Neuropsihologia clinică

Prof. Ion V. Moldovanu Catedra de Neurologie Universitatea de Medicină şi Farmacie “N.Testemitanu”

Neuropsihologie: Întrebări majore
1. Afazia. Definiţie. Deosebirea de disartrie
2. Agnozia. Tipurile de agnozie. Prosopagnozia

3. Definiţia apraxiei şi formele ei clinice
4. Sindromul lobului frontal 5. Sensory Neglect Syndrome. Definiţie 6. Alte manifestări clinice în leziunea lobului parietal 7. Leziunea lobului temporal - manifetări clinice

8. Lobul occipital - semnele de leziune
9. Demenţa. Definiţie.

10. Maladia Alzheimer şi demenţa vasculară

Predecesorii Neuropsihologiei: Frenologia

.

Neuropsihologia Disciplină care se ocupă de funcţiile mentale superioare în cadrul raportului lor cu structurile cerebrale* (Hecaen H. 1973 ) ► înţelegerea relaţiilor dintre creier şi comportament ► funcţionarea creierului ce produce o varietete de acţiuni proprii fiinţei umane .

această deteriorare este referită zonei Broca ce determină afazia Broca: vorbile lentă. Actualmente.1880) Zona Broca In 1861 Broca descrie cazul unui pacient. care a pierdut capacitatea de vorbire (putea doar să emită zgomote şi sunete neinteligibile) La necropsie s-a constatat o leziune în zona cortexului frontal al emisferei stângi. înceată cu o structură gramaticală foarte simplă .Paul Pierre Broca (1824 .

DR. CARL WERNICKE (1848-1904)  Celebru prin lucrarea sa despre afazia sensorială (1874) şi poliomielita hemoragică superioară. . ambele îi poartă numele  Carte despre leziunea capsulei interne  Manual de neurologie.

.

Asimetria funcţională a emisferilor cerebrale .

.

plămâni) Broca 1861. urechi.1864) .rinichi.Asimetria funcţională a emisferilor cerebrale  Două structuri simetrice = aceleaţi funcţii? (ochi.Wernicke 1874 şi conceptul “emisferei dominante”  • Curentul localizator (creierul un mozaic de centre funcţionale) • Curentul globalist (creierul o masă omogenă cu excepţia ariilor motorii şi senzoriale primare) “A localiza leziunea care duce la pierderea vorbirii şi a localiza vorbirea sunt două lucruri diferite” (Jackson.

.

.

Asimetria funcţională a emisferilor cerebrale (II) Comisurotomia. creier secţionat (split-brain)  Conceptul de asimetrie funcţională .

Asimetria funcţională a emisferilor cerebrale (II) Comisurotomia. creier secţionat (split-brain)  Conceptul de asimetrie funcţională  Conflictul interemisferic (intermanual) .

Neuropsihologia clinică analiza modificărilor capacităţilor ♦ intelectuale ♦ de percepţie ♦ limbaj ♦ memorie ♦ personalitate apărute în urma unei leziuni cerebrale .

această deteriorare este referită zonei Broca ce determină afazia Broca: vorbire lentă.Paul Pierre Broca (1824 . Actualmente. care a pierdut capacitatea de vorbire (putea doar să emită zgomote şi sunete neinteligibile) La necropsie s-a constatat o leziune în zona cortexului frontal al emisferei stângi. înceată cu o structură gramaticală foarte simplă .1880) Zona Broca In 1861 Broca descrie cazul unui pacient.

.DR. ambele îi poartă numele  Carte despre leziunea capsulei interne  Manual de neurologie. CARL WERNICKE (1848-1904)  Celebru prin lucrarea sa despre afazia sensorială (1874) şi poliomielita hemoragică superioară.

.

.

dezvoltării creierului autizm surditate Tulburări psihice Atingere sensorială Paralizia organelor efectorii disfonie dizartrie .AFAZIA Afazia este o alterare achiziţionată a limbajului în rezultatul unei leziuni cerebrale Nu se consideră afazie: Deficienţele de însuşire ale limbajului leziuni precoce insuf.

eforturile bolnavului pentru a vorbi şi mimica sa denotă prezenţa conştiinţei erorilor cu reacţii de enervare sau angoasă frecvente.Afazia motorie (Broca) Afazia Broca este o varietate a afaziilor non fluente. Discursul e: aspontan încetinit monoton silabisit laconic emis cu efort ( disprozodie ) . (N =90 c/min) Vorbirea e: rară. verbe tranzitive şi adjective esenţiale. agramat. constând esenţial din nume. cuvintele scurte sunt omise. dând limbajului un stil telegrafic. care se caracterizează prin reducerea discursului.

interesând emisfera stângă şi se asociază cu o hemiplegie dreaptă cu sau fără hemianestezie. .Afazia motorie (Broca) Comprehensiunea orală ( înţelegerea limbajului adresat pacientului ) este relativ păstrată Denumirea la ordin a obiectelor şi imaginilor e corectă şi în absenţa apraxiei pacienţii execută comenzile simple Cauza: consecinţa unei leziuni ischemice. eventual cu apraxie ideomotorie. apraxie bucco-facială.

Fluenţa verbală  Fluenţă categorială* :  denumiri de animale 2 min  Fluenţa fonematică:  Cuvinte comune ce încep cu litera “m”  Scorul  < 20 pentru denumiri de animale (16)  < 15 pentru cuvinte comune (10)  Variază în funcţie de nivelul socio-cultural .

Limbajul este :  normal articulat  spontan  logoreic (incontinuu)  parafazii.cuvintelor decupate: /iepurii/ / vânează/ /vânătorul/ .afazie fluentă (producţie verbală abundentă şi incoerentă).Afazia senzorială (Wernicke) Afazia Wernicke. neologisme asemantice  test.

O hemianopsie laterală omonimă pe dreapta se asociază frecvent  Leziunile responsabile interesează cortexul auditiv asociativ (partea posterioară a primei circumvoluţii temporale) şi lobul parietal inferior ( gyrus supramarginal şi angular ).Afazia senzorială (Wernicke)  Conţinutul discursului este. . lipsit de sens neînţeles pentru persoanele înconjurătoare  Anosognozia  Comprehensiunea pacientului e perturbată  Afazia Wernicke se manifestă în absenţa hemiplegiei. ca regulă.

AGNOZIA Agnozia – deficit de recunoaştere a stimulilor externi şi interni Absenţa tulburărilor ♦ de percepţie ♦ de limbaj ♦ psihice .

AGNOZIA .

AGNOZIA .

AGNOZIA Agnozii vizuale  Agnozia vizuală pentru obiecte şi imagini este incapacitatea de a identifica vizual un obiect sau reprezentarea sa grafică (în absenţa tulburărilor funcţiilor vizuale elementare sau a capacităţilor intelectuale.imposibilitatea recunoaşterii feţelor persoanelor chiar apropiate. când ele sunt corect aplicate obiectelor. Obiectul nu este recunoscut vizual. . Afectarea lobului occipital e cauza manifestării diferitor forme de agnozii vizuale. (Identificarea poate deveni posibilă la auzirea vocii).imposibilitatea de a numi culorile atunci.  Agnozia facială (prozopagnozia). dar e identificat palpator)  Agnozia culorilor .

Prozopagnozia Agnozii vizuale  Agnozia facială (prozopagnozia)imposibilitatea recunoaşterii feţelor persoanelor chiar apropiate. .  Identificarea poate deveni posibilă la auzirea vocii.

Pacientul e incapabil de a identifica sunetele.AGNOZIA Agnozii auditive  Surditatea corticală sau agnozia auditivă (rară). fie că e vorba de zgomote familiare. muzică sau mesaj verbal  Leziunile responsabile sunt bilaterale cu afectarea zonei Heschl sau a relaţiilor ei cu corpul geniculat intern  Surditatea verbală constituie un deficit selectiv de identificare a conţinutului mesajului verbal. Ea e. asociată cu afazia Wernicke  Amuzia desemnează incapacitatea de a identifica melodiile. determinată de afectarea lobului temporal drept . ca regulă.

Astereognozia e frecventă în leziunile cortexului parietal. de pozişie şi discriminare ale stimulilor tactili. fiind. ca regulă. . asociată cu tulburări importante ale sensibilităţii de localizare.AGNOZIA  Stereognozia: cunoaşterea tactilă a obiectelor Astereognozia este incapacitatea de a identifica un obiect pe cale tactilă în absenţa oricărei informaţii vizuale sau auditive.

de a răspunde şi de a se orienta în raport cu stimulările de partea controlaterală leziunii .AGNOZIA Cunoaşterea spaţiului extra.şi intracorporal Sensory Neglect (Neglijarea spaţială unilaterală -NSU) deficit lateralizat a cunoaşterii spaţiale. care se caracterizează prin imposibilitatea de a descrie verbal.condiţionat de leziunea lobului parietal.

Sensory Neglect (Neglijarea spaţială unilaterală -NSU) Cunoaşterea spaţiului extra. Pacientul cu NSU va “uita” jumătatea stângă a figurii. Pentru a cerceta NSU se utilizează copierea unui desen.  pacienţii îşi rad doar hemifaţa dreaptă. . etc. căci nu cercetează jumătatea stângă a paginii.  tulburări de citire.şi intracorporal Bolnavii ignoră de obicei hemispaţiul stâng:  un dirijor ignoră muzicanţii din orchestră plasaţi la stânga sa.

Mds Sensory Neglect (Neglijarea spaţială unilaterală -NSU) .d fksşlfkş .fv...mv.m Şlsdsldmflsdmfsdm Sdms.vn dfn dd.Şlşldfkdşlkdşlkdfşlkdsşgk .mds.dmd.m Şsdmsdm.dm Sd.mv.mv.m D.....fmas..mv.sm..mf.msdmsd.

E o formă majoră de hemiasomatognozie.AGNOZIA Anozognoziile hemiplegiei (sindromul Anton. Aparţine preponderent leziunilor vasculare ale lobului parietal în perioada lor iniţială Autotopagnozia .Babinski) dispariţia mai mult sau mai puţin totală a hemicorpului stâng din câmpul conştiinţei. Pacientul refuză existenţa deficitului său motor.pierderea capacităţii de a indica la comandă orală părţile propriului corp Sindromul Gerstmann (tetradă simptomatică): agnozie digitală. dezorientare dreapta-stânga acalculie. agrafie pură.     .

deficitului de înţelegere leziunii frontale sau parietale .APRAXIA Apraxia – perturbare ale mişcărilor voluntare achiziţionate Nu sunt atribuite: .tulburărilor motorii primare .

ACTIVITĂŢI GESTUALE: APRAXIILE Principalele aspecte ale apraxiei Apraxia dinamică incapacitatea de a supune acţiunea unui plan. . evidenţiată prin testele de apraxie: incapacitatea de a reproduce un grafism regulat alternant Ansamblul acestor tulburări indică o perturbare a controlului exercitat de lobul frontal asupra gestului. Apraxia dinamică e severă în cadrul leziunilor frontale bilaterale.

a aprinde o lumânare Apraxia ideatorie e bilaterală. ciocanul) în loc să-i mimeze întrebuinţarea Ca regulă. . a aprinde un chibrite sau în acţiuni mai complexe: a face un plic.ACTIVITĂŢI GESTUALE: APRAXIILE Apraxia ideo-motrice (gestuală şi de mimare)* Pacientul e incapabil de a executa la ordin salutul militar sau de a mima gestul utilizării unui ciocan. când pacientului i se propune să utilizeze real un obiect (de exemplu. Apraxia constructivă rezultă dintr-o leziune parietală stângă sau dreaptă sau a corpului calos. Apraxia ideatorie se manifestă în cadrul utilizării obiectelor în acţiuni simple: utilizarea unui creion. ca regulă asociată cu o importantă apraxie ideomotrice ca consecinţă a unei leziuni vaste a lobului parietal stâng. apraxia ideo-motrice e bilaterală şi rezultă din leziunea lobului parietal stâng. Executarea e perfectă atunci. Apraxia constructivă Perturbări de utilizare a relaţiilor spaţiale. Ea e facilitată prin asocierea unei leziuni frontale.

Examenul apraxiilor  Apraxia reflexivă (imitaţie) : Inel dublu  Aripi defluture  Mânile încrucişate  Mânile încrucişate (invers)  Ideomotorie(reproducerea gesturilor cunoscute)  Salut militar  Adio  A trimite un sărut  A curăţi o banană  Constructivitatea grafică  Copierea desenelor  .

Stephen Haking .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Semiologia clinică neuropsihologică în cadrul leziunilor diverselor structui cerebrale .

Zona premotorie modificarea mişcărilor .Lobul frontal Lobul frontal Zona prefrontală (“funcţiile cognitive superioare” ) planificare organizare soluţionarea problemelor atenţie selectivă personalitatea o varietate de " funcţii cognitive superioare " incluzând comportamentul şi emoţiile .

bulimie Perseveraţii motorii Comportament de utilizare şi imitare Tulburări de atenţie Afazia Broca Sindromul Diogene      .Sindromul lobului frontal (fenomene neuropsihologice)  Apraxia mersului (aria premotorie) Lipsă se iniţiativă Mersul în foarfece Reacţii de magnet (magnet apraxia Denny – Brown) Reflexul de prehensiune şi de tatonare  Personalitate frontală (cortexul prefrontal) Apatie şi inerţie motorie Moria -comportament dezinhibat.pueril -schimbari de dispaziţie -tendinţă spre calambururi -megalomanie -hipersexualitate.

Babibnski ( anozognozia hemiplegiei) Sindromul Gerstman agnozie digitală agrafie pură dezorientare dreapta – stânga acalculie Negligenţă (agnozie) spaţială unilaterală .senzitivă parţială Hemianestezie parietală Amiotrofie parietală Extincţia (neatenşie senzitivă) Asteriognozie Apraxie Hemiasomatognozie sindromul „Alice în Ţara minunilor” hemi-depersonalizare (parcă n-ar exista jumătate de corp) Sindrom Anton.Sindromul lobului parietal (fenomene neuropsihologice) Epilepsie somato .

sexual anormal. placiditate. comp.auditive. de a fi distrat ) Leziuni bilaterale Amnezie globală (afectarea hipocampului bilaterală) Agnozie auditivă Agnozie vizuală sndr. tend.Sindromul lobului temporal (fenomene neuropsihologice) Tulburări de audiţie Sunete nediferenţiate (zgomote simple) Halucinaţii auditive bine organizate (cuvinte .Bücy ) (tendinţe orle. usturoi) Tulburări gustative Halucinaţii gustative (în cadrul “crizelor uncinate”) ¹ Epilepsie temporală somatosenzorială (crize gustative.cîntece.olfactive. fum.clopot) Tulburări olfactive (gyrusul hipocampic) Halucinaţii olfactive (benzină. vegetative) Tulburări de comportament (sndr. Kluver – Bücy . Kluver .vertiginoase.

Sindromul lobului occipital (fenomene neuropsihologice) Iluzii şi halucinaţii vizuale scotom iIuzii halucinaţii Cecitate corticală (cecitate psihică) [leziune bilaterală+abs. foto-pupilar – N motilitate oculară păstrată reflex de ameninţare absent Amnezie şi dezorientare în spaţiu (“amnezie occipitală”) pierderea memoriei topogrqafice (analogie cu prozopagnozia) Prozopagnozia (nu poate fi explicată printr-o deteriorare intelectuală şi mnezică globală şi nici printr-o tulburare perceptuală ) Sndr Balint¹ paralizia psihică a privirii ataxia optică tulburare atenţională (simultagnozia) . tulb vederii periferice] refl.

MEMORIA Memoria este capacitatea organismelor vii de a obţine. de a reţine şi de a utiliza un ansamblu de cunoştinţe sau de informaţii .

Procesul mnezic (Memoria) CODIFICAREA Depresie Îmbătrânire STOCAREA (procesul de memorizare) Alzheimer RECUPERAREA Îmbătrânire Depresie .

desemnează o perioadă de viaţă a subiectului.răspunsuri verbale eronate referitoare la rememorarea amintirilor recente sau din trecut   . care n-a lăsat nici o urmă în memoria sa. noi. Confabulaţiile . apărute după instalarea tulburărilor mnezice  Amnezia retrogradă.SEMIOLOGIA AMNEZIILOR  Amnezia anterogradă imposibilitatea sau diminuarea capacităţii de a reţine informaţii actuale.corespunde imposibilităţii evocării amintirilor dobândite înainte de instalarea acută sau progresivă a tulburărilor de memorie Amnezia lacunară .

Există o întrerupere în biografia bolnavului Ictusul amnezic. durează 6-8 ore şi nu lasă alte sechele decât o amnezie lacunară Amneziile globale se înregistrează în cadrul diferitelor forme de demenţă. Asemenea tulburări mnezice se mai constată la subiecţi cu afecţiuni bilaterale ale structurilor limbice sau ale regiunii diencefalice. sunt consecinţa unei pierderi a conştiinţei sau a unei perioade de confuzie mentală: pe parcursul acestei perioade nici o trasă mnezică n-a fost înregistrată. (exemplu clinic) Amneziile lacunare. .tulburare severă a memoriei cu confabulaţii şi recunoaşteri false asociate cu polineuropatie consecutivă unei carenţe de tiamină la alcoolici denutriţi.SEMIOLOGIA AMNEZIILOR Sindromul Korsakoff şi amneziile axiale . atunci când tulburările mnezice nu sunt decât un aspect al unei deteriorări mai vaste a funcţiilor intelectuale.ca regulă.se instalează brusc la subiecţii de 50-70 de ani fără cauză declanşatoare precisă.

funcţiilor executive  Alterări importante a funcţionării sociale  Declin în comparaţie cu nivelul de funcţionare anterior  Consecinţe patologice organice   Necondiţionate de o stare confuziunală .Sindromul demenţial : DSM IV  Apariţia diverselor deficite cognitive multiple  Altrerea memoriei pe termen scurt  Una sau mai multe tulburări cognitive ce urmează: Afazie. agnozie. tulb. apraxie.

plăci neuritice   Caz clinic . de eliminare  Maladia Alzheimer probabilă sau posibilă Sunt oare leziuni cerebrale caracteristice: DNF(degenerescenţă neuro-fibrilară).Maladia Alzheimer : definiţie  Asocieri :   un sindrom demenţial Absenţa altor cauze diagnosticul de prezumţie.

demander “ êtes-vous sûr ? ” et compter 1 point si la réponse est bonne . Demandez au patient de les répéter tous les trois. arrêter après 5 soustractions. attendez une seconde entre chaque. 1) En quelle année sommes-nous ? 2) En quelle saison ? 3) En quel mois ? 4) Quelle est la date ? 5) Quel jour de la semaine sommes-nous ? 6) 7) 8) 9) 10) Dans quel ville nous trouvons-nous ? Quel est le nom du département ? Dans quelle région sommes nous ? Quel est le nom de l’hôpital (ou adresse du médecin) ? A quel étage sommes-nous ? _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ Mémoire immédiate (apprentissage) : Nommez trois objets. 14) 100-7 _____ 15) 93-7 _____ 16) 86-7 _____ 17) 79-7 _____ 18) 72-7 _____ Pouvez-vous épeler le mot “ monde ” à l’envers (épreuve obligatoire mais non cotée). noter le nombre d’essai. 0 si la réponse est inexacte ou en l’absence de réponse.MMS Orientation : Noter 1 point par réponse exact . 11) Cigare Citron _____ 12) Fleur Clef _____ 13) Porte Ballon _____ Répéter jusqu’à ce que les 3 mots soient appris. Attention et calcul mental : Le patient doit soustraire 7 de 100. . Compter 1 point par mot correctement répété. Compter 1 point par soustraction correcte. En cas d’erreur.

ce que vous voulez. 28) “ Faites ce qui est marqué ” “ fermez les yeux ” (1 point si l’ordre est effectué). mais une phrase entière. ” Faire exécuter un ordre triple : 25) Prenez ce papier dans la main droite 26) Pliez-le en 2 27) Jetez-le par terre. ni de et. un sujet. un complément. sémantiquement correcte. grammaire et orthographe indifférentes). _____ (compter 1 point pour une phrase comprenant au moins un verbe. Notez 1 point par item souligné correct.MMS Mémoire à court terme : Vous souvenez-vous des trois mots que vous avez répétés tout à l’heure ? Compter 1 point par mot répété. 19) Cigare Citron 20) Fleur Clef 21) Porte Ballon Langage : 22) Dénommer un crayon en présentant l’objet (réponse juste = 1 point) 23) Dénommer une montre en présentant l’objet (réponse juste = 1 point) 24) Répétez : “ Il n’y a pas de mais. de si. _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ _____ 29) Copiez ce dessin sur une feuille _____ 30) Ecrivez-moi une phrase. Score total sur 30 : Toutes les cases doivent être remplies .

MMS
   

Probă cognitivă globală Examen de depistare şi supraveghere Facil şi rapid la utilizare De luat în calcul nivelul socio- cultural
  

30 - 28 normal sau MCI sau MA în debut 26/24>MMS>20 demenţă legeră 19>MMS>10 demenţă moderată <10 demenţă severă

Neuropsihologie: Întrebări majore
1. Afazia. Definiţie. Deosebirea de disartrie
2. Agnozia. Tipurile de agnozie. Prosopagnozia

3. Definiţia apraxiei şi formele ei clinice
4. Sindromul lobului frontal 5. Sensory Neglect Syndrome. Definiţie 6. Alte manifestări clinice în leziunea lobului parietal 7. Leziunea lobului temporal - manifetări clinice

8. Lobul occipital - semnele de leziune
9. Demenţa. Definiţie.

10. Maladia Alzheimer şi demenţa vasculară

    MEMORIA. Memoria (M) este capacitatea organismelor vii de a obţine. Memoria pe termen scurt (memoria imediată sau primară) se referă la un sistem. Printre aceste achiziţii unele se referă la o circumstanţă definită a vieţii subiectului şi evocarea lor se produce în context specific (memoria epizodică). Memoria imediată are o capacitate limitată la 7 cifre sau fenomene prezentate auditiv sau vizual. decât ccu preţul unui efort de atenţie. ce menţine informaţii temporar (de ordinul unui minut). Altele aparţin fondului cultural şi condiţiile însuşirii lor au fost uitate (memoria semantică). de a reţine şi de a utiliza un ansamblu de cunoştinţe sau de informaţii. memoria imediată nu poate fi suportul memoriei de lucru (a reţine temporar numărul unui telefon). Fiind efemeră. . accesibile la o reamintire conştientă (memoria declarativă sau explicită)sau ce ţin de însuşirea procedurilor tehnice şi cognitive (memoria procedurală sau implicită). Memoria de lung termen se referă la achiziţii durabile. Memoria explicită poate fi explorată prin intermediul întrebărilor relativ la cunoştinţe didactice şi evenimente ale trecutului. înainte ca aceasta să fie transformată sub o formă mai durabilă în memoria pe termen lung (memoria secundară).

In it was precise pathoanatomic analysis paralleling the clinical picture. Both of these descriptions bear his name. Poland but his family moved to Germany where he received all his education.DR. his books on the disorders of the internal capsule and his textbooks on diseases of the nervous system perpetuate him. Wernicke's drawing of Motor and Sensory Speech areas . Further. Interested in psychiatry. CARL WERNICKE (1848-1904)  Wernicke was born in Tarnovitz. He published a small volume on aphasia which vaulted him into international fame. traditionally he studied anatomy initially and neuropathology later. He is best known for his work on sensory aphasia and poliomyelitis hemorrhagia superior.

.

.

.

.

.

Frontal Lobe Damage  Cognitive Impairments Following Frontal Lobe Damage. Previous slide Next slide Back to first slide View graphic version .  Milner & Petrides (1984) reviewed the effects of frontal lobe      damage in humans and concluded that the following behaviours were impaired: Temporal sequencing: i.e the ability to say which of 2 pictures had been presented most recently. Working memory: the ability to maintain a response in memory and then act upon it appropriately. Shifting of attention: there is an increased tendency to persevere with an action when it is obviously incorrect (perseveration). Conditional associations: the ability to associate a correct response with a particular stimulus.

.

.

Wernicke's area (arrowed) is needed to understand language. who first realised that speaking and understanding words were controlled by different parts of the brain. It was named after the German doctor Carl Wernicke. they made no sense. Keith Johnson. They had damage to the left temporal cortex of their brains. you are using a part of your brain known as Wernicke's area. . Harvard University   Understanding words When you listen to (or read) words. Although they could speak words clearly. He described patients who couldn't understand speech.

Poland but his family moved to Germany where he received all his education. Both of these descriptions bear his name. Further. In it was precise pathoanatomic analysis paralleling the clinical picture. CARL WERNICKE (1848-1904)  Wernicke was born in Tarnovitz. his books on the disorders of the internal capsule and his textbooks on diseases of the nervous system perpetuate him. DR. traditionally he studied anatomy initially and neuropathology later. He is best known for his work on sensory aphasia and poliomyelitis hemorrhagia superior. Interested in psychiatry. Wernicke's drawing of Motor and Sensory Speech areas . He published a small volume on aphasia which vaulted him into international fame.

illustrent le savant (voir croquis). les mouvements de la langue ou des muscles faciaux pour produire des mots. il mènera alors de front deux carrières accomplies au prix d'un travail forcené : Chirurgien. On est alors dans l'incapacité d'effectuer de façon adéquate. Ce problème est appelé aphasie de Broca. C'est à Paris qu'il fera ses études de médecine. Courte vie politique hélas. des mâchoires et de la gorge. chercheur. Titulaire du Doctorat en avril 1849. Membre de l'Académie de Médecine en 1866. Il existe une zone dans le lobe frontal de l'hémisphère gauche. car il décède le 8 juillet 1880 de façon foudroyante. appelée la zone de Broca. ______________________ Définition : Zone et Aphasie de Broca. La personne est encore capable de lire et de comprendre les mots mais éprouve de la difficulté à écrire (la formation de lettres ou de mots ne se fait pas sur les lignes). il est le fondateur de l'Anthropologie moderne. Il créera en 1868. le Musée et le laboratoire d'Anthropologie de l'École des Hautes-Études à Paris. Elle est située à côté de la région qui contrôle le mouvement de certains muscles faciaux: ceux de la langue. Mettant ses pas dans ceux de Pierre Gratiolet. il prononcera son éloge funèbre très touchant (cf.  Petite Biographie : Fils d'un chirurgien des armées impériales. son aîné (1815-1865) et concitoyen. Archives Municipales de Sainte-Foy) et comme lui ses travaux sur les localisations cérébrales. il cumulera alors les charges. il participe à ce grand mouvement scientifique du XIXème Siècle. Républicain ardent. Reconnu par ses pairs. vaste science évolutive. il est élu sénateur en 1880. Si cette zone est détruite. il est né à Sainte-Foy-laGrande le 28 juin 1824. des difficultés à émettre des sons spécifiques en résulteront.       . les honneurs. La science perd alors un Grand Homme.

.. la Dordogne et le Lot-et-Garonne. . La ville bastide de Sainte-Foyla-Grande. est bâtie en bordure de la Dordogne. Sainte-Foy-la- Grande : La Place Broca et sa statue avant qu'elle ne soit déboulonnée par les allemands durant la guerre. aux confins de trois départements: la Gironde. Elle occupe une plaine verdoyante entourée de coteaux. premiers versants où déjà s'étirent les ceps de vigne. porte du Périgord.

.

chercheur. car il décède le 8 juillet 1880 de façon foudroyante. Reconnu par ses pairs. Membre de l'Académie de Médecine en 1866. il participe à ce grand mouvement scientifique du XIXème Siècle. C'est à Paris qu'il fera ses études de médecine. il prononcera son éloge funèbre très touchant (cf. Mettant ses pas dans ceux de Pierre Gratiolet. le Musée et le laboratoire d'Anthropologie de l'École des Hautes-Études à Paris. illustrent le savant (voir croquis). Courte vie politique hélas. il cumulera alors les charges. les honneurs. Républicain ardent. Il créera en 1868. son aîné (1815-1865) et concitoyen.Paul Pierre Broca (1824 .  . il mènera alors de front deux carrières accomplies au prix d'un travail forcené : Chirurgien. il est élu sénateur en 1880. La science perd alors un Grand Homme. il est né à Sainte-Foy-laGrande le 28 juin 1824. Archives Municipales de Sainte-Foy) et comme lui ses travaux sur les localisations cérébrales. il est le fondateur de l'Anthropologie moderne. vaste science évolutive.1880) Petite Biographie : Fils d'un chirurgien des armées impériales. Titulaire du Doctorat en avril 1849.

The right hemisphere of the cortex excels at nonverbal and spatial tasks. which does not control language. When asked what they see. visual information projected on the right side of the screen goes to the patient's left hemisphere. whereas the left hemisphere is usually more dominant in verbal tasks such as speaking and writing. through which they communicate and coordinate. When asked what they see. Nevertheless. and the left hemisphere controls the right side. When split-brain patients stare at the "X" in the center of the screen.The two hemispheres of the cerebral cortex are linked by the corpus callosum. When split-brain patients stare at the "X" in the center of the screen. they appear to have some separate functions. visual information projected on the left side of the screen goes to the patient's right hemisphere. patients cannot name the object but can pick it out by touch with the left hand. which controls language. . The right hemisphere controls the left side of the body. patients can reply correctly.

.

episodic and semantic memory.. (Courtesy of Prof. Course Description Surveys the literature on the cognitive and neural organization of human memory and learning. The assignments give students the opportunitiy to delve into the course's subject matter by writing research proposals and delivering class presentations. Staff Instructor: Prof. Emphasizes integration of cognitive theory with recent insights from functional neuroimaging (e.) Highlights of this Course This course features selected lecture notes associated with lecture content and readings. Anthony Wagner.g. Includes consideration of working memory and executive control. Anthony Wagner Course Meeting Times . The left frontal lobe (colored regions at left) supports our ability to retrieve      the meaning of words and objects. fMRI and PET). and implicit forms of memory.

.

.

.

.

 The Forebrain.  The forebrain consists of the two cerebral hemispheres.  Each hemisphere receives sensory information from the opposite

(contralateral) side of the body, and controls the muscles on the contralateral side of the body.  The outer cellular layer of the hemispheres is called 'cortex' and consists of ‘gray matter’, axons descend from the cortex to form 'white matter'.  Hubel & Wiesel (1979): the cortex contains around 50-100 billion neurons, unfolded it would occupy an area of 2000cm²  Neurons in one hemisphere communicate with corresponding areas of the other hemisphere via two fibre pathways: the corpus callosum, and the anterior commissure.

        Key Features of the Forebrain. White matter Grey matter Corpus callosum Lateral ventricle Anterior commissure Central sulcus Longitudinal fissure .

White matter Grey matter Corpus callosum Lateral ventricle Anterior commissure Central sulcus Longitudinal fissure .        Key Features of the Forebrain.

 Examples of Laminar Differences. Such cells predominate in areas of motor cortex. 1984). It is thicker in the visual cortex of people with photographic memories.  Layer IV contains small cells that receive sensory     information and this layer is prominent in cortical regions which process sensory information. Layer V contains large pyramidal cells which are responsible for motor control. and in the auditory cortex of musicians (Scheibel. . Layer IV is absent in brain regions that control movement.

.

 Divisions based upon structural criteria define functional zones such as specialised areas for touch. cell shape. perception and even distinct cognitive processes. Mapping the Cortex  Maps have been developed of cortical subregions based upon differences in cell density. . and connectivity. size.

 Mountcastle (1979) referred to these columns as 'macrocolumns' and estimated that around a million of them existed in human cerebral cortex. arranged perpendicular to the laminae.  These can be further subdivided into 'minicolumns' and there are an estimated half a billion of them.  Cells that perform similar functions are organised into collumns each around 3mm deep. .  E.g. Columnar Organisation. if a single cell within a column responds to touch on the palm of the left hand. then other cells within the same column will also respond to that stimulus.

and the other lobes. Broca's area (area 44). Each receives input from the thalamic nuclei. Frontal Lobes. Premotor cortex (area 6). making it a 'control centre'. limbic system. They contain: Primary motor cortex (area 4). hypothalamus.  These extend from the central sulcus to cover the anterior        portion of the brain. Damage to the frontal part of the brain is thus likely to affect behaviour . Prefrontal cortex. 1.

. Reduction in strength. piano playing.g typing. speech). patients with frontal lobe damage show relatively little spontaneous facial expression (Kolb & Whishaw. This area also controls fine movements of the facial muscles. Motor Cortex  Damage to the motor areas (4 and 6) produce a range of     impairments to the motor system including: Loss of fine motor control. Interruption of open-loop motor programmes (sequences of fast muscle actions (e. 1990).

 Broca's Area. deliberate speech with a very simple grammatical structure.  At autopsy the damage was found to be localised to a specific region on the left hemisphere of frontal cortex.  This impairment is now referred to as Broca's aphasia and is characterised by slow. .  In 1861 Broca reported the case of a man who had lost the power of speech (though he could could still make speech noises and understand speech).

case studies of brain-damaged humans. Brain imaging studies.  A key role of prefrontal cortex concerns working memory . their outcomes. 1995). Monitoring events. .. single-cell recordings confirm that this region is extremely active during delayed response tasks. and the emotional value of such actions (Tucker et al. 1984).the      ability to retain pieces of information for short periods of time (Goldman-Rakic. Prefrontal cortex is also involved in higher-order cognitive behaviours: Planning. Organisation. Role of Prefrontal Cortex.

 Cognitive Impairments Following Frontal Lobe Damage. Working memory: the ability to maintain a response in memory and then act upon it appropriately. . Shifting of attention: there is an increased tendency to persevere with an action when it is obviously incorrect (perseveration). Conditional associations: the ability to associate a correct response with a particular stimulus.  Milner & Petrides (1984) reviewed the effects of frontal lobe     damage in humans and concluded that the following behaviours were impaired: Temporal sequencing: i.e the ability to say which of 2 pictures had been presented most recently.

the tendency to ignore one side of the body or features of the outside world. and disorders of spatial ability (Kolb & Whishaw.  Damage here produces deficits in tactile function.Parietal Lobes  Damage to the Parietal Lobes.  target  Patient’s response . 1990). disorders of body image.  A common feature is sensory neglect. rightleft confusion.

. The ‘Binding Problem’.  This theory is based upon individuals with brain damage to parietal cortex who can no longer bind together different aspects of perception.  How are separate functions integrated?  As yet this remains a mystery but Robertson et al. (1997) proposed that regions of parietal cortex may serve to combine different aspects of information to form a coherent whole..  We perceive an integrated world despite the fact that neural processing is conducted by distinct (but interconnected) modules.

The premotor areas serve to modify movements. problem solving. organizing. Nerve cells that produce movement are located in the motor areas.  The frontal lobe is divided from the parietal lobe by the central culcus . It is very important for the "higher cognitive functions" and the determination of the personality. Frontal Lobe . involved in planning.  The anterior (front) portion of the frontal lobe is called the prefrontal cortex.Front part of the brain. selective attention.  The posterior (back) of the frontal lobe consists of the premotor and motor areas. personality and a variety of "higher cognitive functions" including behavior and emotions.

.

.

.

disorders of body image. rightleft confusion. the tendency to ignore one side of the body or features of the outside world.Parietal Lobes  Damage to the Parietal Lobes.  target  Patient’s response .  A common feature is sensory neglect. and disorders of spatial ability (Kolb & Whishaw. 1990).  Damage here produces deficits in tactile function.

 This theory is based upon individuals with brain damage to parietal cortex who can no longer bind together different aspects of perception. The ‘Binding Problem’..  We perceive an integrated world despite the fact that neural processing is conducted by distinct (but interconnected) modules. (1997) proposed that regions of parietal cortex may serve to combine different aspects of information to form a coherent whole. .  How are separate functions integrated?  As yet this remains a mystery but Robertson et al.

Ion V.Testemitanu” . Moldovanu Catedra de Neurologie Universitatea de Medicină şi Farmacie “N.Neuropsihologia clinică Prof.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful