INDRUMAR DE LABORATOR

NAVIGATIE ESTIMATA SI COSTIERA
NEC II

Navigatie costiera
Repere costiere de navigatie Semnalizarea maritima costiera cuprinde complexul de mijloace destinate sigurantei navigatiei maritime, in diferite conditii de navigatie, in apropierea coastei: ♦ mijloace pentru balizarea paselor, intrarilor in porturi, canalelor si râurilor deschise traficului maritim; ♦ mijloace pentru avertizarea navigatorilor de existenta pericolelor de navigatie; ♦ repere de navigatie costiera folosite pentru determinarea pozitiei navei prin observatii de la larg. Reperele costiere de navigatie folosite in scopul mai sus enuntat sunt: farurile, geamandurile, navele far si orice obiect vizibil de la larg, de pozitie cunoscuta si de dimensiuni astfel incât pe harta sa apara punctiform sau pe o suprafata restrânsa. Obiectele vizibile pe coasta a caror pozitie este trecuta in harta prezinta o mare utilitate in practica navigatiei costiere. Asemenea repere sunt: turnurile si turlele bisericilor, cosurile fabricilor, diferite constructii izolate sau care se detaseaza usor prin formele lor de cele din jur, vârfurile evidente ale movilelor sau ale altor forme topografice, stânci, insule mici, capuri inalte si detasate. O problema de o importanta deosebita in observarea reperelor costiere de navigatie este identificarea precisa a acestora. De regula intâi se identifica cu atentie si precizie reperul de navigatie si dupa aceea se executa observatia pentru determinarea pozitiei navei. Mijloacele de semnalizare maritima costiere si plutitoare au determinate culoarea, forma, caracteristica luminii si semnalul sonor in functie de rolul pe care il indeplinesc. Toate mijloacele de semnalizare maritima expun un semn de zi, de un anumit tip, folosit pentru identificarea lor : ♦ in cazul farurilor acestea sunt culoarea si tipul constructiei; ♦ in cazul structurilor mici semnele de zi constau din forme geometrice colorate, denumite panouri de zi. Pe timpul noptii mijloacele de semnalizare maritima sunt identificate cu ajutorul caracteristicilor luminii (trecute in harti). Clasificarea luminilor se face : a) dupa secventele intervalelor lumina/intuneric aratate: ♦ lumini fixe - luminile care sunt expuse fara intreruperi sau schimbari ale caracteristicilor ; ♦ lumini ritmice - toate celelalte lumini, in afara celor fixe, care expun o secventa a intervalelor de lumina si intuneric, intreaga secventa fiind repetata identic la intervale regulate ; ♦ lumini alternative - luminile care expun diferite culori in timpul fiecarei secvente . b) dupa intensitate: ♦ lumina mare - este o lumina foarte intensa emisa dintr-o constructie fixa sau dintr-un amplasament maritim. Luminile mari cuprind luminile

felul semnalului luminos sau al eclipsei (intervalul de intuneric dintre semnalele luminoase) si perioada lui. colorate si au caracteristici luminoase si sonore care sunt parte a sistemului de balizaj lateral. Luminile principale de pe coasta sunt acele lumini mari stabilite pentru aterizarea la coasta dinspre mare si pentru a marca pasajele de-a lungul coastei de la un promontoriu la altul. Farurile sunt constructii speciale la coasta. de-a lungul canalelor si râurilor. Perioada caracteristicii unui far este intervalul de timp. Liniile de pozitie pot fi obtinute prin executarea unor observatii simultane sau succesive.de obicei expune o lumina de intensitate joasa pâna la moderat. acuratetei guvernãrii navei. Punctul navei obtinut prin intersectia unor linii de pozitie determinate pe baza unor observatii succesive se numeste punct observat-estimat. Punctul observat-estimat contine erorile estimei efectuate între observatii fapt pentru care trebuie sã se urmãreascã o tinere cât mai exectã a acesteia între momentele executãrii observatiilor. De obicei sunt numerotate. rosie sau verde. epave. recifuri etc. de forme si culori diferite astfel ca sa poata fi recunoscute usor pe timpul zilei si prevazute cu mijloace de semnalizare luminoasa. in puncte izolate. Punctul navei determinat prin intersectia a douã sau mai multe linii de pozitie obtinute ca rezultat al unor observatii simultane se numeste punct observat.principale de pe coasta maritima si luminile secundare. aparaturii de navigatie etc. Luminile mici sunt stabilite in porturi. la intersectia carora se afla punctul navei. pentru observarea si identificarea lor pe timpul noptii. Principiul determinarii pozitiei navei Punctul estimat al navei poate fi afectat de o serie de erori datorate: conditiilor hidrometeorologice. Pentru executarea unei navigatii în sigurantã punctul estimat trebuie verificat ori de câte ori conditiile permit prin procedee de navigatie ce au la bazã observatia asa cum sunt: navigatia costierã. stânci. Uneori datorita erorilor ce afecteza observatiile cele trei linii de pozitie nu se intersecteaza dupa un punct ci doua câte doua dupa trei puncte ce formeaza un tringhi al erorilor.) si de aceea navigatia costierã trebuie sã se execute cu mare precizie. vizibile la mare distanta. Luminile secundare sunt acele lumini mari plasate la intrarile portului si alte puncte unde este ceruta intensitate mare si un coeficient de siguranta in functionare mare. exprimat in secunde. La navigatia în apropierea coastei apar cele mai multe pericole de navigatie (funduri mici. astronomicã sau electronicã. ♦ lumina mica . Principiul determinãrii pozitiei navei consta in obtinerea pe baza observatiilor costiere a doua sau trei linii de pozitie. Lumina farurilor poate fi alba. Caracteristica unui far este constituita din: culoarea luminii. Rezolvarea triunghiului erorilor va fi tratata la procedeele de determinare a punctului corespunzatoare. . in care se transmite semnalul luminos dupa care se repeta in serie..

izobatã).α. din care mãsurãtorile la reperele de navigatie observate au aceeasi mãrime. În navigatia costierã se folosesc urmãtoarele 5 linii de pozitie: 1. 5. ♦ se traseazã spre larg din cele 2 puncte A. evitarea unor pericole de navigatie etc. radio. astronomice. 3. arcul de cerc capabil de un unghi orizontal (sau locul de egalã diferentã de relevment). 2. . Cu toate acestea o linie de pozitie poate ajuta conducerii navei la aterizãri. Dupã natura observatiilor care stau la baza obtinerii liniilor de pozitie. acestea pot fi: linii de pozitie costiere. ♦ se traseaza arcul de cerc. Arcul de cerc capabil de un unghi orizontal între doua obiecte Este locul geometric al tuturor punctelor din care doua repere se vad sub acelati unghi. ♦ la intersectia semidreptelor se aflã centrul arcului de cerc capabil de unghiul α. Unghiul orizontal dintre doua repere (α) se mãsoarã cu ajutorul sextantului sau se determinã ca diferentã dintre valorile unghiulare ale relevmentelor la cele doua repere. Pentru trasarea liniei de pozitie pe harta Mercator procedam astfel: a) α < 900 ♦ se unesc punctele reprezentând cele 2 obiecte. 4.Se recomandã ca atunci când conditiile de navigatie si observatie permit. determinat de 2 obiecte. indiferent de intervalul de timp care le separã. În cazul când nava stationeazã se considerã observatiile simultane. sã se aplice cu prioritate procedeele determinãrii punctului cu observatii simultane. aliniamentul. linia de egalã adâncime a apei (linie batimetricã. cercul de egalã distantã mãsuratã la un obiect. dreapta de relevment. Dreapta de relevment Dreapta de relevment se considerã locul geometric al punctelor din care un obiect se vede fatã de directia nord adevãrat sub acelasi unghi. Cu o singurã linie de pozitie nu se poate determina pozitia navei. Linii de pozitie costiere Linia de pozitie este locul geometric al punctelor de pe suprafata Pamântului. B semidrepte ce fac cu linia ce le uneste un unghi egal cu 900 .

♦ se traseazã spre coasta din cele 2 puncte A. b) α > 90 ♦ se unesc punctele reprezentând cele 2 obiecte.De asemenea centrul arcului de cerc capabil mai poate fi obtinut la intersectia uneia din dreptele ce fac cu AB 900 . ♦ la intersectia semidreptelor se aflã centrul arcului de cerc capabil de unghiul α. . B semidrepte ce fac cu linia ce le uneste un unghi egal cu α . ♦ se traseaza arcul de cerc.α si mediatoarea segmentului AB.900.

Aliniamentul Este locul geometric al tuturor punctelor din care doua repere se vad in acelati plan vertical.Centrul arcului de cerc mai poate fi obtinut prin intersectia uneia dintre dreptele trasate anterior si mediatoarea segmentului AB. În navigatia costierã distantele mãsurate la repere sunt considerabil mai mici de 30 Mm.3). iar latitudinile la care se navigã sunt inferioare celei de 600. 3.2. . trasarea riguroasã pe harta Mercator a cercului de razã d cu centru în A va genera o curbã închisã a cãrei deformatie este orientatã de-a lungul meridianului. Având un reper A si o distanta mãsuratã de la acesta (Fig. În aceste conditii erorile ce apar sunt neglijabile. Pe harta Mercator aliniamentul se traseazã ca o dreaptã obtinutã prin unirea reperelor ce constituie aliniamentul. Cercul de egalã distantã Este locul geometric al tuturor punctelor egal departate de un reper.

ca liniii de egalã adâncime a apei. hãrtile contin linii batimetrice (izobate). În apele fãrã maree. În functie de scarã. linia de egalã adâncime este neconcludentã pentru determinarea punctului. La sensibilitatea aliniamentului contribuie si forma si dimensiunile reperelor. Astfel trebuie avute in vedere urmatoarele criterii: ♦ obiectele sa fie vizibile de la alidada si sa fie trecute cu precizie in harta. Spunem cã aliniamentul este sensibil atunci când distanta dintre observator si primul reper este micã si distanta dintre repere este mare. masurarea relevmentelor fiind comoda si sigura. pentru eliminarea erorii date de inclinarea alidadei. ♦ sa se masoare relevmentele la timp cât mai scurt unul dupa altul. În apele cu maree acestea trebuie corectate si în functie de înãltimea mareei fatã de nivelul zero al hãrtii. Procedeul ofera expeditivitate si o buna precizie. unghiul optim de intersectie este 900 pentru determinarea cu doua relevmente. ♦ relevarea cu prioritate a reperelor mai apropiate de nava. relevarea mai intâi a farurilor cu semnalul luminos mai scurt . incepând cu cel mai apropiat de axa longitudinala a navei si terminând cu cel mai apropiat de travers.Linia de pozitie este determinatã cu atât mai precis cu cât aliniamentul este mai sensibil. Procedee de determinare a pozitiei Determinarea pozitiei navei cu relevmente Liniile de pozitie se obtin prin masurarea cu alidada montata pe repetitorul giro (Rg) sau compasul magnetic (Rc). ♦ alegerea reperelor astfel incât sa ofere o intersectie favorabila a liniilor de pozitie. Astfel. sondajele mãsurate cu sonda ultrason trebuie corectate în functie de pescajul navei. Liniile de egalã adâncime sunt folosite în practica navigatiei costiere în conditii de vizibilitate redusã. si în general în conditii de navigatie nesigure. Linia de egalã adâncime a apei Este curba ce uneste punctele in care apa are aceeasi adâncime. Pentru o buna precizie este important sa se urmareasca eliminarea posibilelor erori si sa se acorde o atentie deosebita la alegerea reperelor si masurarea relevmentelor. ♦ sa se identifice cu atentie reperele. Aceasta regula trebuie respectata in primul rând atunci când marea este montata. ♦ pe timpul noptii. situatie in care se foloseste o alidada dintr-un material amagnetic. Variatia adâncimilor dintr-o anumitã zonã contribuie la precizia folosirii izobatelor ca linii de pozitie în navigatia costierã. ♦ relevarea cu prioritate a obiectelor situate la o inaltime cât mai mica fata de orizont. preferându-se obiecte subtiri si înalte. la variatii lente ale adâncimilor. 60o sau 120o când se folosesc trei repere.

♦ se determina pozitia navei ca fiind: o punctul de intersectie al celor trei drepte de relevment (caz ideal foarte rar intâlnit). obtinându-se un nou . ♦ mentinerea alidadei in planul vertical al obiectului observat pe timpul masurarii. atunci când acesta are laturile mai mici de o mila marina.si apoi a celui cu semnal luminos mai lung. ♦ prin eliminarea erorii sistemetice ce afecteaza masuratorile cu una din metodele: a) Procedeul triunghiurilor asemenea: se reduce sau se mareste valoarea celor trei relevmente cu 20-50. o centrul de greutate al triunghiului erorilor (obtinut prin intersectia doua câte doua a celor trei drepte de relevment dupa trei puncte). ♦ se convertesc relevmentele (din relevment giro sau compas in relevment adevarat) si se traseaza pe harta. simultan se citesc ora si lochul. Determinarea pozitiei cu trei relevemente simultane Algoritm: ♦ se identifica reperele si se masoara relevementele la timp cât mai scurt unul dupa altul tinând cont de ordinea recomandata.

punctul navei se determina cu doua relevmente succesive la acesta. Simultan se citesc ora bordului si lochul (cl2). ♦ se traseaza relevmentul RA prin Z2 si la intersectia dreptei de relevment transportata R’A cu relevmentul RB se obtine punctul observat-estimat al navei Z. prima dreapta de relevment R1 fiind transportata pentru momentul ultimului relevment R2. se citesc ora bordului si lochul (cl1). respectiv. simultan. asemenea cu primul. Determinarea punctului navei cu doua relevmente succesive la un singur obiect Presupunând ca avem in vedere un singur reper A. Se traseaza relevmentul adevarat RA prin reperul A . care reprezinta punctul estimat al navei in raport cu Z1 . se ia relevmentul RB la acesta. intersectia acestuia cu drumul navei este punctul Z1 .triunghi. Determinarea punctului navei cu doua relevmente succesive la doua obiecte Algoritm : ♦ Se releveaza obiectul A in relevmentul RA si.RB ca diferente intre relevmentele la primul si al doilea reper si. Punctul se obtine la intersectia arcelor capabile de unghiurile α si β. Punctul se afla la intersectia dreptelor ce unesc vârfurile de acelasi nume. ♦ cu o deschizatura de compas egala cu m si cu originea in Z1. se intersecteaza drumul navei in Z2. Se traseaza relevmentul adevarat RB prin reperul B . ♦ se calculeaza distanta parcursa de nava in intervalul de timp dintre observati : m = f (cl2 – cl1) . al doilea si al treilea. ♦ in momentul când apare in vedere obliectul B. functie de drumul D urmat de nava si distanta . b) Procedeul locurilor de egala diferenta de relevment: se calculeaza unghiurile α = RB – RA si β = RC .

punctul navei se obtine prin trasarea arcelor de cerc capabile de unghiurile α si β. Prezentam in continuare aceste doua procedee. care se construiesc pe harta. La intersectia celor doua arce de cerc se afla punctul observat al navei Z. B si C la care se masoara unghiurile orizontale α intre A si B respectiv β intre B si C. .m parcursa in intervalul de timp dintre observatii (astfel incât sa existe o variatie a relevmentului de minim 30 °). ♦ Procedeul segmentelor. Rezolvarea grafica pe harta este similara cu cea prezentata pentru cazul determinarii punctului navei cu doua relevmente succesive la doua obiecte. Pentru a determina punctul navei cu cele doua unghiuri orizontale se folosesc frecvent urmatoarele doua procedee : ♦ Procedeul arcelor de cerc capabile de unghiurile α si β . Procedeul arcelor de cerc capabile de unghiurile α si β Presupunând ca observatiile sunt simultane. Determinarea punctului navei cu doua unghiuri orizontale Consideram ca avem in vedere trei repere A.

. Determinarea punctului navei cu distante Cazul distantelor simultane Distanta masurata la un reper de navigatie determina o linie de pozitie de forma unui cerc. pe AB si respectiv CB.Procedeul segmentelor Se realizeaza urmatoarele constructii geometrice: ♦ Din punctul central B se traseaza dreptele BF si BG. Pentru determinarea pozitiei navei se traseaza cele doua cercuri de egala distanta. având centrele in A si B.α si respectiv 90° . P. ♦ Din A si C se ridica perpendicularele AH si CL. Acestea intersecteaza dreptele BF si BG in M si respectiv. la intersectia lor se obtine punctul navei Z. de raza d1 si respectiv d2. Piciorul perpendicularei Z coborâta din B pe dreapta MP reprezinta punctul observat al navei Z. care formeaza cu AB si BC unghiurile 90° . care are centrul in reperul observat si raza egala cu distanta masurata.β. Consideram ca s-a masurat distanta d1 la reperul A si distanta d2 la reperul B. ♦ Se unesc intersectiile M si P.

3. . datorate imperfectiunii ochiului. cu cercul de egala distanta d2.Cazul distantelor succesive Sa presupunem ca nava merge in drumul D si se masoara sucesiv distanta d1 la obiectul A si apoi d2 la reperul B (fig.. se afla punctul observat-estimat al navei Z.7). ♦ Se traseaza cercul de pozitie de raza d1 cu centrul in A1. ♦ Se transporta reperul A in A1. in drumul D si distanta m parcursa de nava in intervalul de timp dintre observatii . Erori in navigatia costiera Erorile ce afecteazã observatiile în navigatie pot fi: . lipsei de antrenament. vizibilitate.conditiile de observatie . balansul navei etc.erori proprii observatorului. . oboselii. Spatiul parcurs de nava intre observatii este m. Algoritm : ♦ Se traseaza cercul de pozitie de raza d2 cu centrul in B . 3. La intersectia acestui cerc de pozitie transportat. starea mãrii. de raza d1.

erori sistematice. ce sunt constante într-o serie de observatii dacã mãsurãtorile se efectueazã în aceleasi conditii.masurarea distantei parcurse de nava in intervalul de timp dintre momentul plecarii si momentul determinarii pozitiei si punerea ei pe drumul trasat.erori accidentale.trasarea drumului adevarat urmat de nava din punctul de plecare. Problema directa Se cunosc: coordonatele punctului de plecare (ϕA. data de loch. rezolvarea problemelor de estima se face prin calcul. Dupã caracterul lor putem împãrti erorile în : . se pot determina cauzele si valoarea erorii. În cazul acestora.erori ale procedeului de observatie folosit. λ B) ϕ (ϕA. determinarea pozitiei navei in estima grafica presupune: .erori ale instrumentelor de navigatie. λ A) ϕ drumul urmat de nava intre punctele A si B (Da) distanta dintre punctul de plecare (A) si cel de sosire(B) (m) Se determina: coordonatele punctului de sosire Problema inversa Se cunosc: coordonatele punctului de plecare coordonatele punctului de sosire Se determina: drumul urmat de nava intre punctele A si B distanta dintre punctul de plecare (A) si cel de sosire(B) (ϕB. Problemele de estima se rezolva cel mai des grafic. pe harta de navigatie. Putem observa doua tipuri de probleme de estima numite in general problema directa si problema inversa. drumul urmat dat de compas si distanta parcursa. . . acele erori ce apar din cauze neprevãzute. . neregulate. . Navigatie estimata Navigatia estimata presupune determinarea pozitiei navei cunoscând coordonatele punctului de plecare. λ B) ϕ (Da) (m) Estima grafica In principiu. Atunci când distanta parcursa nu permite rezolvarea grafica pe o harta la o scara corespunzatoare unei bune precizii.. λ A) ϕ (ϕB. fiind eliminate apoi pe bazã de corectii.

. Prin urmare.Da .. ca mãrime unghiularã este unghiul format între directia nord adevarat si directia de deplasare a navei.scoaterea din harta a cooronatelor punctului astfel obtinut (numit punct estimat). ex.curenti sezonieri. vânt) fiind derivata de la drum. Deriva de curent Un curent marin este definit prin directie si vitezã. Directia curentului este directia în care se deplaseazã masa de apã în raport cu fundul mãrii. O nava navigând sub influenta unui curent se va deplasa cu o viteza rezultanta obtinuta prin compunerea vectorilor viteza prin apa (vl) si viteza curentului (vc). 4. Sailing Directions. . viteza indicatã de lochul navei vc = viteza curentului.curenti de maree. β β = Df . ex. un curent poate produce cresterea vitezei. comparând pozitia estimatã a navei cu cea observatã pentru un moment dat. Na Df β Vf VC β Da Vl Fig. curentul Bosforului. Directia si viteza curentului se determinã prin procedee de navigatie. sau abaterea navei de la drum impreuna cu cresterea sau scaderea vitezei. curentul Golfului. vf = viteza deasupra fundului. scaderea vitezei. Directia si viteza curentilor oceanici permanenti si sezonieri sunt date în publicatii nautice cum sunt: Occean Passages for the World. Determinarea pozitiei estimate a navei se complica atunci când deplasarea acesteia este afectata de factori exteriori (curent. se exprimã astfel: curent la est sau curent în directia 900. Indian generati de musoni. Curentii marini pot fi clasificati în: . curentii din Oc. indicând deci sensul în care se deplaseazã apa.curenti permanenti.1. vl = viteza navei prin apã. Viteza curentului este viteza cu care se deplaseazã masa de apã deasupra fundului mãrii. in functie de viteza si directia sa. se exprimã în noduri. Directia de deplasare a navei va fi data de directia vectorului rezultant aratat mai sus.1. . elemente ale miscãrii navei în raport cu apa. viteza navei în raport cu fundul mãrii. Df = drumul deasurpra fundului.curenti accidentali. se numeste derivã de curent (β). Currents of the Indian Ocean etc. Unghiul format între axa longitudinalã a navei si directia ei de deplasare sub influenta curentului. generati de vânturile din zonã.

. distanta parcursa m. aplicată pentru determinarea drumului pe care nava trebuie să-l urmeze la deplasarea dintr-un punct în altul pe suprafaŃa Pământului. 1. la parcurgerea de distante mari. Estima prin calcul Estima prin calcul este folosita când scara hartilor utilizate nu permite rezolvarea problemelor de estima cu ajutorul estimei grafice. care se ocupă de determinarea poziŃiei navei folosind drumul navei şi distanŃa parcursă într-un anumit interval de timp.Deriva se considerã: .Problema directă a estimei Se cunosc: coordonatele punctului de plecare a navei A(φ1 şi λ1). drumul in care merge nava Da. -problema inversă a estimei. dacã nava este derivatã la Tb (curentul din Bd) . cunoscute sub denumirea de: -problema directă a estimei. Deplasarea est-vest Deplasarea est vest (e) este arcul de paralel de latitudine oarecare λ.pozitivã. dacã nava este derivatã la Bd (curentul din Td).negativã. cum este cazul navigatiei oceanice. cuprins între două meridiane de longitudini cunoscute λ1 şi λ2 Problema directă şi inversă a estimei În navigaŃia estimată se pun spre rezolvare două probleme fundamentale. in general.

1. In functie de spatiul “m” parcurs de nava si de latitudinea medie “Фm”. Rezolvarea în funcŃie de latitudinea medie CondiŃiile care trebuie îndeplinite pentru a aplica această metodă sunt: φm < 60°. se calculează longitudinea punctului de sosire: λ 2 = λ1 + ∆λ. se calculează latitudinea punctului de sosire φ2 : φ2= φ1+∆φ. Problema se rezolvă aplicând următorul altgoritm: se calculează diferenŃa de latitudine ∆φ in functie de spatiul parcurs si drumul adevarat: ∆φ = m·cosD. se calculează e deplasarea est-vest: e = m·sin Da. distanŃa parcursă m < 300 Mm. se calculează latitudinea medie φm: φm= (φ1 +φ2) / 2 . se calculează diferenŃa de longitudine în funcŃie de deplasarea est-vest si de latitudinea medie φm: ∆λ= e·secφm . in rezolvarea problemelor de estima directa intalnim urmatoarele situatii: Фm < 60° si m < 300 Mm Фm > 60° si m > 300 Mm 1.Se cer: coordonatele punctului de sosire (φ2 şi λ2) după deplasarea navei în drumul şi la distanŃa dată. E ∆λ F C e B ∆φc ∆φ D A m .

se calculează diferenŃa de latitudine crescândă ∆φc: ∆φc= φc2 ± φc1. se calculeaza deplasarea est-vest: e = m·sin Da se calculeaza diferenta de longitudine in functie de “e” si “φi”: ∆λ = e · sec φi = e / cos φi . drumul adevarat Da ≠ 90° sau 270º. distanŃa parcursă m > 300 Mm. se calculează latitudinea punctului de sosire φ2 : φ2= φ1+∆φ.expresie în care se dă semnul minus. se calculeaza longitudinea punctului de sosire λ2: λ2 = λ1 + ∆λ . Algoritmul după care se rezolvă problema este următorul: se calculează diferenŃa de latitudine ∆φ in functie de spatiul parcurs si drumul adevarat: ∆φ = m·cosDa. In acest caz putem intalni doua situatii: nava are un drum apropiat de 90° sau 270º nava are un drum diferir de valorile de mai sus. se calculeaza ltitudinea intermediara φi: φi = ∆φc / ∆φ. se calculează diferenŃa de latitudine crescândă ∆φc: ∆φc= φc2 ± φc1. când latitudinile sunt de acelaşi semn şi semnul plus. Rezolvarea în funcŃie de latitudinea crescândă Metoda se aplică atunci când: latitudinea medie φm > 60°. Date cunoscute: coordonatele punctului de plecare A(φ1 şi λ1). spatiul parcurs m. se calculează latitudinea punctului de sosire φ2 : φ2= φ1+∆φ. . când latitudinile sunt de semne contrarii. Algoritmul după care se rezolvă problema este următorul: se calculează diferenŃa de latitudine ∆φ in functie de spatiul parcurs si drumul adevarat: ∆φ = m·cosDa.2. Date cunoscute: coordonatele punctului de plecare A(φ1 şi λ1). . spatiul parcurs m.1. drumul adevarat Da ≈ 90° sau 270º.

în rezolvarea problemelor de estimă inversă întâlnim următoarele situaŃii: φm < 60° şi ∆φ < 5º φm > 60° şi ∆φ > 5 º 2.-90. se calculeaza longitudinea punctului de sosire: λ2 = λ1 + ∆λ.λ1. distanŃa de parcurs m. când latitudinile sunt de semne contrarii. se calculează distanŃa de parcurs m. se calculează deplasarea est-vest e: e = λ·cos φm. În functie de diferenŃa de latitudine “∆φ” şi de latitudinea medie “φm”.Problema inversă a estimei Se cunosc: coordonatele punctului de plecare a navei A(φ1 şi λ1). şi ∆λ în funcŃie de coordonatele punctelor A(φ1 şi λ1) şi B(φ2 şi λ2): ∆φ =φ2 .1. Se cer: drumul pe care nava trebuie să-l urmeze între cele două puncte Da. Latitudinea crescanda este distanta masurata de la Ecuator. Latitudinea crescanda se exprima in mile ecuatoriale. cu una din formulele: m = ∆φ·secD = ∆φ/cos D (1) . pe harta in proiectie mercator. se calculeaza diferenta de longitudine in functie de diferenta de latitudine creascanda ∆φc: ∆λ = ∆φc · tgDa. se calculează drumul navei D: tgD= e/∆φ. când latitudinile sunt de acelaşi semn şi semnul plus. se calculează φm: φm = φ1+ ∆φ/2 = (φ1+φ2)/2 . pana la un paralel dat. Coordonatele punctului de sosire a navei A(φ2 şi λ2).φ1 ∆λ =λ 2 .H. de-a lungul meridianelor. 2.expresie în care se dă semnul minus.Rezolvarea în funcŃie de latitudinea medie Problema se rezolvă aplicând următorul altgoritm: se calculează ∆φ.. Fiecarei latitudini ii corespunde o latitudine crescanda care poate fi calculata sau poate fi scoasa din Tablele Nautice D.

Se stabilesc următoarele reguli pentru folosirea celor două formule la calculul distanŃei de parcurs m: când drumul navei în sistem circular este cuprins între 315° -360° -45° şi 135° 180° -225°. sau m = e·cosecD = e/sin D (2) când drumul navei ia valori cuprinse între 45° . .315°.360° -45° sau 135° . când latitudinile sunt de acelaşi semn şi semnul plus.sau m = e·cosecD = e/sin D (2).180° . Problema se rezolvă aplicând următorul altgoritm: se calculează ∆φ şi ∆λ.expresie în care se dă semnul minus. 2. în funcŃie de coordonatele punctelor A(φ1 şi λ1) şi B(φ2 şi λ2) ∆φ =φ2 . diferenŃa de latitudine ∆φ > 5°.135° şi 225°-270°-315°. se calculează diferenŃa de latitudine crescândă ∆φc: ∆φc= φc1 ± φc1 .225°. când drumul navei în sistem circular este cuprins între 45°-90°-135° şi 225° 270° .90° . distanŃa de parcurs m se calculează cu formula (1).λ1. metoda se aplică atunci când: latitudinea medie φm > 60°.φ1 ∆λ =λ 2 . când latitudinile sunt de semne contrarii. se calculează distanŃa parcursă de navă m cu una din formulele: m = ∆φ·secD = ∆φ/cos D (1) când drumul navei ia valori cuprinse între 315° . se calculează drumul navei: tgD= ∆λ /∆φc.2. distanŃa de parcurs m se calculează cu formula (2). Rezolvarea în funcŃie de latitudinea crescândă În practica navigaŃiei.

3.20 CL2 O3 143. ∆φ1. corecŃia girocompasului ∆g = +1º. ∆φ3. λA = 000º14’. m1 . ∆λ3. Crt. Se stopează maşina. Dc φ3.02. φ2. CL4. navigaŃia se desfaşoară după girocompas. Dc φ4. Da. Datele problemei Să se calculeze O CL 01.11 CL4 Nava se află în punctul A de coordonate φA = 50º37’.4 E. 1 NAVIGAłIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ Harta 1652. factorul de corecŃie al lochului f = 1. m4. m2. Dc. Din acest punct nava ia Dg = 319º. ∆φ2.00 132. 2. O3.Pb.5 01. λ4. λ3.9 N. Dm.8 02. λ2. Nr. De aici nava ia Dg = 236º. 1. . Da. ∆λ2. CL1. ∆λ1. 4. De aici nava ia Dg = 274º. viteza navei VN = 15 Nd. Da.

Da. λA = 000º06’. CL4. mt. corecŃia girocompasului ∆g = -1º. m3. λ4. navigaŃia se desfaşoară după girocompas. Dc φ4. ∆φ1. ∆λ2. E. Da. m1.Pb. Datele problemei Nava se află în punctul A1 de coordonate φA = 50º41’. 2 NAVIGAłIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ Harta 1652. m2.19 CL2 O3 165. factorul de corecŃie al lochului f = 1. 4. Ra1.9 W. O3. Nr. CL2. Se determină punctul navei cu două relevmente măsurate simultan.02 CL4 . Din acest punct nava ia Dg = 262º. Să se calculeze Da.00 155 02.8 N. λ2. De aici nava ia Dg = 260º. ∆φ2. Se stopează maşina.8 03. 3. Dc φ3. ∆λ1.03. Ra2. ∆φ3. Dc φ2. λ3. astfel: • Rp1 = 34º la Hooe Bank Fl (3) 20s 12m 22M Horn (3) 600 • Rp2 = 96º la BY East Borough Head. viteza navei VN = 18 Nd. 2. O CL 02. 1. ∆λ3. Crt. De aici nava ia Dg = 249º.

astfel: • Rp1 = 36º la Fl. m3 . De aici nava ia Dg = 250º.00 220 06. Crt.26 CL2 3. 2. 1. viteza navei VN = 16 Nd. Ra2 . astfel: • Rp1 = 38º la Hooe Bank Fl (3) 20s 12m 22M Horn (3) 600. • Rp2 = 98º la East Borough Head Se stopează maşina. 4. λ3. 3s. Nr. mt. • Rp2 = 94º la Fl. λA = 000º05’. navigaŃia se desfaşoară după girocompas. 5s Sewer De aici nava ia Dg = 262º. λ2.4 07. λ4. O3 237.7 N.8 E.48 CL4 φ3. Dc. corecŃia girocompasului ∆g = +1º. Datele problemei Nava se află în punctul A1 de coordonate φA = 50º40’.05. . m2 .Pb. Se determină punctul navei cu două relevmente măsurate simultan. m1 . Se determină punctul navei cu două relevmente măsurate simultan. E. Da. Y. 3 NAVIGAłIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ Harta 1652. O3. CL4 . Ra1. E O CL 06. CL2 . Y. factorul de corecŃie al lochului f = 1. Din acest punct nava ia Dg = 291º. Dc φ2. Să se calculeze Da. Dc φ4. Da. Ra1. Ra2 .

5º. Ra1. 1. Dc. Se determină punctul navei cu două relevmente măsurate simultan. Y. Nr. m2. O3. Datele problemei Nava se află în punctul A1 de coordonate φ1 = 50º34’. navigaŃia se desfaşoară după girocompas.44 CL2 3.5º. Ra1.5º. astfel: • Rp1 = 228º la East Borough Head. m3. viteza navei VN = 15 Nd. Ra2.3 φ3. λ2. Se determină punctul navei cu două relevmente măsurate simultan. mt. . astfel: • Rp1 = 149º la Sewer Fl. 5s • Rp3 = 264º la Fl. Dc. Y. m1. Da. Din acest punct nava ia Dg = 45. 08. • Rp2 = 213º la Fl. Ra1. 5s • Rp2 = 273º la Pier 2 FR (Vert) De aici nava ia Dg = 85. 2. • Rp2 = 293º la Winter Q(6) + L Fl. Ra2. corecŃia girocompasului ∆g = +1. ∆φ2. factorul de corecŃie al lochului f = 1.Pb. ∆λ2. E 4. Ra2 .05. 4 NAVIGAłIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ Harta 1652.10 250 07.5º. λ4. O3 265. λ1 = 000º40’. CL2. Y. E.46 CL4 φ4.5 N. Ra3. 15s De aici nava ia Dg = 71. ∆λ1. λ3.8 W. ∆φ3. Crt. ∆φ1. 5s. Dc φ2. Da. Se determină punctul navei cu trei relevmente măsurate simultan. astfel: • Rp1 = 328º la Fl. 3s Se stopează maşina. Să se calculeze Da. E O CL 07. ∆λ3 . CL4. Y.

1. ∆λ3 . Crt.3 05. Ra. mt O CL 04. Din acest punct nava ia Dc = 149º. 5 NAVIGAłIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ Harta 1652. m4. λ5.03 CL4 05. Dg φ2.20 CL5 . Să se calculeze Da. ∆φ2.5º. Rp = Bd 75º. λ1 = 000º47’.96.15 CL2 O3 175. ∆φ1. λ4. viteza navei VN = 10 Nd. m3. navigaŃia se desfaşoară după girocompas. CL5. λ3. ∆λ2. ∆λ4 . Ra φ3. Se măsoară un al doilea relevment Rp = Bd 124º la acelaşi reper de mai sus şi se determină poziŃia navei cu procedeul celor două relevmente măsurate succesiv.00 170 04. corecŃia girocompasului ∆g = +1. O3. 2.5 N. m1. ∆φ3. factorul de corecŃie al lochului f = 0. Dm. Din acest punct nava ia Dc = 92º. CL4 φ5. Nr. m2.Pb.4 Se măsoară un relevment la reperul Hooe Bank Fl(3)20s12m22M astfel. Datele problemei Nava se află în punctul A1 de coordonate φ1 = 50º38’. 4. ∆φ4. ∆λ1. 3.5 W. CL2.4 Se stopează maşina. λ2. E φ4. 5.

corecŃia girocompasului ∆g = -2º. Nr. astfel: • Rg = 340º • d = 32 cb. Să se calculeze Da. ∆λ2. Dc. navigaŃia se desfaşoară după girocompas. E. Se stopează maşina. ∆λ3 . Ra. λ1 = 000º32’. φ2.9 W. 05.5s10M şi Winter Q(6)+Fl 15s • β = 58º între Winter Q(6)+Fl 15s şi East Borough Head. O CL 05.9 N. astfel: • Rg = 018º • d = 38 cb Din acest punct nava ia Dg = 082º Se determină poziŃia navei cu un relevment şi o distanŃă măsurate simultan la reperul Fl G. m2.00 210 O2 213. CL4. ∆φ3. factorul de corecŃie al lochului f = 1. λ3. Din acest punct nava ia Dg = 034º Se determină poziŃia navei cu două unghiuri orizontale măsurate simultan.8M Siren (1)/ 20s. CL3.4 3.57 CL4 φ4. . λ4. Dc. 6 NAVIGAłIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ Harta 1652. λ2. E. Dc.04. ∆φ2.28 CL3 φ3. Crt. 05. Da. Da. E. Ra. viteza navei VN = 16 Nd. Datele problemei Nava se află în punctul A1 de coordonate φ1 = 50º40’. m3. ∆λ1. m1. 4. O2. 1. 2. Din acest punct nava ia Dg = 096º Se determină poziŃia navei cu un relevment şi o distanŃă măsurate simultan la reperul Pier 2FR (Vert).Pb. astfel: • α = 40º între OcWY 7. ∆φ1.

29 CL2 O3 203. 7 NAVIGAłIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ Harta 1652. ∆φ1. Crt. ∆λ2. Dc. Datele problemei Nava se află în punctul A1 de coordonate φ1 = 50º41’. O4 . ∆φ3. Din acest punct nava ia Dg = 271º. Se determină poziŃia navei cu două distanŃe măsurate simultan. Se măsoară un al doilea relevment la reperul Fl.9 N. navigaŃia se desfaşoară după girocompas.9. 2. 5. m1. φ2. φ4. Rg = 351º. astfel: d1 = 31 cb la reperul Fl. Nr. Ra. mt . Din acest punct nava ia Dg = 281.Y.3º .8 E. λ2.5s • Din acest punct nava ia Dg = 266.7º. m4.5 Se măsoară un relevment la reperul Oc(2)10s17m12M astfel. m2.Y. E. O3. ∆λ4 .5s Sewer astfel. ∆φ2. Da.4º .05 190 10. Se stopează maşina. 11. m3. λ1 = 000º13’.3s • d2 = 42 cb la reperul Fl. λ3. ∆λ1. λ4.Y. ∆λ3 . 1. E O CL 10. factorul de corecŃie al lochului f = 0. Să se calculeze Da.Pb. λ5. Ra. viteza navei VN = 15 Nd. CL2. 3.38 CL5 φ5.2 O4 209 4. Da. corecŃia girocompasului ∆g = -1. Dc. CL5. Rg = 22º şi se determină poziŃia navei cu procedeul celor două relevmente măsurate succesiv. φ3. ∆φ4. Dc.

∆φ1. 05.5 Se determină poziŃia navei cu două distanŃe măsurate simultan. 8 NAVIGAłIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ Harta 1652. ∆λ1. CL4. astfel: • Rg = 012º • d = 40 cb Inceteaza actiunea vantului. Df. 2.7º . α. λ4. Da. ∆λ3 . navigaŃia se desfaşoară după girocompas. m3. ∆λ2.3 W. ∆φ3. In zona se constata actiunea unui vant in cadranul SW.Y. E. Se determină poziŃia navei cu un relevment şi o distanŃă măsurate simultan la reperul Fl(2) R. CL2. φ2. Nr. E. corecŃia girocompasului ∆g = 1.9º Se determină poziŃia navei cu două distanŃe măsurate simultan. λ1 = 000º37’.Pb. Crt. E.8 3. 4.5s Sewer • Se stopeaza masina. Dg. Da. λ2. Vf. Dg. λ3. astfel: d1 = 39 cb la reperul East Borough Head • d2 = 28 cb la reperul Q(6)+L Fl. Să se calculeze Da.17 CL2 O3 212.3 04. ∆φ2. m2.10s Outfall. Ra.7º. O CL 04. astfel: d1 = 35 cb la reperul Fl.00 197.5 N. Datele problemei Nava se află în punctul A1 de coordonate φ1 = 50º38’.20 CL4 φ4. Dg. φ3. factorul de corecŃie al lochului f = 0. O3. Din acest punct nava ia Dc = 101.91. 1. Din acest punct nava ia Dc = 35º.Y. m1.15s Winter • Din acest punct nava ia Dc = 99.3s • d2 = 42 cb la reperul Fl. mt . viteza navei VN = 18 Nd.

λ4. Ra1 . ∆φ3. Ra2 . CL2. λ3. factorul de corecŃie al lochului f = 1.00 155 02. 9 NAVIGAłIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ Harta 1652. φ2. Df. Dc. m2. viteza navei VN = 18 Nd. 1. ∆φ1. β.8 N. Datele problemei Nava se află în punctul A1 de coordonate φ1 = 50º41’. Df. O3. Vf.8 03. Se determină poziŃia navei cu două relevmente masurate simultan. Dg. astfel: Rp1 = 34° la reperul Hooe Bank Fl (3) 20s 12m 22M Horn (3) 600 • Rp2 = 96° la reperul BY East Borough Head • Se stopeaza masina. ∆λ3 . CL4.9 W. m1. Nr. m3.02 CL4 . ∆λ1. 2. ∆λ2. φ3. α. φ4.Pb. λ2. Vf. E. directia curentului Dirc = SW. 3. navigaŃia se desfaşoară după girocompas. Da. ∆φ2. 4.03. E. Din acest punct nava ia Dg = 262º In zona se constata actiunea unui curent. Inceteaza actiunea curentului. λ1 = 000º06’. viteza curentului Vc = 6 Nd. Crt.19 CL2 O3 165. Ra. mt O CL 02. Să se calculeze Da. corecŃia girocompasului ∆g = -1º.

determinarea punctului navei cu două distanŃe simultane Proiectul este individual şi se întocmeşte pe harta 1652. Df. determinarea punctului navei cu relevment şi distanŃă 7. deriva de vânt (se calculează α. Etape obligatorii pentru proiectul de NEC II: 1. • problema trasată pe hartă. drd. Costel STANCA Asist. m. Vf) 4. λ. compusă din cel puŃin 10 etape (8 etape sunt cele impuse. Vf) 3. Ramona BEJAN . determinarea punctului navei cu trei relevmente simultane 6. Neefectuarea uneia din etapele de mai sus atrage după sine respingerea proiectului. Titular disciplina: S. Univ. Dc. determinarea punctului navei cu două relevmente succesive 5. E. l.PROIECT NEC II Proiectul reprezintă o problemă de navigaŃie estimată şi costieră. Pentru toate etapele se vor calcula cel puŃin: φ. La susŃinerea proiectului studentul trebuie să prezinte: • problema – proiect compusă de el şi rezolvată. de mai jos). Df. drd. etapa de estimă prin calcul: directă şi inversă (la început sau la sfârşitul proiectului) 2. Proiectul trebuie susŃinut şi va primi notă separată de nota de la examen. deriva de curent (se calculează β. determinarea punctului navei cu două unghiuri orizontale 8.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful