P. 1
0romanul

0romanul

|Views: 11|Likes:
Published by Paula Matei

More info:

Published by: Paula Matei on May 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/24/2012

pdf

text

original

ROMANUL

I. DEFINIŢIE
Romanul este cea mai complexă şi mai cuprinzătoare specie a genului epic în proză, de mari dimensiuni, surprinzând conflicte puternice, cu o desfăşurare pe mai multe planuri narative. Desfăşurarea spaţio – temporală este amplă, asociind voci narative diferite şi tonalităţi sau registre stilistice diverse.

II. GENEZĂ  Apare în perioada Antichităţii latine.  Stabilirea caracteristicilor finale aparţine Renaşterii şi Iluminismului. de aventuri.  În romantism cunoaşte diversificarea sub raportul temei – romane istorice.  Atinge apogeul în perioada realismului . forme de început ale acestei specii apar şi în Evul Mediu (romanele cavalereşti).

. Petrescu. D. Tolstoi. L. Buzura etc. Slavici. L. I. Preda. Dickens etc.  Literatura română: D. . Reprezentanţi  Literatura universală: H. Cantemir. N. Filimon. C. C. Zamfirescu. Cervantes. A. M.III. Rebreanu. de Balzac.

IV. CLASIFICĂRI (1) Criteriul tematic Roman de dragoste Roman social Roman de aventuri Roman poliţist Roman de război Roman istoric .

IV. CLASIFICĂRI (2) Criteriul spaţial Roman rural Roman citadin .

CLASIFICĂRI (3) După formula narativă Roman obiectiv Roman subiectiv .IV.

CLASIFICĂRI (4) În funcţie de influenţele curentelor culturale Roman realist Roman naturalist Roman postmodern .IV.

CLASIFICĂRI (5) După formulele consacrate de marii autori din literatura universală Roman balzacian Roman proustian Roman gidian .IV.

CLASIFICĂRI (6) În funcţie de tehnica romanescă Roman tradiţional Roman modern .IV.

A. presupune cucerirea H. Ibrăileanu.IV. Rebreanu. M. activ. Manolescu în Arca lui Noe: Roman de aventură: masculin. Preda Roman erotic: feminin. G. fineţea introspecţiei. de Balzac. roman social. politic. accentuează latura psihologică. Proust. L. CLASIFICĂRI Conform teoriei lui A. citată de N. Thibaudet. preferă analiza M. Holban . al explorării lumii exterioare.

CLASIFICĂRI (7) Conform teoriei lui N. Manolescu (Arca lui Noe) Roman doric Roman ionic Roman corintic .IV.

Baltagul (M.  Univers coerent. Ion (L. instanţă supraindividuală.  Personaj caracter. stabil.ROMANUL DORIC Romanul tradiţional. Rebreanu). Sadoveanu). acţiunea. necontestată şi autoritară. al XIX-lea.  Unitate de acţiune.  Narator omniscient.  Morala tuturor triumfă asupra moralei unuia singur. Călinescu). roman care în literatura română atinge apogeul abia în deceniul 3 al secolului al XX-lea Trăsături:  Lume omogenă. Preda) . Enigma Otiliei (G. Mara (I.  Preferă faptele. Slavici). raţională. Moromeţii (M. epicul. din a II-a parte a sec. autoritar. Ex. al XVIII-lea şi sec.

Holban). izolat.  Morala comună este înlocuită cu morala individuală. iar autorul cedează locul personajelor.  Timpul se interiorizează. Patul lui Procust (C.  Naratorul devine personaj.ROMANUL IONIC Trăsături:  Preferă analiza şi confesiunea.  Personajul e singuratic. Ultima noapte de dragoste. Petrescu). întâia noapte de război (C. exterioară. Ioana (A.  Psihologivul elimină realitatea coerentă.  Unitate de perspectivă (o singură conştiinţă unifică realitatea şi îi oferă coerenţă). Petrescu).  Ex. .

Caragiale).  Generalitate alegorică.  Deconstrucţia formelor epice. înlocuit de omul fără însuşiri). Craii de Curtea-Veche (M. miticul.  Ex. forme ironice ale epicului. satira.ROMANUL CORINTIC Roman dezvoltat odată cu a doua jumătate a secolului al XX-lea Trăsături:  Dispariţia eroului (a individului cu biografie particulară. Pâlnia şi Stamate (Urmuz). .

Roman subiectiv  Roman obiectiv / de creaţie  Roman subiectiv / de analiză (cf.  Ficţiune homodiegetică. N. Thibaudet) / proustian. redundantă.Roman obiectiv vs.  Ficţiune heterodiegetică. G.  Construieşte o lume interioară de multe ori incoerentă. Ibrăileanu) / ionic (cf. .  Creează iluzia unei lumi concrete. Manolescu) / de aventură (cf. Manolescu) / erotic (cf. naratorul înregistrând cu maximă fidelitate aspectele diferite ale vieţii într-o multitudine de ipostaze. a existenţei în totalitatea aspetelor sale definitorii. G. Ibrăileanu) / doric (cf. N. naratorul analizându-şi în permanenţă trăirile. (cf. A Thibaudet) / realist.

defini şi caracteriza esenţa concretului. însă ocupă un loc secundar. dinspre lumea exterioară spre cea interioară.  Porneşte de la premisa redării cu maximă fidelitate a realităţii (romancierul realist a fost în mod metaforic asemănat cu purtătorul unei oglinzi de-a lungul unui drum plin de gropi ). a veridicităţii. detalii. prin apelul la descrieri. Roman subiectiv  Opera creează iluzia  Opera deplasează accentul firescului. a căror abundenţă are rolul de a contura. rolul ei fiind acela de catalizator al proceselor de conştiinţă.Roman obiectiv vs. .  Realitatea exterioară nu încetează să mai existe. evenimentele derulându-se în funcţie de selecţia operată la nivel interior.  Cronologia îşi pierde succesiunea firească. .

la a cărui dramă participă.  Contactul cu realitatea ficţională se face treptat. Roman subiectiv  Cititorul păstrează o  Cititorul se identifică detaşare constantă faţă de evenimente.Roman obiectiv vs. cititorul fiind introdus treptat în datele unei lumi care creează iluzia veridicităţii. . total cu personajul – narator. la fel ca naratorul.

Desprinderea de universul real se face lent.  Incipitul este ex-abrupto (in media res). . referirea la un eveniment anterior sau la unul în desfăşurare. reproducerea unor scrisori. Modele de incipit: descrierea mediului. care generează prin filtrarea realităţii în conştiinţă şi o permanentă dilatare a timpului real. articole din presă. iar finalul deschis.Roman obiectiv vs. multiplicarea vocilor narative. Incipitul continuă fidel aspectele realităţii concrete (incipit pregătitor).     caracterizată prin circularitate.  Structura este arborescentă: alături de lipsa cronologiei (acronia). proza de analiză inserează în corpusul textual fragmente de jurnal.  Sunt frecvente digresiunile. fixarea timpului şi a spaţiului. Roman subiectiv  Structura este riguroasă. iluzia vieţii surprinse în operă este atât de covârşitoare. Finalul este închis. încât diferenţa dintre cele două planuri este practic anulată. rupturile de ritm. a unor documente oficiale.

pierde atributele globalităţii.  Anticipează evenimente sau face retrospective. viziunea sa este redusă la propriile trăiri. fragmentată. cât şi o imagine mult mai amplă asupra emoţiilor. omniscient. oferă cititorului atât o perspectivă exterioară asupra evenimentelor.  Naratorul este subiectiv.Roman obiectiv vs. . trăirilor aspiraţiilor şi dilemelor personajelor. Roman subiectiv  Naratorul este obiectiv. are acces direct şi nelimitat la conştiinţa personajelor. uniscient.

Roman subiectiv  Personajul principal  Personajul principal structurează textul în funcţie de intervenţiile sale.  Este reprezentantul unei întregi categorii sociale. . hiperanalitic.Roman obiectiv vs. este tipul intelectualului hiperlucid.

digresiunea. rezumatul. colajul. simbolul. . memoria involuntară. elipsa. acronia.Roman obiectiv vs. detaliul semnificativ. introspecţia. Roman subiectiv  Tehnici narative:  Tehnici narative: anticiparea.

called the frieze [pronounced "freeze"]. works well horizontally on buildings. The triglyphs are a pattern of 3 vertical lines between the metopes. Buildings built even now borrow some parts of the Doric order. The shaft (the tall part of the column) is plain and has 20 sides. They have a capital (the top. which is probably the most famous and most studied building on Earth. Doric columns are the simplest. The Doric order is very plain.  . or crown) made of a circle topped by a square. The area above the column. that's why it was so good with the long rectangular buildings made by the Greeks. The metope [pronounced "met-o-pee"] is a plain. There is no base in the Doric order. Perhaps the most famous one is the Parthenon in Athens. like most Greek styles. smooth stone section between triglyphs. Above the columns are the metopes and triglyphs. There are many examples of ancient Doric buildings. Doric. had simple patterns. but powerful-looking in its design.Anexa I   Of the three columns found in Greece. Sometimes the metopes had statues of heroes or gods on them.

which is a little bulge in the columns make the columns look straight. so this bulge makes up for that . . the shafts would appear to get narrower as they rise. The shafts also had a special characteristic: entasis. even at a distance [because since you would see the building from eye level. which are lines carved into them from top to bottom. Ionic capitals consist of a scrolls above the shaft. The bases were large and looked like a set of stacked rings.Anexa II  Ionic shafts were taller than Doric ones.so it looks straight to your eye but it really isn't !] . This makes the columns look slender. They also had flutes. The Ionic style is a little more decorative than the Doric. The frieze is plain.

The shaft has flutes and the base is like the Ionian. Corinthian also uses entasis to make the shafts look straight. which are at a slant. The Corinthian capitals have flowers and leaves below a small scroll. the Corinthian roofs are flat.Anexa III  The Corinthian order is the most decorative and is usually the one most modern people like best. Unlike the Doric and Ionian cornices. .

doric Templul Atenei Nike .Parthenonul .corintic . Roma .ionic Templul Sibilelor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->