MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL Nr. _________ din _________________ pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 10/11.07.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

MINISTRU RADU MIRCEA BERCEANU

*)

Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti

MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ DIRECTOR GENERAL ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII DIRECTOR CRISTIAN-PAUL STAMATIADE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Bd. Dinicu GOLESCU Nr. 38, Sector 1, Cod: 010873, Bucureşti DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII Telefon: +4021 319.61.12, Fax: +4021 319.62.01, www.mt.ro;e-mail: dtc6@mt.ro REFERAT DE APROBARE pentru “GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE G ŞI METALICE” Lucrarea: “ Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice”. Elaboratorul lucrării este Universitatea tehnică de Construcţii Bucureşti. Conţinutul reglementării Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin, pante armate). Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării, ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice, prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE, astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice, acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”, indicativ NP 075/2002. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare, ca şi unele metode specifice de calcul, având caracter orientativ. Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată; ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare. În această categorie intră: - structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin - culei de pod - etc.) - pante armate cu materiale geosintetice , - straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante, armate cu geosintetice. B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată, al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în condiţii de limitare a deformaţiilor. În această categorie intră: - drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice, - îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice, - platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice, - platforme armate cu materiale geosintetice . Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. Aceste structuri sunt, în general, realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale. De obicei, pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de faţadă. Prezenta documentaţie se înscrie în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Uniunea Europeană, îmbunătăţind nivelul de reprezentare privind proiectarea structurilor de pământ armate cu materiale geosintetice şi metalice, aferente construcţiilor în România. Lucrarea a fost avizată favorabil de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală prin PV nr. 10/11.07.2006, prin care se recomandă ca prezenta lucrare să se publice în Monitorul Oficial, Partea I, având titlul de mai sus. În vederea intrării în vigoare a prezentei reglementări şi a publicării acesteia în Monitorul Oficial, Partea I, vă rugăm să binevoiţi a semna ordinul alăturat.

DIRECTOR Cristian - Paul STAMATIADE
Întocmit ing. Ion Niculescu

dr.21. ing. Ernest Olinic Ing. 124. dr. sector 2 Tel: +40.2420866 GHID PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PĂMÂNT ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICE ŞI METALICE Redactarea finală INDICATIV GP 093 . dr. dr. ing. Constanţa Pană RESPONSABIL LUCRARE MTCT Ing. Valentin Feodorov Şef lucr. Horaţiu Popa Asist.21. Dan Stematiu RESPONSABIL CONTRACT Conf. Loretta Batali Prof.2006 - . +40. ing. Loretta Batali COLECTIV DE ELABORARE Conf. ing.UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA SI FUNDATII Bdul.21. ing. dr. Lacul Tei. Fax: +40.12.2420781.08. dr. ing. Sanda Manea Conf.06 CONTRACT NR.242. Cătălin Roşu . Nr. ing. 165/2002 BENEFICIAR: MTCT RECTOR UTCB Prof.

......2....................................................... Materiale geosintetice cu funcţie de armare................................ 17 2................................................................ Elemente de faţadă .......................... 27 4...... Mecanisme de transfer............1...2..................... Tipuri de armături .............................. Principiul pământului armat.......................... 5 1. 33 4..... 30 4..... 33 4...........................1.......4......................................................... GENERALITĂŢI ......................2.... 33 1 ................................ EVALUAREA PROIECTULUI . Lucrări aferente structurilor rutiere ..4................................................................................ 31 4.........................................................................2......................... 19 2......... 5 1................... 30 4........................................ Armonizarea cu standardele europene .......................................2.....................................6......................3...........................................................1............. 8 2...............................6...........................................6. 11 2.............2.................... Lucrări aferente căilor ferate ......2... 24 3.............2.......................................................................................... 25 4...............................................1.............................7....................................... Terenul de fundare .......2..............................1.......................................................1......................................................................................................................................... 21 3.... Lucrări hidrotehnice .............................................. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe ....1.........4.............................. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare........................ 17 2.... 28 4.......... Lucrări de poduri................................. Masivul sprijinit .................. 13 2...............................................3....... Cercetarea geotehnică a terenului ..... Umpluturi ...............................1. Tipuri de structuri din pământ armat.......................... Evaluarea proiectului.............................. 7 2..................................... 8 2........................................1...............2...... Materiale geosintetice .................................. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat ........... 8 2.....................1................................... Materiale geosintetice cu alte funcţii ..............2.......Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice CUPRINS 1....................1.... Materiale metalice ...... Elemente de faţadă ....... 20 2........................ Determinarea caracteristicilor pământului ...1. 31 4....................................................................2.............6........................................1........... MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 27 4...........................................5.. CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI............................ 24 3................................. 27 4......... Utilizări....... Pământ................ OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE.............3..2... 28 4....3...................................6. 18 2........................ 17 2........

.....4.... 73 6.4.....4........6..................... Calculul forţei maxime de întindere în armătură ... Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare.............. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice .......3....... Exploatarea normală.....3.... Calculul forţei de întindere în armătură ........... Evaluarea tasărilor...... Evaluarea presiunii pământului.................................. 71 6................4................4.................... 78 2 ....... Verificarea la smulgere a armăturilor..................... Verificarea presiunilor pe teren........ Exigenţe de calitate.......................................................................................................7..........4.................... 65 6... Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin................. 42 5........... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă . 50 6..........5..........................3.................... Generalităţi ..........................3......... 64 6.. 58 6....................................................4.....4.....4................... 41 5.........4......3.3................................................ Verificarea la rupere a armăturilor .........3.................................4...............4.............. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă ..........................5..............4.................................5. Procedura de proiectare ........1........ 59 6.... 60 6......... 62 6. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE...................... 52 6............................................ 69 6......3........... 71 6..3..................................... 55 6. Verificarea stabilităţii globale ...... Alegerea distanţei între armături ..........1.................6....................3................................................ 78 6....... Verificarea stabilităţii externe..1......4.......... Metoda gravităţii coerente............3.....2...............4.......................................5..................................4..........3............. 46 5.........................4................ Principiile proiectării conform EUROCODE..........1. Alegerea tipului de armătură .......... PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 36 5. 51 6............................................ 36 5....1......... Predimensionarea structurii.....2........... 47 5........................................... Starea limită a exploatării normale....4............................................. 71 6. 68 6........................ 59 6...................2...................8...................3............... 61 6...4... 65 6............... 66 6....................................................... Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat . Verificarea stabilităţii pe plane înclinate......3. Verificarea la rupere a armăturilor .........3................1.. 37 5........... Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice .................... Verificarea stabilităţii interne .... 35 4...................4...............3.............1..........................................4.................................. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură ..................................... Principiile metodei stărilor limită....................3.....................................................................................3............. Metoda penei ancorate ................ Elemente de faţadă pentru pante armate ..........2............. Verificarea armăturilor la smulgere ..................... 50 6.........4............. 52 6....................................................................4...........................3........4........................... 36 5...... Verificarea stabilităţii la răsturnare .............................. Evaluarea coeficientului împingerii pământului .1.............4....................... 47 5....................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4..4..............2.......4...........................3..2.................... Factori parţiali pentru armături . 49 6..2..........................2. 68 6......................... 35 5......... 34 4.........4........ 66 6...............................

................. Conexiuni metalice................ 86 6......5. 104 8................................. Generalităţi . 98 7......................................1.. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .......4..1......................................................1........... 96 7..............................1.........1........4.......... 102 8..................................................... Predimensionare .............. 79 6.................................Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.......................7..................................4..............................1............... Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) ........ Evaluarea stabilităţii externe .........1...................6..3............ PANTE ARMATE .................5..4....... Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 100 8. 96 7........................ 86 7..... 102 8.....................7.........3.......2................................................................................ Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii .............. Repararea alunecărilor de teren........ Starea limită a exploatării normale ...................5..................6................................................. 86 6............ Sistemul de drenaj........... EXEMPLE DE CALCUL ...........7........... 89 7......... Starea limită a exploatării normale.....1..... 92 7... Sistemul de drenaj............ Elemente de proiectare specifice............................................1. Verificarea stabilităţii globale interne .......................... 84 6................. Evaluarea stabilităţii interne............................4.................................................................... 102 8......... Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice .............................2.9......4.............................. Metoda gravităţii coerente................ Verificarea presiunilor pe teren...............6....6..............................................5......2.......5......................5....................................................................8................................................................................................. 98 8....2............................................................. Proiectarea elementelor de faţadă ..... Procedura de proiectare ...............................9................................. 99 8.4.........3............ Structuri de sprijin suprapuse..............................................4.......................1...4............................4......................................................1...................................... 89 7. Evaluarea împingerii pământului .............................. 103 8... 89 7....8...................... 103 8................................7.......................... 80 6....4.................. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară ........ 79 6................................................8................. Metoda penei duble ......................... 80 6............................ Proiectarea conexiunilor....... 82 6...............................7............... 97 7...................4............................ 93 7... 97 7....1............... 78 6.............. 92 7.........1........................................ Conexiuni între materialele geosintetice ...........2... 104 3 .............. 81 6...............5..1............ Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ............. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform STAS................................................... 94 7...................... Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică .................. Verificarea stabilităţii la răsturnare ..... 99 8............................................. Proiectarea elementelor de faţadă .... Existenţa unui obstacol ...... Proiectarea conexiunilor................. 83 6..................... 95 7..............................

...1............Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8..... Verificarea armăturilor la smulgere ....... 114 8.......2..........2..............2................................ 105 8................2.......2.................... Verificarea armăturilor la rupere..........................2.................... 104 8...................... 108 8................................. Verificarea stabilităţii la răsturnare ........8......1....... Calculul forţei de întindere în armături ........................... 118 8.....10...................... Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul................ Calculul rezistenţei la întindere a armăturii ..............2.......................................................................................................1.....1 m....11...... Verificarea armăturilor la rupere........1............................................5... 110 8...............12............9..2....2. Calculul forţei de întindere în armături ..........................................4...2..... 118 8................................. Predimensionare ............. Verificarea presiunilor pe teren........2..................13......... Dispunerea armăturilor.. 108 8........................ 119 4 ...... 116 8.... Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă .......1............... 106 8................... 107 8.............. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectare conform EUROCODE ..............................3.......12........................................9....................... Verificarea armăturilor la smulgere .......................... Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3......11........ 111 8....10...............................2.............7.. 115 8.... Determinarea parametrilor geotehnici......................................2. Dispunerea armăturilor........................................................2..................................... 119 8................ 105 8........ Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări ..................................6.2........................................ 110 8........ 118 8..................

Cod de proiectare seismică . P 100-1/2004 6. 1. SR EN 10025-2:2004 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Ghidul prezintă metode de proiectare specifice pentru lucrările de pământ armat cu materiale geosintetice sau metalice (structuri de sprijin. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. GT 035/2002 5. astfel încât ghidul să poată fi aplicat la momentul adoptării acestora ca norme în România. ca şi unele metode specifice de calcul. NP 075/2002 3. pante armate).Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. Metodologia de proiectare cuprinsă în prezentul ghid are ca referinţă standardele române în vigoare la data redactării. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunătăţită la coroziunea atmosferică 9. SR EN 12224:2001 – Geotextile şi produse înrudite. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii 2. Determinarea rezistenţei la intemperii 10. Partea 2: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii nealiate 8. SR EN 10025-5:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate. acest ghid se constituie ca o aplicare a prevederilor generale de utilizare a materialelor geosintetice cuprinse în „Normativul privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. MLPTL – Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiei geotehnice pentru construcţii. MLPTL . Partea 1: condiţii tehnice generale de livrare 7. indicativ NP 075/2002. Reglementări tehnice şi standarde naţionale conexe La aplicarea prezentului ghid se va face referire şi la următoarele reglementări tehnice şi standarde naţionale: 1. ca şi cele europene preluate ca standarde naţionale în domeniul materialelor geosintetice. SR EN 10025-1:2005 – Produse laminate la cald din oţeluri de construcţie nealiate.1.Ghid tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. NP 074/2002 4. MLPTL . având caracter orientativ. În ceea ce priveşte armarea cu materiale geosintetice. SR EN 12225:2001 – Geotextile şi produse înrudite. Metoda de determinare a rezistenţei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol 5 . MLPTL – Normativ privind principiile. prezentând în acelaşi timp şi principiile aplicării normelor EUROCODE. Ghidul de proiectare a structurilor din pământ armat pune la dispoziţia proiectanţilor o metodologie generală de proiectare.

SR EN ISO 12957-2:2005 . SR EN ISO 13431:2004 . SR ISO 11048:1999 – Calitatea solului. Determinarea comportării la fluaj din tracţiune şi rupere din fluaj din tracţiune 28. Metodă selectivă pentru determinarea rezistenţei la oxidare 14. Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. industriale şi agricole. Determinarea caracteristicilor de frecare. SR EN 1997-1:2004: Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. SR ISO 11265+A1:1998 – Calitatea solului. Calculul elementelor din oţel 38. STAS 10108/0-78 – Construcţii civile. Vocabular 20. Determinarea rezistenţei la tracţiune pentru îmbinări/cusături prin metoda benzilor late 22. Partea 1 – Reguli generale 17. SR EN 12447:2003 – Geotextile şi produse înrudite. Partea I – Instalarea între materiale granulare. STAS 10101/0A –77 – Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale 37.Geotextile şi produse înrudite. Determinarea conductivităţii electrice specifice 34. SR EN ISO 10321:1999 – Geotextile. fără încărcare normală 23. SR EN ISO 10318:2006 – Geotextile. SR EN ISO 12956:2004 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 11028-89 – Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale pentru construcţii metalice 6 . SR EN 918:2000 – Geotextile şi produse înrudite. SR ISO 14240:2001 – Calitatea solului.Geosintetice. Încercarea la tracţiune a benzilor late 21. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline 15. Determinarea caracteristicilor de frecare. Determinarea pH-ului 32. Clasificarea şi gruparea acţiunilor 36. SR ISO 10390:1999 – Calitatea solului. 31. Determinarea sulfatului solubil în apă şi solubil în acid. SR EN ISO 11058:2002 – Geotextile şi produse înrudite. Partea 2: Încercarea cu planul înclinat 27. Încercarea de perforare dinamică (încercarea prin căderea unui con) 19.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 11.Geotextile şi produse înrudite. SR EN ISO 4014:2003 . Determinarea biomasei microbiene a solului 35. Determinarea permeabilităţii la apă normal pe plan. cu filet metric fin – Grade A şi B 18. SR EN 13438:2005 – Geotextile şi produse înrudite.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grade A şi B 29. Încercare de perforare statică (încercare CBR) 24. SR EN 13251:2001/A1:2005 . SR EN ISO 8765:2002 – Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. 33. Partea 1: Încercarea de forfecare directă 26. SR EN ISO 4016:2002 . SR EN 14030:2002/A1:2004 – Geotextile şi produse înrudite. Determinarea mărimii deschiderii caracteristice d efiltrare 25. SR ENV ISO 10722-1:2002 – Geotextile şi produse înrudite. SR EN 1990:2004 – Eurocod : Bazele proiectării structurale 16. SR EN ISO 10319:2002 – Geotextile. SR EN ISO 12957-1:2005 – Geosintetice. SR EN ISO 12236:2000 – Geotextile şi produse înrudite. STAS 10101/0-75 – Acţiuni în construcţii.Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate – Grad C 30. fundaţii şi structuri de sprijin 13. Metodă de simulare a deteriorării în timpul instalării. Metodă de determinare a rezistenţei la hidroliză în apă 12.

STAS 1913/1-82 – Teren de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 39. Partea 2 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de laborator 9. STAS 8796/2 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Piuliţe IP – Dimensiuni 52. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru 55. Determinarea permeabilităţii în laborator 48. STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. 3. STAS 8942/2 – 82 – Teren de fundare. ENV 1997-3:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. STAS 8942/5-75 – Teren de fundare. Condiţii tehnice generale de calitate 54. STAS 8796/3 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şaibe IP – Dimensiuni 53. STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.2. Determinarea greutăţii volumice pe teren 42. STAS 7107/1-76 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari 40. 4. Armonizarea cu standardele europene Prevederile prezentului ghid au ca referinţă principiile conţinute în următoarele standarde europene: 1. Încercarea Proctor 41. Partea 3 – Proiectarea geotehnică asistată de încercări de teren 7 . 6. 5. Determinarea densităţii pământurilor 45. Determinarea limitelor de plasticitate 46. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă 56. STAS 8796/4 –89 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. Principii generale de calcul 49. 2. Determinarea materiilor organice 50. STAS 8796/1 –80 – Organe de asamblare de înaltă rezistenţă folosite cu pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel – Şuruburi IP – Dimensiuni 51. EN 1991 Eurocod 1 – Acţiuni structurale EN 1992 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton EN 1993 Eurocod 3 – Proiectarea structurilor metalice EN 1994 Eurocod 4 – Proiectarea structurilor compozite din metal şi beton EN 1995 Eurocod 5 – Proiectarea structurilor din lemn EN 1996 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidărie ENV 13670-1:200 Execuţia structurilor din beton – Partea 1: Generalităţi ENV 1997-2:1999 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Determinarea rezistenţei la forfecare prin compresiune triaxială pe probe neconsolidate – nedrenate (UU) pe pământuri coezive 1. Determinarea umidităţii 43. Determinarea densităţii scheletului pământurilor 44. STAS 1913/15-75 – Teren de fundare. STAS 1913/12-88 – Teren de fundare. STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. 8. 7. STAS 1913/13-83 – Teren de fundare. STAS 1913/2-76 – Teren de fundare. Determinarea granulozităţii 47. STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. STAS 1913/6-76 – Teren de fundare. STAS 3300/1-85 – Teren de fundare.

1. eventual. sub posibilele încărcări exterioare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 2.3 etc.structuri de sprijin din pământ armat (ziduri de sprijin . Frecare armătură/teren Încleştare în nodurile geogrilei Figura 2. culei de pod .2. Principiul pământului armat Pentru eforturile de întindere pe care pământul nu le poate prelua se pot introduce armături în teren.2. GENERALITĂŢI 2.1. ele pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare. Principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub greutate proprie şi.) 8 . Principiul de funcţionare a armăturilor introduse în pământ 2.Figura 2. Tipuri de structuri din pământ armat Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate în două mari categorii: A. În această categorie intră: .1.Figura 2. Principiul de funcţionare al acestora este ilustrat în Figura 2. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în varianta nearmată.

Zid de sprijin din pământ armat cu geosintetice Figura 2.4.5. instalate pe pante 9 . Culee de pod din pământ armat cu geosintetice pante armate cu materiale geosintetice (Figura 2. armate cu geosintetice (Figura 2. Straturi minerale armate cu materiale geosintetice.2.3.straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante.4) Figura 2.5) Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Pante armate cu materiale geosintetice .

Structuri de sprijin verticale sau foarte apropiate de verticală Elementele componente ale unei structuri geotehnice de sprijin din pământ armat sunt (Figura 2. constituit dintr-o alternanţă de straturi de pământ compactat (în general necoeziv) şi armături geosintetice sau metalice. Aceste structuri sunt.7): pământul armat.structuri de sprijin verticale sau apropiate de verticală. Exemple de astfel de structuri sunt prezentate în figurile care urmează: . În această categorie intră: . . al căror principal criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare. Figura 2. conexiuni. în condiţii de limitare a deformaţiilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice B. în general.platforme de căi ferate armate cu materiale geosintetice. fundaţia.6). de sub structura de pământ armat. metalice sau alte tipuri de materiale. elementele de faţadă (parament). De obicei. cu diverse tipuri de faţade ( Figura 2.6. realizate din straturi alternative de pământ compactat şi armături din materiale geosintetice. 10 .drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în varianta nearmată.îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice. sunt necesare elemente de faţadă. umplutura din spatele structurii de pământ armat. . pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat. terenul natural din spatele întregii structuri. terenul de fundare. Prezentul ghid se referă doar la structurile din categoria A. .platforme armate cu materiale geosintetice .

Repararea alunecărilor Figura 2. În Figura 2. Rambleu cu pante armate b. Elementele componente ale unei structuri de sprijin din pământ armat .8).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. . folii sau grile din materiale polimerice (geosintetice).benzi.8. stabilizări de alunecări de teren şi excavaţii (Figura 2. .7.3.benzi sau grile metalice. 11 .9 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armături.pante armate utilizate pentru construcţia de ramblee. Pante armate 2. Tipuri de armături Armăturile se pot prezenta sub diverse forme şi pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale: .ancore de diverse tipuri. a.

tricoturi.geotextile. din care cel puţin un material este geosintetic. mono. spre deosebire de armăturile sub formă de benzi. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1÷10 cm) pentru a permite pătrunderea materialelor granulare. dar există şi geotextile realizate din fibre naturale (iută. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. Geotextilele pot fi: ţesute. consolidate prin interţesere sau termosudare. cu fibre de sticlă sau metal. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. ancore sau bare. multifilament.9. mai recent. 12 . Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale. iar în al doilea caz şi de distanţa pe orizontală. de exemplu). În primul caz. forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de straturi şi de distanţa pe verticală între ele.geocompozite de armare. Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilenă. ţesute sau extrudate. Geogrilele pot fi sudate. Diverse forme de armături Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea. poliester sau. dar şi din poliamidă. Armăturile din materiale geosintetice pot fi realizate din: . polietilena şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament. În această categorie intră de asemenea geocelulele. neţesute. .geogrile. poliesterul.sau biaxiale.). etc. Polimerii utilizaţi sunt polipropilena. formând geocompozite. .

În figurile 2. vandalismului etc. 2. bare.asigură ancorarea armăturilor în zona activă.10 – 2. de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen lung (fluaj).16 sunt prezentate câteva tipuri de faţade.armături relativ extensibile.4. Aceste elemente au un rol preponderent de protecţie a geosinteticelor contra intemperiilor.previne eroziunea pământului.dă o formă exterioară structurii. definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat. Elemente de faţadă În cazul structurilor de sprijin faţada îndeplineşte următoarele funcţii: . îmbinate între ele prin diferite sisteme. . care au deformaţii la rupere mai mari decât deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat. benzi. Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de ancoră la capătul dinspre faţadă. . realizate din beton torcretat. Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat sau nu. .elemente metalice. . . În această categorie intră armăturile metalice.armături relativ inextensibile.panouri prefabricate din beton cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. beton.elemente montate după construcţie în cazul geosinteticelor întoarse la faţa structurii. de cele mai multe ori. Proprietăţile acestui tip de armături sunt.gabioane. în general.blocuri modulare prefabricate din beton. Principalele tipuri de faţade utilizate sunt: . . lemn sau alte materiale. sau alţi polimeri. inox) şi se prezintă sub formă de grile. în aceleaşi condiţii de solicitare.panouri prefabricate din beton cu înălţime egală cu înălţimea structurii. independente de timp şi temperatură. 13 . dependente de timp şi temperatură.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil. . . zidărie de piatră brută ancorată de faţada elastică din plase de oţel beton sau faţade din traverse recuperate. Din punct de vedere al comportării.oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj. astfel că relaţia efort – deformaţie poate fi determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt. în aceleaşi condiţii de solicitare. ambele umplute cu pământ sau material granular. cu viteza constantă de deformare. .materiale geosintetice întoarse la faţa zidului. panouri prefabricate din beton. . În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice. Proprietăţile acestor armături sunt. armăturile pot fi împărţite în două categorii: . .asigură un suport pentru pământ între straturile de armături.

11.10.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Elemente de faţadă din dale de beton cruciforme Figura 2. Elemente de faţadă din dale pătrate sau dreptunghiulare pentru armături din plase sudate 14 .

13. Diferite forme de blocuri modulare pentru faţade 15 . Elemente de faţadă din blocuri de beton Figura 2.12.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.

15. cu protecţie din zidărie de piatră sau elemente de beton 16 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului.14. Elemente de faţadă din casete prefabricate Figura 2.

17.17). georeţele sau geocompozite de drenaj. culee combinată cu fundaţie pe piloţi (Figura 2. 2. drenare sau protecţie antierozională. Pentru drenarea masivului din spatele structurii se pot utiliza geotextile.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Prinderea armăturilor în elemente de faţadă prefabricate 2.20).6.18). Culee de pod 17 .19).6. acestea pot îndeplini şi o funcţie de drenare. Figura 2.5.1. conexe celei de armare şi anume de filtrare. În cazul utilizării geotextilelor ca armături. Materiale geosintetice cu alte funcţii Materialele geosintetice pot fi utilizate la structurile din pământ armat şi cu alte funcţii. Lucrări de poduri culee de pod (Figura 2. rambleu armat pentru viaducte (Figura 2. culee în pantă (Figura 2. Utilizări 2.16.

Culee în pantă Figura 2.21). 18 .19.2. structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase (Figura 2.18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.20. Rambleu armat pentru viaducte 2.22). Culee combinată cu fundaţie pe piloţi Figura 2. Lucrări aferente structurilor rutiere masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor (Figura 2.6.

23.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2.6.23). Drumuri aşezate pe masive de pământ armat Figura 2. ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat (Figura 2. Figura 2. Lucrări aferente căilor ferate ramblee de cale ferată armate (Figura 2.21.3.24). Structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone montane 2. Ramblee de cale ferată armate cu materiale geosintetice 19 .22.

structuri de sprijin pentru maluri (Figura 2.25.28). Figura 2.24.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. Insule artificiale din geocelule 20 .26. Lucrări hidrotehnice cheuri (Figura 2. Cheuri armate cu geogrile Figura 2.29).4.27). Ramblee de cale ferată aşezate pe masive armate 2.26). insule artificiale din geocelule si umplutură realizată prin hidromecanizare (Figura 2. supraînălţarea barajelor existente (Figura 2.25).6. baraje din materiale locale (Figura 2.

folie sau grilă) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură.28. Mecanisme de transfer Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă.27.29. Baraj din material local armat cu geosintetice Figura 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 2. mecanismul principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact. Masiv de pământ armat pentru supraînălţarea unui baraj 2. Apărări de maluri Figura 2.7. În cazul armăturilor cu noduri 21 . în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire. Astfel.

Figura 2. Armătura va prelua deformaţiile de întindere din zona activă cu condiţia ca să aibă 22 . situată în imediata apropiere a faţadei. În cazul nearmat panta este instabilă. în sensul smulgerii armăturilor şi zona rezistentă. cât şi prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor (Figura 2. Utilizarea de armături relativ extensibile are aceleaşi rezultate. în care eforturile tangenţiale sunt orientate spre exterior. Figura 2. Unghiul de înclinare a pantei. φ. Aşa cum este prezentat în figură.31 prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv. Utilizarea de armături relativ inextensibile în teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia. Dacă se produce ruperea. dar este posibilă atingerea unor deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se producă (Figura 2. transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact. zona activă este instabilă. comportarea masivului de pământ armat este identică cu cea a masivului nearmat.30. în care eforturile tangenţiale sunt dirijate spre interiorul umpluturii. β este mai mare decât unghiul de frecare internă al pământului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice integrale. În acest proces eforturile de întindere sunt absorbite sau disipate prin armătura flexibilă. Comportarea comparativă a armăturilor extensibile şi inextensibile Figura 2. Fără armătură.31.30). Mecanismul armării în cazul pantelor abrupte Mecanismul de armare este afectat de proprietăţile armăturii: armăturile flexibile asigură stabilitatea prin transferarea forţelor destabilizatoare din zona activă către zona rezistentă. există 2 zone distincte ale masivului: zona activă.1).

depinzând de tipul terenului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice o rigiditate suficientă la întindere. Mecanismele de interacţiune depind de caracteristicile pământului. ca şi de relaţia care există între ele. descrescând către capătul liber al armăturii. astfel încât să coincidă cu direcţia eforturilor principale din masivul nearmat. va fi de tip frecare pentru pământurile necoezive. Armăturile flexibile interacţionează cu terenul prin preluarea doar a eforturilor axiale de tracţiune. De aceea. armăturile flexibile sunt puse în operă orizontal în cazul zidurilor de sprijin. Legătura dintre armătură şi pământ. trebuie ca armătura să interacţioneze cu terenul pentru a prelua eforturile care ar provoca cedarea pământului nearmat. Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armătură prin contactul armătură/teren. Mărimea forţelor de legătură va fi funcţie de rezistenţa la forfecare a terenului şi de rugozitatea armăturii. legătura dintre armătură şi teren este controlată de un mecanism intern de forfecare în interiorul pământului. Între particulele de pământ şi o geogrilă poate apărea un mecanism de încleştare. transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea. de cele ale armăturii. Cum încărcările sunt transferate de la teren spre armătură printr-o deplasare relativă a armăturii faţă de teren este esenţial ca armătura să aibă o rigiditate axială mai mare decât terenul. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La (Figura 2. pantelor sau rambleelor armate. la o distanţă mică de interfaţa teren/armătură. al armăturii şi de rugozitatea acesteia din urmă sau de tip aderent în cazul pământurilor coezive.31). Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime. În acest caz. care asigură transferul de încărcare. 23 . Pentru ca armarea pământului să fie eficace.

incluzând mişcările apei subterane şi variaţiile presiunilor.observarea nivelului apei în foraje şi piezometre. 3. adâncimea forajelor va fi mărită până la întâlnirea unui strat bun de fundare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 3. adâncimea forajelor trebuie să fie de cca 2 ori înălţimea zidului/pantei.1. a tasărilor probabile. Lăţimea viitoarei structuri de sprijin poate fi estimată ca fiind 0.8 din înălţimea prevăzută. Adâncimea forajelor depinde de condiţiile din amplasament: dacă se întâlneşte roca de bază la o adâncime redusă. Investigaţiile de teren nu sunt necesare doar în perimetrul ocupat de viitoarea structură. NP 074/2002. 24 . CERCETAREA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI. . O etapă importantă este determinarea informaţiilor privind regimul apei subterane. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. condiţiile de teren şi de proprietăţile pământului. Numărul punctelor de investigaţie geotehnică trebuie să fie ales astfel încât să se poată determina proprietăţile terenului şi variabilitatea acestora în lungul peretelui. astfel: Categoria geotehnică 1 – nu sunt necesare investigaţii geotehnice specifice.determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenită din diferite cauze) care pot influenţa presiunea apei subterane. EVALUAREA PROIECTULUI Fezabilitatea unui proiect de structură de pământ armat depinde de topografia amplasamentului. preferabil în timpul iernii şi a primăverii. Studiile de teren trebuie să furnizeze date necesare pentru evaluarea stabilităţii amplasamentului. În timpul lucrărilor de execuţie trebuie să se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare. Distanţa între aceste puncte va fi de 30 m în lungul viitoarei structuri şi de 45 m în spatele acesteia. Categoria geotehnică 2 – presupune studii de arhivă şi realizarea de investigaţii geotehnice specifice. ca şi a încercărilor in situ. se vor preleva carote de rocă pe o lungime de cca 3 m. În cazul în care se doreşte o caracterizare mai detaliată a versanţilor de rocă din spatele viitoarei structuri este necesară o investigare pe o adâncime mai mare. Cercetarea geotehnică a terenului Cercetarea geotehnică se realizează cu ajutorul forajelor şi sondajelor. Dacă pe această adâncime există straturi slabe. ci şi în jurul acestuia pentru a putea estima stabilitatea de ansamblu a zonei.estimarea hidrogeologiei amplasamentului. precum şi a fluctuaţilor acestuia. În cazul pământurilor. Trebuie realizate următoarele: . Investigaţiile geotehnice trebuie realizate în funcţie de încadrarea pe categorii geotehnice. cu capacitate portantă insuficientă. condiţiilor de drenare etc. Se vor respecta prevederile „Normativului privind principiile. .

Studiul preliminar de fezabilitate trebuie să evalueze capacitatea portantă a terenului. trebuie realizată o investigare pentru determinarea compuşilor chimici şi a modului în care ar putea afecta structura de pământ armat. 25 . NP 074/2002. având ca referinţă „Normativul privind principiile. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. trebuie determinaţi parametrii rezistenţei la forfecare. Dimensiunile sunt de obicei limitate din considerente de cost. care permite de asemenea alegerea anumitor tipuri de faţade sau a unor tehnici de construcţie care să se adapteze condiţiilor de teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 3 – presupune investigaţii adiţionale faţă de cele impuse la categoria geotehnică 2. Studiul de fezabilitate va trebui să analizeze şi posibilitatea de apariţie a tasărilor diferenţiate. inclusiv studii de arhivă. Pentru definirea categoriilor geotehnice se va face referire la prevederile „Normativului privind principiile. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Aceste informaţii sunt utile pentru alegerea materialelor utilizate pentru armare. NP 074/2002 şi „Ghidul tehnic privind exigenţele de bază în efectuarea şi raportarea încercărilor de laborator geotehnic şi în elaborarea reglementărilor tehnice pentru încercări geotehnice. În cazurile în care sunt implicate terenuri coezive compresibile. rezistivitate electrică. ca şi în anumite condiţii specifice cum ar fi de exemplu utilizarea de săruri de dezgheţare). de exemplu: încercări geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizaţi într-un calcul de interacţiune teren – structură prin metode numerice. spaţiu disponibil sau caracteristici ale materialelor geosintetice disponibile. încercări de teren sau determinări pe baze empirice. iar dacă aceasta nu este suficientă. ca şi elementele specifice prezentate în capitolele următoare. sunt necesare încercări de compresibilitate . mărimea şi tipul structurii – teoretic nu există o limită superioară pentru înălţimea unei structuri de pământ armat. 3. Vor fi de asemenea realizate încercări pentru determinarea agresivităţii terenului (pH.2. În afară de încercările de determinare a parametrilor geotehnici de identificare şi clasificare a pământurilor. se vor lua în considerare diferite tehnici de îmbunătăţire. conţinut de săruri). de care depinde alegerea tipului de elemente de faţadă. condiţiile de mediu – se va analiza agresivitatea mediului în care vor fi instalate armăturile (a terenului natural. atât pe termen scurt (parametrii totali). necesari pentru analiza de stabilitate a structurii de pământ armat.consolidare pentru a obţine parametrii necesari calculelor de tasare. Evaluarea proiectului Factorii principali care influenţează alegerea tipului de structură sunt: condiţiile geologice şi topografice – structurile de sprijin de pământ armat sunt potrivite în situaţii morfologice care implică volume mici de umpluturi. Tot în această categorie intră şi analiza accesibilităţii utilajelor. în concordanţă cu cerinţele normelor europene şi ale sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor în construcţii”. În cazul rambleelor fundate pe terenuri armate este importantă capacitatea portantă a terenului. cât şi pe termen lung (parametrii efectivi). Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi realizate încercări de laborator pe probe tulburate sau netulburate. În cazul în care sunt suspectate contaminări chimice.

fiind însă mai scumpe. Un cost asemănător îl au faţadele din blocuri modulare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice estetica – panourile prefabricate de faţadă asigură cea mai bună estetică. experienţa costul. criteriile de performanţă. disponibilitatea materialelor. 26 . durabilitatea. care sunt mai economice pentru proiectele de mică anvergură deoarece permit utilizarea de echipamente uşoare. Faţadele înierbate sunt iniţial mai economice. dar trebuie luat în calcul şi costul de întreţinere.

dacă există. În practică s-au utilizat în special umpluturi sortate. Se pot distinge: a) Umpluturi din pământ necoeziv – trebuie să conţină mai puţin de 15% particule fine (mai mici de 0. proces exoterm care poate duce la creşterea temperaturii în pământ. de cele mai multe ori concentrate local. în astfel de cazuri este de evitat utilizarea acestor umpluturi în structuri permanente. Aceleaşi consideraţii se vor aplica şi pantelor armate.1. Aceste două categorii (a şi b) sunt cele mai utilizate. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri.1. pentru realizarea umpluturii armate se utilizează în general pământuri necoezive sau slab coezive. Toate teoriile dezvoltate până în prezent pentru proiectarea structurilor din pământ armat se referă la materiale necoezive. 4. următoarele tipuri de umpluturi: c) Umpluturi din pământ coeziv – pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter temporar. dependent de cerinţele tehnice specifice şi de cost. Pirita poate oxida. eventual. Oxidarea poate duce la mărirea acidităţii. afectând elementele de beton din faţadă sau anumiţi polimeri din care sunt realizate armăturile geosintetice. stabilitatea pe durata execuţiei şi caracteristicile mediului în care vor fi încorporate armăturile. Întrucât principalul mecanism de transfer a eforturilor de la pământ la armătură este prin frecare. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri. Dimensiunea maximă a particulelor nu trebuie să depăşească 250 mm din condiţii legate de grosimea maximă a unui strat elementar de compactare. Mai pot fi utilizate. cât şi masa de pământ armată şi. pentru a se asigura consistenţa şi compatibilitatea cu elementele de armare. Pământ În cazul structurilor de sprijin din pământ armat se va analiza atât masivul de teren sprijinit. necoezive. Umpluturile coezive nu sunt recomandate pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3. umplutura dintre ele. caracterizate prin unghiuri de frecare internă mari. în anumite condiţii.063 mm) şi indice de plasticitate IP ≤ 6%.063 mm). Utilizarea lor este condiţionată de analiza compoziţiei chimice a materialelor argiloase. MATERIALE UTILIZATE – CARACTERIZARE ŞI CRITERII DE ALEGERE 4. care duc la sporirea costurilor. în general. De aceea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Criterii de alegere a materialelor pentru umpluturile armate şi cele din spatele masivului armat Tipul de material de umplutură este. Umpluturile argiloase pot conţine carbonaţi sau pirită. b) Umpluturi din pământ slab coeziv – cu mai mult de 15% particule fine (mai mici de 0.1. Criteriile de alegere a materialelor de umplutură trebuie să ia în considerare performanţele pe termen lung ale viitoarei structuri. Utilizarea umpluturilor coezive conduce la prevederea unei cantităţi mari de 27 .

φ şi c.2. cu o adeziune bună şi având şi proprietăţi drenante. cel mai important parametru al materialului de umplutură este unghiul de frecare internă. PP şi polietilenă de înaltă densitate. culei şi pante abrupte şi valoarea corespunzătoare unui volum constant. STAS 7107/1-76. d) Cenuşi de termocentrală e) Steril de mină – întrucât caracteristicile variază în funcţie de tipul sterilului. deoarece elementele de faţadă care pot fi utilizate sunt mai flexibile. În cazul pantelor armate se poate utiliza o umplutură de calitate mai redusă. se va utiliza valoarea de vârf a unghiului de frecare internă. f) Materiale friabile – pământurile friabile. deformaţiile necesare pentru mobilizarea valorii de vârf a unghiului de frecare internă. φ sunt relativ mici. iar umiditatea la care este pusă în operă nu va diferi cu mai mult de ±2% faţă de umiditatea optimă de compactare. Determinarea acestor parametri se va face având ca referinţă standardele SR ISO 10390:99. HDPE) pH-ul poate fi mai mare de 3. În cazul umpluturilor slab coezive sau coezive. Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de minim 95% din optimul de compactare Proctor. 4. φ’ şi c’. φcv pentru pante mai line şi ramblee fundate pe terenuri moi. Pentru materiale pur necoezive.1. Toate materialele utilizate trebuie să fie lipsite de materii organice şi nu trebuie să conţină particule cu durabilitate scăzută (ca de exemplu şisturi ).5 – 2 m distanţă). tipice pentru structurile de sprijin. 28 . se recomandă un pH al umpluturii cuprins între 3 şi 9. Imediat în spatele faţadei structurilor de sprijin (la 1. φ şi modul în care el se mobilizează cu deformaţia unitară axială. Umpluturi Pentru proiectare. cum sunt cele susceptibile de degradări datorită apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice. Determinarea caracteristicilor pământului 4. în Tabelul 4-1 sunt prezentate proprietăţile electrochimice admisibile pentru umplutura ce va fi armată. în condiţii de deformaţii plane. iar pentru poliolefine (polipropilenă. În aceste condiţii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice armătură.1. ε (Figura 4. compactarea se va face cu echipament uşor pentru a evita deplasarea panourilor de faţadă. vor fi determinaţi atât parametrii efectivi ai rezistenţei la forfecare.1. În cazul utilizării armăturilor metalice. În general este recomandată evitarea acestor tipuri de umpluturi. cât şi cei totali. SR ISO 14240:2001. SR ISO 11265/A1:98. φ pentru structuri de spijin.2. SR ISO 11048:99. Pentru a putea utiliza materiale geosintetice realizate din poliester (PET).1). se vor face analize specifice şi materialul va fi evaluat dacă este utilizabil pentru structuri de pământ armat. între 1 şi 2 % sau chiar sub 1%. Pentru a diminua efectul acestei compactări slabe şi pentru a diminua tasările este însă recomandabil a se utiliza imediat în spatele faţadei un material de umplutură cu caracteristici superioare de drenare şi frecare (ca de exemplu piatră spartă). deci gradul de compactare poate fi mai redus în această zonă.

01% max 0.35 V min 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-1.05% min 1000Ωcm min 3000Ωcm min 3000Ωcm min 0.2% max 0.01 % Material Poziţie pH min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 min 5 max 10 Oţel galvanizat sau în nu uscat Inox Oţel galvanizat sau în apă1 nu Inox 1 Încercări obligatorii Cloruri Sulfaţi Rezistivitate (saturată) max max min 0.2% 0. nu se aplică pentru apa de mare 29 .03 % max 0. Rezistivitate in Sulfiti organice REDOX microbiologică situ max min 0. Caracteristicile umpluturii armate în cazul utilizării de armături metalice Proprietăţile umpluturii Încercări necesare în anumite cazuri Materii Potenţial Indicele de activ.2% min 0.05% max 0.025% max 0.01% max 0.35 V max 5 min 3000 Ωcm – în apă = permanent sau în mod obişnuit submersat.1% 1000Ωcm max 0.1% max 0.01 % max 0.03 % max 0.4 V max 5 max 5 min 3000 Ωcm min 5000 Ωcm max 0.2% max 0.4 V max 5 max min 5000 Ωcm 0.02% 0.

1913/12-88. 4. Întrucât umpluturile vor fi compactate.1. Determinarea parametrilor fizici şi mecanici ai terenului de fundare. φ’ şi c’ şi totali. fie cea de compresiune triaxială. 1913/6-76. prin încercarea Proctor. Masivul sprijinit Pentru masivul de pământ ce va fi susţinut prin lucrarea de pământ armat se vor determina în special rezistenţa la forfecare şi greutatea volumică. Terenul de fundare Pentru terenul de fundare se vor determina parametrii rezistenţei la forfecare efectivi.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 4. 1913/2-76. valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se vor determina pe baza valorilor normate (caracteristice) având ca referinţă fie prevederile STAS 3300/1-85.1. se vor determina parametrii optimi de compactare. 4.1. Dacă nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. se va determina rezistenţa la forfecare cu ajutorul încercărilor in situ. 1913/5-85.2. Este important de determinat de asemenea nivelul apei subterane. În scopul estimării tasărilor se recomandă determinarea parametrilor de compresibilitate prin încercări edometrice şi de consolidare. fie cele ale SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7. 1913/4-86. tip CD (consolidat – drenat). pentru a obţine valorile de calcul. Pentru toate tipurile de pământuri utilizate în structurile de pământ armat. 30 . woc – umiditatea optimă de compactare şi γd max – greutatea volumică maximă în stare uscată.2. masivului sprijinit şi umpluturii ce va fi armată se va face având ca referinţă STAS 1913/1-82. 8942/189. fie cea de compresiune triaxială. 1913/3-76. Mobilizarea rezistentei la forfecare a pământului cu deformaţia specifică axială Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă. φ şi c. 8942/2-82. 8942/5-75.3. 1913/13-83. Este important de asemenea de determinat nivelul apei subterane. tip CD (consolidat – drenat).2. 1913/15-75. Pentru determinarea parametrilor rezistenţei la forfecare se vor utiliza fie încercarea de forfecare directă.

NP 075/2002. în general. Materialele geosintetice realizate din poliolefine (polipropilenă. Materiale geosintetice cu funcţie de armare Pentru armături de tip „extensibil”. procesul de oxidare a materialelor geosintetice se produce cu aceeaşi viteză în teren sau în afara acestuia. îmbătrânire. Tabelul 4-2 conţine principalele caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la structuri de pământ armat. Materiale geosintetice 4.2. Aşa cum s-a arătat în paragraful 2. care pot fi găsite în pământurile ce conţin sulfaţi. cu diferite funcţii. aditivi etc. întrucât proprietăţile acestor materiale sunt influenţate de factori cum ar fi: fluajul. sub sau în apropierea nivelului apelor subterane sau în zone cu precipitaţii abundente. Cr. . Armăturile geosintetice pot fi degradate de anumite procese fizico – chimice care au loc în pământ: hidroliză. proprietăţile de frecare. alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă. Pentru alegerea metodelor de testare se vor aplica prevederile din ”Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. fiecare produs trebuie analizat individual. Mn. oxidare. de poziţia apei subterane şi a fost determinat ca fiind apropiat de cel din atmosferă (cca 21 %). foaie etc. cum ar fi rezistenţa la întindere. Co. . Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate. Oxidarea este accelerată de prezenţa metalelor cum ar fi Fe. deteriorarea în timpul punerii în operă.) determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armătură. din materiale polimerice. Pentru caracterizarea materialelor geosintetice cu funcţie de armare se va face referire la „Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii”. Alegerea valorii rezistenţei la întindere pentru armăturile geosintetice este un proces complex. temperatură. steril de mină sau de deşeuri industriale. două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele. fisurare datorită condiţiilor de mediu.încercări de identificare şi caracterizare. Determinările pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri: . polietilenă) sunt susceptibile de diminuare a proprietăţilor mecanice datorită oxidării sau a temperaturilor înalte. la fluaj. având ca referinţă SR EN 13251:2001 + A1:2005.încercări de control. geometrii. Cu..Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Nivelul de oxigen din umpluturile armate este funcţie de porozitatea terenului. depozitele de zgură. utilizate pentru a compara parametrii de bază ai produselor.2.1. Hidroliza şi procesele de dizolvare a fibrelor sunt mai accelerate în medii alcaline. 31 . În Tabelul 4-3 sunt date câteva indicaţii referitoare la efectele contactului cu anumite medii specifice asupra rezistenţei diferiţilor polimeri.încercări de performanţă în condiţii similare cu cele specifice unei anumite lucrări.6.. se utilizează. De aceea. Datorită diversităţii de produse. realizate în condiţii standard. NP 075-02.

Rezistenţa diferiţilor polimeri la anumite medii specifice Mediu Pământuri cu sulfaţi Pământuri organice Pământuri cu pH < 9 Pământuri calcaroase Pământuri tratate cu var sau ciment Pământuri cu pH > 9 Pământuri cu conţinut de metale Poliester NE NE NE T T T NE Polimer Polietilenă T NE NE NE NE NE T Polipropilenă T NE NE NE NE NE T Notă: NE – nu are efect.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-2. T – utilizare sub semnul întrebării. sunt necesare teste de durabilitate 32 . S – relevant în anumite situaţii specifice. „-„ – nu este relevant pentru această funcţie Tabelul a fost completat faţă de cel din SR EN 13251 cu standardele adoptate ca standarde române Tabelul 4-3. R – relevant în toate situaţiile. Caracteristici ce trebuie determinate pentru geotextilele şi produsele înrudite utilizate la lucrări de pământ armat (referinţă SR EN 13251:2001) Caracteristică Rezistenţa la întindere Elongaţia la încărcare maximă Rezistenţa la întindere a îmbinărilor Rezistenţa la perforare statică (CBR) Rezistenţa la perforare dinamică Caracteristicile de frecare Fluaj din întindere Deteriorare la punere în operă Deschiderea caracteristică a porilor Permeabilitate normală pe plan Durabilitate Rezistenţă la degradare datorită agenţilor climatici Rezistenţă la îmbătrânire chimică Rezistenţa la degradare biologică Standard aplicabil SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10319:2002 SR EN ISO 10321:1999 SR EN ISO 12236:2000 SR EN 918:2000 SR EN ISO 12957-1:1997 SR EN ISO 12957-2:1997 SR EN ISO 13431:2004 SR ENV ISO 10722-1:2002 SR EN ISO 12956:2004 SR EN ISO 11058:2002 anexa B a SR EN 13251 SR EN 12224:2001 SR EN 13438:2005 SR EN 12447:2003 SR EN 12225:2001 Filtrare N R S S N S Funcţii Separare N R S N R S Armare N N S N N R R N N N R S S R R R N R S S R R R N R S S Notă: N – necesar.

Grosimea superficială de material metalic care este acceptată a fi pierdută prin coroziune. 10025-2:2004. Atunci când nu este posibil. Caracteristici minimale ale armăturilor din oţel Tipul de armătură din oţel Oţel carbon S235 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel carbon S355 JR referinţă SR EN 10025+A1 Oţel inoxidabil Bare rotunde din oţel carbon Grosimea maximă pentru care sunt valabile rezistenţele din tabel (mm) 16 16 10 φ 40 mm Rezistenţa la întindere σt (N/mm2) 340 490 510 485 Rezistenţa la forfecare σt (N/mm2) 205 295 305 290 4. elemente de faţadă) să fie realizate din materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. Elemente de faţadă În paragraful 2. . acolo unde este cazul. .2.consolidării secundare a terenurilor argiloase.3. este dată orientativ în Tabelul 4-5.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 4. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. Estetica structurii este afectată în primul rând de forma faţadei şi de deformaţiile pe care ea le poate avea în exploatare. Materiale metalice Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se prezintă sub formă de foi. 33 . Tabelul 4-4.extensiei armăturilor în timpul şi imediat după execuţie .fluajului armăturilor. Materiale geosintetice cu alte funcţii decât cea de armare A se vedea Tabelul 4-2. se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata de viaţă a structurii. 10025-3:2005.defectelor de execuţie. Se va face referire la standardele SR EN 10025-1:2005. metal. Suprafaţa faţadei poate devia de la planul teoretic datorită: .4 sunt prezentate principalele tipuri de elemente de faţadă care pot fi utilizate pentru realizarea structurilor din pământ armat. Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ (armături metalice. bare sau grile (reţele). În Tabelul 4-4 sunt date caracteristicile minimale ale armăturilor din oţel. elemente de legătură.2. 4. zidărie de piatră sau alte tipuri de materiale.

pe terenuri care nu sunt susceptibile de tasări mari. Se pot utiliza pentru structuri de maximum 4 – 5 m înălţime.4 0 0 0 0 1. durabile şi capabile să îşi îndeplinească funcţia pe toată durata de viaţă a structurii.05 0.38 0.07 1. Acest tip de faţadă permite deplasarea liberă a armăturilor.3 0. Au suprafeţe de cca 0.panouri prefabricate.75 1.45 0. dreptunghiulare.25 0 0 0 0 0.faţade flexibile realizate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului. cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii. Panourile au grosimi de cel puţin 140 mm şi pot avea diverse forme: în cruce.tablă neagră (negalvanizată). permiţându-le să urmeze orice tasare a masivului 34 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 4-5. .55 0.15 1.1. metal sau materiale polimerice. Armăturile întoarse sunt ancorate fie prin ţintuire. din metal sau materiale polimerice . G . I .blocuri modulare prefabricate din beton.4. de regulă din beton.63 0.35 1. Valori ale grosimii de material pierdute datorită coroziunii Durata de viaţă proiectată (ani) 5 10 50 60 70 120 Armătură metalică NG G I NG G I NG G I NG G I G I G I Grosime (mm) Structură pe uscat Structură în apă curgătoare 0.05 – 1 m2. Elementele de faţadă pot fi realizate din beton. de regulă din beton. fie prin acoperire cu un strat de pământ. . disponibile într-o varietate de forme şi texturi.2 Nota 1: NG .oţel inoxidabil.1 0. Sunt îmbinate cu ajutorul unor rosturi cu material de etanşare. Nota 2: Se poate folosi interpolarea liniară pentru durate de viaţă intermediare.55 0. Nu se recomandă folosirea tablei negre (oţelului neprotejat) cu rol de armare pentru o durată de viaţă proiectată mai mare de 60 de ani. pătrate.panouri prefabricate.oţel galvanizat.35 0.05 0. Elemente de faţadă pentru structuri de sprijin Elementele de faţadă trebuie să fie robuste. Acest tip de panouri trebuie sprijinite în timpul execuţiei.1 0.09 0.25 0. Pentru structurile de sprijin se pot utiliza următoarele tipuri de elemente de faţadă: .0 0. diamant sau hexagonale. în jurul fiecărui strat de pământ compactat.68 0.05 0. lemn. Ele pot fi montate şi cu înclinări negative de până la 15 grade.7 0. pe toată înălţimea structurii.faţade flexibile. până când sunt realizate conexiunile dintre armături şi faţadă. . 4.

. Acestea pot fi realizate din (vezi şi paragraful 2. armătura trebuie ataşată de gabion. Se pot folosi şuruburi obişnuite. Gabioanele din geogrile sau din metal formează o structură mai rigidă şi.SR EN ISO 4016:2002. STAS 8796/280. de nivelul de estetică cerut. 35 .6 (având ca referinţă SR EN ISO 8765:2002. STAS 8796/4-89).gabioane sau containere – se utilizează gabioane din metal sau geogrile sau saci din geotextil umpluţi. şuruburi cu cap hexagonal. SR EN ISO 4014:2003. STAS 8796/3-89. Elemente de faţadă pentru pante armate Pentru pantele armate cu înclinări mai mici de 1:1 se utilizează materiale geosintetice cu rol antierozional. de implicaţiile asupra metodelor de execuţie şi de toleranţele impuse deplasărilor. ancorate de acestea. Se pot de asemenea utiliza cauciucuri uzate umplute cu pământ (procedeul „Pneusol”). ea poate fi însămânţată. pot fi utilizate elemente de faţadă. din grupa 4. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. Alegerea materialului din care sunt realizate elementele de conexiune se face având în vedere durata de viaţă a structurii.9 (având ca referinţă STAS 8796/1-80. realizate după construcţia structurii de sprijin.întoarcerea armăturilor la faţa pantei. oţel galvanizat. Conexiuni între armături şi elementele de faţadă Elementele de conexiune sunt utilizate pentru a realiza legătura dintre armături şi elementele de faţadă. realizate din oţel neprotejat. De asemenea.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - armat. Geotextilele sau geogrilele trebuie protejate contra razelor UV sau a vandalismului. oţel inoxidabil sau materiale polimerice. ca şi în cazul pantelor armate cu înclinări mai mari de 1:1. buloane etc.5.8 sau 10.2. Containerele din geotextil se pot deforma uşor şi nu se recomandă conectarea armăturilor de acestea.plase metalice sau din polimeri 4. în acest caz.4. din beton sau zidărie de piatră brută. . oţel protejat. Pot fi constituite din dibluri. elemente de protecţie a faţadelor flexibile (contra razelor UV sau vandalismului). Alegerea tipului de elemente de faţadă se realizează în funcţie de caracterul temporar sau provizoriu al lucrării (pentru lucrările temporare se aleg în general faţade formate prin întoarcerea armăturilor la faţa masivului sau faţade din lemn). STAS 11028-89) sau şuruburi de înaltă rezistenţă din grupele 8.4): . 4. bare. În cazul în care însămânţarea nu poate fi realizată şi/sau există şiroiri importante. care permit şi creşterea vegetaţiei.

Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat presupune aplicarea de factori parţiali a căror valoare este unitară sau supraunitară.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 5. acolo unde ei sunt necesari . Principiile metodei stărilor limită Introducerea metodei stărilor limită în mecanica pământurilor permite luarea în considerare a următorilor factori: .2. Principiile proiectării conform standardelor române în vigoare La data redactării prezentului ghid sunt în vigoare standardele române STAS 10100 şi 10101 referitoare la acţiunile în construcţii. PRINCIPII DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN PĂMÂNT ARMAT 5.condiţii speciale (de ex.de exemplu. Factorii parţiali sunt aplicaţi astfel încât să se reducă la maxim riscul de atingere a unei stări limită. Starea limită a exploatării normale se referă la condiţiile care duc la pierderea utilităţii funcţionale a unui component sau a întregii structuri. inclusiv a unor cerinţe specifice legate de structură sau de teren. seismicitate). Starea limită a exploatării normale este atinsă atunci când deformaţiile apărute în timpul duratei de viaţă a construcţiei depăşesc limitele prevăzute sau dacă exploatarea normală a structurii este afectată. Se pot distinge factori parţiali aplicaţi acţiunilor (încărcărilor) şi factori parţiali aplicaţi caracteristicilor materialelor.natura terenului şi condiţiile de apă subterană. se definesc criterii astfel încât să nu survină o cedare a construcţiei. .natura şi dimensiunile structurii de pământ. 5. 36 . Aceasta poate fi provocată de deformaţiile terenului sau ale structurii. cei mai mari factori de siguranţă trebuie aplicaţi acolo unde incertitudinile sunt şi ele mari. Având ca referinţă aceste standarde. încărcările se clasifică în: . Starea limită ultimă se referă la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau a întregii structuri. Cu alte cuvinte. Aplicarea factorilor parţiali de siguranţă are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranţă pentru diferiţii parametri.1. .permanente (P). Acest tip de metodă de calcul are ca obiectiv aplicarea unor factori de siguranţă potriviţi. În metoda stărilor limită sunt analizate: starea limită ultimă (SLU) şi starea limită a exploatării normale (SLEN).

se vor aplica următoarele. În aplicarea metodei stărilor limită. folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0.1) Fd = γF × Frep. Fd se determină având ca referinţă SR EN 1990:2004. obţinute prin aplicarea coeficientului încărcării. pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică trebuie verificată atingerea stărilor limită definite în SR EN 1990:2004. se va verifica la SLU.pentru verificări la stările limită unde intervin efecte de durată şi verificări sub actiunea grupărilor speciale: intensităţi de calcul reduse. care pentru încărcările permanente şi cvasipermanente coincid cu intensităţile normate. se va verifica atât la SLU. α.85. . sub acţiunea grupărilor fundamentale: intensităţi de calcul limită. n. Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică. Principiile proiectării conform EUROCODE Având ca referinţă SR EN 1997-1:2004.95. având ca referinţă STAS 3300/1-85: . . încărcările se iau în considerare cu intensităţile de calcul. iar pentru starea limită de capacitate portantă (SLCP) α = 0. care pot fi sub.0 pentru P şi C.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - temporare (T). folosind datele pentru parametrii geotehnici obţinute din încercări şi prelucrate statistic cu un nivel de asigurare α = 0. Acestea pot fi determinate direct sau prin aplicarea următoarelor formule: (5. cvasipermanente (C) sau variabile (V).pentru verificări la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate. Pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD) α = 0. iar valorile acestora sunt reglementate prin EN 1991. n. prin prelucrare statistică a datelor obţinute din încercări şi considerând un nivel de asigurare. care se determină prin înmulţirea intensităţilor normate cu coeficienţii încărcărilor. nd pentru V. Partea 1 – Reguli generale.3. Stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare şi umpluturilor se realizează având ca referinţă STAS 3300/1-85.95. determinat având ca referinţă STAS 10101/0A-77.pentru calcul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). având ca referinţă STAS 10101/0A-77. cât şi în structură sau prin cedare combinată în structură şi teren. Definiţia acţiunilor este cea din SR EN 1990:2004.85. în grupările fundamentale respective. în gruparea specială de acţiuni. Coeficienţii încărcărilor sunt: 1. În funcţie de natura stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria grupărilor se iau în considerare intensităţi de calcul diferite: . 5. excepţionale (E). unde: 37 . cât şi la SLEN. iar pentru încărcările variabile reprezintă fracţiuni de lungă durată ale intensităţilor. În cazul lucrărilor de susţinere. Valorile de proiectare ale acţiunilor.sau supraunitari. Stările limită pot apare atât în teren.pentru calcul la starea limită de deformaţii (SLD). EUROCODE 7 stabileşte că orice interacţiune dintre structură şi teren trebuie luată în considerare la determinarea acţiunilor de proiectare.

toate valorile factorilor parţiali aplicaţi acţiunilor sau efectelor lor în situaţii excepţionale trebuie să fie egali cu 1. . (5.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor favorabile. . Estb. Edst.d. . în care rezistenţa materialelor structurale este semnificativă în asigurarea rezistenţei (STR). Valorile factorului parţial de material. . ψ1 sau ψ2) Fk – valoarea caracteristică a acţiunilor. γM este factorul parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice. În cazul SLU.d ≤ Estb.cedarea sau deformaţii excesive ale terenului.5) (5. ea se realizează conform relaţiei următoare: Xd = Xk/γM. (5. Frep este valoarea reprezentativă a acţiunii: Frep = ψ × Fk.pierderea echilibrului structurii sau terenului.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice γF este factorul parţial aplicat acţiunilor.4) unde: unde: 38 . Valorile de proiectare ale rezistenţei materialelor structurale sau ale elementelor structurale se determină având ca referinţă standardele EN 1992 – 1996 şi EN 1999.d este valoarea de proiectare a efectului acţiunilor defavorabile. în care rezistenţa terenului este semnificativă în asigurarea rezistenţei (GEO). iar cele ale factorului parţial de siguranţă γF în Anexa A a EUROCODE 7. în care rezistenţa materialelor structurale si a terenului este nesemnificativă în asigurarea rezistenţei (EQU).3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprietăţii geotehnice.cedare internă sau deformaţii excesive ale structurii sau elementelor structurale. Pentru verificarea la SLU de tip EQU se aplică următoarea formulă: Edst. Valorile factorului ψ sunt definite în SR EN 1990:2004 (pentru construcţii civile).pierderea echilibrului structurii sau terenului datorită ridicării structurii de către presiunile interstiţiale (UPL). proprietăţilor geotehnice (X – divizare la γM) sau rezistenţelor (R – divizare la γR). γM sunt definite în Anexa A a EUROCODE 7.0 sau subunitar (notat ψ0.0. Valorile corespunzătoare sunt precizate în anexa A a EUROCODE 7. eroziune internă a terenului datorată gradienţilor hidraulici (HYD).antrenare hidrodinamică. Pentru verificarea la SLU de tip STR şi GEO se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Rd. (5.2) ψ este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative şi poate fi egal cu 1. Factorii parţiali pot fi aplicaţi direct acţiunilor (Frep – multiplicare cu γF) sau efectelor lor (E – multiplicare cu γE). În ceea ce priveşte determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici. Stări limită ultime considerate în EUROCODE 7: . Xd.

00 39 . favorabilă Variabilă. Tabelul 5-1. cu titlu informativ.25 1.40 1.40 1. valorile coeficienţilor parţiali corespunzătoare acestor combinaţii. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: (A1 sau A2) + M2 + R3 A1 – pentru acţiunile structurale.50 0 Tabelul 5-2. Pentru stările limită STR şi GEO în situaţii permanente sau tranzitorii. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Valoare 1.stb γQ. Nu toate aceste abordări sunt obligatorii în toate cazurile 1. defavorabilă Permanentă. verificările se fac considerând două combinaţii de seturi de factori parţiali: Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 2. A2 – pentru acţiunile geotehnice În tabelele următoare sunt date.25 1. Factori parţiali ai acţiunilor pentru verificarea tip EQU (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă. care diferă prin modul de distribuire a factorilor parţiali între acţiuni. verificarea se face la următoarea combinaţie de factori parţiali: Combinaţia: A1 + M1 + R2 3.dst γG. EUROCODE 7 stabileşte 3 abordări ale proiectării la SLU.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor. defavorabilă Variabilă favorabilă Simbol γG.stb Valoare 1. proprietăţile materialelor şi rezistenţe.10 0.90 1.dst γQ. efectele acţiunilor. Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei corespunzătoare. având ca referinţă EUROCODE 7 – Anexa A.

v γR.e R1 1.e R1 1.1 1. Cd este valoarea limită de proiectare a efectului unei acţiuni. Factori parţiali pentru pante şi stabilitatea generală pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Rezistenţa terenului Simbol γR.0 1.0 1.0 Set R2 1.0 M2 1.4 R3 1. Factori parţiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificările de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Parametru geotehnic Rezistenţa la forfecare (aplicat tanφ’) Coeziunea efectivă Rezistenţa la forfecare nedrenată Rezistenţa la compresiune monoaxială Greutate volumică Simbol γφ γc’ γcu γqu γγ Set M1 1. (5.0 Tabelul 5-6.0 Set R2 1.25 1.0 1.6) unde: Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor acţiunilor.0 1.0 1.35 1.25 1.4 1.0 1.4 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tabelul 5-3.0 1.0 1.5 0 A2 1.0 Tabelul 5-5.0 1.4 1.0 1.3 0 Tabelul 5-4.0 1. 40 .1 R3 1.0 Pentru verificarea la SLEN în teren sau în secţiunile structurale se aplică următoarea formulă: Ed ≤ Cd. Factori parţiali ai acţiunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR şi GEO (referinţă SR EN 1997-1:2004) Acţiune Permanentă Variabilă Defavorabilă Favorabilă Defavorabilă Favorabilă Simbol γG γQ Set A1 1.h γR. Factori parţiali pentru lucrări de sprijin pentru verificările de tip STR şi GEO (SR EN 1997-1:2004) Rezistenţă Capacitatea portantă Alunecare pe talpă Rezistenţa terenului Simbol γR.

de exemplu. Valorile caracteristice ale acestor parametri trebuie estimate cu atenţie pentru a se evita atingerea unei stări limită. care depinde de caracteristicile de rigiditate ale armăturii. se produce cedarea sau există degradări majore. Forţele rezistente datorate armăturii pot fi determinate statistic şi apoi pot fi 41 . aceasta presupune evaluarea stabilităţii la alunecare pe talpă şi răsturnare). Acestea din urmă depind în principal de parametrii rezistenţei la forfecare şi de presiunea apei din pori. unele din stările limită ale exploatării normale pot fi evaluate utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor (de exemplu. Stabilitatea internă a masei de pământ armat este guvernată de interacţiunea dintre pământ şi armătură. Proiectarea la stări limită a structurilor din pământ armat În proiectarea structurilor din pământ armat se consideră că s-a atins o stare limită atunci când: a. În acest caz.0. Pentru fiecare mod de cedare analizat se aplică factori parţiali corespunzători pentru acţiuni şi proprietăţile materialelor. O marjă de siguranţă din acest punct de vedere se poate obţine prin sporirea încărcării prin aplicarea unui factor parţial şi reducerea rezistenţei armăturii cu ajutorul unui factor parţial de material. iar apoi sunt afectate de factorii parţiali ai materialului. Evaluarea stabilităţii externe presupune considerarea stabilităţii întregului masiv de pământ armat (în cazul unui zid de sprijin din pământ armat. În proiectarea structurilor de pământ armat. cât şi cea a exploatării normale trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte stabilitatea externă şi cea internă a structurii. obţinându-se astfel rezistenţa de proiectare (calcul). 5. Pentru toate aplicaţiile însă. în practica curentă de proiectare. în timp ce punctele b) şi c) reprezintă stări limită ale exploatării normale. se produc alte tipuri de degradări minore care determină scurtarea duratei de viaţă a structurii sau la operaţii de întreţinere neprevăzute. încărcării de proiectare i se opun forţele generate în teren şi în armătură. acţiunile de proiectare vor fi aplicate terenului ca în cazul unei structuri convenţionale. există deformaţii mai mari decât limitele acceptabile. încărcării de proiectare (calcul) i se opun forţele generate în interiorul masivului de pământ. Condiţiile definite la punctul a) reprezintă o stare limită ultimă. se vor lua măsuri pentru asigurarea unui factor de siguranţă corespunzător contra supraîncărcării armăturilor. calculul tasărilor). Interacţiunea teren/armătură presupune şi transmiterea încărcărilor de la teren la armătură. fie de cea a exploatării normale. în acest caz. În cazul stabilităţii externe. Alte deformaţii pot fi datorate deformaţiilor excesive ale armăturilor şi. În practică se va dimensiona structura la starea limită ultimă şi se va verifica la starea limită a exploatării normale. c.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile factorilor parţiali pentru verificarea la SLEN sunt luate. b. egale cu 1.4. atât starea limită ultimă. în mod normal. În cazul stabilităţii interne. se va aplica un factor parţial care să mărească încărcarea şi se vor reduce prin alţi factori parţiali parametrii de frecare şi adeziune care controlează interacţiunea teren/armătură. Principiul fundamental al proiectării la stări limită este acela că rezistenţa de proiectare trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a încărcării. În cazul în care stabilitatea internă depinde de transmiterea încărcării de la armătură la teren. Rezistenţa de proiectare (calcul) poate fi dictată fie de starea limită ultimă.

armătura poate fi considerată ca inextensibilă. Majoritatea standardelor europene nu abordează structurile de pământ armat din perspectiva stărilor limită. În cele ce urmează se prezintă modul de abordare a factorilor parţiali aplicabili armăturilor cuprins în BS 8006. armătura este considerată extensibilă. Dacă încărcarea de proiectare poate fi preluată în condiţiile unei deformaţii axiale de întindere mai mică sau egală cu 1%. Astfel de elemente de armare sunt flexibile şi. pot prelua doar eforturi axiale de întindere. de tipul benzilor. Factorii parţiali aplicaţi armăturilor vor fi notaţi în cele ce urmează cu fm.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice reduse prin aplicarea unui factor parţial de material pentru a obţine valoarea de proiectare (calcul).4. În cazul aplicării principiilor EUROCODE.1. În caz contrar. Aceste chestiuni nu sunt abordate nici în standardele româneşti în vigoare. Factori parţiali pentru armături Pentru calculul rezistenţelor armăturilor trebuie luaţi în considerare factori parţiali care să ţină cont atât de modul în care au fost determinate aceste valori. nici în normativele sau standardele europene. grilelor au grosimi mult mai mici decât celelalte dimensiuni. foliilor. Fiecare dintre aceşti factori are două componente principale. datorită diferiţilor factori. Se pot distinge două categorii de factori parţiali: fm1 care se referă la proprietăţile materialelor şi fm2 care reflectă efectele execuţiei şi ale mediului asupra proprietăţilor. datorită rigidităţii scăzute la încovoiere. Poate varia în funcţie de durata de viaţă a structurii Posibilitatea de deteriorare – ia în considerare deteriorarea din timpul execuţiei Influenţa mediului – ia în considerare degradarea datorată condiţiilor de mediu fm12 fm2 fm21 fm22 42 . aşa cum este ilustrat în Tabelul 5-7. rezistenţa de proiectare a armăturii se determină divizând rezistenţa armăturii la un factor parţial de material. cât şi pentru cea având ca referinţă EUROCODE (SR EN 1997-1:2004). Mărimea încărcărilor ce pot fi preluate de armătura încorporată într-un masiv de pământ depinde de mărimea rigidităţii axiale a armăturii. Majoritatea armăturilor utilizate. Factori parţiali pentru armături Factor parţial fm1 Componentă fm11 Semnificaţie Fabricaţie – acoperă posibilele reduceri ale capacităţii materialelor în comparaţie cu valorile caracteristicile determinate în cadrul procedurilor de control şi posibilele erori de determinare Extrapolarea datelor din încercări – ia în considerare încrederea în evaluarea rezistenţei pe termen lung a materialelor. cât şi de posibilele reduceri ale rezistenţelor în timp. Se consideră că aceştia pot fi utilizaţi atât pentru proiectarea având ca referinţă standardele române de acţiuni STAS 10100. 5. Tabelul 5-7. cu excepţia BS 8006. Atunci când se analizează starea limită ultimă a unei structuri armate cu armături flexibile. 10101. cazurile relevante pentru SLU sunt STR şi GEO.

dacă există sau nu un standard pentru fabricaţie şi pentru încercările de control.50.64σ μ este rezistenţa medie. Pentru armăturile metalice. fm ca fiind: f m = f m1 × f m 2 .1 prezintă schema de adoptare a factorului parţial de material fm11. fie pe baza rezistenţei medii de bază. Factorul fm11 trebuie să ia în considerare: .64σ . unde. fm111 poate fi calculat cu formula: 1.7) (5. caz în care fm112 = 1. iar σ este abaterea medie a rezistenţei. dimensiunile trebuie să se încadreze în anumite toleranţe bine definite. 43 . fm111 = 1.8) (5.dacă există sau nu un standard pentru dimensiuni şi toleranţe. fm111 = 1. fm = 1. f m11 = f m111 × f m112 (5. În caz contrar. Rezistenţa de bază a armăturii poate fi determinată cu ajutorul secţiunii minime admise. f m1 = f m11 × f m12 şi f m 2 = f m 21 × f m 22 .0.11) În cazul armăturilor metalice şi a unui control de calitate adecvat. prin factorul parţial fm112. prin factorul parţial fm111. f m111 = 1 + (5.10) Pentru armăturile polimerice calitatea produsului trebuie exprimată fie pe baza rezistenţei caracteristice. . unde: μ − 1. fm112 = 0. în care caz se va adopta un factor parţial fm112 >1. Dacă este specificată rezistenţa caracteristică.9) În cazul armăturilor metalice din oţel sau oţel galvanizat supuse doar la eforturi axiale de întindere. Pentru armăturile polimerice.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se poate defini factorul parţial de material.0 sau pe baza secţiunii nominale. (5. Figura 5.

În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. Dacă extrapolarea se face pentru două cicluri logaritmice de timp.1. fm121 poate fi luat egal cu 1.extrapolarea înfăşurătorii statistice peste durata de viaţă aşteptată a armăturii – factorul parţial fm122.12) Pentru armăturile metalice sunt utilizate datele disponibile pentru a obţine o înfăşurătoare statistică pentru viitoarele extrapolări. În cazul unui număr mare de date. obţinute pe perioade mari de timp. în curs de desfăşurare şi/sau este vorba de teste accelerate derulate la temperaturi mai mari decât cele de exploatare.0 dacă rezultatele disponibile provin din încercări de fluaj realizate la o temperatură egală cu maximul temperaturii ce poate apare în timpul exploatării. unde: tt td – durata de viaţă proiectată a structurii. dacă extrapolarea datelor provenite din încercări se face pentru un ciclu logaritmic de timp. În cazul materialelor geosintetice. atunci: t (5. ceea ce este recomandat.13) f m122 = log d . ceea ce este permis dacă datele provin din încercări în timp real.0.0. tt – durata încercărilor de fluaj.evaluarea datelor disponibile pentru a determina înfăşurătoarea statistică – factorul parţial fm121. 44 . fm121 reprezintă o măsură a încrederii în aceste date.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. cât şi pentru cele geosintetice. Atât pentru materialele metalice. . În caz contrar se va lua o valoare supraunitară. fm122 poate fi luat egal cu 1. factorul fm121 poate fi luat egal cu 1. (5. f m12 = f m121 × f m122 . Schema de alegere a factorului parţial de material fm11 Factorul fm12 trebuie să ia în considerare: .

2. Figura 5. Gradul de deteriorare depinde de manipularea realizată înainte de punerea în operă.2 prezintă schema de stabilire a factorului parţial de material. de structura de pământ armat. (5. efectele pe termen lung ale deteriorării sunt luate în considerare cu ajutorul factorului parţial fm212. de modul de compactare etc. Pentru durate de viaţă de peste 10 ani.0 dacă grosimea minimă de oţel este mai mare sau egală cu 4 mm şi umplutura respectă condiţiile prevăzute la paragraful 4. fm21 = 1. fm12. Figura 5. Schema de alegere a factorului parţial de material fm12 Pentru armaturile metalice. Pentru armături mai subţiri sau alte tipuri de material trebuie realizate încercări in situ pe baza cărora se poate evalua valoarea lui fm21. efectele imediate sau pe termen lung apărute înaintea şi în timpul execuţiei sunt luate în considerare prin factorul parţial fm211. astfel: Factorul fm21 trebuie să ţină cont de posibilitatea de deteriorare în timpul execuţiei.14) f m 21 = f m 211 × f m 212 Atât armăturile metalice. În general.1. datele trebuie obţinute pe baza unor încercări cu o durată minimă de 104 ore. Pentru durate de viaţă de maximum 10 ani.3. cât şi cele polimerice pot fi deteriorate la punerea lor în operă. durata testelor trebuie să fie cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă a structurii. de tipul de teren.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Încercările de fluaj trebuie continuate pe o perioadă cel puţin egală cu 10% din durata de viaţă proiectată a structurii. Schema de alegere a factorului parţial fm21 este prezentată în Figura 5.1. 45 . valoarea factorilor parţiali fm211 şi fm212 pentru materialele geosintetice sunt furnizate de producător.

. fm21 Factorul fm22 trebuie să ia în considerare efectul pe care factorii de mediu îl au asupra rezistenţei materialului şi va fi funcţie de tipul de material şi de condiţiile de mediu existente. Schema de stabilire a factorului parţial de material.4. Tmed f. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la alunecare.15) Tc = min⎜ ft . Tft şi rezistenţa medie la întindere luând în considerare deformaţia de fluaj. factorul parţial astfel obţinut. medf ⎟ . factorul parţial de siguranţă corespunzător este fsm. În cazul materialelor metalice. În cazul materialelor geosintetice. factorul parţial de siguranţă este fal. rezistenţa de calcul (proiectare) la tracţiune este egală cu: T (5.3. 46 . 5. Tc: ⎛T T ⎞ (5. Factori parţiali pentru interacţiunea pământ/armătură Există două mecanisme posibile de interacţiune între pământ şi armătură: . fm unde Tu este rezistenţa ultimă a armăturii metalice. ⎟ ⎜f ⎝ m fm ⎠ Pentru materialele care posedă agrement BBA se vor lua în considerare coeficienţii indicaţi în aceste certificate.suprafaţa potenţială de cedare coincide cu un strat de armătură. Factorii parţiali de material se aplică în acelaşi mod şi elementelor de conexiune dintre armături şi elementele de faţadă. obţinând astfel rezistenţa de calcul (proiectare). fm va fi aplicat minimului dintre rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune.suprafaţa posibilă de cedare intersectează un strat de armătură. în acest caz mecanismul de interacţiune este unul de rezistenţă la smulgere.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5.16) Tc = u .

• încărcări care nu au fost luate în considerare la proiectare.5. • prezenţa unui strat de umplutură umed. deteriorarea armării datorită degradării polimerilor.5 m.4. printre care: a) factori externi • tasarea fundaţiei structurii. la care cedarea ar duce la distrugeri minime şi la blocarea accesului (Figura 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Valorile acestor factori parţiali pot fi luate după cum urmează: . • compresiunea umpluturii.4). fal = 1.0. • consolidarea secundară a umpluturilor argiloase.pentru SLEN: fsm = 1.4. Exploatarea normală Stările limită ale exploatării normale sunt definite în termeni de deformaţii acceptabile.0. Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice Încadrarea lucrărilor de pământ armat în categoriile geotehnice este următoarea: Categoria geotehnică 1: structuri mici sau relativ simple. 5. În această categorie intră structurile de sprijin şi pantele cu înălţime mai mică de 1.3. fal = 1. care pot fi proiectate folosind experienţa acumulată şi date şi analize calitative. Figura 5. Deformaţiile din timpul exploatării ale structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice pot fi determinate de diverşi factori. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 1 47 .3 .pentru SLU: fsm = 1. b) factori interni • deformaţii de fluaj ale armăturilor polimerice.3. 5.

nici condiţii de încărcare sau de teren speciale. Categoria geotehnică 3: structuri care implică riscuri deosebite sau dificultăţi de teren şi/sau încărcare. structuri care suportă în mod direct autostrăzi sau alte drumuri naţionale sau principale. ziduri de cheu. baraje.6). ramblee de cale ferată (Figura 5. Figura 5. În această categorie intră pilele de pod. care pot fi proiectate utilizând date şi analize cantitative obişnuite. În această categorie intră rambleele şi structurile a căror cedare poate provoca pagube moderate (Figura 5.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Categoria geotehnică 2: structuri convenţionale fără riscuri deosebite.5). care trebuie proiectate utilizând metode speciale.5. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 2 48 .

pe lungimi de cca 20 – 30 m. armături): verificarea naturii şi caracteristicilor materialelor. verificarea corectitudinii instalării armăturilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 5. Exigenţe de calitate Proiectul de structură de pământ armat va fi verificat la exigenţa Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ. prevederea obligativităţii controlului de calitate a materialelor puse în operă (umplutură.6. prevederea ca faze determinante: recepţia terenului de fundare şi instalarea primului rând de armături. verificarea compactării umpluturii. Exemple de structuri de pământ armat din categoria 3 5. 49 . În caietul de sarcini ce va însoţi proiectul se vor avea în vedere următoarele aspecte: recomandarea de a se realiza tronsoane experimentale pentru structurile din categoriile geotehnice 2 şi 3.6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.Tipuri de structuri de sprijin din pământ armat – ziduri de sprijin. culei Şi alte structuri de acest tip.1. de tip zid de sprijin sau culei.1.1. STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE 6. Generalităţi Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin. Figura 6. de tipul şi formele prezentate în Figura 6. dar cu înclinare de peste 70° faţă de orizontală pot fi proiectate utilizând metodele şi principiile cuprinse în acest capitol. care nu sunt verticale. 50 .

ancorate sau nu.2. utilizând metode de echilibru limită. de tip ziduri de sprijin şi culei. Etapele proiectării sunt: a) analiza eforturilor. trebuie evaluată stabilitatea locală la nivelul fiecărei armături. pentru structurile de sprijin armate cu materiale extensibile se va considera împingerea activă a pământului. c) analiza deformaţiilor. iar proiectarea se va face cu ajutorul „metodei penei ancorate”. cât şi cele diferenţiate. Sunt evaluate atât tasările absolute.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6. NOTĂ. b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă. Pentru proiectarea structurilor din pământ armat sunt utilizate în mod curent două metode. Observaţiile realizate pe teren au arătat că presiunea laterală exercitată de pământ în partea superioară a structurii de sprijin este influenţată de rigiditatea axială la întindere a armăturii. Aceste structuri sunt proiectate folosind „metoda gravităţii coerente”. presiunea pământului se apropie de valoarea corespunzătoare stării de repaus. cu considerarea în plus a interacţiunii dintre pământ şi armătură. Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. În cazul armăturilor inextensibile. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise. „Metoda gravităţii coerente” este bazată pe măsurătorile realizate pe structuri armate cu armături inextensibile. se face ca la structurile convenţionale de sprijin. În ambele metode se vor verifica atât stările limite ultime. Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin. cât şi cele ale exploatării normale. Procedura de proiectare Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă şi cea mai puţin exactă. care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi verificarea eforturilor din masivul armat. Practica curentă de proiectare constă în determinarea geometriei şi a armării din condiţii de împiedicare a cedării interne şi externe. „Metoda penei ancorate” urmăreşte procedura de proiectare utilizată pentru zidurile de sprijin tradiţionale. pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la deformaţii orizontale şi verticale. cunoscute sub numele „metoda penei ancorate” (tie back wedge method) şi „metoda gravităţii coerente” (coherent gravity method). în direcţie longitudinală şi transversală. în timp ce stabilitatea internă se ocupă de mecanismele interne de cedare şi duce la stabilirea necesarului de armătură. Cu excepţia cazului în care măsurătorile pe teren ar indica altceva. care trebuie să fie compatibile cu proprietăţile pământului şi ale armăturilor. rezistenţele şi parametrii geotehnici au fost deja afectaţi cu factorii parţiali corespunzători metodei de proiectare alese. 51 . În toate formulele care urmează se va considera că acţiunile.

Cu toate acestea. Etapele verificării stabilităţii externe sunt prezentate în Figura 6.3.2): alunecare pe talpă. pierderea globală a stabilităţii.3. Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă. H/L. Figura 6. depăşirea presiunilor pe teren. mecanismele potenţiale de cedare sunt (Figura 6. Predimensionarea structurii În Tabelul 6-1 şi Figura 6. Predimensionarea este bazată pe zvelteţea structurii. cedarea prin răsturnare este puţin probabilă. răsturnare (limitarea excentricităţii). 6. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă Datorită flexibilităţii structurilor din pământ armat. Verificarea stabilităţii externe Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale. analiza acestui mecanism de cedare şi impunerea unei excentricităţi maxime admise ajută la controlul deformaţiilor laterale.2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.1. H fiind în general impus de amplasament.1.3. 52 .4 sunt date dimensiunile minime ale unei structuri de sprijin din pământ armat de tipul celor prezentate în Figura 6.

2 sau 7 m) 0.5). .5 m în funcţie de situaţie Încastrarea în terenul de fundare (Figura 6.3. depinde de: .presiunea dată de structură. .adâncimea de îngheţ.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.7H pentru jumătatea superioară a structurii 0.7 H pentru jumătatea superioară a structurii Ziduri supuse unor împingeri reduse din 0.4H pentru jumătatea inferioară a structurii sau minim 3 m Ziduri în trepte şi culei 0. Tipul structurii Ziduri de sprijin obişnuite Culei de pod Ziduri trapezoidale şi culei 53 . necesară pentru evitarea cedării locale prin poansonare şi a curgerii pe sub baza zidului. . Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat Lungimea minimă a armării 0.riscul de expunere a bazei zidului datorită excavaţiilor.6H sau minim 3 m partea masivului (de ex. cu pantă descendentă a suprafeţei terenului sau ziduri îngropate) Ziduri cu înălţime sub 1.6H.7 H (minim 3 m) max (0.pericolul de eroziune internă în cazul structurilor maritime sau fluviale.. Etapele analizei stabilităţii externe Tabelul 6-1.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Predimensionarea structurilor de sprijin din pământ armat 54 .4.

suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în considerare a suprasarcinii (Figura 6. Valori minime ale adâncimii de încastrare Condiţii Ziduri de sprijin. βs = 18° (1:3) Ziduri de sprijin. vor fi luate în considerare valori mai mari ale adâncimii de încastrare.2. Evaluarea presiunii pământului Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale extensibile (vezi 6. pentru structuri supuse acţiunii apei. Dm (m) H/20 H/10 H/10 H/7 H/5 Notă: Dm ≥ adâncimea de îngheţ 6. βs = 34° (2:3) Adâncime minimă de încastrare.7 şi Figura 6. excavaţii etc. valabile pentru terenuri bune de fundare şi structuri cu L/H ≥ 0. saltelelor sau pavajelor. βs = 27° (1:2) Ziduri de sprijin.8).7. În calcule se neglijează de asemenea rezistenţa la forfecare a sistemului de faţadă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 1. cu excepţia situaţiilor în care fundarea se face pe rocă sau pe elemente structurale de tipul radierelor. Pentru terenuri moi vor fi adoptate valori mai mari ale adâncimii de încastrare. În Tabelul 6-2 sunt date valori minime ale adâncimii de încastrare.6). βs = 0° Culei. Definirea încastrării în terenul de fundare Adâncimea de încastrare trebuie să fie cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ.5. βs = 0° Ziduri de sprijin.suprafaţa terenului înclinată (Figura 6. 55 . În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ necoeziv în spatele masivului armat: . .3.2). Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-ar putea dezvolta pe adâncimea de încastrare datorită posibilităţii ca pământul să fie înlăturat din această zonă prin eroziune. Tabelul 6-2. De asemenea.0 m Dm βs Figura 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: φ⎞ ⎛ k a = tan 2 ⎜ 45° − ⎟ .coeficientul împingerii active k a = cos β⎢ ⎢ cos β + cos 2 β − cos 2 φ ⎥ ⎣ ⎦ (6.coeficientul împingerii active. Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ ⎥ .7.6. Schema de calcul pentru suprafaţa înclinată a terenului 56 . 2⎠ ⎝ q – suprasarcina. e – excentricitatea.1) Figura 6. Rv – rezultanta încărcărilor verticale. G .2) Figura 6.greutatea (6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Legendă: ⎡ cos β − cos 2 β − cos 2 φ ⎤ 1 1 ⎥ k a = cos β1 ⎢ ⎢ 2 2 ⎥ ⎣ cos β1 + cos β1 − cos φ ⎦ .8.coeficientul împingerii active (6. Schema de calcul pentru suprafaţă frântă a terenului Pentru cazul unui unghi θ de înclinare a faţadei faţă de orizontală (θ minim 70°).4) Figura 6. Schema de calcul a împingerii active pentru cazul structurii înclinate cu un unghi θ faţă de orizontală 57 . Legendă: ka = sin 2 (θ + φ) 2 ⎡ sin (φ + δ ) sin (φ − β) ⎤ sin 2 θ sin (θ − δ )⎢1 + ⎥ sin (θ − δ )sin (θ + β) ⎥ ⎢ ⎣ ⎦ .9. Figura 6.coeficientul împingerii active (6.9 prezintă schema de calcul a împingerii active a pământului.3) Figura 6.

stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h ≤ R v tan φ + cL . φ –unghiul de frecare internă al terenului sau pământului armat (care este mai slab). la o cotă z. (6. k0 la partea superioară a structurii şi o scădere lineară a acestuia către valoarea coeficientului împingerii active. În cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (vezi paragraful 6. care produc alunecarea. Rezistenţa la alunecare trebuie să se bazeze pe proprietăţile fie ale terenului.6) Rh – rezultanta forţelor orizontale.2). ka k0 k 6m z Figura 6. se evaluează folosind următoarea formulă: pa = γzk a − 2c k a .3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul unui teren coeziv în spatele umpluturii armate. 58 . presiunea activă a pământului pe structura de pământ armat. ka până la o adâncime de 6 m (Figura 6. fie ale umpluturii. iar c este coeziunea.3. Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare. Alunecarea trebuie considerată pe straturile de armătură de la baza structurii sau între acestea. care se opun alunecării. unde: (6.5) unde ka are expresiile prezentate anterior. depinde care sunt mai slabe.10. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă În această etapă se verifică dacă este asigurată stabilitatea contra alunecării structurii pe interfaţa dintre umplutura armată şi terenul de fundare. Rv – rezultanta forţelor verticale. în evaluarea acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior. cu cele rezistente. pentru evaluarea presiunii laterale exercitate de terenul din spate se va considera valoarea coeficientului împingerii în stare de repaus.10). Variaţia coeficientului împingerii pământului cu adâncimea în cazul structurilor de sprijin armate cu materiale inextensibile (metoda gravităţii coerente) 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice c – coeziunea terenului sau a pământului armat.3. L – lăţimea efectivă a bazei structurii. (6.7) 6. σv.9) 1 pcr este presiunea critică. unde: fal – factorul parţial pentru alunecarea pe talpă (vezi 5. L – lăţimea efectivă a bazei structurii.3. în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armătură. Verificarea presiunilor pe teren Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă.2). presupusă uniform distribuită.5). În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor verticale (vezi 6. de regulă.4. cărora li s-au aplicat factorii parţiali corespunzători (inclusiv suprasarcina. Dm – adâncimea de încastrare a structurii. e – excentricitatea rezultantei Rv faţă de mijlocul bazei. Presiunea pe bază. Presiunea adusă pe teren de structura de pământ armat trebuie comparată cu capacitatea portantă ultimă a terenului: σ v ≤ pcr + γ f D m . verificarea stabilităţii la răsturnare presupune compararea momentului forţelor destabilizatoare (forţele şi parametrii geotehnici fiind afectaţi de factorii parţiali corespunzători) cu momentul forţelor rezistente faţă de punctul de la baza faţadei.10) 2 cf – coeziunea terenului de fundare. iγ. 6. Rv – rezultanta forţelor verticale.4.11). Nγ şi Nc – coeficienţii de capacitate portantă. ca – adeziunea dintre teren şi armătură. δa–unghiul de frecare dintre armătură şi teren.5. se calculează cu formula: Rv σv = . (6. metoda Meyerhof (Figura 6.8) L − 2e unde: Rv este rezultanta tuturor încărcărilor verticale. stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f alR h ≤ R v tan δa + ca L . γf – greutatea volumică a terenului de fundare. (6. care trebuie să fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci. 59 . unde: (6. ic – coeficienţi datoraţi înclinării rezultantei. dacă există). p cr = c f N c i c + γ f LN γ i γ .3. L – lăţimea efectivă a bazei. Rh – rezultanta forţelor orizontale. Verificarea stabilităţii la răsturnare Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat. Pentru structurile ce pot fi considerate rigide. răsturnarea nu reprezintă un mecanism critic de cedare.

trebuie considerată îmbunătăţirea terenului prin compactare. realizarea de coloane de material granular etc. respectiv. de regulă.12). Pentru structuri simple.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Presiunea pe teren poate fi micşorată şi. cât şi cele care o intersectează (Figura 6. atât cele care sunt exterioare structurii. cât şi prin cea nearmată nu sunt.3.11.6. ca şi cei datoraţi înclinării rezultantei vor fi adoptaţi funcţie de metoda de proiectare aleasă (având ca referinţă STAS 3300/2-85 sau EUROCODE). suprafeţele de cedare ce trec atât prin zona armată. 6. Analiza stabilităţii globale se face cu ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de cedare circular – cilindrice sau cu metoda penei. 60 . presiunea critică mărită. prin lungirea armăturilor. critice. cu geometrie rectangulară. trebuie luată în considerare rezistenţa armăturilor. Dacă nu se obţin rezultate satisfăcătoare sau costurile ar fi prea mari. cu distribuţie relativ uniformă a armăturilor şi cu o faţadă aproape de verticală. Verificarea stabilităţii globale Pentru verificarea stabilităţii globale trebuie luate în considerare toate suprafeţele posibile de cedare. În cazul în care suprafaţa potenţială de cedare intersectează structura. înlocuirea stratului moale. Schema de calcul a presiunilor pe teren Coeficienţii de capacitate portantă.

elementele de faţadă fiind cele care determină limitele admise ale acestora (Tabelul 6-3). Tabelul 6-3. Evaluarea tasărilor Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate. Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se dezvoltă în interiorul ei. panourile prefabricate de înălţime mai mică decât cea a structurii pot fi afectate faţadele realizate prin întoarcere la faţa masivului afectează capacitatea lor de sprijin 61 .7. Efectele tasărilor diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ) Tasări diferenţiate maxime 1:1000 1:200 1:100 1:50 1:<50 Comentariu nesemnificativ panourile pe toată înălţimea structurii pot fi afectate în limita de siguranţă pentru panouri prefabricate pe înălţime mai mică decât înălţimea structurii în limita de siguranţă pentru elementele metalice semi-eliptice. Cedarea prin pierderea stabilităţii globale 6. Tasările diferenţiate sunt cele care pun probleme structurilor de sprijin din pământ armat.3.12. Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica pământurilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

unde kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală. Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă orizontală a terenului 62 . pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 6. În plus.8. împingerea totală obţinută în condiţii seismice fiind notată Pas. (6. masa de pământ armat este supusă unei forţe de inerţie în direcţie orizontală: (6.3.13. determinat conform P100/1-2004. masivul de teren sau umplutura din spatele structurii din pământ armat exercită o presiune Ps în plus faţă de presiunea activă în condiţii statice. Pa.12) unde ks este coeficientul seismic. În cazul lucrărilor de sprijin.11) Fi = khG.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.13.5k s . coeficientul kh poate fi luat egal cu: k h = 0.14. pentru cazul suprafeţei înclinate a terenului. Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice În timpul cutremurului. Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurată în Figura 6. Figura 6.

5H 1 − 0.5tgβ (6.15) ⎣ ⎛ k ⎞ ξ = arctg⎜ h ⎟ ⎜1− k ⎟ v⎠ ⎝ 63 . Considerarea forţelor inerţiale în condiţii dinamice – suprafaţă înclinată a terenului Cu notaţiile din Figura 6.13) Fi = Fi1 + Fi 2 Fi1 este forţa de inerţie corespunzătoare masei de pământ armat. Fi2 este forţa de inerţie corespunzătoare umpluturii de pământ de deasupra masei H2 = H + Fi1 = 0. Coeficientul total al împingerii pământului în condiţii dinamice este calculat cu metoda Mononobe – Okabe: k as = (1 − k v )cos2 (φ − ξ − 90 + θ) ⋅ cos ξ cos 2 (90 − θ)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎡ 1 2 ⎤ sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β ) ⎢1 + ⎥ cos(90 − θ − β)cos(δ + 90 − θ + ξ ) ⎦ (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.5k h γ 1 H 2 H Fi 2 = 0.14.14 rezultă: tgβ ⋅ 0.14) armate.125k h γ 1 H 2 tgβ 2 (6.

4.13) sau 1 2 γh k as . . acţionând înclinat faţă de orizontală cu unghiul δ. Paq are punctul de aplicaţie la jumătate din înălţime faţă de bază. cât şi 3 pentru roci. kv este coeficientul seismic în direcţie verticală. Pas = (6. conform notaţiilor din Figura 6. Ps. δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre umplutura armată şi terenul din spate.q se determină în felul următor: . Condiţia de excentricitate devine în acest caz: e ≤ L .14). Pas. care. în cazul general. Verificarea stabilităţii interne Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două moduri (Figura 6. . atât pentru pământuri. în cazul solicitării seismice. iar pentru suprafaţa înclinată a terenului se ia h.16) (6.q. pământul se găseşte în condiţii nedrenate.q = Pas. de aceea valoarea unghiului de frecare internă pentru calculul coeficientului kas trebuie să fie φu. Pa are punctul de aplicaţie la o treime din înălţime faţă de bază.pentru suprafaţă înclinată a terenului 2 (Figura 6. Se precizează că.componenta seismică. Rezultanta împingerii active seismice va fi în acest caz: 1 Pas = γH 2k as .q – Paq are punctul de aplicaţie la 0.pentru suprafaţa orizontală a terenului 2 (β = 0.14. 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 0. Punctul de aplicaţie al forţei Pas. Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jumătate din înălţime faţă de bază.5kh. q se adaugă o împingere suplimentară.18) cos(90 − θ − β) Pentru suprafaţa orizontală a terenului se ia β = 0 şi H. β este unghiul făcut de suprafaţa terenului cu orizontala.componenta împingerii în regim static.17) În cazul existenţei unei suprasarcini uniform distribuite.66 din înălţime faţă de bază. Punctul de aplicaţie al forţei Pas se determină astfel: . este egală cu: qH cos(90 − θ) Pas. Figura 6.15): 64 .componenta seismică.componenta statică. care poate fi luat egal cu zero sau cu θ este unghiul făcut de suprafaţa de contact dintre umplutura armată şi umplutura din spate cu orizontala. Se verifică stabilitatea externă ca şi în cazul static.q = k as (6.

de tipul benzilor.2. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din pământ.4. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armătură. mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii. Figura 6. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţada. Pentru armăturile discontinui. 4. De aceea. se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături.15. pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei ancorate”. alegerea distanţei pe verticală între armături. 3. distanţa pe verticală poate fi menţinută constantă. pentru o proiectare economică. astfel încât acestea suferă deformaţii prea importante sau cedează.1. eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a acestora. alegerea tipului de armătură.2. Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau inextensibil al armăturilor. respectând însă o distanţă maximă de 800 mm. Alegerea tipului de armătură Tipul de armătură se alege dintre cele prezentate în paragraful 2.1. Alegerea distanţei între armături Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe verticală între rândurile de armătură pe toată înălţimea structurii duce de regulă la o supra-armare la partea superioară faţă de necesar. 6. 65 . Distanţa minimă este dată de grosimea minimă a stratului elementar de compactare. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură. 2. ceea ce poate provoca deplasări importante sau chiar colapsul structurii. 5. conform precizărilor din 4. în condiţii statice şi dinamice. 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice eforturile de întindere din armături devin prea mari. Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele etape: 1. iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”.4.3. în concordanţă cu elementele de faţadă alese. iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii.

care se adaptează uşor la aceste variaţii. de asemenea. distanţa dintre armături se ia egală cu 1.19) σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistenţe diferite.3. a căror conexiune cu masivul armat se face prin frecare. Ti1 (Figura 6. Metoda penei ancorate 6. Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături având aceeaşi rezistenţă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru armăturile continue se obişnuieşte varierea densităţii armăturii prin modificarea distanţei dintre armături. unde: L i − 2e i (6.16). Ti1 = k a σ vi s vi . distanţa maximă dintre armături este limitată la de 2 ori grosimea blocului de faţadă pentru a asigura stabilitatea acestuia. modifica rezistenţa la tracţiune.20) Figura 6. mai ales dacă se utilizează întoarcerea la faţa masivului. unde: (6.4.16.3. dacă tehnologia de întoarcere la faţa masivului a armăturilor geosintetice cere o distanţă constantă între armături.1. σ vi = R vi . 6. Calculul forţei maxime de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Limitele acceptabile pentru distanţa dintre armături sunt legate de tehnologia de execuţie – instalare şi compactare (de exemplu.4. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii 66 . Pentru structurile cu faţade modulare. T a armăturilor. Rândul de sus de armătură trebuie să fie la jumătate din distanţa dintre celelalte rânduri de armătură. 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). Se poate.

b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii de lăţime b). Ti3 = 2s vi ⋅ H 0 ⋅ Q(1 − h iQ ) . Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie) c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b). dacă h i > 2d − b 2 (6. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.22) (6. Li este lungimea armăturii „i”. unde: Di D i = h i + b .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”.25) 67 . Q= ⎝ b d+ 2 (6.17). unde: φ ⎞ ⎛ tg⎜ 45° − 1 ⎟ 2⎠ . ei este excentricitatea rezultantei Rvi.23) Figura 6.18). Ti2 (Figura 6. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor. Ti3 (Figura 6. dacă h i ≤ 2d − b h +b Di = i + d .17. Ti 2 = k aSvi V .21) (6.24) (6.

Tc ≥ Ti. Tc cu rezistenţa maximă la întindere în armătura „i”.4.2.27) 6. 68 . Verificarea la rupere a armăturilor Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii din punctul de vedere al depăşirii rezistenţei armăturilor se compară rezistenţa de calcul la întindere.3. (6.18. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie) 6.1. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară ale armăturii „i”. conform 6. unde: tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 .3.3. (6. pe metru liniar de zid.coeficientul de frecare dintre armătură şi pământ. Ti.4. conform 5.28) Pi – perimetrul armăturii „i”.4.4.2 Ti – forţa maximă de întindere în armătura „i”.26) Figura 6.3. fsm – factorul parţial pentru smulgerea armăturilor.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Forţa de întindere maximă din armătura „i”. Verificarea armăturilor la smulgere Verificarea de stabilitate internă a structurii de sprijin din pământ armat la cedarea prin smulgerea armăturii este exprimată printr-o condiţie impusă perimetrului Pi al armăturii „i”: Pi ≥ fsm Ti . tanδa .3. calculată conform 6.4.1.

19).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Lpi – lungimea armăturii „i” în zona pasivă (rezistentă) a masivului din spatele structurii (Figura 6.21): greutatea proprie a umpluturii din cadrul prismului analizat.20).se neglijează frecarea dintre umplutură şi faţadă. Forţele care se iau în considerare sunt (Figura 6.4. ca – adeziunea armătură/teren. . încărcări exterioare concentrate orizontale şi verticale. .planele potenţiale de cedare nu trec prin zona de contact cu o structură care se află la partea superioară a zidului. care alcătuiesc prisme (pene) de pământ instabile (Figura 6. Principalele ipoteze sunt: ..3. este de asemenea necesar de a lua în considerare posibilitatea formării unor plane înclinate de cedare. în Figura 6..19. Definirea zonelor activă şi rezistentă q – suprasarcina permanentă. b.fiecare prism (pană) de pământ se comportă ca un corp rigid. încărcări exterioare uniform distribuite. reacţiunea normală pe planul de cedare. Figura 6. 69 .4. Verificarea stabilităţii pe plane înclinate În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere.20 ). 6. forţele rezistente pe planul potenţial de cedare. Planele de cedare trebuie căutate pentru fiecare punct semnificativ (a. c.

22). Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei grupului de armături din prismul analizat (Figura 6.20. Plane potenţiale de cedare în analiza stabilităţii interne Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea mai multor plane potenţiale de cedare. Schema de calcul pentru stabilitatea penelor 70 .21. Figura 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.

3.5. Factorii care pot influenţa comportarea structurii în timpul exploatării sunt: .23): k =k0(1-z/z0) + kaz/z0.4. În cazul fluajului armăturilor polimerice. 6. k = ka.4. . fsm este factorul parţial pentru rezistenţa la smulgere a armăturii.3. acesta poate fi evaluat cu ajutorul curbelor izocrone. unde: ∑⎢ i =1⎣ fsm ⎦ (6.4. coeficientul împingerii pământului în dreptul armăturii „i” se calculează astfel (Figura 6.31) (6.consolidarea secundară a pământurilor coezive. Rezistenţa totală oferită de straturile de armătură din prismul analizat trebuie să îndeplinească următoarea relaţie: i =1 ∑ Tci ≥ T sau n (6.30) Tci este valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a armăturii „i”. se poate considera α= 45°-φ1/2. pe metru liniar de zid.4. (6. Pentru cazuri mai complexe nu se pot da indicaţii referitoare la unghiul planului potenţial de cedare sau la numărul de puncte necesar a fi investigate pentru a determina valoarea maximă a forţei T. tanδa este unghiul de frecare armătură/teren. Pi este perimetrul armăturii „i”. 6. q este suprasarcina permanentă. pentru z ≤ z0 = 6 m. pentru z > z0 = 6 m.fluajul armăturilor polimerice. egal cu lăţimea totală orizontală a feţelor superioară şi inferioară a armăturii „i”.4.29) n ⎡ Pi L pi ⎤ (tan δa γh i + tan δa q + ca )⎥ ≥ T .32) 71 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru cazul în care umplutura este din material granular şi nu există decât sarcini exterioare uniform distribuite. Lpi este lungimea armăturii în zona rezistenţa (pasivă) a masivului. Metoda gravităţii coerente 6. Starea limită a exploatării normale Pentru starea limită a exploatării normale trebuie luate în considerare posibilele deplasări interne şi anume: tasări şi deplasări ale structurii de sprijin.1.2. ca este adeziunea armătură/teren. Evaluarea coeficientului împingerii pământului Conform celor prezentate în paragraful 6.

Analiza stabilităţii interne cu ajutorul prismelor de pământ 72 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.22.

unde: (6.2.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.4.4.24. Determinarea coeficientului împingerii pământului în metoda gravităţii coerente 6. Ti1 = kσ vi s vi . Calculul forţei de întindere în armătură Forţa de întindere în armătura „i” este dată de trei componente: a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată greutăţii proprii şi suprasarcinii – metoda gravităţii coerente 73 .24). R vi σ vi = . σvi este presiunea la nivelul „i” conform distribuţiei Meyerhof.4.1.33) k este coeficientul împingerii determinat conform 6.23. unde: (6.34) L i − 2e i Figura 6. Ti1 (Figura 6.

36) FB este o funcţie egală cu: ⎤ 2⎡ X FB = ⎢ + tan −1 (X )⎥ .metoda gravităţii coerente Ti 2 = kσ v (h i . cu tan-1(X) în radiani. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate verticale (fundaţie). unde: (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Rvi este rezultanta forţelor verticale la nivelul armăturii „i”. deoarece efortul vertical variază în lungul armăturii. afectată de factorii parţiali ai încărcărilor.38) Pentru fiecare nivel hi se poate calcula σv pentru diferite valori ale distanţei d’.25). Figura 6. b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii). Valoarea efortului σv considerată 74 . unde: π ⎣1 + X 2 ⎦ d'+ b' d'−b' X este egal cu şi .37) (6. ei este excentricitatea rezultantei Rvi.25. unde: ⎟ ⎜ ⎟ 2⎣ ⎝ i ⎠ ⎝ i ⎠⎦ (6. Ti2 (Figura 6. (6. d')s vi . Li este lungimea armăturii „i”. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. d') = ⎛ d'−b' ⎞⎤ Q ⎡ ⎛ d'+ b' ⎞ ⎢FB ⎜ ⎜ h ⎟ − FB ⎜ h ⎟⎥ . svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”.35) σ v (h i . hi hi Q este presiunea pe talpa fundaţiei.

unde L’ este lungimea fundaţiei.40) Figura 6.26. 75 . c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de lăţime b).75L’.metoda gravităţii coerente Valorile Ti2 şi Ti3 nu iau în considerare o distribuţie longitudinală a forţelor. Ti3 (Figura 6. Ti este egală cu: Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3 . Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (Figura 6.26): ⎞ ⎛ Hs vi ⎜ hi ⎟ ⎟ .pentru hi > 0.39) Forţa de întindere maximă din armătura „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice relevantă (de exemplu.75L’. o distribuţie longitudinală cu o pantă de 3:4 (V:H). (6. cea maximă) va fi utilizată apoi pentru calculul forţei de tracţiune în armătură. paralelă cu faţada structurii.27). unde: ⎜1 − Ti3 = b⎜ b⎟ d+ ⎜ d+ ⎟ 2⎝ 2⎠ H este forţa orizontală. . Pentru o analiză mai riguroasă se poate considera: .pentru 0 < hi < 0. svi este distanţa pe verticală între armături la nivelul „i”. Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura „i” datorată unei forţe concentrate orizontale (fundaţie). o distribuţie longitudinală cu o pantă de 1:4 (V:H). (6.

se presupune că 76 . Figura 6.27.28. în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a structurii.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Linia de întindere maximă în cazul inexistenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Atunci când structura suportă şi o fundaţie. Dacă fundaţia este amplasată dincolo de linia 2. această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în Figura 6. existenţa acesteia influenţează poziţia liniei 2 de întindere maximă.28. Linia de întindere maximă – metoda gravităţii coerente Pentru calcul. Linia astfel obţinută va fi numită „linia 2”.

zactiv este adâncimea zonei active sub fundaţie. calculată cu metoda Meyerhof (a se vedea şi Figura 6. de aceea ea va fi calculată în 3 puncte: . În cazul existenţei fundaţiei la partea superioară a structurii.29). a1 = a0 + (1 . (6.44) a0 = 1 . dacă hi ≥ z0. Figura 6. numită „linia 1” (Figura 6. trebuie luată în considerare o a doua linie de întindere maximă. (6. dacă z1 < hi < z0. dacă hi > z2. dacă hi ≤ z1. z1 este egal cu lăţimea b a fundaţiei. unde Qm este presiunea medie pe o lăţime egală cu 0.a0)(z0 – hi)/(z0 – z1).la nivelul faţadei: Ti = a0Ti1 + Ti2 + Ti3.30. z2 este egal cu 1.de-a lungul liniei 2: Ti = Ti1 + Ti2 + Ti3.43) unde a0 şi a1 sunt variabile care iau următoarele valori în cazul unei faţade articulate: a0 = 0.0. dacă hi ≤ z2. fie cu linia 2.5H1 în spatele faţadei.48) a1 = a0. (6. se poate adopta simplificarea liniei 1 conform Figura 6.85. (6. 77 .29.45) (6.47) (6. (6.de-a lungul liniei 1: Ti = a1Ti1 + Ti2 + Ti3.42) . Forţa de întindere variază însă de-a lungul armăturii.5(H1/2 – zactiv). Întinderea maximă într-o armătură se determină la intersecţia fie cu linia 1. fără însă a depăşi o linie de tensiune maximă definită pentru o structură de înălţime echivalentă Hm.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice partea superioară a liniei 2 se închide în punctul în care se termină fundaţia. Hm este maximul dintre H şi H1+Qm/γ.4). (6. unde: z0 este minimul dintre (d + b/2) şi H1. Pentru calcul.15(H1 – hi)/(H1 – z2).46) a1 = 1.41) . Linii de întindere maximă în cazul existenţei unei fundaţii – metoda gravităţii coerente Valoarea Ti calculată prin însumarea diverselor efecte reprezintă forţa maximă de întindere în armături.

4). conform 5. ca şi în cazul metodei penei ancorate (paragraful 6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.3.4.30. L este lungimea totală a armăturii.49) 6.4. f sm L − L ai unde: Ti este forţa de întindere din armătură.4.4. Verificarea la smulgere a armăturilor Se verifică următoarea relaţie: 2B tan δ a L (6. Verificarea stabilităţii globale interne Atunci când structurile au o geometrie mai deosebită sau trebuie să preia încărcări concentrate este necesară verificarea stabilităţii pe plane înclinate. B este lăţimea armăturii. la distanţa x.2: Tc ≥ Ti.4.3.4.4.4.2.1. calculată conform 6. dincolo de linie de întindere maximă considerată. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. Lai este lungimea armăturii „i” în zona rezistentă. 78 .50) ∫ σ v (x )dx . (6. Tc cu forţa de întindere din armătură calculată conform 6.3. Ti ≤ 6. Definirea liniei 1 de întindere maximă – metoda gravităţii coerente 6.5.4. Verificarea la rupere a armăturilor Se compară rezistenţa de calcul la întindere.4.4.4. σv (x) este efortul vertical în lungul armăturii.

51) EA i unde: Tmedi este forţa medie de întindere de-a lungul armăturii „i”. aşa cum este ilustrat în Figura 6.8). Tseism poate fi calculat cu următoarea formulă: 79 . L este lungimea armăturii. Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice Acţiunile seismice produc forţe inerţiale.4.6.5.4. Starea limită a exploatării normale Deformaţia armăturii inextensibile poate fi estimată cu ajutorul următoarei expresii: T L ε i = medi .52) kh este coeficientul seismic în direcţie orizontală (vezi 6. Sporul de forţă de tracţiune indus de seism.3. E este modulul de elasticitate al armăturii. Ga este greutatea zonei active.8). Fi. 6. unde: (6.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 6.4.31. (6. Stabilitatea internă în condiţii seismice Se calculează valoarea maximă a tracţiunii în armătura „i” conform celor precizate mai sus şi considerând un coeficient al împingerii pământului determinat cu ajutorul metodei Mononobe – Okabe (6. Fi = k h ⋅ G a . Ai este aria secţiunii transversale a armăturii „i”.3. Figura 6.31.

cele două structuri se proiectează separat.5.53) pi Forţa totală de tracţiune este deci: Ttotal = Tmax + Tseism (6.1.54) În continuare se verifică stabilitatea internă aşa cum a fost precizat mai sus. Se vor aplica factorii de siguranţă corespunzători grupării speciale de încărcări. Proiectarea zidurilor suprapuse 80 . se proiectează ca o singură structură cu înălţimea H. Figura 6. conform principiilor deja prezentate. H + H2 Dacă D ≤ 1 . Structuri de sprijin suprapuse Pentru proiectarea structurilor de sprijin suprapuse se vor aplica următoarele principii (Figura 6. Pentru verificarea armăturilor la smulgere coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Tseism = Fi ⋅ L pi ∑L i =1 n (6.32. 20 În analiza de stabilitate externă a structurii inferioare. Elemente de proiectare specifice 6. structura superioară va fi considerată ca o suprasarcină.32): H + H2 Pentru D > 1 : L1 ≥ 0.6H. 6.7H1 şi L2 ≥ 0.5. 20 În cazul în care D > H 2 tan (90 − φ1 ) .

presiunea activă a pământului nu se poate mobiliza 2⎠ ⎝ integral.5. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls) Se deosebesc două cazuri (Figura 6.34): Cazul 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru evaluarea stabilităţii interne. φ⎞ ⎛ Dacă D < H tan⎜ 45° − ⎟ . Baza totală a celor două structuri este suficient de mare pentru ca cele două structuri să fie proiectate independent. φ⎞ ⎛ Presiunea activă se dezvoltă în întregime pentru D > H tan⎜ 45° − ⎟ .33.33): D≤ H1 + H 2 2 H1 + H 2 φ ⎞ ⎛ < D ≤ H 2 tan⎜ 45° − 1 ⎟ 20 2⎠ ⎝ H1 D' = 2D H1 + H 2 Rω = θ − φ1 90 − φ1 Figura 6.2. 2⎠ ⎝ 81 . se pot lua în considerare următoarele plane de întindere maximă (Figura 6. de aceea în calcule trebuie aplicat un coeficient de reducere. Plane de tracţiune maximă pentru structuri suprapuse 6.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.34. Structuri de sprijin gemene (back-to-back walls)

Cazul 2. Dacă distanţa pe care se suprapun armăturile, L R > 0.3H 2 (unde H2 este cea mai mică dintre înălţimile celor două structuri), nu se va lua în considerare nici o presiune a pământului. Nu este recomandată folosirea de armături continui între cele două faţade, ceea ce ar implica o modificare totală a deformaţiilor structurii şi forţe de întindere mai mari, astfel încât metodele de calcul prezentate în acest ghid nu ar mai fi valabile. Pentru cazul în care structurile se găsesc în zone cu risc seismic, se recomandă ca distanţa dintre cele două faţade să fie de (1.1 – 1.2)H. Pentru geometrii intermediare între cele două cazuri, presiunea pământului se interpolează liniar între 0 şi Pa.

6.6. Proiectarea elementelor de faţadă
Proiectarea elementelor de faţadă se face astfel încât: - să ofere o formă exterioara structurii, - să asigura o estetică corespunzătoare, - să împiedice eroziunea pământului din umplutura armată, - să asigure stabilitatea pământului dintre două straturi de armătură, - să asigure ancorarea armăturii în zona rezistentă a masivului. Elementele de faţadă trebuie să preia: - presiunile laterale ale terenului şi forţele de întindere din conexiunile armăturilor cu faţada, - forţele date de elementele de faţadă aflate deasupra, - forţele verticale de forfecare dezvoltate ca urmare a deplasării relative dintre faţadă şi umplutura armată, - orice altă încărcare permanentă sau temporară aplicată. În cazul utilizării faţadelor flexibile, de tipul plaselor sau altele similare, se va urmări limitarea deplasărilor faţadei (bombarea faţadei) datorită compresiunii din spatele faţadei date de eforturile de compactare sau greutăţii proprii a umpluturii. Deplasările orizontale şi

82

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

verticale ale faţadei trebuie limitate la 25 – 50 mm faţă de linia teoretică a zidului. Pot fi adoptate următoarele măsuri: - realizarea unei umpluturi din material granular grosier, piatră spartă, bolovăniş imediat în spatele faţadei, pe cca 600 mm; - micşorarea distanţei dintre armături; - mărirea rezistenţei materialului utilizat pentru faţadă; - realizarea unei suprapuneri suficiente între panourile de faţadă adiacente. În plus, armăturile nu trebuie să aibă deplasările împiedicate pentru a putea urmări mişcările faţadei. Panoul superior trebuie ataşat de un strat de armătură pentru a i se asigura stabilitatea. În cazul faţadelor din blocuri modulare, trebuie asigurată o capacitate de frecare suficientă între unităţi, distanţa pe verticală dintre armături fiind limitată la de 2 ori grosimea unui bloc, dar nu mai mult de 0.8 m. Înălţimea maximă a faţadei deasupra celui mai de sus strat de armătură şi dedesubtul celui mai de jos strat trebuie, de asemenea, limitată la grosimea unui bloc. În cazul zonelor seismice, conexiunile blocurilor nu trebuie să depindă numai de frecarea dintre armătură şi blocuri; se vor utiliza şi alte tipuri de conexiuni. Blocurile de la partea superioară a structurii vor fi asigurate contra răsturnării în caz de seism. În cazul întoarcerii geosinteticelor la faţa masivului, acestea trebuie protejate contra acţiunii razelor UV. Se poate prevede şi o faţadă suplimentară (beton, torcret).

6.7. Proiectarea conexiunilor
Încărcările de proiectare pentru conexiunile dintre armături şi elementele de faţadă, Tcon sunt: 1. pentru armături extensibile (metoda penei ancorate): - pentru faţade care permit deplasări la nivelul conexiunilor (Figura 6.35),

Figura 6.35. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături extensibile şi faţade flexibile

-

pentru panouri de faţadă rigide (de exemplu, pe toată înălţimea structurii), care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii, 2. pentru armături inextensibile (metoda gravităţii coerente): - faţade flexibile (de exemplu elemente metalice în formă de U) – conform Figura 6.36;

83

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.36. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade flexibile

-

faţade articulate (panouri cu înălţime mai mică decât înălţimea structurii) – conform Figura 6.37;

Figura 6.37. Valorile încărcărilor în conexiuni pentru armături inextensibile şi faţade articulate

-

faţade rigide (panouri pe toată înălţimea structurii) care nu permit deplasări la nivelul conexiunilor: Tcon = 100% Ti pe toată înălţimea structurii,

unde Ti este forţa din stratul „i” de armătură, determinată conform paragrafului 6.4.3.1.
6.7.1. Conexiuni între materialele geosintetice

Conexiunile dintre materialele geosintetice pot fi grupate în două categorii: prefabricate şi realizate pe teren. Îmbinarea geotextilelor se face de obicei prin coasere, acolo unde este necesar un transfer de eforturi. 84

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

Figura 6.38 prezintă diferite tipuri de cusături, iar Tabelul 6-4, orientativ, caracteristicile acestora. Valorile reale ale rezistenţei îmbinărilor trebuie determinate având ca referinţă SR EN ISO 10321:1999.

1 2

3

4

5 6 7
Figura 6.38. Tipuri de cusături pentru îmbinarea geotextilelor Tabelul 6-4. Caracteristici orientative ale diverselor tipuri de îmbinări ale geotextilelor

Material Geotextil ţesut

Tip de îmbinare 1 2 3 4 5,6 7

Eficienţa (Tîmbinare/T) (%) 30 – 50 40 – 70 30 – 60 50 – 70 ≤ 80 70 - 100

Deplasare (mm) < 25 < 25 < 25 < 25 < 25 < 10

Pentru îmbinarea temporară a geotextilelor (niciodată cu rol de rezistenţă!) se pot utiliza agrafe. Pentru îmbinarea geogrilelor extrudate (executate prin ştanţare) se utilizează elemente speciale de legătură, de tip bară, de regulă tot din materiale polimerice (Figura 6.39). Eficienţa unei astfel de îmbinări este mai mare de 95%, iar deplasările necesare pentru a înlătura conexiunea sunt cuprinse între 3 şi 15 mm. Geogrilele ţesute se suprapun pe cca 25 cm.

85

iarna.).7. rigole etc. cu excepţia situaţiei în care protecţia anticorozivă este proiectată pentru întreaga durată de viaţă a structurii. . . se va realiza o barieră impermeabilă între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 6. Sistemul de drenaj Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui sistem de drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 6.40). În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este posibil a se utiliza. Conexiuni metalice La calculul rezistenţei conexiunilor metalice trebuie să se ţină seama de posibilitatea coroziunii.2. Îmbinarea geogrilelor extrudate Trebuie avute în vedere în plus următoarele aspecte: .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6.8. fundaţii pentru panouri de semnalizare. prize de apă.grosimea de sacrificiu (pierdută prin coroziune). 6.9. Calculul elementelor metalice de prindere se va face având ca referinţă STAS 10108/0-78 sau EUROCODE 3.41). parapeţi.elementele de legătură trebuie să aibă dimensiunile astfel încât să nu fie deformată geogrila şi să nu se inducă eforturi suplimentare. determinată conform Tabelul 4-5. Astfel: . săruri pentru dezgheţare.elementele de legătură trebuie să aibă secţiune şi rezistenţă suficientă pentru a preveni apariţia deformaţiilor excesive. 6. 6. trebuie scăzută din orice suprafaţă exterioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu terenul.conexiunile trebuie pretensionate pentru a reduce deplasările.o grosime de sacrificiu egală cu jumătate din valoarea din Tabelul 4-5 trebuie scăzută din orice suprafaţă interioară a tuturor componentelor conexiunii care se află în contact cu un element metalic sau care se află total în interiorul conexiunii. . Existenţa unui obstacol Dacă nu se poate evita amplasarea unui obiect care se constituie ca un obstacol în zona masivului de pământ armat (bazine de colectare.39. proiectarea structurii de sprijin se va face conform unei din metodele următoare: 86 .

În acest caz. straturile învecinate de armătură vor fi proiectate pentru a prelua încărcările suplimentare care ar fi trebuit preluate de armăturile întrerupte.41. porţiunea de faţadă din faţa obstacolului trebuie asigurată contra răsturnării sau alunecării. Dacă acest lucru nu este posibil. 87 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 6. Impermeabilizarea părţii superioare a structurii de pământ armat • dacă straturile de armătură trebuie întrerupte total sau parţial în dreptul obstacolului.40. armăturile cuprinse între obstacol şi faţadă pot fi ataşate obstacolului sau elementele de faţadă pot fi ancorate de elementele vecine. Realizarea sistemului de drenaj la o structură de sprijin din pământ armat Figura 6.

42. se poate ocoli obstacolul. iar umplutura să nu poată ieşi printre elementele faţadei. Figura 6. Realizarea unui cadru structural în jurul unui obstacol • dacă sunt utilizate armături discontinui (de tip benzi).Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice • amplasarea unui cadru structural în jurul obstacolului. în spatele obstacolului (Figura 6. Dacă obstacolul trebuie să pătrundă şi prin faţadă.42). capabil să preia încărcările de la armăturile din faţa obstacolului şi să le transmită către armăturile conectate la acest cadru. elementele acesteia trebuie proiectate astfel încât să înconjoare obstacolul. 88 .

89 . cu pante abrupte. care nu ar fi stabile în ipoteza nearmării. Acestea pot fi realizate pentru (vezi paragraful 2. b) alunecare pe bază (Figura 7. cedare externă a) răsturnare şi depăşirea capacităţii portante a terenului (Figura 7. Procedura de proiectare În funcţie de înclinarea pantei.2 c).construirea de ramblee noi. 7. importanţa relativă a stabilităţii externe şi interne se modifică (Figura 7. Generalităţi Acest capitol se ocupă de pantele abrupte armate cu materiale geosintetice.2 a). c) cedare generală de-a lungul unei suprafeţe de cedare ce trece prin spatele şi pe sub masivul armat (Figura 7. pentru a asigura un mai bun suport pentru utilaje.1. PANTE ARMATE 7. pentru a reduce ampriza lucrării. Moduri de cedare pentru pante armate Stările limită ultime care trebuie luate în considerare sunt: 1. având înclinări faţă de verticală de peste 20°.îmbunătăţirea stabilităţii feţei pantei după compactare.repararea pantelor care au suferit alunecări de teren. .1.1).2): .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.2 b). Figura 7. .2.

4 a).3 a). b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7. cedare mixtă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7. 90 . Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate externă 2. Stări limită ultime pentru pante armate – stabilitate internă 3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. b) cedarea armăturilor prin smulgere (Figura 7.3 b). Figura 7. cedare internă a) cedarea armăturilor prin tracţiune (Figura 7.2.4 b).3.

4. trebuie luate în considerare următoarele situaţii: 1. Figura 7.5 c).5 b). b) deformaţii de fluaj ale umpluturii coezive saturate (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 7. stabilitate internă a) deformaţii în armături (Figura 7. 2. Stări limită ultime pentru pante armate – cedare mixtă În ceea ce priveşte starea limită a exploatării normale.5 a). stabilitate externă a) tasarea terenului de fundare (Figura 7.5. Stări limită ale exploatării normale pentru pante armate 91 .

. definite de limitele armăturii şi care pot fi analizate prin metoda clasică a penei. Evaluarea stabilităţii externe Pentru pantele abrupte. . Masa armată trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a rezista alunecării pe bază.etapizarea execuţiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare. 92 .utilizarea unei umpluturi de calitate superioară.îmbunătăţirea terenului de fundare prin mijloace convenţionale. în funcţie de rezistenţa lor la tracţiune şi a orientării lor. Straturile de armătură care intersectează suprafaţa potenţială de cedare sunt presupuse a spori forţele rezistente. Ca şi în cazul structurilor de sprijin. Pentru evaluarea stabilităţii globale se utilizează de asemenea metodele convenţionale din mecanica pământurilor. 7. .drenarea terenului de fundare. .excavarea şi înlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare. Se va acorda o atenţie deosebită identificării unor eventuale zone de teren slabe în cuprinsul terenului de fundare. . Evaluarea stabilităţii se face utilizând metode convenţionale din mecanica pământurilor. 7. se va adopta una din următoarele măsuri: . .micşorarea unghiului pantei. modificată pentru cazul pantelor armate. adaptate prin introducerea factorilor parţiali de siguranţă corespunzători pentru starea limită considerată. Trebuie precizat că analiza stabilităţii pentru suprafeţe de cedare de adâncime nu asigură şi evaluarea capacităţii portante a terenului. cât şi sub structură. Stabilitatea externă a pantelor line (sub 45°) se analizează prin metodele clasice de analiză a stabilităţii pantelor. dacă armăturile pot fi considerate inextensibile. Dacă în urma evaluărilor stabilităţii externe rezultă posibilităţi de cedare a pantei. În cazul reparării alunecărilor este important de determinat care a fost cauza care a provocat alunecarea pentru a se asigura că noua pantă armată nu va avea aceleaşi probleme. se aplică „metoda gravităţii coerente”. vor fi evaluate şi forţele hidrodinamice. Evaluarea stabilităţii interne Stabilitatea internă a unei pante armate depinde de capacitatea armăturilor de a rezista sarcinilor ce acţionează.realizarea unei berme la piciorul pantei.4. Dacă este cazul. evaluarea stabilităţii externe se face ca şi pentru structurile de sprijin din pământ armat (paragraful 6.3.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Pentru pante abrupte şi lucrări de reparare a alunecărilor de teren proiectarea se bazează pe metodele clasice de echilibru limită.armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice. . de echilibru limită. ce se extind atât în spatele. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta în eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare laterală. Pentru a evalua stabilitatea la alunecare pe bază se adoptă suprafeţe de cedare de tip pană. .creşterea lăţimii zonei armate. prin considerarea unor suprafeţe de cedare circulare sau de tip pană.3).

unde: k este raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal. Distanţa minimă pe verticală. Metoda penei duble În această metodă se ia în considerare o suprafaţă potenţială de cedare bilineară (Figura 7. (7.6. Metoda penei duble Pentru pante cu suprafaţa orizontală.4. între straturile de armătură trebuie să fie multiplu de grosimea unui strat elementar de compactare (care variază între 150 şi 300 mm). γ este greutatea volumică a pământului. H este înălţimea pantei. forţa destabilizatoare poate fi considerată a fi rezultanta presiunii pământului. Svi poate fi determinată cu formula: Ti Svi ≤ .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7. Rh este dată de: R h = 0. care are o distribuţie lineară pe adâncime (Figura 7.7.1. Figura 7.6).5kγH 2 . iar cea maximă este de 1 m.1) 93 . forţa destabilizatoare.2) k (γh i + q ) (7. Svi. poate fi luat egal cu k0 sau cu ka sau o valoare intermediară. Metoda penei duble – distribuţia eforturilor Dacă nu există suprasarcini. Figura 7.7).

la nivelul „i”. Lpi trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: fsmTi L pi ≥ . se neglijează forţele de interacţiune dintre fâşii datorită complexităţii stării de eforturi şi a faptului că prezenţa armăturilor face ca distorsiunile să fie minore. MRA. q este suprasarcina datorată doar încărcărilor permanente.2.3) 2[(γh i + q ) tan δa + ca ] Lpi este lungimea minimă în zona rezistentă. 7. considerând o suprafaţă de cedare circulară.4) Mrăsturnare este dat de forţele destabilizatoare (greutate plus suprasarcină). iar Mrezistent este dat de rezistenţa la forfecare a pământului.4. unde: (7. la nivelul „i”. fsm este factorul parţial pentru smulgerea armăturilor. În cazul pantelor armate. lungimea de ancorare a acestora în zona rezistentă. ca este adeziunea dintre armătură şi teren. hi este înălţimea pantei deasupra nivelului „i”.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice unde: Svi este distanţa pe verticală între armături. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare circulară Pentru pante cu geometrie variabilă şi teren stratificat. Pentru ca stabilitatea să fie asigurată trebuie ca: M rasturnare ≤ M rezistent . MRP şi de rezistenţa armăturilor. se poate utiliza metoda fâşiilor pentru analiza stabilităţii pantelor. tanδa este coeficientul de frecare armătură/teren. armate sau nu. Pentru a preveni atingerea stării limită ultime de smulgere a armăturilor. Se face ipoteza că toate armăturile sunt orizontale. rezultă: Figura 7. Cu notaţiile din Figura 7. q este suprasarcina permanentă şi temporară. Metoda fâşiilor 94 .8. Ti este încărcarea maximă de tracţiune pe metru liniar. unde: (7. În calcul sunt luate doar acele armături care intersectează suprafaţa de cedare.8. la nivelul „i”.

Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7.5) M RP = ∑ m [cb j + (G j + b jq j − b ju j )tan φ]sec α jR (1 + tan φ tan α j ) j=1 n (7.6) (7. condiţia de stabilitate este: M RA ≥ M 0 .8) Cu notaţiile din Figura 7.1).4. Astfel. (7. 7. care trebuie preluat de armături.3. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică În această metodă se determină direct momentul neechilibrat.9: Figura 7.7) M RA = ∑ Ti Yi i =1 unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice M rasturnare = ∑ G j + b jq j sin α j R j=1 n [( ) ] (7. MRA.9. Metoda fâşiilor pentru suprafaţă de cedare spirală logaritmică 95 . c este coeziunea umpluturii armate. M0 (diferenţa dintre momentul de răsturnare şi cel rezistent).4. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”.

Deformaţii în armături de ordinul a 5% sunt considerate acceptabile.4.1).4. Metoda gravităţii coerente pentru pante armate 7.5a). În ceea ce priveşte tasarea construcţiei (Figura 7.10) unde: qj este suprasarcina ce acţionează pe fâşia „j”. se vor lua măsuri pentru o bună drenare a umpluturii sau se va utiliza o umplutură de calitate superioară. φ este unghiul de frecare internă al umpluturii armate. 96 . j=1 n {( ) [ ( )] } (7.10. Pentru majoritatea pantelor armate. Lungimea de ancorare necesară armăturii „i” se calculează ca şi în cazul metodei penei duble (paragraful 7. în lipsa altor condiţii specifice impuse. Figura 7.5. aceste stări limită nu sunt critice.4 pentru structurile de sprijin din pământ armat.9) M 0 = ∑ G j + b jq j R dj cos ω j + u jb j cos ec ω j − φ R dj sin φ . Deformaţiile din consolidarea secundară a umpluturii coezive sunt dificil de estimat. Datorită înclinării pantei. se va acorda atenţiei faptului că deformarea structurii în ansamblul său poate duce la eforturi suplimentare în armături.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice m M RA = ∑ Ti Yi . Starea limită a exploatării normale Stările limită ale exploatării normale au fost descrise în Figura 7.10). Metoda gravităţii coerente Această metodă este aplicabilă pantelor armate cu armături inextensibile şi este bazată pe acelaşi principiu descris în paragraful 6. cu excepţia situaţiei când panta este proiectată pentru a prelua sarcinile externe în anumite condiţii specifice. presiunile laterale şi liniile de întindere maximă vor fi modificate (Figura 7.5. i =1 (7. În cazurile în care aceasta este considerată a fi o stare limită.4. uj este presiunea apei din pori ce acţionează la baza fâşiei „j”. 7.4.

Apele de şiroire trebuie colectate deasupra umpluturii armate şi dirijate apoi către baza pantei. Sistem de drenare a apelor de suprafaţa şi subterane pentru pante armate În proiectarea geotextilelor şi geocompozitelor de drenaj ce vor fi utilizate se vor lua în considerare următoarele aspecte: • colmatarea posibilă a materialelor geosintetice. • reducerea capacităţii de transport datorită pătrunderii geotextilului în miezul drenant. mărind rezistenţa la forfecare şi la eroziune şi împiedicând astfel formarea suprafeţelor de cedare de suprafaţă. 7. locale pentru a prevenirea cedarea acestei zone. Se recomandă prevederea unui strat drenant la bază şi în spatele excavaţiei înaintea punerii în operă a umpluturii armate. 97 . Sunt utilizate fie geocompozite de drenaj. să fie realizată o analiză completă a stabilităţii pantei pentru a identifica alte posibile suprafeţe de cedare. Repararea alunecărilor de teren Este recomandat ca.11. fie saltele din material granular sau tranşee drenante. • suprafaţa geocompozitului poate constitui o suprafaţă potenţială de cedare. este mai eficientă prevederea de straturi drenante la intervale regulate în interiorul umpluturii pentru a preveni creşterea presiunii apei din pori. • compresibilitatea pe termen lung a miezului geocompozitului de drenaj. • dacă armăturile sunt realizate din geotextile. O simplă înlocuire a masei alunecate cu masa de pământ armat nu este suficientă. Figura 7.7. La nivelul feţei pantei poate fi necesară întoarcerea geosinteticelor la faţa masivului sau realizarea de armături secundare.11). înaintea proiectării lucrării de reparare a alunecării. acestea trebuie să fie mai permeabile decât umplutura pentru a preveni acumularea apei deasupra acestora în timpul precipitaţiilor. Sistemul de drenaj Drenurile sunt amplasate de obicei în spatele umpluturii armate (Figura 7.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.6. Straturile intermediare de armătură ajută la realizarea compactării feţei pantei. În cazul umpluturilor cu conţinut de material fin.

asociate cu vegetaţie..7).11) unde: d – adâncimea apei. (7. 7. Proiectarea elementelor de faţadă Pentru a preveni erodarea faţadei. Dacă λ > 100 Pa se recomanda adoptarea de sisteme permanente antierozionale. λ poate fi calculat cu formula: λ = dγ w s . elemente modulare din beton etc. Sporul de efort tangenţial la nivelul feţei pantei datorat scurgerii apei.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 7.9. se va adopta o saltea antierozională temporară sau permanentă înierbată.8. se recomandă instalarea unor sisteme rezistente la eroziune pe termen lung. γw – greutatea volumică a apei. Dacă λ < 100 Pa. s – panta faţadei. 98 . Proiectarea conexiunilor Conexiunile se realizează ca şi cele pentru structuri de sprijin din pământ armat (paragraful 6. riprap.

47 117. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1. Figura 8.81 5 56.48 Nr. cât şi pentru teren.3 2 17.08 120.1.12 17.17 2 55.1 17.32 5 18.5 4 17.4 γ1 (kN/m3) γ (kN/m3) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi. atât pentru umplutura armată.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8. încercare 3 18. Principii generale de calcul. EXEMPLE DE CALCUL 8.87 99 . q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: 1 18.0 17.43 116.73 58.86 Valori τf (kPa) 3 4 57. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. prin încercări de forfecare directă. H = 4 m.95 17. c1): Valori σ (kPa) 100 200 1 60.43 110.57 113.9 17.90 115.1.15 6 58.

1.39 101.73 175. (8.17 106.0847.09476 . din tabelul 1 din STAS 3300/1-85. (8.20 176.29 6 54. Greutatea volumică a umpluturii armate Având ca referinţă STAS 3300/1-85.95 53. c): Valori σ (kPa) 100 200 300 Valori τf (kPa) 3 4 50.4) n ⋅ γn unde: tα este un coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări.43 110.2) unde γ este media aritmetică a valorilor individuale. Rezultă s =0.17 5 55.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 300 180. n şi de nivelul de asigurare α. n ' i =1 unde n’ este numărul de încercări realizate.9 106.51 2 52. rezultă υ = 2.71 169.05 104. Valoarea normată a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1n = 18.11 156. n i =1 ( ) (8.34 159.014 kN/m3. 2 1 n n ∑ γ − γ i = 0.29 173.59 162. Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice: γn = s= 2 1 n ∑ γ − γi .30 Pentru teren (φ.1.25 166.29 108. rezultă n = n’ = 5.3) unde:ρ este indicele de precizie al determinării valorii medii. n − 1 i =1 Având ca referinţă STAS 3300/1-85. t ⋅s ρ= α .86 166.5) 100 . valoarea normată a greutăţii volumice se obţine cu relaţia: 1 n' (8. Determinarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS 3300/1-85 8. Pentru n = 5. Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia: γ = (1 ± ρ )γ n .79 152.86 160. Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile.1.88 8. Se verifică relaţia: γ − γ i < s ⋅ ν pentru fiecare valoare individuală.1) ∑ γi . după eliminarea valorilor eronate. nivelul de asigurare se consideră: s= ( ) (8.18 1 53.1.07 (coeficient statistic).1.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

α = 0.85 pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD), α = 0.95 pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă: - pentru α = 0.85, tα = 1.19, ρ = 0.00626 - pentru α = 0.95, tα = 2.13, ρ = 0.0112.
Rezultă următoarele valori de calcul: - pentru SLD: γ1 = 18.13 kN/m3 - pentru SLCP: - pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă, unde greutatea este favorabilă: γ = 17.91 kN/m3 - pentru verificările de stabilitate externă sau internă unde greutatea este nefavorabilă: γ = 18.11 kN/m3 8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului

În acelaşi mod, rezultă: - valoarea normată: γ = 17.4 kN/m3 - valoarea de calcul pentru calcule la SLD: γ = 17.45 kN/m3 - valori de calcul pentru SLCP: - pentru calculul împingerii pământului: γ = 17.5 kN/m3
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată

Valorile normate ale unghiului de frecare internă, φ1 şi coeziunii, c1 se determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru încercarea de forfecare directă):
n n n

tan φ n = i =1

n ∑ σi τi − ∑ σi ⋅ ∑ τi
i =1

⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎟ ⎜ i =1 ⎝ i =1 ⎠
n n n n n i =1 i =1 i =1 2

i =1 2

(8.6)

c n = i =1

2 ∑ σi ∑ τi − ∑ σi ∑ σi τi n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n

n

(8.7)

Rezultă (pentru n = 18) următoarele valori normate: tanφ1n = 0.5786, φ1 = 30.05 °, c1 = 0 Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia: tan φ = (1 ± ρ ) tan φ n , (8.8)

101

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

cu: ρ =

t α ⋅ s tan φ tan φ n

, s tan φ =

( i =1
n

n n ∑ σ i tan φ + c − τ i

)2

n−2

n
n ⎞ 2 ⎛ n ∑ σi − ⎜ ∑ σi ⎟ ⎜ ⎟ i =1 ⎝ i =1 ⎠ n 2

(8.9)

-

Pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ1 = 0.5678, φ1 = 29.6° Pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ1 = 0.5609, φ1 = 29.3°

8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren

În acelaşi mod rezultă:
tanφn = 0.5321, φ = 28.0 °, c = 0 pentru SLD: pentru α = 0.85, tα = 1.07, tanφ = 0.5154, φ = 27.3° pentru SLCP: pentru α = 0.95, tα = 1.75, tanφ = 0.5219, φ = 27.6° 8.1.2. Predimensionare

Se alege un raport L/H = 0.7, rezultă L = 2.8 m.
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului

-

27.6 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.366 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.5 ⋅ 4 2 ⋅ 0.366 = 51.24kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.366 = 14.64kN / m coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2 rezultă: Pa = 61.49 kN/m, Paq = 17.57 kN/m

(8.10) (8.11) (8.12)

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

-

G = L × H × 1m × γ1 = 2.8 × 4 × 17.91(18.11) = 200.6(202.8)kN / m Q = q × L = 10 × 2.8 = 28kN / m coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 243.36 kN/m, greutate favorabilă: G = 160.48 kN/m, Q = 33.6 kN/m

(8.13) (8.14)

102

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice

8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

(8.15)

(8.16) 79.06 ≤ 194.08 × tan 27.6 o = 101.46 - verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren
stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L - factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.3 R h = Pa + Paq = 79.06kN / m

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m R h ≤ R v tan φ + cL

(8.17) (8.18)

R v = G + Q = 160.48 + 33.6 = 194.08kN / m (8.19) - unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.85 ÷ 0.95) tanφ = 0.44 ÷ 0.49 = 0.45 (pentru geogrilă) 1.3 × 79.06 ≤ 194.08 × 0.45 (8.20) 102.77 ≤ 87.33 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren nu se verifică! Se măreşte lungimea L = 3.4 m. - G = L × H × 1m × γ1 = 3.4 × 4 × 17.91(18.11) = 243.58(246.3)kN / m - Q = q × L = 10 × 3.4 = 34kN / m - coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2 - coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2 - rezultă: pentru SLCP, greutate defavorabilă: G = 295.56 kN/m, greutate favorabilă: G = 194.86 kN/m, Q = 40.8 kN/m R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m 1.3 × 79.06 ≤ 235.66 × 0.45 102.77 ≤ 106.04 - Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare

(8.21) (8.22)

(8.23) (8.24)

-

Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M0: 4 4 + 17.57 × = 117.12kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale, Rv: (8.25)

M 0 = 61.49 × -

R v = G + Q = 194.86 + 40.8 = 235.66kN / m Excentricitatea, e:

(8.26)

103

38) σ h (z = H ) (γHk a + qk a ) × 1.28) (8. unde împingerea este maximă.98 2 2 Dm = 1 m 138.1 = 1.0 (producător) .34) .8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii (8.29) (8.5 × 4 × 0.1 (8.49 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.32) . σv: Rv 295.68 = 406.rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.27) 8.fm2 = 1. Dispunerea armăturilor Pentru cota z = H = 4 m.9.1.6 = 1.56m R v 235.30) (8.36) .unde fm11 = fm111 × fm112 = 1 × 1 = 1 (8.99 ≤ 406.33) .4 × 13.49m < = 0.1.31) Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m.37) .75 kN/m.366) × 1.6 (8.75 sv = = = = 0. se calculează valoarea sv: T T 18.5 × 3.2 (17. 8.f m122 = log d = log = 1 .99kPa .48 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.76 . L − 2e 3.4 − 2 × 0. 8. Verificarea presiunilor pe teren .53 (8.2 104 .6 × 1.35) tt 10 4 ore (valoarea este rezultată din teste accelerate) .98 + 17.6 (8.fm2 = fm21 × fm22 .fm121 = 1 t 50ani . Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică următorii factori parţiali: (8.366 + 10 × 0.1 .fm12 = 1.5 × 1 = 424.12 L = = 0.56 + 40.fm21 = 1.8 σv = = = 138.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice e= M 0 117.fm12 = fm121 × fm122 .7.fm22 = 1.6 (8.66 6 (8.rezultă fm = 1.1.fm1 = fm11 × fm12 = 1 × 1.Presiunea pe bază.

73369 73.587 299.71115 88.9997 295.1743 23.81088 6.098 4.220883 3. Ti1 (8.6332 8.69686 39.222528 1.9343 162.79017 29.39) (8.104991 2.404202 2. toate armăturile se verifică la rupere.40) Ti1 = k a σ vi s vi R vi L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: σ vi = cota 0.147504 0.3271 113.008256 14.272 M0i 0. În acest caz.7444 0.61488 2.6664 258.017818 0.388819 3.53392 9.528 ei 0.11104 88.7776 177.8886 236.076827 σvi 20.73113 7.972 161.5384 130.089559 0.28504 8.568 25. Calculul forţei de întindere în armături - Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.11.802 70.28117 97.70272 2.308157 0.5776 15.74363 19.06605 76.9444 73.5 2 2.1.13568 30.50 m.434625 3.34448 46.5 1 1.34762 5.97869 107. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. Rezultă o rezistenţă de calcul de 25.02648 15.29792 34.528 ei 0.73137 29.891413 10.661586 Li-2ei 3.2 3.73488 27.40 m.4664 34.240899 0.55552 59.342483 2.64675 188.2229 222.488 Paqi 0.882 17.816 48.8 3.5776 218.79131 13.339366 3.00559 0.4666 159. cota 0.56 kN/m.3552 61.92032 70.83808 15.7104 Ultimele două rânduri de armături tot nu se verifică.45952 5.89117 22.73369 77.8 1. 8.522 24.497899 0.35232 49.6108 295.879 149. Se alege un alt tip de geogrilă.8332 147.783685 2.6888 3.7997 336. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimele două rânduri de armături nu se verifică la rupere.035073 4.24179 27.4 2.550691 11.2221 147.76596 124.1331 247.4 0.96075 114.104991 2.40 m.3331 206.568 27.11427 14.147504 0.528758 0.2 1.780224 6.372 22.638 8.91104 129.5 3 3.0764 222.43328 44.22809 8.9563 Ti1 3.6 2 2.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.35552 99.220352 0.410953 0.816 54.35768 0.68464 2.45 39.07675 336.661586 Li-2ei 3. cu o rezistenţă caracteristică de 45 kN/m.076827 σvi 22.1.528 53.94144 34.3722 60.030317 0.01875 262.25 m.66656 118. ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte 0.24352 17.14245 17.72509 60.32813 93.4442 265.4108 47.07739 0. Se alege o nouă dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.198284 6.14706 49.80528 61.97408 56.6 4 Gi 29.477 11.272 M0i 0.918201 2.5552 Rvi 70.393674 3.9563 Ti1 4.488 Paqi 1.8888 110.10.843 151.046408 0.5365 161.0221 188.12912 39.5552 Rvi Pai 77.959296 2.6886 277.3552 Pai 0.5 4 Gi 36.003163 0.24522 3.392 9.722 221.364364 3.307184 3. 105 .32448 11.578094 2.372 225.2442 306.7776 184.

8 3.191465 0.698 2.02648 15.44 ÷ 0.8 m pe fiecare metru liniar de zid.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.6 4 Ti1 3.996 2.327451 0.190234 0.932 3. - Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: Figura 8.23 2.8 1.34762 5.891413 10.1743 23. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.197207 0.74363 19.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.73113 7.279721 0. Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.035073 4.246767 0.22809 8.41) Perimetrul armăturii este egal cu 8.464 2.45 (pentru geogrilă) .7104 Lpi 1.207676 0. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi cota 0.95) tanφ = 0.2 3.294 1. fsm = 1.2 1.4 2.166 3.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.12.6 2 2.223674 0.762 1.79131 13.1. 106 .193894 0.4 0.4 X 0.2.49 = 0.85 ÷ 0.528 1.203644 (8.

87 300 180.43 200 120.43 110.9 18. atât pentru umplutura armată.29 173. prin încercări de forfecare directă.39 101.86 115.05 104. c1): Valori τf (kPa) Valori σ (kPa) 1 2 3 4 5 6 100 60. c): Valori σ (kPa) 1 100 53.86 160.73 58. q = 10 kPa Greutăţile volumice ale umpluturii armate (γ1) şi terenului de sub şi din spatele structurii (γ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate: Nr. Figura 8.48 17.30 Pentru teren (φ. cât şi pentru teren. pentru care s-au obţinut următoarele rezultate: Pentru umplutura armată (φ1.17 5 55.95 53.34 300 159.4 γ (kN/m ) Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi.3 17. Partea 1: Reguli generale.08 55.86 166.18 2 52.90 56.20 176.73 175.25 166.79 152.1 17.29 6 54.43 57.9 106.0 17.29 108.81 113. încercare 1 2 3 4 5 3 18. Structură de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă EUROCODE 7(SR EN 1997-1:2004) – Proiectare geotehnică.71 169.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.59 162.17 110.32 17.2.5 17.11 156.15 116.12 γ1 (kN/m ) 3 17.88 107 .57 58.95 18.51 Valori τf (kPa) 3 4 50.47 117.3 H = 4 m.17 200 106.

0°. γφ = 1.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.1. .pentru unghiul de frecare internă.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.5. 8. factorii parţiali sunt următorii: .1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile.2. . γQ = 0. γPa = 1.1. 8.2.1.2. γQ = 1. .4. . considerată variabilă şi favorabilă.2. Parametrii de forfecare pentru teren În acelaşi mod rezultă: φ = 27. Greutatea volumică a terenului Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a teremului: γ = 17.014 kN/m3. 8.35. γγ = 1. Combinaţia 1: A1 + M1 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare.2.2.pentru greutate.2.pentru greutatea volumică.4 kN/m3. γG = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.1. Determinarea parametrilor geotehnici Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt următoarele: 8. Pentru verificarea de capacitate portantă.3. . Greutatea volumică a umpluturii armate Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă: γ1 = 18.pentru împingerea pământului. respectiv φ1 = 30 °. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . Parametrii de forfecare pentru umplutura armată Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai pesimistă valoare. considerată variabilă şi favorabilă.pentru greutate.2.35.2. 108 . γG = 1. c = 0 8.2. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile stările limită STR şi GEO.1.1. iar c1 = 0 8.

Combinaţia 4: (A1 sau A2) + M2 + R3 Se aplică A1 pentru acţiunile structurale şi A2 pentru cele geotehnice.1. γG = 1. γG = 1. Combinaţia 2: A2 + M2 + R1 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. γG = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. factorii parţiali sunt următorii: . γPa = 1.pentru greutate. γPa = 1. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. γR.pentru verificarea capacităţii portante.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.25.pentru unghiul de frecare internă.e = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. . . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile. considerată variabilă şi favorabilă.v = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru împingerea pământului. .pentru greutatea volumică.pentru greutate. γG = 1. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .2.2.2. . în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt favorabile. γQ = 1. γφ = 1.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise.pentru rezistenţa terenului. considerată variabilă şi favorabilă.pentru împingerea pământului.pentru împingerea pământului. considerată variabilă şi favorabilă. factorii parţiali sunt următorii: . γQ = 0. . γφ = 1.pentru unghiul de frecare internă.0. Combinaţia 3: A1 + M1 + R2 Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare. Pentru verificarea de capacitate portantă. Pentru verificarea de capacitate portantă.pentru greutate. . 8.2. .pentru unghiul de frecare internă. 109 . .3. γPa = 1.4.4. .5. γR. . . factorii parţiali sunt următorii: .0.2. γγ = 1. .pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. considerată variabilă şi favorabilă.25.2.4. γQ = 0. considerată variabilă şi favorabilă. γφ = 1. γQ = 0.pentru greutatea volumică.3. 8. . γR. .35. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): . γQ = 1.35. γγ = 1.pentru verificarea la alunecare pe talpă.2.pentru greutate.h = 1. .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.

4 ⋅ 4 2 ⋅ 0.8 × 4 × 18.75 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.4. γR. Combinaţia 1 G = 201.375 = 15kN / m (8.014 kN/m3 8.2. γQ = 1.7. răsturnare).2. Paq = 15 kN/m 110 .4. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.h = 1.75 kN/m (alunecare pe talpă. γG = 1. pentru verificarea la alunecare pe talpă.577 γ = 17.e = 1.509 tanφ1 = 0.0.46) 8.pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise. Predimensionare Se alege un raport L/H = 0.5. rezultă L = 2.0. pentru rezistenţa terenului.8 m. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii - G = L × H × 1m × γ1 = 2.4.45) (8.375 = 52.43) (8.4 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.4 kN/m3 γ1 = 18.3.2. Pentru verificarea de capacitate portantă. răsturnare) Q = 36. factorii parţiali sunt următorii (restul rămân la fel): .25 kN/m tanφ = 0.2.3.47 kN/m. .pentru greutate. γR. G = 272.014 = 201.4. γγ = 1.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile.4. considerată variabilă şi favorabilă. 8. Combinaţia 2 G = 201.2kN / m 2 2 Paq = qHk a = 10 ⋅ 4 ⋅ 0.375 2 ⎠ ⎝ 1 1 Pa = γH 2 k a = 17.2.2 kN/m.75kN / m Q = q × L = 10 × 2.42) (8. 8.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice - pentru greutatea volumică. Evaluarea acţiunilor şi parametrilor de calcul 8.2.44) 8. Paq = 20. Evaluarea împingerii pământului - 27 ⎞ ⎛ coeficientul împingerii active: k a = tan 2 ⎜ 45 − ⎟ = 0.2.4.8 = 28kN / m (8.35.1.

5.2.51) 111 . răsturnare) G = 272.72 ≤ 201. Combinaţia 4 G = 201.49) 90.014 kN/m3 8.48) (8. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.5.75 kN/m (alunecare pe talpă.25 = 90. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.407 tanφ1 = 0.6.47) (8.5.1.72kN / m (8.462 γ = 17. răsturnare) Q = 42 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.4.75kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.2.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 90.75 kN/m (alunecare pe talpă.014 kN/m3 8. răsturnare) G = 272.407 tanφ1 = 0. pentru combinaţia 1 de încărcări stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .2 kN/m.75 + 0 = 201.014 kN/m3 8.50) (8. Combinaţia 1 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.2.47 kN/m.47 + 20.462 γ = 17.72kN / m R v = G + Q = 201.69 . Paq = 20.4.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.577 γ = 17.2.75 × 0.25 kN/m tanφ = 0.509 = 102. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă 8. Combinaţia 3 G = 201.509 tanφ1 = 0.36 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18.

59) (8.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.49 = 0.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 2 de încărcări.2kN / m (8.58) . Combinaţia 3 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 70.014 + 0 = 223.3.11 .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice R v = G + Q = 201.1 m.52) .91 (8.2.78 .44 ÷ 0.2.85 ÷ 0.72 ≤ 201.53) 90. Combinaţia 2 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.1 × 18.75 × 0.64) 112 . pentru combinaţia 2 de încărcări.37 + 0 = 223.75 + 0 = 201.72 > 201.2 + 15 = 67.75 × 0.407 = 90.55) R h ≤ R v tan φ + cL (8. R v = G + Q = 4 × 3.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.47 + 20.5.45 (8.37 × 0. pentru L = 3.1 m 8.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.72 ≤ 90.54) R v = G + Q = 201.95) tanφ = 0.61) .unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.72 < 223.verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.60) R v = G + Q = 223.37kN / m (8.2kN / m (8.407 = 82.85 ÷ 0.57) (8.37 kN / m (8. pentru combinaţia 2 de încărcări Se măreşte L = 3.62) 67.2.95) tanφ = 0.37 × 0.45 (pentru geogrilă) 1 × 90.56) 90.72kN / m R v = G + Q = 223.5.Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încărcări 8.63) (8.2 ≤ 223.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .2 ≤ 100.49 = 0.37kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 90. pentru L = 3.44 ÷ 0.25 = 90.51 .unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.75kN / m (8.45 (8.75kN / m (8.

37 kN / m R h ≤ R v tan φ + cL 67.79 ≤ 100.72 ≤ 223.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice (8.66) (8.85 ÷ 0.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.37kN / m (8.37 × 0.5.76) 67.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1 R h = Pa + Paq = 67.72kN / m R h ≤ R v tan φ + cL (8.49 = 0.71) (8.2 ≤ 100. pentru L = 3.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.45 (pentru geogrilă) 1 × 67.95) tanφ = 0.67) R v = G + Q = 223.37 × 0.2.407 = 90.509 = 113.37 × 0.95) tanφ = 0.91 (8.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 4 de încărcări. pentru combinaţia 3 de încărcări.69 .45 (8.2 + 15 = 67.2 ≤ 223. Combinaţia 4 stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren R h = Pa + Paq = 52.45 (pentru geogrilă) 1.52 .73) (8.unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.1 R h = Pa + Paq = 90.44 ÷ 0. pentru combinaţia 4 de încărcări.74) R v = G + Q = 223.stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru combinaţia 3 de încărcări.37 × 0. pentru L = 3.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .1 × 90.1 m 113 .2kN / m (8. pentru L = 3.37 + 0 = 223.65) 90.factorul parţial pentru alunecarea pe talpă: fal = 1.37kN / m (8.75) .72) .49 = 0. pentru L = 3.2kN / m R v = G + Q = 223.72 ≤ 223.1 m stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren f al R h ≤ R v tan δ a + c a L .69) 99.85 ÷ 0.44 ÷ 0.4.70) (8.verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutura armată/teren.68) .45 (8.51 .1 m 8.2 ≤ 223.

Q = 40.2.4 kN/m3 γ1 = 18.37 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă. răsturnare) G = 301. răsturnare). răsturnare) Q = 46.78) 8.6.1 × 18. Paq = 20.2.3.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.509 tanφ1 = 0.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.577 γ = 17.6.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. G = 301.2.25 kN/m tanφ = 0. Combinaţia 1 G = 223.4 kN/m3 γ1 = 18.2.3 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.37 kN/m (alunecare pe talpă. răsturnare).014 kN/m3 114 .5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70.014 kN/m3 8.407 tanφ1 = 0.014 = 223.4 kN/m3 γ1 = 18. Q = 46. răsturnare).1.6.6. răsturnare).577 γ = 17.1 = 31kN / m (8.37 kN / m Q = 10 × 3.2 kN/m. Combinaţia 2 G = 223.55 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă. G = 301.47 kN/m.1 m G = 4 × 3.37 kN/m (alunecare pe talpă.014 kN/m3 8.5 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52.6. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.2.37 kN/m (alunecare pe talpă.462 γ = 17.014 kN/m3 8.2. Combinaţia 4 G = 223. Paq = 20. răsturnare).462 γ = 17.77) (8. Q = 46.47 kN/m.509 tanφ1 = 0.2 kN/m.4. Reevaluarea încărcărilor pentru L = 3.407 tanφ1 = 0.25 kN/m tanφ = 0.4 kN/m3 γ1 = 18. Combinaţia 3 G = 223.

Rv 245 6 (8.47 × - R v = G + Q = 223.1.79) M 0 = 70.4 m. Paq = 15 kN/m tanφ = 0. răsturnare). Verificarea stabilităţii la răsturnare 8.548m < = 0. G = 3.014 kN/m3 Rezultanta forţelor verticale.2.407 115 .2.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.47 kN/m. răsturnare). e: e= M 0 134. Combinaţia 1 - Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.46 L = = 0.46 L = = 0.85) 8.46kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. Se măreşte L = 3. Rv: (8.2 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. M0: 4 4 + 20.7.4 kN/m3 γ1 = 18. Rv: (8. Combinaţia 2 G = 245 kN/m Q = 0 (alunecare pe talpă.509 tanφ1 = 0.4 × 4 × 18.83) G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.25 kN/m tanφ = 0.37 kN / m Excentricitatea.81) Nu se verifică condiţia ca excentricitatea e ≤L/6. răsturnare).4 = 34kN / m (8.014 = 245kN / m Q = 10 × 3. e: e= M 0 134. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Q = 44. G = 330.56m .52m R v 223.80) (8.7.37 + 0 = 223.7. Paq = 20.25 × = 134.82) (8.37 6 (8.2 kN/m.2.84) R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea.2.601m > = 0.577 γ = 17.

3.014 kN/m3 Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei.1.462 γ = 17.509 tanφ1 = 0. e: e= M 0 99.407 tanφ1 = 0. Combinaţia 1 . 8.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 1.56m Rv 245 6 (8. răsturnare).75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.2. G = 330. Combinaţia 4 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă.014 kN/m3 Valorile rezultă ca la combinaţia 2.4 kN/m3 γ1 = 18.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice tanφ1 = 0.4 kN/m3 γ1 = 18.577 γ = 17.406m < = 0. G = 330.6 L = = 0.462 γ = 17.7.2 × - R v = G + Q = 245 + 0 = 245kN / m Excentricitatea. răsturnare).8.Presiunea pe bază.86) M 0 = 52.88) 8.75 kN/m (capacitate portantă) Q = 0 (alunecare pe talpă.4 kN/m3 γ1 = 18. Combinaţia 3 G = 245 kN/m (alunecare pe talpă. Verificarea presiunilor pe teren 8.25 kN/m tanφ = 0.6kNm / m 3 2 Rezultanta forţelor verticale. 8. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 70. Q = 51 kN/m (capacitate portantă) Pa = 52. M0: 4 4 + 15 × = 99.2 kN/m.7.2. Paq = 20. răsturnare). răsturnare).2. Paq = 15 kN/m tanφ = 0.4. σv: 116 .47 kN/m.8.87) (8. Rv: (8.2.

95) (8.03 1.4 × 3.4 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.96) 8. (8.4 × 1 = 280.4 × 7.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice σv = Rv 330. 165.68 + 17.4 × 1 = 252. L − 2e 3.91) (8.98 ≤ (8.69 ≤ 367.75kPa .98) (8.69kPa .75 + 51 = = 165.95 = 235.548 (8. Combinaţia 3 .8.v = 1.2.4 × 12.43 = 367.4 − 2 × 0.43 = 367.92) σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.16kPa 2 2 Dm = 1 m 117.08 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.Presiunea pe bază.99) Dm = 1 m .Presiunea pe bază.4 × 3.90) (8.89) (8.2. σv: Rv 330. σv: Rv 245 + 44.16 + 17.3. Combinaţia 2 . L − 2e 3.4 − 2 × 0.75 + 51 σv = = = 165.4 × 3.4 × 1 = 385.93) (8.97) (8.55 σ v ≤ pcr + γ f D m p cr = c f N c + 1 1 γ f LN γ = × 17. L − 2e 3.75 ≤ 235.94) (8.68kPa 2 2 (8.98kPa .2.8.4 × 12.4 367.se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului γR.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.68kPa 2 2 Dm = 1 m 165. 8.2 σv = = = 111.100) 117 .68 + 17.4 − 2 × 0.

102) (8.4 × 3. din acest punct de vedere. L − 2e 3.2. Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.2.105) Ti1 = k a σ vi s vi σ vi = R vi (8. Dispunerea armăturilor Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.2.4.9.104) 8. 8. Ti1 (8.101) (8.4 − 2 × 0.Presiunea pe bază.75 + 51 σv = = = 147.51 ≤ 235.75 kN/m.8.106) L i − 2e i Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul următor: 118 . Combinaţia 4 . Calculul forţei de întindere în armături Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile.16kPa 2 2 Dm = 1 m 147. 8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică T = 33 kN/m. Q = 51 kN/m. σv: Rv 330. (8.51kPa .Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice 8.56 Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.2.95 = 235.8.75 kN/m.1. combinaţia 1: G = 330.35. Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului.4 × 7. iar factorul parţial aplicat presiunii pământului este 1.30 m.11.406 σ v ≤ pcr + γ f D m 1 1 p cr = c f N c + γ f LN γ = × 17.103) (8. Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei se aplică aceeaşi factori parţiali ca la paragraful 8.4 × 1 = 252.10.16 + 17. rezultă că cea mai defavorabilă combinaţie este.

7 3.2.30 m.3212 340.6113 1.8 m pe fiecare metru liniar de zid.1738 223.146796 0.323168 13.1738 274.5 1.13636 2.01563 77. pentru o distribuţie uniformă a armăturilor la o distanţă de 0. cota 0.30 m.397151 3.1692 3.8029093 6.374802 3.35082 80.5103664 3.10789 42. Întrucât distanţa dintre armături nu se recomandă să fie mai mică de 0.371786 5.56368 14.13.635231 Li-2ei 3.201765 0.066517 7.503748 0.49 = 0.2.95359 66.0264 157.99054 Paqi 0.7844 1. se poate alege un alt tip de geogrilă.204497 0.1 2.1872 0.39063 18.158144 5. de exemplu de 40 kN/m.1001 241.1 1.729739 8.9961 3.510366 3.31437 32.85 ÷ 0.9178 12.006001 19.3423 X 0.27563 26.5 3.9 1.3037 2.50159 16.1306 2.6604 78.4686 Pai 0.5 1.396394 2.2475 307.107983 1.329294 9.077119 0.15525 Se observă că inegalitatea este verificată pentru toate armăturile.95269 124.44 ÷ 0.0264 208.455625 2.480625 6.0546709 10.825922 2.2 1.163784 0.172816 16.48596 97.32604 53.4 2.29914 32.87898 90.012599 0.12.099522 8.3755 Ti1 2.146173 0.65063 62.89979 23.6 0.392504 2.9246 66.3212 289.879 141.0665172 7.1001 190.4382 1. cu o rezistenţă caracteristică mai mare.80528 57.823 2.0917 142.4686 Rvi 75.3 0.6499 2.3 unghiul de frecare dintre armătură şi teren: tanδa = (0.45 (pentru geogrilă) .6295127 4.2389 ei 0. 8.207323 5.108805 6.3949 373. Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt date în tabelul următor.173918 0.3 2.80528 108.49789 27.00063 M0i 0. În acest caz.287039 0.3 0.43171 48.231168 9. toate armăturile se verifică la rupere.38769 0.150891 0.0375 0.9 Gi 24.62462 2.7197 119.149665 0.917797 13.2651 1.125625 11.4732 237.78063 36.7 kN/m.9 Ti1 2. Rezultă următoarea secţiune a structurii de sprijin armate: 119 .90563 48. fsm = 1. Rezultă o rezistenţă de calcul de 22.7 1.129538 σvi 22.9527 175.909844 15.001424 0.491032 10.325001 3.04708 117.257112 0.6 3.95) tanφ = 0.83709 19.69253 53.8 2.13182 0. Verificarea armăturilor la rupere Se observă că ultimul rând de armătură nu se verifică la rupere.ca = 0 Se notează cu X termenul din dreapta al inegalităţii.9 2.72974 Lpi 1.99647 2.107) Perimetrul armăturii este egal cu 8.15623 0.1454 171.345925 4. Verificarea armăturilor la smulgere Pi ≥ fsm - Ti tan δa L pi (γ1h i + q ) + ca L pi (8.4644676 9.4768 2.3949 322.147561 0.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice cota 0.7 3 3.227124 0.26234 42.3 3.245762 3.2475 256.1 3.2756 175.9575 2.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice Figura 8.4 120 .

Caracteristicile impuse pentru utilizarea la construcţii din pământ. Publication No. S.. Manea.P. Atlanta.J.1990) 8. elemente de calcul.J. US Department of Transportation Federal Highway Administration – Mechanically stabilized earth walls andd reinforced soil slopes design & construction. Ed.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice BIBLIOGRAFIE 1. utilizări. NP 074/2002 7. Khan. MLPTL – Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din pământ armat NP 38-88 (valabil până la 31. – Geosinteticele în construcţii. BS 8006:1995 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills 2. Proprietăti. Feodorov. K. Andrawes..Geotextile şi produse înrudite. exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare. fundaţii şi structuri de sprijin 9. 1998 5. Găzdaru. 2001 121 ..F. S.Z. Batali. Academiei Române. – Earth reinforcement and soil structures 4. A. MLPTL – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. A. Pradhan. L. MLPTL – Normativ privind principiile. A VI-a Conferinţă Internaţională de Geosintetice. A.. Jones. V. McGown. SR EN 13251:2001 .. 1999 3.. – Limit state design of geosynthetic reinforced structures. C. NP 075/2002 6. FHWA – NHI – 00 – 043.12.

unghi γ .h – factor parţial pentru verificarea la alunecare pe talpă (Eurocode) γR.stb – factor parţial pentru acţiunile variabile stabilizatoare (Eurocode) γqu – factor parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (Eurocode) γR.deformaţie specifică axială σ .greutate volumică α .coeziunea pământului (eforturi efective) ca – adeziunea armătură/teren Cd – valoarea limită de proiectare a efectelor unei acţiuni (Eurocode) cu – coeziunea nedrenată a pământului Dm – adâncimea de încastrare 122 .v – factor parţial pentru verificarea la capacitate portantă (Eurocode) βs – unghiul făcut de suprafaţa terenului în faţa structurii de pământ armat cu orizontala γw – greutatea volumică a apei B.unghiul făcut de suprafaţa de contact umplutură armată/teren sau de faţada structurii de sprijin cu orizontala β .unghi de frecare pe suprafaţa de contact umplutură armată/teren θ . dst – factor parţial pentru acţiunile permanente destabilizatoare(Eurocode) γM – factor parţial de material aplicat caracteristicilor geotehnice (Eurocode) γQ – factor parţial pentru acţiunile variabile (Eurocode) γQ.dst – factor parţial pentru acţiunile variabile destabilizatoare (Eurocode) γQ.e – factor parţial pentru verificarea la rezistenţa terenului (Eurocode) γR.unghi de frecare internă a pământului la volum constant γE – factor parţial aplicat efectelor unei acţiuni (Eurocode) γF – factor parţial aplicat acţiunilor (Eurocode) γG – factor parţial pentru acţiunile permanente (Eurocode) γG.b .unghi de frecare internă a pământului (eforturi totale) δ . unghi λ .efort unitar normal ψ .spor de efort tangenţial datorat scurgerii apei φ .stb – factor parţial pentru acţiunile permanente stabilizatoare (Eurocode) γG.factor de conversie a valorilor caracteristice ale acţiunilor în valori reprezentative (Eurocode).factor parţial pentru tangenta unghiului de frecare internă al pământului (Eurocode) φ’ .unghiul făcut de suprafaţa terenului în spatele structurii de pământ armat cu orizontala γγ .nivel de asigurare.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice LISTA DE NOTAŢII ε .factor parţial pentru greutatea volumică a pământului (Eurocode) γφ .lăţime c – coeziunea pământului (eforturi totale) c’ .unghi de frecare internă a pământului (eforturi efective) δa – unghiul de frecare armătură/teren γc’ – factor parţial pentru coeziunea pământului (Eurocode) γcu – factor parţial pentru coeziunea nedrenată a pământului (Eurocode) φcv .

d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor destabilizatoare (Eurocode) Estb.Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice E – efectul unei acţiuni (Eurocode) e – excentricitate Ed – valoarea de proiectare a efectului tuturor acţiunilor (Eurocode) Edst.q – presiunea activă a pământului datorată suprasarcinii Pas – presiunea pământului în condiţii dinamice Pas.forţă orizontală K – raportul dintre efortul vertical şi cel orizontal k0 – coeficientul presiunii în stare de repaos ka – coeficientul presiunii active kas – coeficientul presiunii active în condiţii dinamice kh – coeficient seismic în direcţie orizontală kp – coeficientul rezistenţei pasive ks – coeficient seismic kv – coeficient seismic în direcţie verticală L – lungimea armăturii La – lungimea armăturii în zona activă Lp – lungimea armăturii în zona rezistentă (pasivă) M – moment M0 – momentul neechilibrat MRA – moment rezistent dat de armături Mrăsturnare – moment de răsturnare MRP – moment rezistent dat de pământ Nc. în condiţii seismice. h – înălţime H0. datorată suprasarcinii pcr – presiunea critică a terenului Pi – perimetrul armăturii „i” Ps – surplusul de presiune activă a pământului datorat seismului Ps.q – surplusul de presiune activă a pământului din suprasarcină. Nφ .q – presiunea activă a pământului. Nγ.coeficienţi de capacitate portantă Pa – presiunea activă a pământului Pa. datorat seismului q – suprasarcină qu – rezistenţa la compresiune a rocii sau pământului R – rezultanta încărcărilor Rd – valoarea de proiectare a rezistenţelor (Eurocode) Rh – rezultanta încărcării orizontale Rv – rezultanta încărcării verticale s – panta faţadei Sv – distanţa pe verticală între armături 123 .d – valoarea de proiectare a efectelor forţelor stabilizatoare (Eurocode) fal – factor parţial pentru alunecare pe talpă fal – factor parţial pentru alunecarea pe talpă FD – valoarea de proiectare a unei încarcări Fi – forţă de inerţie Fk – valoarea caracteristică a unei acţiuni fm – factor parţial de material Frep – valoarea reprezentativă a acţiunii (Eurocode) fsm – factor parţial pentru smulgere fsm – factor parţial pentru smulgerea armăturilor G – greutate H.

Ghid privind proiectarea structurilor din pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice T – rezistenţă la tracţiune. durată de viaţă Tc – valoarea de calcul a rezistenţei la întinderii a materialului geosintetic Tcon – rezistenţa la tracţiune a conexiunii dintre armături sau dintre armătură şi faţadă Tft – rezistenţa la rupere prin fluaj din tracţiune a materialului geosintetic Tmed f – rezistenţa medie la tracţiune luând în considerare deformaţiile de fluaj Tseism – surplusul de forţă de tracţiune în armătură datorat seismului u – presiunea apei din pori V – forţă verticală XD – valoarea de proiectare a unui parametru geotehnic Xk – valoarea caracteristică a unui parametru geotehnic τ – efort unitar tangenţial 124 . forţă de tracţiune t – timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful