Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind gestionarea cheltuielilor publice

CAPITOLUL I. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

1.1.Conţinutul cheltuielilor publice Cheltuielile publice exprimă relaţii economice sociale în formă bănească, care se manifestă între state, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului. Cheltuielile publice se materializează în plăţi efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi. Conţinutul economic al cheltuielilor publice se află în legatură cu destinaţia lor. Unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern brut, reprezentând valoarea plăţilor pe care le efectuează instituţiile publice, iar alte cheltuieli publice exprimă o avansare de produs intern brut, reprezentând participarea statului la finanaţarea formării brute de capital atât în sfera producţiei materiale cât şi în sfera nematerială. Cheltuielile publice sunt diversificate: unele se manifestă direct prin finanaţarea de către stat a investiţiilor publice pentru a putea funcţiona, altele influenţează direct mediul economic şi social. Cheltuielile publice trebuie analizate nu numai prin prisma domeniului în care sunt efectuate ci şi din punct de vedere al inflaţiei. Cheltuielile publice înglobează: cheltuielile publice efectuate de administraţii publice centrale de stat din fondurile bugetare şi extrabugetare; cheltuielile colectivităţilor sociale (ale unităţilor administrativ-teritoriale); cheltuielile finanţate din fondurile asigurărilor sociale de stat; cheltuielile organismelor (administraţiilor) internaţionale finanţate din resurse publice. Cheltuielile totale se obţin prin însumarea cheltuielilor diferitelor categorii de administraţii publice, din care s-au dedus sumele reprezentând transferuri de resurse financiare între administraţiile publice. Cheltuielile publice totale consolidate înglobează:

Pagina 1 din 63

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cheltuielile administraţiei publice centrale care cuprind: cheltuielile administraţiei publice centrale, finanţate de la bugetul de stat (bugetul guvernului central), cheltuielile finanţate din fondurile securităţii sociale (din bugetul asigurărilor sociale de stat) şi cheltuielile administraţiei publice centrale finanţate din fonduri speciale; cheltuielile publice ale subdiviziunilor politice şi administrative intermediare finanţate de la bugetele acelor subdiviziuni; cheltuielile colectivităţilor locale, finanţate din bugetele unităţilor administrativteritoriale; cheltuielile autorităţilor supranaţionale Între noţiunea de cheltuieli publice şi cheltuieli bugetare trebuie făcută distincţie, astfel cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituţiilor publice (armată, instituţii social – culturale, ordine internă şi sigurantă naţională, aparatul de stat, cercetare stiinţifică) care se acoperă, fie de la bugetele statului (pe plan central sau local), fie de la bugetele proprii ale instituţiilor, pe seama veniturilor obţinute, iar cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurărilor sociale de stat. Delimitarea cheltuielilor publice în raport cu cheltuielile bugetare publice: cheltuielile bugetare acoperite din surse financiare publice, constituite în: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice autonome; cheltuielile acoperite din fondurile cu destinaţie specială; cheltuielile extrabugetare acoperite din surse financiare publice constituite în afara bugetului prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli extrabugetare ale instituţiilor publice; cheltuielile efectuate din bugetul trezoreriei nete. Delimitarea cheltuielilor bugetare în cadrul celor publice se bazează pe câteva principii: efectuarea cheltuielilor bugetare este condiţionată de prevederea expresă şi aprobarea nivelului acestora de către Parlament sau de consiliile locale; nerambursabilitatea sumelor alocate şi cheltuite conform destinaţiilor pentru care s-au aprobat aceste sume; efectuerea cheltuielilor este determinată de îndeplinirea condiţiilor legale; finanţarea se efectuează în funcţie de gradul de subordonare a instituţiilor sau activităţilor cu caracter bugetar: din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele locale sau din bugetele fondurilor speciale; exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv şi acordarea vizei cu ocazia operaţiunilor de deschidere a finanţării, de alocare şi utilizare a resurselor financiare publice.

Pagina 2 din 63

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.2. Criterii de grupare a cheltuielilor publice Abordarea structurii cheltuielilor publice necesită utilizarea mai multor criterii de grupare. În practica financiară şi statistica statelor şi a organismelor internaţionale se folosesc următoarele tipuri de clasificări: administrativă, economică, funcţională, financiară, în funcţie de rolul lor în procesul reproducţiei sociale, gruparea folosită de organismele O.N.U. şi clasificaţii mixte sau combinate. Clasificaţia administrtivă, care are la bază criteriul instituţiilor prin care se efectuează cheltuielile publice: ministere (departamente), instituţii publice autonome, unităţi administrativteritoriale. Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utilă deoarece alocaţiile bugetare se stabilesc pe beneficiari: ministere şi alte instituţii centrale, judeţe, oraşe, comune. Structura ministerelor şi subordonarea instituţiilor publice se modifică periodic, ceea ce face cheltuielile publice necomparabile în timp. Clasificatia economică are la bază două criterii de grupare, prima în care cheltuielile se împart în: cheltuieli curente (de funcţionare) şi cheltuieli de capital (cu caracter de investiţii); cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative şi cheltuieli de transfer (de redistribuire). Cheltuielile curente asigură întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice. Ele reprezintă un consum definitiv de produs intern brut şi trebuie să se reânoiască anual. Cheltuielile de capital (investiţii) se concretizează în achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată, destinate sferei producţiei materiale sau sferei nemateriale dezvoltând şi modernizând patrimoniul public (şcoli, spitale, administraţie). Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative cuprind remunerarea seviciilor, a prestaţiilor şi a furniturilor necesare bunei funcţionări a instituţiilor publice sau achiziţionării de mobilier, aparatură şi echipamente. Ele se deosebesc de cheltuielile de transfer după cum au sau nu la bază o contraprestaţie în momentul efectuării de către stat. Cheltuielile de transfer reprezintă trecerea unor sume de bani de la buget la dispoziţia unor persoane juridice (intreprinderi producătoare, instituţii cu activităţi autofinanţate), unor persoane fizice (pensionari, şomeri, studenţi), sau unor bugete ale administraţiei locale. Ele au caracter economic (subvenţii acordate agenţilor economici pentru acoperirea unor cheltuieli de producţie, redresare financiară, stimularea exportului), sau sociale (pensii, burse, ajutoare). Combinarea grupării cheltuielilor publice în cheltuieli de capital (investiţii) şi curente (funcţionale) cu grupare a lor în cheltuieli privind serviciile publice şi cheltuielile de transfer care permite definirea unei alte grupări: cheltuieli ale serviciilor publice care cuprind cheltuieli
Pagina 3 din 63

sectoarele de activităţi reflectând obiectivele politicii financiare ale statului. finanţarea administraţiei publice centrale şi locale şi a altor cheltuieli prevăzute de lege. ramurile. susţinerea unor programe prioritare de cercetare. Cheltuielile definitive finalizează distribuirea resurselor financiare care cuprind atât cheltuieli curente cât şi cheltuieli de capital.tocilar. Clasificaţia financiară. cheltuieli temporare şi/sau operaţiuni de trezorerie şi cheltuieli virtuale sau posibile. acordarea de subvenţii. curente. facilităţi şi alte mijloace stabilite potrivit legii. În România. cultură. în domeniul economic – realizarea unor investiţii şi altor acţiuni economice de interes public. Cheltuielile temporare nu figurează în bugetele publice. folosirea bazei tehnice existente cu maximă eficacitate şi următoarele: în domeniul social – utilizarea resurselor financiare ale statului pentru învăţământ. sport. Aceste cheltuieli finalizându-se cu plăţi la scadenţe certe şi atestă lichidarea complectă a angajării statului pentru a efectua cheltuielile prevăzute în buget. reţeaua de instituţii publice în funcţiune. ordinii publice şi siguranţă naţională. cheltuieli de capital. Cheltuielile temporare finalizate prin plăţi cu scadenţe certe reprezentând operaţiuni de trezorerie şi evidenţiate în conturile speciale ale trezoreriei. Clasificaţia funcţională foloseşte domeniile.Vizitati www. menţinerea echilibrului ecologic. ocrotire socială. artă.ro ! Arhiva online cu diplome. tineret. În funcţie de modul în care afectează resursele financiare publice. ci se gestionează prin trezoreria publică. asigurarea cerinţelor de apărare a ţării. cheltuielile publice se grupează în: cheltuieli definitive. sunt cuprinse ca posturi distincte în bugetele publice. dobânzile aferente datoriei publice şi cheltuieli determinate de emisiunea şi plasarea valorilor mobiliare necesare finanţării acestei datorii. cheltuielile de transfer care cuprind cheltuieli privind crearea de venituri în bani (alocaţii. Acest criteriu este folosit pentru repartizarea resurselor financiare publice pe domenii de activitate şi obiective care definesc nevoile publice şi reprezintă obiectivul principal urmărit la examinarea şi aprobarea prevederilor bugetare de către Parlament. cele care urmează a se înfiinţa în noul exerciţiu bugetar. numărul salariaţilor. precum şi de riscul garanţiilor de stat în condiţiile legii”. Cheltuielile virtuale sau posibile reprezintă cheltuielile pe care statul se angajează să le efectueze în anumite condiţii. Pagina 4 din 63 . cursuri si referate postate de utilizatori. refacere şi ocrotirea mediului înconjurător. asistenţă socială) şi subvenţii acordate intreprinderii productive sau instituţiilor pentru activităţile autofinanţate pentru acoperirea cheltuielilor. aceste domenii sunt definite de Lege privind finanţele publice astfel: “La determinarea cheltuielilor publice se vor avea în vedere politica financiară a statului. sănătate.

Cheltuielile definitive nu presupun restituirea sumelor băneşti alocate de stat. burse. unităţi profilactice. instituţii de ordine publică şi securitate.tocilar. Cheltuielile cu contraprestaţie se referă la încasarea unor sume de bani de către stat: dobânzi la împrumuturi acordate. Clasificaţia funcţională O. construcţii. organe legislative. transporturi şi comunicaţii. După forma de manifestare cheltuielile publice pot fi: cu sau fără contraprestaţie. participarea la blocuri militare. minerit. dobânzilor şi a comisioanelor la împrumuturile de stat. Cheltuielile publice se împart în: cheltuieli reale (negative) şi cheltuieli economice (pozitive). în timp ce cheltuielile provizorii (avansuri şi împrumuturi) sunt urmate de rambursarea sau lichidarea obligaţiei de furnizare de produse sau servicii instituţiilor statului.U. participarea la conflicte militare. alocaţii familiare). asigurări sociale.. procuratură. institute post universitare).N. securitate socială (asistenţă socială.N. cultură şi religie. În categoria cheltuielilor reale intră cheltuieli cu întreţinerea aparatului de stat. sănătate (spitale şi clinici. universităţi şi colegii. dezvoltarea şi modernizarea celor existente. alte instituţii de drept public. poduri. protecţie socială). justiţie. combustibil. Clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în procesul reproducţiei sociale. alte scopuri. comisioane la garanţiile guvernamentale ale împrumuturilor. subvenţii pentru export. energie. definitive şi provizorii. Pagina 5 din 63 . întreţinerea şi dotarea armatei cu armament şi tehnică militară reprezentând un consum definitiv de produs intern brut. construirea de drumuri. acţiuni economice (acţiuni în favoarea unităţilor economice de stat şi private. aparatul administrativ-economic şi financiar cu caracter executiv). cercetare stiinţifică şi experienţe cu arme. instituţii de cercetare fundamentală. apărare (armată. cheltuieli de cercetare în domeniul economic). cursuri si referate postate de utilizatori. fără un contraserviciu din partea colectivităţii beneficiare de resurse publice (îndemnizaţii de şomaj.U a cheltuielilor publice cuprinde cheltuielile pentru: servicii publice generale şi ordine publică (preşedenţia sau instituţie regală. baze militare pe teritorii străine. lichidarea urmărilor razboaielor). notariat. educaţie (şcoli. Cheltuielile fără contraprestaţie au caracter de alocaţii bugetare reprezentând finanţare definitivă. agricultură. industrie.Vizitati www. Clasificaţia folosită de instituţiile specializate ale O. speciale şi globale. În categoria cheltuielilor economice se cuprind investiţiile efectuate de stat pentru înfiinţarea de unităţi economice.ro ! Arhiva online cu diplome. recreaţie. Aceste cheltuieli au ca efect crearea de valoare adaugată şi reprezintă o avansare de produs intern brut. plata anuităţilor. având la bază două criterii principale: clasificaţia funcţională şi clasificaţia economică. locuinţe şi servicii comunale. institute de cercetări).

ÎMPRUMUTURI ACORDATE 1.CHELTUIELI CURENTE 1. II . cheltuieli pentru susţinerea programelor tehnice de conservare sau închiderea minelor. achiziţii de terenuri şi active necorporale. 6. protecţie socială pentru unele activităţi din sectorul minier). RAMBURSĂRI DE CREDITE ŞI PLĂŢI DE DOBÂNZI ŞI COMISIOANE LA CREDITE Pagina 6 din 63 . locuinţe.Vizitati www. Rezerve. contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale. dobânzi bancare subvenţionate. Prime. alocaţii şi îndemnizaţii.N. În cadrul clasificaţiei economice. 2. Împrumuturi penru finalizarea unor obiective aprobate prin convenţii bilaterale şi acorduri interguvernamentale. transferuri de capital. subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ. Transferuri: transferuri consolidate (de la bugetul de stat către bugetele locale şi fonduri speciale. subvenţii de exploatare şi alte transferuri curente. a cheltuielilor publice cuprind cheltuieli care reprezintă consum final: dobânzi aferente datoriei publice. Dobânzi aferente datoriei publice. plăţi în cadrul programului de redistribuire a forţei de muncă. contribuţiile persoanelor asigurate pentru finanţarea ocrotirii sănătăţii). transferuri neconsolidate (burse. 3. 2. fonduri de cercetare dezvoltare. alocaţii pentru copii.ro ! Arhiva online cu diplome. Cheltuieli materiale şi servicii.tocilar. cheltuielile publice se grupează astfel: I. subvenţii de produse şi activităţi. 5. Cheltuieli de personal. pensii ajutoare IOVR. transferuri pentru acoperirea deficitului bugetar al asigurărilor sociale. 3. Împrumuturi pentru acoperirea arieratelor către RENEL şi ROMGAZ. Subvenţii: alocaţiile de la buget pentru instituţiile publice. Clasificaţia economică O. formarea brută de capital (investiţii brute şi creşterea stocurilor materiale).U. 7. IV. 4.CHELTUIELI DE CAPITAL III. Împrumuturi pentru creditarea agriculturii. cursuri si referate postate de utilizatori.

Asistenţă socială : Alocaţii. Alte instituţii şi acţiuni. cantine. LOCUINŢE. Mediu şi ape. Biblioteci centrale universitare. Internate. Acţiuni de integrare euroatlantică. Pensii. religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret. autorităţi executive. Învăţământ liceal. Servicii de ambulanţă. Învăţământ special. Clasificaţia economică este primul criteriu folosit în prezentarea generală a cheltuielilor publice. Cultură. Plăţi efectuate în cadrul programului de redistribuire a forţei de muncă. 1. PARTEA A-IV-A: SERVICII ŞI DEZVOLTAREA PUBLICĂ. cheltuielile publice se grupează astfel: PARTEA I: SERVICII GENERALE Autorităţi publice: Preşedintele României. Jandarmerie. MEDIU ŞI APĂ Servicii şi dezvoltare publică. folosită apoi în structura specifică a clasificării funcţionale. Autorităţi legislative. Ordine publică: Administraţie centrală. Ajutoare şi îndemnizaţii. ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ Apărare naţională: Administraţie centrală. Sănătate: Administraţie centrală. Spitale: Sanatorii şi preventorii. Poliţie.ro ! Arhiva online cu diplome. Creşe. Pagina 7 din 63 . 2.tocilar. cămine. Autorităţi judecătoreşti: alte organe ale autorităţilor publice. Alte instituţii şi acţiuni. PARTEA A-II-A: APĂRARE. cu scopul de a evidenţia conţinutul economic al fiecărei subdiviziuni definite din punct de vedere funcţional. Învăţamânt preşcolar. Centre de transfuzii sanguine. Pe structura clasificaţiei economice se definesc şi conturile în contabilitatea publică care. PARTEA A-III-A : CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE Învăţământ: Administraţie centrală. Protecţie şi pază contra incendiilor. Învăţământ postliceal. Rambursări de credite şi plăţi de dobânzi şi comisioane la credite interne. Învăţământ primar şi gimnazial. Centre de sănătate. Alte instituţii şi acţiuni de invăţământ. Servicii publice descentralizate. Dispensare medicale. reflectă rezultatele execuţiei bugetare. siguranţă naţională. Învăţământ superior. Rambursări de credite şi plăţi de dobânzi şi comisioane la credite externe. Apărare naţională şi operaţiuni de menţinere a păcii.Vizitati www. Învăţământ profesional. cursuri si referate postate de utilizatori. diagnostic şi tratament. În cadrul clasificaţiei funcţionale.

volumul cheltuielilor publice pe un locuitor. Pagina 8 din 63 . Trebuie să asigure repartizarea cheltuielilor publice în cadrul clasificaţiei funcţionale şi economice la ordonatorii de credite bugetare de gradul II (secundari). Agricultură şi silvicultură. EXCEDENT / DEFICIT. care nu sunt suordonate altor instituţii. în expresie nominală şi reală. cât şi dinamic (pe o perioada de timp). Clasificaţia administrativă sau instituţională se utilizează la repartizarea fondurilor publice în cadrul clasificaţiei funcţionale.Vizitati www.tocilar. Fond la dispoziţia Guvernului României pentru relaţiile cu Republica Moldovă. PARTEA A-VII-A: TRANSFERURI : Transferuri din bugetul de stat. 1.3. structura şi dinamica cheltuielilor publice Nivelul cheltuielilor publice totale şi a diferitelor categorii de cheltuieli se apreciază atât static (la un moment dat). Nivelul. PARTEA A-V-A: ACŢIUNI ECONOMICE: Industrie. Alte acţiuni.ro ! Arhiva online cu diplome. Fond la dispoziţia Guvernului constituit din vărsăminte din privatizare. Fond de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului. Transporturi şi comunicaţii. PARTEA A-VIII-A: ÎMPRUMUTURI ACORDATE PARTEA A-IX-A: PLĂŢI DE DOBÂNZI ŞI ALTE CHELTUIELI AFERENTE DATORIEI PUBLICE PARTEA A-X-A : FONDURI DE REZERVĂ Fonduri de rezervă. pe baza următorilor indicatorilor: volumul cheltuielilor publice. iar aceştia la ordonatorii de credite bugetare de gradul III (terţiari). PARTEA A-VI-A: ALTE ACŢIUNI : Cercetare stiinţifică. adică la nivelul instituţiilor publice autonome. cursuri si referate postate de utilizatori. fond de intervenţie la dispoziţia guvernului. ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut. Alte acţiuni economice. la nivelul ordonatorilor de credite principali (gradul I).

militare. cât şi din punct de vedere al structurii lor pe diferite categorii de clasificare (specifice fiecărei ţări şi cu valabilitate generală în cadrul organismelor internaţionale). Analiza cheltuielilor publice ale unei ţări poate fi efectuată atât din punct vedere global pe baza nivelului total al acestora. Determinarea structurii cheltuielilor publice serveşte. Deoarece preţurile curente sunt influenţate de inflaţie. Pe seama structurii cheltuielilor se pot efectua comparaţii între statele cu niveluri diferite de dezvoltare. este ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut. cursuri si referate postate de utilizatori. economice. mai întâi a volumului cheltuielilor publice efectuate de organele centrale şi locale de stat din fondurile publice de resurse financiare. la urmărirea în dinamică a modificării opţiunilor bugetare şi extrabugetare ale statelor. faţă de anul de bază. Indicatorii dinamici cheltuielilor publice sunt: Creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice. Acest indicator reprezintă volumul cheltuielilor publice în expresie nominală (în preţurile curente ale anului considerat. Ambele modalităţi de calcul exprimă creşterea în marimi absolute. Indicatorul care exprimă nivelul cheltuielilor publice şi dinamica acestora în fiecare stat. naţional. În acest scop. este necesară stabilirea ponderii (greutăţii specifice) a fiecărei categorii de cheltuieli publice în totalul acestora. Dinamica cheltuielilor publice exprimă modificările care intervin în cuantumul şi structura acestora în decursul unui interval de timp. Cheltuielile publice medii pe un locuitor se calculează în dolari. în monedă naţională şi serveşte la efectuarea de analize pe plan inter. pentru preţurile constante. pentru exprimarea efortului financiar real. într-o anumită perioadă. administrative. în monedă naţională). care exprimă volumul cheltuielilor în expresie reală. 0 sau 1.Vizitati www. Pagina 9 din 63 . Aprecierea efectelor intervenţiei statului în viaţa socială şi în economie presupune cunoaşterea. cheltuielile publice se recalculează în preţuri constante.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Indicatorul cheltuieli în expresie nominală sau reală este util pentru a reflecta volumul acestora. Creşterea nominală rezultă din comparaţia cheltuielilor publice exprimate în preţuri curente. iar creşterea reală rezultă din comparaţia cheltuielilor exprimate în preţuri constante. care măsoară modificarea nivelului general al preţurilor în anul considerat. Cu ajutorul ponderilor. se poate stabilii în ce proporţie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective: sociale. Transformarea valorii din preţuri curente în preţuri constante se efectuează cu ajutorul indicelui PIB deflator.

În care: %Crncp = creşterea nominală în marimi relative. În care: (Cp/loc = modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice / locuitor. se poate proceda la transformarea acestora din preţuri curente în preţurile perioadei de bază.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. I Crp1/ 0 = indicele creşterii reale a cheltuielilor publice. pentru cheltuieli reale: ICrp1/ 0 = Crp1 / Crp0 × 100. Creşterea nominală relativă se calculează astfel: %Crncp = ICnp1/ 0 – 100 sau %Crncp = ∆Cnp1/0 / Cnp0 × 100. Modificarea structurii cheltuielilor publice se efectuează astfel: ∆gsCpi = gsCpi1-gsCpi0 În care: ∆gsCpi = modificarea ponderii cheltuielilor publice ale grupării i în totalul cheltuielilor publice. reducerea nominală a cheltuielilor. cursuri si referate postate de utilizatori. care a dus la creşterea nominală a cheltuielilor. Analiza creşterii absolute a cheltuielilor publice trebuie completată cu analiza creşterii reletive a acestora: pentru cheltuieli nominale: I Cnp1/ 0 = Cnp1 / Cnp0 × 100. În care: (Cp/ PIB = modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB. Creşterea reală relativă se calculează astfel: %Crrcp = ICrp1/ 0 – 100 sau %Crrcp = ∆Crp1/0 / Crp0 × 100. În care: I Cnp1/ 0 = indicele creşterii nominale ale cheltuielilor publice. %Crrcp = creşterea reală în marimi relative. Pagina 10 din 63 . Pentru corectarea influenţelor determinate de modificarea preţurilor. Modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor se calculează astfel: ∆Cp/loc = Cp/loc1-Cp/ loc0. Modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut se efectuează astfel: ∆Cp/ PIB = Cp1/PIB1× 100 – Cp0/PIB0 × 100. o criză economică.Vizitati www. Comparaţia cheltuielilor exprimate în preţuri curente (creşterea nominală) poate da o imagine deformată dacă în perioada analizată a avut loc o depreciere monetară. Dacă în perioada aleasă pentru analiza cheltuielilor sunt exprimate în preţuri constante. este necesară exprimarea creşterii cheltuielilor în preţuri constante. o criză monetară care să determine scăderea preţurilor.

Vizitati www. PIB şi (PIB = produsul intern şi modificarea acestuia în perioada de referinţă. IPIB 1/ 0 = indicele creşterii produsului intern brut. Factorii care influenţează creşterea cheltuielilor publice Factorii care conduc la creşterea cheltuielilor publice impune o delimitare a acestora în următoarele categorii: a) Factori demografici.tocilar. c) Factori sociali. ICP1/ 0 = indicele creşterii cheltuielilor publice. se referă la creşterea populaţiei şi la modificarea structurii acesteia pe vârste şi pe categorii socio-profesionale. Acest indicator măsoară amploarea cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut. precum şi a celor legate de sporirea numărului de locuri de muncă în sectorul public. Indicatorul privind corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi creşterea produsului intern brut se efectuează pe baza relaţiei: K = ICp1/ 0 / IPIB 1/ 0.ro ! Arhiva online cu diplome. ordine publică. a noilor cerinţe ale utilizării resurselor şi a creării de bunuri materiale şi servicii. se calculează astfel: ecp = ∆Cp1/ 0 / Cp0 ÷∆ PIB1/ 0 / PIB0. Când : ecp ( 1( tendinţa de utilizare mare. Pagina 11 din 63 . referitori la dezvoltarea economiei şi la modernizarea acesteia pe baza cercetării ştiinţifice. b) Factori economici. 1. a persoanelor în vârstă sau care necesită asistenţă socială. ecp ( 1 ( tendinţa de restrângere a proporţiei cheltuielilor publice în PIB. securitate. ecp = 1 ( tendinţa rămâne aceeaşi. În care: Cp şi (Cp = cheltuieli publice şi modificarea acestora în perioada de referinţă. alocă resurse pentru armonizarea veniturilor categoriilor sociale cuprinse în sectorul public. sănătate. Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut. cursuri si referate postate de utilizatori.4. determinând creşterea cheltuielilor publice pentru învăţământ. În care: K = coeficient de corespondenţă dintre creşterea cheltuielilor publice şi creşterea PIB. ecp = elasticitatea cheltuielilor publice.

tocilar. 1.Vizitati www. iar pe de altă parte. Creşterea continuă a cheltuielilor publice ridică probleme de ordin politic. cărora statele respective nu ar putea face faţă. g) Factori politici. antrenând resurse financiare atât pentru crearea şi dezvoltarea centrelor urbane. Probleme de ordin financiar se referă la corelaţiile dintre tendinţele de creştere a cheltuielilor publice şi cele ale creşterii avuţiei naţionale şi ale produsului intern brut. cursuri si referate postate de utilizatori. politici şi sociali. pentru îndeplinirea cărora este necesară sporirea cheltuielilor publice. Legea lui Wagner. Creşterea cheltuielilor publice face necesară gruparea unor state pentru a efectua împreună anumite cheltuieli de interes comun. se referă la creşterea sarcinilor statului contemporan. conduc la creşterea cheltuielilor legate de apariţia unor conflicte armate sau de eliminarea efectelor nefavorabile ale acestora pe plan economic şi social. la transformarea concepţiei politice cu privire la funcţiile statului. f) Factori de ordin istoric. de ordin financiar şi de ordin ştiinţific. Acest raport este definit.ro ! Arhiva online cu diplome. e) Factori militari. d) Urbanizare. este necesară construirea unor modele care să folosească în ansamblu factorii economici. cât şi pentru finanţarea unor utilităţi publice caracteristice mediului respectiv. de limita maximă a proporţiei impozitelor în PIB (presiunea fiscală). pe de o parte.5. Eficienţa cheltuielilor publice Pagina 12 din 63 . prin împrumuturi publice. care determină cheltuielile publice şi creşterea lor: modele ale dezvoltării creşterii cheltuielilor publice. Pentru a putea interpreta datele privind dinamica cheltuielilor publice. de avantajele sociale ale creşterii cheltuielilor publice care vizează proporţia cheltuielilor publice în PIB. reprezintă un factor de creştere a cheltuielilor publice. se referă la proporţia în care produsul intrn brut poate fi redistribuit prin cheltuieli publice. Problemele de ordin politic se referă la influenţa creşterii cheltuielilor publice asupra structurilor politice. Problemele de ordin ştiinţific privesc dimensionarea corectă a cheltuielilor publice necesare pentru satisfacerea nevoilor sociale şi se referă la instituţiile finanţelor publice. studiul clasic al lui Peacock şi Wiseman. acţionează prin transmiterea de la o perioadă la alta a nevoilor sporite de cheltuieli şi de suportare a poverii celor făcute în anii anteriori.

împărţirea sectoarelor pieţei între mecanismele specifice sectorului public şi celui privat. puterea de previziune în cadrul unui orizont de timp stabilit. cât şi a nivelului inputurilor. din punct de vedere al producerii serviciului public. Problemele eficienţei au o legătură importanţă în abordarea lor. unii factori neeconomici afectând bunăstarea indivizilor pot fi ignoraţi.ro ! Arhiva online cu diplome. în legile bugetare anuale. care tratează propuneri referitoare la dorinţa alocării alternative a resurselor. este singura care poate fi neglijată la o creştere a costului exprimată în termeni atât ai bunăstării economice. Eficienţa alocativă a resurselor este o temă sistematică. Cheltuielile publice implică limitarea ariei acţiunii pieţei şi substituirea metodelor nonpiaţă a alocării. maximizarea utilităţii la consumator (cel mai mic preţ plătit şi cel mai mic cost în utilizare). Pagina 13 din 63 . o trebuinţă individuală trebuie să fie considerată cea mai bună judecată a bunăstării sale proprii: există un consumator complect şi suveranitatea producătorului. Eficienţa sau eficacitatea cheltuielilor publice ocupă un loc principal între criteriile de selectare a alternativelor proiectelor de dimensionare a volumului acestora în vederea cuprinderii. dacă o anumită schimbare în alocarea resurselor sporeşte bunăstarea la o ultimă persoană. de optim social. Optimalitatea lui Pareto poate fi conceptualizată în trei sub probleme: eficienţa schimbului. atunci când: este posibilă alegerea alternativei celei mai puţin costisitoare. fără să o reducă la altă persoană. cursuri si referate postate de utilizatori. Există patru judecăţi de valoare. Eficienţa sau eficacitatea cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport determinat între eforturile financiare (consum de resurse financiare publice) şi efectele estimative pe seama obiectivelor finanţate de către stat. în care conceptul optimalităţii al lui Pareto joacă rolul central. atât în privinţa alocării resurselor între utilizatorii competitori.Vizitati www. Eficienţa cheltuielilor se realizează în condiţii. modernizarea. Există două dimensiuni ale eficienţei economice care sunt utilizate separat.tocilar. Eficienţa poate fi privită ca valoare economică. atunci schimbarea trebuie considerată ca având drept efect final creşterea bunăstării sociale. după cum urmează: împărţirea activităţii economice între sectoarele de piaţă şi non-piaţă. în ordinea atingerii unor obiective date. dar intercondiţionat: eficienţa alocativă a resurselor şi X-eficienţa resurselor. operarea sectorului public non-piaţă. bazându-se pe judecăţi de valoare. şi anume: preocuparea pentru bunăstarea tuturor indivizilor din societate luaţi în mod separat. cât şi ai abilităţii în atingerea obiectivelor sociale. eficienţa tehnică şi eficienţa omniprezentă al lui Pareto. în raport cu rezultatul final al serviciului public. în vederea maximizării utilităţii la consumator.

Maximizarea profitului garantează că firmele pot produce rezultate cu costuri minime.Vizitati www. şi anume aceea a optimului lui Pareto. Bunăstarea ca efect al proastei alocări a resurselor provenite din distorsiuni. Rata marginală a substituţiei între doi factori trebuie să fie egală pentru toate bunurile produse.ro ! Arhiva online cu diplome. Pentru obţinerea optimului social. cursuri si referate postate de utilizatori. Realizarea eficienţei alocative necesită ca toate Xineficienţele să fie eliminate. să existe o perfectă competiţie între cumpărători şi între vânzători. există mai multe alocări alternative care satisfac condiţia necesară a eficienţei schimbului. X-eficienţa resurselor. Eficienţa schimbului cere ca rata marginală a substituţiei între două bunuri să fie egală pentru toţi consumatorii. Există doua tipuri ale interdependenţei în interiorul unor sisteme de piaţă: interdependenţa comunicată prin procesul însăşi a pieţei. Eficienţa omniprezentă al lui Pareto este atinsă atunci când rata marginală a transformării factorilor este egală cu rata marginală comună a substituţiei. Există o unică alocare a resurselor.tocilar. Cercetarea ştiinţifică actuală a ajuns la concluziile că în acest domeniu concluziile sunt următoarele: serviciile publice nu trebuie să fie furnizate întotdeauna în mod gratuit. se obţine cu un cost foarte mic comparativ cu costurile determinate de la mai multe inputuri absolut necesare pentru producerea unui anumit nivel al outputurilor Gradul de X-ineficienţă este definit ca fiind difernţa dintre eficacitatea maximă a utilizării intrărilor şi utilitatea actuală. eficienţa alocativă necesită ca preţurile să fie egale totdeauna cu costurile marginale. ideea-cheie despre Pagina 14 din 63 . Pentru o economie de piaţă. astfel ratele marginale ale substituţiei să fie egale. furnizarea publică de servicii publice trebuie să fie înlocuită cu furnizarea privată. Eficienţa tehnică presupune combinarea optimală a factorilor de producţie. toţi producătorii să-şi maximizeze profitul. toţi indivizii să dorească să-şi maximizeze utilitatea lor. furnizarea serviciilor publice poate fi restabilită prin utilizarea de cupoane sau bonuri valorice. Nerespectarea fiecăreia dintre aceste condiţii reprezintă ipotezele în dezvoltarea eşecului pieţei. Economia bunăstării paretiene a diminuat importanţa generală a rolului pieţei libere ca un alocator eficient al resurselor. Când cantităţile fixate a două bunuri trebuie să fie împărţite între doi consumatori. Eficienţa schimbului se referă la asigurarea că un anumit grup al bunurilor de consum care este alocat între indivizi. să nu existe nici o externalitate. atingerea optimalităţii lui Pareto presupune următoarele condiţii: să existe o informare perfectă.

Pentru a se asigura surplusul consumatorului. o funcţie descrescătoare de preţ şi funcţia ofertei. respectiv funcţia cererii. cu scopul de a se garanta veniturile producătorilor. la un nivel inferior. analiza cost-eficacitate şi metode multicriteriale. beneficiul reprezintă. preţurile vor fi menţinute artificial la un nivel superior preţului de echilibru al pieţei. Un inginer francez. Analiza cost-beneficiu În această metodă. Existenţa externalităţilor nu conduce direct la propuneri pentru alegerea între proprietatea publică şi aprovizionarea publică la preţul 0. Această metodă aplează la raportul cost/beneficiu. sancţiunea intervenţiei statului pe piaţă. surplusul global este totdeauna pozitiv şi întotdeauna este posibilă finanţarea transferurilor. În practică măsurarea beneficiilor sociale şi a costurilor sociale prezintă serioase probleme metodologice şi empirice. de exemplu poluarea mediului este o externalitate negativă (nedorită). este cea a interdependenţei necomercializate: efectele prin utilitate şi funcţiile producţiei se manifestă direct şi nu prin mecanismul pieţei.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. externalităţi. cu câmp de aplicare la avantajele neconcurenţiale şi cu condiţia ca să fie posibilă generalizarea conceptului preţ. avantajul obţinut pe seama furnizării serviciului public. Într-o economie în expansiune. pe care statul le foloseşte în gestiunea finanţelor publice. preţurile se menţin sub nivelul celor ale pieţei (reale sau de echilibru). Cele care se utilizează sunt: analiza costuri-avantaje (analiza cost-beneficiu). al cărui nivel optim este Pagina 15 din 63 . Reglementarea revizuită care asigură nivelul optimal social al ieşirilor este cea a beneficiului social marginal egal cu costul social marginal. Hicks-Kaldor a enunţat teorema privind compensarea socială a utilităţilor. Metoda de evaluare a eforturilor şi a efectelor directe şi indirecte ale proiectelor de obiective publice sunt diferite. astfel: surplusul consumatorilor este definit de modificarea preţului de cumpărare. şi forma pentru a se menţine surplusul producătorului. ca fiind funcţii de preţ. asigurată de faptul că beneficiile din această acţiune au depăşit costurile sale.ro ! Arhiva online cu diplome. Folosind teoria cererii şi ofertei. în economia de piaţă. de la un nivel superior acceptat iniţial de cumpărător. o funcţie crescătoare de preţ. definim surplusul din cele două forme.tocilar. Surplusul consumatorului este diferenţa dintre posibilităţile consumatorilor de a plăti un bun la un preţ iniţial şi nivelul plătit la preţul actual. Includerea acesteia în analiză implică. Analiza surplusului consumatorului şi teorema lui Hicks-Kaldor privind compensarea socială a utilităţilor operează cu noţiunile de surplus (rentă) al consumatorilor şi surplusul (renta) producătorilor. a introdus ideea surplusului consumatorului şi a dezvoltat-o ca un argument contra taxelor pe poduri şi şosele.

Metode multicriteriale Proiectele independente sunt apreciate în raport cu fiecare din criteriile reţinute. indiferent dacă investiţia se face în sectorul public sau privat care trebuie să se bazeze pe faptul că unele costuri pot fi experimentate în viitor. care trebuie să fie incluse într-un proiect nou în perioada prezentă şi costurile curente (C1.i0 + (B-C)1/ (1+r) + (B-C)2/ (1+r)2 + (B-C)3/ (1+r)3 + …+ (B-C)n/ (1+r)n În care: VPN = valoarea prezentă netă a proiectului. Orice proiect al unei investiţii necesită o analiză atentă. Beneficiile obţinute în fiecare an pot fi convertite în valorile prezente şi apoi adăugate.tocilar. fiind dificilă stabilirea unui clasament general. sănătate. Presupunem că există estimări ale valorilor băneşti ale beneficiilor sociale (B1. În sectorul public. efectuate pe parcursul realizării proiectului. Costurile proiectelor sunt împărţite între costuri de capital. ceea ce antrenează mai multe clasamente ale proiectelor.C3). i0 = capitalul iniţial investit.Vizitati www. Condiţia de a nu respinge un proiect este: cost/beneficiu = minim sau beneficiu/cost = maxim. respectiv costuri ale investiţiilor (I). reprezentând diferenţa dintre suma actualizată a fluxurilor câştigurilor şi costurile iniţiale ale proiectului. conform formulei: VPN = . În care:VP = valoarea prezentă a proiectului. folosit ca un criteriu de exprimare a eficacităţii deciziilor publice. Valoarea netă a unei investiţii poate fi rescrisă: n VPN = -i0 + ( (B-C)i/ (1+r)i. beneficiile sunt probabil mai largi.Valoarea prezentă a acestor câştiguri obţinute este: VP = B1/(1+ r) + B2/(1+r)2 + B3/(1+r)3 + (+ Bn(1+r)n. C2. i=1 Pagina 16 din 63 . pentru a evalua valoarea prezentă netă (VPN) a proiectului. Beneficiile nete anuale (BC) trebuie să fie actualizate.Sfera de aplicare a acestei metode este aceea a cheltuielilor social-culturale: învăţământ.(. B-C = câştigurile obţinute în fiecare din cei n ani ai proiectului. r = rata de actualizare.(. asistenţă socială.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Analiza cost-eficacitate Această analiză se aplică în absenţa unei evaluări monetare a avantajelor. B2. pe o durată de viaţă a proiectului. Bn) pot fi experimentate în fiecare n ani.

Din punct de vedere al externalităţilor costurile şi beneficiile se clasifică astfel: reale şi pecuniare. Evaluarea cheltuielilor publice comportă obţinerea bunăstării economice. Diferenţele dintre folosirea evaluării investiţiei în sectorul public şi folosirea ei în sectorul privat constau în obiective diferite.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.Un efect external este atunci când activitatea unui operator economic afectează bunăstarea altuia şi când această interdependenţă nu este inclusă în mecanismul preţului sau în altele. Ele sunt frecvent Pagina 17 din 63 . a bunăstării sociale. Cele mai bune proiecte vor fi acelea care au VPN maxim. pentru a justifica investiţia. Aceasta ne conduce la includerea în evaluarea investiţiei a costurilor şi beneficiilor următoare. Costurile şi beneficiile pot fi tangibile când beneficiile sau costurile pot fi măsurate pe piaţă sau intangibile când nu există o piaţă specifică şi este necesar un preţ umbră. care nu vor introduce o evaluare a investiţiei private. ACB se referă şi la distincţia care a fost făcută între externalităţile tehnice şi cele băneşti. Aceasta înseamnă că atunci când valoarea netă a unui proiect de cheltuieli publice se preconizează a fi pozitivă într-o analiză costbeneficiu.Vizitati www. De exemplu. O externalitate tehnică este acea care apare atunci când funcţia de producţie a producătorului afectat sau a consumatorului afectat este alterată. Această interpretare va fi adevarată. iar pe de altă parte obiectivul din sectorul public este maximizarea bunăstării. Analiza cost-beneficiu (ACB) şi externalităţile se referă la costurile şi beneficiile sociale. tangibile şi intangibile. principalele variaţii pentru valoarea acestor costuri şi câştiguri apar în sectoare diferite. Pentru un consumator. se utilizează un crtiteriu Hicks Kaldor. pe de o parte. În sectorul privat obiectivul urmărit de firmă este maximizarea profitului. externalitatea poate face posibil ca mai puţină (mai multă) utilitate să poată fi obţinută din econiomie. numai dacă analistul cost-beneficiu a acceptat studiul abordat. însemnând că preţurile de pe piaţă nu sunt întotdeauna bune pentru estimarea costurilor şi beneficiilor. atunci când analiza cost-beneficiu caută o valoare de proiect net pozitivă. Proiectele pot fi ierarhizate şi în concordanţă cu rata internă a rentabilităţii fiecărui proiect şi valoarea lui r care face fluxul beneficiilor nete actualizate egal cu costul iniţial al capitalului. interpretarea trebuie să fie dacă proiectul este acceptat. Acestea mai pot fi directe şi indirecte. şi anume: variaţia costurilor C şi variaţia câştigurilor B. variaţia ratei de actualizare r apare în ambele sectoare. Costurile şi beneficiile tehnice sau reale pot fi distinse şi prin efecte pecuniare. Proiectele investiţiei pot fi ierarhizate în funcţie de valoarea netă prezentă a acestora. O externalitate pecuniară este percepută pe seama schimbării preţurilor.tocilar. a salariilor şi a profiturilor.

compararea costurilor şi a avantajelor mijloacelor luate în calcul. atunci preţurile de piaţă sunt o evaluare folositoare şi problemele asociate cu teoria second best (cea de a doua metodă cost-beneficiu) nu sunt relevante.Vizitati www. clasificate ca fiind directe sau indirecte. dar poate fi privită şi ca distincţie între costuri şi beneficii primare şi secundare. pentru cheltuielile cu materii prime. Elaborarea metodelor de analiză ţine seama de fazele prin care trece fiecare obiectiv: studiu. Folosirea preţurilor de piaţă pentru a evalua resursele folosite pentru a fi furnizate de sectorul public se bazează pe convingerea că recordurile preţurilor de piaţă se doresc a fi plătite pentru unităţile marginale ale bunurilor (resurselor). energie se stabilesc indici sau coeficienţi ai consumurilor specifice şi ai gradului Pagina 18 din 63 .tocilar. Astfel. Eficienţa cheltuielilor privind acţiunile economice se determină pe baza metodei de analiză costuri-avantaje sau costuri eficacitate. Pentru stabilirea nivelului cheltuielilor aferente unei perioade de timp se folosesc instrumente specifice de normare. materiale.Pentru analiza eficienţei economice a cheltuielilor se stabilesc şi indicatori ai utilizării efective a resurselor.ro ! Arhiva online cu diplome. A doua sursă a evaluării sunt indivizii care pot fi intrebaţi direct prin chestionare bine concepute pentru a furniza informaţiile necesare evaluării. Obiectivul analizei cost-beneficiu pe baza surplusului consumatorului este obţinerea unui surplus estimativ. Aceasta presupune definirea clară a obiectivelor care trebuie atinse. indivizii şi evaluările individuale. Pieţele bine definite în legătură cu toate beneficiile proiectului sectorului public sunt deseori absente. care estimează costul real al resurselor şi costurilor în termenii dorinţei de a plăti. combustibil. Dacă aceasta nu este adevărat. astfel informaţiile ajustate ale pieţei nu au un rol semnificativ. Există un număr limitat al surselor de informaţie pentru evaluarea anticipată a beneficiilor: piaţa. A treia variantă de abordare. cursuri si referate postate de utilizatori. identificarea resurselor posibile şi a mijloacelor tehnice de a fi luate în considerare în cadrul soluţiilor alternative proiectate. astfel se compară previziunile sau rezultatele obţinute în perioadele anterioare cu cele privind perioadele pentru care se efectuează această analiză. determinarea costurilor şi a avantajelor pe care le prezintă fiecare din aceste alternative. va fi necesar ca în analiza cost-beneficiu să se evite preţurile de piaţă şi să fie înlocuite cu preţul umbră. În calculele de eficienţă se folosesc indicatori previzionali pentru orientarea anticipată a activităţilor economice pe calea utilizării cu avantaje maxime a resurselor financiare. este de a deduce limitele evaluărilor individuale. Ajustarea este necesară datorită eşecului pieţei. realizarea propiu-zisă şi exploatare.

primariilor. justiţia. DESTINAŢIILE CHELTUIELILOR PUBLICE 2. de la adoptarea Constituţiei. etc. Activităţile desfăşurate de aceste organe sunt numeroase şi variate ce privesc întreaga viaţă socială sub aspectul conducerii şi administrării sale. manoperă. încasări din export şi cei de efort care sunt: investiţiile. cursuri si referate postate de utilizatori.1. Au ca destinaţie intreţinerea şi funcţionarea organelor de administraţie propiu-zise. CAPITOLUL II. importurile. valoare adugată. aparatul administrativ economic şi financiar de stat central şi local. Pentru cheltuielile cu salariile se folosesc norme de muncă. de utiliazare a acestora urmărindu-se eliminarea risipei şi îmbunătăţirea performanţelor tehnice ale produselor fabricate. păstrarea ordinii şi securităţii publice. prefecturilor. Cheltuielile privind amortismentele sunt dimensionate pe baza duratelor de servicii normate. elaborarea şi adoptarea legilor la funcţionarea instituţiilor de bază ale statului. prin folosirea metodei amortizării accelerate. şi a celor însărcinate cu menţinerea ordinii publice. Organele ale puterii şi administraţiei de stat reprezintă preşedenţia ţării. Cheltuielile pentru servicii generale În această categorie cheltuielile publice sunt considerate cheltuieli tradiţionale ale statului. Cheltuielile cu dobânzile se stabilesc pe baza volumului de credite bancare minim necesare. corpurile legiuitoare. de achiziţionare şi montaj al utilajelor. a ministerelor şi organelor subordonate. jandarmeria şi cele de securitate.Vizitati www. a normelor de consum de materiale. de dare în folosinţă şi atingere a parametrilor proiectaţi ai capacităţii de producţie realizate prin investiţii. Instituţiile de ordine publică reprezintă poliţia. procuratura. utilaje şi transportul materialelor. timpul de muncă utilizat de personalul lucrărilor. Cheltuielile privind investiţiile se stabilesc pe baza proiectelor de execuţie a lucrărilor de construcţii. Eficienţa cheltuielilor privind obiectivele şi acţiunile economice se stabilesc ca raport între indicatorii de efect care sunt: producţia marfă. profitul.tocilar. a preţurilor şi tarifelor la care se aprovizionează sau se plătesc aceste consumuri. ca autoritate publică. prin luarea în calcul a uzurii morale. Pagina 19 din 63 . şi până la organizarea şi adeministrarea treburilor sociale cotidiene. costurile de producţie. a termenelor optime de desfăşurare a lucrărilor.ro ! Arhiva online cu diplome.

culte. securitate socială (asigurări sociale.tocilar. Rolul economic al acestor cheltuieli se manifestă şi în acţiunea lor asupra consumului. ajutor de somaj. odata cu creşterea PIB şi a costurilor serviciilor sociale. pensii. deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigură: educaţia şi instrucţia copiilor şi a tinerilor. ridicarea nivelului cultural. religie.2. asistenţă socială. asistenţă medicală a indivizilor. acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret. şi cu dotarea tehnică a instituţiilor publice.ro ! Arhiva online cu diplome. fiind consecinţa dezvoltării economice a ţărilor respective. Volumul cheltuielilor publice pentru acţiuni social-culturale este influenţat şi de factorul demografic. ajutoare şi indemnizaţii. alte cheltuieli). Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale Cheltuielile publice pentru acţiuni social-culturale sunt îndreptate spre realizarea de servicii în mod gratuit. ajutoare şi alte indemnizaţii). în sensul că influenţează cererea de bunuri de consum stimulând sporirea producţiei. nivelul cheltuielilor social-culturale pe locuitor este foarte mic sau descreşte. cultură. indemnizaţii. cultură. În ţările dezvoltate. În România structura cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale vizează următoarele destinaţii: învăţământ. cu structura sa. Creşterea costului serviciilor sociale sau a nivelului ajutoarelor familiare. alte cheltuieli social-culturale de stat. Problemele privind administraţia statală a ordinii interne s-au înmulţit ducând la expansiunea aparatului de stat. 2. artistic şi de civilizaţie a membrilor societăţii. alocaţii pensii. asistenţă socială.Vizitati www. Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale se referă la: învăţământ. sănătate. se asigură un sistem de protecţie socială. acţiuni sportive şi de tineret. sănătate. Analiza cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale evidenţiază o creştere absolută şi relativă a acestora. care antrenează cheltuieli tot mai mari. ajutor de somaj. astfel nivelul acestora este în legătură cu numărul de persoane care alcătuiesc acest aparat. se influenţează evoluţia demografică. se înregistrează o creştere a cheltuielilor social-culturale ce revin în medie pe locuitor. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 20 din 63 . ridicarea calificării profesionale. a alocaţiilor au condus la creşterea volumului acestor categorii de cheltuieli publice. cu natura utilităţilor ce trebuie acoperite. în ţările în curs de dezvoltare se înregistrează un spor natural al populaţiei relativ ridicat. Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale îndeplinesc un important rol economic şi social. pensie suplimentară. în condiţiile unei evoluţii lente a factorului demografic. cu plată redusă sau sub formă de transferuri băneşti (alocaţii bugetare.

instituţii de caritate. interne sau externe.Vizitati www. fonduri pentru şomaj. în ţări cu structură unitară. În cadrul măsurilor de protecţie socială se cuprind: creare de noi locuri de muncă.tocilar. g) Ajutorul financiar extern cuprinde: credite rambursabile şi ajutoare narambursabile acordate unor ţări din fondurile constituite la nivelul unor organisme internaţionale (UNICEF. UNESCO. asistenţă socială. organisme regionale (Uniunea Europeană) sau ajutoare băneşti sau materiale. Alături de cheltuielile social-culturale se efectuează şi cheltuieli cu caracter economic sau de altă natură. e)Veniturile populaţiei din care suportă diferite taxe. din diferitele verigi bugetare a acestor cheltuieli. costurile unor servicii sau se cumpără anumite bunuri culturale. subvenţionarea unor produse şi servicii destinate populaţiei. diferă de volumul finanţării. bugetul statelor regiunilor şi provinciilor membre ale federaţiei şi bugetele colectivităţilor locale în ţările cu structură federală. Aportul resurselor bugetare la finanţarea cheltuielilor social-culturale diferă de la o ţară la alta. fundaţiile. respectiv bugetul de stat şi bugetele locale. compensaţii băneşti acordate persoanelor cu venituri fixe pentru creşterea preţurilor la mărfuri de interes vital pentru populaţie. decizii şi măsuri intreprinse de societate pentru prevenirea. 2.ro ! Arhiva online cu diplome. diminuarea sau înlăturarea unor evenimente considerate ca riscuri asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei. f) Fondurile organizaţiilor fără scop lucrativ: organizaţiile neguvernamentale. Banca Mondială). Cheltuielile destinate acţiunilor social-culturale sunt acoperite din surse publice sau private. Protecţia socială cuprinde ansamblul de acţiuni.1.2. OMS. protecţia muncii. din serviciile către terţi sau din exploatarea proprietăţilor lor. bisericile. cum sunt: bugetul asigurărilor sociale. d) Veniturile realizate de instituţii social-culturale din diferite activităţi specifice. cotizaţii. c) Fondurile proprii ale intreprinderilor publice sau private utilizate pentru finanţarea cheltuielilor cu pregătirea profesională a salariaţilor. facilităţi fiscale. ajutor de şomaj. cursuri si referate postate de utilizatori. asociaţiile. b) Cotizaţii sau contribuţii suportate de persoanele fizice sau juridice care alimentează fonduri financiare cu destinaţie specială. Aceste surse sunt: a) Fonduri bugetare care cuprind: bugetul federal.Cheltuielile pentru învăţământ Pagina 21 din 63 . asigurări sociale. alte aşezăminte de cult care participă cu diferite sume de bani la finanţarea unor acţiuni social-culturale.

ale organizaţiilor fără scop lucrativ. precum şi creşterea nivelului preţurilor şi tarifelor. cât şi în curs de dezvoltare. Unităţile de învăţământ private au ca surse de finanţare taxele şcolare datorate de elevi şi studenţi. În unele ţări. acţionează în aceeaşi direcţie. Finanţarea cheltuielilor pentru învăţământ diferă şi în funcţie de structura sistemului bugetar. ajutor extern. Creşterea cheltuielilor publice pentru învăţământ este datorată acţiunii mai multor factori. ale intreprinderilor. atât dezvoltate. Diferitele niveluri şi tipuri de învăţământ se grupează astfel: învăţământ preşcolar. donaţii. Dacă din aceste venituri sunt acoperite toate cheltuielile unitatea respectivă funcţionează independent. Finanţarea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite surse şi anume: bugetul statului. Creşterea populaţiei a antrenat sporirea populaţiei şcolare. Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului au condus la creşterea resurselor alocate acestuia în toate ţările. învăţământ superior (sau de gradul III) şi alte tipuri de învăţământ. Pagina 22 din 63 . dar primesc şi subvenţii de la bugetul central sau guvernamental. Factori sociali şi politici se referă la politica şcolară. sporirea mijloacelor tehnice a aparaturii necesare desfăşurării procesului instructiv şi intensificarea utilizării acestora. dacă în completarea veniturilor proprii unitatea de învăţământ primeşte alocaţii de la buget. Învăţământul secundar cuprinde: învăţământ secundar general (gimnazii. alte venituri proprii. Posibilităţile de finanţare a învăţământului pot oferi resurse financiare sprijinirii dezvoltării şi modernizării învăţământului într-o populaţie mai mare sau mai mică.Vizitati www. În ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare există două tipuri de unităţi de învăţământ: publice finanţate de la buget şi particulare (private) care pot fi independente sau parţial subvenţionate de stat. Bugetul statului reprezintă principala sursă de finanţare a învăţământului. la principiile avute în vedere de guverne în stabilirea acesteia. învăţământ primar (sau de gradul I). învăţământ secundar (sau de gradul II). rolul principal în finanţarea instituţiilor de învăţământ (cu excepţia învăţământului superior) revine bugetelor statelor sau colectivităţilor locale. facilităţile şi ajutoarele îndreptate către instituţiile de învăţământ sau către elevi. licee).tocilar. studenţi şi familiile acestora. la nivelul învăţământului obligatoriu. Învăţământul superior este finanţat din bugetul central. Necesităţile modernizării învăţământului. Factori economici. donaţii.ro ! Arhiva online cu diplome. care folosesc resursele fiscale proprii. pedagogic. profesional. cursuri si referate postate de utilizatori. la resursele. postliceal. învăţământ secundar tehnic. este considerată unitate subvenţionată. surse ale populaţiei. şi anume: Factori demografici.

destinat înlăturării analfabetismului sau pentru finanţarea învăţământului elementar şi a pregătirii de cadre. studenţii).Vizitati www. costul unitar pe forme şi unităţi de învăţământ din perioada precedentă. Multe instituţii de cultură şi artă reprezintă o componentă importantă a protecţiei sociale oferind membrilor societăţii servicii în mod gratuit sau cu preţuri (tarife) reduse. Unele intreprinderi efectuează cheltuieli pentru învăţământ cu ocazia organizării de cursuri de pregătire profesională. Populaţia participă la finanţarea învăţământului în mod direct prin intermediul taxelor şcolare dar mai efectuează şi cheltuieli pentru întreţinerea extraşcolară a elevilor şi studenţilor. accesibile. În privinţa cheltuielilor publice pentru învăţământ o impotanţă deosebită prezintă planificarea financiară a cheltuielilor pentru învăţământ. specializări sau acordă burse unor elevi sau studenţi.ro ! Arhiva online cu diplome. cheltuieli de capital (de investiţii) se referă la construcţii de unităţi de învăţământ.tocilar.2. Cheltuielile pentru cultură şi artă Instituţiile şi unităţile cultural-artistice. elevii. donaţiile sau alte forme de ajutor ce pot fi primite de unităţile de învăţământ din partea unor intreprinderi. reparaţii) şi cheltuieli reprezentând subvenţii şcolare şi transferuri (subvenţii pentru unităţi de învăţământ. O altă sursă de finanţare a cheltuielilor pentru învăţământ o reprezintă sponsorizările. Dimensionarea cheltuielilor se face în funcţie de o serie de elemente specifice referitoare la contingentele şcolare (copii. societăţi de binefacere. a surselor de acoperire şi modul de repartizare şi utilizare a lor. de calificare a salariaţilor sau a viitorilor angajaţi. se finanţează de la bugetul statului fie integral. cursuri si referate postate de utilizatori. cheltuieli materiale şi servicii (cheltuieli de întreţinere şi gospodărie. şi anume: cheltuieli curente. se referă la intreţinerea şi funcţionarea unităţii de învăţământ care cuprind: cheltuieli pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii care se consumă în anul curent şi se împart în: cheltuieli de personal (salarii). burse). O altă analiză a cheltuielilor publice pentru învăţământ se referă la conţinutul economic sau la natura acestora clasificându-se în două grupe. determinarea nivelului anual a acestuia. manuale. Bugetul de stat reprezintă sursa cea mai importantă de susţinere din punct de vedere financiar a acestei instituţii şi acţiuni.2. fie parţial prin ordonarea de subvenţii în completarea veniturilor lor proprii. 2. dotare cu aparatură necesară funcţionării. Pagina 23 din 63 . fundaţii. Ajutorul extern în domeniul finanţării învăţământului se întâlneşte în cazul ţărilor în curs de dezvoltare. transport.

creşterea costurilor prestaţiilor medicale. Cheltuielile publice pentru sănătate reprezintă acele cheltuieli făcute de administraţia publică în domeniul sănătăţii. în complectare se recurge la alocaţiile bugetare sau alte surse. O parte din acţiunile cultural – artistice sunt finanţate din fonduri de provenienţă publică iar o parte se acoperă din resurse private. cum sunt: amplificarea nevoilor de ocrotire a sănătăţii ca efect al creşterii numărului populaţiei şi modificării structurii sale. reparaţii). astfel cheltuielile cu aceste acţiuni sunt finanţate de la buget. 2. hrană pentru bolnavi. În România majoritatea instituţiilor de cultură şi artă sunt de stat. medicamente.tocilar. accentuarea factorilor de risc. contribuind la creşterea nivelului de educaţie şi civilizaţie cultural-artistică a indivizilor. Când veniturile obţinute din activitatea proprie nu acoperă cheltuielile. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii Cheltuielile pentru sănătate reprezintă o tendinţă de creştere. folosindu-le pentru autofinanţarea activităţii. edituri) a căror bunuri şi servicii sunt furnizate cetăţeanului prin intermediul pieţei. cheltuielile pentru acţiuni culturalartistice au un rol important în viaţa socială.3. obţinând venituri din vânzarea acestora. tratament. Există instituţii cultural-artistice de proprietate particulară (teatre. a calităţii factorului uman. mijloace de transport adecvate) cât şi pentru întreţinerea curentă şi funcţionarea normală a spitalelor. sporirea numărului cadrelor medicale. evitare a accidentelor şi de educaţie sanitară. cursuri si referate postate de utilizatori. Sistemul german se bazează pe cotizaţii Pagina 24 din 63 . dispensarelor (salarii. introducerea în practica medicală a unor mijloace de investigare. Indiferent de provenienţa lor. studiouri de radio şi televiziune.2. policlinici) precum şi finanţării unor acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor. Resursele financiare pentru ocrotirea sănătaţii servesc atât pentru realizarea de investiţii în acest domeniu (construcţii de unităţi sanitare şi dotarea acestora cu aparatură. pentru a căror funcţionare autorităţile publice alocă o parte din resursele financiare de care dispun. medicamente. publică sau privată.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Asigurarea de utilităţi destinate satisfacerii nevoii de cultură se face cu ajutorul unor instituţii specializate. cheltuieli gospodăreşti. dispensare. Sunt cunoscute două sisteme de finanţare a sănătăţii: sistemul german (Bismarck) şi sistemul englez (Beveridge). datorită unor factori. utilaje şi instrumente medicale moderne. Cheltuielile publice pentru sănătate sunt destinate şi funcţionării instituţiilor sanitare (spitale. Finanaţarea cheltuielilor publice pentru cultură şi artă se mai realizează din veniturile proprii ale instituţiilor respective realizate din activităţi specifice sau alte activităţi.

tocilar. alte persoane fizice) şi de persoane juridice care se utilizează pentru plata medicamentelor şi serviciilor medicale acordate. cursuri si referate postate de utilizatori. integral sau parţial sub formă de alocaţii. grad de recuperare. ajutor extern. Eficienţa economică poate fi determinată şi evaluată folosind metode. şi anume: fonduri alocate din buget (central sau local). diagnostic. pensionari. tratamente. compară costurile serviciilor medicale cu eficacitatea reprezentată de ani de supravieţuire. şi anume: efecte specifice acţiunii. în părţi egale. analize. Sistemul englez oferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii. efecte sociale şi efecte economice. analiza cost eficacitate. Activitatea de ocrotire a sănătăţii se concretizează în mai multe categorii de efecte. morbiditatea. inspectoratele de sănătate publică. mortalitatea infantilă şi generală. În România sursele de finanţare a cheltuielilor publice pentru sănătate sunt: Fondurile de asigurări sociale de sănătate. Efectele economice se concretizează în reducerea perioadelor de incapacitate de muncă datorate îmbolnăvirilor sau a accidentelor. cum sunt: analiza cost beneficiu. analiza cost-utilitate.Vizitati www. resurse ale populaţiei cheltuite în calitate de pacient. pacienţii nu plătesc nimic pentru consultaţii. statul finanţează integral ocrotirea sănătăţii prin Sistemul Naţional de Sănătate (Naţional Healt Service). Bugetul de stat finanţează cheltuieli curente ale unităţilor sanitare. constituite pe două nivele: Fondul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi fondurile caselor de asigurări de sănătate judeţeane şi a municipiului Bucureşti. primind remuneraţia de la NHS pe baza contractului încheiat cu acest organism. Pacienţii nu plătesc nimic dar au obligaţia de a se înscrie la un medic. obligatorii suportate. Sursele de finanţare a acţiunilor de ocrotire a sănătăţii sunt diverse. case de asigurări.ro ! Arhiva online cu diplome. spitale de Pagina 25 din 63 . de salariaţi şi de intreprinderi. compară costurile diferitelor servicii medicale cu rezultatele exprimate în bani. Aceste cotizaţii sunt imobilizate de instituţii speciale. Constituirea fondurilor se realizează pe seama contribuţiilor suportate de persoanele fizice (salariaţi. este principala sursă de finanţare a sănătăţii şi reprezintă circa 60% din cheltuielile publice pentru sănătate. care leagă costul unei acţiuni medicale de consecinţele ei exprimate în variabile calitative. tratamente. efecte medicale. numărul de imbolnăviri evitate. natalitatea. cotizaţii de asigurări de sănătate. Integral sunt finanţate de la bugetul de stat: institutele şi centrele de sănătate publică. Efectele sociale sunt prezentate într-o serie de indicatori statistici: speranţa medie de viaţă la naştere. centrele de medicină preventivă. Efectele medicale vizează rezultatele acţiunilor privind îngrijirea sănătăţii: consultaţii. este un sistem bazat pe resursele financiare care provin din impozite. de boală.

ţigări şi băuturi alcoolice Cheltuielile populaţiei pentru sănătate.Vizitati www. Acordarea ajutorului de şomaj se face diferit.tocilar. Cheltuielile cu securitatea socială Mărimea cheltuielilor cu securitatea socială variază de la o ţară la alta. de sistemul de asigurări sociale.etc. şi ajutor de şomaj care se acordă salariaţilor şomeri nou veniţi pe piaţa forţei de muncă care nu îndeplinesc condiţiile cerute pentru pentru a beneficia de alocaţia (asigurarea) de şomaj. Institutele şi Academia de Ştiinţe Medicale. în funcţie de potenţialul economic.ro ! Arhiva online cu diplome. În domeniul ocrotirii sănătăţii pot contribui şi organizaţii nonguvernamentale cu caracter filantropic. Mecanismele financiare pentru realizarea securităţii sociale în deferite ţări dezvoltate se caracterizează prin: existenţa de cotizaţii sociale. universalizarea acordării ajutoarelor sau prestaţiilor sociale. existenţa unor instituţii în sectoarele private care furnizează prestaţii sau servicii sociale.4.2. cursuri si referate postate de utilizatori. din subvenţii alocate din fonduri bugetare. de numărul şi structura populaţiei. pe seama unor taxe percepute asupra activităţilor dăunătoare sănătăţii prelevate de la persoanele juridice care realizează încasări din acţiuni publicitare la produsele din tutun. Pagina 26 din 63 . şi anume: alocaţie (asigurare) de şomaj care se acordă majorităţii salariaţilor rămaşi fără lucru. a persoanelor disponibilizate şi se acordă dintr-un fond financiar constituit din contribuţii obligatorii ale salariaţilor şi ale patronilor (firmelor). caritabil. spitalele de boli contagioase. sunt acele cheltuieli pentru servicii medicale sau medicamente. care au o vechime în muncă şi au plătit cotizaţii. sanatoriile şi preventorile TBC. de orientarea politicii sociale. Fondul special pentru sănătate. existenţa sau nu a unui venit minim garantat. România beneficiază şi de resurse externe 2. salariale şi patronale pentru constituirea fondurilor securităţii sociale. resurse de la organizaţii nonguvernamentale şi resurse externe provenite de la organisme specializate. contribuţii valuntare. situarea la baza acţiunilor privind asigurările securităţii sociale a principiului mutualităţii şi solidarităţii sociale. psihiatrie. se constituie în afara bugetului de stat. altele decât cele care intră în sfera asigurărilor sociale de sănătate. Ajutorul de şomaj reprezintă o formă de susţinere materială a celor rămaşi temporar fără lucru. Cheltuielile asistenţei sociale se acoperă pe seama resurselor din fondul bugetar sau din fonduri speciale şi a resurselor provenind din donaţii.

alte ajutoare şi alocaţii Asistenţa socială cuprinde acţiuni intreprinse de societate pentru ocrotirea şi susţinerea materială a familiilor şi persoanelor în vârstă şi fără venituri. indiferent de calitatea de salariat şi alocaţie suplimentară de care beneficiază familiile care au în intreţinere doi sau mai multi copii. Pagina 27 din 63 . care se acordă tuturor copiilor. urmaşilor şi răniţilor în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 (pensii). servicii sau plasamente în instituţii specializate. Cheltuielile pentru asistenţă socială. Prestaţiile active sunt cele care conduc la crearea de noi locuri de muncă sau se oferă facilităţi pentru cei care angajează şomeri. care nu au venituri şi au copii. prestaţii în natură şi unele gratuităţi.Vizitati www. a săracilor. din donaţii şi subvenţii de la bugetele de stat. invalizilor. Cheltuielile pentru asistenţă socială sunt efectuate din fondurile bugetului de stat şi ale bugetelor locale. cursuri si referate postate de utilizatori. pasive şi active. sprijin în gospodarie). Politicile sociale privind personalul disponibilizat nou care nu au loc de muncă pot cuprinde două categorii de prestaţii. indemnizaţii). fie sub forma unor prestaţii. indemnizaţie de naştere care se acordă pentru fiecare copil născut începând cu cel de al doilea copil. drepturi acordate eroilor martiri. indemnizaţii pentru şomeri. În România există mai multe forme de acordare de ajutoar material pentru familii. batrâni sau alte persoane defavorizate: alocaţia de stat pentru copii. Pentru ajutoarele celor fără venituri sau cu venituri foarte reduse s-a instituit un ajutor social. organizarea unor servicii sociale pentru persoane vârsnice defavorizate (masă la domiciliu. foştilor combatanţi. orfanilor şi văduvelor de război (pensii. fond special în afara bugetului de stat. ajutoare de urgenţă familiilor sau persoanelor care sunt în situaţia de necesitate datorate unor calamităţi sau alte cauze. handicapaţilor. toţi aceştia beneficiază şi de înlesniri fiscale. O pondere importantă o deţin alocaţiile pentru familii acordate sub forma ajutoarelor pentru copii sau alocaţiile pentru soţul (soţia) care este singur(ă) şi creşte un copil. vagabonzilor. O altă categorie de ajutoare în cadrul asistenţei sociale se acordă bătrânilor sau altor persoane marginalizate social care se prezintă fie ca ajutoare băneşti.tocilar. Mai există o serie de prestaţii sociale care se referă la drepturile acordate invalizilor. Asistenţă socială pentru persoanele handicapate se realizează din două surse.ro ! Arhiva online cu diplome. deasemenea există Fondul de risc şi accident. un ajutor bănesc lunar acordat persoanelor lipsite de venituri. Prestaţiile pasive sunt cele care constau în acordarea de alocaţii. şi anume de la bugetul de stat şi de la Fondul de risc şi accident care se constituie dintr-o cotă de 1% aplicată asupra fondului de salarii lunar al agenţiilor economici. centre de zi. a emigranţilor. alocaţii lunare de întreţinere pentru minori daţi în plasament familiar. Pentru sprijinirea familiilor mai există şi alte forme de asistenţă socială: ajutor pentru soţiile de militari în termen.

emisiune de radio şi televiziune) sau indirect (muzee. Pentru dezvoltarea umană sunt nesesare trei condiţii. de exemplu sunt precizate valori minime şi valori maxime asfel: speranţa de viaţă este cuprinsă între 25 şi 85 de ani. nivelul educaţiei reflectat într-un indicator combinat în report de gradul de alfabetizare şi gradul de cuprindere în învăţământul de toate gradele. reflectă calitatea fiecărui tip de activitate desfăşurată şi se exprimă prin indicatori ai randamentului specific acţiunii evidenţiându-se ca o eficienţă internă sau externă.Vizitati www. Investiţia culturală cuprinde cheltuielile destinate realizării acţiunilor de cultură şi artă care contribuie la creşterea nivelului de educaţie şi civilizaţie cultural artistică a membrilor societăţii concretizate în bunuri şi servicii cultural artistice de care populaţia beneficiază direct (spectacole. Investiţiile în capitalul uman sunt considerate ca aliaţi necesari ai politicilor de asigurare a creşterii economice durabile care contribuie la atenuarea consecinţelor celor mai grave. biblioteci. Sunt stabilite o serie de norme şi etape. Dezvoltarea umană reprezintă un proces care conduce la extinderea gamei de posibilităţi ce se oferă fiecărui individ. Aceste investiţii evidenţiază investiţia intelectuală. gradul de alfabetizare Pagina 28 din 63 . şi anume: o viaţă îndelungată într-o stare bună de sănătate. standardul de viaţă (nivelul de viaţă) măsurat prin indicatorul PIB pe locuitor exprimat în dolari SUA. Investiţia de sănătate cuprinde cheltuielile îndreptate spre asigurarea asistenţei medicale a membrilor societăţii precum şi cele destinate acţiunilor preventive şi de conservare a stării de sănătate. cursuri si referate postate de utilizatori. acumulare de cunoştinţe. şi eficienţa resurselor financiare destinate acestei acţiuni. În domeniul acţiunilor social-culturale eficienţa prezintă două laturi: eficienţa acţiunii respective. Investiţia intelectuală asigură creşterea gradului de calificare a persoanelor cuprinse în învăţământ. instruirii şi calificării forţei de muncă. Investiţiile în resurse umane cuprind cheltuieli făcute pentru creşterea şi dezvoltarea complexă a individului. ca boala şi malnutriţia şi oferă indivizilor şanse de ameliorare a condiţiilor de viaţă. Metodologia de calcul a indicatorilor dezvoltării umane (IDU) stabilită de PNUD reclamă luarea în considerare a următoarelor elemente: speranţa de viaţă la naşterelongevitatea. Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale pot fi considerate investiţii şi anume “investiţii în resurse umane”. Investiţia intelectuală corespunde cheltuielilor pentru învăţământ şi pregătire profesională efectuate în scopul educaţiei. cărţi. ale sărăciei. investiţia culturală. filme. patrimoniu cultural). investiţia pentru sănătate.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. acces la resursele necesare pentru atingerea unui nivel de trai convenabil.

Pagina 29 din 63 . de realizare a drepturilor constituţionale ale poporului. Asigurările sociale din ţara noastră s-au dezvoltat şi s-au perfecţionat mereu. Indicatorul Dezvoltării Umane (IDU) este util în stabilirea locului ocupat de fiecare ţară în ierarhia mondială. din reţeaua cooperaţiei de consum şi de credit. gradul de cuprindere în învăţământ este cuprins între 0% şi 100%. se gestionează şi se utilizeză fondurile băneşti necesare ocrotirii obligatorii a salariaţilor şi pensionarilor din companiile naţionale. asociaţilor.Vizitati www. se porneşte de la nivelul real al PIB pe locuitor din ţara respectivă. societăţile comerciale.ro ! Arhiva online cu diplome. ele reprezintă numai o parte din complexul de măsuri luate pentru realizarea unei vieţi decente şi civilizate a poprului român. a apărut o dată cu dezvoltarea factorilor de producţie.tocilar. regiile autonome. acest nivel se ajustează în cazul în care el depăşeşte un nivel mediu mondial al PIB pe locuitor. PIB pe locuitor are valori între 100 dolari SUA şi 40. se repartizează şi se utilizează fondurile asigurărilor sociale. sub diferite forme. agricultorilor. cooperatorilor. Conţinutul economic al asigurărilor sociale este determinat de trăsăturile societăţii economice. calculat la paritatea puterii de cumpărare. se repartizează. a personalului casnic.000 dolari SUA. cursuri si referate postate de utilizatori. care sunt determinate de condiţiile concrete de dezvoltare a României. Sistemul asigurărilor sociale are trăsături caracteristice. Pentru calcularea standardului de viaţă exprimat prin indicatorul PIB pe locuitor. repartizării şi utilizării acestuia. Asigurările sociale constituie unul dintre mijloacele de garantare.3. 2. când se alimentează. pensionarilor şi a familiilor lor în cazuri de incapacitate temporară sau permanentă de muncă. Asigurările sociale participă la repartiţia unei părţi din produsul naţional brut. în caz de batrâneţe şi în alte cazuri. a intreprinzătorilor particulari. constituind un mijloc de control asupra formării. şi oferă posibilitatea de a stabili care componenţă influenţează în mod negativ evoluţia lui. stabilit pentru anul respectiv. Cheltuielile pentru asigurări sociale Necesitatea organizării ocrotirii cetăţenilor. este cuprins între 0% şi 100%. proces care continuă şi în prezent. Asigurările sociale constituie acea parte a relaţiilor social-economice băneşti cu ajutorul cărora în procesul repartiţiei produsului naţional brut se formează. Asigurările sociale sunt o instituţie necesară a societăţii să rezolve protecţia salariaţilor.

se crează flexibilitate în redistribuirea resurselor disponibile. urmărindu-se diminuarea riscurilor care decurg din existenţa mai multor sisteme de asigurări sociale. Prin instituirea sistemului public naţional de asigurări sociale s-a creat un cadru unitar de aplicare a legislaţiei în domeniu. autonomia şi descentralizarea asigurărilor sociale.Vizitati www.tocilar. egalitatea. prin efectul legii. Sistemul securităţii sociale se bazează pe trei componente: regimul unic obligatoriu de asigurări sociale. Potrivit acestui principiu este organizat şi funcţionează un singur sistem public naţional de asigurări sociale. obligativitatea. beneficiind de drepturi. asigurări sociale din asociaţiile agricole. în sistemul public naţional de asigurări. ca instituţii publice autofinanţate pentru realizarea unor măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor. regimuri sociale private. garantat de stat. imprescriptibilitatea dreptului la pensie şi la indemnizaţii de asigurări sociale. cetăţenii sunt ocrotiţi în toate cazurile şi pentru toată perioada pierderii capacităţii de muncă. garantarea de către stat a drepturilor de asigurări sociale. reintegrare profesională şi acordarea unor prestaţii complementare. de recuperare a capacităţii de muncă. Sistemul public naţional de asigurări sociale este organizat pe baza următoarelor principii: unicitatea. Se mai pot constitui asociaţii profesionale.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. asigurările sociale ale agricultorilor cu gospodărie proprie. a) Unicitatea. facultative şi un sistem modern de securitate socială. Pagina 30 din 63 . Acest sistem naţional de asigurări sociale este constituit din următoarele componente principale: asigurări sociale de stat. S-a realizat un sistem public naţional unificat de asigurări sociale prin integrarea în asigurarile sociale de stat a sistemelor independente de asigurări sociale. contributivitatea. în funcţie de cerinţele pentru anumite prestaţii. pensiile sunt scutite de impozite şi taxe. Potrivit acestui principiu persoanele fizice care desfăşoară activităţi aducătoare de venituri şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege sunt cuprinse. asigurările sociale ale slujitorilor cultelor. b) Obligativitatea. asigurările sociale ale avocaţilor. asigurări sociale din cooperaţia mesteşugărească şi ale mesteşugarilor cu ateliere proprii. incesibilitatea drepturilor de asigurări sociale. ocrotirea în concordanţă cu cerinţele eticii şi echităţii sociale. se economisesc resurse materiale şi umane. Sistemul public naţional al asigurărilor sociale al ţării noastre este în continuă dezvoltare şi perfecţionare.

agricultorii. h) Pensiile de asigurări sociale sunt scutite de orice impozite şi taxe. Pagina 31 din 63 . toţi pensionarii şi membrii lor de familie. pentru creştera şi îngrijirea copiilor . în interesul statului român.ro ! Arhiva online cu diplome. instituţiile cultelor şi din contribuţiile persoanelor fizice care folosesc personal de îngrijire a blocurilor de locatari f) Egalitatea. slujitorii cultelor. asociaţii. Pensiile de asigurări sociale şi actele procedurale pentru dobândirea lor nu sunt impozabile şi nici taxabile. cursuri si referate postate de utilizatori. iar mamele se bucură şi de ocrotire socială deosebită în caz de sarcină. regiile autonome. ceea ce înseamnă că pensiile şi celelalte forme de ocrotire sunt reglementate şi acordate pe baza contribuţiei aduse la dezvoltarea societăţii noastre. Salariaţii. de barourile de avocaţi. trimiteri gratuite la odihnă în staţiunile balneoclimaterice ale copiilor din familiile cu mulţi copii.Vizitati www. asociaţii. Statul este garantul acestui drept exercitat prin sistemul public naţional al asigurărilor sociale. cooperativele. intreprinderi mixte şi private. Statul sprijină acest sistem al asigurărilor sociale. Cetăţenii români care îşi desfăşoară activitatea în străinătate. e) Contributivitatea. Asigurările sociale cuprind: personalul din companiile naţionale. instituţiile publice. d) Cetăţenii sunt ocrotiţi în toate cazurile şi pentru toată perioada de pierdere a capacităţilor lor de muncă. raport menit să stimuleze persoanele care lucrează efectiv în diferite sectoare de activitate în domeniu socialcultural. sunt cuprinşi în sistemul nostru public naţional de asigurări sociale. societăţile comerciale cu capital de stat. Acest principiu este expres prevăzut de legislaţia de asigurări sociale. Fondurile sistemului public naţional al asigurărilor sociale se constituie pe seama contribuţiilor plătite de companiile naţionale. au loc trimiteri la tratament balnear în mod gratuit a pensionarilor cu pensii mai mici. urmărindu-se realizarea unui raport echitabil între veniturile care provin din salarii şi cele realizate din pensii. prin acoperirea deficitelor financiare potrivit prevederilor legii bugetului de stat. regiile autonome. avocaţii. în situaţii temeinic motivate. Acest principiu are în vedere că persoanele asigurate beneficiază de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii prevăzute de lege. Persoanele asigurate prin sistemul public naţional şi care îşi stabilesc domicililul sau reşedinţa în străinătate beneficiază de drepturile de asigurări sociale în condiţiile convenţiilor internaţionale la care România este parte. g) Ocrotirea cetăţenilor se realizează în concordanţă cu cerinţele eticii şi echităţii sociale. i) Impresctiptibilitatea dreptului la pensie şi la indemnizaţiile de asigurări sociale. cooperatorii. societăţile comerciale.tocilar. c) Garantarea de către stat a drepturilor de asigurări sociale. când au copii mici şi bolnavi. membrii cooperatori. intreprinderile private. precum şi realizarea unor proporţii echitabile între pensiile mici şi cele mari.

nici parţial deoarece sunt menite să asigure condiţii decente de viaţă persoanei căreia i-au fost conferite. Pensiile sunt drepturi băneşti lunare ce se acordă persoanelor care îşi încadrează activitatea datorită atringerii unei anumite limite de vârstă. şi pe baza unor contribuţii individuale plătite de asiguraţi. Principiile dreptului la pensie Principiul sistemului de pensionare il constituie îmbunătăţirea raportului dintre pensie şi salariu tarifar. nu pot fi limitate şi nu pot fi cedate nici total. Principalele forme de protecţie a cetăţenilor prin asigurările sociale de stat sunt: pensiile. precum şi din modul cum se constituie şi se folosesc fondurile băneşti respective. Potrivit acestui principiu asigurările sociale se înfăptuiesc de către asiguraţii respectivi prin organe proprii şi organizaţii competente.Vizitati www. contribuie la trăsăturile etico-spirituale înaintate ale fiecărui cetaţean. indemnizaţiile şi ajutoarele. Asigurările sociale stimulează reproducţia socială. Rolul sistemului public naţional al asigurărilor sociale rezultă din natura şi principiile care stau la baza lui. adică asigurarea corelării între nivelul pensiilor şi cel al salariilor. asociaţii. simulanţilor. unele cheltuieli cu ocrotirea sănătăţii. j) Pensiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale nu pot fi cedate nici total. k) Autonomia şi descentralizarea. agricultorii şi ceilalţi cetăţeni care îndeplinesc condiţiile legale au dreptul să ceară oricând stabilirea dreptului la pensie. calculate prin aplicarea unor procente asupra fondului de salarii brut al acestora. trimiteri la tratament şi odihnă. în promovarea echităţii sociale. ajutorul de integrare profesională. chiulangiilor. acţionează impotriva leneşilor. Izvoarele de formare a fondurilor asigurărilor sociale sunt contribuţiile care se plătesc de către agenţii economici şi instituţii. nici parţial.tocilar. contribuie la progresul economiei naţionale şi la dezvoltarea acţiunilor social-culturale. invalidităţii. ajutor în caz de şomaj. Asigurarile sociale au rol important în educarea cetăţenilor. la respectarea normelor de convieţuire socială şi la dezvoltarea atitudinii de apărare a avutului public şi privat. în dezvoltarea constiinţei cetăţeneşti. cursuri si referate postate de utilizatori. copiilor urmaşi până la o anumită vârstă şi soţului supravieţuitor care are calitatea de urmaş.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 32 din 63 . pe tot timpul vieţii de la pensionare. pentru a li se asigura condiţii decente de viaţă. alocaţia de sprijin. Pensiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale constituie un drept personal şi nu pot face obiectul vreunei tranzacţii. Rolul asigurărilor sociale constă în ocrotirea cetăţenilor în toate cazurile de pierdere a capacităţii de muncă prin acordarea indemnizaţiilor şi aplicarea unor restricţii. indemnizaţie.

Pensionarea se poate face la cerere sau din oficiu. Imprescriptibilitatea dreptului la pensie. Fondurile băneşti necesare plăţii pensiilor se formează din contribuţiile agenţilor economici. Stimularea realizării unei vechimi cât mai mari în muncă. Sistemul de pensii în România este întemeiat pe principiul echităţii sociale fiind stabilite în concordanţă cu contribuţia adusă de fiecare cetăţean la dezvoltarea economicosocială a ţării. pensie se urmaş.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Determinarea cuantumului pensiei în funcţie de condiţiile existente la locul de muncă. nici parţial. ale întreprinzătorilor particulari şi cetăţenilor ce folosesc personal casnic. Unicitatea pensiei constituit în legislaţia de asigurări sociale şi constă în faptul că o persoană poate primi o singură pensie integrală de asigurare socială. Pensiile şi actele procedurale pentru dobândirea pensiilor sunt scutite de plata oricărui impozit şi taxă. oricât timp ar fi trecut de la naşterea dreptului la pensie. deoarece primirea pensiei este un drept personal. La cerere pensionarea se face pentru bărbaţi la împlinirea vârstei de 60 de ani. Incesibilitatea dreptului la pensie. adică au o vechime de minimum 30 ani. Pensionarea personalului didactic se poate face şi în timpul anului şcolar sau universitar. Acordarea pensiei pentru munca depusă şi limita de vârstă necesită îndeplinirea cumulativă a două condiţii: persoana să fi îndeplinit vârsta când se consideră că nu mai există capacitate normală de muncă şi să aibe o anumită vechime în muncă. Instituirea pensiei suplimentare din contribuţia personală a salariaţilor. Prin asigurările sociale de stat se acordă următoarele pensii: pensia pentru munca depusă şi limita de vârstă. cu o vechime în muncă de 25 de ani. pensia pentru pierderea capacităţii de muncă în afara procesului de muncă. pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din cauză de accident de muncă sau boală profesională. Pagina 33 din 63 . cursuri si referate postate de utilizatori. Potrvit acestui principiu oricare persoană care îndeplineşte condiţiile legale pentru a primii o pensie poate oricând să ceară înscrierea la pensie.tocilar. Potrivit acestui principiu dreptul la pensie nu poate fi cedat nici total. pensie suplimentară. Indexarea şi majorarea pensiilor. cu aprobarea inspectoratului şcolar. Neimpozabilitatea pensiilor. realizând în acelaşi timp un raport echitabil între veniturile care provin din salariu şi cele care se obţin din pensie. Corelarea pensiei de invaliditate cu pensia pentru munca depusă şi limita de vârstă. iar pentru femei la împlinirea vârstei de 55 ani. respectiv senatului universitar. instituţiilor.

În raport cu pierderea capacităţii există trei grade de invaliditate care au dreptul la această pensie: invaliditatea de gradul I când se pierde complet capacitatea de muncă şi este necesară supravegherea permanentă şi îngrijirea invalidului de către o altă persoană. însă invalidul se serveşte singur. sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal. cu un program redus sau o altă muncă. la salariul tarifar se adaugă: sporul de vechime în muncă. cursuri si referate postate de utilizatori. în raport cu numărul orelor de zbor de tipul de aeronavă şi funcţia îndeplinită. invaliditatea de gradul II. când se pierde cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi invalidul poate presta aceeaşi muncă. Încadrarea persoanelor în unul din cele trei grade de invaliditate care dau dreptul la pensie se face ţinându-se seama de următoarele criterii de bază: natura.tocilar. Persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă datorită unor boli obişnuite au dreptul la pensie numai dacă au o anumită vechime în muncă. în raport cu vârsta. Pentru personalul navigant din aviaţia civilă la stabilirea pensiei se ia în calcul o vechime suplimentară. invaliditate de gradul III. când se pierde complet sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă. În funcţie de condiţiile în care s-a desfăşurat activitatea şi de influenţa factorilor nocivi s-au constituit trei grupe de muncă: în grupa I se încadrează locurile de muncă la care există condiţii foarte grele sau foarte vătămătoare. sporul pentru exercitarea unei funcţii suplimentare. iar în grupa a III-a se cuprind toate celelalte locuri de muncă.ro ! Arhiva online cu diplome. şomerilor şi persoanelor care îndeplinesc obligaţii militare. Prin invaliditate se înţelege pierderea totală sau în mare masură a capacităţii de muncă în mod definitiv sau pe o perioadă îndelungată. în cazul în care şi-au pierdut capacitatea de muncă total sau parţial din cauza unor accidente care Pagina 34 din 63 . neavând nevoie de îngrijiri din partea altei persoane. în grupa a II-a locurile de muncă la care există condiţii grele sau vătămătoare. mai uşoară. Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă în afara procesului de muncă se acordă persoanelor încadrate în muncă. La determinarea bazei de calcul a pensiei. şi de 0. Agenţii economici şi instituţiile sunt obligate să asigure angajaţilor condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii şi să ia măsurile de protecţie muncii în vederea înlăturării şi prevenirii cauzelor care pot conduce la diminuarea sau pierderea capacităţii de muncă a acestora. se acordă un spor de pensie de 1% pentru fiecare an în plus din primii ani.5 pentru fiecare an în plus peste primii 5 ani din baza de calcul a pensiei. Pentru anii serviţi în plus peste vechimea minimă integrală.Vizitati www. gravitatea. particularităţile şi evoluţia bolii şi influenţa ascestuia asupra capacităţii de muncă. sporul pentru lucrul în subteran şi pentru lucrul pe platformele marine şi de extracţie. alte scopuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă. indemnizaţia de zbor sporul pentru condiţii grele de muncă.

Persoanele care îndeplinesc obligaţii militare şi care au devenit invalide de gradul I sau II ca urmare a unor boli altele decât cele profesionale au dreptul la pensie în sumă fixă diferenţiată pe grade de invaliditate. Indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Pensia se acordă dacă s-a contractat o invaliditate de gradul I. Carantina este o masură de ocrotire a sănătăţii poporului şi prin instituirea ei se urmăreşte prevenirea extinderii epidemiilor. şi cu condiţia ca persoanele în cauză să aibe o vechime minimă în muncă diferenţiată în raport cu vârsta şi sexul solicitantului. Cuantumul pensiei suplimentare depinde de timpul cât sa plătit contribuţia. Concediul medical în caz de incapacitate temporară de muncă determinat de o boală sau un accident se acordă salariaţilor.Vizitati www. ajutorul de şomaj. ajutorul de integrare profesională. ca urmare a pensionării. Urmaşii beneficiază de pensia suplimentară în procentele prevăzute pentru pensia de urmaş de asigurări sociale de stat. Îndemnizaţiile şi ajutoarele constituie o altă formă de ocrotire a cetăţenilor. indemnizaţii în caz de maternitate. Pensia suplimentară se acordă de la data încetării activităţii. ajutor în caz de deces. fără a cere condiţia de vechime. în caz de incapacitate temporară de muncă provocată de boală sau accident. Beneficiază de concediu medical şi pensionarii invalizi de gradul III şi pensionarii urmaşi.ro ! Arhiva online cu diplome. II sau III. dacă pensionarii şi susţinătorii decedaţi au contribuit în timpul activităţii lor la alimentarea fondului bănesc destinat acestui scop. indemnizaţia de naştere. refacerea şi întărirea sănătăţii au ca scop să sigure existenţa salariaţiilor. cursuri si referate postate de utilizatori. Au dreptul la pensie de invaliditate şi persoanele care la data ivirii invalidităţii nu erau încadrate în muncă. Pagina 35 din 63 .tocilar. inclusiv persoanelor aflate în perioada de probă. indemnizaţii în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă. persoanelor care au cotizat. să contribuie la refacerea şi întărirea sănătăţii acestora şi să înlesnească luarea de măsuri la locul de muncă pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirilor şi accidentelor. dar aveau vechimea în muncă necesară. Îndemnizaţia pentru carantină se acordă lucrătorilor permanenţi şi celor temporari. Concediul medical şi indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă. au avut loc în afara procesului de muncă sau unor boli obişnuite. Pensia suplimentară se acordă pensionarilor de asigurări sociale şi pensionarilor urmaşi. Prin asigurări sociale de stat se acordă următoarele indemnizaţii şi ajutoare: indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor. indiferent de vechimea în muncă. alocaţia de sprijin. de mărimea contribuţiei şi nivelul salariului mediu tarifar lunar şi al veniturilor salariale. refacere şi întărirea sănătăţii. indiferent de durata nedeterminată sau determinată a contractului de muncă. Indemnizaţia se acordă salariaţilor cu contracte de muncă pe durată nedeterminată.

şi o sumă absolută separată pentru procurarea rufăriei fiecărui copil nou născut. Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă din cauza unei boli sau a unui accident este o formă de protecţie socială concretizată în suma de bani ce se acordă prin asigurările sociale de stat pe toată perioada de timp în care salariaţii permanenţi. Această indemnizaţie Pagina 36 din 63 . pentru sarcină şi lehuzie. Indemnizaţia se acordă şi persoanelor cărora li s-a desfăcut contractul de muncă. la cerere.tocilar. precum şi pe toată durata convalescenţei până la însănătoşire sau pensionare. a unui accident în afară de muncă sau boală obişnuită. precum şi pentru tratamente de recuperare până la împlinirea de către copii a vârstei de 18 ani. temporari sau sezonieri. de concedii medicale pentru îngrijirea acestor copii bolnavi datorită unor afecţiuni intercurente. cursuri si referate postate de utilizatori. îşi pierd temporar capacitatea de muncă. de medicamente şi de internare în maternitate sau în case de naşteri. în sumă fixă. Concediul şi indemnizaţia în caz de maternitate: femeile însărcinate beneficiază de asistenţă madicală. Salariatele indiferent de durata contractului de muncă beneficiază de o indemnizaţie. precum şi salariaţii ale căror contracte de muncă au încetat pe motive neimputabile lor şi dacă incapacitatea temporară de muncă nu s-a ivit înainte de desfacerea contractului de muncă. Beneficiază de îndemnizaţie şi persoanele ale căror contracte de muncă au fost suspendate. precum şi pensionarii urmaşi. din care 52 de zile reprezintă concediul prenatal şi 60 de zile concediul postnatal. Beneficiază de indemnizaţie şi pensionarii invalizi de gradul III. din fondurile asigurărilor sociale de stat. de medicamente şi de internare în maternităţi sau case de naşteri în mod gratuit. numai la naşterea celui de al doilea copil şi pentru fiecare copil născut ulterior. simulează boala.ro ! Arhiva online cu diplome. viitoarele mame încadrate în muncă au dreptul indiferent de vechimea în muncă la un concediu de maternitate de 112 zile. Un ajutor în caz de maternitate se acordă şi studentelor pentru fiecare naştere. datorită unei boli profesionale sau accident de muncă. se află în perioada de probă.Vizitati www. precum şi militarilor care şi-au satisfăcut stagiul. indiferent dacă sunt sau nu salariate. viu sau mort. în caz de sarcină şi lehuzie. Indemnizaţia de naştere este o formă de încurajare de către stat a natalităţii. şi indemnizaţia în caz de maternitate. Salariatele şi membrele cooperaţiei mesteşugăreşti beneficiază în aceste cazuri de asistenţă medicală. cu condiţia ca înainte de încorporare să fi avut calitatea de angajat sau această calitate să le fi încetat cu maximum 60 de zile înainte de încorporare. Această indemnizaţie se acordă mamelor. cu posibilitatea compensării între ele. Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă nu se acordă salariaţilor care: nu respectă tratamentul medical sau nu se prezintă la vizita medicală indicată pentru urmărirea bolii. în mod gratuit. Persoanele care au în îngrijire copii handicapaţi beneficiază.

precum şi persoanelor cărora le-a încetat calitatea de pensionar. Acest ajutor constituie o formă de protecţie ce se acordă persoanelor care nu au fost încadrate în muncă. Indemnizaţia pentru creşterea copilului constituie o altă formă de sprijin bănesc ce se acordă mamelor salariate care au copil în vârstă de până la doi ani. de la data la care s-au adresat oficiilor forţelor de muncă sau altor organe competente. persoanele care au fost încadrate cu contract de muncă pe o durată determinată. dovedită cu certificat medical. până la împlinirea de către copii a vârstei de doi ani. diferenţiat pe categorii de persoane şi vechime în muncă. persoanele a căror contract de muncă a fost desfăcut din initiativa lor. au copii încredinţaţi sau primiţi în plasament familial. indexat pentru asigurarea condiţiilor materiale a persoanelor apte de muncă. după o perioadă de 30 de zile de la data la care persoanele care au terminat serviciul militar obligatoriu s-au adresat oficiilor forţei de muncă. solicitând încadrarea într-un loc de muncă potrivit pregătirii lor. la reâncadrare. Ajutor de integrare profesională. Ajutorul de şomaj se acordă şi femeilor care au încetat activitatea pentru creşterea copiilor. Pentru a beneficia de ajutorul de şomaj trebuie îndeplinite următoarele condiţii: persoanele respective trebuie să fie înscrise la oficiile forţei de muncă şi protecţie socială din judeţ unde îşi au domociliul. în următoarele situaţii: dupa o perioadă de 30 de zile.ro ! Arhiva online cu diplome. de la data înscrierii la oficiile forţei de muncă. pentru îngrijirea copilului. absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârstă de cel puţin Pagina 37 din 63 . Ajutor de şomaj au dreptul să primească: persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa unităţii. cu luarea în considerare a salariului minim pe economie indexat sau a ultimului salariu terifar lunar avut. pentru absolvenţii învăţământului preuniversitar şi ai învăţământului superior. să le permită încadrarea în muncă. sau oricând.tocilar. Cuantumul indemnizaţiei reprezintă 85% din salariul tarifar lunar. până când acesta împlineşte vârsta de doi ani. nu întrerup vechimea în muncă. Beneficiază de această indemnizaţie şi mamele salariate care înfiază copii. Ajutorul de şomaj constituie o formă principală de protecţie socială. cursuri si referate postate de utilizatori. Beneficiază de ajutor de integrare profesională: absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârtstă de minim 18 ani. solicitând încadrarea într-un loc de muncă potrivit pregătirii lor. unică se acordă indiferent de natura şi nivelul veniturilor părinţilor şi independent de toate celelalte forme de protecţie a familiilor cu copii. în continuarea îndemnizaţiei în caz de maternitate. pentreu motive care. au fost numite tutore. la cerere. starea sănătăţii. ce constă dintr-o sumă de bani care se stabileşte şi se acordă lunar. dar cărora le-a încetat contractul de muncă. care nu au surse proprii de venit la nivelul a cel puţin jumătate din salariul de bază minim brut pe tară. Indemnizaţia se acordă.Vizitati www.

recalificare. cursuri si referate postate de utilizatori. În caz de deces al salariatului. şi mai mic pentru membrii de familie. De la 1 Ianuarie 2002 a intrat în vigoare legea venitului minim garantat. Prin asigurările sociale ale agricultorilor se acordă următoarele pensii : Pagina 38 din 63 . în baza ordinelor de plată de pe certificatele de concedii medicale şi calculate de către organele financiar-contabile din unităţile respective unde sunt încadraţi beneficiarii. la care se anexează certificatele medicale şi alte acte doveditoare.tocilar. Cuantumul ajutorului este diferenţiat. Indemnizaţiile şi ajutoarele se acordă numai pe bază de cerere. În schimbul acestuia. Venitul minim garantat. ajutorul se acordă membrilor de familie al acestuia sau persoanelor din afara familiei care au suportat cheltuielile ocazionate de deces. Pensiile cuvenite agricultorilor sunt scutite de impozite. persoanele apte de muncă au obligaţia să efectueze un număr de ore în folosul obştei ( exemplu: curăţenia în parcuri).Vizitati www. De acest ajutor beneficiază succesorii decedaţilor sau membrii lor de familie care nu au un venit lunar mai mare decât cel stabilit de lege. Alocaţia de sprijin reprezintă o formă de protecţie socială ce se acordă persoanelor pe o perioadă de maximum 18 luni de la expirarea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj sau a ajutorului de integrare profesională şi sunt lipsite de mijloace de întreţinere. indiferent de mărimea salariului sau pensiei. a pensionarilor şi a membrilor lor de familie. Conform acestei legi persoanele care nu au nici un mijloc de existenţă primesc un venit minim garantat. indemnizaţiile şi ajutoarele cuvenite pensionarilor se plătesc de către oficiile de pensii şi asigurări sociale. tinerii care înainte de efectuarea stagiului militar nu au fost încadraţi cu contract de muncă şi care într-o perioadă de 30 de zile de la data lăsării lor la vatră nu s-au putut angaja. şi anume mai mare pentru salariat sau pensionar. Plata indemnizaţiilor şi ajutoarelor de asigurări sociale constă în eliberarea sumelor băneşti corespunzătoare către beneficiari. la cerere. Plata efectivă a indemnizaţiilor şi ajutoarelor se face odată cu plata salariilor. 16 ani. Ajutorul în caz de deces se acordă prin asigurările sociale de stat şi cooperatiste în caz de încetare din viaţă a persoanelor încadrate în muncă. Şomerii care primesc alocaţia de sprijin pot urma cursuri de calificare.ro ! Arhiva online cu diplome. Pensiile constituie o formă de protecţie şi agricultorilor prin asigurări sociale. Ajutorul în caz de deces se plăteşte imediat. perfecţionare sau alte forme de pregătire profesională care să nu depăşească durata de primire a acestei alocaţii. în cazuri justificate de lipsa susţinătorilor legali sau de imposibilitatea dovedită a acestora de a presta obligaţia de întreţinere datorată minorilor. şi dacă trăiau din veniturile celui decedat.

şi indemnizaţia în caz de sarcină şi lehuzie. Indemnizţiile. pensia pentru limita de vârstă care se acordă persoanelor care împlinesc cumulativ următoarele condiţii: bărbaţii au împlinit vârsta de 62 de ani şi au o durată de asigurare de minim 30 de ani. În cazul decesului unui membru de familie. şi la tratament în staţiunile balneare. iar femeile la împlinirea vârstei de 57 de ani.ro ! Arhiva online cu diplome. cu drept la pensie de urmaş. precum şi în cazul creşterii copilului până la împlinirea vârstei de doi ani. dacă au contribuit la fondul de asigurări sociale şi la fondul pentru finanţarea ocrotirii sănătăţii. Pensia se acordă urmaşilor numai dacă perintele decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile legale pentru obţinerea unei pensii. pensia pentru pierderea capacităţii de muncă. boli produse sau contractate în perioada asigurării.Vizitati www. pensionarii precum şi membrii familiilor lor au dreptul. Beneficiază de aceste drepturi şi persoanele asigurate şi membrii lor de familie. care datorită unor accidente.tocilar. Ajutoarele de înmormântare se acordă la decesul asiguratului şi este egal cu cuantumul pensiei minime integrale pentru limita de vârstă. se acordă persoanelor asigurate. accesibilitatea populaţiei la asistenţa şi tratamentul Pagina 39 din 63 . Asigurările sociale pentru sănătate constituie principalul sistem de relaţii economicosociale a sănătăţii populaţiei care funcţionează pe baza principiului solidarităţii sociale şi subsidarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor. care se acordă femeilor asigurate pe o durată de 112 zile calendaristice. Prin asigurările sociale ale agricultorilor se acordă următoarele indemnizaţii: indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă. a unităţii medico-sanitare şi a casei de asigurări pentru sănătate. Alte drepturi de asigurări sociale Prin asigurările sociale al agricultorilor. cursuri si referate postate de utilizatori. se acordă copiilor şi soţului supravieţuitor. pensia de urmaş. la asistenţă medicală şi medicamente pe timpul internării în spitale şi ambulatoriu. se acordă un ajutor de înmormântare egal cu jumătate din pensia minimă integrală pentru limita de vârstă. pe toată această perioadă. precum şi a dreptului alegerii libere de către asigurat al medicului. în caz de îmbolnăvire. dacă au o durată de asigurare de cel puţin 25 de ani . dacă au contribuit la fondul de asigurări sociale ale agricultorilor o perioadă de minim 6 luni din ultimele 12 luni calendaristice. ce se acordă persoanelor asigurate pe timpul incapacităţii temporare de muncă determinată de boală sau accident. şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă şi se încadrează în gradul I sau II de invaliditate . Asigurările sociale pentru sănătate prezintă mai multe avantaje: buna organizare şi calitate a serviciilor medico-sanitare.

Sectorul public cuprinde intreprinderile cu capital majoritar de stat având ca obiect al activităţii producţia de bunuri sau prestarea de servicii şi în care statul dispune de puterea de decizie. sau vizează acţiuni sau obiective importante pentru fiecare ţară. persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă sau se află în grija familiei.Vizitati www. transparenţă ceea ce înseamnă că aceste asigurări permit cunoaşterea relaţiei directe dintre contribuţiile plătite şi serviciile medicale primite. părinţii şi bunicii. 118/1990 beneficiază de drepturi ca urmare a faptului că au fost persecutate din motive politice. Sunt exceptate de la asigurarea obligatorie următoarele categorii de persoane: membrii misiunilor diplomatice acreditate în România şi cetăţenii străini care se află temporar în ţara noastră. Dezavantajele acestor asigurări sunt: reprezintă noi costuri pentru cetăţeni. 2. către sectorul public. aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate. dacă sunt elevi. fermierilor şi altor mici întrprinzători. şi în caz de deces. Cheltuielile pentru obiective şi acţiuni economice. Pagina 40 din 63 .4. flexibilitate financiară. În aceste asigurări. pentru protecţia mediului şi pentru cercetare-dezvoltare Aceste cheltuieli sunt destinate finanţării regiilor autonome sau societăţilor comerciale cu capital de stat.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Cheltuielile publice pentru acţiuni economice sunt îndreptate către intreprinderile de stat. cursuri si referate postate de utilizatori. Persoanele care nu sunt salariate dobândesc calitate de asigurat în ziua în care s-a achitat cotribuţia şi o păstrează potrivit legii. control financiar complex. soţia. cheltuieli admninistrative mari. nu oferă în toate cazurile o asistenţă medicală complectă şi promptă. Sectorul public a crescut în volum şi importanţă prin acţiunile de naţionalizare sau de creştere a participării statului la capitalul intreprinderilor. fără venituri proprii. Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează în următoarele situaţii: odată cu pierderea cetăţeniei şi/sau a dreptului de reşedinţă în ţară. medical. sunt cuprinse în mod obligatoriu următoarele categorii de persoane: cetăţeni români cu domiciliul în ţară sau aflaţi temporar în străinătate. cetaţeni străini şi apartizii care au reşedinţa în România. privat sau mixt. În asigurările sociale pentru sănătate sunt cuprinse fără plata contribuţiei următoarele categorii de persoane: copii şi tinerii până la vârsta de 26 de ani. studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă. persoanele care în baza Decretului-lege nr. infrastructura compatibilă unei gestionări eficiente. soţul.

Subvenţiile economice se acordă atât pentru activităţi interne cât şi pentru export. Ajutoarele financiare ale statului către intreprinderi se prezintă sub diverse forme. fiind un ajutor nerambursabil pe care statul il acordă agenţilor economici în dificultate. sau susţine financiar anumite sectoare. Subvenţiile interne sunt numite ”subvenţii de funcţionare” sau “subvenţii de exploatare” deoarece ele acoperă pierderile intreprinderilor respective. În afara sectorului public statul finanţează intreprinderi particulare în caz de dificultăţi financiare (perioade de criză). le acordă ajutoare financiare pentru a se dezvolta. Formele ajutoarelor financiare ale statului se pot clasifica în: forme directe. Subvenţiile pentru export pot apărea şi sub alte forme: restituirea unei părţi din impozitele plătite de exportatori. Investiţiile reprezintă acele ajutoare financiare pe care statul le efectuează pentru dezvoltarea sectorului public şi a altor sectoare. social. acordarea unor facilităţi la transportul pe cale ferată a mărfurilor destinate exportului. dar locul şi importanţa acordată unei forme sau alteia au variat în funcţie de ţara. de intervenţie şi ajutor. Principalele ajutoare financiare directe sunt: subvenţiile. Subvenţiile reprezintă forma cea mai utilizată şi cea mai importantă a ajutorului financiar direct al statului. avantaje valutare. cursuri si referate postate de utilizatori. ele au fost folosite de toate ţările cu economie de piaţă. de perioada de timp şi de condiţiile economice. Intreprinderile publice au un mecanism de finanţare ca şi cel al intreprinderilor private. clasice.tocilar. impuse de stat care nu acoperă integral costurile de producţie. studii de marketing. care au ca efect tot sprijinirea din punct de vedere economoc. a intreprinderilor sau a unor producători individuali. şi forme indirecte.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. împrumuturile cu dobândă subvenţionată. cauzate în principal de difernţa între preţurile (tarifele) de vânzare. organizare de expoziţii. avansurile rambursabile. financiare şi sociale din perioadele respective. investiţiile. dar nu prin transferuri băneşti. Aceste alocări pentru investiţii se realizează având ca obiectiv principal satisfacerea interesului general şi nu numai criteriul obţinerii de Pagina 41 din 63 . împrumuturi garantate de stat. Principalele ajutoare financiare indirecte sunt: avantajele fiscale (cheltuieli financiare). Primele de export se acordă de către stat exportatorilor pentru acoperirea diferenţei între preţul cel mai mare pe piaţa internă pentru produsul ce se exportă şi preţul cel mai scăzut de pe piaţa externă. Subvenţiile pentru export (prime de export) sunt importante pentru politica de promovare a exporturilor. ajutoarele financiare pentru difuzarea de informaţii.

profit şi se fac în funcţie de necesităţile de realizare de investiţii de importanţă deosebită pentru economia naţională. destinate întreţinerii şi funcţionării intreprinderilor se includ: subvenţiile (cheltuieli de transfer). avansuri rambursabile. Din bugetul de stat sau din alte fonduri speciale se acordă intrprinderilor publice împrumuturi în condiţii avantajoase. Autoritatea publică intervine şi ajută intreprinderile din economie prin garantarea împrumuturilor bancare ale acestora. Ajutoarele financiare publice cele mai eficiente sunt cele legate de reducerea obligaţiilor fiscale. Ele reprezintă încasări fiscale la care statul renunţă. punând la dispoziţia exportatorilor. numindu-se şi cheltuieli fiscale. organizare de expoziţii. cursuri si referate postate de utilizatori. de avantajele fiscale. În cadrul cheltuielilor curente. În cazul în care beneficiarul unui împrumut garantat nu îşi onorează obligaţia faţă de banca creditoare. informaţii. interne şi externe. Acoperirea financiară (finanţarea) a cheltuielilor publice pentru acţiuni şi obiective economice se face din mai multe surse. Dobânda bonificată permite statului să stabilească pentru intreprinderile private o dobândă reală inferioară celei practicate de băncile comerciale. animale. Ajutoare financiare de la buget se acordă pentru difuzarea de informaţii. cointeresa.ro ! Arhiva online cu diplome. Acest avans se restituie bugetului de stat din încasările obţinute la vânzarea în străinătate a noilor produse. îngrăşăminte. Analiza cheltuielilor publice destinate pentru acţiuni şi obiective economice evidenţiază o serie de aspecte privind eficienţa a acestor cheltuieli. împrumuturi cu dobândă subvenţională. Astfel intreprinderile îşi finanţează necesităţile privind activitatea curentă şi dezvoltarea pe seama propriilor resurse realizate în Pagina 42 din 63 .tocilar. diferenţa suportând-o bugetul. Statul finanţează pe seama cheltuielilor bugetare o serie de acţiuni de sprijinire indirectă a exporturilor. stimula. în cheltuielile de capital se cuprind investiţiile destinate modernizării şi restructurării intreprinderilor.Vizitati www. cheltuieli financiare. studii de marketing. Între formele indirecte ale ajutoarelor financiare publice sunt avantajele fiscale acordate de autorităţile publice agenţilor economici cu scopul de a-i ajuta. Credite cu dobânzi subvenţionate se acordă de stat şi agricultorilor pentru acţiuni legate de procurarea de maşini agricole. lăsându-le la dispoziţia agenţilor economici plătitori. organizează târguri şi expoziţii. Avansurile rambursabile reprezintă o formă de ajutor financiar public prin care se acordă între 20% şi 50% din valoarea necesară realizării unor acţiuni de prospectare şi prezentare în străinătate a unor produse noi. Împrumuturile cu dobândă subvenţionată. studii privind pieţele externe. amenajări teritoriale. asistenţă tehnică de specialitate. statul este obligat să efectueze rambursarea pe seama resurselor bugetare. realizări de construcţii.

de modernizare. Agricultura constituie o ramură economică de interes strategic naţional. pentru ţările care fac parte din această Uniune: Fondul european de orientare şi garantare agricolă (FEOGA) şi Fondul european de dezvoltare regională (FEDER). a mijloacelor de transport. ca şi alte ţări. apelează la credite externe de la Banca Mondială. Ele au acoperit necesităţile de dezvoltare a infrastructurii transporturilor. daunătorii. construcţiile navale. La finanţarea acţiunilor şi obiectivelor economice participă şi fonduri financiare speciale care se constituie în afara bugetului de stat. Dintre sursele externe. în funcţie de felul necesităţilor temporare şi posibilităţile de rambursare a lor.tocilar. industria energetică. Pagina 43 din 63 . cursuri si referate postate de utilizatori. care este supusă unor fenomene naturale şi economice care influenţează direct producţia agricolă. menţionăm finanţările primite din fonduri comunitare cu caracter structural ale Uniunii Europene. Ţările membre ale Uniunii Europene beneficiază de ajutoare financiare publice pentru agricultură din două surse: bugetele naţionale şi fondurile structurale comunitare. Dintre ramurile industriei au beneficiat de diferite forme ale ajutorului financiar public industria extractivă. Au fost folosite diferite tipuri de ajutoare. dar au predominat subvenţiile (de exploatare.Vizitati www. minieră. siderurgică s. sau variaţiile preţurilor produselor agricole. Autorităţile publice susţin financiar şi amenajările teritoriale acordând o serie de avantaje pentru revitalizarea regiunilor şi dezvoltarea zonelor rurale. Şi instituţiile bancare şi financiare internaţionale oferă resurse pentru finanţarea de acţiuni economice: Banca Europeană de Investiţii. de echipament) alături de fondurile pentru investiţii.ro ! Arhiva online cu diplome. Ele complectează aceste resurse cu împrumuturi bancare. construcţiile de maşini. de subvenţionare a diferenţelor de tarif. Sursa internă cea mai importantă o reprezintă bugetul de stat care acordă resurse financiare pentru susţinerea intreprinderilor publice sau private cu dificultăţi. cum sunt: calamităţile naturale. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru continentul european şi Banca Mondială pentru ansamblul ţărilor lumii şi pentru ţările în curs de dezvoltare. bolile în domeniul creşterii animalelor. credite cu dobânzi subvenţionate.a. ajutoare. România. Transporturile au beneficiat şi beneficiază de mari ajutoare financiare din partea autorităţilor publice. de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare sau primeşte ajutoare financiare externe nerambursabile (PHARE). urma valorificării şi încasării producţiei şi a obţinerii de profit. facilităţi fiscale.

cursuri si referate postate de utilizatori. plătesc impozite. Prime de export la porumb şi la viţei. Acest fond se constituie din alocaţii bugetare puse la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei gestionat prin bănci comerciale.Vizitati www. realizează investiţii pentru combaterea poluării şi îmbunătăţirea performantelor ecologice ale firmelor respective. reconstruind mediul şi acordând despăgubiri eventualelor victime. avantaje fiscale. adică se pot acorda reduceri sau Pagina 44 din 63 .tocilar. El serveşte acordării de credite producătorilor agricoli pentru finanţarea lucrărilor agricole şi creşterea animalelor. material de plantat. Fondurile bugetare Fondurile bugetare sunt în cazul în care statul alocă resurse pentru: investiţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător. îngrăşăminte chimice. împrumuturi cu dobânzi subvenţionale. lucrări mecanice de arat. Fondul pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi al celor pentru creştere animalelor. reproducţia şi selecţia animalelor şi asigură rembursarea creditelor externe. Subvenţii pentru acoperirea unei părţi din preţul seminţelor şi pentru finanţarea stocurilor de grâu. semănat. subvenţionarea Regiei de Îmbunătăţiri Funciare. Poluatori pot fi persoane fizice sau juridice care vor răspunde. de întreţinere a culturilor şi de recoltat. compensând pagubele. Statele finanţează agricultorii acordându-le subvenţii. Formele de finanţare de la bugetul de stat a agriculturii în România sunt: Sistemul de cupoane valorice Aceste cupoane au fost instituite pentru a facilita procurarea de materiale şi servicii necesare lucrărilor agricole. Autoritatea publică stabileşte reglementările juridice privind răspunderile pentru deteriorarea mediului înconjurător. taxe. Prime pentru achiziţii de cereale pentru consum propriu. motorină. Principiul care stă la baza legislaţiei de protecţie a mediului este poluatorul plăteşte.ro ! Arhiva online cu diplome. Există următoarele surse de finanţare a cheltuielilor legate de protecţia mediului înconjurător: Fondurile agenţilor economici În cazul în care aceştia: suportă pagubele produse mediului. avantajele fiscale. Bugetul de stat mai finanţează o serie de cheltuieli de capital referitoare la îmbunătăţiri funciare. redevenţe pentru poluarea mediului. Cupoanele reprezintă bonuri valorice ce se acordă gratuit persoanelor fizice care exploatează terenuri agricole individual sau în asociere şi se distribuie beneficiarilor la începutul anului utilizate şi pentru achitarea contravalorii următoarelor materiale şi servicii: seminţe.

cercetarea aplicativă având ca scop dobândirea de cunoştinţe noi pentru a fi aplicate în practică.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 45 din 63 . Cheltuielile publice pentru protecţia mediului în România sunt îndreptate atât spre refacerea mediului degradat cât şi spre prevenirea distrugerii lui în viitor. mai ales pentru menţinerea calităţii mediului ambiant. Mai pot fi utilizate şi alte instrumente financiare. Banca Mondială a acordat României împrumuturi pentru finanţarea unor acţiuni de protecţie a mediului. O altă sursă de finantare a protejării mediului ambiant o reprezintă mecanismul de conversie a datoriei externe a unor ţări în curs de dezvoltare în fonduri pentru protecţia şi refacerea mediului. constituite pe perioade scurte de timp. acordate intreprinderilor pentru a suporta anumite acţiuni de depoluare stabilite prin contracte de privatizare. împreună cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. să limiteze poluarea mediului. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. sume recuperate de la poluatori. este o activitate experimentală care urmăreşte împingerea limitelor cunoaşterii omului şi acumularea de cunoştinţe privind aspectele fundamentale ale fenomenelor sau faptelor observate. modificările climaterice. amenzi. fonduri în custodie. pentru reducerea poluării. Creditele acordate de Banca Mondială Banca Mondială gestionează. În afara bugetului de stat există şi fonduri speciale constituite din taxe şi contribuţii care sunt utilizate pentru anumite acţiuni şi programe de protecţie a mediului. eliberare de permise negociabile care permit încadrarea într-un anumit nivel de poluare stabilită de autorităţi competente. taxe.tocilar. Sursele de finanţare a acestor cheltuieli pot fi diverse. finanţarea activităţii de cercetare-dezvolatre în domeniul creării de bunuri şi servicii care să măsoare. cum sunt: sisteme de garanţiecolectare de ambalaje şi alte deseuri în scopul reciclării lor. crearea de noi procese sau servicii sau îmbunătăţirea celor existente. subvenţionarea dobânzilor bancare la împrumuturile acordate de băncile comerciale pentru acţiuni şi activităţi legate de protejarea mediului. să prevină. un fond mondial pentru protecţia mediului care acoperă patru domenii: diversitatea biologică. Agenţii economici efectuează unele cheltuieli pentru protecţia mediului. Fonduri speciale Fondurile speciale sunt destinate unor acţiuni majore de protecţie a mediului: fondul naţional de mediu. care se constituie din impozite. Activitatea de cercetare-dezvoltare îmbracă următoarele forme principale: cercetarea fundamentală. dar puterea lor de a aloca resursele financiare necesare este redusă. scutiri de impozite agenţilor economici. eliminarea substanţelor care reduc stratul de ozon şi ape internaţionale.

Finanţarea activităţii de cercetare-dezvoltare în România se realizează pe programe sau în sistem instituţional. licitaţii. Bugetul de stat alocă resursele cele mai importante pentru cercetare-dezvoltare. stimulare.Universităţile desfăşoară importante activităţi de cercetare. cercetarea de dezvoltare reprezintă activitatea de cercetare care se bazează pe cunostinţele deja existente provenite din cercetări sau experimente practice. Comunitatea Europeană a Energiei Atomice are un buget de cercetare şi investiţii care finanţează cheltuielile de cercetare. managerial. explorare spaţială. Pagina 46 din 63 . la acesta se pot adăuga contribuţii ale statelor care doresc să participe la aceste programe şi se pot contracta împrumuturi pentru finanţarea cercetării. din fonduri bugetare sau din alte surse. al finanţării competitive pe bază de programe. credite externe şi fonduri din bugetele Comunităţilor Europene. evaluări. Reforma în domeniul cercetării-dezvoltării s-a bazat pe introducerea sistemului competitiv. dezvoltare economică. energie nucleară. Resursele importante sunt indreptate către cercetare-dezvoltare de către agenţii economici. În România. progresul ştiinţei. publici sau particulari. în special în cercetarea fundamentală. Restructurarea activităţii de cercetare-dezvoltare a introdus finanţarea prin competiţie a proiectelor de cercetare şi a stabilit procedee de evaluare a proiectelor şi rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare.ro ! Arhiva online cu diplome. se repartizează pe următoarele domenii: scopuri militare. Activitatea de cercetare-dezvoltare este finanţată şi din surse externe: ajutoare financiare nerambursabile. sunt organizate concursuri. unităţi de cercetare-dezvoltare din cadrul invăţământului superior. Sursele de finanţare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare sunt: fondurile bugetare. ocrotirea sănătăţii. societăţi comerciale de cercetaredezvoltare. universităţile. Instituţiile şi unităţile în cadrul cărora se desfăşoară activitatea de cercetare-dezvoltare. unităţi de cercetaredezvoltare ştiinţifică ale Academiei Române ca instituţii publice.tocilar. Fondurile guvernamentale destinate cercetării-dezvoltării în tările dezvoltate. fondurile industriei.Vizitati www. surse externe. Finanţarea pe bază de programe asigură alocarea resurselor bugetare în funcţie de rezultatele procnozate a fi obţinute utilizând metode şi instrumente bugetare noi. organizate ca instituţii naţionale. servicii publice. de finanţare. unităţi de cercetare-dezvoltare ale academiilor de ramură. cercetarea ştiinţifică s-a aflat într-un proces de restructurare şi reformare pe multiple planuri: legislativ. instituţional. aceste resurse bugetare se prezintă sub forma garanturilor. sunt urmatoarele: institute naţionale de cercetare-dezvoltare sprijinite financiar de la bugetul de stat cu resurse pentru investiţii. muzee şi alte unităţi cu personalitate juridică. unităţi de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice. aceste resurse sunt cunoscute ca fiind fondurile industriei. cursuri si referate postate de utilizatori.

Fondurile ale agenţilor economici destinate activităţilor de cercetatre-dezvoltare sunt alocate pentru efectuarea de cercetări proprii. finanţare în sistem instituţional a cheltuielilor de funcţionare şi de investiţii. cheltuieli cu ordinea publică şi siguranţă naţională. 2. autorităţi executive şi alte organe publice. ce reprezintă alocarea unor sume de bani de la bugetul de stat în completarea resurselor agenţilor economici. prefecturi. cofinanţare. Cheltuielile pentru servicii publice generale diferă de la o ţară la alta. Cheltuielile cu apărarea Serviciile publice generale satisfac necesităţi publice cu carecter invizibil şi costul lor este suportat de întreaga societate. consilii sau autorităţi locale). studii. paşapoarte. pe seama resurselor bugetare. primării şi alte instituţii). guvernamental sau local. diferă şi în funcţie de gradul de dezvoltare economico-socială. Autorităţile publice generale cuprind: organele puterii şi admninistraţiei publice şi organele de ordine publică. grănicerii.tocilar. cuprind cheltuieli cu: poliţia. această categorie de cheltuieli este înscrisă în bugetul de stat în două poziţii distincte: cheltuieli cu autorităţile publice. penitenciare. programe informatice sau pentru achitarea contractelor de cercetare. Principala sursă de finanţare a acestor cheltuieli o reprezintă bugetul de stat. cuprind: poliţia. servicii de informaţii. licenţe. organele puterii judecătoreşti. organele puterii legislative centrale şi locale (parlamente. securitatea naţională.5. cursuri si referate postate de utilizatori. jandarmeria. temelor şi acţiunilor noi din Programul naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică. Organele puterii şi administraţiei publice. pentru unităţi de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice bugetare.Vizitati www. organele executive centrale şi locale (guvern. jandarmeria. servicii speciale de pază şi protecţie. unicamerale sau bicamerale. cuprind: instituţia prezidenţială. finanţarea programelor şi acţiunilor ce continuă pe mai mulţi ani. arhivele statului. autorităţi legislative. destinate cumpărării de brevete. cuprind cheltuieli pentru: preşedenţie. protecţie şi pază contra incendiilor. sub formă de granturi. după subordonarea instituţiilor respective. Fondurile de la bugetul de stat se alocă pentru: finanţarea în sistem competitiv a programelor. ministere. Pagina 47 din 63 . În România. autorităţi judecătoreşti. Organele de ordine publică.ro ! Arhiva online cu diplome.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sursa de finanţare a cheltuielilor cu autoritatea publică o reprezintă bugetul de stat sau bugetele locale; în cazul unor ministere sau instituţii publice centrale pot exista unele venituri încasate din activitatea specifică (taxe judiciare de timbru, taxe de timbru, amenzi, taxe consulare) care se reţin şi se utilizează în regim extrabugetar; o altă sursă o pot reprezenta creditele externe. Cheltuielile pentru apărare sunt cheltuieli neproductive care consumă o parte din produsul intern brut. Cheltuielile pentru apărare (militare) sunt finanţate din bugetele guvernamentale ale statelor la care se adaugă resurse financiare provenite de la anumite grupări sau alianţe militare şi credite externe. Cheltuielile de apărare sunt: cheltuieli directe, cuprind: cheltuieli cu întreţinerea forţelor armate în ţară şi alte ţări; cheltuieli finanţate din fonduri speciale separate de bugetul de stat sau există cheltuieli civile cu finalitate militară cuprinse în bugetele altor ministere; cheltuieli indirecte sunt cele legate de lichidarea urmărilor războaielor sau pentru pregătirea unor viitoare acţiuni armate: plăţi în contul datoriei publice contractate pentru înzestrarea armatei sau pentru ducerea războaielor, cheltuieli de refacere a propriei economii distruse, plăţi de pensii cuvenite orfanilor, invalizilor sau văduvelor de război. Cheltuielile pentru apărarea ţării servesc întreţinerii şi dotarii forţelor armate care cuprind şi cheltuieli pentru acţiuni de integrare euroatlantică, pentru aprticiparea la Parteneriatul pentru Pace sau participare la operaţiuni de menţinere a păcii. Principala sursă de finanţare a cheltuielilor pentru apărare naţională este bugetul de stat. Ministerul Apărării Naţionale reţine integral, ca venituri extrabugetare, unele încasări pe care le realizează din valorificarea în ţară sau la export a unor bunuri din dotare, din operaţiuni de menţinere a păcii, din activităţi de asistenţă bilaterală. 2.6.Alte cheltuieli Există cheltuieli pe care autorităţile le efectuează fără a fi delimitate după criteriul funcţional. Aceste cheltuieli sunt: cheltuieli cu datoria publică şi cheltuieli cu acţiuni ale guvernului în exterior. 2.6.1. Cheltuielile privind datoria publică

Pagina 48 din 63

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cheltuielile privind datoria publică cuprind totalitatea plăţilor pe care statul le are de efectuat intr-un an faţă de creditorii săi interni şi externi, şi anume: anuităţi, dobânzi, câştiguri, comisioane. Mărimea cheltuielilor cu datoria publică este dată de volumul contraprestaţiei pe care statul o datorează creditorilor săi în decursul unui an, adică partea din împrumut restituită anual (anuitate sau amortizare) şi plata dobânzilor aferente, care alcătuiesc serviciul datoriei publice. Cheltuielile cu datoria publică sau serviciul datoriei publice reprezintă efortul financiar anual pe care datoria publică îl implică. Acoperirea cheltuielilor cu datoria publică se face de la bugetul de stat. 2.6.2.Cheltuielile publice cu exteriorul Toate categoriile de cheltuieli prezentate, din punctul de vedere al cadrului spaţial în care se efectuează sunt cheltuielile interne ale statelor. Ţările fac şi cheltuieli cu relaţile externe fiind considerate cheltuieli diplomatice. Astfel de cheltuieli sunt ocazionate de plata salariilor personalului diplomatic şi finanţarea reprezentanţelor în străinătate, în cea mai mare parte, şi într-o pondere redusă, de achiziţionare a materialelor şi subvenţionarea instituţiilor internaţionale la care ţara respectivă este membră. Cheltuielile cu exteriorul se achită în valută, influenţând balanţa de plăţi extern. Prin natura lor sunt cheltuieli de funcţionare (curente) a serviciilor diplomatice, astfel o mică parte servesc la procurarea de bunuri durabile (investiţii). Din punct de vedere economic, sunt cheltuieli nerecuperabile, consumatoare de venit.

CAPITOLUL III. PRIVIRE ISTORICĂ ASUPRA BUGETELOR DE STAT ŞI ALE ASIGURĂRILOR SOCALE

3.1. Perioada 1935 – 1938 Analizând destinaţia cheltuielilor pe exerciţiile 1935/1936 – 1938/1939 se desprind unele aspecte. Datele absolute şi relative care stau la baza acestora se găsesc în tabelul nr.1 (vezi pagina 35). Ministerul Finanţelor s-a situat în toţi anii pe locul 1.
Pagina 49 din 63

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pe locul al doilea s-a aflat Ministerul Apărării Naţionale. Ministerul Educaţiei Naţionale a ocupat constant locul al treilea. Ministerul Internelor s-a situat în trei ani pe locul cinci şi într-un an ( 1935-1936) pe locul al patrulea. Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor s-a situat în doi ani pe locul 11 şi în alţi doi pe locul 12. Bugetul reprezenta şi o expresie materială a concepţiei guvernanţilor asupra rolului diferitelor sectoare ale vieţii publice şi în ultimă instanţă asupra celor care lucrau în domeniile respective. Nota dominantă a constituit-o prevalenţa sectoarelor social-economice asupra celor administrativ-militare, cu alte cuvinte acelor care asigurau dezvoltarea ţării, comparativ cu sectoarele birocratice. Datele concrete arată că pentru departamentele social-economice ( cuprinzând acţiunile economice, educaţia, datoria publică, acţiunile sociale şi lucrările publice) se acorda cea mai mare parte din buget. Astfel, în exerciţiile bugetare 1935-1939 situaţia a fost următoarea cum se vede în tabelul nr. 2:

Tabelul nr. 2 Repartizarea cheltuielilor pe departamentele social-economice

Anul bugetar

Departamentele social-economice Altele % % 1935/1936 63,1 36,9 1936/1937 64,1 35,6 1937/1938 60,5 39,5 1938/1939 60,1 39,9 Sursa: Gh.Dobre, A.Platon, I.Tiriboi, Sectorul de stat în România interbelică, Bucureşti, Editura Academiei, 1987, p. 21. “Altele” erau departamentele administrativ-militare (apărarea naţională, externe, interne, justiţie, culte, arte, administraţie general guvernamentală).

Pagina 50 din 63

Iaşi.6 Total Cheltuieli II.9 4. Acţiuni sociale 5. Datorie publică 4.575.tocilar.956. I. Administrativ-militare 1. În general.1 6.Vizitati www.000. la 26.000.România de la CuzaVodă la Carol al II-lea. 3 Cheltuielile guvernamentale Cheltuieli I.823. apărării naţionale şi educaţiei. Se remarcă o incetinire în desfăşurarea vieţii economice. p. 136. reflex a unei stagnări în evoluţia economiei mondiale din criza înarmărilor şi se impune acoperirea unor sporuri obligatorii la cheltuieli. Editura Universalităţii “ Al.ro ! Arhiva online cu diplome. Externe 3. Culte şi arte 6.000.4% faţă de lunile corespunzătoare din 1937.000 lei faţă de bugetul exerciţiului 1937/1938.248.726. În continuare prezentăm unele aspecte în legătură cu întocmirea bugetelor de stat.2 Sursa: Gh.3 0. Cheltuielile guvernamentale din bugetul pe 1938/1939 erau repartizate astfel: Tabelul nr. Modernizare-europenism. Lucrări publice % 59.956. Ministerul Finanţelor aflându-se în faţa unei duble probleme: “necesitatea de a spori într-o mare masură creditele bugetare şi în acelaşi timp datoria de a nu Pagina 51 din 63 . Ritmul şi strategia modernizării. de 25.000 lei majorat cu 1. Educaţie 3.0 4. la alocaţiile bugetare centralizate se acorda prioritate activităţilor economice.Administraţie general-guvernamentală 100 % 40. Apărare naţională 2. vol. Justiţie 5.1 1.000 lei.000 lei.8 12. 1995.549. Iacob şi Luminiţa Iacob. I. Social-economice 1. Din decembrie 1937 s-a constatat o stagnare a vieţii economice la care se adugă şi influenţa împrejurărilor de ordin politic intern din lunile ianuarie şi februarie 1938 în care media încasărilor a fost mai mică cu 2.0 3. Interne 4. Acţiuni economice 2.4 25.0 0.0 17. de exemplu exerciţiul 1938-1939.000 lei.6 25. deci în plus cu 3. Cuza”. cursuri si referate postate de utilizatori. Acest buget a fost întocmit pe suma totală de 30.

pentru mărirea alocaţiei de hrană pentru instrucţia şi întreţinerea materialului nou intrat în armată.7 mil.5% ((((((((. Necesitatea sporurilor de cheltuieli neputând fi înlăturată un spor de fiscalitate se impunea. în numerar 147. sporuri la serviciul datoriei publice de 228 milioane lei.8 mil. în special la personal.lei 58.lei. evalua veniturile pe baza unui procent de creştere.365.lei 738.1 mil. diverse alte autorităţi şi instituţii publice şi particulare.lei.8 mil.800. Prin compensaţii cu datorii către Stat (((((.ro ! Arhiva online cu diplome.000 lei prin bonuri de impozite. decretul lege acordă tuturor debitorilor Statului cele mai mari înlesniri de plată cum ar fi: compensaţie cu creanţe contra Statului.lei 1.lei 176.lei. profesorilor şi corpurilor tehnice. pentru realizarea de economii.tocilar. în titluri de rentă de consolidare cu creanţe contra Statului 37.600.000 lei. din care cea mai mare parte s-a lichidat cu renta de consolidare 3% din 1935.4 mil.294. Din totalul datoriilor particularilor către Stat. cursuri si referate postate de utilizatori.267. sporuri pentru gradaţiile magistraţilor. Sporurile de cheltuieli în bugetul ordinar decurg din: aplicarea decretului-lege din decembrie 1937 pentru sporirea salariilor cu 1050 milioane lei şi a pensiilor cu 50 milioane lei.lei încasări până la 31 Decembrie 1937..lei pentru a căror încasare. la 1 Aprilie 1937 erau 9.8 mil. indiferent dacă creanţa este personală a debitorului Pagina 52 din 63 . provocate de noile emisiuni de rentă. lichidarea datoriilor arierate şi unele sporuri de impozite devenite absolut necesare şi anume: decret-lege pentru unele măsuri financiare excepţionale.0 mil.lei până la finele lunii martie 1938.lei Restul de lichidat 781. aşa cum s-a făcut în anii precedenţi”. autorizarea exerciţiului 1934/1935.000 lei.6 mil.2 mil.000. Din totalul datoriilor Statului către particulari şi autorităţi care la 1 Aprilie 1933 se urcau la suma de 12.8 mil.000. sau lichidat aproape 9.842.7 mil. sporuri necesare la armata de uscat. interzicându-se numirile şi avansarile în locurile vacante. prin împrumutul intern de consolidare 3% din 1935 şi mai rămăsese de lichidat la 1 Aprilie 1937 suma de 3.Vizitati www. Rămăşiţe de încasat la 31 Decembrie 1937 sunt de 8795. aviaţie şi marină. în total 570. Pentru acoperirea plusului de cheltuieli Ministerul Finanţelor printr-o serie de decretelegi care stabileşte realizarea de economii.049. decret-lege pentru lichidarea datoriilor din exerciţii inchise (arierate) dintre Stat. TOTAL 2.5%……………………… Cu rentă de consolidare 4. Creanţele lichidate până la 31 Aprilie 1937: Cu rentă de consolidare 3% 1935 ((((((( Cu rentă de consolidare 3.

culturii.lei din exerciţiul 1937/1938 la 4.tocilar. agricultură.000. cheltuielile economice constituie plăţi curente şi de investiţii ale gestionării bunurilor productive ale statului şi în acest sens ele măresc substanţial volumul cheltuielilor.000 lei. industrie. Modificarea şi completarea legii contribuţiilor directe prin care se introduce o mai completă echitate fiscală. în a doua grupă: cheltuieli destinate învăţământului. procentul de 54% faţă de încasările din exerciţiul 1933/1934. deci cu un plus de 1. sau nu. aici cheltuielile cuprind toată gestiunea curentă a ramurilor respective. în grupa a III-a: cheltuieli de natură economică cuprinzând cele pentru transporturi şi comunicaţii. Încasările au mers într-o creştere continuă. repartizându-se în mod mai egal sarcinile ce decurg din această lege şi înlăturându-se astfel neegalităţile de tratament ce au existat până acum. scutirea de dobânzi. Înfinţarea taxelor de consumaţie la unele produse şi modificarea unor articole din legea pentru aşezarea şi administrarea taxelor asupra produselor petrolifere din ianuarie 1933.200 mil. etc. armată şi reprezentanţa externă. Veniturile şi cheltuielile acestui buget s-au mărit de la 2.lei se vor vărsa de la bugetul ordinar al Statului. ordine publică şi armată. comerţ şi credit.750 mil. a intreprinderilor şi a unităţilor statului.250 mil.000. a patrimoniului său economic în comparaţie cu celelalte grupe în care plăţile reprezintă în general o finanţare a statului din veniturile sale. Pagina 53 din 63 . asigurărilor sociale şi cultelor. s-au cumulat: în prima grupă: administraţie.ro ! Arhiva online cu diplome. coeficienţi de reducerea amenzilor din contravenţii. cursuri si referate postate de utilizatori. administraţia financiară pentru ordinea publică şi justiţie. pe când sporul la indirecte este de 84%.Vizitati www. comunicaţii. Contribuţile directe în vigoare sunt stabilite pe baza recesământului din 1933/1934. sănătăţii. plăţile pentru administraţia centrală. dar spre deosebire de celelalte trei grupe ele produc şi venituri însemnate prin căile ferate. plăţile anuale în contul împrumuturilor externe şi interne. O notă specială se impune pentru grupa de economie. în grupa a IV-a: cheltuieli cu datoria statului. operându-se chiar unele scăderi asupra lor. ştiinţei.lei din care 1. atingând în exerciţiul 1937/1938. intreprinderile industriale şi agricole. În ceea ce priveşte structurarea cheltuielilor.

ştiinţă. edificii.ro ! Arhiva online cu diplome. Când se aflau în opoziţie partidele politice permiteau degrevări fiscale dar când Pagina 54 din 63 . organizare. Cu toate acestea cheltuielile statului în domeniul economiei nu evidenţiază unele direcţii importante ale intervenţiei statului. etc. în grupa a treia economia concentrează cheltuielile statului privitoare la investiţiile şi la exploatarea a patrimoniului sau industrial. pensii. Astfel. sănătate. A existat o permanentă confruntare între guvernanţi şi populaţie în acest domeniu: guvernul caută să obţină venituri bugetare cât mai mari. în grupa a doua s-au cumulat sumele privitoare la instrucţionarea publică. propuse de guvern şi votate de Adunarea Deputaţilor. timp de peste o jumatate de secol. de transporturi şi comunicaţii. porturi şi magazii. ceace înlesneşte judecăţile asupra subiectului. etc. de pildă beneficiile industriei obţinute de la stat nu apar din cauza metodei folosite.tocilar. respectivele beneficii priveau scutiri sau reduceri de taxe vamale la importul maşinilor sau diferitelor semifabricatelor sau materii prime. şi respectiv gradul de utilitate şi de eficienţă a cheltuierii veniturilor statului. În perioada de după 1921 nu se mai fac investiţii importante în patrimoniul statului. Veniturile şi cheltuielile statului erau materializate în bugetele anuale. teren pentru construcţii de intreprinderi. cheltuielile economice întrucât includ bugetele de cheltuieli ale intreprinderilor şi instituţiilor economice ale statului. reprezintă în parte investiţiile în domeniile menţionate care au înzestrat ţara cu mijloace interne de transport şi comunicaţie. cultură. cheltuielile pentru economie. agricol. Cheltuielile sunt clasificate pe principiul administrativ al ministerelor ceace nu poate evidenţia natura acestor cheltuieli. pe avere. majoritatea cheltuielilor economice fiind de gestiune. asigurări sociale. a patra grupă de cheltuieli are în vedere plăţile pentru datoria statului permanentă şi sporită mereu în toată perioada 1860-1937. reprezintă şi conturile de gestiune ale acestora. reduceri de 45% la transportul pe căile ferate. Până în 1916. cetăţenii urmăreau să plătească tot mai puţine taxe şi impozite. pe cifra de afaceri. Pentru o imagine mai sintetică cheltuielile pe grupe au fost calculate şi pe locuitor. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. În scopul evidenţierii participării statului prin cheltuieli în afară de gestiune la economie s-a constituit şi un set de tabele fără conturile de gestiune a intreprinderilor şi a instituţiilor economice. pe mărfurile importate şi exportate. Cheltuielile s-au ordonat pe domenii şi pe grupe de domenii: în prima grupă de domenii s-au inclus toate cheltuielile necesitate de funcţia de administrare. Veniturile se obţineau din impozite şi taxe din cele mai diverse: pe salarii. reprezentare şi apărare a statului. ele nu pot apărea la capitolul cheltuieli. acestea nu constituiau plăţi din buget ci scăzăminte din sumele ce trebuiau să le plătească industriaşii. construcţii. în buget la capitolul cheltuieli economice. culte.

tocilar. Cauza acestei reduceri rezidă nu numai în reglementările adoptate care vizau o oarecare lărgire a competenţelor unităţilor economice în gestionarea fondurilor proprii de resurse financiare. ajungeau la putere constatau că nu puteau face faţă cheltuielilor şi ca atare dădeau uitării sloganelor electorale. acţiuni agrozooveterinare. În intervalul de timp 1951-1970. În totalul cheltuielilor pentru economia naţională au fost incluse cheltuielile pentru finanţarea dezvoltării economico-sociale (investiţii productive. s-au situat pe locul al doilea. cu ponderi din ce în ce mai reduse. cheltuielile pentru acţiuni social-culturale. în raport cu aceea a venitului naţional. în anii “70 şi “80 aceasta s-a redus sensibil. cu 18%-37% din total. educaţia. cheltuielile pentru finanţarea economiei naţionale au fost predominate. 4 (vezi pagina 41). 3. cu caracter social-cultural. şi diverse alte cheltuieli. dotarea intreprinderilor nou înfiinţate cu mijloace circulante proprii). Bugetul reprezintă şi o expresie materială a concepţiei guvernanţilor asupra rolului diferitelor sectoare ale vieţii publice şi în ultima instanţă asupra celor care lucrau în domeniile respective. şi mutaţiile intervenite în structura respectivelor cheltuieli. au urmat cheltuielile pentru apărarea ţării. datoria publică. după care. constituirea rezervelor materiale de stat.1989 Evoluţia cheltuielilor bugetului de stat. ale administraţiei de stat şi cele judecătoreşti. Perioada 1950 . sunt prezentate în tabelul nr. apoi cheltuielile pentru finanţarea organelor puterii. acţiunile sociale şi lucrările publice) se acorda cea mai mare parte din buget.ro ! Arhiva online cu diplome.2. în perioada 1950-1989 cheltuielile bugetului de stat s-au cifrat la sume echivalente cu 45%-62% din venitul naţional. şi în mod deosebit rambursării înainte de termen a datoriei externe. precum şi cheltuielile pentru finanţarea altor obiective şi acţiuni privind economia naţională (diferenţe de preţ. în perioada 1950-1989. deţinând ponderi de 52%-62% în totalul cheltuielilor bugetului de stat. Datele concrete arăta că departementele social-economice (cuprinzând acţiunile economice. Prin urmare. dar şi în politica de austeritate promovată de stat pentru a face faţă efectelor negative ale crizei economice mondiale. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. întreţinerea şi repararea Pagina 55 din 63 . ponderea acestora în venitul naţional a marcat o tendinţă de creştere. În perioada considerată.

vom compara veniturile prelevate la buget de la unităţile economice cu cheltuielile bugetare care le-au generat (adică cu cheltuielile pentru dezvoltarea economico-socială şi cu cele privind alte obiective şi acţiuni economice).4 1989 170. Ponderea cheltuielilor pentru finanţarea dezvoltării economico-sociale în totalul cheltuielilor pentru economia naţională a crescut de la 44.5 Raportul dintre cuantumul veniturilor preluate la buget de la unităţile economice de stat şi cel al cheltuielilor bugetare pentru finanţarea economiei naţionale. acţiuni de gospodărie comunală. gradul de participare a respectivelor venituri.0 1980 132. pe considerentul că realizarea şi prelevarea la buget a veniturilor respective au fost posibile ca urmare a efortului de finanţare de la buget a cheltuielilor pentru economia naţională. administraţie.3 1960 143.ro ! Arhiva online cu diplome.89% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. veniturile respective trebuia să asigure nu numai recuperarea integrală a cheltuielilor care le-au generat. drumurilor şi a podurilor.Vizitati www.5 1985 142.47% şi 3. de apărare. în intervalul 1980-1989. în perioada 1950-1989 (ani selecţionaţi) EXPLICAŢII Raportul dintre veniturile de stat şi cheltuielile pentru U/M % 1950 185.20%. Pentru a ne da seama de eficienţa cheltuielilor pentru finanţarea economiei naţionale. Tabelul nr.9 Pagina 56 din 63 . cheltuielile respective au reprezentat valori cuprinse între 0. iar în raport cu produsul intern brut. În tabelul nr. În mod. natural. reducându-se în mod corespunzător ponderea cheltuielilor pentru finanţarea altor obiective şi acţiuni economice. apărare.tocilar. etc).8% în 1989.79% şi 1. etc). cercetare ştiinţifică şi prospecţiuni geologice.5 1970 139. precum şi gradul de participare a respectivelor venituri la acoperirea celorlalte cheltuieli bugetare (socialculturale. cheltuielile pentru ştiinţă şi prospecţiuni geologice au variat între 1. În perioada de referinţă.3% în 1960 la 86. Aceasta. altele decât cele pentru economia naţională. la acoperirea cheltuielilor bugetare. etc).5 sunt prezentate cifre privind raportul dintre veniturile preluate la buget de la unităţile de stat şi cheltuielile bugetare pentru finanţarea economiei naţionale. dar şi acoperirea celei mai mari părţi a celorlalte cheltuieli bugetare (pentru acţiuni social-culturale. administraţie. cursuri si referate postate de utilizatori.

cheltuielile pentru asigurările sociale. cheltuielile pentru asistenţă socială. de majoritatea numărului persoanelor care beneficiau de protecţie pe linia sistemului asigurărilor sociale de stat (salariaţi. au sporit ca pondere de la 1.1 ori. majorate ca volum de 55. cheltuielile pentru învăţământ.8 ori.2 78. dar şi-au diminuat ponderea de la 18. Ca urmare. economia naţională Gradul de participare a veniturilor de stat la acoperirea cheltuielilor bugetare. creşteri sau diminuări mai mult sau mai puţin importante.0% la 0.3 53.7%. cheltuielile pentru sănătate au sporit ca volum de 29.6% la 20. În ceea ce priveşte cheltuielile pentru acţiuni social-culturale. după caz. 1990. pensii IOVR au crescut ca volum de 9. dar şi-au diminuat ponderea de la 1.2% la 3. situate pe locul secund în topul cheltuielilor bugetare. multiplicate de 400 ori. în timp ce altele au avut o evoluţie mult mai dinamică. pe de o parte.0% la 42.ro ! Arhiva online cu diplome. Astfel. În perioada 1951-1980. membrii ai cooperativelor de consum şi membrii de familie ai acestora).1%. ponderile diferitelor categorii de cheltuieli au cunoscut.4 ori. dar s-au redus ca pondere de la 6. s-au redresat.6%.6 Pagina 57 din 63 .8% în 1950 la 15.4 ori ca mărime absolută. ambii indicatori au manifestat tendinţă de înrăutăţire.0%.Vizitati www.8 66.7 ori.tocilar. în intervalul 1981-1989.7% la 17.7% la 0. care le-au generat. cursuri si referate postate de utilizatori.5 63. s-au redus ca pondere de la 37. cheltuielile pentru educaţie fizică şi sport au sporit de 3. pensionari.6%. cheltuielile pentru cultură şi artă au sporit ca volum de 2. deşi au sporit ca volum de 12. dar s-au redus ca pondere de la 10. iar alocaţia de stat şi alte ajutoare pentru copii. şi în proporţie de 54%-94% celelalte categorii de cheltuieli bugetare.4% în 1989. Din datele prezentate rezultă că veniturile preluate la buget de la unităţile de stat au acoperit integral cheltuielile pentru finanţarea economiei naţionale. În schimb. şi-au sporit ponderea de la 24. altele decât cele pentru economia naţională Sursa: Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al României.9 90. prezintă interes mutaţiile suferite în structura acestora în cei 39 de ani ai perioadei analizate: unele au crescut relativ lent ca mărimi absolute. Creşterea rapidă a cheltuielilor pentru asigurările sociale a fost determinată. iar pe de alta de îmbunătăţirea prestaţiilor de care acestea % 94.8 ori. după care.6%.

adică de 11.02 46 1987 1. Pentru a avea o imagine mai completă despre dimensiunea principalelor categorii de cheltuieli social-culturale.4 mii de persoane în 1950 la 2232.8 44 1981 2. de la 37.19 46 2. iar pensia medie lunară a crescut. în perioada 1981-1989.1%.. asistenţă socială. după care a scăzut treptat la 43.În % faţă de PIB .47 46 2. Pe asamblul sistemului de pensii de asigurări sociale de stat.4 salariaţi.29 49 2. cea mai tensionată din punct de vedere economic.95 55 1982 2. numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a sporit de la 251. de la 127 lei la 1420 lei. în intervalul 1951-1960. în procente faţă de produsul intern brut şi în dolari SUA pe un locuitor.tocilar.37 55 Pagina 58 din 63 .07 35 1985 2.08 54 2. beneficiau. pensii IOVR 1980 2. Tabelul nr. asistenţă socială. precum şi mărimea acestora în dolari SUA pe locuitor.07 53 2. gradul de dependenţă al pensionarilor faţă de salariaţi a fost de un pensionar la 2. în acelaşi interval de timp.În dolari SUA pe un locuitor Cheltuieli pentru sănătate .85 48 1989 2. învăţământ. în perioadea 1980-1989 EXPLICAŢII Cheltuieli pentru învăţământ . alocaţii de stat şi alte ajutoare pentru copii. in tabelul nr. Spre exemplu.2 ori. adică de 8.31 36 2. sănătate.89 48 1988 1. alocaţii de stat şi alte ajutoare pentru copii.21 44 1984 2. Raportul dintre pensia medie lunară de asigurări sociale de stat şi salariul mediu net a crescut.7% la 56.11 36 2.08 48 2.16 49 2.53 55 1983 2.ro ! Arhiva online cu diplome.12 45 1986 2. membri ai cooperativelor agricole de producţie.Vizitati www. 6 Cheltuielile pentru.9 ori. cursuri si referate postate de utilizatori. luate în anul 1965 şi mai târziu. Alocaţiile de stat şi alte ajutoare pentru copii au crescut ca urmare a măsurii de stimulare a natalităţii.În % faţă de PIB .În dolari SUA pe un locuitor Cheltuieli pentru asigurări sociale. 6 vom prezenta date privind nivelul respectivelor cheltuieli în raport cu produsul intern brut. stabilizându-se apoi la 45%-46% până în 1989.5 mii în 1989. asigurări sociale. ţărani individuali şi beneficiari de ajutor social.13 42 2.3 % în 1980. financiar şi valutar. IOVR.

ca urmare.72 201 8.55 191 7. Creşterea lentă.95 207 Sursa: Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al României.În dolari SUA pe un locuitor 5.tocilar. imperios necesare intreprinderilor. a dobânzilor neuzual de ridicate plătite pentru împrumuturile contractate în străinătate şi a rambursa înainte de termen datoria externă intr-o valută supraapreciată. care au crescut în perioada 1980-1989. ca şi importul de maşini şi utilaje. la noi s-au cheltuit sume echivalente cu 5. ca şi alte ţări importatoare de combustibil şi de energie. iar în unii ani chiar sub 2%. În România. ţara noastră a trebuit să reducă drastic cheltuielile sale bugetare (în expresie reală) economice.35 137 6. la noi s-au cheltuit de la buget 2. Chiar şi cheltuielile pentru asigurări sociale. Pentru securitate socială.62 139 7. respectiv a celor vărsate la buget.49 95 6. cheltuielile pentru învăţământ finanţate de la buget au reprezentat mai puţin de 3% din PIB. a sănătăţii şi a altor cheltuieli social-culturale în anii ”80 au fost agravate de criza prin care a trecut România. . care prevedea alocarea a cel puţin 5% din PIB pentru ocrotirea sănătăţii la orizontul anilor 2000. în anii “80.44 169 7. iar în unii ani chiar diminuarea volumului cheltuielilor bugetare pentru finanţarea învăţământului. în diminuarea ritmului de creştere a veniturilor realizate de acestea. 1990.30 117 6.Vizitati www. în comparaţie cu 12%-20%în ţările dezvoltate. Pagina 59 din 63 . Pentru sănătate. ne situa foarte aproape de nivelul mediu înregistrat de ţările în curs de dezvoltare (de 41 de dolari pe locuitor în 1990) şi la foarte mare distanţă de nivelul mediu al ţărilor dezvoltate (de 950 de dolari pe locuitor).1%-2.5%-9. faţă de 5%-8% în ţările dezvoltate.În % faţă de PIB . social-culturale sau de altă natură. România realizase abia pe jumătate obiectivul strategiei mondiale a sănătăţii.31 107 6.19 119 6. Comisia Naţională pentru Statistică. cursuri si referate postate de utilizatori. dar şi în micşorarea ratei rentabilităţii unităţilor economice şi. Cheltuielile noastre pentru învăţământ.ro ! Arhiva online cu diplome.0% din PIB. echivalente cu 35-55 dolari SUA pe locuitor. au fost afectate de politica de austeritate promovată de stat. Efectele crizei nu s-au manifestat numai în amputarea unor cheltuieli bugetare sau în limitarea creşterii altora. a materiilor prime şi a produselor finite importate.5% din PIB. Pentru a putea suporta povara scumpirii ţiţeiului. în timp ce ţările dezvoltate au alocat acestei destinaţii 5%-8% din PIB. La finele anilor”80.

Cum rezultă din tabelul de mai sus. Administrativ-militare 3.tocilar.14 100. Plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli TOTAL 1997 % 97.51 35.58 38. 8.00 Sursa: Întocmit pe baza datelor din Anuarul Statistic al României. cursuri si referate postate de utilizatori.00 1999 % 98.53 17. pe primul loc s-au aflat cheltuielile cu destinaţia social-economică. 633 şi 2000. 1.00 1998 % 97.7: Tabelul nr. majoritatea cheltuielilor au fost destinate după cum urmează în tabelul nr.73 18.Vizitati www.86 2.ro ! Arhiva online cu diplome.1. acţiunile economice şi social-culturale s-au situat în toţi anii pe primele patru locuri. Cheltuielile administrativ-militare s-au situat pe ultimul loc (3). Tabelul nr.00 2. 3.00 0. în perioada 1997-1999. Cheltuielile din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost destinate conform datelor din tabelul nr. Totuşi. p.00 1999 % 42.70 100. Sociale-economice 2. 8 Destinaţia cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat DESTINAŢIA 1. Social-culturale 2.09 30. Perioada 1997 – 1999 Aşa cum rezultă din anexa nr.96 100.00 1998 % 48.32 100.35 1.30 0. dar nu ştim ce înseamnă alte acţiuni. 7 Destinaţia cheltuielilor bugetului de stat al României FELUL ACTIVITĂŢILOR 1. p.00 Sursa: Întocmit pe baza datelor din anexa nr.69 100. care s-au aflat pe locul al doilea.541.56 100.33 0. Alte acţiuni 3. Pagina 60 din 63 .3.35 21. Alte acţiuni TOTAL 1997 % 46. 1999.

în deosebi a industriei.tocilar. dar şi politicii de austeritate promovate de către stat pentru a face faţă efectelor negative ale crizei economice mondiale şi în deosebit rambursării înainte de termen a datoriei externe. de la intreprinderile agricole şi ale statului.2 miliarde lei). 1999 = 85. În perioada 1950-1989 cheltuielile bugetului de stat s-au cifrat la sume echivalente cu 45%-62% din venitul naţional.234. 1999 = 1. Cheltuielile destinate economiei în perioada 1934-1938 au constituit plăţi curente şi de investiţii pentru gestionarea bunurilor productive ale statului. 1998 = 85. 1998 = 3207.13 %. În intervalul 1951-1970 ponderea acestora în venitul naţional a marcat o tendinţă de creştere după care aceasta s-a redus sensibil. Faptul că peste 97% au fost cheltuieli social-culturale este un lucru firesc.7 miliarde lei. Cauza acestei reduceri s-a datorat unei anumite lărgiri a competenţelor unităţilor economice în gestionarea fondurilor proprii.92 %).culturale peste 85% au fost pensiile de asigurări sociale de stat (1997 = 90. Mulţi agenţi economici nu plătesc contribuţiile pentru asigurări sociale CONCLUZII Cercetarea cheltuielilor bugetelor de stat ale României scoate în evidenţă atât continuitatea cât şi unele discontinuităţi. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 61 din 63 . Un factor negativ îl constituie deficitele bugetului asigurărilor sociale de stat (1997 = 57. O analiză a evoluţiei economiei româneşti din anii 1934-1938 evidenţiază procese şi mari transformări care s-au materializat în anul 1938 în atingerea celui mai înalt nivel de dezvoltare economică de până atunci. Deficitul are două explicaţii: Numărul salariaţilor este mai mic decât cel al pensionarilor.4 miliarde lei. precum şi pe satisfacerea necesităţilor armatei care trebuia să facă faţă perspectivelor intrării în cel de al doilea război mondial. Cheltuielile bugetului de stat pe exerciţiile 1935/1936-1938/1939 relevă punerea accentului pe lichidarea efectelor negative ale crizei economice dintre 1929-1933. au produs venituri importante provenind de la căile ferate.10 %. pe dezvoltarea generală a economiei.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. telecomunicaţii. Din totalul cheltuielilor social .

cheltuielile pentru finanţarea economiei naţionale au fost predominate. s-au redus ca pondere de la 37.47% şi 3. pensii IOVR au crescut ca volum de 9.4 ori ca mărime absolută.8 ori. dar şi-au diminuat ponderea de la 1. ponderile diferitelor categorii de cheltuieli au cunoscut. acţiuni agrozooveterinare.3% în 1960 la 86. cheltuielile pentru învăţământ. şi diverse alte cheltuieli.20%.1%.4% în 1989. Ponderea cheltuielilor pentru finanţarea dezvoltării economico-sociale în totalul cheltuielilor pentru economia naţională a crescut de la 44. cu caracter social-cultural.ro ! Arhiva online cu diplome.89% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. În perioada 1950-1989. cheltuielile pentru cultură şi artă au sporit ca volum de 2. creşteri sau diminuări mai mult sau mai puţin importante. apoi cheltuielile pentru finanţarea organelor puterii. s-au situat pe locul al doilea.0% la 0. dotarea intreprinderilor nou înfiinţate cu mijloace circulante proprii).tocilar. cheltuielile pentru ştiinţă şi prospecţiuni geologice au variat între 1. acţiuni de gospodărie comunală. situate pe locul secund în topul cheltuielilor bugetare. Pagina 62 din 63 . cu ponderi din ce în ce mai reduse.0%.6%. deţinând ponderi de 52%-62% în totalul cheltuielilor bugetului de stat. dar s-au redus ca pondere de la 10. în intervalul 1980-1989. deşi au sporit ca volum de 12.Vizitati www. cheltuielile pentru educaţie fizică şi sport au sporit de 3. precum şi cheltuielile pentru finanţarea altor obiective şi acţiuni privind economia naţională (diferenţe de preţ.7% la 0. dar şi-au diminuat ponderea de la 18. reducându-se în mod corespunzător ponderea cheltuielilor pentru finanţarea altor obiective şi acţiuni economice. cheltuielile pentru sănătate au sporit ca volum de 29. cheltuielile pentru acţiuni social-culturale.79% şi 1.8% în 1989. în timp ce altele au avut o evoluţie mult mai dinamică. Ca urmare. ale administraţiei de stat şi cele judecătoreşti. întreţinerea şi repararea drumurilor şi a podurilor. după caz.4 ori. cercetare ştiinţifică şi prospecţiuni geologice. Astfel. În ceea ce priveşte cheltuielile pentru acţiuni social-culturale. prezintă interes mutaţiile suferite în structura acestora în cei 39 de ani ai perioadei analizate: unele au crescut relativ lent ca mărimi absolute. cu 18%-37% din total.2% la 3. În totalul cheltuielilor pentru economia naţională au fost incluse cheltuielile pentru finanţarea dezvoltării economico-sociale (investiţii productive. dar s-au redus ca pondere de la 6. cursuri si referate postate de utilizatori. cheltuielile respective au reprezentat valori cuprinse între 0. În perioada de referinţă. constituirea rezervelor materiale de stat.8 ori.8% în 1950 la 15.1 ori. etc). au urmat cheltuielile pentru apărarea ţării. cheltuielile pentru asistenţă socială.7% la 17.6%. iar în raport cu produsul intern brut.

cursuri si referate postate de utilizatori.6%. Pagina 63 din 63 . au sporit ca pondere de la 1.Vizitati www. În schimb. şi-au sporit ponderea de la 24.7 ori.7%. majorate ca volum de 55. cheltuielile pentru asigurările sociale. iar alocaţia de stat şi alte ajutoare pentru copii. Un fapt negativ îl constituie deficitele bugetului de stat şi ale bugetelor asigurărilor sociale. Un fapt pozitiv l-a constituit existenţa execedentului bugetar pe întreaga perioadă 19501989.0% la 42. Şi în perioada 1997-1999 pe primul loc s-au aflat cheltuielile cu destinaţiile socialeconomice. multiplicate de 400 ori.6% la 20.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful