UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

GIMNASTICA ÎN ŞCOALĂ

Prof. univ. dr. PAŞCAN IOAN

Cluj-Napoca 2009
1

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI; CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ANUL UNIVERSITAR 2009-2010 SEMESTRUL III
I. Informaţii generale despre lucrarea practică şi cursul teoretic Titlul disciplinei: Gimnastica în şcoală Codul: YTC 0020 Numărul de credite: 5 Lucrări practice – 2 ore/ pe săptămână; Cursuri teoretice 2 ore / pe săptămână Locul de desfăşurare: Sala de gimnastică din incinta Facultăţii de Chimie, str. Arany Janoş, nr 11 – lucrările practice; Sala polivalentă din incinta F.E.F.S. – cursurile teoretice linia română Sala multimedia din incinta F.E.F.S. – cursurile teoretice linia maghiară Programarea în orar a cursurilor teoretice: Linia română : Linia maghiară: II. Informaţii despre titularul de curs, lucrare practică sau laborator Nume, titlu ştiinţific: Paşcan Ioan , Prof.univ. doctor Informaţii de contact: - adresa de e-mail: ioanpascan@yahoo.com telefon: 0264/ 411666 sau 0742 844142 III. Descrierea disciplinei:  • • • • • • Obiectivele Cunoaşterea şi exemplificarea regulilor de descriere a poziţiilor. Cunoaşterea regulilor de descriere e mişcărilor Cunoaşterea regulilor de descriere a exerciţiilor şi a complexelor de exerciţii Cunoaşterea prezentării grafice a desenelor - poziţiilor Însuşirea bazelor generale ale mişcării Cunoaşterea strategiei de predare şi conducere a exerciţiilor pentru capacitatea de organizare  Competenţele dobândite prin absolvirea disciplinei:

• Formarea capacităţii de a demonstra şi conduce exerciţii analitice cu obiecte portative şi cu partener în vederea influenţării selective a aparatului locomotor, pentru toate segmentele corpului şi pornind din diferite poziţii iniţiale. 2

• Formarea capacităţii de a demonstra şi conduce exerciţii analitice la aparate: spalier, banca de gimnastică, sau cu aparate sau obiecte portative: baston, coardă, cerc, minge medicinală, gantere, bandă elastică. • Formarea capacităţii de a demonstra elemente acrobatice statice ( combinaţii şi legări de elemente) şi dinamice ( rulări, rostogoliri, îndreptări, răsturnări şi salturi) din programa şcolară. • Formarea capacităţii de a demonstra săriturile cu sprijin la aparate: capră, ladă, trambulină elastică ( din programa şcolară). • Formarea capacităţii de a demonstra elemente din deprinderile motrice de bază (mers, alergare, săritură, aruncare - prindere) , şi aplicativ – utilitare (escaladare, tarare, căţărare, transport de greutăţi, tracţiune – împingere ), la diferite aparate din gimnastica artistică ( paralele, bârnă, sol, bară, cal cu mânere, inele ) prin exerciţii impuse.  • • • • • •  Conţinutul disciplinei: Exerciţii pentru dezvoltarea fizică generală ( caracteristici, funcţii şi clasificarea lor) Exerciţii analitice cu obiecte ( mingi , mingi medicinale, corzi, cercuri, bastoane, gantere, banda elastică ) şi la / şi / cu aparate ( spalier, bancă ) Exerciţii acrobatice statice Exerciţii acrobatice dinamice Sărituri cu sprijin la capră şi ladă de gimnastică, însuşirea săriturilor, formarea capacităţii de demonstrant şi a metodologiei de predare a acestora, cuprinse în programa şcolară pentru clasele de liceu IX – XII. Exerciţii specifice în vederea formării şi dezvoltării aptitudinilor psiho-motrice necesare la sol şi aparate, din gimnastică artistică Metode utilizate în cadrul lucrărilor practice

1. Metode de instruire: • Metode verbale: descrierea, explicaţia, conversaţia, discuţia colectivă. • Metode intuitive: demonstraţia(nemijlocită), prin planşe, kinograme, prin mijloace moderne(video, filme). • Metode acţionale: - practică: exersare pentru dezvoltarea calităţilor motrice şi pentru învăţarea deprinderilor motrice - mentală: exersare pentru însuşirea deprinderilor motrice - problematizarea 2. Metode pentru corectarea greşelilor de execuţie: • Intervenţia verbală • Intervenţia prin gesturi • Intervenţia nemijlocită (ajutor prin conducerea corpului sau segmentelor executantului în direcţiile, planurile şi poziţiile cerute) • Intervenţia indirectă 3

.I. E..I. Bucureşti 2.F. Caiet de lucrări practice 10.(2005). (2004). Fekete. Grosu. Librăriile Crican.Cluj-napoca. Sport-Turism.M. Băiaşu.. Biomecanica. aparatură audio-video saltele de gimnastică.F. ( 2006) – Gimnastica în şcoală. I. Negru.M. I. Grosu.Gh. E. Cluj-Napoca 14.(2006).. ( 1998) – Elemente de tehnică corporală.( 2004 ).M. Ed. acrobatică şi săriturile din şcoală. Paralele inegale din gimnastica artistică femenină. Ed.I.. Cluj-Napoca 13.(1984).(1999). Grosu... Paşcan. Cluj –Napoca... şi colab. Cluj-Napoca 9.F. Nuţ. Cluj-Napoca. multiplicat la U. Suport de curs pentru anul I. Ed. Ed. Grosu E.. spalier.B. Grosu. G.M. I. 5. Gimnastica. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei: calculator. Napoca Star.N. Gimnastica (Gimnastica de bază şi formativă). Rusu.. ( 1999) – Complexe de exerciţii pentru influenţarea selectivă a aparatului locomotor. Cluj –Napoca 6. trambuline elastice şi semielastice.. Paşcan .. aparate speciale de gimnastică. Paşcan. Cucu.I..B. Cluj –Napoca. Caiet de lucrări practice. Cluj-Napoca 11. E. Gimnastica de bază. Casa Cărţii de Ştiinţă. G. Cluj-Napoca 3. B. I.I. Bibliografie obligatorie 1.I. Nuţ A. Gimnastica.F...I.. (2003) Gimnastica acrobatică în ciclul gimnazial.M. Negru N.Ed. tehnica şi metodica elementelor acrobatice la sol şi bârnă.( 2005).pentru linia maghiară. Exerciţii pentru capacitatea de organizare.. Cluj-Napoca.. Editura G. Oradea 4. E. G. Edit.F. V. 7.M. acrobatică şi sărituri. I. mingi medicinale...(1988). bănci de gimnastică. G.... Paşcan I. Săriturile din gimnastica şcolară. Cucu B. 4 .IV. 8. ( 2006) – Gimnastica educativă. obiecte portative (baston.B.(1996). Ed.I.A. 12. Ed.B. Grosu. E. cercuri) Toate aceste materiale sunt asigurate de facultate.corzi. Paşcan. editura G.Curs multiplicat la U.

Planificarea cursurilor teoretice (conform orarului) 5 .

Exerciţii pentru picioare. 2.gimnastică formativă. Tematici abordate obligatorie şi bibliografia Cuvinte cheie . Clasificarea exerciţiilor de dezvoltarea fizică generală.exerciţii libere.. 2006. .mişcări circulare.. . Şanta I. Farkas. Fekete. Paşcan. Cucu. 3. Paşcan. Fekete.2001 ) 6 Exerciţii cu partener.atitudine corporală corectă. Fekete.direcţia opusă. . Grosu.izvoarele gimnasticii.Caracteristicile exerciţiilor de dezvoltare fizică generală. II 1. Mărcuţ. E. 3..exerciţii de pregătire fizică. Clasificarea exerciţiilor cu partener.Săptămâna Nr. 1998) 1.. .exerciţiu. .Semnele folosite deasupra liniei solului. Gh. Cucu.. 1997. . I. . Rusu. Crt.educarea estetică. Reguli de descriere a exerciţiilor şi a complexelor de exerciţii.exerciţii analitice.. . Reguli de descriere a poziţiilor. Pascan. Gy.. 1974. Prezentarea grafică ( desenarea ) a poziţiilor.. Sarcinile gimnasticii. I. 4. (Bibl. 5. Prezentarea bibliografiei obligatorii şi a celei opţionale. 1998 ) Exerciţii libere 1.. 1996 ) 1. . . V 6. 1996.exerciţii în . J. Definirea gimnasticii. . şi colab. B.. ( Bibl. Exerciţii pentru braţe. Exerciţii pentru cap şi gât.acte motrice construite. .gimnastică competiţională . Prezentarea cerinţelor stabilite pentru examenul teoretic. 3. 3.gimnastica.. Funcţiile exerciţiilor de dezvoltare fizică generală. Exerciţii pentru trunchi. .. Fekete. 3. 3. Pascan.I. ( Fekete. Rusu. Pascan. 2005. J. . 2. Caracteristicile exerciţiilor cu partener.exerciţii pentru prelucrarea analitică şi selectivă. P. III 4. 4. Semnele folosite în prelungirea liniei orizontale. Semnele folosite dedesubtul liniei solului.. . 1996. Feşnic. 3.mişcarea.. ( Bibl.exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă. 2.exerciţii combinate. R. .. I. ..2005.. 2.semne utilizate. 3. I.1996.proporţiile corp.. . Pascan.. Istoricul apariţiei gimnasticii. Mărcuţ. Ramurile şi mijloacele gimnasticii ( Bibl. 2006. . Exerciţii combinate. A.. J. 1984. IV . 1999. I. Stroescu. 1996. şi colab. I. 1.exerciţii cu partener. -sistemele de gimn. 1. . . I 2.2006. complex de exerciţiu. 2006. 2006 ) Semnele folosite şi semnificaţia lor în desenarea exerciţiilor. 2006..exerciţii cu caracter de întindere 5. 2. Terminologia ginmasticii. 2. 2. Podlaha. Reguli de descriere a mişcărilor.priza de jos. P. 4. I..tempo lent. I. 1. ( Bibl. Băiaşu. J. . J. ) Exerciţii de dezvoltare fizică generală 1.pauză în desfăşurarea mişcării. Caracteristicile gimnasticii. B.poziţii fundamentale şi derivate.. VI .

I.lucrare scrisă ( Examen) . Universitatea „ Avram Iancu” Cluj-Napoca. Ed..). Gimnastica de bază. Fundaţiei „România de mâine”. . Tuduşciuc.. I.Consecinţele plagiatului: Refacerea lucrării cu o altă tematică şi atenţionare verbală. (1977). gestionarea situaţiilor excepţionale: . Stroescu Adina (coord. Feşnic . Manual de gimnastică. ( 1968 ). ( 2001). Gimnastica acrobatică.25 % 2. Bucureşti.. Didactică şi Pedagogică. dacă este prima abatere. P.Studenţii sunt obligaţi să studieze şi să conspecteze pentru fiecare lecţie bibliografia precizată. VII Modul de evaluare: 1. Bucureşti. C.75 % VII Detalii organizatorice. 7 .. Toate aceste surse bibliografice se găsesc în biblioteca facultăţii.. 2. I. Culda. Dungaciu.Prezenţa la orele practice: 80% . Sport-Turism.prin probe de control . 4. Bucureşti. Şanta.. ( 1998 ). 3. Ed. Ed. IX Bibliografia opţională 1.Rezolvarea contestaţiilor: Evaluarea subiectului ( studentului ) în faţa comisiei formată din membrii disciplinei. Culda. P. Verificarea nivelului de pregătire tehnică . Verificarea nivelului de pregătire teoretică .Gimnastica.

g ra d d e în c o rd a re ) ţio F ig . A. Podlaha. c u c a r a c te r H e lc o m e tr u S p e c ific e : L a a p a r a te c u o b ie c te P a ra l P e re c h i m ix te Trio În to a rc e ri d in d e p la sdae r e la x a re re B e n z i d e c a u c iuE c h ilib ru c s p e c ia le : B a ra D e p laă ri în fig u ri s A p a ra te CĂţ ă ra re p la ă s E x . R a m uşrile ijlo a c e le g im n a s tic ii (R u s u . Palestrica.: S c h im ă ri în c a d ru l B a s to n b G . p t. I. CARACTERISTICI. (Srotescu. M e d icăa l E x .. dezvoltarea fizică armonioasă. a lte ra n u ri Bîrnă Mă c iu c i Tr a ţ iu n iş i c Sol sp o rtive E x te n s o r îm p in g e ri O b ie c te P a rc u r s u r i im p r o v iz a te d e o b s ta c o le În s u ir e a b a z e lo r g e n e r a le a ă r ii. ig ie n ă ic c o m p le x e T îrîr e ro aăt Să r it G . a p lic a tiv e A c ro b a tic e ă E x .CURSUL NR. 1974..Sistem de exerciţii aplicat analitic sau global care influenţează selectiv şi cumulativ aparatul locomotor.1 . p. lib e re s im p le x . Ramurile şi mijloacele gimnasticii G IM N A S T IC A R a m u ri i m ijlo a c e ş G im n a s tic a d e ăb a z E x . voinţă. p a r a m e tr i ş le m iş c s p a . E . 1 GIMNASTICA. c u c a r a c te r că r u c io r A r u n ă r iş i c p e r e c h i A n s a m b lu : In e le In d iv id u a l A cţiu n i d in d e p la s a red e m o b ilita te S c r ip ţe p r in d e r i p ira m id e lib e r S rit ă F o r mţii d e m a r a ş E x . etc. în vederea perfecţionării mişcărilor corpului omenesc.. în p ro d ţie uc c o lo a n e i d e m a r ş M in g e Tr a n s p o rt tra m b u ă lin P a ra l G . a formării ţinutei corecte”. c u p a r te n e r G a n te re d e g re ăţi ut b a s că l u G .. d e froş i to r d in e n A cţiu n i p e lo c F o rm ţa ş i n o ţiu n i ia G im n a s tic a d e p e r fo rm a n ţă R itm ic G im n a s tic G im n atică ă ă s s p o rtiv ă artis tic ă a e r o bă ic G im n a s tic a a p lic aăt E x .. C u c u .: le g a te d e fo rţie a E x . te m p o . p.. c u c a r a c te r S c a ra fix m Tr a d i n a l ţio ă A le g a r e d in a mă ic lib e r So l F o rmţii d e a d u n a r ed e fo ă a ţr Ba n c a c u a Să r itu ri În g r u p : c u o b ie c te C a l C o m p e ti n aăl ţio F o rmţii d e lu c ru a E x . curaj. R. Gimnastica reprezintă un sistem special de exerciţii fizice naturale şi create care urmăresc întărirea sănătăţii.. 1964. 1 9 9 8 ) im 2. G r o s u . V.17). C. c u i la E ş N e s p e c ific e :In d iv id u a l: ş i c o m p le x e a p a ra te M e rs s ta tic ă In d iv id u a l: M a s c .. P a ş c a n . conduse după un plan sistematic şi după reguli anumite în vederea conservării sănătăţii şi a sporirii capacităţilor fiziologice ale corpului omenesc. implicit a celor psihice.. SARCINI 1. Definirea gimnasticii Gimnastica constă din exerciţii metodice. 21). dezvoltarea calităţilor motrice. 1 . c u o b irc te F e m . formarea şi perfecţionarea 8 .te m p o ra li ( ritm . d e d e z v o lta r ă fiz i E x . influenţarea selectivă şi precisă a aparatului locomotor.” (Kiriţescu. I. Terminologia gimnasticii.

echilibrul.capacitatea de învăţare şi de execuţie . lateralitatea. rezistenţa la oboseală şi durere. Gimnastica presupune executarea mişcărilor cu maximum de corectitudine. dezvoltă aptitudini psiho-comportamentale generale. În gimnastică. J. 10. ). acrobatică şi sărituri. . Are un conţinut extrem de bogat şi adaptabil tuturor categoriilor de executanţi. . cât şi de forma sub care el a fost executat. percepţia kinestezică şi spaţio-temporală. etc. Prin conţinutul specific. precizie.precisă.2. Gimnastica de bază. gimnastica contribuie şi la dezvoltarea unor calităţi psihice volitive ca: dârzenia. Exerciţiile se pot selecţiona analitic cu localizarea exactă la: . Obligativitatea formei de execuţie. Foloseşte pe o scară largă acompaniamentul muzical. 8.simţul răspunderii colective. Datorită caracterului analitic a multor mişcări. Ea dispune de o teorie proprie. dezvoltă simţul ritmului şi expresivitatea mişcării.estetică. picior etc. 1996. 4. amplitudine. p.solidaritatea. indiferent de vârstă. complexitatea) exerciţiului. 3. coloană etc. Gimnastica constituie unul din cele mai importante mijloace ale educaţiei fizice.capacitatea de refacere fizică şi psihică. b. ). 9 . Practicarea gimnasticii determină: a. o stăpânire elementară şi multilaterală a aparatului locomotor în condiţii obişnuite şi neobişnuite. 6. 9.capacităţii de mişcare a omului” (Fekete. dezvoltă cele mai importante aptitudini psiho-motrice.spiritul de observaţie şi altele.11).expresivă. 7.un anumit segment corporal (braţ. valoarea şi efortul execuţiei sunt determinate atât de conţinutul ( dificultatea. 5. . .spiritul de colaborare. de mijloace şi forme specifice de organizare şi de o metodică proprie a procesului de predare.o articulaţie (genunchi.la o grupă sau mai multe grupe musculare.inteligenţa motrică . . c. 3. sex sau grad de pregătire. cum sunt: coordonarea.corectă. Prin ajutorul acordat partenerului în procesul de învăţare se dezvoltă: . localizare. . Gimnastica cere o ţinută corectă estetică – se referă la atitudinea fizică a corpului în diferite poziţii şi mişcări. Forma de execuţie trebuie să fie: .capacitatea de autoapreciere. Caracteristicele gimnasticii 1. cum sunt: . . gimnastica exercită o influenţă precisă şi selectivă asupra organismului. . perseverenţa.capacitatea de mobilizare a energiei . .

Să contribuie la dezvoltarea capacităţilor motrice condiţionale. Prin mijloacele sale. denumirea exerciţiilor. Cerinţele terminologiei Pentru îndeplinirea funcţiei de comunicare. Terminologia gimnasticii cuprinde totalitatea termenilor folosiţi pentru: a. denumirea poziţiilor. 4. 10 .. denumirea mişcărilor. c. 7. Să dezvolte principalele funcţii ale organismului care să asigure baza sănătăţii şi capacităţii de muncă. În denumirea unei poziţii sau mişcări. 1. 10. relaxare necesară după diferite activităţi cotidiene. întărirea sănătăţii b. Prin mijloacele specifice de care dispune. Corectarea unor deficienţe motorii rezultate ca urmare a unor traumatisme. 4. datorate unor activităţi profesionale unilaterale. b. să utilizeze cuvinte din fondul lexical principal. 6. dar în acelaşi timp şi accesibilă. modalitatea de reprezentare şi descriere a poziţiilor. 8. Menţinerea şi dezvoltarea capacităţii fizice la vârstă înaintată. 2. contribuind astfel la educarea estetică a executanţilor. formează capacitatea individului de a-şi relaxa diferite grupe musculare sau întregul corp. Corectarea unor atitudini deficiente şi combaterea influenţei negative asupra organismului. care serveşte ca mijloc de comunicare între oameni şi ajută la înţelegerea unitară a conţinutului. 9. Asigurarea unui suport fizic corespunzător altor discipline sportive. Să fie ştiinţifică. cum sunt: 1. Sarcinile gimnasticii 1. TERMINOLOGIA GIMNASTICII Fiecare domeniu de activitate are o terminologie proprie. dezvoltarea corectă şi armonioasă a organismului. 3. 2. 5.stabilă. terminologia gimnasticii trebuie să respecte anumite cerinţe de bază. Să respecte particularităţile de limbă. coordinative şi intermediare. Asigurarea condiţiilor optime pentru: a. d. Formarea şi dezvoltarea ţinutei corecte şi expresive a mişcărilor. mişcărilor şi exerciţiilor. gimnastica determină însuşirea tehnicii de bază a oricăror mişcări.

cum sunt. îndoirea trunchiului înainte sau înapoi. interior.termenii care poartă numele sportivilor (gimnaştilor ) care au executat prima dată . cum sunt: . 4. ridicarea braţelor lateral. exterior. podul” . etc. Diamidov. 2. Comăneci. Mişcări posibile: pas lateral spre stânga sau spre dreapta. Drăgulescu. pentru a evita interpretări diferite ale unor termeni. Mişcări posibile: pas înainte sau înapoi. Kovács. şenila etc. mersul ursului. roata” . răsucirea trunchiului. etc. • Axul sagital sau antero-posterior este linia imaginară care străpunge corpul din partea anterioară spre cea posterioară. Exemple de mişcări: rostogolire înainte sau înapoi. mersul păianjenului. Descrierea terminologică să fie scurtă. Exemple de mişcări: întoarceri spre stânga sau dreapta.. să nu conţină elemente suplimentare sau să îngreuneze înţelegerea termenului. sărituri ca mingea” . • Axul transversal este linia imaginară care uneşte cele două puncte acromiale ale articulaţiei scapulo-humerale.3. 3.. întoarceri de diferite grade. Ginger. cum sunt: mersul piticului. Tsukahara. etc. etc. piruete. 11 . Să fie clară. Planurile şi axele în care se execută mişcările • Planul frontal – împarte corpul într-o parte anterioară şi una posterioară. • situaţii transversale. etc. Endo. Să fie unitară – să aibă acelaşi înţeles în toate domeniile activităţilor corporale. Să fie precisă. • Axul longitudinal este linia imaginară care străbate corpul de la creştet la călcâie. . etc. să oglindească cât mai real imaginea mişcării.Se pot utiliza termeni sugestivi. Poziţia şi locul executantului faţă de aparat Se iau în considerare: • axul principal al aparatului. elementele respective. Stalder. la mijloc. Mişcări posibile sunt: rotări de trunchi. 7. Pornind de la aceste considerente.. 5. • locul faţă de aparat – la capăt. Exemple de mişcări pot fi: roata laterală.Pentru a respecta cerinţa conciziei se pot folosi anumiţi termeni convenţionali. sfoara „ . etc. îndoirea trunchiului lateral spre stânga sau spre dreapta.. balansări de braţe înainte şi înapoi. Să fie concisă. a piciorului de obicei se execută cu membrele întinse. ne întâlnim cu două situaţii principale: • situaţii longitudinale. Danilova. salt înainte sau înapoi. tăvălugul. salt lateral. . • Planul orizontal – este perpendicular pe cele două planuri prezentate şi împarte corpul într-o parte superioară şi una inferioară. Să servească drept mijloc de comunicare internaţională -.Mişcarea de ridicare ( sau balansarea ) a braţelor. într-un concurs oficial. • axul transversal al executantului. • Planul sagital – este perpendicular pe planul frontal şi împarte corpul într-o parte stângă şi una dreaptă. dorsal sau costal. • orientarea corpului faţă de aparat – facial. 6.

d. dorsal transversal. 4. b. c.Poziţia longitudinală. d. c. facial longitudinal. Enumeraţi principalele grupe de mijloace aparţinând gimnasticii de bază. b. Poziţia transversală. Ne aflăm în această situaţie atunci când axul principal al aparatului şi axul transversal al executantului se găsesc în poziţii perpendiculare. Vorbim despre această situaţie atunci când axul principal al aparatului şi axul transversal al executantului se găsesc în poziţii paralele. facial transversal. 2. costal dreapta transversal. În ce constă diferenţa dintre poziţia longitudinală şi cea transversală a executantului faţă de aparat? 12 . costal dreapta longitudinal. 3. dorsal longitudinal. În acest caz în funcţie de orientarea corpului avem: a. Care sunt cerinţele de bază ale terminologiei gimnasticii? Care sunt planurile şi axele în care se execută mişcările corpului şi segmentelor sale? 5. Întrebări recapitulative 1. În funcţie de orientarea corpului putem avea: a. costal stânga longitudinal. Precizaţi ramurile gimnasticii. costal stânga transversal.

. c. I. are influenţă pozitivă asupra formării ţinutei corecte şi efecte corective asupra atitudinilor vicioase ale corpului.CURSUL NR. vârfurile depărtate la aproximativ o lăţime de talpă. abdomenul supt.Picioarele sunt apropiate şi întinse. toracele uşor ridicat. . 2 POZIŢIILE CORPULUI A. întinse. lipite de corp. .Trunchiul este menţinut drept. .Poziţia „ stând” din gimnastică este estetică şi fiziologică. . . Poziţii fundamentale . privirea înainte.Greutatea corpului este repartizată în mod egal pe ambele picioare.atârnat. Exersată sistematic. umerii pe aceeaşi linie. Stând cu genunchii uşor îndoiţi. 13 .Este o poziţie bipedă. ortostatică.culcat. . . călcâiele lipite. degetele apropiate şi în contact cu partea lateral-externă a coapselor. . bărbia uşor ridicată. .Braţele sunt întinse.aşezat.stând. . Stând pe vârfuri. b.pe genunchi. palmele de asemenea. Poziţii derivate din „stând” a. Stând Caracteristici: .sprijinit. Stând pe călcâie.Capul se ţine drept.

celălalt (pe vârf) sprijinit înainte. i. celălalt îndoit ridicat înapoi. e. Stând pe un picior. celălalt ridicat înapoi. n. Stând pe un picior. Stând pe un picior. m. stângul peste dreptul. k. f. Stând cu picioarele încrucişate. Stând pe un picior uşor îndoit. l m n o 14 . h. Stând pe un picior. Stând cu genunchii mult îndoiţi – ghemuit. Stând fandat înainte. celălalt ridicat înainte. Stând fandat înapoi (poziţia de apărare). g h i j k l. Stând fandat lateral.a b c d. Stând depărtat în plan antero-posterior cu piciorul stâng înainte. Stând cu picioarele depărtate lateral. d e f g. j. o. celălalt vârf sprijinit pe banca de gimnastică.

c. Stând pe genunchi cu genunchii depărtaţi.Contactul pe suprafaţa de reazem se realizează cu genunchii. b. Pe genunchi Caracteristici: . aşezat pe călcâie cu genunchii depărtaţi. Stând pe un genunchi. e f g h 15 . h. celălalt sprijinit înainte. celălalt ridicat înapoi. Stând pe un genunchi. vârfurile întinse. Stând pe genunchi cu picioarele depărtate. Stând pe genunchi.Segmentul vertical ( de la cap la gambe ) are o ţinută dreaptă. g. Stând pe genunchi. . Poziţii derivate din „ pe genunchi” a. călcâiele lipite. a b c d e. Stând pe un genunchi.Picioarele sunt îndoite din articulaţia genunchilor în unghi drept. . Stând pe genunchi cu călcâiele depărtate. d.Picioarele sunt apropiate. celălalt ridicat lateral. similară cu cea a poziţiei „ stând”. cu partea anterioară a gambelor şi cu regiunea superioară a labelor.II. . f. aşezat pe călcâie.

Aşezat cu picioarele încrucişate. umerii păstrează aceeaşi atitudine ca în poziţia „stând”.Sprijinul corpului are loc pe bazin şi regiunea posterioară a picioarelor. Aşezat „turceşte” cu picioarele încrucişate.Braţele sunt situate lângă corp şi uşor îndoite din coate. Aşezat echer depărtat.Palmele. având degetele apropiate şi întinse.Capul. unul vertical de la creştet la şezut. . e f g h. Aşezat cu picioarele îndoite a b c d e. . Aşezat ghemuit. j. şi altul orizontal de la şezută la călcâie. f. Aşezat echer. dreptul peste stângul. Aşezat sprijinit costal dreapta 16 . d. trunchiul.III. spatele. Aşezat depărtat.În această poziţie corpul formează două segmente. sunt aşezate pe suprafaţa de reazem. . c. Poziţii derivate din „aşezat” a. . Aşezat cu picioarele îndoite şi depărtate. alături de şezută. Aşezat Caracteristici: . g. i. Aşezat sprijinit înapoi. b.

În gimnastică şcolară poziţia de culcat este clinostatică. i. cu partea sa dorsală în contact aproape total cu suprafaţa de reazem. În funcţie de orientarea corpului spre suprafaţa de reazem deosebim: . h. .Picioarele sunt apropiate şi întinse cu vârfurile unite. c. Culcat i j Caracteristici: .Corpul este întins. cu faţa în sus. Poziţii derivate din „culcat” a. b. d e f g. Culcat facial cu picioarele depărtate. Culcat costal stânga cu piciorul drept ridicat lateral. 17 . .Braţele sunt întinse. Culcat facial cu un picior ridicat înapoi. a b c d.culcat facial. Culcat costal stânga. f. .culcat costal. Culcat dorsal cu picioarele îndoite. degetele apropiate. . lipite de corp.culcat dorsal. Culcat dorsal cu picioarele depărtate. Culcat dorsal cu picioarele ridicate înainte la 45º. e.h IV. Culcat costal cu picioarele depărtate în plan antero-posterior. Culcat dorsal cu corpul răsturnat îndoit. .

Atârnat dorsal. Atârnat h i Caracteristici: . Atârnat răsturnat îndoit. Poziţii derivate din „atârnat” a. . Atârnat răsturnat.În această postură corpul se găseşte într-o poziţie de echilibru stabil. b. 18 .Centrul general de greutate al corpului se găseşte sub punctul de apucare (sau de agăţare) . f. Atârnat cu genunchii îndoiţi. .Braţele. a b c d.În funcţie de poziţia corpului în spaţiu deosebim: atârnat pe verticală. trunchiul şi picioarele apropiate sunt complet întinse. Atârnat cu braţele îndoite. c. .g V. Planşă facială (atârnat cu corpul la orizontală). e. susţinută de un aparat sau o instalaţie în majoritatea cazurilor cu ajutorul prizei mâinilor. .Umerii se găsesc sub nivelul apucării. .Este o poziţie suspendată a corpului. atârnat pe orizontală şi atârnat răsturnat.

deasupra punctelor de reazem.În această poziţie corpul executantului se găseşte în echilibru instabil. Sprijin dorsal la bara fixă. h. . în afară. Atârnat agăţat la genunchi.d e f g. de asemenea. Sprijin Caracteristici: . b. Sprijin transversal. între bare.Centrul general de greutate al corpului se găseşte de obicei deasupra punctelor de sprijin. c. .Corpul este drept. la paralele.Picioarele sunt întinse şi apropiate. Poziţii derivate din „sprijin” a. Planşa dorsală. spatele drept şi umerii împinşi în jos. i.Braţele sunt întinse pe lângă corp.Umerii se află. Sprijin longitudinal. Atârnat şi agăţat cu vârfurile picioarelor (cuib). . la paralele. . . capul uşor ridicat. g h i VI. . 19 .Executantul se găseşte cu toată greutatea corpului susţinută numai în braţe.

Sprijin lateral la inele ( cruce ). d e f g.sprijin culcat.sprijin ghemuit. . . f. i. Sprijin lateral răsturnat la inele: g h i B.a b c d. Sprijin echer la paralele.atârnat culcat. . Sprijin plutitor la paralele. I. Sprijin ghemuit 20 .atârnat stând.atârnat sprijinit.sprijin pe genunchi. . Sprijin transversal cu braţele îndoite la paralele. . h. Sprijin lateral sagital la inele. e. Poziţii mixte: .

Poziţii derivate din „ sprijin ghemuit” a. f. a b c d e. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat înapoi. f. Sprijin ghemuit cu picioarele depărtate. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit înainte. g. b. aşezat pe călcâie. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins lateral. c. Sprijin pe genunchi cu genunchii depărtaţi. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins înainte. b. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat înainte. a b c d e. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit înapoi. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat lateral. h. e f g II. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat înainte. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit lateral. Sprijin pe genunchi. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat înapoi. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat lateral. c. 21 . d. d. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins înapoi. g. Sprijin pe genunchi ( pe genunchi sprijin pe palme ) Derivate din poziţia „ sprijin pe genunchi” a.

Sprijin culcat Derivate din „sprijin culcat” a. a b c d. Sprijin culcat facial înalt. Sprijin culcat facial. Sprijin culcat costal adânc. h. e. l. c. d e f g. k.e f g h III. Sprijin culcat facial adânc. Sprijin culcat costal cu un picior ridicat lateral. i. g h i j. Sprijin culcat dorsal înalt. Sprijin culcat dorsal. b. Sprijin culcat costal înalt. Sprijin culcat costal dreapta. Sprijin culcat dorsal cu un picior ridicat. Spijin culcat facial cu picioarele depărtate. Sprijin culcat costal stânga. 22 . f.

Atârnat stând dorsal la bara fixă. Atârnat stând facial. a b c d. Atârnat sprijinit Exemple: a. Atârnat stând Exemple de atârnat stând: a. piciorul stâng ridicat lateral. Atârnat pe bara înaltă. cu corpul îndoit la scara fixă. e.j k l IV. d e V. 23 . Atârnat stând facial la bara fixă. c.stânga la inele. sprijinit pe bara joasă la paralele inegale. b. Atârnat stând costal . mâna stânga pe şold. Atârnat stând costal – dreapta la scara fixă.

la paralele inegale. a b VI.b. 24 . Atârnat culcat Exemple: a. culcat dorsal pe lada de gimnastică a b c Întrebări recapitulative 1. Enumeraţi poziţiile fundamentale ale corpului.atârnat”? Care sunt principalele grupe de poziţii mixte? Daţi exemple de poziţii mixte la diferite aparate de gimnastică. culcat dorsal pe bara joasă. Care este diferenţa dintre poziţia fundamentală . Atârnat pe bara înaltă. Atârnat sprijinit la scara fixă cu corpul pe orizontală. Atârnat la scara fixă.. c. 4. 2. la paralele inegale. culcat facial pe bara joasă. b.sprijin” şi cea de .. 3. Atârnat pe bara înaltă.

c.răsucire spre stânga. d. . .aplecare înainte. .aplecat lateral spre dreapta. .răsucit spre dreapta.aplecare spre stânga. . .balansare laterală. Mişcările capului: . braţele jos.aplecat înainte. Poziţiile şi mişcările capului Poziţiile capului: . 3 POZIŢIILE ŞI SEGMENTELE CORPULUI I. . .răsucit spre stânga.aplecare spre dreapta.aplecat şi răsucit. .răsucire spre dreapta.aplecat înapoi ( extensie ).aplecare înapoi. .aplecat lateral spre stânga.rotare spre stânga. . .răsucit şi aplecat. II. . braţele înainte. . Poziţiile şi mişcările braţelor Poziţiile braţelor întinse pe direcţii principale: a.rotare spre dreapta. .CURSUL NR. braţele lateral. braţele sus. b. 25 .

b. c. a b c d e. 26 . braţele înapoi-jos. braţele pe diagonală. oblic-înainte-lateral-jos. braţele înainte-jos. b. braţele lateral-jos. e f g Poziţiile braţelor întinse pe direcţii oblice: a.a b c d Poziţiile braţelor întinse pe direcţii intermediare: a. braţele înainte-sus. oblic-înapoi-lateral-jos. g. braţele înapoi-sus. d. oblic-înapoi-lateral-sus. d. braţele lateral-sus. f. c. oblic-înainte-lateral-sus.

b. b. braţele înainte. d braţele jos. braţele înapoi-sus. d. e f g Poziţiile braţelor întinse pe direcţii oblice: a. c. braţele pe diagonală. antebraţele jos. oblic-înainte-lateral-sus. f. e. g. braţele înapoi-jos. braţele lateral. braţele lateral. oblic-înapoi-lateral-jos. a b c d Poziţiile braţelor îndoite la 90º: a. braţele lateral. 27 . antebraţele înainte.a b c d e. antebraţele sus. a b c. oblic-înapoi-lateral-sus. oblic-înainte-lateral-jos. antebraţele sus. antebraţele înainte.

poziţia braţelor în „ S”. braţul drept lateral. b. b. 28 . mâna stângă pe şold. braţele încrucişate înainte-jos. mâini pe şold. mâini pe umeri. a b c d e. e f g Poziţiile braţelor combinate sau mixte: a. mâini pe coapse. braţul drept lateral. f. mâini la piept. mâna stânga la piept.c d e Poziţiile braţelor îndoite complet: a. mâini la ceafă. braţul stâng sus. a b c. mâini pe creştet. d. c. mâini la spate. braţul drept coroană sus. e. g. d.

balansare în diferite direcţii. d e f g h. Mişcările pot fi executate în diferite planuri şi în jurul unor axe. răsucire. îndoit lateral spre dreapta. răsucit spre dreapta.c d e Mişcările braţelor Mişcările specifice braţelor au loc în următoarele articulaţii: articulaţiile degetelor. ridicare şi coborâre. Poziţiile şi mişcările trunchiului Poziţiile trunchiului: a. a b c d. 29 . aplecat la 90º. b. fluturare. drept. c. aplecat la 45º. pumnilor. ducere. rotare. f. e. coatelor şi a celor scapulo-humerale. îndoit lateral spre stânga. încrucişare. Cele mai cunoscute mişcări sunt de: îndoire şi întindere. i. răsucit spre stânga. îndoit înapoi ( în extensie ). depărtare-apropiere. g. îndoit înainte. III.

lateral spre dreapta şi înapoi (extensie ). Mişcările membrelor inferioare: Membrele inferioare pot executa un număr mare de mişcări.forfecare. .aplecare cu răsucire.j.răsucire cu aplecare. .ridicare. m. . .îndoire: înainte. l.rotare. în planuri diferite. . . . răsucit – îndoit. îndoit – răsucit. . răsucit – aplecat.răsucire: spre dreapta şi spre stânga. .ridicare – coborâre. 30 . . . .depărtare – apropiere. .răsucire.fandare.balansare. .păşire.îndoire cu răsucire.aplecare (numai înainte). . . lateral spre stânga.balansare. . Cele mai cunoscute mişcări sunt de: . k l m Mişcările trunchiului: .coborâre. . .ducere.încrucişare. .răsucire cu îndoire.val. h i j k.îndoire – întindere. aplecat – răsucit.

b.. atunci când corpul se găseşte în poziţia sprijin sau atârnat. numite poziţii derivate. mâna dreapta pe şold. .Aşezat. 31 .pedalare. Pentru ultimele două poziţii fundamentale. succesiunea cuvintelor folosite este următoarea: a. Primul cuvânt exprimă denumirea poziţiei fundamentale (sunt în număr de şase). braţele sus ( poziţii derivate). braţele şi capul – pentru primele patru poziţii fundamentale (stând. picioarele îndoite şi depărtate.Culcat dorsal ( poziţia fundamentală ). braţele lateral (poziţii derivate). pe genunchi. începând de la punctul (suprafaţa) de sprijin – adică de la picioare şi se continuă cu trunchiul.Stând poziţia fundamentală ). în succesiunea lor. depărtat. braţul stâng înainte. Al doilea cuvânt şi următoarele denumesc poziţiile segmentelor care nu se găsesc în situaţiile obişnuite a poziţiei fundamentale. descrierea începe de la priză spre extremitatea opusă (de obicei spre picioare). IV. Reguli de descriere a poziţiilor Pentru descrierea poziţiilor. Exemple: . . picioarele depărtate. aşezat şi culcat).

- Atârnat, cu braţele îndoite, la bara fixă, picioarele depărtate.

V. Reguli de descriere a mişcărilor Pentru descrierea mişcărilor, ordinea în care se folosesc cuvintele este următoarea: a. denumirea mişcării – primul cuvânt ( îndoire, aplecare, ridicare, etc); b. segmentul (partea corpului sau a corpul întreg) care va efectua mişcarea (braţul, capul, trunchiul, etc.); c. direcţia de deplasare a segmentului (sau a corpului întreg ); d. poziţia finală. Exemple: - Ridicarea (a) braţelor (b) prin înainte (c) sus (d). - Balansarea piciorului înainte până la orizontală. - Îndoirea trunchiului spre stânga. În cazul mişcărilor compuse şi complexe – mai multe segmente participă deodată la efectuarea unei acţiuni – se descriu, conform regulii de mai sus, mişcările efectuate de fiecare segment în parte, începând cu picioarele şi continuând cu trunchiul, braţele şi capul - dacă mişcările sunt efectuate din primele patru poziţii fundamentale – şi de la priză spre extremităţi, pentru ultimele două. Exemple: - Pas lateral stânga cu aplecarea trunchiului înainte şi ridicarea braţelor lateral;

32

- Îndoirea uşoară a piciorului drept, balansarea stângului înainte cu ridicarea braţului drept sus şi mâna stânga pe şold.

VI. Reguli de descriere a exerciţiilor Acestea presupun folosirea următoarelor succesiuni de cuvinte: a. se descrie poziţia iniţială din care începe exerciţiul, începând cu literă mare, iar la sfârşit se pun două puncte; b. se descrie fiecare timp din care este format exerciţiul, folosind regulile de descriere a mişcărilor. Timpii se scriu cu cifre arabe,iar descrierea mişcărilor cu litere mici. La sfârşitul fiecărui timp descris se pune punct şi virgulă ( ca semn de punctuaţie ); c. ultimul timp al fiecărui exerciţiu reprezintă poziţia finală, care poate coincide cu poziţia iniţială a exerciţiului. La sfârşitul descrierii ultimului timp se pune punct. Dacă exerciţiul se efectuează şi pe partea opusă sau cu celălalt segment acest lucru trebuie specificat – idem pe partea opusă. Exemple pentru descrierea exerciţiilor: - Stând: 1. ridicarea braţelor înainte; 2. pas lateral stânga cu ducerea braţelor lateral; 3. îndoirea trunchiului lateral stânga, cu mâinile pe şolduri; 4. revenire în poziţia iniţială; 5 – 8 idem 1 – 4 spre partea opusă (se repetă ex. spre dreapta).

4

1

2

3

+

33

- Stând, depărtat, braţele lateral: - 1,2 îndoirea trunchiului spre stânga, cu arcuire de 2x, mâini pe şolduri; - 3,4 idem 1,2 pe partea opusă (spre dreapta ).

2X

+(2X)

VII. Reguli de descriere şi de alcătuire a complexelor de exerciţii a. Se numerotează exerciţiile, în ordine, cu cifre romane; b. Se descrie fiecare exerciţiu conform regulilor de descriere a exerciţiilor; c. Exerciţiile se ordonează în funcţie de scopul urmărit şi se eşalonează într-o ordine prestabilită, şi anume: - exerciţii uşoare pentru cap şi braţe ; - exerciţii pentru trunchi (abdomen, spate, părţile laterale); - exerciţii pentru picioare. Precizări: Trebuie să fie un raport optim între exerciţiile cu caracter de mobilitate şi întindere, exerciţiile cu caracter de forţă şi de relaxare, executate din diferite poziţii iniţiale. La început se introduc exerciţiile simple. În continuare se folosesc mişcări compuse şi complexe, care se adresează la mai multe segmente (părţi ale corpului) în acelaşi timp. Complexele se termină cu exerciţii efectuate (de obicei) din poziţia stând, ale căror mişcări de bază sunt săriturile. Un complex este alcătuit din 8 -10 sau 12 exerciţii în funcţie de vârsta, nivelul de pregătire motrică a executanţilor, obiectivele operaţionale stabilite pentru lecţie, etc. Exemple: Exerciţiul I Stând: 1. ridicarea braţelor înainte; 2. rotarea braţelor înainte; 3. rotarea braţelor înapoi; 4. coborârea braţelor jos.

34

mâini pe şolduri. idem 3 spre dreapta. Care sunt regulile de descriere a exerciţiilor? 35 . 4. 2. 3. 3. braţele sus: 1. 4. Care sunt poziţiile braţelor întinse pe direcţii principale? Precizaţi poziţiile braţelor întinse pe direcţii intermediare. 1 2 3 +(4) Întrebări recapitulative 1.4 1 2 3 Exerciţiul II Stând. îndoirea trunchiului cu aşezarea palmelor pe sol. depărtat. extensia trunchiului. 2. Enumeraţi cele mai importante mişcări ale trunchiului. îndoirea trunchiului spre stânga.

în întregime deasupra liniei sau cu o parte deasupra şi cealaltă parte dedesubtul liniei. PREZENTAREA GRAFICĂ A POZIŢIILOR La alcătuirea desenelor trebuie respectate anumite reguli: a.CURSUL NR. . Imaginea desenată se raportează faţă de linia orizontală care reprezintă solul.trunchiul reprezintă 2. Corpul executantului se reprezintă prin desen liniar privit din faţă. din profil sau din spate.5 părţi). În desen trebuie să se păstreze proporţiile corpului. în funcţie de cum este mai sugestiv. .membrele inferioare jumătate din corp (3. Aceeaşi poziţie reprezentată din faţă sau 36 . Imaginea poate fi desenată în întregime pe linia solului. .membrele superioare reprezintă 3 părţi din lungimea corpului. Aceste proporţii sunt următoarele: . b. c. 7 6 5 4 3 2 1 d. 4 A.5 părţi.capul reprezintă a şaptea parte a înălţimii corpului.

Semnele folosite deasupra liniei solului: 1. I. Exemple: a. b. d. II. semne folosite la capătul liniei ( în prelungirea liniei orizontale ). III. iar din profil direcţia de orientare este reprezentată printr-o linioară în mijlocul circumferinţei cercului.pas înainte cu piciorul stâng în stând depărtat sagital. Stând: . Linia dreaptă. Capul văzut din faţă este reprezentat printr-un cerc.balansarea braţelor prin înainte sus. semne folosite dedesuptul liniei solului.pas lateral cu piciorul stâng în stând depărtat. c.lateral nu înseamnă că s-a efectuat o întoarcere acest lucru se materializează prin semne speciale distincte. din spate cercul este umplut. Se desenează lângă partea corpului care efectuează mişcarea. Exemple pentru desenarea corpului privit din faţă: Exemple pentru desenarea corpului privit din lateral: Exemple pentru desenarea corpului privit din spate: B.pas lateral şi îndoirea piciorul stâng în stând fandat cu balansarea braţelor lateral 37 . reprezintă direcţia de efectuare a mişcării. semne folosite deasupra liniei solului. Stând: . e. Semne folosite şi semnificaţia lor în desenarea exerciţiilor Semnele utilizate se împart în trei grupe: I. Stând: . Stând: . cu săgeată la capăt.

a b c d 2. braţele sus: . Stând. Reprezintă schimbarea direcţiei prin întoarcere. în plan frontal. genunchii uşor îndoiţi. braţele sus: .rotarea braţelor înapoi. iar amplitudinea mişcării se exprimă în mărimea arcului de cerc. b. Stând. 3. efectuate cu diferite segmente ale corpului.rotarea braţelor spre exterior şi în jos.rotarea trunchiului spre stânga. folosind unele din semnele prezentate. e. Arcul de cerc cu săgeată la capăt se utilizează la reprezentarea mişcărilor circulare. braţele sus: . trunchiul aplecat înainte. depărtat. c. d. c. care se termină cu săgeata.rotarea braţelor înainte. b. braţele înapoi jos: . 38 .săritură dreaptă cu balansarea braţelor prin înainte sus şi întoarcere 360 de grade în poziţia iniţială. Se scrie lângă imagine (desen) cifra care exprimă gradul întoarcerii. Stând. Stând. mâini pe şolduri: .rotarea braţelor spre interior în plan frontal.întoarcere 90 de grade spre stânga şi trecere în sprijin ghemuit. Stând: . ½ 90 o 180 O Exemple: a. Stând. braţele sus: . Săgeta indică sensul de rotaţie. Stând. Stând: .întoarcere 180 de grade spre stânga. Exemple: a.

Stând. a b c 6. a b c 5. cu arcuire.îndoirea cu arcuire a corpului din articulaţiile coxo. depărtat.o 180 90 o 360 o a b c 4. Exemple: a. Se desenează lângă articulaţia în care se realizează arcuirea. b.impuls din braţe şi bătaia palmelor. Aşezat. Exemple: a. braţele sus: . 39 . Linia frântă pe orizontală se foloseşte pentru reprezentarea arcuirilor atunci când din desen nu reiese acest lucru. picioarele ridicate la 30°: bătaia gleznelor. Sprijin culcat facial: .bătaia palmelor sus.fandare laterală spre stânga. mâini pe şolduri: .îndoirea picioarelor. braţele sus: . sprijin înapoi. depărtat. Semnul liniei frânte pe verticală se foloseşte pentru indicarea bătăilor din palme sau picioare (glezne ). Atârnat stând facial la scara fixă: . Linia orizontală arată priza apropiată sau membrele inferioare cu vârfurile apropiate.cu arcuire şi rotarea braţelor înainte. Stând.femurale. c. b. c. Stând .

Atârnat dorsal. braţele lateral: . stând facial cu corpul îndoit. c. 40 . mâini pe şold. Semiluna ( sau semicercul deschis spre partea de sus ) indică priza de jos. b.Exemple: a. la scara fixă. Stând. + Exemple: a. Stând: . b. cu priză apropiată.întoarcere de 90° spre dreapta în stând. a b c 7. Stând cu vârfurile apropiate. Semnul . cu priză de jos. +” deasupra liniei solului se scrie atunci când mişcarea se execută numai cu segmentul drept sau întoarcerea se realizează spre dreapta. depărtat. Exemplu: Atârnat dorsal.ridicarea piciorului drept înainte până la orizontală cu îndoirea braţelor. la scara fixă. cu priză apropiată. Atârnat. 8. la scara fixă..

Cifrele scrise sub linia solului exprimă timpii în care sunt realizate mişcările. 2.o +90 + a b II. 3. întinderea picioarelor cu revenire la T2. 4 1. îndoirea trunchiului cu întinderea braţelor. Semnele folosite dedesuptul liniei solului: 1. mâinile pe sol. trecere în sprijin ghemuit. 2. ridicare în stând. 41 . revenire la T1. 3. trecere în sprijin ghemuit. 2 1. 4. prin săritură înapoi trecere în sprijin culcat facial cu picioarele depărtate. 5. aplecarea trunchiului înainte cu îndoirea braţelor. săritura înainte în sprijin ghemuit. mâini pe şolduri. 4. 1.3 2 b. 6. revenire în poziţia iniţială. Stând: 1. Stând: 1.3 2 Exemple: a.

4 3 2. ridicare în stând.2 îndoirea trunchiului înainte de 2x.6 timp. braţele sus. 4.2 trecere în culcat dorsal. 42 . braţele sus: 1 – 3. Semnul „x” semnifică repetarea mişcării (ex: arcuiri. 3-4 1-2 b. 3. Culcat facial. trecere în sprijin ghemuit. 3 – 4 ridicarea trunchiului şi revenire în P. Reprezintă o mişcare executată în tempo lent şi durează mai mult de un 1-2 1-3 Exemple: a. Stând. bătăi din palme etc. 4. ridicarea trunchiului înapoi sus. în extensie şi coborârea braţelor lateral.I. 4 1 -3 3X 3. braţele sus: 1 . Aşezat.5 2. coborârea trunchiului în culcat facial cu ridicarea braţelor sus. braţele sus: 1.) 2X Exemple: a. 1.

menţinerea poziţiei (pauză de mişcare ). sprijin înapoi: 1. 2 -3 1-2. braţele lateral: 1. menţinerea poziţiei. ridicare în aşezat echer. 4. ridicarea bazinului şi întinderea corpului în sprijin culcat dorsal. revenire în poziţia iniţială. 43 .3 îndoirea şi arcuirea genunchilor de 2x. 4. ridicarea piciorului stâng înainte şi a braţelor sus. revenire în P. Stând: 1 . revenire în P. 4 1 2x 4. Semnul reprezintă pauză în mişcare. 4 b. Aşezat. 4.I. 3. 2-3 1-2 Exemple: a. Menţinerea unei poziţii în timpul exerciţiului este reprezentată prin încercuirea timpului (timpilor) respectiv. 2. 2-3.I. Culcat dorsal.2x 3 b.

îndoirea trunchiului. 3x 4 b. palmele pe sol şi întinderea corpului în stând cu braţele sus. Se scrie un “+” înaintea timpului mişcării. balansarea piciorului stâng şi a braţelor lateral cu trecere în stând fandat pe piciorul stâng. +(3) 44 . Exemple: a. Stând: 1. cu arcuire de 3x şi coborârea braţelor lateral.3. braţele sus: 1. aplecarea trunchiului înainte. 3 5. Semnul se foloseşte pentru reprezentarea mişcărilor efectuate în direcţia opusă sau cu segmentul celălalt. Stând. revenire în stând. Două sau mai multe acţiuni efectuate în acelaşi timp se reprezintă printr-o acoladă şi leagă imaginile sub care se scrie timpul respectiv. 4. mâini pe şold.2. 2.4 1-2. 2 1 6.

pas lateral cu piciorul stâng. ridicarea bazinului în sprijin culcat dorsal cu balansarea piciorului stâng înainte. Aşezat. exerciţiu pe partea + Exemple: a. idem 1. Stând: 1. aplecarea trunchiului înainte. idem T1 dar cu piciorul drept. Sprijin ghemuit: 1. 2. 4 .8.4 pe partea opusă (cu piciorul drept). coborârea piciorului stâng şi ridicarea braţelor în stând cu braţele sus. 3 idem T1 cu piciorul opus. revenire în P. 5. coborârea piciorului stâng în sprijin culcat dorsal. 4 1. 45 . revenire la P.I. 2.I. (3 2 b. 4 1+ ) . Acest semn reprezintă repetarea întregului sau direcţia opusă. +(3) 2 III. sprijin înapoi: 1. ridicarea braţelor lateral. 4.Exemple: a.I. idem T1. 3. revenire în P. ridicare în stând pe piciorul drept cu balansarea piciorului stâng înainte şi bătaia palmelor sub genunchi. 2. Semnele folosite în prelungirea liniei orizontale : 1. 3. 4.

ridicarea trunchiului în aşezat. Culcat dorsal.I.I. 4. idem T1. aplecarea trunchiului înainte. ridicarea braţelor lateral. 4 1. 2. trecere în stând fandat pe piciorul stâng. coborârea braţelor lateral. 5-8. îndoirea trunchiului coborârea palmelor pe sol. braţele sus: 1-2. idem T 1-4 pornind cu piciorul drept. 3. 2X 4X Exemple: a. revenire în P.3 2 + 1. 3-4.3 2 4x b. revenire în P. revenire în P. îndoirea braţelor. Repetarea întregului exerciţiu conform cifrei scrise după linia solului. mâini pe şold.. 2. 4 1. 46 .4 b. balansarea piciorului stâng şi a braţelor lateral. 4.I.3 2 + 2. 3. Stând: 1. ridicarea picioarelor la 90°. idem T1. Stând: 1. 5-6.

7-8 1-2 5X 5-6 3. +4X Exemple: a. Precizaţi regulile care trebuie respectate la alcătuirea desenelor. 4x 180 0 180 0 2. întoarcere 180° tot spre stânga în sprijin culcat facial. 2. 47 . Întregul exerciţiu se execută şi pe partea opusă şi se repetă conform cifrei. 3 2 + 4x Întrebări recapitulative 1. ridicarea braţelor sus. îndoirea şi răsucirea trunchiului spre stânga. 4. idem T1. Sprijin culcat facial: 1. 3.7-8. întinderea braţelor. 5x 3-4. întoarcere 180° spre stânga în sprijin culcat dorsal. 4. 2. Stând pe genunchi: 1. coborârea picioarelor cu revenire în P. întinderea piciorului stâng lateral. îndoirea braţelor. idem T1-4 pe partea opusă pornind cu piciorul drept. 4 1 3 + 4x b. Care sunt semnele folosite deasupra liniei solului şi precizaţi semnificaţia lor. idem T1-4 cu întoarcere în direcţia opusă.I. 5-8. revenire în PI. mâinile ating vârful piciorului 3. 2. 5-8. 4x 4 1.

aceste exerciţii au fost cunoscute sub denumiri diferite.+” utilizat deasupra liniei solului şi cel utilizat dedesubtul liniei? 4. de-a lungul anilor.. p. exerciţii pentru prelucrarea analitică şi selectivă a aparatului locomotor.1-2” sau .2x” şi . Care este diferenţa dintre semnul . CURSUL NR. ca: exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă. B.. şi pentru perfecţionarea posibilităţilor lui de mişcare” (Mărcuţ.2” şi . 5.. 46). P. 5 EXERCIŢII DE DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ „Ele constituie unul din mijloacele gimnasticii de bază şi sunt formate dintr-o mare varietate de mişcări create de oameni în scopul dezvoltării armonioase a organismului din punct de vedere morfologic şi funcţional. exerciţii analitice etc. Cucu.. 48 . Explicaţi în ce constă diferenţa dintre semnele folosite: .3. Datorită diversităţii foarte mari.. Toate aceste denumiri ne demonstrează caracterul larg şi aplicabilitatea foarte variată a acestor exerciţii.1-2”. Precizaţi semnificaţia semnului utilizat ---------+5x..1. exerciţii de pregătire fizică.. 2005.

Criteriul formei de practicare .exerciţii cu obiecte. Caracteristicile exerciţiilor de dezvoltare fizică generală: 1. influenţează selectiv capacitatea de contracţie şi relaxare a fiecărui lanţ muscular în parte.dezvoltarea calităţilor motrice de bază. liber şi cu îngreunări. 2. Sunt mişcări construite. Dezvoltarea presupune adaptarea şi perfecţionarea calitativă a tuturor sistemelor şi organelor. .exerciţii cu şi la aparate speciale. 4. traiectoria. . cât şi de dezvoltare. influenţează în mod favorabil latura psihică a executantului. atât din punct de vedere al volumului. orientarea spaţială şi de timp. 6. de o foarte mare varietate. etc. de sporire în greutate. 2.asigurarea dezvoltării fizice armonioase. . Cele mai cunoscute criterii sunt: 1.recuperare în kinetoterapie. . durata.formarea şi menţinerea reflexului de postură (ţinută corectă a corpului ). de îmbunătăţire a indicilor funcţionali ai acestora. Ele dezvoltă o serie de aptitudini psiho-motrice. posibilitatea de a modifica structura mişcărilor şi a particularităţilor efortului solicitat sunt nelimitate. 1. simţul disciplinei şi ordinii. memoria motrică. .corectarea deficienţelor fizice. 2. Solicitând concentrarea atenţiei. . spiritul de observaţie. executate cu diferite segmente ale corpului. coordonarea. tempoul. Criteriul influenţei asupra organismului 49 . 3. Fiind mişcări analitice.Noţiunea de dezvoltare fizică cuprinde atât procesul de creştere.pregătirea organismului în vederea efectuării unor eforturi. Funcţiile exerciţiilor de dezvoltare fizică generală Exerciţiile de dezvoltare fizică contribuie la: . diametru.exerciţii libere. . 5. ritmul. 7.formarea bazelor generale ale mişcărilor (direcţia. volum.exerciţii cu partener (în perechi şi grup). . 3. Clasificarea exerciţiilor de dezvoltare fizică Literatura de specialitate prezintă mai multe criterii. cât şi al complexităţii. Creşterea reprezintă un proces de amplificare şi acumulare cantitativă.) . măresc mobilitatea articulaţiilor. cât şi din punct de vedere al formei de execuţie.învăţarea deprinderilor motrice (funcţia metodică ). lungime etc. cum sunt: viteza de reacţie. Permit gradarea precisă a efortului.prevenirea efectelor negative ale inactivităţii. supleţea şi elasticitatea musculaturii segmentelor. Fiind exerciţii create. atât din punct de vedere al influenţei. amplitudinea. etc. . Exerciţiile de dezvoltare fizică sunt analitice. . în scop didactic.

exerciţii pentru membrele inferioare. .scurtarea fibrelor musculare.exerciţii care formează ţinuta corectă prin întărirea reflexului de postură. După complexitatea mişcărilor efectuate . a.presupune o alternare înlănţuită a contracţiei cu relaxarea. .exerciţii pentru dezvoltarea forţei musculare. .exerciţii complexe.creşterea tensiunii interne fără modificarea lungimii fibrei musculare. . . Exerciţiile de dezvoltarea forţei cu caracter dinamic cuprind: . Criteriul anatomic .exerciţii cu îngreuieri ( gantere. Contracţiile statice – izometrice.exerciţii care stimulează tonicitatea şi troficitatea musculaturii.exerciţii pentru trunchi ( abdomen.combinată (auxotonică ). 5.exerciţii cu partener. Modalităţi de acţionare a forţei dinamice: . . b.exerciţii cu caracter de relaxare. 4.exerciţii pentru cap şi gât. .exerciţii compuse. Caracteristicile activităţii musculare 1.apropierea şi depărtarea segmentelor osoase între origine şi inserţie.statică (izometrică ).humerală. .exerciţii pentru braţe şi centura scapulo..se asigură cele mai bune condiţii de nutriţie a muşchilor activi.exerciţii care utilizează greutatea propriului corp sau a segmentelor sale ( ex.dinamică (izotonică ). 3. . ridicarea picioarelor din aşezat etc.exerciţii pentru îmbunătăţirea funcţiei vitale.forţa de învingere (contracţie concentrică ). Exerciţii cu caracter de forţă Una din proprietăţile principale ale musculaturii este capacitatea sa de a se contracta. genoflexiuni.forţa de cedare (concentraţia excentrică ). .exerciţii cu şi la aparate. 50 . ). spate. .exerciţii pentru dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare. părţi laterale ). caracteristici: . . etc. . . Criteriul activităţii musculare . Această activitate se manifestă sub trei forme: . .reprezintă forma cea mai naturală pentru dezvoltarea forţei. caracteristici: . .se creează posibilităţi de odihnă în timpul activităţii – datorită alternării contracţiei cu relaxarea.exerciţii simple. . . ).: flotări. . . mingi medicinale. . Contracţia dinamică – izotonică.exerciţii pentru dezvoltarea analitică a musculaturii segmentelor.

schimbarea tempoului de execuţie. folosind cele trei modalităţi de contracţie. Forţa explozivă se dezvoltă prin: .forţa în regim de rezistenţă. Valoarea forţei este direct proporţională cu numărul fibrelor angrenate. 5. c. .localizarea precisă a efortului. Exerciţiile de dezvoltarea fizică generală. la diferite aparate şi pornind din diferite poziţii iniţiale. Grosimea muşchiului – suprafaţa de secţiune transversală. Forţa maximală se dezvoltă: . Nivelul de dezvoltare a celorlalte calităţi motrice implicate în efectuarea acţiunii de forţă – viteză. puterea lui de concentrare. J.forţa explozivă. Exerciţiile pentru dezvoltarea forţei să fie executate în mod sistematic.nu se educă motricitatea. . Contracţiile combinate – auxotonice ( intermediare ): . Cerinţe metodologice necesare pentru dezvoltarea forţei: a.mărirea numărului de repetări în cadrul seriilor. Greutatea utilizată (încărcătura externă) în dezvoltarea forţei să fie aleasă corespunzător particularităţilor individuale. 51 .mărirea sarcinii externe ( încărcăturii ). care combină ambele forme de manifestare. supleţe. b.. Mărirea volumului. p. cu atât şi forţa pe care o dezvoltă este mai mare. trecere prin coborârea corpului în sprijin lateral (echer sau cu corpul întins).Cuprind o formă de activitate des întâlnită în gimnastică. Cu cât suprafaţa de secţiune transversală a unui muşchi este mai mare. 1996. . Forţa în regim de rezistenţă se realizează prin: .modificarea poziţiilor iniţiale.prin mişcări dinamice executate în tempo lent.prin exerciţii statice menţinute. . Factorii care determină valoarea forţei: 1. (b) din sprijin echer. Exerciţiile folosite să depăşească cu mult activitatea obişnuită a muşchilor. 2.mărirea duratei de exersare.mişcări dinamice executate în tempo rapid. . rezistenţă. Profilul psihic al individului. 3. atenţie etc. contribuie la dezvoltarea celor trei forme de manifestare a forţei specifice gimnasticii: . (Fekete. d. . 4. Exemple: (a) Ridicare în stând pe mâini din forţă. Numărul fibrelor musculare angrenate în contracţie .93 – 94 )..în articulaţie nu se produce mişcare. intensităţii şi complexităţii efortului să se realizeze prin: . c. .forţa maximală. . la inele. Calitatea proceselor metabolice şi a substanţelor energetice existente la nivelul muşchilor.

îndoiri şi extensii de trunchi în diferite direcţii.mişcări lente sau menţinerea unor poziţii ale capului folosind obiecte portative (mingea medicinală. Exemple: (a) sprijin pe genunchi.e.sărituri pe loc în diferite poziţii.îndoirea şi întinderea picioarelor. . .tracţiuni cu prize diferite. a b c d e .urcări şi coborâri pe aparate. părţi laterale): . . . Exemple de exerciţii cu caracter de forţă Exerciţii cu caracter de forţă pentru gât: . . din diferite poziţii iniţiale. .mişcări lente.ridicarea şi coborârea trunchiului.flotări din diferite poziţii iniţiale.menţinerea unor poziţii statice.ridicarea şi coborârea picioarelor.menţinerea unor poziţii statice a capului.exerciţii cu partener. cu sau fără opunerea rezistenţei din partea executantului sau partenerului. sărituri în adâncime. Structura exerciţiilor destinate dezvoltării forţei să corespundă parţial sau total structurii procedeului tehnic propus pentru învăţare.sărituri pe obstacole. (b) sprijin culcat înalt. . cu şi fără sprijin. Exerciţii pentru trunchi (abdomen.exerciţii la aparate. Ritmul. . sărituri peste obstacole în diferite poziţii etc. fără şi cu îngreuiere. . . (d) sprijin culcat adânc. în diferite direcţii. ca de exemplu: sprijin culcat facial. spate. . bastonul etc. 52 . Exerciţii pentru membrele inferioare: .exerciţii cu obiecte portative.ridicări şi coborâri de braţe executate în diferite direcţii şi planuri. .rotări mici ale braţelor cu şi fără obiecte. (e) sprijin culcat dorsal înalt. (c) sprijin culcat facial. f. dorsal sau costal (eventual şi adânc sau înalt). din diferite poziţii iniţiale. .) Exerciţii pentru braţe: . dinamica activităţii musculare să corespundă caracteristicilor şi dinamicii activităţii muşchilor din timpul executării elementului tehnic.

mobilitate în plan sagital. ) Formele de manifestare a mobilităţii .forma suprafeţei articulare. 53 . În funcţie de genul de mişcare permis de articulaţie: . . .în extensie. influenţează pozitiv însuşirea şi executarea în condiţii eficiente a unui număr însemnat de procedee tehnice din gimnastică ( podul.în rotare. . de asemenea.2. Criterii de clasificare 1. 3. . . b.în anteducţie sau retroducţie. În funcţie de regimul de lucru a agoniştilor: . la un nivel optim. 2. în care rolul elasticităţii este determinant. Dezvoltarea acestor capacităţi.mobilitate uniarticulară. . . Realizarea amplitudinii maxime este asigurată de capacitatea de relaxare şi întindere musculară. . ligamentelor şi tendoanelor.în flexie.mobilitate segmentară – care asigură o amplitudine optimă doar în articulaţiile solicitate de execuţia unor elemente specifice. . Exerciţii cu caracter de întindere (elasticitate musculară şi mobilitate articulară) Amplitudinea este una dintre componentele de bază ale mişcării. În funcţie de planurile în care se realizează mişcarea: . . După felul realizării: a. Factorii care determină gradul de elasticitate musculară şi mobilitate articulară: . răsturnări lente.capacitatea de relaxare musculară.mobilitate în plan frontal.mobilitate în plan orizontal. 4.mobilitate generală – cuprinde toate articulaţiile. Mobilitate activă – realizată exclusiv prin activitatea musculară proprie şi poate fi: dinamică sau statică.etc. etc.capacitatea de întindere a muşchilor. Între elasticitate musculară şi mobilitate articulară există o legătură strânsă. poate fi: dinamică sau statică.în răsucire. care exprimă drumul parcurs de corp sau segmentele sale între două repere.izometric. cât şi de gradul de mobilitate articulară. Mobilitate pasivă – realizată cu sprijinul partenerului sau altei forţe externe.izotonic. . sfoara.

3. . 54 . răsuciri. etc. Tehnica corectă de execuţie a diferitelor mişcări presupune coexistenţa contracţiei şi relaxării – agoniştii se contractă antagoniştii se relaxează. .Exerciţiile de forţă să se utilizeze paralel cu cele de întindere. .întinderi şi menţineri pasive. .una mai înaltă. Alternarea corectă a contracţiei cu relaxarea asigură o bună coordonare neuro-musculară şi permite executarea mişcărilor cu un randament crescut. Exerciţii cu caracter de relaxare Relaxarea constituie un moment important în activitatea musculară.. de asemenea.stretching prelungit. cu concentrarea atenţiei asupra relaxării anumitor segmente sau a corpului întreg din culcat dorsal sau facial. . c.Pentru prevenirea accidentărilor să se acorde o atenţie deosebită în timpul efectuării exerciţiilor de mobilitate pasivă.Exerciţiile statice de forţă să fie urmate neapărat de cele de relaxare. . Exerciţiile de relaxare pot fi clasificate: .programul diurn.balansări cu arcuiri. . .după complexitatea lor: a. starea psihică momentană. b.după segmentele cărora se adresează – braţe. .temperatura muşchilor. .rotări. . forme simple .îndoiri. exerciţii de relaxare.După utilizarea exerciţiilor de mobilitate statică să urmeze. .arcuiri cu menţinere. Mijloace utilizate: . scuturări ale segmentelor. extensii.Exerciţiile de forţă să se adreseze armonios întregului corp. . care influenţează comportarea motrică în ansamblu.capacitatea de coordonare a contracţiei şi relaxării musculare a muşchilor agonişti şi antagonişti.Exerciţiile de mobilitate să fie utilizate până la obţinerea parametrilor anatomici optimi ai articulaţiei. Relaxarea este un proces reflex dirijat de centrii subcorticali. forme mai complexe – balansările segmentelor realizate în plan frontal sau căderea corpului întreg dintr-o poziţie mai înaltă într. .căderea pasivă a unor segmente dintr-o poziţie înaltă într-una mai joasă.mediul ambiant. picioare. trunchi. Indicaţii metodice .

răsucire spre stânga şi dreapta. fără obiecte portative sau aparate speciale. Care sunt factorii care determină gradul de elasticitate musculară şi mobilitate articulară? 4. 6 EXERCIŢII LIBERE Constituie cele mai reprezentative mijloace executate cu diferite segmente ale corpului sau cu întregul corp. . CURSUL NR.Întrebări recapitulative 1.extensie înapoi. 1.flexie înainte . 55 . Care sunt cele mai cunoscute criterii de clasificare a exerciţiilor de dezvoltare fizică? 2. 3. . Precizaţi cele mai importante indicaţii metodice pentru utilizarea exerciţiilor de dezvoltare fizică generală. Precizaţi diferenţa dintre contracţia dinamică şi cea statică. Exerciţii pentru cap şi gât Mişcări specifice: .

. 1 2 3 +(4) P.extensii. palmele sus: 1. răsucirea capului spre stânga. .ridicări şi coborâri.rotări. Exemple de exerciţii: P. mâini pe şolduri: 1. .rotare spre stânga şi dreapta. îndoirea gâtului înainte. 56 .4. . Exemple de exerciţii cu caracter de întindere: a. Scopul exerciţiilor constă în dezvoltarea grupelor musculare aferente. cu arcuire de 2x.I.humerale.apropieri şi depărtări etc. 3. răsucirea capului spre dreapta.flexie cu răsucire. răsucirea capului spre dreapta.2.balansări în diferite direcţii.răsuciri. braţele lateral. . 2. Stând depărtat: 1. cu arcuire de 2x. 4.2.I. P.I. creşterea mobilităţii articulare şi elasticităţii musculare. Stând depărtat. Exerciţii pentru braţe La acest segment mişcările au loc în articulaţiile: degetelor. răsucirea capului spre stânga. Cele mai cunoscute mişcări posibile sunt: . Stând depărtat. 3.îndoiri şi întinderi de braţe. . .extensie cu răsucire. . . . cotului şi scapulo.înclinarea capului spre stânga şi dreapta etc. extensii de braţe înapoi pe orizontală cu arcuire de 2x. extensia capului. 2x + 2. încheietura pumnului.

I. Sprijin culcat facial: 1. 57 . rotarea braţelor spre stânga. săltare cu bătaie din palme. 3-4. îndoirea braţelor. P. Stând depărtat. 2-3 c. săltări din braţe de 2x. întinderea braţelor şi revenire în P. braţele sus: 1.4 ridicarea braţelor sus şi extensia lor înapoi cu arcuire de 2x.I. 4. întinderea braţelor. depărtarea şi extensia braţelor înapoi cu arcuire de 2x. P. îndoirea braţelor. menţinerea poziţiei.2. P. 2x 2x Exemple de exerciţii pentru braţe cu caracter de forţă: a.I. Sprijin culcat dorsal: 1. de 2x. Sprijin culcat facial: 1-2.2.4. 3-4 1-2 b. P. în plan frontal. 3. 2-3.3. 4 1. 3.I.I. 2x 2x b.

din aşezat. forfecări sau rotări de picioare. 6. ridicare în sprijin culcat dorsal. 5. etc. Sprijin culcat facial: 1.I. 2. îndoirea braţelor.sprijin culcat facial – menţinerea poziţiei.I. . P. 5 2 3 4 3. 180 o 180 o 6 1. Stând depărtat. 3. 5. .extensia trunchiului înapoi. . Scopul exerciţiilor constă în dezvoltarea armonioasă a forţei la toate grupele musculare ale trunchiului. revenire în sprijin culcat facial. Exemple de exerciţii cu caracter de întindere: a.femurale. 8 2x 3 5 . 4. P.exerciţii pentru spate.4. braţele sus: 58 . menţinerea poziţiei. precum şi îmbunătăţirea mobilităţii articulaţiilor aferente. . Pot fi împărţite în : . îndoirea braţelor. . Exerciţii pentru trunchi Mişcările au loc în articulaţiile coloanei vertebrale şi coxo.răsucirea şi extensia trunchiului înapoi. cu picioarele ridicate. 4.din aşezat sau culcat dorsal ridicarea picioarelor. Exerciţii pentru abdomen Cele mai utilizate forme de mişcări sunt: . . 6 -7 d. 8. rulare laterală spre stânga în culcat dorsal.exerciţii pentru părţile laterale.din culcat dorsal ridicarea şi coborârea trunchiului. întinderea braţelor cu revenire în P. . rulare laterală spre dreapta.exerciţii pentru abdomen.I. îndoirea braţelor. întinderea braţelor. 6-7.

revenire în P. menţinerea poziţiei. ridicarea picioarelor la 45 de grade şi depărtarea lor. Aşezat. revenire în P.1-3. 5-8. sprijin înapoi: 1. 2-3. Aşezat: 1. P. 4. Stând pe genunchi cu picioarele depărtate.I. 4 1-2. 3.I. 4 b. 4. idem 1-4 pe partea opusă.I. 2-3 59 . răsucirea trunchiului spre stânga şi extensie înapoi. 4 1-3 + b. 3 Exemple de exerciţii pentru abdomen cu caracter de forţă: a. menţinerea poziţiei. mâini pe şold: 1-2. revenire în P..I. 4. îndoirea trunchiului înapoi cu ridicarea braţelor sus. braţele lateral. cu coborârea braţelor lateral.

3 -4 . braţele sus: 1-2. ridicarea picioarelor la 90 de grade. 5-6. coborârea braţelor lateral. ridicarea trunchiului în aşezat. . revenire în P. 7-8. Culcat dorsal: 1. 3.aplecarea trunchiului înainte. 3-4 Exerciţii pentru spate 1 2 Mişcări specifice: . .răsucire cu îndoirea trunchiului înainte. Exemple de exerciţii cu caracter de întindere: a. 4 1. 2. 4. 3-4.I.îndoirea trunchiului înainte.din culcat facial ridicarea picioarelor înapoi. ridicarea picioarelor la 90 de grade. coborârea picioarelor în P.. Stând depărtat. ridicarea bazinului şi trecerea picioarelor peste cap. 3 2 c. 2. vârfurile ating solul. Culcat dorsal. depărtarea picioarelor. braţele lateral: 60 . apropierea picioarelor. . . ridicarea şi coborârea picioarelor în P.1.exerciţii specifice din sprijin culcat dorsal. 7-8 1-2 5-6 d. 3-4. revenire în P. ridicarea picioarelor la 45 de grade.I.I.I.

braţele sus. 61 . 2 -3 c. menţinerea poziţiei. 2. + 1. răsucirea şi îndoirea trunchiului spre stânga de 3x.2. ridicarea trunchiului înapoi. îndoirea trunchiului. braţele sus: 1-2. 1. îndoirea trunchiului înainte. +(3) 4 2 b. coborârea braţelor lateral. idem 1-4 cu începând spre dreapta. braţele sus: 1.3. aplecarea trunchiului înainte cu arcuire de 2x şi îndoirea braţelor. Culcat facial. mâini pe sol. idem 1-4 pe partea opusă. revenire în P. revenire în P. 4 2x 3 b. revenire în poziţia iniţială.I. 4 1 .I.. Stând depărtat. 4. 3.1. 5.2. 3. îndoirea trunchiului la piciorul drept. Aşezat depărtat. braţele sus: 1. mâinile la vârful piciorului stâng.8. Culcat facial. 4 3 x + c. îndoirea trunchiului la piciorul stâng. 4. coborârea braţelor. 5-8. 4. 2-3. mâini pe şold. coborârea braţelor lateral. ridicarea trunchiului.

5-6.2. Scopul lor constă în creşterea mobilităţii laterale a coloanei vertebrale.I.sprijin culcat costal menţinere sau îndoiri laterale. Aceste exerciţii. 7 -8 1 -2 5 -6 d. 7-8. 5-8.. Exemple de exerciţii cu caracter de întindere: a. se execută obligatoriu în ambele direcţii. Stând depărtat. sprijin înapoi: 1-2. revenire în P.I. 3 -4 . 5-6 1-2. precum şi dezvoltarea simţului echilibrului.I. Mişcări specifice: . . Aşezat. 3.3-4. 3-4. în vederea dezvoltării fizice armonioase. 4. 62 . revenire în poziţia iniţială. deoarece acţionează grupele musculare laterale ale acestora..din culcat costal îndoirea trunchiului lateral. ridicare în sprijin culcat dorsal. revenire în P. idem 1-4 pe partea opusă. ridicarea picioarelor înapoi sus. etc. revenire în P. . menţinerea poziţiei.îndoirea trunchiului lateral spre stânga şi dreapta.răsucirea trunchiului spre stânga şi dreapta. întărirea forţei musculaturii şi îmbunătăţirea elasticităţii. 5-6. îndoirea trunchiului lateral spre dreapta. . îndoirea trunchiului lateral spre stânga cu arcuire de 2x. braţele sus: 1. 3-4 Exerciţii pentru părţile laterale ale trunchiului Sunt de fapt exerciţii specifice pentru abdomen şi spate. estetica şi ţinuta corpului.

idem pe partea cealaltă. întinderea piciorului stâng lateral şi îndoirea trunchiului spre stânga. îndoirea piciorului drept. cu răsucirea trunchiului spre dreapta şi balansarea braţelor lateral dreapta. braţele lateral: 1. cu picioarele depărtate. Stând pe genunchi. 2. Culcat facial. revenire în P. idem 1-2 pe partea opusă 63 . mâini pe şold: 1. 3-4.I.4 + 2x. revenire în P. 4. ridicarea braţului drept sus.I.. Aşezat. braţele îndoite. cu arcuire de 3x...2.I. sprijin pe talpă. răsucirea trunchiului spre dreapta cu întinderea braţului stâng şi ridicarea braţului drept lateral sus. 5-8. 4 3x + c. 2. sprijin pe palme: 1. 3-4. +(3) b.3. idem pe partea opusă. revenire în P. + 2 1 Exemple de exerciţii cu caracter de forţă: a.

. revenire în P. cu deplasare înainte.coxo-femurale. 3 -4 1 -2 c.I. mâna dreaptă pe şold: 1-8. Formele de bază ale exerciţiilor: . Exerciţiul se repetă pornind şi din sprijin culcat costal dreapta.articulaţiile degetelor. 3-4 1-2 d.2 1 + b. 1-8 4. păşire cu picioarele sub formă de cerc. ridicarea piciorului stâng lateral şi a braţului drept sus. . . îndoirea corpului şi coborârea bazinului spre sol.articulaţiile genunchilor.I. Sprijin culcat costal stânga: 1-2. Exerciţii pentru picioare Mişcările au loc în articulaţiile: . 3-4.exerciţii specifice pentru degete. Exerciţiul se repetă şi pe partea opusă.articulaţiile gleznelor. Sprijin culcat costal stânga: 1-2. Exerciţiul se repetă şi pe partea opusă. bolta plantară. întinderea corpului cu revenire în P. 3-4. 64 . Sprijin culcat costal stânga.

mersul ursului. idem 1-4 cu piciorul drept. . balansarea piciorului stâng înainte.3.răsuciri.tracţiuni de picioare.mers cu picioarele întinse . + 4 1 2 3 b. a. de 3x. balansarea piciorului stâng înapoi de 3x.. ridicarea genunchiului stâng înainte. braţele sus: 1. apucat de gambă. Culcat dorsal.mers cu balansări de picioare în diferite direcţii. . 3. 4. 5-8. coborârea piciorului în P. . ridicarea şi tragerea piciorului stâng spre piept. 4.I.I. etc. 5-8. idem 1-4 cu piciorul drept. forfecări.. Exemple de exerciţii pentru picioare cu caracter de întindere: .exerciţii speciale pentru gleznă. mâini pe şold: 1.ridicări şi coborâri de picioare..I. . 4. 5-8. + 4 3x c.. . revenire în P. etc.sărituri pe unul sau două picioare în diferite direcţii şi poziţii de aterizare. . .2. Culcat facial. balansarea piciorului stâng înapoi. mersul piticului.2. .3. la 90°. idem 1-4 cu piciorul drept. rotări.balansări în diferite direcţii.mers fandat. 2. Stând. 65 . braţele lateral sus: 1. .îndoiri şi întinderi de picioare.săltări pe unul sau două picioare în diferite direcţii. revenire în P.

Posibilităţile de combinare a acestora sunt nelimitate. cu caracter de forţă: a. Stând. Stând: 1.2.3. Exerciţii combinate Cuprind mişcările efectuate cu două sau mai multe segmente. în direcţii şi planuri asemenea sau diferite. simultan sau succesiv. pentru picioare. săltări pe loc de 3x. 6-7. revenire în poziţia iniţială. aterizare cu picioarele îndoite. + 4 c. iar efectele lor asupra organismului sunt mult sporite faţă de cele simple şi permit economisire de timp. arcuire de 3x 4.3. pas înapoi cu piciorul stâng şi revenire în P. 5-8.I. pas şi fandare înainte cu piciorul stâng. cu braţele îndoite lângă corp: 1.2. săritură cu genunchii la piept. 8. ridicare în P. Stând: 1-4.. 5-8. 8 3x 4 5. menţinerea poziţiei. 5.4 3x + Exemple de exerciţii. idem 1-4 cu piciorul drept. 4. 6-7 5. 5-8 1-4 b. trecere în sprijin ghemuit. 66 .I.

Stând depărtat.exerciţiile de trunchi cu cele de picioare. Exemple de exerciţii combinate: a. 4. de 2x. 4. 6. 7.exerciţiile de braţe. mâinile ating solul. 7 2. 3. braţele sus. cu ridicarea piciorului drept. 2x 2x 2x 2x b. trecere în sprijin ghemuit. Stând: 1.6.8. cu arcuire. . Stând. îndoirea trunchiului înainte. îndoirea trunchiului înainte. întinderea braţelor. depărtarea piciorului stâng în stând depărtat cu aplecarea trunchiului înainte şi îndoirea braţelor. şi coborârea braţelor lateral. 7. 2.4. etc. 3. săritură înapoi în sprijin culcat facial. Se pot combina: . 3. Sunt recomandate la clasele mai mari. 8 1.. braţele lateral: 1.exerciţiile de braţe cu cele de trunchi. idem 4.La complexitatea şi dificultatea combinării exerciţiilor trebuie să ţinem cont de pregătirea motrică şi psihică a elevilor. cu arcuire de 2x. ridicarea şi extensia trunchiului înapoi.2. 6 3 + (5 ) c. . ridicare în P. îndoirea braţelor cu ridicarea piciorului stâng înapoi. întinderea braţelor şi coborârea piciorului stâng în sprijin culcat facial. revenire în P.exerciţiile de braţe cu cele de picioare. idem 3. trunchi şi picioare. rotarea braţelor înainte de 2x. ridicarea trunchiului şi rotarea braţelor înapoi de 2x. mâini pe sol. . 8. 4. extensia trunchiului înapoi.. braţele sus: 1. 67 .I. mâini pe şold. 2.I. săritură înainte în sprijin ghemuit. 5. 5.

îndoirea genunchilor. 5. extensia trunchiului înapoi cu ridicarea braţelor lateral sus. 3. ridicarea picioarelor la 45°. 4 1 2 3 + d. Aşezat. 8. balansarea braţelor prin înainte jos înapoi. întinderea genunchilor. 4. 7 4 6 e.5-8. întinderea braţelor. întinderea picioarelor şi aplecarea trunchiului înainte cu ridicarea braţelor lateral. braţele sus: 1. 8 1 3. pornind din poziţii iniţiale diversificate. 2. pentru diferite segmente ale corpului. 3. Ce înţelegeţi prin exerciţii libere? 2. 6.I. sprijin înapoi 1. Alcătuiţi exerciţii libere. 2. 7. ridicarea bazinului şi trecere în sprijin culcat dorsal. 68 .I 4 1 2 3 Întrebări recapitulative 1. trecere în stând cu genunchii mult îndoiţi. Stând. revenire în P. 2. Care au fost criteriile utilizate pentru prezentarea exerciţiilor libere? 3. 5. îndoirea braţelor. revenire în poziţia iniţială. revenire în P. 4. idem 1-4 pe partea opusă.

element de uşurare a mişcării. orientat spre: colaborare. . ajutor reciproc. Caracteristici . . întrecere directă.punct de sprijin.element de îngreuiere. .ajutor direct.Aceste exerciţii au un caracter educativ – formativ.obstacol. .Exerciţiile cu partener pot fi executate: 69 .element de dozare a efortului. . .element de întrecere. .CURSUL NR. 7 EXERCIŢII CU PARTENER 1. .În funcţie de scopul urmărit rolul partenerului poate fi: . .adversar.

exerciţii în grup. d. exerciţii din alergare.prizele posibile realizate la nivelul mâinilor.exerciţii în trei.Pentru realizarea acestor exerciţii este necesară cunoaşterea: ..de pe loc. .poziţia unuia faţă de celălalt. Exerciţii de îndemânare şi jocuri în doi. antebraţelor. ridicări şi transporturi de persoane.alternativ – fiecare având sarcini diferite. Exerciţii executate de pe loc cu caracter de influenţare selectivă a aparatului locomotor şi pentru dezvoltarea calităţilor motrice.conştientizarea activă a efectelor exerciţiilor. e. Clasificarea exerciţiilor cu partener În funcţie de numărul participanţilor aceste exerciţii se pot clasifica: . şoldurilor. 4. Exerciţii în perechi Sistematizarea exerciţiilor în perechi: 1. . 70 . 3.Participarea partenerilor în realizarea exerciţiilor presupune: . 2.celor mai eficiente poziţii iniţiale. . Exerciţii speciale pentru îmbunătăţirea mobilităţii articulare şi elasticităţii musculare. . Exerciţii acrobatice cu partener.exerciţii în perechi. c.un nivel superior de coordonare a acţiunilor. gleznelor. 5.aplicative şi anume: a. . . Exerciţii de bază şi utilitar . b. . . umerilor. exerciţii din mers.simultan – partenerii având aceleaşi sarcini. coatelor. săltări şi sărituri. braţelor. 2. . . .cunoaşterea bazelor generale ale mişcărilor formate cu exerciţii libere.din deplasare.Exerciţiile cu partener se vor folosi în lecţie numai cu colectivele de elevi ai claselor mai mari. tracţiuni şi împingeri. .

3.I. mâini pe umeri: 1. 3. pas înainte cu piciorul stâng.2. 2. extensia trunchiului cu ridicarea braţelor sus. braţele lateral sus: 1-2. 5x Se schimbă rolurile. idem 1-4 cu piciorul opus. apucat de mâini: 1.S. „ A” aşezat. Exemple de exerciţii pentru I. braţele înainte. faţă-n faţă. 5-8. Stând spate-n spate. 2x 2x b. mâini la ceafă iar „ B” în ghemuit şi ţine gleznele lui „ A”: 1-4. coborârea braţelor prin lateral jos. Culcat facial faţă în faţă. revenire în P. a. 4.1. „ A” coboară trunchiul în culcat dorsal. 5-8. aplecarea trunchiului înainte cu arcuire de 2x. 5X 5-8 1-4 d. + 4 1.A. idem 1-4 cu celălalt picior. 5-8. 3 2 c. braţele înapoi jos. extensia trunchiului cu ridicarea braţelor lateral sus. Stând depărtat. revenire în poziţie iniţială.L. 71 .I. 3-4. aplecarea trunchiului înainte cu arcuire de 2x şi îndoirea piciorului stâng.4.ridicare în P.

procedee de deplasare diferite.din diferite poziţii şi prize iniţiale: .„A” în poziţia sprijin pe genunchi. . .aplicative: a. umăr lângă umăr. Tracţiuni şi împingeri – de întrecere sub formă de joc . .culcat pe umăr sau umeri.în cârcă. Exerciţii din alergare . c. . . . „B” aşezat pe omoplaţii lui „A” şi cu mâinile pe umerii acestuia cu spatele spre direcţie de deplasare. e. .în braţe. cu poziţii de braţe. Exerciţii din mers .Stând faţă-n faţă.3 -4 1 -2 2. Exerciţiile se efectuează obligatoriu şi cu schimbarea rolurilor. d. de mâini reciproc apucat: Cine poate trage partenerul peste linia trasată pe sol între ei ?.pe umeri călare. Exemple de exerciţii de bază şi utilitar.la fel ca şi din mers cu multiple posibilităţii. 72 . . „ A” se deplasează înainte. Săltări şi sărituri – variante: faţă-n faţă. b.Stând spate-n spate: Acelaşi exerciţiu.„roaba” din sprijin culcat dorsal. .„roaba” din sprijin culcat facial. prize. spate-n spate. mâini pe umeri: Cine poate împinge partenerul dincolo de o linie trasată pe sol ?. apucat de mâna din interior: Acelaşi exerciţiu.Stând faţă-n faţă.Stând costal. Ridicări şi transporturi: .procedee de deplasare. poziţii iniţiale şi prize diferite.

Exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii şi îmbunătăţirea elasticităţii musculare: Sunt considerate de literatura de specialitate cele mai eficiente mijloace pentru acest scop. iar cu mâinile prinde încheieturile mâinilor lui „ A” „ B” trage încet spre el braţele lui „ A”. Exemple: a. uşor lateral în stând depărtat ţine cu mâinile piciorul ridicat a lui „ A” şi cu multă grijă îl ridică sus.Stând pe un picior celălalt ridicat şi sau apucat: Sarcini asemănătoare ca şi la exerciţiile anterioare.„ A” execută podul de jos. Exerciţii acrobatice cu partener: 73 . „ A” execută cumpăna pe un picior cu priza adâncă la scara fixă. 4. Exerciţiile sunt executate cu foarte mare grijă. . talpă-n talpă: Acelaşi exerciţiu. „ B” trage umerii lui „A” înainte. combinând acţiunile dinamice cu cele statice. . braţele sus. „ A” aşezat depărtat. în stând depărtat cu picioarele îndoite şi cu mâinile pe omoplaţii partenerului. b.. cu mici opriri. „B” în spatele lui „ A” în poziţia stând cu genunchii îndoiţi şi sprijiniţi de omoplaţii lui „ A”. c.Aşezat cu spatele lipit: Cine poate împinge colegul de pe loc?. „ B” în faţa lui.Aşezat. „ B” înapoia lui. 3. iar cu genunchii împinge uşor înainte spatele acestuia. lângă sprijinul mâinilor.

ridicare în P. Stând faţă-n faţă. apucat de mâini: 1-2.braţele înainte: 1-4.I. dreptul ridicat lateral. trecere în sprijin ghemuit pe piciorul stâng. trecere în ghemuit. „B” ţine încheietura lui „A”. 5-8. a. Din această poziţie „B” cu elan se ridică în stând pe umeri sau poate executa răsturnare lentă înainte.. mâinile sprijinite cu priza de jos pe genunchii lui „ A”. conlucrare şi simţul echilibrului.a. braţele sus. iar „A” execută răsturnare lentă înapoi. 5-8 1 -4 b. idem 1-4 cu piciorul opus. 5-8. „A” în culcat dorsal cu picioarele depărtate şi îndoite. „A” şi „B” stând spate-n spate. braţele înainte. braţele înainte. „A”şi „B” stând spate-n spate. „B” îl ridică pe „A” în atârnat culcat pe spatele lui şi în continuare îl răstoarnă. 74 .cu spatele lipit.I. „B” stând depărtat sagital. revenire în P. 3-4. b. Exerciţiul necesită sincronizare.

magazie. . . scara fixă. . la comanda „ Câte doi sau câte patru marş! (începeţi!).Ţinând cont de faptul că. precum şi sarcinile celor doi parteneri se vor stabili precis prin comenzi şi indicaţii adecvate. . se recomandă codificarea executanţilor în „A”şi „B” sau nr. etc. pregătirea motrică. greutatea.Alcătuirea perechilor se poate face din mers. .Începerea şi terminarea exerciţiilor. . prin procedeele cunoscute din exerciţiile de front şi formaţii. corectarea mişcărilor proprii şi ale partenerului. . prizele. în cazul poziţiilor stând faţă-n faţă sau spate-n spate. direcţia este diferită. ajutorul reciproc. direcţia şi dacă este cazul timpii exerciţiului. şi adaptate în conformitate cu particularităţile de vârstă şi nivelul de pregătire al executanţilor. Exemple de exerciţii în trei a b c d + 75 .Să se stimuleze spiritul de întrecere în cadrul perechilor sau interperechi.În cazuri excepţionale (perechi nepotrivite) se schimbă partenerii. spiritul de colaborare.2 şi precizarea direcţiei de execuţie orientată faţă de anumite repere din sală (vestiar. sau de pe loc din linie pe un rând. forţa şi chiar de unele caracteristici psihice ale executanţilor.Exerciţiile să fie create. denumirea mişcării. .Exerciţiile în perechi se vor preda după însuşirea exerciţiilor libere.În alcătuirea perechilor se va ţine cont de talia. precizia dar şi menţinerea anumitor poziţii specifice.) .Obiectivul întrecerii să fie în egală măsură rapiditatea.Cel rămas fără pereche va fi obligatoriu angrenat în lucru sub forme diferite: partenerul profesorului în demonstrarea exerciţiilor.Descrierea exerciţiilor să fie clară şi concisă. În ea să fie inclusă poziţia iniţială a fiecărui executant. selecţionate.1 şi nr.3-4 1-2 + Indicaţii metodice . . repartizat la unele perechi unde se lucrează alternativ sau execută aceleaşi sarcini individual.

2. Care sunt cele mai importante indicaţii metodice necesare în cazul utilizării exerciţiilor în perechi? 76 . 3. 4. Care sunt principalele caracteristici ale exerciţiilor cu partener? Precizaţi sistematizarea exerciţiilor în perechi.Exemple de exerciţii în grup a b c d e f Întrebări recapitulative 1. Daţi exemple ale exerciţiilor în trei şi în grup utilizabile în lecţia de educaţie fizică.

în scopul prelucrării aparatului locomotor. Ele contribuie.etc. Exerciţiile se pot executa de pe loc. de asemenea. cum sunt: din mers. exerciţiile pot avea caracter de forţă sau de întindere. sărituri. bastonul. alergare.Obiectele care se pot 77 .CURSUL NR.). dar sunt unele care se pot efectua şi în perechi sau în grup ( mingea medicinală. pornind din diferite poziţii iniţiale şi din deplasare. şi la dezvoltarea coordonării neuromusculare şi permit localizarea precisă a mişcărilor la nivelul articulaţiilor. 8 EXERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE Această grupă are un caracter complex datorită combinării mişcărilor corporale cu mânuirea obiectelor respective. Marea majoritate a exerciţiilor cu obiecte se execută individual. benzi elastice. În funcţie de obiectul folosit. etc.

de sus.cercul.priză mixtă.priză obişnuită. . . Exerciţii cu bastonul de gimnastică Caracteristici: . . . .de capete.steguleţe etc. sau din deplasare (mers.bastonul de gimnastică. . Apucări: .Exerciţiile pot fi executate de pe loc. . .folosi în gimnastică sunt foarte variate ca structură. 78 . din toate poziţiile fundamentale şi derivatele acestora.Manevrarea corectă a bastonului presupune cunoaşterea poziţiilor acestuia faţă de corp şi a prizelor.de jos.priză îngustă.bastonul în poziţia înclinată (oblică ).priză răsucită. . alergare.Bastoanele sunt confecţionate din lemn. etc.cu o mână de un capăt cu cealaltă de mijloc Prize: . Sistematizarea exerciţiilor cu bastonul 1. . . .coarda mică pentru sărituri. .Utilizarea bastonului favorizează localizarea precisă a efectului la nivelul segmentelor şi articulaţiilor.sărituri ). . având dimensiunile de la 100 cm la 120 cm. .cu două mâini. .din mers.priză largă.mingea medicinală.Exerciţii executate din deplasare: .banda elastică. dar foarte eficiente mai ales la formarea ţinutei.bastonul pe verticală .de un capăt. fier sau material plastic. Cele mai cunoscute sunt: . . dimensiuni şi greutate.bastonul pe orizontală.Exerciţiile sunt considerate relativ uşoare. . .cu o mână.de mijloc. Poziţiile bastonului: . . .ganterele. cu un diametru de 3 cm. 1. . .

( analitice ). 3. c. b. g. 4. apucat la lăţimea umerilor. ridicarea bastonului sus. Stând depărtat.din alergare. . – Săltări laterale peste bastoanele aşezate transversal pe direcţia de deplasare.exerciţii cu partener. a b c d. . 2. la fiecare pas îndoirea trunchiului înainte. bastonul sus. – Alergare înainte peste bastoanele aşezate transversal pe direcţia de alergare.Mers pe vârfuri braţele sus. 79 . . 2. bastonul sus.exerciţii cu caracter de I. cu balansarea picioarelor alternativ la baston. îndoirea braţelor şi coborârea bastonului la ceafă. .Mers înainte. d e f g Exemple de exerciţii executate de pe loc: a. bastonul înainte. apucat de capete. coborârea bastonului înainte.Alergare cu genunchii sus.S. 3. apucat de capete.Mers. . Exemple de exerciţii executate din deplasare: a. e.L. 5.săltări . 1. bastonul cât mai aproape de sol. apucat de capete.exerciţii în grup.Săltări înainte. întinderea braţelor cu ridicarea bastonului sus.sărituri. f. bastonul apucat la lăţimea umerilor: extensia braţelor înapoi la fiecare pas. apucat la lăţimea umerilor: 1.A.. revenire în poziţia iniţială. Exerciţii executate de pe loc: . . . Jocuri cu bastonul. bastonul jos. ridicarea bastonului înainte. bastonul înainte. . 6.

2-3. revenire în P. bastonul sus. 5 2.I. Culcat dorsal. îndoirea piciorului drept şi a trunchiului lateral spre stânga. 3-4. idem pe partea opusă.. Stând faţă-n faţă. 2. trecere în ghemuit cu ridicarea bastonului înainte. bastonul sus.6 1. Stând depărtat. 2 -3 d. 2. apucat de un baston: 1. 2 1 + c. bastonul înainte jos. ridicare în poziţia iniţială. 80 . apucat la lăţimea umerilor: 1. ridicarea picioarelor şi a trunchiului în aşezat echer. revenire în P. 4 1 . menţinerea poziţiei.I. 4 3 b. 4.apucat la lăţimea umerilor: 1.

cu capătul de jos sprijinit de sol. în stând depărtat. Aleargă înapoi. la semnal. Executanţii sunt aşezaţi pe două ( trei sau patru ) şiruri. idem 1-2. în poziţie verticală. Executanţii se găsesc în cerc. 3-4. revenire în P. pas şi fandare înainte cu piciorul stâng. atinge braţul întins lateral al colegului. + 2 1 Exemple de jocuri cu bastoane: a. Fiecare ţine în faţa lui un baston . apucat de un baston: 1. concentrare şi atenţie. iar cel atins îndeplineşte aceeaşi sarcină. bastonul înapoi jos.I. b. Jocul dezvoltă viteza de reacţie şi concentrarea atenţiei. Câştiga şirul care termină primul. La semnal sonor stabilit se deplasează spre stânga lăsând bastonul propriu şi încearcă să prindă bastonul colegului apropiat. c. Schimbă macazul! 81 . Primul din fiecare şir. Jocul dezvoltă viteza de deplasare. înainte ca acesta să cadă. La semnal vizual deplasarea se va face spre dreapta.2 1 e. cu piciorul opus. aleargă cu bastonul în mână. Stând spate-n spate. până la locul stabilit şi aşează bastonul în conformitate cu figura pe care trebuie să alcătuiască aşezarea tuturor bastoanelor din şir. 2..

exerciţii în doi. 2).învăţarea. având distanţe şi intervale corespunzătoare între executanţi. . 2. . la dezvoltarea îndemânării. şi nu în ultimul rând cu scopul prevenirii şi corectării unor deficienţe fizice funcţionale. ştafete.Mişcări specifice: ridicări şi coborâri.Exerciţii cu gantere Indicaţii metodice .Exerciţiile cu mingea medicinală pot angrena în acţiune întregul sistem muscular şi articular al executantului. viteza de reacţie. etc.Exerciţiile să se desfăşoare în formaţii de lucru bine precizate. (nr. aruncări şi prinderi. 82 .În timpul deplasării poziţia bastonului să fie identică pentru toţi executanţii. sărituri peste. . . Sistematizarea exerciţiilor . . . a coordonării neuromusculare etc. fie cu scopul formării anumitor deprinderi sau pentru dezvoltarea unor calităţi motrice ca: detentă.dezvoltare calităţilor motrice (veriga nr.dezvoltarea vitezei şi îndemânării prin jocuri. . Exerciţii cu mingea medicinală Caracteristici: .2). de asemenea. consolidarea şi perfecţionarea unor deprinderi motrice de bază şi utilitar . . 4). . cum sunt: .3). sărituri. etc. îndemânare.Pentru a utiliza o terminologie corectă poziţia bastonului şi priza folosită trebuie neapărat precizată.Exerciţii efectuate din deplasare..aplicative (aruncări. transport de obiecte) în veriga nr.Ele contribuie.La început să se însuşească exerciţiile în care poziţia bastonului este orizontală. urmate de cele în care bastonul este în poziţia verticală şi la urmă cele în care bastonul este în poziţia oblică. 6). 3).influenţarea selectivă a aparatului locomotor (nr.Exerciţiile cu bastonul să se folosească în mai multe verigi ale lecţiei fie cu scopul pregătirii organismului pentru efort (veriga nr. .5kg. a influenţării selective a aparatului locomotor (veriga nr. rulări.În educaţia fizică şcolară exerciţiile cu mingea medicinală sunt folosite în mai multe verigi ale lecţiei. .Mingile sunt uşor de manevrat. 5. coordonare. pot fi utilizate din cele mai diversificate poziţii iniţiale. . .pregătirea organismului pentru efort ( nr.Sunt utilizate mingi de la 1.

Stând cu mingea înainte-jos: 1.. . braţele înainte. idem 1-4 pe partea opusă. îndoirea braţelor. Stând cu mingea înainte-jos: 1. Exemple de exerciţii efectuate de pe loc: a.Sărituri pe două picioare cu aruncarea şi prinderea mingii. .Alergare cu genunchi sus. . 4. .).Exerciţii efectuate de pe loc.Mersul racului. înapoi. ridicarea mingii sus. . lateral.Pas pe vârfuri braţele sus.Mers fandat cu răsucirea trunchiului şi balansarea mingii lateral. 83 . întoarcere de diferite grade (90. mingea ţinută în palme. revenire în P. 4. întinderea braţelor sus. . . bătaie din palme şi prinderea mingii. 2. 4 1 2 3 b. păianjenului. . revenire în P.I.Sărituri cu deplasare peste mingile aşezate pe sol.I. . .Alergare. sus. aruncare. mingea la piept. 5-8. . 3. mingea ţinută în mâini cu braţele în diferite poziţii (înainte. lateral cu mingea ţinută între coapse sau gambe.Alergare. braţele înainte.Mers cu ridicarea alternativă a genunchilor. 3. înapoi. fandare laterală spre dreapta cu îndoirea trunchiului spre stânga. etc. .Sărituri înainte. mingea ţinută în mâini. ridicarea mingii înainte. la piept.Sărituri înainte.Mers cu aruncarea şi prinderea mingii cu două mâini. la ceafă. rotarea braţelor spre stânga în plan frontal.Exerciţii executate în perechi. mingea ţinută în palme. aruncarea mingii înainte sus. 2. mingea rostogolită cu picioarele pe sol. Exemple de exerciţii efectuate din deplasare: .. . 180. 360°) prinderea mingii (cu mare atenţie).Exerciţii în grup.

5 .I. 7 . sprijin înapoi. .2 . între picioare. coborârea picioarelor în P. 2.4 1. a.stând sau aşezat costal. ridicarea mingii la 45 de grade.stând sau aşezat faţă-n faţă. lui „A”. . deasupra capului. 7 -8 1 -2 .8 1 . 4 săritură înainte în P. 3. 2 3 + c. Aşezat. ridicarea şi extensia trunchiului „B” predă mingea sus. 2. spate-n spate. întinderea picioarelor. 3-4. îndoirea braţelor. mâinile sprijinite pe mingea medicinală: 1. îndoirea genunchilor la piept. 5 -63 -4 Exemple de exerciţii executate cu partener: Exerciţiile se execută din diferite poziţii iniţiale şi anume: . îndoirea trunchiului înainte.63 . „ A” şi „ B” stând depărtat. 84 . 5-6. „ A” ţine mingea înainte jos: 1. mingea ţinută între glezne: 1-2.4 d. săritură înapoi în sprijin culcat facial înalt. 7-8. Ghemuit.I. etc. „ A” predă mingea. lui „ B”. întinderea braţelor.stând sau aşezat spate-n spate.

Trecerea mingii din mână-n mână. mingea între glezne. . El începe jocul. 85 . 2 -3 c. cu caracter de întrecere. faţă-n faţă. Exemple: Executanţii se găsesc în şir în stând depărtat: . „B” în stând depărtat. ridicarea trunchiului în extensie cu întinderea braţelor sus. 4. „A” ridică picioarele „B” aşează mingea înapoi între gleznele lui „A”. execută îndoirea trunchiului înainte şi predă mingea următorului.cu braţele sus. Culcat facial. Jocul se termină când ultimul se ridică în aşezat cu mingea sus. revenire în poziţia iniţială: 4 1 . 3. aşezat depărtat. Executanţii se găsesc în şir. Se ridică în aşezat. lângă capul lui „A”: 1. culcat dorsal etc. ultimul are mingea în mâini. mâinile apucă lateral mingea: 1. „A” coboară picioarele.1 2 b. 2-3. 4.Trecerea mingii între picioare din mână-n mână.Trecerea mingii deasupra capului din mână-n mână. 2. 4 1 2 3 Exemple de exerciţii executate în grup: Aceste exerciţii se desfăşoară sub formă de joc. Formaţia de lucru cea mai utilizată este şirul. „A” culcat dorsal.I. care la rândul lui execută aceeaşi sarcină. „A” ridică picioarele şi predă mingea lui „B”. ele influenţează intens starea emoţională. braţele sus. cele mai des întâlnite sunt: stând depărtat. lateral prin răsucirea trunchiului spre stânga sau dreapta etc. Poziţiile iniţiale sunt diversificate. în P. menţinerea poziţiei. „A” coboară picioarele în culcat dorsal. aşezat. . cu mingea între glezne. braţele îndoite. în culcat dorsal.

sexul şi pregătirea colectivului. Care sunt cele mai cunoscute obiecte portative folosite cu elevii. .Indicaţii metodice .Pentru prevenirea accidentelor exerciţiile se vor începe şi încheia la comandă. .În timpul explicaţiilor mingile se vor aşeza pe sol. . Întrebări recapitulative 1. în lecţia de educaţie fizică? 2. 3. .Pentru buna desfăşurare a activităţii este nevoie de pregătirea unui număr corespunzător de mingi. CURSUL NR. Caracteristici 86 .Greutatea mingilor. 9 EXERCIŢII LA. Precizaţi taxonomia exerciţiilor cu mingea medicinală. PE ŞI CU BANCA DE GIMNASTICĂ I. Precizaţi sistematizarea exerciţiilor cu bastonul de gimnastică. . dificultatea şi dozarea exerciţiilor se vor adapta în funcţie de vârsta.În timpul exersării să ţinem cont de spaţiile corespunzătoare între executanţi.La prezentarea exerciţiilor poziţia şi priza mingii să fie precizată cu claritate.

II.. Exerciţii acrobatice simple. 3.A. ulm.A.exerciţii de echilibru pe banca răsturnată – exerciţii executate de pe loc. . fie pentru dezvoltarea fizică generală. 6. . sprijin culcat – dorsal sau facial (înalt sau adânc) etc. tuturor colectivelor.mers în diferite direcţii pe bancă. cât şi a celor cu caracter de întindere musculară. . culcat.alergare pe bancă în diferite direcţii. .sărituri călare peste bancă.L. .Partea inferioară este formată dintr-o bârnă. cu deplasare în diferite direcţii. 2. . costal – (longitudinal sau transversal). Exerciţii pentru I.trecere peste şi dedesubtul obstacolelor aşezate pe sau peste bancă. Exerciţii la şi pe bănci aşezate paralel. .săltări pe bancă. .Este un aparat de origine suedeză. paltin. . 1. .sărituri pe şi de pe bancă.5 m. cu o lăţime de 10 – 12 cm. racului pe bancă. 4. .mersul păianjenului. care permite executarea atât a mişcărilor cu caracter de forţă. dorsal. 7. de la preşcolari la sportivi de performanţă. Clasificarea exerciţiilor cu banca de gimnastică 1.Banca de gimnastică este un aparat multifuncţional.S.S. . sunt accesibile.Are dimensiuni variate: lungimea între 3 m şi 4. 2. înălţimea între 30 – 33 cm. fie cu scopul învăţării unor deprinderi sau pentru dezvoltarea calităţilor motrice. . Jocuri folosind banca de gimnastică. exerciţii în perechi sau în grup.Exerciţiile executate la acest aparat au o mare diversitate. Exerciţii din gimnastică ritmică sportivă. confecţionat din lemn de diferite esenţe: frasin. dacă sunt conduse ştiinţific şi metodic.: 87 . .Banca de gimnastică poate fi utilizată pe tot parcursul lecţiei (mai puţin în prima şi ultima verigă). 8. aşezat. . iar lăţimea între 23 -27 cm. Exerciţii cu banca de gimnastică.Exerciţiile utilizând banca de gimnastică pot fi efectuate din diferite poziţii: stând – facial.săritura iepuraşului pe bancă.. . Exerciţii efectuate pe bancă înclinată.aruncarea şi prinderea mingii cu deplasare pe bancă. numită şi stinghie de legătură. 5.aplicative..L.culcat facial sau dorsal şi deplasare cu alunecare prin tracţiune pe bancă. Exerciţii imitative şi pentru formarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar . Exemple de exerciţii imitative şi pentru formarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicativ: . Exemple de exerciţii pentru I.

menţinerea poziţiei. Aşezat longitudinal pe bancă. ridicare în aşezat cu coborârea braţelor lateral. braţele sus. Culcat facial. apucat de marginea depărtată a băncii: 1-2. 3-4. îndoirea braţelor.Exerciţii pentru braţe: a. mâinile apucă marginea apropiată a băncii: 1-2. vârful picioarelor pe bancă: 1-2. 2-3. 4. 1-2. picioarele sprijinite pe bancă. 3-4. ridicarea trunchiului. 3-4.I. picioarele sprijinite pe bancă: 1. 3-4 1-2 b.I. întinderea braţelor. revenire în poziţia iniţială.I. 88 . braţele sus. coborârea braţelor lateral. revenire în P. revenire în P. Culcat dorsal. îndoirea braţelor şi trecere în aşezat ghemuit pe sol. revenire în P. 3-4. coborârea trunchiului şi ridicarea picioarelor în culcat dorsal. 3 -4 1 -2 Exerciţii pentru spate: a. Sprijin culcat facial. 3 -4 1-2 Exerciţii pentru abdomen: a. Aşezat longitudinal pe bancă. 3-4 1-2 b.

2. sărituri pe două picioare de 2x. la distanţă de 50 cm de bancă: 1. 3.I. braţele lateral: 1. idem 1-2. Aşezat longitudinal. 3x 4 b. 4. + 2 1 Exerciţii pentru picioare: a. 3-4. mâna stânga atinge glezna piciorului stâng. picioarele pe bancă: 1-2. ridicarea bazinului cu trecere în sprijin culcat dorsal. revenire în P.4 1.2. Stând depărtat călare peste bancă. ridicarea piciorului stâng pe bancă şi îndoirea trunchiului spre stânga de 3x cu ridicarea braţului drept sus şi celui stâng pe şold. Stând costal stânga.I. 2-3 b.3. sprijin înapoi. mâini pe şold: 1. săritură pe bancă cu balansarea braţelor lateral. revenire în P. 3-4. 3-4 1-2 Exerciţii pentru părţile laterale: a. îndoirea trunchiului spre stânga .2. Stând costal stânga lângă bancă. 4. revenire în poziţia iniţială. săritură jos pe partea opusă în stând costal dreapta cu îndoirea 89 .. pe partea opusă.

2. pe partea opusă.3. 4..mers cu balansări de braţe şi picioare. mâini pe şold. Constituie un foarte bun aparat pregătitor pentru unele procedee tehnice de la sol şi bârnă. 3x 4 Exerciţiul compus Sprijin culcat facial. săritură peste bancă în stând dorsal longitudinal.braţelor.rostogolire înapoi grupat. braţele îndoite: 1. idem 1-4. .mers cu paşi de dans.piruete cu diferite grade: . 5-8.mers cu pas schimbat. 2 x 3 + 4 b. 4. revenire în P. . deschisă. sărituri pe loc pe ambele picioare. revenire în poziţia iniţială. 5-8 idem cu piciorul opus. Exemple de exerciţii acrobatice : Exerciţiile pot fi executate atât pe partea lată cât şi pe cea îngustă. ridicarea bazinul.deplasare pe bancă cu mânuire de obiecte specifice. 90 . pisicii pe bancă.2. . 3. Exemple de exerciţii din gimnastică ritmică: .I. 4. . îndoirea braţelor cu balansarea piciorului stâng înapoi. 2.săritură închisă. mâini pe bancă: 1. Stând facial longitudinal la bancă. . cum sunt: . 4 1 + 3 3.rostogolire înainte grupat.

6.stând pe mâini. permite aşezarea acesteia în diferite grade de înclinare.. . Stând depărtat.etc. Se acordă o atenţie mărită procedeelor de asigurare (saltele de gimnastică.mersul păianjenului. .roată întoarsă (rondad). .roata laterală. elevi scutiţi etc. Gradul de înclinare se face în funcţie de tematica abordată. 5.mersul racului în sus sau jos. .mers sau alergare. . în sus pe bancă. . . ridicarea băncii sus.alunecare în jos. în sus sau jos.rostogolire înainte sau înapoi cu picioarele depărtate.săritura iepuraşului în sus.răsturnare lentă înainte sau înapoi. . din culcat sau aşezat.sfoara laterală sau sagitală (antero . costal stânga.rostogolire înainte grupat.căţărare cu tracţiune din braţe. vârsta şi pregătirea elevilor. mâna stânga priza de jos pe marginea apropiată. . prevăzută cu agăţătoare. 91 .stând pe omoplaţi. . .) . Exemple de exerciţii efectuate pe banca înclinată: Construcţia specială a băncii.cumpăna facială. mâna dreapta priza de sus pe marginea depărtată: 1. cu trunchiul îndoit şi răsucit spre stânga. .posterioară). Exemple de exerciţii cu banca de gimnastică: a. .

fluier etc. 3-4. 4. Jocul dezvoltă simţul echilibrului şi viteza de reacţie. întinderea braţelor înainte sus. . coborârea băncii şi îndoirea trunchiului înainte în poziţie iniţială. idem 1-2. Stând îndoit înainte.2. avion” Băncile sunt aşezate pe marginea sălii. etc. executanţii se urcă pe bancă în stând pe un picior. Elevii aleargă în jurul sălii. aproximativ la 2 m distanţă de perete.braţele lateral. aşezarea băncii pe sol pe partea dreaptă. cade de pe bancă sau atinge şi cu al doilea picior acest aparat este eliminat din joc. banca apucată de jos: 1. pe partea opusă. Exemple de exerciţii pe şi la două bănci aşezate paralel: .sărituri de pe o bancă pe cealaltă cu deplasare. 1 2 + b.) se va continua alergarea. braţele îndoite.mersul berzei ( ridicarea alternativă a genunchilor ). „ Foc.mersul uriaşului.sărituri cu deplasare înainte pe bănci. 4 1. racului. La semnalul stabilit (bătaie din palme. 8. braţele sus. 2. peste bănci. Corpul se 92 . iar la auzul cuvântului avion trec în culcat facial transversal. . menţinând poziţia. La enunţarea cuvântului „ barza”.sărituri de pe bănci pe sol şi înapoi pe bănci. apă. la apă se urcă pe bănci şi iau poziţia stând pe vârfuri. . Câştigă cel care rămâne ultimul în joc. . Cel care răspunde ultimul la semnal. Elevii aleargă în sală şi la cuvântul foc se urcă pe bănci în sprijin ghemuit. Exemple de jocuri folosind banca de gimnastică: „Barza”: În timpul jocului băncile sunt aşezate pe mijlocul sălii. ridicarea trunchiului cu ridicarea băncii înainte. 3 2 7. păianjenului. îndoirea braţelor cu banca înainte. piticului. 3.

Daţi exemple de jocuri folosind banca de gimnastică. lungimea băncii.Ridicarea şi transportul băncilor trebuie învăţat în mod special. executanţii ridică banca de pe sol şi aleargă cu ea până la o distanţa stabilită. numărul executanţilor. . priza necesară. concepute. . mâinile prind banca de o parte şi de alta a părţii late. . neapărat să fie pus cineva pentru asigurare. numărul băncilor.Aşezarea băncilor să se facă organizat. Cine greşeşte sau răspunde ultimul la comenzi este eliminat din joc. se recomandă punerea executanţilor pe ambele părţi ale băncii la distanţe şi intervale egale pe toată lungimea ei. La semnal.Pentru a împiedica alunecarea băncii în timpul lucrului. viteza de execuţie. tematică abordată. . 3. Care sunt cele mai importante indicaţii metodice de care trebuie să ţină cont cadrul didactic în cadrul utilizării băncilor de gimnastică? 93 .menţine uşor în extensie – să nu cadă avionul. create şi organizate. respectând parametrii mişcărilor în vederea formării şi a ţinutei corecte. Aceeaşi poziţie iniţială.La o bancă pot lucra în acelaşi timp. . memoria motrică. situaţia de instruire în care ne aflăm. Se va insista în mod deosebit asupra aşezării elevilor faţă de bancă. . diferitele grupe musculare. la partea ridicată a planului. . spaţiul avut la dispoziţie.L.S. trebuie astfel selecţionate. trunchiul îndoit. etc.În cazul băncilor aşezate sub formă de plan înclinat. punerea băncii la locul stabilit. etc. modul de deplasare.În efectuarea exerciţiilor la. pe şi cu banca de gimnastică trebuie să se urmărească execuţia corectă. Alte jocuri:  Executanţii se găsesc pe şiruri în stând călare peste bancă. .Aşezarea băncilor în sală se stabileşte în funcţie de: tema şi scopul urmărit.  Întrebări recapitulative 1. iar concursul poate consta din: care şir (echipă) execută mai repede o întoarcere de 180–360 de grade cu banca ridicată ? Indicaţii metodice . Care sunt caracteristicile băncii de gimnastică? Prezentaţi clasificarea exerciţiilor utilizând banca de gimnastică.Demonstraţia exerciţiilor să se facă într-un loc cât mai vizibil şi anume – în faţa colectivului sau pe o bancă din mijloc. încât să angreneze în efort. 4-6-8 elevi. Jocul dezvoltă: atenţia. 2.Exerciţiile care alcătuiesc complexul I. 4..A. cu contribuţia întregii clase. viteza de reacţie. în mod gradat. Câştigă echipa care ajunge prima. în funcţie de vârstă.

94 . 10 EXERCIŢII LA SCARA FIXĂ I Caracteristici .CURSUL NR.Este un aparat ca şi banca de gimnastică tot de origine suedeză.

sus. întinderea braţelor cu lăsare înapoi. 3. . răsturnare lentă înapoi. dar pot fi realizate şi cu partener.S. 1. .L. cumpăna facială. 2. iar distanţa dintre şipci este de 15 cm.sărituri de pe o şipcă pe cealaltă.Exerciţiile la scara fixă pot fi combinate cu banca de gimnastică. stând pe cap.Scara fixă este utilizată şi în metodologia de învăţare a unor elemente acrobatice.Asigură condiţii optime pentru dezvoltarea tuturor grupelor musculare.5 m. ..sărituri în adâncime. 3-4. Exerciţii pentru braţe a. 95 . apucat cu braţele la nivelul pieptului: 1-2.căţărare cu transportul mingii medicinale. Exerciţii combinate cu obiecte portative. .A. atât cu caracter de forţă. . Exemple de exerciţii utilitar aplicative: . . lăţimea de 90 cm. în mod special a celor care realizează poziţia din atârnat şi variantele sale. Stând facial pe a 3-a şipcă. Clasificarea exerciţiilor la scara fixă 1. ca de exemplu: podul de jos. 2. îndoirea braţelor şi revenire în poziţia iniţială.A. . podul de sus.Scara fixă are înălţimea de 2.Majoritatea exerciţiilor executate sunt cele individuale.. lada pentru sărituri sau cu utilizarea unor obiecte portative cum sunt: mingea medicinală. jos. .L. bastonul de gimnastică. la formarea şi păstrarea ţinutei corecte şi corectarea unor deficienţe fizice funcţionale ale coloanei. cât şi de întindere. stând pe mâini.. răsturnare înainte etc. etc.S. gantere. în mare măsură.căţărare cu ajutorul braţelor şi picioarelor.Exemple de exerciţii pentru I. II.căţărare numai cu ajutorul braţelor cu deplasare în: lateral. Exerciţii analitice pentru I. . Exerciţii combinate cu banca de gimnastică.Acest aparat ajută. Exerciţii utilitar-aplicative. îndreptare de pe cap. 4.

revenire în poziţia iniţială. întinderea braţelor. 3-4 1. îndoirea braţelor. 2 Exerciţii pentru abdomen a. 4. 3-4.3-4 1-2 b. 2-3. picioarele sprijinite pe şipca a 3-a: 1. întinderea picioarelor în P. ridicarea genunchilor la piept. 3-4 1-2 b. menţinerea poziţiei. extensia trunchiului cu întinderea braţelor. 3-4. apucat la nivelul şoldurilor: 1-2. Atârnat dorsal: 1. Stând facial pe prima şipcă. Sprijin culcat facial adânc. menţinerea poziţiei. 2.I. 96 .

întinderea picioarelor. 97 . braţele sus. menţinerea poziţiei. 3-4. 7 2 6 Exerciţii pentru spate a. 3. sprijin înapoi. Culcat facial. 8 1. Aşezat. 7. 8. ridicarea trunchiului înapoi şi coborârea braţelor lateral. coborârea picioarelor în poziţie iniţială. depărtarea picioarelor. ridicarea bazinului în sprijin culcat dorsal adânc. îndoirea genunchilor la piept. 2. 4-5. Atârnat dorsal: 1. 2-3 c. picioarele agăţate între şipca a 2-a şi a 3-a: 1-2. 3-4 1-2 b. 3-4. apropierea picioarelor. revenire în P. 4-5. 6. revenire în poziţie iniţială. 3.4 1.I. picioarele agăţate între şipca a 3-a şi a 4-a: 1-2. ridicarea picioarelor înainte.

şi balansarea braţelor sus. îndoirea trunchiului lateral spre stânga de 3x cu arcuire. mâna stângă sprijinită pe şipca a 6-a. mâini pe şold: 1. ridicarea picioarelor înapoi.1-2 3-4 c. 98 .I. 4.3. îndoirea corpului din şolduri şi coborârea bazinului cât mai aproape de sol. cea dreaptă pe şold: 1-2.2.I. 4 3x b. 3-4 1-2 Exerciţii pentru părţile laterale a. revenire în P. Sprijin culcat costal stânga înalt. Exerciţiul se repetă şi pe partea opusă. Atârnat facial: 1-2. stângul sprijinit pe scara fixă la nivelul şoldului. 3-4. Stând costal stânga pe piciorul drept. coborârea picioarelor în P.

2. Exerciţiul se repetă şi pe partea opusă. mâini pe şold: 1.3-4. 3 2 b. mâini pe şold. Stând facial la distanţa de 1 m de scara fixă. 3. ridicarea piciorului stâng şi sprijinirea lui pe scară la nivelul şoldurilor. revenire în P. apucat la nivelul şoldurilor: 1. apucat la nivelul umerilor: Sărituri succesive pe două picioare. trecere în atârnat ghemuit stând. întinderea picioarelor şi ridicare pe vârfuri. îndoirea piciorului drept şi ridicarea braţelor lateral. întinderea piciorului drept şi îndoirea braţelor. 4 1. Stând facial pe prima şipcă. 3.I. 2. idem 1-4. 4. 4.. 99 . revenire în P. Stând facial. 3 2 + c.I. 5-8. cu sprijinul mâinilor pe şipcă. cu piciorul opus. de 10x. 4 1. revenire în poziţia iniţială. braţele înainte. 3-4 1-2 Exerciţii pentru picioare a. ridicare pe vârfuri. cât mai sus.

1x 0
3. Exemple de exerciţii combinate cu banca de gimnastică: a. Aşezat, braţele sus, vârfurile picioarelor sprijinite între şipca a 2-a şi a 3-a: 1-2. îndoirea trunchiului înainte, mâinile ating vârfurile picioarelor; 3-4. ridicarea trunchiului şi revenire în P.I.; 5-6. coborârea trunchiului până la orizontală cu îndoirea braţelor, mâini pe şold; 7-8 ridicarea trunchiului şi întinderea braţelor sus în P.I.

3-4, 7-8

1-2

5-6

b. Sprijin culcat facial pe bancă, picioarele sprijinite între şipca a 3-a şi a 4-a: 1-2. îndoirea braţelor, pieptul atinge banca; 3-4. întinderea braţelor în P.I.; 5-6. ridicarea bazinului; 7-8. revenire în P.I.

3-4, 7-8

1-2

5-6

4. Exemple de exerciţii combinate cu mingea medicinală: a. Culcat dorsal, picioarele sprijinite între şipca 1 şi 2, braţele sus, mingea ţinută în mâini: 1-2. ridicarea trunchiului în aşezat, îndoirea braţelor şi coborârea 100

mingii la ceafă; 3-4 coborârea trunchiului şi întinderea braţelor în P.I.

3 -4

1 -2

b. Culcat facial, picioarele sprijinite sub prima şipcă, braţele sus, mingea ţinută în mâini: 1-2 ridicarea mingii înapoi sus; 3-4 coborârea mingii în P.I.

3-4

1-2

c. Atârnat dorsal la scara fixă, mingea ţinută între glezne: 1. ridicarea genunchilor înainte; 2-3. menţinerea poziţiei; 4. întinderea picioarelor în P.I.

4 1, 2-3

Indicaţii metodice - În alcătuirea exerciţiilor să se ţină cont de alternarea efortului din poziţia atârnat cu cele de atârnat stând şi sprijin;

101

- Exerciţiile la scara fixă să se alterneze obligatoriu cu cele libere de relaxare şi respiraţie deoarece toracele lucrează blocat; - Organizarea exersării să se facă în funcţie de numărul elevilor din clasă (numărul executanţilor) şi numărul scărilor fixe existente; - Dacă numărul elevilor este mai mare, atunci clasa poate fi organizată în formaţia de lucru pe două sau trei linii; - Grupa (grupele) care aşteaptă să primească sarcini suplimentare; - Demonstraţia exerciţiilor să fie simultană cu explicaţia, executanţii urmărind de la o distanţă de 2,5- 3 m de scară; - Să se acorde o atenţie deosebită coborârilor de pe scara fixă, care pot fi efectuate prin: coborâre din şipcă-n şipcă sau prin săritură de la înălţimi mici; - La prezentarea exerciţiilor se precizează: poziţia executantului faţă de aparat, sprijinul şi prizele; - În cazul poziţiilor atârnat stând se descriu obligatoriu atât locul aşezării picioarelor cât şi prizele mâinilor – Ex. Stând pe a 3-a şipcă, apucat deasupra umerilor; - Începerea şi încetarea exersării, precum si schimbarea grupelor, să se execute la comandă; - Locul în care se află cadrul didactic în timpul exersării trebuie să-i permită acestuia supravegherea simultană a tuturor elevilor, în vederea corectărilor şi indicaţiilor metodice necesare.

Întrebări recapitulative
1. Prezentaţi caracteristicile exerciţiilor la scara fixă. 2. Care sunt principalele grupe de exerciţii folosite la scara fixă? 3. Precizaţi indicaţiile metodice necesare în cazul utilizării în lecţia de educaţie fizică a exerciţiilor la scara fixă.

CURSUL NR. 11 EXERCIŢII PENTRU CAPACITATEA DE ORGANIZARE

102

În literatura de specialitate se utilizează mai des denumirea de exerciţii de front şi formaţii. Ele constituie principală grupă de mijloace folosite pentru: - educarea disciplinei şi ordinei; - de control al ţinutei; - de control al mişcărilor, în general. Exerciţiile pentru capacitatea de organizare sunt folosite, cu precădere, în primele trei verigi şi în ultima verigă a lecţiei, dar sunt prezente, dacă este nevoie, şi în celelalte verigi ( situaţie de instruire ) ori de câte ori se simte nevoia. 1. Sarcinile exerciţiilor pentru capacitatea de organizare - Educă disciplina, punctualitatea, ordinea, etc.; - Educă atenţia, siguranţa, spiritul de observaţie, prezenţa de spirit, memoria motrică, etc.; - Asigură organizarea colectivului pe tot parcursul lecţiei; - Asigură manevrarea ordonată a colectivului în lecţie; - Asigură crearea unei omogenităţi a colectivului în mişcare, a răspunsului la comandă, imprimând un ritm vioi, unitar şi simultan; - Dezvoltă coordonarea, orientarea în spaţiu şi timp, etc. 2. Conducerea formaţiilor Conducerea unei formaţii pentru executarea unor acţiuni se realizează prin: - comandă; - ordine şi dispoziţii verbale; - semnale sonore, vizuale şi tactile; - acţiuni personale. În lecţia de educaţie fizică se utilizează mai mult comanda verbală. Comanda este o dispoziţie verbală care trebuie să aibă următoarele calităţi: - să fie energică; - să fie scurtă; - să fie precisă; - să fie mobilizatoare, - tonalitatea să se adapteze condiţiilor de lucru şi numărului de executanţi, iar modalităţiile tonalităţii să imprime ritmul de execuţie caracteristic mişcării respective. Comanda are două părţi distincte: - comanda prevestitoare ; - comanda executivă (săvârşitoare). Comanda prevestitoare are ca scop indicarea acţiunii ce urmează a fi executată. Se dă cu voce tare, prelung şi clar, pentru ca executanţii să înţeleagă şi să poată memora acţiunile care urmează a fi executate. Comanda săvârşitoare ( executivă ) se dă pe un ton înalt, scurt şi energic. Exemplu: Clasă ( grupă ) înainte – MARŞ! „Clasă înainte” – constituie comanda prevestitoare, iar „MARŞ!” – comanda săvârşitoare. Când scriem, comanda prevestitoare se trece cu litere mici, iar cea executivă cu litere mari şi se pune semnul exclamării la sfârşit. Exemple: Grupă pe loc – REPAUS!

103

Clasă la stân –GA! Grupă, pas alergător – MARŞ! Pentru a anula sau a înceta o acţiune, se comandă: „ la loc comanda”, la care se reia poziţia iniţială din care a început mişcarea sau se reia mişcarea din care s-a dat comanda. 3. Sistematizarea exerciţiilor pentru capacitatea de organizare - acţiuni pe loc; - acţiuni din deplasare; - acţiuni complexe; - formaţii, alcătuiri şi schimbări de formaţii; - deplasări în figuri. Formaţia este dispunerea executanţilor în vederea efectuării acţiunilor în comun în cadrul lecţiei sau altor activităţi corporale. În activitatea de educaţie fizică folosim trei categorii de formaţii: - formaţii de adunare ; - formaţii de deplasare; - formaţii de lucru. Formaţia de adunare indică forma de organizare a colectivului pentru raport, pentru demonstrarea sau explicarea exerciţiilor în diferite momente ale lecţiei. Cele mai des utilizate formaţii de adunare sunt: - în linie pe un rând; - în linie pe două sau trei rânduri; - în unghi drept; - în careu; - în semicerc; - în cerc.

Comanda, la care se execută aceste formaţii trebuie să cuprindă: - indicarea executantului fixat ca bază ; - stabilirea locului în care acesta se va aşeza; - precizarea formaţiei de adunare; - direcţia frontului formaţiei; - comanda executivă – ADUNAREA ! Exemplu: Clasă ( grupă ), baza elevul ( studentul )........ , în faţa mea, în linie pe un rând – ADUNAREA ! Formaţia de deplasare este denumirea ce indică forma de organizare a colectivului pentru diferite acţiuni de deplasare. 104

coloana de gimnastică pe 3.cercul.Ea poate fi alcătuită din unul sau mai multe şiruri. .în cocor. spaţiul de care dispunem etc. câte doi în continuare – NUMĂRĂ ! Colectivul numără câte doi.coloana de gimnastică în şah. 5. . Ea se alege în funcţie de: . Trecerea sau adunarea în formaţie de deplasare se execută la comanda. . Desfăşurări din linie Trecerea din linie pe un rând în linie pe două rânduri. Grupă ( clasă ).4. începând din flancul drept. Prima comandă: Clasă ( grupă ). în coloană câte 2 ( 3. Alcătuiri de formaţii A. . Cele mai folosite formaţii sunt: . . 4. 4 sau mai multe şiruri.numărul elevilor. . 105 .coloana de gimnastică în trepte câte 3 sau 4 rânduri. în funcţie de numărul executanţilor.semicercul. .mărimea spaţiului de lucru. . ) – ADUNAREA! Formaţia de lucru este forma de organizare a colectivului pentru executarea exerciţiilor de dezvoltare fizică generală.caracteristicile mişcărilor ce se execută.în grup.

1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 Trecere din linie pe un rând în linie pe trei rânduri Prima comandă: Clasă ( grupă ). după care se dă a doua comandă: Clasă în formaţie pe trei rânduri în trepte – MARŞ ! Fiecare executant se deplasează înainte cu un număr de paşi corespunzători cifrei rostite sau stă pe loc. şase – NUMĂRĂ ! Se efectuează numărătoarea începând din flancul drept. tot în patru timpi. pornind cu piciorul stâng. pe loc. Numerele doi stau pe loc. în patru timpi. Prima comandă: Clasă. câte trei în continuare – NUMĂRĂ ! Clasa începe numărătoarea câte trei din flancul drept. 106 . 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Trecere din linie pe un rând în formaţie câte trei în trepte.A doua comandă: Clasă pe două rânduri – MARŞ! Numerele doi execută doi paşi înainte şi un pas lateral dreapta. iar numerele trei execută doi paşi înainte şi un pas lateral spre dreapta. în patru timpi. A doua comandă: Clasă pe trei rânduri – MARŞ ! Numerele unu execută doi paşi înapoi şi un pas lateral spre stânga. pornind cu piciorul drept. începând cu piciorul drept. trei.

pe loc. În continuare se face identic ca la exemplul mai sus ! - 3 6 9 - 3 6 9 3 6 9 3 6 9 Trecere din linie pe un rând în „cocor” – varianta „a” şi „ b”. în adâncime câte trei – NUMĂRĂ ! Se execută numărătoarea în adâncime câte trei. Comanda a doua: Clasă. în coloană câte trei în trepte – PĂŞIŢI ! 107 . 1 1 2 3 4 5 4 3 2 1 1 4 3 2 1 1 - 1 1 2 3 4 2 3 2 4 5 4 3 4 3 2 2 3 4 B. trei. Desfăşurări din şir Desfăşurare dintr-un şir în coloană câte trei în trepte. Prima comandă: Clasă. şase.- 3 6 - 3 6 - 3 6 3 6 3 6 3 6 Trecere din linie pe un rând în formaţie câte patru în trepte. nouă – NUMĂRĂ !. Prima comandă: Clasă ( grupă ).

(MARŞ!) Numerele unu execută doi paşi laterali spre dreapta. numerele trei rămân pe loc. în adâncime câte cinci – NUMĂRĂ ! Se efectuează numărătoarea în adâncime câte cinci. numerele doi fac doi paşi spre dreapta. patru paşi spre stânga. în adâncime câte patru – NUMĂRĂ ! Se numără în adâncime câte patru. iar numerele cinci. după care se dă a doua comandă: Clasă. în formaţie câte cinci în trepte MARŞ ! Numerele unu execută patru paşi spre dreapta. Prima comandă: Clasă. iar numerele patru trei paşi laterali spre stânga 1 2 3 4 3 4 1 2 3 4 3 4 2 1 2 1 Desfăşurare dintr-un şir în formaţie câte cinci în trepte. numerele trei un pas lateral spre stânga. iar numerele trei execută doi paşi spre stânga. 1 2 3 3 1 2 3 3 1 1 Desfăşurare dintr-un şir în formaţie câte patru în trepte. numerele doi rămân pe loc. numerele patru execută doi paşi spre stânga. Prima comandă: Clasă ( grupă ). în formaţie câte patru în trepte – MARŞ ! Numerele unu execută trei paşi laterali spre dreapta. după care se dă a doua comandă: Clasă. 108 . numerele doi un pas lateral spre dreapta.

1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 2 2 2 1 2 1 2 1 2 1 1 1 Întrebări recapitulative 1. 4. fac un pas lateral spre dreapta. iar numerele doi. un pas lateral spre stânga. 2. în formaţie de şah câte patru – MARŞ ! Ambele şiruri execută doi paşi spre exterior. 5. în adâncime câte doi – NUMĂRĂ ! Se numără în adâncime câte doi la ambele şiruri. desen. Prin ce se realizează conducerea unei formaţii pentru executarea unor acţiuni? Ce calităţi trebuie să aibă o comandă? Prezentaţi sistematizarea exerciţiilor pentru capacitatea de organizare. Prezentaţi variante de desfăşurare din şir (comandă.1 2 3 4 5 4 5 1 2 3 4 5 4 5 2 2 1 1 Desfăşurări din două şiruri în formaţie câte patru în „şah” Prima comandă: Clasă. 3. Prezentaţi variante de obţinere a unor formaţii de lucru pornind din linie. 109 . după care numerele unu din fiecare şir. după care se dă comanda a doua: Clasă. execuţie).

Contribuie. drumeţii. îşi exprimă bucuria prin sărituri de pe loc. . . Clasificarea exerciţiilor Nespecifice gimnasticii sau de bază: . atenţia.echilibrul. . . la dezvoltarea capacităţilor de mişcare necesare în viaţă şi adaptarea lor la condiţii schimbătoare.Aceste mişcări. creativitatea. .Dezvoltă calităţile motrice de bază. 110 ..Sunt mişcări naturale ale omului şi apariţia lor se confundă cu însăşi apariţia speciei umane.tracţiuni şi împingeri.târârea. N.CURSUL NR. . . p. Gh. de regulă. spiritul de întrecere.săritura.Ele constituie premiza de bază a mişcărilor mai complicate din diferite ramuri sportive.. înţelegem acele categorii de exerciţii. .aruncarea şi prinderea. în sală.mersul. dar în acelaşi timp dezvoltă şi o serie de calităţi psihice cum sunt: curajul. turism etc. sentimente colective. . care au o largă întrebuinţare în activitatea de toate zilele” ( Băiaşu. aruncă obiectele din mână. 12 EXERCIŢII UTILITAR-APLICATIVE „Prin exerciţiile aplicative sau exerciţiile pentru formarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative. . . . Specifice gimnasticii: . etc.căţărarea şi escaladarea. . angrenează în efort un număr mare de grupe musculare contribuind la dezvoltarea fizică generală şi multilaterală. 89 ). se dedică prin căţărare. 2.. etc.Toate aceste exerciţii pot fi aplicate sub formă de întrecere ( sub formă distractivă ).alergarea. 1984. de asemenea.).ridicarea şi transportarea de obiecte şi persoane. aer liber în timpul programului şcolar sau cu ocazia unor activităţi extracurriculare (excursii. Caracteristici .Încă din primele luni copilul execută diferite mişcări naturale cum sunt: rularea laterală.În lecţie de educaţie fizică cu aceste exerciţii ne vom întâlni în toate verigile lecţiei. cu caracter natural şi utilitar.. 1. . târârea.

Mers fandat cu diferite mişcări de braţe.Mers lateral cu paşi adăugaţi.Mers obişnuit. Mersul  Este o mişcare ciclică. mâini la ceafă. braţele lateral sau 1-4. . variantele de mers se folosesc în scopul încălzirii.  Însuşirea mersului estetic şi economic trebuie să constituie un obiectiv important al educaţiei fizice şcolare.Mers cu paşi încrucişaţi.2. pe plan înclinat. mers cu paşi foarte mari. care angrenează în efort în special trenul inferior.Mers pentru dezvoltarea simţului ritmului . 5-8. . .Mers pe vârfuri. mers ghemuit.Efortul poate fi dozat prin: modificarea procedeului de deplasare. 111 . .Mers cu genunchii ridicaţi.Alergarea constituie cel mai important mijloc pentru dezvoltarea vitezei şi rezistenţei.Mers cu schimbarea pasului. .Constituie un mijloc de deplasare mai rapid decât mersul. Exemple: 1-4. etc. . lateral sau înapoi. contactul piciorului cu solul păstrându-se permanent. Variante de mers: . iar în celelalte verigi cu precădere pentru dezvoltarea calităţilor motrice. respirator şi proceselor metabolice. 5-8. . schimbarea vitezei de deplasare. . 2. mers pe vârfuri.2.Mersul gimnastic.Mers cu întoarceri succesive spre stânga sau spre dreapta.Mers cu păşire peste sau pe obstacole. braţele sus. . pe călcâie. modificarea distanţei de parcurs. în penultima verigă se utilizează pentru liniştirea organismului. .Mers cu balansarea picioarelor înainte.  În timpul mersului greutatea corpului alternează de pe un picior pe celălalt. mers pe călcâie.1.  Mersul se poate executa de pe loc sau din deplasare. . .Este un mijloc important de antrenare ( angrenare ) a aparatelor respirator şi circulator.Ea este prezentă în fiecare verigă a lecţiei.  În primele două verigi a lecţiei.  Crează condiţii favorabile pentru stimularea activităţii sistemului cardio-vascular. pe partea internă sau externă a labei piciorului. . . . Alergarea .

sărituri în adâncime.Alergare printre obstacole.Alergare cu întoarcere de 360° spre stânga şi spre dreapta. .3. alergare cu spatele spre direcţie. alergare cu genunchii sus.sărituri create. orientare în spaţiu. . . Exemple: 1-8. .Săriturile dezvoltă şi o serie de aptitudini psihomotrice.Alergare cu genunchii sus. alergare cu picioarele întinse înapoi. respirator şi circulator. 2. Sistematizarea săriturilor a. . După modul de execuţie: .sărituri fără elan.Ele angrenează în efort un număr mare de grupe musculare având o influenţă deosebită asupra aparatelor locomotor. c. .Alergare cu spatele spre direcţie. . 9-16. d.Alergare obişnuită.Alergare pe loc cu tempouri diferite.Prin aceste exerciţii se educă: curajul.Alergare pe plan înclinat. coordonarea generală şi segmentară.Alergare cu pendularea picioarelor întinse înainte.Alergare pe loc cu genunchii sus. şi încrederea în forţele proprii.Alergare pe loc cu pendularea gambei înapoi. hotărârea. 9-16.Alergare laterală cu paşi încrucişaţi. 1-8. . . După deplasarea corpului în spaţiu: . . .sărituri naturale.Variante de alergare: .Alergare laterală cu paşi adăugaţi. Din punct de vedere didactic: 112 . alergare cu deplasare înainte.sărituri în înălţime. După origine: . . Săriturile . 9-16.Sunt deprinderi motrice de bază caracterizate prin deplasarea întregului corp printr-o fază de zbor.Alergare pentru dezvoltarea simţului ritmului. .sărituri în lungime. . alergare cu pendularea gambelor înapoi 1-8. . înapoi. . .Alergare cu păşire pe obstacole.sărituri cu elan. cum sunt: echilibrul static şi dinamic. . . . alergare cu picioarele întinse înainte. b.

de asemenea. de asemenea.Sărituri cu diferite grade de întoarcere. de pe un picior sau două picioare. Sărituri executate pe sol în direcţii diferite – înainte.1. 2. .Săritură în adâncime de pe bancă în sprijin ghemuit.Sărituri spre înainte. . 2. 5.Sărituri de pe un picior pe celălalt. Sărituri combinate. lateral şi oblic. . cu aterizare. Sărituri combinate 113 . lateral cu ridicarea genunchilor. 4. poate fi executată pe un picior sau două picioare. Exemple: . înapoi. . . .Alergare 3-4 paşi.Săritură cu bătaie pe două picioare şi aterizare pe două picioare pe capacul lăzii de gimnastică. Exemple: . . depărtarea picioarelor. Ele pot fi executate: de pe loc.Sărituri pe un picior cu deplasare în diferite direcţii. Atât bătaia cât şi aterizarea se pot efectua pe două sau pe un picior. Sărituri pe aparate sau obstacole În cazul acestor sărituri desprinderea (bătaia) are loc de pe un nivel mai jos (solul).Din mers pe bancă săritură în adâncime şi aterizare în stînd cu picioarele uşor îndoite. . Sărituri peste obstacole.Săritură în adâncime de pe ladă cu diferite sarcini motrice – ghemuire.Sărituri ca mingea pe loc şi cu deplasare. . Exemple: .Sărituri pe un picior pe loc.Săritură de pe un picior pe bancă de gimnastică şi aterizare pe două picioare îndoite. pe două sau pe un picior. Aterizarea.Săritură de pe bancă în adâncime cu întoarcere de 180 grade spre stânga. pe un picior sau două picioare. înapoi. Sărituri în adâncime Desprinderea se execută de pe un nivel mai înalt decât aterizarea. bătaie pe două picioare şi aterizare pe o suprafaţă ridicată. 4. . întoarceri de diferite grade în jurul axului longitudinal. iar aterizarea se face pe un nivel mai ridicat. 3. Impulsul se poate executa de pe loc sau din elan. Sărituri în adâncime. 1. cu elan. Sărituri executate pe sol Desprinderea şi aterizarea se execută la acelaşi nivel. Sărituri pe aparate sau obstacole. 3.

2. . etc. Indicaţii metodice pentru utilizarea mersului. . alergării şi săriturilor în lecţie .aruncări la ţintă.Săritură de pe doua picioare pe bancă. .bulgăre de zăpadă. . .În timpul deplasărilor.Să se acorde o atenţie deosebită creşterii treptate a înălţimii obstacolelor. .Reprezintă legarea a cel puţin două procedee de sărituri amintite mai sus.Aruncări împinse.cercuri.aruncări şi prinderi individuale.În cazul săriturilor mai întâi să se efectueze cele pe un picior apoi cele pe două picioare.Variantele să corespundă gradului de pregătire a colectivului cu care se lucrează. Aruncarea şi prinderea  Aruncarea constă în transmiterea (propulsarea) unui obiect la o anumită distanţă sau ţintă şi spre o oarecare direcţie. cu apariţie spontană.Aruncări azvârlite ( mişcare de biciuire a braţului ). desprindere şi săritură în adâncime. .mingi de diferite mărimi şi greutăţi. mişcătoare. desprindere de pe un picior şi săritură pe bancă de gimnastică urmată de o altă săritură în adâncime. Exemple: .bastoane.Aterizările la începători să se facă în ghemuit sau sprijin ghemuit şi treptat să se treacă la aterizările corecte din punct de vedere tehnic. profesorul să insiste asupra disciplinei şi asupra ţinutei corecte a elevilor.Alergare şi săritură peste bancă de gimnastică. . . .4.  Prinderea înseamnă recepţionarea unui obiect venit de la o distanţă şi dintr-o direcţie. care poate fi: fixă.În veriga pregătirii organismului pentru efort se recomandă alternarea permanentă a mersului cu alergarea şi cu săriturile. în perechi şi în grup. 114 . .  Aruncările din punct de vedere tehnic se împart în: . . Obiecte folosite : .măciuci.Dificultatea şi complexitatea variantelor să asigure creşterea treptată a efortului.aruncări la distanţă. .Aruncări lansate ( rostogolirea obiectelor pe sol ). . Sistematizarea aruncărilor . .

.Pentru formarea unui simţ muscular complex se recomandă utilizarea pentru aruncări a unor obiecte cu greutăţi şi forme diferite.Indicaţii metodice . . formele de exersare să fie adaptate obiectivelor operaţionale stabilite pentru fiecare situaţie de instruire în care se găseşte grupa de lucru. .Să se utilizeze ambele mâini la aruncări în vederea dezvoltării fizice armonioase şi a ambidextriei. sexul.Formaţiile de lucru. distanţele între executanţi. gradul de pregătire şi caracterul activităţii musculare.Începerea şi încetarea aruncărilor să se facă la indicaţia cadrului didactic. .Felul şi greutatea obiectului aruncat trebuie ales în funcţie de vârsta. 115 .

.3. . Aparate la care se execută: . 116 . .Prăjina verticală. .Scara fixă.1 Căţărarea şi escaladarea Căţărarea este modalitatea de deplasare a corpului în diferite direcţii. Exerciţii aplicative specifice gimnasticii 3.Frânghia verticală. executat în poziţia de atârnat simplu sau atârnat cu sprijin.Căţărări cu transport de obiecte sau persoane.Scara marinărească.Frânghia orizontală. . . lateral.Căţărări în atârnat mixt – cu ajutorul braţelor şi picioarelor.Bârna suedeză. sus jos. .Căţărări în atârnat simplu – numai cu ajutorul braţelor. Clasificarea exerciţiilor de căţărare: . .Banca de gimnastică.

După coborârea de pe aparat să se introducă. De obicei. (Atenţie la condiţiile igienice!) Exemple de târâre 117 . Sprijinul pe obstacole poate fi cu braţele şi picioarele. . sau braţele şi bazinul. cum sunt 3.Căţărările să se înceapă cu formele mai simple şi accesibile tuturor copiilor. tehnica prizelor şi sprijinul picioarelor. Aceste exerciţii contribuie la dezvoltarea fizică multilaterală şi la corectarea unor deficienţe fizice. . obligatoriu. . ceea ce cultivă personalitatea şi creativitatea.2.În cazul exerciţiilor din atârnat simplu se începe cu deplasările laterale. exerciţii de relaxare şi respiraţie.Escaladarea este modalitatea de trecere peste obstacole naturale sau diferite aparate de gimnastică cu o tehnică cât mai simplă dar eficientă. cu braţele şi abdomenul.Elevii care sunt în aşteptare să primească sarcini suplimentare.În timpul demonstraţiilor. . neobişnuite. Exersarea escaladărilor solicită şi contribuie la dezvoltarea globală a calităţilor motrice în situaţii variabile. fiecare executant poate să îşi aleagă singur procedeul dorit.În timpul prezentării exerciţiilor terminologia trebuie să cuprindă: poziţia executantului faţă de aparat. explicaţiilor şi exersărilor elevii vor fi aşezaţi ( încolonaţi ) în linie pe două sau trei rânduri în funcţie de numărul elevilor şi numărul scărilor fixe.Coborârile de pe aparate să fie întotdeauna precizate şi să se facă cu mare atenţie. de atitudine. urmate de deplasările în jos şi la urmă cele care se execută în sus ( ca şi direcţie ). Târârea Târârea este un mijloc specific de deplasare care se face cu centrul de greutate foarte aproape de suprafaţa de sprijin. Indicaţii metodice . . cele în atârnat combinat cu sprijin. . privind coloana vertebrală.

Exerciţii de ridicare şi transport de persoane. Exerciţii de ridicare şi transport Se împart în: .3. Exerciţii de ridicare şi transportul de persoane Transportul poate fi executat: .transportul unuia de către doi. . . . 118 .Exerciţii de ridicare şi transport de greutăţi.de către o persoană – pe perechi.transportul unuia de către trei.a d g e b c f h i j k l 3.

alergare în cinci picioare. Exerciţii de ridicare şi transportul de persoane Transportul poate fi executat: . Exemple de transporturi pe perechi (atenţie la exerciţii în perechi ) : .coşuleţul.scăunelul. .transport pe umeri.roaba.transport în braţe etc. . Exemple de transporturi pe perechi: ( atenţie la exerciţii în perechi ) .transportul în grup. 119 . .călare pe umeri. etc. .culcat pe braţe.transportul unuia de către trei.transportul în grup.transport pe umeri. .transport în braţe. .roaba. . . . .şezând pe braţe.. . .în cârcă. .transportul unuia de către doi. Exemple de trasporturi a unuia de către doi: .călare pe umeri.targa.de către o persoană – pe perechi. .în cârcă. . .

roaba lungă.În lecţie de educaţie fizică cel mai des sunt folosite cele cu partener. . etc. forţă şi pregătire motrică. Indicaţii metodice . folosind bastonul. înălţime.Aceste exerciţii au caracter de forţă cu efect asupra întregului organism.Procedeele de ridicare şi transport să fie adaptate în funcţie de vârsta şi sexul executanţilor. sau indirect. frânghia.Se va acorda o atenţie deosebită prizelor utilizate.. . . mingea. .Partenerii să fie aproximativ egali în greutate.4. .Se recomandă ca exerciţiile de tracţiune să alterneze cu cele de împingere.„ Carul roman”. . Contactul poate fi direct între parteneri. . Tracţiuni şi împingeri .Să se acorde o atenţie deosebită prizelor.Să se acorde o atenţie mărită în alcătuirea echilibrată a echipelor când se lucrează în grup. 3. 120 .Exemple de transporturi în grup: .

. . I. stând pe cap.G. instabil şi indiferent. 121 .3. Clasificarea exerciţiilor de echilibru EXERCITII DE ECHILIBRU MERS SI ALERGARE IN ECHILIBRU MERS SI ALERGARE CU MISCARI SUPLIMENTARE A SEG MENTELO R IN STAND DE PE LOC DIN DEPLASARE M ERS SI ALERGARE CU TRANSPORT DE G REUTATI MERS SI ALERG ARE CU TRECERE PESTE O BSTACOLE EXERCITII DE ECHILIBRU SUB FO RMA DISTRACTIVA IN SPRIJIN PE AM BELE PICIO ARE PE UN PICIO R CU CELELALTE SEG MENTE IN DIFERITE POZITII TRECERE DRINTR-O POZITIE IN ALTA CU CO RPUL PE ORIZONTALA CU SEG MENTE IN DIFERITE PO ZITII CU CORPUL RASTURNAT (Fekete.Gradul de stabilitate este determinat de următorii factori: . se realizează în sfera de atracţie a forţei gravitaţionale din acest motiv trebuie păstrat în permanenţă echilibrul corporal. ) .sârma sau frânghia întinsă orizontal.Condiţia necesară menţinerii echilibrului este ca C.distanţa dintre centrul de greutate al corpului şi suprafaţa de sprijin. medie. faţă de suprafaţa de sprijin putem avea trei situaţii şi anume: echilibrul stabil.banca de gimnastică aşezată orizontal sau oblic. improvizate sau confecţionate.Simţul echilibrului este dat de un ansamblu de impresii şi senzaţii furnizate de analizatorii vestibulari. . optici şi motor.Literatura de specialitate precizează faptul că echilibrul se dezvoltă în mod deosebit în timpul copilăriei şi al adolescenţei.G. .diferite obiecte naturale. cu partea lată sau îngustă. să fie deasupra ( sau aproape deasupra ) suprafeţei de sprijin ( baza de susţinere ).podul mobil.mărimea poligonului de susţinere ( baza de susţinere şi suprafaţa de sprijin.G.scara de frânghie ( marinărească ).timpul menţinerii poziţiei.Capacitatea de echilibrare progresează mai accentuat între 9 – 12 ani.bârna joasă. . . de concurs.Orice activitate fizică.Programa şcolară cuprinde o serie de elemente acrobatice specifice de echilibru ( cumpenele. . Exerciţii de echilibru Caracteristici . .G. 1996) Aparate utilizate . de la 3 la 19 ani. .poziţia centrului de greutate faţă de baza de susţinere. . stând pe mâini. . etc.Dacă luăm în considerare poziţia C. . fie ea statică sau dinamică.5. . etc. .

). parcursurile mobilizează întreaga personalitate a participanţilor. 4. 8. Executarea unor sarcini suplimentare în timpul deplasării (aruncarea şi prinderea mingii. în care fiecare acţiune motrică este considerată ca obstacol într-o înlănţuire de mai multe probe. 2. de concurs. Având caracterul de întrecere. întoarceri. Schimbarea poziţiei braţelor în timpul deplasării. 5. 2. Modificarea direcţiei de deplasare – înainte. • Întrecere pe echipe. Modificarea procedeelor de deplasare – mers. 11. 3. sărituri. Care sunt cele mai cunoscute caracteristici ale exerciţiilor utilitar-aplicative? Cum se clasifică exerciţiile utilitar-aplicative? Cum se clasifică săriturile aplicative? Precizaţi clasificarea exerciţiilor de căţărare. Care sunt procedeele metodice de mărire a dificultăţii în cazul exerciţiilor de echilibru? 122 . în vederea realizării etapelor de consolidare şi perfecţionare. Treceri peste sau pe sub obstacole în timpul deplasării. 5. lateral. Schimbarea poziţiei iniţiale şi finale. sub formă de întrecere. Parcursuri sau trasee aplicative Sunt combinaţii de mai multe deprinderi motrice de bază. 4.Gradarea exerciţiilor de echilibru ( procedee metodice de mărire a dificultăţii) Se realizează prin: 1. 4. 10. 7. • Întrecere individuală – se ia în considerare timpul parcurs de fiecare şi corectitudinea execuţiei tehnice. 9. Întrebări recapitulative 1. Executarea exerciţiilor în perechi şi în grup. 3. 6.de regulă. înapoi. Exersarea parcursurilor are loc . şi din gimnastică acrobatică (eventual şi sărituri ). etc. conducerea mingii. Modificarea înălţimii aparatelor. Eliminarea simţului auzului sau a văzului în timpul execuţiei unor poziţii sau mişcări de echilibru. Modificarea tempoului de execuţie. atât din punct de vedere motric cât şi psihic. alergare. Reducerea bazei de susţinere. utilitare.

şi sărituri.stăpânire de sine.individual. . în acelaşi timp. Elemente dinamice .pe aparate speciale. . hotărâre.conlucrare. 5.cu caracter de mare mobilitate. Numărul mare de procedee tehnice din conţinutul acrobaticii se bazează pe poziţii statice. al educaţiei fizice. 7. pe semirotări şi rotări în jurul unei axe. b.cu caracter de echilibru. Gimnastică acrobatică constituie o sursă bogată de exerciţii pentru celelalte probe din gimnastică artistică – sol. . 2. neobişnuite de la cele mai simple la cele mai complicate. 1. 6.intervenţie promptă şi precisă. 123 . un mijloc al gimnasticii şi. paralele. dârzenie.pe sol.capacitatea de cunoaştere. Exerciţiile acrobatice se pot executa: . .ajutor reciproc.în perechi. Fiecare procedeu tehnic are parametri precişi de spaţiu. Gimnastica acrobatică are o pondere însemnată în programele de educaţie fizică şcolară la toate ciclurile de învăţământ.cu caracter de echilibru şi forţă. Caracteristici 1. . .rostogoliri.. . etc. timp şi efort. . Elemente statice . iar pregătirea trebuie făcută în aşa fel încât executanţii să ajungă treptat la diferenţieri spaţiotemporale şi de efort de mare fineţe.spirit colectiv. Complexitatea elementelor solicită din partea executanţilor curaj.în grup. etc. bară. .CURSUL 13 GIMNASTICA ACROBATICĂ Este o ramură a gimnasticii de performanţă. 2. . necesitând o forţă şi o mobilitate optimă şi un simţ de echilibru deosebit. Gimnastica acrobatică este o ramură şi. . .După natura efortului depus de executanţi: a. de mare dificultate. implicit. compusă din poziţii şi mişcări speciale. 4. bârnă. 3. Însuşirea elementelor acrobatice necesită şi în acelaşi timp dezvoltă: .rulări. Clasificarea exerciţiilor acrobatice Exerciţiile acrobatice se pot clasifica după următoarele criterii: .

Poziţiile iniţiale din care se poate executa podul sunt: culcat dorsal. Exerciţii în grup – piramide. . a articulaţiilor scapulohumerale şi coxo-femurale şi solicită în mod deosebit musculatura părţii anterioare a corpului.Din punct de vedere al modului de execuţie a.Podul de sus din stând depărtat ( e ).Podul de jos cu picioarele depărtate ( a ).1. . stând pe mâini şi stând pe cap.roata metalică..salturi. . Exerciţii libere. 3. e f Sfoara 124 . Variante: . c.Podul de jos cu un picior ridicat şi îndoit ( d ). . . stând depărtat cu braţele sus. a b c d .răsturnări.plasa elastică.Din punct de vedere al numărului de executanţi a.bascula.trambulina elastică.care sunt: . Elemente statice cu caracter de mare mobilitate Podul şi sfoara sunt cele mai cunoscute elemente din această grupă. . b. b. . Exerciţii în perechi. Elemente acrobatice statice 3.Podul de jos cu picioarele apropiate ( b ). . . .Podul de jos cu un picior ridicat ( c ). Podul necesită o mobilitate optimă a coloanei vertebrale. Exerciţii individuale.îndreprări.Podul din stând pe mâini ( f ). Exerciţii la aparate speciale . .

în condiţii optime. solicitând articulaţiile coxofemurale.Sfoara laterală – în plan frontal ( b ).Cumpăna înainte – facială ( a ).2.Cumpăna laterală – costală ( c ).Sfoara din stând pe mâini ( e ).Sfoara înainte – în plan sagital ( a ). de mare importanţă. cerinţă esenţială în gimnastică de performanţă. a b c Alte variante . Sfoara este considerată un element de bază.Este un element acrobatic static în care picioarele. .Cumpăna înapoi – dorsală ( b ). a b c d e 3. mult depărtate. Pentru executarea. . o forţă optimă de susţinere la nivelul musculaturii posterioare a trunchiului şi piciorului ridicat. Pentru efectuarea acestor procedee tehnice. .Cumpăna înainte cu apucarea piciorului ridicat ( a ). Cele mai folosite variante în educaţie fizică şcolară sunt: . executantul este nevoit să păstreze echilibrul stabil pe o suprafaţă de sprijin redusă ( pe un picior ). în special la nivelul articulaţiilor coxofemurale. 125 .Sfoara verticală cu trunchiul drept ( c ). Trunchiul şi braţele pot avea diferite poziţii. Variante . a acestor procedee acrobatice sunt necesare un bun control muscular. formează o linie dreaptă. . Constituie un element tehnic de mare mobilitate. . deoarece stăpânirea ei asigură execuţia amplă şi estetică a multor procedee tehnice. o bună elasticitate a musculaturii membrelor inferioare. Elemente acrobatice statice cu caracter de echilibru Elemente statice de echilibru derivate din poziţia stând Din această subgrupă fac parte cumpenele. dar şi elasticitatea musculaturii membrelor inferioare. .Sfoară verticală cu trunchiul îndoit înainte ( d ). o mobilitate optimă.

. . .Cumpăna liberă. în poziţia răsturnată. A.Cumpăna pe un genunchi cu sprijin pe palme ( d ). Elemente de echilibru şi forţă cu corpul răsturnat Stând pe omoplaţi Poziţiile iniţiale cele mai folosite pentru executarea acestui element sunt: culcat dorsal. Variante .Cumpăna înainte asimetrică ( c ). . Elemente de echilibru cu corpul răsturnat .Cumpăna înainte cu trunchiul îndoit şi cu apucarea piciorului de sprijin (b) .Cumpăna pe un cot. .Stând pe omoplaţi cu picioarele depărtate în sfoară ( d ). Elemente statice cu caracter de echilibru şi forţă Aceste elemente se împart în: A. Elemente din sprijin simplu . aşezat.Cumpăna pe coate.Stând pe omoplaţi cu un picior îndoit ( c ). .Stând pe omoplaţi. B. a b c d Stând pe cap Ridicarea corpului. 126 ..Stând pe mâini. . se realizează din elan sau din forţă. a b c d e 3.Cumpăna pe un genunchi fără sprijinul palmelor ( e ).3. . ghemuit şi stând. . .Stând pe antebraţe.Stând pe cap.Stând pe omoplaţi cu sprijinul mâinilor pe şolduri ( a ).Sprijin echer. .Stând pe omoplaţi cu sprijinul braţelor pe sol ( b ).

Stând pe mâini din forţă. cu elan ( c ).La executarea acestui element. cu plecare din sprijin stând depărtat ( b ).Stând pe cap din sprijin stând depărtat. Ridicarea corpului în stând pe mâini se poate realiza din elan sau din forţă. a b c d e f g Stând pe mâini Însuşirea corectă a acestui element de bază. sprijin stând depărtat. din forţă ( e ). Dificultatea executării acestui element constă în fabtul că suprafaţa de susţinere este redusă numai la sprijinul mâinilor. .Stând pe cap din forţă. ghemuit pe un picior cu celălalt întins înapoi. baza de susţinere este formată din mâinile aşezate pe sol la lăţimea umerilor şi partea superioară a frunţii. etc.Stând pe cap din sprijin ghemuit pe un picior. Variante şi succesiunea metodică de învăţare .Stând pe cap din sprijin stând. folosindu-se mai multe poziţii de plecare: stând. 127 . cu elan (b). corpul fiind întins din toate articulaţiile. din forţă ( d ). unghiul dintre corp şi braţe va fi deschis la 180º. spatelui şi a celei abdominale. necesită o bună dezvoltare a forţei musculaturii braţelor. Pentru menţinerea echilibrului verticala coborâtă din centrul de greutate trebuie să cadă în centrul poligonului de susţinere. . pe genunchi. Capul şi mâinile formează un triunghi echilateral. din sprijin culcat facial ( f ). care se aşează pe sol la o distanţă egală cu lăţimea umerilor. .Stând pe mâini cu elan din poziţia stând ( a ). . capul uşor ridicat cu privirea înainte Variante de stând pe mâini . cu elan ( a ). mobilitate optimă la nivelul articulaţiilor coxo-femurale şi scapulo-humerale.Stând pe mâini din forţă cu corpul şi braţele îndoite. . cu picioarele întinse şi corpul îndoit.Stând pe cap din sprijin stând depărtat.Stând pe cap din stând pe mâini ( g ). a b Alte variante: . .Stând pe cap din sprijin ghemuit. Este un element specific de echilibru şi forţă. .

Stând pe mâini din forţă cu corpul îndoit. . cu sprijin pe antebraţe ( a ) sau din poziţia stând prin balansarea unui picior înainte şi a braţelor sus.Sunt rotări incomplete . 4.Răsturnări. . Elementele dinamice fiind foarte numeroase. în funcţie de anumite caracteristici. După direcţie: 128 . Însuşirea corectă a rulărilor reprezintă baza de plecare în învăţarea rostogolirilor. dar variantele mai uşoare se pot însuşi şi la nivelul şcolar.Rulări. Rotarea corpului se poate face prin intermediul unui sprijin sau fără sprijin prin rotare liberă în aer ( salturile ). . în mai multe grupe: . în gimnastică artistică competiţională. Rulări . trecând prin stând pe mâini (b). din sprijin simplu Pentru realizarea acestor procedee tehnice este necesară o foarte bună dezvoltare a forţei musculaturii generale. braţele întinse. în jurul unei axe sau a mai multor axe. Cu aceste elemente ne întâlnim. Stând pe antebraţe Se poate executa din poziţia pe un genunchi. mai mici de 360º.Stând pe mâini cu corpul şi braţele întinse.Cumpăna liberă ( c ).Sprijin echer închis ( b ). dar şi specifice.Rostogoliri: . .1. Elemente statice cu caracter de echilibru şi forţă. a b B. se pot clasifica.Cumpăna pe coate ( d ). a b c d 4.Îndreptări. . în mod special..Salturi.Sprijin echer ( a ). . . în care diferite părţi ale corpului vin în mod succesiv în contact cu solul. Elemente acrobatice dinamice Aceste procedee tehnice se caracterizează prin mişcări de rotaţie incomplete sau complete ale corpului. Clasificare: a. Variante .

înapoi. în care greutatea corpului trece de pe picioare pe mâini şi invers prin rularea corpului înainte. Variante Rulare înainte şi înapoi Rulare laterală ( spre stânga sau dreapta ) Rulare înainte şi înapoi pe abdomen Rulare înapoi peste umăr ( cilindrul ) 4. .2. Rostogoliri .cu corpul întins.Cu corpul grupat sau întins. Variante şi succesiunea metodică de însuşire Rostogolire înainte cu corpul grupat ( din ghemuit în ghemuit ) 129 . b. .Sunt exerciţii cu caracter de rotare completă.Cu picioarele îndoite sau întinse. . înapoi sau lateral.De pe loc şi cu elan.. . .Cu picioarele apropiate sau depărtate. .înainte. Se pot executa: . .lateral.Înainte.cu corpul grupat.cu corpul îndoit. înapoi sau lateral. . de pe loc sau elan. După poziţia corpului: .

Rostogolire înapoi cu corpul grupat Rostogolire înapoi cu picioarele depărtate Rostogolire înainte cu picioarele depărtate Rostogolire laterală cu corpul întins Rostogolire înapoi cu picioarele apropiate şi întinse Rostogolire înainte cu picioarele apropiate şi întinse 130 .

în care greutatea corpului trece de pe picioare pe braţe şi din nou pe picioare fără să mai ia contact cu solul ( suprafaţa de sprijin ) şi altă parte a corpului. Răsturnări .Sunt elemente acrobatice cu caracter de rotare.Rostogolire peste un obstacol Rostogolire înapoi prin stând pe mâini 4.răsturnări prin săritură: cu faza de zbor. se împart în: . . . După faza de zbor. Variante Roata laterală 131 . După elan: .răsturnări laterale.răsturnări înainte.de pe loc. . .răsturnări înapoi.3.din elan: cu bătaie pe un picior.răsturnări lente : cele care nu au faza de zbor.din elan: cu bătaie pe ambele picioare. . Clasificare: După direcţie. se împart în: .

Răsturnare lentă înainte pe două picioare Răsturnare lentă înainte pe un picior Răsturnare lentă înapoi pe un picior Răsturnare lentă înapoi pe două picioare Răsturnare înainte de pe un picior pe două picioare ( flik înainte ) Răsturnare înapoi ( flik-flac ) 132 .

ajungând în poziţia stând cu braţele sus. Variante Îndreptare de pe cap fără elan Îndreptare de pe cap. psihice şi moral volitive.După o scurtă fază de zbor şi în urma acţiunilor amintite. într-un proces îndelungat de instruire. executantul aterizează şi se restabileşte pe verticală. din elan ( săritură ) Îndreptare din culcat dorsal.Balansarea energică a picioarelor ( întinse din genunchi ) în prelungirea liniei trunchiului. cu sprijinul mâinilor pe sol 4. Saltul . . cu capul în extensie. ca urmare a desprinderii de pe picioare. Acţiunile principale prin care se realizează aceste mişcări sunt: . . Este considerat ca una dintre cele mai grele mişcări din gimnastica acrobatică. simultan cu întinderea braţelor prin împingere. aptitudini psiho-motrice. Îndreptări . după care se efectuează aterizarea tot pe picioare. simultan cu întinderea braţelor prin împingere. 133 .Desprinderea corpului de pe sol şi proiectarea lui în sus prin extensia coloanei vertebrale şi împingerea bazinului înainte şi în sus.Reprezintă elemente acrobatice care se execută cu extensie amplă a corpului ca urmare a deschiderii articulaţiilor coxo-femurale prin balansarea energică a picioarelor în sus şi înainte. necesitând o serie de calităţi motrice.5. .Deplasarea bazinului înainte dincolo de linia verticală ( momentul pierderii echilibrului ).4.4.reprezintă o rotare liberă a corpului în jurul axei transversale sau orizontale. dezvoltate la un nivel superior.

Clasificare Salturile se pot executa: . echer.înapoi şi lateral.după poziţia corpului: grupat. întins. 4. 2. Variante Salt grupat înainte Salt grupat înapoi Salt întins înapoi Întrebări recapitulative 1. Caracteristici 134 . . Care sunt criteriile după care se clasifică exerciţiile acrobatice? Care sunt grupele de elemente acrobatice statice? Cum se clasifică elementele acrobatice dinamice? Care sunt deosebirile şi asemănările între rulări şi rostogoliri? Prezentaţi criteriile de clasificare a răsturnărilor şi salturilor. . 5. CURSUL NR.după direcţie: înainte. 14 SĂRITURILE CU SPRIJIN 1.după acţiunea executată în timpul zborului: cu şi fără întoarceri. 3.

apelul pe trambulină şi bătaia.2. cu trecere în momentul impulsului mâinilor prin poziţia de stând pe mâini.Săritura în sprijin cu corpul îndoit peste aparat. . . un număr mare de grupe musculare şi articulaţii. sprijinul mâinilor ( bătaia din braţe ). din care săritura propriu-zisă de la bătaie la aterizare nu necesită mai mult de 2-3 secunde. sărituri directe.Săriturile cu sprijin dezvoltă şi capacitatea de apreciere a poziţiei corpului şi segmentelor sale în timpul zborului (simţul kinestezic ).Toate săriturile cu sprijin. în jurul axului transversal. o serie de aptitudini psihomotrice cum sunt: coordonarea generală şi segmentară.În metodologia însuşirii fazelor se începe obligatoriu cu exerciţii specifice pentru învăţarea aterizării. de asemenea. . 135 . încrederea în forţele proprii.Aceste faze alcătuiesc un sistem.O săritură cu sprijin durează aproximativ 6-10 secunde. se inversează răsturnarea corpului spre înapoi. sărituri cu răsturnare. . orientarea în timp şi echilibrul. săriturile cu sprijin direct se împart în: .Săritura în sprijin cu corpul întins peste aparat. Clasificare Săriturile cu sprijin se împart în două grupe mari şi anume: 1. favorizând astfel efectuarea unor acţiuni în timpul zborului al doilea. săriturile prin răsturnare se împart în: . 2. în acelaşi sens. orientarea spaţială. de 360º. materialelor şi instalaţiilor ajutătoare în procesul instructiveducativ al săriturilor cu sprijin constituie o necesitate metodică de mare importanţă. După direcţia de execuţie. conţin elemente structurale comune.Săritura în sprijin depărtat peste aparat.1. După poziţia corpului şi segmentelor sale.Săritura în sprijin ghemuit peste aparat. iar după impulsul mâinilor (bătaia din braţe ). execuţia greşită a uneia influenţează negativ asupra întregii sărituri. cât şi pregătirea aterizării. . hotărârea şi autodepăşirea.În educaţia fizică şcolară . . după desprindere.Săritură cu răsturnare laterală. în timpul celor două zboruri.Săritură cu răsturnare înainte prin stând pe mâini.Săritură cu răsturnare înapoi prin stând pe mâini. voinţa.Folosirea aparatelor. . . 2. . zborul II şi aterizarea. . ..Au o influenţă deosebită asupra dezvoltării calităţilor motrice de bază şi specifice. corpul efectuează o răsturnare spre înainte trecând prin poziţia de sprijin plutitor. Săriturile cu sprijin direct – se caracterizează prin aceea că. . corpul efectuează o rotaţie completă. săriturile cu sprijin formează una dintre mijloacele cele mai importante ale lecţiei de educaţie fizică. . 2.Educă o serie de calităţi psihice şi volitive cum sunt: curajul.Angrenează în activitate. . numite fazele săriturilor: elanul. Săriturile prin răsturnare – se caracterizează prin aceea că.Influenţează. . în timpul zborului întâi. desprinderea şi zborul I. 2.

genunchii uşor ridicaţi. nivelul de pregătire a executanţilor. .Pasul de apel reprezintă ultimul pas al elanului care leagă elanul de bătaie. 25-30 cm creează condiţii favorabile unei bătăi corecte” ( Fekete. permiţând valorificarea componentelor vitezei orizontale şi verticale şi asigurând un unghi de desprindere şi o viteză de zbor necesară efectuării corecte a săriturii. . . înălţimea. . 242 ). . 136 . . 3.Mişcarea braţelor în timpul pasului de apel pregăteşte desprinderea de pe trambulină prin efectuarea la început a unui balans înapoi jos.Bătaia propriu-zisă constă din întinderea energetică a picioarelor concomitent cu balansarea braţelor prin jos-înainte-sus şi îndreptarea întregului corp. vârsta..5 -2. . iar bazinul se deplasează uşor înainte. caracteristicile trambulinei.Ridicarea centrului de greutate „cca. .2. iar braţele se mişcă lângă corp uşor îndoite. Pasul de apel pe trambulină şi bătaia propriu-zisă Caracteristici: .Traiectoria pasului de apel este foarte importantă în realizarea unei bătăi corecte şi desprinderii optime de pe trambulină. cu corpul puţin înclinat înainte. până când corpul se desprinde de pe ea.. Elanul Caracteristici: . păstrând viteza orizontală.Lungimea pasului de apel este variabil şi este determinat de mai mulţi factori: caracteristicile tehnice ale săriturii. este cuprinsă între 1.5 m. etc.În timpul pasului de apel executantul se înclină uşor înapoi. executantul trebuind să atingă viteza optimă cu trei . forma. capacităţile motrice şi psihice ale executanţilor şi de stadiul de însuşire la care se găseşte săritura. Bazele tehnice ale săriturilor cu sprijin 3.Elanul reprezintă modalitatea de realizare a vitezei orizontale a corpului necesară trecerii peste aparat şi efectuării unor acţiuni tehnice specifice solicitate de particularitatea săriturii.Poziţia corpului în finalul elanului trebuie să creeze condiţii favorabile efectuării apelului pe trambulină şi bătăii. picioarele se apropie în aer depăşind trunchiul şi astfel se blochează întregul corp într-o poziţie uşor înclinată înapoi. J. . .3.Lungimea paşilor este ceva mai scurtă faţă de alergarea de viteză.Bătaia se realizează pe „pingea”. .Lungimea elanului se stabileşte în funcţie de caracteristicile tehnice şi dificultatea săriturii. . coordonate cu acţiunea picioarelor. înălţimea şi lungimea aparatului. cu tălpile paralele şi durează din momentul atingerii trambulinei cu picioarele. Ea este cuprinsă între 8-25 m. 1996. .Pasul de apel se efectuează de pe piciorul mai îndemânatic ( mai puternic ).Alergarea este liberă. iar proiecţia centrului de greutate cade puţin înaintea punctelor de sprijin ale picioarelor.patru paşi înainte de bătaie.În timpul elanului capul este uşor ridicat.Viteza elanului creşte treptat spre aparat.1. . cu privirea concentrată asupra aparatului. p.

. întindere sau înşurubare. . .Constituie ultimul moment în care încă se poate modifica traiectoria zborului. îndoirea articulaţiilor ( faza de amortizare ) şi întinderea articulaţiilor” ( Fekete. iar la săriturile prin răsturnare.În timpul zborului. iar musculatura întregului corp bine încordată. executantul trecând de la o poziţie apropiată de verticală la una orizontală sau răsturnată. corpul atinge o anumită înălţime. până la sprijinul mâinilor pe aparat. adică sub un unghi mai deschis ( şi invers ).Braţele în timpul impulsului trebuie să fie întinse.Sprijinul mâinilor se poate împărţii în două faze: faza de comprimare – amortizare şi faza de împingere propriu-zisă.Pe măsura deplasării. în prelungirea corpului. 3. J. 243 ) .Cu cât viteza este mai mare în timpul elanului.La săriturile directe sprijinul mâinilor asigură schimbarea sensului de rotaţie a corpului.5. după bătaie. . 137 .Acest detaliu tehnic poate fi folosit ca element de reglare atât a vitezei. . blocarea articulaţiilor permite un zbor II mai înalt şi o rotaţie a corpului corespunzătoare. Primul zbor Caracteristici: .3.Traiectoria zborului I ( mai înaltă sau mai joasă ) diferă în funcţie de tipul săriturii. cât şi a poziţiei corpului la atacarea trambulinei.Intensitatea impulsului determină înălţimea şi lungimea zborului al II-lea şi implicit calitatea aterizării. executantul poate efectua diferite acţiuni de grupare. . . orientate în sus. .. . Zborul II Caracteristici: . de durata bătăii. ţinând cont de caracteristicile tehnice a fiecărei sărituri. materializarea tehnică şi desăvârşirea structurală a întregii sărituri. .Reprezintă valorificarea celorlalte faze. în timpul zborului I. 3. de unghiul de desprindere de pe trambulină. este rezultanta determinată de corelaţia dintre viteza orizontală imprimantă de elan. umerii ridicaţi cu privirea orientată înainte sus.Zborul I reprezintă faza parcursă de la părăsirea trambulinei.Împingere se realizează prin contracţia musculaturii centurii scapulare şi a flexorilor palmei printr-o acţiune scurtă şi energică. 3. corpul se menţine încordat cu braţele sus. . de unghiul de atac pe trambulină. .Această fază determină calitatea execuţiei celui de-al dolea zbor şi realizarea propriu-zisă a structurii caracteristice fiecărei sărituri. . .4. de elasticitatea acesteia şi a poziţiei corpului executantului. Sprijinul mâinilor ( bătaia cu mâinile) Caracteristici: . îndoire.În funcţie de particularităţile tehnice ale săriturii. p.Traiectoria zborului. cu atât executantul va ataca trambulina cu corpul mai înclinat înapoi. 1996.„ În timpul bătăii picioarele execută următoarele acţiuni: blocarea articulaţiilor.

G. . Succesiunea însuşirii fazelor săriturilor cu sprijin este următoarea: aterizarea. cu musculatura încordată.Însuşirea particularităţilor tehnice ale aterizării şi formarea deprinderii de a ateriza corect şi elastic se educă încă de la începuturile instruirii. uşor înclinat înainte iar braţele oblic înainte sus.În timpul aterizării. .Traiectoria C. depărtare de picioare. în vederea menţinerii echilibrului.. este determinată de unghiul de atac al sprijinului şi desprinderii. Realizarea la un înalt nivel a săriturilor cu sprijin este condiţionată de executarea corectă a fiecărei faze.După atingerea solului cu vârfurile se trece pe toată talpa concomitant cu îndoirea membrelor inferioare din articulaţiile genunchilor şi coxo-femurale. . sprijinul mâinilor ( bătaia cu mâinile ) zborul al doilea. care de multe ori depăşesc greutatea executantului. .În funcţie de structura săriturii corpul executantului poate efectua mişcări de grupare. p. direcţia de desprindere. 1977. . se răsfrânge sub o anumită formă şi asupra celorlalte. „ Orice defecţiune. elanul.În cazul unor mici dezechilibrări corpul executantului împreună cu segmentele sale caută prin mişcări uşoare de compensare să recapete echilibrul.Aterizarea este foarte importantă deoarece de corecta ei execuţie depinde ultima impresie pe care o lasă executantul în aprecierea săriturii.” (Covaci. . .asigurarea suportului fizic necesar. . .. viteza corpului în momentul desprinderii şi forţele externe care acţionează asupra executantului. În acelaşi timp pe lângă importanţa acestei metode trebuie să ţinem cont şi de anumite elemente condiţionate de care depinde în mare măsură reuşita învăţării: .să se folosească în învăţare efectele transferului pozitiv.Amplitudinea traiectoriei creşte faţă de primul zbor. N. Bazele metodice ale săriturilor cu sprijin Însuşirea săriturilor cu sprijin impune folosirea metodei fragmentare. manifestată la nivelul uneia dintre faze.Aterizarea este corect executată dacă picioarele iau contact cu suprafaţa de aterizare pe vârfuri. întindere. . Aterizarea Caracteristici: .săriturile pregătitoare să preceadă pe cele integrale.Aterizarea trebuie să fie sigură. . muşchii picioarelor sunt supuşi unor eforturi mari. 138 . 3. chiar înainte de executarea celor mai simple sărituri. pasul de sărit şi bătaia. .6.G. . longitudinale sau a mai multor axe. 19 ) 4. sau se execută diferite întoarceri în jurul axei transversale. primul zbor. în funcţie de săritură.Această fază are două părţi: zborul propriu-zis şi pregătirea aterizării. elastică şi estetică. în medie de 2-6 ori.Reprezintă ultima fază a săriturilor cu sprijin.Trunchiul rămâne drept.

Mers cu ridicarea înaltă a genunchilor. braţele sus: la semnal. Bătaia impune dezvoltarea forţei reactive ( forţă – viteză ) a coordonării mişcărilor braţelor cu bătaia în timpul apelului pe trambulină şi a coordonării acţiunii lanţurilor musculare în momentul desprinderii. 3. 360 de grade în jurul axei longitudinale. Idem exerciţiul anterior cu întoarceri 90. 4. calităţi volitive ca hotărârea şi curajul. 12. spre stânga sau spre dreapta. ( Fekete.2. 5. adoptarea poziţiei de aterizare. Stând pe vârfuri. 5. 249 ) 4. cotului şi umărului. 4. Stând pe o suprafaţă ridicată: săritură în adâncime cu efectuarea diferitelor mişcări cu membrele inferioare în aer ( ghemuire. în tempo moderat. stabilitatea articulaţiilor mâinii. 7. mâinile sprijinite de scară în dreptul umerilor: joc de gleznă pe loc. Atârnat dorsal la scara fixă: subbalansare şi oprire în poziţia de aterizare. Sprijin ghemuit: săritură dreaptă şi aterizare. cât mai degajat. 2. din deplasare. J. Stând depărtat antero-posterior: imitarea mişcării braţelor. 8. Din stând: sărituri ca mingea pe loc şi la semnal oprire în poziţia de aterizare. ) şi oprire în poziţia de aterizare. 6. 1996.Fiecare din aceste faze solicită o serie de calităţi motrice şi aptitudini psihomotrice specifice cum sunt: Aterizarea solicită dezvoltarea simţului echilibrului dinamic şi static solicitând musculatura membrelor inferioare în activitate de cedare. viteză de execuţie şi o bună orientare în spaţiu. 360 de grade. 10. braţele înainte. 6. pe loc. Joc de gleznă. Stând facial longitudinal la scara fixă. depărtare. ca la alergare. 3-4 secunde. 11. 2. Din stând: săritură cu genunchii sus şi oprire în poziţie de aterizare. Zborul II reclamă dezvoltarea capacităţii de coordonare a acţiunilor motrice. cu mărirea treptată a vitezei şi trecere în alergare. Acelaşi exerciţiu pornind din diferite poziţii iniţiale. Stând pe bancă de gimnastică: săritură în adâncime cu fixarea aterizării. ridicare etc. Din stând: îndoirea genunchilor cu arcuire ( 3 – 4x ) şi oprire în poziţie corectă de aterizare. Sprijinul mâinilor necesită o forţă explosivă a musculaturii centurii scapulohumerale. 180. Stând: săritură dreaptă cu întoarcere în aer 90. 180. Zborul I solicită forţa braţelor şi trunchiului ( menţinerea încordării musculaturii abdominale şi spatelui ).. Aceeaşi poziţie iniţială: alergare pe loc cu ridicarea genunchilor. Joc de gleznă.1. 9. 139 . Exerciţii pentru însuşirea elanului 1. cu fixarea aterizării. p. Din poziţia stând: la semnal îndoirea genunchilor cu ridicarea braţelor oblicînainte-lateral-sus şi menţinerea poziţiei corecte de aterizare. 4. 3. Exerciţii pentru însuşirea aterizării 1.

înainte. urmat imediat de săritură dreaptă. celălalt sprijin înapoi: desprindere. Idem exerciţiul precedent. Idem exerciţiul nr. 9.7. Alergare 20-25m cu mărirea treptată a vitezei. cu oprire în stând cu picioarele uşor îndoite. lângă şi uşor lateral faţă de aparatul de sărit. continuat cu săritură dreaptă cu desprindere de pe ambele picioare şi balansarea braţelor prin înainte. 12. sus. 7. la început din mers şi după aceea din alergare.înainte. celălalt sprijin înapoi: balansarea piciorului dinapoi înainte odată cu desprindere de pe piciorul de sprijin şi aterizare pe ambele picioare apropiate. Sărituri succesive pe trambulină semielastică. Idem cu pasul sărit peste un obstacol cu înălţime mică. braţele înapoi – jos. urmat de balansarea lor energică prin jos. efectuat din deplasare. 6. 16. ducerea lor în poziţia lateral-jos înapoi. 3. Idem exerciţiul anterior efectuat din mers (3 -5 paşi). balansarea piciorului dinapoi înainte simultan cu desprindere prin săritură de pe piciorul de bătaie şi balansarea braţelor prin înainte – jos. Mers cu genunchii ridicaţi şi pendularea piciorului înainte. 5. 13. 2. Din stând. lateral – jos înapoi. Idem din alergare. 8. 11. aterizare pe ambele picioare. Idem exerciţiul precedent. Sărituri succesive pe picioare cu mişcări adecvate de braţe. Bătaia propriu-zisă 1. Sărituri succesive pe două picioare peste bancă de gimnastică. braţele înapoi-jos: balansarea energică a braţelor prin înainte-sus concomitent cu ridicare pe vârfuri. 2. 10.3. 140 . Din stând cu piciorul de bătaie sprijinit înainte.5 cu ridicare pe vârfuri. 3. 5. Alergare pe semne desenate (5 – 10 semne). 4. cu aterizare pe o saltea de gimnastică. 15. Stând. corzi de sărit. Stând cu piciorul de bătaie în faţa trambulinei semielastice. Alergare pe linie marcată pe sol (aşezarea picioarelor foarte aproape şi paralel cu linia trasată). 10. Alergare cu genunchii sus. Alergare cu pendularea gambelor înapoi. apropierea picioarelor şi desprindere de pe trambulină şi aterizare tot pe trambulină. bănci de gimnastică). sus. ridicarea braţelor înainte-jos. Alergare accelerată finalizată cu pasul sărit. Alergare peste obstacole mici (bastoane. 4. 8. balansarea piciorului dinapoi . 14. Idem exerciţiul anterior. 9. Distanţa între semne creşte progresiv aproximativ cu 10cm. 4. mingi medicinale. Stând cu piciorul de bătaie. Din stând pe un picior înainte. Idem cu schimbarea poziţiei picioarelor şi definitivarea piciorului de bătaie. Exerciţii pentru însuşirea pasului de apel şi a bătăii Pasul de apel 1.

Stând pe capacul lăzii de gimnastică: săritură în adâncime pe trambulină semielastică. 8. înapoi. Alergare cu bătaie pe trambulină semielastică şi săritură lungă cu rostogolire. bătaie cu desprindere de pe trambulină şi aterizare pe o suprafaţă mai înaltă. Exerciţii pentru însuşirea sprijinului mâinilor ( bătaia cu mâinile ) 1. bătaie şi săritură lungă cu rostogolire peste o bandă elastică (sfoară întinsă ). Sprijin culcat facial: împingerea energică cu braţele întinse. Alergare. angrenând şi centura scapulară. Ghemuit cu braţele înainte: săritură înainte pe mâini cu ridicarea picioarelor în sprijin plutitor.3 paşi ). Cu elan redus. desprinderea palmelor de pe sol cu revenire în poziţia iniţială. împingerea energică a mâinilor în sol şi revenire în poziţia iniţială 2. 4. cu deplasarea corpului înainte. la un pas de perete ( scara fixă ): dezechilibrare înainte spre perete. împingere energică cu braţele întinse. 7. aşezat pe călcâie.4. Exerciţii pentru însuşirea zborului I 1. braţele înapoi jos: desprindere cu balansarea braţelor prin înainte sus cu aşezarea mâinilor cât mai departe pe calupuri suprapuse şi trecere în sprijin ghemuit. Sprijin culcat facial: desprinderea simultană a palmelor şi picioarelor de pe sol. Alergare. 3. Sprijin culcat facial: ridicarea şi coborârea umerilor 3. desprindere. „Săritura iepuraşului” pe o lungime de 8 – 10m (mai multe sărituri succesive legate). 7. bătaie. 4. 6. 2.5. bătaie pe trambulină aşezată înaintea scării fixe sau la perete (pe care este atârnată o saltea). braţele înainte-sus: căderea corpului înainte în poziţia pe genunchi sprijin pe palme. sărituri succesive cu desprindere de pe ambele picioare de pe 2 – 3 trambuline aşezate în linie şi finalizată cu aterizare pe saltele suprapuse. Stând pe trambulină semielastică aşezată în faţa scării fixe ( perete ) . lateral spre stânga sau dreapta. prin împingere în perete. executarea pasului de apel peste un obiect. bătaie. Stând cu braţele înainte-sus. Idem exerciţiul anterior cu deplasarea simultană a palmelor spre stânga sau spre dreapta. Alergare. 8. Din alergare ( 2. lovirea saltelei cu mâinile şi. desprindere energică şi aterizare pe calupuri suprapuse. Pe genunchi. 141 . revenire în stând pe trambulină. 6. Stând pe trambulină cu genunchii uşor îndoiţi. 5. 9. Doi-trei paşi elan.). 4. „Săritura iepuraşului” peste mai multe bastoane aşezate perpendicular pe direcţia de deplasare. desprindere şi cădere în culcat facial pe saltele suprapuse. cu şi fără ajutor ( ajutorul se acordă la nivelul pieptului şi coapsei ). împingere din braţe şi revenire în ghemuit. 4. braţele înainte-sus: sărituri succesive împingere.6. 7. cu braţele întinse în scara fixă. Idem exerciţiul precedent. şi revenire în poziţia iniţială. desprindere de pe trambulină şi trecere în sprijin plutitor pe calupuri suprapuse (80 – 100 cm. 8. 5.

6. Care sunt aparatele la care se execută săriturile cu sprijin în educaţia fizică şcolară? 142 . braţele înainte sus: săritură în sprijin plutitor. Exerciţii pentru însuşirea zborului II 1. după trecere peste aparat. Stând cu genunchii uşor îndoiţi. Motivaţi importanţa săriturilor cu sprijin în educaţia fizică şcolară. 6. 7. 3. bătaie. Prezentaţi sistematizarea săriturilor în sprijin direct după poziţia corpului şi segmentelor sale. 6. 4. 5. 2. Idem exerciţiul anterior cu diferite grade de întoarcere în jurul axului longitudinal. Stând pe banca de gimnastică ( capacul lăzii de gimnastică ): săritură în adâncime cu fixarea aterizării. Stând pe trambulină cu mâinile sprijinite pe capră: sărituri ca mingea pe trambulină. 11. 2. trunchiul aplecat înainte. Săritură în adâncime cu închidere şi deschidere din articulaţia coxo-femurală. cu împingerea energică din braţe şi oprire în poziţia de aterizare. Ghemuit. 8. corbet şi aterizare în stând cu genunchii uşor îndoiţi. Stând cu braţele sus în faţa trambulinei elastice. braţele înainte-sus pe lada de gimnastică aşezată în lungime: săritură în sprijin plutitor cu aşezarea palmelor pe capătul depărtat al lăzii. Întrebări recapitulative 1. Care sunt fazele săriturilor cu sprijin? Care este faza cu care începe însuşirea săriturilor. Idem exerciţiul anterior cu trecerea corpului peste aparat prin sprijin ghemuit înalt. braţele sus. 4. Săritură în adâncime cu depărtarea şi apropierea picioarelor în aer cu oprire în poziţia iniţială. 10. corbetare cu împingere energică din braţe şi revenire în poziţia iniţială. 3. desprindere de pe aparat şi trecere în culcat facial pe saltele suprapuse ( cel puţin până la nivelul aparatului ). desprindere cu trecere prin sprijin depărtat peste capră. Stând cu genunchii îndoiţi.4 paşi de elan: bătaie pe trambulină cu săritură oblică spre perete şi împingere înapoi cu braţele întinse în stând pe trambulină. Elan. sprijinul mâinilor. sprijinită de un capăt: trecere în sprijin plutitor şi corbetare în stând cu braţele sus. Motivaţi relaţia sistemică între fazele săriturilor. 5. Cu 3 .9. corbetare şi săritură în sprijin depărtat peste ladă cu accent pe întinderea corpului după desprinderea mâinilor de pe aparat şi oprire în poziţia de aterizare. Stând cu genunchii uşor îndoiţi: săritură dreaptă cu oprire în poziţia de aterizare. 4. 9. braţele înainte-sus: săritură înainte în sprijin plutitor. 10.

Manual de gimnastică.. I. 1998. CÂRSTEA. P. 7. Papir Press Egyesűlés. 2000. Ed.. . 2004. Ed. Sport-Turism. Tankönyvkiadó. 9. .. Sport-Turism. Ed. FEKETE. ClujNapoca. 8. . FARKAS. GH.Gimnastica de bază ( suport de curs pentru anul I ). CULDA. N. SZIJJ. Librăriile Crican. . 3. C. 5.. GY. B. COVACI.. .Gimnastica de bază. 1983.. Sport-Turism. DUNGACIU.. 1976. . J.. BĂNĂŢAN. Z. Ed. Fundaţia „ România de Mâine”. GH. Budapest. Bucureşti..Banca de gimnastică. Oradea. AN-DA. 2. BĂIAŞU.Teoria şi metodica educaţiei fizice şi a sportului.. CUCU.. şi colab. P. . 1997.BIBLIOGRAFIE 1. 1984.. Budapest. Bucureşti.Săriturile în gimnastică. 6.. Bucureşti. Ed. acrobatică şi sărituri. N.Sporttorna.Gimnastica. ERDŐS. .Gimnasztika. O. 1996. . Bucureşti. CULDA. 1998. Bucureşti. 143 . 4. Ed.

IONESCU. FLORINA.Gimnastica în kinetoterapie ( noţiuni de bază ). . 2005. I. 31.Terminologia gimnasticii... multiplicat la Universitatea Babeş-Bolyai. Sport-Turism. Sport. Cluj-Napoca.. VIERU. Universităţii „ Al. Ed. A.. Ed.Gimnastica sportivă. 32. Sport-Turism. Ed. SLEMIN. Ed. 1998. I.. Bucureşti.I. Cuza”. 19.Gimnastica acrobatică. Ed. P.10. Budapest. G. . ALICE. Presa Universitară Clujeană. N. Ed. 1964. multiplicat la Universitatea Babeş-Bolyai. 20.. Bucureşti. PAŞCAN. PAŞCAN. 1968.M. 24. Casa Cărţii de Ştiinţă. . 1984. 11. G. I. Driada. Stadion. MĂRCUŢ.Piramide. PAŞCAN. 2006. 28.Elemente acrobatice şi gimnice la sol şi bârnă. multiplicat la Universitatea Babeş-Bolyai. . 2002. . şi colab. B. G. Ed. Didactică şi Pedagogică. 144 . 30. STROESCU. Ed.. 1997.Parcursuri de obstacole. . FLORINA.M. Bucureşti.. .A tornapad.M. Cluj-Napoca. GROSU.Exerciţii de front şi formaţii.. R. Cluj-Napoca. Flaccus.Gimnasztika. FEŞNIC.. Bucureşti.Gimnasztika. . TUDUŞCIUC. . Ed.Manual de gimnastică. 2001. 25.. G. 1968. Iaşi. EMILIA. . 1977. 2003.Dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice în cadrul gimnasticii acrobatice.I. Ed. 13. I. LUCA. . Cluj-Napoca. . C. . I. 1974. Ed... Sport-Turism. 29. Ed. Budapest. 2000. Complexe de exerciţii pentru înfluenţarea selectivă a aparatului locomotor. 12. . Demersuri creative în predare şi învăţare. Ed.M.. B. CUCU.Gimnastica acrobatică în ciclul gimnazial. Casa Cărţii de Ştiinţă. 16.. 1976 – Pregătirea tinerilor gimnaşti. TUDUŞCIUC. RUSU.. Ed. I. Bucureşti. ADINA. Cluj-Napoca.. 17.Gimnastica în şcoală. Bucureşti. Cluj-Napoca. POPA.I. 23.. 1999.. ILEANA. I. 2005.. Sport-Turism. .Palestrica.V. . STROESCU. 26.. I. ZSUZSÁNNA. CUCU. Bucureşti. Cluj-Napoca 21. PAPPNÉ-GAZDAG. GH.. Universitatea „ Avram Iancu”. NEGRU. ( banca de gimnastică ). GROSU. I. 1973. GROSU. Bucureşti. 1998. I.I. Cluj-Napoca.Gimnastica de bază. N.. 27. . NUŢ. Stadion. ANCUŢA. I.. KEREZSI.. Săriturile cu sprijin în şcoală (caiet de lucrări practice). PAŞCAN. 18. Cluj-Napoca. 2003. 1975.Gimnastică. 22. Gimnstica. I. . Ed. Cluj-Napoca. PAŞCAN. EMILIA. Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. 14.M. 1999. Ed. ŞANTA. TUDUŞCIUC. PODLAHA.. Cluj-Napoca. 15. E. Bucureşti.. EMILIA. KIRIŢESCU. Ed. (caiet de lucrări practice). M. BÎRLIDA. şi colab. Ed... ADINA.

............................26 Cursul nr.............................................................................................................................................................................................................................................................. 4.............2 Cursul nr................... 2............................................................................................................56 145 .49 Cursul nr............................. 5........................14 Cursul nr..........................37 Cursul nr..................................... 1..... 6................... 3.......9 Cursul nr........................................................CUPRINS Syllabus ..

........ 12.............................. 8............ 11.................. 13..........................................................................Cursul nr................................ 10....................................................................................................................................................................................110 Cursul nr........................................................123 Cursul nr................. 7..... 14.......................78 Cursul nr.........87 Cursul nr.................103 Cursul nr....95 Cursul nr................................................................................. 9............70 Cursul nr...............................................................................................................................144 146 .............................134 Bibliografie............................................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful