigură transferul de încărcare. pantelor sau rambleelor armate. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. 23 . trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. ca şi de relaţia care există între ele. Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. de cele ale armăturii. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune.

1. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. ca şi a încercărilor in situ.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. NP 074/2002. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. 24 . condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. condiţiilor de drenare etc. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0. O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. În cazul pământurilor. cu capacitate portantă insuficientă. a tasărilor probabile. . preferabil în timpul iernii şi a primăverii. Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. 3. Trebuie realizate următoarele: . precum şi a fluctuaţilor acestuia. . incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia.8 din înălţimea prevăzută. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor.

în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). NP 074/2002. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare.2. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH. de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. conţinut de săruri). rezistivitate electrică. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. inclusiv studii de arhivă.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. iar dacă aceasta nu este suficientă. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. 25 . se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. având ca referinţă „Normativul privind principiile. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice. de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. atât pe termen scurt (parametrii totali). În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. sunt necesare încercări de compresibilitate . 3. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat.

26 . criteriile de performanţă. experienţa costul. fiind însă mai scumpe. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare. disponibilitatea materialelor. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere. durabilitatea.

1. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. de cele mai multe ori concentrate local.1.1. De aceea. cât şi masa de pământ armată şi. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. în anumite condiţii. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. eventual. dacă există. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. Mai pot fi utilizate. Pirita poate oxida. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. în general. umplutura dintre ele.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. 4. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 . MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive.063 mm). Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. care duc la sporirea costurilor. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. necoezive.

în condiţii de deformaţii plane.2. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ).1). în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. iar pentru poliolefine (polipropilenă. cât şi cei totali. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET). φ’ şi c’. 4. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. φ pentru structuri de spijin. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă.5 – 2 m distanţă).1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură. SR ISO 14240:2001.2. 28 . PP şi polietilenă de înaltă densitate. SR ISO 11265/A1:98. În aceste condiţii.1. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. φ şi c. φ sunt relativ mici. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă. SR ISO 11048:99. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. tipice pentru structurile de sprijin. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. STAS 7107/1-76. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. Pentru materiale pur necoezive. Determinarea caracteristicilor pământului 4. Umpluturi Pentru proiectare. f) Materiale friabile – pământurile friabile. În cazul utilizării armăturilor metalice. ε (Figura 4. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă.1.

1% max 0.01 % max 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.025% max 0.2% 0.35 V min 0.01% max 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0.1% 1000Ωcm max 0.05% max 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.2% max 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.2% min 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.03 % max 0.01% max 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.03 % max 0.02% 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.2% max 0.

Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. φ şi c.2.1. 4. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85. 8942/189. 1913/3-76.2. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. 1913/15-75.1. 30 . tip CD (consolidat – drenat). În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. Întrucât umpluturile vor fi compactate. woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. 1913/5-85. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. prin încercarea Proctor. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. se vor determina parametrii optimi de compactare. fie cea de compresiune triaxială. φ’ şi c’ şi totali. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. 8942/2-82. 1913/4-86. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4.2. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. 1913/13-83. tip CD (consolidat – drenat). fie cea de compresiune triaxială. 8942/5-75. 1913/12-88. 1913/2-76. pentru a obţine valorile de calcul. 1913/6-76.1. 4.3.

depozitele de zgură. cu diferite funcţii. din materiale polimerice. cum ar fi rezistenţa la întindere. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). Cu. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. temperatură. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. Mn. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. . Materiale geosintetice 4. NP 075-02. în general. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. fiecare produs trebuie analizat individual. oxidare.încercări de identificare şi caracterizare.. se utilizează. geometrii.2. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. fisurare datorită condiţiilor de mediu. Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. foaie etc.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. steril de mină sau de deşeuri industriale. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. NP 075/2002. De aceea. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură.2. îmbătrânire.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări. deteriorarea în timpul punerii în operă. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. Cr. polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Co. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005. proprietăţile de frecare. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”.încercări de control. Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză.6. . Datorită diversităţii de produse. aditivi etc. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri. realizate în condiţii standard. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”.1.. la fluaj. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. 31 .

„-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. S – relevant în anumite situaţii specifice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. sunt necesare teste de durabilitate 32 . R – relevant în toate situaţiile. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar. T – utilizare sub semnul întrebării. Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect.

Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2.2. Tabelul 4-4.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie . este dată orientativ în Tabelul 4-5. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. bare sau grile (reţele). 10025-2:2004.4. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale. În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. Elemente de faţadă În paragraful 2.defectelor de execuţie. Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune.3. metal. acolo unde este cazul. 4. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. elemente de legătură. 10025-3:2005.consolidării secundare a terenurilor argiloase. 33 .2. .4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. Atunci când nu este posibil. . Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic.fluajului armăturilor.

55 0.68 0. diamant sau hexagonale. pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului. . Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare.1.45 0.4 0 0 0 0 1. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii.1 0. pătrate. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire.2 Nota 1: NG . Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: .panouri prefabricate.07 1.05 – 1 m2. G .05 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5. I . în jurul fiecărui strat de pământ compactat.35 0.05 0.7 0.75 1. disponibile într-o varietate de forme şi texturi.25 0.05 0.15 1.faţade flexibile.oţel inoxidabil.25 0 0 0 0 0. lemn.0 0. de regulă din beton. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime.1 0.tablă neagră (negalvanizată).panouri prefabricate.55 0. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.blocuri modulare prefabricate din beton.35 1. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare. de regulă din beton. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade. Au suprafeţe de cca 0. .oţel galvanizat. .3 0.38 0. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei. metal sau materiale polimerice. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste.4.63 0. fie prin acoperire cu un strat de pământ. 4. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0. din metal sau materiale polimerice . Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.09 0. pe toată înălţimea structurii. dreptunghiulare. permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 . Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.

oţel inoxidabil sau materiale polimerice.4. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. pot fi utilizate elemente de faţadă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. STAS 8796/4-89). oţel galvanizat. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. buloane etc. bare.5. de nivelul de estetică cerut. care permit şi creşterea vegetaţiei. Pot fi constituite din dibluri. ea poate fi însămânţată. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. STAS 8796/3-89. 35 . ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. Se pot folosi şuruburi obişnuite.întoarcerea armăturilor la faţa pantei.gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. ancorate de acestea. STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8. din beton sau zidărie de piatră brută. oţel protejat. De asemenea.plase metalice sau din polimeri 4. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi.2. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii.6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. din grupa 4. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului).SR EN ISO 4016:2002. realizate din oţel neprotejat. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea.4): . STAS 8796/280. armătura trebuie ataşată de gabion. realizate după construcţia structurii de sprijin. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2.8 sau 10. 4. SR EN ISO 4014:2003. . Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). . În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. şuruburi cu cap hexagonal. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn).9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. în acest caz.

Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. 36 . 5. încărcările se clasifică în: . Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri.condiţii speciale (de ex. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5.de exemplu. Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN). Cu alte cuvinte.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: . inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. Având ca referinţă aceste standarde.natura şi dimensiunile structurii de pământ.natura terenului şi condiţiile de apă subterană.2. . seismicitate). Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri.1. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară. Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. acolo unde ei sunt necesari . Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii.permanente (P). Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. .

excepţionale (E). Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. . cât şi la SLEN.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). n.85. . obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. care pot fi sub. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . în gruparea specială de acţiuni. EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare.3. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. În aplicarea metodei stărilor limită. Valorile de proiectare ale acţiunilor. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor.1) Fd = γF × Frep. încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. unde: 37 . Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. în grupările fundamentale respective. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004.pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Stările limită pot apare atât în teren. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5. α. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. se va verifica la SLU. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85.85. n. nd pentru V. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . se va verifica atât la SLU. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. Partea 1 – Reguli generale. cvasipermanente (C) sau variabile (V).95. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77. se vor aplica următoarele. În cazul lucrărilor de susţinere.95. 5.sau supraunitari. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004.0 pentru P şi C. având ca referinţă STAS 10101/0A-77.

cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale. . Estb. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk. Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999. în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst.0. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. (5.d. proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). . . Xd.antrenare hidrodinamică.pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL).cedarea sau deformaţii excesive ale terenului.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. Valorile factorului parţial de material. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO).4) unde: unde: 38 .d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. În cazul SLU. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7.5) (5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. (5. Edst.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice.d ≤ Estb. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7.pierderea echilibrului structurii sau terenului. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile). în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU). ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor. (5. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD).0 sau subunitar (notat ψ0. γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. .

care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG.dst γQ.stb γQ. favorabilă Variabilă. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. efectele acţiunilor. cu titlu informativ.00 39 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A.25 1.stb Valoare 1. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. Tabelul 5-1.10 0.40 1.90 1.40 1.dst γG. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1.25 1. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale. proprietăţile materialelor şi rezistenţe. defavorabilă Permanentă. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3.50 0 Tabelul 5-2. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1.

0 1.0 1. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.1 1.0 Set R2 1.0 M2 1.0 Set R2 1. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.25 1.4 R3 1.5 0 A2 1.h γR.35 1. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni.e R1 1.0 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.3 0 Tabelul 5-4.0 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd.e R1 1.0 1.0 1.0 Tabelul 5-6.0 1.1 R3 1.4 1.4 1.0 1.0 1.25 1. 40 .v γR.0 Tabelul 5-5. (5.0 1.0 1.4 1.

În acest caz. În cazul stabilităţii externe. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. atât starea limită ultimă. fie de cea a exploatării normale. În cazul stabilităţii interne. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. de exemplu. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. în acest caz. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. în mod normal.0. egale cu 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. c. calculul tasărilor).4. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. b. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. se produce cedarea sau există degradări majore. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. 5. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). în practica curentă de proiectare. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. Pentru toate aplicaţiile însă. În proiectarea structurilor de pământ armat.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul). foliilor. Majoritatea armăturilor utilizate. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere.4. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. 5. 10101. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm. Tabelul 5-7. armătura poate fi considerată ca inextensibilă. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004).1. nici în normativele sau standardele europene. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. cu excepţia BS 8006. În caz contrar. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. În cazul aplicării principiilor EUROCODE. de tipul benzilor. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. datorită diferiţilor factori. armătura este considerată extensibilă. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi.

iar σ este abaterea medie a rezistenţei. unde. caz în care fm112 = 1. fm111 = 1.8) (5. Pentru armăturile metalice. fm111 poate fi calculat cu formula: 1.7) (5.64σ μ este rezistenţa medie. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. 43 . unde: μ − 1. fie pe baza rezistenţei medii de bază. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: .10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice.1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. În caz contrar. Pentru armăturile polimerice. .64σ . prin factorul parţial fm111.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat. fm111 = 1. Figura 5.50.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material. fm = 1.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică. f m111 = 1 + (5. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 . fm112 = 0.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 . (5.dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control. f m11 = f m111 × f m112 (5. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1.0 sau pe baza secţiunii nominale. prin factorul parţial fm112.0.

dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. (5.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1. Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: . ceea ce este recomandat. Atât pentru materialele metalice.1. În cazul unui număr mare de date. În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. fm121 poate fi luat egal cu 1. atunci: t (5. tt – durata încercărilor de fluaj.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. 44 .13) f m122 = log d . fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date. fm122 poate fi luat egal cu 1. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.0. . unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real. obţinute pe perioade mari de timp.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121.0. cât şi pentru cele geosintetice. f m12 = f m121 × f m122 . În cazul materialelor geosintetice.

astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei.3. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5. de modul de compactare etc. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă. (5.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. În general.2. valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător. fm12. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani. Figura 5.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. de structura de pământ armat.1. de tipul de teren.1. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. 45 . Figura 5. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. fm21 = 1. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii.

obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare).3.2. . Tc: ⎛T T ⎞ (5. factorul parţial astfel obţinut.16) Tc = u . Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: .4. fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. Tmed f. factorul parţial de siguranţă este fal. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere. Schema de stabilire a factorului parţial de material. În cazul materialelor metalice. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5. fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. medf ⎟ . 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate.15) Tc = min⎜ ft . În cazul materialelor geosintetice. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. 46 .

5. • prezenţa unui strat de umplutură umed.3. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile. Figura 5. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1. • încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii.5 m. fal = 1. fal = 1.5.4. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori.pentru SLEN: fsm = 1.pentru SLU: fsm = 1. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice.0.3. • compresiunea umpluturii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: . deteriorarea armării datorită degradării polimerilor. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative.3 . 5.4). Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .4.0. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple.

nici condiţii de încărcare sau de teren speciale.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite. Figura 5. care trebuie proiectate utilizând metode speciale.5. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5. În această categorie intră pilele de pod. ziduri de cheu. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare.6). Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 . care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. ramblee de cale ferată (Figura 5. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. baraje.5).

6. 49 . verificarea corectitudinii instalării armăturilor. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. pe lungimi de cca 20 – 30 m. În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ.6. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură. verificarea compactării umpluturii. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. de tip zid de sprijin sau culei. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol. care nu sunt verticale.1. culei Şi alte structuri de acest tip. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. Figura 6. 50 .1. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin.1.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin.

pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. 51 . care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. cât şi cele diferenţiate. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. utilizând metode de echilibru limită. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. în direcţie longitudinală şi transversală. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. În cazul armăturilor inextensibile. de tip ziduri de sprijin şi culei. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile. ancorate sau nu. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. c) analiza deformaţiilor. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. Sunt evaluate atât tasările absolute. cât şi cele ale exploatării normale. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. NOTĂ. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură.2. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese.

Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6.3. H/L. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale. 6. 52 . mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. Figura 6.3. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă.3. răsturnare (limitarea excentricităţii). Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. H fiind în general impus de amplasament. depăşirea presiunilor pe teren. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă.2): alunecare pe talpă.1. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. Cu toate acestea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. pierderea globală a stabilităţii.2.1.4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6.

. .5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex.4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0. .adâncimea de îngheţ.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor. depinde de: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.presiunea dată de structură.7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.3. Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.6H.. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.5). Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 . necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului. 2 sau 7 m) 0.7 H (minim 3 m) max (0.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .4.

În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare. saltelelor sau pavajelor.7.0 m Dm βs Figura 6. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare.7 şi Figura 6. excavaţii etc.2). De asemenea. pentru structuri supuse acţiunii apei. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin.2. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă.suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . 55 . cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin. βs = 0° Ziduri de sprijin.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6.5. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ. βs = 0° Culei. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin.6). Tabelul 6-2.8). .3. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare.

greutatea (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ . Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ . G .coeficientul împingerii active.1) Figura 6.coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6.7.2) Figura 6. 2⎠ ⎝ q – suprasarcina. e – excentricitatea. Rv – rezultanta încărcărilor verticale. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 .6.

Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).3) Figura 6.4) Figura 6.coeficientul împingerii active (6. Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ . Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 .9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .9. Figura 6.coeficientul împingerii active (6.8.

58 . ka k0 k 6m z Figura 6. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. care se opun alunecării. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active.5) unde ka are expresiile prezentate anterior. cu cele rezistente. φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). iar c este coeziunea. unde: (6. Rv – rezultanta forţelor verticale. (6.2).6) Rh – rezultanta forţelor orizontale. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare.10.3. care produc alunecarea. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6. presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a . în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. la o cotă z.3. fie ale umpluturii. depinde care sunt mai slabe.10).

unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă. iγ. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. dacă există). cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. de regulă. presupusă uniform distribuită.3.4. σv.5. Presiunea pe bază. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren.3.11). Rh – rezultanta forţelor orizontale.7) 6. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. se calculează cu formula: Rv σv = .8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. Rv – rezultanta forţelor verticale. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . L – lăţimea efectivă a bazei. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat. γf – greutatea volumică a terenului de fundare.5). (6. Dm – adâncimea de încastrare a structurii.2). metoda Meyerhof (Figura 6.9) 1 pcr este presiunea critică. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . unde: (6. 6. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ . Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei.4. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide.3. 59 . (6. (6. În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6.

6. atât cele care sunt exterioare structurii. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. 6. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. de regulă. Pentru structuri simple. presiunea critică mărită. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă. cu geometrie rectangulară. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi.12). înlocuirea stratului moale. critice. 60 . ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). respectiv. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. cât şi prin cea nearmată nu sunt. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare.3.11. prin lungirea armăturilor. realizarea de coloane de material granular etc. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat.12. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate.7. Tabelul 6-3. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3).3.

pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6.14. coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.8. Pa. În cazul lucrărilor de sprijin. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. În plus.3.11) Fi = khG. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice. determinat conform P100/1-2004. (6.5k s .13. unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6.13.12) unde ks este coeficientul seismic.

14) armate.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 .5H 1 − 0. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.14.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.5tgβ (6.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.

δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate. q se adaugă o împingere suplimentară.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0.q – Paq are punctul de aplicaţie la 0. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h. Pas. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala. conform notaţiilor din Figura 6. 6. Pas = (6. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: . Se precizează că.componenta seismică. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază. Punctul de aplicaţie al forţei Pas.componenta împingerii în regim static. Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .15): 64 . Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. pământul se găseşte în condiţii nedrenate. atât pentru pământuri. .14. este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas.q = k as (6. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0.q = Pas.q se determină în felul următor: .q.13) sau 1 2 γh k as . în cazul general.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H.componenta seismică.14).4. care. . kv este coeficientul seismic în direcţie verticală.16) (6.componenta statică.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. Ps. Figura 6. acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază.5kh. în cazul solicitării seismice. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as .66 din înălţime faţă de bază. cât şi 3 pentru roci. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite.

Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2. Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare. 2. 65 . 3. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături.4.3.4.15. Pentru armăturile discontinui. de tipul benzilor. alegerea tipului de armătură. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1.2. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”. conform precizărilor din 4. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor.1. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. în condiţii statice şi dinamice. De aceea. alegerea distanţei pe verticală între armături. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. Figura 6. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. pentru o proiectare economică. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. 4. 6. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. 6. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada.1. 5.2. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”.

Ti1 (Figura 6. unde: (6. de asemenea. Metoda penei ancorate 6.16.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. T a armăturilor. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu.3.1. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). modifica rezistenţa la tracţiune.4. Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite. Pentru structurile cu faţade modulare.16). 6. distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură.3. σ vi = R vi . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă.4. Se poate. distanţa dintre armături se ia egală cu 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului.20) Figura 6. unde: L i − 2e i (6. care se adaptează uşor la aceste variaţii. Ti1 = k a σ vi s vi .

b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b). dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d . Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. Ti2 (Figura 6. unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ .17). Ti3 (Figura 6.25) 67 . afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. unde: Di D i = h i + b .21) (6. ei este excentricitatea rezultantei Rvi.18).17.24) (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Ti 2 = k aSvi V . dacă h i > 2d − b 2 (6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b). Li este lungimea armăturii „i”. Q= ⎝ b d+ 2 (6.22) (6.23) Figura 6.

Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6. Tc ≥ Ti.2. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6.28) Pi – perimetrul armăturii „i”. conform 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”.4.3. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .4.3.4. (6. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”. tanδa .2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”. pe metru liniar de zid.4. Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere.3.3.18.3.4. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti . calculată conform 6.26) Figura 6.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ. (6.1.27) 6. 68 . Ti. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”. conform 5.1.

69 . Figura 6.4. 6. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6.20). încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale. în Figura 6. ca – adeziunea armătură/teren. c.4.19).se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă..fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. Principalele ipoteze sunt: .19. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. b. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare.20 ).21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat. încărcări exterioare uniform distribuite.3. .planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. reacţiunea normală pe planul de cedare. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă.. . Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6.

20. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .21.22). Figura 6. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite. (6.31) (6. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T.4. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: . 6. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. se poate considera α= 45°-φ1/2. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6. pentru z > z0 = 6 m. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. Metoda gravităţii coerente 6. fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului.3. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T . k = ka. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6.consolidarea secundară a pământurilor coezive. . q este suprasarcina permanentă.4. pe metru liniar de zid.1.4.fluajul armăturilor polimerice.2.4. 6. ca este adeziunea armătură/teren. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6.3. Pi este perimetrul armăturii „i”.5.23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0.4.32) 71 . pentru z ≤ z0 = 6 m. În cazul fluajului armăturilor polimerice.

Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .22.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6.1.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.4.4.4. Ti1 = kσ vi s vi . Ti1 (Figura 6.34) L i − 2e i Figura 6. σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. unde: (6. unde: (6.24.23. R vi σ vi = .24).2. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 . Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.

metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi . ei este excentricitatea rezultantei Rvi. cu tan-1(X) în radiani. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. unde: (6. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ .38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’. d')s vi . Li este lungimea armăturii „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”.25.35) σ v (h i . afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii).37) (6. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie). Ti2 (Figura 6. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. Valoarea efortului σv considerată 74 . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. (6.36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ .25). unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. Figura 6.

40) Figura 6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H).pentru 0 < hi < 0. paralelă cu faţada structurii.26.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”. Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: .metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu. unde L’ este lungimea fundaţiei. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie).75L’. Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6. 75 . Ti3 (Figura 6.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ .27).pentru hi > 0. (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.75L’. (6. unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură. .

Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”.27. se presupune că 76 . existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie. Figura 6.28.28.

dacă hi > z2. numită „linia 1” (Figura 6.42) .47) (6. dacă hi ≥ z0.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0. (6.30.la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3. În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.15(H1 – hi)/(H1 – z2).45) (6. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm. dacă hi ≤ z1. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei.29.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3. (6. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6.29).4). trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. (6. Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături. a1 = a0 + (1 . Figura 6. 77 .85. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: .5H1 în spatele faţadei. (6.44) a0 = 1 . z2 este egal cu 1. dacă z1 < hi < z0. zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. (6.46) a1 = 1. Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6.0. Pentru calcul.5(H1/2 – zactiv).a0)(z0 – hi)/(z0 – z1).48) a1 = a0. fie cu linia 2. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0. dacă hi ≤ z2.41) . unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. (6. Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii.

5. la distanţa x. L este lungimea totală a armăturii. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate.4.4.49) 6.4).4. B este lăţimea armăturii. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă.2. (6.4. Ti ≤ 6. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere.4. dincolo de linie de întindere maximă considerată.3. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.3.1.4. 78 . conform 5. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură.2: Tc ≥ Ti.4. calculată conform 6. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6.3.4.4. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii.4. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.30. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6.50) ∫ σ v (x )dx .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.4.4.

Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi . L este lungimea armăturii. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. E este modulul de elasticitate al armăturii. (6.5. Fi = k h ⋅ G a . Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.8).52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6.4. unde: (6. aşa cum este ilustrat în Figura 6. Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”.4. Figura 6.3.8). Sporul de forţă de tracţiune indus de seism.4. Ga este greutatea zonei active. Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 .51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”. Fi.31.6.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.31. 6.

1.6H.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. Figura 6. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%. Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6. se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. Elemente de proiectare specifice 6.5.5.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 . cele două structuri se proiectează separat. 6. H + H2 Dacă D ≤ 1 . 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare.7H1 şi L2 ≥ 0.32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină. conform principiilor deja prezentate.32.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) .

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6.5. Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6. presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6.33. Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent. 2⎠ ⎝ 81 . φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ . Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6.34): Cazul 1. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere.2.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

8.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările. Astfel: . Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare. determinată conform Tabelul 4-5. rigole etc. fundaţii pentru panouri de semnalizare.). Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 . 6.elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul. . 6. .39.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii. săruri pentru dezgheţare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.7. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: . .grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). 6. prize de apă. se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. iarna.41).2. parapeţi. În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare.9. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii. cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6.40).

Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6.41. În acest caz. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. 87 . straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte.40. Dacă acest lucru nu este posibil.

88 . se poate ocoli obstacolul. Figura 6.42). iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul.42.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. în spatele obstacolului (Figura 6. capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi). Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă.

2 c). . cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7. pentru a reduce ampriza lucrării. c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7. . Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice. PANTE ARMATE 7. Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1.2 b). 89 . cu pante abrupte.2): . având înclinări faţă de verticală de peste 20°. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje.construirea de ramblee noi.1).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. b) alunecare pe bază (Figura 7.1.2 a).îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare.1.2. Figura 7. 7.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren.

4 a). Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.4 b). Figura 7. cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3 b).3 a). 90 . b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.3.2. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.

stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7. 2. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1.5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7.5 b).5 a). Figura 7. stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7.5 c).4. b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 . Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.

. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor. 7. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor. . adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. modificată pentru cazul pantelor armate. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană. . se aplică „metoda gravităţii coerente”. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează.drenarea terenului de fundare. Ca şi în cazul structurilor de sprijin. . ce se extind atât în spatele. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului.realizarea unei berme la piciorul pantei. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană. cât şi sub structură. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. 7. se va adopta una din următoarele măsuri: . . . Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală.creşterea lăţimii zonei armate. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente.3).4. Dacă este cazul.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită.utilizarea unei umpluturi de calitate superioară. 92 . în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază.micşorarea unghiului pantei. de echilibru limită.excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare.3.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. . .

unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară. γ este greutatea volumică a pământului. Rh este dată de: R h = 0.1.4. H este înălţimea pantei. Figura 7. forţa destabilizatoare.6). Svi.2) k (γh i + q ) (7. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ . Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. iar cea maximă este de 1 m. (7.7). Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini.5kγH 2 .1) 93 . Distanţa minimă pe verticală. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm).7.6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală. Figura 7. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7.

3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. MRA. armate sau nu. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare. unde: (7. iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului. 7. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ .4. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. la nivelul „i”.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). Metoda fâşiilor 94 . Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale.8. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături.2. considerând o suprafaţă de cedare circulară. q este suprasarcina permanentă şi temporară. la nivelul „i”. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. Cu notaţiile din Figura 7. rezultă: Figura 7.8. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. unde: (7. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. În cazul pantelor armate. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”. la nivelul „i”. MRP şi de rezistenţa armăturilor.

4.3. MRA. (7. care trebuie preluat de armături. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat.9.8) Cu notaţiile din Figura 7. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 . Astfel. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 .1).5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7.9: Figura 7. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent).7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”.4.6) (7. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. c este coeziunea umpluturii armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7. 7.

Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ .5. În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7. în lipsa altor condiţii specifice impuse. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită.4. aceste stări limită nu sunt critice. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.5.4.10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. 7. Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7. Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6.1).4. Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile. j=1 n {( ) [ ( )] } (7. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături. Pentru majoritatea pantelor armate. Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. 96 . se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară.4. Datorită înclinării pantei.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat.10.5a). uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. i =1 (7.10).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . Figura 7.

Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone.7.11. Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. Figura 7. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj.11). 7. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate.6. 97 . înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice.

asociate cu vegetaţie.7). Dacă λ < 100 Pa. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. s – panta faţadei. elemente modulare din beton etc. riprap. (7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată. γw – greutatea volumică a apei.8. Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6. 7. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. 98 ..9. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale.11) unde: d – adâncimea apei. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei.

Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare.5 4 17.08 120. Principii generale de calcul.73 58.17 2 55. EXEMPLE DE CALCUL 8.47 117.86 Valori τf (kPa) 3 4 57. prin încercări de forfecare directă.95 17.43 116.3 2 17. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18. Figura 8.0 17.1. H = 4 m. cât şi pentru teren.9 17.12 17.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.1.1 17. încercare 3 18.32 5 18. atât pentru umplutura armată.87 99 .15 6 58. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.43 110.48 Nr.90 115.57 113.81 5 56.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.

29 173.71 169. rezultă υ = 2. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85. după eliminarea valorilor eronate.1) ∑ γi .4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări. din tabelul 1 din STAS 3300/1-85. (8.20 176.73 175. valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8.18 1 53. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .88 8.5) 100 .86 160. Rezultă s =0. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8. rezultă n = n’ = 5. n şi de nivelul de asigurare α.95 53. n i =1 ( ) (8.05 104.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii.59 162.11 156.29 6 54. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.1.17 5 55.34 159.43 110.07 (coeficient statistic). Pentru n = 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180.1. (8.09476 .86 166.9 106. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.1.1.29 108.1. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .0847.30 Pentru teren (φ. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.25 166. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală. t ⋅s ρ= α .51 2 52.014 kN/m3.17 106.39 101.79 152.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

4 − 2 × 0. 8. L − 2e 3.8 σv = = = 138. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.f m122 = log d = log = 1 .fm2 = fm21 × fm22 .12 L = = 0.75 sv = = = = 0.fm2 = 1.53 (8.6 (8.5 × 4 × 0.6 (8.1 .366) × 1.30) (8.0 (producător) .Presiunea pe bază.1.1 = 1. unde împingerea este maximă.98 + 17.28) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.6 × 1.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1. se calculează valoarea sv: T T 18.fm21 = 1. Verificarea presiunilor pe teren .unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.fm12 = fm121 × fm122 . σv: Rv 295.33) . 8.27) 8.rezultă fm = 1.6 (8.56m R v 235.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.37) .2 (17.38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.36) . Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.fm22 = 1.49m < = 0.7.99kPa .56 + 40.9.66 6 (8.2 104 .5 × 1 = 424.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.99 ≤ 406.fm121 = 1 t 50ani .366 + 10 × 0.34) .32) .6 = 1.1 (8.29) (8.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.4 × 13.1.5 × 3.98 2 2 Dm = 1 m 138.1.75 kN/m.68 = 406.fm12 = 1.76 .

780224 6.2221 147.783685 2.816 48. În acest caz.73488 27.434625 3.96075 114.11104 88.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.97869 107.7997 336.4666 159.6886 277.2442 306.1743 23.01875 262.528758 0.39) (8.91104 129.959296 2.8888 110.076827 σvi 22. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.34448 46.83808 15.488 Paqi 0.578094 2.32448 11.035073 4.3331 206.11.8 3.81088 6.35552 99.50 m.79131 13.1.342483 2.528 ei 0.43328 44.3552 Pai 0.68464 2.9343 162.0221 188.53392 9.76596 124.882 17.5 4 Gi 36. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.722 221.10.843 151.14706 49.56 kN/m.5 3 3.307184 3.73369 73.32813 93.34762 5.5 1 1.25 m.5552 Rvi 70.046408 0.089559 0.28504 8.2 1.147504 0.8 1.477 11.06605 76.40 m.488 Paqi 1.07675 336.5552 Rvi Pai 77.528 53.73113 7.240899 0.61488 2.7444 0.6 4 Gi 29.017818 0.45 39.5776 15.4108 47.522 24.07739 0. 8. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere. Se alege un alt tip de geogrilă.74363 19.6 2 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.008256 14.5776 218.003163 0.1331 247. 105 .94144 34.638 8.92032 70.73369 77.13568 30.6108 295.7776 184.24522 3.568 25.22809 8.098 4.220883 3.802 70.24179 27.076827 σvi 20.404202 2.497899 0.73137 29.9997 295.45952 5. Ti1 (8.9444 73.66656 118.661586 Li-2ei 3.568 27.89117 22.272 M0i 0.69686 39.222528 1.4442 265. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.392 9.35768 0.11427 14.1.97408 56. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.9563 Ti1 3.272 M0i 0.5365 161.3722 60.70272 2.372 22.02648 15.14245 17.372 225.4 0.220352 0.00559 0.8886 236.6332 8.104991 2.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.64675 188.879 149.28117 97.891413 10.24352 17.71115 88.3271 113.816 54.030317 0.7776 177.4664 34. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.104991 2. toate armăturile se verifică la rupere.147504 0. cota 0.8332 147.79017 29.5 2 2.12912 39. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.198284 6.0764 222.35232 49.972 161.918201 2.40 m.410953 0.2 3.80528 61.9563 Ti1 4.550691 11.5384 130.587 299.364364 3.55552 59.3552 61.661586 Li-2ei 3.339366 3.528 ei 0.6664 258.393674 3.4 2.72509 60.29792 34.308157 0.388819 3.2229 222.6888 3.

932 3. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.02648 15.95) tanφ = 0.12.891413 10.327451 0.4 2.996 2.207676 0.34762 5.1.8 3.8 m pe fiecare metru liniar de zid.294 1.279721 0.762 1.197207 0.22809 8.73113 7. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.85 ÷ 0. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.6 4 Ti1 3. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.193894 0.464 2.203644 (8.528 1.223674 0.190234 0.4 0.74363 19.2 1.191465 0.4 X 0. fsm = 1. 106 .44 ÷ 0.2.79131 13.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.7104 Lpi 1.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.8 1.23 2.166 3.49 = 0.246767 0.2 3.698 2.45 (pentru geogrilă) .6 2 2.1743 23.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.035073 4.

86 115.17 5 55.9 18. prin încercări de forfecare directă. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.29 108.87 300 180.0 17.12 γ1 (kN/m ) 3 17.1 17.47 117. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.81 113.43 200 120.2. Figura 8.30 Pentru teren (φ.71 169.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.95 18.3 17.39 101.43 57.29 173. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.73 58.34 300 159. Partea 1: Reguli generale.86 166.17 110.59 162.90 56.57 58.25 166.20 176.5 17.88 107 .18 2 52.11 156.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.32 17.3 H = 4 m.73 175. atât pentru umplutura armată.48 17.17 200 106.05 104.86 160. încercare 1 2 3 4 5 3 18.95 53.15 116. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr.9 106.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.43 110.79 152. cât şi pentru teren.29 6 54.08 55.

4.2.3.4 kN/m3. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. .0°. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8.2. γQ = 1. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17. 8. . γG = 1. Pentru verificarea de capacitate portantă. γQ = 0.pentru greutatea volumică.2.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. iar c1 = 0 8. . c = 0 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.1.1.1.2.2. factorii parţiali sunt următorii: .2. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. . . γφ = 1. 8. 108 .2. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO. γG = 1.1.2.1. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27.014 kN/m3.pentru unghiul de frecare internă. 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.35.35.pentru greutate. Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18.1.2.5.pentru greutate. γγ = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare.pentru împingerea pământului. respectiv φ1 = 30 °. considerată variabilă şi favorabilă. considerată variabilă şi favorabilă.1. γPa = 1.

considerată variabilă şi favorabilă. .e = 1. . 8.0. . 8. Pentru verificarea de capacitate portantă. .2. γγ = 1.4.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru unghiul de frecare internă. γQ = 0.35. .25. factorii parţiali sunt următorii: . γR. .pentru greutate. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. γPa = 1. . factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. γR. factorii parţiali sunt următorii: .pentru greutate.2.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. γφ = 1. Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice. . Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru greutate. factorii parţiali sunt următorii: . γφ = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .pentru verificarea la alunecare pe talpă.pentru greutatea volumică. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru unghiul de frecare internă. . considerată variabilă şi favorabilă. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru greutate.5. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.4. . . γPa = 1.25.pentru greutatea volumică.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. .pentru împingerea pământului.pentru împingerea pământului.35. considerată variabilă şi favorabilă.2.1. γG = 1. γφ = 1. γG = 1.h = 1. γQ = 1. γG = 1. γγ = 1. . Pentru verificarea de capacitate portantă.0. considerată variabilă şi favorabilă.pentru unghiul de frecare internă.4.pentru rezistenţa terenului.2.2.2. considerată variabilă şi favorabilă.3. γQ = 0. γQ = 0. γQ = 1.v = 1. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.pentru verificarea capacităţii portante.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru împingerea pământului.3. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. γG = 1. . 109 . γR. γPa = 1.

rezultă L = 2.35.4.2.47 kN/m.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. pentru rezistenţa terenului.014 kN/m3 8.375 = 52. răsturnare).8 × 4 × 18.4.2. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.577 γ = 17.44) 8.2. γQ = 1. 8. Combinaţia 2 G = 201.2. G = 272.5.46) 8.4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.2 kN/m. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.e = 1.4.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.75 kN/m (alunecare pe talpă. γR. 8.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.4.3.375 = 15kN / m (8.45) (8. răsturnare) Q = 36. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Paq = 15 kN/m 110 .75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.2.7. pentru verificarea la alunecare pe talpă. Combinaţia 1 G = 201.pentru greutate. γR.43) (8.3. Paq = 20. Pentru verificarea de capacitate portantă.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.4.014 = 201.h = 1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .1. γG = 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.509 tanφ1 = 0. γγ = 1.0. .4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.42) (8.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8.8 m.8 = 28kN / m (8.2.4 kN/m3 γ1 = 18.2.0.25 kN/m tanφ = 0. considerată variabilă şi favorabilă.

75 kN/m (alunecare pe talpă.25 kN/m tanφ = 0.6. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.2 kN/m.2. Combinaţia 3 G = 201. răsturnare) G = 272.509 = 102.50) (8. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8.577 γ = 17.72 ≤ 201. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.51) 111 .1.47) (8.48) (8.4 kN/m3 γ1 = 18.75 + 0 = 201.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.5.014 kN/m3 8.4. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.5. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .014 kN/m3 8. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.509 tanφ1 = 0.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.49) 90.4 kN/m3 γ1 = 18.75 × 0.5. Combinaţia 4 G = 201.47 kN/m.75 kN/m (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.462 γ = 17.25 = 90.407 tanφ1 = 0.69 .462 γ = 17.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2.2. Paq = 20.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.72kN / m (8. răsturnare) G = 272.72kN / m R v = G + Q = 201.4.407 tanφ1 = 0.2.014 kN/m3 8.47 + 20.

pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.85 ÷ 0.3.1 m 8.44 ÷ 0.37 kN / m (8.75 + 0 = 201.49 = 0.95) tanφ = 0.61) . Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8.5.45 (8.37kN / m (8.60) R v = G + Q = 223.72 ≤ 90.5.63) (8.2kN / m (8.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.64) 112 .45 (pentru geogrilă) 1 × 67.95) tanφ = 0.47 + 20.1 m.72 < 223.62) 67.1 × 18.75kN / m (8.44 ÷ 0.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.407 = 82.2 + 15 = 67.49 = 0.72 > 201.11 .2.56) 90.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.37 + 0 = 223.37 × 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.78 .75kN / m (8.45 (8.2.25 = 90.54) R v = G + Q = 201. Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.37 × 0.2kN / m (8.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L . pentru L = 3.58) .75 × 0.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.2. pentru L = 3.52) .85 ÷ 0.72 ≤ 201.57) (8. R v = G + Q = 4 × 3.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.53) 90.91 (8.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90.2 ≤ 100.72kN / m R v = G + Q = 223.59) (8.2 ≤ 223.51 .75 × 0. pentru combinaţia 2 de încărcări.407 = 90.014 + 0 = 223.

72) . pentru L = 3.2 ≤ 100.1 × 90.75) .45 (8.509 = 113.95) tanφ = 0. pentru L = 3.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări. pentru L = 3.72 ≤ 223.45 (8.85 ÷ 0.49 = 0.69) 99.2 + 15 = 67.37kN / m (8.44 ÷ 0.2 ≤ 223.2kN / m (8.67) R v = G + Q = 223.1 m 8.95) tanφ = 0.37 × 0.37 × 0.52 .407 = 90.72 ≤ 223.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.2 ≤ 223.74) R v = G + Q = 223.68) .45 (pentru geogrilă) 1.4.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.73) (8.51 .71) (8.76) 67.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.69 .1 R h = Pa + Paq = 90. pentru combinaţia 4 de încărcări.2kN / m R v = G + Q = 223.66) (8. pentru L = 3.70) (8.37kN / m (8.79 ≤ 100.37 × 0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.37 × 0.85 ÷ 0.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.1 m 113 . pentru combinaţia 3 de încărcări.44 ÷ 0.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.91 (8. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.5.49 = 0.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.37 + 0 = 223.2.65) 90.

014 kN/m3 114 .25 kN/m tanφ = 0. răsturnare) Q = 46.37 kN/m (alunecare pe talpă.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.1 m G = 4 × 3.6.014 kN/m3 8.577 γ = 17. Q = 40.2 kN/m.1 = 31kN / m (8.2. răsturnare).37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.462 γ = 17.014 = 223.47 kN/m. răsturnare). Q = 46. Combinaţia 2 G = 223. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.47 kN/m.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.37 kN/m (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.2.6. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. răsturnare). G = 301.4 kN/m3 γ1 = 18.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.37 kN / m Q = 10 × 3. G = 301.25 kN/m tanφ = 0.3.2.4.509 tanφ1 = 0.509 tanφ1 = 0. Paq = 20.2. Combinaţia 3 G = 223.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.1 × 18.4 kN/m3 γ1 = 18.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. Paq = 20. Combinaţia 1 G = 223.1. răsturnare).407 tanφ1 = 0.2.6. răsturnare).2 kN/m.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Q = 46.6.6.577 γ = 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Combinaţia 4 G = 223.78) 8.37 kN/m (alunecare pe talpă.014 kN/m3 8.014 kN/m3 8.407 tanφ1 = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.77) (8.462 γ = 17.2. răsturnare) G = 301.4 kN/m3 γ1 = 18.

82) (8.46 L = = 0.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale. Se măreşte L = 3. M0: 4 4 + 20.601m > = 0.47 kN/m. e: e= M 0 134.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.37 + 0 = 223.014 = 245kN / m Q = 10 × 3. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.25 × = 134. Verificarea stabilităţii la răsturnare 8. Rv: (8.509 tanφ1 = 0.37 kN / m Excentricitatea. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.2.79) M 0 = 70.2 kN/m.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.4 m. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.37 6 (8.577 γ = 17. Rv 245 6 (8.2.46 L = = 0.2.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.4 = 34kN / m (8.47 × - R v = G + Q = 223. Q = 44.7.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. G = 3.52m R v 223.7.85) 8.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.4 × 4 × 18. răsturnare). G = 330.548m < = 0.1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. Paq = 20. e: e= M 0 134. răsturnare).407 115 .80) (8.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.25 kN/m tanφ = 0.56m .4 kN/m3 γ1 = 18.7. Rv: (8.2. răsturnare).

M0: 4 4 + 15 × = 99. Verificarea presiunilor pe teren 8. G = 330.406m < = 0. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. răsturnare).86) M 0 = 52.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.407 tanφ1 = 0.25 kN/m tanφ = 0.1.462 γ = 17.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0. 8. e: e= M 0 99.Presiunea pe bază.2.56m Rv 245 6 (8.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.88) 8. 8.7.3.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. răsturnare).87) (8.47 kN/m.4 kN/m3 γ1 = 18. Rv: (8. răsturnare).509 tanφ1 = 0. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.8.2.2 kN/m.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1. σv: 116 .462 γ = 17. Paq = 20. răsturnare).6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale.8.577 γ = 17. Combinaţia 1 .4.4 kN/m3 γ1 = 18.7.4 kN/m3 γ1 = 18. G = 330.2.6 L = = 0. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.2.

4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.Presiunea pe bază. L − 2e 3. (8.75 + 51 σv = = = 165. Combinaţia 2 .92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.v = 1.4 × 3.89) (8.4 × 7.8.97) (8. σv: Rv 245 + 44.4 × 1 = 252.4 − 2 × 0.93) (8. Combinaţia 3 . L − 2e 3.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 × 1 = 280.98) (8.16 + 17.03 1.Presiunea pe bază.95) (8.8.98kPa .100) 117 . 165.4 × 1 = 385.4 367.75kPa .16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.98 ≤ (8.43 = 367.69kPa .548 (8.43 = 367.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.4 × 12.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.94) (8.90) (8.96) 8.2.68 + 17.4 × 12.99) Dm = 1 m . 8.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.68kPa 2 2 (8.91) (8.4 − 2 × 0.2.4 − 2 × 0.2 σv = = = 111.3.4 × 3. σv: Rv 330.75 ≤ 235.69 ≤ 367.2.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165. L − 2e 3.75 + 51 = = 165.95 = 235.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17.4 × 3.68 + 17.

2. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.4. Combinaţia 4 . σv: Rv 330.51kPa . din acest punct de vedere.4 × 3.51 ≤ 235. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.10.1.35.103) (8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.75 + 51 σv = = = 147.8. 8. combinaţia 1: G = 330.9.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 .30 m.95 = 235.102) (8.8.2. Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.Presiunea pe bază.75 kN/m.101) (8.75 kN/m. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.4 × 1 = 252. L − 2e 3. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8.4 − 2 × 0. (8.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.16 + 17.4 × 7.11. 8. Ti1 (8. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147.2. Q = 51 kN/m.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.104) 8.2. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.

1692 3.4686 Rvi 75. se poate alege un alt tip de geogrilă.9 Gi 24.38769 0.392504 2.90563 48.5 3. cota 0.397151 3.48596 97.2.1738 223.15623 0.56368 14. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.325001 3.4686 Pai 0.3 2. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.158144 5.001424 0.635231 Li-2ei 3.879 141.9178 12.4732 237.3 3.49789 27.9246 66.4382 1.125625 11.49 = 0.503748 0.173918 0.13182 0.0264 157.5 1.43171 48.245762 3.1872 0.012599 0.2756 175.2475 307.87898 90.729739 8.825922 2. de exemplu de 40 kN/m. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.1001 190.1001 241.3949 373.1 3.287039 0.50159 16.2475 256. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.30 m.3755 Ti1 2.9575 2.823 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.150891 0.3423 X 0.26234 42.6604 78.231168 9.8029093 6.99647 2.3 0.4 2.9527 175.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.099522 8.5103664 3.6499 2.01563 77.3949 322.9 2.7844 1.510366 3.909844 15.172816 16.62462 2.066517 7.146796 0.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.107983 1.27563 26.78063 36.108805 6.2389 ei 0.0917 142.13.163784 0.7197 119.65063 62. În acest caz.80528 57.3 0.0665172 7.89979 23.6 3.6113 1.129538 σvi 22.1738 274.3212 289.374802 3.1 2.455625 2.0546709 10.12.30 m.345925 4.80528 108.45 (pentru geogrilă) .9 1.6 0.1306 2.0264 208.227124 0.204497 0.1 1.10789 42.85 ÷ 0.329294 9.2651 1.83709 19.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.4768 2.7 kN/m.35082 80.323168 13.2.9961 3.39063 18.4644676 9.006001 19.1454 171. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.077119 0.29914 32.3037 2.149665 0. toate armăturile se verifică la rupere.147561 0.13636 2.7 3.44 ÷ 0. fsm = 1. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .146173 0.9 Ti1 2.31437 32.95) tanφ = 0.480625 6. 8.95359 66.95269 124.3212 340.99054 Paqi 0.396394 2. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.69253 53.04708 117.201765 0.491032 10.257112 0.32604 53.5 1.207323 5.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.0375 0.7 3 3.8 2.72974 Lpi 1.371786 5.917797 13.6295127 4.8 m pe fiecare metru liniar de zid.7 1.00063 M0i 0.2 1.

4 120 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.

A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. Andrawes.12. Publication No. S. NP 075/2002 6..Z. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. – Earth reinforcement and soil structures 4.J. Ed.J. Academiei Române. Atlanta. A. Jones.. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. Găzdaru.F. V. fundaţii şi structuri de sprijin 9. MLPTL – Normativ privind principiile. Pradhan. NP 074/2002 7.P. McGown. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. Manea. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures. K. S.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. FHWA – NHI – 00 – 043.Geotextile şi produse înrudite.1990) 8. A. 1999 3. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31.. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. 1998 5. – Geosinteticele în construcţii. L. Feodorov. elemente de calcul.. Proprietăti.. SR EN 13251:2001 . 2001 121 . utilizări. A. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. Khan.. C. Batali.

spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .deformaţie specifică axială σ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ .b .factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode). dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ. unghi γ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ . unghi λ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ .v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.greutate volumică α .unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.nivel de asigurare.unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .efort unitar normal ψ .unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.

coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. Nγ.q – presiunea activă a pământului. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 . h – înălţime H0. în condiţii seismice. Nφ .q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H.

forţă de tracţiune t – timp.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful