CUPRINS

Prefaţa
Descrierea Cil* a Bibliotecii Naţionale a României VASEY, CHRISTOPHER Ghid de detoxifierc - metode simple de eliminare a toxinelor din organism / Christopher Vasey; trad.: Alexandra Nâşcutiu. - Bucureşti: Editura NICULESCU, 2 0 0 8 ISBN: 978-973-748-228-0 I. Năşcutiu, Alexandra (trad.) 615.83

11 15

Preambul P a r t e a î n t â i : D r e n a r e a toxinelor Drenajul

17 19 19 22 25 30 33 39 41 44 44 44 48 48 50 52 52 52 5

© Editions Jouvence, 1992.2003 Titlu original: Manuel de detaxicaiion - sanie ei vilaiite par Velimination des taxines, par Christopher Vasey Editions Jouvence SA, Chemin du Guillon 20, Case 184, CH 1233 Bernex httpy'/www.editions-jouvence.com, info@editions-jouvence.com Pentru ediţia in limba română: © Editura NICULESCU, 2008 Adresa: Bd. Regiei 6D 060204 - Bucureşti, România Tel: (+40)21-312.97.82 (+40)21-312.97.84 Tel/Fax: (+40)21-312.97.83 Caii Centen (+40)21-314.88.55 E-mail: club@niculescu.ro Internet: www.niculescu.ro Ilustraţia copertei: Carmen Luatei

1. Intoxinare şi intoxicare Intoxinarea Intoxicarea 2. Cum ne îmbolnăvesc deşeurile? 3. Boala se datoreazâ unei alterâri a terenului 4. Organismul nostru îşi îmbunătăţeşte sănătatea purificându-se 5. A îngriji înseamnă a purifica 6. Practicarea drenajului Emonctoriile 7. Emonctoriul intestinal INTESTINUL SUBŢIRE COLONUL Funcţia digestivă Funcţia de eliminare SEMNE ALE UNEI BUNE Şl ALE UNEI PROASTE FUNCŢIONĂRI INTESTINALE Frecvenţa eliminărilor Viteza activităţii intestinale

Tipărit la

fedprint
t i p o g r a f i a U:<tuUt<1UU! MSpnftB

ISBN 978-973-748-228-0 Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei carp nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare şi accesare a datelor, fără permisiunea Editură NICULESCU. Orice nerespectare a acestor prevederi conduce in mod automat la răspunderea penală fată de legile naţionale şi internaţionale privind proprietatea intelectuală.

iuiiiria a eenalttsnfa iglllt Ifitagilnala
Abdomenul preeminent W, [^'Bncinfll Intestinali Med do acţiune mecanic Mod de acjiune chimic Mod de acjiune osmotic DRENANTII CU M O D DE ACŢIUNE MECANIC Alimentele laxative Spălaturile Cura de apâ DRENANTII CU M O D DE ACŢIUNE CHIMIC: PLANTELE MEDICINALE DRENANTII CU M O D DE ACŢIUNE OSMOTIC ALŢI DRENANŢI NATURALI 9. Emonctoriul hepatic şi biliar Ficatul Caile biliare Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcfionâri hepato-biliare 10. Drenanjii hepatici şi biliari Fructele şi legumele Plantele medicinale Alji drenan}i naturali 1 1 . Emonctoriul renal Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări renale 12. Drenanfii renali Fructele şi legumele Plantele medicinale Alfi drenanfi naturali 13. Emonctoriul cutanat Hipodermuţ Dermul

53
53 53 55 57 57 57 58 58 62 65 66 70 71 74 76 76 78 79 80 82 86 87 89 .91 92 93 98 100 100 101

Epidermul Pielea este un organ vascular Pielea este un organ contracţii Pielea este un organ nervos 14. Drenanfii cutana)i Frecjia uscata Exercifiul fizic Baia calda Sauna Baia de vapori Baia de aer cald la domiciliu împachetârile calde Baia de soare Masajul prin frământare Fructele şi legumele Plantele medicinale 15. Emonctoriul pulmonar Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări 16. Drenanjii pulmonari Expectorajia voluntară Inversarea pozifiei corpului Gâfâiala Plantele medicinale Al}i drenanfi naturali 17. Drenajul auricular Anatomia urechii 18. Sistemul limfatic 19. Drenajul sistemului limfatic Postul negru Masajul Vodder (sau masajul de drenaj limfatic) Masajul zonelor reflexogene plantare

1

0

3

103 104 . 105
1 0 6

1°° 107
1 0 7

1

0

8

109 109
1

10 HI

HO 1

1

1

H2 115 H 11 11 11 H

7

8

8

8

9

120 124 125 125 129 131 131 ..131 132
7

Lumânările pentru urechi ale indienilor Hopi . . . 126

. Efortul fizic intens 28. 193 195 196 196 .capsulele Tincturile-mamă Uleiurile esenţiale Dozare Intoleranţă şi contraindicaţii Anexa 2 Masajul zonelor reflexogene plantare Anexa 3 Dezintoxicarea toxicomanilor şi curele de drenaj Intoxicaţia Care este soluţia pentru intoxicaţie? Drenajul prin hipervitaminizare Anexa 4 Cure de slăbire şi detoxîficare Bibliografie Indexul drenanţilor şi tehnicilor 197 197 198 199 200 202 202 205 205 205 207 208 210 210 213 219 O singură plantă sau un amestec de plante? . Deşeurile circulante şi deşeurile impregnate Deşeurile circulante Deşeurile necirculante sau impregnate 23. 196 196 9 . . Crizele curative Tehnicile d e dezincrustaj 24. Dietele Regimurile restrictive Monodietele Dietele şi crizele curative 26. Cataplasmele din frunze de varză Concluzii Anexe Anexa 1 Note despre folosirea plantelor medicinale Ceaiurile 8 133 133 134 135 138 Comprimatele .. . 2 I. Postul Cum se ţine un post? 25. .. . Praeliee derivaţiilor Partea a doua: D e z i n c r u s t a r e a deşeurilor p r o f u n d e Dezincrustajul 22. 200 142 142 142 143 147 151 151 154 161 162 167 170 178 180 181 183 188 189 . Baia hipertermică 29.QiiivefHJi 90. Cura de apă distilată Apele slab mineralizate 27. UifHiîielB tipuri fJtt tlopouri GrlBtalolo Coi utile . Cataplasmele de argilă Cum se face o cataplasmâ de argilă? 3 0 .

. suportăm consecinţele progresului. In fine.. ciupercile otrăvitoare. deşeuri de nitraţi. în proteine animale. în produse rafinate şi în zahăr. somnifere. dezechilibru hormonal în cărnuri. diverşii microbi erau pe atunci inamicii cei mai redutabili. şi prin diversele droguri care îi devin încetul cu încetul indispensabile pentru a-i compensa indis­ poziţia tot mai accentuată: alcool.... omul nu era confruntat decât cu agresiunile naturale din mediul său exterior. plantele alergizante. şi aceasta în spe­ cial de la începutul secolului al XlX-lea. cu atât organismul nostru este mai agresat. animalele veninoase. tutun. medicamente sedative. Fructele toxice. prin sedentarism şi lipsa de oxidare a deşeurilor metabolismului celular. cea legată de modul de viaţă al individului care se intoxică printr-un comportament alimentar greşit: chimicale. de insecticide sau ierbicide în alimente. Putem distinge două tipuri de agresiuni: Pe de o parte. Până la începutul epocii industriale.Prefaţă A vorbi despre detoxificare înseamnă implicit a vorbi despre intoxicare!. Cu cât ne apropiem de epoca noastră. Prin înmulţirea agenţilor chimici care ne înconjoară. alimentaţie prea bogată în grăsimi saturate. individul se 11 .

j. căci în prezent încărcătura toxică este de aşa natură. Al doilea tip de factori dăunători este mai greu de com­ pensat. singura cunoaştere care i-ar fi permis să-şi gestioneze mai bine înaintarea prin lumea materială şi să asimileze legile acesteia şi i-ar fi oferit o compensare necesară faţă de această retragere în materie. omul modern se confruntă cu o dublă necesitate: • de a compensa în mod real impactul nociv al modu­ lui şi al mediului său de viaţă asupra organismului. Astfel. intestin. ficat. să sensibilizăm opinia publică în legătură cu ravagiile produse de factorii care şu­ brezesc organismul conducând la boală. Va putea astfel să ofere organismului său o compensaţie faţă de agresiunea toxică crescândă. • de a-şi găsi drumul spiritual în funcţie de aspiraţiile interioare care îi sunt specifice. încât generează numeroase maladii. mergând până la pericolul contaminării radioactive. aici intervin tehnicile corpo­ rale de detoxificare. căci rolul lor profilactic este de netăgăduit. Cum potfiîntărite mijloacele de apărare ale organismului? Aceasta este prima întrebare fundamentală a unei abordări etiologice a bolii. Poluarea mediului înconjurător este reflectarea 13 . şi-ar putea întări mijloacele de apărare. nepermiţând o eliminare convenabilă a deşeurilor sale toxice de origine internă. dar trebuie neapărat să oferim şi mijloacele de luptă împotriva acestor ravagii. alcool. Omului i se perturbă deci zilnic echilibrul biologic de către obiceiurile sale de viaţă şi de către invazia tot mai pu­ ternică de chimicale din mediul său înconjurător. cea legată de mediul de viaţă al indi­ vidului. Progresele în cunoaşterea lumii materiale s-au derulat într-un mod mult prea rapid. prospeţimea şi liniştea au devenit o raritate în oraşe. praf şi zgomot. Este bine să alertăm. alegerea alimentelor şi provenienţa lor. care nu se regăseseşte în limba română ca atare. Dar acest lucru deseori nu este suficient.tr. Cartea lui Christopher Vasey prezintă o gamă largă de asemenea tehnici. astfel încât omul nu a putut progresa în paralel în ce priveşte cunoaşterea lumii spirituale. Esenţialul acestei abordări constă în întărirea funcţiei organelor eliminatoare: rinichi. alături de corectarea conştientă a ali­ mentaţiei. Prin aceasta. piele prin folosirea unor elemente care le stimulează în mod specific. gaze de eşapament. fum. cafea. Poate de asemenea să decidă asupra obiceiurilor proaste care îl leagă de diverse substanţe toxice: tutun. în special în zonele urbane. plămân. poate evita sedentarismul şi se poate oxigena practicând re­ gulat exerciţii fizice. Progresul trebuie înţeles şi consecinţele sale accep­ tate. fiinţa umană poate să le remedieze în parte prin atitudinea sa faţă de exte­ rior. a unei duble sarcini pentru omul modern: Conştient de primele elemente dăunătoare. O tenta­ tivă vizând recrearea condiţiilor de viaţă din trecut este desuetă. Şi ar fi o iluzie să credem că acest lucru s-ar putea schimba. autorul se refera la o intoxicare produsă de substanţe care se găsesc în mod normal în inte­ riorul organismului {n. medicamente. Calmul. * Prin acest termen. care este preţul plătit în această epocă tehnică. cantitatea şi calitatea lor. îşi poate modifica alimentaţia. în fine. Ele îl vizează atât pe individul sănătos. Pe de altă parte. Constatăm apariţia unei duble polarităţi.intoxinează* (sau am putea spune că se autointoxică). cât şi pe cel bolnav. Tehnicile de curăţare în profunzime se adresează deşeurilor care sunt acumulate şi incrustate în ţesuturile organismului şi care contribuie la perturbarea func­ ţionării normale şi armonioase a acestuia. este clar că cineva care trăieşte în mediul urban este expus unui mediu ostil: poluarea apei de suprafaţă şi a celei subterane.

d e t e r m i n ă î m b o l n ă v i r e a s t i m u l ă r i i E x i s t ă a a c e s t u i a . . c a t e g o r i c c i ­ c ă Preambul r e p e t ă m t r e b u i e p e n t r u m a l a d i i l o r c a f e a . c ă o r g a n i s m u l c a r e n o s t r u i n t o x i c ă n u p o a t e ş i f u n c ţ i o n a i n v a d e a z ă d e e v a c u a r e a m a t e r i e i m o r b i d e u n e i c o n ­ b i l i r e a s ă n ă t ă ţ i i e v i d e n t e x i s t ă i n d i v i d u a l ă ş t i i n ţ e î n p u r t ă t o r u l p a r t e . n u m a i t r e b u i e s i s t e m a t i c . s u f i c i e n t ş i . D o a r î n t ă r i d o r i m I n m e d i u l s ă d i n j u r u l r e f l e c t ă l u i E u l ! . f i z i c e î n r a f i n a t e î n ţ e l e p c i u n e a p o p u l a r ă n e p u n e o î n f a ţ a d e u n u i m a r e a d e v ă r p e n t r u M e d i c i n a o c a r n e a . o r i g i n e a d o r i n ţ a p o l u ă r i o d a t ă b u i e ş i v i c t i m a s ă î n s c h i m b a r e .a m c ă î m b o l n ă v i m . d e m a i î n ţ e l e p t î n c e p e m î n c e p e m p r i n p r i n s c h i m b a s ă p r e f e r a b i l c e c ă . . e s t e E s t e c e e a a . î m p o t r i v a t u t u n . d a r .a d e v ă r i n t e s t i n e l o r . n a t u r i s t ă m u l t i m i l e n a r ă c ă ş i i . o f a c ă ş i p e t e n s i u n i n e r v o a s e ) . o r g a n i s m u l c a u t ă d e b a r a s e z e d e n u s e d e ş e u r i d a t o r i t ă m o d u l u i n o s t r u a c t u a l v i a ţ ă r e u ­ a c u ­ ( s u p r a a l i m e n t a r e . . r e c ă p ă t a t d i s p ă r â n d s i n g u r e j u d i c i o s ş i a p l i c a t ă ! d e a a c e s t e p e r s o a n e b u c u r i a t r ă i . . ş e ş t e n i c i o d a t ă î n s ă s e d e n t a r i s m . f o l o s i t e î n m e t o d e ş i Ş i a d r e n a r e d a r e l e f i c a t u l u i . d a c ă n e t r e b u i e f o l o s i t e a t â t e a î n g r ă ş ă m i n t e c o n s e r v a n ţ i . s u n t n u a p l u s . d i v e r ş i ş i c i d e . t o x i n e l e d e p l i n . s t ă î n î n c e r c a E s t e î n g r i j i m i n u t i l s ă p u t e r e a a l u p t a d e n o a s t r ă . o r g a n e l o r m a i a f e r i c i r e . e s t e o m u l î n t â i c o n ş t i e n t i z e z e c o n t e x t u l g r u p u l u i î n c a r e c a r e r e s p o n s a b i l i t a t e a e f o r t u r i l e n a t u r i i p e n t r u n o a s t r e . . f ă i n i l e m o d d i m i n u a t e c ă g r ă s i m i l e f ă c u t e a n i m a l e . r i n i c h i l o r n o a s t r e .A exterioara n o s t r u n i a s e p o l u ă r i i E u l u i fiinţei u m a n e . A t u n c i . a c e s t e F ă r ă î n c e t a r e . l a I n a d i t i v i . m u l e a z ă D i n o r g a n i s m l o g i c . .G a s t o n B E S S O N d a c ă d e ş e u r i s â n g e l e s ă s e Vicepreşedinte Asociaţia medicală Kousmine o r g a n e l e . i e r b i c i d e F i i n ţ a t o x i c e . a n u r e s p o n s a b i l e m u l t e f u n c ţ i a d e î n t r . m i j l o c u l d i n c a r e E s t e c o r e c t D r .a u u n e i z i l e l e s a u d e ş i . a t u n c i c â n d n e r e c o m a n d ă ş i c u r ă p r i m ă v a r ă p e s t i c u r ă ţ a r e a s â n g e l u i p u r i f i c a r e a a f i r m ă c ă o r g a n i s m u l u i .a u t o t u ş i . c o l o r a n ţ i . c â t e p e r s o a n e c a u r m a r e Ş i î n v ă z u t d u r e r i l e c u r e t u l b u r ă r i l e c u r ă ţ a r e . î n ş i n e . d e e x i s t ă d e p o s i b i l i t a t e a c u r ă ţ a r e . p i e l i i . . s ă f i e e s t e t o t ­ f a c e m p e n t r u t o x i n e p e r m i s n u o r g a n i s m u l u i î n s e a m n ă n o s t r u i n v a ­ d e c â t r e s t a ­ t r e ­ d a t d e b o a l a n i m i c a l t c e v a ş i u m a n ă e s t e e i . e x e r c i ţ i i z a h ă r u l . a c e s t e i s a d e î i e s t e f a c e c h i m i c e .1 s ă d e t e r m i n a E s t e s c h i m b ă m a a n e l u m e a c e i l a l ţ i . v i l i z a ţ i e i . t r e b u i e ş i c ă r e d u s c o n s u m u l a l c o o l . P h i l i p p e . p e n t r u i n u t i l s ă s ă î n c e p â n d p u t e m s ă a c ţ i o n ă m m o ­ ş i p e n e i n d i v i d u a l d i f i c ă r i p e n o i î n a s u p r a e x t e r i o r .

bronhiile (bronşite). ci deopotrivă o metodă te­ rapeutică de sine stătătoare. colită) şi gazele (aerofagie. enterită. a raţiunii sale de a fi şi a metodelor prin care se poate realiza. întreaga gamă de maladii cardiovasculare. sau atunci când aceste substanţe sunt iritante sau fermentează şi se descom­ pun. greaţă. tuşesc sau expectorează pentru a se debarasa de sub­ stanţele care le umplu alveolele (astm). sinusurile (sinuzite) sau nasul (răceală). Christopher VASEY P a r t e a întâi: Drenarea toxinelor Drenajul Medicina naturistă afirmă că principala cauză a bolilor este prezenţa de substanţe indezirabile în organism. crăpături). balonări). gâtul (tuse). la o nouă manifestare a energiilor caracteristice acestui anotimp. se 17 16 . aşa cum gândesc mulţi. fie a deşeurilor coloidale de către glandele sebacee (acnee. furuncule.Drenajul nu este deci doar un excelent mijloc de pre­ venire. Toate problemele pielii sunt datorate eliminării fie a sub­ stanţelor acide de către glandele sudoripare (eczemă uscată. piele grasă. eczemă umedă). Articulaţiile celor cu reumatisme sunt inflamate. Persoanele care suferă de maladii respiratorii îşi suflă nasul. o stare pe care o trăim după o asemenea cură? Scopul acestei cărţi este tocmai acela de a furniza datele indispensabile pentru o bună înţelegere a funcţiei de drenare. Prezenţa substanţelor alimentare în exces la nivelul stomacului şi a intestinului este cea care provoacă regurgitaţii. care constituie cauza de deces a trei persoane din cinci în zilele noastre. indigestii. Această concepţie decurge din observaţii şi poate fi verificată de fiecare dintre noi în parte. apar inflamarea mucoaselor digestive (gastrită. blocate şi deformate de prezenţa unor „cristale". vărsături şi diaree. O cură de curăţare trebuie neapărat să aibă loc primă­ vara sau era o aluzie la reînnoire.

s u n t d e ş e u r i şi r e z i d u u r i r e z u l t a t e unor mici cantităţi căci. odată degradate. p l ă m â n i şi p i e l e . în substanţele gastrice: cancerigene. le inflamează pereţii (flebite. vase le I j a c i z i graşi) c a r e c r e s c v â s c o z i t a t e a s â n g e l u i . a c ţ i o n e a z ă c a o o t r a v ă a s u p r a ţ e s u t u r i l o r şi o r g a n e l o r şi prezenţa lor în exces. resturile celulare folosite perimate. O uzura parte din toxinele Zilnic. de este pregătit descotorosească acestea. diferite toxine acizii cetonici. a otrăvurilor (intoxicare). Corpul patru organe care filtrează sângele. extrag de acolo toxinele le elimină în exterior. acizii.datorează prezenţei de substanţe excedentare (colesterol. arterite). de toxine din în metaboţesuturile Prezenţa este noastre sa. acidul uric. prin însăşi El funcţionarea de altfel posedă şi organismul să se produce aceste deşeuri. în pătrunderea substanţelor toxice. accident cere­ organismului acumulare nostru de cu substanţe nedorite fie din embolie). aceste reprezintă u n adevărat pericol pentru substanţe Ele prin a organism. Dar. sunt perfect lor n u suportate de orga­ anumit atâta vreme cât prezenţa depăşeşte un prag. cadavrele de globule acestor mineralele provine din majoritatea toxine degradarea substanţelor alimentare de către corp. grăsimile prost transformate Aceste nism.o I n t o x i n a r e s i i n t o x i c a r e (varice) şi le o b s t r u e a z ă (infarct. trebuie să e l i m i n e roşii. deformează bral. In bolile renale. Proteinele. rinichi. A c ţ i u n e a tuturor acestor substanţe asupra organismului nostru să n e d e t e r m i n e să n e i n t e r e s ă m d e p r o v e n i e n ţ a l orl r trebuie Intoxinarea Toxinele lisme. îngreunează funcţionarea normală 18 19 . gută: în alergii: uric alergenele. Totuşi. o d a t ă pragul de toleranţă depăşit. în obezitate: grăsimea. prezente corpul în corp provin din însăşi ţesuturilor. substanţele incriminate sunt deşeuri cancer: ulcerele nocivă a toxine (intoxinare). etc. Este vorba despre ficat. bustia glucozei produce acidul lactic şi g a z u l carbonic. 1 Poluarea rezultă fie d i n t r . în diabet: zahărul. î n acidul etc. c o m ­ iar de pildă. se d e p u n p e (ateroscleroză). proteice. perfect normală. formează ureea.

o Evident. a Este deci m u l t în de medie grame 1982. intoxinarea. adică mai mult are organismul pregătesc terenul pentru bolile viitoare. nu va avea ptomainele.6 de de pildă. A s t ă z i trebuie sumate m a i multe alimente ca în trecut pentru a proteic este astfel acoperit î n proporţie d e 2/3 de către Şi dacă ne gândim la toate proteinele care m a i sunt acoperi n e v o i l e c o t i d i e n e d e v i t a m i n e . disproporţia alimente nostru în şi reiese clar sensul şi i m p o r t a n ţ a adaptării c o n s u m u l u i la nevoile noastre Căci chiar şi a l i m e n t e l e naturale şi s ă n ă t o a s e organice.corpului: ele „virusează" sau „îmbâcsesc" angrenajele rului organic". ar exista o retenţie de g r a m e pe zi. ele ne deşeurile să ne se e l i m i n ă o idee multe S t a r e a d e i n t o x i n a r e este atinsă repede î n zilele noastre. sub d e t o x i n e . Dimpotrivă. de şi de cereale. combustive şi e l i m i n a t o a r e - tendinţa să f e r m e n t e z e să se d e s c o m p u n ă . S u p r a a l i m e n t a r e a substanţe doar eliminări insufi­ de nu duce de c i e n t e : r i n i c h i i ar t r e b u i să e l i m i n e 2 5 p â n ă la 3 0 d e g r a m e uree î n 2 4 de ore. însă care se stocate sub formă de grăsimi. Sursa principală de toxine fiind alimentele. în cazul intoxinării. în Elveţia. mult. m i n e r a l e şi o l i g o e l e m e n t e . producţia de deşeuri depăşeşte posibilităţile de şi cel maladii. adică de 9 0 d e g r a m e î n t r . absolut. consu­ ouă proceselor d e prelucrare pe care le suferă. A c u m u l a r e a grăsimi aceas­ 150 de de n u este d e c â t u n a s p e c t a l s u p r a a l i m e n t ă r i i . \ căci m â n c ă m mult în prea mult. de îndată decât ce m â n c ă m nevoie mai mult decât ca să C â n d eliminare ale corpului. c a r e . Şi aceasta este o sursă d e i n t o x i n a r e . întrucât permit aceste cifre n u reprezintă pe m a i lună! adevărul căi. nu ne v o m mira că intoxinarea cu deşeuri 20 21 . „moto­ • p r o t e i c e este aşa d e r ă s p â n d i t ă . p r e z i n t ă o mită toxicitate pentru corp. alimentele sunt private de elementele lor vitale prin mulţimea con­ reprezintă 243 Necesarul carne. C ă c i m â n c â n d mult. tubul este au exces p o t fi o sursă d e intoxinare. substanţele care sunt absorbite zilnic d i n h r a n ă . capa­ j să o Alimentele sau prost transformate A t â t a vreme cât alimentele noastre sunt adaptate cităţilor digestive. în exagerări. acumulare generatoare otrăvuri violente. dar fiecare 2400 . c u m se c r e d e î n g e n e r a l . acidul piruvic. în zilele noastre se c o n s u m ă printre cantităţi excesive altele prin faptul de că locuitor i-ar consumă medie 3 4 0 0 calorii zilnic. adică doar 12 de l a o b e z i t a t e . de fiecare carne. facem despre viteza cu poate desfăşura ' Dacă alimente. în fi s u f i c i e n t e .o a r a t ă şi n u m e l e . A c e l a ş i l u c r u se î n t â m p l ă c u c o n s u m u l e x c e s i v d e g l u c i d e şi d e O unei altă sursă de intoxinare cantitatea pe care este de grăsimi. de prea 88. cei trei factori ce trebuie luaţi î n considerare vreo de acumulare nedorită de toxine. In cazul obezităţii. toxinele se a c u m u l e a z ă î n ţ e s u t u r i ajută ardem. ta reprezintă pe o retenţie Dacă 24 de de rinichii ore în 5 grame ar loc pe zi. introducem în alimentaţia noastră tot felul mai de m a t e pe parcursul zilei sub f o r m ă de produse lactate. acest lucru se e x p l i c ă elveţian Aceasta consumat kilograme carne pe zi. fenolii. D a c ă n u elimină decât 2 0 de grame. Substanţele precum sunt aceştia sunt Ioc c a r e i a u n a ş t e r e d i n a c e s t e f e r m e n t a ţ i i şi p u t r e f a c ţ i i . indolii. a ş a c u m l e . Intoxinarea este de departe mai semnifica­ decât sunt formă anu­ ! grame sare lună! în elimina de 15 grame periculoasă excedentare (NaCl) grame sau m a i mult 3 obezitatea. c o r p u l n o s t r u se a f l ă î n p r e z e n ţ a u n o r cu care n u v a şti c e să facă. Cifrele n e mai bine să ne d ă m seama de rolul unei f u n c ţ i o n e z e . E x i s t ă şi p o s i b i l i ­ tatea acumulării de toxine fără creştere ponderală tivă. scatolii. de între consumate digestiv consumate cantitatea capabil alimente transforme.

reglementări. de sinteză şi vaccinurile pe care le absoarbe organismul nostru sunt şi ele o cauză de intoxi­ care. Intoxicarea Spre deosebire de intoxinare. ci pentru ca să arate mai bine şi să dureze mai mult. nu toţi aditivii sunt toxici. toxice. ierbicide. în prezent. Alţii. absorbim cu regularitate coloranţi. fiind considerate drept toxice sau otrăvuri. în cele mai multe cazuri fiind vorba de o agitaţie ste­ rilă. Medicamentele chimice.. nervoase şi cerebrale absoarbe o mare parte din energia necesară organelor digestive şi excretoare. toţi aceşti aditivi pe care îi adăugăm la alimente. foloseşte pentru a-şi stimula apetitul numeroşi produşi intoxicanţi (dulciuri. Autorităţile motivează că dozele utilizate sunt minime. tutun. dimpotrivă. Deşi prezente în cantităţi foarte mici în alimente. La această poluare înconjurătoare se adaugă poluarea voluntară la care supunem terenurile cultivate prin trata­ mentele repetate cu insecticide. aceste medicamente nu ar avea un efect atât de dăunător asupra corpului nostru. de pildă) pentru a supravieţui condiţiilor nefireşti în care sunt ţinute sau pentru a accelera creşterea lor în greutate (hormoni). dar care în realitate nu figurează printre alimentele prevăzute de natură pentru corpul nostru. cafea. potenţiatori de gust. cu atât mai repede cu cât o persoană stresată în general nu face efortul de a mânca corect. Otrăvurile pe care le conţin pătrund în interiorul organismu­ lui atunci când le consumăm. . emulgatori. ci de. de toate băuturile industriale şi de toate dulciurile oferite sub o mulţime de forme.„alimente false" produse de industria alimentară. nu de către organismul nostru. cu mult sub dozele care ar putea provo­ ca intoxicaţii. agenţi conservanţi etc. nu pentru a le ameliora valoarea nutritivă. ne intoxicăm zilnic cu substanţe toxice cu care poluăm mediul şi alimentele. Aceste medicamente se regăsesc evident în carnea pe care o con­ sumăm şi parţial până şi în subprodusele animaliere cum ar fi ouăle.. Fiecare substanţă a fost. apei şi solului face ca ali­ mentele să-şi piardă acea puritate pe care o aveau cândva. In plus. produsele lactate. sub­ stanţele care au pătruns în corp nu ar trebui să se afle deloc acolo. Hiperfuncţia facultăţilor motrice. Stresul. con­ tribuie şi el mult la crearea unei stări de intoxinare. Este vorba. Acelaţi lucru se petrece şi în ferme. O intoxicaţie nu ar trebui să fie decât un eveniment accidental şi rar. Sunt substanţe total nepotrivite cu o funcţionare nor­ mală a corpului. pentru care sunt nocive. carne. dar supraconsumul medicamentos din zilele noastre intoxică populaţia în mod rapid. de pildă. prin perturbarea tuturor funcţiilor organice. agenţi antirâncezire. Nivelul toxinelor creşte deci repede.. ci. Ei sunt totuşi toleraţi. Vor fi deci mai puţin metabolizate şi va rezulta o producţie mai mare de deşeuri. alcool). s-a calculat că în fiecare an consumul mediu de asemenea sub­ stanţe este de aproximativ 2-3 kilograme! Din fericire. Animalele sunt frecvent supramedicate (cu antibiotice. stabilizatori. antioxidanţi. testată.. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât aceste substanţe sunt în sine. unii sunt com­ plet inofensivi. Administrate în situaţii excepţionale şi rare. Din păcate. fungicide etc. laptele. în cazul intoxicaţiei. bineînţeles. au o anumită toxicitate recunoscută. Otrăvirea pe care o suferă culturile şi crescătoriile de animale datorită poluării aerului. dimpotrivă. Ele vor contribui astfel la 22 creşterea nivelului deşeurilor din ţesuturile noastre şi la îmbolnăvirea noastră.

dar în ciuda acestui fapt. Dacă îi acordăm puţină atenţie. ele sunt în întregime dependente de mediul în care se găsesc. pudre. să elimine deşeurile. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu termenii de intoxicare şi intoxicat care. Această listă nu a fost făcută pentru a speria. deodorante etc. termenii s-au schimbat şi vorbim despre „teren". indiferent dacă provin din exterior sau din interior. Celulele noastre se scaldă deci într-un ocean interior constituit din lichide celulare în care circulă curenţi nutritivi şi epurativi: curenţii sangvin şi cel limfatic. Compoziţia acestor lichide este deci esenţială pentru celulă. Organismul nostru nu este o pubelă unde se poate arunca absolut orice! N.Nu se cunoaşte totuşi efectul final din interiorul organismu­ lui al interacţiunilor tuturor acestor substanţe puţin sau deloc nocive în doze mici. începem să ne dăm seama de pericolele acestor amestecuri. In zilele noastre. majoritatea acestor surse de intoxi­ care ar putea fi evitate. s-a descoperit că amestecul diferiţilor aditivi consideraţi inofensivi ar putea avea efect cancerigen! Căile digestive nu sunt singurele porţi de intrare ale sub­ stanţelor toxice. oxigenul şi substanţele nutritive trebuie să le fie aduse. creme. Grupându-se. Aceste fluide organice erau numite odinioară umori şi se vorbea despre starea umorilor sau despre starea umorală. organ semipermeabil. sunt folosiţi şi pentru a desemna starea de intoxinare sau prezenţa deşeurilor în general. trebuie să reamintim că acest corp este un ansamblu de celule şi că el funcţionează doar pentru că toate aceste celule sunt active. celulele formează organele corpului. Corpul nostru nu dispune totuşi decât de câţiva litri de sânge. ţesuturile ar acoperi o suprafaţă de 200 de hectare. La fumul de ţigară se adaugă otrăvurile aflate în fumul coşurilor de uzină. Numeroase substanţe toxice pătrund şi prin căile respira­ torii. în loc să fie utilizaţi exclusiv în cazul otrăvi­ rilor cu substanţe toxice provenite din exteriorul organismu­ lui. Unele cosmetice. celulele nu pot supravieţui într-un mediu care nu le este favorabil. să se reproducă şi să recepţioneze mesaje. vopsele de păr. Celulele sunt cele mai mici „unităţi vii" din organismul nostru. în limbajul curent el este folosit atât într-un sens. ci pentru a atrage atenţia asupra multiplelor surse de deşeuri. Dacă ar fi etalate. 2 Cum ne îmbolnăvesc deşeurile? Pentru a ne da seama cum poate prezenţa deşeurilor în corp să ne îmbolnăvească. Ca orice fiinţă vie. dar şi ele posedă propriile organe care le permit să respire. să pro­ ducă energie. căci reprezintă mediul ei vital. este alta. O sută de mii de kilometri de capilare sangvine servesc drept sistem de conducte pentru irigarea acestei suprafeţe enorme. tâlcuri. Cum pot supravieţui celulele 25 I * . Funcţia de transport este îndeplinită de fluidele orga­ nice de tipul sângelui. cât şi în celălalt. B. conţin substanţe nocive sau la limită. 70% din corpul nostru este alcătuit din lichid. Pielea. în cel al instalaţiilor de încălzire şi în gazele de eşapament ale maşinilor. într-adevăr. iar deşeurile pe care le excretează trebuie îndepăr­ tate. Chiar dacă termenul de toxină n-ar trebui utilizat decât pentru deşeurile produse de organism şi nu pentru otrăvurile provenind din exterior. limfei şi lichidelor celulare. Neputându-se deplasa. In prezent.

crescând astfel şi mai niult gradul de poluare. căci circulând cu viteză mare într-un sistem închis aşa cum este cel circulator. Activitatea lor scade. greutatea sursă corporală vitală a sănătăţii L'Eau. 2). celulele nu-şi mai pol desfăşura activitatea. 1: Lichidele care compun (după terenul nostru şi procentajul raportat la [Apa.cu atât de puţin lichid nutritiv? Doi factori compensează cantitatea mică de lichid. Cu cât e mai puternică poluarea. Lichid intracelular (50%) Una din activităţile principale ale corpului este deci menţinerea purităţii lichidelor organice. Deşeurile vehiculate de BAnge pătrund în limfă şi în fluidele celulare. glandele sudoripare şi sebacee. Pentru a menţine puritatea mediului său intern. Dacă o canti­ tate atât de mică de lichide poate fi utilizată pentru a asigura nutriţia şi epurarea unui atât de mare număr de celule. digestivă şi cutanată. Pe de o parte. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu ni'Kiinele în alcătuirea cărora intră. Oxigenul şi substanţele nutritive nu mai ajung Iu celule şi determină carenţe grave. irigarea ţesuturilor şi schimburile. In aceste condiţii. npoi se întrerupe mai mult sau mai puţin. precum şi căile respiratorii filtrează deşeurile şi le elimină în exterior. aşa cum am văzut. doar părţile cele mai active ale corpului sunt puternic irigate: organele digestive atunci când mâncăm. Vasey. viteza de cir­ culaţie compensează lipsa lichidului. In plus. Jouvence) I » . Depunându-se pe pereţii vaselor. Deşeurile eliminate de efUrc celule nu mai sunt îndepărtate. Totuşi. Sângele se îngroaşă. terenul acumulează progresiv deşeuri şi situaţia organică se degradează. Dar un al treilea factor fundamental se adaugă celor doi: celulele pot funcţiona nor­ mal pentru că lichidele organice sunt curate. cele 50 000 de miliarde de celule care compun corpul îşi excretează deşeurile în mediul umoral ca într-o rigolă şi 5 până la 7 mi­ liarde de cadavre de celule ajung zilnic în sânge şi limfă. cu atât mai mult se contaminează şi ticeste fluide. atunci când deşeurile sunt prea numeroase fli emonctoriile leneşe sau deficiente. intestinul. mediul rămâne curat şi celulele pot funcţiona corect. Irigarea diferenţiată şi viteza de circulaţie permit deci ca toate celulele să fie irigate corect. rinichii. muşchii atunci când desfăşurăm o activitate fizică. deşeurile îngustează diametrele acestora. ceea ce încetineşte şi mai mult circuItiţla. ficatul. Dimpotrivă. Cu timpul. Pe de altă parte. Atunci când aceste organe lucrează normal şi pro­ ducţia şi aportul de deşeuri nu sunt foarte ridicate. Ed. corpul dispune de diferite emonctorii (fig. devine mai dens şi mai greu şi nu mai circulă atât de uşor prin vase. Acumulându-se. Sângele face turul corpului cam într-un minut. sângele trece des şi repede prin aceleaşi locuri. Fiecare în felul lui. adică nu se supraîncarcă cu deşeuri. nu toate capilarele sunt umplute în acelaşi timp. dumneavoastră]. celulele ajung să se scalde într-o ndevărată mlaştină a cărei masă inertă paralizează toate flchimburile. o mulţime de otrăvuri pătrund în corpul nostru pe cale respiratorie. acest lucru se datorează faptului că lichidele îşi conservă în perma­ nenţă compoziţia ideală. Fig. creierul atunci când gândim. source vitale de votre sânte Ch.

sau activitatea paralizată. i t tionează organele. Locul pe îl o c u p ă atunci şi c a n t i t a t e a când lor au un efect toxice. j deşeurile sunt inconvenientul p r e z e n ţ e i l o r se a d a u g ă şi c a r a c t e r u l l o r i n t o x i c a n t şi o t r ă v i ­ tor. Celulele şi d e c i In corpul în de întregime. aceste sunt agresate de . blochează articulaţiile. . c a n t i t a t i v . prodis­ care Atunci j b l e m e l e p e c a r e l e p r o v o a c ă se d a t o r e a z ă î n p r i m u l r â n d confortului determinat de simpla lor prezenţă.deşeurile murdăresc şi a s t u p ă filtrele emonctoriilor. va funcţie otrăvuri. Ţesuturile sunt iritate. Vor apărea multe boli d i f e r i t e . î n f r â n a t ă . către otrăvuri. a r e d e c i sănătate. u n efect n e g a t i v asupra stării noastre d e I * . conges- j . organică fi î n g r e u n a t ă . la Dimpotrivă. deviată D a r şi m a i g r a v e s t e c ă c e l u l e l e a r p u t e a fi o m o r â t e ! Prezenţa substanţelor indezirabile î n organismul atât din punct de vedere nostru. când deşeurile n u sunt ele însele toxice. se i n f l a m e a z ă şi se s c l e r o z e a z ă . î n f u n c ţ i e d e o r g a n e l e c a r e s u n t a t i n s e şi d e m o d u l î n care sunt afectate. c â t şi c a l i t a t i v . negativ.

tulburării ¥ F'iHipnr M e n i e r e ( 1 7 9 9 . locale. responsabile de apariţia tulburărilor de umorale. C u se a g r a v e a z ă care apar. 1 bolile cardiovasculare. şi se î n m u l ţ e s c gură regiune a organismului. tumorile. stării terenului. glaucomul. liuiluri î n u r e c h i .. acesta fiind invadat şi s u p r a î n c ă r c a t . reflec-ij „Natura poluarea b u r ă r i l e l o c a l e . oare terenului: subiectul sale de c u m v a r«lrJlP rluc la d e g r a d a r e a c o n t i n u ă a funcţiei a u d i t i v e . fixa. * >MI VUM Basedow { 1 7 9 9 . sunt în realitate lilwifl. părţilor corpului unde organism greutatea îşi are r ă u l se p o a t e slabe. c u c â t s t a r e a t e r e n u l u i se eu atât tulburările dent. decât nişte n u m e date vârfului aisbergului. s c ă d e r e a «lllll. fistulei. acţiunea se r a r e f i a z ă . D i n adevăratele sunt păcate. m e d i c g e r m a n . etc. este t e r e n u l I nulii M e n i e r e * şi B a s e d o w * * . B o a l a M e n i e r e este o b o a l ă a bronşitei fi all d §j j <«friB. consideră din că sunt lor. toate m a - d e la cauzele principale spre efectele Bolile catalogate şi e t i c h e t a t e n u nevralgiile. cu d e b u t tipic între 2 0 şi " ' I (JH uni. d u p â o e x p e r i e n ţ a d e peste 2 0 d e a n i ca m e d i c şef a l urechii Este uşor de observat cât sunt de d e p e n d e n t e locale de starea într-adevăr. aproape altceva impor I idilic pielii tubului digestiv. putea antrena dispariţia lor? tuturor tulburărilor variate datorită Oi'lcat d e m a r e în ciuda a r fi d i v e r s i t a t e a aparenţelor. Partea cea m a i t a n t ă a aisbergului. D a t ă deşeurile se fiind circulaţia în permanen­ corp. într-adevăr. menoragiile supraîncărcat. depresia. Evi­ să repartizează întregul şi î n f i n a l dispar. fistulele supurează şi m a i tarem • • H î ^ H W oslo c a r a c t e r i z a t ă p r i n h i p e r t i r o i d i e .). B o a l a u n e i s e d a t o r e a z ă a t e r e n u l u i hemoroizii sângerează m a i Tulburările locale abundent. A c e s t lucru este terapeutică.1 8 5 4 ) . b o a l a se m a n i f e s t ă prin vertij. c a d e • I I v i li e l e . cea ascunsă. cu atât a terenului. a studiat î n t â i la H a l l e . victime O Fără ale Manifestările umorale sunt bineînţeles cele care alarmează şi a t r a g se î m b o l n ă v e s c să valideze trebuie sunt cauza cercetare a nega că b o l n a v u l u i şi a m e d i c u l u i . foarte adesea u i t ă m această totuşi teorie. orice alterare poate fi localizată. dureroase ale poluării atenţia că despre o r i g i n e a m i c r o b i a n ă Majoritatea microbilor Mli|H'rficială Ivitatea 1'iiliU' multe şi c ă pare oamenilor a bolii. care Toate sunt acestea sunt constitui pro­ bol­ al fundă a bolilor. suprafaţă Această terapiei microbilor. maladii pildă: să s u b l i n i e m de faptul profunzimile n u nicidecum origine micro- omisiune gravă are drept consecinţă şi „ d e t u r n a r e a " secundare.. m a i f r e c v e n t ă la f e m e i . locale. deci într-o anumită cât starea măsură terenului tul­ a l t e r ă r i sunt b a r o m e t r u l stării generale pătrund în corp n u se d e p u n într-o sin­ ne d e g r a d e a z ă . constând dintr-un drenaj general toxinelor.3 Deşeurile tă a lichidelor. senzaţie d e c o m p r e s i e î n u r e c h e a a f e c t a t ă . vizibile. astmul. g u ş ă şi e x o f t a l m i e (proeminenţa 30 31 . Pornind de aici pot apărea o m u l ţ i m e tulburări suprafaţă". D e r e g u l ă u n i l a t e r a l ă . a descris în 1 8 6 1 b o a l a c a r e îi ulO azi n u m e l e . şi ale anemia. u n e o r i p â n ă la surditate eriplalfi (n. ar trebui barometru! natura tat de aforismul fundamental al medicinei naturiste: (le d i r i j a t ă î n p r i m u l r â n d s p r e t e r e n şi n u s p r e Dacă terenul supraîncărcat n u ar p r o f u n d ă a b o l i l o r e s t e g e n e r a l ă şi u n i c ă şi c o n s t ă î n terenului". Ş i i n v e r s . a p o i mentare? lipsa Metabolismele n u sunt c u m v a creşte încetinite în umori somnului? se Cantitatea poluanţi ''ulii Doucrierea bolii c a r e îi p o a r t ă a z i n u m e l e d a t e a z ă din 1 8 4 0 . Ir.1 8 6 2 ) . cu o c a u z ă n e c u n o s c u t ă . d i m i n u a ameliorează. încărcate cu deşeuri. c u m a m p u t e a explica faptul c ă la acelaşi de simptome manifestările marii diversităţi şi d e „de a nav un tratament ar unic. pentru a a v e a logică. cedează fiecare sub această n u este concepţie în opoziţie despre cu boala punctele care primele dtUorată supraîncărcării concepţia poluanţilor. m e d i c f r a n c e z . Crizele u n barometru abateri hemoroizilor. Boala bronşita agravează. cataracta. considerată n u face de tipul ••««(iltllului p e n t r u s u r d o m u ţ i din Paris.

coloidale prin I n t e r m e d i u l bronhiilor. secreţii. c o m ­ dinainte în de boală.i printr-o rezistenţă permanentă la pătrunderea oricărui corp străin sau nociv şi prin eliminarea celor care totuşi au reuşit să pătrundă în ţesuturi. m i c r o b u l n u este n i m i c . organismul realitate care adăposteşte unui' şi'v J Aceştia decât n u musafirii teren supraîncărcat. n u provoacă mite. G l o r i a i-a a d u s . loc deja: prin intermediul bi­ vorbit hipersecreţie l i a r ă şi s a l i v a r ă . tatea altul. d u p ă c u m s-a constatat d e m u l t . t e r e n u l este totul!". eliminarea deşeurilor nasului. î n 1 8 8 5 ( n . chimist şi b i o l o g f r a n c e z . t u l b u r ă r i c a r d i o v a s c u l a r e p a l p i t a ţ i i . acide. v ă r s ă t u r i .1 8 9 5 ) . prezintă t r e m u r ă t u r i a l e extremităţilor. 32 33 . încât în permanenţă să-Ii dental î n organism. atunci când le-a mărturisit apropiaţilor „. adică atunci n u supraîncarcă m o d periculos. selecţionarea şi uti­ în Pasteur*** ar fi r e c u n o s c u t acest lucru pe săi: .. apariţia coşurilor. este considerat pionier în domeniul m i c r o b i o l o g i e i şi a l v a c c i n o l o g i e i .).! cii să patul de moarte. tr.o p r e p a r a r e a vaccinului r a b i c .i p o a r t e n u m e l e : p a s t e u r i z a r e a ) .2 0 kg î n câteva luni). Pacientul p i e r d e r e p e d e î n g r e u t a t e ( 1 0 . ca o victimă fără h o r m o n a l e la nivelul centrilor nervoşi d i n creier. tatea terenului se m a n i f e s t ă Această luptă are deja loc la nivelul proceselor digestive. în timpul digestiei. încărcate î n cazul căilor transpiraţii profuze. proteinele sunt t e r e n u l s u p r a î n c ă r c a t c u deşeuri care le p e r m i t e m i c r o b i l o r se i n s t a l e z e . (tahicardie. Corpului îi trebuie uneori ani de strănut m e n ţ i n ă într-o perfectă stare de puritate.Pe de altă parte. a d e m o n s t r a t n a t u r a m i c r o b i a n ă a n u m e r o a s e b o l i . de aceea. Chiar Louis supravieţuiesc. * * * Louis Pasteur ( 1 8 2 2 . D e pildă. Hipertiroidismul basedowian se datorează dereglării rămâne inactiv. în urine dense. acesta le e l i m i n ă sau tuse. zile c a să e x t r a g ă a fost î n d e p ă r t a t din ţesuturile sale u n c o r p străin care n u plet de acolo în când globilor oculari).. Purificarea emonctoriilor mediului despre care intern a m are starea terenul (aşchii. proteinele c o n ţ i n u t e alimente sunt energii prea puternice pentru organismul tru. acţiunii Ea poate nulă. cu s t i m u l a r e a p r o d u c e r i i d e h o r m o n h i p o f i z a r tireotrop (TSH) c a r e la r â n d u l lui s t i m u l e a z ă g l a n d a t i r o i d ă să secrete cantităţi m a r i d e h o r m o n i t i r o i d i e n i . acci­ sănătoasă organismului nostru. Organismul nostru îşi menţine sănătatea purificându-se Voinţa organismului de a-şi păstra integritatea şi puri­ absolut microbii. D i g e s t i a e s t e o a d e v ă r a t ă l u p t ă î n t r e o r g a n i s m u l n o s t r u şi a l i ­ mente. lizarea energiilor exterioare. cu t o a t e că apetitul este e x a g e r a t . p i e l e a l b ă şi u m e d ă . A j u n g e m a s t f e l d i n n o u l a t e r e n şi l a nos­ la necesitatea are a reduse c a a c e s t a să n u c o n ţ i n ă d e ş e u r i î n e x c e s . renale. fierbinţi. printre a l t e l e . A r e a l i z a t . Principala cauză a maladiilor n u este deci microbul. S t a r e a t e r e n u l u i o importanţă atât de mare pentru acesta funcţionarea caută uminoacizi î n a i n t e de a fi absorbite. El corpul apărare. microbilor fi redusă în funcţie n u sunt Ei nu variază e n o r m de la un nocivi­ la şi bolnav dar sau excesivă. schije d e de se boală sau obuz). proliferează stricăciuni decât atunci când terenul le-o per. respiraţie dificilă la efort) ( n .). reacţionează de î n c e r c â n d să n e u t r a l i z e z e şi să e l i m i n e î n e x t e r i o r e x c e s u l substanţe toxice. care are ca scop neutralizarea. eczemelor cazul căii cutanate. tr. d i a r e e la nivelul căilor digestive. Atunci când alimentele sau gazele nocive p ă t r u n d prin vărsături. sinusurilor. de în chiar mortală. o m e t o d ă d e c o n s e r v a r e a b e r i i (care a v e a s ă .

). amigdalele. I 34 . fost fondatorii e p i d e m i o l o g i e i (n. golirea sinusurilor este identică cu sinuzitele etc. corpul îşi creează uneori emonctorii „artificiale" pentru a face faţă mareei de deşeuri: hemoroizi.membrii unei familii îşi vor satura fluidele organice cu deşeuri. Dar faţă de această boală unică. Doar cunoaşterea acestor transferuri mor­ bide ne poate permite să înţelegem cum o persoană abia 35 pârintele engleze. In disperare de cauză. acţiunea de eliminare este bruscă. fiecare membru al familiei va reacţiona în felul lui pentru a încerca să elimine materia morbidă: unul va face o criză de eliminare pe cale respirato­ rie (bronşită). De altfel. medicinii medic englez.Pentru eliminarea deşeurilor. eczeme când apar pe piele etc. se pot declanşa crize curative. uterul.bolile .de pildă în timpul sărbătorilor de sfârşit de an . favorizată de dietă şi de drenâri. Sydenham* a sintetizat în mod strălucit caracterul salu­ tar şi eliminator al bolii în următoarele cuvinte: „Boala nu este altceva decât un efort al naturii care. • Bolile pe care le lăsăm să „iasă la suprafaţă". a supranumit unul din Hipocrat al | • Bolile pe care le „decapităm" cu ajutorul medica­ mentelor ce reprimă simptomele (deci şi eliminările) au tendinţa să se agraveze sau să lase bolnavul într-o stare de slăbiciune şi de proastă dispoziţie persistentă. Ele se numesc bronşite atunci când au loc la nivelul bronhiilor.pot fi acute sau cro­ nice. celălalt va constata că i se reactivează eczema (eliminare prin piele).. • In timpul curăţărilor practicate în medicina naturistă. Este interesant să notăm mai ales că aceste crize iau forme asemănătoare maladiilor catalogate: eliminarea prin piele este analogă eczemei. intoxinarea umorală. eforturile permanente (cronice) de neutralizare şi de eliminare se opun unei surse neîntrerupte de intoxinare sau intoxicare. deşeurile sunt deviate spre altă poartă de ieşire. boli.. aceste crize de curăţare cu ajutorul cărora corpul se eliberează de toxinele care saturează mediul său intern nu sunt altceva decât ceea ce numim. Aceste eforturi de purificare. Aceste simptome de boală nu înseamnă o dete­ riorare a stării generale. ci o întoarcere la starea de sănătate. ca de pildă gripa. violentă şi cuprinzătoare. • In timpul exceselor alimentare . glandele lacrimale.. în cazul bolilor cronice. cele pe care le ajutăm să „iasă" prin intermediul băilor calde. pot fi folosite şi unele căi secundare: glandele salivare. Atunci când un emonctoriu devine incapabil să-şi rea­ lizeze acţiunea de eliminare. De fapt. într-adevăr. în cazul bolilor acute. deşeurile care ar fi trebuit să părăsească organismul pentru ca acesta să poată funcţiona din nou corect. Ele exprimă deci un efort de purificare şi de prevenire şi nu o operaţiune distructivă. dar în acelaşi sens. Aceste crize de curăţare . ulcere.. au fost împinse în profunzime. fiecare dintre noi a putut să constate în practică acest lucru. ne aduc o stare de sănătate mai bună decât cea care a precedat apariţia bolii. pentru a proteja bolnamd. Acest lucru se explică foarte simplu prin faptul că eliminările au restabilit o stare umorală fiziologică. al băuturilor calde. fistule. se căzneşte să evacueze materia morbidă". Sau cu alte cuvinte. este vorba pur şi sim­ plu de o criză de eliminare. Câteva exemple ne vor permite să înţelegem mai bine că boala este o criză de eliminare. altul va face o diaree etc. * Thomas englezilor Sydenham sau (1624-1689). bolile sunt rezul­ tatul tentativelor de curăţare făcute de către organism. tr.

benefice r e g e n e r a t o a r e . d e o a r e c e n i v e l u l d e îiicflrcare iniţial n u scade. n u m e r o a s e s i s t e m e t e r a p e u t i c e r e p r i m ă f ă r ă să ştie e f o r t u r i l e c u r a t i v e ale o r g a n i s m u l u i . l a s ă l o c u l u n e i a l t e i a . care con­ Neînţelegând a c e s t e n o ţ i u n i a t â t d e s i m p l e şi î n stituie c o n d i ţ i a p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a n o r m a l ă a Paradoxal. - problema fundamentală crizele organ. N a t u r a n e a r a t ă c ă această cale n u este c e a într-adevăr. O medicaţie ce reprimă simptomele aflate în contrast manifesta A t u n c i c â n d nivelul d e supraîncărcare creşte foarte g! c â n d r e z i s t e n ţ a t e r e n u l u i s c a d e . Reprimarea excepţională! de altfel simptomelor ar trebui să fie o situaţii posibilităţile mar­ de lor d e a p ă r a r e a t â t d e r e d u s e . şi eforturile purificatoare ale organismului n u ar trebui decât atunci când viaţa bolnavului este în utilizată când micro- Prin refularea „micilor maladii" eliminatoare. ar adap­ aceste determină suprimarea simptomelor t r e b u i să fie î n t o t d e a u n a rală a mediului umoral. imediat urmate de o curăţare gene­ cazuri extreme.ft d e e l i m i n a r e . u r m a r e i n e v i t a b i l ă a mult trata­ cu m e n t e l o r r e p r e s i v e . în de pmiie boala profundă. de curăţare nu ar trebui deci să fie binevenită p e d e e f o r t u r i l e p u r i f i c a t o a r e şi l a f i e c a r e t e n t a t i v ă d e refulare se iftHpunde p r i n t r . dar u n tratament deşeurile represiv adică supra- departe.„vindecată" „recontractă" aceeaşi boală sau face o alta o d a t ă v i n d e c a t ă . dat. se i n s t a l e a z ă complicaţiile. Ed. de re­ emonctoriilor Aceste epuizate infecţie nflnfllatea. In recidivele sau recăderile repetate şi supărătoare. iniţiată D a r chiar şi î n suprimată. î n aceste cazuri. Să înţelegem bolile grave. care la î n c e p u t reprimată fără şi fiice H\tar p e a c e e a ş i c a l e c a r e t o c m a i a f o s t î n c h i s ă . ci dimpotrivă. Kll?. şi aşa m a i Bolnavul speranţa că aleargă va atunci de D a r la un specialist la care. sporeşte îmbâcsirea terenului rămânând nerezolvată. m a ­ durerile sunt prea puternice sau c â n d are loc o invazie biană. e a a r t r e b u i să fie s u s ţ i n u t ă . î n c â t b o l n a v u l se trezeşte măsură n u nu sunt este torul neputincios al invaziei către şi d i s t r u g e r i i corpului său Rezultatele u n o r astfel d e t r a t a m e n t e pasagere. a c e s t e a se t r a n s f o r m ă d e s t u l d e r e p e d e î n ladii d e g e n e r a t i v e şi d i s t r u c t i v e * . A c e s t l u c r u d u c e la î n c a r e o r g a n i s m e l e s u n t a t â t d e u z a t e şi slăbite. se v a a g r a v a . t e r a p i a a p l i c a t ă r e f u l e a z ă i m e d i a t ţi\ profunzimile fi util la umorale. R e z u l t ă situaţie catastrofală: de fiecare dată când următoarea organismul o deşeuri efect sa­ în turează ţesuturile sale a r e d e benefic î n c e a r c ă să scape d e t o x i n e l e c a r e î l d e r a n j e a z ă d e c l a n ş â n d * A se citi de a s e m e n e a : d e a c e l a ş i a u t o r . . soluţie facilă. felul acesta motiv. daune al acestor furtuni purificatoare. datorită c u r ă ţ a r e c o n t i n u ă şi afectează d e fiecare d a t ă alt «spoitului s u p l i m e n t a r d e o t r ă v u r i orga­ Refularea nefirească este o fltcc d e c â t să agraveze situaţia. pericol. complicaţii vor necesita îngrijire adecvată. curăţarea organismului asemenea de u n legilor n a t u r i i . tat situaţiei specifice a bolnavului. f a v o r i z a t ă c h i a r p r o v o c a t ă a t u n c i c â n d a r e d i f i c u l t ă ţ i î n a se s a u a se d e s ă v â r ş i . în c i u d a g r a v i t ă ţ i i u n e i b o l i . fhtlificsirea u m o r a l ă . amânările Pentru pe care obţine rezultate profunde durabile.o n o u ă criză de e l i m i n a r e . altul. D i m p o t r i v ă . u n m o m e n t Desigur. u n t e r e n curat spiritul n u î n c e t e a z ă să corpului. forţa vitală nu-şi abandonează atât adauge. se vindeca. Soleil. a D a r o r i c u m scopul organismului este o epurare terenului O criză său. 1 9 8 8 37 . E a iluzia că nu Este foarte posibil ca în timpul acestor revolte ale nismului. . a le deoarece cauza profundă şi cAlre deşeuri sau d e infecţiile microbiene supraadăuşi decât jjate. Geneva. sau ca o să fie iluzorie dând provocate gravă să se ameliorează bună. m a l a d i a îşi î n c e t e a z ă e f e c t u l benefic c o n s t r u c t i v şi t r e b u i e r e c u r s l a u n t r a t a m e n t d e o s e b i t . trebuie epurarea terenului căci. medicamentoase.

substanţe că oligoelementele deseori vitale n u a j u n g u n d e este n e v o i e d e ele drumul până acolo Pentru a ajuta la (lichidele organice) acestor (celulele) pentru este plin de 5 Dacă prezenţa natura de nceste toxine. în funcţie de doză. Hipocrat. ?n n a t u r ă nu ar confirma-o. efect eliminator la mănâncă medici­ nivelul diuretic) plămânilor (efect expectorant). natura A t u n c i c â n d u n a n i m a l este bolnav. fost r e p a r a t e şi c â n d s t a r e a u m o r a l ă a r e v e n i t l a A îngriji înseamnă deci a purifica. Vindecarea expulzate în afara intervine atunci deşeurile au organismului. Organul transpiraţiei este unul din­ tre ele şi este comun tuturor bolilor". utile vitaminele. plantelor m e d i c i n a l e . Pentru nceastă recurge im fost constatare A a î n g r i j i î n s e a m n ă p u r i f i c a deşeuri.a o b s e r v a t c ă l u p i i şi c a p r e l e n e g r e m u ş c a t e d e şerpi v e n i ­ n o ş i se e l i b e r e a z ă de substanţele toxice cu ajutorul argilă. corpul beneficiază atunci din n o u din plin de nutritiv. substanţelor într-adevăr. D a r observarea atentă cedeelor curative folosite d e către a n i m a l e n e afată că HC c u r ă ţ ă p e n t r u a s e regenera. B i m p t o m e l e e i e x p r i m ă e f o r t u r i l e c o r p u l u i d e a se d e b a r a s a aportul a fi logică. fie prin anus. sau prin alt emonctoriu. o teorie construită de o m . Restabilind puritatea terenului drenaje. c â t şi p i s i c i l e trifoi sau pir a t u n c i c â n d s u n t b o l n a v i . posteşte. S . sau prin ve­ zică. Postul mite degradarea lor. a e n u n ţ a t acest adevăr: Dacă această nevoie de puritate umorală nu ar fi decât nimic a pro­ un simplu punct de vedere. e l e f a n ţ i i se p u r i f i c ă c u 39 . deci prin profundă a bolilor se caracterizează boala cu prin toate de înlăturarea carenţe. fie pe gură. dezintoxicat organismul. A c e s t e p l a n t e nale au. când ţesuturile normal. terapia şi să a r t r e b u i d e c i să se b a z e z e eforturile curative când la pe susţină care corpul. părintele „Toate bolile se vindecă prin Intermediul unei evacuări. medicinii. deşeurilor prin autoliză şi facilitează per­ eli­ minarea S e ştie d e a s e m e n e a c ă a t â t c â i n i i . trebuie substanţe nedorite în organism. L a r â n d u l lor. al rinichilor (efect sau al i n t e s t i n u l u i (efect l a x a t i v sau purgativ). în care organismul precum aceste suferă de ' j absenţa etc.bolile lipsa provocate sau de de carenţe.

acesta va putea capta toxinele acumulate în ţesuturile profunde pe care Ie irigă.Unele animale rănite sau bolnave se tăvălesc în noroiul argilos şi prin aceste cataplasme improvizate beneficiază de puternicele proprietăţi de curăţare ale argilei. In cazul curelor de drenare. Odată curăţat emonctoriul. Virtuţile dezintoxicante ale transpiraţiei sunt puse în va­ loare în ţările nordice sub formă de saună. pielea transpiră mai abundent. toate eforturile se îndreaptă spre ele şi vizează restabilirea unor eliminări normale dacă acestea erau insuficiente sau. în ţările arabe şi turce sub formă de băi de aburi (hammam) şi de către indi­ enii din America de Nord prin băi cu vapori calzi. pentru a ajunge la zi. Prin tradiţie.şi ar mai fi multe altele — ne arată căile pe care ne îndrumă natura. căile respira­ torii se eliberează de deşeurile coloidale care le astupă. iar volu­ mul lor creşte. Peste tot în lume. el redevine capabil să filtreze corect sângele. întâi de toate. Mijloacele aplicate sau drenanţii Hunt variaţi. de absorbţia de sucuri sau de alimente având calităţi dezintoxicante. adică acea capacitate de a favoriza epurarea organismului. In mod curios. care spune că „medicina este arta de a imita metodele curative ale naturii". Poatefivorba de plante medicinale. Un drenaj constă în stimularea activităţii de filtrare a jiftngelui şi de eliminare a toxinelor prin diferitele emonctorii de care dispune organismul. de masaje. se practică şi faimoasele „cure de primă­ vară" al căror scop declarat este acela de a curăţa sângele. Să ne mai amintim şi purgaţiile şi spălaturile la care erau supuşi altădată copiii la venirea primăverii. pentru a le transporta apoi spre emonctorii. Această eli­ minare intensă trebuie să fie vizibilă pentru persoana care face cura: materiile evacuate de către intestin sunt mai abun­ dente sau evacuarea are unritmmai regulat. urinele capătă o culoare mai închisă pentru că se încarcă cu deşeuri. 6 Practicarea drenajului Drenajul este o modalitate ce ne ajută să curăţăm orga­ nismul. proprietatea comună tuturor plantelor medicinale este cea depurativă. conform principiului lui Hipocrat. Toate marile religii au propus perioade de purificare prin post. 41 40 . emonctoriul stimulat de drenanţi se curăţă de toate deşeurile care stagnează în ţesuturile sale şi îi blochează „filtrele". Aceste câteva exemple . La rândul lui. amenajate în mici colibe. Emonctoriile sunt mijloacele indirecte indispensabile prin care se poate face drenajul. creşterea acestor eliminări pentru o anumită perioadă de timp. şi mai mult. diferitele populaţii propun şi utilizează tehnici de depurare pentru a conserva sănătatea sau pentru a vindeca maladii. Un drenaj este deci caracterizat printr-o eliminare cres­ cută de deşeuri prin intermediul emonctoriilor. de spălaturi intestinale etc.

p r e a c ă c i f i n i c i p r e a ş i n u p u t e a r e d u s ă s . m ă s u r ă iiiiii a v a n s a r e c a r e v a p r o g r e s i v ă f a c e d e r e g e n e r a r e t r e b u i e l u a ţ i a c e s t o r î n o r g a n e . P e n t r u d e s u n t c e r n ă m â n t f o l o s i ţ i o t r e p t a t t r e b u i e ţ e s u t u r i . s t i m u l a o r d i n e a d e p i n d î n e v i d e n t d e a m p l o a r e a d e ş e u r i . p e I n m a i m u l t e d e t ă m â n i . p u t â n d c ă t r e s i n g u r ă d e s ă p ­ 0 a p a r a t u r ă d e c i s u n t c o m p l i c a t ă . p r o g r e s i v . m a i î n c â t e u n u l s i n a l e s n i v e l u l u i t o x i n e t i s u l a r e . o a f i e f i c i e n t ă . e x i s t ă d i f e r i t ă p e n t r u p i t r t e c e o c u p a a b o r d a f u n c ţ i o n a r e a m i j l o a c e l e o r g a n u l u i d e s . d e i n t e s t i n u l . e s t e r e e d u c a t e . r e s p u n d e . P e n t r u n e c e s a r a î n p u ţ i n i . s ă fie î n d r e n a n t . u n g e n e r a l . C o r p u l n u d e c o m b i n a r e a f i z i o l o g i c . ş i n u L i s t e l e t r e b u i e aplicare uşoară. ş i c ă c i p u t e r n i c e c a r e e p u i z e a z ă d e r e g l e a z ă s a r e a c ţ i e d e v i n e g r e u v ă z u t e s t e a d e v ă r a t a d r e n a n t b i n e a l e s s e e s t e s u f i c i e n t î n s ă î n c â t p e n t r u c a s ă e m o n c t o r i u . c a p i t o l e l e v o r f i c a r e i m p o r t a n t î n t r e t o x i n e . p o t v i z a l i m i t a t e ( p e r s o a n ă B i n e î n ţ e l e s . e s t e o F i e c a r e t r e b u i e c u s ă .a r u n c u n o a s c ă m o d u l f u n c ţ i o n a r e . n n u m i t e U t f t s u r ă P r o c e s u l N u s ă d e [inii a r e D r e n a n ţ i i p r e z e n t a ţ i e i a f i n u î n a c e a s t ă a u l u c r a r e î n d e p l i n e s c d e p u ţ i n d o u ă d i s ­ e i s e g f k e r i i : m u l t o r t e h n i c i d e d r e n a j p e n t r u a r e u ş i d e b l o c a r e a l o r . e m o n c t o r i i o b ţ i n e p u t e a f l u x s e e f i c i e n t s ă s e d i f e r i t e l o r b i n e e m o n c t o r i i . n u t r e b u i e c â n d n e a p ă r a t d r e n a j e l e s ă f i e s t i m u l a t e t o a t e p e n t r u A t u n c i s u n t p r a c t i c a t e 42 43 . n c c i a e f i c i e n ţ i . d o u ă n u o p t i m ă E a d e c i c a r e d i f e r i t e l e s e c e v a v a e m o n c t o r i i d e î m p ă r ţ i t e s i t u e a z ă f i e c a r e e x t r e m e . c u r ă ţ a r e e f e c t p r o v o c a t d e d r e n a j e p e e s t e u n p r o c e s p r o f u n d b r u s c d e c â t d e d i n s ă s e t e r m e n l u n g .L a s c ă d e r e ş i î n a c e a s t ă a e l i m i n a r e d e v i z i b i l ă a d e ş e u r i l o r T e r e n u l c o r e s p u n d e r e d e v i n e o p r i m a p r d a t ă . p u t e a D o z a o r g a n i s m u l d e s . ) D o z a r e a c ă c i n i c ă . a r t r e b u i p r e f e r a b i l r e p e t a t ă î n t r e d e d o u ă o r i f u n c ţ i e c a z . f a c t o r i ş i v a l a b i l ă . p o a t e a c e s t e a simplitate.ş i d o z e c a u t e m i c i c a r e T r e b u i e A î n c e p u t c u c a r e ş i a l e t r e b u i e r e d u c e c r e s c u t e V a fi p r e z e n t a t ă m a r e p e d e c e l p e n t r u d e f i e c a r e d r e n a j . p e r s o a n ă . d e c â t ş i e l i b e r e z e e x t r a s e o c u r ă t o a t e s â n g e t o x i n e l e . p r u d e n ţ ă c u c â t ş i d e rinichii. e a s u n t l i m i t a t i v e m a i e z i t a t f o l o s i m m a i m u l t e a n . ş i p r e a a r m u l ţ i . e s t e o r g a n e a c ă t r e c a p a c i t a t e a i m p o r t a n ţ i c u r e i . s e c u r a t p e n t r u c e l a l t ă e v i t a i r o s i r e a ş t i m d e a c ă l e f o r ţ e l o r e s t e c e l T r e b u i e c o n s e c i n ţ ă . p e n t r u d e fi a p l i c a ţ i n e v o i e c o r e c t . c o n s i d e r a r e s u n t e f i c i e n ţ a d u r a t a I n t o x i c a t ă ( m a r e c o n s u m a t o a r e s a u a r e f o r ţ e l e o d a t ă p e r s o a n ă v â r s t ­ Eficienţa drenajului depinde de intensitatea sa. c e l m a i e m o n c t o r i u p e n t r u m u l t c a o g a m ă s ă s u f i ­ ş i . e m o n c t o r i i l e fie n e c e s a r ă Durata curei joacă şi ea un rol fundamental. P o s i b i l i t ă ţ i l e t u l b u r ă r i l e d e v i n d e ­ t i t u n c i O lor. d e s p r e s o l u ţ i e c a r e e s t e d e f i c i e n t . d r e n a n ţ i l o r s t i m u l a r e a n i c i u n e p u i z a p r e a t r e b u i e e l i m i n ă r i i n i c i s ă a r f i e b i n e f i f ă c u t ă . f ă r ă a p r e z e n t a ţ i a l ţ i i . A l ţ i s t r i c ă c i u n i l o r d a r d o i ş i d e p r o v o c a t e d e c e f i c a t u l . î n c e p e d o z e p u t e r n i c e d o z e l e d e a b o r d a r e c o r p u l l a g r e ş i t ă . .o ş i o ş i c a r e p r i m ă p a r t e a e m o n c t o r i i l e d e c e l e ş i v ă t ă m a t e e s t e e s t e c ă t r e c e a a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă . p i e l e a . v o r u r m a î n t r . o r g a n i s m r e g u l i m a t e m a t i c e d o z a c a r e î i d e f i n e a s c ă . i m p o r t a n ţ e i A c e a s t ă c u e s t e a t â t m a i m o r b i d e c a r e d e j a d i s p a r d e p r o g r e s i v . e s t e a c h i a r p r e f e r a b i l s ă f i e s t i m u l a t c o r p u l u i . l o r d e r e z u l t a t . p e r s o a n a d r e n a j u l c a r n e . s e r e d u c s t a r e a ş i g e n e r a l ă a m e l i o r e a z ă . ş i d i n p e ş i D i m p o t r i v ă . E m o n c t o r i i l e î n a c e l a ş i t i m p . d r e n a n ţ i s ă n e c e s i t a n u d a c ă î n t i n d ă u n a p e r i o a d ă l u n i . C u r e l e N c ţ i o n a p r e a l a b i l D i n ( r u l e a z ă b o l n a v ă ) . .a r m i p r a m e d i c a t ă .1 u n I n a ş a u l t e r i o r c i e n t d e t e h n i c i c a r e î i f i e c a r e I n ş i p o n t ă g ă s i f a c e b i n e .o flecundă p r a c t i c e s t i m u l a r e c o ­ e m o n c t o r i i l o r . c a z u r i s a t u r a t e î n t â m p l ă d e ş e u r i . m a i a s u p r a m u l t e e m o n c t o r i i l e d e o d a t ă . p l ă m â n i i .

uneşte stomacul cu colonul m e n t este d u o d e n u l . reziduurile fi evacu­ s e g m e n t e m o b i l e . Sarcina sa este de a toxine prin microleziunile pe care le prezintă. degradate toxice sunt constrânse să r ă m â n ă î n i n t e s t i n şi v o r se t e r m i n ă A r e o ate spre c o l o n . p o a r t a d e i n t r a r e a m e d i u l u i i n t e r n se d e s c h i d e 44 45 . 1 acestora. la nivelul lungime cecului. j e j u n u l şi i l e o n u l . prost adică bine şi doua parte substanţele Moleculele digerate. Odată nutritive încheiate vor părăsi diferitele faze ale digestiei. i n t e s t i n u l s u b ţ i r e şi c o l o n u l f o r m e a z ă u n t u b l u n g . fie vătă­ ascendent. c o r p i graşi. pătrunzând fi substanţele în curentul sangvin p e n t r u a fi trimise spre locul u n d e v o r Această absorbţie are loc în intestinul folosite. m u c o a s a intestinală ca u n filtru sangvin. D u p ă primele transformări digestive. S c o p u l digestiei este r e d u c e r e a alimentele celule. Subîn subţire. şi a r e l o c a b s o r b ţ i a s u b s t a n ţ e l o r Intestinul baza colonului subţire nutritive. Pereţii dezintegra „poroşi". titanţele n u t r i t i v e t r a v e r s e a z ă p e r e ţ i i i n t e s t i n a l i şi p ă t r u n d reţeaua bogată de capilare care tapetează intestinul. T o a t e particulelor complexe - î n p a r t i c u l e s i m p l e . m a ­ I numeroase devenind larg. z a h a r u r i . contri­ a Transformările tubului digestiv buie la f o r m a r e a d e s c a u n e n o r m a l e şi l a o b u n ă e l i m i n a r e \ E oc r m nt i ol e E ocu m ti o 7i tsinl rI net a n Alimentele pe care le m â n c ă m suferă primele m ă r i d i g e s t i v e la n i v e l u l g u r i i şi a l s t o m a c u l u i . 3 ) . c a r e p o t fi a b s o r b i t e d e transformările alimentelor au loc în către interiorul tubului digestiv. p r e c u m şi a p r o p r i i l o r s u c u r i d i g e s t i v e . stomacul varsă teriile în intestinul subţire. intestinul. A c o l o se î n c h e i e d i g e s t i a . diametru de aproximativ 3 centimetri. c u a j u t o r u l secreţiilor p u n c r e a t i c e şi h e p a t i c e . aflat la . m i n e r a l e . de 4 metri şi u n mari. care substanţele a l i m e n t a r e îşi desăvârşesc t r a n s f o r m a r e a v e d e r e a a b s o r b ţ i e i s a u e l i m i n ă r i i lor. v i t a m i n e Intestinul subţire D u p ă diverse transformări. Toate duce aceste c a p i l a r e se u n e s c p e n t r u a f o r m a v e n a p o r t ă c a r e la f i c a t d i v e r s e l e s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e e x t r a s e d i n b o l u l alimen­ etc. o parte creatice şi hepatice. P r i m a p a r t e a a c e s t u i seg­ fixă î n care ajung secreţiile este formată din pan-. j | h transferi dini' în în . A (fig. u n d e v o r f o r m a o parte a materiilor Se î n t â m p l ă însă c a această „ m u c o a s ă filtru" să mată şi să l a s e să p ă t r u n d ă în curentul sangvin fecale. C â n d alimentele ingerate sunt adaptate la capacitatea transformare i a t u b u l u i digestiv. ficatul le redistribuie î n eliberându-le în curentul Intestinul subţire este segmentul de tub digestiv care C â n d este î n stare b u n ă . organism. L a i e ş i r e a s t o m a c . două acţionează doar „inteligent" c a r e lasă să p ă t r u n d ă î n sânge nutritive alimentare bine procesate.bolul a l i m e n t a r î n particule asimilabile. d i g e s t i a se f a c e c u pozitive de-a lungul de uşurinţă. tar: a m i n o a c i z i .

cauza profundă a tuturor maladiilor*. Consecinţa este o încetinire a tranzitului intestinal mai mult finu mai puţin accentuată. care ne permit O ne deplasăm şi care sunt supuşi controlului voluntar. aspirina. Intestinul subţire. Să cităm. antibioticele. 1 9 9 2 . | un litru şi jumătate de sucuri gastrice. Aceste două condiţii sunt îndeplinite atunci când ali­ mentaţia este constituită din alimente bogate în celuloză. care distruge mucoasa stomacului. Cauzele acestei agresiuni şi distrugeri a filtrului intestinal sunt multiple. | | aproximativ un litru de sucuri pancreatice. nesolicitând muşchii striaţi. îl împing înainte. pentru a excita filetele nervoase. care nu sunt con­ trolaţi de voinţa noastră. Care sunt deşeurile care tranzitează intestinul şi cate mint evacuate prin colon? • Toate particulele alimentare neabsorbite. După unii autori. aceasta se traduce printr-o pierdere de tonus. aditivii etc. format din substanţele ali­ mentare impregnate cu sucuri digestive. este propulsat în intestin prin peristaltismul intestinal Acest fenomen se datorează acţiunii muşchilor circulari care se găsesc în pereţii intestinului şi care. spre colon. împreună cu colonul. dintr-un motiv sau altul. contiiictându-se. • In fiecare zi. 1 Peristaltismul intestinal este o activitate reflexă ce are Ioc atunci când tenninaţiile nervoase ale pereţilor intestinali ' sunt excitate de către bolul alimentar. | | un litru de bilă. | | 2 litri de sucuri intestinale. Este de altfel bine cunoscut că numeroase remedii farmaceu­ tice au un efect dezastruos asupra tubului digestiv. G e n e v a . re­ prezintă tot atâtea agresiuni pentru fragila mucoasă digestivă. pe lângă rolul pe care îl joacă în digeslln alimentelor.| mentar şi relaxându-se în aval. cereale integrale. muşchii striaţi. amestecul de alimente nepotrivite din punct de vedere diges­ tiv antrenează fermentaţii şi o mare producţie de substanţe toxice şi iritante. * A se citi d e a s e m e n e a : A s o c i a ţ i a m e d i c a l ă K o u s m i n e . este. între altele. Un alt factor care influenţează peristaltismul intestinal laie activitatea musculară. fructe. Chimul sau bolul alimentar. „masează" muşchii netezi. apoi progresiv printr-o atrofie a muşchilor peristaltici. Jouvence. Cei cinci tăţii sau abordarea Kousmine. contractându-se în amonte de bolul aii. Aceasta este îmbâcsirea umorală. nu au putut fi asimilate. Muşchii netezi. au o capacitate funcţională care depinde mult de activitatea muşchilor striaţi. piloni ai sănă­ Aceste alimente sunt în principal de origine vegetală: legume. Insecticidele. trebuie îndeplinite următoarele ? două condiţii: 1 • bolul alimentar trebuie să fie suficient de voluminos pentru a umple intestinul şi a fi în contact cu întreaga suprafaţă a pereţilor.lăsând deşeurile să satureze terenul. Mucoasa intestinală este iritată de digestia proastă a oricărui aliment. | 47 46 . Sedentarismul. aceste substanţe reprezintă aproximativ o treime din hrana noastră. Este vorba în Hpecial de fibrele de celuloză provenite din alimentele vegetale. Pentru ca acest peristaltism să funcţioneze bine. n Ln nivel intestinal. glandele digestive secretă sucuri diges­ tive în cantitate mare: j| un litru până la un litru şi jumătate de salivă. • bolul alimentar trebuie să fie constituit din materiale suficient de „aspre" pentru a stimula filetele nervoase. cum sunt muşchii intestinali şi cei fii tuturor organelor interne. dimpotrivă. datorată consumului în cantitate prea mare sau neadaptării din punct de vedere calitativ. Ed. u trenează o degenerescentă a muşchilor netezi ai organelor. îi stimulează şi îi obligă să funcţioneze. • Substanţele utilizabile care. f t Atunci când facem activitate fizică. un organ de eli­ minare şi acesta este aspectul care ne interesează acum.

serveşte la digestia grăsimilor. Procesul este foarte uşor de observat la nivelul gurii. El înconjoară intestinul subţire şi abdomenul precum un cadru. colonul transvers. încearcă să extragă ce mai poate fi extras ca substanţe utile. Ea dezasimilează deşeurile care se găsesc în mediul intern. şi canalul anal care se termină cu anusul. Bila. dar .5 metri. Mucoasa tubului digestiv are un rol dublu: asimilaţie — dezasimilaţie. Din rect fac parte ampula rectală. 3 In colon se realizează ultimele transformări ale materiilor. Funcţia colonului este dublă: Funcţia digestivă • lleon Apendice Fig. (fig. 3). 48 49 . şi deşeuri filtrate de către aceste glande. Lungimea sa este de 1. poarta de ieşire a tubului digestiv. Majoritatea acestor secreţii este resorbită în ! acelaşi timp cu substanţele nutritive. Gura cleioasă şi limba albă reprezintă un fenomen de eli­ minare a deşeurilor prin mucoasa tubului digestiv. colonul descendent şi rect. Colonul Colon . atacând fibrele alimentare. în funcţie de nivel. partea termi­ nală a tubului digestiv. de pildă. căci diametrul său este superior celui al intestinului subţire: de la 3 la 8 centi­ metri. o cavitate servind drept rezervor pentru materiile fecale. Jejun Va Colonul este numit şi intestinul gros. dar conţine şi deşeuri filtrate de către ficat. Intestinul gros este alcătuit din colonul ascendent. Bacteriile colonice sunt cele care. dar deşeurile pe care le ' conţin sunt eliminate pe cale intestinală.Aceste secreţii diverse conţin toate sucuri digestive.

altele îşi refac poziţia ideală ridicându-şi genunchii cu aju­ torul unui taburet. Este important de ştiut acest lucru. aceste spasme ale sfincterelor pot antrena eonstipaţia. fenomenul absorbţiei există la nivelul colonului. Un consum suficient de lichide. Dacă scaunele sunt prea uscate. ceea ce se întâmplă de fiecare dată când tranzitul intestinal este încetinit şi materiile fecale rămân mai multe zile în contact cu mucoasa colonului. Acest proces poate avea loc prin relaxarea muşchilor sfincterului extern (anusul). muşchi care sunt supuşi controlului voluntar. Trebuie subliniată aici încă o dată importanţa unei cantităţi suficiente de celuloză în alimentaţia zilnică. 50 . căci dacă intestinul gros este capabil să absoarbă substanţe nutritive. se declanşează un reflex de relaxare a muşchilor sfincterieni interni şi se mani­ festă dorinţa de a defeca. Materiile fecale sunt propulsate în colon datorită mişcărilor peristaltice ale pereţilor. Când ampula rectală este dilatată. Funcţia de eliminare Dacă nu dăm imediat curs dorinţei de a defeca şi reţinem materiile fecale . Materiile neeliminate fermentează şi se descompun. Reziduurile inutilizabile sau neasimilate formează materi­ ile fecale care vor fi expulzate printr-un proces reflex. Contrar celor pretinse de unii. fapt dovedit de altfel de efectul incontestabil al supozitoarelor sau al spălaturilor nutritive. transformându-le în microbi agresivi care vor coloniza şi infesta organele învecinate.ceea ce este posibil deoarece muşchii anusului sunt supuşi controlului voluntar . In timp. care va umezi materiile fecale permite uneori rezolvarea problemei tranzitului şi a eliminării. Caracteristicile mediului intestinal se modifică în momentul fermentaţiilor şi al putre­ facţiilor şi provoacă mutaţii ale microorganismelor benefice ale florei intestinale. importante cantităţi de apă sunt resorbite la nivelul colonului.Acestea din urmă vor fi absorbite de către mucoasa colonului şi trimise la ficat printr-un proces identic cu cel care are loc în intestinul subţire. ele se lipesc de "pereţii colonului. fiind plină. făcându-i poroşi. Poziţia şezândă a toaletelor modeme nu se numără printre cele ideale. avansează greu şi sunt greu de eliminat (căcăreze). Pe de altă parte. el este capabil şi să absoarbă substanţe toxice. Rezultă clar că un tranzit intestinal normal este de o importanţă capitală. Se deschide larg poarta care permite toxinelor să pătrundă în mediul intern! La aceste toxine se adaugă şi pătrunderea microbilor pe­ riculoşi care provin din intestin. Poziţia ghemuită este cea mai potrivită din £>unct de vedere fiziologic pentru o defecaţie naturală (toaletele „tur­ ceşti"). unele persoane se ghemuiesc direct pe scaunul de toaletă. Pentru a atenua acest inconvenient. agre­ sează pereţii.creăm spasme.

care colorează scaunul în verde.) este un semn de fermentaţie sau de putrefacţie a alimentelor în tubul digestiv. nu este neapărat un semn bun. în consecinţă. tare prezintă un diametru redus nu pot fi considerate eli­ minare normală. ele au o întârziere de 3-4 zile. Culoarea . nici vasul de toaletă. aceste cruste pot lUinge 5-7 centimetri grosime.. In imele cazuri. care trebuie controlat. fie ele şi zilnice. Nu ar trebui să murdărească nici anusul. prin deplasarea segmentelor. materiile se acu­ mulează în intestin şi cele care ajung ultimele apasă spre capătul tubului digestiv pe cele care s-au acumulat în zilele precedente. In anumite situaţii. Testul s-ar putea face şi cu spanac.. acesta se poate alungi (dolicocolon) sau dilata (megacolon) sub greutatea materiilor neevacuate. se consumă o porţie serioasă de sfeclă. In mediul său natural. Fiecare îşi poate verifica cu uşurinţă viteza tranzitului intestinal cu ajutorul testului următor: la masa de prânz. creşte uşor viteza de tranzit. Deşeurile ar trebui să părăsească organismul sub formă de scaune cam la 24 de ore după ingerarea lor.Semne ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări intestinale Frecvenţa eliminărilor Intestinele care funcţionează bine se golesc o dată sau de două ori pe zi. Scaunele sunt astfel eliminate zilnic. Este posibilă şi apariţia ptozelor care. 52 Culoarea normală a scaunului este brună. de pildă. Scaunele. chiar dacă ea ar putea întări reflexul de defecaţie.consistenţa Viteza tranzitului intestinal este de asemenea un punct important. O prezenţă frecventă sau chiar obişnuită a gazului (balonare. Consistenţa este păstoasă şi tare. Aceasta înseamnă că în fiecare zi trebuie să eliminăm ceea ce am consumat în ziua precedentă. dar în rea­ litate. materiile se depun pe pereţii colonului sub formă de cruste. care. Un scaun o dată la 2-3 zile sau mai multe este un semn sigur al unei proaste eliminări intestinale. Fecalele tranzitează atunci prea repede şi asimilarea substanţelor nutritive se face prost. cu scaune de 3-4 ori pe zi. când tranzitul este prea lent. Această legumă are proprietatea de a colora scaunele în roşu. omul primitiv eva­ cuează 2-3 scaune pe zi. Abdomenul proeminent Atunci când scaunele stagnează în colon prea mult şi în cantitate prea mare. Evacuarea la oră fixă nu este necesară. . Viteza activităţii intestinale Să semnalăm totuşi că aceste legume au un efect uşor llixativ. Un tranzit prea rapid. Se va constata astfel timpul scurs între momentul consumării şi cel al eli­ minării. In general. tranzitul este prea lent şi eliminarea se face prost. micşorând Htttfcl diametrul interior. După unii autori. Putem defeca în fiecare zi fără a avea obligatoriu un tranzit de 24 de ore. Gazele intestinale Gazele intestinale sunt inexistente la o persoană sănă­ toasă.

Materiile sunt atunci mai greu propulsate spre ieşire Pre atea -unea exercitată pe pereţii abdominali depăşeşte a a c i t ^ de r c P e z i s t e n f ă m u ş c h i I o r Jj f | 8 Drenanţii intestinali • O Drenajul intestinal vizează: • Golirea intestinului de conţinutul lui. bine de cunoscut. Aşa cum am menţionat deja. ci şi cu cruste dure. aproape violent. ceea ce determină curăţarea terenului în profunzime. Dar violenţa acestei metode nu este lipsită de inconveniente. ceea ce poate reprezenta o cantitate mare de materie. Latura expeditivă a procedeului. acele materii vechi care s-au depus cu timpul pe pereţii intestinali. • Acordarea posibilităţii organismului de a izgoni toxinele din ţesuturi şi de a elimina aceste deşeuri prin poarta de ieşire din nou deschisă. • Restabilirea tranzitului intestinal. In general. purgaţiile repetate obosesc intestinul.abdomen rotunjit şi proeminent. Intestinul poate fi umplut nu doar cu materii fecale. evacuarea rapidă şi completă H scaunului. Ele rămân însă un procedeu foarte util. este foarte utilă în cazurile urgente. 55 . irită mucoasa intestinală şi eva­ cuează în acelaşi timp o mare parte a florei intestinale. Este denumit purgativ un remediu capabil să provoace evacuarea materiilor care se găsesc în intestin. • Favorizarea dezasimilaţiei toxinelor prin pereţii intesti­ nali. purgaţiile au intrat într-un con de umbră. Din acest motiv. dar care nu trebuie folosit decât în cazuri excepţionale. purgaţia este considerată un mijloc radical. aceste cruste îngreunează peristaltismul intestinal şi absorbţia substanţelor nutritive. după cum pot constata mulţi oameni care iau un laxativ pentru prima dată.

cel mai bine tolerate. înainte de a trece la mijloacele mai radicale şi mai destabilizatoare. O plantă sau un produs poate fi laxativ sau purgativ. Se va începe întotdeauna cu acest tip de drenanţi. care se numără. Organismul va încerca să dilueze aceste săruri mai mult fiau mai puţin iritante pentru intestin. fără a irita. este mai bine să-I luăm. organismul ia din ţesuturi o mare . Să amintim de exemplu corectarea regimului ali­ mentar şi dezvoltarea musculaturii abdominale. trebuie luat un laxativ şi nu trebuie recurs la purgativ. prea dese şi irită intestinul. Dacă doza este prea puternică.Un laxativ este un purgativ uşor. adică sunt compuse doar din Hflruri minerale preparate în laborator. începând cu doze mici care vor fi crescute progresiv. Servesc şi la reeducare. pentru a permite intestinului să se odihnească. Mucilagiul sau uleiurile conţinute de smochine. Volumul de celuloză conţinut în legume. prune uscate. cantitate de apă pentru a o introduce în intestin prin osmoză. întrucât există multe alte mijloace de reeducare a intestinului. Există trei moduri de acţiune principale: Modul de acţiune mecanic Sunt metodele cele mai fiziologice. cele mai blânde şi în consecinţă. Trebuie atunci întreruptă a d m i r nistrarea laxativului timp de câteva zile. Spălaturile înmoaie scaunele. târâtele de [. cum ar fi citratul de magneziu. Modul de acţiune chimic In primul rând.. alegerea nu se rezumă doar la această unică posibilitate.. 57 | . Dâr din fericire. sulfatul de sodiu etc. căci obişnuinţa cu laxativele are mai puţine inconveniente pentru organism decât stagnarea în intestine a unei mase toxice care să fermenteze şi să se descompună. Un laxativ bine dozat înmoaie scaunele fără a le face prea lichide şi declanşează defecaţia de 2-3 ori pe zi. ' Dacă doza este prea slabă şi nu apare un efect vizibil şi clar delimitat la nivelul evacuării intestinale. pentru a le diminua agresivitatea. printre procedeele cele mai logice şi cele mai fiziologice.. care acţionează cu blân­ deţe. Reluarea se va face cu doze mai rezonabile sau cu un drenant mai uşor.'râu. ceea ce facilitează eva­ cuarea. lubrifiază intestinul şi favorizează astfel alunecarea fecalelor. în funcţie de doză! Trebuie deci administrat cu prudenţă. trebuie mărită doza sau schimbat drenantul. Când nu este urgenţă. El stimulează încet intestinul şi poate fi luat fără niciun risc timp de mai multe săptămâni. Ceea ce li se reproşează Iaxativelor este că dacă sunt administrate regulat. La această afirmaţie răspundem că dacă trebuie să alegem între a lua sau a nu lua un laxativ pentru a face să funcţioneze intestinul. scaunele devin lichide. pentru lichefierea fecalelor şi favorizarea evacuării lor. „intestinul se obişnuieşte" şi devine din ce în ce mai leneş. stimulează peristaltismul acţioiifind asupra sistemului nervos şi a musculaturii netede a Intestinului. stimulează cu blândeţe peristaltismul Intestinal. In acest scop. Nu irită şi nu oboseşte.. Modul de acţiune osmotic Toate sunt laxative saline. pentru a face un drenaj. este vorba de plantele medicinale care. prin substanţele lor chimice. seminţele de in.

mâncaţi prunele şi beţi lichidul fie dimineaţa pe stomacul gol. spanacul. hasmaţuchi. fie seara. roşia. Acţionează ca o mătură la nivelul intestinului. va trebui doar avut grijă să fie consu­ mate după ce au fost înmuiate prin fierbere. mai multe zile la rând. portocalele. piersi­ cile. în special cele bogate în celuloză. Deci există avantaje şi atunci când se consumă fructele sub formă de compoturi sau de piureuri. Acţiunea este blândă. pătrunjel etc. Această cură nu are contraindicaţii şi se poate întinde pe mai nud te luni. Acest lucru nu trebuie însă să împingă la supraalimentare. • Puneţi pe foc cu puţină apă. Absorbţia unei cantităţi importante de celuloză ar putea fi facilitată prin înmuierea legumelor şi fructelor prin fierbere. prunele. păpădia. înmuiaţi 5 sau mai multe prune timp de 12 ore într-un vas cu apă. Simplul fapt de a creşte cantitatea zilnică de salate. cicoarea. Efectul laxativ va fi cu atât mai pronunţat. Această cură se noatc întinde pe mai multe luni. Supele groase de legume sunt excelente pentru absorbţia unei mari cantităţi de celuloză.. Aceste alimente diverse pot fi utilizate şi în cure. Terciul celulozic poate fi consumat în timpul mesei sau B i i b formă de monodietă. rubarba. salatele.) care stimulează glandele digestive şi dezin­ fectează intestinul. căpşunile. napul. • Prune uscate. coacăzele. fie seara. o masă normală ar putea fi înlocuită cu o porţie mare de cireşe sau s-ar putea recurge la o monodietă cu cireşe timp de 1-2 zile. ele mai sunt denumite şi „lichid celulozic". înmuiaţi 3 sau mai multe smochine timp de 12 ore într-un vas cu apă. aceste alimente asigură un aport important de fibre vegetale care vor curăţa intestinul şi vor excita peristaltismul. într-adevăr.Drenanţii cu mod de acţiune m e c a n i c Alimentele laxative | Lichid celulozic Consumul regulat de legume şi fructe are un efect laxativ. usturoi. • Smochine uscate. înainte de culcare. • Tăiaţi bucăţele legumele de sezon. 59 . murele. prunele uscate. măslinele. varza. în sezonul cireşelor. fragii. înainte de eulcare. Caisele. terciul este mai degrabă gros decât lichid! • Adăugaţi plante aromatice (rozmarin. Câţiva carton vor putea folosi la îttgroşarea şi legarea terciului.. sfecla roşie. legume coapte sau fructe va ajuta tranzitul intestinal. migdalele. mâncaţi smochinele şi beţi lichidul fie dimineaţa pe stomacul gol. lăptuca. cu cât canti­ tatea de celuloză consumată va fi mai mare. crudităţi. j:Remarcă importantă referitoare la celuloza crudă L a 1 |J ftj |j| E i lii Celuloza crudă poate irita intestinul persoanelor care suferă de ulcer. smochinele. Iată-le pe cele mai reprezentative: Vinetele. Pentru aceste persoane. folosirea alimentelor bogate în celuloză nu este contraindicată. iar legumele sub formă de supă. eficientă. De pildă. pepenele. • Eventual treceţi totul prin mixer. cireşele. dovleacul. Câte intestine leneşe nu au fost scoase din amorţeală prin acest mijloc atât de simplu! Toate legumele şi fructele sunt laxative datorită conţinu­ tului lor bogat în celuloză. morcovii. enterită sau colită sau care au un tub digestiv sensibil. Smochinele uscate şi prunele uscate sunt frecvent folosite pentru efectul lor laxativ. prazul.

• Psyllium. este astfel mult uşurat. D p ce au fost lăsate în apă. cu o jumătate de Contraindicaţii oră înainte de m s de seară. Ele potfişi mestecate asemeni alunelor. staltismul intestinal cu celuloza lor şi s umflă datorită e mucilagiului pe care-l conţin. Sunt alcă­ S adaugă la alimente 1-2 linguri de seminţe de in. Tranzitul fecalelor Seminţele de psyllium sunt foarte bogate în mucilagiu. Acest Indicaţii lucru s întâmplă la toţi cei a căror alimentaţie este prea e Constipaţie prin lipsă de balast. zdro­ e tuite în primul rând din celuloză.'elatină laxativă. Plantago psyHium. Se iau 1-5 linguri de tărâţe repartizate de-a lungul zilei. lubrifiază intestinul şi ajută la alunecarea fecalelor. amestecat cu apă. cu legume fierte s u e osm a Mod de utilizare adăugate în supă. capătă volum e 1 Seminţele de psyllium* şi umple întreaga circumferinţă a tubului. S c n u ă amestecate cu apă sau iaurt. Acţiunea seminţelor de săracă în alimente de origine vegetală. Agar-agarul are o acţiune blândă. uă ele umplu uşor intestinul cu balast. Seminţele de in excită peri­ 1-3 linguriţe în puţin iaurt. Astfel. în plus. ele sunt recomandate atunci Mod de utilizare când intestinul este prea sensibil. î n r u d i t ă cu pâtlagina. piure etc. căci au a târâtelor proprietăţile laxative. Se înghite totul. Este recomandată atunci când scaunele sunt dure şi uscate. psylliumfiindfoarte blândă. fiind bogate în ulei. volumul lor creşte mult.Mod de utilizare 1 Tărâţeie de grâu Târâtele reprezintă învelişul bobului de grâu. i Seminţele de in Modul de acţiune al seminţelor de in este foarte Mod de utilizare asemănător cu cel al târâtelor. specie d e p l a n t a cu p r o p r i e t ă ţ i l a x a t i v e . în apă timp de câteva ore înainte de a le înghiţi. 1. Bogăţia lor în celuloză le dă bite s u nu. în plus. excită peristaltismul cu celuloza lor dură şi aspră. Au o acţi­ une mai blândă decât tărâţeie. e S lasă la macerat o jumătate de oră 1-2 linguri de se­ e minţe într-un vas cu apă. | 60 61 . celu­ loza s umflă în umiditatea mediului intestinal. care zgârie pereţii şi stimulează inervaţia locală. aa Rugozitatea târâtelor poate irita intestinul persoanelor suferind de ulcere s u de inflamaţii la nivelul tubului digestiv a | Agar-agar Tărâţeie vor fi atunci mai bine tolerate dacă vor fi întâi Praf de alge care. Unele persoane preferă s le lase s s umfle n ă ă e intestin. stimulând peristaltismul Indicatii e blândeţe. iritat sau crispat. s umflă şi dă o e înmuiate în apă timp de câteva ore. Când tărâţeie ajung în u gust plăcut. u Tărâţeie sunt cu precădere eficiente în stimularea intestinului devenit leneş din cauza lipsei balastului. S dozează în funcţie de rezultat.

Dintre două: duşul numeroasele rectal posibilităţi cu u n de litru. partea terminală a p a c i e n t u l se a ş a z ă p e t o a l e t ă . n u n e c e s i t ă a p a r a t u r ă s o f i s t i c a t ă şi n u prezintă pericol*. abordarea descendent. p r e s i u n e a s u p r a s f i n c t e r u l u i a n a l şi a m u s c u l a t u r i i i n t e s t i n a l e s şi v a s t i m u l a p u t e r n i c p e r i s t a l t i s m u l şi r e f l e x e l e d e defecare. duşul rectal reeducă sau de sus natural. duşuri rectale poate zi. v a a n t r e n a c u e a . A p a trebuie lăsată să iasă i m e d i a t . care este uşor de făcut. va ajuta a' compusă din două părţi: para propriu-zisă. p r i n aspirare. prin anus scaunul. Riscurile de iritare sunt m i n i m e intestin. Mod de aplicare Stând cu perei de în picioare. c â n d v a fi e l i m i n a t ă . Adăugat aşa c u m natural u evita introducerea de aer î n colon. Jouvence. v a f o l o s i şi c a s u p o r t p e n t r u se î n t â m p l ă în m o d favorizarea \ în cursul T r e b u i e a v u t grijă c a p a r a să fie b i n e u m p l u t ă c u a p ă . permite atunci fecalele apei D u ş u l r e c t a l e s t e o s p ă l ă t u r ă m i c ă . Operaţiunea 2 . lichidul injectat exercită bleme fiecare chiar d i m i n e a ţ a şi s e a r a . C u un litru de apă. iar a p a e l i m i n a t ă v a fi d i n c e î n c e m a i c a r e se a f l ă m a i sus î n i n t e s t i n . intro­ duce î n a n u s p e n t r u a se e x e c u t a s p ă l ă t u r ă . Aceste a m ales pro­ I n t e r e s u l d u ş u l u i r e c t a l c o n s t ă î n e f i c i e n ţ a sa. Ed.3 ori. în şi P r o c e d e u l n u p r e z i n t ă risc d e o b i ş n u i n ţ ă Dimpotrivă. fnc a u t o m a t u n d u ş r e c t a l d u p ă c e a u d e f e c a t î n m o d I n plus. spălaturi. câteva săptămâni fi a p l i c a t ă fără la rând. dependenţă. G e n e v a . diareilor. p e c a l e r e f l e x ă . apa p o a t e să se s c u r g ă c u u ş u r i n ţ ă d a t o r i t ă f o r ţ e i 1 9 9 2 şi Asocia(ia m e d i c a l a K o u s m i n e . Sănătatea Kausmine. se r e p e t ă d e limpede. Acest care va Ia rinţă d a c ă se unge canula cu vaselină sau dizolva expulzia crustele tapetează pereni şi p o t fi e v i t a t e c u ulei de uşu­ măsline. 63 . se s c o a t e c a n u l a 1 Duşul rectal colonului. t r e z i r e a d e d e f e c a ţ i e şi s t i m u l e a z ă p e r i s t a l t i s m u l A p a intestinal. a p ă c a r e . | Clisma cu maxim un litru spălaturilor se fac cu mulţi litri de lichid mult comenzilor Majoritatea pentru a iriga b i n e c o l o n u l . O d a t ă a p a . S c o p u l duşului rectal este î n t â i d e toate acela d e a i n t r o d u c e r e a r a p i d ă şi u ş o a r ă a a p e i î n c o l o n . sau Fillinges. pentru apa deşeurilor. u ş u r i n ţ a a p l i c a r e şi r a p i d i t a t e a e f e c t e l o r sale. u m p l e m doar este i n t r o d u s ă c u a j u t o r u l u n e i pere de de aproximativ 3 decilitri. C e i 5 piloni ai sănătăţii gravitaţionale. obligă să intestinul şi î l şi c l i s m a două c e d e e s u n t u ş o r d e a p l i c a t . care este fixată de p a r ă şi c a r e se . U n e l e persoane. Para de spălătură spălătură capacitate este mai colonul introdusă * A se v e d e a şi Dr. 1 9 9 2 . lucreze. Este de preferat ca Ba f i e l a t e m p e r a t u r a O serie de în 2-3 corpului. din cauciuc şi eanula. se i n t r o d u c e introdusă apa în anus cu ajutorul şi ci spălătură. d i n plastic. L i c h i d u l este ţinut cât m a i cu o cu p u t i n ţ ă p e n t r u a d a t i m p f e c a l e l o r să se d i z o l v e . n u m a i trebuie reţinută. O d a t ă p a c i e n t u l aşezat pe toaletă. G e o r g e s M o n n i e r . pentru a se c u r ă ţ a bine. pro­ şi la v o l u m u l scaunului. î n t r u c â t se u m p l e lichid doar ampula rectală. evacuarea rapidă a u n u i v o l u m m a r e de fecale d e a p ă c r e e a z ă u n v i d c a r e a s p i r ă m a t e r i i l e c e se a f l ă m a i în intestin. eliminărilor. A c e a s t ă e v a c u a r e b r u s c ă a şi a f e c a l e l o r d e c l a n ş e a z ă . R e c o m a n d ă m î n special clisma d e u n litru.« Spălaturile 0 unui spălătură lichid în intestinală constă în injectarea lichid va lichefia §i a s t f e l . prin igienă intestinală.

SE V O R ALEGE plante în LAXATIVE (CRUŞIN. set S GOLEŞTE D E L I C H I D U L I N T R O D U S Ş I D E FECALELE C A R E S . FOLOSI M U Ş E Ţ E L U L . S I M I N I C H I E .3 L I N G U R I LA U N L I T R U ) . O P E R A Ţ I U N E A ESTE D E C I DESTUL.A U D I L U A T C TLEESTA. C U M A R fi I R I G A Ţ I I L E C O L O N I C E . T R E B U I E A N U M I T E P O Z I Ţ I I P E N T R U A P E R M I T E A P E I SĂ SE SCURGĂ APA' ADOPTATE DATORITĂ decât PERTUR- FORŢEI G R A V I T A Ţ I O N A L E D I N S P R E C O L O N U L A S C E N D E N T SPRE CEL T R A N S . Ocazional. ) • PENTRU A DEZINFECTA. T Ă T Ă N E A S A S A U N A L B A M A R E . D E DELICATĂ ŞI.2 MINUTE. . . FIE S C H I M B Â N D P U Ţ I N P O Z I Ţ I A . E L E A U N E V O I E Î N S Ă APARATURĂ SPECIALIZATĂ ŞI M O N I T O R I Z A R E A U N U I TERAPEUT. I N L O C de u TIPA. SPĂLATURILE LICHEFIAZĂ S C A U N E L E PREA U S C A T E P E N T R U A F A V O R I Z A E L I M I N A R E A . APA PREA DES. V A TREBUI GĂSITĂ D O Z A ADECVATĂ. . P E N T R U A UŞURA SCURGEREA A P E I SPRE A N S A S I G M O I D I A N Ă . T R U S E L E P O T FI P R O C U R A T E D I N M A G A Z I N E L E SPECIALIZATE \ | r C U A P A P R E A C A L D Ă E X I S T Ă RISCUL P R O V O C Ă R I I ARSURILOR. IAR R O B I N E T U L C A N U L E I V A FI D E S C H I S . E U C A L I P T . SPĂLĂTURA N U V A A V E A M A R E E F E C T . A P A VA PUTEA ASTFEL ÎN T R E B U I E A M I N T I T TOTUŞI CĂ PLANTELE MEDICINALE UTILIZATE P E N T R U C L I S M E A U O A C Ţ I U N E FOARTE R A P I D Ă ŞI FOARTE P U T E R N I C Ă . U L E I U L F A C E P E R E Ţ I I I N T E S T I N A L I ALUNECOŞI. E X I S T Ă ŞI ALTE P R O C E D E E D E C L I S M E .DIMPOTRIVĂ. V A FI N E P L Ă C U T Ă Ş I V A C R E A D E Z E C H I L I B R E . N U SE M A I E V A C U E A Z Ă P R I N S I M P L A SCURGERE. B Â N D A P R O X I M A T I V 2 LITRI Ş I J U M Ă ­ TATE D E A P Ă P E Z I . P O T fi F O L O S I T E Ş I I N F U Z I I Ş I D E C O C T U R I D E P L A N T E MEDICINALE bine • FILTRATE. ) • P E N T R U A C A L M A M U C O A S A I N F L A M A T Ă A C O L O N U L U I . P A C I E N T U L SE V A AŞEZA Î N PATRU LABE. DE D U R E R O A S Ă .J VERS ŞI A P O I P R I N CEL D E S C E N D E N T . N U M E R O A S E P E R S O A N E C O N S T I P A T E STATAT C Ă LI S E R E S T A B I L E Ş T E T R A N Z I T U L I N T E S T I N A L . U N TUB LUNG D I N CAUCIUC. I R I G A Ţ I A C O L O N U L U I P O A T E fi Î N L E S N I T Ă F I E R E S P I R Â N D P R O F U N D C U D I A F R A G M U L . P R A C T I C A T Ă L)A flora I N T E S T I N A L Ă . D A C Ă ESTE PROST FĂCUTĂ. Material TRUSĂ COMPLETĂ PENTRU CLISMĂ CONŢINE: • • • U N RECIPIENT PENTRU APĂ. C U C A P U L ŞI T R U N C H I U L A P L E C A T E Î N FAŢĂ. SE V O R A L E G E P L A N T E BOGATE ULEIURI E S E N Ţ I A L E (CIMBRIŞOR. L I C H I D U L TREBUIE PĂSTRAT DESTUL DE MULT (5—10 MINUTE) PENTRU FECALELE SĂ SE LICHEFIEZE B I N E . A P A P R E A R E C E D E C L A N Ş E A Z Ă U Ş O R S P A S M E ABDOMINALE. PENTRU PĂTRUNDE UŞURINŢĂ ÎN INTESTIN. P E N T R U A S T I M U L A PERISTALTISMUL. . CURA D E APĂ D U P Ă C U M A M V Ă Z U T . 65 AU CON­ CA P O A T E fi A L E A S Ă Ş I P O Z I Ţ I A C U L C A T : P A C I E N T U L S E C U L C Ă P E P A R T E A STÂNGĂ. C L I S M A D E U N LITRU S A U M A I M U L T N U SE UTILIZEAZĂ în U M P L E Î N GENERAL ŞI C O L O N U L TRANSVERS ŞI CEL A S C E N D E N T . C E E A CE FAVORIZEAZĂ ELIMINAREA. M O D de aplicare R E C I P I E N T U L E S T E U M P L U T C U A P Ă LA T E M P E R A T U R A C O R P U L U I . SE SCOATE CANULA. C U S O N D Ă D E 7 M I L I M E T R I ) . D A C Ă I N T R O D U C E M M A I M U L T D E U N LITRU. SE va (ŞI Î N V A R I A N T A P E N T R U V O I A J . CARE S U N T FOARTE E F I E I E N T E . UN . EPUIZEAZĂ INTESTINUL şi LA 3 7 D E G R A D E E S T E S U P O R T U L I D E A L P E N T R U CLISMĂ. C U ROBINETUL ÎNCHIS. C A N U L A SE I N T R O D U C E U L E I U L D E M Ă S L I N E P O A T E fi Ş I E L A D Ă U G A T Î N A P A ANUS. SE Î N C H I D E R O B I N E T U L T I M P D E 1 . O CANULĂ PREVĂZUTĂ CU ROBINET. P A C I E N T U L 64 . VA FI P L A S A T CU LA O ANUMITĂ ÎNĂLŢIME. U N A P O R T D E A P Ă P O A T E FI REALIZAT Î N S Ă Ş I P E C A L E O R A L Ă . O D A T Ă A P A INTRODUSĂ Î N COLON. DACĂ PRESIUNEA APEI SE DOVEDEŞTE PREA PUTERNICĂ ŞI C L I S M Ă ( 2 . . P L A N T E L E A L E S E S U N T Î N F U N C Ţ I E D E S C O P U L D O R I T . A C E A S T Ă T E M P E R A T U R Ă P E R M I T E O R G A N I S M U L U I SĂ R Ă M Â N Ă PERFECT RELAXAT. A P O I . AŞEZAT P E T O A L E T Ă .

Are şi o acţiune colagogă (facilitând evacuarea bilei). • Infuzie: 40 de grame de frunze şi/sau flori la un litru de apă. gust amar. * Rhamnus cathartiais ( n . Poate fi luat şi de către femeile gravide. se infuzează 10 minute. • 20-30 grame la copiii de peste 5 ani. seara. Recomandat convalescenţilor. de pildă din rădăcini de nalbă mare. Se utilizează seva densă (răşina) a acestui copac. căci acţionează cu blândeţe. cu miere. Are un gust plăcut. • Tinctură-mamă: 15-30 de picături de 3 ori pe zi sau 50 de picături într-o singură doză. • 15-20 grame de la 3 la 5 ani. se fierbe 10 minute. se bea în timpul zilei. | Verigariu* Laxativ blând şi colagog. tr. 1-2 căni pe zi. • 10-15 grame până la vârsta de 3 ani. seara. • Tinctură-mamă: 25 de picături sau mai multe în puţină apă. | Iarba roşie a lui Avicena** Laxativ blând. seara. se bea o ceaşcă seara. se fierb 2 minute. Recomandat în constipaţii cronice (atonice sau spasmodice) şi în special atunci când există inflamaţie la nivelul tubului digestiv. • Pulpă: 3 sau mai multe rondele de pulpă (se găsesc în interiorul păstăii). • De înghiţit: 10-20 de boabe dimineaţa pe stomacul gol. copiilor: • Infuzie: 20 de grame de frunze la un litru de apă. neiritant. apoi se infuzează 10 minute. de 3 ori pe zi. tr. • Decoct: 50 de grame de păstaie zdrobită la Vi litru de apă. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 20-50 de picături. 2-3 căni pe zi. se fierbe 4-5 minute. într-o sin­ gură priză. | Nalbă Laxativ în doze mici.) * * Bidens tripartita ( n . * C a s s i a fistula. o singură doză.) Purgativ foarte energic. specie d e a r b o r e d i n Antile folosit î n m e d i c i n a ( n . | Cascara Laxativ eficient şi blând. • Tinctură-mamă: 25 de picături cel mult. devine colagog şi purgativ în doze mari. • Decoct: 30 de boabe la fiecare litru de apă. • 50-60 grame la adulţi. tr. fără a irita. | Frasin Acest excelent laxativ este foarte recomandat. • Comprimate: 1-2 comprimate. persoanelor vârstnice. • Comprimate: în funcţie de posologie.) 66 67 . se infuzează 10 minute. Pulpa acestui fruct i se mănâncă precum o bomboană. • 5-10 grame pentru copiii mai mici de 15 luni. căci nu creşte peristaltismul intestinal. De aceea este uşor de utilizat în medicina infantilă.Drenanţii cu mod de acţiune chimic: plantele medicinale | Cruşinul • Decoct: o linguriţă de rădăcini pentru fiecare ceaşcă de apă. | Cassia* Laxativ blând şi uşor de administrat. cu un pahar de ceai calmant.

se fierbe 5 M e n t ă 2 linguriţe la c e a ş c ă . uleiul d e la nivelul intestinului subţire. se f i e r b e lemn 2 4 0 de grame la se i n f u z e a z ă 10 minute. se care nu au I Siminichie foarte energic şi i r i t a n t . • Comprimate: d e Ricin de ricin In este 3 ori câte Ienupăr A n a s o n Uleiul de u n laxativ ce şi u n purgativ blând. • Infuzie: Infuzează 1 0 Laxativ blând. ceaşcă. Avantaj plăcut. din acest motiv şi intră în compoziţia grame grame grame grame minute. 50 20 15 grame grame grame 10 minute. se i n f u z e a z ă • • Boldo Scoarţă de cruşin Frunze de frasin 15 4 0 4 0 2 0 fiecare d e l o c neglijabil. tr. î n t r u c â t a c u m uleiul r i c i n p o a t e fi c o n d i ţ i o n a t s u b f o r m ă d e capsulă. recomandat persoanelor purgativ. m i n u t e . este crescând categoric de infla­ colonului şi d i n Laxativ Purgativ peristaltismul contraindicat d e s t u l ă v i t a l i t a t e şi c o p i i l o r . 3 ceşti pe zi. pentru picături şi fructele (foli- ceaşcă. se a d a u g ă dulce jl • Infuzii a m e s t e c a t e mese. se culii). în în de său de • Urzică Panseluţă sălbatică Iarba roşie a lui A v i c e n a Rădăcini de păpădie 2 linguriţe la • fiecare doză. capsulei. fiecare • Decoct: fierb maţii ale tubului Părţi utilizate: (frunzele) blândă. 1-2 comprimate. • Tinctură-mamă: 2 . pentru fiecare ceaşcă. se infuzează 1 0 10 3 0 20 grame grame grame Frunze de păpădie F r u n z e d e soc Lemn-dulce • * Polypodium Capsule: vulgare posologia depinde de dozajul (n. Fructe de siminichie Lemn-dulce A n a s o n pentru a îmbunătăţi gustul. linguriţe 25 de fiecare cel ceaşcă: o se mult. care acţionează crescând secreţia S e p o a t e a d m i n i s t r a şi c o p i i l o r . Fructele a u o a c ţ i u n e m a i 1 Fereguţă* biliară. Gustul bine dezagreabil n u m a i este u n obstacol. • • 1 funcţie Decoct: 5 0 de grame 12 la u n litru de apă. acest Acţionează motiv. amestecuri. este uşor d u l c e a g şi a r e u n gust f o a r t e D e altfel. foliolele şi c e l o r c a r e suferă infuzează minute. multor . E f e c t 0 Infuzie: 10 o lingură de flori femeilor gravide digestiv. singură • minute Decoct: apoi priză.) 69 I 68 . vreme multe laxative ricin acţionează special la nivelul colonului. seara. u n litru de apă. l e m n u l .d u l c e e s t e şi antispasmodic o l i n g u r i ţ ă l a f i e c a r e c e a ş c ă . înainte d e 1 un Lemn-duice al tubului digestiv şi u n laxativ.5 minute. Este acţionează încă tolerat. o lingură de frunze proaspete pentru 3 minute. a p o i se m a c e r e a z ă ore. P r i n t r e n u m e r o a s e l e sale p r o p r i e t ă ţ i .| Piersic blând. se i n f u z e a z ă 1 5 10 10 10 20 5 10 grame grame grame grame grame grame minute.

ş i B â n d p â n ă p e r i s t a l t i s m u l a c c e l e r e a z ă e s t e i n t e n s i f i c a t ă e l i m i n a r e a p e r e ţ i i i n t e s t i n a l i . s e a r a . t o l e r a t e l a x a t i v e l e ş i s u n t ş i m a i ]. e p u i z a t d a t o r i t ă c u r e l e z e r o n u a b u z u l u i s e s e m a i v i n d e p r a f 2 d e f a c î n l a l i n g u r i ţ e . şi la viaţa sănătoasă prin post. b i n e d e p u r g a ţ i a D r . c a n t i t a t e u n e i m i n i m o c a z . l a c t i c p r o p r i e t a t e a a r e o p r i n c i p a l e .a z i l e p e n t r u d e d e o b ţ i n e p a h a r e .v e r z u i e s o l i d ă a u n u i ş i c u g u s t c a r e l a c d e a • t i m p d e 1 . B e r t h o l e t p r e p a r a r e a c o n s u l t a ţ i C i t a t ă d i n D r e n a n ţ l i c u m o d d e a c ţ i u n e o s m o t i c L a u s a n n e • • 4 0 . | Z e r u l e s t e c a r e E s t e u n s e l i c h i d s e p a r ă î n d e d e c u l o a r e p o r ţ i u n e a c a r e s e g a l b e n . î n l a p t e î n a c i d | H i p o s u l f i t u l d e c u m a g n e z i u b o g a t l a c t o z ă A c i d u l t r a n s f o r m ă a r e • Comprimate: Vi o r ă î n a i n t e d e c e l e d o u ă m e s e t i m p u l d i g e s t i e i . z e r l a ­ | C l o r u r a d e m a g n e z i u D o z a j u l c a z l a d e • g u r i s a u 2 0 d e g r a m e m u l t e d e î n t r . l i z a t e . p r a f e s t e d e d e c u z e r l i c h i d c a î n c a r e l i n g u r ă m a g a z i n e 1 l a d e c i l i t r u 7 p a h a r e u n s e l u n ă s p e c i a ­ d e d e a p ă .u n d i n a c e s t l i t r u d e a p ă . c u n o s c u t ă î n 2 t i m p u l ş i p e n t r u f a p t u l c ă r e p a r t i z a t e x a t i v . Z e r u l a c i d u l a t . e s t e l u n g u l n e v o i e u n e i d e p â n ă a m a i a m e s t e c . d a c ă m a i p u ţ i n n a t u r a l e m a i c a p l a n t e l e . L a u s a n n e . Btimularea | S u l f a t u l d e s o d i u L a x a t i v l i p i t e d e c u a c ţ i u n e d e c a p a n t ă a s u p r a d e ş e u r i l o r u s c a t e şi t o x i n e l o r .P e n t r u c i n a l e ş i l a m a i m u l t e i n f o r m a ţ i i l o r . d i m i n e a ţ a l a t r e z i r e . z i l e l e c i c u n o a s t r e . s o d i u s e C h i a r p u r g a t i v e l e e f i c i e n t e . o r ă . a c t i v i t ă ţ i i s e i n t e s t i n u l u i . t e s t i n u l î n t r e c u t . p l a n t e l e m e d i ­ I „ P u r g a ţ i a î n c a r t e a e s t e B e r t h o l e t " s a d e s p r e ş i p o s t * . a c e a s t ă d e . d i u r e t i c ă s ă r u r i l o r .2 d e m a g n e z i u c u a p ă . a d m i n i s t r e a z ă l i n g u r i ţ e f i e c a r e * Dr. A c b e a j u m ă t a t e e f e c t u l f a c e s i m ţ i t d u p ă c â t e v a s a l i n e s u n t u n e o r i b i n e A l ţ i N s c u r t ă l i c h i d e m i n a r e a u v o r f i f o l o s i t e E s t e b e a o d e c â t o c a z i o n a l s ă s e s a u p e n t r u c u r e d e d r e n a n ţ i n a t u r a l i d u r a t ă . s e i a u z i l n i c 2 . 1 9 7 4 . 8-a l i c p r i n s . Pierre G e n i l l a r d .3 l i n ­ c a z .2 8 l i n g u r i d e p r a f î n a p ă c a l d ă . Reîntoarcerea la sănătate Ed. e f e c t C l o r u r a s p o r e ş t e î n a c e l m a g n e z i u e s t e O d a t ă g ă s i t p e n u m ă r u l d u r a t a p o t r i v i t c u r e m e n ţ i n e ( p e n t r u r e z i s t e n ţ a s e o r g a n i s m u l u i c â t e b o l i l o r l a i n f e c ţ i o a s e .1 5 î n e f i c i e n t ă d e t o l e r a t ă . o r e . I • H i d r a t u l 1 . r e f e r i t o a r e a n e x a l a 1 . l a c u l c a r e . 71 . D e l a p e r i s t a l t i s m u l z e r u l a f o s t s .5 5 1 0 . m a g n e z i u î n Vi l i t r i d e a p ă c ă l d u ţ ă .a i n t e s t i n a l . ş i s ă s e r e c o m a n d a t i n f u z i e c o n s u m e p e n t r u a s u f i c i e n t e | C u r e l e d e a p e m i n e r a l e f a c i l i t a e l i ­ U n e l e a p e m i n e r a l e v â n d u t e î n c o m e r ţ 1 a u c a l a 2 p r o p r i e t a t e l i t r i p e z i . s t i m u l a b l â n d ă . g r a m e g r a m e d e c i t r a t d e s u l f a t o r ă . e f i c i e n t C h i a r c h i a r d a c ă ş i a c ţ i u n e c â n d i n ­ d o v e d i t a t u n c i l a x a t i v e . E d o u a r d Bertholet. z i l e .

consultaţi anexa 2. dar este bine să fie cunoscută. Ed. pentru ca apa să se amestece bine cu conţinutul stomacului.mai multe detalii. Jouvence. de pildă în timpul unei indigestii. de acelaşi autor. • persoana se apleacă deasupra toaletei şi îşi gâdilă fun­ dul gâtului cu degetele. 1994). X Fig. • persoana se ridică şi face câteva flexiuni laterale ale trunchiului. Etape de urmat • se adoptă poziţia ghemuit pe vine. • apoi se destinde şi lasă natura să acţioneze! • vărsătura nu este dureroasă decât atunci când per­ soana este crispată. • se bea în câteva minute A până la un litru de apă caldă. pentru a bloca ori­ ficiul stomacului. a se citi: Cura de zer. | Vărsăturile voluntare Aceasta nu este o metodă de drenaj propriu-zisă. 73 72 . a unei intoleranţe alimentare sau pur şi simplu după un abuz alimentar. • dacă este necesar. Vărsăturile voluntare permit eli­ berarea rapidă a stomacului de conţinutul său. se reia operaţiunea de la început. 4 Emonctoriul hepatic şi biliar | Masajul zonelor reflexogene plantare Pentru informaţii despre acest tip de masaj. Se evită astfel ca ali­ mentele să traverseze toată lungimea tubului digestiv pentru a fi eliminate.

5 kilo­ grame atunci când este plin de sânge. Sângele intră deci în contact intim cu plulele ficatului. ambele provenind din intestin. fie din lipsă de activitate fîglcă.digestive. dar. dar jl vor şi curăţa de deşeuri. Primul. Presiunea cu care sângele ajunge la ficat nu mai este munci suficientă pentru ca filtrarea să aibă loc corect. mineralele periculoase. iar sângele nepurificat ajunge în circulaţia e generală pe căi colaterale. Sângele ajunge la ficat cu un debit de un litru pe minut. medicamentele toxice e t c . deşeuri rezultând din arderi. minerale uzate. format din doi lobi. . Toate tulburările de la nivelul ficatului şi al vezicii biliare au repercusiuni asupra funcţionării intestinului şi viceversa. • ficatul extrage din sânge deşeurile şi reziduurile rezul­ tate din metabolismele celulare: celule moarte. Ficatul este aproape în întregime protejat de cutia toracică şi din acest motiv nu putem palpa decât o porţiune foarte mică din el.. Este începutul îmbâcsirii umorale. Această temperatură mai ridicată decât în restul corpului 75 . provenind din aortă. După ce a traversat filtrul hepatic. se Fiimifică într-o mulţime de capilare care se vor strecura între gelulele hepatice.ca toate celelalte organe . artera hepatică. Este situat în dreapta. care îi vor capta substanţele nutritive. Acest debit garantează o activitate hepatică normală. pătrunzând în ficat.are nevoie de acest oxi­ gen pentru a putea funcţiona corect. 16 cen­ timetri dinainte înapoi şi are 8 centimetri înălţime. Al doilea vas este vena portă. aduce la ficat un sânge bogat în oxigen. este un organ voluminos: măsoară 28 de centimetri de la dreapta la stânga. ca să nu ne îndepărtăm de la subiect.9 Emonctoriul hepatic si biliar Există legături strânse între ficat şi intestin. Ficatul este irigat de două vase. Fiecare celulă a ficatului Oeţionează ca un filtru menit să epureze sângele de deşeuri. colesterol e t c . Substanţele nutritive pătrund în ficat prin vena portă. • ficatul inactivează şi evacuează toate substanţele to­ xice care au fost consumate: aditivii alimentari. în partea superioară a cavităţii abdominale. 4). Ficatul Ficatul este cea mai voluminoasă glandă anexă a tubului digestiv. vom aminti nici doar funcţiile legate de epurarea sângelui: • ficatul omoară microbii şi virusurile şi neutralizează toxinele acestora. Ficatul. dar este în acelaşi timp un organ esenţial pen­ tru funcţionarea organismului. ficatul evacuează secreţiile biliare în intestin. debitul se reduce. Temperatura ficatului se situează între 39 şi 41 de grade. ! 7 4 Artera hepatică şi vena portă. • ficatul elimină deşeurile provenite din fermentaţii şi putrefacţii intestinale. sângele purificat şi încărcat cu materii utile trece prin capilare pentru a fi dever801 de venele suprahepatice în circulaţia generală. Ficatul are foarte multe funcţii . vitaminele Hlntetice. sub diafragm. dar tot pe acolo pătrund şi deşeurile. Ficatul . fie prin îngroşarea sângelui datorită deşeurilor.5 kilograme la cadavru şi probabil 2. Ficatul B congestionează. Are numeroase funcţii în legătură cu sistemul diges­ tiv propriu-zis. hormonale Ctc. care aduce la ficat un sânge încărcat cu substanţe nutritive prelevate din bolul alimentar de la nivelul intesti­ nului (fig. Are o greutate de 1. Dacă viteza circulaţiei sângelui scade. într-un organism viu. în acelaşi timp.

Căile biliare • funcţionarea sfincterului Oddi este spasmodică (tenBltmi nervoase). La nivel intestinal. Atunci când bila stagnează în ficat şi în vezică. pot atinge dimensiunea alunelor. Ambuşura coledocului formează un orificiu care este înconjurat de un sfincter. canalele hepatice drept şi stâng. extern sau intern. Această schimbare va antrena o readaptare a alimentaţiei. earc necesită îngrijiri prompte. foarte dureroasă. Este deci vorba despre un proces activ. se constată în practică că orice aport de căldură. totuşi. • vezica biliară şi-a pierdut tonicitatea. semn tipic de hepatită. este bun pentru ficat şi înlesneşte mult activitatea depusă de acesta. a cărui închidere provoacă refluxul bilei în vezica biliară. bila are ca rol principal digestia corpilor graşi. va claca şi va declanşa o ptoză. Un alt semn sunt ochii îngălbeniţi. în acel moment rămâne canalul coledoc. cu timpul. In interiorul fiecărui lobul hepatic ajung mici canale. apoi deşeurile care se găsesc în ea încep să se aglomereze pentru aformamici calculi (nisip) care. Aceasta este captată de căile biliare. bila are şi o funcţie antitoxică şi de stimulare a peristaltismului. în consecinţă. care nu se poate realiza decât dacă vezica este tonică.rezultă oare din activitatea intensă a ficatului sau a fost pre­ văzută pentru a putea fi realizată această activitate? Indife­ rent de răspunsul la această întrebare. Scurgerea bilei se face defectuos atunci când: • activitatea ficatului este încetinită — deseori datorită epuizării prin supraalimentaţie. evacuarea vezicii se face prin contracţia ei şi deschiderea sfincterului Oddi. care face legătura între ficat şi duoden. 77 . ea provoacă colorarea pielii într-o nuanţă gălbuie. Sub greutatea lor. Canalul cistic şi canalul hepatic fuzionează pentru a forma un canal unic. volumul lor creşte în timp. care se deschide în duoden şi care este calea permanentă de eliminare a substanţelor toxice spre emoncto­ riul intestinal. sfincterul Oddi. Se recurge atunci la ablaţia vezicii biliare când tulburările devin prea importante. scurgerea bilei vafiputernic perturbată. ei vor fi expulzaţi prin canalul cistic şi prin canalul coledoc. • bila este prea groasă sau încărcată de deşeuri. La nivel digestiv. Ea este conectată la căile biliare prin canalul cistic. Aceste două canale converg pentru a forma canalul hepatic. se îngroaşă. Una din funcţiile ficatului este secreţia permanentă a bilei. dacă dorim ca digestia să se facă în mod corect. Bila stagnează atunci multă vreme în vezică. vezica îşi pierde tonicitatea. canalul coledoc. care colectează bila produsă de aceste celule şi o conduc în final spre două trunchiuri. unde aceasta se acumulează în intervalul dintre digestii. Multă lume se întreabă cum poate avea loc eliminarea bilei dacă se înlătură vezica. Atunci când alimentele ajung în duoden. Dacă aceşti calculi sunt suficient de mici. Atunci când calculii sunt prea mari pentru a putea fi expulzaţi şi rămân în vezică. Unele constipaţii se datorează unei carenţe în bilă şi se vin­ decă prin stimularea secreţiei biliare la nivelul ficatului. drenând fiecare jumătatea corespun­ zătoare a ficatului. canaliculele biliare. Se întâmplă totuşi ca un calcul să rămână blocat într-unui din liceste canale: apare atunci criza biliară. Vezica biliară este un rezervor de bilă. în acest caz evacuarea se face continuu şi nu va mai exista surplus de bilă disponibil în tim­ pul meselor.

ficatul şi v e z i c a biliară sunt stimulate de efltre p l a n t e . • • greaţă. ficatului. cantitatea mese grase.S e m n e şi a l e unei p r o a s t e ale u n e i b u n e h e p a t o . n u se c o n s t a t ă n i c i o m o d i f i c a r e î n de t r a n z i t . A t u n c i d o z a e s t e p r e a m i c ă .b i l i a r e Drenanţii hepatici si biliari Pe l â n g ă f r u c t e l e şi l e g u m e l e e n u m e r a t e m a i jos. î n special faţă d e c o r p i i graşi: etc. vertij. Se disting: simţim lucrând Tulburările prin funcţionale următoarele • • ale ficatului biliare manifestă P l a n t e l e h e p a t i c e sau. o u ă . mult D a c ă doza încât este prea scaunul mare.i c o n t r a c t i l i t a t e a mese. vidualiza m a i bine Atunci când drenanţii. albă. acestui accelerarea din urmă tranzitului simptom este intestinal. devine optimă Ea Ct Be deci aceea inferioară celei care declanşează diareea. hepatice. c r e s c â n d u . indi­ tic b i l ă d e v e r s a t ă î n t u b u l digestiv. se bine. crescând secreţia de bilă în întâi simptome: 1(1 n i v e l u l celulele general. c o l e r e t i c e c a r e a c ţ i o n e a z ă ficatului.a u a c u m u l a t . p o t a v e a l o c d i v e r s e r e a c ţ i i : g r e a ţ ă şi f u r n i c ă t u r i llt nivelul vezicii. acumulare de gaze după Rareori o plantă este exclusiv coleretică pentru sau colagogă. tranzitul este diareic. plantele (a funcţionări A t u n c i n u le când ficatul şi şi v e z i c a digestia şi v e z i c i i biliară se face funcţionează bine. Doza atât accelerat. limbă umflarea abdomenului. p e n t r u c a f i c a t u l să p o a t ă d i n n o u să f i l sângele. durere. migrene după gură cleioasă. Vezicii b i l i a r e . iîiedicinale s u n t î n d e o s e b i cele care a c ţ i o n e a z ă c a d r e n a n ţ i 10 v e d e a ş i a n e x a • 1). este i n d i v i d u a l ă şi se s t a b i l e ş t e p r i n D r e n a j u l v i z e a z ă g o l i r e a v e z i c i i şi a f i c a t u l u i d e deşeurile care s . • Plantele biliare sau colagoge care acţionează şi d e c i asupra tulburări digestive în i n t o l e r a n ţ ă a l i m e n t a r ă . furnicături la nivelul culoare gălbuie a tenului. l reze a d e c v a t d e ş e u r i l e p e c a r e i le a d u c e I ™ 79 . Este însă i m p o r t a n t de făcut distincţia a putea apăsare. de altfel când viteza de Amploarea barometrul pentru reglarea dozajului plantelor. c r e m e • • • • mese. tatonare.

cura trebuie repetată de câteva ori pe an. avocadoul. rubarba. al vezicii. Se ţine dietă în seara care precede cura. portocala. • Prazul. • Infuzie: 10 grame de frunze la fiecare litru de apă. ea mai poate fi utilizată sub formă de: • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe pe zi. pentru ca umerii să fie mai jos decât coapsele. morcovul. se infuzează 10 minute. uleiul ajunge în duoden şi pătrunde în canalul coledoc şi în vezica biliară. prunele. • Comprimate: de 3 ori câte 1—2 comprimate (sau cap­ sule). persoana se culcă pe partea dreaptă. | Cura d e ulei d e măsline Recomandată în toate insuficienţele hepatice. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. după o jumătate de oră. • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. coacăzele negre. căpşunile. strugurii. dar şi al rinichilor. anghinarea se foloseşte tradiţional ca aperitiv. la care se adaugă proprietăţi hipotensive şi diuretice. Timp de 10 până la 15 zile. • Macerat glicerinat: de 3 ori câte 40 picături. se înghit 1-2 linguri de ulei de măsline. Pe lângă con­ sumarea ei ca legumă. cireşele. fasolea verde. 2. se infuzează 10 minute. cu două perne sub coaste şi bazin. trebuie luată înainte de mese. Calităţile colagoge şi coleretice speci­ fice măslinului sunt accentuate când utilizarea sa se face sub formă de ulei care. băutură foarte amară. a doua zi dimineaţa se înghite o jumătate de pahar până la un pahar de ulei de măsline (100-200 centilitri). Sunt posibile două cure: 1.Fructele şi legumele | Păpădia Unele fructe şi legume favorizează funcţia de filtrare a ficatului şi eliminarea bilei: • Ananasul. 80 Doar uleiul virgin de măsline obţinut după prima presare la rece ar trebui folosit. grepfrutul. cartoful. pentru a stimula digestia şi a lupta contra excesu­ lui de colesterol. păpădia este un excelent drenant al ficatului. vânătă. 81 . cicoarea sălbatică. solicită prin însăşi natura sa funcţia biliară. lăptuca. afinele. cresonul. agrişele. acţionând ca un corp gras. pentru stimularea vezicii şi pentru eliminarea calculilor. | Măslinul In special coleretică. mărul. • Rasă: în salatele de crudităţi. Modul în care se utilizează este indicat la capitolul despre drenanţii renali. | Anghinarea Foarte des întâlnită în salate. cu puţină apă. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. Aceştia sunt lubrifiaţi şi stimulaţi de contactul cu uleiul. | Ridichea neagră Măslinele şi uleiul de măsline sunt excelenţi drenanţi hepatici şi biliari. • Infuzie: 30-80 grame de frunze la fiecare litru de apă. după administrare persoana trebuie să stea întinsă pe partea dreaptă timp de Vi oră. ţelina. varza. roşia. Este şi un foarte bun diuretic. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 20-30 de picături. în fiecare dimineaţă pe stomacul gol. cu apă. Frunzele de măslin au aceleaşi proprietăţi. • Tinctură-mamă: o linguriţă dimineaţa pe stomacul gol.

apoi se infuzează 10 minute. Folosire: a se vedea capitolul despre drenanţii intestinali. 83 82 I . coleretică. se infuzează 15 minute. | Sânziana de grădină Bun drenant hepato-renal. 1 Cicoarea sălbatică Plantă amară cu multiple proprietăţi: depurativă. colagogă. • Suc: de 3 ori câte 1-2 linguriţe. • Capsule: de 3 ori câte 1-2 capsule pe zi. • Infuzie: o linguriţă la o ceaşcă. Cura nu este chiar Ia îndemâna oricui. • Condiment: în alimente. în plus. • Decoct: 20 de grame de rădăcini la un litru de apă. se infuzează 10 minute. dar permite realizarea unui bun drenaj al vezicii obstruate. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate. 1 Boldo Colagog amar şi laxativ. în doză mare devine purgativă. este un puternic stimulent general. • Infuzie: 30 de grame de frunze la un litru de apă. Rădăcinile uscate şi torefiate dau un înlocuitor de cafea. • Macerat glicerinat: de 3 ori câte 10-50 de picături pe zi. bună pentru tubul digestiv şi în special pentru ficat. ajută la eliminarea deşeurilor în general.• Frecvenţă: o dată pe lună sau trei zile la rând. Această a doua cură nu este recomandată decât pletori­ cilor cu digestie bună. | Curcuma Una din plantele care intră în compoziţia curry-ului. • Infuzie: o linguriţă la fiecare ceaşcă. • Infuzie: o linguriţă pentru o ceaşcă. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 30-50 de picături. Dacă se adaugă suc de lămâie la ulei. şi contraindicată oamenilor slabi şi nervoşi. se infuzează 10 minute. Plantele medicinale | Rozmarinul | Fierea-pimântului (ţintaură) Plantă amară. căci vezica este puternic solicitată şi cantitatea de ulei înghiţită antrenează o activitate digestivă intensă. se infuzează 10 minute. Are o puternică acţiune coleretică şi colagogă. Această metodă este destul de drastică. Are proprietăţi coleretice şi colagoge foarte bine delimitate. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate înainte de mese. rozmarinul este o plantă medicinală. acesta devine mai uşor de digerat. Plantă bună pentru drenajul hepato-biliar. se fierb 5 minute. | Trifoiul de baltă Frunzele acestui arbore din Chile favorizează secreţia bilei. diuretică şi uşor laxativă. | Iarba roşie a lui Avicena Chiar dacă este folosit în gastronomie.

Izma domnească Stimulează secreţiile tuturor glandelor tubului digestiv.5 0 de picături. • i Tinctură-mamă: de 3 ori câte 30 de picături.• Decoct: 40 de grame la un litru de apă. • Lemn-dulce 30 grame Maghiran 20 grame 84 . • 1 jj* ^ £ 5> Tinctură-mamă: de 3 ori câte 3 0 . se infuzează 10 minute. • minute. se infuzează 10 minute. înainte de mese. • Scoarţă de cruţin Rădăcină de păpădie o lingură la fiecare ceaşcă. apoi se infuzează 10 minute. se fierbe 2 minute. • Boldo 20 grame Izmă domnească • Rozmarin Frunze de anghinare Ghioc • • Filimică (calendula) Anason Cicoare sălbatică Iarba roţie a lui Avicena 40 grame 20 grame 10 grame 10 grame 20 grame 10 grame 20 grame 10 grame o lingură la fiecare ceaşcă. o lingură la fiecare ceaşcă. se infuzează 10 3 ceşti pe zi. se infuzează 15 minute. Efectul său antispasmodic la nivelul tubului digestiv este foarte util în toate indigestiile de cauză nervoasă. Infuzii a m e s t e c a t e 10 grame 20 grame Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă.

la nivelul ultimelor vertebre dorsale şi al primelor vertebre lombare. fiecarerinichicântăreşte aproximativ 150 de grame şi măsoară 12 centimetri lungime. Frigul îi para­ lizează activitatea. 6 centimetri lăţime şi 3 centimetri grosime. încetinind circulaţia sangvină în interiorul capilarelor hepatice. Fiecare rinichi conţine aproximativ un milion de glomeruli şi 10 kilometri de canalicule. Consumul zilnic al acestor ape. apoi condusă prin uretere până la vezică. încălzind ficatul cu un termofor „cald". Este deci necesar să fie testate mai multe pentru a descoperi-o pe cea care ne convine cel mai mult. care se comportă ca nişte filtre. Apa şi moleculele mici traversează aceşti pereţi şi pătrund în 87 86 . Filtrarea propriu-zisă se realizează datorită diferenţei de presiune care există de fiecare parte a pereţilor capilarelor. Rinichii sunt situaţi de o parte şi de alta a coloanei ver­ tebrale. ficatul este un organ care lucrează la o temperatură de 30-41 de grade. Deşeurile filtrate sunt diluate în apă şi excretate sub formă de urină. Din acest motiv. Aflaţi sub bolta diafragmatică. Sângele încărcat cu deşeuri este adus la rinichi prin cele două artere renale şi. ci o şi accelerăm. Canaliculul este tubul sau conducta prin care se scurg pică­ turile de urină care rezultă din filtrare şi care vor fi colectate în bazinete (fig.Alţi drenanţi naturali | Termoforul După cum am explicat. ceea ce antrenează o diminuare a fil­ trării sângelui şi o diminuare a eliminării bilei. nu restabilim doar funcţionarea normală. în formă de bob de fasole. pe nedrept. la nivelul ficatului. Vezica este un rezervor pentru urină. Folosirea termoforului este deseori neglijată. ei sunt aproape în întregime apăraţi de către coaste. Aceasta din urmă este recoltată în bazine te.5 litri pe zi. Filtrarea sângelui în nefroni se face în felul următor: sân­ gele este adus la rinichi prin cele două artere renale care îşi micşorează dimensiunile progresiv pentru a se ramifica în final într-o reţea capilară ce pătrunde în glomeruli. prea simplu pentru a fi eficient! | Curele de a p e minerale 1 *g I Emonctoriul renal Funcţia hepatică poate fi stimulată de numeroasele ape minerale comercializate la ora actuală ca băuturi pentru con­ sum general. 6). părăseşte rinichiul prin venele renale care se varsă în vena cavă inferioară. căci pro­ cedeul este considerat. Este ţinut acolo timp de 30 de minute după mese. Unele ape sunt mai efi­ ciente decât altele. care se goleşte prin acţiunea sfincterelor aflate de-a lungul uretrei (fig. folosirea sistematică a termoforului este un excelent mijloc de drenaj. consultaţi anexa 2. Unitatea funcţională a rinichilor se compune din nefroni care sunt alcătuiţi din glomerul şi canalicul. în cantitate de 1 până la 1. odată purificat. Termoforul se plasează pe partea dreaptă a corpului. Glomerulul este filtrul care epurează sângele. 5). | Masajul zonelor reflexogene plantare Pentru informaţii despre acest tip de masaj. creşte activitatea de filtrare şi de eli­ minare a toxinelor de către ficat. Pereţii capilarelor au pori extrem de fini.

fie pentru că transpiră mult. Aici intervin urmă­ torii doi factori: a) volumul sangvin. Natura deşeurilor. La polul opus. chiar dacă se înregistrează mici variaţii la fiecare ingestie de lichide. unde. Dacă este lezată de către deşeuri prea iritante. rinichii par a avea nevoie de o temperatură de aproximativ 40 de grade pentru a putea funcţiona bine. întrucât nevoia de a urina apare când vezica conţine aproximativ 89 | 88 . 2. O per­ soană care pierde foarte multă apă. volumul sangvin trebuie să rămână stabil. o persoană care bea mult urinează mai mult. vor astupa filtrul renal. Filtrarea sângelui depinde de pre­ siunea cu care acesta traverseazăfiltrulrenal. 5. Viteza cu care circulă sângele este accele­ rată în timpul efortului fizic. Acest lucru explică de ce putem simţi nevoia să urinăm când facem o baie caldă. rinichii trebuie să secrete mai multă urină.Debitul circulator este cantitatea de sânge (exprimată în litri) care circulă într-un timp dat. Când con­ sumul de lichide este insuficient. acumulându-se.deşeurile nu vor mai fi filtrate şi vor rămâne în sânge. Concentraţia deşeurilor în sânge. fie pentru câ are o diaree. Dacă aceasta depăşeşte capacitatea funcţională afiltrului. 3. ceea ce favorizează eliminarea deşeurilor. restul fiind compus din deşeuri organice (uree. S e m n e ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări r e n a l e Pe lângă analizele de urină făcute în laborator. căci nu are loc doar înce­ tinirea circulaţiei sângelui. există mijloace simple care permit aprecierea funcţionării renale. Pentru a garanta o bună epurare a sângelui de către rinichi. Celulele sangvine şi moleculele proteice mari sunt reţinute în capilare. trebuie ţinut cont de următorii şase factori: 1. ci şi proasta oxidare a deşeurilor. Asemeni ficatului. filtrarea se realizează în condiţii bune. Poate fi vorba . Urinele sunt atunci rare şi foarte concentrate. Calitatea membranei filtrante.de substanţe chimice sau sintetice. b) viteza sângelui. rinichii nu sunt stimulaţi şi puţinul lichid disponibil nu oferă un suport suficient pentru o bună eliminare a toxinelor. Constituind aproximativ | 8% din greutatea corporală. Rinichii expuşi unei temperaturi scăzute lucrează mai greu. Temperatură. presiunea sangvină creşte şi uşurează epurarea. cu atât sângele vafimai epurat. Presiunea sângelui. Diferitele deşeuri trebuie eliminate zilnic în cantităţi mini­ male precise. o eliminare mai proastă a toxinelor. Pentru a restabili un volum sangvin normal. presiunea sângelui nu mai este suficientă pentru ca filtrarea să se facă corect. Urina este rezultatul filtrării sângelui de către rinichi. Debitul circulator. Atunci când rinichii funcţionează corect. substanţe anorganice (diferite săruri minerale printre care se numără şi NaCl) şi pigmenţi. va urina mai puţin. 4. neprevăzute în ciclurile biologice şi pe care rinichii nu reuşesc să lefiltrezecorect.canalicule. influenţează la rândul luifiltrarea. Stagnarea lor va facilita formarea de calculi. Cu cât cantitatea de sânge care traverseazărinichiieste mai mare. adică 5 până la 6 litri. Dim­ potrivă. ei secretă apro­ ximativ 1200-1500 mililitri de urină în 24 de ore. sedentarismul este de două ori nociv pentru filtrarea renală. îşi va îndeplini rolul în mod defectuos. dacă o persoană este hipotensivă. care sunt mari şi greu de eliminat. In consecinţă. Apar deci microleziuni sau o îmbâcsire afiltruluişi în consecinţă. Ea conţine aproximativ 95% apă.şi în zilele noastre este cazul din ce în ce mai frecvent . acid uric). In strânsă legătură cu presiunea sang­ vină. 6. Dacă presiunea este normală.

Atunci când rinichii funcţionează bine şi cu regularitate. la început de culoare albastru închis. acest fenomen este normal: cantitatea de lichide ingerate diluează urina. Acţiunea lor este violentă. Această substanţă inofensivă are proprietatea de a colora urina în albastru. Micţiunile pot fi însoţite de arsuri sau de dureri. Aceste eliminări exagerate nu au nimic rău în sine. Volumul urinei se determină măsurând timp de 24 de ore volumul eliminat la fiecare micţiune. dar favorizează şi eliminarea de mi­ nerale care se găsesc în fluidele organice. numărul de micţiuni (acţiunea propriu-zisă de urinare) zilnice va fi de aproximativ cinci. Testul cu albastru de metilen permite evaluarea regula­ rităţii funcţionării renale. Urina are un miros caracteristic. Atunci când este incoloră sau insuficient colorată.) sunt de evitat. Urinele sunt atunci abundente. Sunt bine tolerate şi pot fi administrate fără niciun inconve­ nient în lungi cure de drenaj. foarte închise la culoare şi au un miros puternic. colorantul albastru nu va fi eliminat progresiv. • Mirosul urinei se poate accentua. dacă rinichii funcţionează prost. fiind mai încărcate cu deşeuri. Frecvenţa micţiunilor este uşor de controlat. • Urinele sunt mai colorate sau mai închise.300 de mililitri. *f Drenanţii I *L renali Toţi drenanţii care stimulează activitatea de filtrare şi de eliminare a rinichilor sunt diuretici. mine mai multă urină decât este normal. dar de scurtă durată şi deseori însoţită de o rehidratare bru­ tală a ţesuturilor. aceasta înseamnă deseori că nu se elimină suficiente deşeuri. nisipoase. măsurătorile ar trebui făcute mai multe zile la rând. Numeroase plante medi­ cinale au efect diuretic. Culoarea normală a urinii este galben deschis. Eficienţa unui diuretic se constată după următoarele semne: • Cantitatea de urină eliminată este net superioară cantităţii de lichide ingerate şi cantităţii de urină eliminate de obicei. au o acţiune pro­ fundă şi durabilă şi păstrează echilibrul mineral al ţesuturilor. Desigur. se deschid progresiv la culoare de-a lungul micţiunilor. Pentru a obţine o cifră sigură. dimpotrivă. ele permit eliminarea unor cantităţi mari de apă. urinele. Oferta este suficient de variată pen­ tru ca fiecare să-şi poată găsi planta care i se potriveşte cel mai bine. urinele vor fi doar foarte palid colorate în albastru. rinichii pot de asemenea să eli-. • Diureticele vegetale. Există două feluri de diuretice: • Diureticele chimice (derivaţi de mercur etc. Ele strică rinichii şi acţiunea lor este antifiziologică şi la limita toxicităţii. care poate lipsi în caz de încetinire a funcţiei renale. cu condiţia să fie găsită şi suprimată cauza înainte ca filtrul renal să fie lezat. Testul constă în înghiţirea unei pastile sau a unui vârf de cuţit de praf de albastru de metilen. 90 91 . Ele antrenează deci un dezechilibru mineral umoral. Ca reacţie de apărare. La persoanele care beau mult în timpul zilei. Dim­ potrivă. • Frecvenţa micţiunilor creşte. Dacă rinichii funcţionează foarte prost. Vor putea fi observate urine albas­ tru închis urmând după urine galbene sau albastru deschis.

vânătă. Se consumă în special crudă sau sub formă de zeamă. gulia. Plantele medicinale | Albumul de tei Rădăcinile lui sunt diuretice. căci ceapa acţionează asupra a numeroase funcţii organice. • Decoct: 40 de grame la un litru. Există diferite modalităţi de utilizare: • Se rad 2 cepe şi se lasă la macerat câteva ore sau întreaga noapte. dar unele sunt mai eficiente: • Cireşele. Foarte bun drenant alficatuluişi alrinichilor. se fierbe 10 minute.Recoman­ dat în toate reumatismele. sefierb15 minute. păstârnacul. capabil să dizolve cristalele. căci se degradează prin fier­ bere. Varza are numeroase alte proprietăţi curative. pepenele. Se lasă să acţioneze Vi de oră . dar necurăţate. dizolvă de asemenea şi calculii. piersica. • Anghinarea. Cura de ceapă este foarte populară şi cu adevărat efi­ cientă. • Apucaţii (externe): în cataplasme: se aplică rondele de ceapă sau ceapă tocată pe regiunea rinichilor. dar este un fruct care răceşte rinichii şi le paralizează activitatea. 93 . I Anasonul Este un diuretic puternic. cure de 20 de zile. | larba-neagră Diuretic puternic. varza declanşează după câteva zile o diureză abundentă. • Decoct: 25 de grame de rădăcini la fiecare litru de apă. cresonul. repetate.o oră. într-un castron cu apă.Fructele şi legumele | Prazul Aproape toate fructele şi legumele au un efect diuretic. • Sucul de ceapă (din comerţ): de 3 ori câte 2 linguriţe sau mai mult. • Decoctul: 3 cepe tăiate. cicoarea sălbatică. prunele. se fierb 30 de minute într-un litru de apă. sefiltreazăşi se bea. Din acest motiv. se filtrează. Trebuie uscate după ce au fost tăiate rondele. salsifisul. Este un bun diuretic şi un excelent curăţător intestinal. se lasă să fiarbă până când scade la un sfert de litru. la nivelul ultimelor coaste în regiunea dorsală. într-un litru de apă. iarba grasă. sparanghelul. | Porumbul Mătasea porumbului este diuretică şi favorizează funcţia hepatică. sefierbe10 minute. • Decoct: un pumn de mătase de porumb lafiecarelitru de apă. napul. Se consumă ca legumă sau în • Decoct: 2-3 fire de praz cu tot cu radicele. para de asemenea. fasolea. grepfrutul. mărul. para este contraindicată la toţi cei care au rinichii delicaţi sau care suferă de maladii renale. câte 400 de grame pe zi. dovleacul. ţelina. dezinfectant al căilor urinare. Deseori este recomandată celor cu reumatisme sau ca antiinfecţios. I Ceapa I Varza Consumată rasă.

• Decoct: 40 de grame de vârfuri înflorite, într-un litru de apă; se fierbe 3 minute, apoi se infuzează 10 minute.
| Osul-fepurelui

Bun drenant alrinichilorşi al ficatului. • Infuzie: 30 de grame de frunze şi flori la fiecare litru de apă; se infuzează 10 minute. • Decoct: un pumn de rădăcini la un litru de apă; se fierbe 5 minute cu anason, fenicul, mentă etc. pentru aromatizare.
I Mesteacănul

• Decoct: un pumn de codiţe la un litru de apă; se fierb 10 minute; băutură răcoritoare; se bea o jumătate de litru pe zi (dacă codiţele au fost uscate, trebuie macerate în prealabil timp de 12 ore în apă rece).
| Pirul

Excelentă plantă pentru curăţarea organismului. Datorită gustului ei, este preferabil să fie folosită sub formă de comprimate. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate.
| Păpădia

Mesteacănul este un bun depurant general, activ în spe­ cial asupra rinichilor. • Suc: 2 linguriţe de 3 ori pe zi. • Elixir: conform indicaţiilor. • Infuzie: 40 de grame de frunze (un pumn) într-un litru de apă; se infuzează 10 minute.
I Strugurii-ursului

Diuretic foarte cunoscut pentru acţiunea sa dezinfectantă asupra căilor urinare. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 40 de picături sau mai multe în fiecare zi.
| Coacăzele negre

Excelent drenant. Plantă bună pentru ficat şi rinichi. Se folosesc rădăcinile şi frunzele. • In salate: primăvara • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. • Decoct: un pumn plin de frunze şi de rădăcini la un litru de apă; se fierbe 2 minute, apoi se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 10-50 de picături pe zi.
| Măceşul

Frunzele sunt diuretice şi favorizează eliminarea cristalelor. Băutură cu gust foarte plăcut. • Infuzie: 40 de grame de frunze la un litru de apă sau o lingură la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute.
| Cireşul

Diuretic foarte blând. Nu irită rinichii, nici pe cei foarte sensibili sau inflamaţi. • Decoct: 5-10 boabe la fiecare ceaşcă; se fierbe 2 minute, se strecoară printr-un tifon fin.
| Frasinul

Codiţele de cireşe sunt folosite pentru acţiunea lor diure­ tică. Codiţele trebuie păstrate după ce se mănâncă fructul!
I
94

Un bun diuretic care, în doză mare, devine purgativ. • Infuzie: un pumn de frunze la fiecare litru de apă; se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi.
95

|

lenupărul

Foarte bun diuretic şi depurativ general, boabele de ienupăr sunt deseori recomandate celor care suferă de reumatism. In doze mari, boabele sunt iritante şi deci con­ traindicate în tulburările inflamatorii ale rinichilor. lenupărul are proprietăţi multiple. • Cură: se mestecă boabele uscate ca pe bomboane. In prima zi: 5 boabe, a doua zi: 6 boabe, până în a unsprezecea zi: 15 boabe. Apoi se scade câte o boabă pe zi până în a douăzeci şi doua zi. Cura trebuie repetată. • Infuzie: 20-30 de grame de boabe la fiecare litru de apă sau o linguriţă la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Piure (fără zahăr) de ienupăr: o lingură pe zi. • Ulei esenţial: 3 picături, de 3 ori pe zi.
| Urzica

• Tincturd-Tnamă: de 3 ori câte 20-40 de picături. • Suc: de 3 ori câte o linguriţă.
| Creţuşca (barba caprei)

Este planta de la care s-a pornit în fabricarea aspirinei. Creţuşca este diuretică, colagogă şi antalgică. Este recoman­ dată în caz de edeme, răceli şt reumatism. • Infuzie: o lingură de flori sau de frunze la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute.
| Ceaiuri a m e s t e c a t e

Recomandată şi pentru tonifierea şi refacerea sângelui în caz de anemie. • In supă: cu cartofi. • Suc: de 3 ori câte 2 linguri pe zi. • Decoct: un mănunchi la fiecare litru de apă; se fierbe 3 minute, apoi se infuzează 20 de minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi.
| Vulturica

Diuretic excelent şi dezinfectant al căilor urinare. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 50 de picături pe zi.
| Pipirigul

Diuretic şi remineralizant. Nu este întotdeauna bine suportat de către persoanele predispuse la demineralizarea prin aciditate. • Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi.
!

3 căni pe zi, înainte de mese. • Mesteacăn 30 grame Boabe de ienupăr 20 grame Pipirig 20 grame 1-2 linguri lafiecareceaşcă; se infuzează 10 minute. • Osul-iepurelui 20 grame Strugurii-ursului 50 grame Creţuşca 10 grame • Sânziana de grădină 40 grame Frasin 30 grame Paracherniţă 30 grame 1-2 linguri lafiecareceaşcă; se infuzează 10 minute. • Coacăze negre 25 grame Orthosiphon 25 grame • Cozi de cireşe 50 grame Pir 30 grame Scaiul dracului 20 grame 1-2 linguri la fiecare ceaşcă; se fierbe 2 minute şi se infuzează 10 minute. • Soc 40 grame Lemn-dulce 20 grame Mătase de porumb 20 grame
4

96

97

I

Alţi drenanţi naturali
| Cura de apă

|
f

Cataplasmele

Argila şi varza sub formă de cataplasme aplicate pe Pgriunea rinichilor curăţă filtrul renal şi favorizează funcţia
renală.
h(

Apa băută în cantitate mare are efect diuretic, căci obligă rinichii să lucreze. Corpul respinge efectiv lichidul care depăşeşte nevoile sale la aproximativ o jumătate de oră după ingestie. Odată cu apa, se duc şi toxinele. Bazându-se pe acest fapt, cura de apă constă în a bea de-a lungul zilei o cantitate mai mare de apă decât îi trebuie corpului. Se creează astfel un puternic curent de eliminare. Se procedează în felul următor: • După prima micţiune de dimineaţă, se consumă sufi­ cientă apă pentru a obţine repede o nouă micţiune. • Imediat după aceasta, se bea din nou o cantitate de apă echivalentă, pentru a reface excedentul de lichide din corp şi pentru a-l obliga să redeclanşeze o diureză compen­ satoare. Această metodă se aplică de-a lungul întregii zile. Dozând cantitatea de lichid băută la fiecare priză (crescând-o sau micşorând-o), se poate regla frecvenţa micţiunilor pentru a fi compatibilă cu activităţile cotidiene. (Pentru mai multe detalii, a se vedea cartea aceluiaşi autor: Apa, sursă vitală de sănătate, Ed. Jouvence, 2002).
1 Curele de apă minerală

în legătură cu maniera de aplicare, a se vedea capitolele despre cataplasmele de argilă şi de frunze de varză.
| Masajul zonelor reflexogene plantare

-:

A se vedea anexa 2.

Numeroase ape minerale vândute în comerţ ca băuturi de masă stimulează activitatea rinichilor. Consumându-se cu regularitate 1,5 până la 2 litri pe zi, timp de câteva săp­ tămâni, este favorizată eliminarea toxinelor pe cale renală. Efectul diuretic al unei ape minerale nu este în general acelaşi pentru toate: unele persoane reacţionează mai bine la o apă decât la alta. Trebuie uneori testate mai multe ape pen­ tru a o descoperi pe cea mai eficientă.

j

98

în timpul unui acces febril. distingem (fig. transpiraţia este mai încărcată cu deşeuri decât urina. Semne ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări a glandelor sudoripare Glande sudoripare Glande Fig. deşeuri azotate (uree. In prac­ tică. Ele filtrează sângele şi expulzează deşeurile solubile prin porii pielii. clorura de sodiu. Când organismul . Eliminarea zilnică de transpiraţie ajunge la circa 8 decilitri. precum şi de secreţie şi excreţie. el caută să le „scoată din joc" stocându-le în ţesuturi de mai mică importanţă. Dar pentru simplificare. Glandele sebacee aparţin epidermului. Glandele sudoripare pot fi chiar comparate cu nişte nefroni diseminaţi la nivelul pielii. ea contribuie şi la echilibrul termic şi ajută la menţinerea unei temperaturi constante a corpului. Printre altele. Este un ţesut cu ochiuri largi. 7): • hipodermul • dermul • epidermul Hipodermul în derm se află glandele sudoripare care prezintă interes pentru drenaj. transpiraţia conţine apă. acid uric).nu mai reuşeşte să elimine deşeurile. are şi rol senzo­ rial. 101 100 . în care sunt stocate rezervele de grăsime. constituit în principal din celule adipoase. transpiraţia poate fi comparată cu urina diluată. | Glandele sudoripare Este stratul cel mai profund al pielii. pielea poate elimina cu uşurinţă 2 până la 3 litri de transpiraţie. Această acumulare de grăsimi şi de toxine în fluidele orga­ nice ale hipodermului se numeşte celulita.şi mai ales pielea . Totuşi. 7 sebacee O piele ale cărei glande sudoripare funcţionează bine devine umedă şi transpiră atunci când este cald sau în timpul unui efort fizic. Vorbind despre piele. In unele cazuri de boală. are funcţii de termoreglare. Evapo­ rarea transpiraţiei lipseşte corpul de caloriile necesare trans­ formării lichidului în vapori. Unul din aceste ţesuturi este hipodermul. © © ® Epiderm Derm Hipoderm Aceste glande sunt organe excretoare şi sunt construite pe acelaşi model cu nefronii din rinichi. le vom trata tot în capitolul referitor Ia derm. Transpiraţia nu este doar un mijloc de eliminare a deşeurilor. faţă de 1.5 litri de urină.*| ^ I 3 Emonctoriul cutanat Dermul Pielea este un organ de protecţie.

celulele moarte rămân sub suprafaţa pielii. de pildă la subsuoară. pete senile. apar acneea sau furunculii. pielea devine uscată şi se crapă. Celulele care urcă spre suprafaţa stratului cornos mor şi se desprind. tot felul de eczeme. pentru că deşeurile sunt eliminate. au o piele „închisă" sau „moartă". acest lucru înseamnă că echilibrul dintre producerea şi eliminarea de toxine este distrus. Apar excrescenţe. Nu este în sine un semn rău. Când secreţiile sunt prea abundente. Când canalul excretor al glandei sebacee se înfundă. Ele secretă printre altele un amestec de corpi graşi şi de materii proteice provenind din resturile de celule secretoare. | Glandele s e b a c e e Coşurile „cu cap alb" sunt şi ele datorate unei proaste funcţionări a glandelor sebacee. se indurează sau se sclerozează. Epidermul Este stratul superficial al pielii. Totuşi. pot apărea diverse probleme cutanate: papule roşii cu suprafaţa dură şi care nu au conţinut lichidian. cu atât mirosul său este mai pătrunzător. La baza lui se găseşte stratul bazai ondulat care acoperă corpul asemenea unei teci. Deşeurile care nu pot fi transformate de către stratul bazai ondulat sunt eliminate în afara corpului prin stratul cornos. bătături la picioare. dar cu cât transpiraţia este mai încărcată cu deşeuri. dar în spe­ cial urticarii. veruci. Când eliminarea toxinelor depăşeşte capacitatea glande­ lor sudoripare şi acestea se înfundă şi se irită. Când secreţiile sunt insuficiente. Pielea se îngroaşă. Mătreaţa este constituită din aglomerări de celule moarte. întrucât este capabil să digere şi să transforme o parte din deşeuri în substanţe utile. pentru a o face suplă. pielea devine grasă. Această secreţie grasă se numeşte sebum. este dotat cu proprietăţi surprinzătoare. | 102 | . Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări a epidermului Când epidermul funcţionează prost. apare punctul negru. mâncărimi etc. şi procesul se repetă (descuamare sau exfoliere). când se înfundă şi se inflamează. Acest fenomen de descuamare este cu precădere vizibil la nivelul pielii păroase (mătreaţa). lipite între ele prin sebum. Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări a glandelor s e b a c e e Rolul sebumului este acela de a lubrifia pielea. transpiraţia nu are un miros dezagreabil. la fel ca eczemele care supurează. Pe lângă rolul său de emonctoriu. „Emonctoriul lor sudoripar" este înfundat de către deşeuri: eliminarea se face defectuos. psoriasis şi diferite forme de scleroză cutanată. în mod normal. 103 Glandele sebacee sunt situate la rădăcina părului şi sunt în număr de 300 000.iVt'Hoiinclc care nu transpiră niciodată sau o fac doar în Kttue bine delimitate. pielea are trei funcţii importante care trebuie cunoscute: Pielea este un organ vascular Reţeaua capilară de la nivelul pielii este extrem de dez­ voltată: poate conţine o cincime din cantitatea totală de sânge.

de presiune. In plus. toate glandele de la acest nivel sunt stimulate. | 104 105 . izolate în ţesutul cutanat şi care dau pielii tonicitate şi elasticitate. arderile. contracţia tuturor acestor fibre musculare deter­ mină importante mişcări ale masei sangvine. dacă organismul vrea să se protejeze de frig. De fiecare dată când se intensifică circulaţia sângelui la nivelul pielii. Ca răspuns la aceste stimulări exterioare. Este o adevărată teacă nervoasă care intră în vibraţie la cea mai mică influenţă exterioară: senzaţie de cald sau de frig. Tehnicile hidroterapeutice calde şi reci sunt eficiente în faci­ litarea eliminărilor prin intermediul pielii tocmai datorită faptului că glandele profită de acest sistem de apărare prin creşterea irigării cutanate. de atingere etc. Pielea este un organ contracţii Pielea este un organ nervos Pielea conţine foarte multe filete nervoase senzitive şi senzoriale.Această importantă reţea capilară joacă un rol funda­ mental în termoreglare. Dimpotrivă. adică circulaţia. deşeurile sunt astfel degradate în particule mai mici. dar numărul lor este atât de mare încât. Solicitarea senzitivă şi senzorială a pielii are deci o influ­ enţă şi asupra eliminărilor. capilarele cutanate se dilată şi se umplu de sânge pentru a înlesni eliminarea de căldură în exterior. Este dotată cu trei tipuri diferite de muşchi: fibre muscu­ lare netede. schimburile şi eliminările. care permit varierea diametrului vaselor sangvine. muşchii pereţilor vasculari. schimburile şi arderile sunt puternic intensificate la nivelul pielii pentru a produce căldură şi a menţine o temperatură normală. pentru a se contracta. a curelor de aer şi de soare etc. deci mai uşor de elimi­ nat. într-o primă fază reţeaua sa capilară se goleşte de conţinut prin vasoconstricţie: sângele este deci refulat spre centru. Toţi aceşti muşchi sunt foarte mici. Când organismul produce sau acu­ mulează prea multă căldură. Intr-o fază ulterioară. după cum se poate constata în cazul folosirii unor tehnici de tipul frecţiilor (în special a ce­ lor cu mănuşi din păr de cal). muşchii erectori ai fi­ rului de păr care. cu consecinţe pozitive la nivelul eliminărilor. ard o cantitate importantă de substanţe energetice şi toxine. ridică firul de păr (pielea de găină) şi provoacă căldură (frison). departe de sursa de frig. capilarele sangvine sunt din nou umplute cu sânge. pielea reacţio­ nează activând sau inhibând metabolismele. contractându-se.

• ajută la descuamarea celulelor moarte.. în funcţie de rezistenţa individuală.. pulovere. Accelerarea funcţiilor cutanate este vizibilă în special la nivelul circulaţiei..Drenanţii cutanaţi Drenanţii cutanaţi permit provocarea unor eliminări puternice prin transpiraţie. oare forţa vitală nu utilizează transpiraţia pentru a curăţa organismul de un preaplin de toxine? Exerciţiul fizic Producţia de căldură a organismului este mult mai mare în timpul unei activităţi fizice. tenis. Cei care nu şi-au făcut niciodată o frecţie nu pot ştii ce sentiment plăcut provoacă aceasta. imediat după trezire şi durează mai multe minute. imper­ meabile etc. Frecţia • excită filetele nervoase senzitive şi prin aceasta. grădinărit. pentru a favoriza o bună eliminare cutanată. O altă metodă pentru a reţine căldura cât mai mult posibil la nivelul corpului este folosirea unei îmbrăcăminţi călduroase. Fiecare contracţie musculară antrenează arderea de substanţe energetice care degajă un anumit număr de calorii. Aşa cum am văzut. totul este să provoace o transpiraţie abundentă.) sau o activitate de agrement (drumeţie pe munte. Forţa cu care se frecţionează depinde de obişnuinţă şi de sen­ sibilitatea pielii. poate fi cu uşurinţă constatată pierderea resturilor celulare dacă frecţia se face stând în picioare pe o cârpă de culoare închisă. De la individ la individ. numită şi baia hipertermică. Din motive evidente. dar merită încercată. primele şedinţe sunt în general scurte şi frecţiile uşoare. trening. colanţi. a unei perii pentru frecţie sau a unui material textil rugos. exerciţiul fizic va fi continuat o perioadă mai lungă sau mai scurtă. şedinţele se lungesc şi frecţionarea devine mai energică. mers pe jos. se freacă pielea de pe toată suprafaţa corpului. Cu timpul. Şedinţa se face dimineaţa. Cu cât exerciţiul este mai intens şi mai susţinut. pielea este un regulator termic. Pielea devine repede roşie. Se transpiră mai repede dacă activitatea are loc la soare. Este neapărată nevoie de un duş după ce s-a transpirat. cu atât cantitatea de căldură produsă este mai • însemnată. Tipul de activitate fizică ales nu contează prea mult. I 106 J . în timpul febrei. poate fi vorba despre un sport (marş. este un mijloc minunat şi foarte eficient pentru stimularea pielii şi provocarea 107 Frecţia uscată Frecţia este unul din cele mai bune procedee de reedu­ care a pielii. Reeducarea pielii „închise" cere uneori destul de mult timp. căci activităţile fizice stimulează puternic metabolismele şi schim­ burile. Cu ajutorul unei mănuşi din păr de cal.). Baia caldă Baia caldă. în timpul unei frecţii viguroase.. metabolismele cutanate. pentru a curăţa pielea de deşeurile eliminate. Din momentul în care începe transpiraţia. Tran­ spiraţia eliminată în timpul exerciţiului este mult mai abun­ dentă şi mai încărcată de toxine decât de obicei.

Apoi persoana intră în cabină şi se instalează pe gradenul dorit timp de aproximativ 10 minute. cu singura diferenţă că temperatura este mai puţin ridicată şi că durata băii este mai lungă. Singurul lucru necesar este o pătură mare în care se face un orificiu suficient de mare pentru a putea fi îmbrăcată peste cap. Sauna Sauna este o baie de aer cald. sângele urcă la suprafaţă. • In funcţie de vitalitatea şi rezistenţa individuală. Este însă bine de cunoscut pentru cazuri de urgenţă şi în absenţa unor mijloace mai sofisticate. Este dese­ ori urmată de un masaj. de 90 de grade şi mai mult. ceea ce accentuează efectele saunei. Sauna se face într-o cabină construită din lemn şi prevăzută cu un dispozitiv care încălzeşte încăperea şi cu gradene care urcă până la tavan. baia hipertermică este tratată în detaliu la capi­ tolul 28 (baia hipertermică). această serie de trei paşi va fi repetată de una sau două ori. Contactul cu apa rece trebuie să fie scurt. vasele se contractă şi sângele este împins în profunzime. Făcând parte din metodele de tltfisincriiHliirc. Galeţii dispuşi pe sursa de încălzire înmagazinează căl­ dură. gradenele superioare permit o baie la temperaturi foarte ridicate. Tot cor­ pul. dar face căldura mai greu de suportat. pentru a se curăţa. In general sauna este practicată în următorul fel: • Se începe întotdeauna cu un duş. | 108 Ce se întâmplă în organism în timpul sesiunii de saună? în timp ce organismul este în contact cu căldura. aceste 10 minute sunt suficiente pentru a declanşa sudoraţia. Stropindu-i cu apă. Este un procedeu care se folosea în trecut. porii se deschid şi elimină transpiraţia încărcată în toxine. organismul îşi des­ chide porţile pentru a evita acumularea de prea multă căldură. interval care permite organismului să-şi regăsească echilibrul şi inimii să-şi reiaritmulobişnuit. La nivelul gradenelor inferioare temperatura este de aproxima­ tiv 60 de grade.ULIEL F Î I U Î F I P I H I H L abundente. Binefacerilor transpiraţiei provocate de aerul cald li se adaugă cele ale unei intensificări a schimburilor metabolice. • Se iese din cabină şi în funcţie de rezistenţa indivi­ duală. Baia de vapori Baia arabă de vapori. exceptând capul. vasele 80 dilată. se face un duş călduţ sau rece ori se face o imersie într-un bazin cu apă rece. Baia de aer cald la domiciliu Există un sistem foarte simplu şi uşor de realizat cu un minim de material şi care poate fi repede pus în funcţiune. în general. se bazează pe aceleaşi principii ca sauna. persoana se aşază pe un taburet sub care se află o cratiţă cu apă clocotită. 109 . Contactul cu apa rece obligă organismul să reacţioneze exact invers: porii se închid. • Persoana se odihneşte un moment. Are ca scop crearea unui şoc termic. întrucât căldura urcă. se umidifică aerul. datorate apei reci. se află sub cuvertură şi în contact cu aerul cald şi umed pe care-l degajă apa din cratiţă. îmbrăcată cu această pătură. Binefacerile saunei rezultă din forţa de eliminare a to­ xinelor prin transpiraţia provocată de contactul corpului cu aerul cald. hammamul. întinsă pe un şezlong. De fapt.

uscat. I 110 Această acumulare de căldură poate fi înlesnită stând într-un loc ferit sau desfăşurând o activitate fizică. se obţine repede o căldură suficientă pentru a provoca transpiraţia. având grijă să nu ne opărim. prazul. • Anghinarea. ea este înlocuită cu altă cratiţă cu apă clocotită. Negrul. La sfârşit trebuie făcut un duş răcoritor. la căldura solară se adaugă şi căldura produsă de activitatea musculară. între police şi arătător. Pentru a evita pierderea de căldurii. nu reflectă razele solare. Aceste împachetări pot fi uscate sau umede. şi de 0 cuvertură. Acest pliu este apoi răsucit înspre înainte. Baia de soare nu trebuie să dureze niciodată prea mult. deschişi în prealabil de către transpiraţie. care este bine izolat şi care poate fi plasat direct sub taburet. lămâia. acoperită de pături gl de pilote. spre deosebire de alb. Capul trebuie întotdeauna acoperit pentru a evita con­ gestia. nucile. dar menţionăm câteva care au o acţiune benefică la nivelul pielii: • Migdalele. materialul textil ud este acoperit de altul. Baia de soare Expunerea pielii la razele solare antrenează repede o acumulare de căldură în organism. reci sau calde. In comerţ se găsesc acum cabine construite în acest scop din lemn sau din materiale sintetice neinflamabile. portocala. locale sau generalizate. . Prin presiunea exercitată asupra pliurilor sunt eliminate deşeurile din pori. Fructele şi legumele Fructele şi legumele nu au propriu-zis acţiune sudorifică. învelind trunchiul. Dacă nu vrem să facem un orificiu în pătură. împachetările calde în lipsa altor mijloace. Constă în separarea pielii de straturile profunde pentru a forma un pliu. O altă variantă este de a face o baie de soare îmbrăcat în haine negre sau acoperit cu un material textil de culoare închisă. Şedinţa durează atât cât este necesar pentru obţinerea unei bune transpiraţii. morcovii. Capul rămânând în atmosfera ambiantă. înainte ca apa să se răcească. castravetele. Să luăm ca exemplu „maioul pentru bust". sfecla. ci le absoarbe. Şedinţa durează atâta timp cât este necesar pentru a provoca o bună transpiraţie. Masajul prin frământare Masajul prin frământare este mai mult un procedeu complementar decât o metodă de drenaj în sine.Prin acest procedeu simplu. se poate recurge şi la una din metodele de împachetare aşa cum se practicau ele altădată. Aportul de căldură se face printr-un material textil îmbibat în apă foarte caldă. dar poate fi aplicat după orice procedeu de sudaţie. Temperatura corpului creşte atunci repede şi transpiraţia nu întârzie să apară. căci oboseşte repede organismul. căldura este mai bine suportată decât într-o saună. în acest din urmă caz. putem la fel de bine să ne învelim complet în ea şi să stăm în patru labe deasupra cratiţei cu apă clocotită.. Persoana se întinde pe pat. care va determina o transpiraţie binefăcătoare. Acest tip de masaj este frecvent folosit în băile arabe de vapori (hammam). fragii. Sursa de căldură provine de la un mic generator de aer cald. Masajul prin frământare curăţă în profunzime porii pielii. căpşunile.i | . care este aplicat direct pe piele.

Este deseori recomandată în boli ale pielii. | 112 1-2 linguri lafiecareceaşcă. | Muşeţel Plantă cu proprietăţi multiple. coleretică şi laxativă. efi­ cient în special în boli ale pielii. Soc Florile de soc sunt diuretice şi dau o băutură foarte plă­ cută. • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. | Infuzii a m e s t e c a t e Această plantă sudorifică este şi diuretică. • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. Eliminarea toxinelor se face evident mai uşor dacă plantele sudorifice sunt utilizate în acelaşi timp cu una din tehnicile de transpiraţie. ridichile. • Infuzie: 60 de grame de flori la fiecare litru de apă. • • | Plantele sudorifice provoacă şi ajută sudoraţia. In acest caz. se infuzează 10 minute. salsifisul. Plantă bine cunoscută pentru proprietăţile ei sudorifice şi diuretice. • Infuzie: 5-10 flori la fiecare ceaşcă. se infuzează 10 minute. • Infuzie: o lingură de flori la fiecare ceaşcă. | Umba-mielului • Tei Flori de soc Limba-mielului • Roiniţă Violetă • Creţuşcă Flori de porumbar Muşeţel • Panseluţă sălbatică Ciuboţica cucului 50 grame 60 grame 40 grame 10 grame 10 grame 40 grame 20 grame 30 grame 30 grame 20 grame 1-2 linguri lafiecareceaşcă. se infuzează 10 minute. păpădia. se va bea o ceaşcă mare de infuzie foarte caldă cu puţin timp înainte de sesiunea de transpiraţie şi încă o cană după. cresonul. se fierbe 10 minute. Plantele medicinale I Panseluţă sălbatică Această plantă este un depurator general foarte bun. 113 | . Tinctură-mamă: de 3 ori câte 50 de picături. cu atât mai mult dacă ceaiul preparat din ele este băut cald. varza. hasmaţuchi.ţelina. se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. | Brusture Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. • Tmctură-mamd: de 3 ori câte 40 de picături. • Infuzie: o lingură de flori la fiecare ceaşcă. se infuzează 10 minute. • Decoct: 40 de grame de rădăcini la un litru de apă. se infuzează 10 minute.

Prin perete c o m u n . respiratorii Ele Sub sunt sunt invers. echipate pentru a se p r o t e j a acest şi a şi acest Cilii vibratili reţin praf p r i n mişcările lor îl c o n d u c spre ieşire. uşor de eliminat în afara corpului o d a t ă c u aerul expirat. gru­ O x i ­ genul conţinut în alveole că o parte a peretelui trece cu uşurinţă în sânge. d a r î n sens Deşeurile portate mate eliminate formă de către în căile sânge. tipuri etc. 8 ) . Căile exterior. această formă. trans­ sub lichidă ajung în apoi transfor­ sunt In î n gaz c â n d alveole. bronhii etc. alveolare se succedă unde bron­ a şi c a n a l e l e cu pentru va contact mucoasa sânge. sau Este praf care. aduce bronşiolele aerul în (fig. de diferite praf: praf menajer datorat poluării. este prin toată reţeaua de conducte p â n ă la ale sistemului împins - respirator bronşiole. de oxigenul părăseşte alveola p ă t r u n d e direct î n D r u m u l urmat de deşeurile eliberate plămâni este acelaşi c u cel descris î n cazul o x i g e n u l u i . este î n acelaşi t i m p pentru peretele care alveolei acest capilarului sangvin.* | jJEmonctoriuI I 3 pulmonar A e r u l care pătrunde mile pulmonare prin p r i n n ă r i este dirijat spre conducte al căror profunzi­ diametru ase­ diferite s c a d e p r o g r e s i v şi c a r e se r a m i f i c ă d i n c e î n c e m a i m u l t . t r a h e e a . vorba inspirat. meni ramurilor unui copac hiile. polen Căile elimina respiratorii tip de sunt deşeu. A c e s t l u c r u se poate 115 . D a r aduse despre de aerul e l e p o t e l i m i n a şi d e ş e u r i s o l i d e au pătruns în interior. toate o cale d e ieşire a respiratorii sunt înainte de deşeurilor gazoase. L a r i n g e l e . sânge. î n principal cel carbonic. gazul. alveolară avea loc eliberarea oxigenului î n A l v e o l e l e sau sacii alveolari sunt p u n g u ţ e m i n u s c u l e pate în ciorchini la extremitatea canalelor alveolare. t i m p u l expirului.

după ceva timp ea devine poroasă şi lasă să pătrundă deşeurile solide în plămâni. cu deose­ birea că drumul lor este mai anevoios prin ramificaţiile „arborelui bronşic". 116 Mecanismul tusei este următorul: ea debutează printr-un inspir profund care se termină cu închiderea glotei. curge. în mod normal. aşa cum se crede de obicei. Aces­ tea vor fi eliminate în acelaşi fel cu gazul carbonic. Acest inspir este urmat de un efort violent destinat expirării aeru­ lui. Ea provine înainte de toate din deşeurile unei alimentaţii neadaptate .cantitativ şi calitativ . organis­ mul încearcă să elimine deşeurile pe alte căi. deşeurile care jenau. 117 . rinichi) nu mai reuşesc să epureze sângele. deteriorează mucoasa şi sunt responsabile de bolile respiratorii. Dar când mucoasa alveolară este afectată de către toxinele transportate de sânge. Glota fiind închisă. In ciuda poluării actuale. umplem batista de praf negru. Aerul ţâşneşte atunci brusc. chiar dacă apare ulterior. Semne ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări Când căile respiratorii funcţionează bine. dezvoltarea şi proliferarea micro­ bilor! „Microbul un înseamnă nimic. sunt eliminate prin tuse. terenul e totul!" Sputa pe care o expectorăm nu e constituită doar din deşeuri provenind de la microbi şi activitatea lor. antre­ nează o scurgere nazală. cu capul în jos. Simplul fapt de a ne apleca înainte. Mişcările mai ample ale cutiei toracice provocate de gâfâială antrenează expulzarea deşeurilor. când emonctoriile principale (ficat. Nevoia de a sufla nasul nu se manifestă decât rareori şi în special atunci când trebuie eliminat praful care pătrunde în interior odată cu aerul inspirat. acumulându-se în căile respiratorii până în sinusuri. nările sunt degajate şi respiraţia este liberă şi se desfăşoară cu uşurinţă. Consecinţa acestei încăr­ cări. deşeurile care pătrund în acest mod în căile respiratorii nu reprezintă decât o cantitate mi­ nimă. Aşa cum am văzut. Gura trebuie uneori să stea deschisă pentru a permite respiraţia. nasul este înfundat. Grosul deşeurilor solide pe care le eliminăm prin plămâni provine din poluarea internă a mediului nostru umoral. Căile respira­ torii pot fi astfel utilizate în chip de „ieşire de urgenţă". va fi deschiderea porţii de intrare pentru instalarea. jenează respiraţia. Tuşea şi expectoraţia sunt reacţii de apărare. Când deşeurile obstrucţionează prea mult căile respira­ torii. Când căile respiratorii funcţionează prost şi au devenit o poartă de ieşire pentru deşeurile solide. Chiar şi cele mai discrete semne de înfundare pot fi observate în timpul unui marş. deşeurile solide nu pot traversa pereţii alve­ olelor. Aceste deşeuri. presiunea aerului creşte în plămâni până în momentul când glota este obligată să se deschidă. apoi din ce în ce mai frecventă şi mai violentă. întâi izolată. antrenând cu el. Apare şi tuşea. aerul pătrunde greu şi trebuie să ne suflăm nasul în mod constant pentru a degaja căile respiratorii superioare.capa­ cităţilor noastre digestive şi eliminatoare. prin aspiraţie.constata uşor la sfârşitul unei zile petrecute într-un mare oraş: suflându-ne nasul. intestin.

tuşind uşor şi în chinte. După expir. • se suspendă corpul de o bară. poziţia verticală antrenează o acu­ mulare de secreţii la baza plămânilor. care nu sunt bol­ nave. suntem obligaţi să creăm un flux puternic de aer. conducând deşeurile spre ieşire. Metoda constă în efectuarea unor expirări profunde suflând în tub. Cilii vibratili ajută această repartizare. Diametrul mic al tubului şi apa opun rezis­ tenţă aerului expirat. putem favoriza eliminarea lor adoptând pentru câteva minute o poziţie verticală inversată. dar stând pe o masă. La trezire. Această poziţie permite secreţiilor să alunece spre poarta de ieşire. Pentru ceilalţi. Profitând de faptul că secreţiile se găsesc la poarta de ieşire. Dar cum să expectorăm? Scuipatul brusc. Pentru a învinge această rezistenţă.*ţ De anr rm ţa noi i n IO pl u Expectoraţia voluntară Pentru a goli plămânii. Metoda poziţiei inversate este foarte simplă şi în unele cazuri. de pildă o scândură sau o scară. toată lumea foloseşte acest procedeu.5 centimetri. copiind astfel procedeul folosit de organism. • se execută lumânarea. o şedinţă de gimnastică etc. care va antrena deşeurile cu el. reuşim să eli­ minăm cantităţi mari de deşeuri. Gâfâiala Prin forţa greutăţii. Pentru persoanele pline de vitalitate. cu capul în jos. mers pe bicicletă în ritm susţinut. această poziţie permite chiar eliminarea unor mari cantităţi de secreţii. în funcţie de agilitatea persoanei în cauză. pe un plan foarte încli­ nat. Se umple o treime din sticlă cu apă şi se introduce tubul în sticlă până atinge fundul. Efectele acestei metode pot fi ameliorate utilizând plante medicinale care fluidifică secreţiile (a se vedea mai departe). 119 j 118 . mişcarea puternică de du-te-vino • < aerului de-a lungul căilor respiratorii determină eliminarea deşeurilor în exterior: bronhiile şi bronşiolele se dilată şi se contractă în ritmul respiraţiei şi ajută astfel la dezlipirea mucozităţilor. se poate recurge la una din următoarele variante: în timpul gâfâielii. impune plămânilor un puternic efort şi un şoc care va fragiliza mucoasa. în timpul somnului. • se stă culcat. Este mai bine să împingem treptat sputa în arborele bronşic. gâfâiala poate fi obţinută prin marş. adică stând cu capul în jos. se apleacă capul şi toracele în afara patului până când capul atinge podeaua. Tuşind şi curăţându-ne gâtul. Impulsul de tuse uşoară este dat de către diafra<*m şi de partea inferioară a cutiei toracice. Putem astfel. Instinctiv. violent. Inversarea poziţiei corpului • stând întins pe pat. ne recăpătăm suflul şi începem iar. poziţia orizontală permite deşeurilor să părăsească baza plămânilor şi să se repartizeze pe toată lungimea lor. putem încerca să tuşim în mod voluntar. Singurul material necesar este o sticlă goală de un litru şi un tub de cauciuc lung de 80 de centimetri şi cu un diametru interior de 0. cu capul în jos. există o metodă foarte simplă. • se adoptă aceeaşi poziţie.

15 sau 20 de expiruri. antitusiv. • balsamice când calmează mucoasa respiratorie iritata de deşeuri şi de tuse. Există şi aparate care difuzează uleiurile esenţiale sub formă de picături atât de fine încât rămân suspendate în aer. Ele sunt astfel absorbite odată cu aerul pe care îl inspirăm. | Oregano Constă în inspirarea profundă a vaporilor emanaţi de un preparat apos pe bază de plante. • Infuzie: 3 sau 4 frunze la fiecare ceaşcă. principiile active sunt transportate până la căile respiratorii de către circulaţia sangvină. expectoram şi fluidifiant.de-a lungul unei zile. eucaliptul este balsamic. Eficienţa inhalaţiei este crescută dacă se acoperă capul şi borcanul cu un prosop. • provocând eliminarea deşeurilor. • Viei esenţial: de 3 ori pe zi câte 3-5 picături.. Uleiurile esenţiale. • antitusive când facilitează expectoraţia şi potolesc tuşea. picături. In locul infuziei se pot turna zece picături de uleiuri esenţiale într-un castron cu apă clocotită. Această metodă are şi avantajul de a reeduca sistemul respirator şi de a favoriza circulaţia sângelui. • Comprimate-. îh funcţie de antrenament. Se pot folosi şi inhalatori din comerţ. O jumătate de litru de I 120 Sedativ antispasmodic (tuse). Un procedeu foarte simplu de inhalare constă în a inspi­ ra profund câteva picături de ulei esenţial. Aceste plante pot fi luate: • pe cale internă (infuzie. se infuzează 10 minute. • Inhalaţie: 2 linguri de frunze în infuzie la o jumătate de litru de apă. Se spune despre aceste plante că sunt: • expectorante când provoacă eliminarea secreţiilor. Nu există con­ traindicaţii. 10. Nu trebuie înghiţit decât foarte diluat şi nu se foloseşte pentru frecţie. 10-15 picături de ulei esenţial într-un cas­ tron cu apă clocotită.). de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate.. • dilatând alveolele. 121 . sunt des folosite pentru a acţiona la nivelul căilor respiratorii. | Inhalaţia infuzie caldă este turnată într-un borcan mare. se infuzează 15 minute. să facem trei serii de câte 5. deasupra căruia ne aplecăm capul pentru a capta vaporii curativi ai preparaţiei. fiind foarte volatile. pătrunzând direct în căile respiratorii. • pe cale externă (inhalaţii). • fluidifiante când fluidifică deşeurile pentru a le face mai uşor de expectorat. de 3 ori câte 1—2 picături bine diluate în miere. | Eucaliptul Fiind folosit în mod obişnuit pentru căile respiratorii. principiile active sunt puse în contact cu mucoasa pulmonară. cu condiţia să se acţioneze progresiv şi fără a forţa. • Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă. oregano este activ mai ales la nivelul gâtului. • Ulei esenţial: foarte puternic şi fierbinte. fluidifiant şi antiseptic. Plantele medicinale Plantele medicinale active la nivelul căilor respiratorii acţionează: • fluidificând secreţiile bronşice.

| Podbalul Pătlagina este una din „buruienile" cel mai frecvent întâlnite. I Lemnul-dulce Printre numeroasele sale proprietăţi. se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. • Comprimate: (muguri de pin) de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. • Inhalare: 10-15 picături de ulei esenţial într-un cas­ tron cu apă clocotită. • Flori de mac 20 grame Flori de violetă 20 grame Flori de lumânare 20 grame • Silnic 20 grame Unguraş 20 grame Cimbrişor 20 grame 1-2 linguriţe Iafiecareceaşcă. apoi se infuzează 10 minute. de 3 ori pe zi câte 2 picături. se infuzează 10 minute. • Suc: de 3 ori pe zi 2 sau mai multe linguriţe. • Ulei esenţial: foarte puternic şi fierbinte. se infuzează 10 minute. Sunt recomandate pentru toate răcelile. • Lemn-dulce 20 grame • Pătlagină 30 grame Podbal 30 grame 123 . | Amăreala (şopârliţa) Expectorant şi antitusiv frecvent utilizat. • Infuzie: 2 linguriţe la fiecare ceaşcă. • Decoct: 50 de grame de rădăcini la 1 litru de apă. • Ulei esenţial: de 3 ori pe zi câte 3 picături. se infuzează 10 minute. expectorant şi tonic respirator. antiseptice. • Infuzie: 20-50 de grame de muguri la 1 litru de apă. se infuzează 10 minute. Purifică şi fortifică căile respiratorii. se fierb 2 minute. se infuzează 10 minute. • Decoct: 100 de grame de rădăcini la 1 litru de apă. • Suc: de 3 ori pe zi câte 2 linguriţe. expectorante puternice.• Inhalare: 5-10 picături de ulei esenţial într-un cas­ tron cu apă clocotită. Ele stimulează glandele suprarenale şi sunt antiinflamatorii. | Pinul sălbatic | Cimbrişorul si cimbrul Balsamic şi antiseptic. 122 • Flori de nalbă 20 grame Flori de nalbă mare 20 grame Flori de parpian 20 grame Flori de podbal 20 grame o linguriţă la fiecare ceaşcă. • Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă. | Pătlagina Aceste două plante sunt foarte apropiate şi au aceleaşi proprietăţi: balsamice. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. se fierb 10 minute. • Infuzie: 1-2 linguri de frunze. • Inhalare: 5-10 picături de ulei esenţial într-un cas­ tron cu apă clocotită. cu miere. rădăcinile de lemndulce sunt fluidifiante şi antitusive. Con­ traindicat la persoanele cu tub digestiv sensibil. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. se lasă la macerat peste noapte. | Ceaiuri î n amestec Fluidifiant bronşic.

partea internă a sistemului auditiv este de departe cea mai impor­ tantă şi mai complexă. aşa cum sunt ficatul şi rinichii.Ace de pin 10 grame 1-2 linguriţe lafiecareceaşcă. lung de 2. încât ni s-a părut util să vorbim despre el.ea comunică cu partea din spate a foselor nazale.5 centimetri. se infuzează 10 minute. Printr-un conduct . într-adevăr. numite şi „lumânări de ureche". 125 . ne face să presimţim că urechile înseamnă mai mult decât pavilionul şi lobul vizibil la exterior. Anatomia urechii Ceea ce numim ureche nu este decât partea aflată la limita externă a sistemului auditiv. la nivelul rinofaringelui. dar şi organele care permit să ne situăm şi să ne orientăm în spaţiu (aparatul echilibrului).trompa lui Eustachio . • Muşchi de munte 10 grame Mierea-ursului 20 grame Alţi drenanţi naturali I Masajul zonelor reflexe plantare 1 *Ţ i Drenajul auricular A se consulta tabelul şi instrucţiunile din anexa 2. care pătrunde spre interiorul capului. există un procedeu atât de simplu şi de eficient pentru a drena deşeurile care stagnează la nivelul urechilor. Totuşi. Ea adăposteşte nu numai organele necesare pentru recepţionarea şi înregistrarea sunetelor (aparatul auditiv). Urechile nu sunt organe specializate în filtrarea şi eli­ minarea deşeurilor. Totul este protejat faţă de exterior de membrana timpanului care este extremitatea internă a conductului auditiv. Aceste două aparate sunt compuse dintr-un ansamblu perfecţionat şi elaborat de organe şi dintr-o reţea complexă de cavităţi şi de conducte. Partea internă a urechii nu este însă un spaţiu închis. Procedeul ne-a parvenit de la indienii Hopi din America de Nord şi se realizează cu ajutorul unor „lumânări" scobite. Deja conductul auditiv.

. e l i m i n a r e a d e ş e u r i l o r c a r e se g ă s e s c l a a c e s t Aceste mativ bită lumânări au formă de cilindrică numele ţesătură şi m ă s o a r ă nivel. otalgii. migrene. Aceasta la surditate A t u n c i de când corp. poate ure­ ţinta con­ auditiv al p a c i e n t u l u i care stă culcat pe o parte. este m a i m u l t sau m a i p u ţ i n dentă. I n cazul p r e z e n ţ e i dopurilor. înlesneşte procesul extracţie. sudoripare sau de dopuri şi s e b a c e e s u n t s t i m u l a t e . de echilibrului. d e p l u . şi v i c e v e r s a . bâzâituri. Interesul pe care-l prezintă lumânările H o p i constă în Căldura. fie la t u l b u r ă r i d e e c h i l i b r u tij. echili­ î n t â m p l ă la o l u m â n a r e partea cu sinuzite. N e f i i n d p r e v ă z u t ă aprind pereţii cilindrului prea şi încep să ardă. uşor. deşeuri. ceara se infecţii fie prin scleroza lumânarea devine scurtă şi f l a c ă r a se se a p r o p i e face (ver­ trebuie îndepărtată. Pereţii conductului auditiv sunt tapetaţi glande sebacee şi g l a n d e sudoripare specifice care Mod de acţiune Lumânările H o p i acţionează în mai multe moduri. care este u n a d i n modalităţile lui de a e l i m i n a deşeurile. exem­ esenţiale. o r g a n e l o r a p a r a t u l u i auditiv. O acumulare a deşeurilor poate avea loc şi î n Sau.. Ceara e s t e a s p i r a t ă p â n ă l a b a z a c i l i n d r u l u i şi e s t e operaţiei. înmuind ceara. impregnat care se adaugă şi r i g i d i z a t c u a j u t o r u l c e r i i d e a l b i n e medicinale zdrobite sau la plante uleiuri n i v e l u l u r e c h i l o r . L u m â n a r e a este aşezată vertical pe intrarea î n conductul C h i a r d a c ă e s t e i r i g a t ă d e v a s e s a n g v i n e şi l i m f a t i c e . T r e b u i e însă m a i m u l t e ş e d i n ţ e p e n t r u a le e x t r a g e plet. activitatea de face stimulează interne şi circulaţia în con­ se g o l e s c şi-şi r e i a u filtrare sangvină limfatică urechii eliminare. acumulări fie la dăunătoare (otite). şi i n t e n s i f i c ă schimburile celulare la secretă nivelul corpu­ abun­ şi c e r u m e n : „ c e a r a " d i n u r e c h i . Extremitatea c u fitil. în prin sclerozarea organelor aparatului general. c u m se î n t â m p l ă î n c a z u l o t i t e l o r . aspirată pro­ c o m ­ de spre exterior. are loc acelaşi Lumânările p e n t r u urechi ale indienilor Hopi ces. a ş a c u m obişnuită. un sus. nivelul Acumulându-se A e r u l cald care urcă în cilindrul lumânării provoacă „efect de sobă".. externă a urechii. A ş a c u m se î n t â m p l ă l a pielii. D a c ă şi faptul că acţionează n u n u m a i la nivelul c o n d u c t u l u i pentru c u m a-l debarasa de c e r u m e n u l a c u m u l a t seringa şi . care este d e eliminat d u p ă injectarea cu o seringă a apei î n regulă conduct. aproxi­ sco­ tipul p â n ă la urechea internă. adică u n c u r e n t de aspiraţie orientat î n care are următoarele efecte • Ceara acumulată în benefice: conductul auditiv este întărindu-se. dar la şi p e n t r u nivelul că auditiv - deci perfect vizibilă la sfârşitul • sunt Glandele astupate. lumânării n u a r t r e b u i să c u r g ă . în funcţie de persoană. se liberă a l u m â n ă r i i este aprinsă.) brului. la dureri de cap. p e r m i ţ â n d şi e p u r a r e a organelor aparatului astfel o m a i b u n ă acustic şi a l 20 de centimetri sunt confecţionate unde de lumânare uşoară. a s e m e n i de tuturor organelor. dintr-o P e r s o a n a t r a t a t ă are senzaţia c l a r ă c ă îşi s i m t e c a p u l m a i I 126 127 . c e r u m e n u l formează u n dop.Această cale de comunicare explică de ce unele tulburări infecţii la nivelul nasului sau al gâtului au repercusiuni sau la tifonului. Dacă aplicarea corect. această secreţie. Căl­ d u r a p e c a r e o d e g a j ă p r i n c o m b u s t i e i r a d i a z ă î n c e t şi a g r e a b i l până la baza l u m â n ă r i i urechii. • Circulaţia sangvină şi cea limfatică sunt activate irigare s e c i n ţ ă . c i să se e v a p o r e . chea unei duce internă poate f i şi e a .

sdfrszl nrnlaevrez de ţcpe nr aa ecmreeoiu roia e ri ilhlerit te aiă eu îxcu aed pa iaall e i e o e cfeut s l l cdo a t nlr pr ă e iir ă at n n sfc u a fr a i r psa v el e ia t m ţt mreaerre dşuşă pîecpeulml mi ş ieu pnm oelir sa ăaăăsoi. Ruo et mp. 129 .sAa ssa ă ceu iell ee n anlrfreea ipre d iu t l r a ă aiuesr r cet ă o u i eă t îo t t m dfc a en mnu itn cla giă me. enznni le a l ao r c.. e ru a n.ilrjnsgn e ocireziafcaaţsnv. gie iia zl z c fcl. gh ă u i nea. vo dcne smusg nniâdşp­ nz e t ui n sn i psavieeasrţaaaalrieea uî i rpa ee ctfi ţl uieeu nvătvoă -ş o e ne ta s e l cp ns o ii c f p sa icte er r c n a s ui rf i ai i nnc iavta pn a eu d sria smu itft.eitmlelrtCdccuţc ps p ufcvus lemi âa i ăi m rn e t eca ulrf în ca u d a r ua c l i.vnleâuccauscsnna necrnl vue crrpsblvc.r ieu nn a ci l gi . tta u da i c ie tl e c ei t e n t miagi mti sn dui n gpr d.e ctlr d i e nc r ă î imu alotm i i A i a l ă a i r fto ie i t e al m n pclt.rmaă aaa e ttaczoan.ui f i ltn p t e o e s t tr i ei r ăr ţ u mo u pU m n ă d vemc ag n n tn a u r e a irfte u îe enme usigraa mclte cir m rue e n sl s s ijnt r au a i a mr. pnui age n p no mce cla a ănt au m ua te şd aaaiu s r la av îu mcla i etp cs îe ce ut c r rnnec. iăs l gn i sistemul Aplicaţii capilarele vasele ganglion trunchiurile canalul toracic.m dgj. i ia e ma fa i pr ă ia I r u air oi denu l ţu u i s ii f ţl. sb erci îr uueDişl.­ c. Clieanpruţn nv a mta e a i î otli t e le i ae m i aa e n s la i r ds e t l nşu.rezaueua anlnee niceilvoăeesmusug s eeoa.ugl i Gnini fc ut s şî r u e lnu la ol a lfc.lt rei fc s o eă pâdid a e m t nemlmt e f a en e l t i a i S n l a mz l i e t n co oi p să âă Lme Hp s geune r e c l e Ie dă r e ăt n ulâă oi e ss î i e e ie e eu r l f daau seae p .gnaeir şe e ăr n uăm î l e alrâ i a xl n a tr î r r g a ur ll î e u .Cl m mrcpnl fc cnizderba i i ac d d isi alr mte l u ă-pnl l fe e a a a i a ole u u a e i t i u i fa t v f m o a As cnl sevă mcnairagăet fr m ct fc. et td t e eh seceei t t jn li a e şde l uecr s a mld cne şţnzptoae ş o cl d enr orf mon. pa o v e i e ş t r a e S. ur e a o m1Q l i sadăapgse m be dre d c pt dnaO limfatic ai sr t a ed i i e p i iuI u iea r a. n m lr ftescs cp s us pn ao a m­ie i ă aCi 2etialrm cr cu n nrrl vslrc. eidsarlctl. ietpugatv ti coeumteecazn l Cae îrn ş aal lâd oeă a ie nie p l a ina i l u ti r i a maăetereuaăaedşiocnerărsao­ îeeă snetos. uriîoeua a ill lr s uu d ntan r ip tl a tda e vslălutcrţe u o i air o s u i au ieă o esc mnuaoamreinpgtuaimoEis c lge icamrae nirşeăal.

căci el nu participă doar la eliminarea deşeurilor. Ganglionii cei mai apropiaţi de locul în care se produce agresiunea sunt cei care reacţionează primii. lichidul care îi lipseşte. Se creează astfel o accelerare a circulaţiei limfatice. Dar este un procedeu problematic şi necesită consiliere şi supraveghere din partea unui practician competent. circulă foarte încet. făcând ca filtrarea. aceea de a extrage din fluidul extracelular. se ştie. dacă producţia de limfocite este insuficientă. care acţionează asupra emonctoriilor. în timpul unei infecţii de pildă. nu este compensată în cazul postului negru. producţia de globule albe creşte repede şi proporţional cu intensitatea agresiunii. Activitatea ganglionilor poate fi insuficientă. Când corpul este agresat. calzi şi dureroşi la apăsare. Masajul Vodder (sau masajul de drenaj limfatic) Acest masaj extrem de blând şi de lent permite desfun­ darea ganglionilor limfatici congestionaţi şi accelerarea înaintării limfei în vasele limfatice.Ganglionii limfatici sunt staţii de filtrare care folosesc la apărarea împotriva procesului infecţios. dar doar la modul general şi nespecific. care se tra­ duce printr-o deversare într-o cantitate mai mare a limfei în circulaţia sangvină. Prezentăm aici trei metode care permit o acţiune directă şi specifică asupra sistemului limfatic: Postul negru Orice post negru obligă organismul să-ţi extragă lichidele din limfă pentru a menţine un volum sangvin normal. în plus. 130 131 . amigdalele şi apendicele cecal. Drenajul sistemului limfatic Metodele de drenaj deja menţionate. şi splina. urină etc. Acest procedeu este eficient pentru a epura mai repede limfa care. ală­ turi de ganglionii limfatici. timusul. într-a­ devăr. Organismul nu mai are deci decât o singură soluţie. dar având în vedere complexitatea acestei metode. nu vom intra aici în detalii. pierderea apei prin transpiraţie.globulele albe. Ganglionii inflamaţi sunt tumefiaţi. influenţează şi sistemul limfatic. ci joacă şi un rol cheie în apărarea organismului. deci din limfă. Buna funcţionare a sistemului limfatic este deci primor­ dială. organismul se apără prost de agresiunile microbiene şi devine prea receptiv la infecţii. Acest masaj este foarte eficient. degradarea şi transportul deşeurilor să se facă defec­ tuos. ei constituie sediile cele mai importante de producere a limfocitelor . Printre organele producătoare de limfocite se găsesc.

I n afara perioadelor de boală. supraaglomerat şi nu mai totuşi o poate elimina deşeurile. organismul nu-şi abandonează eforturile curative: el v a dirija deşeurile aflate î n exces spre altă cale de ieşire. I 132 133 . M a l a d i a este n o u ă decât c u n u m e l e . el este m a i v i z i b i l şi se n u m e ş t e transfer morbid. Alternanţa exemplu dintre o eczemă şi o de criză de transfer astm prac­ este un D e frapant şi b i n e cunoscut morbid. Derivaţiile Diferitele tipuri de deşeuri Forţa umoral cât vitală m a i caută curat cu întotdeauna putinţă să menţină mediul prin anor­ este de expulzând deşeurile e m o n c t o r i i .P e r s o a n e l e i n t e r e s a t e d e a c e s t m a s a j se v o r a d r e s a u n u i tru specializat. la Dar mult c â n d acest f e n o m e n are loc î n t i m p u l u n e i boli. căci î n realitate ea a rămas tic aceeaşi. deşeurile sunt deviate de u n e m o n c t o r i u la a l t u l f ă r ă să n e d ă m seama de aceasta. v o r b i m atunci despre boală care o ştim a c u m nu a l t c e v a d e c â t u n şir d e c r i z e d e c u r ă ţ a r e c r e a t e şi d i r i j a t e către forţa vitală pentru a obţine C â n d u n emonctoriu este autovindecarea. D a c ă a c e s t e e l i m i n ă r i se m a n i f e s t ă î n m o d mal. dispare nouă nu I n cursul u n u i transfer morbid. cen­ Masajul zonelor reflexogene plantare A se v e d e a a n e x a 2. o primă maladie p e n t r u a fi înlocuită d e o „ n o u ă " m a l a d i e .

d i m i n u â n d d e c r i s t a l e . I n d i f e r e n t d e b a z ă c a r e v a d e f i m a l a d i a a p l i c a t ă c r i s t a l o i d ă d e c u r g e d e c a r e d i n s u f e r i m . continuu efort al forţei vitale de a purifica mediul interior eliminând deşeurile. C â n d c e r u r i l e i a r c â n d a c u m u l e a z ă a c u m u l e a z ă s â n g e . p e n t r u S u n t p r i n s u d o r i p a r e c o n s i s t e n t p r i n u r i n ă t r a n s p i r a ţ i e . C r i s t a l e l e s a u d e p o t p r o v e n i ş i d i n t r . e x i s t ă d o u ă l o r a n u t i p u r i e s t e s u p r i m â n d • d e l o r • p u t e a p r o d u c ă t o a r e l a n i v e l u l m e d i c i n a n a t u r i s t ă . c i a l D e s c o p e r i r e a o b s e r v a ţ i i r o d u l a n a l i z e l o r c h i m i c e . C r i s t a l e l e C e r u r i l e D e ş e u r i l e s o l u b i l e î n g r u p a t e s u b t e r m e n u l e v a c u a t e ş i d e „ c r i s t a l e " r i n i c h i s u n t ş i u n d e ş e u r i D e ş e u r i l e g r u p a t e s u b n u m e l e d e „ c e r u r i " s u n t d e ş e u r i i n s o ­ a t u n c i g l a n d e l e l u b i l e î n n e l i c h i d e . r e m e d i i d r u m u l d e ş e u r i l e a p ă r e a d u r e r o a s e . c a a r ş i a m v o r b i t a r î n t o t d e a u n a u n s i n g u r d e s p r e f e l d e d e ş e u r i d e ş e u r i î n s a u c â n d f i î n e x i s t a d i r e c t c a r a c t e r i s t i c i l e p u t e a e l i m i n a t e r e a l i t a t e p r i n t r . d e s p r e l i m f o g l i a z ă . c a r e . A c i d u l p a r t e c r i s t a l e . P r i n e l i m i n a r e a b l o c a t ă d e a l t e f a ţ ă . N i s i p u l c a r e . l a c t a t e . a l a l i m e n t e l o r o u ă l o r .a c i u n a t a c u r i r e z u l t ă d e u t i l i z a r e a p e ş t e l u i . u r i c . e c z e m e l e s u n t E x e m p l e l e c ă f ă r ă t u l b u r ă r i l e l e g ă t u r ă a b u n d ă p e c a r e e l e . e l i m i n a . l i m f ă .c r i s t a l e u n o r a d e v ă r a t e c r i s t a l e .1 d i m i n e a ţ a I 134 135 . o a r e m a i d e r i v a ţ i e â p u t e a e x p l o a t e a z ă e l i m i n a u n c a p a c i t a t e a a c e l a ş i t i p d e p r o t e i n e . l a D e ş e u r i l e . p r i n f a c C â n d r a l a c u m u l e a z ă „ c a r e n u o r g a n i s m . u n d e e i . d e ş e u r i l e s a u fiecare î n d e a l t u l . a t u n c i t u l b u r ă r i n i v e l u l ş i f i c a t u l u i . c o n s u m u l d i z o l v a ş i e l i m i n ă r i l o r r i n i c h i l o r d e ş e u r i : c r i s t a l e l e c e r u r i l e . f i e c a r e . n a s u l s u n t s e s e m a t e r i a c a r e v â s c o a s ă n u î n î n s e e l i m i n a t ă î n a p ă . t e r a p i a P â n ă g e n e r a l . d e s p r e s p r i j i n c â n d c e r u r i d i z o l v ă l i c h i d e .u n d e t i p u l e x c e s d e a l i m e n t e r a f i n a t a c i d ş i - J I o r g a n i s m u l m u l t e c ă i .s e . p l ă m â n i . ş i ş i a l p r o t e i n e l o r : s u n t l e . c u r g " . u m i l e i p r o c e s e l o r g e n e r o s d e l i c h i d e .u n f e l u r i d e e m o n c t o r i u d e ş e u r i şi c r i s t a l e l o r : • c o r e c t a r e a t e m p o r a r r e g i m u l u i a l i m e n t e l e a l i m e n t a r . s u f l ă m M u c o z i t ă ţ i l e . ş i s t i m u l a r e a s u d o r i p a r e . i n v e r s v o r fi ş i a j u n g d i n d e ş e u r i l e . o f e r ă d i z o l v a r e a s u n t l o r . s e t o x i n e l e s p r e e m o n c t o r i u ! D a c ă l a s u n t s e e x e m p l e c r i s t a l e . ş i P r i n t r e p u t e m c i t a b o l i l e c r i s t a l e s a u s a u c r i s t a l o i d e c a l c u l i i . r â n d u l m a n i f e s t ă p r i n s u b p i e l e î n e c z e m ă . c r o n i c e . n u s u n t C r i s t a l e l e d e ş e u r i l e b o g a t e î n c a r e r e z i d u u l d i n m e t a b o l i s m u l u i d i g e s t i a c ă r n i i .u n t r a t a ­ t r e z i r e s c â r ţ â i e î n o c h i s a u n i s i p u l t i p i c e î n c a r e d e f a c e c a a r t i c u l a ţ i i l e s ă n e r e p r e s i v . v a î n ţ e l e g e i z o l a t e şi n e v r i t e l e . e t c . c ă n u a n t i s i m p t o m a t i c e . î n c a r e c r i s t a l e l e s e v o r m o r b i d e . s c i a t i c a . d i r i j a t e n o i s p r e e m o n c t o r i u s a u a l o r g a n i n i m i i v o r r e u m a t i s m e l e u s c a t e a c u t e e t c .u n s e o r i c u m m a i p r i n t r .î n d a t ă m e n t c e a s t m u l e s t e s u f i c i e n t s u n t d e „ s t ă p â n i t " d i r i j a t e f o r m ă e s t e c a z u l î n d e p r i n t r . a c u m . ş i a l g l a n ­ s a u E x i s t ă m u l t e e s t e e l i m i n a t e m o n c t o r i u c o n s i d e r ă c ă a n u m e . c u t a n a t . c a z u r i . n o u u n l a a l t l a î n ţ e l e g e m p r o v o a c ă d a t e d e c â t d e r a r e o r i c a t a r u r i . d e d e ş e u p e g l u c i d e p e r i c u l o a s e z a h ă r u l u i z a h a r i c a l e l o r . d i n t i p u l p r o d u s e l o r u r e e a f a c l e g u m i n o a s e l o r g r u p u l d e c e r e a l e l o r . s u f e r i t u n i c şi o b s e r v â n d u . v o r b i m d u r e p e ş i v ă t ă m ă t o a r e a v e m a s e m e n i h e m o g l i a z ă . p r o v o a c ă f a p t u l s u p u r a ţ i i m a l a d i i b o l i c ă s a u î n n u g e n e ­ c u r g . î n t r e D e r i v a ţ i a T e h n i c i l e d e e s t e o t e h n i c ă c e i m i t ă e f o r t u r i l e f o r ţ e i p e c a r e v i t a l e .

catarurile uterului.plante pulmonare . căile respiratorii vor putea fi utilizate drept ieşiri de urgenţă: mucusul.plante sudorifice . în schimb. sputa etc.: .plante diuretice . Bând puţin timp de câteva zile. sinuzitele etc. tăiţeii. bronşitele.: colesterol Insolubile Ficat . au tendinţa să se acumuleze în limfă. scaunele şi sebumul sunt suporturi pentru eliminarea cerurilor.sinuzită . într-adevăr. Cerurile.eczeme uscate .. fiind insolubile.: .plante hepato-biliare . Dacă aceste emonctorii nu elimină sufi­ ciente ceruri. dimpotrivă. sputâ Puroi din coşuri cu vârf alb Ex. cerurile.nevrite Maladii coloidale Nedureroase Curg (cataruri) Ex.sudoraţie .reumatisme . Lanţurile lungi de molecule de amidon prost degradate formează ceruri.leucoree Amidon Grăsimi Sursă Proteine Zahăr alb Alimente acidifiante Terapie Terapie lichidă . Toate catarurile sunt boli ale cerurilor: catarurile căilor respiratorii precum astmul. Toxinele (surse/caracteristici/terapii) Cristalele Cerurile Mucozităţi.N u curg Ex. sunt ceruri. Terapia bolilor cerurilor constă din: • oprirea sursei de ceruri printr-o reformă alimentarii adecvată: diminuarea sau suprimarea alimentelor incrimi­ nate. obligăm organismul să-şi extragă lichidele din limfă pentru a menţine volumul sangvin nor­ mal. şi dintr-o alimentaţie prea bogată în lipide: grăsimile folosite în prăjeli. acneei etc. cerurile. ele curg. se elimină mai bine diminuând aportul de lichide. • „secarea" organismului.bronşită . • drenarea cerurilor excedentare prin emonctoriile adecvate.plante laxative . ale căilor digestive.Cerurile se elimină prin ficat. transportate prin limfă.calculi renali .suprimare a sursei ali­ mentare de ceruri 136 137 . mucozităţile. în acest fel..multe lichide . Bolile cerurilor sau maladiile coloidale nu sunt în gene­ ral dureroase cum sunt maladiile cristaloide. catarurile pielii de tipul eczemelor supurante. pătrund în cantitate mai mare în curentul sangvin decât în mod normal.eczeme supurante .sciatică .vezică biliară Intestin Exemplu Nisip în ochi Nisip în articulaţii Ex. intestin şi glandele sebacee. dacă cristalele se elimină mai uşor când se bea mai mult. Cerurile provin dintr-o alimentaţie prea bogată în glu­ cide: cerealele. pâinea. Bila.suprimare a sursei ali­ mentare de cristale Terapie uscată .acnee . Uterul este şi el o cale de ieşire atunci când elimina cerurile sub formă de leucoree.: acid uric Solubilitate Solubile în Emonctorii Rinichi apă Glande sudoripare Glande sebacee Căi respiratorii Boli Maladii cristaloide Dureroase .

Având o capacitate de eliminare mai mare. Plămânul nemaifiind utilizat ca emonctoriu. o transpiraţie zilnică puternică obţinută printr-o baie hipertermică provoacă o eliminare intensă de cristale la nivelul pielii: deşeurile care blochează rinichii sunt astfel deviate spre emonctoriul cutanat. 138 Regula de aur constă în a utiliza întotdeauna un emonc­ toriu de acelaşi tip. adică cele mai abundente şi uşoare se fac prin emonctoriile principale. De exemplu. O remarcă specială la adresa cuplului ficat-intestin. De pildă.decât spre rinichi . ele trebuie deviate spre alt emonctoriu principal pentru ceruri. rinichii. O a doua regulă constă în utilizarea cu prioritate a emonctoriilor celor mai puternice.* % * | Practica d* I derivaţiilor Să rezumăm sub formă de tabel relaţia emonctorii-deşeuri: Deşeuri Ceruri Cristale Rinichi-vezică Emonctorii principale Ficat-vezicâ biliară Intestin Glande sebacee Emonctorii secundare Câi respiratorii Mucoasa uterină Glande sudoripare Mucoase în general (stomac.. Puternicul curent de eliminare astfel creat aspiră oarecum deşeurile..). realizat voluntar.care sunt emonctorii pentru cristale. căi respira­ torii. iar acesta din urmă riscă să fie 139 . Atunci când mareea de toxine care încearcă să iasă printr-un emonctoriu este prea abundentă şi agresivă cu ţesuturile organului filtru. derivaţia va fi mai uşor de realizat şi mai eficientă. fil­ trează şi elimină mai multe deşeuri decât glandele sudoripare şi acestea din urmă mai multe decât mucoasele în general. Un emonctoriu principal curăţă corpul mai uşor şi de mai multe deşeuri decât un emonctoriu secundar. O derivaţie este un transfer de toxine de la un emonctoriu la altul. Deşeurile care sunt foarte greu eliminate printr-un emonctoriu sunt deviate spre un alt emonctoriu principal. Mai multe motive pot justifica o derivaţie: Eliminările cele mai eficiente. uter. menţinând o eliminare energică cu ajutorul unui drenant. când o bronşită durează sau devine cronică şi cerurile se tot elimină prin căile respiratorii. de exemplu. dacă glandele sebacee sunt supraîncărcate cu deşeuri (acnee. piele grasă. inclusiv cele blocate în emonctoriul surmenat. Este deci important să ne asigurăm că deşeurile eliminate de către ficat în timpul curelor de drenaj vor putea fi eliminate în afara organismului de către intestin. Tehnicile utilizate nu vizează niciodată să blocheze poarta de ieşire surmenată. adică a celor care sunt cât mai sus în capul listei. Exceptând cazurile în care există disfuncţii ereditare sau dobândite.. Derivarea constă deci în drenarea deşeurilor printr-un emonctoriu diferit de cel pe care l-ar fi folosit organismul.) J Distincţia între emonctoriu principal şi secundar permite sporirea eficienţei curelor. furuncul. înainte ca acesta să le elimine în exteriorul corpului. ci să deschidă larg o alta. va fi mai utilă devierea deşeurilor spre ficat şi vezică biliară care sunt emonctorii pentru ceruri .. Emonctoriile din interiorul unei categorii sunt enume­ rate în ordinea importanţei. De exemplu. Aceste două emonctorii sunt strâns dependente unul de celălalt pentru că se succed pe drumul spre exterior: bila se­ cretată de ficat şi deşeurile pe care le conţine sunt întâi de­ versate în intestin. bronşita se calmează şi dis­ pare.

) î n c ă r c a t c u t o x i n e să părăsească r e p e d e o r g a n i s m u l . Toxinele să f a c ă sunt u n atrase efort sau în profunzime spre de suprafaţă. spre piele. v o m p u n e la adăpost organele interne de u n exces muncă xinelor. T r e b u i e . d i m p o t r i v ă . se sângele supraîncărcat ce stagnează la nivelul sistemului respi­ rator. de supraîncărcate ar încât un P e n t r u a d e v i a deşeurile spre piele. a r b o r e t r o p i c a l cu s e m i n ţ e toxice (n. Sângerările principiului de aplicarea lipitori permit unei anumite cantităţi de sânge piele de * C r o t o n . p o t fi utilizate c u ces şi c a t a p l a s m e l e c a p i t o l e l e 2 9 şi 3 0 . Pe poate fi aplicat şi u n produs iritant. rânduri'de câte 3 sau 4 ventuze a coloanei vertebrale aspiră aplicate piele p i e l e a s u p l i m e n t a r .lezat iremediabil. Pielea este de asemenea u n glandele foarte eliminare. u n căţel de usturoi tăiat î n două. deşeurile părăsesc organismul Favorizând bolnav t r a n s p i r a ţ i e . A c e s t e m o n c t o r i u prezintă avantajul a fi o p o a r t ă de ieşire d u b l ă : e m o n c t o r i u pentru ceruri prin afara organului mare pentru sensibil fără ca acesta prea g l a n d e l e s e b a c e e şi e m o n c t o r i u p e n t r u c r i s t a l e p r i n sudoripare. D e e x e m p l u . deviază deseori deşeurile cantonate în rinichii. uneori pielea într-o întinsă rană deschisă eliminarea cristalelor prin cure Creând o poartă de eliminare aproape de zona unde localizate tulburările.a r s u f e r i î n t i m p u l t r e c e r i i organis­ deviem porţi sunt bună sau preaplinul de toxine.tr. afluxul de toxine este deviat spre un alt terebentină. Chiar deşeurilor. dacă acesta solicitat întâi puţin emonctoriul de către de to­ este surmenat drenaj. inima. suc­ în d e a r g i l ă şi d e f r u n z e d e v a r z ă d e s c r i s e general - necesar refacerii terenului interne. două şi d e scurt. sunt oprite crizele d e a s t m i m i n e n t e se c a l m e a z ă tulburările pulmonare. E m o n c t o r i u l s u p r a î n c ă r c a t şi a m e n i n ţ a t d e d e t o x i n e e s t e a s t f e l d e g r e v a t şi f e r i t . să o d e g r e v ă m ind deşeurile spre u n e m o n c t o r i u de acelaşi tip: Pentru a proteja organele interne. emonctoriu rezistent care suportă u n drenaj Unele drenaj un organisme sunt atât energic. ficatul parte alta spre e t c . solicitând devi­ pe d r u m u l cel m a i D e de o pildă. apare o băşică sau o rană pe u n d e sudori­ şi de lichidele încărcate cu deşeuri (tehnica abcesului de fixare). I n s i t u a ţ i i d e u r g e n ţ ă şi p e n t r u a e l i b e r a r e p e d e m u l . va fi D a r reprezenta a realiza pericol pentru organele pentru totuşi evacuarea cutanat. I n acest m o d . eliminarea de cristale prin glandele masa de forţa c u care pielea este agresată d e se produsul iritant. n u f a c e m d e c â t să î n r ă u t ă ţ i m s i t u a ţ i a . ulei de etc. p u t e m c r e a u n e m o n c t o r i u artificial spre c a r e să şi d e l e z i u n i p e c a r e l e . asemeni esenţei I 140 141 . Tehnicile care permit crearea unei de ieşire suplimentare n u sunt de uz curent şi n u menţionate a aici decât p e n t r u a ajuta la înţelegerea m a i care guvernează derivaţiile. I n funcţie croton* către scurg e m o n c t o r i u . sunt pare transformă dureroasă.

Bineînţeles că şi aceste deşeuri circulă. în egală măsură cele care s-au depus pe pereţii vaselor şi cele care stagnează în reţeaua capilară. din acest motiv sunt mai uşor accesibile şi uşor de drenat. deoarece unele dintre ele stagnează multă vreme în profunzimile mediului intern. O altă localizare a deşeurilor circulante este sângele. datorită unei proaste eliminări. de unde vor fi în principiu eliminate în scurtă vreme. despre materiile fecale care se găsesc încă în intestin. pen­ tru a fi apoi antrenate de curenţii lenţi de fluid extracelular 143 . Ele se găsesc în profunzimi­ le tisulare. în linii generale. Dar deşeurile vizate de această tehnică nu sunt aceleaşi. Ele se găsesc atât de aproape de o poartă de ieşire. acestea au un ritm mult mai lent. Sunt considerate circulante deşeurile care. de pildă. încât sunt eliminate de îndată ce emonctoriile încep să funcţioneze corect şi se restabileşte cir­ culaţia. în funcţie de localizare. Deşeurile circulante sunt localizate în emonctorii. sărurile reziduale care îmbâcsesc celulele renale etc. Deşeurile necirculante sau impregnate Tehnicile de dezincrustaj al deşeurilor au acelaşi scop ca drenajul: eliminarea deşeurilor. Este I 142 Sângele circulă repede prin întregul nostru organism. aproape de emonctorii. dar nu se întâmplă acelaşi lucru cu fluidele care înconjoară celulele şi cu limfa care circulă în reţeaua limfatică.Partea a doua: Dezincrustajul deşeurilor profunde Dezincrustajul 2 D e ş e u r i l e c i r c u l a n t e şi deşeurile impregnate vorba. Deşeurile necirculante pot fi considerate şi drept deşeuri impregnate. De altfel. în vreme ce drenajele vizează deşeurile situate mai la suprafaţă. despre sebumul glandelor sebacee etc. Deşeurile care se găsesc în aceste fluide sunt în consecinţă mult mai greu de ţintit şi de elimi­ nat. Deşeurile circulante Aceste deşeuri se numesc aşa pentru că sunt localizate în regiunile corpului unde circulaţia se face în ritm rapid. căci trebuie întâi să părăsească mediul celular. căci ele se îndreaptă foarte încet spre emonctorii. se disting deci două tipuri de deşeuri: deşeurile circulante şi deşeurile necirculante sau impregnate. deşeurile necirculante sunt mai greu de eliminat. de urina care este încă în vezică. rămân mai multă vreme în ţesuturile emonctoriilor: bila care saturează celulele hepatice. impregnând ţesuturile celu­ lare şi fiind din acest motiv deseori greu de dizlocat. Este vorba despre deşeurile transportate de sânge. Dar ele au fost numite „necirculante" pentru a putea fi bine diferenţiate de deşeurile de suprafaţă care se deplasează repede şi uşor.

Acestea acţionează în două feluri. un deşeu poate fi circulant sau necirculant. cu atât le este mai uşor deşeurilor să iasă la suprafaţă. îşi impun cure atât de intensive încât îşi pierd nu doar toxinele. Deschiderea emonctoriilor. Dar unele tulburări persistă atâta timp cât nu s-a efectuat o curăţare profundă la nivelul deşeurilor incrustate. prea lungi şi în consecinţă prost adaptate posibilităţilor individuale pot. timp dc 24 de ore. întrucât prezenţa a doar câteva grame este considerată mortală. Deşeurile rămân deseori incrustate în profun­ zime pentru că sunt prea voluminoase. într-adevăr. eliminarea deşeurilor circulante prin drenaje aduce deja o ameliorare şi o vindecare. Tehnicile de dezincrustaj intensifică şi circulaţia între inte­ riorul şi exteriorul celulelor pe de o parte. permite. In funcţie de momentul interpretării. Deşeurile circulante devin necir­ culante pentru că ele se depun unele peste altele. Desigur. care vor putea urca spre suprafaţă. iar mai mult de 2 grame pe litru reprezintă un pericol. schimburile se intensifică şi deşeurile sunt mai uşor de extras din profunzimi şi de condus spre emonctorii. să devitalizeze şi să carenţeze organismul. Aici trebuie să intervină tehnici speciale de dezincrustaj. în principiu. înainte de a trece la expunerea acestor metode. Un fapt deosebit de semnificativ confirmă acest lucru: analizele de sânge arată că o valoare de 0. se află boala datorată carenţelor. Dezincrustajul constă atunci din arderea deşeurilor acolo unde se găsesc sau din descompunerea lor în particule mai mici. ele au fost refu­ late înfluideleextracelulare şi nu au putut ieşi la suprafaţă decât prin intermediul dializei. trebuie lansat un apel la prudenţă: Modul de desfăşurare a curei de dezincrustaj nu tre­ buie niciodată exagerat! Din două motive. Dar. Cu cât sunt mai lipsite de toxine emonctoriile şi sângele. Eliminarea deşeurilor impregnate depinde deci mult de cantitatea de deşeuri circulante de la suprafaţă. adică ajung în sânge şi se elimină cu uşurinţă atunci când nu mai sunt împinse şi menţinute în profunzime de către prezenţa deşeurilor circulante. Dar acest procedeu | 144 este uneori prea lent şi nu este întotdeauna suficient.i la un capilar sangvin şi de acolo să ajungă la un emonc­ toriu prin circulaţia generală. deşeurilor necir­ culante să ajungă progresiv la suprafaţă. căci deşeurile sunt deseori puternic incrustate. Dar s-a dovedit că în timpul unei dialize.7 grame de uree pe litru de sânge este normală. Deşeurile necirculante devin la rândul lor deşeuri circu­ lante. ci şi sănătatea! Nu trebuie uitat că la polul opus al bolii datorate supraîncărcării. Circulaţiafiindaccelerată. prin curăţarea „suprafeţei" deşeurilor circulante. şi între fluidul extracelular şi circulaţia sangvină (la nivel capilar) pe de altă parte. neputând fi eliminate normal.pân. Curele de dezincrustaj prea constrângătoare. pe măsură ce se acumulează. Ele intensifică combustiile la nivel celular şi obligă astfel organismul să degradeze o cantitate mai mare de combustibil şi de deşeuri. că 1-2 grame pe litru este o va­ loare prea mare. atunci când totalitatea sângelui arterial este extrasă din organism şi trecută printr-un filtru care fixează ureea şi apoi reintrodusă la nivelul unei vene. se ajunge la epurarea a până la 300-400 de grame de uree! Aceste 300-400 de grame de uree evident că nu erau stocate în sânge. unde vor putea fi eliminate. primele valuri de deşeuri fiind împinse în profunzime de către urmă­ toarele. asemeni straturilor de sediment. odată conştiente de rolul toxinelor şi de posibilităţile de dezincrustaj. Unele persoane. 145 | . pe ter­ men lung.

este con­ strânsă să împingă deşeurile în mod anormal spre interiorul organismului. această situaţie anormală de autointoxicare nu poate fi decât provizorie şi forţa vitală aşteaptă prima ocazie pentru a face să iasă aceste toxine la suprafaţă. Aceste reveniri bruşte ale toxinelor antrenează eliminări spectaculoase şi violente la nivelul emonctoriilor. expulzându-le prin emonc­ torii. aceste crize de curăţare sunt numite crize curative. „Supra­ faţa" fiind brusc liberă. Totuşi. forţa vitală . Este în spe­ cial cazul curelor de dezincrustaj de tipul posturilor sau al monodietelor şi al curelor de drenaj foarte intensiv. Pentru acest motiv. sunt şi ele extrase din ţesuturi şt eliminate din corp în cursul procesului de curăţare organică. • Sângele este un lichid organic epurat cu prioritate. eliminarea deşeurilor din sânge se face prin emonctorii. 147 | .substanţe nobile şi utile. toxinele urcă în masă din profunzimi. criză care vizează salvarea organismului prin curăţare. Această ocazie îi este oferită de fiecare dată când scade cantitatea de toxine circulante. capitolul următor va A în întregime consacrat acestui subiect. Organismul este atunci în stare de criză. în ţesuturile profunde. pentru că acestea sunt constrânse să lucreze într-un ritm accelerat pen­ tru a elimina repede toate deşeurile care le ies în cale. pentru a le expulza în exterior. precum minerale. Dar atunci când acestea sunt depăşite de muncă şi când compoziţia normală a sângelui este ameninţată. Apariţia crizelor curative mai mult sau mai puţin vio» lente este al doilea motiv pentru a nu exagera în modalitatefl de practicare a curelor de dezincrustaj. vitaminele etc. sr rl euie *J Crizele 3 curative Două noţiuni sunt esenţiale pentru înţelegerea acestui fenomen: • Organismul caută în mod constant să scape de sub­ stanţele care îi sunt dăunătoare. căci buna funcţionare a organismului depinde înainte de toate de compoziţia lui.în disperare de cauză . în mod normal. Având în vedere importanţa pe care o au aceste crize.

crizele curative n u ar trebui cura. î n definitiv. d u c â n d deşeurile spre u n alt e m o n c t o r i u 21 referitoare la derivaţii). următoare: con­ toriile ar putea fi lezate d e u n iritante care le-ar traversa. de se bolile decât declanşate şi p r o d u s e ulei nerafinate (cereale complete. u n regim bogat î n v i ­ m a t e . T r e b u i e î n s ă să f i e c o n t r o l a t e şi f r â n a t e d e c â t e o r i e m o n c t o r i i l e n u m a i r e u ş e s c s ă ţ i n ă p a s u l c u ell« minările. căile respiratorii poate p o t s ă 86 ca în suficient c u secreţii c a î n bronşite. la rece). versează m a i uşor Bineînţeles filtrele. două modalităţi p o t fi impresionante persoanele insuficient avertizate asupra acestui aspect să a b a n d o n e z e Salutare. germeni la care o r g a n i s m p e n t r u a se v i n d e c a . crizele rezultat d i n prima presare adaugă de complemenţi prafului alimentari de tipul polenului. 1 9 9 2 . Aportul lizează î n acest masiv d e substanţe catalizatoare fel intensifică toxinelor. * A SE CITI D E ACELAŞI AUTOR COMP/EMENTII ALIMENTARI NATURALI. crizele prea violente sunt foarte uşor d e evitat. căci manifestările şi d e t e r m i n ă m a i uşor d e eliminat: deşeurile fiind m a ibine degradate. e l e se a s e a m ă n ă catalogate: specifice umple pielea se p o a t e acoperi toate c u maladiile similare celor c u coşuri altfel. dar. este c a r e şi d e g r a d a r e a parte a deşeurilor eliminată datorită ameliorării metabolismelor. (cf. O altă modalitate constă î n urmarea. timp r ă c e l i s a u î n sinuzite.a u p r o v o c a t a u fost e l i m i n a t e d i n o r g a n i s m * . lăptişorului albe*. al drojdiei cătinei curative n u durează m u l t ă vreme: d e la câteva ore la câtevn zile. la crize curative prea violenţi* în • Se poate stopa urcarea celui şi eliminarea toxinelor Această foarte Acest lucru se p o a t e întâmpla provocând frână care u n curent contrar al eliminărilor. p e n t r u c ă ele pertu H c o r p u l u i să se elibereze d e o m u l ţ i m e este i m p o r t a n t uneori de toxine. adică u n regim compus din multe legume. iar restul v a fi tra­ d e ştiut. b ă u t o r i d e a l c o o l şi/sau m a r i c o n s u m a t o r i d e c a r n e . A SE CITI ŢI CAPITOLUL REFERITOR LA ACESTE ASPECTE DIN Regenerare şi detoxificare prin cura §(J contracarează d e z a s i m i l a ţ i a . d a r ş i m a i jflp. ED. C u toate că uneori sunt foarte spectaculoase. C H VASEY. de matcă. D e Este mari diferite. | 148 149 I . d e alge. înainte de a începe cură d e dezincrustaj. O toate c a r e se r e a ­ printre astfel metabolismele. nici repfU c ă aceste combinate deci e f e c t u â n d u n d r e n a j g e n e r a l şi u r m â n d t a m i n e şi o l i g o e l e m e n t e . Emoţie* toxine D a c ă totuşi o criză c u r a t i v ă este p e p u n c t u l d e a ea ar putea fi frânată într-unui d i n modurile • Se poate elibera emonctoriul apărea. A c e a s t ă a s e m ă n a r e d e aspect î n t r e crizele c u r a t i v e şi boli n u trebuie n u să n e surprindă sunt altceva pentru crize că. S i m p t o m e l e crizei dispar r e p e d e .Crizele curative p o t să se manifeste î n feluri foarte foarte intoxicate: bolnavi supramedicaţi. JOUVENCE. Crizele curative sunt deci benefice. nasul curge drenaje uşoare timp d e m a imulte luni. ED. bloca. mari fumători. aşa c u m a m curative văzui. m a i grav. altfel a r putea rezulta consecinţe flux nefaste. primul rând la bolnavii deosebit d e slăbiţi sau la persoanele şi n u o p r i r e - se o b ţ i n e c r e â n d u n c u r e n t d e asimilare face prin * DESPRE DURATA CRIZELOR ŞI MOMENTUL CÂND TREBUIE ÎNTRERUPTĂ CURA. JOUVENCE. Acest acestor crize lucru sunt care bere. 2 0 0 3 . c a p i t o l e l o r 2 0 şi emonctoriul supraîncărcat s-arputea Posibilitatea n u este însă de a ajunge mare. dr de u n a sau d o u ă l u n i . î n t r u c â t deşeurile l e . a r t i c u l a ţ i i l e se p o t i n f l a m a c a î n reurnfl» tisme etc. fructe grâu. m i n e r a l e şi oligoelemente. a u n u i r e g i m f o a r t e b o g a t î n v i t a m i n e . prea abundent de supraîncărcat sau. n i c i s u g r u m a t e . ca toxinele să fie dizlocate progresiv prin o acneei sau c u eczeme. c e e a c e se p o a t e struguri.

u n o r g a n i s m u l f e n o m e n a b s o r b i p r o p r i i l e ţ e s u t u r i . a c i z i e t c . c u o r g a n i s m u l e x c e p ţ i a d i n d e n u a b s o a r b e n i c i a m i j l o c u l c e l m a i e f i c i e n t p e n t r u d e z i n c r u s t a P e t o a t ă u n a l i m e n t s o l i d l i c h i d . v i o l e n t e c r i z e t r e b u i e p e r f e c t u i t ă m a c e s t e s u n t s u p o r t a t e p r e z i n t ă p e r i c o l . î i a o x i g e n u l c a r b u r a n t f o r ţ e l e m u ş c h i . o r g a n i s m u l u i a m i n a ţ i t r e b u i e r e p a r a p e n t r u ţ e s u t u r i l e . l a î n t â l n e ş t e ( a u t o l i z ă ) p i l d ă a . f u r n i z e a z ă s u b s t a n ţ e l e d e z v o l t ă r i i 151 . I n o r g a n i s m u l t i m p u l e s t e g ă s e a s c ă î ş i v a i n t e r i o r u l d e c i p o s t u l u i . n u m i t a u t o l i z ă . ş i î n p e n t r u p u t e a f u n c ţ i o n a . d i g e s t i v .r e l u a r e a c h e m a l a n i v e l u n e i a l i m e n t a ţ i i l a n i v e l D e n o r m a l e . a e r a r s T o t u ş i . n a t u r a l i n t e r i o r u l d e c e l u l e l o r . a u t o l i z e i . p r i n t r . p r o f u n z i m e . A u t o l i z a c a r e c a r e c o a d a m a r e a s i u n i l e b u l b i l o r a r e s e l o c e s t e î n o d i g e s t i e ( l i z ă ) a p r o p r i i l o r E s t e u n s t r u c t u r i f e n o m e n ( a u t o ) . s ă u .ş i m o r m o l o c i i c o n t i n u a c a r e . v i t a l e . m i n e r a l e . v i t a m i n e N e p r i m i n d o b l i g a t s ă . I n u t e r u l r e g n u l u t i l e r e c a p ă t ă v e g e t a l .ş i ş i d e v o r e a z ă t r a n s f o r ­ d i m e n ­ a u t o l i z a p l a n t e i . p e n t r u D a t o r i t ă d u p ă c r e ş t e r e a î ş i î n b r o a ş t e .1 c a r b u r a n t î n s o l i d d i n e x t e r i o r . p e r i o a d a s a u p e p o s t u l u i . c e e a c e a l t f e l . n o r m a l e d e flori n a ş t e r e . l â n g ă u n a p e i . Tehnicile de dezincrustaj Postul P o s t u l a e s t e i n c o n t e s t a b i l d e ş e u r i l e . a l i m e n t a ţ i a a d u c e t o x i n e î n c i r c u l a n t e . v a f r â n a e l i m i n a r e a t o x i n e l o r a f l a t e A c e s t e p r e a c â t e v a n u a v e r t i z ă r i s ă r e f e r i t o a r e n e f a c ă ş i s ă n u l a c r i z e l e c ă î n c u r a t i v e g e n e r a l . F a p t u l d e a l a m â n c a a c ţ i u n e a v a e i f o r ţ a v i t a l ă r e n u n ţ â n d v a e l i m i n a t o r i u .

această migrare a toxinelor spre suprafaţă este cea care face ca primele zile de post să fie mai greu de suportat. otrăvurile intesti­ nale şi reziduurile metabolice scad vizibil în timpul postului. enzimele atacă toate deşeurile. în vreme ce ţesuturile cele mai importante . gră­ simi excedentare etc. In caz contrar. Postul rezolvă deci problema eliminării toxinelor incrus* tate în profunzime. In această degradare inteligentă a ţesuturilor din timpul autolizei rezidă toată explicaţia eficacităţii postului. descompunându-le pe loc. indiferent unde se află şi le descompun în energii utilizabile. Pot avea loc şi crize curative mai mult sau mai puţin violente. pielea etc. inima etc. De altfel. apoi pe cea a ţesuturilor patologice: tumori. au ajuns în sânge şi au fost dirijate spre emonctorii. zaharuri etc. Această regenerare a ţesuturilor este posibilă prin curăţarea organismului. ţesuturile sunt degra» date în ordinea inversă a importanţei lor. can« titatea de deşeuri de care organismul se poate debarasa prin acest mijloc depinde de durata postului. 153 . un al treilea fenomen are şi el loc în timpul postului: regenerarea tisulară. Evident.Autoliza se realizează prin enzime care acţionează asupra diferitelor substanţe din care este compus organismul nostru» proteine. Organismul. trebuie ca porţile de ieşire să fie deschise pentru ca deşeurile să poată fi expulzate. Pe lângă autoliza şi aducerea la zi a eliminărilor. autoliza nu sc desfăşoară orbeşte. atacând la nimereală toate ţesuturile. se pare chiar că organele vitale sunt aproape complet protejate de autoliza. Consecinţă: deşeurile dispar din ţesuturile organice. terenul este curăţat în profunzime. Atunci când se produce autoliza. Pentru ca eliminarea să se facă în mod corect. datorită obiceiurilor noastre ali­ mentare.ultimele. demoralizat sau copleşit. în timpul postului se întâmplă chiar invers. El recuperează întârzierea eliminând toate toxinele pro­ funde care sunt degradate prin autoliza şi care urcă spre suprafaţă. nemaitrebuind să-şi con­ serve o mare parte a energiei pentru a lupta cu masa de alimente mai mult sau mai puţin indigeste pe care le absorbim încontinuu. Din fericire. dar şi prin utilizarea judicioasă a sub­ stanţelor autolizate. cantitatea de deşeuri pe care suntem capabili să le eliminăm este în majoritatea cazurilor inferioară celei pe care o producem. mobilizarea toxinelor antrenează o îngroşare a sângelui şi o modificare a compoziţiei sale. într-adevăr. Forţa vitală dirijează deci cu inteligenţă întâi autoliza deşeurilor. adică ţesuturile şi substanţele cel mai puţin utile. în sânge şi în emonctorii. epuizat. Atunci când o persoană moare de inaniţie. Fa­ bricăm mai puţine deşeuri decât eliminăm. Organismul are în sfârşit posibilitatea să se debaraseze de deşeurile pe care a fost constrâns să le acumuleze în profunzimile tisulare. în viaţa noastră de zi cu zi. se poate concentra pe refacerea ţesuturilor. care are urmări imediate asupra stării psihice şi fizice a celui care posteşte. Toxinele sunt dec! arse pentru a furniza energie şi dezintegrate în particule mal mici şi mai uşor de eliminat. Dacă s-ar fi întâmplat aşa. organele noastre ar fi fost repede afectate de îndată ce am fi început o perioadă de post. are loc o aducere la zi a eli­ minărilor. I 152 Concomitent cu autoliza. Acesta se poate simţi abătut. Doar după aceea începe autoliza ţesu» turilor mai utile cum ar fi muşchii. grăsimi. cel mai puţin indispensabile pentru economia generală suferă autoliza primele. In timpul postului. De altfel. Deşeurile de origine alimentară. autopsia nu arată nicio pierdere de greutate a organelor nobile precum creierul. nu facem altceva decât să schimbăm localizarea toxinelor. Deşeurile au părăsit deci ţesuturile. Doar cei care admit că la originea bolii se află îmbâcsirea umorilor vor înţelege în ce măsură poate fi postul eficient pentru recuperarea sănătăţii.

Trebuie deci avut grijă ca toate emonc­ toriile să fie deschise. s(. este important să ţinem seama de urmă­ toarele trei aspecte: a) intrarea în post b) postul propriu-zis c) ieşirea din post a) Intrarea în post Am văzut că în timpul postului un mare număr de to» xine urcă din profunzime şi ajung în emonctorii. vom stimula deci emonctoriile şi de altfel toate schimburile şi metabolismele. Astfel. nu se consumă decât apă. şedinţe de exer­ ciţii fizice. Când se consumă apă cu miere sau sucuri de fructe sau zeamă de legume. vom elibera intestinul luând laxative sau făcând spălft» turi. vom curăţa ficatul prin plante hepatice şi rinichii prin diure­ tice. păstrând activitatea fizică: mers. A ţine post cu intestinul plin de materii care adesea nu se elimină timp de câteva zile pentru că tubul digestiv nu mai este stimulat de către alimente . respiraţii pro­ funde etc. toxinele circu­ lante. ci şi foarte periculos: există un mare risc de intoxicare. dacă intrarea în post trebuie să se facă brusc. Din cauza autolizei şi a aducerii la zi a eliminărilor. eliberează locul şi permit toxinelor din profunzime să urce spre emonctorii. hidroterapie uşoară. Pentru aceasta. Cum să ţinem un post? Un post nu este doar o perioadă de timp în care ne abţinem de la consumul de alimente. In toate situaţiile. nemaifiind stimulat de către alimente. organismul continuă să elimine deşeuri chiar şi după câteva săptămâni de post. nu mai ţinem post. trebuie luate două măsuri de precauţie: • Să ne asigurăm că emonctoriile sunt deschise. pentru a permite organismului să se obişnuiască cu abstinenţa totală de hrană care va urma. îşi încetineşte vizibil funcţionarea organică. grădinărit. ci dietă. frecţie cu mănuşă din păr de cal. Putem deseori constata că în timpul postului se vindecă sau se ameliorează mici leziuni sau că răni care mi se cicatrizaseră până atunci se cicatrizează în sfârşit. odată eliminate. I 154 Dacă emonctoriile nu sunt deschise în prealabil. în acest fel. Acest lucru se dovedeşte cu atât mai necesar cu cât organismul. b) Postul propriu-zis In timpul postului propriu-zis. Apa poate fi caldă sau rece sau pregătită sub formă de infuzii neîndulcite. 155 . Dacă nu ţinem o dietă uşoară înainte de post. De pildă. Cât va dura postul. este imperios necesară golirea măcar a intestinului printr-o purgaţie. sunt prelevate elemente din ţesu­ turile puţin importante pentru a fi utilizate la repararea celor care au nevoie. organis­ mul riscă să fie tulburat de schimbarea bruscă ce va avea Ioc.i« mulându-le şi curăţându-le cu ajutorul unor drenanţi. în primele zile îi cerem organismului să depună eforturi mari pentru a elimina masa de toxine circu­ lante care ar fi ieşit oricum în timpul unei diete mai uşoare. Intrarea în post vizează pregătirea emonctoriilor pentru o face faţă acestei maree de toxine şi evitarea înfundării lor. drenându-le. în plus. vom deschide pielea prin câteva şedinţe de transpiraţie. vom diminua cantitatea de alimente pe care le consumăm. Această regenerare organică se explică şi prin pauza pe care şi-o acordă organismul în timpul postului. • Progresiv.Profitând de autoliză. Pentru a beneficia de toate avantajele pe care le poate aduce un post şi pentru n evita orice pericol. toxinele care au suferit autoliza nu pot părăsi organismul şi curăţarea nu are loc.este nu doar foarte dezagreabil.

s ă n e b l o c a j e p o s t u l ş i n u f r i c a d i n p u t e a c a r e î l d i m i n u a ţ i n e . n u î n d e m â n a c ă p o s t u l u i . m a t e r e p e d e t u l î n d e a s u n t s p r e i e ş i p o a t e b r u s c f o a r t e i n v e r s a t ă u ş o r a l i m e n t e l e c a r e e r a u fi c o n s u ­ c o ş m a r u r i l e c u r a t i v e a u l u i l o c î n d e h a l e n a p a r t e E l e a c e t o n ă . Fiecare trebuie să-şi analizeze cu atenţie capacităţile personale şi starea p o s t u l u i . l a s ă p t ă m â n i d e p o s t d c A l i m e n t e l e i r i t a n t e . P e l â n g ă f o a m e a v e r i t a b i l ă . t r e b u i e s c o s s ă . o r g a n i z a r e a n t u r a j . p o s t u l u i p e n t r u d e r e g l ă r i s e p o a t e f u n c ţ i i l o r d e s f ă ş u r a c o r e c t T u b u l p e t o a t ă d i g e s t i v . d e m u c o a s a t i m p u l d i g e s t i v ă a c a r e . m a i m u l t e c e . p r i m ă î n t r . m u l t d e m a i r e p e t a t e p u ţ i n i n t e r v a l m a i u r m ă t o a r e a s ă m ă n â n c e d r a m a t i c ă : d a r n u p o s t u l t r e b u i e a l i ­ c â t e v a d e d u s s ă p t ă m â n i . fi d ă u n ă t o r D i m p o t r i v ă . p r o f u n z i m e p r i n o p e r a ţ i u n e a a s i m i l a ţ i e . a l i m e n t e ţ e s u t u r i l e p r i n a s i m i l a b i l e . s t i m u l ă m m â n c â n d . s â n g e ş i M i ş c a r e a m i ş c a r e g â n d u r i l e n e g r e . T o x i n e l e c a r e v o r d i f u z e a z ă p e p u n c ­ c u r ă ţ a r e f e n o m e n e l e n o r m a l e p r o f u n d e . a m i n t i m . r e l u a r e a a l i m e n t a ţ i e i ? s ă fie u ş o r d e d i g e r a t s ă ş i c â t m a i n u a p u ţ i n f o s t D a c ă î n T r e b u i e p â n ă s ă u n e o r i s ă a ş t e p t ă m v e r i t a b i l ă . [ 156 157 . p r e t i n d P a r t i z a n i i c ă n a t u ­ p o s t u ­ t a t e a a r fi o b i ş n u i t ă i m p o s i b i l n o a p t e . C r i z e l e c a r e p o s t u ­ e m o n c t o r i i .ş i s u n t r e g ă s e a s c ă d e c i p r o g r e s i v v e c h i u l r i t m . p r e a n u n e c e s i t ă s a u î n t r e r u p e r e a p r o c e s u l d e z a s i m i l a ţ i e i n v e r s ă d e r e a n t r e n a t e P e n t r u d e c â t s u n t v i o l e n t e e p u i z a n t e . s a u f a l s a E s t e f o a m e . c a r e a a t u n c i ţ i n u t n u a f l ă m z i l e s ă p t ă m â n ă . i g n o r a n ţ ă o r g a n e l o r . n o u . p r e a ş i î n t r e b u i e o î n t r e r u p t : s c ă d e r e î n d a c ă a l i m e n t a ţ i a e s t e f o a r t e u ş o a r ă . m a i m u l t .u n p o a t e f i r e p a u s o b l i g a t a r fi a p r o a p e s ă . c e l u i c a r e ş i î l a l t e ţ i n e s e m n e ş i c ă a r a t ă c ă p o s t u l d e p ă ş e ş t e e p u i z a r e a g r e u t a t e c a p a c i t ă ţ i l e g e n e r a l ă . v o i n ţ ă .O d i t ă a t i t u d i n e p o z i t i v ă ş i î n c r e z ă t o a r e . p e s t e D u r a t a p o s t u r i l o r r a l u i : e s t e n e d ă u n u i p o s t e s t e ( m a i d e u n a s p e c t m u l t d i s c u t a t .ş i p r e a r e i a a b s o l u t a c t i v i ­ ş i a b ţ i n e m d e l a e l . c a r e a f o s t n u î n t r . s e f a c e d e v e n i t p r e a c e l f o a r t e s e n s i b i l ă .4 p o s t u r i l o r s a u o s c u r t e c o n s i d e r ă p o s t u r i l e l a u n u n a d e u ş o r r e l u a r e a a l i m e n t a ţ i e i s i t u a ţ i e d i n b r u s c .o a p o i .s e d a c ă i m p o r t a n t ă s p e c i a l f a c p r e a m i r o s r a p i d ă . p o r n i n d c e l u l e î n d r e p t â n d u . ş i a r f i d e t e r m i n ă î n m a i a c e s t e b i n e t i m p u l p o s t u l u i e f i c i e n ţ a s ă î n t r e r u p t e . f o a r t e c a r e d e o s e b i t d e î n d a t ă p o f t a n e p e n t r u s ă . m e n t e l e ! î n c e e a c e p r i v e ş t e d u r a ­ D e c i t a n u e x i s t ă o r e g u l ă a b s o l u t ă D e s e o r i .o c a a a l i m e n t a ţ i e i f a z ă d o u a s ă f i e r e a p a r i ţ i a o n e v o i e v e r i t a b i l e i f i z i c ă s e n z a ţ i i v e r i t a b i l ă d e c â t m â n c a p e a m o r ţ e a l ă d i n c e d i g e s t i v . l a c a p ă t ş i l a s u n t f e l s o l i c i t a n t e . p o a t e c ă c i m a i s u p o r t ă e f i c i e n t e . c e p o t f i d i s p a r e c o n c e n t r ă m C a r e f o l o s i t e l a c a r a c t e r i s t i c i l e a l i m e n t e l o r a l t c e v a . d u r a t a p o s t u l u i . c r i s p ă r i . i r e z i s t i b i l ă u ş o r d e c a r e p o a t e d e c e c a l m a t ă d e a f a z ă . n e P a r t i z a n i i p â n ă l a 3 . s a u c u d i n d e p r e s i a . s o l i c i t a t ă c ă c i î n t r e b u i e a p a r ă f o a m e a ş i c e e a e s t e d i n c o n s i d e r e n t e o r i c u i . p e p a r c u r s u l p o s t u l u i . t u b u l î n c e p e n t r u c a l i p s i t e c h i v o c d e î n c h e i e r e a F o a m e a f i R e l u a r e a î n t r . L a r e l u a r e a a l i m e n t a ţ i e i . c a r e a u c a r e î n p o a t e t i m p u l f i d o b â n ­ p o s t u l u i a u c ) I e ş i r e a d i n p o s t d i f e r i t e m ă s u r i n u fie p e n t r u b r u s c s a u a r c a f e n o m e n e l e c e e a c a r e c e a r c e l p r i n î n ţ e l e g e r e a o r g a n i s m u l u i p r o c e s e l o r s ă l o c T r e b u i e l o c î n l u a t e p e r m i t e f u n c ţ i o n e z e p r o v e n i t ă a l e l i b e r . d e t i m p u l d a c ă p o s t u l u i . n u d e r e a l i z a t . S c h i m b a r e a r a d i c a l ă p r e l u n g i t e u n s e m n m u l t e s ă p t ă m â n i ) p e n t r u f o a m e . c o n d i ţ i i . a u t o l i z a m a i c o n t i n u ă c â t e v a z i l e d u p ă p o s t .1 d i n f ă c u t ă p r o g r e s i v . d e i n s o m n i a . d e r e v e n i r e d e f i l a a d e ş e u r i l o r ş i c a r e a u s u f e r i t s p r e a u t o l i z a . a l i m e n t e l e a r t r e b u i d e c i s ă fie c â t m a i d i g e s t e c u p u t i n ţ ă ş i s ă n u f i e g r e l e .

ă i dpaă n u ci e u g a ot l i m • Primul moment (a p a zi): l h c l l z fet c su r i m i i euo i i r u cd c Regimul solid sh bra a e. Se c o n s u m ă p r o a s p ă t ă sau a f u m a t ă . u e o osm r ce a eu e cu e nc s c r d fut su d lg m. p r o d u s ă prin p r e c i p i t a r e a la c a l d a p r o t e i n e l o r d i n t r . Ai e tl tre­a o. ai e tl. ş rnă o t n dr i şr i s. ă u i zz e e e i ă i oae n i r . l u ă e s i r dt ţ lg m) • bâ zt r uor. e enr d c r gei . • dp c eeec ml .* V a r i e t a t e d e b r â n z a e l v e j i a n â . pi cp n tii e ş pi ae sa dv e mi p ţn df zbl ş. l sâşt l p suu. se efc aa iă. s l a b ă . ll b i s fe p c t p sbl ai e t c r n duez c i a u ă i e â oi i lmne ae u i zaă u e f uui ţ . Ce c c nez î pi u rn et s î ţlgm mrl ea e o taă n r l â d se ă nee e aie m 158 159 . aă n xml e eie i ot ău uaă rb i u n rş a i c . t poa tăiţei. m r aăgn s r . î aet fel. aâ deeiăea lmne s ri to u po rsv d l o r d . duâd ae n c s u t lmnt â a ue t ue g . a te u s fe bgt ta â p u u o et eu ri lm nai i r rb i ă i oae u fbe ri to uâ d po rsv ş î odn : e r. e 0 e er ăr ţ e uos i e­ tv dzs iaă dşui pi p r ţi l r p t aă d rt ps i ă eai l z ee r rn eei o e o t uaa o* me Regimul lichid t l i Ai e tl c r n duez î pe iă ra s r ie uu. dr c t ae aet a et pret v l bl ) ei ă i ă r ăorl ă i şr e i ea.• pue d fgceerfe. p r o a s p â t â şi c o m p a c t ă . enr d cn r gei i n r i e fbe î t. lmnee ae u i zaă m idc ebobra f aet r dşui ş ai e tl bgt î fbe l cn u s r • sp d lgm su c aui c so ee r i lmnee oae n i r e o d c pe uă e eu e a e i r. f at b e m caa dg si ă o re i uos i etv . aoiă o ăii e i r . tr. Cn ihd l euoi e ae a e ţ nt ea âd S a a g po rsv l rg u lc i c r te ue rd s i e duă r gei a ei l ihd ae rb i e u. i dm i rnă a r ce • oă u. fut . c s n Tt d t rt a uei l z a ei i ăio. a c r i d rt te ue • gi. sh bn d du su trei oi a a ş n . c i ae p i m • lgm fet ş cartofi. s n fe gee s n duee rpd ş s fe bgt î fbe ă u i r l . e a vt c s e o e . vnul u rş rni i urtv i rn c at . ei a ui iui i i n ct ra e mi uo d dg r t Dt rt b gţe d fbe e c r ţ • ceoode eute a ş r e i ea. î î tmaedipa uă psvnee naiciraae lp ît aapu u e o aoiă d cr a i lmnrl r lmnee n n P lt f ăv n îot ev l ş reae d o on tş umne ă i ou t e r c i l i m mmn l r l ăi ai e t ţe.t su cu e rb i ci âd e oă a m r p i e • pue d lrut aie e a r d . rneui ş ae • A patrulea moment: ie ş bâ z su sere*. s n ei i ae c t mi m l • si r de leu e e e t a c gi. l uăa o pt d f ce m r . • A treilea moment: s p dnă ş cu iăi (e u e. ş rnă a u o t c se . f E it u ai e t c r î dpi et t ae aet c r c xsă n lmn ae n e lnşe o t c se aa­ Regimul fluid sau semilichid teristici: lc i u cl l zc p c r lm mno a d j . nra e ă. ii uui e r ce a e eu e lmnee z l alta. eu e i re i • A doilea moment: lc i c l l zc fet f r shm ! ihd euo i i r ăă c i ­ • c r ae ee l . c lrat ai e t. e ie • s c d fut su d lgm dl a î a ă ( c at u e r ce a e eu e iut n p ae să f Ai e tl cnu a l rl ae ai e t ţe a te u s l ţe pei t i c n e inu ai e tl r c r duez c lmnee o s mt a eura lm nai i r rb i oui rznă no vne t l lmneo ae i zaă u e dc s ab umt aee caracteristici: s fe uo d dg r t uui ţ. E it ş at m dltţ d i şr d p s ş i si cu xsă i le o aiăi e eie i ot i ntnt l n c l i c r ţn p su et cpbl s îi da i dc ţi pei ae eu ae i e ot l se a a i ă e n iai r ţo s . se tlz t e tu eura lm nai i a f riu ot l i ir e u s te ue fiert. ( n . bra a e = s p dnă ae pi u ă e s. s fe a a tt î f nţe d l ni e p suu. m et uii a pnr rl ae ai e t ţe.u n zer g r a s . • pi e ân.d v r c i 6 0 d mti p tai d m caă dgs i r .) a e ia aet fnmn n s v r cnu a fut su lgm p i vn g j l cantităţi. tăiţei etc. I t u ee p d i şr d p s. n • i ut a r. i şr .

prejudiciază deseori sănătatea fi­ zică şi psihică mai mult decât dacă n-am fi recurs la nicio schimbare alimentară. Este o greşeală. dar cu o intensitate mult mai mică şi pro­ porţională cu severitatea dietei. ţin de dietetică.princ ipii care guvernează derularea postului pentru a putea adapta mijloacele la fiecare situaţie particulară. Restricţia este cea responsabilă de valoarea terapeutică a dietelor. cu atât autoliza. Deseori. In regimurile restrictive şi în monodiete. în cursul postului. Dimpotrivă. restricţia vizează toate alimentele. Dietele au un scop terapeutic şi nu trebuie să fie urmate decât o perioadă limitată de timp. Cu cât restricţiile se apropie de cele ale postului. Regimurile nutriţioniste. aducerea la zi a eliminărilor şi regenerarea ţesu­ turilor se produc mai intens. dimpotrivă. Aşa cum am văzut când am vorbit despre post. sunt regimuri nutriţioniste şi nu ţin de dietetică. regimurile. mai puţin apa. încât suntem tentaţi să o continuăm la nesfârşit. Dietele Dietele sunt regimuri caracterizate prin restricţii ali­ mentare şi în consecinţă. avem de-a face cu un regim restrictiv. vorbim despre o monodietă. 161 . Când restricţia vizează doar câteva alimente. pe perioade lungi de timp. Dacă toate alimentele sunt suprimate cu o singură excepţie. aceste trei fenomene au loc. restricţia poate fi cantitativă sau ca­ litativă şi mai mult sau mai puţin severă. neînţelese. trebuie ţinute zilnic. In funcţie de dietă. suprimarea aportului alimentar antrenează o autoliză a ţesu­ turilor. Dacă ne lăsăm ghidaţi de principii rigide. o aducere la zi a eliminărilor şi o regenerare tisulară. după câteva zile de dietă ne simţim atât de bine. al căror scop este să furnizeze organismului toate substanţele nutritive care îi sunt necesare. greşim foarte repede sau ne trezim dezarmaţi atunci când apare o situaţie neprevăzută. O dietă urmată prea mult timp. fiind confundată cu un regim nutriţionist zilnic. de reguli prea precise.

dacă restricţiile sunt prea severe. acestea din urmă suni. Pentru ca fiecare să-şi poată compune regimul restrictiv care îi convine. căci nu are atâta energie la dispoziţie şi ar fi repede copleşit de toxinele care urcă din profunzime şi nu pot fi eliminate. să controlăm viteza şi intensi­ tatea eliminărilor. ar încetini funcţionarea organelor şi autoliza şi astfel aducerea la zi a eliminărilor ar ajunge repede într-un „punct mort". dar nu şi pentru vegetarienii care oricum nu consumă nici carne. nici un post. în Elveţia. marii intoxicaţi cu carne sau cu medicamente. Dimpotrivă. evită crize curative violente şi epuizante. curăţarea de toxine se face mai lent. se compun meniuri zilnice care furnizează un număr determinat de calorii. să urmeze un regim foarte strict sau celor care pur şi simplu nu doresc să urmeze nici o monodietă. Spre deosebire de post. Pentru ca autoliza să se redeclanşeze. totuşi cele mai utilizate. menţinând un. Cu cât restricţiile sunt mai moderate. este restrictiv pentru marii consumatori de carne. există o multitudine de regimuri restrictive. Un astfel de organism este ca imobilizat. prin alegerea gradului de restricţie. încât o prea mare restricţie alimentară ar antrena o scădere prea importantă a stimulilor. In dietele mai puţin restrictive decât postul. nici subproduse din carne. Greutatea se stabileşte prin tatonare şi este individuală. Urmând un regim cu 1500 până la 2000 de calorii pe zi. de pildă. Regimul cântărit Restricţia se referă la greutatea totală a alimentelor con­ sumate zilnic. dintr-un motiv sau altul. Regimul hipocaloric Cu ajutorul unor tabele în care figurează valoarea calorică a fiecărui aliment. Persoanele devitalizate. celor care au un anturaj neadecvat sau celor care nu au posibilităţi. Prin însăşi natura lor. vom da câteva exemple: Regimuri cu restricţie cantitativa Orice aliment poate fi ales pentru aceste regimuri. trebuie recurs la noi restricţii. dar în cantitate limitată. Regimul vegetarian. 163 Un regim nu este restrictiv în sine. dar nu şi subproduse animaliere. persoanele vârst­ nice. Un regim restrictiv permite de asemenea celor care nu au multă voinţă. în care nu se consumă deloc I 162 . să se ocupe de sănă­ tatea lor. ei ţin deja o dietă foarte bună. organismul nu se va obişnui şi acesta este motivul pentru care o dietă nu trebuie niciodată să fie urmată un timp prea îndelungat. El este întotdeauna restrictiv în raport cu regimul obişnuit al persoanei care îl va urma. Unele organisme sunt într-atât de uzate şi dependente de stimulii externi pentru a funcţiona corect. căci astfel devine posibil. majoritatea oamenilor consumă mai mult de 3000 de calorii pe zi. cu atât mai repede se adaptează organismul la noul mod de alimentaţie şi cu atât mai repede dispare valoarea autolitică a dietei alese. stimulează activitatea organismului. Regimurile restrictive carne. Trebuie să fie suficientă pentru ca persoana care urmează regimul să nu se simtă „slăbită".Chiar dacă fenomenele care se declanşează în timpul postu­ lui sunt mai puternice decât cele care au loc în timpul regimurilor restrictive sau al dietelor. alegând un regim restrictiv mai degrabă decât un post. de pildă. Aceasta poate constitui un avantaj. Valoarea autolitică a unui regim restrictiv nu durează decât atâta timp cât organismul nu s-a obişnuit încă cu noul regim. monodietă şi regimul restrictiv. dar şi mai puţin violent. aport alimentar.

uscate şi oleaginoase şi din produse lactate uşoare: sere. din acest motiv el este folosit ca regim de slăbire. balonare. Când se renunţă la micul dejun. Cantitatea nu se ia în considerare. Mâncând crudităţi. a legumelor. brânză. Regimul de crudităţi Alimentele sunt toate consumate aşa cum ni le oferă natura.simplificarea excesivă a procesului digestiv reduce posibilităţile de absorbţie şi de fixare a substanţelor nutritive. Exemple: • brânză .ouă . dar doar câte 3 deodată. tulburări pentru care de altfel a şi fost pus la punct regimul. tăiţei.biscuiţi Regimuri cu restricţie calitativă Alimentele sunt alese cu multă grijă. Regimul cu 3 alimente la fiecare masă Aici restricţia se referă la numărul de alimente diferite care pot fi consumate. regimul de crudităţi este în realitate o bună dietă. în favoarea fructelor proaspete. Regimul disociat Bazat pe constatarea că diferitele sucuri digestive pot să se opună unul altuia în acţiunea lor. dintr-o masă de prânz alcătuită din legume crude sau fierte şi dintr-un produs făinos Ia alegere (o cereală. brânză şi ouă). enterită. regimul disociat nu acceptă la o aceeaşi masă decât alimente care se digeră la fel. Regimul disociat nu trebuie deci săfieutilizat ca mod perma­ nent de alimentaţie. Regimul disociat favorizează enorm digestia şi binefacerile lui sunt evi­ dente la persoanele suferind de afecţiuni digestive (indigestie cronică.Suprimarea unei mese In acest tip de regim. postul zilnic care începe după cină şi se întinde până a doua zl dimineaţa este prelungit până Ia prânz. dar nu şi subprodusele (lapte. dar se mănâncă doar de două ori pe zi. pentru că trebuie să mestecăm alimentele mai multă vreme şi pentru că eliminăm pregătirea complicată. uscate şi oleaginoase. Din păcate. crus­ tacee). Mesele nu sunt mo» dificate. de o cină cu legume crude şi fierte însoţite de o proteină Ia alegere (ou. colită. peşte. peşte sau carne). iaurt. dar care nu trebuie utilizat decât pe o durată limitată. a produselor lactate şi a ouălor.cartofi . Este un regim terapeutic foarte eficient pentru eliminări. regimul disociat prezintă un inconvenient major . mâncăm mai puţin şi mai bine. De altfel. cerealele şi leguminoasele sunt repede lăsate la o parte. Acest regim este mai restrictiv şi mai greu de urmat decât pare la prima vedere. ci de 17. Regimul vegetarian Exclude toate produsele animaliere (carne. Considerat de unii ca o metodă raţională de alimentaţie.grăsimi. Chiar dacă în principiu acest regim to­ lerează toate alimentele.morcovi raşi • morcovifierţi. se suprimă în mod sistematic unâ sau două mese pe zi. cu sosuri şi amestecuri greu de digerat. sau cartofi). Regimul vegetal Exclude toate alimentele de origine animală: carne şi subproduse. are loc o selecţie naturală: cărnurile. 164 peştii. dar în linii mari constă dintr-un mic dejun compus din fructe proaspete. în funcţie de diferite criterii. cu. 165 . Sistemul poate fi împins până la extrem. dacă vrem să evităm riscul carenţelor. fermentaţie. flatulenţă etc). adică crude. ceea ce nu mal reprezintă un post de 12 ore.

167 . De pildă. întrucât toate alimentele au fost supri­ mate. făinurile. laptele. restricţia vizează în primul rând toate zaharurile rafinate şi alimentele care conţin zahăr sub formă de amidon. Digestia este deci simplificată extrem de mult şi surplusul de forţă astfel obţinut este utilizat pentru autoliza. smântână. celor cu tulburări hepatice şi pancreatice şi tuturor celor care suferă de boala cerurilor. cartofii şi cas­ tanele. brânzeturile. brânzeturile. mezelurile. Este o dietă foarte strictă care se apropie mult de post. laptele. epuizează ficatul şi pancreasul şl se acumulează în ţesuturi sub formă de „ceruri" sau de gră­ simi. untul. sau de tulburări legate de o acumulare de cristale: reumatism. Trebuie deci ales un aliment agreat.Regimul hipoazotat Acest regim restrânge la maxim consumul de alimente bogate în proteine.. Regimul hipocarbonatat Aici. pâinea. peştele. produsele de patiserie. Alimentul ales poate fi consumat după bunul plac ori de câte ori foamea se face simţită. cu o singură excepţie. Dieta hipoazotată este deci recomandată în spe­ cial persoanelor care suferă de tulburări hepatice. Regimul hipolipidic sau sărac în grăsimi în această dietă. calculi. Monodietele Monodietă este o dietă în cursul căreia nu se consumă decât un singur aliment. Cartofii au proprietatea a a evacua cantitatea de sare excedentară. alimentele bogate în grăsimi sunt cele care vor fi evitate: untul. cărnurile şi peştele gras. Dieta hipocarbonatată este deci recomandată celor obezi. I 166 Regimul desodat Restricţia vizează aici toate alimentele bogate în sare: peştele de mare. Bineînţeles. Regimul fără sare este în special benefic pentru cei care au probleme cu rinichii. tulburări cardiovasculare sau care au un exces ponderal. leguminoasele şi cerealele. căci zaharurile lor nu necesită decât un minimum de transformare digestivă. cu precădere hepatice şi biliare. uleiurile vegetale. edeme etc. dietei să nu fie repede anihilate de inconvenien­ tele provocate chiar de alimentul folosit. pâinea. Organismul nostru are nevoie de sare. sarea de bucătărie şi sarea de mare sunt de asemenea eliminate pe durata curei. Zaharurile din alimentele făinoase şi zahărul rafinat sunt deseori prost metabolizate. Această dietă este recomandată în special persoanelor care au tulburări digestive. tăiţeii. Proteinele dau deşeuri foarte toxice care sunt neutra­ lizate în ficat şifiltratedin sânge de către rinichi şi glandele sudoripare. cum ar fi cerealele. uşor de găsit şi care poate fi consumat în cantităţi mari pe parcursul întregii zile de dietă. obezitate datorată retenţiei de apă. cum ar fi carnea. de cataruri ale căilor res* piratorii etc. Fructele nu sunt vizate de restricţie. Alimentul ales trebuie să fie sănătos pentru ca efectele benefice ale. Să mai amintim că cei care abuzează de sare pot să-şi ajute organismul să se debaraseze de ea consumând mari cai tităţi de cartofi pregătiţi fără sare. hiperten­ siune. dar sarea exce­ dentară îi este dăunătoare. majoritatea brânzeturilor şi a produselor lactate. aducerea la zi a eliminărilor şi regenerarea tisulară. grăsimile pentru gătit şi oleaginoasele. o monodi­ etă cu carne sau cu ouă antrenează rapid tulburări digestive şi producerea unor mari cantităţi de deşeuri.. ouăle. renale sau cutanate.

S E FACE CURA CRESCÂND ZILNIC N U M Ă R U L D E L Ă M Â I C O N S U M A T E . sursă de bunăstare şi vitalitate. prin 169 . D E FAPT. C U PRECĂDERE cura de suc de lămâie C U N O S C U T Ă . D A R D O A R P E N T R U C E I C A R E S U P O R T Ă Ş I M E T A B O LIZEAZĂ B I N E ACIZII.1 2 L Ă M Â I P E Z I . FRUCTELE. E A P O A T E FI U R M A T Ă Ş I C O N T I N U Â N D SĂ M Â N C Ă M N O R ­ MAL SAU SUB FORMĂ D E MONODIETA.A D E V Ă R . S E P O T UTILIZA ŞI FRUCTE U S C A T E : STAFIDE. 1 9 9 2 . . Î N P R I M Ă ZI. CURA D E S U C D E L Ă M Â I E ESTE R E M I N E R A L I Z A N T Ă . Echilibrul acido-bazic. O R G A N I S M U L E S T E Î N M O D N O R M A L I 168 JOUVENCE. N E U TRALIZÂNDU-I. N U C I . U N E L E P E R S O A N E Î N LOC SĂ SE REMINERALIZEZE. S U C U L D E L Ă M Â I E ESTE A M E S T E C A T C U P U Ţ I N Ă A P Ă . Regenerare şi detoxificare cura cu struguri. ED. A C E S T E V A T R E B U I SĂ M Ă N Â N C E * D E ACELAŞI AUTOR. Î N T R . P E N T R U M O T I V E L E P E CARE L E . ED. CARE N U TREBUIE INTERPRETATE ÎN E R O N A T D R E P T CRIZE C U R A T I V E . BLEME DE CONSUM. 1 9 9 1 . S Â N G E E T C .A LUNGUL A TREI S A U P A T R U S Ă P T Ă M Â N I . CARE S E E X P L I C Ă ASTFEL: O R G A N I S M U L ESTE AGRESAT D E CĂTRE ACIZI D A C Ă N U REUŞEŞTE SĂ-I TRANSFORME. D I N Ţ I . A L I M E N T E X C E L E N T P E N T R U DIZOLVAREA. SE D E M I NERALIZEAZĂ! A C E S T F E N O M E N NEAŞTEPTAT D E DEMINERALIZARE PRIN ACIDIFI- Monodieta cu suc de legume SE ALEGE SUCUL D E L E G U M E SAU U N A M E S T E C D E M A I MULTE S U C U R I P E N T R U A O B Ţ I N E U N C O C K T A I L . SE FOLOSEŞTE O J U M Ă T A T E D E L Ă M Â I E . P U N UNELE NUMELE. C A ŞI LEGUMELE. această cură este o adevărată sinucidere inconştientă. . Î N M U I A T E S A U N U Î N APĂ. I N A C E S T FEL C A L M E A Z Ă M A I B I N E F O A M E A Ş I S E E V I T Ă U N C O N S U M EXCESIV D ESUC. JOUVENCE. CURELE D E SUCURI D E FRUCTE T R E B U I E U R M A T E C U M A R E PRUDENŢĂ*.M U C O A S E . MONODIETELE CU STRUGURI**. Pentru ceilalţi. G E N E V A . C U M E R E C O A P T E S U N T FOARTE C U N O S C U T E . C U R M A L E . C Ă C I E A A N T R E N E A Z Ă C U R Â N D APARIŢIA D E N O I TULBURĂRI SAU AGRAVAREA MOD UNORA V E C H I . DECAPAREA ŞI ELI­ MINAREA DEŞEURILOR A C U M U L A T E Î N ŢESUTURI. PRO­ SUNT C Ă C I . E S T E CHIAR C O N S I D E ­ RATĂ M I R A C U L O A S Ă . ** D E ACELAŞI AUTOR ÎMPREUNĂ CU JOHONNA BRANDT. . B A Z E L E ALCALINE CARE S U N T UTILIZATE P E N T R U E F E C T U ­ AREA NEUTRALIZĂRII PROVIN DIN REZERVELE MINERALE ALE ORGANISMULUI: OASE. SĂ R E A M I N T I M TOTUŞI C Ă M O N O D I E T A C U FRUCTE. E S T E STRICT C O N ­ TRAINDICATĂ DATORITĂ PERSOANELOR SUSCEPTIBILE PERSOANE DE A SE DEMINERALIZA REZULTATE SPECTACULOASE C U ACEASTĂ CURĂ. EL N U ESTE B Ă U T . A U PRACTIC TOATE PROPRIETĂŢI D E DIZOLVARE CITĂM A DEŞEURILOR ŞI D E STIMULARE A E M O N C T O R I I L O R . C I „ M Â N C A T " C U L I N ­ G U R I Ţ A . B I N E F A C E R I L O R A D U S E D E R E S T R I C Ţ I E LI S E A D A U G Ă Ş I C A L I T Ă Ţ I L E LĂMÂII.A M E X P U S . ACEASTĂ DEMINERALIZARE A ŢESUTURILOR SE REMARCĂ CU Monodieta cu suc de fructe S E P O T UTILIZA SUCURILE FĂCUTE Î N C A S Ă S A U CELE D I N C O M E R Ţ D A C Ă N U A U A D I T I V I Ş I N U S U N T Î N D U L C I T E ARTIFICIAL. PĂR. Î N ACEST C A Z . SFT CARE ESTE BINE UŞURINŢĂ. D I N CONTRĂ. C A TOATE C E L E F Ă C U T E C U A L I M E N T E A C I D E S A U A C I D I F I A N T E . A P O I SE CREŞTE PROGRESIV PÂNĂ C Â N D S E B E A S U C U L D E L A 1 0 . IATĂ CÂTEVA EXEMPLE: FIECARE Z I ŞL CAPABIL SĂ TRANSFORME ACIZII D I NA L I M E N T E Î N BAZE MINERALE. S U C U L P O A T E FI C O N S U M A T RECE S A U C A L D . ESTE A T U N C I OBLIGAT SĂ SE PROTEJEZE D E E I .PENTRU A A T E N U A SEVERITATEA M O N O D I E T E I . . A Ş A C U M LE I N D I C Ă Î N T I N D E D E C I D E . SE POATE LUA ÎN CONSIDERARE SCHIMBAREA ALIMENTULUI C O N S U M A T Î N C H I A R LA F I E C A R E M A S Ă . FRUCTELE OLEAGINOASE: MIGDALE. ACIDITĂŢII. S E O B Ţ I N UNEORI B O G A T E Î N S U B S T A N Ţ E GRASE. C U R A S<3 Monodieta cu fructe FRUCTELE S U N T E X C E L E N T E ŞI FOARTE EFICIENTE.

datorate unei diete prost alese. Scăderea importantă a aportului alimentar şi în consecinţă scăderea activităţii organelor de care are nevoie digestia fac ca brusc forţa vitală a domnului X să devină superioară muncii pe care o are de făcut. Ele par mai mari doar pentru că munca pe care o are de făcut a scăzut. dureri de articulaţii. Aportul de substanţe nutritive furnizate de dietă sau rezervele organice. într-adevăr. cataruri ale căilor respiratorii. în timpul curăţării intense a organelor se vor declanşa crize de curăţare care se datorează fie activităţii de excreţie. organele însărcinate cu eliminările sunt primele beneficiare ale acestei reveniri de forţe şi-şi vor mări în consecinţă activitatea. trebuie întâi să descriem. în plină formă. Monodietă cu-legume Este uşoară şi agreabilă. Pentru a înţelege de ce în unele cazuri crizele curative sunt benefice. Faza III: în această a treia fază. dieta durează deja de ceva timp şi a permis eliminarea unei mari părţi din deşeuri. migdalelor etc. cartofilor. apărând prea repede şi în canti­ tate prea abundentă la nivelul emonctoriilor. Forţa lui vitală nu este suficientă pentru a face faţă la surplusul de activitate pe care-l necesită modul său de viaţă şi apar boli de I 170 supraîncărcare: dureri de cap. are un conţinut nutritiv redus. domnul X recurge la o dietă. Ceea ce mănâncă se arde prost. Se simte uşor. în ciuda obstacolului reprezentat de emonctoriile pe moment depăşite. 1 Ce se întâmplă î n timpul unei diete? Să luăm exemplul unei persoane oarecare: Faza I: Domnul X mănâncă prea mult şi are prea puţină activitate fizică. forţele sale au rămas aceleaşi. Corpul a fost astfel debarasat şi eliberat de toxine. 17. Nu trebuie totuşi să le confundăm cu simptomele patologice . în salate sau înăbuşite.sau false crize curative . Acest regim calmează foamea. forţele vitale şi dieta se echilibrează perfect cu nevoile organice. sunt sufi­ ciente pentru a face faţă activităţilor acum reduse ale corpu­ lui (activitatea digestivă şi eliminatorie este redusă). Tul­ burările morbide au dispărut datorită curăţării provocate de cură. ele sunt benefice căci debarasează organismul de numeroase deşeuri. Dar forţa vitală fiind ridicată. iar brioşele curăţă intestinele. Faza II: Conştient de situaţia sa şi de problemele de sănătate care decurg din ea. Domnul X resimte atunci o stare de bine. şi în cursul dietelor se pot manifesta crize curative. Bineînţeles. dacă este vorba despre post. iar în altele dăunătoare. care vine din macrobiotică. cu mintea limpede. Acestea din urmă. Monodietă cu cereale Cel mai des urmată este monodietă cu orez. Dietele şi crizele curative Aşa cum se întâmplă în timpul drenajelor. iar orga­ nismul îi este supraîncărcat cu toxine. O altă cură constă în a nu mânca decât brioşe şi lapte. fază cu fază. în realitate. fie bruştelor ascensiuni dinspre profunzime spre suprafaţă a toxinelor. | . La modul general. procesele care au loc în timpul dietelor. provoacă perioade de criză uneori spectaculoase.alimente alcaline de tipul legumelor colorate (exceptând roşiile). căci legumele sunt bine tolerate şi pot fi preparate după gust. Se consumă fierte sau crude. toxinele vor putea fi eliminate în exteriorul organis­ mului.

. | Crizele curative benefice benefice au loc în timpul fazei I I . carenţelor. vorba timpul despre curei u n echilibru va instabil.). Faza V: tamine. C â n d care-i invadează Eforturi trebui neapărat 173 I 172 I . c ă c i î n realitate situaţia este identic c u c e l e a c e e a ş i : corpul greutate reacti­ stra­ vechilor tulburări). se instalează o al care este expresia u n u i echilibru dietei de substanţele nutritive care îi sunt indispensabile oligoelemente. a fi u r m a t şi c a r e înceta pentru de faza Este în I V Crizele întâlnit c â n d forţa vitală este puternică nismul. dar scurtă duratfti aspectul In reali­ d a c ă se c o n t i n u ă reluării cura sau de altă stare de echilibru î n cazul de la c â t e v a ore la u n a sau 2 zile. bide suplimentare. c ă c i a l i m e n t e l e s u n t p r o s t t r a n s f o r m a t e şi p r o s t nate şi t o x i n e l e provenite din activitatea celulară elimU 8fi bolnavul încep depăşească capacităţile de eliminare restrânse ale forţei vitale. C h i a r dacă sunt pentru cel care le experimentează. d a r nici n u p o a t e fi servată în timp. piele. A r de a eforturilor debarasa incomplete de toxinele trecut organismului terenul. p r i n a se D a c ă n u s e î n t r e r u p e c u r a . Ele sunt intense. apare inaniţia şi apoi câţiva tocmai ani. caracterul lor este d e m o n s t r a t mult mai bine. î n r e a l i t a t e . alte cuvinte. F u n c ţ i i l e iar leziunile C u perioadă de bine o r g a n i c e î n c e t i n e s c şi m a i tare organice se adâncesc apar (crevase se î n t r e r u p .Faza I V : ficiente pe Dacă domnul X continuă dieta. „desprind" suprafaţă. încetinirea activităţii care rezultă de aici. sunt dorite de organism pentru a se desfăşoare activitatea n o r m a l . continuarea de a se i bine. n u n u m a i c ă a c e a s t ă s t a r e n u reprezintă o sănătate echilibrată. dezagreabile binefăcător se simte producţiei d e ş e u r i . minerale. marea eroare este să se con­ sidere această stare ca fiind starea de echilibru care trebuie con­ servată în permanenţă. îmbâcsit cu deşeuri. el Crizele curative distructive cel care u r m e a z ă c u r a a atins stadiul I I I al stării epuizat efectele dietei alese. pentru oprite p r i n medicaţie Crizele curative simptomatică. întrerupte de şi p o t l u a f o r m e d i f e r i t e ( d u r e r i d e în pe picioare. c o r p u l . sunt ale decât alimentaţiei.) C â n d sfârşeşte sau pe carenţa. de data tulburări mor» d i f e r i t e l o r f o r ţ e . b u r ă r i . tulburări de care bolnavul aceste crize curative din n u a suferit î n trecut. Acumularea de deşeuri va provoca apariţia de noi tul­ din csifl Se pot succeda m a i m u l t e perioade de acalmie erupţie varea cutanată. rezervele (în diete) vor deveni a permite organelor nuttl» insu­ să-|l incomplete datorate lipsei de forţă sau deoarece au fost tive (în post) sau aportul alimentar termen lung. va provoca o creştere a organeloPj (k debarasa de surplusul de toxine. ci n u Faza VI: moartea. osteoporoză. C a p ă t ă î n g e n e r a l unor tate.u n m o d faza I şi I I . ci rezultatul unui regim său datorită caracterului terapeutic restrictiv care. adică activ atunci orga­ şi c u r ă ţ ă î n m o d în general de poate şi nu trebuie să fie urmat pe o perioadă nelimitată. I n a c e s t s t a d i u . m o m e n t a n . p r i v a t d a t o r i l'ft (vl^ t u r i l e d e t o x i n e d i n p r o f u n z i m e şi u r c ă s p r e 1 Starea de bine grosul deşeurilor (faza I I I ) a fost eliminat. măsură ce oboseală se sau cap. u n u i m o d d e a l i m e n t a ţ i e n o r m a l ce p o a t e fi practicat t i m p Dacă se c o n t i n u ă cura.. nu terapeutic şi r e s t r i c t i v . Ea este rezultatul dietei alese. crize curative de faptul că după criză. adică con­ al de datorate aceasta n u supraîncfti^ carii. c a r e se v o r m a n i f e s t a î n t r . aminoacizi etc.

c i m a i d e g r a b ă slabe şi d e t i m p şi se D a c ă face stare o lungă durată. pierdută. trăind cu păcate. cura. continuând l u c r u r i l e d i n t r .o v e r i t a b i l ă e p a v ă despre o consecinţă. urmează cura. care le va i-a interpreta făcut atât ca de fiind bine. I V şi V ale organismului.o p e r s p e c t i v ă e r o n a t ă . d i e t ă şi î n s f ă t u i t . D e ş e u r i l e . metabolisîngroaşă.să-şi întrerupă dieta pentru a relua progresiv un mod de alimen* taţie normal. regimul modul alimentaţie optim. V a părăsi astfel t e r e n u l terapeuticii pentru a intra pe cel al Deseori. ci „ce dietă sau ce regim 174 175 . C u r a poate fi sunt scurte şi urmate de şi d e o s t a r e d e b i n e gene­ recâştige echilibrul menţinându-şi dieta chiar crescând continuată.. l i z ă r i i şi d e n u t r i ţ i e i . adică adaptat pe termen lung capa' c i t a ţ i l o r sale organice. total opuse n u celor de din scurtă (lămâie. D a c ă rezerva şi se carenţează sau (faza prost V I ) . se v a b u c u r a d e acestor curative simptome. îşi i p o t e c h e a z ă iată-1 foarte curând în stare de slabele resurse incapabil denutriţie. apar sângele nou | Până când trebuie urmată dieta? organele congestionează Cel care din supraîncărcării.o c u r ă p r e a s t r i c t ă şi p r e a Aportul nutritiv insuficient sau absenţa restrictivă. Terenul se sunt produse datorită slăbirii se boli C u r a trebuie întreruptă. se p o a t e t r a n s f o r m a î n t r . apariţia devitalizării) sau chiar V (îmbâcsire datorită carenţelor). p e n t r u a reatinge starea de bine încetinirea funcţiilor organice datorată carenţelor scăderii f o r ţ e l o r v i t a l e î m p i e d i c ă o r g a n e l e să-şi activitatea. în cele două cazuri citate m a i sus. reacumulează şi deşeuri. c ă c i ele n u sunt d a c ă este v o r b a d e s p r e p o s t .. r e a c ţ i o n e z e şi să-şi e f e c t u e z e a c t i v i t ă ţ i l e o r g a n i c e . precipită crizele sau regim de fructe) direct în fazele a u acelaşi efect. şi să per­ îmbâcsirii. nutritiv. E l e a n t r e n e a z ă 6 s c ă d e r e urmate de ameliorarea descompunere simp- s t a n ţ e l o r n u t r i t i v e şi o p r o a s t ă e l i m i n a r e . echilibrat. ci distructive. şi restricţiile acesteia. P e n t r u soanele care metabolizează prost acizii. din ce î n ce m a i este prea î n c ă p ă ţ â n a t întrucât tocmai se s i m t e b i n e şi î ş i u r m e a z ă pentru că este v o r b a dieta în continuare. el epuizează mult. d i n c e ce mai numeroase. iluzia că din igienei. ci de tulburări de sănătate cele care au avut datorate c a r e n ţ a t se l a n s e a z ă î n t r . Rezultă din nou o proastă îndeplinească a sub­ în Crizele curative dăunătoare vitalităţii tomelor. şi nu sunt sau „falsele" crize cura­ a t i v e se r e p e t ă s a u d u r e a z ă . datorate Problema d u r a t e i dietelor este c o m p l e x ă afla direct în faza I V deoarece unele să vadă persoane se pot (îmbâcsire datorită Aşa şi melor. ticile lor Manifestările curative devita­ Ele n u de sunt curative. este i n t e n s e . organismul să-şi numeroase său va alimente şi s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e l i p s e s c . curele de r e z u l t a t u l e f o r t u r i l o r i n t e n s e a l e f o r ţ e i v i t a l e d e a se de toxine tul unei forţa vitală ce fiind chiar foarte scăzută ci debarasa rezulta­ fructe Ele îmbâcsiri depăşeşte capacităţile de eliminare ale Caracteris­ stadiul durată II. problema n u este să sunt altfel acestei îmbâcsiri sunt şi „când trebuie să o p r e s c dieta?". Dar. el n u face său acest de lucru. struguri. (fazele I V şi V ) şi e l v a sau funcţiona prost încerca Crizele curative benefice ameliorări ale tulburărilor rală. când u n bolnav devitalizat crizei nu loc se petrec lucrurile atunci apariţia D a r de anterior fapt este v o r b a despre crize curative p r e c u m în stadiul II. aportului c a î n s t a d i u l 1! A le n u m i crize c u r a t i v e este d e c i greşit. Durează în adâncesc d a c ă criză se c o n t i n u ă cel care urmează curativă c u r a se î n c ă p ă ţ â n e a z ă căreia îi v a de urma forţe o crezând fază că de nouă nouă de bine.

cât şi datorită devitalizării şi carenţelor. ceea ce este umed să se usuce. Dacă dim­ potrivă. se află în faza II de adevărată criză de eliminare. nu există o regulă absolută care să permită sa stabilim cu certitudine dacă cineva face o criză curativă în stadiul II şi poate deci să continue cura sau dacă a ajuns în stadiul IV sau V. Paradoxal.. folosirea alternativă a agenţilor terapeutici 176 177 . Dacă totuşi mai există dubii. să se separe. medicina trebuie să facă la un moment dat ceva şi în momentul următor să facă contrariul. nu trebuie să ezităm sâ urmăm contrariul dietei. Pentru a răspunde la întrebarea legată de durata dietelor. Hipocrat. Dacă pacien­ tul se află în faza IV sau V. bolile din trecut. slăbiciunile sale organice. crizele vor înceta. trebuie luata în considerare nu doar dieta în sine. Atunci trebuie continuată dieta. fie altul. să se divizeze. în caz de ezitare. restrângând astfel tendinţele mărginite şi înguste şi făcând apel la vigilenţa noastră şi la vederile noastre largi: „Regimul de viaţă al omului cere ca să se umezească ce este uscat. tre­ buie trecut la un regim hrănitor şi trebuie schimbat frecvent. întrucât organismul lor. Acest lucru se explică logic: viscerele pot să nu-şi îndeplinească rolul şi terenul se poate supraîncarcă atât datorită surmenajului şi supraalimentării. el îşi va regăsi vitalitatea şi starea sa generală se va ameliora. părintele medicinii. ar fi putut descompune şi elimina deşeurile aflate în surplus.. Când dieta severă face rău. într-adevăr.. să se unească şi să se redea sănătatea printr-o mul­ ţime de lucruri contrare. stadii ale falselor crize curative. ci ar fi trebuit să opteze direct pen­ tru un regim revitalizant. adică să reluăm o alimentaţie nor­ mală pentru a observa cum evoluează lucrurile. ci şi bolnavul şi modul lui de viaţă. pentru a-şi regăsi forţele şi a-şi acoperi carenţele. ". ci ar trebui să ne incite să nu le începem decât în cunoştinţă de cauză. aceşti oameni nici n-ar fi trebuit să în­ ceapă o dietă restrictivă.aleg. Din păcate. Doar în acest mod este posibil să ştim care este gradul de îmbâcsire a bolnavului şi ce potenţial vital are la dispoziţia sa pentru a realiza activitatea de eliminare. într-adevăr." Pericolele reprezentate de curele prost conduse nu tre­ buie să ne facă să renunţăm la practicarea dietelor în general. a fost cel care a recomandat. 7 opuşi. maniera de a se alimenta înainte de începerea curei. reluarea alimentaţiei nu va ameliora lucrurile. Urmărindu-l şi observându-l în timpul curei putem determina în ce fază se află. ei ar fi putut chiar să se debaraseze de o mare parte din toxinele lor cu acest regim revitalizant. adică un mod de alimentare bogat şi echilibrat în substanţe vitale. în această ordine de idei.. Deseori. fie un lucru. funcţionând mai bine.

Apa distilată pe care o introducem în organism păstrează aceste proprietăţi: se încarcă cu deşeurile pe care le întâlneşte în drumul ei. • Apa distilată se obţine recoltând vaporii de apă care s-au condensat într-un alambic. în acest caz. nu este posi­ bil şi este contraindicat să bem o asemenea cantitate de apă de pe o zi pe alta. dar problema aprovizionării cu apă va fi mai uşor de rezolvat. acizi. I 178 . nici minerale. se vor bea deci 6 decilitri de apă distilată. Dar practica arată că în special deşeurile sunt cele eliminate. Ea se încarcă şi cu deşeuri şi cu substanţe utile. care a popularizat această metodă. adică nu mai conţine nici microorganisme. ea va atrage prin osmoză o parte din substanţele aflate acolo. aceasta repre­ zintă de 6 ori câte 6 decilitri.*y £m O Cura d e a p ă distilată Să mai subliniem că. cristale. este bine să amintim câteva noţiuni referitoare la apă. cu atât presiunea osmotică cu care deşeurile sunt atrase este mai mare. Ope­ raţiunea se va repeta la fiecare 3 ore. Apa distilată nu este evident capabilă să aleagă ceea ce atrage. cura poate fi profitabilă şi în cantităţi mai mici. • Când două lichide de densitate diferită sunt separate de o membrană semipermeabilă. Apa se bea rece sau caldă. • Această apă depurată are proprietatea de a se încărca uşor cu diferite substanţe. Când este separată de fluidele organice. La prima oră a dimineţii. minerale etc. Procedeu Cura trebuie întotdeauna individualizată. cura este redusă: de la câteva zile la maxim o săptămână. Cura este valabilă şi dacă se utilizează o apă slab minerali­ zată precum cele aflate în comerţ. cura durează între 3 şi 12 săptămâni. riscul dovedeşte că această cură este eficientă. Mod de acţiune Consumul unei aşa mari cantităţi de lichid oferă toxi­ nelor un suport pentru a părăsi organismul. sau 3 litri şi 6 decilitri. substanţe nutritive. Există deci un risc de demineralizare atunci când această cură de apă distilată durează prea mult. De altfel. De altfel. Acţiunea de atragere va fi mai puţin intensă. ţinem să facem imediat precizarea. timp de aproximativ 30 de minute. dar apetitul scade foarte repede din cauza cantităţilor de apă consumate. Trebuie să ne obişnuim treptat şi mulţi nu vor reuşi s-o facă. Ea conţine întotdeau­ na substanţe minerale sau microorganisme. Cura se poate face continuând să mâncăm ca de obicei. Deşeurile care sunt astfel fixate în apa distilată sunt săruri reziduale. ea constă din a bea câte 2 pahare de 3 decilitri la fiecare 3 ore. Este posibil să urmăm cura sub formă de post cu apă dis­ tilată. cu cât cantitatea de apă distilată absorbită este mai mare. Apa este băută încet. lichidul mai puţin concen­ trat atrage prin osmoză mineralele din soluţia cea mai con­ centrată până când cele două lichide ajung la aceeaşi densitate. probabil deoarece corpul încearcă prin toate mijloacele să se debaraseze de ele sau pentru că sunt mai prost fixate în ţesu­ turi decât substanţele utile. în funcţie de rezistenţa individuală şi de uşurinţa cu care are loc demineralizarea. dar în ritm constant. • Apa nu este niciodată „pură". într-o zi. Ea este pură din punct de vedere chimic. Făcând o cură de 179 Pentru a înţelege modul de acţiune al acestei cure. dar după Hanish. Evident.

traversând pereţii capilarelor. Când o persoană sedentară face un efort fizic. Supraoxigenarea celulară şi creşterea nevoilor energetice pe care Ie antrenează efortul fizic susţinut permit arderea deşeurilor şi a supraîncărcărilor până Ia nivel celular. Din păcate. Cu alte cuvinte. Contraindicaţii Persoanele care se demineralizează uşor ar trebui să se abţină de la această cură. dizolvă deşeurile. fiecare poate fie să-şi intensifice activităţilefiziceîn general. ci şi deşeurile care sunt acumulate în ţesuturi. acţionăm aproape în acelaşi mod ca atunci când creştem debitul de apă al unui râu pentru a-i curâfR albia de deşeurile. ceea ce permite o mai bună oxidare la nivel celular. curăţă întâi sângelct Acesta. La fel ar trebui să facă şi persoanele care au probleme cu inima. Orice efortfizicde lungă durată antrenează arderea re­ zervelor energetice stocate în ţesuturi. Nu vor fi distruse "doar rezervele energetice. fie să le intensifice pe perioade scurte de timp. | 180 181 . se mani­ festă destul de repede imposibilitatea de a fi continuate descompunerile-oxidările care furnizează energia servind drept carburant. Apa. Are loc o adevărată „spălare" a ţesuturilor pc durata curei de apă distilată. Apele slab mineralizate *J £*J E f o r t u l fizic intens O apă este considerată slab mineralizată dacă nivelul său de mineralizare este sub 500 miligrame pe litru şi foarte slab mineralizată dacă acest nivel este sub 50 miligrame. va apărea o cale de ieşire pentru eliminarea toxinelor pro­ funde. Cu antrenament. toxinele necirculante mai mult sau mai puţin incrustate în ţesuturi sunt descompuse pe loc. încărcându-se cu deşeuri. va putea să se reîncarce mai bine cu toxine. schi fond etc. cursa de fond. Să amin­ tim doar că deşeurile sunt descompuse prin oxidare. spre circulaţia generala şi emonctorii. Cu cât efortul este mai intens şi mai lung.apă distilată. acest tip de efort depăşeşte deseori cu mult efortul natural şi fiziologic. infiltrându-se peste tot. le antrenează în afara ţesuturilor în care se incrustaseră şi Ic aduce. Apa pură. căci cantitatea de lichide absor­ bită reprezintă o creştere periculoasă a activităţii muşchiului cardiac. Pentru a beneficia de avantajele acestei metode fără a ajunge atât de departe. Pentru a obţine un veritabil efect în profunzime. cu atât mai mult se consumă re­ zervele. efortul fizic ar trebui să fie la fel de intens cum este cel practicat în sporturi precum ciclismul. Persoanele care au o vitalitate defectuoasă pot urma această cură bând moderat şi pe o perioadă scurtă de timp. Efortul fizic antrenează o oxigenare mult mai intensă. Când reţeaua capi­ lară va fi la rândul ei debarasată de deşeurile care o sufoca. în vacanţe sau în weekend. care s-au acumulat din lipsă de curenţi. acest impas se produce din ce în ce mai rar: organismul se obişnuieşte să oxideze din ce în ce mai mult în profunzime. debarasat de deşeuri şi reîmprospătat cu apă pură.

Scopul băii hipertermice este de a aduce multă căldură organismului. Apoi temperatura apei este crescută progres adăugând apă caldă până când se atinge pragul de toleranţa adică înainte ca senzaţia de căldură să devină prea puternic» Chiar dacă este foarte caldă. unul din procedeele terapeutice cele mai eficiente pentru a dezincrusta şi drena toxinele care saturează terenul organic. lungi plimbări pe jos sau cu bicieli» ta.în funcţie de pfjih bilităţile fiecăruia . chiar şi atunci când temperatura este bine suportată. In funcţie de rezistenţa fiecăruia. Procedeu Se intră în apă cu temperatura de aproximativ 37 d'^ grade. Ca măsură de pre­ cauţie şi pentru a evita congestia cerebrală. Când baia 183 . Nu tre­ buie încercată atingerea temperaturii maxime. de-a lungul câtorva săptămâni. este uşor de practicat. Organismul se apără de această bruscă agresiune termică închizând porii. se poate pune pe frunte o batistă înmuiată în apă rece. înainte de a atinge un maxim personal. baia va avea între 39 şi 42 de grade sau mai mult. Aceştia nu se vor redeschide decât încet în timpul băii. împreună cu postul. bine. La îndemâna tuturor. baia trebuie să fie suportat. ascensoare elf. ar trebui să profităm şi să facem nic ascensiuni pe munte. ci trebuie găsită cea care permite băii să dureze mai bine de un sfert de oră. Dacă temperaturile ridicate sunt greu supor­ tate. fie ele automobile. In timpul vacanţelor. iar efectele benefice pe care le sperăm vorfiîn parte anihilate. ^ Q Baia te O hipertermică Baia hipertermică este. înot etc. se poate sta mai mult la temperaturi mai mici. Nu trebuie intrat brusc în apa prea caldă.să utilizăm propriii muşchi mai degrfibl decât pe cei ai maşinilor.în viaţa de zi cu zi ne putem impune . trebuie ca organismul să se simtă în largul său. Este obligatoriu să-i permitem organismului să se obişnuiască cu baia hipertermică şi se va creşte temperatura şi durata băii doar progresiv.

acumulează repede căldura. Dacă n-ar exista febra. ci că deseori sunt prea mari pentru a fi eliminate pe cale normală. El va reacţiona atunci şi se va apăra în 3 moduri diferite. înfundate. Circulaţia sangvină se accelerează pentru a împiedica sângele să stea prea mult timp în contact cu sursa de căldură şi pentru a răci ţesuturile supraîncălzite aducând sânge proaspăt. Când capilarele sunt constrânse să se dilate. Această dilatare a vaselor are loc în special la nivelul capilarelor a căror importanţă este capitală pentru irigarea în profunzime a ţesuturilor. sunt ca nişte baraje în calea ieşirii toxinelor profunde. în timpul febrei. Aceste toxine urcă din profunzime. acoperit cu o ţesătură absorbantă şi o pătură. Nişte capilare închise. suprafaţa de schimburi între ţesuturi şi circulaţia sangvină creşte şi permite astfel o mai bună dezasimilaţie şi eliminare a toxinelor care provin din celule. baia hipertermică deschide o uşă de ieşire pentru toxinele necirculante incrustate. organismul s-ar satura iremediabil de deşeuri şi n-ar avea niciodată posi­ bilitatea să facă o bună criză de curăţare. Făcând o cură de băi hipertermice. este un mijloc de apărare pe cafq organismul îl foloseşte pentru a intensifica metabolismele şl H accelera schimburile în scopul arderii deşeurilor care m* turează terenul. spastice. Febril r descompune aceste mari toxine în particule mai fine. inconvenientul toxinelor incrustate nu este numai că se localizează în profunzime. reamintim. lucru pe care putem să-l verificăm cu termometrul în gură. căci deft* tinde bine organismul şi favorizează somnul. Cum am spus deja. Baia hipertermică obligă capilarele să facă o veritabilă gimnastică de reeducare. Mod de acţiune Când corpul se scaldă în apă caldă. circulaţia poate fi restabilită în regiunile prost irigate. se iese încet din apă şi se stă întins 30 de minute. când combustiile se intensifica deşeurile care se află cam peste tot în organism sunt degra­ date pentru a furniza material energetic: există combustii de toxine necirculante incrustate în profunzime. per­ miţând astfel eliminarea lor. care sunt tot atâtea moda­ lităţi de dezincrustare şi de eliminare a deşeurilor: Vasele se dilată. se poate face o asemenea baie ÎR fiecare zi timp de 2 sau 3 săptămâni sau la fiecare 2 sau 3 zilş timp de mai multe luni. căci organismul încearcă să se deschidă la maxim spre exterior pentru a reţine cât mai puţină căl­ dură. producerea bolii. care deveniseră mlaştini sau deserturi tisulare datorită îmbâcsirii cu toxine şi proastei funcţionări a capilarelor. Dilatând capilarele. sunt devansate schimburile morbide corijând terenul înainte de ora reglării conturilor şi anume.este gata. Bineînţeles. Băile regulate ameliorează enorm posibilităţile funcţionale ale capilarelor cu toate consecinţele pozitive care decurg de aici. Febra este deci o reacţie de apărare binefăcfl» toare care permite organismului să-şi readucă repede Iţi normal mediul umoral. In funcţie de vitalitate. Febra. 185 | 184 | . organismul se simte agresat de căldură şi echilibrul său termic este ameninţat. Baia se face de regulă seara. Când capilarele se dilată. intră în curentul sangvin şi de acolo ajung într-un emoncto­ riu prin care vorfiexpulzate. Baia hipertermiefl creează o febră artificială care are aceleaşi proprietăţi cu febiŢ] naturală. Această odihni) la orizontală permite organismului să-şi încheie sudoraţia tjl să-şi regăsească echilibrul. Temperatura corpului creşte.

v rc l a te u s s ea n ae a a essă nă i m e âe a ei d p ti ă a oiâ d ic l ţa aiee r rb i ă e e ae uz. Aeta pt f e iae dc bi s f c pol * a l r ţ i cse o i vt t aă aa e ae rg P sv ş dc t xn l crua t s n de ae î ane d a fi e i i aă o i ee ic l ne u t rnt n i t e i( 0 c r i tni ă d bi hpremc. Pi ae să ta s iai . dr pt a um poia d fpu c p r s n dshş (l e r ft e a t l ă oi u t ec ii j s aăgm î a ă pe aae d pa t mdcnl. r ă nt ae e tu aie e r tc u a ha pi e a oae ta s iai i Aesă s d rţe a î cp t • A fidu ăor pnr v rc .e. pnr a e ia c sn ee s rb i t t n ii ae uă ae e tu vt a â gl ă Remarci e c i a l rd Ngjn a lcra po rsv. lsrr nrnr etc. ptm dca ş o ml» cbărî scupcoet re raatţi c aieeue idlră te iae elâ d piae r gei ă u elna i e o Dcae pi d ii cr . s ei i i p ae î c ra î bira ţnn pco r l î aaa a e ş i t uă ae rn c at r npr ţe e lmn ot nec m ăee i â d ii aee n f r pi i ne n mrae t xn . e m u dp b i .Sn ee cecn uş vtz d cr uai . cat u oai ne u i dj î b i . s p ră ee rl e ue e eei aeo i e o d c pe mn*neuă Di i i i dacă e antrenat c i a fr i a a t progresiv. t oei n . o pra i t e e i u ueio e i mo su a gee. dr e p rit î c t p d c t v z c dm orv: fv rzn cr uai . mt fj â gl. Aet pron v te u s n a o iia euuie cse es a e a rb i ă u Pee ta s iă pnr a pr ie pedra d cl uf ea eee c d rt ş fevna aet r b i i l a r npr e tu emt ir ee e ăd fl xgrz u uaa i rc e ţ c so ă. Cf l oe t xn . şdna d o i n c r umaă bi pi t.n d ş r c c r e i ţ e d ă ae r ez ă rnru u ee ae h v t nfc ţ s t rl . i o o n r a aae vc sa urct a s Ua ms ă a t xn l r pou d (rz d curăţare). uă ne sv e ă i etr ie Baia hipertermică acţionează înainte de toate prin aport (k căldură.oSpe ui vl a. se dvrt ă n i i p l b i.lc spcoaee ribcit . n ăâ d n u u p ee a ii ae uă ae n l s u te ue sa î pcor dp b i . n pr ie dct o ei i ae l nă a £•ue l ae e e po lm. S | t r cil o ne sfc i a ae ci iae i li e W ei ea p r ş patcn msj l pi fă â tr. Dr î patc n s î tm l î t t eu a aa S tn ee a n r ciă u e nâ pă noda n ş . ac l r r a vt z i snv e • A a te a o pedr a t n s l i ţ s t rl r ( eg e tu i n l s ceeae ie e a gi n e uu i vr e a te ez ac l r r a cruai i lmaie care. b c i r rn vp rra r npr ţe.oi eo s crua t .ma mra etesteu m şh şi c toţi m şh. u ee esa e s n dsg rds l r t eu lnora rt uu. dt fiind r. rsâ d -i iea e ic l ţe ăuf it s r n s n u m uc i u ot dşuie dp s p p r ţi vsl r ş l cn u s r e oeeonr.I pu.)ir ne poon uueuuior pe i­ nrnaă ceeae ic l ţe i f tc aă t i ăae snl u a â io . I pu. ucn buc s r s paaă ş a ă gn ue t xnl r e o i e râ d r s pe u rfţ i duâ d . m fe ţie p t i t niia ş mi t r atvt t a pei. lbr oi i rciâ d aa rn rmnae u Criticile u ă a a f s e i l a rs aet i t r t r u ot me a dea c su i mo e s p bi: ae • N a f bn pnr i i ă et a e ăa c î (nu r i uă e tu nm. I t p l bll u oiie o ă t n i t i uă ae n i u fl. Ee a te u s î c ee bi su e t ae im l i u emt eâ lmnr e t §ps a smna rbe e l r rb i ă nhi aa a xn l r i eo. A Hn na l bi hpremc ş rc r l at picde ue zr ai o i eo rf n e ci e e e v c r u ţt a aa i etr iă i eus a le r t . p t dpş cm lt c p ct t a d ei i ae tt ic l ne o e ăi o p a aiae e lmnr e e o coil r Pt a ăe s pm d tp l d rrl r d ep m nt r o. u eos o i e fcn u dş c a ă r c l pco r dp b i . torii pnr a f filtrate. i i a et o lgt s dsăor o a tvt t m u ăi n se bi aă ă efş ae ci iae j m i 1 186 187 . Ca l lt ă duă n p rprt i lne e ii ae ei li n u s d rfc p tfibue î ane ş dp b i .

Aceste proprietăţi sunt cârâmtid p r o p r i e t ă ţ i curativa se fac de altfel greu (la cazuri. aplicată. argila sub f o r m ă de cataplasmă a aspira deşeurile organice. d a r n u p e r ă n i l e poate tonifl li* îii lumea. cel din care nu Dacă neapărat aibă argila are efect în toate bolile. capiipilda. d e ş e u r i l e c e se aflfl chiar sub cataplasmă s u n t a s p i r a t e în afara corpului. dar fără a grosime. Cataplasmă decongestionate. argila strânge. S e I a s ă să se î m b i b e a r g i l a c u m a i m u l t ă g r e u t a t e d e c â t u n o u lăsat î n a e r liber. atragă ş i păroase. suficient groasă curgă decolora.u n coş sau î n t r . regiunile intercala un material textil protector pe aflate la suprafaţa pielii. resorbite. organisme în par afinitate pentru argilă. d a r n u se a m e s t e c ă .o să s t e a l a ra ambiantă. c ă c i este c a p a b i l ă să organele profunde. n u au decât o jumătate de cen­ făcute cataplasme eliminate. este cataplasmft eva­ zonelor adiacente. î n t r . t u m o r i l e şi chisturile 188 189 | .CatapIasmeSe d e argilă Argila este lutul olarilor. este ull1 D u p ă a p r o x i m a t i v o oră. ceea folosită pentru a spalth nu se întâmplă o pastă dacă este amestecată. Faptul că lizată p e n t r u deşcmtk I Se Aplicarea cataplasmei deschise. argila este u m e z i t ă o m o g e n . profunzime a cataplasmelor de argilă a fost făcut cantO timetru grosime. Deseori. Unele aceasta n u este să benefică mare în orice situaţie. C a p a c i t a t e a p e c a r e o a r e a r g i l a d e M fixa deşeurile a fost dintotdeauna etc. şi asta c a să se s p a r g ă c o c h i l i a . „curentul de aspiraţie" provocat d e aplicaţiile gulate aspiră toxinele m a i îndepărtate de cataplasmă. argila are surprinzătoare. Se adaugă apă pentru a argilă umezi apă.u n abces pol uşor eliminate D a r în exterior n u se este uşor d e înţeles mulţumeşte să pentru 0 C a t a p l a s m ă se a p l i c ă p e p i e l e . D e de argilă pierde de Se umple cataplasmă trej uscată considerată a r g i l a . aceste ţigle. adică se temperatu­ d e c i posibilă d a t o r i t ă r e g u l a r i t ă ţ i i şi p e r s e v e r e n ţ e i în acest m o d . ele p o t fi d i n ce î n ce m a i groase: p â n ă la 3 sau 4 c e n t i m e t r i Pentru a evita murdărirea acoperită cu u n tifon. Ori fflift de a absorbi alte substanţe. Pentru 6 a le m ă r i eficienţa. organele profunde pot fi aplicaţiei. C u m se face o cataplasmă cu argilă? explicat. C u tratat o spatulă grijă din ca lemn. articulaţiile d e b l o c a t e . Odaia fC B zona ce trebuie Primele tratată.. se a p l i c ă argila pe să regiunea de deşeurile localizate având întinderea cataplasmei depăşească P r i n a p l i c a r e a z i l n i c ă a c a t a p l a s m e l o r . de Argila ca trebuie să n u formeze netedă. argila acţioneze doar s u p r a f a ţ ă . Este I Prepararea pastei u n recipient nemetalic cu cantitatea de necesară. dezodoriza î n atunci c â n d este terapeutică. dar sunt uşor de remarcat î n Argila are puterea b i l ă şi un ou practică. Utilizată î n cataplasme. sunt m a i indicate cataplasmele d i n frunze d e varză. p r e g ă t e ş t e u t i l i z â n d a p ă r e c e şi l ă s â n d .. posibil prin cuarea deşeurilor Acţiunea în este i Cataplasmă caldă sau rece? de argilă este de regulă rece. ce să să pompeze s u b s t a n ţ e învelit într-o prin pereţii permeabili. n a t e m a i p r o f u n d î n ţ e s u t u r i şi c a r e p o t u r c a spre pentru că accesul la suprafaţă circulante.

trebuie să întrerupem aplicaţia. trebuie înlăturată şi înlocuită. Cataplasma va fi atunci sufi­ cient de groasă pentru a nu se usca prea repede. se lipeşte şi trebuie răzuită pentru a elibera pielea de învelişul de argilă. congestionata sau când există o creştere a temperaturii locale. Aceasta poate surveni după câteva zile pentru tulburările minore şi după câteva luni pentru tul­ burările grave. argila trebuie încăl­ zită la bain-marie sau pe un radiator. nu prea întinse. ea este înlocuită cu o alta. când nu mai „trage". Pentru aceste persoane. Pentru a obţine o cataplasma caldă. Unele persoane nu reuşesc să-şi încălzească cataplasma. Nu există o regulă. Aplicaţiile lungi se fac atunci când vrem să acţionăm în profunzime asupra unui organ. Aplicaţia poate dura 3 sau 4 ore sau chiar întreaga noapte. Cadenţa depinde de efectele cataplasmei şi de reacţia orga­ nismului. Odată toxinele din regiunea acoperită de cataplasma eliminate. Cataplasma caldă se aplică atunci când organismul nu este deja „încălzit" dintr-unul din motivele menţionate mai sus sau când organismului îi lipseşte vitalitatea pentru a reacţiona la cataplasma rece.30 de minute până la o oră . Din aceleaşi motive. adică cele ce se aplică pe o suprafaţă întinsă şi care sunt foarte groase şi se păstrează timp îndelun­ gat nu se aplică decât o dată pe zi.Cataplasma rece este utilizată în special atunci când organul sau regiunea de tratat este inflamată. La acţiunea de drenant a argilei se adaugă atunci o acţiune antiinflamatoare şi decongestionantă produsă de răceala cataplasmei. Pentru a evita devitalizarea care ar urma în mod normal. cataplasma care funcţionează ca poartă de ieşire atrage spre ea toxinele din întregul organism. dacă devine fierbinte. 191 . nu prea groase. se administrează în serie cataplasmele mici. argila folosită trebuie aruncată. O aplicaţie este cu atât mai scurtă . aceasta rămâne rece şi persoanelor le e din ce în ce mai frig.cu cât cantitatea de puroi şi de deşeuri care sunt | 190 Aplicaţiile zilnice de argilă se vor face până la obţinerea vindecării complete. de pildă. încetul cu încetul. De fiecare dată când cataplasma încetează să mai fie activă. Cinci sau şase aplicaţii pot să urmeze una după alta. care se usucă repede şi sunt repede saturate de deşeuri. aplicaţia trebuie întreruptă repede şi nu trebuie reîncercată altădată. cataplasma atrage toxinele care se găsesc în ţesu­ turile învecinate. Dacă nu reuşim s-o încălzim. Dimpotrivă. Cataplasma este atunci reînnoită de mai multe ori pentru a evita ca deşeurile să rămână multă vreme în contact cu pielea (ceea ce ar irita-o) sau să fie reabsorbite. în caz contrar. Cataplasma poate fi menţinută atâta vreme cât oferă o senzaţie agreabilă. | Durata tratamentului Când o aplicaţie este bine făcută. | Durata aplicaţiei extrase este mai mare. | Cadenţă Cataplasmele mari. trebuie folosită o cataplasma caldă. căci este saturată de deşeuri şi va avea tendinţa să inflameze zona tratată. Fiecare caz este particular şi trebuie gândit în funcţie de situaţie. cataplasma se întăreşte şi se desprinde practic de la sine şi într-o singură bucată. Binefacerile aplicaţiei rezultă în special din reacţia organismului faţă de cataplasma: corpul „agresat" de o cataplasma rece reacţionează în sensul încălzirii. la o oră distanţă.

• Spălaţi frunzele şi înlăturaţi nervurile care ies la suprafaţă cu ajutorul unui cuţit. • Foile de varză milaneză par cele mai eficiente.J Folosirea argilei pe cale internă Argila poate fi folosită şi pe cale internă. se administrează ceaiuri cu efect laxativ. pentru a obţine o suprafaţă foarte netedă. ci odată cu materiile fecale. Asemeni argilei. într-adevăr. In acest fel se realizează oarecum o cataplasmă la nivelul tubului digestiv. Este foarte eficientă în aspirarea deşeurilor care sunt acumulate în ţesuturi. cel mai bine hrănite. Cura poate fi făcută de mai multe ori pe an. Dacă se instalează constipaţia. din punctul de vedere al utilizării lor. • Se înmoaie frunzele câteva secunde în apă foarte caldă. cataplasmă este dureroasă dacă nervurile sunt prea proeminente. primesc elementele indispensabile regenerării lor. . Deşeurile nu sunt eliminate prin piele. sunt categoric contraindicate adminis­ trarea de laxative cu parafină şi consumul de alimente grase. Modurile sale de acţiune şi de utilizare fiind practic asemănătoare celor ale argilei. • Se rulează frunzele cu un făcăleţ sau cu o sticlă pen­ tru a distruge nervurile şi celulele până când frunzele devin foarte suple şi apar picături transparente de sevă la suprafaţă. eficienţa verzei rezidă în acţiunea ei la nivelul celor două cauze principale ale bolilor: supraîncăr­ carea cu deşeuri şi carenţele. Cura de argilă pe cale internă se face în felul următor: timp de trei săptămâni. Frun­ zele cele mai verzi. 193 3 f\ Cataplasmeie . varza ăre două proprietăţi importante. se bea un pahar cu apă în care se amestecă o lingură de argilă de uz intern. Ţesuturile. Multă lume crede că varza este un remediu cu multe ca­ lităţi. cele mai vii sunt cele mai eficiente. vă rugăm să reveniţi la paginile precedente în care sunt descrise calităţile şi proprietăţile argilei.3 w din frunză de varză Ceea ce uimeşte întotdeauna în legătură cu cataplasmeie din frunze de varză este că reprezintă un procedeu atât de. Vom preciza totuşi ceea ce este specific cataplasmelor din frunze de varză. fiind purificate. dimineaţa pe stomacul gol. sim­ plu care poate trata şi vindeca atât de multe maladii diferite. In timpul curei. chiar şi în cele mai profunde şi ajută la înlăturarea carenţelor cedându-şi prin intermediul pielii mineralele şi vitaminele. Frunzele uscate sunt ineficiente.

DEŞEURI ŞI D E OTRĂVURI. O CURĂ D E DAR TOTUŞI ACEASTA „PRIMĂVARĂ".• SE AŞAZĂ FRUNZELE UNELE PESTE ALTELE PE REGIUNEA CE T R E B U I E TRATATĂ. Boala este consecinţa inevitabilă a acestui O ASEMENEA SITUAŢIE. • C A T A P L A S M A P O A T E fi P Ă S T R A T Ă T O A T Ă N O A P T E A S A U P O A T E ORĂ. ESTE LOGIC SĂ N U ÎN D O R I M D O A R SĂ scoatem D E Ş E U R I L E P E M Ă S U R Ă C E ELE P Ă T R U N D T O A T E S Ă LE Î M P I E D I C Ă M SĂ INTRE! ORGANISM. • AVEŢI CÂT C A T A P L A S M A E M A I GROASĂ. 195 . . CI ÎNTÂI DE ACEST DE LUCRU ESTE POSIBIL P R I N T R . P R I N C I P I U L E S T E D E ALTFEL U N I V E R S A L : Să înlăturăm din noi t o t ceea ce este rău şi să nu primim î n noi decât ceea ce este bun. TREBUIE CONTROLATE „IEŞIRILE" ŞI „INTRĂRILE". C U ATAT V A TI . P R I N DRENAJE ŞI CURE D E DEZINCRUSTARE. SĂNĂTATEA SUPRAVEGHEATE ARE REFORMĂ A M O D U L U I D E VIAŢĂ ŞI acest preţ.O ALIMENTAŢIE. N U ESTE SUFICIENTĂ. A D I C Ă D E E L I M I N A . CURĂ CARE P E N T R U B I N E L E LOR. C U M A I EFICIENTĂ. §1 GRIJĂ C A F R U N Z E L E SĂ FIE Î N CONTACT C U PIELEA ACOPERIŢI-LE C U U N BANDAJ. . CONCLUZII FI R E Î N N O I T Ă D I N ORĂ Î N M Â N C Â N D POATE ŞI B Â N D M A I MULT DECÂT ESTE NECESAR ŞI DECÂT ŞI C O N S U M Â N D OMUL STIMULENTE ACUMULEAZĂ ŞI M E D I C A M E N T E ÎN CORPUL SĂU NEADAPTATE O MASĂ DE ORGANISMULUI. DEŞEURILE ÎMBÂCSESC CORPUL. M U L Ţ I O A M E N I F A C P E R I O D I C C Â T E O D E CURĂŢARE. MĂSURA CEA M A I A fapt. PENTRU A REMEDIA U R G E N T Ă CARE T R E B U I E LUATĂ ESTE D E A SE D E T O X I F I C A .

c u atât puterea ei d e penetraţie este m a i p l a n t e l e î n t r . t o t a l i t a t e a p r i n c i p i i l o r a c t i v i a i p l a n t e i se g ă s e s c Acest interval în m a i Tincturile-mamă organism. Să semnalăm şi c ă . activi ai tincturii-mamă este în consecinţă este să tincturii-mamă D e c o c t u l este utilizat c â n d a v e m d e . d e c â t i n s u f i c i e n t : evităm fi Acest m o d astfel să n e l i p s i m d e o p a r t e d i n b i n e f a c e r i l e p e c a r e l e . In funcţie de grosimea stomacului peretelui.o c a p s u l ă . î n Folosirea intestin. de pildă se d a c ă trebuie b ă u t ă o ceaşcă înainte de fiecare masă. praful este atunci permite introdus şi î n t r . tulpinilor. căci odată în de plante medicinale apă vărsând peste p l a n t e . foarte d e c o c t u l u i este precizată p e n t r u plantă î n parte. ceea ce nu se î n t â m p l ă în cazul administrării 10 este pentru apa să p o a t ă pătrunde preparaţii precum ceaiurile. se foloseşte porţia: o parte plantă. C a p s u l e l e se d e s c o m p u n u ş o r l a u m i d i t a t e a Ceaiurile căldura tubului nostru digestiv. tipul scoarţei. apoi va fi şi p u l v e r i z a t e se o b ţ i n e praf fin care speciale. de ţelor. vege­ semin­ Durata Concentraţia de principii activi ai preparaţiei finale foarte strict controlată p e n t r u ca eficienţa fie c o n s t a n t ă d e la u n a n la a l t u l . Anexa 1 N o t e d e s p r e f o l o s i r e a p l a n t e l o r m e d i c i n a l e Pentru zdrobite Ţ i n e m să m e n ţ i o n ă m aici c â t e v a n o ţ i u n i d e bază toare la diferitele forme de preparare a plantelor l a d o z a j u l şi l a e v e n t u a l e l e l o r contraindicaţii. Este b i n e să l ă s ă m să i n f u z e z e m a i m u l t . introdus în comprimate cu ajutorul unei maşini medicinale. praful de plante este eliberat la nivelul Infuzia multe se p r e p a r ă lăsând în să se odihnească clocotită. fie p u n â n d plantele î n D u r a t a de timp infuziei este d e suficient circa ca î n g h i ţ i t e . I n g e n e r a l .a r putut aduce planta. până plantele u n sunt uscate.a face c u ţesuturi tale dure. Structura prafului provenit din unele plante n u condiţionarea în comprimate.u n s u p o r t a l c o o l i c . fie una sau mai apa sau m a i jos. este în general urmat fiecare rădăcinilor de o şi de Decoctul infuzie. comprimatelor este avantajoasă. | 196 197 . c u c â t a p a utilizată mare. se prepară u n litru dimineaţa. d e p r e p a r a r e c o n s t ă î n a l ă s a s ă se macereze pro­ este m a i pură. minute. referi­ Comprimatele - capsulele a obţine comprimate.ANEXE C â n d trebuie administrată o cantitate mare de ceai. apă. D e c o c t u l se p r e p a r ă f i e r b â n d p l a n t e l e m e d i c i n a l e a favoriza pătrunderea a p e i şi e x t r a g e r e a principiilor pentru activi. ceaiul pregăteşte înainte de a fi consumat. Pentru o cantitate mică. ţesuturile vegetale pentru a extrage principii activi. 9 părţi alcool. E x t r a c t u l c u a l c o o l este f o a r t e e f i c i e n t şi c o n c e n t r a ţ i a principii mare.

căci trebuie cantităţi enorme de plante pentru a extrage câţiva decilitri. Dozare Prin diferite procedee. uleiurile esenţiale se iau de 3 ori pe zi câte 3 picături bine diluate în miere sau sere. o linguriţă de plante poate fi suficientă pentru o ceaşcă de infuzie. efectul îşi face apariţia. uleiurile esenţiale sunt diluate natural. unele uleiuri esenţiale deosebit de puternice şi de agresive (terebentina. Familie» labiatelor (menta. Trebuie căutat prin tatonare până când se găseşte doza convenabilă. Luate ca atare. Plantele sunt mai mult sau mai puţin bogate în aceste uleiuri. Uleiurile esenţiale » Plantele conţin numeroase substanţe ca de pildă heterozidele. salvia. volatil şi odorant numit ulei esenţial. rozmarinul. Inhalarea este procedeul cel mai natural şi care echivalează. canti­ tatea de alcool ingerată rămâne minimă. în vreme ce pentru alţii aceeaşi plantă va trebui administrată în doze de câte 1-2 linguri pentru a fi efi­ cientă.. cimbrişorul. alcaloizii. în natură. pe cale orală. Concentraţia mare a esenţelor este în acelaşi timp avan­ tajul şi inconvenientul uleiurilor esenţiale: avantaj pentru că au o acţiune foarte puternică.. Uleiurile esenţiale naturale. j 198 . iritant şi antifiziologic. De pildă. Pen­ tru unii. procurate din comerţ. Doza convenabilă este doza la care apare efectul: este cea care declanşează micţiunea atunci când administrăm un diuretic. Doza convenabilă este de asemenea doza care poate fi luată ( şi suportată pe toată durata curei. va trebui să folosim mai degrabă un suport alcoolic sau gras pentru a le dilua. Fiecare din aceste substanţe are o calitate curativă determinată. trebuie 100 de kilograme de cimbrişor sau de pătrunjel pentru a obţine 200 de grame de ulei esenţial. In general. Dacă avem un stomac sensibil. j pe care să le creştem progresiv până când se obţin efectele | dorite. principii amare etc.. digestiv. inconvenient. le vom lua la mijlocul mesei. Din prudenţă. Este la fel de greu de prescris cuiva cantitatea optimă dc alimente pe care trebuie s-o consume pe cât este de greu de prescris doza ideală de preparate pe care trebuie s-o ia. Este un preparat simplu şi plăcut de utilizat. Uleiul esenţial nu este decât unul din aceşti constituenţi..) este familia de plante cu conţinutul cel mai mare. se poate extrage din plante un produs uleios. în doze de 15 până la 50 de picături odată. In acest fel. Tincturile-mamă se iau de regulă de 3 ori pe zi cu puţinfl apă.Sunt de ajuns câteva picături pentru a obţine un efect! terapeutic. Pentru toate preparaţiile citate în această lucrare. dozo indicată este cea medie. sunt extrem de concentrate. ele pot irita puternic tubul. Utilizate pure în frecţii. Chiar dacă se iau mai multe tincturi în paralel. pentru că nu sunt întotdeauna bine suportate. este cea care accelerează activitatea intestinală când administrăm un laxativ etc. Esenţele şi apa nefiind miscibile. dar este prea violent | şi prin urmare. este preferabil să începem cu doze mici. Uleiurile esenţiale nu trebuie deci utilizate decât respec­ tând posologia indicată. Desigur că în cazul unei doze prea puternice.) pot arde pielea. 100 de kilograme de ienupăr pentru a obţine aproximativ 1 kilogram de ulei esenţial. taninul. cimbrişorul. cu respirarea mirosului plantelor.

putem eficien­ la un recurge amestec. Pentru a evita tatonarea căutând planta cea m a i tă. " C e a ( a u '° ™ ' md pentru diuretic * i e „ t e ceai M r K f rinichi. I n t o l e r a n t ă si > > ' o s « o p r i m a t e Ion r a l contraindicaţii * laxativ etc * A c e a e c i • « » . arsuri ale stomacul dă semne In de intoleranţă: caz. î[ Uim . u t i l ^ e foir '' r a ! n P r P " = « t i i h 8 e n e Uneori. acest planta trebuie îşi administrată în timpul mesei. A m e s t e c u l are două • eficienţa avantaje: este garantată chiar dacă una remediului sau alta d i n plante n u are efect asupra celui care o • consumă. . stomacul principii greu ""lui pe care ficat „ c a c t i v i s u n t î n e c a ţ i . fle Z71 J'^ „ . blândă. trebuie administrarea oprită cu se c a l m e a z ă i r i t a ţ i a şi se r e î n c e p e preparaţie. întrucât întăresc spectrul de acţiune al r e m e d i u l u i este m ă r i t diferitelor plante se c o m p l e t e a z ă şi se proprietăţile una pe cealaltă. " ' . ea p i e r d e a g r e s i v i t a t e a şi a r e o a c ţ i u n e m a i D a c ă până tulburările persistă. amestecată cu alimente. I n această ultimă situaţie. Se întâmplă totuşi ca unele plante bine cunoscute t o t i n t e r e s u l să care noi căutăm pen­ total t r u e f i c i e n ţ a l o r î n t r .Efectele variază d a c ă p l a n t a este c o n s u m a t ă pe gol sau în t i m p u l meselor. 200 . efectele v o r fi d e c i m a i p u ţ i n pronunţate.o a n u m i t ă p a t o l o g i e să fie a p r o a p e ineficiente în cazul unor persoane. î n m a s a d e a l i m e n t e şi s u n t d e c i m a i de asimilat. apoi tratamentul altă plantă sau altă O singură plantă sau un a m e s t e c d e plante? E x i s t ă a f i n i t ă ţ i î n t r e p l a n t e şi i n d i v i z i . A v e m s-o cunoaştem. cea care este specifică p e n t r u fiecare d i n este e v i d e n t cea m a i eficientă. P l a n t a p e n t r u a v e m afinitate. iritaţii sau mucoasei gastrice. pe cea pentru care a v e m afinitate.

dar în lucrarea de faţă ne vom referi doar Fig. Găsim aceste zone reflexogene în întregul organism. 9 202 .A n e x a 2 Masajul zonelor reflexogene plantare O zonă reflexogenă este o mică suprafaţă a învelişului nostru cutanat Ia care ajunge un nerv. nerv care face conexi­ unea cu un organ intern.

parte. Z o n a distinctă d e m a s a t este uşor d e localizat. d a r e s t e r e c o m a n d a b i l s ă facem'aceasta curen­ Intoxicaţia » progresiv pentru a evita o eliberare masivă de toxine î n tul sangvin. nicotină. P r i n m a s a j u l z o n e i r e f l e x o g e n e . tutun. Persoanele cărţi semi­ interesate de această m e t o d ă vor putea consulta diferite care există p e piaţă sau v o r p u t e a u r m a u n curs sau u n nar de reflexologie. care dar îi iri­ co­ respunde. Această mişcare apăsare parte. c i să-1 c o n t i n u ă m . atât a de organului simplu. Primele efecte pot apărea foarte repede. A c e s t importanţă şi c ă l c â n d m a i m u l t sau m a i p u ţ i n p r o n u n ţ a t ă a stării al doilea aspect sănătatea corpului - care comercializată are magazinele In despre specializate. c i c o n d i ţ i o n e a z ă şi e v o l u ţ i a lui. 204 205 | . hipnotice. a j u n g e m să s t i m u l ă m a c t i v i t a t e a o r g a n e l o r i n t e r n e evident a emonctoriilor. căci este general dureroasă la apăsare. uns în se apasă zonele reflexogene pentru timp de a al alese uşura câteva se F i e c a r e d r o g a t c a r e î n c e a r c ă să se e l i b e r e z e d e d r o g u l confruntă cu două probleme principale: pe de o său le-am prealabil de cu cremă făcută masajul. barbiturice. acest foarte şi Anexa 3 D e z i n t o x i c a r e a t o x i c o m a n i l o r şi c u r e l e d e drenaj e f i c i e n t .l a c â t e v a z o n e i m p o r t a n t e c a r e se g ă s e s c p e t a l p ă . cele care produc efectele aşteptate d e sunt substanţe toxice (alcaloizi. morfină. pe o în d e p e n d e n ţ a sa p s i h i c ă şi fizică f a ţ ă d e d r o g şi p e d e a l t ă deteriorarea fizice. - halu­ u n u i o r g a n p o a t e e v e n t u a l să a d u c ă r e a c ţ i i p a s a g e r e . Uneori sunt necesare mai multe săptămâni ţele active. M a s a j u l se p o a t e pe m a i multe zone reflexogene pen­ s u p r a î n c ă r c a t e c u d e ş e u r i p o t fi a p l i c a t e c u m u l t s u c c e s şi l a toxicomanii aflaţi în cură de dezintoxicare. Stimularea contează Indiferent de drogul consumat cinogene. sale o m i n u t e d o a r t r e b u i e e x e c u t a t ă z i l n i c şi l a a m b e l e Masajul scândură de poate masaj fi p r a c t i c a t reflexogen de asemenea este picioare. într-adevăr. în m a i dificile eforturile pe care t o x i c o m a n u l pentru a depăşi dependenţa. un organism sevrajuface facă este v o r b a această lucrare d i s t r u s . încetul durează se în I n ceea ce priveşte refacerea corpului. căci n u se r e f e r ă d o a r l a v i a ţ a şi supra­ figura care v i e ţ u i r e a t o x i c o m a n u l u i . masajul n u decât un minut şi se f a c e c u b l â n d e ţ e . M a s a j u l m a n u a l se f a c e c u a j u t o r u l d e g e t u l u i m a r e s a u articulaţiei după ce unei falange. organismele c r e ş t e p r e s i u n e a şi m a s a j u l v a p u t e a d u r a p â n ă l a 5 m i n u t e t r u f i e c a r e p u n c t s a u c h i a r m a i m u l t . drenajele medicina naturistă pentru a curăţa utilizate cu încetul. heroină. alcool. 9 sunt indicate în doar emonctoriile şi c a r e principale ne intere­ specială. L a început. întinde pe şi c h i a r p e t o a t e z o n e l e d e p i c i o r u l s t â n g şi d r e p t . să n u r e n u n ţ ă m l a m a s a j . slăbit şi c a r e n ţ a t t r e b u i e să le sează î n m o d special p e n t r u e l i m i n a r e a toxinelor.. pentru a obţine u n rezultat m profunzime.. substan­ î n acest caz să n u i n t r ă m î n p a n i c ă . se o b ţ i n e o m a i b u n ă gare a respectivei Prin zone şi d e mijloc acolo. alcool toxicoman. e t c ) .

darmite substanţele toxice! Care este soluţia pentru intoxicaţie? In mod logic. după ce au fost muşcaţi de şerpi veninoşi. nici măcar creierul şi sistemul nervos care sunt deosebit de bine protejate. substanţele toxice din droguri sunt iiposolubile şi nu sunt deci oprite de membrana filtru. Activitatea celulară este astfel mult | 206 împiedicată sau imposibil de desfăşurat. In plus. Din păcate. Ele pătrund în interiorul celulei. încearcă să scape de otravă recurgând la plante pe care nu le consumă în alte situaţii. în medicina naturistă. doar expulzarea acestor substanţe . cât şi din interior. căci celulele nu mai metabolizează corect sub­ stanţele nutritive care sosesc la nivelul lor. intestin. substanţele toxice sunt repede dispersate în întregul organism.poate permite corpului să-şi regăsească forţele şi o funcţionare armonioasă. Nicio zonă a corpului nu este cruţată. spre deosebire de substanţele nutritive care sunt aproape toate JiidYosolubile. sau emonctorii. Efectele nocive care rezultă din intoxicaţie sunt variate. acest contact nu este din păcate unic. prezenţa to­ xinelor în ţesuturi este considerată cauza profundă a mala­ diilor. Aşa cum am văzut. Caprele-negre şi lupii. Dacă acelea pot provoca atâtea ma­ ladii grave. care este astfel agre­ sată de substanţele toxice atât din exterior. dar şi prin faptul că aceasta este calea pe care ne-o indică natura. ceea ce creşte nivelul de intoxicaţie. Trebuie deci. sunt porţi de ieşire obligatorie a deşeurilor. Fundamentul acestei abordări este bine verificat în prac­ tică. celulele pot fi deranjate în activitatea lor deoarece prezenţa substanţelor toxice le încetineşte prea mult funcţionarea sau chiar o împiedică în totalitate. în toate cazurile de dezintoxicare a dro­ gaţilor. iritarea celulelor datorată substanţelor toxice duce la inflamaţie. In cazul drogaţilor. piele şi plămâni. ajung în curentul sangvin. apoi la scleroză. dacă degradarea toxicomanului se datorea­ ză prezenţei otrăvurilor în ţesuturi. Intoxicaţia ar putea să se oprească la intrarea în celule. Este vorba despre ficat. Corpul dispune de organe al căror rol este tocmai acela de filtrare şi de eliminare a substanţelor nocive (toxine sau otrăvuri). Este de asemenea cunos­ cut că pisicile şi câinii mănâncă pir sau trifoi pentru a-şi eli­ bera organismul de substanţele indezirabile. întrucât acestea dispun de o membrană de grăsime care le permite să selecteze substanţele pe care acceptă să Ie lase să pătrundă. 207 . Pe lângă aceasta. Datorită întinderii reţelei vasculare (100 000 de kilometri lungime) şi datorită vitezei de circulaţie a sângelui (parcurg tot corpul în 60 de secunde). după ce au traversat mucoasa digestivă (în administrarea orală).Aceste substanţe toxice. Dar aceste toxine nu sunt decât deşeuri şi reziduuri ale substanţelor alimentare. rinichi. susţinută şi intensificată activitatea de eliminare a emonctoriilor în vederea eliberării corpului de otrăvurile care îl fac dependent şi îl îmbolnăvesc. ci se repetă: drogul poate fi administrat zilnic sau chiar mai frecvent.în paralel cu sevrajul definitiv . Reacţiile biochimice indispensabile vieţii sunt de­ ranjate prin atingerea directă a enzimelor sau prin dis­ trugerea activatorilor enzimelor. respiratorie (droguri fumate) sau pielea (injecţii). Un contact unic al substanţelor toxice cu celulele are deja un efect nociv pentru viaţa celulei şi a organismului. ca de pildă distrugerea vitaminelor sau chelarea oligoelementelor. Să reamintim că aceste organe. Aspectul de „mâncător de vitamine" al drogurilor este bine cunoscut.

In cursul curelor de dezintoxicare a morfinomanilor, în momentul sevrajului definitiv şi chiar mult timp după supri­ marea drogului, s.-a observat prezenţa unor cantităţi foarte ridicate de bilă în scaun. Se pot semnala şi albuminurii tran­ zitorii (30 de grame de albumină per litru de urină). Aceste excreţii anormale dovedesc efortul pe care-l întreprinde organismul pentru a se regenera. Ajutorul pe care-l pot aduce drenajele persoanelor aflate în cure de dezintoxicare este deci evident.
Drenajul prin hipervitaminizare

La drenajul tradiţional, aşa cum este el expus în această carte, se poate alătura un alt soi de procedeu de drenaj: drenajul prin hipervitaminizare. Am văzut că drogurile sunt „arzători" de vitamine sau chelatori de oligoelemente. Iar de prezenţa în cantitate suficientă a vitaminelor şi a oligoelementelor depinde activitatea enzimelor. Dacă acestea sunt private de activatorii lor, activitatea li se încetineşte sau se întrerupe, având drept urmare creşterea gradului de intoxi­ care a drogatului. Concret, nu numai că organismul neutra­ lizează şi elimină din ce în ce mai prost drogul consumat, dar încetinirea funcţionării organice este în sine producătoare de numeroase deşeuri şi toxine. Suntem în prezenţa unui cerc vicios: intoxicarea datorată drogului distruge activatorii enzimatici, distrugerea activatorilor enzimatici creşte gradul de intoxicare, intoxi­ caţia creşte starea de rău, starea de rău creşte necesarul de drog. Pentru a ajuta drogatul să se elibereze de drog, trebuie să-i diminuăm starea de rău prin drenarea substanţelor toxi­ ce şi prin administrarea cu generozitate de vitamine şi oli­ goelemente care, relansând toate activităţile enzimatice, va
208

permite acestora să ardă şi să debaraseze corpul de deşeurile şi otrăvurile care-l îmbâcsesc. Prezenţa vitaminelor într-un corp carenţat acţionează ca un curent de aer proaspăt asupra unui foc pe punctul de a se stinge. Aportul de oxigen permite din nou jarului să ardă. Hipervitaminizarea este un drenaj activ al toxinelor. Accelerând metabolismele şi dând acestora posibilitatea să se desfăşoare, ea stimuleazăxorpul în eforturile de epurare. Ca­ lităţile antitoxice ale vitaminei C şi cele detoxifiante ale vita­ minelor B sunt bine cunoscute. Dar având mai multe carenţe, drogaţii nu trebuie să ia doar vitamine izolate. Ei trebuie dimpotrivă să ia complexe de vitamine, aşa cum ni le oferă natura: polen, drojdie de bere, suc de cătină albă, ulei de germeni de grâu, grâu germinat, alge, praf de scoici, apă de mare, praf de dolomit, ginseng, lăptişor de matcă e t c * Administrarea regulată şi judicioasă a acestor suplimente va pune, în sensul bun al cuvântului, „paie pe foc" peste metabolismele lor amorţite. Va înlesni nu doar dezintoxi­ carea lor, ci şi regenerarea ţesuturilor lor, cărora - datorită modului de alimentare cel mai adesea dezastruos al dro­ gaţilor - numeroşi nutrimenţi le lipsesc teribil. Drenajele şi hipervitaminizarea potfipracticate împreună, ele diminuând de altfel foarte mult severitatea „crizelor curative sau de detoxificare" la care sunt supuşi atât drogaţii, cât şi bolnavii de îndată ce încep să se dezintoxice, crize de detoxificare care duc frecvent la abandonarea curelor.

* A se citi d e a c e l a ş i a u t o r Suplimentele

alimentare

naturale,

Ed. Jouvence, 2 0 0 3 .

209

Anexa 4
Cure de slăbire şi detoxificare Regimurile curelor de slăbire se caracterizează printr-o restricţie a aportului alimentar. Restricţiile acestor regimuri trebuie să declanşeze aceleaşi fenomene precum cele declanşate de regimurile restrictive de genul monodietelor sau posturilor despre care am amintit mai sus (capitolele 24 şi 25). Concret, regimurile pentru slăbit declanşează autoliză ţesuturilor - ceea ce va duce la scăderea în greutate. Dar pot' provoca şi crize curative, care sunt resimţite ca acele perioade de stare generală proastă care compromit atât de des buna desfăşurare a curelor. Crizele curative pot de altfel să fie deosebit de neplăcute în timpul curelor de slăbire. Numeroase deşeuri şi otrăvuri sunt stocate în ţesuturile grase. Caracterul lor liposolubil, adică solubil în grăsimi, face ca aceste otrăvuri să fie absorbite odată cu grăsimile, dar şi stocate şi eliminate odată cu ele. In timpul curelor de slăbire, autoliza făcându-se în spe­ cial în ţesuturile grase, aceste otrăvuri - care altfel at fi rămas „pe bară" în rezervele de grăsime - părăsesc ţesuturile şi sunt repuse în circulaţie. Contribuie astfel la creşterea posibi­ lităţilor şi a severităţii crizelor curative. Acestea vorficu atât mai neplăcute, cu cât aceste toxine eliberate din grăsimi sunt

nu doar reziduuri metabolice (toxine), ci şi substanţe toxice. Printre aceste otrăvuri liposolubile figurează numeroase medicamente psihotrope, solvenţi, pesticide care poluează alimentele (ierbicide, insecticide, fungicide), aditivi alimen­ tari etc. Dintre cele două procedee de eliminare pe care le-am abordat - drenajele şi dietele - curele de slăbire nu includ decât unul, dieta. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în curele tradiţionale de drenaj, toxinele sunt eliberate prin to­ pirea ţesutului adipos, dar nu pot părăsi aşa de uşor corpul deoarece activitatea emonctoriilor nu a fost stimulată. Otrăvurile nu fac decât să-şi schimbe locul, părăsind profun­ zimile unde corpul le stocase, pentru a se sustrage influenţei lor dăunătoare şi urcă spre suprafaţă. Rezultă o stare generală proastă datorată prea marii concentraţii de deşeuri la nivelul organelor şi al sângelui. Deşeurile şi otrăvurile irită organele digestive, stomacul de exemplu şi provoacă false senzaţii de foame. False, căci nu este vorba în realitate decât de o iritare a tubului digestiv, care poate fi calmată prin ingestia de ali­ mente. Aceasta însă nu calmează foamea - care nu este reală ci iritaţia. Acelaşi fenomen de iritare poate avea loc şi în alte organe (sistem nervos, de exemplu). Corpul încearcă de asemenea să corecteze compoziţia sângelui dând naştere la pofte de diverse alimente şi băuturi susceptibile să o modifice şi care împing deci spre... mân­ care. Toţi aceşti factori contribuie la cedarea nervoasă a per­ soanei care ţine regimul. Şi astfel, reluarea alimentaţiei, diluând deşeurile şi întrerupând autoliza, permite suprimarea momentană a stării de rău şi a tulburărilor determinate de criza de curăţare. Acest rezultat provizoriu nu face decât ca următoarele cure de slăbire să fie mai dificile. într-adevăr, la viitoarele restricţii, corpul va declanşa cu mult mai puţină putere şi mai
211

j

210

puţin intens fenomenul de autoliza pentru a preîntâmpina o topire prea rapidă a rezervelor sale. Acest lucru vine în întâmpinarea scopului dorit, pentru că Ia persoanele care cresc uşor în greutate autoliza este deja foarte slabă şl înceată. Va trebui deci întotdeauna făcută o cură de eliminare a toxinelor în paralel cu o cură de slăbire, pentru a evita astfel crize de curăţare prea neplăcute. Regimurile de slăbit ar putea fi urmate mult mai uşor şi mai multă vreme. In plus, nu ar profita doar estetica, ci şi sănătatea!

BIBLIOGRAFIE

Generalităţi
»

Kousmine, O

Asociaţia medicală Kousmine, C e i 5 p i l o n i a i s ă n ă t ă ţ i i Ed. Jouvence, Grand-Lancy/Geneva, 1992.

sau abordarea

edi(ic î n întregime revăzută a m e t o d e i doctoriţei Kousmine, care

aprofundează abordarea sănătăţii.

Dr. naturistă,

Paul C a r t o n , T r a t a t d e m e d i c i n ă , d e a l i m e n t a ţ i e

şi d e

igienă

Librairie Malome, Paris, 1931.

L u c r a r e d e bază, indispensabilă o r i c ă r e i persoane, t e r a p e u t sau n u , c a r e d o r e ş t e să c a p e t e c u n o ş t i n ţ e s o l i d e d e s p r e p r i n c i p i i l e f u n d a m e n t a l e a l e m e d i c i n i i n a t u r i s t e . E x p u s e c u s i m p l i t a t e şi l o g i c , t o a t e a s p e c t e l e m e dicinei naturiste sunt trecute î n revistă. Fiind epuizată, cartea poate fi

c o m a n d a t ă direct l a f a m i l i a a u t o r u l u i : D - n a Tellier, 5 7 , rue E d . V a i l l a n t , F - 9 4 4 5 0 Linieil Brevannes.

Dr. Pată. Canon, Paris, 1977.

Esenţa doctrinei lui H i p o c r a t ,

Librairie le Fransois,

O p e r a i m e n s ă şi f u n d a m e n t a l ă a l u i H i p o c r a t , p ă r i n t e l e m e d i c i n i i , f ă c u t ă accesibilă t u t u r o r d e c ă t r e Dr. C a r t o n .

Asociata medicală Kousmine, Lancy/Geneva, 1989.

M e t o d a K o u s m i n e , ErJ.

Jouvence, Grand-

M e t o d a d o c t o r i ţ e i K o u s m i n e a s o c i a z ă b u n u l s i m ţ şi s i m p l i t a t e a m e ­ d i a n e i n a t u r i s t e c u c u n o ş t i n ţ e l e c e l e m a i m o d e r n e d e n u t r i ţ i e şi i m u n o l o gie. U n e x e m p l u a ceea ce p o a t e rezulta d i n t r - o c o m b i n a ţ i e a celor d o u ă abordări.

213

Căile respiratorii. s u p r a î n c ă r c ă r i l e şi s u r m e n a j u l r u p acest e c h i l i b r u . Ed. u n i n t e r v i u f i c t i v c u d i a v o l u l c a r e v i s e a z ă c u m do î l î m p i n g e p e o m să se a u t o d i s t r u g ă p o l u â n d u . 62. F-75009 Paris. Revistei Vivre en harmonie. Christopher Vasey. t a b e l e c u î n l o c u i t o r i . Fillinges. C o n f r u n t a r e d i n p u n c t d e vedere naturist cu medicina alopată î n ceea ce priveşte noţiunile dc v i a ţ ă . Paul Marchesseau. Albiri Mie/lcî. Marcq-Lille. a l t e r â n d u . Geneva. Grand-Lancy. 1986. acidifkării terenului de către alimentaţia m o d e r n ă . S a u n a ..b a z i c . Ralph Bircher. Docteur Soleil. S t u d i u r e a c t u a l i z a t .1 c u m e d i c a m e n t e e t c . 1995. Emonctorii V i t a l i t a t e a o r i g i n a r ă este u n p o t e n ţ i a l d e v i a ţ ă c a r e p e r m i t e organls» m u l u i n o s t r u s ă . Jouvence.ş i p ă s t r e z e e c h i l i b r u l . Ficatul. C u r s d e p s i h o s o m a t i c ă n a t u r i s t ă . Institutului dc cultură umană. C o n ţ i n e de aseme­ nea u n ghid practic r e z u m â n d toate punctele i m p o r t a n t e ce trebuie luate î n considerare p e n t r u a creşte eficienţa curelor d e detoxificare.. C H . m e d i c a m e n t e sau o p e r a ţ i i . regulator al sănătăţii. U r e e . F ă r ă a folosi t e r m e n i foarte b u n ă s t a r e şi d e Sănătatea prin igienă intestinală. a c e a s t ă c a r t e scrisă d e u n m a r e n a t u r o p a t î l i n t r o d u c e p e c i t i t o r î n l u m e a c o n c e p ţ i i l o r d e s p r e i g i e n a v i t a l ă şi n a t u r o p a t i e . M i z e r i a şi m i s t e r u l i n t e s t i n u l u i s u b ţ i r e . Utilizarea saunei. G e o r g e s Monnier. E x p l i c ă c e e a c e e s t e p H .Robert Masson.) 214 215 | . Revoluţia dietetică a eutinotropiei*. această carte explică problema O sinteză despre igiena i n t e s t i n a l ă care e x p l i c ă d e ce c o l o n u l j o a c ă u n r o l f u n d a m e n t a l î n m e n ţ i n e r e a s ă n ă t ă ţ i i şi i n d i c ă t o a t e t e h n i c i l e . Ed. c l a r şi a p r o f u n d a t a l p r o c e d e e l o r c u r a t i v e p u s e î n joc de celebra cură de struguri a Johannei Brandt. Alain Rousseaux. s u r s ă d e v i t a l i t a t e . Voget. ca m e t o d ă c o m ­ p l e m e n t a r ă e x e r c i ţ i u l u i şi m a s a j u l u i p e n t r u b o l n a v i . practicarea saunei ca igienă de viaţă.i m e d i u l . v i n d e c a r e . B o l i ale rinichilor. rue de la Victoire. Ed. tr. Curele de sănătate. Dansul cu diavolul. editat de autor. Av. Ed. Ed. P o s i b i l i t ă ţ i l e c u r a t i v e a l e s a u n e i şi e f e c t e l e e i a s u p r a o r g a n e l o r .u l u i urinar. C a r t e a sperie p r i n realism. Geneva. Gunther Schwab. Geneva. C o n ţ i n e n u m e r o a s e t a b e l e p r a c t i c e c u liste d e a l i m e n t e a c i d i f i a n t e . U n a d i n c ă r ţ i l e c e l e m a i c o m p l e t e scrise p â n ă a s t ă z i p e t e m a s a u n e i . a c i d e şi a l c a l i n i z a n t e . Ficatul. * R e g l a r e a i n d i v i d u a l i z a t a a a l i m e n t a ţ i e i ( n . c o n t r i b u ţ i e l a d i e t e t i c ă .u l şi c u m se f a c e t e s t u l d e d e p i s t a r e a p H . Foch. Ed. Boli c u t a n a t e . Să î n v ă ţ ă m să n e d e t o x i f i c ă m . D r . s ă n ă t a t e . S ă n ă t a t e şi v i t a l i t a t e o r i g i n a r ă . Dr. O aportul naturopatier. e x e m ­ p l e d e m e n i u r i a l c a l i n e şi d e s c r i e r e a d i f e r i t e l o r t e h n i c i d e d e z a c i d i f i c a r e . P i e l e a . 1985. Solea. F-86600 Saint- F i c a t u l şi v e z i c a b i l i a r ă . B o l i a l e f i c a t u l u i şi v e z i c i i b i l i a r e . Grand-Lancy. r e g ă s i ţ i şi c o n s e r v a ţ i s ă n ă t a t e a p r i n s a u n ă . cauză a numeroase boli d e c a r e s u f e r i m î n p r e z e n t . Ed. Retz. A. la Colombe. Ed. f u n c ţ i i l e sale. Christopher Vasey. Victor A t t m g e r . 3 tehnici. 1991. Paris. îngrijirile pielii. Fontaines. E c h i l i b r u l a c i d o . Dr. Johanna Brandt. e c h i l i b r a t ă şi d e s c h i s ă . (rinichii) acest n e c u n o s c u t . Ed. P e l â n g ă f a p t u l c ă e s t e u n g h i d p r a c t i c . bolile sale. O c a r t e d e i n i ţ i e r e şi d e b a z ă d e s p r e d e t o x i f k a r e a o r g a n i s m u l u i c a r e a s o c i a z ă i n f o r m a ţ i a c u d e s e n e şi u m o r . c e ţ i n e c o n t Robert Masson. Jouvence. B o l i a l e s t o m a c u l u i şi i n t e s t i n u l u i . Raymond D e x t r e i t . d i a g n o s t i c şi t e r a p e u t i c ă . A n d r e " Passebecq. c i p r i n i g i e n ă . S u b formă d e r o m a n .i a l i ­ m e n t e l e . colibacili Constipaţia învinsă. Spirvie-Natura. albumină. B o l i p u l m o n a r e şi m i j l o a c e d e p r o t e c ţ i e . Al/red Vogel. Neuchâtel. 1963. f i l t r e i n t e l i g e n t e . i n t o x i c â n d u . I n partea a doua.9 0 5 3 Teu/en. textul original al Johannei Brandt î n versiune p u ţ i n scurtată. C o n ­ s t i p a ţ i a î n v i n s ă . 1990. Sauvant. Paris. editat de autor: 46. Franţa. 1992. R i n i c h i i . C u r s d e a p ă r a r e şi r e s t a u r a r e a s ă n ă t ă ţ i i f i z i c e şi m i n t a l e f ă r ă v a c ­ c i n a r e . Paris.

c u e a d u p ă c e p ă t r u n d e î n o r g a n i s m şi c u m t r e b u i e să b e m c a să î n t r e ţ i n e m v i t a l i t a t e a şi s ă n ă t a t e a . 1994de toxine p r i n acţiunea jean Valnet. Jean V a m e t . Maloine. le Courrier du Livre. lard. S u p l i m e n t e l e a l i m e n t a r e n a t u r a l e . a c e a s t ă l u c r a r e t r a t e a z ă Dr. Arta cataplasmelor cu Argila care vindeca. Apa Regimuri Christopher Vasey. folosirea plantelor bogate î n uleiuri esenţiale. G h i d u l regimurilor. A p a . Ed. S u b l i n i a z ă c u p r e c ă d e r e ne Prezentarea critică a principalelor regimuri. îşi e x p u n e m e t o d a . Expunere s i m p l a şi clara despre funcţiile organelor. B i b l i o g r a f i e importanţa a p e i p e n t r u e l i m i n a r e a t o x i n e l o r şi p r o p u n e d i f e r i t e c u r e d e d e t o x i f i c a r e prin apă. autoliza. 1976. 1970. Trema. S ă n ă t a t e a Ed. Drenajul prin Reflexologie hipervitaminizare Christopher Vasey. D r . Ed. A c e s t ghid recenzează toate apele minerale îmbuteliate de origine — t r a t a m e n t u l bolilor prin plante. Herbert Shelton. Paris. c e se î n t â m p l ă Docteur Solea. 1 9 9 7 . Ed. de mâine: tratat elementar d e reflexologie. modificările chimice şi organice. Prezentare a avantajelor fiecăruia şi a a c ţ i u n i i l o r a s u p r a b o l i l o r . SoleU. d e m o a r t e etc. C o n s t r u i t ă p e a c e l a ş i m o d e l c u Fitoterapia. 216 Ed. g u s t u l şi c a l i t ă ţ i l e . D u p ă o i n t r o d u c e r e î n i s t o r i c u l p o s t u l u i şi u n s t u d i u al p o s t u l u i aşa c u m l-au g â n d i t m a r i i a u t o r i n a t u r i ş t i . 1975. regenerarea organelor. T a b e l e l e c a r e c o n ţ i n t r i m i t e r i d e Ia p l a n t e la m a l a d i i şi d e l a p r o p r i ­ etăţi la p l a n t e fac d i n această carte o lucrare d e referinţă d i n t r e cele m a i utile. B e r t h ­ o l e t . Geneva 1987. durată e t c ) . şi i n c o n v e n i e n t e l o r abundentă. F i t o t e r a p i e Maloine. Lausanne. A r o m a t e r a p i e . argilă cu toate modalităţile Analiză postului: N u m e r o a s e e x e m p l e şi m ă r t u r i i . Jouvence. curăţarea terenului ficatul. eliminarea deşeurilor. 2002. 1974. Zurich. E d . contribuie la asupra a trei e m o n c t o r i i principale: r i n i c h i i şi i n t e s t i n u l . Ed. t a b e l e şi exemple. Revistei Vivre en Harde aplicare. Croistop/ier Zerul Zerul Vasey. S u n t d a t e i n d i c a ţ i i p r e c i s e a s u p r a m a n i e r e i d e c o n d u c e r e a c u r e i ( u n d e se g ă s e ş t e zerul. Edouard Bertholet. Jouvence. Hedi Mazafret. Jouvence. f r a n c e z ă şi l e d e s c r i e c a r a c t e r i s t i c i l e . N u m e r o a s e s c h e m e . a proprietăţilor curative. detaliată a Postul. 2003. localizarea Reîntoarcerea la sănătate p r i n post. a indicaţiilor utilizării a unsprezece suplimente alimentare bogate î n 217 .T r a t a m e n t u l b o l i l o r p r i n e s e n ţ e d e p l a n t e . 1976. Plante D r . R ă s p u n s u l l a o b i e c ţ i i l e v i z â n d riscurile d e c a r e n ţ e . b ă u t o r u l u i d e a p ă . Paris. Ed. G h i d u l Ed. m a r e l e v u l g a r i z a t o r a l p o s t u l u i . dozare. Paris. Dr. Ed. şi vitamine. a Prezentarea compoziţiei. SOIAT. Genil- z o n e l o r r e f l e x o g e n e şi t e h n i c i l e d e s t l t n u t u r c . sursă v i t a l ă a sănătăţii noastre. Paris. Ed. 1975. Argila Raymond Dextreit. Z e r u l .Postul D r . postul î n c o n t e x t u l p e r i o a d e l o r şi c o n d i ţ i i l o r s p e c i a l e a l e v i e ţ i i . monie. A c e a s t ă c a r t e e x p l i c ă d e c e a r e c o r p u l n e v o i e d e a p ă . D e s c r i e r o l u l n e f a s t a l t o x i n e l o r şi s u b l i n i a z ă n e c e s i t a t e a d e a s e d e ­ z i n t o x i c a p e n t r u a se v i n d e c a . Evina Emmanuetk.

8 9 . uleiul d e i n . 7 1 . algele m a r i n e . 9 8 . 61 A l b u r n de tei. p o l e n u l şi c ă t i n a a l b ă . 98 laxativă.4 0 . 1 0 7 .1 8 0 . 180 slab m i n e r a l i z a t ă . 71 minerală. 112 Cascara. 84. 3 9 . oligoelemente e t c : drojdia de bere. spirulina. 9 8 . 1 8 0 Argilă. g e r m e n i i d e g r â u . 217 distilată.6 4 Boldo. 8 4 Brusture. 92 Anghinare. 1 1 0 . 8 6 . 6 3 . 1 8 8 . 8 2 . 217 Baie caldă. 107 de aer c a l d la d o m i c i l i u . 84.9 9 . 1 0 9 de soare. 1 7 8 . Indexul drenanţilor si ai tehnicilor Agar-agar. 6 9 . 7 1 .1 9 2 .1 1 1 de vapori. 66 Cassia. 9 3 A m ă r e a l ă . 6 6 . 1 7 8 . 80. u n t u r a de peşte. 112 Apă. 107 Balast. 92. 1 4 1 . lăptişorul de m a t c ă . 69. 9 9 . m e l a s a n e a g r ă . g i n s e n g u l .1 8 0 diuretică. 109 hipertermică.minerale. 122 Anason. A c e s t e s u p l i m e n t e s u n t r e c o m a n ­ d a t e p e n t r u a c o m p e n s a c a r e n ţ e l e şi a s u s ţ i n e o r g a n i s m u l î n e f o r t u r i l e l u i de detoxificare.

113 Nalbă. 1 8 8 . 112. 1 6 1 . 9 5 .123 G â f â i a l ă . 1 4 7 . 193 Ceapă. 1 9 6 . 7 0 Masaj Decoct. 5 8 P i n sălbatic. 6 9 . 169 cu legume. 8 4 . 106 c u suc d e f r u c t e .1 9 7 Inhalaţie. 5 9 Limba-mielului. 68 Fibre vegetale. 47.175-177. 118 Mesteacăn. 1 9 8 C i m b r u . 6 5 . 117. 110 Laxative. 67. 66. 8 3 . 1 5 4 . 5 8 Fierea-pământului. 1 1 2 . 120 P a n s e l u ţ ă sălbatică. 1 1 1 . 197 Creţuşcă. 8 1 .1 8 0 Curcuma. 1 2 3 Lichid celulozic. 56-58. 98 Irigaţii colonice. 8 4 î m p a c h e t ă r i calde. 60-61 Infuzie. 9 7 Frecţie uscată.7 1 . 6 5 . 1 6 7 . 70 hiposulftt d e . 8 4 .6 6 E f o r t fizic i n t e n s . 121 Osul-iepurelui. 82 Frasin. 8 4 . 6 5 Izmă domnească. 1 8 1 Eucalipt. 68. 97 Celuloză. 6 9 . 94. 1 6 8 M u ş e ţ e l . 1 0 7 Expectoraţie voluntară. 9 7 . 97 Monodieta. 8 3 . 8 0 . 9 6 I n (seminţe). 6 5 . 131 Duş rectal. 8 0 . 6 9 .1 8 9 Cataplasmă d i n frunze de varză. 211 D r e n a j limfatic. 6 9 . 119 O r e g a n o . 122 .Cataplasmă d e argilă. 9 4 . 1 7 0 cu fructe. 81 Diete. 94 Ienupăr. 1 2 2 . 1 1 3 _ j\dagneziu clorura de. 6 7 . 1 9 2 Lemn-dulce. 58. 9 8 . 196-197 al zonelor reflexogene. 1 7 8 . 117 Măceş. 9 2 Cimbrişor. 1 6 8 c u suc d e l e g u m e .2 0 4 prin frământare. 97 I a r b a roşie a l u i A v i c e n a . 1 1 2 Pătlagină. 2 0 2 . 9 7 Comprimate din plante.170-171. 9 5 Coacăze negre. 6 9 . 6 5 . 6 9 . 210 cu cereale. 8 4 C u r a de apă. 1 1 3 Cruşin. 170 Fereguţă. 58-60 Cicoare sălbatică. 94. 121 E x e r c i ţ i u fizic. 6 9 . 186 Vodder. 6 6 . 122. 8 4 Iarbă-neagră. 9 5 . 6 5 . 83. 6 6 . 1 1 3 Păpădie. 123 Cireşe (cozi d e ) . 57. 123 Piersică. 1 2 3 . 97 Măslin. 70 hidrat de. 161-162.

164 disociat. 9 6 Pir. 7 0 Suprimarea unei mese. 5 7 . 9 6 hipoazotat. 1 6 4 Ricin. 6 0 Termofor. 189. 68 Ridiche neagră. 6 3 . 1 9 8 . 166 hipolipidic.1 9 9 Urzică. 8 6 Tincturi-mamă. 9 8 . 8 0 Rozmarin. 70 esenţial. 92. 9 5 . 9 7 Sulfat de sodiu. 1 6 4 T ă r â ţ e de grâu. 8 4 . 6 5 .1 6 2 . 9 6 de măsline. 98 Post. 9 9 . 3 9 . 6 2 . 1 3 1 Poziţie i n v e r s a t ă . 2 0 2 . 162 semilichid. 1 6 2 . 1 5 9 vegetal. 5 7 . 69. 8 2 . 159 restrictiv. 6 7 Vulturică.198. 4 0 . 67. 123.6 3 . 73 Varză. 166 hipocaloric. 193 Verigariu. 5 5 . 110-111 Soc. 71 Smochine înmuiate. 9 7 Saună. 159 V ă r s ă t u r i voluntare. 155 Soare. 166 lichid. 124 Porumb. 200 Trifoiul de baltă. 1 7 9 . 9 2 . 9 7 Podbal. 1 5 4 Strugurii-ursului. 57. 219 S â n z i a n a de grădină. 6 5 .Pipirig. 1 3 1 .5 1 . 59 223 222 . 8 1 de ricin.4 0 . 1 6 7 fluid.2 0 4 Regim cântărit. 215 Siminichie. 6 1 Purgaţia Bertholet. 7 1 . 94. 2 1 6 Post n e g r u . 8 3 . 163 cu 3 alimente. 6 9 . 1 4 1 . 5 0 . 7 1 Purgaţie. 7 1 . 59 Psyllium (seminţe). 1 1 3 Spălaturi. 165 f ă r ă sare. 164 vegetarian. 9 3 Prune înmuiate. 1 5 1 . 5 8 . 8 3 Ulei R e f l e x o l o g i e plantară. 159 solid.4 1 . 1 1 9 Praz. 108-109. 1 9 8 Zer. 163 Kipocarbonatat. 164 de crudităţi. 197.

Nydefl nelor. Alexandra Romano O I N U M L CU D P 1 4 RE T L U O I U Ă 9 5 Stewart Ross . a r f n ae pol mc oa r zd a ă » â e cr pou d t . care păcătuieşte. esenţiale şi durabile. d către statele m m r auto­ p l n U u limbai accesibil tuturor. 1 * 21 ca I B 6 0 . instituţiilor UE. I B 9 S9 >' *3 47 5 . u i e ă e o p ră u o tnă e A eâ d n e e n t ă e to e e cauză.roiulstatelor aa e Ia s nf rb c il Ta u ee Da a Şp rd cr: in i u 29ftp. A t n vi po u e ghidul sa e rpn uo e n o ei e s rs d J s Kchkena/i.. iş r c n v s d v d s n î d suăo r şi a â d a e o e e c en e t l t ae i p ra t e l c noi. P e e c o l e c ţ i a DERULAREA TRANZACŢIILOR INTRA 51 EXTRA COMUNITARE DP AEAE UĂ DR RA LA UNIUNEA E R P A A UOEN Andrei Dobrescu. suni isla­Cele d u fluenţează e o slhdsr da trai.a şi o e es r portofoliul po l m tc Ia nivel c m nt r profila bil p nr cititorul i t r s t r be ai o u ia. D r n toţi islamiştii s n arabi. A te u ve e c n arabii r c t rma â d trebuiau căutaţi m întinderea deşertului. cina din (ciulm dd n tuînlcrsec* u rn ăo r e c nu â d tea/i şi u o e ae cn i e din omenire. I B 97S-W-748-269-3 p ra t in influenţarea m t b ls » III 1 3 0 mSN planetelor.7 -M. d s r comunităţi ce revendică la aâfi vm uă e pe planetei un loc s b soare de reală distribuţie şi autoritate.. 1 x 2 c .3 * NtCUlrSCL* DERULAREA TRANZACŢIILOR COMERCIALE. Colecţia FRONTIERE vine in sprijinul interesuluitotmai larg manifestat ţi în ţara noastră faţă d alte culturi existente p glob. c n şi ţ i d b n ie d r care.4 O 3gg aâ e o e e t 0 privinţe copleşitor. ceilalţi. eu oc t uo e e d t u s na o u en a ă Autorul îşi ia d m n cititorul p nr a-i e âă e tu puietile Parlamentului European? în ce e i t na şi opţiunile definitorii a u ae xse ţ s mt f c c n s ue structurile şi m c ns ee scop a fost creată CurW-a de Justiţie? d U în folosul tuturor statelor m m r a e u oc t ea iml e E e be d lucru ale Uniunii E r p n . c p n ee vizibilii k u o dr | Ta u ee Daniela G og s u rd cr: c r cc i ot nă m ea oi m 3 2 p. e uo e e x lc n mr a în GETSX RA E Paul Jenner KM S T A A A UR Paul J e n n e r T T L D S R Z DA OU E P E O I C Bil Tieroay C I AM DR A HN O E N MichaeJ Lynch p r e g ă t i r e E ITL GP U Joseph Corrfavreux. in plus. C e e pe u u e c n a t r a inrităţilor d s m ae s g si n z întreg e a c r s p n u o şee autorul vizibilizează în m d n c .7 .l b l s d v d şe important. 1 x 2 c . îi întâlneşti pr f rş l ae c n a t m şi s le î ţ l g m fllosotla arabi în oa u în c r locuieşti. copiii lot u o şe ă nee e m r ia ş o l î pe n c c copiii eg c aă m r u ă u u ou e e Islamul e t u a dintre religiile cele m iproprie ţi aspiraţiile. i cm u r i s c şi o ă v l m n d c i ochii si m ou e e t p a u ut a o m n? C m îşi og nz a ă vaa C mici .7 4 m S N 7 .. u riscante prin p u eise lor în r p r u a p rt t a a ot M ISLAMUL ŞI MUSULMANII o l m risipităp m r s paee d p u e e ai u r f ţ e c Mark S d wc e g ik diferite continente. 1 x 21 an. e p r c n s u Europeană ţi care suni ralurile rezervarea u â d a r a e d î ţ l g r a n a tă ci e o e x et u o c t d c n po p e nee ee o sr . inevitabil. C m tăe c a e t Arabii.' S c t d s aa prezentului. în amintii' 3 1 S N 7 . în beneficiul cetăţenilor lor. comisa/Hor europeni? Cât dc mari siuit o aă c e e ţ actel r ce-î g v r e z şi r c n s u în afaceri e r p n . I B 9 S9 37 H 4 . A e o b n ocazie de a dobândi cunoştinţe noi. Vsleriu Petecea. e pi â dCând si cu ce senp se întâlnesc sefi de stat ai s u mici. Mibai S b a ee 2 6 p. prin lipsă de pou zm r f ni e consistenţă. în m r a lor majoritate. L a ei u r a ie z i ţ ? e parucularitâţiW c f n ţo e z s p r t r e u ci n a ă e aao u o tne? o â dt reguli Ic pe i e z existenţa'. î s m n o pe e t şi c m ot în relaţia c alţii? noştri. CUM S U ÎNŢELEGEM PE ARABI Ă p m r i e ea/elor ivite în c l a c r v » e agn a ae aa n Msrgaret K. SN J7 SJ 54 -4 -4u ă dr rc p r S ne în U i n a E r p a ă şi s u tm nu e uo e n e c r b ae şi pi e ee roluri şi atribuţii fi de guvern ai (arilor membre? c e be c vn s n c m ot m tn c n şi ţ dîncredinţau. =MRA ? COSA COMUWÎAR? DUPA AOERAREA LA UtfiUNKA fcL'SOPSANĂ e u r o p a GHIDUL. detaliu a toi c e c ţine d og nz r a ea e e r a i ae e tu nee a Unde încep st iunie se încheie atribuţiile po r m şi ţinte a u a d U i n a a ao i e şi f n ţo ae practică a n t mc u ci n r a r ga e s m t c nu e e Consiliului Mînişirihtr? Ceface Comisus E r p a ă in varii d m n d activitate. s le m ot n se a ă distanţele dintre ei şi noi.i n f o r m c o l e c ţ i a a r f r o n t î e r lecturi bine organizate părăsim stadiul informaţiei întâmplătoare. m d l d a s se n a e v lor e a ft r z na o p ra u c pi z t ae d p glob. Astăzi. UNIUNII EUROPENE GHIDUH'NIUNII E R P N UOEE J s Eckhenazj oe Ta u ee (rina B l b d rd cr: ea e 1 0 p.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful