MEDICINA

- propuneri intrebari Tema nr. 1 Starea de rău, pierderea cunoştinţei, criza comiţială la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 27-29 * 1 În care din următoarele situaţii de pierdere a stării de cunoştinţă nu este necesară spitalizarea A. scurtă pierdere a cunoştinţei asociată unor anomalii neurologice B. sincopa vasovagală tipică fără anomalie ECG C. scurtă pierdere a cunoştinţei de cauză aritmică suspectată D. sincopa vasovagală repetitivă E. sincopa de etiologie necunoscută (pag. 28) * 2 Elementul definitoriu al pierderii de cunoştinţă din sincopă este A. prezenţa prodromului B. revenirea lent progresivă C. debutul brusc D. caracterul complet E. pierderea de urină (pag. 27) * 3 Cauze cardiace de lipotimie şi sincopă sunt următoarele, cu excepţia A. stenoza aortică strânsă B. cardiomiopatia hipertrofică obstructivă C. mixom atrial stâng D. tromboza de proteză valvulară mecanică E. hipotensiunea arterială (pag. 27) * 4 Cauze vasculare de lipotimie şi sincopă sunt următoarele, cu excepţia A. furtul de arteră subclavie B. hipersensibilitatea sinocarotidiană C. hipertensiunea arterială pulmonară severă D. disautonomia neurovegetativă E. hipotensiunea arterială (pag. 27) * 5 Bilanţul biologic la pacientul cu sincopă urmăreşte depistarea următoarelor modificări, cu excepţia A. hipercalcemie B. supradozaj digitalic C. diskaliemie D. necroza miocardică E. creşterea D-Dimerilor (pag. 28)

Pag. 1 din 220

6 Lipotimiile şi sincopele pot avea următoarele cauze cardiace A. disautonomia neurovegetativă B. fibrilaţia ventriculară C. stenoza aortică strânsă D. embolia pulmonară masivă E. disfuncţia sinusală (pag. 27) 7 Cauze vasculare de lipotimie sau sincopă sunt A. hipersensibilitatea sinocarotidiană B. hipertensiunea arterială pulmonară severă C. disautonomia neurovegetativă D. furtul de arteră subclavie E. embolia pulmonară masivă (pag. 27) 8 Sincopa vasovagală tipică A. nu necesită spitalizare dacă nu sunt anomalii ECG B. nu necesită nicio explorare C. necesită evaluare prin ecografie cardiacă D. este de cauză vasculară E. necesită înregistrare Holter de 24 ore (pag. 27-29) 9 Lipotimiile şi sincopele pot fi de cauză A. cardiacă B. metabolică C. neurologică D. reflexă E. vasculară (pag. 27) 10 Explorările de a doua intenţie utile la pacienţii cu sincopă au următoarele caracteristici A. înregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictivă negativă mare B. ecografia cardiacă depistează cardiopatia ischemică, dilatativă sau hipertrofică C. coronarografia poate fi indicată la anumiţi pacienţi D. testul mesei înclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagale E. electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei (pag. 29)

Pag. 2 din 220

Tema nr. 2 Boala cardiacă ischemică Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag. 66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134, 135, 136 * 1 Etiologia anginei pectorale stabile are în 95% din cazuri drept cauză ateroscleroza coronariană şi în 5% din cazuri următoarele, exceptând una A. coronarită B. anemie C. pericardită D. tahicardie E. colaps (pag. 64-65) * 2 Supradenivelarea persistentă de segment ST prezentă în derivaţiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut A. anteroseptal B. inferior şi anterior C. inferior şi anteroseptal D. septal profund E. inferior şi posterior (pag. 69) * 3 La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroză miocardică se poate utiliza A. Troponina I B. Troponina T C. Mioglobina D. CK-MB E. ASAT (pag. 69) * 4 Stadiul II al Clasificării Killip se caracterizează prin A. Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm ventricular B. Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depăşesc jumătate din ariile pulmonare C. Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut D. Infarct miocardic cu şoc cardiogen E. Infarct miocardic cu hipotensiune şi fără raluri de stază pulmonară (pag. 71) * 5 In evoluţia unui infarct miocardic acut apariţia unui suflu holosistolic în spiţe de roată este sugestivă pentru A. Insuficienţă mitrală ischemică B. Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior C. Ruptura peretelui liber ventricular D. Ruptura septului interventricular E. Embolie pulmonară cu regurgitare tricuspidiană severă (pag. 71)

Pag. 3 din 220

6 Diagnosticul de anevrism ventricular stâng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazează pe următoarele A. Persistenţa supradenivelării segmentului ST peste 3 săptămîni B. Fenomene de insuficienţă ventriculară stângă C. Apariţia Sindromului Dressler D. Tulburări de ritm ventricular recurente E. Suflu sistolic de insuficienţă mitrală ischemică nou apărut (pag. 72) 7 Complicaţii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stâng sunt A. Ruptura peretelui liber ventricular B. Sindromul Dressler C. Insuficienţa mitrală ischemică D. Tromboembolismul pulmonar E. Blocurile atrio-ventriculare (pag. 71) 8 Indicaţia de cardiostimulare temporară la un pacient cu infarct miocardic anterior se impune în prezenţa A. BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian B. BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian C. Bloc complet de ramură stângă cu ritm de fibrilaţie atrială D. Alternanţă de bloc de ramură stângă cu bloc de ramură dreaptă E. Asocierea bloc de ramură dreaptă cu hebloc anterior stâng (pag. 71) 9 Sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST se caracterizează prin următoarele afirmaţii A. Apare în special la pacienţii tineri fără circulaţie colaterală eficientă B. Apare deseori la pacienţi cu leziuni trivasculare severe şi complexe C. Evoluează frecvent spre insuficienţă cardiacă ischemică D. Asociază frecvent complicaţii mecanice gen ruptura de perete liber ventricular E. Apare consecutiv rupturii plăcii de aterom pe fondul unei circulaţii colaterale deficitare (pag. 72) * 10 Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de următoarele A. Supradenivelare de segment ST difuză tranzitorie B. Supradenivelare de segment ST concavă în sus C. Supradenivelare de segment ST gigantă convexă în sus, unde T gigante D. Supradenivelare de segment ST corectată de nitroglicerină E. Subdenivelare de segment ST focalizată la un teritoriu vascular (pag. 60)

Pag. 4 din 220

Tema nr. 3 Hipertensiunea arterială esenţială Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara denumiri comerciale pag. 55, 57 * 1 Hipertensiunea arteriala de gradul II se defineste prin urmatoarele valori tensionale A. TA sistolica 140-159 mm Hg B. TA diastolica 90-99 mm Hg C. TA sistolica 160-179 mm Hg D. TA diastolica > 110 mm Hg E. TA sistolica > 180 mm Hg (pag. 52) * 2 HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determina A. risc de AVC crescut de 4 ori B. mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2 ori C. risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de 7 ori D. risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori E. risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori (pag. 52) * 3 Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular A. Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce B. Tabagismul oprit de peste 3 ani C. Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie D. Consumul redus de alcool E. HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex (pag. 53) * 4 Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor tinta (de rasunet ale HTA) este A. Grosimea intima-medie < 0,9 mm B. Hipertrofia ventriculara stanga C. Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s D. Albuminuria < 30 mg/zi E. Clearance creatinina > 60 ml/min (pag. 53) * 5 Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA este A. Sindromul metabolic B. Boala hepatica C. Boala pulmonara D. Boala cardiaca E. Insuficienta venoasa cronica (pag. 53)

Pag. 5 din 220

6 Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabila (HTA secundara), a detecta alti factori de risc cardiovascular si a depista afectarea organelor tinta sunt A. Ecocardiografia transtoracica B. Acidul uric seric C. Glicemia plasmatica D. Microalbuminuria E. Kaliemia fara garou (pag. 54) 7 Tratamentul nemedicamentos al HTA se refera la A. Activitate fizica regulata B. Reducerea consumului de lipide saturate C. Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc D. Favorizarea consumului de alcool E. Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi) (pag. 54) 8 Tratamentul medicamentos al HTA A. Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament B. Favorizeaza medicamentele administrate intr-o singura priza, cu eficienta timp de 24 ore C. Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie sunt aliskirenul, alfablocantele si antihipertensivele centrale D. Cel mai important principiu este scaderea in mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat E. Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici si antagonistii receptorilor angiotensinei II (pag. 54) 9 Medicamentele antihipertensive recomandate in contextul insuficientei cardiace sunt A. Anticalcice B. IEC sau ARA II C. Betablocante D. Diuretice tiazidice E. Antialdosteronice (pag. 55) 10 Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt A. Diuretice tiazidice B. Betablocante C. Antialdosteronice D. IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC E. Anticalcice (pag. 55)

Pag. 6 din 220

Tema nr. 4 Insuficienţa cardiacă Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara denumiri comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141) 1 Edemele de retenţie hidrosodată pot fi cauzate de A. Insuficienţa cardiacă B. Tromboflebită C. Insuficienţa hepatocelulară D. Sindromul nefrotic E. Erizipel (pag. 1346) 2 Etiologia insuficienţei cardiace diastolice cuprinde A. Pericardita constrictivă B. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă C. Stenoza mitrală D. Cardiopatia ischemică E. Stenoza aortică (pag. 91) 3 La un pacient cu insuficienţă cardiacă antivitaminele K sunt indicate în următoarele cazuri A. dacă este în clasa NYHA IV B. în caz de fibrilaţie atrială permanentă C. dacă are proteză valvulară mecanică D. în caz de tromb intracavitar E. dacă insuficienţa cardiacă este refractară la medicaţia maximală (pag. 90) 4 Indicatori de prognostic negativ în insuficienţa cardiacă sunt A. Hiponatremia B. Sexul masculin C. Complex QRS larg D. Anemia E. Obezitatea (pag. 89) * 5 Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienţei cardiace diastolice este A. Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (capătul amino-terminal al BNP) B. Radiografia toracică C. Ecografia cardiacă transtoracică D. Anamneza şi examenul clinic E. Electrocardiograma (pag. 91)

Pag. 7 din 220

*

6 Următoarea afirmaţie despre tratamentul cu digitalice în insuficienţa cardiacă este greşită A. reduce frecvenţa spitalizărilor B. reduce mortalitatea C. digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenţei ventriculare la pacienţii cu fibrilaţie atrială D. sunt utile la pacienţii cu insuficienţă cardiacă refractară în ciuda unui tratament maximal E. în general sunt utilizate la pacienţii cu clasă III-IV NYHA (pag. 90)

*

7 Medicaţia uzuală a insuficienţei cardiace clasă I-II NYHA nu include A. Betablocante B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei C. Blocante ale canalelor de calciu D. Antialdosteronice E. Blocante ale receptorilor angiotensinei (pag. 90)

*

8 Regimul igieno-dietetic în insuficienţa cardiacă include următoarele, cu excepţia A. corecţia factorilor de risc cardiovascular B. regim sărac în sare (< 4 g/zi) în forma puţin evoluată C. restricţie hidrică (< 500 - 750 ml/zi) la pacienţii cu edeme D. activitate fizică moderată, regulată E. vaccinare antigripală, antipneumococică (pag. 89)

*

9 Următoarea afirmaţie despre tratamentul cu betablocante în insuficienţa cardiacă este falsă A. reduce mortalitatea cardiovasculară B. tratamentul se introduce progresiv, la distanţă de o decompensare C. se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiţia să fie selectiv D. reduce numărul de spitalizări E. reduce riscul de moarte subită (pag. 89-90) 10 Contraindicaţii ale diureticelor antialdosteronice sunt A. Miastenia B. Hiponatremia < 125 mmol/l C. Insuficienţa hepatică severă D. Hiperkaliemia E. Disfuncţia sistolică ventriculară stângă severă (pag. 140)

Pag. 8 din 220

Tema nr. 5 Tulburări de ritm şi de conducere Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 30-43 * 1 Care dintre următoarele afirmaţii despre flutterul atrial este neadevărată A. Tahicardie regulată B. Macroreintrare la nivelul atriului drept C. Activitatea atrială are o frecvenţă de peste 350 bătăi pe minut D. Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1 E. Undele de activitate atrială se identifică cel mai bine în DII,DIII,aVF (pag. 30) * 2 Principala cauză etiologică a fibrilaţiei atriale este reprezentată de A. valvulopatiile mitrale B. valvulopatiile aortice C. hipertiroidismul D. hipertensiunea arterială E. cardiopatia ischemică (pag. 38) * 3 Complicaţiile posibile ale fibrilaţiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaţii cu excepţia A. Complicaţiile tromboembolice B. Sîngerările consecutive tratamentului anticoagulant C. Cardiomiopatia tahiaritmică D. Anevrismul ventricular E. Insuficienţa cardiacă (pag. 39) * 4 Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din următoarele afirmaţii A. Prezintă întârzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian B. Ocazional o undă p este blocată apoi ciclul se reia C. Alungirea intervalului PR peste 210 msecunde D. Este foarte rar simptomatic în absenţa altor complicaţii E. Poate traduce o incetinire nodală benignă dar şi un bloc distal care poate evolua spre BAV complet (pag. 41) * 5 Care dintre afirmaţiile de mai jos despre hemiblocul posteroinferior stâng este corectă A. Durata complexului QRS depăşeşte 120 msecunde B. Axul complexului QRS este la peste – 45 grade C. Aspectul complexului QRS are morfologie de tip S3, Q1 D. Nu poate genera bloc complet atrioventricular E. Etiologia cea mai frecventă este cea ischemică (pag. 43)

Pag. 9 din 220

6 Care dintre următoarele afirmaţii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevărate A. Se pot manifesta cu lipotimie, sincopă sau moarte cardiacă subită B. Se agravează la efort C. Funcţia ventriculului stîng poate fi normală D. Electrocardiograma poate fi normală în afara episodului aritmic E. Potenţialele tardive sunt de regulă prezente (pag. 34) 7 Tahicardiile ventriculare sunt manifestări clinice frecvente în următoarele boli A. Sindromul Brugada B. Sindromul de QT lung C. Displazia de ventricul drept D. Sindromul Bouveret E. Sindromul de preexcitaţie tip WPW (pag. 30-31) 8 Care dintre afirmaţiile următoare despre tahicardia joncţională prin reintrare sunt adevărate A. circuitul de reintrare se află la nivelul nodului atrioventricular B. fascicolul His este obligatoriu implicat în formarea căii descendente C. calea ascendentă este o cale accesorie atrioventriculară D. poate fi susţinută sau nesusţinută E. fenomenul de încălzire este deseori prezent (pag. 31) 9 Sindromul Brugada se defineşte prin următoarele A. cordul este de regulă indemn B. aspectul ECG este de bloc de ramură dreaptă C. se manifestă de regulă cu fibrilaţie şi flutter atrial D. este consecinţa unei mutaţii la nivelul canalului de sodiu E. segmentul ST este supradenivelat în derivaţiile V1,V2,V3 (pag. 32) 10 Displazia aritmogenă de ventricul drept se caracterizează prin A. tulburări de ritm ventriculare maligne B. bloc complet de ramură dreaptă pe ECG C. extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramură dreaptă D. undă epsilon prezentă E. ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN (pag. 32)

Pag. 10 din 220

Tema nr. 6 Valvulopatii mitrale, aortice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara denumiri comerciale pag. 124, 125, 126 * 1 Insuficienta aortica cronica de etiologie reumatismala prezinta una din urmatoarele caracteristici A. afectarea distrofica a valvei aortice si/sau a inelului aortic si/sau a aortei ascendente B. este etiologia cea mai frecventa in tarile industrializate C. valvele sunt ingrosate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea lor este diminuata D. se asociaza cu bicuspidia aortica E. apare frecvent in sindromul Marfan (pag. 108) * 2 Insuficienta aortica acuta poate avea una din urmatoarele etiologii A. bicuspidia aortica B. traumatismul toracic C. sindromul Laubry si Pezzi D. lupusul eritematos diseminat E. spondilartrita anchilozanta (pag. 108) * 3 Unul din semnele stetacustice care apare in insuficienta aortica este A. Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic B. Z2 diminuat sau abolit C. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, piolant, care iradiaza in axila D. Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului E. Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim in focarul aortic (pag. 109) * 4 Semnul Durozier prezent in insuficienta aortica inseamna A. Dublu suflu intermitent crural B. Marirea presiunii arteriale diferentiale C. Balansarea capului la fiecare bataie cardiaca D. Hippus pupilar E. Puls capilar (pag. 109) * 5 Etiologia distrofica a insuficientei mitrale cronice prezinta una din urmatoarele caracteristici A. Valve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate B. Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, devin redundante C. Dilatarea inelului mitral D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze E. Este asociata unui mixom al atriului stang (pag. 112)

Pag. 11 din 220

6 Semnele fizice care pot fi prezente in insuficienta mitrala sunt A. La palpare soc “in dom”, descris de Bard, deplasat in jos si la stanga B. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet de vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza in axila C. Semne de insuficienta cardiaca dreapta D. Z3 supraadaugat E. Suflul diastolic Flint in focarul mitral (pag. 113) 7 Ecografia Doppler cardiaca transtoracica efectuata la pacientii cu insuficienta mitrala poate evidentia A. Dilatarea aortei ascendente B. Dilatarea atriului stang C. Dilatarea ventriculului stang D. Directia jetului regurgitant in venele pulmonare E. Dimensiunea cavitatilor drepte (pag. 114) 8 Complicatiile insuficientei mitrale sunt reprezentate de A. Endocardita bacteriana B. Insuficienta cardiaca C. Tulburarile de conducere de grad inalt D. Fibrilatia atriala si accidentele embolice E. Tulburarile de ritm ventriculare si moartea subita (pag. 114) 9 Stenoza aortica degenerativa are urmatoarele trasaturi A. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie (50-60 ani) B. Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe sept C. Comisurile sunt fuzionate D. Este in scadere ca frecventa in ultimii douazeci de ani E. Valvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate limitata (pag. 116) 10 Semnele clinice prezente in stenoza aortica sunt A. Angorul B. Dispneea C. Sincopa D. Hemoptiziile E. Palpitatiile (pag. 117)

Pag. 12 din 220

Tema nr. 7 Endocardita infecţioasă Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101, 102 * 1 Care din următoarele complicaţii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecţioase: A. insuficientă cardiacă, B. infarct miocardic prin embolie coronară, C. abces septal, D. distrucţie valvulară, E. hipertensiune pulmonară. (pag. 100) * 2 Tratamentul endocarditei infecţioase pe proteză, cu hemoculturi negative se iniţiază cu: A. asociere de vancomicina cu rifampicină şi gentamicină, B. amoxicilină 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicină 3 mg/kg/zi, C. penicilină G sau amoxicilină 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicină 3 mg/kg/zi, D. doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi în asociere cu ofloxacină 400 mg/zi E. vancomicina 30 mg/kg/zi în asociere cu rimfampicină. (pag. 102) * 3 Tratamentul chirurgical al endocarditei infecţioase nu este indicat în următoarele situaţii: A. infecţie întinsă sau necontrolată B. pentru prevenţia riscului embolic, C. în situaţiile cu risc hemodinamic, D. în şoc, EPA, insuficienţă cardiacă, E. dacă sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaţiilor nu se reduc şi hemoculturile rămân pozitive după 3 zile de antibioterapie. (pag. 102) * 4 Următoarea afirmaţie legată de antibioprofilaxia endocarditei infecţioase nu este corectă: A. toţi pacienţii valvulari trebuie să primească un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie sa-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaţie, B. prevenţia începe prin măsuri stricte de igenă, C. antibioprofilaxia este cea mai importantă pentru prevenţia endocarditei infecţioase, D. în prezent ultimele recomandări inernaţionale menţin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientul, E. antibioprofilaxia trebuie să fie de acum înainte rezervată doar pacienţilor din grupa A supuşi procedurilor celor mai riscante. (pag. 103) * 5 Care din următoarele afirmaţii legate de endocardita infecţioasă este corectă: A. nu există examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecţioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke). B. mortalitatea spitalicească în endocardita infecţioasă este de 50%, C. criteriile Duke constau din 3 criterii majore şi 5 criterii minore, D. endocardita infecţioasă nu poate surveni pe un cord fără o afectare prexistentă, E. toate cardiopatiile prezintă acelaşi risc de endocardită. (pag. 99)

Pag. 13 din 220

6 Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardită infecţioasă fac parte: A. proteze valvulare, B. cardiopatii congenitale cianogene neoperate, C. cardiomiopatie obstructivă, D. bicuspidie aortică, E. PVM cu IM. (pag. 97) 7 Semnele periferice de endocardită infecţioasă sunt: A. splenomegalia, B. purpura peteşială, cutaneomucoasă, descrisă clasic la nivelul feţei, C. noduli Roth localizaţi la nivel abdominal, D. plăci eritematoase palmoplantare Janeway, E. fals panariţiu Osler. (pag. 98) 8 În endocardita infecţioasă se recomandă: A. recoltarea de hemoculturi înaintea oricărei antibioterapii, B. recoltarea bilanţului inflamator: hemoleucogramă, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice, C. proteinurie pe 24 de ore, D. recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardită acute sau subacute, E. dacă nici un germen nu este izolat se fac recoltări pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae şi germeni atipici. (pag. 98) 9 Care din următoarele afrmaţii nu este corectă: A. endocardită posibilă: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore, B. endocardită sigură: 5 criterii minore, C. endocardită sigură: 1 criteriu major plus 2 criterii minore, D. endocardită sigură: 2 criterii majore, E. diagnosticul de endocardită sigură nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultură de valve pozitivă. (pag. 99) 10 Criteriile Duke minore sunt: A. febră peste 38 de grade, B. fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpură Janeway, etc., C. fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc., D. hemoculturi pozitive pentru endocardită infeţioasă, E. predispoziţie: valvulopatie sau altă condiţie cardiacă favorizantă sau toxicomanie iv. (pag. 99)

Pag. 14 din 220

Tema nr. 8 Pericardita acută Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 104-107 * 1 În pericadita acută electrocardiograma: A. este normală în majoritatea cazurilor, B. evoluează în funcţie de patru stadii, C. prezintă caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn în oglindă D. prezintă alternanţă electrică frecventă a complexului QRS ce nu se corelează cu mărimea revărsatului pleural, E. supradenivelarea segmentului ST este concavă în jos ( criterii discriminante faţă de supradenivelarea segmentului ST de cauză ischemică). (pag. 104) * 2 În pericadita acută electrocardiograma: A. este normală în majoritatea cazurilor, B. evoluează în funcţie de patru stadii, C. prezintă caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn în oglindă, D. prezintă alternanţă electrică frecventă a complexului QRS ce nu se corelează cu mărimea revărsatului pleural, E. supradenivelarea segmentului ST este concavă în jos ( criterii discriminante faţă de supradenivelarea segmentului ST de cauză ischemică). (pag. 104) * 3 Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. pericardita acută reprezintă o inflamaţie a pericardului complicată sau nu, cu un revărsat pericardic, B. un revărsat pericardic este întotdeauna datorat unei pericardite, C. tamponada este o urgenţă terapeutică şi diagnostică, D. un revărsat pericardic abundent cu apariţie rapidă poate conduce la o tamponadă, E. pericardita uscată reprezintă inflamarea pericardului neînsoţită de revărsat pericardic. (pag. 104) * 4 Frecătura pericardică se caracterizează prin: A. se aude mai bine în decubit, B. zgomot profund, strict în diastolă, C. la fel ca şi frecătura pleurală nu persistă în apnee, D. este constantă în timp, E. zgomot superficial sistolodiastolic. (pag. 104) * 5 Care din următoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute: A. repaus, concediu medical, B. tratamentul antiinflamator nesteroidian, C. continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant, D. aspirină în doze descrescătoare timp de trei săptămâni, E. nu este nevoie de spitalizare în formele benigne. (pag. 106)

Pag. 15 din 220

*

6 Diagnosticul diferenţial al tamponadei cardiace se face cu: A. embolia pulmonară masivă, B. infarctul de ventricul stăng, C. pleurezia, D. stenoza aortică severă, E. endocardita infecţioasă. (pag. 107) 7 În pericardita acută durerea are următoarele caracteristici: A. prezintă strict localizare retrosternală, B. acentuată de efort şi sensibilă la trinitrină, C. are caracter de arsură, constricţie, D. este intensificată de respiraţia profundă şi în timpul efortului de tuse, E. se calmează în decubit. (pag. 104) 8 În primul stadiu de evoluţie a pericarditei acute întâlnim următoarele modificări pe electrocardiogramă: A. supradenivelarea segmentului ST, fără imagine în oglindă, B. unde T negative, C. segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea în sus, D. subdenivelarea difuză a segmentului ST, E. segment ST de aspect normal şi unde T aplatizate. (pag. 104) 9 Drenajul chirurgical este indicat în pericardita acută în următoarele situaţii: A. tamponadă cardiacă, B. revărsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament, C. revărsat voluminos, necompresiv recidivant, D. trebuie efectuat obligatoriu în orice formă de pericardită, E. revărsat compresiv. (pag. 106) 10 Următoarele afirmaţii legate de pericardita acută nu sunt adevărate: A. etiologia virală este cea mai fecventă, B. pericadita de etiologie neoplazică are o evoluţie rapidă, zgomotoasă,fiind adeseori diagnosticată în fază precoce, C. reumatismul articular acut este o cauză frecventă de pericardită acută, D. pericadita acută de etiologie TBC este rară şi complică o tuberculoză pulmonară, E. pericardita acută idiopatică corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate. (pag. 105, 106) 11 Semnele clinice de tamponadă cardiacă sunt: A. A.şocul cardiogen B. B.semne de edem pulmonar, C. C.puls paradoxal, D. D.semne drepte majore, E. E.creşterea presiunii arteriale în inspir cu peste 10 mmHg. (pag. 107)

Pag. 16 din 220

Tema nr. 9 Patologia aortei, arterelor periferice şi patologia venoasă a membrelor inferioare: arteriopatia obliterană a aortei şi a membrelor inferioare, ischemia acută, insuficienţa venoasă cronică, varice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri comerciale pag. 80 1 Ischemia permanentă cronică a membrelor inferioare denumită și ischemia critică: A. se definește prin durere de decubit sau tulburări trofice ale piciorului B. se însoțește de un index al presiunii sistolice gleznă/braț de 0,9-1,3 C. asociază o presiune sistolică la haluce sub 30 mmHg asociază o presiune sistolică la haluce sub 30 mmHg D. asociază o presiune sistolică la gleznă între 50-70 mmHg E. asociază o presiune sistolică la haluce peste 30 mmHg (pag. 78) 2 Sindromul Leriche se caracterizează prin: A. durere lombară, hematurie, insuficiență renală rapid progresivă B. durere fesieră C. claudicație a celor două membre inferioare D. impotență E. apare prin afectarea aterosclerotică aortoiliacă (pag. 77) 3 Următoarele afirmații referitoare la tratamentul în arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferiore sunt adevărate: A. controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu în toate stadiile bolii B. tratamentul cu prostaglandine nu este indicat în nici un stadiu al bolii C. angioplastia și endarteriectomia sunt utile în stadiile 3,4 pentru stenoze strânse, proximale, scurte, puțin calcificate D. pontajul (by-passul) nu este indicat în stenoze complexe, întinse cu dilatare anevrismală E. simpatectomia se folosește la pacienții cu dureri de decubit (pag. 79, 80) 4 Printre cauzele de ischemie acută a membrelor sunt: A. embolia cu sursă din cavitățile cardiace stângi B. embolia provenită dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoasă ulcerată situată în amonte C. tromboză in situ pe o leziune atrosclerotică preexistentă D. trombocitopenia după tratament cu heparină E. hipertensiunea arterială (pag. 81) 5 In ischemia acută a membrelor: A. leziunile devin ireversibile după 12 ore B. membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri C. apare alungirea timpului de recolorare cutanată la membrul afectat D. aparița hipoesteziei și scăderea forței musculare nu sunt semne de gravitate E. abolirea pulsului popliteu indică obstrucția arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee (pag. 81,82)

Pag. 17 din 220

*

6 Tratamentul de urgență în ischemia acută a membrelor inferioare: A. este numai medicamentos (antialgice, heparină, vasodilatatore) B. embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizează stenoze lungi, distale C. revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice D. tromboliza in situ și tromboaspirația nu sunt indicate E. aponevrotomia de descărcare se face de la început (pag. 82,83)

*

7 Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare: A. la o valoare mai mică de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate tisulară este încă bun B. în stadiul III Leriche durerea este în decubit, se calmează în poziție declivă și se însoțește de tulburări trofice distale C. valoarea indexul gleznă- braț între 0,9 – 1,3 indică o formă compensată de arteriopatie D. o presiune transcutanată între 10-30 mmHg indică o bună compensare metabolică a arteriopatiei E. este cauzată de ateroscleroză la pacientul vârstnic cu factori de risc cardiovascular (pag. 77,78)

*

8 Pacientul cu ischemie acută a membrelor prin tromboză pe un vas cu leziune ateromatoasă: A. nu are factori de risc cardiovascular prezenți B. debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puțin severă și modificarea pulsului și la alte nivele C. apariția hipoesteziei și a deficitului motor nu este un indicator de gravitate D. are o cardiopatie emboligenă E. arteriografia evidențiază oprire netă cu aspect de cupolă a substanței de contrast (pag. 82)

*

9 Insuficiența venoasă cronică: A. este întotdeauna secundară trombozei venoase profunde B. varicele pot apare prin compresie pelvină tumorală sau prin agenezia venelor profunde C. incontinența valvulară poate fi apreciată clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibrației prin percuție de- a lungul venei) D. fenomenele hemodinamice nu se însoțesc de activare leucocitară cu inflamație locală E. ulcerul maleolar indică insuficiență venoasă minoră (pag. 121)

* 10 Tratamentul în insuficiența venoasă cronică: A. venotonicele tratează jena funcțională și previn complicațiile cutanate B. strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici previn complicațiile cutanate C. drenejul postural și contența elastică sunt singurele eficiente D. terapia chirurgicală prin stripping împiedică recidiva E. nu se indică contenția elastică cu ciorap sau benzi elastice (pag. 123)

Pag. 18 din 220

Tema nr. 10 Dispneea acută şi cronică, BPOC Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale pag. 166 * 1 Următoarele cauze pot determina dispneea laringiană: A. Edemul pulmonar acut B. Edemul Quincke C. Pleurezia masivă D. Pneumotoraxul spontan E. Pneumopatia acută infecțioasă (pag. 143) * 2 Următoarele cauze nu determină apariția dispneei cronice: A. Insuficiența cardiacă stângă B. Pericardita cronică constrictivă C. Epiglotita infecțioasă D. Anemia cronică E. Bolile neuromusculare (pag. 143) * 3 Mai multe afecţiuni pot determina dispnee acută fără zgomote anormale, cu excepția: A. Embolia pulmonară; B. Edemul glotei; C. Anemia acută; D. Acidoza metabolică; E. Tamponada cardiacă. (pag. 143) * 4 Emfizemul panlobular se caracterizează prin A. VEMS/CV scăzut; B. CPT scăzută; C. PaO2 normală; D. PaCO2 normală; E. Complianță crescută. (pag. 162) * 5 Care dintre următoarele explorări nu fac parte din diagnosticul BPOC: A. Radiografia toracică; B. Probe funcționale respiratorii; C. Electrocardiogramă; D. Gazometria; E. Ecografia Doppler vascular. (pag. 162)

Pag. 19 din 220

6 Care dintre următoarele explorări trebuie realizate de primă intenție în caz de dispnee: A. Radiografia toracică față; B. Radiografia toracică profil; C. Gazometria arterială; D. EKG; E. Fibroscopia bronșică. (pag. 142) 7 Precizaţi care sunt semnele de gravitate într-o dispnee acută: A. Respirația abdominală; B. Semne neuropsihice; C. Bradicardia; D. Hipertensiunea arterială; E. Bradipnee. (pag. 142) 8 Precizaţi care sunt explorările ce se efectuează pentru orientarea diagnosticului în cazul unei dispnei acute: A. PFR; B. Ecografia cardiacă; C. Ecografie abdominală; D. CT torace; E. Cateterism cardiac drept. (pag. 143) 9 Emfizemul centrolobular se caracterizează prin: A. VEMS/CV scăzut; B. CPT subnormală; C. PaO2 scăzută; D. PaCO2 scăzută; E. DLCO crescută. (pag. 162) 10 BPOC foarte severă se caracterizează prin A. VEMS/CV sub 0,70; B. VEMS sub 30% din cel teoretic; C. VEMS sub 50% din valoarea prezisă în absența insuficienței respiratorii; D. 30%≤VEMS›50% decât cel teoretic; E. VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg. (pag. 163)

Pag. 20 din 220

Tema nr. 11 Tusea şi hemoptizia la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 145-147, 181-182 * fara denumiri comerciale pag. 182 * 1 Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepție, sunt A. Infecțiile căilor aeriene superioare; B. Embolia pulmonară; C. Astmul bronșic; D. Emfizemul pulmonar; E. Edemul pulmonar. (pag. 145) * 2 Precizaţi care dintre următoarele explorări nu se efectuează de primă intenție într-o hemoptizie: A. Hemograma completă; B. Examenul de spută; C. Radiografia toracică; D. Fibroscopia bronșică; E. CT toracică. (pag. 181) * 3 Care dintre următoarele afirmații nu sunt adevărate în cazul unei hemoptizii: A. Orice hemoptizie necesită supraveghere spitalicească; B. Reprezintă eliminarea de sânge din căile aeriene subglotice; C. Hemoptizia masivă nu este precedată de hemoptizii santinele; D. Apare în timpul unui efort de tuse; E. Sângele eliminat este roşu şi aerat. (pag. 181) * 4 La un fost pacient tuberculos următoarele cauze pot determina apariția unei hemoptizii, cu excepția: A. Recidiva BK; B. Dilatarea postcicatriceală a bronhiilor; C. Aspiraţia de corpi străini; D. Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice; E. Bronholitiaza. (pag. 182) * 5 În hemoptiziile de mare abundență nu se efectuează: A. Administrarea de perfuzii macromoleculare; B. Administrarea de terlipresină; C. Embolizare; D. Oxigenoterapie nazală în flux puternic; E. Administrarea de hipotensoare. (pag. 182)

Pag. 21 din 220

6 Care dintre următoarele afirmații definesc o hemoptizie masivă: A. Deces în câteva minute; B. Intubație în extremă urgență; C. >300-500 ml/24h; D. Sputa sanghinolentă cu 100 ml/24h; E. > 200ml odată. (pag. 181) 7 Tusea cronică productivă cu radiografie toracică normală apare în următoarele afecţiuni: A. Mucoviscidoză; B. Astmul hipersecretant; C. Pneumocistoza; D. Pneumopatia infiltrantă difuză; E. Tuberculoza bronșică. (pag. 145) 8 Tusea cronică cu radiografie toracică anormală nu apare în următoarele circumstanţe: A. Fibroza pulmonară; B. Mucoviscidoză; C. Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie; D. Dilatare bronșică difuză; E. Reflux gastroesofagian. (pag. 145) 9 Printre complicațiile tusei cronice se regăsesc: A. Tulburările de ritm; B. Cefaleea; C. Fracturile costale; D. Tulburările de tranzit intestinal; E. Incontinența urinară. (pag. 146) 10 Hemoragia alveolară se întâlnește în următoarele afecțiuni: A. Poliangeita microscopică; B. Sindromul Goodpasture; C. LES; D. Tuberculoza pulmonară; E. Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler. (pag. 181)

Pag. 22 din 220

Tema nr. 12 Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si fara denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156 * 1 Care dintre următoarele afirmații privind dozarea Ig E serice specifice nu este adevărată: A. Reprezintă explorarea de primă intenție în testarea unei alergii; B. Este limitată la 5 pneumoalergeni; C. Este utilă când testele cutanate nu se pot efectua; D. Este inutilă dacă testele cutanate sunt negative; E. Este inutilă dacă examenul clinic este puțin evocator. (pag. 149) * 2 Testele de provocare specifice cuprind următoarele aspecte: A. Declanșarea unei reacții alergice la nivelul mucoasei nazale, bronșice sau conjunctivale la alergenul suspectat; B. Se realizează în timpul terapiei antialergice; C. Sunt utile în caz de suspiciune de alergii profesionale; D. Se efectuează în timpul episoadelor infecțioase; E. Nu necesită supraveghere medicală ulterioară. (pag. 149) * 3 Rinita persistentă se caracterizează prin: A. simptome < 4 zile/săpt.; B. simptome > 4săpt.; C. simptome > 4zile/săpt.; D. simptome < 4 săpt.; E. simptome > 4 zile/săpt sau < 4 săpt. (pag. 148) * 4 Obținerea unui control optim al pacientului astmatic nu presupune: A. Simptome diurne < 4 zile/săpt.; B. Beta 2 mimetice cu acțiune rapidă > 4 doze/săpt.; C. VEMS sau PEF > 85% din cea mai bună valoare personală; D. Simptome nocturne < 1 noapte/săpt.; E. Variație nictemerală a PEF < 15%. (pag. 155) * 5 Spitalizarea unei crize astmatice este indicată atunci când: A. PEF este < 50% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial; B. PEF este < 40% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial; C. PEF cuprins între 40-60% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial; D. PEF cuprins între 30-50% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial; E. PEF este > 50% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial. (pag. 154)

Pag. 23 din 220

6 Astmul persistent moderat se caracterizează prin: A. Simptome cotidiene; B. VEMS < 40% din valorile prezise și cu o variabilitate > 30%; C. Alterarea somnului; D. Utilizarea zilnică de beta 2 agoniști inhalanți cu durată scurtă; E. Simptome de astm nocturn < 1/săpt. (pag. 155) 7 Diagnosticul astmului presupune: A. Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse; B. VEMS/CV diminuat; C. VEMS mai mare cu cel mult 200 ml față de VEMS inițial după administrarea bronhodilatatorului; D. Absența unor alergeni sau factori iritanți; E. Absența istoricului de atopie personală/familială. (pag. 151) 8 Tratamentul astmului acut grav cuprinde următoarele măsuri: A. Oxigen nazal 3-4 l/min.; B. Corticoizi sistemici; C. Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniști; D. Digitalizare; E. Flebotomie. (pag. 153) 9 Astmul instabil se caracterizează prin: A. Scăderea frecvenței crizelor diurne; B. Agravare nocturnă; C. Sensibilitate mai mică a crizelor la bronhodilatatoarele obișnuite; D. Scăderea PEF; E. Creșterea consumului de beta 2 agoniști. (pag. 153) 10 Care dintre următoarele criterii reprezintă semne de gravitate ale unui astmă: A. PEF < 30% decât cel teoretic; B. FR < 30/min.; C. Cianoza; D. Silențium respirator; E. Hipocapnia. (pag. 152)

Pag. 24 din 220

Tema nr. 13 Tuberculoza Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 157-160 * fara denumiri comerciale pag. 157, 158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza pag. 160, fara ultimul chenar cu semnale si notificare pag. 160 * 1 Prezența bacililor acido-alcoolo-rezistenți la examenul direct se evidențiază prin: A. Colorația Mallory; B. Colorația hematoxilină-eozină; C. Colorația Ziehl-Nielsen; D. Colorația Verhoeff; E. Colorația nitrat de argint. (pag. 157) * 2 La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilanțul hepatic (monitorizarea transaminazelor) se face: A. La o săptămână după inițierea tratamentului; B. La 15 zile după inițierea tratamentului și apoi o dată pe lună până la sfârșitul tratamentului; C. Trimestrial; D. O dată la 6 luni; E. Nu este necesar un bilanț hepatic. (pag. 160) * 3 Confirmarea prezenței bacilului Koch se realizează prin efectuarea de culturi pe mediul: A. Geloză simplă; B. Chapman; C. Sabouraud; D. Löwenstein-Jensen; E. Leifson. (pag. 157) * 4 Înaintea instituirii tratamentului antituberculos cu Etambutol se efectuează: A. Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor; B. Examen de urină; C. Audiogramă; D. Identificarea unei eventuale sarcini; E. Examen neurologic. (pag. 159) * 5 Tratamentul antituberculos se va administra: A. În trei prize, în timpul meselor; B. Dimineața, à jeun, la mare distanță de mese; C. Dimineața și seara, înaintea meselor; D. Numai seara, înainte de culcare; E. La prânz, imediat după masă. (pag. 159)

Pag. 25 din 220

6 În tratamentul antituberculos administrat adultului se regăsesc următoarele preparate: A. Etambutolul; B. Pirazinamida; C. Acidul clavulanic; D. Metronidazolul; E. Rifampicina. (pag. 159) 7 Tuberculoza pulmonară comună prezintă următoarele caracteristici: A. Debut brusc, cu febră înaltă, dispnee, tahicardie, dureri toracice; B. Subfebrilități, transpirații nocturne, tuse persistentă; C. Episoade de wheezing, opresiune toracică și tuse; D. Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracică; E. Opacitate parenchimatoasă unică, sistematizată, cu bronhogramă aerică la radiografia toracică. (pag. 157) 8 În privința tratamentului antituberculos al unei femei însărcinate, următoarele afirmații sunt adevărate: A. Pirazinamida este contraindicată; B. Se instituie triterapie IHN + Rifampicină + Pirazinamidă timp de 9 luni; C. Etambutolul este contraindicat; D. Se instituie triterapie IHN + Rifampicină + Etambutol 3 luni, urmată de 6 luni cu IHN + Rifampicină, fără Etambutol; E. Durata totală a tratamentului este de 9 luni. (pag. 159) 9 Urmărirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective: A. Vindecarea pacientului; B. Evitarea răspândirii bolii de către un pacient tratat neadecvat; C. Dezvoltarea rezistenței la medicamentele antituberculoase; D. Supravegherea pacientului până la finalul bolii; E. Documentarea sfârșitului tratamentului. (pag. 159) 10 Tuberculoza miliară prezintă următoarele caracteristici: A. Alterarea rapidă a stării generale; B. Dispnee posibilă pentru forma evoluată; C. Sindrom interstițial micronodular difuz și intens la radiografia toracică; D. BK adesea prezent la examenul direct microscopic; E. Histologic: granulom epitelioid și giganto-celular cu necroză cazeoasă. (pag. 157)

Pag. 26 din 220

Tema nr. 14 Infecţiile bronhopulmonare la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 169-175, 189-192 * 1 Durata tratamentului antibiotic într-o pneumonie necomplicată este: A. 3 zile; B. 3-5 zile; C. 7-14 zile; D. 21 de zile; E. 90 de zile. (pag. 171) * 2 Proba funcțională respiratorie (PFR) într-o pneumopatie interstițială difuză arată: A. Creșterea capacității pulmonare totale (CPT); B. Creșterea raportului DLCO/VA; C. Scăderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV); D. Disfuncție ventilatorie restrictivă; E. Disfuncție ventilatorie obstructivă. (pag. 190) * 3 Într-o pneumopatie alveolară tratată la domiciliu, antibioticul de primă intenție este: A. Amoxicilina; B. Ciprofloxacina; C. Rifampicina; D. Ceftriaxona; E. Levofloxacina. (pag. 171) * 4 Într-o pneumopatie francă lobară acută cu pneumococ se constată că: A. Debutul este insidios; B. Există subfebră; C. Apare hipersonoritate la percuție; D. La auscultație: raluri crepitante sau suflu tubar; E. Radiologic: opacități alveolare vagi, confluente, nesistematizate, uneori bilaterale. (pag. 172) * 5 Într-o fibroză pulmonară primitivă: A. Debutul este brusc, cu tuse și expectorație mucopurulentă; B. Apar frecvent semne extrarespiratorii; C. Vârsta medie de apariție este de 20 de ani; D. Evoluția este favorabilă, spre vindecare; E. Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolită cu PNN frecvent cu eozinofile. (pag. 191)

Pag. 27 din 220

6 Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandată în prezența unor semne de gravitate imediată: A. Confuzie; B. Frecvența cardiacă ≥ 125/min.; C. Roșeață la nivelul pomeților; D. Temperatura de 37-38ºC; E. Presiune arterială < 90/60 mmHg. (pag. 170) 7 Printre criteriile biologice și radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se numără: A. Leucopenia (< 4000 GB/ml); B. Anemia (hemoglobina < 9 g/dl); C. Insuficiența renală (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l); D. PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg; E. Cavitate pe radiografia toracică. (pag. 170) 8 Legioneloza pulmonară prezintă următorul tablou tipic: A. Debut lent, insidios, cu subfebră; B. Tuse cu expectorație mucopurulentă; C. Apar semne neurologice (confuzie, agitație, cefalee); D. Oligurie; E. Radiografie: opacități interstițiale neconfluente, unilaterale. (pag. 172) 9 Tabloul tipic într-o pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae cuprinde: A. Debut brusc, cu febră ridicată, cu frisoane repetate; B. Tuse seacă, tenace; C. Anemie hemolitică cu aglutinine la rece (test Coombs direct pozitiv); D. Radiografie: opacități interstițiale bilaterale; E. Tratament: cefalosporine de a treia generație, 5-7 zile. (pag. 172) 10 Histiocitoza langerhansiană (histiocitoza X) prezintă următoarele caracteristici: A. Afectează subiecții între 20-40 de ani care consumă cantități importante de tutun; B. Prezintă tuse, dispnee de efort, febră, pierdere în greutate; C. Aspect CT toracic: mici cavități chistice care confluează și realizează un aspect de „fagure de miere“; D. Biopsiile transbronșice sunt eficiente în confirmarea diagnosticului; E. Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie orală. (pag. 192)

Pag. 28 din 220

Tema nr. 15 Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul pleural) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 183-185, 186-188 * 1 Transsudatul pleural apare în una din următoarele condiții: A. Mezoteliom malign; B. Sindrom nefrotic; C. Poliartrită reumatoidă; D. Febră mediteraneană; E. Pancreatită. (pag. 187) * 2 Examenul clinic al unui sindrom de revărsat pleural relevă: A. Accentuarea murmurului vezicular; B. Accentuarea transmiterii vibrațiilor vocale; C. Suflu tubar; D. Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleranță; E. Matitate declivă. (pag. 186) * 3 Între semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intră: A. Dispnee majoră; B. Cianoză; C. Bradipnee; D. Puls paradoxal; E. Desaturare. (pag. 184) * 4 Una dintre afirmațiile următoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace, nu este adevărată: A. Timpanism la percuție; B. Accentuarea transmiterii vibrațiilor vocale; C. Diminuarea murmurului vezicular la auscultație; D. Dacă apare matitate bazală: suspiciune de hemopneumotorace; E. Uneori, examenul clinic poate fi normal. (pag. 183) * 5 Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva: A. Opacitate omogenă între peretele toracic și parenchimul pulmonar; B. Opacități interstițiale neconfluente reticulo-nodulare sau miliare; C. Hiperclaritate omogenă și avasculară între peretele toracic și parenchimul pulmonar; D. Excavație cu nivel hidroaeric unic sau multiplu; E. Opacitate alveolară sistematizată. (pag. 183)

Pag. 29 din 220

6 Semnele radiologice de gravitate într-un pneumotorace sunt: A. Mediastin deplasat pe partea contralaterală; B. Cupolă diafragmatică convexă; C. Bridă pleurală; D. Nivel hidroaeric; E. Pneumotorace bilateral. (pag. 184) 7 Un lichid pleural este un exsudat în următoarele condiții: A. Raport proteine în lichid/proteine în sânge > 0,5; B. Rport LDH în lichid/LDH în sânge > 0,6; C. Raport proteine în lichid/proteine în sânge < 0,5 ; D. Raport LDH în lichid/LDH în sânge < 0,6; E. LDH în lichid > două treimi din limita superioară normală a LDH în sânge. (pag. 187) 8 Condițiile în care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt: A. adulți tineri, longilini; B. consecutiv unei fracturi costale; C. fumatul este un factor favorizant; D. ruptura unei cavități aerice aflate în contact cu pleura apicală (bula sau blebsuri); E. după un infarct pulmonar. (pag. 183) 9 Aspectele corecte ale radiografiei toracice într-un revărsat pleural sunt: A. Hiperclaritate omogenă, densă; B. Opacitate omogenă, densă, cu convexitatea în sus; C. Opacitate omogenă, densă, cu concavitatea în sus; D. Deplasarea mediastinului de partea opusă opacității; E. Retracția mediastinului de partea opacității. (pag. 187) 10 Condițiile patologice în care apare un transsudat pleural sunt: A. Insuficiența cardiacă; B. Ciroza; C. Dializa peritoneală; D. Pancreatita; E. Cancer bronhopulmonar. (pag. 187)

Pag. 30 din 220

Tema nr. 16 Tumori ale plămânului primitive şi secundare Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 197-202 1 În cancerul broho-pulmonar fără celule mici, bilanţul iniţial include: A. Fibroscopia bronșică; B. Probele funcționale respiratorii; C. Markerii tumorali; D. Biopsia medulară; E. CT toracic. (pag. 198) 2 Care dintre următoarele investigații aparțin evaluării inițiale al cancerului broho-pulmonar cu celule mici: A. Fibroscopia bronșică; B. Probe funcționale respiratorii; C. Markeri tumorali; D. Biopsie medulară; E. Scintigrafie osoasă. (pag. 198) 3 Cancerul brohopulmonar fără celule mici regrupează următoarele tipuri histologice: A. Epidermoid; B. Cu celule mici; C. Cu celule mari; D. Adenocarcinoamele; E. Slab diferențiat. (pag. 198) * 4 Care din următoarele afirmații referitoare la cancerul bronhopulmonar fără celule mici este adevărată: A. Este mai frecvent întâlnit la femei; B. Apare mai frecvent la nefumători; C. Este mai frecvent întâlnit la bărbați; D. Expunerea la factori profesionali nu este implicată în etiologie; E. Alcoolismul favorizează apariția acestuia. (pag. 198) * 5 Una dintre următoarele afirmații referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar fără celule mici este falsă: A. În stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical; B. În stadiul I sau II inoperabil tratamentul include și radioterapia; C. În stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie țintită; D. În stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie; E. În stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia. (pag. 199)

Pag. 31 din 220

6 Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au următoarele caracteristici: A. Reprezintă 80% din tumorile primitive ale plămânului; B. Asociază frecvent prezența metastazelor; C. Rar, asociază prezența metastazelor; D. Baza tratamentului este chimioterapia; E. Tratamentul de bază este cel chirurgical. (pag. 199) * 7 Care din următoarele afirmații referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici este falsă: A. Are o prezentare centrală; B. Are o frecvență crescută a semnelor generale; C. Are o evoluție lentă, secundară unui timp de dedublare de peste o lună; D. Prezintă totdeauna afectare mediastinală; E. Prezintă o frecvență crescută a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Barter. (pag. 199) * 8 Tumorile pulmonare secundare se prezintă sub mai multe aspecte, cu excepţia: A. Nodulilor pulmonari; B. Limfangitei carcinomatoase; C. Adenopatiilor cervicale; D. Metastazelor endobronșice; E. Adenopatiilor mediastinale. (pag. 200) 9 Miliara metastatică din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent întâlnită în caz de: A. Melanom malign; B. Cancer renal; C. Cancer hepatic; D. Cancer testicular; E. Cancer ovarian. (pag. 200) * 10 Care afirmație referitoare la tumorile pulmonare secundare este falsă: A. Plămânul este al doilea sit ca frecvență pentru metastazare; B. Difuzarea metastatică se poate face pe cale hematogenă; C. Difuzarea metastatică se poate face pe cale limfatică de la ganglionii abdominali; D. Difuzarea metastatică se poate face pe cale limfatică de la ganglionii mediastinali; E. Difuzarea metastatică se poate face pe cale limfatică de la pleura viscerală invadată. (pag. 200)

Pag. 32 din 220

Tema nr. 17 Insuficienţa respiratorie cronică Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 203 1 Următoarele afirmaţii privind insuficienţa respiratorie sunt adevărate: A. Insuficiența respiratorie cronică reprezintă imposibilitatea aparatului circulator de a menține gazometria; B. Insuficiența respiratorie obstructivă se caracterizează prin diminuarea capacității pulmonare totale; C. Insuficiența respiratorie obstructivă se caracterizează prin afectarea schimbului respirator; D. Insuficiența respiratorie restrictivă se caracterizează prin diminuarea capacității pulmonare totale; E. Insuficiența respiratorie restrictivă se caracterizează prin afectarea pompei ventilatorii. (pag. 203) * 2 Insuficiența respiratorie restrictivă de cauză mecanică apare în următoarele situații patologice, cu excepția: A. Cifoscolioză; B. Spondilartrită anchilozantă; C. Malnutriție; D. Pleurezie; E. Toracoplastie. (pag. 203) 3 Insuficiența respiratorie restrictivă datorată unei afectări neurologice sau musculare apare în următoarele circumstanţe patologice: A. Poliomielită anterioară acută; B. Poliradiculonevrită; C. Miastenie; D. Zona Zoster; E. Dermatopolimiozită. (pag. 203) * 4 Insuficiența respiratorie restrictivă apare în următoarele afecțiuni caracterizate prin afectare pulmonară parenchimatoasă, cu excepția: A. Fibroză pulmonară idiopatică; B. Sarcoidoză; C. Astm; D. Silicoză; E. Pneumopatii postradice. (pag. 203) 5 Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază următoarele elemente: A. Diminuarea CPT; B. Scăderea raportului VEMS/CV; C. Diminuarea complianței pulmonare; D. Creșterea raportului DLCO/VA; E. Creșterea CPT. (pag. 203)

Pag. 33 din 220

*

6 Ameliorarea oxigenării la pacienții cu insuficiență respiratorie cronică include următoarele mijloace terapeutice, cu excepția: A. Kinetoterapie respiratorie; B. Oxigenoterapie de lungă durată; C. Tratament diuretic; D. Ventilație asistată; E. Prevenirea episoadelor infecțioase. (pag. 204) 7 Tratamentul etiologic instituit pacienților cu insuficiența respiratorie restrictivă include: A. Chirurgie corectoare a unei scolioze; B. Decorticare pleurală; C. Scăderea ponderală în caz de obezitate; D. Pneumectomie; E. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic. (pag. 204)

*

8 În caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienții cu insuficiența respiratorie markerul biologic cel mai precoce este: A. Hipercapnia arterială cronică; B. Hipoxemia arterială cronică; C. Hipokaliemia; D. Hiponatremia; E. Hipovolemia. (pag. 204)

*

9 Singura cauză de insuficiența respiratorie cronică restrictivă al cărui tratament se bazează în principal pe oxigenoterapie pe termen lung este: A. Astmul; B. BPOC; C. Fibrozele interstițiale; D. Sindromul Guillan-Barre; E. Miastenia gravis. (pag. 204) 10 Mecanismele de acțiune a asistenței ventilatorii mecanice includ: A. Creșterea ventilației alveolare; B. Punerea în repaus a mușchilor respiratori; C. Creșterea complianței pulmonare; D. Creșterea clearance-ului mucociliar; E. Diminuarea hiperinflaței pulmonare. (pag. 204)

Pag. 34 din 220

Tema nr. 18 Detresa respiratorie acută la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 178 1 Sindromul de detresă respiratorie acută reprezintă: A. Insuficiența respiratorie acută ce necesită ventilație asistată; B. Insuficiența respiratorie acută cu un raport PaO2/FiO2 sub 200; C. Insuficiența respiratorie acută cu un raport PaO2/FiO2 peste 200; D. Insuficiența respiratorie acută cu o presiune de ocluzie pulmonară sub 18 mmHg; E. Insuficiența respiratorie acută cu o presiune de ocluzie pulmonară peste 18 mmHg. (pag. 176) 2 Sindromul de detresă respiratorie acută are următoarele caracteristici: A. Asociază un edem pulmonar lezional; B. Asociază un edem pulmonar cardiogenic; C. Prezintă creșteri ale presiunii hidrostatice microvasculare; D. Prezintă creșterea permeabilității alveolocapilare; E. Are prognostic foarte sever. (pag. 176) * 3 Sindromul de detresă respiratorie acută apare secundar următoarelor cauze generale, cu exceptia: A. Infecții respiratorii; B. Traumatisme; C. Infarct miocardic acut; D. Agresiune pulmonară toxică; E. Infecţii extrarespiratorii. (pag. 177) * 4 Sindromul de detresă respiratorie acută secundar agresiunii pulmonare toxice apare în următoarele situații, cu excepția: A. Stările cu șoc non-cardiogen; B. Stările cu șoc cardiogenic; C. Hemopatii; D. Vasculite; E. Stările cu șoc hemoragic. (pag. 177) * 5 Sindromul de detresă respiratorie acută poate apare în următoarele situații patologice, cu excepția: A. Înec; B. Sindrom Mendelson; C. Septicemie; D. Politraumatism; E. Pleurită. (pag. 177)

Pag. 35 din 220

6 Sindromul de detresă respiratorie acută poate apare în următoarele stări patologice: A. Acidoză diabetică; B. Pancreatită acută necrotică; C. Sindrom nefrotic; D. Pneumopatie bacteriană; E. Gripă malignă. (pag. 177) 7 Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt: A. Contuzia pulmonară; B. Traumatismul cranian; C. Fracturi ale oaselor mici; D. Zdrobirea membrelor; E. Monotraumatismul. (pag. 177) * 8 Sindromul de detresă respiratorie acută apare în următoarele circumstanţe accidentale: A. Expunere la fumuri toxice; B. Expunere la temperaturi scăzute; C. Expunere la temperaturi ridicate; D. Expunere la pulberi minerale neiritante; E. Expunere la gaze lipsite de toxicitate. (pag. 177) 9 Sindromul de detresă respiratorie acută apare în următoarele forme de şoc: A. Șoc septic; B. Șoc cardiogen; C. Șoc hemoragic; D. Șoc anafilactic; E. Orice altă formă de şoc non-cardiogen. (pag. 177) * 10 Care dintre următoarele afirmații este falsă: A. În SDRA perturbarea principală este hipoxemia; B. În SDRA capacitatea reziduală funcțională este diminuată; C. În SDRA volumul de închidere al alveolelor este crescut; D. În SDRA nu există afectarea proprietăților elastice ale plămânului; E. În SDRA este posibilă apariția hipertensiunii pulmonare. (pag. 178)

Pag. 36 din 220

Tema nr. 19 Evaluarea gravităţii şi investigarea complicaţiilor precoce la un pacient cu traumatism toracic Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 206-209 * 1 Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic şi respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va putea beneficia imediat de următoarele investigaţii, cu excepţia: A. radiografie toracică B. ecografie cardiacă transtoracică C. tomografie toracica cu substanţă de contrast D. bronhoscopie E. urografie (pag. 206) * 2 Care dintre afirmaţiile următoare este falsă: A. fracturile costale pot produce un pneumotorax B. fractura coastelor inferioare la stanga pot ridica suspiciunea unei leziuni splenice C. pneumotoraxul apare doar în urma unui traumatism toracic D. hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax E. pneumotoraxul sufocant necesită drenaj toracic imediat (pag. 207) * 3 Ruptura de istm aortic se produce prin următoarele mecanisme: A. cădere de la înălţime în picioare B. decelerare brutală şi violentă C. fractura primei coaste D. plagă tăiată la nivelul hipogastrului E. traumatism sever pelvin (pag. 208) * 4 Afirmaţiile următoare sunt adevărate, cu excepţia: A. voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale B. este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals C. pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat D. decelerarea brutală şi violentă produce ruptura de istm toracic E. pacientul care a suferit un traumatism toracic şi care este stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracică (pag. 207) * 5 Care dintre afirmaţiile următoare este falsă: A. ruptura unei bronhii poate să apara printr-un traumatism toracic B. intr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate să se datoreze unei tamponade cardiace C. ruptura diafragmatică este mai frecventă pe stănga D. prezenţa unui nivel hidroaeric intratoracic precizează diagnosticul de ruptura diafragmatica E. radiografia toracică este metoda de elecţie in diagnosticul unei rupturi diafragmatice (pag. 207, 208)

Pag. 37 din 220

6 Complicaţiile precoce după un traumatism toracic sunt: A. pneumotoracele şi hemotoracele B. pneumoperitoneul C. pneumomediastinul D. retroperitoneul E. contuzia pulmonară (pag. 207, 208) 7 Contuzia miocardică produsă prin traumatism toracic se traduce prin:. A. emfizem subcutanat B. tulburări de repolarizare C. durere in hipocondrul drept D. creşterea troponinei E. tulburări de ritm (pag. 208) 8 In cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronşic sunt: A. ruptura bronşică B. ruptura membranei traheale C. ruptura de istm aortic D. dezinserţia laringo-traheală E. contuzia miocardică (pag. 208) 9 Soferul unui vehicul implicat într-un accident rutier frontal, fără să fi avut centura fixată, se loveşte cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot să apară în acest caz? A. contuzie miocardică B. hemopericard C. pneumomediastin D. dezinserţia cuspidelor E. ruptura de pilier (pag. 208) 10 Intr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorată: A. unui şoc hemoragic B. unui şoc cardiogenic legat de o contuzie miocardică sau o disecţie coronară C. unei tamponade (hemoragică sau gazoasă în caz de pneumotorace compresiv) D. unei contuzii pulmonare E. unei luxaţii extrapericardice (pag. 206)

Pag. 38 din 220

Tema nr. 20 Stopul cardio-respiratoriu şi starea de şoc Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 217-219, 220-223 * 1 In cadrul manevrelor de baza in reanimarea cardio – pulmonara, rata de compresiuni toracice / insuflari va fi de : A. 30 compresiuni toracice la 2 insuflari B. 20 compresiuni toracice la 3 insuflari C. 20 insuflari la 3 compresiuni D. 30 insuflari la 2 compresiuni E. 3 compresiuni la 1 insuflare (pag. 217) * 2 In cazul stopului cardiac, dupa administrarea unui soc electric extern se recomanda: A. reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de baza timp de 3 minute B. reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de baza ( masaj cardiac si ventilatie) timp de 2 min C. administrarea 1 mg Adrenalina iv D. administrarea de 300 mg Amiodarona iv E. verificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul EKG (pag. 218) * 3 Definitia clinica a starii de soc este: A. hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor ; B. hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor C. hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor D. hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor E. hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor (pag. 220) * 4 Mecanismul patologic in starea de soc hipovolemic se poate rezuma in : A. ↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea cardiaca →↓ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule B. ↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea cardiaca →↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule C. ↓ volumul circulant →↑ preincarcarea cardiaca →↓ debitul cardiac→↓ aport de O2 la celule D. ↑ volumul circulant →↓ prin preincarcarea cardiaca →↓ debitul cardiac→↑ aport de O2 la celule E. ↓ volumul circulant →↑ preincarcarea cardiaca →↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule (pag. 220) * 5 Mecanismul patologic in starea de soc cardiogen se poate rezuma in : A. ↓ functia de pompare cardiaca →↓ debitul cardiac si ↓ preincarcarea cardiaca →↓ aportul de O2 la celule B. ↓ functia de pompare cardiaca →↓ debitul cardiac si ↑preincarcarea cardiaca →↓ aportul de O2 la celule C. ↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea cardiaca →↓ functia de pompare cardiaca D. vasodilatatie masiva → scade volumul sangvin circulant →↓ functia de pompare cardiaca→↓ aportul de O2 la celule E. vasodilatatie masiva → ↓ perfuzia organelor →↓ functia de pompare cardiaca→↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule (pag. 220)

Pag. 39 din 220

6 In cadrul manevrelor de reanimare cardio – pulmonara sunt adevarate urmatoarele : A. masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / min B. realizarea ventilatiei e mai importanta decat realizarea masajului cardiac C. intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate cat mai repede posibil D. adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv E. In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile externe bifazice sunt de 150-200 J (pag. 217, 219) 7 Dintre medicamentele intalnite in reanimarea cardio – pulmonara ( in stopul cardiac ) fac parte : A. Noradrenalina B. Adrenalina C. Amiodarona D. Digogxin E. Lidocaina (pag. 218,219) 8 In cadrul tratamentului socului anafilactic sunt adevarate urmatoarele : A. administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arteriala B. administrarea de antibiotice este esentiala C. In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi administrata subcutanat D. administrarea de adrenalina se face in bolus iv de 0,5 mg E. In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi administrata intramuscular 0,5 mg. (pag. 222) 9 In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt adevarate urmatoarele : A. expansiunea volemica este indicata in toate starile de soc cu exceptia edemelor pulmonare evidente B. Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii cardiace se indica un inotrop pozitiv C. Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata ) pentru obtinerea unei TA medie ≥ 65 mmHg D. In caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita revascularizarea E. Recurgerea rapida la intubare si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie grava. (pag. 221,222) 10 In stopul cardiac , alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicata in caz de : A. Hipopotasemie confirmata sau suspectata B. Hiperpotasemie confirmata sau suspectata C. Hipercalcemie D. Hipocalcemie suspectata E. Stop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu antidepresive triciclice. (pag. 218)

Pag. 40 din 220

Tema nr. 21 Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 210-216 * fara denumiri comerciale pag. 201, 211, 214 1 Următoarele semne clinice pot releva o tromboză venoasă profundă: A. Febra ridicată (39 – 40 grade), în platou B. Tahicardia cu aspect progresiv C. Durerea de-a lungul traiectului venos D. Păstrarea capacităţii de balans a gambei E. Existenţa unui cordon venos dur. (pag. 210) * 2 Manifestările clinice întâlnite contant în embolia pulmonară sunt, cu exceptia: A. Polipneea B. Hemoptizia C. Bradicardia D. Durerea toracică E. Sincopa (pag. 211) 3 În embolia pulmonară examenul radiologic toracic poate releva: A. O atelectazie în bandă B. Existenţa unei pleurezii C. Opacifierea unui câmp pulmonar D. Supraelevaţia domului pleural E. O opacitate triunghiulară pe fond pleural. (pag. 211) 4 Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravităţii emboliei pulmonare este asigurată de: A. Dozajul D-dimerilor B. Scintigrafia pulmonară de ventilaţie – perfuzie C. Troponina I sau C cardiacă D. Peptidul natriuretic de tip B (BNP) E. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare. (pag. 212) 5 În faza iniţială a emboliei pulmonare o anticoagulare eficientă poate fi realizată cu: A. Acid acetilsalicilic B. Heparină nefracţionată C. Heparină cu masă moleculară mică D. Oxigenoterapie E. Clopidogrel (pag. 212)

Pag. 41 din 220

*

6 După un prin accident tromboembolic tratamentul anticoagulant durează toată viaţa, în caz de: A. Recidiva accidentului tromboembolic B. Neoplazie evolutivă C. Deficit de antitrombină D. În absenţa unui factor favorabil E. În prezenţa unui factor favorabil reversibil. (pag. 213) 7 În identificarea unei trombofilii se recomandă următoarele investigaţii: A. Hemogramă completă B. Dozarea antitrombinei C. Determinarea indicelui de protrombină D. Dozarea factorului VIII E. Dozarea hemocisteinemiei. (pag. 213)

*

8 Diagnosticul diferenţial al emboliei pulmonare masive se face mai ales cu: A. Insuficienţa cardiacă stângă cronică B. Angina pectorală stabilă C. Tamponada pericardică D. Şocul toxico-septic controlat terapeutic E. Cordul pulmonar cronic compensat. (pag. 213)

*

9 Ecocardiografia transtoracică permite evidenţierea următoarelor aspecte în embolia pulmonară masivă: A. Tablou cardiac stâng acut B. Dilatare majoră a cavităţii drepte C. Vizualizarea trombusului în cavităţile cardiace drepte în toate cazurile D. Identificarea trombusului în arterele pulmonare în toate situaţiile E. Hipertrofia marcată a septului interventricular. (pag. 213)

* 10 Tromboliza intravenoasă este indicată în următoarele situaţii: A. Emboliile pulmonare demonstrate la examenul CT, fără hipotensiune arterială B. Emboliile pulmonare însoţite de creşterea lactatemiei arteriale C. Emboliile pulmonare confirmate cu stare de şoc D. Emboliile pulmonare indiferent de formă, dar neînsoţite de stare de şoc E. Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar neconfirmate prin angioscanner sau ecocardiografic. (pag. 214)

Pag. 42 din 220

Tema nr. 22 Patologia vasculară cerebrală (accidente vasculare cerebrale hemoragice şi ischemice) şi meningita (hemoragia) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 250-259, 260-262 * fara denumiri comerciale medicamente * 1 Procentul de AVC ischemice din totalul de AVC este A. 20% c. 50% d. 80% 20% B. 40% C. 50% D. 80% E. 75% (pag. 250) * 2 Embolia cerebrală cu punct de plecare o endocardită infecţioasă trebuie căutată în caz de A. AVC însoţit de febră, suflu de insuficienţă mitrală sau aortică B. AVC cu cefalee şi cervicalgie C. AVC şi fibrilaţie atrială D. AVC şi cardiomiopatie dilatativă E. AVC şi diabet zaharat decompensate (pag. 252) * 3 În caul unui AIT deficitul neurologic regresează în mai puţin de A. 24 ore B. 30 minute C. 48 ore D. 1 oră E. 72 ore (pag. 253) * 4 Tratamentul neurochirurgical în infarctul cerebral se indică în A. tromboză venoasă cerebrală B. infarctul transformat hemoragic C. infarctul lacunar multiplu D. infarct emisferic cu edem cerebral “malign” extensiv E. infarct în teritoriul arterei cerebrale anterioare (pag. 254) * 5 În tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost îl are A. dipiridamolul B. clopidogrelul C. combinaţia dipiridamol-aspirină D. combinaţia clopidogrel-aspirină E. aspirina (pag. 255)

Pag. 43 din 220

6 În cazul suspiciunii de AVC se impune de urgenţă (pentru diagnostic de certitudine) A. măsurarea tensiunii arteriale B. corectarea glicemiei C. repausul la orizontală în pat D. CT craniu E. RMN craniu (pag. 253) 7 Infarctul sylvian superficial se manifestă prin: A. deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial B. sindrom frontal C. afazie dacă este lezată emisfera cerebrală majoră D. agnozie vizuală E. hemianopsie laterală omonimă (pag. 251) 8 Sindromul Wallenberg este A. sindrom altern B. secundar infarctului protuberanţial bilateral C. secundar ischemiei latero-bulbare D. secundar infarctului în teritoriul vertebro-bazilar E. secundar ischemiei capsulei interne (pag. 251) 9 Sindromul pseudobulbar constă în A. râs şi plâns spasmodic B. sindrom cerebelos bilateral C. tulburări de fonaţie şi deglutiţie D. crize epileptice E. demenţă (pag. 252) 10 Bolile arterelor mici sunt A. la originea infarctelor lacunare B. responsabile de 50% din infarctele cerebrale C. produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante D. generatoare de emboli cerebrale E. legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat (pag. 252)

Pag. 44 din 220

Tema nr. 23 Tumorile intracraniene Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 274-276 * 1 Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales A. în lobul frontal B. în hipofiza C. în fosa cerebrală posterioară D. în lobul temporal E. în ventriculul lateral (pag. 274) * 2 Metastazele cerebrale hemoragice apar în A. cancerul mamar B. cancerul de tiroidă C. melanomul malign D. cancerul de colon E. cancerul de prostată (pag. 274) * 3 Hidrocefalia acută apărută ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se tratează prin A. echilibrarea aportului hidro-electrolitic B. corticoterapie C. derivaţie ventriculară externă D. antiepileptice E. antialgice (pag. 274) * 4 Schwanomul acustic este o tumoră benignă derivată din A. meninge B. ependim C. celulele tecii Schwan D. cortul cerebelului E. conductul auditiv intern (pag. 275) * 5 Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic constă în A. pareză de plex brachial B. crize epileptice C. paralizie facială periferică postoperatorie D. sindrom de hipertensiune intracraniană E. migrenă (pag. 275)

Pag. 45 din 220

6 Circumstanţele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt A. epilepsie B. cefalee C. sindrom de hipertensiune intracraniană D. deficit neurologic central instalat progresiv E. pareză de sciatic popliteu extern (pag. 274) 7 Sindromul de hipertensiune intracraniană are în tabloul clinic următoarele semne şi simptome A. cefalee predominant matinală B. sindrom parkinsonian C. vărsături în jet D. edem papilar la examenul de fund de ochi E. vertij Meniere (pag. 274) 8 Glioamele se clasifică în A. astrocitom B. meningiom C. ependimom D. oligodendrogliom E. glioblastom (pag. 274) 9 Imagistica prin CT în cazul tumorilor cerebrale are următoarele roluri A. identifică tumora B. identifică dimensiunea C. identifică tipul anatomo-patologic al tumorii D. identifică efectul de masă E. identifică riscul de angajare (pag. 274) 10 Aspectul tipic RMN pentru meningiom constă în A. tumoră extranevraxială B. limite imprecise C. baza de implantare meningiană extracentrală D. captare intensă şi omogenă a substanţei de contrast E. demielinizare extinsă în trunchiul cerebral (pag. 275)

Pag. 46 din 220

Tema nr. 24 Febra acută la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 309-311 * fara denumiri comerciale - ex. zovirax * 1 Termenul de febră acută recentă se referă la febra ce durează de: A. peste 20 de zile B. 5-20 de zile C. mai puțin de 5 zile D. mai mult de 30 de zile E. mai puțin de 20 de zile (pag. 309) * 2 Funcția de termoreglare este asigurată de: A. hiotalamus B. hipofiză C. epifiză D. suprarenale E. corticosuprarenale (pag. 309) * 3 La toxicomanii pe cale intravenoasă, etiologia febrei acute poate fi: A. infecție urinară B. hepatită alcoolică acută C. pancreatită acută D. tuberculoză E. endocardită dreaptă (pag. 311) * 4 Pentru febra acută neînsoțită de semne de toleranță dificilă și a semnelor orientative se recomandă: A. antibioticoterapie B. antiinflamatoare nesteroidiene C. antiinflamatoare steroidieine D. tratament simptomatic E. antivirale (pag. 311) 5 Dintre substanțele pirogene fac parte: A. interleuchinele B. lizozimul C. factorul de necroză tumorală D. interferonul E. lactoferina (pag. 309)

Pag. 47 din 220

6 Din categoria teren cu risc pentru febra acută, fac parte : A. nou-născuții B. gravidele C. homosexualii D. subiecții cu proteze valvulare E. subiecții recent operați (pag. 309) 7 Dintre patologiile neinfecțioase, pot fi cauză de febră acută: A. bolile metabolice B. intoxicația cu fier la menopauză C. osteoporoza D. bolile inflamatorii sistemice E. tumorile hematologice (pag. 310) 8 Care sunt urgențele infecțioase în fața unei febre acute: A. meningoencefalita B. meningita bacteriană C. faringoamigdalita virală D. septicemia E. endocardita infecțioasă (pag. 311) 9 Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: A. infecția cu HIV B. pneumopatia prin inhalare C. infecție urinară D. hepatită alcoolică acută E. pancreatita acută (pag. 311) * 10 Examene complementare mai specifice pentru o etiologie a febrei acute sunt: A. transaminaze B. testele serologice virale și bacteriene C. hemoleucogramă D. proteina C reactivă E. VSH (pag. 311)

Pag. 48 din 220

Tema nr. 25 Meningitele infecţioase şi meningoencefalitele adultului Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 289-293 * fara figuri si explicatiile acestora * 1 Care dintre următoarele condiții nu apare în cursul evoluţiei unei meningite cu LCR purulent? A. şoc septic B. comă, epilepsie, hidrocefalie C. sindrom de hipertensiune intracraniană D. coagulare intravasculară diseminată (CIVD) E. dezvoltare de xantoame (pag. 291) * 2 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul etiologic al meningitelor este falsă? A. în meningita pneumococică se administrează Cefotaxim ( ± Vancomicină) timp de 15 zile B. în meningita meningococică se administrează Cefotaxim timp de 7 zile C. în meningita cu Listeria monocytogenes se administrează Amoxicilină + aminozide timp de 21 de zile D. în meningita tuberculoasă se instituie cvadriterapie antibacilară E. în neuropaludism se administrează Aciclovir, 30 mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile (pag. 289, 290, 292) * 3 În cazul unui pacient diagnosticat cu meningită de etiologie probabil infecţioasă, care dintre situaţiile următoare nu corespunde cu suspiciunea etiologică? A. copii mici, nevaccinaţi, cu focare supurative în sfera ORL – se suspicionează implicarea Haemophilus influenzae B. tineri ce prezintă un sindrom purpuric – se suspicionează implicarea Neisseria meningitidis C. pacient cu elemente de meningoencefalită acută, recent întors dintr-o călătorie în ţările scandinave – se suspicionează neuropaludismul D. LCR clar, cu predominenţa limfocitelor şi hipoglicorahie- se suspicionează neurotuberculoza E. LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evoluţie spontană bună – se suspicionează etiologia virală (pag. 289-292) * 4 Care dintre următoarele aspecte imagistice (CT sau RMN) nu pledează pentru etiologia herpetică în cazul unui pacient internat cu diagnosticul de meningoencefalită acută? A. leziuni intracraniene bilaterale B. leziuni intracraniene asimetrice C. leziuni intracraniene ce capteaza substanta de contrast D. anomalii radiologice temporale interne E. anomalii radiologice periventriculare (pag. 291) * 5 Care dintre următoarele aspecte ale LCR nu se corelează cu suspiciunea etiologică? A. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram negativi – probabil meningococ B. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram pozitivi – probabil pneumococ C. LCR purulent cu evidenţierea de bacili Gram pozitivi – posibil Listeria monocytogenes D. LCR clar, cu predominenţă limfocitară, asociind prezenţă de hematii, cu normoglicorahie şi fără evidenţierea unui germen pe frotiu la examenul direct – posibil malarie cerebrală E. LCR clar, cu predominenţă limfocitară şi hipoglicorahie – probabil tuberculoză (pag. 289-291)

Pag. 49 din 220

6 În care dintre următoarele situaţii clinice trebuie întotdeauna suspectat diagnosticul de meningită infecţioasă? A. pacient ce prezintă sindrom meningean B. bolnav icteric C. in contextul unui sindrom infecţios (febră) D. pacient cu trismus, contracturi musculare şi tulburări vegetative E. pacient cu paralizii flasce, predominent la rădăcina membrelor, asimetrice, cu evoluţie ascendentă (pag. 289) 7 Care dintre elementele următoare se întâlnesc în meningita meningococică? A. debut brutal al unui sindrom meningean B. suferinţă prodromală în sfera ORL (rinofaringită acută), febră, cefalee, vărsături C. sindrom meningean şi decelarea unei purpure echimotice la nivel tegumentar D. sindrom meningean şi depistarea de coci Gram pozitivi, în diplo, lanceolaţi pe frotiul din LCR E. suferinţă neuromeningee diagnosticată mai frecvent la tineri si la cei cu deficit de complement seric (pag. 290) 8 Care dintre elementele următoare pot fi întâlnite în meningita pneumococică? A. sindrom meningean cu debutul brutal şi tulburări de conştienţă B. suferinţă neuromeningee apărută la persoanele vârstnice, alcoolici, pacienţi splenectomizaţi sau cu traumatisme craniene în antecedente C. frotiu din LCR ce depistează coci Gram negativi în diplo D. frotiu din LCR ce depistează coci Gram pozitivi E. LCR purulent (pag. 289) 9 Care dintre următoarele meningite se declară serviciului epidemiologic? A. meningita meningococică B. meningita pneumococică C. meningita tuberculoasă D. meningita cu Listeria monocytogenes E. meningita cu Haemophilus influenzae (pag. 290) 10 Care dintre elementele următoare pot sugera diagnosticul de meningită cu haemophilus influenzae? A. suferinţă meningeană ce apare la copii nevaccinaţi, cu focare supurative în sfera ORL B. frotiu din LCR ce evidenţiază bacili Gram negativi C. LCR purulent D. LCR clar E. LCR hemoragic (pag. 290)

Pag. 50 din 220

Tema nr. 26 Gripa Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 320-324 * fara epidemiologie (cap I. pct.3), fara denumiri comerciale (ex. Tamiflu, Relenza) * 1 Care dintre următoarele măsuri nu contribuie la întreruperea transmiterii virusului gripal? A. izolarea pacienţilor şi a cazurilor suspecte B. spălarea sistematică a mâinilor cu soluţii hidroalcoolice (pacienţi, vizitatori, personal sanitar) C. purtarea măştilor de protecţie de către pacienţi / personalul de îngrijire D. purtarea ochelarilor de protecţie, a halatului şi a mănuşilor de protecţie de către personalul de îngrijire aflat în contact cu pacienţii E. permisiunea de vizitare a pacienţilor de către rude (pag. 323) * 2 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la diagnosticul gripei este falsă? A. contextul epidemic este important pentru stabilirea diagnosticului de gripă B. perioada de incubaţie în gripă este lungă (aproximativ 10 zile) C. simptomatologia prodromală (febră ridicată, frisoane, artromialgii, cefalee, stare generală de rău) este puţin specifică D. tabloul radiologic nu relevă semne specifice E. suprainfecţiile bacteriene sunt responsabile de o mare parte dintre decese (pag. 321-322) * 3 În care dintre situații, diagnosticul de gripă este improbabil: A. bolnav cu manifestări de viroză respiratorie în context epidemic gripal B. simptome respiratorii şi contact recent cu un pacient confirmat cu gripă C. debut brusc al unei suferinţe respiratorii de aspect viral, după o incubaţie scurtă (1-3 zile) D. tablou clinic caracterizat de febră ridicată, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameţeli E. tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoză şi hipereozinofilie (pag. 321) * 4 Care complicaţie nu apare în infecţia cu virusul gripal? A. suprainfecţii bacteriene B. decompensare cardiacă la persoane diagnosticate cu insuficienţă cardiacă gravă sau valvulopatii grave C. decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice D. sindromul de detresă respiratori acută E. anizocorie (pag. 321) * 5 Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tratamentul gripei este falsă ? A. în prezent se utilizează următoarele antivirale cu acţiune specifică: oseltamivir, zanamivir, amantadină B. antibioticele antibacteriene nu se folosesc decât în cazurile de suprainfecţie dovedită C. este indicată hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate D. se utilizează medicamente antalgice, respectiv antipiretice E. se indică repausul fizic (pag. 322)

Pag. 51 din 220

6 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la virusurile gripale sunt adevărate? A. virusurile gripale au un genom bazat pe ADN B. trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus influenza A, B şi C C. toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru om D. subtipurile virale sunt clasificate în funcţie de tipurile de hemaglutinină şi de neuraminidază E. recomandările genetice sunt responsabile de epidemiile gripale anuale şi de pandemii (pag. 320) 7 Care dintre următoarele subtipuri ale virusului gripal au determinat pandemii în secolul XX ? A. H1N1 B. H2N2 C. H3N2 D. H5N1 E. H1N1v (pag. 323-324) 8 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevărate? A. virusul gripal penetrează celular cu ajutorul neuraminidazei B. după penetrare virusul gripal se replică intracelular C. eliberarea noilor virioni este facilitată de către hemaglutinină D. la nivelul aparatului respirator virusul gripal determină liză celulară şi reacţii inflamatorii E. suprainfecţiile bacteriene apar obligatoriu în evoluţia gripei (pag. 320) 9 În suspiciunea de gripă, care dintre următoarele explorări biologice pot fi utilizate pentru confirmare? A. izolarea virusului gripal pe culturi celulare B. detectarea structurilor genomice prin RT-PCR C. detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA D. detectarea anticorpilor specifici prin imunofluorescenţă indirectă (probă din prelevatul nazal) E. detectarea anticorpilor specifici prin reacţia Paul-Bunnell-Hăngănuţiu (probă de sânge) (pag. 322) 10 Următoarele categorii de persoane au indicaţie de vaccinare antigripală: A. sugarii peste vârsta de 3 luni B. vârstnicii (peste 65 de ani) C. persoanele cu suferinţe bronhopulmonare cronice D. gazdele speciale care prezintă deficite imunitare celulare (mai ales infecţia HIV) E. persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumină (pag. 323)

Pag. 52 din 220

Tema nr. 27 Infecţia cu HIV Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 325-328 * fara denumiri comerciale ex. Bactrium, fara date epidemiologice, fara pc. VI Altele - care care cuprinde informatii despre legislatia Franceza * 1 Diagnosticul infecției cu HIV se bazează pe: A. tipare limfocitară CD4/CD8 B. test ELISA combinat de generația a patra C. determinarea nivelului limfocitelor CD4 D. test genotipic de rezistență E. imunofenotipare (pag. 325) * 2 Care este cea mai frecventă infecție oportunistă întâlnită la pacienții infectați cu HIV: A. criptococoza B. toxoplasmoza cerebrală C. pneumocistoza pulmonară D. sarcomul Kaposi E. leucoencefalopatia multifocală progresivă (pag. 327) * 3 Profilaxia primară pentru pneumocistoză și toxoplasmoză la pacienții infectați cu HIV se face cu: A. cotrimoxazol B. fluconazol C. pirimetamină D. ganciclovir E. foscarnet (pag. 326) * 4 Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de tip: A. pneumonie francă lobară B. abces pulmonar C. pneumopatie interstițială febrilă, rezistentă la antibioticele clasice D. sindrom pertusiform cu expectorație purulentă E. sindrom al disfuncţiei reactive de căi aeriane (RADS) (pag. 327) * 5 Cea mai frecventă localizare a infecției cu citomegalvirus la pacienții infectați cu HIV este: A. hepatică B. ganglionară C. pulmonară D. retiniană E. cerebrală (pag. 327)

Pag. 53 din 220

6 Principalele enzime din structura HIV sunt: A. transcriptaza inversă B. proteaza C. neuraminidaza D. integraza E. hemaglutinina (pag. 325) 7 Care dintre enunțurile referitoare la tratamentul antiretroviral sunt adevărate: A. se recomandă pacienților cu CD4>500 cel/mm³ B. cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale C. este indicat pacienților simptomatici D. se recomandă pacienților cu CD4<200 cel/mm³ E. scade morbiditatea și mortalitatea, refăcând parțial capacitatea imună (pag. 326) 8 Care dintre enunțurile referitoare la toxoplasmoza cerebrală sunt false: A. trebuie avută în vedere la un pacient infectat cu HIV în prezența oricărui semn neurologic B. în general apare la pacienții cu CD>500 cel/mm³ C. tratamentul se face cu fluconazol D. aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect în cocardă E. nu este necesară profilaxia secundară (pag. 327) 9 În legătură cu leucoencefalopatia multifocală progresivă sunt adevărate afirmaiile: A. este determinată de Cryptococcus neoformans B. se manifestă prin tulburări neurologice grave C. este o suferință demielinizantă D. se tratează cu voriconazol E. este determinată de virusul JC (pag. 327) 10 Profilaxia transmiterii materno-fetale a infecției cu HIV cuprinde: A. tratarea mamei pe timpul sarcinii B. alimentația la sân a nou-născutului timp de 6 săptămâni C. profilaxia cu cotrimoxazol D. tratament profilactic antiretroviral pentru nou-născut timp de 6 săptămâni E. aducerea la zi a vaccinărilor (pag. 328)

Pag. 54 din 220

Tema nr. 28 Boli cu transmitere sexuală Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 329-333 * fara date epidemiologice specifice Frantei, fara denumiri comerciale (ex. Extencilline) * 1 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectiile cu transmitere sexuala (IST) nu este corecta? A. In prezenta unei IST se vor cauta intotdeauna alte IST. B. Se va insista asupra masurilor de profilaxie. C. Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc D. Se vor depista si trata partenerii E. IST cuprind si formele asimptomatice de boala (pag. -) * 2 Care dintre urmatoarele infectii nu este IST A. Infectiile microbiene stafilococice si streptococice B. Infectiile cu gonococ C. Infectiile cu chlamidia D. Sifilisul E. Ectoparazitozele (scabia si pediculozele) (pag. -) * 3 Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? A. IST sunt infectii asimptomatice B. IST prezinta arsura, prurit, durere C. IST prezinta scurgere D. IST poate produce prostatite E. IST poate produce salpingite (pag. -) * 4 Diagnosticul de IST nu se pune pe: A. TPHA, VDRL B. Serologie virusurilor hepatitice A, B, C C. Serologie HIV 1 si 2 D. Prelevat uretral sau vaginal E. Doar pe examenul clinic (pag. -) * 5 Managementul unei IST nu cuprinde A. Profilaxia primara si secundara B. Tratamentul curativ C. Vaccinarea anti-HPV indiferent de varsta D. Profilaxia recidivelor E. Tratamentul factorilor de risc (pag. -)

Pag. 55 din 220

6 Infectia cu gonococ are urmatoarele caracteristici: A. Are perioda de incubatie intre 14-21 zile B. Are perioada de incubatie intre 2-7 zile C. La barbat manifestarea clinica este de uretrita clasica D. Boala nu apare niciodata la nou-nascut E. La femei poate produce sterilitate tubara (pag. -) 7 Care dintre urmatoarele afirmatii privind infectiile gonococice sunt adevarate? A. Diagnosticul este sugerat de examenul clinic B. Examenul direct este concludent atat la barbati cat si la femei C. Examenul direct arata prezenta diplococilor Gram negativi in boabe de cafea D. In formele neclasice se poate realiza o cultura pe medii speciale E. Tratamentul se face cu ceftriaxona 250 mg im (pag. -) 8 Infectia cu chlamidia trachomatis are urmatoarele caracteristici: A. Produce uretrite si cervicite B. Serotipurile L1, L2, L3 produc limfogranulomatoza venerica C. Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezinta o colecistita acuta D. Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alcatuit doar din uretrita si poliartrita E. Tratamentul uretritei si cervicitei se face cu azitromicina 1g per os (pag. -) 9 Care dintre urmatoarele afirmatii ale infectiei sifilitice sunt adevarate: A. Este produsa de o spirocheta B. Are trei stadii: sifilis primar, secundar si tertiar C. Neurosifilisul apare doar in stadiul tertiar D. Diagnosticul serologic cuprinde doua teste: unul treponemic, altul netreponemic E. VDRL este un test sensibil dar putin specific (pag. -) 10 Tratamentul sifilisului se face cu: A. De electie sunt ciclinele B. Penicilina G sau cicline in caz de alergie C. In sifilisul precoce se administreaza 2,4 Mui benzatin penicilina x3 injectii saptamanale D. In neurosifilis se administreaza penicilina G 18-24 Mui/zi, 14-21 zile E. In sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18 zile (pag. -)

Pag. 56 din 220

Tema nr. 29 Infecţiile nosocomiale Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 339-341 * fara date procentuale intrucat nu sunt valabile pentru Romania, fara epidemiologie * 1 Referitor la infecţiile nosocomiale sunt adevărate următoarele aspecte, cu excepţia: A. sunt infecţii asociate îngrijirilor medicale B. sunt infecţii asociate activităţilor de îngrijire curativă C. sunt infecţii asociate activităţilor de profilaxie D. sunt infecţii asociate activităţilor de diagnostic E. sunt infecții asociate automedicației la domiciliu (pag. 339) * 2 Cele mai frecvente infecţii nosocomiale sunt: A. pneumopatiile infecţioase B. infecţiile urinare C. infecţiile digestive D. infecţiile leagate de catetere E. infecţiile de plagă operatorie (pag. 340) * 3 Infecţiile nosocomiale de plagă operatorie se definesc etiologic prin: A. aspect clinic: prezența obligatorie a secrețiilor purulente B. serologic: teste bacteriologice pozitive C. microbiologic: cultură pozitivă dintr-o probă recoltată de la nivelul plăgii operatorii D. semne clinice şi biologice apărute în primele 15 zile de la momentul intervenţiei, indiferent de tipul acesteia E. semne clinice şi biologice apărute în decurs de 30 de zile de la intervenţie, în cazul implantării de material străin (pag. 340) * 4 Privitor la măsurile de izolare instituite la identificarea unor infecţii nosocomiale sunt adevărate următoarele, cu excepţia: A. este indicată purtarea măştii de către pacientul cu tuberculoză B. este indicată purtarea măştii de către personalul de îngrijire a pacientului cu tuberculoză C. limitarea ieşirilor şi vizitelor pacientului cu tuberculoză până la momentul externării D. izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea contaminării cu microbi oportunişti E. limitarea transportului pacienţilor cu infecţie nosocomiale cu bacterii multirezistente (pag. 341) * 5 Pneumopatiile infecţioase nosocomiale se caracterizează prin următoarele, cu excepţia: A. principalul factor de risc este infectarea endotraheală B. semne clinice: febră, expectoraţii purulente C. semne biologice: hemoculturi pozitive D. semne biologice: leucocitoza E. semne radiologice: opacităţi pulmonare recent apărute (pag. 340)

Pag. 57 din 220

6 Semnele biologice pe care se bazează diagnosticul infecţiilor pulmonare nosocomiale sunt: A. hemoculturi pozitive B. izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar C. izolarea unei bacterii din expectoraţie D. leucocitoză cu neutrofilie E. leucopenie cu limfocitoză (pag. 340) 7 Referitor la infecţiile nosocomiale de cateter sunt adevărate următoarele: A. sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale decât la cele periferice B. sunt mai frecvent localizate la cateterele periferice decât la cele centrale C. sunt cele mai frecvente tipuri de infecţiile nosocomiale D. diagnosticul pozitiv se stabileşte prin minimum trei culturi pozitive de la nivelul cateterului E. diagnosticul pozitiv se stabileşte print-o cultură pozitivă de la nivelul cateterului (pag. 340) 8 Definirea infecţiilor urinare nosocomiale se bazează pe următoarele criterii: A. epidemiologic: infecţie aflată în perioada de incubaţie la momentul internării într-o unitate sanitară B. clinic: febră, polachiurie, imperiozitate micţională, dureri pelvine C. biologic: prezenţa unei bacteriurii asimptomatice D. biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultură>100 CFU/ml+leucociturie >100/ml) E. biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultură>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml) (pag. 340) 9 Diagnosticul pneumopatiilor infecţioase nosocomiale se bazează pe următoarele semne: A. clinice: tuse, dispnee, wheezing B. clinice: febră, expectoraţii purulente C. biologice: hemoculturi pozitive D. radiologice: opacităţi pulmonare recent apărute E. radiologice: infiltrat interstiţial recent apărut (pag. 340) 10 Măsurile profilactice ale infecţiilor nosocomiale cuprind: A. spălarea mîinilor înaintea fiecărei îngrijiri acordate B. spălarea mîinilor după fiecare îngrijire acordate C. purtarea mănuşilor sterile indiferent de tipul de îngrijire acordată D. sterilizarea instrumentarului E. purtarea măştilor (pag. 340-341)

Pag. 58 din 220

Tema nr. 30 Septicemiile Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 370-375 * fara date epidemiologice * 1 Care dintre următoarele date definesc bacteriemia? A. prezența de bacterii în sânge obiectivată prin una sau mai multe hemoculturi B. răspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecţioasă sau nu C. o infecţie sistemică confirmată D. o infecţie asociată cu hipotensiune E. o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ (pag. 370) * 2 Care dintre următoarele date definesc Sindrom de Răspuns Inflamator Sistemic (SIRS)? A. prezenţa de bacterii în sânge obiectivată prin una sau mai multe hemoculturi B. răspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecţioasă sau nu C. bacteriemie si noţiunea clinică a impactului acestei bacteriemii D. o infecţie confirmată clinic şi/sau microbiologic E. o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ (pag. 370) * 3 Care dintre următoarele date definesc şocul septic? A. depsis şi hipotensiune arterială B. depsis şi insuficienţă respiratorie (hipoxemie inexplicabilă) C. depsis şi disfuncţie neurologică: confuzie, agitaţie, dezorientare, torpoare D. depsis şi disfuncţie hematologică: tulburări de coagulare E. depsis grav cu hipotensiune arterială persistentă în ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puţin 500 ml şi/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive) (pag. 371) * 4 Care dintre următoarele microorganisme sunt mai frecvent incriminate în etiologia unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, în cazul unui pacient alcoolic? A. stafilococi, streptococi B. enterobacterii C. pneumococi, Klebsiella pneumoniae D. pseudomonas sp, enterococi E. bacili Gram negativi, stafilococi (pag. 373) * 5 Ce tratament etiologic de primă intenţie aţi aplica în cazul unui pacient diagnosticat cu sepsis, fără semne de gravitate, la care presupuneţi implicarea unor enterobacterii dobândite în mediu comunitar? A. monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxonă sau fluorochinolonă B. oxacilină, cloxacilină C. ticarcilină sau piperacilină asociată cu amikacină sau isepamicină D. amoxicilina E. amoxicilină asociată cu gentamicină sau netilmicină (pag. 374)

Pag. 59 din 220

6 Definiţia clinică a sindromului de răspuns inflamator sistemic cuprinde: A. febră peste 38ºC sau sub 36ºC B. frecvenţa cardiacă peste 90/min C. oligurie D. frecvenţa respiratorie peste 20/min E. hiperleucocitoză peste 12000/mm³, leucopenie sub 4000/mm³ sau mai mult de 10% celule imature (pag. 370) 7 Care dintre următoarele date asociate unei infecţii cu criterii de SIRS definesc sepsisul grav? A. hipotensiune arterială: presiunea arterială sub 90 mmHg sau scădere cu 40 mmHg B. hipoperfuzie periferică cu cianoză, marmorare C. insuficienţă respiratorie: hipoxemie inexplicabilă D. tulburări de coagulare E. hiperleucocitoză peste 12000/mm³, leucopenie sub 4000/mm³ sau mai mult de 10% celule imature (pag. 370) 8 În cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre următoarele date constituie semne de gravitate imediată? A. hipotensiune şi semne de anomalie a perfuziei tisulare B. febră peste 38ºC sau sub 36ºC C. semne cutanate: cianoză, marmorare, creşterea timpului de recolorare cutanată, scăderea locală a temperaturii cutanate D. oligurie: diureză spontană sub 0,5 ml/kg/oră E. anomalii ale funcţiilor superioare (pag. 371) 9 Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevărate? A. este iniţiat de urgenţă după recoltarea probelor microbiologice B. este iniţial probabilistic, ghidat de contextul clinic şi epidemiologic C. se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioadă de 15 zile, sau mai mult D. se face per os, în monoterapie, pe o perioadă de cel putin 3 săptămâni E. va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice (pag. 374) 10 Persistenţa febrei la un pacient cu sepsis impune: A. repetarea hemoculturilor B. identificarea unor noi localizări secundare C. continuarea tratamentului iniţiat, febra nefiind un indicator fidel al eficienţei terapeutice D. verificarea porţii de intrare E. identificarea unei complicaţii iatrogene (pag. 375)

Pag. 60 din 220

Tema nr. 31 Diareea acută şi deshidratarea la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 403-407 * fara date epideologice, fara denumiri comerciale (ex. Tiorfan) * 1 Diareea acută se defineşte ca: A. emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu debut brusc şi durata de mai puţin de 14 zile B. emisia unui scaun lichid sau moale şi abundent C. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc şi durata de mai puţin de 14 zile D. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc şi durata de minimum 14 zile E. emisia de scaune numeroase, puţin abundente şi care conţin sânge şi puroi (pag. 403) * 2 Sindromul gastroenteric se caracterizează prin: A. diaree profuză şi apoasă B. evoluţie rapid favorabilă C. evoluţie letală în absenţa tratamentului D. afectare colică invazivă E. risc de şoc septic (pag. 404) * 3 În etiologia sindromului dizenteric este implicat: A. clostridium perfrigens B. calicivirus C. rotavirusuri D. shigella sp. E. vibrio cholerae (pag. 405-406) * 4 În diareea acută, coprocultura pe medii selective este indicată în caz de: A. sindrom dizenteric B. sindrom gastroenteritic C. diaree > 5 zile D. diaree apărută după un tratament antibiotic E. diaree apărută după chimioterapie (pag. 404) * 5 Tratamentul în diareea acută implică: A. spitalizare obligatorie B. rehidratare parenterală în caz de deshidratare severă C. modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a tranzitului intestinal în suspciunile de diaree invazivă D. rehidratare orală în caz de deshidratare severă E. antibioticoterapie empirică, indicată în toate cazurile de diaree acută, până la elucidarea cauzei (pag. 406-407)

Pag. 61 din 220

6 Sindromul holeriform se caracterizează prin: A. diaree "banală", puţin severă B. diaree profuză şi apoasă C. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ şi conţinut bogat de glere, sânge şi puroi D. risc de deshidratare severă, în absenţa terapiei E. evoluţie rapid favorabilă în majoritatea cazurilor (pag. 404) 7 Sindromul dizenteric se caracterizează prin: A. afectare intestinală B. afectarea invazivă a colonului C. sindrom septic moderat sau chiar absent D. risc de şoc septic E. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ şi conţinut bogat de glere, sânge şi puroi (pag. 404) 8 Privitor la toxiinfecţiile alimentare stafilococice sunt adevărate următoarele: A. se definesc prin apariţia a minimum trei cazuri grupate, cu simpromatologie similară, în general digestivă, a căror cauză poate fi corelată cu aceeaşi origine alimentară B. incubaţie lungă C. incubaţie scurtă D. vărsăturile sunt în prim plan, diareea în plan secund E. diareea este în prim plan, vărsăturile în plan secund (pag. 405) 9 Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele aspecte, cu excepţia: A. clinic: erupţie rozeoliformă, puls disociat, scaune diareice B. biologic: leucocitoză, citoliză hepatică C. biologic: leucopenie, citoliză hepatică D. coprocitologic: hematii și eozinofile abundente E. hemoculturile şi serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului (pag. 406) 10 Privitor la tratamentul cu antibiotice administrat în diareea acută, sunt adevărate următoarele: A. trebuie iniţiat după recoltarea probelor biologice B. macrolidele sunt indicate în salmoneloze C. chinolonele sunt indicate în salmoneloze D. doxiciclina este indicată în shigeloze E. metronidazolul este indicat în diareea cu Clostridium difficile (pag. 407)

Pag. 62 din 220

Tema nr. 32 Profilaxia tetanosului Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 367-369 * fara date epidemiologice * 1 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la managementul unui caz de tetanos este falsă? A. plaga se curăţă şi se debridează B. plaga se acoperă cu unguente grase şi se pansează ocluziv C. se practică antibioterapie (Penicilina G administrată i.v.) D. se practică seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei) E. bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic (pag. 368) * 2 Care tip de complicaţie nu este specifică tetanosului? A. complicaţii tromboembolice B. suprainfecţii pulmonare (prin aspiraţie) C. nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsură D. sindroame disautonome E. decompensarea tarelor preexistente (pag. 368) * 3 Sunteţi în faţa unui pacient vaccinat antitetanic incomplet, care prezintă o plagă cutanată cu risc tetanigen foarte crescut. Care dintre măsurile următoare nu este indicată pentru profilaxia tetanosului? A. rapel antitetanic B. aducerea la zi a vaccinării conform schemelor recomandate C. administrarea de anticorpi umani specifici (IgG, 500 ul) D. injectarea de permanganat de potasiu (soluţie 1%) în jurul plăgii E. antibioterapie empirică (pag. 369) * 4 Sunteţi în faţa unui pacient, victimă a unui accident rutier, ce prezintă multiple plăgi murdare; pacientul a fost adus tardiv la medic, la locul accidentului efectuându-se doar o debridare incompletă. Ţinând cont de statusul vaccinal, care dintre următoarele afirmaţii este falsă? A. rapel antitetanic în urmă cu 3 ani - instituiţi antibioterapie, seroterapie şi vaccinare completă B. rapel antitetanic în urmă cu 11 ani - efectuaţi rapel, administrare de imunoglobuline specifice, antibioterapie C. rapel antitetanic în urmă cu 8 ani - efectuaţi un nou rapel şi instituiţi antibioterapie D. pacient cu vaccinare incompletă - practicaţi antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a vaccinării specifice, administrare de imunoglobuline specifice E. vaccinare absentă sau nesigură - vaccinare completă, imunoglobuline specifice, antibioterapie (pag. 369) * 5 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la vaccinarea antitetanică este falsă? A. primovaccinarea se practică la sugar şi constă în trei administrări la interval de o lună (2, 3 şi 4 luni de viaţă) B. primul rapel se efectuază înainte de vârsta de 18 luni C. rapeluri se practică ulterior la 6 ani, 11-13 ani şi 16-18 ani D. la adult se practică rapel odată la 25 de ani E. vaccinul conţine o toxină fără putere patogenă (pag. 369)
Pag. 63 din 220

6 Care din următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia şi profilaxia tetanosului sunt adevărate? A. tetanosul este o boală infecţioasă datorată efectului neurogen al exotoxinei produse de Clostridium difficile B. pătrunderea microbului în organism se face strict prin intermediul unei plăgi cutanate C. bacilul tetanic se dezvoltă în condiţii de anaerobioză D. toxina se deplasează pe cale axonală, în mod centripet şi blochează eliberarea de neurotransmiţători la nivel sinaptic, ceea ce induce spasticitate musculară E. profilaxia specifică apelează la un vaccin ce conţine anatoxina tetanică (pag. 367-369) 7 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la toxina produsă de Clostridium tetani sunt adevărate? A. tetanospasmina nu are efect decât dacă subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat incorect) şi dacă local sunt îndeplinite condiţii propice (anaerobioză) B. toxina se deplasează pe cale axonală în mod centripet C. paraliziile produse sunt flasce şi au caracter asimetric, ascendent D. la nivel sinaptic, este blocată eliberarea unor neurotransmiţători, ceea ce induce spasticitate musculară E. toxina este responsabilă de apariţia de deficite senzoriale (pag. 367) 8 În faţa căror situaţii clinice trebuie avut în vedere diagnosticul de tetanos? A. plăgi cutanate sau mucoase B. plăgi ce crează condiţii locale de anaerobioză (ischemie, necroze) C. paralizii simetrice, flasce, descendente D. trismus decelat la o persoană în vârstă provenită din Franţa E. sugar provenit din ţări în curs de dezvoltare, ce prezintă dificultăţi de alimentare (pag. 367-368) 9 Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre următoarele date clinice sunt adevărate? A. incubaţia este în medie de 7 zile B. simptomul inaugural este trismusul (permanent, ireductibil, fără febră asociată) C. simptomul inaugural este ptoza palpebrală simetrică D. contracturile musculare cuprind iniţial membrele, apoi trunchiul şi faţa E. contracturile generalizate sunt responsabile de opistotonus (pag. 368) 10 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la profilaxia tetanosului sunt adevărate? A. vaccinarea antitetanică este obligatorie B. vaccinul contine antitoxina tetanică C. nu există contraindicaţii de vaccinare D. primovaccinarea se efectuează la copilul mic sub un an şi constă din trei administrări de produs biologic E. in faţa oricărei plăgi trebuie verificat statusul vaccinal al pacientului (pag. 369)

Pag. 64 din 220

Tema nr. 33 Hemoragia digestivă Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 426-429 * 1 În clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnifică A. Hemoragie în pânză B. Vas vizibil nehemoragic C. Cheag aderent D. Pete pigmentare E. Hemoragie în jet (pag. 427) * 2 Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de administrarea A. Aspirinei B. Omeprazolului C. Enalaprilului D. Furosemidului E. Metoclopramidului (pag. 428) * 3 Hemoragia digestivă superioară este definită ca hemoragie provenită din tubul digestiv situat A. În aval de unghiul duodenojejunal B. În aval de flexura splenică C. În aval de valvula ileocecală D. În amonte de unghiul duodenojejunal E. În aval de flexura hepatică (pag. 426) * 4 Circumstanțele în care se efectuează endoscopie digestivă superioară în urgență include A. Pacientul cu instabilitate hemodinamică marcată B. La toți pacienții intubați și ventilați C. Cu scop exclusiv diagnostic inițial D. La pacientul a jeun de 6 ore sau după golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii intravenoase lente cu eritromicină E. La 72 ore de la debutul sângerării pentru a aștepta oprirea spontană a acesteia (pag. 427) * 5 La un pacient cu hemoragie digestivă inferioară cu colonoscopie normală și hemoragie care persistă și este abundentă, se va avea în vedere efectuarea de urgență a A. Tomografiei computerizate B. Rezonanței magnetice nucleare C. Arteriografiei celiomezenterice D. Examinării cu videocapsula endoscopică E. Laparoscopiei diagnostice (pag. 428)

Pag. 65 din 220

6 Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu inhibitori de pompă de protoni (IPP) intravenos cu seringă electrică (IVSE) este indicat în A. Hemoragia în pânză B. Vas vizibil nehemoragic C. Cheag aderent D. Pete pigmentare E. Fond alb al leziunii (pag. 427) 7 Diagnosticul diferențial în caz de hemoragie digestivă superioară include A. Hemopatii maligne B. Hemoptizia C. Sângerarea de origine ORL D. Vărsăturile cu conținut de culoare roșie (vin, sfeclă roșie) E. Anevrism de arteră mezenterică (pag. 426) 8 Producerea unei hemoragii digestive inferioare la pacienţii cu cancer de colon este favorizată de un tratament cu A. Antiagregante plachetare B. Prokinetice C. Anticoagulante D. Antidiareice E. Hipolipemiante (pag. 428) 9 Conduita inițială în hemoragiile digestive include A. Tușeul rectal B. 2 căi venoase periferice sau o cale centrală în funcție de gravitate C. Endoscopie digestivă chiar din momentul primirii pacientului D. Administrare de octreotid în caz de ulcer gastric hemoragic E. Oxigenoterapie (pag. 426-427) 10 La pacienţii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestivă superioară, în caz de eşec repetat al tratamentului endoscopic, se recomandă A. Embolizare arterială pe cale radiologică B. Intervenţie chirurgicală C. Tratament injectabil cu inhibitori de pompă de protoni D. Administrare intravenoasă de hemostatice E. Tratament cu sucralfat în doză de 4 grame pe zi (pag. 428)

Pag. 66 din 220

Tema nr. 34 Hepatitele virale Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 450-458 * 1 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală tip A este adevărată ? A. este determinată de un virus ADN B. calea de transmitere este parenterală C. incubaţia este cuprinsă între 2-6 luni D. infecţia este cel mai adesea simptomatică şi cronicizează frecvent la imunodeprimaţi E. diagnosticul se stabileşte pe baza evidenţierii IgM anti-VHA în faza acută, IgG anti VHA izolate semnificând un contact vechi (pag. 451) * 2 Referitor la hepatita cronică cu VHB, în care dintre situaţiile următoare se indică tratament antiviral? A. ADN VHB ≥ 2000 UI/ml, şi/sau creştere persistentă a ALAT cu viremie detectabilă şi scor Metavir ≥ A2 şi/sau F2 B. ADN VHB ≥ 20000 UI/ml, şi/sau ALAT ≥ 10 N şi scor Metavir ≥ A1 şi/sau F1 C. ADN VHB detectabil şi/sau ALAT ≥ 10 N şi scor Metavir ≥ A1 şi/sau F1 D. ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT şi scorului Metavir E. ADN VHB > 20000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT şi scorului Metavir (pag. 452) * 3 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antiviral în hepatita cronică tip C este adevărată? A. este contraindicat în cazurile de ciroză compensată B. este indicat în principal în cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate C. este indicat la pacienţii cu manifestări extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar în prezenţa fibrozei semnificative D. se bazează pe monoterapie cu interferon alfapegilat E. scăderea încărcăturii virale cu 1 log în săptămâna 12 de tratament permite continuarea tratamentului pe durata prevăzută iniţial (pag. 453) * 4 Care dintre suferinţele următoare este cauză frecventă a unui sindrom de citoliză hepatică mai mică de 10 ori valoarea normală? A. hepatita autoimună, boala Wilson, sindromul Budd-Chiari B. ficatul cardiac, boala celiacă, disfuncţia tiroidiană C. firoză, hepatite virale cronice B şi C, hepatită medicamentoasă, hemocromatoză, hepatopatie alcoolică, steatohepatită nonalcoolică D. carcinomul hepatocelular E. parazitoze, amiloidoză, tuberculoză (pag. 455-456)

Pag. 67 din 220

*

5 Care dintre suferinţele următoare este cauză frecventă a unui sindrom de citoliză hepatică mai mare de 10 ori valoarea normală? A. boala Wilson, hepatita autoimună B. sindromul Budd-Chiari, infiltraţie tumorală hepatică C. ciroza hepatică, carcinomul hepatocelular D. hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita medicamentoasă sau toxică, litiaza veziculară cu migrare de calcul, ischemia hepatică E. pancreatita acută, ulcerul gastroduodenal (pag. 456-457) 6 Care dintre următoarele date clinice, biologice si evolutive caracterizează o hepatită virală acută formă fulminantă? A. apariţia unei encefalopatii hepatice la mai puţin de 2 săptămâni de la apariţia icterului B. scăderea indicelului de protrombină (frecvent<25%) C. mortalitate ridicată (>50% în absenţa tratamentului prin insuficienţă hepatică sau complicaţiile acesteia) impunând internarea în secţii de terapie intensivă D. creşterea indicelui de protrombină (frecvent>75%) E. apariţia unor manifestări extrahepatice: poliradiculonevrită, anemie hemolitică autoimună, glomerulopatie (pag. 451) 7 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală tip B sunt adevărate? A. etiologia este reprezentată de un virus ARN, transmis pe cale sexuală, parenterală, verticală sau orizontală B. incubaţia este cuprinsă între 6-12 săptămâni C. diagnosticul de hepatită acută B se bazează pe evidenţierea Ag HBs şi Ig M anti HBc D. cronicizarea este frecvent întâlnită la adult E. istoria naturală a hepatitei cronice B prezintă 3 faze: imunotoleranţa, imunoeliminarea şi faza non replicativă (pag. 451, 542) 8 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală de tip C sunt adevărate? A. etiologia este reprezentată de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenterală şi foarte rar sexuală B. incubaţia este cuprinsă între 4-6 săptămâni C. infecţia acută este frecvent simptomatică şi cronicizează rar D. in caz de serologie pozitivă pentru VHC se efectuează PCR VHC calitativ E. in cazul în care PCR VHC pozitiv este necesară efectuarea unui bilanţ complet (pag. 453) 9 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita delta sunt adevărate? A. este cauzată de un virus ARN defectiv care necesită prezenţa VHB pentru a se multiplica B. se poate prezenta ca suprainfecţie sau coinfecţie a VHB C. virusul cauzal se transmite pe cale enterală D. infecţia acută este frecvent simptomatică, nu cronicizează şi nu influenţează istoria naturală a infecţiei cu VHB E. diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti Delta în serul pacienţilor Ag HBs pozitivi. (pag. 454)

Pag. 68 din 220

10 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita de tip E sunt adevărate? A. este determinată de VHE, virus ARN cu transmitere parenterală B. incubaţia este cuprinsă între 2-6 săptămâni C. infecţia acută este frecvent asimptomatică, dar deseori mai gravă la vârstnici, femei însărcinate şi persoane cu hepatopatie cronică D. diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti VHE în sânge şi PCR ARN VHE în sânge sau materii fecale E. cronicizarea a fost observată doar la persoanele imunodeprimate (pag. 454) Tema nr. 35 Ulcerul gastric şi duodenal Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 433-435 * 1 Ulcerul gastric A. presupune o pierdere de substanţă a peretelui gastric cu afectarea musculoasei B. este similar eroziunilor şi exulceraţiilor peretelui gastric C. este mai frecvent decât cel duodenal D. are o incidenţă în creştere în ultimii 20 de ani E. este o urgenţă chirurgicală (pag. 433) * 2 După tripla terapie a ulcerulului gastric Helicobacter pylori pozitiv, un control endoscopic este indispensabil după A. o săptămână B. 4 săptămâni C. 6 săptămâni D. 2 săptămâni E. 8 săptămâni (pag. 434) * 3 Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori presupune A. Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină + claritromicină – 7-10 zile B. Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină + claritromicină – 4-8 săptămâni C. Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină - 14 zile D. Inhibitori de pompă de protoni + claritromicină – 14 zile E. prescrierea unui tratament cu IPP în doză adaptată pacientului (pag. 434) * 4 Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul gastro-duodenal este adevărată A. controlul cicatrizării este obligatoriu în ulcerul duodenal necomplicat B. controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu în ulcerul gastric C. biopsia endoscopică este obligatorie în orice tip de ulcer pentru a exclude un cancer D. tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori de pompă de protoni E. sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori selectivi Cox-2 (pag. 434)

Pag. 69 din 220

*

5 Perforaţia ulcerului A. este o urgenţă chirurgicală B. evoluează cu durere cronică în epigastru C. tratamentul constă în administrarea de inhibitori de pompă de protoni în doză mare D. intervenţia chirurgicală este rezervată cazurilor care nu răspund la tratament medical E. evoluează obligatoriu cu hematemeză şi melenă (pag. 434) 6 Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt A. infecţia cu Helciobacter pylori B. consumul de antibiotice C. consumul de aspirină D. consumul de AINS E. ingestia de substanţe caustice (pag. 433) 7 Durerea ulceroasă tipică A. apare la aproximativ 1/3 dintre pacienţii cu ulcer B. are sediu epigastric C. este ritmată de mese D. apare în hipogastru E. nu are legătură cu ingestia de alimente (pag. 433) 8 Următoarele afirmaţii referitoare la rolul endoscopiei digestive superioare în ulcerul gastric şi duodenal sunt adevărate A. permite vizualizarea directă a Helicobacter pylori B. este examenul cheie pentru diagnostic C. precizează sediului ulcerului D. se poate efectua în urgenţă la pacienţii cu ulcer hemoragic instabili hemodinamic E. permite realizarea biopsiilor (pag. 434) 9 Tratamentul ulcerului gastro-duodenal presupune A. administrarea de cefalosporinde de generaţia a II-a B. eradicarea H. Pylori dacă acesta este prezent C. prescrierea unui tratament cu inhibitori de pompă de protoni D. întreruperea administrării medicamentelor gastrotoxice E. administrarea AINS în doză de siguranţă pentru ameliorarea durerii (pag. 434) 10 Complicaţiile ulcerului duodenal pot fi A. hemoragia B. ştrangularea C. perforaţia D. stenoza E. malignizarea (pag. 435)

Pag. 70 din 220

Tema nr. 36 Icterul Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 445-446 * 1 Colestaza extrahepatică se caracterizează prin A. obstrucţia căilor biliare intrahepatice cu cale biliară principală normală B. obstrucţie a căii biliare principale C. distrugerea canaliculelor biliare D. disfuncţie hepatocitară E. urină deschisă la culoare (pag. 445) * 2 Colangiocarcinomul A. este o cauză de icter cu bilirubină neconjugată B. este o tumoră benignă C. poate produce icter cu bilirubină conjugată D. este o tumoră cu origine în epiteliul veziculei biliare E. este cea mai frecventă formă de cancer hepatic primitiv (pag. 446) * 3 Dintre examenele paraclinice de primă intenţie în icterul cu bilirubină conjugată fac parte A. tomografia computerizată B. RMN C. colangio-RMN D. ecoendoscopia E. ecografia abdominală (pag. 446) * 4 În icterul cu bilirubină conjugată A. urina are culoare normală B. tomografia computerizată este o explorare de primă intenţie C. scaunele sunt decolorate D. scaunele au culoare normală E. are loc o hemoliză intensă (pag. 445) * 5 Icterul manifest presupune creşterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de A. 5 µg/l B. 20 µg/l C. 30 µg/l D. 25 µg/l E. 50 µg/l (pag. 445)

Pag. 71 din 220

6 Icterul poate apărea în următoarele condiţii A. creşterea producţiei de bilirubină de origine hematologică B. deficit de eliminare a bilei C. stenoză pilorică D. infarct miocardic acut E. enterocolită acută (pag. 445) 7 Icterul cu bilirubină neconjugată se caracterizează prin A. distensia veziculei biliare B. urină deschisă la culoare C. scaune normal colorate D. creşterea enzimelor de colestază E. dilataţie de căi biliare intrahepatice (pag. 445) 8 Următoarele afirmaţii despre sindromul Gilbert sunt adevărate A. se transmite autozomal dominant B. valoarea hemoglobinei este normală C. nu necesită tratament medicamentos D. bilirubina neconjugată este crescută moderat E. transaminazele hepatice au valori crescute (pag. 445) 9 Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubină conjugată de origine extrahepatică sunt A. cancer pancreatic cefalic B. ampulom vaterian C. colangiocarcinom D. litiază biliară E. hepatită acută (pag. 446) 10 Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubină conjugată fac parte A. litiaza biliară B. pancreatita cronică C. colangita sclerozantă primitivă D. hemoliza cronică E. hemoliza acută (pag. 446)

Pag. 72 din 220

Tema nr. 37 Ciroza hepatică şi complicaţiile cirozei Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 459-466 * 1 Ciroza hepatică se caracterizează din punct de vedere histologic prin A. Afectare parcelară a parenchimului hepatic B. Prezenţa hiperplaziei nodulare focale C. Păstrarea arhitecturii normale a ficatului D. Steatoză microveziculară E. Fibroză mutilantă (pag. 459) * 2 Între cauzele cele mai frecvente de ciroză hepatică se numară A. Hepatita autoimună B. Ciroza biliară primitivă C. Hepatita cronică virală D. Tromboza venelor suprahepatice E. Ciroza biliară secundară (pag. 459) * 3 Endoscopia digestivă superioară poate evidenţia în ciroza hepatică următoarele semne A. Dilatarea venei porte B. Splenomegalie C. Tromboză portală D. Varice esofagiene E. Inversarea fluxului portal (pag. 460) * 4 Precizaţi care dintre următoarele semne clinice se datorează hipertensiunii portale din ciroza hepatică A. Angioame stelare B. Hipocratism digital C. Icter D. Eritroză palmară E. Splenomegalie (pag. 460) * 5 Scorul Child-Pugh A. Se foloseşte pentru evaluarea gravităţii cirozei B. Gravitatea cirozei creşte invers proporţional cu valoarea scorului C. Endoscopia digestivă se foloseşte pentru calcularea scorului D. Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizaţi pentru calcularea scorului E. Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea scorului (pag. 460-461)

Pag. 73 din 220

6 Complicaţiile cirozei hepatice sunt A. Hemoragia digestivă B. Sindromul hepato-renal C. Ascita neoplazică D. Sindromul hepato-pulmonar E. Infecţia spontană a lichidului de ascită (pag. 462-466) 7 Hemoragia digestivă din ciroza hepatică A. Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice B. Poate duce la decompensarea cirozei şi apariţia encefalopatiei C. Este o complicaţie rară D. Necesită tratament diuretic E. Endoscopia digestivă se face de urgenţă, în primele 6 ore (pag. 463-464) 8 Ascita din ciroza hepatică are următoarele caracteristici A. Fluidul de ascită are celularitate bogată şi conţinut crescut în proteine B. Trebuie întotdeauna căutat un factor declanşator C. Nu necesită puncţie exploratorie pentru efectuarea bilanţului biochimic, citologic şi bacteriologic D. Se complică cu infecţia spontană a lichidului de ascită E. Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice şi puncţie evacuatorie (pag. 462-463) 9 Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la encefalopatia hepatică sunt adevărate A. În stadiul II apare asterixis şi sindrom confuzional B. Se impune excluderea tulburărilor neuropsihice de altă cauză C. Nu este necesară căutarea unui factor declanşator D. Coma apare în stadiul III E. Furosemidul şi propranololul au efecte benefice (pag. 464-465) 10 Următoarele afirmaţii referitoare la complicaţiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt adevărate A. Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de proteine B. Hipoxemia este legată de prezenţa dilataţiilor vasculare pulmonare şi de shunturi intrapulmonare C. Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie şi transplant hepatic D. Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga E. Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar (pag. 466)

Pag. 74 din 220

Tema nr. 38 Boala Crohn şi rectocolita hemoragică Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 439-441 * fara date epidemiologice, fara denumiri comerciale (ex. Nexavar) * 1 Rectocolita hemoragică se caracterizează prin A. Boală inflamatorie transmurală B. Afectează constant rectul C. Afectează constant ileonul terminal D. Leziunile sunt discontinue E. Stenoze şi fistule (pag. 439) * 2 Leziunea caracteristică histopatologică pentru boala Crohn este A. Infiltratul limfocitar B. Infiltratul cu PMN C. Necroza cazeoasă D. Granulomul epiteloid și gigantocelular, fără necroză cazeoasă E. Fibroza intestinală (pag. 440) * 3 Simptomatologia în boala Crohn este dominată de A. Rectoragii abundente B. Scaune diareice cu glere și sânge la majoritatea pacienților C. Diareea acută D. Prurit E. Diaree cronică cu evoluție progresivă asociată cu dureri abdominale (pag. 440) * 4 Care dintre următoarele aspecte pledează pentru rectocolita hemoragică în diagnosticul diferențial cu boala Crohn A. Leziuni mucoase discontinue cu limita superioară imprecisă B. Prezența de stenoze C. Prezența de fistule D. Leziuni continue omogene, fără interval de mucoasă sănătoasă E. Ileon terminal cu mucoasa granulară și ulcerații (pag. 439) * 5 Precizaţi care dintre următoarele manifestările extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI) evoluează independent de pusee A. Uveite B. Aftoza genitală C. Eritem nodos D. Colangita sclerozantă primitivă E. Aftoza bucală (pag. 441)

Pag. 75 din 220

6 Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu A. Denutriţie B. Cancer colorectal C. Tromboză venoasă profundă D. Amiloidoză AA E. Perforaţie (pag. 440-441) 7 Manifestările extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evoluează în paralel cu puseele, cuprind A. Uveite B. Aftoza genitală C. Eritem nodos D. Pelvispondilita reumatismală E. Colangita sclerozantă primitivă (pag. 441) 8 Diganosticul de colită acută gravă se bazează pe prezența următoarelor criterii A. Număr de evacuări/24 ore > 6, cu sânge B. Hemoglobină peste 12 g% C. Temperatură vesperală sub 37,5⁰C D. Frecvenţă cardiacă sub 90/min E. Ulcerații extinse, cu dezlipire și punți mucoase (pag. 441) 9 Explorările morfologice efectuate în boală Crohn, cu scopul de a căuta o afecţiune a intestinului subţire, dacă aceasta nu a fost evidenţiată de colonoscopie, sunt A. Examenul baritat esogastroduodenal B. Radiografie abdominală simplă C. Irigografia D. Enterografia CT E. Enterografia-RMN (pag. 440) 10 Localizările cele mai frecvente ale bolii Crohn, în practică, sunt A. Esofagul B. Duodenul distal C. Ileonul D. Colonul E. Anusul (pag. 440)

Pag. 76 din 220

Tema nr. 39 Patologia hemoroidală Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 473-474 * 1 Hemoroizii A. Sunt formaţiuni vasculare situate la nivelul colonului descendent B. Tulburările de tranzit intestinal nu reprezintă un factor favorizant C. Sunt mai frecvenţi la persoanele între 45 si 65 ani D. Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariţia acestora E. Hemoroizii externi sunt situaţi deasupra liniei pectinee (pag. 473) * 2 Următoarele afirmaţii privind fiziopatologia hemoroizilor sunt adevărate A. Este pe deplin elucidată B. Nu se datorează alterării ţesutului conjunctiv care ancorează hemoroizii de sfincterul extern C. Factorul vascular nu este implicat în apariţia hemoroizilor D. Poate fi implicată perturbarea întoarcerii venoase E. Hipovascularizaţia arterială se întâlneşte frecvent (pag. 473) * 3 Tratamentul medicamentos de primă intenţie a trombozei hemoroidale externe presupune A. Antispastice B. Antalgice/AINS C. Probiotice D. Cărbune medicinal E. Simeticonă (pag. 474) * 4 Stadializarea Goligher a hemoroizilor A. Se aplică hemoroizilor externi B. În stadiul II se întalnesc hemoroizi interni fără prolaps C. Prolapsul permanent şi ireductibil apare în stadiul I D. Împarte hemoroizii în 5 stadii E. În stadiul III apare prolaps reductibil manual (pag. 473-474) * 5 Următoarea afirmaţie privind hemoroizii interni este adevărată A. Se complică frecvent cu tromboză B. Apar sângerări tipic nedureroase, cu sânge roşu, în timpul sau imediat după defecaţie C. Regimul igienodietetic presupune reducerea raţiei zilnice de fibre alimentare D. Diagnosticul este exclusiv paraclinic E. Anuscopia se efectuează de urgenţă în caz de prolaps hemoroidal trombozat (pag. 473-474)

Pag. 77 din 220

6 Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt adevărate următoarele afirmaţii A. Este medicamentos de primă intenţie B. Intervenţia chirurgicală se efectuează în caz de ineficienţă a tratamentului medicamentos C. Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal D. Venotonicele au eficacitate certă E. Nu se administreaza antialgicele şi AINS (pag. 474) 7 Tratamentul instrumental în patologia hemoroidală internă constă în A. Scleroza hemoroizilor B. Hemoroidopexie C. Fotocoagulare cu infraroşii D. Ligatura elastică a hemoroizilor E. Ligatura chirugicală (pag. 474) 8 Următoarele afirmaţii privind patologia hemoroidală sunt adevărate A. Tromboza hemoroidală internă este rară B. Tuşeul rectal poate evidenţia noduli fermi şi dureroşi care corespund unui tromb la nivelul hemoroizilor interni C. Tuşeul rectal şi anuscopia trebuie evitate în urgenţă pentru că sunt inutile şi dureroase D. Ligaturarea elastică se face numai în spital E. Ligaturarea elastică este mai riscantă decât sclerozarea (pag. 474) 9 Tratamentul chirurgical al hemoroizilor constă în A. Hemoroidectomie B. Îndepărtarea hemoroizilor patologici grupaţi de obicei în 3 pachete C. Sutura plăgilor după hemoroidectomie D. Hemoroidopexie E. Scleroterapie (pag. 474) 10 Regulile igienicodietetice şi tratamentul medical în patologia hemoroidală include A. Creşterea raţiei zilnice de fibre alimentare B. Administrarea de laxative C. Utilizarea de antispastice D. Limitarea eforturilor excesive de defecaţie E. Utilizarea de medicamente topice (pag. 474)

Pag. 78 din 220

Tema nr. 40 Patologia tumorală a tubului digestiv: tumorile colonului şi rectului, tumorile stomacului, tumorile primitive şi secundare ale ficatului, tumorile esofagului, tumorile pancreasului Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 475-478, 479-480, 481-484, 485-487, 488-490 * fara date epidemiologice * 1 În adenocarcinomul de colon şi rect, forma necomplicată, una din trăsăturile clinice este reprezentată de: A. febra B. tulburări de tranzit/modificări de tranzit C. apărare musculară abdominală D. distensia abdomenului E. vărsături (pag. 475) * 2 În tumorile de colon şi rect complicate ocluzia este cel mai frecvent întâlnită în: A. cancerul de cec B. cancerul de colon transvers C. cancerul de colon stâng D. cancerul de rect E. cancerul de unghi hepatic al colonului (pag. 476) * 3 În cancerul antral rezecabil intervenţia chirurgicală indicată este: A. gastroenteroanastomoza B. gastrostomie de alimentaţie C. gastrectomie totală D. gastrectomie 4/5 şi anastomoză gastrojejunală, limfadenectomie E. laparotomie exploratorie + biopsie tumorală + biopsie ganglionară (pag. 480) * 4 Care din următoarele afirmaţii referitoare la chistul biliar este adevarată: A. α-feto-proteina creşte peste 500 ng/ml B. apare pe fondul unui ficat cirotic C. este indicată excizia chirurgicală D. este indicată distrucţia locală prin radiofrecvenţă E. abţinere terapeutică, fără monitorizare (pag. 482) * 5 În caz de tumoră esofagiană metastatică cu deglutiţie prezentă este indicat: A. esofagectomie B. radiochimioterapie exclusivă C. gastrostoma de alimentaţie D. numai chimioterapie E. instalarea unei proteze (pag. 487)

Pag. 79 din 220

6 Factorii de risc în adenocarcinomul de pancreas sunt: A. pancreatita cronică B. chistele pancreatice C. diabetul D. adenomul pancreatic E. fumatul (pag. 488) 7 Elementele de diagnostic clinic în cancerul de esofag sunt: A. disfagia B. disfonia C. alterarea stării generale D. refluxul gastroesofagian: pirozisul E. eructaţiile (pag. 486) 8 Tratamentul curativ în carcinomul hepatocelular constă în: A. chimioembolizare B. Sorafenib C. Transplantul hepatic D. Rezecţie chirurgicală E. Distrugere locală (radiofrecvenţă, crioterapie, alcoolizare) (pag. 483) 9 Factorii de risc în cancerul gastric sunt: A. refluxul gastroesofagian B. infecţia cu HP C. antecedentele familiale de cancer gastric D. ulcerul gastric E. tumorile gastrice benigne (pag. 479) 10 Elementele clinice ale extensiei tumorale în cancerul gastric sunt: A. masă abdominală epigastrică B. hepatomegalie C. carcinomatoza depistată la tuşeul rectal D. ganglion Troisier E. paloarea tegumentelor, inapetenţă, alterarea stării generale (pag. 480) 11 Formele complicate ale cancerului de colon şi rect sunt: A. ocluzia intestinală B. hemoragiile oculte C. tulburări de tranzit intestinal D. infecţia E. metastazele pulmonare (pag. 476)

Pag. 80 din 220

12 Confirmarea diagnostică în cancerul colorectal se face prin: A. depistarea hemoragiilor oculte B. masă tumorală abdominală şi tulburări de tranzit intestinal C. ganglion Troisier D. colonoscopie completă + biopsie + examen histologic E. coloscaner/clismă cu substanţe de contrast hidrosolubile în caz de colonoscopie incompletă (pag. 475-476) 13 În cancerul de colon drept tratamentul chirurgical constă în: A. colostomie cutanată B. hemicolectomie dreaptă C. limfadenectomie pe vasele colice drepte şi la originea lor D. restabilirea continuităţii printr-o anastomoză ileocolică E. aplicarea de endoproteză (pag. 477) 14 În cancerul de colon stâng non-ocluziv tratamentul chirurgical constă în: A. hemicolectomie stângă B. colostomie C. aplicare de endoproteză D. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare E. restabilirea continuităţii printr-o anastomoză colorectală (pag. 477) 15 În cancerul de colon stâng ocluziv tratamentul constă în: A. rezolvarea de urgenţă a ocluziei (stomie sau endoproteză) B. colectomia carcinologică în primul timp C. reechilibrarea şi stabilizarea funcţiilor vitale D. chimioterapie paleativă E. hemicolectomie carcinologică stângă în al doilea timp cu anastomoză colorectală (pag. 478) 16 În cancerul de rect superior tratamentul chirurgical constă în: A. amputaţie de rect abdomino-perineală B. colectomie stângă şi rezecţie parţială a rectului (5 cm sub tumoră) C. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare D. excizia parţială a mezorectului E. restabilirea continuităţii printr-o anastomoză colorectală joasă (pag. 478) * 17 Icterul într-un adenocarcinom de pancreas: A. are evoluţie oscilantă B. este progresiv C. este însoţit de durere, febră, frison D. nu este însoţit de prurit E. este însoţit de scaune şi urini normal colorate (pag. 489)

Pag. 81 din 220

* 18 În caz de tumoră rezecabilă de cap de pancreas este indicată urmatoarea intervenţie: A. duodenopancreatectomie cefalică B. splenopancreactectomie corporeocaudală C. pancreatectomie totală D. dubla derivaţie paleativă E. laparotomie exploratorie + biopsie ganglionară + biopsie pancreatică (pag. 489) Tema nr. 41 Evaluarea severităţii şi identificarea complicaţiilor precoce la pacientul cu traumatism abdominal Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 491-493 pag. 491-493 * 1 Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic obligă la: A. laparotomie de urgenţă B. administrarea de analgezice C. încălzirea pacientului D. profilaxia tetanosului E. monitorizarea pacientului în unitatea de terapie intensivă (pag. 491) * 2 Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune: A. splenectomie de urgenţă B. antibioterapie cu amoxicilină C. vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ D. tratament medical şi monitorizare E. imobilizarea fracturilor costale (pag. 491) * 3 Care din urmatoarele complicaţii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic? A. ocluzia intestinală B. coleperitoneul C. pancreatita acută D. abcesul fundului de sac Douglas E. supuraţia parietală (pag. 492) * 4 Care din următoarele afecţiuni poate apare ca şi complicaţie consecutivă a unui traumatism pancreatic? A. peritonită generalizată B. hemoperitoneu masiv C. abces interhepatodiafragmatic drept D. pancreatită acută E. pancreatită cronică (pag. 493)

Pag. 82 din 220

*

5 Specificaţi care din următoarele metode de tratament reprezintă conduita corectă în cazul plăgilor abdominale penetrante: A. laparotomie, explorarea întregului tub digestiv şi tratamentul leziunilor B. pansamentul plăgii asociat cu antibioterapia C. vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ D. administrarea de analgezice şi supravegherea plăgii E. stimularea tranzitului intestinal (pag. 493) 6 În cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt: A. vezicula biliară B. ficatul C. duodenul D. stomacul E. splina (pag. 491) 7 Explorările imagistice (ecografia, CT) folosite în cazul unui traumatism splenic pot evidenţia: A. pneumoperitoneu B. hemoperitoneu C. hemotorax D. hematom al splinei E. nivele hidroaerice multiple (pag. 492) 8 Diagnosticul de traumatism pancreatic este susţinut de: A. durere de pancreatită acută B. scăderea amilazelor C. creşterea lipazei D. febră persistentă şi frison E. creşterea calcemiei (pag. 493) 9 Complicaţiile traumatismului hepatic sunt: A. embolia gazoasă în caz de plagă a venelor suprahepatice B. biliom C. coleperitoneu D. ocluzia intestinală E. şocul toxico-septic (pag. 492) 10 Examenul clinic al unei plăgi abdominale trebuie să identifice: A. punctul de intrare şi punctul de ieşire B. traiectoria plăgii C. debridarea şi sutura plăgii D. profilaxia tetanosului E. dacă plaga este penetrantă (pag. 493)

Pag. 83 din 220

Tema nr. 42 Sindromul ocluziv Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 494-498 * 1 Ileus-ul biliar reprezintă un tip de ocluzie intestinală care are ca mecanism: A. Strangularea B. Obstrucţia C. Funcţional D. Reflex E. Necunoscut (pag. 495) * 2 Ce semn clinic este caracteristic la inspecţia bolnavului cu volvulus de sigmoid? A. Abdomen uşor destins, cu echimoză periombilicală (semnul Cullen) B. Steluţele vasculare C. Icter sclero-tegumentar D. Meteorismul asimetric E. Abdomen plat, imobil cu respiraţia (pag. 497) * 3 Ce imagine radiologică este patognomonică pentru ocluziile intestinale? A. Pneumoperitoneul subdiafragmatic B. Pleurezia bazală dreaptă C. Multiplele imagini de calculi radio-opaci D. Nivelele hidro-aerice E. Nu exista o imagine radiologică patognomonică pentru ocluziile intestinale (pag. 495) * 4 Sindromul Ogilvie se poate intâlni în următoarele situaţii, cu excepţia uneia: A. Context chirurgical postoperator B. În reanimare C. Bolnavul cu hipopotasemie D. Insuficienţa cardiacă E. Hipertensiunea arterială (pag. 498) * 5 Spuneţi ce simptom sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale joase: A. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii şi gaze B. Vărsături tardive şi de aspect fecaloid C. Lipsa meteorismului D. Durere abdominală E. Distensia abdominală (pag. 494)

Pag. 84 din 220

6 Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, în cadrul anamnezei punem accent pe următoarele: A. Antecedentele chirurgicale (eventuale operaţii anterioare) B. Medicaţia anterioară C. Semnele de impregnare neoplazică D. Antecedentele personale fiziologice E. Anamneza nu are un rol important în stabilirea etiologiei, doar investigaţiile paraclinice singure pot stabili etiologia sindromului ocluziv (pag. 494) 7 Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt următoarele semne şi simptome: A. Durerea abdominală B. Meteorismul abdominal C. Hematemeza D. Vărsăturile E. Oprirea tranzitului pentru materii şi gaze (pag. 494) 8 Următoarele patologii pot determina ocluzie intestinală prin mecanism de obstrucţie: A. Tumori intestinale B. Polipi C. Ileus biliar D. Volvulus sigmoidian E. Ileus postoperator (pag. 495) 9 Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de: A. Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher +/- colonoscopie B. Scurtă sigmoidectomie cu anastomoză colo-rectală C. Rezecţia colonului volvulat urmat de stomie (intervenţia Hartmann) D. Doar tratament medical E. Nu este nevoie de vreun tratament – sigmoidul se devolvulează spontan (pag. 497) 10 Care dintre următoarele sunt considerate semne de severitate la un sindrom ocluziv? A. Nivele hidro-aerice B. Sepsis sever C. Apărarea abdominală D. Meteorismul abdominal E. Pneumoperitoneul la radiografia abdominală (pag. 494-495)

Pag. 85 din 220

Tema nr. 43 Apendicita la copii şi adulţi Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 499-500 * 1 Tratamentul plastronului apendicular presupune: A. apendicectomie de urgenţă B. apendicectomie de urgenţă şi administrarea de antibiotice cu spectru larg C. tratament medical iniţial şi apendicectomie la distanţă D. tratament medical profilactic E. apendicectomie laparoscopică (pag. 500) * 2 În cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de: A. peritonită generalizată B. infecţie urinară C. ocluzie febrilă D. torsiune ovariană E. colică renală (pag. 500) * 3 În apendicita acută, infecţia apendicelui se produce cel mai adesea: A. pe cale endogenă, ca urmare a unei obstrucţii a apendicelui B. pe cale hematogenă, de la un focar infecţios aflat la distanţă C. pe cale respiratorie, în cazul epidemiilorpe cale respiratorie, în cazul epidemiilor D. pe cale limfatică, de la o infecţie de vecinătate E. pe cale digestivă, de la o toxiinfecţie alimentară (pag. 499) * 4 În apendicita acută, explorările biologice semnificative sunt reprezentate de: A. sindromul de citoliză hepatică B. sindromul inflamator C. sindromul de activitate imunologică D. sindromul bilio-excretor E. sindromul de retenţie azotată (pag. 499) * 5 Tratamentul etiologic în apendicita acută este reprezentat de: A. analgezice şi reechilibrare hidroelectrolitică B. antibioterapie intravenos 24-48 ore C. apendicectomie D. vaccinare profilactică E. regim alimentar absolut şi repaus la pat (pag. 500)

Pag. 86 din 220

6 Diagnosticul clinic de apendicită acută este susţinut de: A. durere în fosa iliacă dreaptă B. vărsături, greţuri C. disurie, polakiurie D. febră 37,5-38,5° C E. tuşeu pelvin dureros (pag. 499) 7 Complicaţiile apendicitei acute sunt: A. plastronul apendicular B. peritonita generalizată C. abces apendicular D. degenerarea malignă E. hemoragie digestivă inferioară (pag. 500) 8 Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute se face cu: A. invaginaţia intestinală acută B. limfadenita mezenterică C. orhiepididimita acută D. torsiunea ovariană E. colica renală dreaptă (pag. 500) 9 Tratamentul etiologic al apendicitei acute constă în: A. apendicectomie B. prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic C. omentectomie parţială D. salpingectomie dreaptă E. lavajul cavităţii abdominale (pag. 500) 10 Tratamentul peritonitei apendiculare constă în: A. lavaj peritoneal abundent B. profilaxia tetanosului C. apendicectomie D. antibioterapie timp de cel puţin 5 zile E. repaus la pat timp de cel puţin 5 zile (pag. 500)

Pag. 87 din 220

Tema nr. 44 Hernia parietală la copil şi adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 504-505 * 1 Care dintre următoarele afirmaţii defineşte o hernie? A. Corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un orificiu ne-natural B. Corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un orificiu din vecinătatea cicatricei unei laparotomii C. Corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui D. Se distinge de eventraţii prin apariţia la scurt timp scurt după intervenţia chirurgicală E. Se distinge de eventraţii prin absenţa peritoneului din jurul viscerelor (pag. 504) * 2 Care dintre următoarele afirmaţii legate de herniile femurale este adevărată? A. Sunt acele hernii al căror orificiu este situat mai sus de arcada crurală B. Sunt acele hernii al căror orificiu este situat sub arcada crurală, medial de vasele femurale C. Sunt acele hernii al căror orificiu se exteriorizează prin fascia transversalis D. Sunt acele hernii al căror orificiu se exteriorizează prin orificiul inghinal profund în relaţie cu funiculul spermatic E. Sunt acele hernii al căror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical (pag. 504) * 3 Care dintre următoarele afirmaţii legate de arcada crurală (ligamentul inghinal) este adevărată? A. Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-superioară şi pubis (tuberculul pubian) B. Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-inferioară şi tuberculul pubian C. Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă postero-superioară şi pube D. Bandă fibroasă întinsă între creasta iliacă şi pube E. Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-superioară şi ischion (pag. 504) * 4 Herniile inghinale sunt acele hernii: A. Al căror orificiu este situat mai sus de arcada crurală B. Al căror orificiu este situat sub arcada crurală C. Al căror orificiu este medial de vasele femurale D. Al căror orificiu este la nivelul zonei ombilicale E. Al căror orificiu este situat pe linia albă (pag. 504) * 5 Care dintre următoarele afirmaţii legate de reparaţia parietală într-o hernie inghinală este adevărată? A. Sutura directă prin coborârea tendonului conjunct la ligamentul Cooper B. Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la arcada crurală C. Sutura simplă prin puncte separate pentru micile orificii D. Laparotomia sau laparoscopia E. Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea abdominală (pag. 505)

Pag. 88 din 220

6 Care dintre următoarele afirmaţii legate de herniile inghinale la copii sunt adevărate? A. Afectează mai ales băieţii B. Sunt congenitale C. De multe ori sunt chiar bilaterale D. Sunt dobândite E. Uneori sunt asociate cu criptorhidia (pag. 505) 7 Care dintre dintre următarele afirmaţii legate de hernia inghinală necomplicată sunt false? A. Masă inghinală nedureroasă, reductibilă B. Masă inghinală, impulsivă la tuse, reductibilă C. Poate fi situată în scrot, reductibilă D. Hernia este dureroasă E. Hernia este de volum mare, ireductibilă (pag. 505) 8 Principiile intervenţiei chirurgicale ale unei hernii sunt: A. Laparotomia sau laparoscopia B. Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea peritoneală C. Reparaţia parietală D. Enterectomia E. Drenajul cavităţii peritoneale (pag. 505) 9 În cazul în care conţinutul sacului de hernie strangulată este reprezentat de intestin subţire, simptomele digestive sunt: A. Durere abdominală majoră B. Ocluzie intestinală înaltă cu vărsături precoce C. Blocarea tranzitului pentru materii fecale şi gaze în primă instanţă D. Tablou clinic atenuat, în afara unui ileus reflex (paralitic) E. Constipaţie rebelă la tratamente cu purgative (pag. 505) 10 Care dintre următoarele afirmaţii legate de reparaţia parietală într-o hernie ombilicală sunt false? A. Sutură simplă prin puncte separate pentru micile orificii B. Poziţionarea unei plase nerezorbabile, în caz de orificiu mare C. Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la arcada crurală D. Sutura directă prin coborârea tendonului conjunct la ligamentul Cooper E. Sutura tendonului conjunct la arcada crurală (pag. 505)

Pag. 89 din 220

Tema nr. 45 Litiaza biliară şi complicaţiile ei Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 508-512 1 Factorii de risc în litiaza veziculară sunt: A. sexul masculin B. sedentarismul C. stressul D. regimul alimentar hipercaloric E. dislipidemia (pag. 508) 2 Examenul ecografic in litiaza veziculară simptomatică necomplicată evidenţiază: A. colecist mărit de volum B. colecist cu perete ingroşat peste 2 mm C. colecist cu perete neângroşat sub 2 mm D. lichid pericolecistic E. calculi hiperecogeni cu con de umbră (pag. 509) 3 Colecistita acută litiazică: A. reprezintă inflamaţia peretelui colecistic B. reprezintă inflamaţia căilor biliare extrahepatice C. poate evolua spre constituirea piocolecistului D. poate evolua spre gangrena peretelui colecistului E. se poate rezorbi în totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile (pag. 510) 4 Diagnosticul clinic de colecistită acută se susţine pe următoarele simptome şi semne: A. durere epigastrică iradiată posterior şi vărsături B. durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept şi apărare musculară C. prezenţa constantă a febrei D. prezenţa constantă a subicterului conjunctival E. prezenţa meteorismului asimetric în hipocondrul drept sau flancul drept (pag. 510) 5 Examenul ecografic în colecistita acută litiazică poate evidenţia: A. dilataţia constantă a căilor biliare extrahepatice B. lichid liber perivezicular C. îngroşarea peste 4 mm a peretelui vezicular D. perete vezicular în mare tensiune şi subţiat E. calculi în colecist (pag. 510)

Pag. 90 din 220

*

6 Colica biliară litiazică este durerea tipică în litiaza veziculară, caracterizată prin: A. acompanierea constantă de febră şi de icter B. instalarea apărării musculare în hipocondrul drept C. apariţia bruscă a icterului cu evoluţie progresivă D. durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept E. durere în punctul cistic şi sindrom febril prelungit (pag. 508)

*

7 Ileusul biliar este: A. consecinţa migrării spontane a calculilor din coledoc în duoden B. o formă de ocluzie intestinală prin obstrucţie C. o pareză a intestinului subţire în contextul litiazei biliare simptomatice D. un semn acompaniator al peritonitei biliare E. o pareză a întregului intestin secundară unei litiaze biliare asimptomatice (pag. 511)

*

8 Triada Charcot se caracterizează clinic prin următoarele elemente: A. durere biliară urmată de febră şi apoi de icter B. colică biliară, febră şi vărsături bilioase C. durere biliară, febră şi adenopatie supraclaviculară dreaptă D. durere în hipocondrul drept, icter şi prurit tegumentar E. colică biliară, hepatomegalie şi icter (pag. 512)

*

9 Diagnosticul clinic de angiolangită se susţine pe următoarele elemente clinice: A. colică biliară urmată de febră şi de instalarea icterului B. ficat palpabil la rebord, icter şi vărsături C. colecist palpabil, febră şi frisoane D. durere în hipocondrul drept, icter şi scaune decolorate E. durere epigastrică, icter şi frisoane (pag. 512)

* 10 Sfincterotomia endoscopică de urgenţă este indicată în: A. colecistita acută gangrenoasă B. icterul mecanic însoţit de hepatomegalie C. angiolangita cu sepsis necontrolat D. pancreatita acută de cauză biliară E. litiaza biliară de migrare (pag. 512)

Pag. 91 din 220

Tema nr. 46 Panceatita acută si cronică Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 467-469, 513-516 * 1 Care afirmaţie este falsă în cazul pancreatitei cronice: A. Cauza net dominantă este consumul de alcool B. În evoluţia bolii se întâlnesc trei faze succesive C. Examenul clinic este sugestiv D. Pseudochistul poate apare ca şi complicaţie evolutivă E. Ecografia abdominală este o metodă de diagnostic puţin sensibilă şi puţin specifică (pag. 467, 468, 469) * 2 În managementul terapeutic al pancreatitei cronice intră: A. Tratamentul disfuncţiei organice multiple B. Colecistectomia laparoscopică de principiu C. Anastomoza pancreatico-jejunală D. Splenectomia E. Drenajul focarelor de necroză pancreatică şi peripancreatică (pag. 469) * 3 Care afirmaţie este falsă cu privire la pancreatita acută? A. Durerea este localizată epigastric, transfixiantă, iradiată spre posterior B. Creşterea lipazemiei > 3N C. Este prezent şocul septic în formele severe D. Ecografia abdominală este cea mai sensibilă metodă imagistică de diagnostic E. Scorul Ranson şi Balthazar sunt scoruri de gravitate (pag. 513, 514, 515) * 4 Tratamentul etiologic al pancreatitei acute constă în: A. Pseudochisto-jejuno anastomoză B. Drenajul necrozelor pancreatice şi peripancreatice C. Tratamentul disfuncţiei organice multiple D. Colecistectomie de urgenţă în formele grave E. ERCP în cazul persistenţei unui calcul la nivelul căii biliare principale (pag. 516) * 5 Nu reprezintă cauze de pancreatită acută: A. Litiaza biliară B. Consumul de alcool C. Traumatismele abdominale D. Medicaţia antiinflamatorie nesteroidiană E. Hiperlipidemia (pag. 513)

Pag. 92 din 220

6 Diagnosticul diferenţial al pancreatitei cronice se face cu: A. Tumori pancreatice B. Dilataţii chistice ale canalelor pancreatice C. Angiocolita D. Chistul hidatic hepatic E. Angorul mezenteric (pag. 467) 7 Complicaţiile posibile în evoluţia pancreatitei cronice sunt: A. Diabetul insulino-necesitant B. Pseudochistul de pancreas C. Adenocarcinomul de pancreas D. Insuficienţă renală acută E. Compresiune duodenală (pag. 468) 8 Care afirmaţii sunt false cu privire la pancreatita cronică? A. Cauza cea mai frecventă este consumul prelungit de alcool B. Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal C. Apare cel mai frecvent la pacienţii cu litiază biliară D. Ecoendoscopia este o metodă de diagnostic cu sensibilitate redusă E. Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv (pag. 467, 469) 9 Care afirmaţii sunt corecte cu privire la pancreatita acută? A. Este o inflamaţie acută a pancreasului B. Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliară şi consumul de alcool C. Apare frecvent în evoluţia tumorilor de cap de pancreas D. Se poate complica cu insuficienţă multiorganică E. Nu este necesară internarea în formele uşoare de boală (pag. 513, 515) 10 Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? A. Orice pacient cu pancreatită acută se internează B. Formele grave de boală se tratează în secţiile de terapie intensivă C. La pacienţii ce prezintă şi angiocolită este indicată colecistectomia clasică de primă intenţie D. Orice formă de pancreatită acută necesită intervenţie chirurgicală E. Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul Tienamului (pag. 515)

Pag. 93 din 220

Tema nr. 47 Peritonita acută Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 517-518 * fara denumiri comerciale (ex. Tezocilin) * 1 Peritonita corespunde: A. Unei inflamaţii acute a peritoneului B. Inflamaţiei acute a ţesutului gras retroperitoneal C. Torsiunii unui organ intraperitoneal D. Obstrucţiei acute a intestinului E. Prezenţei sângelui în cavitatea peritoneală (pag. 517) * 2 Majoritatea peritonitelor sunt secundare: A. Infecţiei hematogene a lichidului de ascită B. Tuberculozei abdominale C. Perforaţiei de tub digestiv D. Extensiei unei leziuni pleurale de vecinătate E. Ingestiei de substanţe caustice (pag. 517) * 3 Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în cazul peritonitei acute secundare: A. Infecţia este în majoritatea cazurilor monomicrobiană B. Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infecţiilor peritoneale C. Agenţii infecţioşi sunt de cele mai multe ori multiplii D. Iritaţia peritoneală este indusă pe cale hematogenă E. Dializa peritoneală este principalul factor etiologic (pag. 517) * 4 Intervenţia Hartmann în peritonita prin cancer de colon stâng perforat constă în: A. Sutura perforaţiei fără drenaj B. Hemicolectomie stângă şi anastomoză colorectală termino-terminală C. Colectomie stângă, închiderea bontului rectal, colostomie terminală D. Colectomie stângă şi anastomoză colorectală latero-terminală E. Ileo-recto-anastomoză latero-laterală (pag. 518) * 5 Următoarea afirmaţie referitoare la peritonita acută secundară este adevărată: A. Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs până la intervenţia chirurgicală B. CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului C. Intervalul de timp debut – tratament chirurgical nu influenţează prognosticul D. Tratamentul antibiotic singular este suficient în majoritatea peritonitelor secundare E. Tratamentul chirurgical trebuie evitat (pag. 518)

Pag. 94 din 220

6 Următoarele circumstanţe etiologice corespund unei peritonite acute primitive: A. Tuberculoza abdominală B. Perforaţia ulcerului duodenal C. Dializa peritoneală D. Peritonita cu fungi E. Infecţia ascitei (pag. 517) 7 Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde: A. Durerea abdominală brutală, ce creşte tot mai mult B. Contractura abdominală C. Hemoptizia D. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze E. Durere toracică accentuată de tuse şi inspir profund (pag. 517) 8 Tratamentul etiologic al peritonitei acute constă în: A. Laparotomie B. Pleurostomie C. Lavaj al cavităţii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic D. Tratamentul cauzei peritonitei E. Corticoterapie (pag. 518) 9 Următoarele afirmaţii referitoare la peritonita acută postoperatorie sunt adevărate: A. Uneori este dificil de diagnosticat B. Poate fi determinată de dehiscenţa anastomotică C. CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident D. Este o formă de peritonită primitivă E. Va fi evocată de durerea toracică intensă însoţită de tuse şi dispnee (pag. 518) 10 Peritonita acută postoperatorie va fi evocată în special în caz de: A. Febră B. Secreţii purulente prin cicatrice C. Secreţii purulente pe tubul de dren D. Semn Babinski intens pozitiv E. Tulburări de cunoştinţă, agitaţie, insuficienţă renală acută, insuficienţă respiratorie acută (pag. 518)

Pag. 95 din 220

Tema nr. 48 Sarcina normală si patologică: travaliul, naşterea şi post-partumul normal, principalele complicaţii ale sarcinii, sarcina extrauterină Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 521-524, 525-532, 533-536, 549-551 * cu exceptia tabel 1 "concedii de materinitate" pag. 524 si paragraf 1 pag. 524, fara denumiri comerciale la tratamentul preeclampsiei, delivrentei dirijate, pag 551, subcapitol 7 * 1 Factorii de risc pentru sarcina extrauterină sunt următorii, cu excepţia: A. Tratamentul cu clomifen citrate B. Endometrioza pelvină C. Antecedente de salpingită D. Tratament cu Metrotrexat E. Antecedente de sarcină extrauterină (pag. 533) * 2 Sunt semne directe de sarcină extrauterină: A. Endometrul decidualizat B. Evidenţierea ecografică a sacului gestaţional extrauterin C. Hemoperitoneu D. Sac gestaţional intrauterin absent E. Hematosalpinge (pag. 534) 3 Semne indirecte de sarcină extrauterină sunt urmatoarele: A. Hematosalpinge B. Hemoperitoneu C. Evidenţierea ecografică a sacului gestaţional extrauterin D. Endometru gros, decidualizat E. Sac gestaţional intrauterin absent (pag. 534) 4 Sarcina extruterină necomplicată (care nu s-a rupt) se manifestă clinic prin: A. Dureri pelvine moderate si metroragie la începutul sarcinii B. Durere violenta, sincopală C. Laterouterin, la tuşeul vaginal, se palpează masă tumorală D. Tahicardie E. Durere ce iradiază la nivelul umerilor (pag. 534) * 5 Sarcina heterotopica reprezinta localizarea: A. tubara B. interstitiala C. peritoneala D. cervicala E. localizarea concomitenta intra si extrauterina (pag. 533)

Pag. 96 din 220

6 Semnele indirecte ecografice ale sarcinii extrauterine sunt : A. absenta sacului gestational intrauterin B. vizualizarea unui sac gestational extrauterin C. hematosalpinx D. hemoperitoneu E. endometru gros, decidualizat (pag. 534) 7 Scorul Fernandez in evaluarea oportunitatii tratamentului chirurgical al sarcinii extrauterine cuprinde: A. nivelul HCG B. nivelul estrogenilor C. nivelul progesteronului D. dimensiunea hematosalpingelui E. prezenta hemoperitoneului (pag. 535) * 8 Testul O’sullivan in dozarea glicemiei venoase la cat timp dupa ingerarea a 50 g de glucoza ? A. 30’ B. 1h C. 1.5h D. 2h E. 3h (pag. 531) 9 Obiectivele conduitei dupa descoperirea diabetului gestational sunt: A. Glicemia a jeun < 0,95 g/l B. Glicemia a jeun < 1,2g/l C. Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l D. Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l E. Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l (pag. 532) * 10 Sarcina heterotopica reprezinta: A. Sarcina extrauterina tubara B. Sarcina extrauterina ovarian sau abdominala C. Sarcina cervicala D. Coexistenta unei sarcini intrauterine cu una extrauterina E. Sarcina extrauterina tubara bilaterala (pag. 533) 11 Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte cuprinde: A. Aparare abdominala B. Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii C. Durere ce iradiaza in umeri D. Durere violenta sincopala E. Semne de anemie (pag. 534)

Pag. 97 din 220

* 12 Care dintre urmatoarele examene paraclinice nu sunt obligatorii sau recomandate in timpul primei consultatii sunt: A. Grup sangvin, Rh B. Testul de toleranta la glucoza C. VDRL D. Proteinurie E. Frotiu cervico-vaginal (pag. 522) 13 Sindromul HELLP se caracterizeaza prin: A. hemoliza B. citoliza hepatica C. leucocitoza D. d.trombopenie E. anemie (pag. 528) * 14 In cazul unei HTA de novo,precizati semne asociate care justifica suspectarea unei preeclampsii: A. uricemia mai mica de 350micromol/l B. scaderea ASAT sub valoarea normala C. trombocite sub 150.000/mm3 D. absenta edemelor E. macrosomie fetala (pag. 525) 15 Diagnosticul diferential al unei sarcini extrauterine care nu s-a rupt se face cu: A. avort B. ruptura unui chist hemoragic C. torsiunea anexiala(daca durerile pelvine sunt severe si fara metroragii) D. ruptura unui anevrism al arterei splenice E. apendicita (pag. 535) * 16 In prescrierea dietei diabetului gestational sunt urmarite urmatoarele principii A. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia a jeun este mai mica de 1,3g/l B. alimentatia va contine 50% lipide C. ratia energetica totala va fi repartizata pe trei mese si trei gustari D. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l E. alimentatia va contine 50% proteine (pag. 532) 17 Examene paraclinice, obligatorii, in timpul primei consultatii sunt: A. VDRL si TPHA B. grupa de sange si factorul Rh C. proteinurie si glicozurie D. serologie HIV, CMV E. frotiu cervico-vaginal (pag. 522)

Pag. 98 din 220

18 Preeclampsia severa se manifesta prin: A. Tas>160mmHg si Tad>110mmHg B. dureri in epigastru, greturi, varsaturi C. proteinurie >2,5g/ zi D. hemoliza E. trombocitopenie<80.000mm3 (pag. 525) 19 Hematomul retroplacentar se caracterizeaza prin: A. sangerare redusa cu singe negricios B. sangerare abundenta C. ecografic imagine de hematom ce decoleaza placenta D. anomalii ale RCF E. context de preeclampsie (pag. 530) * 20 Obiectivele primei consultaţii în sarcina normală sunt următoarele, cu excepţia: A. confirmarea stării sarcinii B. evaluarea factorilor de risc C. evaluarea permeabilităţii colului uterin D. informarea pacientei asupra depistării trisomiei 21 E. stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic (pag. 521) * 21 Semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcină sunt următoarele, cu excepţia : A. creşterea tensiunii sânilor B. greţuri matinale C. creşterea temperaturii bazale D. col violaceu la examenul cu speculul E. uter moale la tuşeul vaginal (pag. 521) 22 Depistarea trisomiei 21 în sarcină se face pe baza următorilor parametri: A. vârsta pacientei B. dimensiunea translucenţei nucale fetale în primul trimestru de sarcină C. tensiunea arterială maternă D. markeri serici în primul trimestru E. diametrul mediu al sacului gestaţional (pag. 523) 23 Bilanţul paraclinic în luna a 6-a de sarcină presupune: A. AgHbs B. Hemogramă C. trensaminaze hepatice D. serologia toxoplasmozei la nevoie E. identificarea albuminei şi a glucozei în urină (pag. 523)

Pag. 99 din 220

* 24 Consultaţia şi bilanţul preanestezic în sarcină se efectuează: A. în luna a 3-a de sarcină B. în luna a 5-a de sarcină C. în luna a 8-a de sarcină D. în luna a 7-a de sarcină E. la termen (pag. 523) * 25 Scopurile primei ecografii în sarcină sunt următoarele, cu excepţia: A. diagnosticul precoce al sarcinilor multiple B. depistarea precoce a unor malformaţii severe C. diagnosticul leziunilor de col uterin D. depistarea precoce a trisomiei 21 E. confirmarea sau corectarea vârstei sarcinii (pag. 523) 26 Managementul cazurilor de preeclampsie presupune: A. internarea de urgenţă B. transferul in utero la o maternitate adaptată pentru aceste cazuri C. tratament ambulatoriu D. supravegherea permanentă materno-fetală E. odihna pacientei (pag. 526) 27 Sindromul HELLP presupune: A. hemoliza B. hematemeza C. citoliza hepatica D. trombocitoza E. trombopenie (pag. 528) * 28 Termenul teoretic al sarcinii este: A. Data ultimului ciclu + 9 luni B. Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni C. Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni D. Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni E. Data ultimului ciclu – 14 zile + 9 luni (pag. 521) * 29 La ce data se prescrie prima examinare ecografica in sarcina? A. Imediat ce se instaleaza amenoreea, la 4 saptamani, pentru a confirma prezenta sarcinii in uter B. La 7-8 saptamani de sarcina, cand se poate aprecia viabilitatea embrionara C. La 11-13 saptamani, cand se poate face primul examen de anatomie fetala si diagnosticul malformatiilor severe, se poate aprecia riscul pentru cromozomopatii (masurarea translucentei nuchale), poate fi diagnosticata Gemelaritatea, se poate confirma sau corecta datarea sarcinii D. La 22-24 de saptamani, varsta la care se poate face examinarea completa a morfologiei fetale E. La 35-37 de saptamani, pentru a aprecia greutatea fatului si a estima prognosticul de nastere naturala al pacientei (pag. 523)

Pag. 100 din 220

30 Intre modificarile fiziologice din timpul sarcinii fac parte: A. Proteinuria > 300 mg/l B. Leucocitoza <14000-16000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologica) C. Scaderea fosfatazei alcaline D. Cresterea VSH E. Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologica) (pag. 522) 31 Preeclampsia severa presupune: A. Trombocitopenia <300 000/mm3 B. Sindromul HELLP C. Oliguria cu diureza <100 ml/h D. Proteinuria >3,5g/zi E. cefalee persistenta (pag. 525) * 32 Următorul element se suplimentează pe parcursul sarcinii pentru toate gravidele: A. fier B. calciu C. magneziu D. vitamina D E. vitamina E (pag. 524) 33 Preeclampsia severă reprezintă asocierea preeclampsiei cu unul din semnele următoare: A. proteinuria > 3,5 g/zi B. hemoliza C. trombopenia < 150000/mm3 D. tulburări neurologice E. sindrom HELLP (pag. 525) 34 Monitorizarea maternă în caz de preeclampsie include: A. monitorizare cardio-respiratorie B. pulsoximetrie C. ecografie fetală D. diureza E. edeme (pag. 527) * 35 Metroragia în primul trimestru de sarcină nu poate fi determinată de: A. sarcină oprită în evoluție B. sarcină extrauterină C. molă hidatidiformă D. placenta praevia E. avort spontan (pag. 529)

Pag. 101 din 220

* 36 Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine sunt , cu exceptia : A. Tubara B. Interstitiala C. Intrauterina D. Cervicala E. Peritoneala (pag. 533) 37 Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte : A. Tabagismul B. Alcoolismul cronic C. Tratamentul cu clomifen citrat D. Antecedente de interventii chirurgicale in sfera hepatica E. Varsta sub 35 de ani (pag. 533) * 38 Preeclampsia severa se caracterizeaza prin : A. Dureri in epigastru , greturi , varsaturi B. Proteinurie < 3.5g / zi C. Poliurie D. Leucopenie E. ASAT normala (pag. 525) 39 Explorarile paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii ginecologice sunt: A. Grupa sangvina si factorul Rh B. Serologie CMV si HIV C. Proteinuria si glicozuria D. Hemograma pentru depistarea anemiei E. Frotiu cervico-vaginal (pag. 522) 40 Bilantul biologic si ecografia in SEU evidentiaza: A. beta-hCG> 1500 ui/l si absenta ecografica a sacului intrauterin B. beta-hCG< 1500 ui/l C. progesteronemia< 5 ng/ml D. progesteronemia> 2,5 ng/ml E. hemoperitoneu (pag. 534) * 41 Indicatiile de tratament chirurgical al SEU sunt urmatoarele cu exceptia: A. beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l B. dureri abdominele severe C. scor Fernandez ≥ 13 D. scor Fernandez < 12 E. hematosalpinge > 4cm ecografic (pag. 535)

Pag. 102 din 220

* 42 Factorii de risc in preeclampsie sunt urmatorii cu exceptia: A. antecedentele de preeclampsie la mama sau sora B. multiparitatea C. varsta inaintata a mamei D. obezitatea E. insulinorezistenta (pag. 525) 43 Indicatiile pentru inducerea travaliului sau operatia cezariana in preeclampsie sunt: A. HTA controlata B. eclampsie C. hematom retroplacentar D. trombocite > 300.000 E. sindrom HELLP (pag. 527) Tema nr. 49 Anomalii ale ciclului menstrual si hemoragia genitală la femei Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 559-561, 583-586 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile, referitor la fazele ciclului menstrual? A. Faza foliculara se incheie cu ovulatia B. Faza luteala se incheie cu ovulatia C. Faza foliculara corespunde transformarii foliculului in corp galben D. Faza luteala corespunde transformarii foliculului in corp galben E. Faza luteala corespunde menstruatiei (pag. 559) * 2 Care este semnificatia menoragiei? A. Sangerare in afara menstruatiei B. Cicluri neregulate si rare C. Menstruatie abundenta cantitativ D. Absenta menstruatiei pentru mai mult de trei luni E. Menstruatii cu frecventa crescuta (pag. 559) 3 Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu urmatoarele anomalii ale ciclului menstrual: A. Metroragie B. Spaniomenoree C. Menoragie D. Amenoree E. Hipomenoree (pag. 559)

Pag. 103 din 220

*

4 Care dintre urmatoarele simptome nu sunt caracteristice sindromului premenstrual? A. Meteorism abdominal B. Dureri pelvine C. Iritabilitate D. Mastodinie E. Metroragie (pag. 561)

*

5 Metroragia este: A. menstruatie prea abundenta B. sangerare in afara menstruatiei C. menstruatie survenita la interval > de 45 zile D. menstruatie in cantitate mica E. lipsa menstruatiei (pag. 559) 6 Cauze ale metroragiei in timpul sarcinii sunt: A. placenta praevia B. mola hidatidiforma C. avortul spontan D. polipul endometrial E. adenomioza (pag. 529) 7 Cauze ale hemoragiei genitale in afara sarcinii sunt: A. polipul endometrial B. ectropionul C. endometrita D. hiperplazia endometriala E. ruptura uterina (pag. 584)

*

8 Tratamentul recomandat al fibromului intracavitar submucos < 4 cm este: A. rezectia histeroscopica B. miometrectomie laparoscopica C. histerctomie D. anexectomie E. chiuretaj uterin (pag. 585)

*

9 Spaniomenoreea reprezintă: A. sângerarea între menstruaţii B. menstruaţie în cantitate redusă C. menstruaţie abundentă D. cicluri menstruale prea neregulate si prea rare (> 45 zile) E. absenţa menarhei (pag. 559)

Pag. 104 din 220

* 10 Despre sindromul premenstrual sunt adevarate următoarele afirmaţii, cu excepţia A. Apare predominant în adolescenţă si premenopauză B. Mastodinie ciclică secundară unei insuficienţe foliculare C. Meteorism abdominal D. Tulburări de somn E. Iritabilitate (pag. 561) 11 Care este etiologia metroragiei în timpul sarcinii? A. Adenomioza B. Risc de avort C. Sarcina molară D. Administrarea de anticoagulante E. Sarcina extrauterină (pag. 560) 12 Semne de anemie greu tolerabilă sunt urmatoarele: A. Tahicardia B. Lipotimia C. Dispnee D. Transpiratia E. Extremităţile reci (pag. 583) 13 Enumerati cauze uterine ale hemoragiei genitale in afara sarcinii: A. cancerul endometrial B. adenomioza C. ectropion D. endometrita E. cervicita (pag. 584) 14 In ce consta bilantul de sangerare genitala in afara sarcinii: A. hemoleucograma si trombocitele B. ecografia pelvina pe cale abdominala si transvaginala C. histerosalpingografia D. examinarea clinica a colului cu specul,TV E. frotiu cervicovaginal (pag. 585) * 15 In cazul hemoragiei genitale la femeie,care sunt semnele de anemie greu tolerabila: A. bradicardie B. cresterea temperaturii C. dispnee D. hipertensiune arteriala E. marmorare (pag. 583)

Pag. 105 din 220

* 16 Ce este metroragia? A. menstruatia prea abundenta in cantitate sau ca durata B. cicluri prea neregulate si prea rare C. menstruatia in cantitate mica D. sangerarea in afara menstruatiei E. absenta menarhei (pag. 559) * 17 Cauze uterine de hemoragie genitala inafara sarcinii sunt urmatoarele, cu exceptia: A. cancer endometrial B. ectropion C. polip endometrial D. fibrom uterin E. adenomioza (pag. 584) * 18 Tratamentul menometroragiei asociate cu adenomioza este: A. miomectomia prin laparoscopie B. agonisti de GnRH C. sterilet cu eliberare de progestativ D. embolizarea arterelor uterine E. mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecventa (pag. 585) 19 Semne de soc in hemoragie : A. hipotensiune arteriala B. dispnee C. extremitati reci D. transpiratii E. vertij (pag. 583) 20 La femeile cu metroragie, aflate la menopauza , se va efectua: A. frotiu Papanicolau B. biopsie endometriala, insotita de examen anatomopatologic C. histerosalpingografie D. laparoscopie E. ecografie pelvina (pag. 561) 21 Hemoragia genitala de cauza uterina in afara sarcinii este data de: A. cancerul endometrial B. polipul endometrial C. ectropion D. endometrita E. chistul ovarian (pag. 584)

Pag. 106 din 220

* 22 Sangerarea genitala intre perioadele menstruale este definiția pentru: A. menoragie B. menometroragie C. metroragie D. hemoragie E. spaniomenoree (pag. 559) * 23 Durata menstruaţiei la specia umană este: A. maxim 10 zile B. maxim 7 zile C. minim 3 zile D. minim 7 zile E. 28 zile (pag. 559) * 24 Metroragia reprezintă: A. sângerarea în afara menstruaţiei B. menstruaţie în cantitate redusă C. menstruaţie foarte abundentă D. absenţa menstruaţiei E. cicluri foarte rare (pag. 559) 25 Sindromul ovarului polichistic se asociază cu următoarele semne: A. alopecie B. spaniomenoree C. amenoree D. scădere ponderală E. hiperandrogenism (pag. 559) 26 În orice caz de sângerare a femeilor de vârstă fertilă (<50 ani) , se impune: A. dozarea transaminazelor hepatice B. examinare cu specul a colului uterin C. tuşeu vaginal D. test de sarcină E. tuşeu rectal (pag. 559) * 27 Menarha defineşte: A. debutul menopauzei B. prima menstruaţie C. ultima menstruaţie D. menstruaţie abundentă E. absenţa menstruaţiei (pag. 559)

Pag. 107 din 220

* 28 Menoragia reprezintă: A. sângerarea în afara menstruaţiei B. menstruaţie în cantitate redusă C. menstruaţie prea abundentă, în cantitate sau ca durată D. absenţa menstruaţiei E. cicluri foarte rare (pag. 559) 29 Sindromul premenstrual presupune: A. mastodinia ciclica, secundară unei insuficienţe luteale B. durei pelvine C. dismenoree D. epistaxis E. spaniomenoree (pag. 561) 30 În contextul hemoragiei genitale la femeie, semnele de anemie greu tolerabilă sunt: A. tahicardia B. dispneea C. astenia D. vertijul E. bradicardia (pag. 583) * 31 Metroragia este: A. Sangerarea de cauza vaginala B. Sangerarea prea abundenta de cauza uterina, in momentul menstruatiei C. Sangerarea in afara menstruatiei D. Sangerarea menstruala neregulata E. Sangerarea menstruala in cantitate mica (pag. 559) * 32 Selectati afirmatia adevarata despre metroragia la femeile aflate la menopauza: A. Este necesar examenul citoexfoliativ Babes Papanicolaou, chiar in timpul hemoragiei, pentru a exclude cancerul de col uterin B. Este indicat examenul ecografic, pentru a se masura endometrul C. Este indicata histerosalpingografia, pentru a fi evaluata cavitatea uterina si a exclude prezenta unui polip de endometru D. Este indicata completarea scorului Higham E. Este indicata in toate cazurile histerectomia (pag. 561) 33 Bilantul in cazul sangerarii de cauza genitala in afara sarcinii se face astfel: A. Nu se face examenul de specialitate cu speculul, contraindicat in timpul sangerarii B. Se indica excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG plasmatic si urinar C. Se indica hemoleucograma si numararea de trombocite D. Este absolut contraindicata biopsierea endometrului, pana la oprirea sangerarii E. Se indica feritinemia (pag. 585)

Pag. 108 din 220

34 Intre cauzele metroragiei in afara sarcinii intra: A. Cancerul de col uterin B. Fibromioamele subseroase C. Endometrita D. Torsiunea de ovar E. Cancerul de endometru (pag. 584) 35 În afara sarcinii în etiologia metroragiei pot fi implicate: A. cancerul de col uterin B. polipul endometrial C. hematomul retroplacentar D. avortul spontan E. endometrita (pag. 560) * 36 Menoragia este A. menstruatia în cantitate mică B. absența menstruației pentru mai mult de trei luni C. cicluri prea neregulate si prea rare D. menstruatia prea abundentă, în cantitate sau ca durată E. absența menarhei (pag. 559) 37 Bilantul în caz de sângerare genitală in afara sarcinii cuprinde: A. cuantificarea sângerării B. hemoleucograma C. ecografia pelvină D. feritinemia E. Histerosalpingografia (pag. 585) * 38 Sindromul ovarului polichistic se asociaza cu urmatoarele semne: A. Spaniomenoreea sau amenoreea B. Hipomenoreea C. Dureri lomboabdominale D. Menoragie E. Mastodinie (pag. 559) * 39 In caz de metroragie, este contraindicat: A. Sterilet cu eliberare de progestativ B. Histerectomia, ca ultima solutie C. Distrugerea endometrului D. Frotiu Papanicolau E. Antifibrinolitice (pag. 561)

Pag. 109 din 220

40 Sindromul premenstrual se caracterizeaza prin: A. Dureri pelvine, dismenoree B. Dureri lombare C. Senzatie de meteorism abdominal D. Modificari ale caracterului : iritabilitate, tulburari de somn E. Metroragie (pag. 561) 41 Hemoragia genitala in afara sarcinii este data de: A. Hematom retroplacentar B. Cancerul ovarian C. Adenomioza D. Endometrita E. Chist ovarian (pag. 560) 42 În sindromul ovarului polichistic apare: A. hiperandrogenism B. chisturi ciocolatii C. infertilitate, obezitate, hiperpilozitate D. hipermenoree, polimenoree E. spaniomenoree sau amenoree (pag. 559) * 43 Clasificarea sângerărilor genitale şi tulburărilor ciclului menstrual nu include: A. meno- metroragia B. spaniomenoreea C. amenoreea primară sau secundară D. hipomenoreea E. menarha (pag. 559) 44 Metroragia la femeile în postmenopauză: A. este evocatoare pentru cancerul endometrial B. examenul ecografic identifică un endometru subţire, atrofic C. tratamentul este hormonal, pastila combinată D. histerosalpingografia este utilă pentru evidenţierea unui endometru hipertrofic E. diagnosticul anatomo- patologic este obligatoriu, prin prelevarea unei biopsii endometriale (pag. 561) * 45 Sindromul premenstrual A. predominant la femeile active sexual B. simptomatologia predomină în perioada ovulatorie C. mastodinia ciclică presupune o patologie mamară asociată D. biopsia de endometru este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului E. beneficiază de AINS şi terapie anxiolitică (pag. 561)

Pag. 110 din 220

* 46 Prima menstruatie poarta denumirea de : A. metroragie B. menoragie C. menarha D. mamografie E. amenoree (pag. 559) 47 Tratamentul in SOP poate consta in : A. reducerea greutatii B. administrarea de metformin C. sterilet ce elibereaza progestativ D. administrarea de clomifen citrat E. decorticare sau drilling ovarian chirurgical (pag. 559) 48 Metroragia in afara sarcinii poate fi cauzata de ; A. adenomioza B. endometrita C. hematomul retroplacentar D. polip endometrial E. ectropion (pag. 560) * 49 Ce investigatie este contraindicata in caz de metroragie la femeia in menopauza A. ecografia pelvina B. histerosalpingografia C. biopsia de endometru D. examen anatomopatologic E. examen de boli de nutritie si metabolism (pag. 561) Tema nr. 50 Infecţiile genitale la femei Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 576-578 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Tratamentul caror infectii genitale joase este asigurat de Metronidazol? A. Trichomonas vaginalis B. Streptococ grup B C. Candidoza vaginala D. Gardnerella vaginalis E. Herpes virus genital (pag. 576)

Pag. 111 din 220

2 Care simptome sunt caracteristice infectiei vaginale cu Candida albicans? A. Leucoree gri B. Leucoree verde C. Leucoree alba D. Depozite vaginale albicioase E. Eritem vaginal (pag. 576) * 3 Care dintre urmatoarele entitati patologice nu reprezinta o complicatie a infectiilor genitale inalte? A. Infertilitatea tubara B. Sarcina extrauterina C. Dureri pelvine cornice D. Vulvo-vaginite E. Recidive (pag. 578) * 4 Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este diagnostic pentru infectia cu: A. Candida albicans B. Trichomonas vaginalis C. Gardnerella vaginalis D. Chlamidia trachomatis E. Papiloma virusuri (pag. 576) * 5 Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru confirmarea infectiilor vaginale cu: A. Trichomonas B. Candida C. Gardnerella D. Chlamidia E. Mycoplasma (pag. 576) * 6 Tratamentul infectiei cu Trichomonas se face prin administrarea de : A. Amoxicilina B. Ofloxacina C. Metronidazol D. Antiinflamatoare E. Analgezice (pag. 576) 7 Vaginita cu Candida prezinta urmatoarele simptome: A. leucoree gri, urat mirositoare B. leucoree verde C. leucoree alba D. prurit E. dispareunie (pag. 576)

Pag. 112 din 220

8 Vaginita cu Trichomonas prezinta urmatoarele simptome: A. leucoree gri, urat mirositoare B. leucoree verde C. leucoree alba D. prurit E. dispareunie (pag. 576) * 9 Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis prezintă urmatoarele simptome, cu excepţia: A. Leucoree verde B. Prurit C. Dispareunie D. Aspect normal al colului uterin E. Arsuri vaginale (pag. 576) * 10 Despre infecţiile genitale joase, vulvovaginitele, sunt adevarate următoarele afirmaţii: A. Sunt insotite de febra B. Dureri pelviabdominale C. Prezenţa abundentă a lactobacililor D. Favorizate de un tratament antibiotic E. Dureri la mobilizarea uterina (pag. 576) 11 Despre endometrită sunt adevarate următoarele afirmaţii: A. Este însoţită de febră B. Mobilizarea uterina fără durere C. Leucoree purulentă D. Dureri abdomino-pelvine E. Apare post-partum sau post-avort (pag. 577) 12 Tratamentul piosapinxului cuprinde: A. Laparoscopie, drenaj si evacuare de puroi B. Puncţie diagnostic C. Antiinflamatoare nesteroidiene şi corticoterapie D. Montare DIU E. Antibioterapie (pag. 577) 13 Trichomonas vaginalis se caracterizeaza prin: A. eritem vaginal B. leucoree verde,urat mirositoare C. cervicita D. leucoree gri,urat mirositoare E. disurie (pag. 576)

Pag. 113 din 220

* 14 Care sunt infectiile genitale inalte: A. vaginita bacteriana B. endometrita C. micoza D. Trichomonas vaginalis E. vulvovaginita (pag. 576) 15 Piosalpingele se caracterizeaza clinic prin: A. febra B. leucoree murdara sau purulenta C. frison D. dureri abdominopelvine,uneori pulsatile si insomniante E. dispareunie (pag. 576) * 16 Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin: A. leucoreea gri,urat mirositoare(de peste putred) B. eritem vaginal C. depozite albicioase(lapte batut) D. leucoree verde,urat mirositoare E. disurie (pag. 576) * 17 Vaginita bacteriana se manifesta clinic prin: A. febra B. dureri abdominopelvine C. leucoree D. modificarea aspectului colului E. durere la mobilizarea uterina (pag. 576) 18 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor genitale inalte pot fi: A. aderente pelvine B. sarcina extrauterina C. endometrite D. distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine E. piosalpinx (pag. 578) 19 Candida albicans se manifesta clinic prin: A. leucoree gri B. prurit C. depozite albicioase D. modificarea aspectului colului E. dispareunie (pag. 576)

Pag. 114 din 220

* 20 Semnele endometritei sunt următoarele, cu excepţia: A. febra B. dureri abdominopelvine C. vărsături D. dureri la mobilizarea uterină E. leucoree (pag. 577) * 21 Diagnosticul salpingitei presupune următoarele semne, cu excepţia : A. leucoree purulentă sau murdară B. hipermenoree C. dureri abdominopelvine D. febra E. dureri în hipocondrul drept în cadrul unui sindrom Fitz-Hugh-Curtis (pag. 577) 22 Piosalpingele presupune din punct de vedere clinic: A. amenoree B. febră C. dureri abdominopelvine D. leucoree murdară sau purulentă E. masă laterouterină dureroasă (pag. 577) 23 Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale infecţiilor genitale înalte sunt: A. infertilitatea tubară B. sarcina extrauterină C. adenomioza D. aderenţe pelvine E. recidive (pag. 578) * 24 Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale infecţiilor genitale înalte sunt următoarele, A. infertilitatea tubară B. sarcina extrauterină C. adenomioza D. aderenţe pelvine E. recidive (pag. 578) * 25 Tratamentul piosalpingelui presupune: A. chimioterapie B. laparoscopie cu drenaj şi evacuare de puroi din piosalpinge C. radioterapie D. numai antibioterapie E. histeroscopie (pag. 578)

Pag. 115 din 220

26 Simptomele în infecţia genitală cu Trichomonas vaginalis sunt: A. leucoree verde, urât mirositoare B. spaniomenoree C. dispareunie D. prurit vulvovaginal E. cervicită (pag. 576) 27 Simptomele în infecţia genitală cu Candida albicans sunt: A. prurit B. leucoree albă C. metroragie D. eritem vaginal E. dispareunie (pag. 576) * 28 Trichomonasul este: A. O bacterie mobila B. O micelie mobila C. Un protozoar mobil D. Un germene ce nu poate fi transmis pe cale sexuala E. Un germene din categoria celor implicate in aparitia bolii inflamatorii pelvine cronice (pag. 576) * 29 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor genitale inalte includ: A. Cresterea riscului de sarcina multipla B. Cresterea riscului de infectii renale C. Cresterea riscului de infertilitate de cauza tubara D. Cresterea riscului de cancer ovarian E. Cresterea riscului de cancer mamar (pag. 578) 30 Vaginita bacteriana (Gardnerella vaginalis): A. Prezinta leucoree verde, urat mirositoare B. Prezinta leucoree gri, urat mirositoare, de peste putred C. Prezinta leucoree alba, zgrunturoasa, nemirositoare D. Colul are aspect de cervicita E. Colul are aspect normal (pag. 576) 31 Piosalpinxul: A. Da febra B. Nu da febra C. Da dureri importante pelvine D. Se insoteste de prezenta de masa laterouterina dureroasa la tuseul vaginal E. Este o infectie torpida, paucisimptomatica (pag. 576)

Pag. 116 din 220

32 Piosalpingele se caracterizează prin: A. febră B. cefalee C. dureri abdominopelvine D. leucoree purulentă E. masă latero-uterină dureroasă la tușeul vaginal (pag. 577) 33 Următoarele afirmații despre endometrită sunt adevărate: A. febră B. dureri abdomino-pelvine C. dureri la mobilizarea uterină D. hidroree E. leucoree purulentă (pag. 577) * 34 Diagnosticul diferențial al salpingitei nu se face cu: A. apendicita B. diverticulita C. sarcina ectopică D. sarcina intrauterină E. chisturi ovariene (pag. 577) * 35 Complicațiile pe termen mediu și lung ale infecțiilor genitale înalte nu includ: A. infertilitatea tubară B. boala abortivă C. sarcina extrauterină D. dureri pelvine cronice E. recidive (pag. 578) * 36 Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin : A. Leucoree urat mirositoare B. Eritem vaginal C. Prurit vulvovaginal D. Depozite albicioase ( lapte batut ) E. Dispareunie (pag. 576) * 37 Diagnosticul diferential al salpingitei include urmatoarele , cu exceptia : A. Apendicita B. Diverticulita C. Colecistita D. Avort septic E. Hidronefroza (pag. 577)

Pag. 117 din 220

38 Urmatoarele simptome sunt specifice endometritei : A. Febra B. Cefalee C. Leucoree purulenta D. Lombalgii E. Prurit (pag. 577) 39 Complicatiile pe termen mediu si lung ale infectiilor genitale inalte sunt : A. Infertilitate tubara B. Litiaza renala C. Sarcina extrauterina D. Cistita acuta hemoragica E. Boala abortiva (pag. 578) * 40 Endometrita post- avort nu se caracterizeaza prin: A. febra B. durere la mobilizarea uterina C. dureri pelvine D. dureri in hipocondrul drept E. leucoree purulenta, murdara (pag. 577) 41 Diagnosticul diferential al salpingitei se face cu: A. chisturi ovariene B. sarcina ectopica C. pancreatita D. pielonefrita E. colecistita (pag. 577) 42 Complicatiile pe termen mediu si lung ale infectiilor genitale inalte sunt: A. sarcina extrauterina B. fibromatoza uterina C. cancerul de endometru D. infertilitatea tubara E. dureri pelvine cronice (pag. 578) * 43 Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A. prurit vulvo-vaginal B. senzatia de arsura vaginala C. dispareunie D. leucoree de culoare gri, urat mirositoare E. necesita tratament per os (pag. 576)

Pag. 118 din 220

Tema nr. 51 Patologia tumorală genitală pelvină şi mamară la femei Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 587-589, 598-600, 601-604 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor * 1 Următoarele semne ecografice, pentru chistul organic, sunt evocatoare pentru malignitate, cu excepţia: A. Ascita B. Componenta solidă C. Indice Doppler crescut D. Prezenţa vegetaţiilor E. Vascularizaţie centrală (pag. 588) * 2 La femeile aflate la menopauză şi care prezintă chist de ovar benign, se va recomanda: A. CA 125 B. CA 19-9 C. CA 153 D. CEA E. Mutaţia BRCA1 sau BRCA2 (pag. 588) 3 Despre adenomioză sunt adevarate următoarele afirmaţii: A. Dismenoreea debutează înainte de menstruaţie şi continuă, uneori, şi după încheierea menstruaţiei B. Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioză C. Este o patologie rară D. Poate fi asociata cu fibromul uterin E. Reprezintă infiltrarea zonei joncţiunii cu ţesut endometrial în cadrul miometrului (pag. 589) 4 Lipomul: A. Este o proliferare malignă a ţesutului adipos înconjurat de o capsulă B. Vârsta medie de apariţie este de 45 ani C. Masă moale,mobilă, nedureroasă D. Impune tratament chirurgical E. Mamografie: zonă hiperclară, înconjurată de o capsulă fină si opacă (pag. 602) 5 Semnele ecografice evocatoare ale malignitatii unui chist organic ovarian sunt : A. ascita B. componenta solida importanta C. existenta vegetatiilor D. vascularizatia centrala si un indice de rezistenta Doppler scazut E. vascularizatia periferica si un indice de rezistenta Doppler crescut (pag. 588)

Pag. 119 din 220

6 Markeri tumorali cuprinsi in bilantul preterapeutic al maselor ovariene suspecte sunt : A. HER – 2 B. CA 125 C. ACE D. CA 19-9 E. CA 15-3 (pag. 600) * 7 Screeningul cancerului mamar presupune: A. mamografie incepand de la 50 de ani B. mamografie incepand de la 30 de ani C. mamografie incepand de la 40 de ani D. ecografie incepand de la 50 de ani E. ecografie bianual de la 50 de ani (pag. 603) * 8 Imunoterapie (erceptine) se administreaza : A. in caz de supraexpresie HER-2 B. in caz de CA-125 crescut C. in caz de CA-125 scazut D. in caz de CA-15-3 crescut E. in caz de CA-15-3 scazut (pag. 603) * 9 Chistul dermoid este din punct de vedere histologic o tumora cu celule: A. Mucinoase B. Endometroide C. Tranzitionale D. Germinale E. Clare (pag. 598) 10 Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta complicatii ale chisturilor ovariene? A. Necrobioza B. Hemoragia intrachistica C. Ruptura hemoragica a chistului D. Torsiunea E. Sepsis (pag. 599) * 11 Analiza histologica a zonei de rezectie larga in tumora mamara canceroasa palpabila, sub 3 cm, include urmatoarele, cu exceptia: A. Tipul histologic al tumorii B. Dimensiunea tumorii C. Invadarea marginilor de rezectie D. Examenul citologic pe lama E. Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali (pag. 603)

Pag. 120 din 220

12 Factorii de risc pentru cancerul mamar includ: A. Antecedente personale patologice de tumori benigne mamare B. Antecedente personale patologice de tumori maligne mamare C. Multigestitate D. Pubertate tardiva E. Prima sarcina precoce (pag. 602) 13 Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar: A. conditiile socioeconomice favorabile B. pubertatea precoce,nuligestitate C. mutatia genelor BRCA1 si BRCA2 D. antecedente personale de cancer mamar E. prima sarcina precoce. (pag. 602) 14 Mastoza sau distrofia fibrochistica a sanului: A. conduita terapeutica consta in administrarea de progestative per os sau topice timp de 20 de zile pe luna B. marimea chisturilor este variabila in functie de momentul ciclului C. este o tumora mamara maligna D. creste riscul cancerului de san E. tratamentul este eminamente chirurgical (pag. 601) * 15 Natura organica a chistului ovarian va fi evocata de prezenta unuia dintre urmatoarele semne: A. componenta lichida B. una sau mai multe vegetatii intrachistice C. perete gros D. diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm indiferent de aspectul ecografic E. ascita (pag. 588) * 16 Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal mamar consta in: A. chimioterapie B. hormonoterapie C. radioterapie externa a sanului restant D. tratament chirurgical E. suprimarea functiei ovariene cu GnRh (pag. 604) 17 Distrofia fibro-chistica a sanului se caracterizeaza prin: A. prezenta unui nodul sau mai multi, chiar placard B. nu creste riscul cancerului de san C. nodul mamar care este constant indiferent de momentul ciclului D. mastodinie cronica cu agravare premenstrual E. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale (pag. 601)

Pag. 121 din 220

18 Chisturile dermoide: A. contin fanere, grasime, fragmente os B. sunt tumori benigne de ovar C. sunt tumori maligne de ovar D. se impune rezectie(chistectomie) in momentul diagnosticului indiferent de dimensiune si simptomatologie E. diagnosticul este confirmat de CT/RMN (pag. 598) * 19 Adenofibromul mamar: A. are dimensiune variabila in functie de momentul ciclului menstrual B. tegumentul din jurul sau este afectat C. este prezenta adenopatie axilara homolaterala D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, nedureros E. apare la femei peste 35 ani (pag. 601) * 20 Natura organica a chistului ovarian va fi evocata de prezenta unuia dintre urmatoarele semne: A. perete subtire B. componenta lichidiana C. caracter unilocular D. una sau mai multe vegetatii intrachistice E. diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm. (pag. 588) * 21 Una dintre particularităţile chisturilor dermoide este: A. este o tumoră malignă B. dispare sub tratament estroprogestativ C. conţine grăsime, fanere, dinţi, fragmente de os D. are exclusiv conţinut lichidian E. se remite sub tratament antibiotic (pag. 598) * 22 Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar ductal presupune A. chimioterapie B. hormonoterapie C. chirurgie radicală D. radioterapie externă a sânului restant E. chirurgie conservatoare (pag. 604) 23 Natura organică a unui chist ovarian poate fi evocată de următoarele semne: A. una sau mai multe vegetaţii intrachistice B. spaniomenoree C. componentă solidă D. caracter multilocular E. hiperandrogenism (pag. 588)

Pag. 122 din 220

24 Semne ecografice evocatoare ale malignităţii pentru un chist ovarian organic sunt: A. ascita B. importanţa componentei solide C. existenţa vegetaţiilor D. indice de rezistenţă Doppler scăzut E. conul de umbră posterior (pag. 588) * 25 Adenomioza este: A. infiltrarea cu ţesut endometrial în cadrul miometrului B. o afecţiune genitală malignă C. sindrom aderenţial pelvin postoperator D. infiltrarea cu ţesut endometrial la nivelul ovarului E. infiltrarea cu ţesut endometrial la nivelul marelui epiploon (pag. 589) * 26 Următoarele afirmaţii cu privire la piosalpinx sunt adevărate, cu excepţia: A. este un abces tubar sau tubo-ovarian B. reprezintă o complicaţie a salpingitei C. este localizarea tubară a sarcinii ectopice D. este o colecţie dureroasă latero-uterină vizibilă la ecografie E. se asociaza cu sindrom biologic inflamator (pag. 589) 27 Ruptura hemoragică a unui chist ovarian are următorul tablou: A. hemoperitoneu cu dureri pelvine severe B. apărare musculară abdominală C. dismenoree D. şoc hemoragic dacă sângerarea este severă E. bradicardie (pag. 599) 28 Afirmaţiile adevărate cu privire la adenofibromul mamar sunt: A. apare la femeile tinere cu vârste între 15-35 de ani B. este o tumoră benignă C. este o tumoră malignă D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm E. există adenopatie asociată (pag. 601) * 29 In cazul unei formatiuni tumorale pelvine la femeie, din bilantul paraclinic, se recomanda de prima intentie: A. Tomografia computerizata, datorita sensibilitati si specificitatii foarte mari B. Rezonanta magnetica nucleara, datorita eficacitatii crescute si datorita absentei riscului de iradiere C. Examenul ecografic pelvin, examinare ieftina, neiradianta, accesibila, fara risc, sensibilitate si specificitate mare D. Interventia chirurgicala, care ofera examenul histopatologic al piesei E. Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA), markeri specifici si utili in procesul de diagnostic (pag. 587)

Pag. 123 din 220

* 30 Selectati afirmatia adevarata despre adenomioza: A. Este o patologie rar intalnita B. Este o leziune preneoplazica a uterului C. Este frecvent intalnita la femei tinere, in asociere cu endometrioza D. Se poate asocia cu cresterea de volum a uterului si cu dismenoree E. Este intotdeauna o afectiune izolata, nu se asociaza cu fibromul uterin. (pag. 589) 31 Natura organica a unui chist ovarian este evocata de: A. Prezenta unui perete subtire B. Prezenta de vegetatii C. Prezenta de septuri fine la examinarea ecografica, evocatoare pentru hemoragie intrachistica D. Dimensiuni mai mici de 6 cm E. Caracterul multilocular (pag. 588) 32 Cancerul ovarian este: A. O boala ce apare cel mai frecvent la femei in plina viata reproductiva B. O boala frecvent diagnosticata in stadiile precoce, daca pacienta se prezinta la medicul specialist anual, si i se practica examenul Babes Papanicolaou C. O boala depistata tardiv frecvent, la aparitia complicatiilor (exemplu ascita) D. O boala ce apare frecvent in climax E. O boala ce poate da colectii pleurale (pag. 599) * 33 Mastoza este: A. O afectiune eminamente benigna a sanului, nu creste riscul de cancer mamar B. O afectiune preneoplazica a sanului, ce asociaza un interval mic de timp de la diagnostic pana la aparitia cancerului mamar C. O afectiune care asociaza diferite tipuri de leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, si care creste riscul de cancer de san D. O afectiune care necesita intotdeauna biopsiere si cura chirurgicala. E. O afectiune benigna, care nu asociaza niciodata adenopatie axilara (pag. 601) * 34 Screening-ul populational pentru cancerul de san se face: A. Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani B. Cu examene ecografice, imediat dupa inceperea vietii sexuale, annual C. Cu examen RMN de san, la toate pacientele cu risc, annual D. Cu mamografie la doi ani la pacientele cu varste peste 50 de ani E. Cu identificarea mutatiei BRCA 1 si 2 (pag. 603) 35 Intre factorii de risc pentru cancerul mamar intra: A. Multiparitatea, cu pauze scurte intre alaptari multiple B. antecedente personale de patologie benigna a sanului, cu atipii C. Pubertatea tardiva D. Prima sarcina tardiva E. Menopauza precoce (pag. 602)

Pag. 124 din 220

36 Principiul ganglionului santinela axilar: A. Chiar daca ganglionul santinela nu este invadat, este frecventa invadarea celorlalti, de aceea se indica evidarea ganglionara completa chirurgicala in toate cazurile B. Tehnica a fost validata doar pentru tumori mai mari de 3 cm C. Localizarea ganglioniilor santinela se face palpator, intraoperator D. Se practica examenul HP extemporaneu din ganglionii santinela E. In caz de ganglion santinela metastatic se practica limfadenectomie axilara (pag. 603) * 37 Poate fi semn ecografic evocator al malignitătii unui chist ovarian: A. ascita B. importanta componentei lichide C. absenta vegetatiilor D. vascularizarea periferică E. indice de rezistentă Doppler crescut (pag. 588) * 38 Torsiunea ovariană nu se caracterizează prin: A. durere cu iradiere epigastrică B. vărsături C. apărare abdomino-pelvină D. durere de tip lovitură de pumnal E. durere cu iradiere lombară (pag. 599) 39 Natura organică a unui chist ovarian este evocată de prezența unuia din următoarele semne: A. una sau mai multe vegetatii intrachistice B. diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm C. caracter multilocular D. perete gros E. perete subțire (pag. 588) 40 Următoarele afirmații despre mastoză sunt adevărate: A. creste riscul cancerului de sân B. după terminarea menstruației simptomele se atenuează C. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale D. tratamentul este eminamente chirurgical E. tratamentul constă în administrarea de progestative (pag. 601) 41 Piosalpinxul se caracterizeaza prin: A. Dureri,febra sau subfebrilitate B. Sindrom biologic inflamator C. Dismenoree D. Ascita E. Metroragie (pag. 589)

Pag. 125 din 220

42 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt: A. prima sarcina tardiva B. Obezitatea C. Alcoolismul D. Prezenta alaptarii E. Tabagismul (pag. 602) * 43 Abcesul mamar: A. Complica alaptarea materna B. Nu este favorizat de fumat C. Reprezinta proliferarea benigna a tesutului adipos inconjurat de capsula D. Este o tumora benigna ce se dezvolta din canalele galactofore E. Renuntarea la fumat nu influenteaza recidivele. (pag. 602) * 44 Hemoragia intrachistica se caracterizeaza prin: A. Hemoperitoneu B. Durere pelvina, de multe ori fara aparare C. Beta-HCG pozitiv D. Metroragie E. Durere severa de tip ‘lovitura de pumnal’. (pag. 599) 45 Clasificarea histologică a tumorilor ovariene cuprinde: A. tumori epiteliale B. tumori ale stromei gonadale şi ale cordoanelor sexuale C. tumori cu celule germinale D. tumori de “rete ovarii” E. tumori borderline de ovar (pag. 598) 46 Complicaţiile chisturilor ovariene includ: A. involuţia în menopauză B. torsiunea ovarului C. ruptura hemoragica D. degenerescenţa malignă E. hemoragia intrachistică (pag. 599) * 47 Diagnosticul imunologic al tumorilor ovariene presupune: A. alfa- fetoproteina B. beta- HCG C. CA 125 D. CA 19.3 E. progesteronul (pag. 600)

Pag. 126 din 220

* 48 Privind cancerul ovarian urmatoarele afirmaţii sunt adevărate: A. nu prezintă factori de risc B. vârsta medie de apariţie este 40- 45 ani C. existenţa unei colecţii pleurale D. tulburările digestive sunt rare E. tratament de elecţie: histerectomie totală cu anexectomie bilaterală (pag. 599) * 49 Adenofibromul mamar: A. este forma comună de tumoră malignă B. apare de obicei la vârste înaintate C. diagnosticul de certitudine este dat de biopsia sub ghidaj ecografic D. are limite imprecise, plurilobulat, nedureros E. excizia chirurgicală se face numai la pacientele în postmenopauză (pag. 601) * 50 Screeningul pentru cancerul de sân: A. este indicat la toate femeile în perioada de activitate sexuală B. este indicat la femeile peste 70 de ani C. include examinare echografică D. include examinare clinică şi mamografică E. este indicat anual la femeile peste 50 de ani (pag. 603) 51 În distrofia fibrochistică a sânului: A. se asociază leziuni de diferite tipuri B. unul sau mai mulţi noduli, uneori apar scurgeri mamelonare C. acuzele sunt exacerbate în perioada premenstruală D. adenopatii homolaterale suspecte E. aderă la piele şi la planurile subiacente (pag. 601) * 52 Modificările mamografice în cancerul mamar sunt: A. îngroşarea sau retracţia tegumentelor B. prezenţa unei opacităţi stelate, neregulate C. modificari de sensibilitate D. opacitate cu contur regulat E. modificări de temperatură la nivelul formaţiunii tumorale (pag. 603) 53 Natura organică a unui chist ovarian este evocată de: A. diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm B. componenta lichidiană C. caracter multilocular D. perete subţire, nevizualizabil E. prezenţa vegetaţiilor intrachistice (pag. 588)

Pag. 127 din 220

54 Managementul unei tumori anexiale suspecte presupune: A. RMN pelvin B. CA 125 C. CT toracoabdominopelvin D. histerosalpingografie E. aspiraţia transvaginală sub ghidaj ecografic (pag. 589) * 55 Semnele ecografice evocatoare ale malignităţii nu includ: A. ascita B. existenţa vegetaţiilor C. vascularizarea periferică D. indice de rezistenţă Doppler scăzut E. componenta solidă (pag. 588) 56 Indicaţia operatorie ( chistectomie prin laparoscopie) se recomandă în caz de: A. chist cu aspect organic evidenţiat prin ecografie B. creştere de volum a chistului C. prezenţa ascitei în cantitate mare D. prezenţa unui chist follicular sau de corp luteal E. în caz de modificări morfologice ale chistului (pag. 589) 57 Semnele ecografice evocatoare pentru tumora maligna ovariana sunt; A. ascita B. vegetatii intrachistice C. componenta solida D. diametrul chistului sub 2,5 cm E. continut intrachistic clar, anecogen (pag. 588) * 58 Hemoragia intrachistica ovariana se manifesta clinic prin; A. durere severa tip " lovitura de pumnal" B. tablou de hemoperitoneu C. aparare abdomino-pelvina obligatorie D. durere pelvina, de multe ori fara aparare E. soc hemoragic (pag. 599) * 59 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt urmatorii, cu exceptia; A. pubertate precoce B. menopauza tardiva C. alaptarea D. nuligestitate E. antecedente de radioterapie toracica (pag. 602)

Pag. 128 din 220

60 Conduita terapeutica in cancerul mamar subclinic consta in: A. tumorectomie B. radioterapie externa a sanului restant C. chimioterapie D. fara hormonoterapie E. limfadenectomie axilara (pag. 604) Tema nr. 52 Poliartrita reumatoidă Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 628-631 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor * 1 Identificaţi afirmaţia corectă privind afectarea articulară în poliartrita reumatoidă A. respectă articulaţiile metacarpofalangiene si interfalangiene proximale B. implică preferenţial articulaţiile interfalangiene distale C. asociază frecvent simptome/semne extraarticulare D. este o poliartrită acută cu durata sub şase săptămâni E. se caracterizează prin prezenţa sinovitei şi eroziunilor cu pattern poliarticular (pag. 629) * 2 Precizaţi afirmaţia corectă referitor la evaluarea radiografică a unui pacient cu poliartrită reumatoidă A. necesită expunerea mâinii şi a pumnului pentru identificarea semnelor de condrocalcinoză B. nu identifică leziuni radiologice în primii 2 ani de evoluţie C. este obligatorie expunerea radiografică a articulaţiilor tibio-tarsiene D. absenţa leziunilor radiologice exclude diagnosticul E. expunerea 3/4 picior bilateral faţă poate identifica pensări de spaţiu articular şi eroziuni (pag. 629) * 3 Care dintre complicaţiile enumerate nu este întâlnită în poliartrita reumatoidă A. pericardita B. amiloidoza AA C. glomerulonefrita proliferativă difuză D. multinevrita E. episclerita (pag. 630) * 4 Reacţiile adverse la methotrexat nu includ A. citopenia B. stomatita C. hirsutismul D. infecţiile E. citoliza hepatică (pag. 631)

Pag. 129 din 220

*

5 Tratamentul de fond convenţional în poliartrita reumatoidă utilizează A. etanercept B. leflunomidă C. tocilizumab D. infliximab E. abatacept (pag. 631) 6 Evaluarea complementară a pacientului cu poliartrită reumatoidă presupune A. cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP B. identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405 C. determinarea anticorpilor anti-CCP şi a factorului reumatoid D. radiografia de mâini şi ecografia articulară E. testarea funcţiei hepatice şi a creatininei (pag. 629) 7 Afirmaţiile incorecte privind anticorpii anti-CCP sunt A. apar la 15% din vârstnicii peste 70 de ani B. sunt identificaţi frecvent în lupusul eritematos sistemic, sclerodermie şi spondiloartropatii C. sunt foarte sensibili şi specifici pentru PR D. prezintă semnificaţie diagnostică dar nu şi prognostică, de severitate a bolii E. se pozitivează în infecţii cronice (virus hepatitic C, tuberculoză, mononucleoză). (pag. 628) 8 Tratamentul de fond în poliartrita reumatoidă presupune A. utilizarea de primă intenţie a terapiei anti-TNF în formele uşoare şi moderate de boală B. iniţial administrarea de metotrexat sau leflunomidă C. administrarea de rituximab de primă intenţie în formele severe de boală D. evitarea hidroxiclorochinei în monoterapie E. utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazină (pag. 630,631) 9 Monitorizarea pacientului cu poliartrită reumatoidă include A. evaluarea clinică a rigidităţii matinale şi durerii articulare B. determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA C. evaluarea radiografică a mâinilor la fiecare trei luni D. scorul de activitate a bolii DAS28 E. identificarea comorbidităţii cardiovasculare (pag. 631) 10 Factori de prognostic ai severităţii în poliartrita reumatoidă sunt A. vasculita reumatoidă B. prezenţa eroziunilor la diagnostic C. teren genetic HLA-B27 D. persistenţa sinovitei la 3 luni de tratament E. debut acut monoarticular (pag. 629,630)

Pag. 130 din 220

Tema nr. 53 Spondilită anchilozantă Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 634-635 * 1 Care dintre urmatoarele afirmatii despre spondiloartropatii nu este adevarata: A. asociaza afectare de tip inflamator axial, periferic si entezal B. sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27 C. reunesc spondilita anchilozanta, artrita psoriazica, artritele reactive, artritele din boli inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO; D. pot avea manifestari extraarticulare oculare, gastrointestinale, cutanate E. au frecventa similara poliartritei reumatoide (pag. 634) * 2 Alegeti afirmatia adevarata privind testul Schober in spondilita anchilozanta A. este manevra de provocare a durerii in articulatiile sacroiliace B. evalueaza afectarea inflamatorie a articulatiei soldului C. este util in aprecierea redorii coloanei lombare D. reprezinta metoda de electie pentru aprecierea expansiunii toracice E. este indispensabil in aprecierea afectarii articulare periferice (pag. 634) * 3 Care dintre semnele radiologice enumerate nu este specific spondilitei anchilozante A. semnul Romanus B. sindesmofitele C. aspectul de “vertebre patrate” D. osteofitele E. sacroiliita (pag. 635) * 4 Care dintre urmatoarele manifestari extraarticulare nu este caracteristica spondilitei anchilozante A. amiloidoza AA B. nefropatia IgA C. boala de reflux gastroesofagiana D. insuficienta aortica E. uveita anterioara (pag. 634,635) * 5 Tratamentul cu metotrexat in spondilita anchilozanta este util in controlul A. artritei periferice B. afectarilor entezelor C. progresiei axiale a bolii D. uveitei E. afectarii coxofemurale (pag. 635)

Pag. 131 din 220

6 Alegeti afirmatiile adevarate privind afectarea entezelor in spondiloartropatii A. se exprima frecvent prin talalgii B. consta in inflamatia zonei de insertie pe os a tendoanelor si ligamentelor C. raspunde la administrarea de sulfasalazina D. se trateaza cu AINS E. consta in dureri trohanteriene, sternale (pag. 634,635) 7 Tratamentul anti-TNF-alfa in spondilita anchilozanta este A. indicat in cazurile cu afectare vertebrala dupa esec succesiv la trei AINS B. indicat in afectarea coxofemurala C. prescris dupa excluderea istoricului de tuberculoza primara D. singura optiune terapeutica a uveitelor E. util in cazurile cu afectare a entezelor care nu raspund la administrarea corecta a AINS (pag. 635) 8 Examenul RMN in spondilita anchilozanta evidentiaza A. efuziunea articulara de sold B. afectarea sacroiliaca si vertebrala in cazurile cu radiografii normale C. hiposemnal T1 dupa administrarea de gadolinium si hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace D. aspectul de spondilodiscita infectioasa E. sinovita articulatiilor periferice in cazurile cu aspect ecografic normal (pag. 635) 9 Evaluarea complementara in spondiloartropatii consta in A. determinarea prezentei HLA-B27 B. testarea VSH, CPR, factor reumatoid C. ecografia articulara D. radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale toraco-lombare, picioarelor E. determinari ale hemogramei, transaminazelor, ureei, creatininei (pag. 635) 10 Care dintre urmatoarele afirmatii privind diagnosticul clinic al spondilitei anchilozante nu sunt adevarate A. durerea de spate de tip inflamator raspunde prompt la administrarea AINS si reaparare dupa 48 de ore dupa oprirea tratamentului B. afectarea fesiera este obiectivata prin durere fesiera C. artritele periferice sunt simetrice D. antecendetele familiale de spondiloartropatie, psoriazis, boli inflamatorii intestinale – sunt semnificative pentru diagnostic E. niciuna dintre afirmatiile de mai sus (pag. 634,635)

Pag. 132 din 220

Tema nr. 54 Osteoporoză Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 636-640 * 1 Osteoporoza este A. boala extrem de dureroasa indiferent de instalarea unei fracturi B. maladie difuza a scheletului, caracterizata prin scaderea masei osoase C. afectiune rara de tip primar D. boala grava cand valoarea scorului T se regaseste in intervalul -1 si -2.5 E. afectiune preponderent diagnosticata la varsta tanara (pag. 636) * 2 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la osteoporoza este adevarata A. Osteoporoza primara este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa B. Osteoporoza nu necesita teste de laborator in cazul unei fracturi cu aparenta osteoporotica C. Tratamentul osteoporozei presupune doar un regim igieno-dietetic D. Terapia osteporozei este strict medicamentoasa E. Oricare dintre variantele de mai sus (pag. 636) * 3 Diagnosticul de osteoporoza primara A. nu consta in excluderea osteoporozei secundare B. poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoza sistemica C. nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a TSH-ului D. presupune in primul rand decelarea unei cauze generale de osteopatie fragilizanta non-osteoporotica E. consta in efectuarea frecventa a densitometriei osoase (pag. 637) * 4 Osteoporoza secundara A. nu are niciodata o cauza endocrinologica B. nu trebuie exclusa in momentul diagnosticului formei primare intrucat reprezinta un alt tip de patologie C. se poate regasi la un pacient cu rezectie intestinala extinsa in antecedentele patologice D. reprezinta un stadiu evolutiv al osteoporozei primare E. niciuna dintre variantele de mai sus nu este corecta (pag. 637) * 5 Fracturile osteoporotice A. nu apar niciodata consecutiv unui traumatism minim B. sunt extrem de frecvente la nivelul extremitatii proximale a antebratului C. afecteaza preponderent segmentul cervical al coloanei vertebrale D. sunt localizate uzual la nivel vertebral E. prezinta simptome neurologice in majoritatea cazurilor (pag. 637)

Pag. 133 din 220

6 Care afirmatii referitoare la osteoporoza sunt incorecte A. Terapia osteoporozei in absenta unor fracturi este intotdeauna de tip farmacologic sistematic B. Osteoporoza severa nu se asociaza decat rareori cu prezenta uneia/mai multor fracturi C. Diagnosticul de osteoporoza secundara nu se regaseste niciodata la un pacient cunoscut cu boala celiaca D. Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul cu osteoporoza cuprind doar: hemograma, calciu seric si calciuria E. Maladia Marfan este o osteopatie fragilizanta non-osteoporotica (pag. 637, 638) 7 Osteoporoza primara A. exclude alte cauze de osteopatie fragilizanta B. presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice, calciului seric, creatininuriei C. poate induce afectiuni de tip malign D. poate fi diagnosticata atat la femei cat si la barbati E. nu este dureroasa, simptomatologia algica fiind de fapt prezenta doar in cazul unei fracturi (pag. 636,637) 8 Absortiometria cu raze X A. este utilizata pentru terapia osteoporozei B. masoara densitatea minerala osoasa la nivelul coloanei vertebrale lombare C. reda un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie D. reda un scor T normal mai mare de -1 E. reprezinta un instrument important in diagnosticul osteoporozei secundare (pag. 636) 9 Bisfosfonatii A. reprezinta substanta activa a ranelatului de strontiu B. reduc riscul fracturilor vertebrale si de sold C. au ca efecte secundare: osteonecroza aseptica de cap femural si stomatita D. se administreaza concomitent cu raloxifenul, dimineata pe stomacul gol fara a manca cu un pahar mare de apa E. pot fi administrati la pacienti cu osteoporoza, de sex feminin inainte de 70 de ani cu DMO foarte scazut (scorul T mai mic de -3) chiar si in absenta unei fracturi (pag. 638,639) 10 Cand indicati efectuarea densitometriei osoase A. La populatia generala cu antecedente personale de fractura la nivel vertebral lombar fara o trauma majora B. In cazul descoperirii unei tumori osoase vertebrale C. La femei in postmenopauza cu un IMC mai mic de 19kg/m², cu exceptia celor care se afla in terapie de substitutie hormonala cu TSH in doze mai mici decat cele necesare pentru protectia oaselor D. La femei aflate in postmenopauza cu istoric concomitent de tratament cu corticosteroizi pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive la o doza care sa depaseasca 7.5 mg/zi echivalent al prednisonului E. La subiecti de sex feminin cu menopauza inainte de 40 de ani (pag. 638)

Pag. 134 din 220

Tema nr. 55 Radiculalgia şi sindromul de comprensiune nervoasă Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 625-627 * 1 Lomboradiculalgia comuna A. este intotdeauna bilaterala cu exceptia stenozei de canal verterbal lombar B. rareori este relationata cu o deformare rahidiana congenitala sau dobandita C. se caracterizeaza prin hernie de disc mai ales la pacientii varstnici cu un factor declansator D. presupune efectuarea de rutina a unui examen computer-tomografic E. toate variantele de mai sus sunt corecte (pag. 625) * 2 Radiculalgia simptomatica A. poate releva o spondilodiscita infectioasa B. are un caracter strict mecanic, fara asocierea semnelor generale de tip febril sau alterarea starii generale C. nu reprezinta o urgenta diagnostica sau terapeutica putand fi usor recunoscuta clinic D. traduce o afectare tronculara a nervului sciatic popliteu extern E. cand este asociata cu un sindrom rahidian si in cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie cautata o compresie extrarahidiana (pag. 625) * 3 Semnele Leri si Lasegue A. sunt pozitive in cazul herniei rupte B. traduc sciatica L3-L4 C. redau originea discala a unei afectari radiculare D. sunt echivalente semnului soneriei E. niciunul dintre raspunsurile de mai sus nu este cel corect (pag. 627) * 4 Sindromul de tunel carpian A. se insoteste clinic de hiperestezie in teritoriul nervului median B. va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin hiperflexia incheieturii mainii C. conduce la acroparestezie nocturna, cu interesarea teritoriului nervului median –fata palmara a primelor 2 degete si jumatatea exterioara din medius D. conduce la acroparestezie nocturna cu interesarea teritoriului nervului median –fata palmara a primelor 3 degete si jumatatea exterioara din inelar E. nu poate avea semne functionale de tip acroparestezie noctura (pag. 627) * 5 Teritoriul senzitiv al afectiunii radiculare cu topografie la nivelul C5 va fi evaluat A. prin abductia bratului B. prin determinarea reflexului bicipital C. pe fata interna a bratului D. prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei scapulo-humerale E. in partea de sus a umerilor (pag. 626)

Pag. 135 din 220

6 Tratamentul radiculalgiei si al sindromului de compresie nervoasa A. include administrarea pe cale sistemica si pe termen lung a unui corticoid B. presupune terapia cauzei principale C. poate fi de tip medicamentos local D. nu include cura chirurgicala in ceea ce priveste sindromul de tunel carpian E. permite infiltratia cu corticosteroizi si la pacientii cu tulburari de coagulare (pag. 626,627) 7 Investigatiile suplimentare in cazul unei radiculalgii necomplicate includ: A. decat radiografia de coloana vertebrala indiferent de durata simptomatologiei algice B. nimic suplimentar, cu exceptia radiografiei de coloana vertebrala, hemoleucograma, CRP si hemostaza in cazul duratei sub 6 saptamani a simptomatologiei si numai daca s-au prevazut inflitratii rahidiene C. evaluare extensiva indiferent de durata simptomatologiei sau de afectiunile preexistente D. radiografie de coloana vertebrala, CRP, hemostaza dupa 6 - 8 saptamani de la debutul simptomatologiei E. CT rahidian dupa 6-8 saptamani de la instalarea simptomatologiei algice (pag. 626) 8 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte A. Un fumator cu radiculalgie C8-D1, cu orar inflamator si asociere de sindrom Claude-Bernard-Horner poate fi diagnosticat cu afectiune maligna pulmonara B. Nementionarea posibilitatii unei amiloidoze AL la un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de tunel carpian – reprezinta o eroare de diagnostic C. Afectarea radiculara L5 include lezarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern D. Cruralgia poate fi definita la nivel L3 sau L4 E. Sindromul de coada de cal reprezinta indicatie chirurgicala in cazul unei lomboradiculalgii (pag. 626) 9 Indicatiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii A. sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu potential letal B. includ deficitul motor recent si radiculalgia hiperalgica C. se adreseaza cazurilor cu afectiuni pluriradiculare, tulburari sfincteriene, dar si celor cu dureri radiculare de origine discala cu insufcienta functionala majora D. nu exista indicatie chirurgicala in cazul lomboradiculalgiilor E. nu se poate recurge la terapie chirurgicala in primele 8 saptamani de la diagnosticul sindromului de coada de cal (pag. 627) 10 Examinarile complementare in cazul sindromului de tunel carpian A. pot releva semne de denervare cu indicatie chirurgicala imediata B. nu aduc nici un beneficiu comparativ cu examenul clinic C. includ efectuarea de radiografii ale mainilor D. presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore E. vor cuprinde si hemograma, VSH,CRP (pag. 627)

Pag. 136 din 220

Tema nr. 56 Prescrierea şi monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene şi necorticosteroidiene Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 645-650 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor * 1 Care dintre urmatorii agenti farmacologici sunt de tip AINS A. Pirazolii B. Prednisonul C. Betametazona D. Ketotifenul E. Lorazepamul (pag. 646) * 2 In care dintre afectiunile enumerate mai jos este permisa infiltrarea de corticosteroizi? A. Status infectios activ B. Bursita olecraniana C. Artrita septica D. Osteocondrom E. Toate raspunsurile de mai sus sunt eronate (pag. 649) * 3 Ce tipuri de afectiuni dintre cele redate mai jos, presupun administrarea pe o perioada lunga a AINS A. Rahialgii B. Tendinite si bursite C. Traume sportive D. Spondilita anchilozanta E. Guta cronica tofacee (pag. 646) * 4 Care sunt reactiile adverse dupa administrarea steroizilor pe cale generala A. Hipercorticismul iatrogen, retard de crestere la copil, amenoree, osteonecroza aseptica B. Boala Crohn, complicatii cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidita, acnee C. Diverticuloza, cicatrici cheloide, infectii oportuniste D. Diabet zaharat tip I insulinonecesitant E. Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie (pag. 648,649) * 5 Interactiunile medicamentoase ale AINS includ A. antihipertensivele de tip sartan B. fenitoina-cu risc de supradozaj C. corticosteroizii –indiferent de diagnostic si de simptomatologia algica D. salicilatii – cu risc de reactie de hipersenibilizare imediata E. inhibitorii de pompa de protoni (pag. 647,648)

Pag. 137 din 220

6 Este permisa A. prescrierea a doua antiinflamatoare simultan B. prescrierea de AINS concomitent cu anticoagulante orale C. continuarea terapiei cu AINS si in afara perioadelor nedureroase din artroze D. administrarea de corticosteroid la un pacient cu poliartrita reumatoida E. infiltrarea locala de corticosteroizi la pacientul cu sindrom de tunel carpian (pag. 646,647,648) 7 Reprezinta complicatii specifice la infiltratii de corticosteroizi A. hemartroza B. ruptura tendinoasa in cazul infiltrarii periarticulare C. risartroza D. artrita acuta gutoasa E. artrita psoriazica (pag. 650) 8 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte A. AINS au si efecte de tip analgezic si antipiretic B. Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 1 C. Indometacinul face parte din clasa pirazolilor D. AINS pot induce crize de crize de diverticulita sigmoidiana E. Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar, nefrita acuta interstitiala imunoalergica (pag. 645,646) 9 Ce indicati in prescriptia corticosteroizilor A. scaderea treptata a dozelor fara necesitatea unei terapii de fond in poliartrita reumatoida B. contraindicatia acestor substante medicamentoase in vasculite sistemice, tip boala Horton C. administrarea in polimialgia reumatica in doza initiala de „atac” cu diminuarea ulterioara treptata D. riscul de insuficienta suprarenala consecutiv unei diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi impune efectuarea unui test la Synacthen E. terapia pe termen scurt nu impune descrestere progresiva (pag. 648) 10 AINS pot fi administrate in siguranta in urmatoarele circumstante A. topic, de exemplu ketoprofenul fara a induce fenomene de fotosensibilizare B. la pacientul cu osteoartrita de genunchi, in puseu congestiv C. in patologii radiculare D. in doze mari la pacientii cu boli inflamatorii intestinale E. in colagenoze simultan cu antiinflamatoare corticosteroidiene (pag. 646,647)

Pag. 138 din 220

Tema nr. 57 Fractura extremităţii inferioare a radiusului şi a extremităţii superioare a femurului la adult şi particularităţile fracturilor la copil Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 653-654, 655-656, 664 * 1 Fractura extraarticulară cu deplasare posterioară a extremității inferioare a radiusului se numește: A. Pouteau-Colles B. Goyrand-Smith C. Gerard-Marchand D. Destot E. Galeazzi (pag. 653) * 2 Fractura extraarticulară cu deplasare anterioară a extremității inferioare a radiusului se numește: A. Pouteau-Colles B. Goyrand-Smith C. Gerard-Marchand D. Destot E. Galeazzi (pag. 653) * 3 Conform clasificării Garden, fractura cervicală a femurului cu ruptură completă este de tip: A. Garden I B. Garden II C. Garden III D. Garden IV E. Garden V (pag. 655) * 4 Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu traiect de fractură: A. Parcelare ale marelui trohanter B. Ce separă un fragment diafizar C. Oblic de la marele la micul trohanter D. Orizontal între marele și micul trohanter E. Sub nivelul micului trohanter (pag. 655) * 5 Fractura-dezlipire epifizară Salter 3 este fractura cartilajului de creștere cu A. Traiect numai prin cartilajul de creștere B. Prelungire metafizară C. Prelungire epifizară D. Prelungire metafizară și epifizară E. Compresiune axială (pag. 664)

Pag. 139 din 220

6 Deformarea membrului inferior într-o fractură dezangrenată a extremității superioare a femurului este în: A. Rotație externă B. Rotație internă C. Abducție D. Adducție E. Flexie (pag. 655) 7 Următoarele afirmații referitoare la fracturile extremității superioare a femurului sunt adevărate: A. Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare B. Fracturile cervicale prezintă risc de necroză secundară a capului femural C. Fracturile capului femural sunt relativ frecvente D. Fracturile cervicale prezintă risc de pseudartroză E. Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioasă (pag. 655) 8 O fractură a extremității inferioare a radiusului se caracterizează clinic prin: A. Durere B. Impotență funcțională C. Deformarea pumnului „în dos de furculiță” dacă deplasarea este anterioară D. Leziune a nervului radial E. Edem (pag. 653) 9 Din complicațiile posibile ale unei fracturi a extremității inferioare a radiusului fac parte: A. Leziunea nervului radial B. Deschidere cutanată C. Sindromul de compartiment D. Infecția zonei operate E. Necroza osoasă (pag. 654) 10 Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din următoarele motive A. Risc de epifiziodeză postoperatorie (dacă intervenția chirurgicală este localizată pe cartilajul de creștere) B. Tolerabilitate bună a fixării vicioase prin remodelarea ulterioară C. Epifize fertile: aproape de genunchi și departe de cot D. Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de creștere E. Absența complicațiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips (pag. 664)

Pag. 140 din 220

Tema nr. 58 Infecţiile acute ale părţilor moi (abces, panariţiu, flegmon al tecii) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 669-670 1 Unele din semnele clinice locale ale abcesului părților moi sunt: A. Colecția fluctuentă B. Febra C. Hiperleucocitoza D. Durerea pulsatilă E. Hipotermia locală (pag. 669) 2 Flegmonul digital este caracterizat clinic prin: A. Mărirea în volum a degetului afectat B. Localizarea infecției C. Iradierea durerii de-a lungul învelișului D. Durere la extensia pasivă a degetului E. Deformarea degetului cu încovoierea lui (pag. 669) 3 Din factorii favorizanți ai infecțiilor părților moi fac parte: A. Hipotiroidismul B. Artroza la nivelul degetelor mâinii C. Diabetul zaharat D. Deficiență a statusului imunologic E. Prezența de corpi străini (pag. 669) 4 Complicațiile generale și la distanță ale infecțiilor acute ale părților moi sunt: A. Artroza B. Endocardita C. Tetanosul D. Decompensarea în cazul unui teren favorizant E. Flegmonul digital (pag. 669) 5 Tratamentul chirurgical al flegmonului digital se poate face prin: A. Ablație prin contraincizii la extremitățile degetului B. Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile C. Deschidere în Z a degetului D. Sinovectomie digitală E. Excizia tendonului (pag. 670)

Pag. 141 din 220

*

6 Tratamentul flegmonului digital în stadiul 2 se face prin: A. Dacă nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile și băi antiseptice de 2 ori/zi B. 2 contraincizii la nivelul extremităților degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile C. Excizia tendonului interesat dacă acesta a necrozat D. Deschidere în Z a degetului și sinovectomie digitală E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile (pag. 670)

*

7 Tratamentul flegmonului digital în stadiul 3 se face prin: A. Dacă nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile și băi antiseptice de 2 ori/zi B. 2 contraincizii la nivelul extremităților degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile C. Excizia tendonului interesat dacă acesta a necrozat și reconstrucție ulterioară D. Deschidere în Z a degetului și sinovectomie digitală E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile (pag. 670)

*

8 Durata antibioterapiei în artrita (complicație locală în infecțiile acute ale părților moi) este de: A. 7 zile B. 14 zile C. 21 de zile D. 45 de zile E. 60 de zile (pag. 669)

*

9 Investigațiile de laborator în diagnosticul pozitiv al infecțiilor acute ale părților moi arată: A. Hipertermie locală B. Leucopenie C. Trombocitoză D. Creșterea proteinei C reactive E. Scăderea vitezei de sedimentare a hematiilor (pag. 669)

* 10 În flegmonul digital, durerea este caracterizată de: A. Intensificare la extensia pasivă a degetului B. Intensificare la flexia pasivă a degetului C. Iradiere până la pliul palmar proximal pentru degetele II, III și IV D. Iradiere până la pliul pumnului pentru degetele II, III, IV E. Iradiere până la pliul palmar distal pentru degetele I și V (pag. 669)

Pag. 142 din 220

Tema nr. 59 Anomalii ale vederii cu debut brutal Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 678-685 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor * 1 Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni este caracterizatǎ de scǎderea brutalǎ a vederii cu ochi roṣu, dureros? A. dezlipirea de retinǎ B. neuropatia opticǎ ischemicǎ acutǎ anterioarǎ C. glaucom neovascular D. d.degenerescenṭa macularǎ legatǎ de vȃrstǎ E. ocluzia venei centrale ale retinei (pag. 678) * 2 Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni este caracterizatǎ de scǎderea brutalǎ a vederii cu ochi alb, nedureros? A. glaucomul acut B. keratita acutǎ C. endoftalmitǎ D. d.neuropatia opticǎ ischemicǎ anterioarǎ E. glaucom neovascular (pag. 678) 3 Ocluzia arterei centrale a retinei se caracterizeazǎ prin: A. congestia ocularǎ B. scǎderea bruscǎ a vederii C. precipitate pe faṭa posterioarǎ a corneei D. d.sinechii irido-cristaliniene E. edem macular cu aspect de cireaṣǎ macularǎ (pag. 679) * 4 Ocluzia venei centrale a retinei se caracterizeazǎ prin: A. artere ṣi vene subṭiri ṣi filiforme la nivelul retinei B. hemoragii retiniene striate sau rorunde C. edem macular ischemic cu aspect de cireaṣǎ macularǎ D. d.Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare E. vene ṣi artere ȋntecuite sub formǎ de manṣoane perivasculare (pag. 680) * 5 Tratamentul glaucomului acut presupune urmǎtoarele metode cu excepṭia: A. beta-blocante administrate local B. inhibitor de anhidrazǎ carbonicǎ administrate local ṣi general C. midriatice administrate local D. d.iridotomie la nivelul ochiului afectat E. iridotomie la nivelul ochiului congener, sǎnǎtos (pag. 682)

Pag. 143 din 220

6 Care dintre urmǎtorii factori favorizeazǎ apariṭia glaucomului acut prin ȋnchiderea unghiului? A. hipermetropia B. administrare simpaticolitice C. administrare parasimpaticomimetice D. d.stress E. expunere prelungitǎ la ȋntuneric (pag. 682) 7 Care dintre urmǎtoarele afirmaṭii sunt valabile ȋn cazul neuropatiei oprice ischemice acute anterioare? A. scǎderea brutalǎ a vederii B. durere ocularǎ, congestie ocularǎ apǎrutǎ cu 24 de ore ȋnainte de scǎderea acuitǎṭii vizuale C. amputarea cȃmpului vizual D. d.edem papilar cu hemoragii peripapilare E. poate reprezenta o manifestare a bolii Horton (pag. 681) 8 Uveita anterioarǎ acutǎ este caracterizatǎ prin: A. hemoftalmus B. cerc pericheratic C. efect Tyndall D. d.precipitate endocorneene E. sinechii iridocristaliniene, care forṭeazǎ pupila sǎ rǎmȃnǎ ȋn midriazǎ maximǎ (pag. 684) 9 Conduita terapeuticǎ a complicaṭiilor ocluziei venei centrale a retinei includ: A. mǎsurarea tensiunii oculare si tratament hipotonizant pentru glaucomul secundar B. fotocoagulare panretinianǎ pentru prevenirea complicaṭiilor neovasculare C. injectare intravitreeanǎ de corticosteroizi pentru tratamentul edemului macular cistoid D. d.antibioterapie masivǎ pentru evitarea panoftalmiei oculare E. lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea hipopionului (pag. 680) * 10 Care dintre formele de keratitǎ acutǎ este caracterizatǎ de ulcer dendritic sau ȋn hartǎ geograficǎ: A. keratita bacterianǎ B. keratitǎ herpeticǎ C. keratitǎ cu adenovirus D. d.sindrom cu ochi uscat E. sindrom de expunere prin malpoziṭie palpebralǎ (pag. 684)

Pag. 144 din 220

Tema nr. 60 Ochiul roşu şi/sau dureros Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 686-688 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni sunt caracterizate de scǎderea acuitǎṭii vizuale? A. conjunctivita acutǎ B. Keratita acută C. Sclerita anterioară acută D. d. Glaucomul acut E. Endoftalmita (pag. 687) * 2 In care dintre urmǎtoarele afecṭiuni caracterizate de ochi roṣu ṣi dureros nu apare scǎderea acuitǎṭii vizuale? A. conjunctivita bacteriana B. traumatism ocular cu hemoragie subconjunctivalǎ C. plagǎ conjunctivalǎ cu retenṭie de corp strǎin D. d. keratita acutǎ E. episclerita acutǎ (pag. 686) 3 Urmǎtoarele semne ṣi simptome sunt caracteristice pentru sclerita acutǎ anterioarǎ? A. acuitate vizualǎ normalǎ B. ochiul prezintǎ roṣeaṭǎ localizatǎ care dispare dupǎ aplicarea unui vasoconstrictor C. apare durere ocularǎ intensificatǎ la miṣcǎrile globului ocular D. d. cristalinul prezintǎ opacifiere nuclearǎ sau corticalǎ posterioarǎ E. edem papilar bilateral, cu hemoragii ṣi exsudate peripapilare (pag. 687) 4 Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni pot determina scleritǎ? A. boala Behcet B. tuberculoză C. sarcinǎ extrauterinǎ D. d. boalǎ Crohn E. poliartritǎ reumatoidǎ (pag. 687) 5 Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni oculare sunt caracterizate de scǎderea acuitǎṭii vizuale? A. conjunctivita acutǎ B. plagǎ ocularǎ cu retenṭie de corp strǎin intraocular C. keratitǎ acutǎ D. d. scleritǎ acutǎ anterioarǎ E. uveitǎ anterioarǎ acutǎ (pag. 687)

Pag. 145 din 220

*

6 Glaucomul acut se caracterizeazǎ prin urmǎtoarele semne ṣi simptome cu excepṭia: A. congestie ocularǎ B. ochi dur datoritǎ creṣterii tensiunii intraoculare C. durere ocularǎ intensǎ D. d.miozǎ, cu pupilǎ fixǎ areflexivǎ E. stare generalǎ alteratǎ, greṭuri, vǎrsǎturi (pag. 682)

*

7 Urmǎtoarele semne ṣi simptome sunt caracterizate pentru keratitǎ epitalialǎ acutǎ cu excepṭia: A. congestie ocularǎ B. scǎderea acuitǎṭii vizuale C. midriazǎ D. d.reflex corneean modificat cu hipoestezie corneeanǎ E. coloraṭie cu fluoresceinǎ pozitivǎ (pag. 683)

*

8 Urmǎtoarele semne clinice sunt caracteristice uveitei anterioare acute cu excepṭia: A. acuitate vizualǎ normalǎ B. congestie ocularǎ C. durere ocularǎ D. d.pupilǎ deformatǎe.apare cu recurenṭe identice ȋn cadrul unei boli generale E. apare cu recurenṭe identice ȋn cadrul unei boli generale (pag. 684)

*

9 Lentilele de contact pot predispune la una sau mai multe dintre urmǎtoarele afecṭiuni: A. glaucom acut B. keratita epitelialǎ acutǎ C. episcleritǎ acutǎ D. d.cataractǎ traumaticǎ E. corioretinitǎ (pag. 688)

* 10 Uveita acutǎ este caracterizatǎ de urmǎtoarele aspecte clinice cu excepṭia: A. precipitate pe endoteliul corneean B. efect Tyndall al umorii apoase C. sinechii iridocristaliniene D. d.focar inflamator corioretinian localizat peripapilar sau la nivelul retinei periferice E. focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul sclerocorneean (pag. 684)

Pag. 146 din 220

Tema nr. 61 Otalgii şi otite la copii şi adulţi Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 716-721 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Inervaţia senzitivă a urechii externe este asigurată de: A. Nervul auriculotemporal B. Nervul Wrisberg C. Ram auricular al nervului vag D. Nervul timpanic E. Plex cervical superior (pag. 716) 2 Stadiile otitei medii acute sunt: A. Stadiul de colectare B. Stadiul de cicatrizare C. Stadiul perforat D. Stadiul congestiv E. Stadiul cataral (pag. 717) 3 Otita externă se manifestă prin: A. Hipoacuzie neurosenzorială B. Otalgie C. Edem al conductului auditiv extern D. Congestia timpanului E. Ameţeli (pag. 718) 4 Semnele de atenţionare ale unei posibile otite seromucoase la copil sunt: A. Tulburări de atenţie B. Otite externe repetate C. Întârzierea vorbirii D. Tulburări de comportament E. Somnolenţa (pag. 719) 5 La impedanţmetrie în cadrul explorării otitei seromucoase găsim: A. Curba tip A B. Curbă tip B C. Curbă tip C D. Curba tip D E. Curbă tip A şi C (pag. 720)

Pag. 147 din 220

*

6 Suspiciunea de otita medie acută cu Haemophilus influenzae se pune când este asociată otitei: A. Otoragie B. Conjunctivita C. Somnolenţă D. Disfagie E. Meningita (pag. 718)

*

7 Complicaţiile otitei medii acute nu includ: A. Mastoidita B. Tromboflebita sinusului lateral C. Nevralgia facială D. Menigita E. Abcesul cerebral (pag. 718)

*

8 Otita seromucoasă cronică are o durată a evoluţiei simptomelor de: A. 7 zile B. 3 săptămâni C. 4 săptămâni D. 2 luni E. 3 luni (pag. 719)

*

9 Otita seromucoasă cronică este secundară: A. otitelor furunculoase B. disfunctiei trompei lui Eustachio C. mastoiditei D. otitelor externe virale E. traumatismelor otice (pag. 719)

* 10 Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la copii peste 2 ani în otita medie acută este: A. 2 zile B. 5 zile C. 9 zile D. o zi E. 14 zile (pag. 720)

Pag. 148 din 220

Tema nr. 62 Angine şi faringite ale adultului Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 722-727 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor,fara tratamentul anginei pag. 723 recomandarea AFSSAPS 1 Angina ulcero-necrotică se întâlneşte în: A. Mononucleoza infecţioasă B. Difterie C. Angina Vincent D. Şancru sifilitic E. Herpes (pag. 722) 2 Angina veziculară se întâlneşte în: A. Herpangină B. Gripă C. Herpes D. Difterie E. Zona nervului IX (pag. 722) 3 Angina eritemato-pultaceee se întâlneşte în: A. Angina Vincent B. Angina streptococică C. Difterie D. Herpangina E. Mononucleoza infecţioasă (pag. 722) 4 În angina eritemato-pultacee depozitele pultacee sunt: A. Aderente pe amigdale B. Neaderente pe amigdale C. Albicioase D. Cenuşii E. Punctiforme (pag. 722) 5 Diagnosticul pozitiv în mononucleoza infecţioasă se stabileşte pe baza: A. Reacţia VDRL B. Hemogramei C. Reacţia Paul-Bunnel-Davidsohn D. Serologia HIV E. Serologia EBV (pag. 725)

Pag. 149 din 220

*

6 Difteria are ca agent etiologic : A. Bacil Gram + B. Bacil Gram – C. Spirochet D. Adenovirus E. Virusul parainfluenza (pag. 725)

*

7 Angina lui Vincent este cauzată de: A. Bacil gram pozitiv B. Corynebacterium C. Spirochetă + Bacil gram negativ D. Streptococ E. Stafilococ (pag. 726)

*

8 Mononucleoza infecţioasă prezintă: A. Uneori o purpură a vălului palatin B. Rash cutanat C. Paralizie velopalatină D. Trismus E. Erupţie veziculară (pag. 725)

*

9 Angina pseudomembranoasă se întâlneşte în: A. Difterie B. Angina Vincent C. Herpangină D. Herpes E. Zona nervului IX (pag. 722)

* 10 Amigdalectomia are indicaţie doar în cazul: A. anginelor care se repetă (2/iarnă) B. anginelor care se repetă (1/an) C. anginelor care se repetă (o dată/ 2 ani) D. recidivei flegmonului periamigdalian E. recidivei anginelor veziculare (pag. 727)

Pag. 150 din 220

Tema nr. 63 Epistaxisul şi tratamentul acestuia Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 737-739 1 Factorii implicaţi în aprecierea abundenţei epistaxisului sunt: A. vârsta pacientului B. durata sângerării C. voma D. debitul sângerării E. ameţelile (pag. 737) 2 În aprecierea abundenţei unui epistaxis este primordială investigarea: A. paloarei tegumentare B. hipotensiunii C. temperaturii D. tahicardiei E. tahipneei (pag. 737) 3 Oprirea sângerării într-un epistaxis presupune: A. antialgice B. tamponament nazal anterior C. tamponament nazal posterior D. embolizarea vaselor incriminate E. antibioterapie (pag. 737,738) 4 Examinările complementare în epistaxis presupun: A. bilanţul coagulării B. bilanţul factorilor de risc cardio-vascular C. bilanţ de imagistică (CT, RMN) D. examinarea otică E. bilanţ de imagistică (angiografie) (pag. 738,739) 5 Rinitele şi sinuzitele pot acţiona în mod sistemic cu: A. purpura (febră tifoidă) B. tahicardie C. fragilitate capilară (gripă) D. disfagie E. dispnee inspiratorie (pag. 739)

Pag. 151 din 220

*

6 Care din afirmaţiile următoare nu este specifică fibromului naso-faringian: A. tumoră bogat vascularizată B. frecventă la adolescenţii de sex masculin C. frecventă la adolescenţii de sex feminin D. are risc de sângerare crescut E. este o cauză locală de epistaxis (pag. 739)

*

7 Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauză generală: A. HTA B. Anomalie vasculară Rendu Osler C. Rinosinuzită D. Hemofilie E. Insuficienţa hepatică (pag. 739)

*

8 Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauză locală: A. Rinosinuzita B. Boala Rendu Osler C. Tumori nazale D. Epistaxis esenţial E. Traumatisme nazale (pag. 739)

*

9 Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauză generală: A. Carenţa de vitamină K B. Anomalie vasculară Rendu Osler C. Epistaxis esenţial D. Hemofilie E. Trombopenie (pag. 739)

* 10 Din afirmaţiile următoare care nu corespunde pentru boala Rendu Osler: A. Este o angiomatoză autozomal dominantă B. Prezintă malformaţii vasculare mucoase C. Prezintă malformaţii vasculare extra-mucoase D. Nu este responsabilă de sângerări recidivante E. Tratamentul său vizează utilizarea anticorpilor anti VEGF (pag. 739)

Pag. 152 din 220

Tema nr. 64 Pacientul vârstnic: îmbătrânirea normală şi particularităţi semiologice, psihologice, terapeutice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 776-778, 779-782 1 Care sunt formele de imbatranire? A. Imbatranire datorita unui accident vascular cerebral B. Imbatranire obisnuita fara patologii evolutive, dar cu o limitare relativa a capacitatilor functionale C. Imbatranire genetica D. Imbatranire prematura E. Imbatranire patologica cu patologii cronice evolutive provocand handicapuri si dependenta care poate ajunge pana la dependenta totala pentru toate activitatile vietii cotidiene (pag. 776) 2 Care sunt consecintele imbatranirii functiei renale? A. Scaderea volumului rinichilor bilateral B. Scaderea volumului unui singur rinichi C. Frecventa complicatiilor renale iatrogene D. Frecventa deshidratarilor extracelulare si toleranta scazuta la regimurile desodate E. Frecventa hipo- si hipernatremiei (pag. 777) 3 Imbatranirea neurocognitiva determina: A. dificultati in coordonarea miscarilor B. diminuarea capacitatii de invatare C. diminuarea timpului de reactie D. cresterea timpului de reactie E. diminuarea atentiei (pag. 777) 4 Managementul pacientului varstnic trebuie sa cuprinda intotdeauna A. anularea datelor anamnestice B. reconstituirea anamnezei C. tratament de urgenta indiferent de tratamentele urmate anterior D. cunoasterea tratamentului pacientului, fara a omite automedicatia E. examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal si ECG (pag. 780) 5 Inainte de a face prescrierea medicamentelor in geriatrie trebuie realizate A. ierarhizarea patologiilor, tinandu-se cont de parerea pacientului B. tratamentul suferintei vasculare cerebrale C. se va determina daca pacientul poate sa isi administreze singur tratamentul D. se va determina calitatea venelor pentru administrarea perfuziilor E. se va estima nevoia de oxigenoterapie (pag. 781)

Pag. 153 din 220

*

6 Care din urmatoarele reguli de management pentru un pacient varstnic bolnav sunt valide? A. prezenta aparaturii necesare neuroimagisticii B. capacitatea si independenta de miscare a pacientului pastrate C. identificarea rapida a patologiilor acute si tratarea lor pentru a evita decompensarile in cascada D. evidentierea lipsei in antecedente a tulburarii depresiva E. evidentierea prezentei in antecedente a tulburarii depresiva (pag. 780)

*

7 Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele in varsta datorita A. culorii identice a tabletelor unor medicamente diferite B. medicatiei administrate sub forma de solutie orala C. nerespectararii regimului igieno-dietetic D. modificari farmacocinetice datorate varstei E. existentei hipertermiei (pag. 781)

*

8 Imbatranirea aparatului respirator poate fi determina A. algii intercostale bilaterale B. algii intercostale unilaterale C. cresterea suprafetei schimburilor gazoase D. lipsa posibilitatii de efectuare a schimburilor gazoase E. diminuarea suprafetei schimburilor gazoase (pag. 777)

*

9 Imbatranirea vasculara are urmatoarele consecinte clinice A. tendinta la hipotensiune ortostatica accentuata de anumite probleme venoase, deshidratare sau medicament B. aparitia anevrismelor aortice C. edem pulmonar D. pierderea acuitatii vizuale E. cefalee de tip migrenoid (pag. 777)

* 10 Imbatranirea sistemului musculare determina A. neuropatii periferice B. sarcopenia = scaderea masei musculare C. crampe musculare D. fracturi ale colului femural E. rupturi musculare repetate (pag. 777)

Pag. 154 din 220

Tema nr. 65 Tulburări anxioase, tulburări fobice,tulburări obsesiv-compulsive, tulburări convertive, starea de stres posttraumatic şi tulburările de adaptare Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 913-921 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 In cadrul tulburarilor anxioase sunt cuprinse: A. tulburarea anxioasa provocata de o boala sau substanta B. pierderea controlului emotional C. agitatia psihomotorie D. fobia specifica E. starea de stres acut (pag. 913) 2 Tulburarea anxioasa generalizata poate avea urmatoarea evolutie A. complicatii: tulburari depresive, tulburari de panica, dependente, izolare sociala B. deterioararea cognitiva C. remisii D. cronicizare E. frecvente accidente vasculare cerebrale (pag. 914) 3 Diagnosticul diferential pentru tulburarea obsesiva compulsiva se va face cu: A. patologia organica B. tulburari anxioase C. tulburari de dispozitie D. dementa vasculara E. tulburarea deliranta (pag. 917) 4 Care din urmatoarele argumente clinice sunt in favoarea diagnosticului de tulburare conversiva? A. traumatisme craniene in antecedentele recente B. doliu patologic C. bilant somatic perfect normal D. personalitate histrionica sau pasiv-dependenta E. relatie comprehensiva intre tulburarile prezentate si contextul patologic (pag. 918) 5 Formele clinice ale tulburarii de adaptare sunt: A. tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva B. tulburarea de adaptare cu anxietate C. tulburarea de adaptare antisociala D. tulburarea de adaptare cu perturbari de conduita E. tulburarea de adaptare mixta (depresiva, anxioasa) (pag. 921)

Pag. 155 din 220

*

6 Care din urmatoarele afirmatii privind diagnosticul tulburarii de panica sunt advarate? A. tulburarea este mai frecventa la femei B. tulburarea este mai frecventa la barbati C. tulburarea este mai frecventa la batrani D. tulburarea este mai frecventa la copii E. tulburarea este mai frecventa dupa accidentele rutiere (pag. 913)

*

7 In managementul terapeutic al tulburarii anxioase generalizate trebuie urmarite tintele urmatoare: A. tratarea bolilor somatice asociate B. tratarea crizei de angoasa acuta C. instituirea unui regim dietetic adecvat D. tratamentul contracturilor musculare E. tratamentul tulburarilor de atentie (pag. 915)

*

8 Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea urmatoarele comorbiditati: A. episod maniacal acut B. dementa Alzheimer C. tulburari de limbaj D. schizofrenia E. tulburari de coordonare (pag. 917)

*

9 Simptomele tulburarilor de conversie pot fi: A. hipoglicemii B. hiperglicemii C. cresterea creatininei D. transpiratii profuze nocturne E. manifestari acute: agitatia psihomotorie, sincope, indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive, miscari anormale, tremuraturi (pag. 919)

* 10 Care din urmatoarele caracteristici sunt specifice diagnosticului pentru tulburarea de adaptare A. tulburare permanenta B. tulburare paroxistica C. tulburare tranzitorie D. tulburare cu evolutie progredienta E. tulburare dependenta de factorii vasculari cerebrali (pag. 920)

Pag. 156 din 220

Tema nr. 66 Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumului Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 922-925 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Managementul tulburarilor psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumului necesita: A. spitalizarea in caz de simptomatologie deliranta sau risc suicidar B. tratamente medicamentoase C. terapie electroconvulsivanta D. interventie obstetricala in regim de urgenta E. scaderea riscului pentru diabet zaharat tip II (pag. 923) 2 Factorii de risc pentru depresia post-partum sunt: A. antecedente psihiatrice de depresie B. sarcini multiple C. evenimente stresante D. complicatii obstetricale E. statut socio-economic scazut (pag. 924) 3 Care din elementele diagnostice sunt valabile pentru post-partum blues sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues A. halucinatii auditive persistente B. delir de persecutie C. tuloburari de somn D. anxietate, neliniste E. astenie (pag. 924) 4 Psihoza puerperala (bufeu delirant acut confuzo-oniric) poate avea urmatoarea evolutie: A. favorabila B. recidive in post-partum in 50% din cazuri sau in cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri C. deteriorare cognitiva de tip demential D. tulburare de conversie E. poate evolua spre o tulburare bipolara sau schizofrenie (pag. 925) 5 In faza prodromala a psihozei puerperale pot aparea urmatoarele simptome: A. comportament bizar B. insomnie C. manifestari depresive in cursul ultimelor saptamani de sarcina D. manifestari anxioase E. deteriorare cognitiva (pag. 925)

Pag. 157 din 220

*

6 Depresia in perioada sarcinii se caracterizeaza prin: A. varsaturi matinale B. varsaturi incoercibile C. varsaturi postprandiale D. varsaturi nocturne E. intoleranta la fructoza (pag. 922)

*

7 Managementul tulburarilor psihice in perioada sarcinii in primul trimestru va respecta urmatoarele reguli: A. utilizarea in doze mici a antipsihoticelor B. utilizarea in doze mici a antidepresivelor C. utilizarea benzodiazepinelor D. utilizarea anticonvulsivantelor cu efect timostabilizator E. evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope (pag. 923)

*

8 Tratamentul post-partum blues (sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues) impune: A. terapie electroconvulsivanta B. utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile C. utilizarea medicamentelor psihotrope sub forma de solutie orala D. utilizarea medicamentelor psihotrope cu actiune prelungita E. nu se administreaza tratament medicamentos (pag. 924)

*

9 Melancolia deliranta post-partum are urmatoarele riscuri: A. risc de accident vascular cerebral B. risc suicidar si de infanticid C. risc de infarct miocardic D. risc pentru dezvoltarea unei stari dementiale E. risc neurodegenerativ (pag. 925)

* 10 Negarea sarcinii are drept consecinta: A. debutul schizofreniei B. debutul tulburarii bipolare C. debutul unei tulburari obsesivo-compulsive D. rata mare a mortalitatii perinatale E. reactia de stres post-traumatic (pag. 923)

Pag. 158 din 220

Tema nr. 67 Dezvoltarea psihomotorie a sugarului şi a copilului: aspecte normale şi patologice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 995-1006 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Dezvoltarea normala a copilului de la nastere pana la varsta de 6 ani evaluata prin monitorizarea motricitatii se caracterizeaza prin: A. merge singur la 12-18 luni B. dobandirea progresiva a echilibrului perfect C. atonii musculare tranzitorii D. activitatea motrica este subordonata reflexelor primare E. motricitatea spontana arhaica asimetrica (pag. 995) 2 Enurezisul se caracterizeaza prin: A. aparitia predominent la baieti B. aparitia predominent la fete C. aparitie nocturna D. evolutie defavorabila neurodegenerativa E. evolutie favorabila spontana (pag. 998) 3 Tulburarile psihotice din perioada copilariei A. autismul Kanner B. sindromul Rett C. sindromul Apserger D. tulburarea psihotica bipolara cu debut precoce E. schizofrenia infantila cu debut precoce (pag. 999) 4 Autismul Kanner impune un diagnostic diferential cu: A. manifestari epileptice B. afectiuni metabolice C. sindromul X fragil D. surditate E. traumatismele obstetricale severe (pag. 999) 5 Dificultatile de calcul matematic afecteaza urmatoarele componente: A. lingvistice (neintelegerea termenilor aritmetici si conversia problemelor in simboluri aritmetice) B. perceptive (recunoasterea si intelegerea simbolurilor) C. motorie (incapacitatea de deplasare) D. atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor) E. cognitiva (deficit cognitiv sever) (pag. 1001)

Pag. 159 din 220

*

6 Managementul dificultatilor de calcul matematic se va face prin: A. antidepresive B. antipsihotice C. reeducarea adaptata copilului D. psihostimulente E. neuroprotectoare (pag. 1001)

*

7 Managementul dificultatilor de citire ale copilului va beneficia de: A. antidepresive B. antipsihotice C. psihostimulente D. neuroprotective E. reeducare logopedica (pag. 1001)

*

8 Autismul infantil Kanner este definit ca si: A. o tulburare neurodegenerativa precoce B. o tulburare metabolica precoce C. o tulburarea de dezvoltare precoce si severa care afecteaza limbajul si abilitatile de comunicare D. o tulburare post-traumatica E. o tulburare de tip epileptic (pag. 999)

*

9 Examinari complementare recomandate in diagnosticul diferential al autismului Kanner: A. examen ORL adaptat varstei B. evaluarea perimetrului abdominal C. evaluarea nivelului trigliceridelor D. evaluarea colesterolemiei E. examen coproparazitologic (pag. 999)

* 10 Initierea precoce a relatiei parinti-copil se bazeaza pe urmatoarele nivele de interactiune: A. interactiuni motorii B. interactiuni operationale C. interactiuni competitionale D. interactiuni afective E. interactiuni de tip managerial (pag. 1000) * 11 Care dintre urmatoarele este caracteristica motricitatii normale la nastere? A. Motricitate spontana asimetrica B. Ridicarea capului atanci cand este intins pe spate C. Tonus axial al membrelor este crescut D. Hipotonie generalizata E. Lipsa reflexelor primare (pag. -)

Pag. 160 din 220

* 12 Varsta la care sugarul poate sta in pozitie sezanda cu sprijin este de obicei: A. 3 luni B. o luna C. 6-7 luni D. 9 luni E. 1 an (pag. -) * 13 Inceputul controlului sfincterian la copil are loc in jurul varstei de: A. 4 luni B. 8 luni C. 1 an D. 2 ani E. 4 ani (pag. -) 14 Intarzierea achizitiilor corespunzatoare varstei la copil se poate manifesta prin: A. dupa 5 luni nu-si poate sustine capul B. la o luna hipertonia membrelor C. dupa 10 luni nu poate sta in sezut D. dupa 6 luni persistenta reflexelor arhaice E. dupa 3 luni nu poate sta in sezut (pag. -) 15 Enurezisul la copil este caracterizat prin: A. Mictiuni complete, involuntare la copilul de cel putin 5 ani B. Apare mai frecvent la fete C. Apare in majoritatea cazurilor diurn D. Evolutie nefavorabila in lipsa tratamentului E. Forma primara e cea mai frecventa (pag. -) 16 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu encoprezisul la copil sunt adevarate? A. Apare mai frecvent la baieti B. Sunt mai ales forme secundare C. Nu se asociaza cu constipatia D. Mai putin grav decat enurezisul E. Dispare adesea in timpul separarii de familie (pag. -) * 17 Care este perioada caracteristica de aparitie a mericismului? A. La nastere B. In primele 3 luni de viata C. Intre 3 si 12 luni D. Intre 1 si 2 ani E. Dupa varsta de 5 ani (pag. -)

Pag. 161 din 220

18 Sindromul Münchhausen prin transfer la copil se caracterizeaza prin: A. Patologia copilului provocata sau simulata de un parinte B. Examene medicale foarte rare prin opozitia parintilor C. Negarea cauzei simptomelor de catre parinti D. Regresia simptomelor atunci cand copilul este despartit de parinte E. Riscuri de sechele fizice, psihologice (pag. -) 19 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu dezvoltarea normala a vorbirii la copil sunt adevarate? A. La sfarsitul celei de-a doua luni gangureste B. La 4 luni: lalalizare C. La 6 luni articuleaza primele silabe D. La 7 luni pronunta primele cuvinte E. In jurul varstei de 3 ani construieste propozitii corecte (pag. -) * 20 Encoprezisul se caracterizeaza prin defecatie involuntara in absenta unor afectiuni organice la copilul de cel putin: A. 6 luni B. 1 an C. 2 ani D. 4 ani E. 6 ani (pag. -) Tema nr. 68 Nutriţie şi alimentaţie pediatrică Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1028-1030 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Principiile alaptarii naturale sunt: A. precoce, din primele ore de viata B. la cererea sugarului C. de 2-3 ori pe zi D. durata de sub 20 de minute a suptului, din fiecare san E. dupa fiecare masa se poate suplimenta cu o formula de lapte adaptata varstei (pag. -) 2 Printre beneficiile alaptarii materne se pot mentiona: A. Contine acizi graşi esentiali indispensabili pentru maturizarea cerebrala B. Nu contine Ig A C. Nu contine proteine alergizante (lactoglobulina din laptele de vaca) D. Avantaje psihoafective in relatia mama-copil E. Compozitie perfect adaptata nevoilor copilului (pag. -)

Pag. 162 din 220

*

3 Care e formula de lapte utilizata in caz de atopie familiala? A. lapte praf integral B. formule de start C. formule de soia D. formule fara lactoza E. formule hipoalergenice (pag. -)

*

4 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la alimentatia sugarului pana la varsta de 4 – 6 luni este adevarata: A. este exclusiv lactata B. se recomanda diversificarea precoce C. formulele de lapte praf sunt obligatorii D. se face dupa un program strict al meselor E. nu este necesar nici un supliment vitaminic (pag. -)

*

5 Laptele hipoalergenic are urmatoarea particularitate: A. Nu se utilizeaza in caz de atopie familiala B. Este obtinut prin hidroliza partiala a proteinelor din laptele de vaca C. Este obtinut prin hidroliza totala a proteinelor din laptele de vaca D. Se utilizeaza in caz de intoleranta la lactoza E. Se utilizeaza in realimentare dupa gastroenterocolita acuta (pag. -) 6 Laptele de soia: A. Nu se poate folosi la sugar B. este alimentul de electie in primele luni de viata C. Prezinta risc de alergii incrucişate D. Este o alternativa posibila in caz de alergie la proteinele din laptele de vaca (PLV) E. Are repercursiuni asupra dezvoltarii organelor genitale (fitoestrogeni) (pag. -)

*

7 Referitor la diversificare este adevarata afirmatia: A. Numarul de mese creste progresiv B. Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni C. Introducerea proteinelor animale de la 5 luni D. Nu se incepe inainte de 4 luni E. Introducerea fructelor fierte de la 3 luni (pag. -) 8 Perioada de alimentatie de la 1 la 3 ani are urmatoarele caracteristici: A. Este necesara mentinerea aportului lactat de 500 ml/zi B. Apa este singura bautura recomandata C. Şase mese principale pe zi D. Se pot folosi bauturi carbogazoase E. Se va opri diversificarea (pag. -)

Pag. 163 din 220

*

9 Care dintre urmatoarele este contraindicatie exceptionala pentru laptele matern: A. Galactozemie B. Ragade mamare C. Diabet zaharat D. Gastroenterocolita acuta E. Intoleranta la gluten (pag. -) 10 Perioada de tranzitie si diversificare al sugarului se caracterizeaza prin: A. dureaza de la 2 la 4 luni de viata B. alimentatia lactata ramane necesara: mimim 500ml/zi C. se trece la formulele de start D. scaderea progresiva a numarului de mese E. continua suplimentarea cu vitamina D (pag. -) Tema nr. 69 Febra la copil Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1039-1041 1 Care sunt germenii cei mai frecventi in cazul infectiilor maternofetale la copilul sub varsta sub 3 luni cu febra acuta? A. Streptococ grup B B. E. Coli C. Enterococi D. Streptococ β hemolitic de grup A E. Listeria monocytogenes (pag. -) 2 Managementul tipic al febrei acute la copilul cu varsta sub 6 saptamani presupune: A. Urmarire la domiciliu B. Hemograma, PCR, examen de urina C. Administrarea de betalactamine per os D. Punctie lombara E. Hemocultura, radiografia toracelui (pag. -)

*

3 Care este cea mai frecventa cauza de febra acuta la copilul cu varsta intre 3 şi 36 luni? A. Endocardita B. Infectie ORL sau respiratorie C. Pielonefrita D. Meningita E. Boala diareica acuta (pag. -)

Pag. 164 din 220

4 Managementul febrei acute la copilul cu varsta peste 3 ani implica urmatoarele: A. Masurarea temperaturii auricular sau axilar B. Corticoterapie C. Cautarea semnelor de gravitate D. Cautarea unui punct de plecare E. Tripla antibioterapie de prima intentie (pag. -) 5 Orientarea diagnostica in functie de examenul clinic in meningita la copilul cu febra acuta este sustinuta de: A. Fontanela deprimata B. Tulburari de conştienta C. Fontanela bombata D. Redoare de ceafa E. Stare de rau epileptic (pag. -) 6 Orientarea diagnostica in functie de examenul clinic in infectia urinara la copilul cu varsta peste 3 luni cu febra acuta se bazeaza pe: A. Apetit crescut B. Iritabilitate C. Urina tulbure sau hematurie D. Polakiurie E. Disurie (pag. -) * 7 La copilul cu febra acuta, purpura orienteaza diagnosticul catre: A. encefalita B. meningococemie C. hemofilie D. infectie urinara E. artrita (pag. -) * 8 Care este tratamentul de prima intentie al febrei acute la copil? A. Aspirina B. Ibuprofen C. Paracetamol D. Diclofenac E. Ampicilina (pag. -) * 9 La copilul cu febra acuta, conjunctivita aseptica, enantem, edem al extremitatilor, eruptie polimorfa si adenopatie, cel mai probabil diagnostic este: A. Septicemie B. Sindrom nefrotic impur C. Meningita D. SIDA E. Boala Kawasaki (pag. -)

Pag. 165 din 220

* 10 Antibioticul de prima intentie in tratamentul febrei acute la copilul intre 3 si 36 de luni este: A. Macrolid B. Gentamicina C. Flourochinolona D. Cefalosporina de generatia a III-a E. Biseptol (pag. -) Tema nr. 70 Diareea acută la copil, Vărsăturile la sugar şi copil (şi tratament) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1049-1051, 1062-1064 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor * 1 Care este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la copil? A. Bacteriana B. Virala C. Parazitara D. Greşeli de alimentatie E. Fungica (pag. -) * 2 Care este microorganismul implicat cel mai frecvent in diareea acuta la copil? A. Salmonella B. E. coli patogen C. Adenovirusul D. Rotavirusul E. Giardia lamblia (pag. -) * 3 Diagnosticul de deshidratare acuta la copil se face in principal prin urmatoarea interventie: A. anamneza B. identificarea unui teren predispozant C. examenul clinic D. coprocultura E. ionograma sanguina şi urinara (pag. -) * 4 Varsaturile sugarului cu agravare progresiva, aparute dupa un interval liber si cu pastrarea aperitului sunt caracteristice: A. alergiei alimentare B. refluxului gastroesofagian C. hipertensiunii intracraniene D. epilepsiei E. stenozei pilorice (pag. -)

Pag. 166 din 220

*

5 Stenoza pilorica la sugar se manifesta dupa un interval liber de: A. 2-3 ore B. 2-3 zile C. 7 zile D. 2-8 saptamani E. 6-8 luni (pag. -) 6 Deshidratarea extracelulara la copil se caracterizeaza prin: A. Scadere importanta in greutate B. Pliu cutanat persistent C. Hipotonia globilor oculari D. Colaps E. Sete vie (pag. -) 7 Managementul deshidratarii acute la copil implica: A. Urgenta terapeutica in cazul deshidratarii peste 10% B. Internare obligatorie C. Rehidratare intravenoasa chiar expansiune volemica in caz de hipovolemie D. Solutii de rehidratare orala in cantitati mici in orice tip de deshidratare E. Rehidratare intravenoasa in cazul eşecului rehidratarii pe cale orala in deshidratarea 5-10%. (pag. -) 8 Criteriile de spitalizare in diareea acuta la copil sunt: A. Varsta sub 3 luni B. Necesitatea rehidratarii orale C. Deshidratare peste 10% D. Intoleranta digestiva totala E. Prematuritate (pag. -) 9 Atitudinea terapeutica in diareea acuta la copil implica urmatoarele: A. Realimentare precoce B. Antibioticoterapie in fiecare caz de diaree acuta C. Antisecretorii (racecadotril) D. Lapte delactozat in caz de teren fragil sau diaree persistenta E. Realimentare cat mai tardiva (pag. -) 10 Varsaturile cronice la sugar şi copil mic au urmatoarele cauze digestive: A. Stenoza pilorica B. Apendicita acuta C. Alergia alimentara D. Imperforatia anala E. Refluxul gastro-esofagian (pag. -)

Pag. 167 din 220

Tema nr. 71 Convulsiile şi epilepsia la copil Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1079-1085 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 In encefalita herpetica la copil, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Varsta de debut este sub 1 an B. Alterarea constientei este progresiva C. Apar convulsii intarziate la 48-72h D. Debut brusc E. Apare in afebrilitate (pag. -) 2 Convulsiile simple la copil sunt caracterizate de: A. Asociere cu febra B. Antecedente neurologice C. Durata peste 30 minute D. Aparitie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani) E. Fara semne de infectie intracraniana (pag. -) 3 Tabloul clinic in convulsiile simple ale copilului cuprinde: A. Criza tonico-clonica generalizata B. Hipotermie C. Durata sub 15min D. Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normala E. Sugar cu deficit neurologic (pag. -) 4 Pentru encefalita post-infectioasa la copil pledeaza: A. Varsta peste 5 ani B. Anomalii neurologice severe focale C. Debut progresiv D. CT cu hipodensitati focale E. Febra moderata (pag. -) 5 Tratamentul unei convulsii simple la copil cuprinde: A. Antipiretice B. Plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta C. Antibioterapie, la nevoie D. Bronhodilatatoare E. Antitusive (pag. -)

Pag. 168 din 220

*

6 Care este situatia in care RMN cerebrala este utila in diagnosticul copilului cu epilepsie? A. Numai la sugar B. Numai inainte de interventia chirurgicala C. In epilepsiile generalizate D. Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie partiala sau simptomatica E. Numai in cazurile in care se efectueaza RMN functionala. (pag. -)

*

7 Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu aspect de varf-unda de 3 Hz si prognostic bun este: A. Epilepsia grand mal B. Epilepsia petit mal C. Sindromul West D. Sindromul Dravet E. Sindromul Lenox-Gastaut (pag. -)

*

8 In epilepsia copilului, triada : spasme in flexie, hipsaritmie la EEG si regresia achizitiilor este caracteristica: A. Sindromului West B. Sindromului Dravet C. Sindromului Doose D. Epilepsiei grand mal E. Epilepsiei petit mal (pag. -)

*

9 La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale aparute la EEG sunt caracteristice sindromului: A. West B. Dravet C. Lennox-Gastaut D. Doose E. Down (pag. -)

* 10 In epilepsia grand mal la copil, crizele epileptice au urmatoarea caracteristica: A. Sunt atone B. Apar mai ales la sugar C. Sunt localizate pe un hemicorp D. Prognosticul este infaust E. Sunt tonico-clonice generalizate (pag. -)

Pag. 169 din 220

Tema nr. 72 Infecţii ale tractului respirator la copil (Angine şi faringite, Infecţii bronho-pulmonare la sugar şi copil) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1068-1069, 1099-1101 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor * 1 Care din urmatoarele afirmatii legate de rinofaringita acuta este adevarata: A. Aproape exclusiv de origine bacteriana B. Afecteaza mai ales copiii mici C. Evolutie prelungita 2-3 saptamani D. Necesita obligatoriu antibioterapie E. Este rara la copii (pag. -) * 2 In anginele si faringitele copilului, etiologia virala se manifesta mai degraba prin: A. simpla congestie eritematoasa a amigdalelor B. aspect eritemato-pultaceu C. abces retrofaringian D. angina pseudomembranoasa E. angina veziculoasa (pag. -) * 3 Strategia antibiotica in pleuropneumopatiile la copil se face prin urmatoarea asociere: A. ampicilina plus gentamicina B. cefalosporine de generatia III asociate cu vancomicina sau rifampicina C. penicilina plus doxiciclina D. cefalosporine plus gentamicina E. penicilina plus flourochinolone (pag. -) * 4 In diagnosticul pneumoniei la copil, determinarea PCR in secretiile nazale este utila in identificarea urmatorului germen: A. Streptococ betahemolitic B. E. coli C. Proteus D. Mycoplasma E. Chlamydia. (pag. -) * 5 Tratamentul bronşitei acute la sugar trebuie sa cuprinda urmatoarea interventie: A. obligatoriu antibioterapie B. perfuzii endovenoase cu anticolinergice C. antibioterapie in caz de febra persistenta D. badijonaj lingual cu solutii de Nistatin E. efort fizic sustinut (pag. -)

Pag. 170 din 220

6 Tabloul clinic al rinofaringitei acute presupune: A. rinoree anterioara/posterioara B. tuse iritativa C. raluri bronşice D. modificari Rx E. obstructie nazala (pag. -) 7 Care din urmatoarele afirmatii despre anginele acute sunt adevarate? A. anginele sunt afectiuni inflamatorii ale amigdalelor palatine B. cel mai adesea sunt virale C. formele streptococice sunt caracteristice sugarilor D. febra este adesea ridicata E. tratamentul antibiotic se foloseşte de rutina (pag. -) 8 Urmatoarele sunt caracteristice pentru bronşiolitele acute ale sugarului: A. varsta sub 2 ani B. apar in epidemii vara C. sunt frecvent virale D. examinarile complementare sunt obligatorii E. pot fi precedate de rinofaringita acuta (pag. -) 9 Care sunt indicatiile pentru efectuarea radiografiei toracice in bronşita acuta? A. febra inexplicabila, mai ales la sugar B. etiologia virala C. tuse persistenta insotita de tahipnee D. pneumonii recidivante E. suspiciune de inhalare de corp strain (pag. -) 10 Tratamentul in pneumoniile acute presupune: A. antibioterapie de urgenta şi de prima intentie B. spitalizarea cazurilor grave C. tratament cu penicilina pe o durata de 5 zile la cei cu varsta mai mica de 3 ani D. cefalosporine daca tabloul clinic evoca mycoplasma E. evaluare la 48-72 de ore in toate cazurile (pag. -)

Pag. 171 din 220

Tema nr. 73 Alergii respiratorii la copii: Rinita alergica, astmul la copil Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1092-1094, 1095-1098 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Care sunt examinarile complementare necesare in astmul bronsic la copil? A. Ancheta alergologica B. Prick test cutanat C. IgE serice totale la copilul sub 36 de luni D. Testare alergeni alimentari E. Testare alergeni respiratori (pag. -) 2 Factorii de risc endogeni pentru alergiile respiratorii la copil sunt: A. Teren genetic B. Factori emotionali C. Infectiile respiratorii D. Poluarea atmosferica E. Obezitatea (pag. -) 3 Care din urmatoarele sunt semne de atopie personala utile in diagnosticul astmului alergic? A. Psoriazis B. Eczema C. Rinita atrofica D. Rinita sezoniera E. Alergie alimentara (pag. -) * 4 Care dintre urmatoarele reprezinta tratamentul de fond folosit in astmul intermitent? A. Corticoizii inhalatori B. Corticoizii per os C. Inhibitorii de leucotriene D. Beta 2 adrenoimimetice cu durata lunga de actiune E. Astmul intermitent nu are tratament de fond (pag. -) * 5 In astmul alergic sever se poate folosi ca tratament asociat urmatoarea substanta: A. Omalizumab B. Propranolol C. Histamina D. Aspirina E. Ranitidina (pag. -)

Pag. 172 din 220

6 Tratamentul rinitei alergice intermitente consta in: A. Evictiune alergenica B. Corticoizi inhalator C. Histamina D. Cromone E. Decongestionante (pag. -) * 7 Care este criteriul de gravitate care poate anunta stop respirator iminent in astmul bronsic la copil? A. Dispneea la effort B. Bradicardia C. Ralurile sibilante D. PEF peste 80% E. SaO2 90-95% (pag. -) * 8 Care este tratamentul de fond de prima intentie in nivelul 1 din astmul bronsic dupa GINA 2006? A. Corticoizi inhalatori in doze slabe B. Antileucotriene C. Betaadrenergice cu actiune prelungita D. Teofiline retard E. Anti IgE (pag. -) * 9 Care este tramentul crizei de astm bronsic dupa GINA2006? A. Corticostreroizi in doze slabe B. Histamina C. Adrenalina D. Antileucotriene E. Beta 2 adrenergice cu actiune rapida la nevoie (pag. -) 10 Dupa GINA 2006, astmul bronsic controlat se poate defini prin urmatorii parametrii: A. Fara limitarea activitatilor B. Fara simptome nocturne C. Valoarea VEMS/PEF sub 80% D. Fara exacerbari E. Folosirea zilnica a beta 2 agonistilor (pag. -)

Pag. 173 din 220

Tema nr. 74 Infecţiile urinare la copil. Leucocituria Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1105-1106 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 In pielonefrita acuta la copil, bandeleta urinara este utila pentru determinarea: A. Cilindrilor leucocitari B. Leucocituriei C. Nitritilor D. Hematuriei E. Cristalelor birefringente (pag. -) * 2 Care este examinarea complementara de prima intentie in pielonefrita la copil? A. Hemograma B. Urocultura C. Bandeleta urinara D. Ecografia renala E. Hemocultura (pag. -) * 3 Entitatea patologica depistata prin cistografie retrograda efectuata la copil cu pielonefrita este: A. Insuficienta renala cronica B. Refluxul vezico-ureteral C. Ptoza renala D. Malformatiile vasculare renale E. Cicatricile renale (pag. -) 4 Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul de atac al pielonefritei copilului este necesara in caz de: A. Uropatie malformativa cunoscuta B. Varsta < 3 luni C. Sindrom septicemic D. Imunodepresie E. Urocultura pozitiva pentru enterococ (pag. -) * 5 Referitor la tratamentul antibiotic al pielonefritei copilului, care din afirmatii este adevarata? A. Dureaza 10 zile in total B. Este obligatoriu intravenos C. Tratamentul de atac dureaza 12 ore D. Aminoglicozidele sunt contraindicate E. Se efectueaza intotdeauna in ambulator (pag. -)

Pag. 174 din 220

*

6 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu diagnosticul cistitei la fetite este adevarata? A. Bandeleta urinara este negativa (leucociturie, nitriti) B. Prezenta febrei C. Prezenta durerii lombare D. Prezenta sindromului inflamator E. In sumarul de urina se identifica flora bacteriana unica (pag. -) 7 Tratamentul oral de intretinere in pielonefrita copilului consta in: A. Cotrimoxazol sau Cefixim, in functie de rezultatele antibiogramei B. In caz de rezistenta la alte familii de antibiotice, ciprofloxacina poate fi luata in considerare in prepubertate C. Reevaluare clinica dupa 10 -14 zile D. Prevenirea si tratamentul costipatiei E. Cotrimoxazolul se poate administra de la nastere (pag. -)

*

8 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de pielonefrita la copil este adevarata? A. Se confirma in caz de leucociturie de peste 104/ml chiar fara bacteriurie B. Se confirma in caz de prezenta a unei bacteriurii unice peste 105/ml C. Se confirma in caz de leucociturie de peste 104/ml şi prezenta unei bacteriurii unice peste 105/ml D. Se confirma in caz de hematurie microscopica E. Se confirma prin prezenta cristalelor birefringente (pag. -) 9 Tratamentul cistitei copilului consta in: A. Ceftriaxon (i.v sau i.m) B. Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile C. Nu este necesara prevenirea recidivelor D. tratamentul diareei, frecvent asociate in aceste cazuri E. tratamentul instabilitatii vezicale. (pag. -) 10 Principiile terapeutice in pielonefrita copilului includ: A. spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni B. spitalizare daca sunt semne de infectie severa C. evitarea initiala a tratamentului antibiotic D. tratament antibiotic timp de 3-4 saptamani E. initial tratament antibiotic intravenos, apoi oral (pag. -)

Pag. 175 din 220

Tema nr. 75 Boli de nutriţie la copil (Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la copil, Obezitatea la copil) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1109-1112, 1121-1122 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Sindromul cardinal in diabetul zaharat la copil este compus din: A. Poliurie osmotica B. Transpiratii profuze C. Polidipsie D. Polifagie E. Scadere in greutate (pag. -) 2 Cetoacidoza diabetica la copil se manifesta prin: A. Bradipnee B. Deshidratare globala C. Greturi, varsaturi D. Dureri abdominale E. Astenie (pag. -) 3 Semnele clinice neuroglicopenice in hipoglicemia din diabetul zaharat la copil sunt: A. Hipotonia generalizata B. Tulburarile de vedere C. Tuburarile de echilibru D. Tulburarile de constienta E. Convulsiile, astenia (pag. -) * 4 Obezitatea de gradul I la copil se defineste prin urmatorul element: A. IMC peste percentila 50 B. IMC peste percentila 75 C. IMC peste percentila 97 D. IMC peste 30 kg/mp suprafata corporala E. IMC peste 40 kg/mp suprafata corporala (pag. -) 5 Tratamentul medicamentos sau chirurgical in obezitatea la copil este indicat la: A. Copiii cu obezitate comuna B. Adolescent cu obezitate morbida C. Esecul masurilor dietetice D. Esecul masurilor de suport psihologic E. Esecul masurilor de adaptare a activitatii fizice (pag. -)

Pag. 176 din 220

*

6 Care din afirmatiile urmatoare, in legatura cu managementul chirurgical al obezitatii la copil este adevarata? A. Este o masura de prima intentie B. Se indica mai ales in obezitatea comuna C. Este contraindicat la adolescentul mare D. Consta in aplicarea unui inel gastric E. Este contraindicat in obezitatea morbida (pag. -) 7 Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil se poate pune in urmatoarele situatii: A. Glicozurie plus cetonurie B. Glicemie plasmatica peste 11 mmol/l C. 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l D. crestere in greutate E. apetit capricios (pag. -)

*

8 In diabetul la copil, determinarea anticorpilor anticelule insulare si anti GAD este utila in urmatoarea situatie: A. Calcularea riscului de hipoglicemie B. Diagnosticul pozitiv al bolii C. Confirmarea caracterului autoimun D. Confirmarea cetoacidozei E. Confirmarea caracterului insulinodependent (pag. -)

*

9 In managementul diabetului la copil, Hb glicata trebuie sa aiba o valoare: A. Sub 3% B. Sub 5% C. Sub 7,5% D. Peste 9% E. Peste 10% (pag. -)

* 10 Care este masura terapeutica ce se poate aplica la un copil autonom cu diabet zaharat? A. Insulina cu actiune rapida inainte de mese B. Insulina cu actiune lenta dimineata C. Gustare la ora 10 D. Maxim 2 injectii pe zi E. 2/3 din doza totala dimineata si 1/3 seara (pag. -)

Pag. 177 din 220

Tema nr. 76 Evaluarea şi îngrijirea nou-născutului la termen Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1031-1034 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou nascutului este constituit din: A. Activitate cardiaca B. Respiratie C. Culoare D. Tonus, reactivitate E. Eliminarea meconiului (pag. -) 2 In evaluarea nou nascutului, serologia materna in sarcina trebuie sa cuprinda: A. HIV B. HBV, HCV C. Rujeola D. Rubeola E. Sifilis, toxoplasmoza (pag. -) 3 Ingrijirea nou nascutului la termen implica urmatoarele interventii care se efectueaza sistematic la nastere: A. Administrarea de vitamina D B. Administrarea de vitamina K C. Administrarea de colir oftalmologic antibiotic D. Administrarea de cefalosporine iv in primele 24 de ore de viata E. Punerea la san sau primul biberon in primele ore dupa nastere (pag. -) * 4 Varsta gestationala in cazul prematuritatii este: A. Sub 40 de saptamani B. Peste 42 de saptamani C. Sub 37 de saptamani D. Sub 30 de saptamani E. Sub 28 de saptamani (pag. -) * 5 Care este afirmatia ce defineste retardul de crestere intrauterina a nou nascutului? A. Greutate la nastere sub 2500 g B. Greutate la nastere sub 2000 g C. Greutate la nastere sub 1500 g D. Greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 10 E. Greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 50 (pag. -)

Pag. 178 din 220

6 Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in infectia materno-fetala? A. Streptococ B B. E. Coli C. Pneumococ D. Enterococi E. Listeria monocitogenes (pag. -) 7 Scorul Silverman din sindromul de detresa respiratorie a nou nascutului este compus din: A. Bataia aripilor nazale B. Balans toraco-abdominal C. Tiraj intercostal, geamat respirator D. Deprimare xifoidiana E. Cianoza generalizata (pag. -) * 8 La nou nascutul normal primul meconiu trebuie emis la: A. O ora de la nastere B. 6 ore de la nastere C. 24 de ore de la nastere D. 48 de ore de la nastere E. 72 de ore de la nastere (pag. -) * 9 Metoda recomandata pentru depistarea precoce a icterului neonatal este: A. Dozarea sangvina a bilirubinei B. Bilirubinometria transcutanata C. Examenul sumar de urina D. Determinarea grupului sangvin al mamei si copilului E. Dozarea bilirubinei materne in ultimul trimestru de sarcina (pag. -) * 10 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu curba ponderala a nou-nascutului este adevarata? A. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de 25% din greutatea de la nastere B. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de 10% din greutatea de la nastere C. Revenirea la greutatea de la nastere trebuie sa se faca in prima luna de viata D. Nou nascutii la termen nu au pierdere ponderala dupa nastere E. Formulele lactate permit cresterea ponderala mai rapida comparativ cu alimentatia cu lapte matern (pag. -)

Pag. 179 din 220

Tema nr. 77 Lupusul eritematos diseminat. Sindromul antifosfolipidic (SAFL) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1138-1142 * 1 Diagnosticul în lupusul eritematos discoid presupune existenţa A. rash-ului malar B. pericarditei constrictive C. artritelor erozive D. ulceraţiilor mucoasei gastrice E. ac anti-RNP (pag. 1138) * 2 Lupusul eritematos diseminat A. este o boală autoimună organ-specifică B. asociază autoimunitate îndreptată împotriva componentelor citoplasmatice C. afectează predilect femeile post-menopauză D. prezintă antigenitate a componentelor nucleare celulare E. survine doar la vârstă tânără (15 – 45 ani) (pag. 1138) * 3 Afectarea hematologică în lupusul eritematos diseminat este reprezentată în principal de A. limfocitoză constatată la 2 determinări B. trombopenie > 100G/L C. leucopenie < 4G/L constatată la 2 determinări D. anemie feriprivă E. trombocitoză (pag. 1138) * 4 Identificaţi manifestarea clinică posibilă în LED A. fotosensibilitate normală B. alopecie C. endocardită septică D. artrite erozive E. ulceraţii genitale (pag. 1138) * 5 Afirmaţia corectă privind afectarea renală în lupus A. afectarea renală este de tip interstiţial B. nu necesită monitorizarea creatininei C. necesită obligatoriu examen citobacteriologic pentru diagnostic D. sindromul nefrotic impur impune puncţie biopsie renală E. nu determină glomerulonefrită proliferativă (pag. 1139)

Pag. 180 din 220

6 Următoarele criterii definesc sindromul antifosfolipidic A. cel puţin un episod de tromboză venoasă profundă sau arterială B. cel puţin o moarte fetală după săptămâna 10 de gestaţie C. cel puţin o naştere prematură înainte de săptămâna a 34-a de sarcină D. absenţa anticoagulantului lupic la două determinări succesive E. detectarea ac anticardiolipină la două determinări succesive la valori < 40U (pag. 1142) 7 Care din următoarele afirmaţii referitoare la autoimunitate din lupusul eritematos diseminat sunt corecte A. AAN sunt prezenţi în 95% din LED dar înalt specifici + + B. ac anti-ADN reflectă activitatea bolii C. ac anti-Sm sunt specifici LED D. C3 şi ac anti-ADN sunt factori predictivi ai puseelor în LED E. Anticardiolipinele IgG şi IgM sunt specifice LED (pag. 1140) 8 Următoarele explorări nu sunt necesare în bilanţul unui LED A. dozarea ac anti-ADN B. deteminarea ac anti-limfocitari C. determinarea C1q D. testul Coombs granular E. dozarea anti-ECT (pag. 1140) 9 Asocierea LED – sarcină presupune A. risc de declanşare a unui puseu evolutiv al bolii B. risc de eclampsie C. rar lupus neonatal D. boală stabilizată de cel puţin 3 luni E. risc de retard de creştere a fătului (pag. 1141) 10 Bilanţul iniţial în LED presupune A. ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA B. factor reumatoid C. test Coombs globular D. ionogramă sanguină E. puncţie biopsie renală (pag. 1140)

Pag. 181 din 220

Tema nr. 78 Patologii autoimune: aspecte epidemiologice, diagnostice şi principii de tratament Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1136-1137 * 1 Identificaţi anticorpii cu specificitate înaltă pentru poliartrita reumatoidă A. anticorpii antinucleari (AAN); B. ac anti-CCP; C. factorul reumatoid D. ac anti-centromer E. ac anti-ADN (pag. 1136) * 2 Anticorpii specifici, de interes diagnostic şi prognostic în lupusul eritematos sistemic sunt reprezentaţi de A. anticorpii antinucleari (AAN) B. ac anti-histone C. ac anti-ADN D. anticoagulantul lupic E. ac anti-antigene nucleare solubile (pag. 1136) * 3 Anticorpii anti-antigene nucleare solubile includ, cu excepţia A. ac anti-RNP B. ac anti-centromer C. ac anti-histone D. ac anti-ADN E. ac anti-PM1 (pag. 1136) * 4 Precizaţi afirmaţia corectă privind ac anti-ENA A. ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul eritematos sistemic B. ac anti-SCL-70 sunt asociaţi sclerodermiei limitate C. ac anti-RNP sunt identificaţi în lupusul indus medicamentos D. ac anti-SSA şi SSB pot fi prezenţi în poliartrita reumatoidă E. ac anti-Jo1 sunt prezenţi în sindromul CREST (pag. 1136) * 5 Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la anticorpii antinucleari A. prezintă specificitate înaltă pentru lupusul eritematos discoid B. sunt prezenţi la 95% din cazurile de LED C. includ ac anti-ADN şi anti-ENA D. sunt de interes diagnostic în colagenoze E. anti-RNP se asociază bolii mixte de ţesut conjunctiv (pag. 1136)

Pag. 182 din 220

6 Anticorpii asociaţi sindromului antifosfolipidic sunt: A. anticoagulantul lupic; B. anti-proteinaza 3 C. anti-beta2-glicoproteina 1 D. anti-mieloperoxidază E. anti-cardiolipină (pag. 1137) 7 Care din următoarele afirmaţii privind anticorpii anti-ENA nu sunt adevarate A. ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul indus medicamentos B. sclerodermia sistemică poate pozitiva ac anti-SCL-70 C. ac anti-PM1 sunt asociaţi miozitelor inflmatorii D. ac anti-SSA şi anti-SSB sunt specifici lupusului eritematos sistemic E. sindromul CREST nu se asociază cu ac anti-centromer (pag. 1136) 8 Principiile de tratament şi monitorizare pe termen lung a unei boli autoimune vizează A. corticoterapia adesea nu este necesară, fiind suficient tratamentul simptomatic B. imunosupresoarele se adresează formelor corticodependente C. scăderea dozelor de cortizon necesită administrarea imunosupresiei D. imunoterapia cu anti-TNF-α este un tratament simptomatic obligatoriu în poliartrita reumatoidă E. suprimarea factorilor declanşatori (pag. 1137) 9 Principalele patologii autoimune A. prezintă o frecvenţă crescută la femei B. sunt îndreptate împotriva antigenelor ubicuitare C. nu prezintă factori favorizanţi D. survin pe fondul predispoziţiei genetice E. nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor de mediu (pag. 1136) 10 Vasculitele necrozante primitive A. definesc o bolă autoimună organ-specifică B. în boala Wegener ac anti-cANCA prezintă specificitate înaltă C. ac anti-MPO sunt asociaţi cu micropoliangeita D. sindromul Churg-Strauss pozitivează ac anti-p-ANCA E. anti-proteinază-3 sunt de tip p-ANCA (pag. 1137) 11 Imunoglobulinele monoclonale A. sunt tipate prin imunofixare B. peak-uri IgM evocă boala Waldenstrom C. peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orientează spre un mielom D. nu pot fi identificate în limfoame şi colagenoze E. se identifică prin electroforeza protidelor serice (pag. 1137)

Pag. 183 din 220

Tema nr. 79 Indicaţii şi strategii de utilizare a principalelor examene imagistice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1149-1154 * fara pag. 1150 Tabelul 2, pag. 1151 Tabelul 3 1 Care dintre următorele afecţiuni constituie contraindicaţie în cazul efectuării unei radiografii A. sarcina B. disecţia de aortă C. apendicita acută D. colecistita E. insuficienţa renală severă în caz de utilizare a substanţelor de contrast vasculare (pag. 1149) 2 Care sunt avantajele utilizării ecografiei A. rapiditatea B. costurile reduse C. este neiradiantă D. neinvazivitatea E. este operator dependentă (pag. 1149) * 3 Următoarele afirmaţii sunt adevărate în cazul utilizării computer tomografiei ca metodă de diagnostic A. foloseşte radiaţii X cu posibilitatea injectării de produse de contrast vasculare B. utilizează rezonanţa magnetică nucleară C. utilizează radiaţii radioactive D. se bazează pe propagarea ultrasunetelor E. este neiradiantă (pag. 1149) 4 Printre contraindicaţiile computer tomografiei se numără A. femei gravide B. alergia C. insuficienţa renală terminală D. malformaţii fetale E. epilepsia (pag. 1150) 5 Contraindicaţiile absolute în cazul folosirii rezonanţei magnetice ca metodă de diagnostic sunt A. fibroza nefrogenică B. pacemaker C. corpii străini metalici D. claustrofobia E. costul ridicat (pag. 1150)

Pag. 184 din 220

6 6.Radiografia simplă se foloseşte în cazul următoarelor urgenţe diagnostice A. insuficienţă renală acută obstructivă B. embolie pulmonară C. pneumoperitoneu D. ocluzie intestinală E. compresiune medulară (pag. 1151) * 7 Care din următoarele urgenţe diagnostice necesită utilizarea CT cerebral A. malformaţia arterio-venoasă B. accident vascular cerebral sub anticoagulant C. pneumocefalie D. tulburări ale stării de conştienţă E. epilepsie (pag. 1152) * 8 În cazul uni politraumatism al întregului corp, care este metoda de urgenţă diagnostică folosită A. computer tomografică B. rezonanţă magnetică C. radiografia D. ecografia E. ultrasonografie (pag. 1153) * 9 În cazul cărei afecţiuni se efectuează RMN medulară de urgenţă A. spondilodiscită B. hernie de disc C. tumori intrarahidiene D. compresiune medulară E. rahialgii (pag. 1154) * 10 10.În cazul unui traumatism cerebral, ce metodă de diagnostic este preferată la un pacient simptomatic A. radiografia craniană B. CT cerebral C. rezonanţă magnetică D. scintigrafia E. tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT) (pag. 1154)

Pag. 185 din 220

Tema nr. 80 Infecţii cutaneo-mucoase bacteriene şi micotice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1168-1172 * 1 Precizati care afirmatie este falsa A. Pielea nu este sterila B. Infectiile cutanate bacteriene sunt foliculare si nefoliculare C. Diagnosticul infectiilor bacteriene este clinic in majoritatea cazurilor D. Exista imunizare impotriva infectiilor bacteriene E. Majoritatea infectiilor cutanate bacteriene sunt produse de cocii Gram + (pag. 1168) * 2 Care dintre caracteristicile foliculitei nu este adevarata A. Reprezinta inflamatia foliculului pilosebaceu B. Face parte dintre infectiile cutanate bacteriene nefoliculare C. Are ca leziune elementara papulo-pustula D. Se poate localiza la barba E. In majoritatea cazurilor este produsa de stafilococul aureu. (pag. 1168) * 3 Care dintre urmatoarele caracteristici ale furunculului nu este corecta A. Este o infectie profunda a foliculului pilosebaceu produsa de streptococul beta-hemolitic B. Este un nodul centrat de fir de par C. Are evolutie spre necroza si eliminarea burbionului D. Stafilococia maligna a fetei reprezinta o complicatie a furunculului. E. Tratamentul furunculului se face cu antiseptice sau antibiotice locale. (pag. 1169) 4 Impetigo se caracterizeaza prin A. Stare generala alterata, febra si frisoane B. Prezenta unor vezicule si bule superficiale C. Localizare periorificiala D. Forma buloasa este intalnita mai ales la copii si varstnici E. Contagiozitate mare (pag. 1169) * 5 Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul infectiilor cutanate stafilococice este adevarata A. In formele localizate este suficienta toaleta cu apa si sapun, antiseptice si antibiotice topice B. Indiferent de forma clinica este necesara antibioterapie per os C. Indiferent de forma clinica este necesara spitalizarea si antibioterapie iv D. Penicilina este unul dintre antibioticele de electie E. Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4 saptamani. (pag. 1169)

Pag. 186 din 220

*

6 Erizipelul se caracterizeaza prin A. Placard inflamator eritematos, cald, dureros. B. Debuteaza sub forma unei pustule foliculare centrata de fir de par C. Prezenta unei porti de intrare nu este obligatorie D. Este necesar intodeauna examenul histopatologic pentru stabilirea diagnosticului. E. Stare generala alterata, febra, frisoane. (pag. 1170) 7 Care dintre urmatoarele afirmatii legate de erizipel sunt adevarate A. Fasceita necrotizanta este o complicatie generala a erizipelului B. Fasceita necrotizanta este favorizata de administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene C. Indiferent de forma clinica de erizipel este necesara spitalizarea de urgenta D. Penicilina G in perfuzie este tratamentul de electie E. Nu este obligatorie tratarea portii de intrare. (pag. 1170) 8 Candidozele cutaneo-mucoase au urmatoarele caracteristici A. Se pot localiza atat la nivelul marilor pliuri cat si la nivelul pliurilor mici cutanate. B. Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe C. Se trateaza cu antifungice generale timp de 6 luni D. Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului clinic E. Candidozele genitale nu apar niciodata la barbat (pag. 1171) 9 Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza dermatofitoza pielii glabre A. Se localizeaza in special la nivelul scalpului B. Se poate confunda cu eczema numulara sau psoriazisul inversat C. Este foarte dureroasa D. Se prezinta sub forma unor placi inelare cu extindere centrifuga E. Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri. (pag. 1171) 10 Kerionul este A. O candidoza cutanata suprainfectata B. O tricofitie supurata cu inflamatie majora C. O infectie dermatofitica produsa de dermatofiti patogeni D. Infectie dermatofitica a pielii glabre insotita de adenopatii satelite frecvente E. Afectiune cauzata de Malassezia furfur. (pag. 1171-1172)

Pag. 187 din 220

Tema nr. 81 Guşa şi nodulul tiroidian, hipotiroidismul si hipertiroidismul Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1215-1220, 1221-1223, 1224-1226 * fara subcapitolul III pag 1225 1 Care sunt examinările biologice în gușa simplă: A. TSH B. Dozarea ATPO și antiTG C. În caz de hipertrofie dozarea anticorpilor antireceptor TSH D. Ioduria pe 24 de ore E. Dozarea tireoglobulinei (pag. 1216) * 2 În hipertiroidismul indus de amiodaronă: A. Ecografia Doppler tiroidiană arată hipervascularizație tiroidiană B. Scintigrafia este fixantă C. Există o patologie tiroidiană preexistentă D. Ecografia Doppler tiroidiană este normală E. Tratamentul se bazează pe anxiolitice, repaus (pag. 1223) * 3 Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune: A. TSH scăzut cu FT4 crescut B. TSH scăzut cu FT4 scăzut C. TSH scăzut cu FT4 normal D. TSH crescut cu FT4 crescut E. TSH crescut cu FT4 normal (pag. 1221) * 4 Boala Basedow este confirmată de: A. Anticorpi antitireoglobulină crescuți B. Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescuți C. TSH crescut D. Proteina C reactivă crescută E. Anticorpi antiperoxidază crescuți (pag. 1221) 5 Cum se monitorizează toleranța la tratamentul cu antitiroidiene de sinteză: A. GOT, GPT la intervale regulate B. Hemoleucogramă la intervale regulate C. Proteina C reactivă bilunar D. Bilirubina totală lunar E. Tireoglobulina la 3 luni (pag. 1223)

Pag. 188 din 220

*

6 În insuficiența tireotropă există: A. TSH crescut cu FT4 crescut B. TSH normal cu FT4 crescut C. TSH scăzut cu FT4 crescut D. TSH normal sau scăzut, cu FT4 scăzut E. TSH crescut cu FT4 scăzut (pag. 1224) 7 Complicațiile hipotiroidismului sunt: A. Insuficiență coronariană B. Blocuri de ramură C. Coma mixedematoasă D. Depresie E. Stenoză mitrală (pag. 1225)

*

8 În insuficiența corticotropă (insuficiența suprarenală centrală) există: A. Melanodermie B. Paloare C. Hipertensiune arterială D. Surplus ponderal E. Semne de virilizare (pag. 1227)

*

9 Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune: A. TSH scăzut cu FT4 crescut B. TSH scăzut cu FT4 scăzut C. TSH scăzut cu FT4 normal D. TSH crescut cu FT4 crescut E. TSH crescut cu FT4 normal (pag. 1221) 10 Cauzele bolii Addison sunt: A. Atrofia corticală autoimună B. Tuberculoza suprarenală C. Boala Biermer D. Cauze iatrogene E. Cauze genetice (pag. 1228)

Pag. 189 din 220

Tema nr. 82 Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult – definiţie, diagnostic, complicaţii acute, complicaţii cronice, algoritm terapeutic, monitorizare, principii, management Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1236-1254 * fara date epidemiologice, fara denumiri comerciale din tratamentul cu insulina, pag. 1250. * 1 Diabetul zaharat se defineşte prin: A. Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de 1,16g/l; B. Glicemie postprandială mai mare de 1,30g/l; C. Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de 1,26g/l, în două ocazii diferite sau mai mare de 2g/l în orice moment al zilei; D. Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de 1,20g/l, în două ocazii diferite sau mai mare de 1,6g/l în orice moment al zilei; E. Glicemie postprandială mai mare de 1,40g/l; (pag. 1236) * 2 Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat patogenic: A. Insulinorezistenţa musculară şi hepatică; B. Citoliza hepatică; C. Pancreatita cronică alcoolică; D. Distrugerea autoimună (în 95% din cazuri) a celulelor beta din insulele Langerhans pancreatice, responsabilă de un deficit de insulină; E. Amiloidoza pancreatică. (pag. 1236) * 3 Coma diabetică hiperosmolară se caracterizează prin: A. Glicemie plasmatică mai mică de 2g/l şi pH arterial mai mic de 7,30; B. Glicemie plasmatică mai mică de 2g/l şi bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l; C. Bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l şi pH arterial mai mic de 7,30; D. Hiperglicemie mai mare de 33mmol/l şi osmolaritate mai mare de 350mmol/l; E. Osmolaritate cuprinsă între 310 mOsm/kg şi 315mOsm/kg; (pag. 1241) * 4 Tratamentul hipoglicemiant în diabetul zaharat tip 1 se face cu: A. Metformin; B. Metformin şi sulfamide hipoglicemiante; C. Insulină; D. Glinide; E. Sulfamide hipoglicemiante; (pag. 1250) * 5 Hemoglobina glicată (HbA1c) reflectă echilibrul metabolic: A. Zilnic; B. Săptămânal; C. Lunar; D. Din cele 2-3 luni precedente; E. Anual; (pag. 1249)

Pag. 190 din 220

6 Retinopatia diabetică neproliferativă se caracterizează prin: A. Dilatare capilară; B. Microanevrisme; C. Exudate; D. Hemoragii; E. Neovase. (pag. 1244) 7 Nefropatia diabetică incipientă se caracterizează prin: A. Microalbuminurie anormală cuprinsă între 30mg/24 ore şi 299mg/24 ore (sau 30mg şi 299mg/g creatinină); B. Macroalbuminurie (albumină mai mare de 300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g creatinină); C. Tensiune arterială normală; D. Filtrare glomerulară normală; E. Sindrom edematos; (pag. 1245) 8 Efectele secundare ale tratamentului cu insulină sunt reprezentate de: A. Hipoglicemie; B. Câştig în greutate în caz de supradozare; C. Alergie; D. Lipodistrofii hipertrofice; E. Hirsutism; (pag. 1250) 9 Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii sunt reprezentate de: A. Malformaţii, avort; B. Microsomie; C. Retard de maturare; D. Hipoglicemie şi hipocalcemie neonatale; E. Hipertensiune gravidică şi preeclampsie; (pag. 1251) 10 Monitorizarea biologică a pacientului cu diabet zaharat presupune: A. HbA1c, monitorizare sistematică, de 4 ori pe an; B. Glicemie venoasă a jeun, 1 dată pe lună; C. Bilanţ lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1 dată pe an; D. Microalbuminurie, 1 dată pe an; E. Creatinemie a jeun 1 dată pe an. (pag. 1253)

Pag. 191 din 220

Tema nr. 83 Obezitatea la adulţi Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1276-1280 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Sindromul metabolic are următoarele elemente: A. Insulinorezistență; B. Diabet zaharat; C. Hipertensiune arterială; D. Obezitate ginoidă; E. Hiper HDL colesterolemie. (pag. 1276) 2 Obezitatea secundară este dată de: A. Hipotiroidism; B. Hipertiroidism; C. Factori genetici; D. Hipocorticism; E. Hipercorticism; (pag. 1276) 3 Care dintre următoarele afirmații despre Indicele de masă corporală sunt corecte: A. IMC peste 40 kg/m2 semnifică obezitate morbidă; B. IMC peste 18,5 kg/m2 semnifică subponderabilitate; C. IMC între 18,5 și 24,9 semnifică greutate normală; D. IMC între 25 și 29,9 semnifică supraponderabilitate; E. IMC între 30 și 34,5 inseamnă obezitate. (pag. 1276) 4 Complicațiile cardio-vasculare ale obezitații sunt: A. Hipertensiunea arterială; B. Insuficiența cardiacă; C. Hipotensiune arterială; D. Accident vascular cerebral; E. Hipertrofie ventriculară; (pag. 1276) 5 Complicațiile endocrine ale obezității sunt: A. Litiaza biliară; B. Sindromul ovarelor polichistice; C. Hipofertilitate; D. Hipogonadism; E. Boală de reflux gastroesofagian. (pag. 1277)

Pag. 192 din 220

*

6 Contraindicațiile chirurgiei bariatrice sunt, cu excepția: A. Tulburări mentale severe; B. Dependența de alcool; C. Pacient bine informat, cu spijin psihologic; D. Dependența de substanțe psihoactive; E. Tulburări severe ale comportamentului alimentar. (pag. 1279)

*

7 Complicațiile respiratorii ale obezității sunt, cu excepția: A. Sindromul metabolic; B. Astmul; C. Dispneea de efort; D. Sindromul de apnee în som; E. Sindromul restrictiv pulmonar. (pag. 1276)

*

8 Chirurgia bariatrică reversibilă constă în: A. By-pass gastric; B. Gastro-duodeno anastomoză; C. Gastrectomie totală; D. Esofagoplastie; E. Gastroplastie cu inel gastric. (pag. 1279)

*

9 Obezitatea poate fi secundară: A. Hipertiroidismului; B. Hipercorticismului; C. Hipocorticismului; D. Gutei; E. Dislipidemiei. (pag. 1276)

* 10 Indicele de masă corporală are la o persoană normoponderală următoarea valoare: A. Sub 18,5; B. Peste 40; C. Între 18,5 și 24,9; D. Sub 40; E. Peste 18,5. (pag. 1276)

Pag. 193 din 220

Tema nr. 84 Infecţiile urinare la adult. Leucocituria Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1286-1292 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor * 1 Leucocituria se defineşte (se caracterizează) printr-un număr de leucocite la ECBU A. mai mare de 10/ml B. mai mare de 100/ml C. egal cu 1000/ml D. mai mare de 1000/ml E. mai mare de 10000/ml (pag. 1292) * 2 Leucocituria cu leucocite nealterate, în cilindru, este caracteristică pentru: A. glomerulopatia cronică B. nefropatia tubulointerstiţială cronică C. feocromocitom D. tuberculoza urinară E. infecţia cu chlamydia (pag. 1292) * 3 În pielonefrita acută simplă, durata tratamentului antibiotic trebuie să fie de: A. 12 zile B. 15 zile C. 18 zile D. 21 zile E. 31 zile (pag. 1289) * 4 La un pacient cu prostatită acută la care se instalează şi retenţia acută de urină este indicat(ă): A. sondajul uretral B. cateter suprapubian C. nefrostomie bilaterală D. cateterism ureteral bilateral E. cistoscopia (pag. 1290) * 5 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile urinare nosocomiale sunt adevărate? A. sunt infecţiile nosocomiale cele mai rar întâlnite B. sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale C. sunt definite ca infecţii dobândite după externarea dintr-un centru de îngrijire D. sunt cu germeni cel mai adesea multirezistenţi E. sunt foarte greu de diagnosticat (pag. 1291)

Pag. 194 din 220

6 Leucocituria izolată (cu uroculturi negative) cu leucocite alterate se poate întâlni în: A. imunodepresie B. infecţie urinară decapitată de tratament antimicotic C. litiază vezicală D. infecţii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus) E. tumoare de vezică (pag. 1292) 7 Pentru prevenţia infecţiilor urinare nosocomiale la pacienţii cu sondaj vezical sunt recomandate: A. administrarea de laxative pentru a preveni constipaţia B. păstrarea unei diureze importante C. limitarea duratei sondajului D. menţinerea sacului colector în poziţie declivă E. spălarea zilnică a sondei cu soluţii antibiotice (pag. 1291) 8 Dintre diversele clase de antibiotice, în tratamentul prostatitelor cronice sunt indicate: A. cefalosporine de generaţia a 2-a B. cefalosporine de generaţia a 3-a C. fluorochinolone D. aminoglicozide E. cicline (pag. 1290) 9 Semnele funcţionale urinare prezente în prostatita cronică sunt: A. disurie B. hematurie C. ejaculare retrogradă D. anejaculare E. arsuri micţionale (pag. 1290) 10 Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt: A. urină tulbure şi urât mirositoare B. polakiurie C. imperiozitate D. febră E. disurie (pag. 1287)

Pag. 195 din 220

Tema nr. 85 Retenţia acută de urină Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1295-1296 * 1 Diagnosticul retenţiei acute de urină este: A. clinic B. radiologic C. ecografic D. tomografic E. radiourografic (pag. 1295) * 2 Retenţia acută de urina este: A. situaţia clinică în care rinichii nu mai produc urină B. fază tardivă ce apare în evoluţia insuficienţei renale cronice C. imposibilitatea totală şi brutală de a urina D. un fenomen asociat colicii renale E. un fenomen mai frecvent întâlnit la femei decât la bărbaţi (pag. 1295) * 3 Pentru diagnosticul retenţiei acute de urină, la pacienţii obezi, poate fi utilă: A. uroflowmetria B. citologia urinară C. cistografia retrogradă D. ecografia vezicală la patul pacientului E. ureteropielografia retrogradă (pag. 1295) * 4 La pacienţii cu retenţie acută de urină se impune: A. drenajul de urgenţă al urinei prin sondaj vezical B. drenajul de urgenţă al urinei prin nefrostomie bilaterală C. drenajul de urgenţă al urinei prin cateterizarea ureterală retrogradă bilaterală D. drenajul de urgenţă al urinei prin montarea unui prezervativ anti-incontinenţă E. drenajul urinei după examen neurologic (pag. 1295) * 5 La pacienţii cu retenţie acută de urină la care s-a practicat sondaj uretral este recomandată golirea vezicală progresivă pentru a evita: A. infecţia de tract urinar B. hematuria ex vacuo C. dispariţia retenţiei azotate D. apariţia dezechilibrelor hidro-electrolitice E. apariţia tulburărilor echilibrului acido-bazic (pag. 1295)

Pag. 196 din 220

6 Globul vezical se caracterizează prin: A. bombarea regiunii lombare B. matitate C. durere în fosele iliace, bilateral D. asociere cu cefalee E. palparea regiunii hipogastrice trezeşte nevoia de a urina (pag. 1295) 7 La pacienţii cu retenţie acută de urină, sondajul uretral este contraindicat în următoarele cazuri: A. prostatită acută B. traumatism de bazin C. traumatism de uretră D. tromboză hemoroidală E. sechele post-accident vascular cerebral (pag. 1295) 8 La pacienţii cu retenţie acută de urină, în afara drenajului urinei, sunt necesare măsuri asociate: A. cuantificarea urinei recoltate B. o bună hidratare a pacientului C. repaus la pat pentru 24 de ore D. tratament anticoagulant E. ECBU pe urina drenată (pag. 1295) 9 Monitorizarea pacienţilor cu retenţie acută de urină la care s-a realizat drenajul urinei include: A. monitorizarea diurezei B. monitorizarea ionogramei urinare C. monitorizarea ionogramei sanguine D. monitorizarea culorii urinei E. monitorizarea tensiunii arteriale (pag. 1296) 10 Dintre următoarele clase de medicamente, care sunt factori declanşatori/favorizanţi ai retenţiei acute de urină? A. inhibitorii enzimei de conversie B. alfa blocante C. alfa stimulante D. beta blocante E. morfina (pag. 1295)

Pag. 197 din 220

Tema nr. 86 Litiaza urinară Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1312-1315 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor * 1 Drenajul de urgenţă – prin montarea de sondă ureterală /dublu J sau nefrostomie percutană – la un pacient cu litiază urinară este necesar dacă: A. este vorba de litiază recidivată B. colica renală este complicată C. colica renală este precedată de hematurie totală D. pacientul este necooperant şi se anticipează că nu va respecta indicaţiile de tratament E. calculul are 5 mm (pag. 1313) * 2 Pentru ablaţia calculului la un pacient cu litiază urinară se poate folosi: A. nefrostomia percutanată B. uretroscopia C. cistoscopia D. rezecţia transuretrală E. litotriţia extracorporeală (pag. 1314) * 3 În colica renală simplă se administrează: A. diuretic B. antibiotic i.v. apoi per os C. AINS i.v. apoi per os D. alfa stimulant E. morfină (pag. 1313) * 4 Prevenirea recidivelor litiazei urice se realizează prin: A. acidifierea urinei B. cură de diureză C. regim hiperpurinic D. tratament diuretic E. fitoterapie (pag. 1314) * 5 Oxalatul de calciu din compoziţia calculilor calcici poate fi: A. dihidratat B. trihidratat C. tetrahidratat D. pentaahidratat E. hexatahidratat (pag. 1312)

Pag. 198 din 220

6 Dintre următoarele uropatii, care sunt implicate în etiologia litiazei urinare? A. rinichi în potcoavă B. rinichi spongios C. rinichi polichistic D. ureterocel E. megaureter (pag. 1312) 7 Ancheta etiologică la un pacient cu litiază urinară include: A. interogatoriu: antecedente de uretrită, obiceiul de a fuma, consum de alcool B. identificarea unei uropatii obstructive C. spectrofotometrie în infraroşu a calculului D. spectrofotometrie în ultraviolet a calculului E. spectrofotometrie LASER (pag. 1314) 8 Litiaza fosfoamoniacomagneziană este favorizată de: A. pH urinar acid B. pH urinar alcalin C. infecţii urinare acute D. infecţii urinare cronice E. glomerulonefrite acute (pag. 1312) 9 Pe radiografia abdominală simplă efectuată la un pacient cu litiază urinară, în faţa calcificărilor prezente pe radiografie, diagnosticul diferenţial al acestora se va face cu: A. litiaza biliară B. calcificări ganglionare C. calcificări pleurale D. ateroame aortice E. calcificări condrocostale (pag. 1314) 10 Diagnosticul diferenţial al colicii nefretice se face cu alte cauze de durere lombară acută: A. pneumopatie B. colica biliară C. colon iritabil D. durerea articulară din gonartroză E. pancreatita acută (pag. 1314)

Pag. 199 din 220

Tema nr. 87 Patologia tumorala benigna si maligna a aparatului uro-genital masculin: hipertrofia benignă de prostată, tumori de prostată, tumori de rinichi, tumori de testicul Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1316-1318, 1319-1322, 1323-1327, 1328-1331 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor * 1 În hipertrofia benignă de prostată cu simptomatologie severă, scorul internaţional al simptomelor de prostată (IPSS) este: A. 0 - 7 B. 8 – 19 C. 20 – 35 D. 20 – 45 E. 20 – 50 (pag. 1316) * 2 În hipertrofia benignă de prostată, în cadrul depistării individuale a cancerului de prostată, bilanţul complementar trebuie să includă: A. PSA total B. PSA total şi PSA liber C. Fosfataza alcalină prostatică D. Antigenul carcinoembrionar E. Lactic dehidrogenaza (pag. 1316) * 3 Beta blocantele sunt utilizate în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată pentru că prin modul lor de acţiune realizează: A. relaxarea muşchilor netezi prostatici B. deschiderea colului vezical C. diminuarea volumului prostatei D. scăderea vascularizaţiei prostatei E. nu sunt utilizate (pag. 1317) * 4 Inhibitorii de 5 alfa reductază sunt utilizaţi în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată pentru că prin modul lor de acţiune realizează: A. relaxarea muşchilor netezi prostatici şi deschiderea colului vezical B. diminuarea volumului prostatic C. controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei benigne de prostată D. sterilizarea urinei E. optimizarea diurezei şi controlul nicturiei (pag. 1317) * 5 Inhibitorii de 5 alfa reductază - utilizaţi în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată – au: A. eficacitate imediată B. eficacitate după 3 luni C. eficacitate după 6 luni D. eficacitate după 9 luni E. eficacitate după 12 luni (pag. 1317)

Pag. 200 din 220

6 În hipertrofia benignă de prostată, semnele funcţionale urinare obstructive sunt: A. jet urinar întrerupt B. jet urinar sanguinolent C. jet urinar tulbure D. disurie E. picături retardate (pag. 1316) 7 În hipertrofia benignă de prostată, semnele funcţionale urinare iritative sunt: A. polakiurie B. usturimi la micţiune C. nicturie D. urgenturie E. incontinenţă de urină prin revărsare (pag. 1316) 8 În hipertrofia benignă de prostată, bilanţul complementar trebuie să includă: A. Aprecierea funcţiei renale prin dozarea ureei, creatininei, acidului uric şi RFG (rata filtrării glomerulare) B. ECBU C. Ecografie reno-vezico-prostatică D. Debitmetrie urinară E. Măsurarea volumului vezical premicţional (pag. 1315) 9 În evoluţia hipertrofiei benigne de prostată pot apărea următoarele complicaţii datorate impactului asupra aparatului urinar superior: A. hidronefroză B. polichistoză C. rinichi spongios D. insuficienţă renală cronică obstructivă E. hematurie macroscopică (pag. 1317) 10 În evoluţia hipertrofiei benigne de prostată pot apărea următoarele complicaţii datorate impactului vezical: A. diverticuli vezicali B. litiază vezicală C. retenţie acută de urină D. micţiuni prin revărsare E. hidaturie (pag. 1317) * 11 În scopul depistării individuale a cancerului de prostată, dozarea PSA seric total trebuie: A. începută la vârsta de 50 de ani şi repetată annual B. începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la fiecare 3 ani C. începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la fiecare 2 ani D. începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la vârsta de 75 de ani E. începută la vârsta de 60 de ani şi repetată la fiecare 6 luni (pag. 1319)

Pag. 201 din 220

* 12 La un pacient cu o valoare determinată a PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt necesare: A. masaj prostatic B. prostatectomie radicală laparoscopică C. biopsii prostatice D. scintigrafie osoasă E. stabilirea riscului pentru progresie D´AMICO (pag. 1319) * 13 În cancerul prostatic avansat local – conform stadializării TNM – tratamentul poate fi curativ şi metoda aleasă va fi reprezentată de: A. RTUP B. prostatectomie totală C. radioterapie prelungită D. radio-hormono-terapie prelungită E. radioterapie prostatică conformaţională (pag. 1322) * 14 În cancerul prostatic metastatic – conform stadializării TNM – tratamentul este paliativ şi metoda aleasă va fi reprezentată de: A. hormonoterapie B. prostatectomie totală C. radioterapie prelungită D. radio-hormono-terapie prelungită E. radioterapie prostatică conformaţională (pag. 1322) * 15 Triptorelina este folosită în tratamentul hormonal al cancerului de prostată si este un: A. antiandrogen B. blocant androgenic complet C. estrogen D. agonist LHRH E. androgen (pag. 1322) 16 Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recoltate prin puncţie. Complicaţiile posibile ale puncţiei sunt reprezentate de: A. pneumaturie B. hematurie C. rectoragie D. melenă E. boală hemoroidală (pag. 1320) 17 PSA este o proteină specifică prostatei şi creşterea sa poate avea şi alte etiologii în afara cancerului prostatic. Care dintre cele de mai jos poate duce la creşterea PSA? A. hematuria B. tumora vezicală C. prostatita D. hipertrofia benignă de prostată E. ecografia abdominală a prostatei (pag. 1319)
Pag. 202 din 220

18 Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recolatae prin puncţie. Precauţiile prealabile puncţiei includ: A. preparare rectală B. tratament anticoagulant C. antibioprofilaxie D. tratament antiagregant plachetar E. injectare intraprostatică de substanţă de contrast (pag. 1320) 19 Care dintre următorii pacienţi cu cancer de prostată stadializaţi TNM se încadrează în stadiul l? A. T1c /N0/ M0 B. T2a/N0/M0 C. T2b/N0/M0 D. T2c/N0/M0 E. T3a/N0/M0 (pag. 1321) 20 În cancerul prostatic localizat – conform stadializării TNM – tratamentul este curativ şi pacientul poate opta – ca metodă de tratament – pentru: A. RTUP B. prostatectomie totală C. radioterapie prelungită D. radio-hormono-terapie E. radioterapie prostatică conformaţională (pag. 1321) * 21 Vârful de incidenţă (de frecvenţă) al cancerului testicular este situat în intervalul: A. 15-25 ani B. 20-35 ani C. 25-45 ani D. 35-45 ani E. 30-50 ani (pag. 1328) * 22 Cel mai important factor de risc pentru cancerul testicular este: A. atrofia testiculară posttraumatică B. atrofia testiculară infecţioasă C. torsiunea cordonului spermatic D. varicocelul E. criptorhidia (pag. 1328) * 23 În cadrul examinării testiculare la un pacient la care diagnosticul prezumtiv este de tumoare testiculară, semnul Chevassu pozitiv înseamnă: A. identificarea unei mase dure, indolore B. opacitate la transiluminare C. identificarea dificilă a deferentului D. conservarea şanţului epididimo-testicular E. durere la palparea testiculului (pag. 1328)

Pag. 203 din 220

* 24 La un pacient cu tumoare testiculară, examenul clinic general caută: A. adenopatie inghinală superficială B. adenopatie inghinală profundă C. adenopatie retroperitoneală D. adenopatie perineală E. adenopatie femurală (pag. 1328) * 25 Orice dubiu în diagnosticul diferenţial al unei tumori testiculare impune: A. RMN pelvis B. CT pelvis C. Orhiectomie D. Explorare chirurgicală pe cale scrotală E. Explorare chirurgicală pe cale inghinală (pag. 1328) 26 Markerii serici în tumorile testiculare sunt: A. alfa fetoproteina B. HCG C. LDH D. CAE E. TSH (pag. 1329) 27 Tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare este reprezentat de orhiectomia pe cale inghinală şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. clampare prealabilă a cordonului spermatic B. ligatura în bloc a cordonului spermatic C. montarea de proteză testiculară (în absenţa infecţiei) D. explorarea chirurgicală a bursei scrotale controlaterale E. limfodisecţia inghinală superficială homolaterală (pag. 1329) 28 Din punct de vedere al răspunsului la tratament complementar, seminomul este: A. radiorezistent B. radiosensibil C. chimiorezistent D. chimiosensibil E. hormonodependent (pag. 1330) 29 După orhiectomie, pacienţii cu tumori testiculare non-seminomatoase beneficiază de tratament: A. chimioterapic B. chirurgical C. radioterapic D. hormonoterapie E. corticoterapie (pag. 1331)

Pag. 204 din 220

30 Monitorizarea pacienţilor cu tumori testiculare (operaţi şi care au necesitat/nu au necesitat tratament complementar) include: A. markeri serici B. CT toraco-abdomino-pelvin C. Autopalpare D. Radiografie pulmonară – annual E. Radiografie abdominală – annual (pag. 1331) * 31 Clasificarea Bosniak utilizată în chistul renal se referă la: A. aprecierea gradului de diferenţiere celulară pentru celulele din lichidul intrachistic B. aprecierea aspectului macroscopic al lichidului intrachistic C. clasificarea chisturilor funcţie de dimensiunile acestora D. clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect E. clasarea chisturilor de la benign la malign (pag. 1327) * 32 Identificarea ecografică sau tomografică a unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l va fi urmată de: A. tratament conservator B. puncţionare percutanată sub control ecografic C. evacuare prin chirurgie laparoscopică D. evacuare prin chirurgie deschisă E. tratament diuretic (pag. 1327) * 33 În tumorile maligne de rinichi, forma anatomopatologică cea mai frecventă este: A. carcinomul tubulo-papilar tip l B. carcinomul tubulo-papilar tip ll C. carcinom la celulele cromofobe D. carcinom la tubii colectori Bellini E. carcinom cu celule clare (pag. 1326) * 34 Carcinomul renal cu celule clare se dezvoltă începând din: A. celulele tubului contort B. celulele tubului colector C. celulele epiteliului din capsula Bowman D. uroteliul calicelor mici E. uroteliul calicelor mari (pag. 1326) * 35 În tumorile maligne ale rinichiului, gradul nuclear Fuhrman se stabileşte pe baza: A. examenului CT B. examenului uro-CT C. examenului anatomopatologic D. examenului RMN E. examenului scintigrafic (pag. 1326)

Pag. 205 din 220

36 La examinarea ecografică a unui chist renal, leziunea are următoarele caracteristici: A. anecogenă cu întărire posterioară B. izoecogenă cu minimă întărire posterioară C. hiperecogenă cu întărire anterioară D. avasculară E. pereţi rigizi (pag. 1327) 37 Dintre următoarele afirmaţii referitoare la oncocitomul renal, bifaţi-le pe cele corecte: A. diagnosticul diferenţial cu cancerul renal este uşor B. diagnosticul diferenţial cu cancerul renal este dificil C. diagnosticul diferenţial cu cancerul renal nu este necesar D. imagistic este anecogen, omogen, cu pereţi fini E. imagistic se identifică cicatrice centrală în mijlocul leziunii (pag. 1327) 38 Dintre următoarele afirmaţii referitoare la angiomiolipomul renal, bifaţi-le pe cele corecte: A. poate fi bilateral B. este totdeauna unilateral C. este totdeauna bilateral D. este o tumoare mezenchimatoasă benignă E. este cea mai frecventă tumoare benignă solidă a rinichiului (pag. 1326) 39 Care dintre următoarele variante de abordare terapeutică ale angiomiolipomului renal pot fi corecte (funcţie de particularităţile cazului)? A. embolizare B. chimioterapie C. radioterapie D. tratament chirurgical conservator E. abstenţie terapeutică (pag. 1327) 40 După nefrectomia lărgită la un pacient cu tumoare renală malignă, monitorizarea va include: A. creatininemia B. VSH-ul C. urografia i.v. D. CT abdominal E. Scintigrafia renală (pag. 1326)

Pag. 206 din 220

Tema nr. 88 Insuficienţa renală acută si cronica. Anuria Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1350-1352, 1353-1357 1 Selectati cauzele obstructive (postrenale) ale insuficientei renale acute: A. adenom sau cancer prostatic B. litiaza urinara C. insuficienta cardiaca D. sindrom nefrotic E. fibroza retroperitoneala (pag. 1350) * 2 La un pacient varstnic, cu hipertrofia prostatei decelata la tuseul rectal, cresterea brusca si importanta a ureei si creatininei serice sugereaza: A. infectie urinara B. insuficienta renala acuta functionala (prerenala) C. insuficienta renala acuta organica (renala) D. insuficienta renala acuta obstructiva (postrenala) E. insuficienta renala cronica. (pag. 1350) * 3 Cea mai frecventa cauza a insuficientei renale acute organice (renale) este: A. necroza tubulara acuta B. nefropatia interstitiala acuta C. sindromul nefrotic impur D. glomerulonefrita rapid progresiva E. nefroangioscleroza maligna. (pag. 1351) 4 Necroza tubulara acuta poate fi cauza insuficientei renale acute daca: A. apare dupa administarea de: substante toxice: antibiotice, substante de contrast iodate B. ecografia renala este normala C. clinic exista frecvent deshidratare extracelulara D. sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria E. se produce retentie acuta de urina. (pag. 1351) 5 Care din urmatoarele afectiuni pot determina aparitia insuficientei renale acute functionale (prerenale): A. fistule digestive B. arsuri C. fibroza retroperitoneala D. periarterita nodoasa E. insuficienta cardiaca (pag. 1351)

Pag. 207 din 220

*

6 Stadiul 3 al insuficientei renale cronice este definit prin rata filtrarii glomerulare estimata de: A. > 90 ml/min/1,73 m ² B. 60 - 90 ml/min/1,73 m ² C. 30 - 59 ml/min/1,73 m ² D. 15 - 29 ml/min/1,73 m ² E. < 15 ml/min/1,73 m ² (pag. 1354) 7 Complicatiile cardiovasculare ale insuficientei renale cronice sunt: A. HTA B. hipotensiunea arteriala C. pericardita D. cardiopatia hipertrofica E. endocardita bacteriana (pag. 1353)

*

8 Initerea terapiei de substitutie renala la pacientii cu insuficienta renala cronica este indicata in: A. stadiul 1 B. stadiul 2 C. stadiul 3 D. stadiul 4 E. stadiul 5. (pag. 1355) 9 Care sunt indicatiile absolute pentru initierea epurarii extrarenale (EER) la pacientii cu insuficienta renala cronica ?: A. pericardita uremica B. HTA severa C. hipervolemie care nu poate fi controlata cu diuretice D. acidoza metabolica severa E. hiperkalemie rezistenta la tratament medical (pag. 1357)

* 10 Care dintre urmatoarele enunturi NU asigura nefroprotectie in insuficienta renala cronica : A. controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg B. controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore C. existenta unui echilibru metabolic al diabetului D. evitarea administrarii de substante si medicamente nefrotoxice E. controlul factorilor de risc cardiovascular (pag. 1356)

Pag. 208 din 220

Tema nr. 89 Nefropatii glomerulare si vasculare Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1364-1366, 1367-1369 1 Sindromul glomerular este definit de urmatoarele semne clinico-biologice: A. proteinurie, adesea abundenta B. hematurie (microscopica sau macroscopica) de cauza non-urologica C. leucociturie D. HTA E. edeme ale membrelor inferioare. (pag. 1364) 2 La pacientii cu sindrom glomerular, bilantul biologic minimal cuprinde: A. glicemia si Hb A1c B. Ac anti AND C. ANCA D. Ac anti MBG E. antigenul specific prostatic (pag. 1364) * 3 Care din urmatoarele enunturi referitoare la sindromul nefritic acut este FALS : A. aparitia brusca a unei hematurii microscopice B. apare proteinurie glomerulara C. se insoteste de HTA D. apare insuficienta renala acuta E. prezinta leucociturie si cilindri leucocitari (pag. 1364) * 4 Care dintre urmatoarele nefropatii glomerulare este proliferativa A. cu leziuni glomerulare minime (LGM) B. hialinoza segmentara si focala (HSF) C. nefropatia cu Ig A D. glomerulonefrita extramembranoasa (GEM) E. diabet. (pag. 1365) * 5 Care din urmatoarele enunturi referitoare la nefropatia cu Ig A este FALS : A. este cea mai frecventa forma de GN cronica, cu exceptia diabetului B. se intalneste la persoane varstnice, de sex feminin C. prezinta hematurie +++, proteinurie cu debit variabil, HTA, IRC D. apar depozite mezangiale de IgA la IF E. 30% din cazuri evolueaza spre IRC in 20 de ani. (pag. 1365)

Pag. 209 din 220

*

6 Care este criteriul care pemite diferentierea nefropatiilor glomerulare proliferative de cele neproliferative: A. prezenta/absenta hematuriei > 100000 /ml B. HTA C. insuficienta renala D. gradul proteinuriei E. edemele. (pag. 1365)

*

7 Selectati enuntul referitor la sindromul Alport care este FALS; A. boala ereditara legata de o anomalie de structura a colagenului IV B. cea mai frecventa forma de glomerulonefrita cronica, cu exceptia diabetului zaharat C. sindrom glomerular, hipoacuzie de perceptie, uneori afectare oculara D. transmitere autosomal dominanta legata de cromozomul X in 85 % din cazuri E. evolutie spre insuficienta renala cronica terminala in special la femei. (pag. 1366) 8 Manifestarile clinico-biologice sugestive pentru stenoza de artera renala sunt urmatoarele: A. HTA severa, rezistenta la tripla terapie B. agravarea unei insuficiente renale cronice dupa introducerea tratamentului cu IEC / ARA 2 C. proteinurie peste 3,5 g/24 ore D. hiperpotasemie E. suflu abdominal (pag. 1367) 9 Selectati nefropatiile vasculare cronice: A. stenoza de artera renala B. nefroangioscleroza maligna C. sindromul hemolitic-uremic D. nefroangioscleroza benigna E. boala emboliilor cu cristale de colesterol (pag. 1367-1368) 10 Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se formuleaza daca sunt prezente: A. anemie hemolitica B. trombocitoza C. insuficienta renala acuta cu hematurie si proteinurie D. hipocalcemie E. trombopenie prin consum (pag. 1369)

Pag. 210 din 220

Tema nr. 90 Anemia Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1376-1378 * 1 Anemia este definita de: A. paloarea cutaneo-mucoasa B. scaderea nivelului de hemoglobina sub 12 g/dl la femeie si sub 13 g/dl la barbat C. scaderea VEM sub 80 fl D. scaderea sideremiei E. prezenta asteniei (pag. 1376) * 2 In anemia microcitara volumul eritrocitar mediu (VEM) este: A. ≤ 80 fl B. 81 - 85 fl C. 85 - 90 fl D. 90 -100 fl E. > 100 fl (pag. 1376) * 3 Cele doua examinari cheie care ajuta la precizarea cauzei anemiei microcitare sunt: A. electroforeza de Hb si PCR B. feritinemia si PCR C. sideremia si reticulocitele D. frotiul sanguin si haptoglobina E. bilirubina si testul Coombs (pag. 1376) * 4 Explorarea fundamentala care stabileste caracterul regenerativ sau aregenerativ al unei anemii normo- sau macrocitare este: A. haptoglobina B. feritinemia C. numarul de reticulocite D. testul Coombs E. sideremia (pag. 1377) * 5 Urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier se realizeaza prin determinarea: A. bilirubinei neconjugate B. PCR C. electroforezei de Hb D. feritinemiei E. haptoglobinei (pag. 1378)

Pag. 211 din 220

6 In cazul unei anemii microcitare (VEM ≤ 80 fl) ne gandim in principal la o : A. anemie hemolitica B. anemie carentiala martiala C. anemie posthemoragica acuta D. anemie inflamatorie E. anemie prin deficit de folati (pag. 1376) 7 Cauzele principale ale unei anemii aregenerative normocitare sunt: A. insuficienta renala cronica B. inflamatia cronica C. mieloame, limfoame D. leucemia acuta E. carenta de vitamina B12 si folati (pag. 1378) 8 Principalele cauze ale carentei martiale sunt: A. leucemiile acute B. deficitul absorbtiei fierului C. sangerarile de cauza ginecologica D. patologia digestiva E. sangerarile voluntare (pag. 1377) 9 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul unei anemii de origine centrala? A. reticulocite < 150.000/mmc B. reticulocite > 150.000/mmc C. anemie aregenerativa D. anemie regenerativa E. necesita mielograma pentru precizarea diagnosticului (pag. 1378) 10 Tratamentul carentei martiale presupune: A. tratament etiologic B. administrarea de fier per os 200 mg/zi, in cure de 4 luni C. administrarea de fier per os 100 mg/zi, in cure de 4 luni D. urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier prin determinarea feritinemiei E. urmarirea eficacitatii tratamentului prin efectuarea mielogramei (pag. 1378)

Pag. 212 din 220

Tema nr. 91 Anomalii ale hemostazei şi coagulării Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1383-1384 * 1 Timpul de protrombina Quick (PT) exploreaza: A. hemostaza primara B. hemostaza secundara, calea intrinseca a coagularii C. hemostaza secundara, calea extrinseca a coagularii D. hemostaza secundara, calea comuna E. fibrinoliza (pag. 1383) * 2 Factorii plasmatici ai coagularii dependenti de vitamina K sunt: A. I, V, VIII, XI B. II, VII, IX, X C. II,V,XI, XII D. I, V, VIII, XIII E. II, VIII, XI, XII (pag. 1383) * 3 Timpul de protrombina Quick (PT) exploreaza activitatea factorilor: A. II, V, VII, X B. I, VIII, IX, X C. II, V, IX, XI D. I, V, VIII, XII E. II, VIII, IX, XIII (pag. 1383) * 4 Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaza: A. hemostaza primara B. hemostaza secundara, calea extrinseca a coagularii C. hemostaza secundara, calea intrinseca a coagularii D. hemostaza secundara, calea comuna E. fibrinoliza (pag. 1383) * 5 Testele care exploreaza hemostaza primara sunt: A. PT, fibrinogen B. TCA, D- dimeri C. fibrinogen, dozare FXIII D. numar trombocite, timp de sangerare/PFA E. PT, TCA (pag. 1383)

Pag. 213 din 220

6 In deficitul de factor VII plasmatic : A. PT este normal B. TCA este normal C. PT este scazut D. TCA este prelungit E. PT este crescut (pag. 1383) 7 In hemofilia A : A. factorul VIII plasmatic este scazut B. factorul IX plasmatic este scazut C. PT este normal D. TCA este prelungit E. PT este scazut (pag. 1383) 8 In cazul unui PT normal si TCA prelungit examinarile care trebuie efectuate cu prioritate sunt: A. determinarea nivelului de F VIII B. determinarea nivelului de F IX C. determinarea nivelului de F V D. cautarea unui anticoagulant circulant E. determinarea de D-dimeri (pag. 1383) 9 Cauzele frecvente in care PT este scazut si TCA prelungit sunt: A. insuficienta hepatica B. boala von Willebrand C. coagularea intravasculara diseminata D. hemofilia A E. administrarea de AVK (pag. 1383) 10 In coagularea intravasculara diseminata (CIVD) se intalnesc: A. PT scazut B. fibrinogen scazut C. trombopenie D. D-dimeri crescuti E. TCA normal (pag. 1384)

Pag. 214 din 220

Tema nr. 92 Mielomul multiplu Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1390-1394 * 1 Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, in functie de imunoglobulina monoclonala secretata, este: A. mielomul multiplu tip IgA B. mielomul multiplu tip IgG C. mielomul multiplu tip IgD D. mielomul multiplu tip IgE E. mielomul multiplu tip Ig M (pag. 1390) * 2 Procentul minim al plasmocitozei medulare pentru stabilirea diagnosticului de mielom multiplu este: A. ≥ 10% B. ≥ 20% C. ≥ 30% D. ≥ 40% E. ≥ 50% (pag. 1393) * 3 Criteriile CRAB in mielomul multiplu se refera la prezenta: A. hiperuricemie, insuficienta renala, amiloidoza, leziuni osoase B. hipercalcemie, insuficienta renala, anemie, leziuni osoase C. hiperproteinemie, insuficienta respiratorie, anemie, neuropatie D. hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom infectios E. hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanata, endocrinopatie (pag. 1392) * 4 Factorul de prognostic negativ legat de gazda in mielomul multiplu se refera la : A. nivelul β2 microglobulinei crescut B. hipercalcemie C. varsta inaintata D. chimiorezistenta E. LDH crescuta (pag. 1394) * 5 Diagnosticul de mielom indolent (smoldering myeloma) se stabileste pe baza urmatoarelor criterii: A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza medulara ≥10% + prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB B. prezenta unei proteine monoclonale in ser < 3g/100ml + plasmocitoza medulara < 10% + absenta criteriilor CRAB C. prezenta unei proteine monoclonale in ser ≥ 3g/100ml si/sau a unei plasmocitoze medulare ≥ 10% + absenta criteriilor CRAB D. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor/tisular + maduva osoasa normala E. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la nivel osos/tisular + absenta criteriilor CRAB (pag. 1393)

Pag. 215 din 220

6 Diagnosticul de mielom multiplu se stabileste pe baza urmatoarelor criterii: A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine monoclonale ( cu exceptia unui mielom nesecretant) B. plasmocitoza medulara < 10% C. plasmocitoza medulara ≥ 10% D. prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB E. hiperuricemie (pag. 1393) 7 Cauzele sindromului hemoragic din mielomul multiplu sunt reprezentate de : A. trombopenie B. deficit de F XIII C. trombopatie indusa de hiperproteinemie D. dereglari ale coagularii induse de proprietatile imunoglobulinei monoclonale E. activitate anti-X a amiloidozei AL (pag. 1391) 8 Complicatiile determinate de componentul monoclonal in mielomul multiplu sunt: A. hipercalcemia B. insuficienta renala C. complicatiile tromboembolice D. complicatiile neurologice E. sindromul de hipervascozitate (pag. 1392) 9 Conform clasificarii lui Salmon si Durie privind evaluarea masei tumorale, mielomul multiplu in stadiul III necesita prezenta unuia din urmatoarele criterii A. hemoglobina < 8,5 g/dl B. calcemie > 3 mmol/l C. anomalii cromozomiale D. multiple leziuni litice osoase E. niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L, IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar ≥12 g/24 ore (pag. 1394) 10 Diagnosticul de gamapatie monoclonala cu semnificatie nedeterminata (MGUS) se stabileste pe baza urmatoarelor criterii: A. prezenta unei proteine monoclonale in ser ≥ 3g/100ml B. prezenta unei proteine monoclonale in ser < 3g/100ml C. plasmocitoza medulara < 10% D. plasmocitoza medulara ≥ 10% E. absenta criteriilor CRAB (pag. 1393)

Pag. 216 din 220

Tema nr. 93 Cancerul: cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factorii de risc preventia si depistarea Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1421-1425, 1426-1428 * fara subcapitolul epidemiologie pag 1420-1421, fara ultimul paragraf * 1 Cancerul: A. Este o boala mono-factoriala B. Are origine monoclonala C. Un cancer cu determinism genetic se dezvolta intr-o prima etapa somatica D. Este necesara o perioada de 5 luni pana la 1 an pentru a se dezvolta de la prima celula pana la manifestarea clinica E. Un cancer sporadic se dezvolta intr-o prima etapa germinala (pag. 1421-1422) * 2 Alterari moleculare implicate in aparitia si dezvoltarea cancerului: A. Inactivarea cailor de transductie a semnalului de proliferare celulalara B. Eliminarea rezistentei la “moarte celulara” (apoptoza) C. Inhibitia neo-angiogenezei D. Potential de imortalizare prin inactivarea telomerazei E. Independenta in raport cu semnalele de inhibare a cresterii (pag. 1422) * 3 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea cancerelor in functie de origine: A. Leiomiosarcomul se dezvolta din tesutul muscular striat B. Rabdomiosarcomul se dezvolta din tesutul muscular neted C. Fibrosarcomul se dezvolta din tesutul conjunctiv D. Carcinoamele paramalpighiene se dezvolta din tesut adipos E. Adenocarcinoamele se dezvolta din epiteliul malpighian (pag. 1423) * 4 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea stadiala a cancerului: A. Clasificarea FIGO se utilizeaza pentru cancerul colo-rectal B. Clasificarea Dukes se utilizeaza pentru cancerului colului uterin C. Invazia ganglionara se exprima prin simbolul N D. Clasificarea Breslow se utilizeaza pentru carcinoamele cutanate spinocelulare E. Extensia metastatica se exprima prin simbolul T (pag. 1424) * 5 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt adevarate: A. Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000 de decese anuale in Franta B. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu 25% in cazul in care doar partenerul de viata fumeaza iar persoana in cauza nu fumeaza. C. Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste 550 de cazuri de mezoteliom) D. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia cancerului de san E. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabila de aparitia limfoamelor (pag. 1426-1427)

Pag. 217 din 220

6 Alterari moleculare implicate in aparitia si dezvoltarea cancerului: A. Activarea cailor de transductie a semnalului de proliferare celulalara B. Rezistenta la “moarte celulara” (apoptoza) C. Potentialul de neo-angiogenezei D. Independenta in raport cu semnalele de inhibare a cresterii E. Potential de imortalizare prin inactivarea telomerazei (pag. 1422) 7 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea cancerelor in functie de origine: A. Adenocarcinoamele se dezvolta la nivelul epiteliului glandular B. Carcinoamele paramalpighiene sunt caracteristice tractului urinar C. Leiomiosarcoamele se dezvolta la nivelul musculaturii neted D. Neuroblastoamele sunt tumori cu origine ectodermica E. Carcinoamele epidermoide sunt tumori mezoectodermice (pag. 1423) 8 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea cancerelor in functie de origine: A. Fibrosarcoamele se dezvolta la nivelul tesutului conjunctiv B. Rabdomiosarcoamele se dezvolta la nivelul muschiului neted C. Liposarcoamele sunt tumori caracteristice tesutului adipos D. Nefroblastoamele sunt tumori cu origine ectodermica E. Adenocarcinoamele sunt caracteristice tractului urinar (pag. 1423) 9 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt adevarate: A. Dintre factorii profesionali aminele aromatice sunt cel mai frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste 2.200 de cazuri de cancer pulmonar) B. Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 - 3000 de decese anuale in Franta C. Hipoestrogenemia relativa creste riscul de cancer de san D. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabila de aparitia unora dintre cancerele din sfera ORL E. Cancerul de san sporadic este legat de prezenta onco-genelor BRCA1 si BRCA2 (pag. 1426-1428) 10 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt adevarate: A. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia cancerului gastric B. Obezitatea (mai ales dupa menopauza) este un factor de risc relativ pentru aparitia cancerului de san C. Fumatul este responsabil de aproximativ 25 – 30% de decese prin cancer D. Alcoolul este un factor de risc independent pentru aparitia si dezvoltarea cancerelor E. Infectiile cu virusurile HTLV1 si/sau HTLV2 sunt responsabile de aparitia cancerului colului uterin (pag. 1426-1427)

Pag. 218 din 220

Tema nr. 94 Leucemii (acute si cronice) si limfoame maligne Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1434-1435, 1436-1437, 1438-1439 * 1 Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acuta procentul de blasti la nivel medular trebuie sa fi cel putin: A. 10% B. 20% C. 30% D. 40% E. 50% (pag. 1434) * 2 Leucemia limfoida cronica este o proliferare limfoida monoclonala constituita din: A. limfocite mature cu fenotip B in 95% din cazuri B. limfocite mature cu fenotip T in 95% din cazuri C. limfocite imature cu fenotip B in 5% din cazuri D. limfocite imature cu fenotip T in 95% din cazuri E. limfocite T citotoxice in 95% din cazuri (pag. 1436) * 3 In leucemia limfoida cronica mielograma arata o infiltare cu : A. plasmocite B. limfocite mici C. limfoblasti D. prolimfocite E. promielocite (pag. 1436) * 4 In limfomul de manta este prezenta urmatoarea anomalie citogenetica: A. t(15;17) B. inv.16 C. t(14;18) D. t(11;14) E. t(9;22) (pag. 1438) * 5 Limfoamele maligne in stadiul II, conform clasificarii Ann Arbor, prezinta: A. un singur teritoriu ganglionar afectat B. cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte a diafragmei C. afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica D. afectare viscerala (hepatica, pulmonara) E. afectare medulara (pag. 1439)

Pag. 219 din 220

6 Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil in leucemiile acute sunt: A. t(8;21) B. t(15;17) C. cariotipurile complexe D. inv.16 E. t(16;16) (pag. 1435) 7 In leucemiile acute semnele clinice nespecifice consecinta a insuficientei medulare sunt reprezentate de : A. anemie B. neutropenie si infectii C. sindrom hemoragic D. adenopatii E. hepato-splenomegalie (pag. 1434) 8 Pacientii cu leucemie limfoida cronica stadiul B conform clasificarii Binet prezinta: A. mai putin de trei arii ganglionare afectate B. mai mult de trei arii ganglionare afectate C. prognostic intermediar D. anemie si/sau trombopenie E. supravietuire medie de 6 ani (pag. 1436) 9 Diagnosticul si prognosticul in leucemiile acute se bazeaza pe: A. examinarea morfologica a blastilor din sange si maduva osoasa hematogena B. imunofenotipare C. examen citogenetic D. studiu molecular E. biopsie ganglionara (pag. 1434) 10 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul limfomului Burkitt? A. afecteaza copii sau adulti tineri B. este o urgenta terapeutica C. prezinta anomalia citogenetica t(9;22) D. in cazul unei mase tumorale mari exista un risc crescut de liza tumorala E. se insoteste de plasmocitoza medulara (pag. 1438,1439)

Pag. 220 din 220

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful