You are on page 1of 12
1/12 Matrici. Determinan ţ i. Sisteme de ecua ţ ii liniare rezolvate cu ajutorul matricilor

1/12

Matrici. Determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare rezolvate cu ajutorul matricilor

CUPRINS

1. MATRICI

1.1. Despre matrici

1.2. Operaţii cu matrici

1.2.1. Egalitatea a două matrici

1.2.2. Adunarea matricilor

1.2.3. Înmulţirea cu scalari a matricilor

1.2.4. Înmulţirea matricilor

2. DETERMINANŢI

2.1. Definiţia determinantului de ordin n 4

2.2. Definiţia determinantului de ordin n

2.3. Proprietăţile determinanţilor

2.4. Calculul inversei unei matrici

3. SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

3.1. Regula lui Cramer

3.2. Ecuaţii matriciale

3.3. Aplicaţii

C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro

1. MATRICI TABELE DE TIP MATRICEAL 2/12 Exemplul 1. Într-o întreprindere care are 3 sec

1. MATRICI

TABELE DE TIP MATRICEAL

2/12

Exemplul 1. Într-o întreprindere care are 3 secţii se face o clasificare a personalului pe grupe de vârstă, completându-se un tabel matriceal de tipul următor:

, completându-se un tabel matriceal de tipul urm ă tor: Utilitatea unui astfel de tabel const

Utilitatea unui astfel de tabel constă în faptul că datele sunt prezentate într-o formă organizată, orice informaţie găsindu-se mai uşor decât dacă statistica ar fi constat într-o simplă enumerare.

Definiţie. Se numeşte matrice cu m linii şi n coloane (sau de tip m n ) un tablou cu m linii şi n coloane

ale cărui elemente

a ij

A =

a



a

11

21

a

m

1

a

a

12

22

a

m

2

sunt numere complexe.

Uneori această matrice se notează şi

A

a

1 n

a

2 n

a

mn

a

i j

 

 

unde i 1, m şi j 1, n . Pentru elementul

a

ij

,

indicele i arată linia pe care se află elementul, iar al doilea indice j indică pe ce coloană este situat.

Mulţimea matricilor de tip

Aceleaşi semnificaţii au şi mulţimile

m n cu elemente numere reale se notează prin

Z

,

Q

,

C

.

m,n

m,n

m,n

m,n

R

.

Cazuri particulare 1) O matrice de tipul 1n (cu o linie şi n coloane) se numeşte matrice linie şi are forma

A a

1

a

2

a

n

.

2) O matrice de tipul m 1(cu m linii şi o coloană) se numeşte matrice coloană şi are forma a

B

a

1

2

.

3) O matrice de tip m n se numeşte nulă (zero) dacă toate elementele ei sunt zero. Se notează cu O

a

m

O

0

0

0

0

0

0

0

0

0

.

4) Dacă numărul de linii este egal cu numărul de coloane, atunci matricea se numeşte pătratică.

C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro

3/12  a a a  11 12 1 n    a a

3/12

 a a a  11 12 1 n    a a a
 a
a
a
11
12
1 n
a
a
a
21
22
2 n
A 
.
a
a
a
n
1
n
2
nn
Sistemul de elemente 
a
a
a
reprezintă diagonala principală a matricii A, iar
11
22
nn
n
suma acestor elemente
a
a
a
se numeşte urma matricii A notată Tr(A)
 a
.
11
22
nn
i i
i  1
Sistemul de elemente 
a
a
a
 reprezintă diagonala secundară a matricii A.
1
n
2
n
 1
n
1

Mulţimea acestor matrici se notează importantă aceasta fiind

I

n

1

0

0

0

1

0

0

0

1

n

C

. Printre aceste matrici una este foarte

şi se numeşte matricea unitate (pe diagonala principală are toate elementele egale cu 1, iar în rest sunt egale cu 0).

1.2 OPERAŢII CU MATRICI

Egalitatea a două matrici

Definiţie. Fie

A = B dacă a

i j

= b

i j

,

A

a

i j

,

B

b

i j

m,n

i 1,m ,j 1,n .

C

. Spunem că matricile A, B sunt egale şi scriem

Exemplu 1: Să se determine numerele reale x, y astfel încăt să avem egalitatea de matrici

 

x

1

0

x

x

y

2

y

      

2

0

9

x

1

 

2

x

.

Exemplu 2: Următorul tabel matriceal (completat numai parţial) sintetizează numărul de piese de trei tipuri realizate într-o zi în cele două secţii ale unei întreprinderi. Completaţi toate rubricile tabelului.

C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro

4/12 ADUNAREA MATRICILOR Defini ţ ie. Fie matricilor A , B dac ă : A

4/12

4/12 ADUNAREA MATRICILOR Defini ţ ie. Fie matricilor A , B dac ă : A c

ADUNAREA MATRICILOR

Definiţie.

Fie

matricilor A, B dacă:

A

c

a

i j

= a

i j

i j

,

+ b

B

i j

b

i j

,

C

c

i j

m,n

C

, i 1,m ,j 1,n .

.

Matricea

C

se

numeşte

suma

Observaţii 1) Două matrici se pot aduna dacă sunt de acelaşi tip, adică dacă au acelaşi număr de linii şi

acelaşi număr de coloane, deci A, B

2) Explicit adunarea matricilor A, B înseamnă:

C

.

m,n



 

a

a

11 a

21 a

12

22

a

m

1

a

m

2

n


 

a

1

a

2

n

a

mn

 

+

  

b

11

b 21

b m

1

b

b

12

22

b

m

2

n  

n

 

b

1

b

2

b

mn

 

=

  

a

a

11

21

a

m

1

b

b

11

21

b

m

1

a

12

a

22

a

m

b

12

b

22

2

b

m

2

a

a

1

n

2

n

b

1

n

b

2

n

a

mn

b

mn


  

.

Exemplu: Să se precizeze tipul matricilor şi să se calculeze A + B pentru:

1.

2.

A

 

1

3

1

0

A

1

1

1  

1

2

1

,

0

0 1

,

B

B  

1

 

10

0

.

5

1

 

5

3

;

O

m n

,

Proprietăţi ale adunării matricilor

A

1

(Asociativitatea adunării). Adunarea matricilor este asociativă, adică:

A B C A B C , A, B, C

m,n

C

.

A (Comutativitatea adunării). Adunarea matricilor este comutativă, adică:

2

A B B A , A, B 

m,n

C

.

A (Element neutru). Adunarea matricilor admite matricea nulă ca element neutru, adică

3

 

m,n

C

astfel încât

A + O

,

m n

= A , A

m,n

C

.

A

4

(Elemente opuse). Orice matrice A

A

 

A

O

m,n

m n

,

.

C

are un opus, notat A , astfel încât

C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro

5/12 ÎNMUL Ţ IREA CU SCALARI A MATRICILOR Defini ţ ie. Fie   C

5/12

ÎNMULŢIREA CU SCALARI A MATRICILOR

Definiţie.Fie C şi A =

a

i j

matricea A, matricea notată A

m,n

 

C

m,n

C

. Se numeşte produsul dintre scalarul C şi

definită prin A =

a

i j

.

Obs.: A înmulţi o matrice cu un scalar revine la a înmulţi toate elementele matricii cu acest scalar.

Deci A =

a

a

a

a

11 12

a

21 22

m

1

a

m

Exemplu Fie

A

1

2

0

2

3

2

3

a

1

n

a

2

n

a

mn

.

5

1

. Atunci calculaţi 6A =

ÎNMULŢIREA MATRICILOR

Definiţie. Fie A =

a k i

 

m,n

R

, B =b  

i j

n, p

R

. Produsul dintre matricile A şi B

(în aceasta ordine), notat AB este matricea C =

c

k j

 

m, p

R

definită prin

c

k j

n

i 1

a

k i

b

i j

,

k 1,m ,j 1,n .

Observaţii 1) Produsul AB a două matrici nu se poate efectua întotdeauna decât dacă numărul de coloane ale

lui A este egal cu numărul de linii ale lui B, când se obţine o matrice C = AB

2) Dacă matricile sunt pătratice A, B

atunci are sens întotdeauna atât AB cât şi BA, iar, în

general, AB BA adică înmulţirea matricilor nu este comutativă.

m, p

R

.

n

R

este comutativ ă .  m , p  R  .  n  R

Exemplu:

  2

B A

1

5

2

4

3

 

  1

3

1

0

2

4

 

 

2

5 1

1

1

1

4

3

)

3

3

2

3

(

  

Calculaţi produsul următoarelor matrici:

A

2

1

3

 

C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

0

1

  

2



1

(

(

1

1

)

(

4

3

)

0

0

2

 

5

)

şi B 1 2 3

2

1

2

2

4

3

2

4

4

5

2  (

)

4

 

8

11

4

0

1

5

12

14

2

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro

Propriet ăţ i ale înmul ţ irii matricilor 6/12 I 1 (Asociativitatea înmul ţ irii).

Proprietăţi ale înmulţirii matricilor

6/12

I 1 (Asociativitatea înmulţirii). Înmulţirea matricilor este asociativă, adică

AB C ABC , A

m,n

C

,B 

n, p

C

,C 

p,s

C

.

(Distributivitatea înmulţirii în raport cu adunarea). Înmulţirea matricilor este distributivă în raport cu adunarea matricilor, adică

CA BCA CB, A, B, C matrici pentru care

au sens operaţiile de adunare şi înmulţire.

I

2

A BC AC BC,

I

3

Dacă

I

n

I

n

n

C

A

este matricea unitate, atunci

AI

n

A,

AC

n

.

Se spune că

I

n

este element neutru în raport cu operaţia de înmulţire a matricilor.

PUTERILE UNEI MATRICI

n

N

*

Definiţie. Fie A

. (Convenim

A

0

I

n

n

).

C

. Atunci A

1

A ,

A

2

AA ,

A

3

A

2

A , …,

A

n

A

n 1

A

,

2. CALCULUL DETERMINANŢILOR

2.1. DEFINIŢIA DETERMINANTULUI DE ORDIN N 4

Fie A=

a

i j

n

C

o matrice pătratică. Vom asocia acestei matrici un număr notat det(A)

numit determinantul matricii A.

Definiţie. Dacă A=  

a

11

n

C

este o matrice pătratică de ordinul întâi, atunci

det(A) =

a

11

Definiţie. Determinantul matricii

a

a

A  

.

11

21

a

a

12

22

este numărul

a

12

22

a = detAa 11 . a 22 - a 12 . a 21

a a

11

21

şi se numeşte determinant de ordin 2. Termenii determinantului de ordin 2.

a

11

a

22

,

a

12

a

21

se numesc termenii dezvoltării

Calculaţi determinanţii:

termenii dezvolt ă rii Calcula ţ i determinan ţ ii: C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro A. Clenci,

C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro

Defini ţ ie. Determinantul matricii det( A )  a a 11 22 A 

Definiţie. Determinantul matricii

det(A) a a

11

22

A

a

33

a

a

a

a

11

21

31

13

a

a

a

a

12

22

32

21

a

32

a

13

a

23

a

a

33

12

este numărul

a

23

a

31

a

13

a

22

a

31

a

12

a

21

a

33

a

11

7/12

a

23

a

32

şi se numeşte determinant de ordin 3. Termenii care apar în formulă se numesc termenii dezvoltării determinantului.

Pentru calculul determinantului de ordin trei se utilizează trei tehnici simple:

REGULA TRIUNGHIULUI

Am văzut că determinantul de ordin trei are în dezvoltarea sa şase termeni, trei cu semnul plus şi alţi trei cu semnul minus.

trei cu semnul plus ş i al ţ i trei cu semnul minus. REGULA LUI SARRUS

REGULA LUI SARRUS

Fie determinantul de ordin 3,

d

utilizează tabelul de mai jos.

a . i j i , j  1,3
a
.
i j
i
,
j 
1,3

Pentru a calcula un astfel de determinant se

, j  1,3 Pentru a calcula un astfel de determinant se (am scris sub determinant

(am scris sub determinant primele două linii)

Se face produsul elementelor de pe diagonale. Produsul elementelor de pe o diagonală

descendentă este cu semnul plus. Avem trei astfel de produse:

Produsul elementelor de pe o diagonală ascendentă este cu semnul minus. Avem trei astfel de

produse:

Suma celor şase produse dă valoarea determinantului d de ordin 3. Acest procedeu de calcul se numeşte „regula lui Sarrus”.

a

11

a

22

a

33

, a

13

a

21

a

32

, a

12

a

23

a

31

.

a

13

a

22

a

31

, a

12

a

21

a

33

, a

11

a

23

a

32

.

Obs.: Atât „regula lui Sarrus” cât şi „regula triunghiului” se aplică numai determinanţilor de ordin 3.

Exemplu. Să se calculeze prin cele două metode de mai sus determinantul

d

3

0

0

2

3 1

1

1

0

C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro

8/12 Recurent (sau dezvoltare dup ă o linie sau o coloan ă ) Determinantul de

8/12

Recurent (sau dezvoltare după o linie sau o coloană)

Determinantul de ordin 3 are 6 ( = 3!) termeni dintre care trei sunt cu semnul plus, iar ceilalţi cu semnul minus. Are loc următoarea proprietate:

det(

A

)

(

 

1)

1

=

(

1)

1

1

1

a

11

a

11

a

a

22

32

a

a

22

32

a

a

23

33

a

a

23

33

(



1)

1

(



1)

2

2

1

a

a

12

a

21

31

a

a

23

33

a

21

a

a

12

32

a

a

13

33

(



1)

1

(



1)

3

3

1

a

a

13

a

31

a

21

31

a

a

12

22

22

32

a

a

13

23

a

a

,

.

(1)

(2)

Observaţii 1) Egalitatea (1) se mai numeşte dezvoltarea determinantului după elementele liniei întâi, iar egalitatea (2) se numeşte dezvoltarea determinantului după elementele coloanei întâi. 2) Formulele (1) şi (2) sunt relaţii de recurenţă, deoarece determinantul de ordin 3 se exprimă cu ajutorul unor deteminanţi de ordin inferior (2).

2.2. DEFINIŢIA DETERMINANTULUI DE ORDIN N

În

continuare,

se

va

defini

determinantul

de

ordin

n

prin

recurenţă

cu

ajutorul

determinanţilor de ordin n – 1. Pentru aceasta sunt necesare unele precizări.

Fie A=a

Definiţie1. Se numeşte minor asociat elementului

i j

n

C

.

a

i j

determinantul matricii pătratice A

i j

de ordin n – 1 obţinut prin suprimarea liniei i şi coloanei j din matricea A. Se notează acest minor

prin det

.

Exponentul i j al lui (–1) este suma dintre numărul liniei i şi coloanei j pe care se află

A

i j

sau D

i j

.

Definiţie2. Se numeşte complement algebric al elementului

numărul

1

i

j

a

i j

.

det A

i j

a

i j

Definiţie. Determinantul matricii A=

a

i j

prima linie cu complemenţii lor algebrici adică

det

 A

a

11

D

11

a

12

D

12

de ordin n este suma produselor elementelor din

a

13

D

13

 

1

n 1

a

1

n

D

1

n

.

Observaţii 1) Elementelor, liniilor şi coloanelor matricii A le vom spune de asemenea elementele, liniile şi coloanele determinantului

det(

A

)

a

a

11

21

a

a

12

22

a

1 n

a

2 n

.

a 2) Formula din definiţie spunem că reprezintă dezvoltarea determinantului de ordin n după elementele primei linii. 3) Definiţia determinantului de mai sus este încă puţin eficientă (mai jos, se va ilustra pentru n = 4).

a

n

1

a

n

2

nn

C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro

9/12 Exemplu S ă se calculeze determinantul de ordin 4:   1 0  1

9/12

Exemplu Să se calculeze determinantul de ordin 4:

 

1

0

1

2

 

1

2

0

0

d

0

1

1

1

.

1

1

0

0

R. Aplicăm definiţia dată mai sus pentru n = 4 şi dezvoltăm determinantul după elementele liniei întâi. Avem:

unde determinanţii de ordin 3 au fost calculaţi prin una din metodele prezentate la determinanţii de ordin 3.

2.3. PROPRIETĂŢILE DETERMINANŢILOR

P 1 Determinantul unei matrici coincide cu determinantul matricii transpuse, adică dacă

.

A

n

C

, atunci

Demonstraţie. Fie

det

a

c

A  

Atunci detAad bc , iar det

t

A

A

det

t

A

.

b

d

şi

t

a

b

A  

c

d

.

ad

bc

. Prin urmare

det

A

det

t

A

.

P

2

. Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci

determinantul matricii este nul.

Demonstraţie. Avem

0

c

0   d  c d

0

0

0

şi

0

b

 

0

0

d  b

0 .

0

d

P

3

. Dacă într-o matrice schimbăm două linii (sau două coloane) între ele, obţinem o

matrice care are determinantul egal cu opusul determinantului matricii iniţiale.

Demonstraţie. Prin schimbarea liniilor se arată că avem egalitatea

Avem, evident: bc ad  ad bc.

c

a

d

b

a

c

b

d

.

P

4

.

Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice, atunci determinantul său este nul. Demonstraţie. Verific pentru linii (şi tot odată pentru coloane). Avem:

a

a

b

b

a b a b

0 .

Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrici sunt înmulţite cu un

număr , obţinem o matrice al cărei determinant este egal cu înmulţit cu determinantul matricii iniţiale.

C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

P

5

.

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro

Demonstra ţ ie. Verific ă m pentru linii proprietatea. bc a   a c

Demonstraţie. Verificăm pentru linii proprietatea.

bc

a

a

c

b

d

d

b

c

ad

a

c

b

d

.

10/12

P .

6

Dacă la o linie (o coloană) a matricii A adunăm elementele altei linii (coloane)

înmulţite cu acelaşi număr, atunci această matrice are acelaşi determinant ca şi matricea A.

acest fapt prin

P .

7

P .

8

Demonstraţie. Voi aduna la linia întâi

L

1 linia a doua înmulţită cu . Vom nota

L

1

L . Avem:

2

a

a

1

a

det

A

n

n

b   b a b 1 1 P  7 b b a 1
b
b
a b
1
1
P
7
b
b
a 1
1
1
det
I
n   1
det,
A
A C
.
n
n

 

a

a 1 b

b

1

1 P 6 1
1
P
6
1

a b

a 1

b

1

 

0

a b

a 1

b

1

.

2.4 INVERSA UNEI MATRICI

B

n

C

Definiţie. Fie A

n

C

. Matricea A se numeşte inversabilă dacă există matricea

cu proprietatea că

AB B A I

n

,

I

n fiind matricea unitate.

Matricea B din definiţie se numeşte inversa matricii A şi se notează

AA

1

A

1

A I

n

.

B A

1

. Deci

de matrice se numeşte nesingulară.

Teoremă.

Matricea A

n

C

este inversabilă dacă şi numai dacă detA 0. O astfel

Construcţia lui

A 1

presupune următorii paşi:

Pasul 1. (Construcţia transpusei)

Dacă

A

  a

a

a a

11

12

22

a

n

2

  

21

a n

1

n


 

nn

a

1

a

2

a

n

,

atunci construim transpusa lui A,

t A

a

a

a

a

11 12

12

a

22

a

1 2

n

n

a

n

1

a

n

2

a

nn

.

Pasul 2. (Construcţia adjunctei)

Matricea

A  

*



1

1



1

1 1

2 1

n 1

D

11

D

21

D

n 1

1

1



1



1

2

2

n

D

12

2

D

22

2

D

n 2

1

1

n

D

1



1

2

n

D

n

2 n



1

n

n

D

nn

obţinută din

matricii A.

C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

t A , înlocuind fiecare element cu complementul său algebric - se numeşte adjuncta

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro

11/12 Pasul 3. ( Construc ţ ia inversei ) Se ţ ine cont de teorema

11/12

Pasul 3. (Construcţia inversei) Se ţine cont de teorema precedentă şi se găseşte că:

A

*

A

A

A

*

d

0

0

0

d

0

0

0

0

Ultimele egalităţi arată că

0

0

d

,

iar de aici

1