SUPORT DE CURS ELECTRICIAN IN CONSTRUCTII NOTIUNI GENERALE

CONSTANTA 2011

1

CAPITOLUL 1 PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT
1.1. Primul ajutor in caz de accidentare trebuie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de catre orice persoană care este pregatită pentru aceasta. Asistența medicala de urganță se acorda in trei etape diferite - la locul accidentului sau imbolnavirii; - in timpul transportului ; - in unitațile sanitare. In scopul asigurarii primului ajutor la locul de munca,serviciile medicale si de protectia muncii trebuie: - să cunoască competențele umane și toate mijloacele tehnice disponibile pentru a acționa eficace in cazul producerii unui accident de munca și pentru a limita consecintele sale; - să informeze și să sensibileze salariații in ceea ce privește noțiunile de risc și de pericol; - să formeze salvatorii care să intervină rapid și eficace in acțiuniile de urgență la locul de munca, pana la sosirea echipelor de specialitate. Doar instruirea teoretică nu poate asigura o formare corespunzatoare a lucrătorilorsalvatori pentru accidentele produse la locul de munca.Sunt necesare aplicații practice și antrenamente respectate. Fiecare salvator trebuie să insiste ca și colegii săi să se pregătească pentru a fi salvatori , deoarece oricine poate fi victima unui accident și viața sa poate depinde de intervenția promptă și competentă a colegilor săi de munca,a celor din jur. 1.2.Principii generale de organizare a acțiunilor de prim ajutor. In funcție de pregătirea lor,salvatorii pot fi incadrați in trei categorii: - medici de orice specialitate; - cadrele medii sanitare și studenții mediciniști; - toți cetățenii care au fost instruiți pentru a acorda primul ajutor. Cu excepția cazurilor de mare urganță ,primul ajutor in caz de accident sau de inbolnăvire acesta trebuie să fie acordat de salvatori din prima și a doua categorie .Obligația supremă care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea stării victimei ,deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzătoare poate complica sau chiar compromite intervențiile ulterioare de specialitate. Cel care acorda primul ajutor nu inlocuiește medicul ,dar prin măsurile pe care le ia el trebuie să reușească să evite: - inrăutățirea stării accidentatului; - apariția altor complicații; - producerea morții victimei. Salvatorul de la locul de munca este foarte important,deoarece el se gasește la locul și in momentul producerii accidentului.Competența salvatorului e limitată,dar absolut necesară și de cele mai multe ori suficientă.Acțiunea sa se termină atunci când victima e preluată de salvatorii profesioniști.

2

Atentie! - când nu sunteți pregătit pentru acordarea măsurilor de prim ajutor și vă gasiți in preajma unui accidentat nu incercați să interveniți cu orice preț aceasta constituie o grava eroare.

1.3.Conduita salvatorului in cazul unui accident In cazul producerii unui accident ,intervenția salvatorului are in vedere: - analizarea situației; - protejarea victimei (victimelor); - examinarea victimei (victimelor); - anunțarea accidentului; - acordarea primului ajutor ; - supravegherea victimei până la sosirea echipei de specialitate. Prima obligație a oricărui salvator este aceea de a sigura securitatea victimei(evitarea unei explozii, elecrocutare, strivire, etc.) de a elimina orice cauză imediată care ar putea acționa in defavoarea ei . Victima va fi deplasată de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continuă să existe și îi agravează starea. Salvatorul trebuie să indeparteze persoanele care prin agitația pe care o crează dăunează salvatorii victimei Pe cât posibil salvatorul își alege 1-3 persoane ,cu ajutorul cărora anunță accidentul și cere ajutor in interiorul intreprinderii dar și in afara ei. Având grijă să nu-și pericliteze propria sănătate salvatorul trebuie - să cunoască regulile de aplicare a primului ajutor - să-și păstreze calmul - să acționeze energic,eficace și rapid in luarea unor măsuri Înainte de orice intervenție salvatorul trebuie să determine natura accidentului ,să vadă dacă mai există vreun pericol și dacă poate fi suprins acest pericol fără risc. Munca este unul dintre cei mai importanți factori de generare și mențimere a sănătătii la un nivel calitativ superior.Munca este prima necesitate a omului sănătos .Această afirmație e valabilă cu condiția ca munca să corespundă particularităților anatomice,fiziologice și psihice ale celui ce muncește .Supravegherea stării de sănătate a personalului salariat se incadrează in disciplina sănătății și siguranței profesionale, ca o parte integrantă a programului sănătății profesionale ,acestă monitorizare a sănătății angajaților este corelată cu supravegherea mediului de muncă ,scopul principal fiind acela de prevenire a accidentelor de muncă, a bolilor profesionale și a celor legate de profesiune. Supravegherea trebuie adaptată riscurilor profesionale din unitatea respectivă , ținând cont de natura factorilor de risc de la locul de muncă,de resursele disponibile și de conștientizarea angajaților și a angajatorilor, de importanța și de efectele unei astfel de supravegheri ,precum și de legislația in vigoare. Sănătatea angajaților constituie o prioritate pentru angajatori care are nevoie de oameni sanatoși .Serviciul de medicină a muncii este cel care stabilește relația din punct de vedere medical între starea de sănătate a fiecărui angajat și locul său de muncă.

3

Aspectele referitoare la securitatea și sănătatea in muncă .Sunt reglementate in :CODUL MUNCII,legea 319/2006- a securității și sănătății in muncă, HOTĂRÂREA 355/11.04.2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor,HOTĂRÂREA 971/26.07.2006 privind cerințele minime pentru semnalizare de securitate și de sănătate la locul de muncă,etc. 1.4.In CODUL MUNCII se prevede: La art.6 - orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfașurate de protecție socială ,de secutitate și sănătate in muncă, precum și de respectarea demnității și conștiinței sale,fără nicio discriminare. Art 27 - o persoană poate fi angajată in munca numai in baza unui Certificat medical,care arată faptul că cel in cauză este apt pentru prestarea acelei munci . Art 171 –angajatorul are obligația să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieții și sănătății salariaților Art 182 - angajatorii au obligația asigurării accesului salariaților la serviciul medical de medicina muncii. In legea 319/2006 la: Art 13- angajatorul are obligația să angajeze numai persoane care ,in urma examenului medical și.după caz, a testării psihologice a aptitudinilor ,corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și să asigure controlul medical periodic și,după caz,controlul psihologic periodic ,ulterior angajării. Legea 319/14.07.2006 are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea imbunătățirii securității și sănătății in munca a lucrătorilor.Ea se aplică in toate sectoarele de activitate atât publice cât și private și se referă la angajatorii și lucrării. a) Prin lucrător se ințelege persoana angajată de un angajator portivit legii,inclusiv studenții,elevii, in perioada efectuării stagiului de practică ,precum și ucenicii și alți participanți la procesul de muncă. b) Angajator- persoană fizică sau juridică ce se află in raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea intreprinderii sau unității. c) Alți participanții la procesul de muncă- persoane aflate in intreprindere sau unitate cu permisiunea angajatorului cu perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii ,persoane care prestează activități in folosul comunității sau activități in regim de voluntariat precum și șomerii care participă la o formă de pregătire profesională și persoane care nu au contract individual de muncă incheiat in formă scrisă și pentru care se face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate pentru orice alt mijloc de probă.

4

f) Accident de muncă.precum și șomerii in perioada de reconversie profesională.produs in timpul procesului de muncă ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu.situat in clădirile intreprinderii .aparat.precum și intoxicația acută profesională. e) Eveniment.ansamblul de dispoziții sau măsuri luate ori prevăzute in toate etapele procesului de muncă in scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale.inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii la care lucrătorul are acces in cadrul desfășurării activității. k) Pericol grav și iminent de accidentare-situația concreta. care au loc in timpul procesului de muncă sau in indeplinirea sarcinilor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel putin trei zile calendaristice.unealtă sau instalație folosită in muncă.care ar putea sa-i pună in pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă.precum și cazul susceptibilm de boală profesională sau legată de profesiune.d) Prevenirea.apărarea vieții. l) Stagiu de practică.vătămare violentă a organismului. j) Loc de muncă.in condițiile in care au fost implicate persoanele angajate .instruirea cu caracter aplicativ . situația de persoană dată sau accidentul de traseu sau de circulație .locul destinat să cuprindă posturi de lucru .incidentul periculos. chimici.afecțiunea care se produce ca urmare a executării unei meserii sau profesii.orice masină.studenții. 5 . i) Echipament individual de protecție. sănătății lucrătorilor și al altor persoane participante la procesul de muncă.orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru al proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri .accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului . m) Securitate si sănătate in muncă-ansamblul de activități instituționale având ca scop asigurarea celor mai bune condiții in desfășurarea procesului de muncă .ucenicii .in procesul de muncă .specifică meseriei sau specialității in care se pregătesc elevii.cauzată de agenți nocivi.precum și orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv. caracteristici locului de muncă. g) Boală profesională. fizici. reală și anuală căreia ii lipsește doar prilejul declanșator pentru a produce un accident in orice moment. precum si de suprasolicitatea diferitelor organe sau sisteme ale organismului . h) Echipament de muncă.invaliditate sau deces.integrității fizice și psihice. biologici.

1.asigurarea sănătății și protecția securității lucrătorilor. emisiile majore de noxe.toți lucrătorii sunt apți să aplice măsurile corespunătoare in conformitate cu cunoștiințele lor și cu mijloacele tehnice de care dispun 6 . avaria.prevenirea riscurilor profesionale.adaptate naturii activităților și mărimii intreprinderii. .rezultat din disfunctionalitatea unei activități sau al unui echipament de muncă și din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrări .in caz de pericol grav și iminent.El trebuie să ia măsurile necesare pentru: .in afara cazurilor exceptionale și pentru motive justificate.n) Incident periculos – eveniment identificabil cum ar fi explozia incendiului.părăsesc locul de muncă . b) să informeze cât mai curând posibil.precum și despre măsurile luate . .OBLIGAȚII GENERALE ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor in toate aspectele legate de muncă.toți lucrătorii care sunt sau pot fi expuși unui pericol grav și iminent despre riscurile implicate de acest pericol.furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.5.informarea și instruirea lucrătorilor. e) lucrătorii care in cazul unui pericol grav și iminent. . Angajatorul trebuie să se asigure că in cazul unui pericol grav și iminent .accidentul tehnic.nu trebuie să fie prejudiciati și trebuie să fie protejați impotriva oricăror consecințe negative și nejustificate pentru aceștia. c) să ia măsuri și să furnizeze instrucțiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul sau să părăsească imediat locul de muncă și să se indrepte spre o zonă sigură .asigurarea cadrului organizatoric și a mijoacelor necesare securității și sănătății in muncă. Angajatorul trebuie: a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor . o) Accident ușor.stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor.accident care are drept consecință leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor ingrijiri medicale și a antrenat incapacitatea de muncă cu o durată mai mică de 3 zile. .ori care trebuie să fie luate pentru protecția lor.atunci cand șeful ierarhic superior nu poate fi contactat . d) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului in cazul in care incă există un pericol grav și iminent .dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări.

M.in afara cazurilor când menținerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viața accidentaților. Instruirea lucrătorilor Angajatorul trebuie să asigure condiții pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul SSM.M.la schimbarea locului de muncă sau la transfer . h) să acorde obligatoriu echipament individual de protecție nou. precum și a instalațiilor de captare . .pentru a evita consecințele unui pericol.la introducerea unui nou echipament de muncă. d) să asigure funcționarea permanentă și corectă a sistemelor și dispozitivelor de protecție .precum și locurile de muncă ce impun acest lucru se stabilesc prin C. in cazul degradării sau pierderii calității de protecție. specifice lucului de muncă și postului său.asupra riscurilor la care aceasta este supusă la locul de muncă.reținete și neutralizare a substanțelor nocive degajate in desfășurarea proceselor tehnologice.atribuțiile și raspunderile ce le revin in domeniul S.precum și a măsurilor de prevenire și de protecție necesare.la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru Instruirea trebuie să fie periodică și ori de câte ori este necesar 7 . sau a unor modificări ale echipamentului existent . j) materialele igienico-sanitare se acordă in mod obligatoriu și gratuit. Pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale angajatorii au obligațiile: a) să stabilească pentru lucrători prin fișa postului . f) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor. g) să asigure echipamente individuale de protecție . Categoriile de materiale igienico-sanitare.a aparaturii de măsură și control.M. c) să asigure informarea fiecarei persoane anterior angajării in muncă .S.corespunzător funcțiilor exercitate b) să asigure și să controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute in planul de prevenire și de protecție stabilit.precum și a prevederilor legale in domeniul S. e) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv .la angajare .M.In acest caz lucrătorii nu trebuiesc prejudiciați decât dacă acționează imprudent sau dau dovadă de neglijență gravă. sau C.I. i) alimentația de protecție se acordă in mod obligatoriu și gratuit de către angajatorii persoanelor care lucrează in condiții de muncă ce impun acest lucru și se stabileste prin contract colectiv de muncă.S.C. în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru .

uneltele.M.Instruirea trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru. echipamentul individual de protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de angajator. . locul de muncă. și măsurile de aplicare a acestora.să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari. instalațiilor tehnice și clădirilor. uneltelor.6. în special a mașinilor.M.În acest scop ei trebuie: . astfel încât să nu se expună la pericol de accidentare. ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie inițiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care amenință avutul public sau privat. echipamentele de transport și alte mijloace de producție . Accidente de muncă se consideră și următoarele: .OBLIGAȚIILE LUCRĂTORILOR Fiecare lucrător trebuie să-și desfășoare activitatea.dacă 8 . ori alt loc de muncă organizat de acesta. 1. utilajul ori materialele. -accidentul cauzat de activitați care nu au nici o legatură cu procesul muncii dacă se produce la sediul persoanei juridice.accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului dacă victima prelua sau preda unelte de lucru.dacă deplasarea sa făcut în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă și invers -accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice la locul de muncă pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă . orice situație de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru S. dacă schimba îmbrăcămintea personală.să nu procedeze la scoaterea din funcțiune. ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie inițiativă pentru salvarea de vieți omenești. -să își însușeasca și să respecte prevederile legislației din domeniul S.precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului. -să aducă la cunostinta conducătorului locului de muncă accidentele suferite de propria persoană. la modificarea sau înlăturarea arbitrară a depozitelor de securitate proprii.accidentul suferit de orice persoană. atât propria persoană cât și alte persoane care care pot fii afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.să comunice imediat angajatorului sau lucrătorului desmnat. substanțele periculoase. aparaturii.S. aparatura.să utilizeze corect mașinile.S.să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și după utilizare să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare . în timpul programului de muncă și nu se datorează culpei exclusive a accidentatului -accidentul de traseu.în conformitate cu pregătirea și instruirea sa. sau înbolnăvire profesională. și nu poate fii realizată pe cheltuiala lucrătorilor.accidentul suferit de orice persoană. . .

privind: .S.M.7. echipamentolor de muncă noi sau reparate. CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ 1 În raport cu urmările produse a) accidente care produc incapacitatea temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice.8. precum și pentru aplicarea proceselor tehnologice 9 .accidentul determinat de fenomene sau calamități naturale cum ar fii: furtuna. Constituie contravenție și se sancționează cu amendă nerespectarea reglementărilor de S. inudație.constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 2 ani .INFRACȚIUNI ȘI CONTRAVENȚII b) Nerespectarea de catre orice persoană a obligațiilor și a măsurilor stabilite cu privire la S. dacă victima se află în timpul procesului de muncă sau îndeplinirea îndatoririlor de serviciu . ca urmare a unei agresiuni 1. recalificare sau perfecționare apregătirii profesionale. din aceeași cauză 2 După natura lor: a) accidente mecanice – provocate de obiecte tăioase. .accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare. cutremur. care provoacă arsuri și electocutări c) accidente termice – provocate de actiunea unor substanțe sau corpuri fierbinți care produc arsuri termice d) accidente chimice – provocate de actiunea unor substanțe chimice care produc arsuri chimice sau intoxicații 1.se află în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din unitate și invers . viscol.dure care produc contuzii și plăgi accidente electrice – provocate de actiunea curentului electric . . trăsnet.sau cu amendă. mașinilor și utilajelor. Dacă nerespectarea consta în repunerea în funcțiune a instalațiilor. când sunt accidentate cel puțin 3 persoane în același timp.S. constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 2 ani . b) accidente care produc invaliditate c) accidente mortale d) accidente colective.a construcțiilor.sau cu amendă.accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.parțială sau totală . înaintea eliminării tuturor deficiențelor pentru care s-a luat măsura opririi lor.darea în exploatare sau repunerea în funcțiune . în timpul și din cauza activităților aferente stagiului de practică. dacă prin aceasta se crează un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă sau înbolnăvire personală .M.

(2) Activitățile specifice utilizării energiei electrice .asigurarea și folosirea instalațiilor electrice de construcție adecvată la locurile de muncă unde există pericole de incendiu sau explozie . INSRUCȚIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII PENTRU ELECRICIAN 1.2.trebuie să se desfășoare pe baza fișelor tehnologice sau instrucțiunilor tehnice de lucru. (1) Instrucțiunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice în medii normale cuprind prevederi minimale obligatorii pentru prevenirea accidentelor de muncă specifice acțiunii curentului electric sau efectele sale (electrocutare și arsuri).de la dispunerea acțiunii. Instrucțiunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice au scopul stabilirii prevederilor care.transportul. Art.bine delimitat a participării executanților la aceasta. a materialelor și produselor.Conținut. (3) Conținutul prezentelor instrucțiuni proprii face referire la activitatea care se desfășoară în instalațiile de utilizare a energiei electrice și asupra acestora. 1. indiferent de forma de proprietate asupra lor sau apartenența personalului care le proiectează. 2. intreținera.la organizarea ei.. CAPITOLUL 2.asigurarea celei dea doua surse de alimentare cu energie a echipamentelor de lucru. exploatează sau repară.Domeniul de aplicare 10 . . 3. Scop Art. exploatarea și repararea instalațiilor și a echipametelor electrice. echipamrntelor de muncă. manipularea și depozitarea.precum și pentru prevenire efectelor electricitații statice și ale descărcărilor atmosferice . aplicate și respectate.prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea. (1) Instrucțiunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice aplică principiul diviziunii muncii în desfășurarea unei activități de desemnare concretă.respectiv de evitare a accidentării celor implicați în sistemul de muncă. și stabilirea răspunderii individuale pe tot parcursul acivității.folosirea surselor de foc deschis și fumatul la locurile de muncă unde acestea sunt interzise . execută. însușite de executanți. 1. (2) Prevederile prezentelor instrucțiuni au în vedere în principal măsurile de securitate pe care trebuie să le respecte organizatorii lucrărilor și executanții acestora.PREVEDERI GENERALE 1. Art.executarea și recepția lucrărilor. constituie masuri preventive de evitare a riscului elecric .1.

11 . Cunoașterea. 5. punctul de delimitare față de instalațiile distribuitorului/producătorului. Personalul este obligat să execute dispozițiile șefilor ierarhici in condițiile prezentelor intrucțiuni și trebuie să prevină și să oprească orice acține care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane. Art. (2) Pentru prevenirea riscului electric din instalațiile electrice de curent alternativ și continuu situate în medii diferite de cele normale se vor aplica prevederile prezentelor instrucțiuni corelate cu măsurile de prevenire a accidentelor și/sau a îmbolnăvirilor profesionale specifice mediului concret de lucru. Art.punctul de măsură al energiei electrice furnizate de către distribuitor. .care iși desfășoară activitatea in instalațiile electrice de inaltă tensiune și joasă tensiune in baza obligațiilor de serviciu(3). stabilindu-se responsabilitățile și masurile corespunzătoare. .reparații pentru instalații electrice. Art. 7. .care iși desfășoară activitatea ca personal de servire operativă in instalațiile de inaltă și joasă tensiune. (1) Instalațiile electice de utilizare pot fi exploatate . Este interzisă punerea în funcțiune a instalațiilor de utilizare a energiei electrice sub rezerva cumpletării ulterioare a acestora în sensul respectării prevederilor de securitate a muncii Art. (1) Prezentele instrucțiuni proprii au caracter național și trebuie aplicate de către toate personele fizice care.intreținute .electricienii autorizați profesional prestatori de servicii și autorizați din punctul de vedere al protecției muncii . (2) Tinerii sub 18 ani nu vor fi introduși in formații și/sau nu vor primi sarcini executării unor lucrări cu risc electric. 2.care iși desfășoară activitatea in instalațiile electrice de inaltă tensiune și joasă tensiune pe baza măsurilor organizatorice prevăzute in Normele specifice de protecție a muncii pentru transportul și distribușia energiei elecrice și/sau in prezentele norme specifice(2).electricienii angajați și autorizați din puct de vedere al protecției muncii .electricienii angajați și auorizați din pumctul de vedere al protecției muncii. respectarea și aplicarea prezentelor măsuri de securitate a muncii este obligatorie pentru întregul personal angrenat în activitățile de întreținere. .9.punctul de separare electrică sau.reparate sau modificate de către: . Executantul Art 8. conform atribuțiilor ce-i revin. 4. pe baza atribuțiilor de serviciu(1). execută. Orice încălcare a prezentelor instrucțiuni va fi analizată imediat după constatare. care iși desfășoară activitatea in instalațiile electrice de inaltă tensiune și joasă tensiune la solicitarea ocazională a clienților(4). exploatează și întrețin sau repară instalații electrice de joasă tensiune situată în aval de: . potrivit prevederilor în vigoare. după caz. 6.electricienii angajați și autorizați din puct de vedere al protecției muncii .Art.

precum si a unor defecte in instalațiile electrice .a izolației conductoarelor exterioare și existența ingrădirilor de protecție sau menținerea distanțelor de inaccesibilitate in limita zonei sale de manipulare.ale fișelor tehnologice sau ale uunor reglementări . (2) De asemenea. La joasa tensiune trebuie utilizat cel putin un mijloc de protecție electroizolant. Art.prezentarea la verificare și inlocuirea sau completarea .nenominalizate pe persoane.să ia măsuri in limita competențelor sale și să comunice cele constatate șefului direct sau ierarhic superior. iar la inalta tensiune cel putin doua mijloace de protecție electroizolante.ale intrucțiunilot tehnice.(1) Orice electician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora.14. Art. chiar dacă neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente și/sau pagube materiale. defecte sau dacă circuitul de protecție este intrerupt. 12 . (1) Fiecare electrician și/sau deservent al instalațiilor și echipamentelor electrice trebuie să verifice vizual inainte și in timpul lucrului :integritatea carcasei .in situațiile care o impun. Fiecare lucrător este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezențelor intrucțiuni . Personalul care execută manevre și/sau lucrări in instalațiile elecrice sub tensiune trebuie să fie dotat și să utilizeze echipamentul elecroizolant de protecție. (4) Seful de lucrare și executanții sunt răspunzători pentru nerespectarea prevederilor din norme in cadrul lucrării la care participă. elecricianul și /sau deserventul trebuie să verifice vizual legătura de protecție la pământ a instalației.Art. (1) Personalul care beneficiază de echipament și dispozitive individuale de protecție trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor și modului de utilizare a acestora. Art.Este interzis a se lucra daca bornele de legare la pământ sunt rupte.cand nu mai asigură funcția de protecție.12.13. (2) Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol de accidentare sau trebuie intreprinsă .care ar putea pune in pericol securitatea oamenilor .să le prezinte la verificările periodice prevăzute și să solicite inlocuirea sau completarea lor. Art. (3) Orice dispoziție data contrar prevederilor prezentelor instructiuni proprii de securitate a muncii se refuză și se aduce la cunoștiință șefului ierarhic superior al celui care a emis-o. (2) Pntru echipamentele și dispozitivele de protecție .11.10.echipamentului sau utilajului cu care sau la care lucrează. revine conducătorului locului de muncă.

b) personalul delegat aparține unei unitați de contrucții-montaj specializate in lucrari la instalațiile elecrice. c) delimitarea responsabilităților privind aplicarea normelor de protecție a muncii la executarea lucrarilor și manevrelot in instalațiile respective.(1) Executarea unor lucrări și/sau manevre de catre personalul delegat aprținând unei unități de exploatare in instalatiile unui utilizator.incheiată intre conducătorul unității gestionare a instalației de utilizare și prestator. Art. b) lista lucrărilor și manevrelor ce se pot executa de catre personalul delegat.Art. Art. etc. Art.16.se poate face pe baza convenției de lucrări și care din punctul de vedere al protecției muncii conține: a) delimitarea instalațiilor la care are acces personalul delegat. Lucrările executate in instalațiile elecrice ale utilizatorului de catre prestator de servicii (electricianul ) ca personal delegat sau de către peronalul delegat care aparține unei unități nespecializate in lucrări electrice (de prestări servicii .etc.construcții .) . Lucrările executate in instalațiile unui utilizator de către personalul delegat. Activitățile desfășurate de către personalul delegat in instalațiile electrice al unui utilizator se incadrează in una din următoarele situații: a) personalul delegat aparține altei unități de exploatare.zugravi tinichigii. e) personalul delegat este orice electrician autorizat-prestator de servicii care execută lucrări conform prevederilor art 17 (2).20. c) personalul delegat aparține unei unitați specializate in executarea unei lucrări de service.). Art. instalatii nbeelectrice. d) personalul delegat aparține unei unitați nespecializate pentru lucrări in instalațiile electrice (vopsitori.modernizări in instalații . etc. 13 .experimentări. Lucrările executate de către personalul delegat care apartine unei unități sau subunități specializate in lucrări service.probe pentru puneri in funcțiune . 19. (2) Convenția de lucrări se incheie la nivelul conducătorilor de unități sau intre conducătorul unitătii de exploatare și utilizator.verificări pentru puneri in funcțiune se execută in conformitate cu convenția de lucrări incheiată intre unitatea (subunitatea ) specializată și unitatea utilizatoare care are in gestiune intalațiile care urmează a se lucra.) se executa in conformitate cu convenția de lucrări . 18. 17. d) măsurile organizatorice de protecție a muncii la executarea manevrelor și a lucrărilor (categoriile de lucrări și instalațiile in care se pot executa intrucțiunile tehnice interne de protecție a muncii ITI-PM emise de unitatea din care face parte personalul delegat. care aparține unei unitați de construcții-montaj specializate au la baza convenții de lucrări incheiate intre unitatea de construcții-montaj și utilizator inaintea de inceperea lucrărilor.

c. ( 2) Zona de lucru se face prin realizarea succesiva a următoarelor măsuri tehnice: . respectiv: . de restul instalațiilor rămase sub tensiune. Sarcina de muncă 3. .se asigură de către unitatea de care apartine personalul delegat sau in cazul unor ințelegeri prealabile. Mijloacle de protecție necesare executării lucrărilor .prin manevrarea aparatelor de comutare( de exemplu: intreruptoare.asigurarea imotriva accidentelor de natură neelectrică.identificarea instalației sau a părții din instalație in care urmează a se lucra. Art. siguranțe.intreruperea tensiunii și separarea vizibilă a instalației sau a părții de intalație. .) identificarea instalației sau a părții din instalație in care urmează a se lucra.după anularea automatizărilor care conduc la reconectarea intrerupătoarelor. e. separatoare.verificarea lipsei tensiunii și legarea imediată a instalației sau a părții de instalație la pământ și in scurtcircuit. la care urmează a se lucra.) asigurarea impotriva accidentelor de natură neelectrică.) separarea electrică a intalației.In acest sens se vor face completările de rigoare in convențiile bilaterale.21.delimitării materiale a zonei de lucru și asigurării impotriva accidentelor de natură neelectrică .23. in instalațiile electrice in exploatare. Măsurile tehnice pentru realizarea unei lucrări in instalațiile electrice de utilizare sunt: a. b.1 Măsuri tehnice de protecție a muncii la executarea lucrărilor cu scoatere de sub tensiune. 3.Art.de către unitatea utilizatoare.trebuie realizată zona de lucru.) delimitarea materială a zonei de lucru. 14 .25. etc) ce separă instalația sau partea de instalașie la care urmează a se lucra. după caz. (1) După scoaterea instalației de sub tensiune sau atunci cand tehnic aceasta nu este posibil. Art.24.22. Art. .după separarea electrică . Exploatarea instalațiilor și lucările din instalațiile utilizatorilor efectuate de către electricieni autorizați-pretatori de servicii trebuie să se execute pe baza unei convenții de exploatare incheiate intre conducătorul persoanei juridice și prestatorul de servicii. Art.(1) Intreruperea tensiunii trebuie să se realizeze .blocarea in poziția deschis a dispozitivelor de acționare a aparatelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive.) verificarea lipsei tensiunii și legarea imediată a instalației sau a părții de instalație la pământ și la scurtcircuit. d.

ventilatoare și compresoare la care sunt racordate generatoare ori conpensatoare ce nu pot fii separate electric. (1) Mijloacele individuale de protecție cu care trebuie să se echipeze personalul care execută întreruperea tensiunii. (5) În cazul instalațiilor cu mai multe derivații. heblurilor. Instalația scoasă de sub tensiune pentru lucrări care include și părți din instalație prin care se alimentează motoare electrice care antrenează pompe. 28. sigurantelor fuzibile. dezlegarea cordoanelor de la liniile electrice aeriene sau demontarea unor părți active ale instalației electrice. dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.27. scoaterea patroanelor sigurantelor fuzibile sau deconectarea întreruptoarelor nedebrosabile și verificarea lipsei de tensiune.(2) După intreruperea tensiunii . după caz. separarea vizibilă trebuie să se realizeze către toate aceste derivații(care pot devenii surse accidentale de tensiune). vid) se consideră realizată pe baza indicațiilor elementelor mecanice. pentru evitarea funcționării în regim de generator a motoarelor ce le antrenează. proprii aparatajului de semnalizare a acestei poziții.SF6 . (3) Separarea vizibilă în cazul aparatajului în construcție capsulată ( de exemplu: hexaflorura de sulf. Art. debrosarea întreruptoarelor. separarea vizibilă a instalației sau a părților de instalație electrică și blocarea dispozitivelor de acțonare a aparatelor de comutație sunt: a) cască de protecție cu vizieră. Art. scoaterea patroanelor. (2) În mod excepțional se admite ca în cazul instalațiilor de joasă tensiune când partea de instalație la care urmează a se lucra este prevăzută numai cu întreruptor cu contacte a căror deschidere nu este vizibilă la deconectarea întreruptorului se face verificare lipsei de tensiune în locul cel mai apropiat ieșirii din acesta. ventilatoare și compresoare.(1) Separarea vizibilă se realizează prin deschiderea separatoarelor. 15 . 26. acestea trebuie separate vizibil și pe partea de joasă tensiune. covor electroizolant portabil sau platformă electroizolantă și mâner cu manșon de protecție a brațului pentru acționarea siguranțelor de joasă tensiune tip MPR (mâner putere de rupere). (4) Separarea vizibilă în cazul aparatelor telecomandate se consideră realizată pe baza indicațiilor elementelor electronice (electrice) de semnalizare a poziției acestora la punctul de telecomandă. chiar la viteze reduse. b) blocarea căilor de pătrundere a fluidelor în pompe. trebuie supuse și următoarelor măsuri suplimentare: a) blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare pentru evitarea închiderii circuitelor și producerii tensiunii de către generator ori conpensator .in cazul in care prin manevrarea aparatelor de comutație cu care s-a realizat intreruperea acesteia nu s-a efectuat și separarea vizibilă trebuie să se efectueze față de toate părțile de unde ar putea să apară tensiune in instalația sau partea de instalație la care urmează a se lucra. prin debrosarea întreruptoarelor. (6) Pentru evitarea tensiunii inverse prin transformatoarele de masură. Art. încălțăminte electroizolantă.

1.blocarea pe poziție „scos‖ a căruciorului ori sertarului.montarea unor plăci sau teci electroizolante. b) blocarea indirectă. Identificarea sau a părții din instalație la care urmează a se lucra Art.blocarea dispozitivelor de acționare manuală a separatoarelor sau heblurilor. . după caz.trebuie să se monteze indicatoare de interzicere având inscripția„NU ÎNCHIDEȚI SE LUCREAZĂ‖(respectiv „NU DESCHIDEȚI SE LUCREAZĂ‖.b) cască de protecție cu vizieră. în cazul celulelor cu întreruptoare debrosabile.blocare a separatoarelor și în punctele în care blocarea aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă s-a făcut prin celelalte procedee menționate la Art.scoaterea patroanelor siguranțelor fuzibile sau deconectarea întreruptorului de pe circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acționare a separatorului. rezistente din punct de vedere mecanic. fară separatoare. covor electroizolant portabil sau platformă electroizolantă . prin unul din următoarele procedee: .29 lit b) .30. în cazul robinetelor cu aer comprimat prin care se acționează dispozitivele de acționare pneumatică). (2) Siguranțele.1.alte proceduri care vor fii detaliate în instrucțiuni de lucru sau instrucțiuni tehnice de protecție a muncii ITI-PM. după caz. a întreruptorului. 3. respectiv. Blocarea în poziția deschis a dispozitivelor de acționare a aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă a instalației sau a părților de instalație în care urmează a se lucra trebuie să se realizeze prin: a) blocarea directă. a întreruptoarelor.dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acționare prin comanda de la distanță a dispozitivelor de acționare a separatoarelor. se va monta pe partea frontală a celulei un paravan mobil. mănuși electroizolante pentu acționarea dispozitivelor manuale ale aparatelor de comutare.montarea unor capace sau mânere electroizolante. .31. . prin lacăte sau mijloace special destinate acestui scop . Art. căruciorul sau sertarul realizând el însuși închidera celulei când întreruptorul sau sertarul este broșat după scoaterea căruciorului sau a sertarului. (1) Identificarea sau a unei părți a acesteia trebuie să se realizeze de către admitent și/sau șeful de lucrare și constă in localizarea ei pentru a avea certitudinea că măsurile tehnice ce urmează a fi realizate pentru crearea „zonei de lucru‖ se vor aplica asupra instalatiei la care 16 . Art. cu filet se pot deșuruba/înșuruba fără mănuși electroizolante în cazul în care bușonul sau capacul suportului nu este deteriorat. . prin unul din următoarele procedee: . încălțăminte elrctroizolantă. Dacă celula nu este prevăzută cu ușă. respectiv. între sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau întreruptoarelor atunci când acestea sunt accesibile. Acesta constă în închiderea ușii celulei după scoaterea căruciorului sau sertarului. Pe dispozitivele de acționare . 29. colorate în roșu în locul patroanelor siguranțelor fuzibile de joasă tensiune.

inclusiv pe nul. In cazul echipamentelor sau elementelor capsulate sau protejate la care nu se pot utiliza detectoare de tensiune. 32.1. precum și pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene.2. a oricărei componente a instalatiei. respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene. i) aparate de masura. f) planuri. Art. Verificarea lipsei tensiunii in instalaţiile de joasă tensiune trebuie să se facă cu ajutorul aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune specific acestui nivel de tensiune. Operaţiile de montare a scurtcircuitorului trebuie să se realizeze in urmatoarea ordine: 17 . Art. numerotări. verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă potrivit instrucţiunilor producătorilor echipamentelor sau a elementelor respective. (2) Identificarea se realizează vizual.că instalația a fost scoasă de sub tensiune sau numai separată electric. h) aparate sau instalații de detecție. verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă la toate bornele sale. Inainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune și imediat după aceasta trebuie verificată obligatoriu. 33. Art. e) inscripți. hărți. Verificarea lipsei tensiunii trebuie să se execute considerând că instalația este sub tensiune. buna funcţionare a acestuia. b) schema electrică de traseu a liniei (aeriene sau cablu). Art. Art. 37 (1) Legarea la pămînt si in scurtcircuit se aplică tuturor fazelor instalației sau părtii de instalație. Verificarea lipsei de tensiune urmata imediat de legarea la pamant si in scurtcircuit Art. denumiri. 35.urmează a se lucra și la care se vede sau s-a confirmat prin mesaj. prin acţionare. prin montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare și legare la pămant sau prin inchiderea cuțitelor de legare la pamant. 34. Verificarea lipsei tensiunii si legarea la pământ și in scurtcircuit trebuie să i se facă la toate fazele instalației. (3) Pe durata identificării este interzis deschiderea sau indepartarea oricărui tip de ingradire si verificarea. planșe.numai la fața locului și se face având la bază următoarele: a) schema eletrică a instalației. utilizând metoda indicată de producător in instrucţiunea de funcţionare și utilizare. 3. g) dispunerea in teren a instalațiilor. 36. j) alte elemente. d) caietul de marcaje și etichetări. In cazul intreruptoarelor. c) schema electrică a fluxurilor de cablu(circuite).

legare la pământ și in scurtcircuit). trebuie să se faca incepând cu conductorul de nul. cu excepţia cazurilor in care conductorul de nul este montat pe partea superioara a coronamentului. c) către toate derivaţiile care se racordează la zona de lucru. 41. Art. -mâner cu manşon de protectie a braţului. Art. verificarea lipsei tensiunii. 40. a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice și al conductoarelor izolate aferente liniilor electrice aeriene LEA. b) de o parte si de alta a zonei de lucru. acestuia i se va asigura. b) se verifică lipsa tensiunii pe toate fazele. pentru manevrarea siguranţelor de joasă tensiune tip MPR (mare putere de rupere). In cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune. dupa caz: -casca de protectie cu viziera. covor electroizolant sau platforma electroizolantă. Art. trebuie să utilizeze. cu excepţia zonelor de lucru din instalaţiile de joasă tensiune la care condiţiile tehnice nu fac posibilă montarea scurtcircuitoarelor mobile. respectiv bornele sau piesele special prevăzute si marcate in acest scop. respectiv montarea clemelor scurtcircuitorului. cu excepţia liniilor electrice cu conductoare neizolate. cu excepţia instalaţiilor de joasă tensiune cu conductoare izolate. (1) Verificarea lipsei tensiunii si legarea imediată la pământ și in scurtcircuit trebuie să se realizeze cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: a) cât mai aproape de zona de lucru.a) se leagă la pământ clema (papucul) scurtcircuitorului sau la conductorul de nul al liniei electrice aeriene de joasa tensiune. inclusiv la liniile electrice cu conductoare izolate). Art. -manuși electroizolante. continuitatea prin suntarea directa sau prin legare la pamant a celor doua parti langa secţionare. -prăjină electroizolantă. 18 . la capetele terminale și mansoanele de pe traseul cablurilor electrice. dacă in cadrul lucrării se sectioneaza nulul. (2) In zona de lucru partea de instalație la care se lucrează trebuie să fie permanent legată la pămant și in scurtcircuit tot timpul cât durează lucrarea. verificarea lipsei tensiunii. c) se montează clemele scurtcircuitorului pe fiecare fază utilizând dispozitive electroizolante destinate in acest scop. este permisă montarea scurtcircuitoarelor fără utilizarea prăjinii electroizolante. in prealabil. (4) In instalaţiile de joasă tensiune. -incălțăminte electroizolanta. Electricienii care execută operaţiile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalaţiilor de joasa tensiune (separare electrica. 39 (1) Clemele sau papucii scurtcircuitoarelor trebuie fixate la locurile. In cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune. 38. Este interzisa legarea scurtcircuitorului prin diverse improvizaţii care nu asigura un contact corespunzător. d) cel puţin o legătură la pămînt si in scurtcircuit trebuie să fie vizibilă de la locul de muncă (prezenta condiţie nu se aplică in cazul lucrărilor din posturi zidite. dar cu respectarea prevederilor din prezenta normă specifică in ceea ce priveşte utilizarea echipamentelor individuale de protecție.

In cazul in care sunt situate in exterior. 44. In acest caz trebuie sa se ia măsuri care sa interzică intrarea in zona de lucru a persoanelor fara atributii de lucru. f) obligaţiilor de serviciu (OS). denumită prescurtat in cuprinsul prezentelor norme "admitent". respectând prevederile regulilor de circulaţie. Din punct de vedere organizatoric lucrările din instalaţiile electrice aflate in exploatare trebuie sa se execute.3. Art.1. 45. 43.3. dupa caz.4. Art. când lucrarea se execută pe sau langă căile de circulaţie. montarea. pentru a nu cadea peste partile aflate sub tensiune ale instalatiei. zona de lucru trebuie marcată și cu indicatoare sau ingradiri speciale. d) dispoziţiilor verbale (DV). 42. dar și a persoanelor care ar putea pătrunde accidental in zona de lucru. 19 . La pregatirea instalaţiilor electrice de utilizare in exploatare și executarea lucrărilor. c) persoana care admite la lucru. in condiți de securitate. Art. Masuri organizatorice de protectie a muncii la executarea lucrărilor in instalaţiile electrice din exploatare cu scoatere de sub tensiune a acestora Art. (1) Îngrădirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa chiar in atingere directă cu părţile aflate sub tensiune.prestator de servicii trebuie să stabileasca modul de lucru. Pentru evitarea accidentelor de circulaţie. Pe ingradirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de interdictie.1. Delimitarea materială a zonei de lucru trebuie să asigure prevenirea accidentării membrilor formaţiei de lucru. Delimitarea materială se realizează prin ingradiri provizorii mobile. c) atribuţiilor de serviciu (AS). b) instrucţiunilor tehnice interne de protectie a muncii (ITI -PM). e) proceselor verbale (PV). demontarea si utilizarea sa se faca pe timp uscat. in baza uneia din urmatoarele forme: a) autorizaţiilor de lucru (AL). 3. iar instalatia sa fie in exterior.2. îngrădirile provizorii mobile trebuie să fie fixate sigur. 46. Pentru a evita accidentarea de natură neelectrică a membrilor formaţiei de lucru și a altor persoane care ar putea pătrunde accidental in zona de lucru. care să evidenţieze clar zona de lucru. unitatea de exploatare sau electricianul autorizat . Delimitarea materială a zonei de lucru Art. trebuie sa participe: a) persoana care dispune executarea unor lucrări. (2) In cazul in care nu se pot monta ingradiri electroizolante mobile conform prevederilor alineatului precedent. Masuri tehnice de protectie a muncii in zona de lucru pentru evitarea accidentelor de natura neelectrica Art. denumita prescurtat in cuprinsul b) prezentelor norme "emitent". pe genuri de lucrări si instalatii. cu condiţia ca aceste materiale sa fie corespunzătoare tensiunii instalatiei. 3. trebuie aplicate prevederile normelor specifice corespunzătoare. 47. g) proprie răspundere (PR).

respectiv la executarea lucrărilor sub tensiune in contact. Masuri organizatorice la executarea lucrărilor In baza "obligaţiilor de serviciu" (OS) Art. (3)Lucrările in baza obligaţilor de serviciu OS se pot executa și de către o singură persoană. c) deţin și cunosc continutul fișei tehnologice sau al instrucţiunii tehnice de lucru. ca -masură organizatorică de protectie a muncii. trebuie sa se stabileasca un sef de lucrare. trebuie sa intocmească și să aprobe lista cu lucrări concrete pe care le executa aceşti electrcicieni. 3. la executarea lucrării fără scoaterea instalației de sub tensiune. b) sunt dotați din punctul de vedere al protecției muncii cu echipamentele și mijloacele corespunzătoare riscurilor lucrării ce urmează să o execute. respectiv de claritatea acestora și de convingerea că executantul/executantii căruia/ carora i/li s-a adresat a/au inteles corect si complet continutul acestora. dar nu dispun de emitenti. denumita sef de lucrare. aprobată de conducătorul unitătii. specifice manevrelor sau lucrărilor ce se executa: . -măsurile specifice de protecție individuală. e) persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru.3. denumite executanti. care efectuează exploatarea instalaţiilor de utilizare ale firmei. cuprinse in prezenta instrucţiune proprie. ca urmare a nerespectării sau neaplicării de către el sau oricare dintre aceste persoane a măsurilor tehnice ți de protecție individuaă. 49. 20 . (1) Electricienii . trebuie să execute lucrări numai in urmatoarele conditi: a) constată existența lucrării in lista obligaţiilor de serviciu OS.d) persoana care conduce si controlează sau supraveghează formaţia de lucru. Art. (1) La lucrările ce se execută in instalatii de joasă tensiune in baza obligaţiilor de serviciu OS pot participa unul sau mai mulţi electricieni (o formaţie) (2)In cazul executării unei lucrări de către o formaţie. -consecinţele asupra lui si/sau asupra celorlalte persoane cu care sau pentru care execută lucrarea. Acesta poate fi nominalizat printr-o decizie scrisa a conducătorului persoanei fizice sau juridice sau se stabileste de comun acord de către membrii formaţiei. (3)Şeful de lucrare stabilit ca la alineatul (2) de mai sus răspunde de: -accidentele care au loc ca urmare a calitătii de protecție a lucrării executate. in cadrul acesteia. (2) La lucrările ce se execută in baza obligaţiilor de serviciu OS. 50. persoanlul executant trebuie să respecte: -măsurile tehnice cuprinse in prezenta normă specifică in cazul executării lucrării cu scoatere de sub tensiune a instalatiei. având minimum grupa a IV -a de autorizare din punctul de vedere al protectiei muncii. Art. (1) Persoanele juridice sau fizice care au organizată activitatea de exploatare a instalaţiilor electrice de utilizare cu electricienii angajaţi. 48.dispoziţiile pe care le da membrilor formaţiei. in instalația de joasă tensiune in baza formei organizatorice " obligaţie de serviciu" OS.

In timpul executării lucrărilor la distanta fata de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice. 52. 53. c) lucrarea este organizata sa se execute direct asupra instalatiei electruce sub tensiune.3. Art. c) separarea vizibila in cazul in care blocarea directa in poziţia deschis nu se poate realiza. 51. dar care nu sunt legate la pamant si in scurtcircuit. fara scoaterea acestora de sub tensiune Art. dar nelegate la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se realizeze in succesiune urmatoarele masuri tehnice: a) identificarea instalatiei si a locului in care urmeaza a se lucra. iar instalatia trebuie considerata sub tensiune. Pentru executarea lucrărilor in instaltiile de joasa tensiune sau parti din acestea. dupa caz. 21 . Art. Executarea lucrărilor fara scoatere de sub tensiune a instalaţiilor electrice din exploatere este admisa in situatia in care: a) zona de lucru este situata la distanta fata de părţile aflate sub tensiune ale instalaţilor electrice. separate electric. este interzisa demontarea ingradirilor permanente sau depasirea acestora cu o parte a corpului sau cu materiale ori unelte. a stâlpilor si suportilor metalici si de beton. b) verificarea vizualaa integritatii legării la pamant a carcaselor aparatejelor. b) zona de lucru este situata in instalaţiile electrice la care s-a intrerupt tensiunea si s-au realizat separarile vizibile.4 Masuri tehnice si organizatorice de protectie a muncii la executarea lucrărilor in instalaţiile electrice de utilizare aflate in exploatare.

Pentru executarea lucrărilor sub tensiune in contact. e) utilizarea căstii și a vizierei de protecție. 3. aplacilor. 55. si montarea indicatoarelor de interzicere. dupa caz. g) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură nelectrică. 56. pălăriilor. 54. Art. incăltămintei sau covorului electroizolant. si montarea indicatoarelor de interzicere. astfel incât să existe suficient spaţiu. foliilor. trebuie să se realizeze urmatoarele masuri tehnice: a) identificarea instalatiei și a locului in care urmează a se lucra. b) delimitarea materială a zonei de lucru. ale firidelor de branşament). care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare in condiţii de securitate. după caz. 22 .d) verificarea lipsei tensiunii. stelaje metalice ale tablourilor de distribuție. Art. h) utilizarea dispozitivelor și sculelor electroizolante. Lucrările care se execută direct asupra pârtilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice prin metoda "in contact". dupa caz. f) delimitarea materiala a zonei de lucru.(1) Lucrările pentru prevenirea si remedierea urmărilor incidentelor (deranjamentelor) in instalaţiile electrice de utilizare de joasa tensiune din gestiunea firmei de către personal de intretinere. d) asigurarea de către şeful de lucrare si de către fiecare membrul al formaţiei de lucru ca in spate si pe lateral nu sunt in apropiere parti aflate sub tensiune neîngrădite sau neprotejate. uși ale cutiilor de distribuție. atribuțiile de serviciu AS. obligaţiile de serviciu OS. după caz. la elementele metalice ale instalaţiilor (de exemplu: stâlpi metalici. degetarelor si tecilor electroizolante. mânuşilor electroizolante. inclusiv a sculelor electroizlante. ca forma organizatorica. instrucţiunile tehnice interne de protectie a muncii ITI-PM. trebuie sa aiba la baza. e) descarcarea de sarcina capacitiva a instalatiei la care urmeaza a se lucra. c) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură nelectrică.reparaţii trebuie să se execute in baza atribuţiilor de serviciu AS.5 Masuri de protectie la executarea lucrărilor in cazul incidentelor (deranjamentelor) la instalaţiile electrice de utilizare Art.

autorizaţiilor de lucru AL. de pe autoscara. trebuie executate din coşul autotelescopului. fara scoaterea liniei de sub tensiune. conform prevederilor prezentelor instrucţiuni proprii. La constatarea prezentei tensiunii pe consola. sprijinite de la sol. trebuie sa se execute din coşul autotelescopului. de pe autoscara sau din coşul autoutilajului cu brat articulat luandu-se masuri impotriva atingerilor directe. fara scoaterea liniei de sub tensiune. (2) Lucrările la coronamentele liniilor electrice aeriene amplasate pe stâlpii menţionaţi la alineatul precedent. (4) La executarea lucrărilor. trebuie să se scoată linia de sub tensiune si să se remedieze defecţiunea care a cauzat punerea sub tensiune a consolei. executarea lucrărilor la inăltime si salvarea potenţialilor accidentati prin cădere da la inăltime trebuie să respecte prevedrile din "Instrucţiuni proprii de securitate a muncii pentru lucrul la inăltime" (2) La utilizare pentru urcare /coborâre până la inăltimea necesare a unei scări simple sau exetensibile. cu detectorul de tensiune cu lampa de neon sau cu un aparat de masurare. 3. Art. 58. cu luarea tuturor măsurilor de protecție a muncii specifice lucrării respective. prin urcarea directa pe stâlpi. instrucţiunilor tehnice interne de protectie a muncii ITI-PM. Art. (3)Orice lucrare deasupra conductoarelorliniilor electrice aeriene de joasa tensiune. In cazul folosirii scării se vor respecta prevederile din Instrucţiuni proprii de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime. trebuie verificată lipsa tensiuni pe consola.6 Masuri de protectie a muncii la executarea lucrărilor la inaltime specifice instalaţiilor electrice de utilizare Art. dupa caz. de pe autoutilajul cu brat articulat sau de pe scara. la coronamentele stâlpilor liniilor electrice aeriene de joasa tensiune cu console. executantul trebuie să asigure mai intai scara 23 . La executarea lucrărilor de prevenire si remediere a urmărilor incidentelor sau evenimetelor trebuie respectate măsurile tehnice specifice lucrării. 57. dispoziţiilor verbale DV sau obligaţiilor de serviciu OS. 59 (1) Organizarea. de sub tensiune. (1) Se interzice executarea lucrărilor la coronamentele liniilor electrice aeriene de joasa tensiune.

(4) La executarea lucrărilor de pe scara dublă. 24 . Pentru menţinerea nivelului de securitate a echipamentelor tehnice electrice. 60. a instalaţiilor electrice de utilizare si a componentelor acestora. c) să tină evidenta instalaţiilor si a componentelor acestora referitoare la verificările din puctul de vedere al protectiei muncii la care trebuie supuse si periodicităţile de verificare aprobate de conducătorul firmei. situat deasupra locului de munca. Condiţiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mediul de munca din punctul de vedere al protectiei muncii pe parcursul exploatarii Art. executantul trebuie să o asigure. scara trebuie sa fie tinută de cel puţin incă o persoana. executantul se va urca pană la inăltimea necesară folosind metoda"celor trei puncte" (sprijin alternativ pe treptele scării a ambelor picioare si o mână sau cu amabele mâini si un picior.impotriva răsturnării sau alunecarii si sa urce/coboare dupa ce in prealabil a ancorat suportul de ancorare flexibil. (3) In lipsa unui punct rezistent mecanic. unitatea in exploatare trebuie: a) să intocmească si să respecte instrucţiunile proprii privind măsurile de protectie a muncii la exploatarea acestora. 4 MEDIUL DE MUNCA 4. in cadrul acelueasi loc de muncă din poziţia " stand pe scara". conform prevederii din normele pentru lucrul la inaltime. inainte de a se urca pe aceasta. d) să menţină pe durata exploararii instalaţiilor si echipamentelor nivelul de securitate conceput din proiectare. de un punct rezistent mecanic. iar in timpul executării lucrării. situat deasupra locului de muncă. b) să intocmească si să respecte fisele tehnologice privind intretinerea si repararea instalaţiilor electrice. impotriva deschiderii accidentale si nu trebuie să se deplaseze de la un loc de muncă la altul sau dintr-o poziţie in alta.

Cablul de alimentare trebuie sa conţină un conductor de protectie prin care sa se lege masele echipamentului la contactele de protectie ale fisei.una in cutia de borne. in cazul unui defect prin punerea unei faze la masa si apariţia unei tensiuni periculoase pe masele echipamentului tehnic electric sau sectorului defect prin protectia maximala a circuitului sau prin alte protectii corespunzătoare. 25 . langa bornele de alimentare cu energie electrica. pe carcasa echipamentului tehnic electric in exterior. (1) Obligaţiile persoanei juridice care actionează sau utilizeaza echipamente tehnice electrice clsa I de protectie sunt urmatoarele: a) să asigure posibilitatea executariii legăturilor de protectie necesare creării unui curent de defect. pentrru racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau lârtate instalatii de protectie. pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului tehnic electric si a doua borna. fiind interzise orice fel de improvizatii. produc sau livreaza un echipament tehnic electric clasa II de protectie trebuie sa-i asigure din fabricaţie o izolaţie suplimentara (dubla sau intarita) si o protectie impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune (3) Obligaţiile persoanei juridice sau fizice care proiecteaza. prevăzut cu o fisa cu contact de protectie sau echipamentul sa fie prevăzut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare. (2) Persoanele juridice sau fizice care proiecteaza. acesta trebuie sa fie prevăzut cu un cablul de alimentare flexibil. produce sau livreaza un echipament tehnic electric clasa III de protectie sunt urmatoarele: a) să asigure alimentarea echipamentului tehnic electric la o tensiune foarte joasa.e) instalaţiile electrice temporare sau definitive trebuie sa respecte prevederile de electrosecuritate. - in cazul unui echipament mobil sau portabil. Art. b)echipamentului tehnic electric sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune. 61. Posibilitatea executării legaturilor de protectie trebuie sa se asigure astfel: - in cazul unui echipament tehnic electric fix acesta trebuie sa fie prevăzut cu doua borne de masa . b) echipament tehnic electric sa nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasa.

Modificările sau extinderile instalaţiilor electrice de utilizare trebuie efectuate de către un electrician autorizat profesional si din punct de vedere al protectiei muncii. Art. De asemenea. In exploatare trebuie să se efectueze verificările periodice ale echipamentelor tehnice electrice aflate in gestiune la termenele prevăzute in cărţile tehnice ale echipamentelor. 26 . 63. 65. sa verifice ca aceasta nu este deteriorata sau eliminata. Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice drept nul de lucru. dupa caz. Art. c) să fie asigurată protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune. 64. b) să fie recepţionate instalaţiile de utilizare. b) să fie asigurată deconectarea automata a echipamentului tehnic electric sau sectorului defect. este interzisa utilizarea conductoarelor de protectie pentru alimentarea receptoarelor cu energie electrica. 66. Art. (1) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa I de protectie trebuie: a) să fie asigurate legaturile de protectie necesare pentru realizarea protectiei impotriva electrocutării prin atingere directa.c) echipamentul tehnic electric să aibă asigurată protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune. Art. c) să fie recepţionate buletinele si rapoartele de incercari si probe ale căror concluzii confirma indeplinirea condiţiilor de punere sub tensiune. La punerea in funcţiune a instalaţiilor de utilizare trebuie: a) să fie receptionata documentaţia de execuţie adusa in concordanta cu eventualele modificări si completări din teren. Art. 62. verificând concordanta cu documentaţia de execuţie. (2) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa II de protectie trebuie: a) să fie asigurată izolaţia suplimentară a echipamentului tehnic electric Respectiv utilizatorul sau executantul.

5 . dupa caz.1. (1) Protectia prin legare la nul este permisă numai in cazul reţelelor de joasa tensiune. 67. 27 . (3) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa III de protectie trebuie: a) să alimenteze echipamentul tehnic electric la tensiunea foarte joasă pentru care a fost proiectat. sa se asigure ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este inlaturata sau deteriorata. Masuri principale de protectie 5. intretine sau repara aceste instalatii.1. dupa caz. 68. este in obligaţia oricărei peroane care exploateaza. Daca se utilizează un transfornator coborâtor. imediat după constatare. Anularea proprietarului instalatiei.b) să fie asigurată protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune. indiferent daca este personal propriu al unitatii/subunitatii sau personal delegat. Proprietarul instalatiei trebuie să ia imediat măsuri de remediere. d) utilizatorul sau executantul.. b) utilizatorul sau executantul. Art. sa verifice ca aceasta nu este inlaturata sau deteriorata. a instalaţiilor electrice care nu corespund legislaţiei de electrosecuritate in vigoare. pentru producerea tensiunii foarte joase.CONDIŢIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA INSTALAŢIILE SI MIJLOACELE DE PROTECTIE ÎMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE 5. să se asigure că echipamentul tehnic electric este astfel construit incât nu permite apariţia unei tensiuni mai mari in circuitul de tensiune foarte joasă. dupa caz.1 Protectia prin legare la nul Art. dupa caz. acesta trebuie să fie un transformator de separare (siguranţa). cu neutrul legat la pamant. să se asigure că izolaţia circuitului de foarte joasa tensiune este astfel realizată incăt să nu fie posibilă ca o tensiune mai mare din alte circuite să ajungă in circuitul de tensiune foarte joasă. iar utilizatorul sau executantul. c) utilizatorul sau executantul.

b) executarea unor legaturi suplimentare intre toate carcasele metalice ale echipamentelor grupate in acelaşi loc si cu alte elemente conductoare aflate in zona de manipulare. 69. masurata din orice punct al reţelei de nul.2 secunde de la apariţia defectului. care sa asigure deconectarea instalatiei/ echipamentului defect. dimensionata astfel incat rezistenta de sipersie fata de pamant. care sa acţioneze in decurs de cel mult 0. marcata cu semnul convenţional si la care trebuie sa se realizeze legarea la pamant. Cablul de alimentare trebuie sa conţină un conductor separat prin care masele utilajului sunt legate la contactul de protectie al fisei. (1) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie legate la pamant prin conductoare astfel dimensionate incat sa reziste curentului de scurtcircuit care apare in caz de defect. Se admite depasirea acestei valori. in vederea egalizarii potenţialelor (in zona de manipulare). daca timpul de deconectare este de cel mult 3 secunde. d) folosirea unor dispozitive automate de protectie impotriva tensiunilor de atingere periculoase sau a curenţilor periculoşi. a) legarea suplimentară a carcaselor si a elementelor de susţinere a echipamentelor electrice la o instalatie de legare la pamant de protectie. (2) La circuitele de alimentare ale echipamentelor tehnice electrice trebuie sa fie montate elemente de protectie la curenţi de scurtcircuit si/sau defect. (3) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie sa fie prevăzute cu o borna speciala distincta.(2) Măsurile suplimenmtare de protectie care se pot aplica la utilizarea legării la nul ca protectie principala trebuie sa fie una din urmatoarele. cu condiţia asigurarii unei tensiuni de atingere si de pas sub valoarea de 65 V. Art. 28 . respectiv de 40 V daca timpul de deconectare gşte mai mare de 3 secunde. (5) Utilajele elctrice mobile si portabile trebuie sa fie prevăzute la capatul cablului de alimentare cu fise cu contact de protectie. (4) In cutiile de borne ale utilajelor fixe trebuie prevăzută o borna la care sa fie legat conductorul de nul de protectie. c) izolarea amplasamentului prin executarea de pardoseli din materiale electroizolante si acoperirea obiectelor conductoare aflate in zona de manipulare cu materiale elecroizolante. sa fie de cel mult 4Ω.

care ar putea întrerupe continuitatea circuitului de protectie. Art. Art. Bara de la care se separa conductorul de nul de lucru de cel de protectie trebuie legata la instalatia de legare la pamant a incintei. 75. 70. Conductoarele de legare la nul de protectie trebuie sa aiba secţiunea dimensionata corespunzător prevederilor standardelor in vigoare si culoarea de izolaţie galben- 29 . incepand de la ultimul tablou la care bara de nul este legata la pamant. Prizele sau fisele receptoarelor electrice trebuie sa aiba contacte speciale pentru racordarea conductorului de nul de protectie.5 metri. Este interzisa utilizarea conductorului de nul de protectie drept conductor de nul de lucru sau conductor de faza. 72. 76. Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat interior. Fiecare utilaj trebie legat la conductorul de nul de protectie cu o legătură separată. Art. 74. intreruptoare). conductorul de nul de lucru trebuie sa fie separat de conductorul de nul de protectie. Art. in sensul de distribuire a energiei electrice. 78. 77. Pana la ultimul tablou electric de distributie. Se interzice montarea pe conductorul de protectie a oricăror dispozitive (de exemplu: siguranţe. 71. Conductorul de nul de protectie trebuie sa fie separat de conductorul de nul de lucru. Art. Este interzis a se folosi prizele si fisele echipamentelor tehnice electrice atunci cand contactele de (acordare la nulul de protectie sunt defecte. trebuie sa fie legate la nul de protectie daca distanta de la sol sau pardoseala pana la ele este mai mica de 2. se admite existenta unui singur conductor de lucru si de protectie. pana la masa echipamentului tehnic electric care trebuie protejat. din locurile de munca periculoase si foarte periculoase. alimentate la tensiune de 65 V curent alternativ sau mai mare. Art. Art.Art. Art. 73. la care se racordeaza receptorul. Prelungirea cablurilor de alimentare ale utilajelor trebuie realizata astfel incat sa fie asigurata continuitatea conductorului de nul de protectie. De la ultimul tablou. Este interzisa legarea in serie la conductorul de nul de protectie a carcaselor mai multor aparate.

Sunt interzise improvizaţiile sau inlocuirea lor cu altele de alta valoare. Bara de nul trebuie sa aiba cel puţin atatea borne cate conductoare sunt racordate la aceasta bara. 82. iar carcasa se leaga vizibil la instalatia de legare la pamant. Nu se admit mai multe conductoare racordate la o singura borna. Art. a doua printr-un conductor vizibil sau platbanda care leaga borna deprotectie. Art. Valorile de reglaj ale protecţiilor electromagnetice ale intreruptoarelor electromagnetice trebuie sa fie cele indicate de proiectant. Art. fiind interzisa 30 . In cazul tablourilor electrice cu carcasa metalica. (1) Patroanele siguranţelor fuzibile trebuie sa fie inlocuite cu patroane calibrate la valoarea nominala indicata de proiectant. 79. prin care se leaga borna de protectie aflata in cutia de borne a echipamentului de bara de nul a tabloului de distributie. Instalatia de legare la pamant a fiecărei incinte. bara de nul se leaga la carcasa. Art. trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de maximum 4 Ω. Toate instalaţiile de legare la pamant din incinta firmei trebuie sa fie legate electric intre ele cel puţin prin conductorul de nul de protectie al reţelei de alimentare. 81. Toate conductoarele de protectie trebuie sa aiba papuci la capete. de instalatia de legare la pamant care se afla in incinta unde este montat echipamentul. echipamentele si utilajele la care protectia principala o constituie legarea la nul. 83. Art. Art. racordata la instalatia de legare la pamant care se afla in incinta unde este monta tabloul. 80. iar bornele de protectie trebuie sa fie asigurate impotriva desurubarii. aflata pe carcasa echipamentului in exterior. 85. Echipamente electrice fixe din instalaţiile de utilizare realizate cu protectie principala prin legare la nul trebuie sa aiba o dubla legătură de protectie: una printr-un conductor de protectie aflat in cablul de alimentare. Pentru receptoarele electrice mobile acest conductor de protectie trebuie sa fie executat numai din cupru. Toate tablourile electrice trebuie sa aiba o bara de nul.verde. la care sunt racordate instalaţiile. (2) scoaterea din funcţiune. Art. 84.

fiecare receptor trebuie sa aiba o legătură dubla de protectie: una prin conductorul de protectie din cablul de alimentare si cealalta vizibila legata la borna de protectie a receptorului. (1) Protectie prin legare la pamant. Totodata. 88. Art. 90. 89. Rezistenta de dispersie a instalatiei de legare la pamant trebuie sa aiba o astfel de valoare incat sa asigure deconectarea in caz de defect intr-un timp mai mic de 3 secunde. Borna de protectie trebuie sa fie marcata cu semnul convenţional. 31 . protectie trebuie sa asigure deconectarea (separarea) sectorului defect.Art. respectiv mai mica de 50 V. 5. la care trebuie sa fie racordate pentru protectie toate echipamentele tehnice electrice aflate in respectiva incinta. care trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare. 91. in exterior. Protectia prin legare la pamant trebuie sa asigure obţinerea unor tensiuni de atingere si de pas mai mici decât valorile prevăzute in standardele in vigoare. (2) Intr-o incinta este permisa existenta unei singure instalatii de legare la pamant. borna aflata pe carcasa metalica. ca protectie principala. Art. Este interzis folosirea construcţiilor metalice drept nul de lucru. Art. tensiunea de atingere si de pas trebuie sa fie sub limita admisa pentru timpul de declanşare mai mare de 3 secunde. formate din mai multe receptoare.2 Protectia prin legare la pamant Art.1. Art. 87. este permisa in cazul reţelelor de joasa tensiune izolate fata de pamant. cand nu este asigurata deconectarea. 86. In cazul unei instalatii complexe. Utilizarea constructilor metalice drept conductor de protectie este permisa numai dupa verificarea continuitatii si a rezistentei de dispersie la pamant a acestora.

92. personalul de exploatre trebuie sa acţioneze in sensul eliminării rapide a acestora. care poate sa deserveasca doua sau mai multe utilaje grupate in acelaşi loc. insa nu mai mare de 8 ore.1. carcasa fiecărui utilaj trebuie legata separat la o priza de pamant locala. 96. Tensiunile foarte joase trebuie obtinute numai printr-un transformator coborâtor executat in condiţiile separarii de protectie sau de la o sursa independenta de producere a energiei electrice (acumulatoare sau elemente galvanice). (1) Transformatoarele coboratoare de tensiune foarte joasa. Art. 93. Art. astfel incat fisele de tensiune redusa sa nu poata fi introduse in prizele cu tensiune mai mare. 5. in afara de legarea la reţeaua generala de protectie. In instalaţiile izolate fata de pamant. Art. In toate locurile foarte periculoase unde se folosesc reţele izolate fata de pamant. 98. 97. prevăzute numai cu sistem de semnalizare a punerilor la pamant. Prizele si fisele de pe partea tensiunii foarte joase rebuie sa fie de constructie diferita fata de cele pentru tensiunea normala a reţelei. Art.3 Protectia prin alimentarea cu tensiune foarte joasa Art. 95. cu excepţia transformatoarelor de clasa II de protectie. Durata maxima in care se admite funcţionarea reţelelor izolate cu o punere la pamant trebuie stabilita de către conducerea unitatii prin instrucţiuni proprii. (2) Carcasa si miezul transformatoarelor coboratoare trebuie sa fie legate la nul si la pamant. trebuie sa fie certificate din punctul de vedere al protectiei muncii. In cazul reţelelor izolate fata de pamant trebuie sa li se menţină in stare de funcţionare dispozitivul pentru supravegherea permanenta a izolaţiei reţelei si care sa semnalizeze sau sa deconecteze punerile la pamant. Prizele si fisele de conectare a receptoarelor electrice la sursele de alimentare trebuie sa fie alese cu contacte speciale de protectie pentru asigurarea continuitatii dintre acestea si instalaţiile de protectie prin legare la pamant. 32 . Art. 94.Art.

d) pe partea secundara. Protectia automta la curenţii de defect trebuie folosita numai ca masura suplimentara la instalaţiile la care este folosita ca protectie principala legare la nul de protectie sau legarea la pamant. 99. Intr-o instalatie in care se foloseste separarea de protectie trebuie sa fie indeplinite urmatoarele condiţii: a) reţeaua sa aiba tensiuni pana la 500 V.1 Protectia prin legarea la pamant Art. Art. Echipamentele tehnice electrice la care este utilizata legarea la nul ca protectie principala si la care se foloseste legarea la pamant ca protectie suplimentara trebuie sa fie racordate la instalatia de legare la pamant la care este racordata si bara de nul a tabloului din care este alimentat echipamentul tehnic electric. 33 . este interzisa legarea circuitului la pamant sau la alte elemente din instalatie. 5. poate fi de cel mult 400 V. 101.2. tensiunea nominala in partea secundaraa transformatorului de separare sau tensiunea debitata de grupul motor-generator. 102. b) transformatorul de separare sa aiba infasurarile pe braţe separate sau ele sa fiemontate cap la cap cu o izolaţie intarita intre bobine: c) la un transformator de separare sau la un grup motor-generator sa nu se racordeze decât un singur consumator. nu se vor introduce surse de alimentare a circuitelor cu tensiune redusa (transformatoare de separare sau la un grup motorgenerator). 5. In locurile de munca foarte periculoase.4Protectia prin separarea de protectie Art.2.5.2.1. 100. Măsuri suplimentare de protecție 5.2 Protectia automata la curenţi de defect(PACD) (curenţi diferenţiali reziduali) Art.

Se poate utiliza cate un dispozitiv PACD pentru fiecare receptor in parte un singur dispozitiv PACD pentru o grupa de receptoare electrice. 106. Art. Dispozitivele de protectie la curenţi de defect trebuie sa acţioneze in c.Art. (1) Dispozitivele de protectie automata trebuie sa fie prevăzute cu un sistem de verificare a funcţionarii lor prin simularea acţionarii punerii la pamant.2 secunde de la apariţia defectului. pârghie sau dispozitiv special prin care se simuleaza un curent de defect. maximum 0. Art.2. Art.2 secunde. Dispozitivele de protectia automata la tensiuni de defect trebuie sa acţioneze la o tensiune de defect de maximum 50 V si sa producă deconectarea sectorului defect in maximum 0. 34 . 5. drept masura suplimentara la legarea la nul sau la pamant utilizata ca protectie principala. (2) Deţinătorii instalaţiilor de utilizare prevăzute cu dispozitive de protectie automate la curenţii de defect trebuie sa stabileasca in scris periodicitatea de verificare a funcţionarii acesteia si persoana responsabila pentru aceasta verificare. Protectia automata la tensiuni de defect trebuie folosita ca alternativa la protectia automata la curenţi de defect. 104. utilizate drept protectie suplimentara. 107. Prin dispozitivul PACD sau orificiul transformatorului de curent al dispozitivului trebuie sa treaca toate conductoarele de lucru care alimenteaza respectivul receptor sau grup de receptoare. Art. 105. 103. trebuie sa acţioneze la un curent de defect de maximum 30 mA. iar toate conductoarele de protectie trebuie sa ocoleasca dispozitivul PACD. prin acţionarea unui buton. 108 .3 Protectia automata la tensiuni de defect(PATD) Art. Dispozitivele pentru protectia automata la curenţii de defect.

4 Egalizarea potenţialelor Art. 109. dupa reparaţii sau dupa modificări. sine de cale ferata).5. Materialul stratului electroizolant trebuie sa indeplineasca condiţiile generale de rezistenta la solicitări ale mediului in care se foloseste. 6. . 110. 112. Egalizarea potenţialelor se realizeaza prin legarea elementului la care trebuie obtinuta protectia impotriva electrocutării prin atingere indirecta cu alte elemente conductoare cu care omul poate veni in contact. 113. astfel incat sa se reducă diferenţa dintre potenţialele la care poate fi supus omul. 111. / 5. se realizeaza fie prin conductoare special prevăzute in acest scop (de exemplu. fie prin diferite conductoare existente in zona respectiva (de exemplu: conducte cu diferite destinatii.2. aplicarea protectiei la echipamentele portabile). Legaturile pentru egalizarea potenţialelor. Art. Stratul electroizolant intercalat trebuie sa prezinte o rezistenta de izolaţie suficient de mare pentru a asigura protectia necesara.2.5 Izolarea amplasamentelor Art. Izolarea amplasamentului se realizeaza prin intercalarea unui strat electroizolant intre om si pamant respectiv părţile conductoare care sunt in contact direct sau indirect cu pamantul si care se afla in zona de manipulare a omului. Art.Cerinţe minime obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca instalaţiile elctrice de utilizare si mijloacele de protectie impotriva pericolului de electrocutare sunt incluse in tabelul 1 si 2. dupa reparaţii sau modificări si verificări periodice . Verificări minime obligatorii la punerea in funcţiune. 35 .Toate verificările inscrise in coloana 1 sunt obligatoriu de efectuat la punerea in funcţiune. Art.

Tabel 1 VERIFICAREA PROTECTIEI ÎMPOTRIVA ATINGERILOR DIRECTE A PÂRTILOR AFLATE NORMAL SUB TENSIUNE Nr.- In condiţii normale de funcţionare se fac numai verificările cu periodicitatea inscrisa in coloana 4 a tabelelor din prezenta anexa. Metoda de Condiţia Periodicita tea Se Denumirea verificării Verificare de Maxima de consemneaza Crt acceptare verificare in buletinul de a verificării verificare 0 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Vizual Verificarea protectiei impotrivaConstatareaării Constatarea stării atingerii directe a pârtilor aflate corespunzato normal sub tensiune. celelalte verificări din anexa 1 fiind facultative. asigurate de are a carcasei carcase. in funcţie de gradul normal de protectie (SR EN 60529) Constatarea Vizual Verificarea integritatii izolaţiei integritatii aparante izolaţiei Constatarea Vizual Verificarea integritatii integritatii ingradirilor ingradirilor Constatarea .Constatarea Măsurări Verificarea distantei dintre cu metrul distantelor piesele aflate normal sub prevăzute in tensiune si ingradite (distante de proiecte sau protectie) cărti tehnice Constatarea .ConstatareaMăsurări Verificarea distantei de cu metrul distantelor inaccesibilitate fata de părţile prevăzute in aflate normal sub tensiune proiecte sau cârti tehnice Anual DA Anual Anual DA 36 .

determinată cu aparate de măsurare a prizelor de pămant.Tabel 2 VERIFICAREA PROTECTIEI ÎMPOTRIVA ATINGERILOR INDIRECTE A PÂRTILOR CARE IN MOD NORMAL NU SUNT SUB TENSIUNE Metoda de Condiţia de Periodicita Se Nr. Denumirea verificării Verificare acceptare a tea consemneaza Crt maxima in buletinul de verificării de verificare verificare* 0 1 2 3 4 5 1. Verificarea instalaţiilor de protectie prin legare la nul si/sau legare la pamant . DA DA 37 .Echipamente clasa I de protectie Vizual la bara de Existenta Verificarea separarii Anual DA nul a ultimului separarii conductorului de nul de tablou de 1 lucru(N) de conductorul distributie spre de nul de protectie(PE) receptor Verificarea ca nu exista 2 elemente de intrerupere pe conductoarele PE si PEN Verificarea continuitătii legăturii de protectie de la 3 masele echipamentelor pana la bara de nul Vizual Nu exista un element de intrerupere de de la de de – DA -Vizual la bara nul si la cutia borne sau contactul protectie al prizei alimentare Verificarea Verificarea legăturii de pământ a barelor de nul 4 Existenta Anual continuitatiî cu ohmmetrul intre bara de nul a ultimului tablou de distributie si capatul conductorului de protectie dezlegat de la borna de masa -Vizual:existența Constatarea Constatarea c legării galvanice a valorii barei de nul la rezistentei de instalația de legare la rezistentei de Anual pământ. dispersie la Măsurarea:rezistențe pământ i de dispersie la conform pamant a barei de proiectului nul.

c) conform proiectului 8 8 Existenta legaturilor de protectie de la tablourile de distributie la utilaje sau la prizele de alimentare Verificări cu Ohmmetrul Existenta Anual DA continuitatii Anual DA 9 Verificarea existentei măsurii suplimentare de protectie DA STAS 12604/5-90 Anual Existenta pct.6.un dispozitiv i propriu al protectiei sau un dispozitiv autonom specializat DA 6 Verificarea funcţionarii protectiei le deconectarea (semnalizarea) sectorului defect (pus la masa/pamant).conform Anual ţei cu valoarea din proiectului proiect -Măsurăriin si/sau a funcţionarii cazul intreruptoarelor la valoarea de automate sau a curent reglata siguranţelor a elementelor automate Se determina de protectie curentul de defect automata utilizând metoda prezentata in metoda C la STAS 12604/5 90 si se verifica funcţionarea acestora utilizând o trusa de curent Declanşarea Simularea unei Anual puneir la pamant intreruptorulu printr. inclusiv protectia automata la curenţi de defect (diferenţiali) Verificarea marcajului conductoarelor de protectie Anual DA 7 Existenta STAS 12604/5-90 -marcajului ---pct.3. 13 măsurii suplimentare Anual DA 38 .verificand Anual valorii corespondenta valorii nominale a fuzibilului patronului siguran.1.1. 3. lit. intreruptoare automate) Constatarea -Vizual.1.5 Verificarea existentei siguramtelor fuzibile si verificarea funcţionarii elementelor de protectie la scurtcircuit (siguranţe fuzibile.

12 Verificarea rezistentei de dispersie la pamant a maselor echipamentelor electrice Verificarea continuitatii legaturilor de egalizare Masurare cu aparate de masura a prizelor de pamant sau prin metoda volt-ampermetru conform anexei E din STAS 12604/5-90 Măsurări cu ohmmetru Constatarea valorilor inscrise in proiect DA .Echipamente electrice clasa II de protecție- 39 . 13 Existenta Anual DA DA continuitatii Anual DA . 14 Verificarea continuitatii legaturilor de protectie de la masele echipamentelor pana la priza de pamant Masurarimetoda Constatarea DA din anexa F la STAS 5 ani continuitatii 12604/5-90 5 ani DA ..Nu se verifică periodic prizele de pămant naturale constituite din armaturile fundațiilor clădirilor DA 2. 11 Verificarea strângerii şuruburilor de îmbinare de pe circuitele de protectie si asigurarea acestora impotriva desurubarii Verificarea ca la un şurub este conectat un singur conductor de protectie Cu cheia sau Şurubelniţa Constatarea DA ca legaturile nu se desfac Anual DA Vizual Constatarea DA Anual ca la fiecare Anual şurub este un singur conductor (2) DAAnual (3) Semestria in medii periculoase si foarte periculoase DA . Verificarea corodarii electrozilor prizelor artificiale de pamant 15 Vizual prin 5 ani. Verificarea protectiei prin izolare suplimentara . 10 . Nu se dezgropare a 10% In cazul in se din priza de pamant care constata reducerea grosimii sau a diametrului cu mai mult de o treime din valoarea iniţiala se inlocuiesc electrozii prizelor de pamant DA 5 ani.

Verificarea rezistentei de izolaţie intre Masurarea Rezistenta de circuitele de tensiune foarte joasa si cu izolaţie trebuie celelalte circuite alaturate cu tensiuni megohmetr sa fie mai mai mari ul de 500V mare de 2Mohmi introducerii fiselor 22.Verificarea protectiei prin alimentarea la tensiune foarte joasa -Echipamente electrice clasa III de protecție19. Imposibilitatea Nu trebuie sa (stecherelor) in prize de alimentare cu Vizual fie tensiune mai mare compatibile DA Anual DA Anual Anual DA 40 . Verificarea incadrarii echipamentului in Examinare clasa III de protectie certificat Existenta in certificat a confirmării clasei - 20.16. Rezistenta de izolaţie Masurare Rezistenta de cu izolaţie sa fie megohmetr mai mare de ul de 7 ohm 2500V 18. Lipsa unor deteriorări a izolaţiei care sa faca vizibile partite active ale conductoarelor - - Anual DA Anual DA 3. Verificarea rezistentei de izolaţie intre Masurare infasurarile transformatorului coborâtor cu megohmetr ul de 500V Rezistenta de izolaţie trebuie sa fie mai mare de 7Mohmi 21. Verificarea stării de protectie impotriva Lipsa unor atingerilor directe prin carcase si/sau a Vizual sparturi sau izolaţiei conductoarelor electrice de găuri prin care legătură poate pătrunde o piesa de diametru 12 mm. Verificarea incadrarii echipamentului in Examinare Existenta in certificat certificat a clasa II de protectie confirmării clasei 17.

mai mare de 7 transformatorului de separare nu este trul de ohm legat la pamant 500V Masurarea Rezistenta de Verificarea rezistentei de izolaţie a cu izolaţie sa fie Anual echipamentului separat electric fata de megohme. Da 27.mai mare de 7 carcasa proprie (echipamentul alimentat trul de ohm din secundarul transformatorului de 500V separare) Da 25. 1. Lipsa unor Verificarea stării de protectie impotriva Vizual sparturi sau atingerilor directe asigurata de carcasa găuri prin care transformatorului si/sau izolaţia poate pătrunde conductoarelor electrice o piesa de diametru 12 mm. cu izolaţie sa fie Anual alimentat din secundarul megohme.Verificarea certificării transformatorului certificertificat a coborâtor sau grupului motor.Echipamente electrice clasa ZERO de protectie Existenta in Verificarea certificării transformatorului Examinare certificat a de separare certificat confirmării caracteristicilo r Masurarea Rezistenta de Verificarea rezistentei de izolaţie intre cu izolaţie sa fie Anual infasurarile transformatorului de megohmetr mai mare de 7 separare ul de 500V ohm Masurarea Rezistenta de Verificarea daca circuitul separat.Examinarea Existenta in . Da 28. Verificarea protectiei la echipamentele electrice de clasa ZERO montate la distante inaccesibile 41 . Verificarea protectiei prin separare . - 26. Anual Lipsa unor deteriorări a izolaţiei care fac vizibile partite active ale conductoarelo r 23.generator catului confirmării caracteristicilo r 24. Da 2.

Verificarea protectiei impotriva atingerilor indirecte a partilor care in mod normal nu sunt sub -Separarea l tensiune de protecție30. acoperiri şi altele similare conform IEC/EN 60529 (VDE 0470 Partea 1) 42 . Verificarea rezistentei de izolaţie intre Măsurări Constatarea Anual Da infasurarile transformatorului de cu valorilor mai megohmetr mari de 7 ul de 2500 Mohm V echipa- Standarde. tabele Gradul de protecţie al echipamentelor electrice Gradul de protecţie al echipamentelor electrice determinat de carcase.29.5 m 3.Ingradirea de protectie Anual Da pentru echipamentele amplasate la o inaltime mai mica de 2. Verificarea existentei transformatorului Examinare Constatarea Da de separare (de siguranţa) a conformităţii certificatul certificatului ui de conformitate al furnizorului 31. formule.5 m . Verificarea inaccesibilitatii mentului de clasa 0 Distanta pe Vizual înălţime sa nu fie sub 2. Verificarea valorii tensiunii foarte joase Măsurări Constatarea cu voltmetrul valorilor din proiect sau din cartea tehnica 32.

Sonda obiect . iar a doua cifră protecţia împotriva pătrunderii apei.trebuie să se afle la o distanța suficientă față de părțile periculoase 1 Protecția impotriva Protecția impotriva accesului cu dosul mâinii la părtile pătrunderii corpurilor aflate sub tensiune.și lungime de 80 mm . Protectia împotriva atingerii directe şi protectia la pătrunderea corpurilor străine Prima cifră caracteristică 0 Gradul de protecție Denumire Fără protecție Explicație Nu există o protecţie specială a persoanelor împotriva atingerii accidentale a părtilor aflate sub tensiune sau in mișcare.Gradul de protecţie al carcaselor echipamentelor electrice se indică printr-urt simbol cuprinzând literele IP (International Protection) urmate de două cifre caracteristice.cu diametrul de 12 mm. Prima cifră caracteristică indică protectia personalului împotriva atingerii directe şi protecţia la pătrunderea corpurilor străine.cu diametrul de 50 mm.trebuie să nu poată fi introdusă complet. > sau = 12.5 mm 2 43 . ―Degetul ‖ de verificare. trebuie să se afle la o distanța suficientă față de părtile periculoase. > sau =50 mm Protecția impotriva Protecția impotriva atingerii cu degetul la părțile aflate pătrunderii corpurilor sub tensiune. Nu există o protecție echipamentului impotriva pătrunderii corpurilor solide străine . Sonda de acces cu diametrul de 50 mm.

cu diametru de 2. trebuie să nu pătrundă. > sau = cu 1 mm Sonda de acces. Sonda de acces.0 mm.5 mm Sonda de acces. Pătrunderea prafului nu este total împiedicată.0 mm. Protecţieîmpotriva acumulării de praf Protecţie împotriva accesului la părţile aflate sub tensiune cu o sârmă. Sonda obiect. cu diametru de 1. Sonda de acces. Protecţia împotriva Protecţie împotriva accesului la părţile aflate sub tensiune cu pătrunderii corpurilor o sârmă. cu diametru de 1.Denumire teristică 3 Explicaţie Protecţia împotriva Protecţie împotriva accesului la părţile aflate sub tensiune cu pătrunderii corpurilor unelte sau scule. Protecţie împotriva accesului la părţile aflate sub tensiune cu o sârmă.Protectia personalului împotriva atingerii directe şi protecţia la pătrunderea corpurilor străine Prima Gradul de protecţie cifră carac. cu diametru de 1. trebuie să nu pătrundă.5 mm. cu diametru de 1.0 mm. Sonda pentru obiecte. trebuie să nu pătrundă. trebuse să nu poată fi introdusă complet. cu diametru de 2.0 mm. > sau = cu 2. Nici un fel de praf nu pătrunde. nu trebuie să fie introdusă complet. dar nu poate pătrunde în astfel de cantităţi care ar influenţa modul de funcţionare sau siguranţa. trebuie să nu pătrundă. 4 5 6 Protecţieîmpotriva pătrunderii prafului Etanş la praf Exemple pentru indicarea gradului de protectie: IP —— 4 —— 4 Litere caracteristice _________________________ Prima cifră caracteristică A doua cifră caracteristică 44 .5 mm.

Picăturile de apă care cad vertical nu trebuie să aibă efecte dăunătoare. 7 45 .Protectia împotriva apei A doua cifră caracteristică 0 1 2 Gradul de protecţie Denumire Explicaţie fără protecţie Protecţie împotriva picăturilor verticale Protecţie împotriva picăturilor ia îndinarea carcasei pană la un unghi de 15° grade Protecţia împotriva apei pulverizate Protecţia împotriva apei proiectate Protecţie împotriva jetului de apă Nu prezintă o protecţie deosebită Picăturile dp apă carp cad vertical nu trebuie ţă aibă efecte dăunătoare. Protecţie împotriva imersării temporare Apa nu trebuie să pătrundă în cantităţi care să aibă efecte dăunătoare dacă echipamentul este imersat temporar în condiţii stabilite de presiune şi de durată de imersare. când carcasa se înclină cu un unghi de până la 15° faţă de verticală. 3 4 5 6 Apa care cade sub formă de ploaie sub un unghi de până la 60'3 faţă de verticală nu trebuie să aibă efecte dăunătoare. Apa proiectată din toate direcţiile nu trebuie să aibă efecte dăunătoare. Jeturi de apă aplicate din toate direcţiile nu trebuie să aibă efecte dăunătoare. Protecţie împotriva Jeturi puternice de apă (valuri) aplicate din toate direcţiile jetului puternic de apă nu trebuie să aibă efecte dăunătoare.

Standarde . Condiţiile trebuie să fie mai severe decât cele de la punctul 7. în jet de înaltă curăţirii cu jet de presiune.tabele Gradul de protecție al echipamentelor electrice A doua cifră caracteristică 8 Gradul de protecţie Denumire Explicaţie Protecţie împotriva Apa nu trebuie să pătrundă în cantităţi care să aibă efecte imersării îndelungate dăunătoare dacă echipamentul este imersat în condiţiile (submersie) stabilite de producător şi de utilizator.formule. Presiunea aburi/de înaltă presiune apei 100 bari Teperatura apei 80 °C 9K* *Acesta cifra caracteristică este conformă standardului din 40050-9 46 . nu trebuie să aibă efecte dăunătoare. Protecţie împotriva Apa pulverizată din toate direcţiile.

CAPITOLUL 3 ELECTICITATE 3.Electronul contine sarcina electrica cea mai mica ce poate exista in natura.adica : e = -1. Campul electric se numeste electrostatic . 3. Electronii se invart in jurul nucleului pe orbite. = Campul electric se reprezintă intuitive prin linii de câmp.1. Sarcinile electrice se repartizeaza numai pe suprafata unui conductor.incarcat cu electricitate pozitiva si electroni incarcati cu electricitate negative.Potential electric Campul electrostatic are energie potential.De aceea in interiorul conductoarelor electrizate nu exista linii de camp.El se manifestă prin forte electrice care actionează asupra oricarei sarcini electrice ce se află in acest câmp.Acest fenomen este folosit pentru ecranarea electrica a unor dispositive . 3.3. Un atom are un nucleu central.2.atunci cand corpurile care il produc sunt mobile iar sarcinile lor nu variaza in timp. 47 .Moleculele sunt constituite din atomi.Campul electric Corpurile incărcate electric produc in jurul lor o stare fizică numită camp electric. E Liniile câmpului electric incep intotdeauna pe sacrinile pozitize și se termină pe cele negative.deoarece fortele electrice produc un lucru mecanic cand deplaseaza o sarcina electrica libera aflata in camp.6*10-19 C Unitatea de masura a sarcinii electrice este Coulombul.Sarcina electrică Corpurile sunt constituite din molecule-adică cea mai mică parte dintr-un corp care pastrează poprietatile corpului.

Ea se mai nnumeste tensiune electrica si se noteaza cu U.Potentialul electric este o marime scalară.Se numeste potential electric intr-un punct al campului raportul dintre lucrul mecanic cheltuit pntru a deplasa o sarcina electrica din acest punct la infinit si acea sarcina electrica.Intre armaturi exista o diferenta de potential care da nastere in dielectric unui camp electric foarte intens. Capacitatea electrică a unui condensator este data de raportul dintre sarcina unei armaturi Q si diferenta de potential dintre cele 2 armaturi A si B 48 . ∑=∑0 *∑r ∑=permitivitatea electrică. Fiecare armatură se incarca cu aceeasi cantitate de electricitate dar de semn contrar. Cele 2 armaturi care formeaza condensatorul pot fi 2 suprafete plane(condensator plan) sau 2 suprafete cilindrice coaxiale (condensatoare cilindrice).B - V= VA= L=F*r : VB= A L=qV=q(VA-VB) V=L/g*Q/ VA-VB-reprezinta diferenta de potential dintre punctele A si B ale campului electrostatic.El poate fi pozitiv sau negativ. O sarcina electrica pozitiva creeaza un potential electric pozitiv si una negativă cu potential electric negativ.proprietățile ele electrice mediului +q rA rB +q A .4 Condensatorul electric Un ansamblu de 2 conductoare (armaturi) separate intre ele printr-un strat izolator(dielectric) formeaza un condensator electric. 3.

la fel si cele cu sarcina electrica negative.(µF). alternativ pozitivă și negativă.avem atunci cand toate armaturile cu sarcina pozitiva sunt impreuna.iar potențialul armăturilor legate impreună este acelasi. 49 . b) Condensatoare in serie .Mai multi condensatori grupati impreuna formeaza o baterie condensatoare. Ct=C1+ C2+C3 Qt = Q1 +Q2+ Q3 Ct(VA-VB)= C1(VA-VB) + C2(VA-VB) + C3 (VA-VB ).+q VA -q VB Unitatea de masura a capacitatii electrice este faradul F.pe fiecare armătură se acumulează acceași cantitate de electricitate.In practica se pune problema sa obtinem o capacitate diferita de cea a codensatoarelor de care dispunem acest lucru il putem obtine grupand conensatoarele in serie . Condensatorii sunt pusi la aceiasi diferentă de potential.paralel sau mixt. a) Condensatoare in paralel ..

constatam ca electronii se deplaseaza prin firul metalic de la armatura B la armatura A. Legand armaturile condensatorului pintr-un fir metalic. Curentul electric de conductie consta in miscarea ordonata fata de conductor a purtatorilor microscopic de sarcina electrica liberi.Avantajul contine un condensator.5.Același fenomen il obtinem daca in locul condensatorului montam o sursa electrica. Curentul electric de conductie Conductoarele metalice contin electroni liberi . atunci asupra purtatorilor de sarcina . adica purtatorii de sarcina de acelasi fel se misca pe aceeasi directie in acelasi sens.capul electric exercita forte care le imprima o miscare. 50 .dar VA-VB = (VA-VB) +(VB-VC) +(VC-VD) U1 U2 U3 Inversul capacității bateriei este egal cu suma inverselor conductoarelor.daca aceste conductoare se gasesc intr-un camp electric.un fir metallic si un aparat de masura(µA).se obtine o capacitate mai mică decăt capacitatea fiecărui condensator. 3.Deplasarea dureaza pana cand condensatorul se descarca(armaturile…neutre) Eectronii care circula prin fir formeaza curentul electric .care se misca dezordonat printre ionii retelei cristaline ce formeaza metalul.in interesul lui.

3.valoarea lui este constanta in timp Alternative.adica in circuitul exterior al unei surse de energie.(sensul fizic). resoul electric.variaza sinusoidal in timp.Aparatul cu care se masoara se numeste ampermetru.6.opus sensului in care se deplaseaza electronii prin conductor.VB e sensul curentului electric e φA Curentul produs e caracterizat prin intensitatea si sensul sau.conductorul parcurs de energia electrica se incalzeste. radioatorul… 51 .Efectele curentului electric Existența și marimea curentului electric dintr-un conductor se pot constata dupa efectele pe care le produc. Principalele efecte ale curentului electric sunt: 1-Efectul termic (electrocaloric). Curentul electric poate fi: Continuu. Sensul de circulatie al curentului este ales in mod conventional.VA + . becul electric cu filament . sensul curentului este de la sensul polului + spre polul negativ(-) Intensitatea curentului electric reprezinta cantitatea de sarcina electrica transportata in unitatea de timp prin sectiunea transversal S a unui conductor In sistemul international se masoara cu amperi (A).Pe acest principiu functioneaza fierul de calcat .Intensitatea curentului electric este aceeași cu tot lungul circuituluui neramificat.

La electrozi ionii se depun sau produc diferite reactii chimice.8. socuri… 3.ea se determină prin calcul. observăm ca cel cu secțiune mai mică se incălzește mai mult. 3.Raportul dintre inntensitatea curentului și secțiunea conductorului reprezintă densitatea de curent notată cu: J= (A/m2) Densitatea de curent nu se poate măsura cu aparate .Fenomenul se numeste electroliza. R=ʃ ʃ = rezistența-este o constantă de material L = lungimea conductor S = secțiunea conductor 52 .intensitatea curentului diferă de la caz la caz. 5-Efectul fiziologic – daca corpul omenesc e parcurs de current se pot produce arsuri . un fier de calcat observăm că deși U este același .intensitatea pe unitatea de secțiune este superioară datorită densității de curent . Rezistența unui conductor electric de lungime L și de secțiune S.Proprietatea conductoarelor electrice de a se opune trecerii curentului electric se numeste rezistenta electrică și se notează cu R.Acest lucru se explică prin faptul că in firul subțire .2-Efectul chimic (electrochimic) consta in dirijarea ionilor din solutiile conductoare (electroliti) catre electrozi. un reșou.Rezistența electrică Dacă in circuitul exterior al unei surse de tensiune se constantă tensiunea U conectăm pe rand un bec.Densitatea de curent Dacă doi conductori din același material dar de secțiuni diferite sunt parcurși de același curent. diferitele conductoare se opun in mod diferit trecerii curentului electric. 3-Efectul magnetic-Curentul electric generează in jurul conductorului prin care trece un camp magnetic.7. Ea se măsoară cu ohmi (Ω) Dependența rezistenței de dimensiunile și de natura conductorului.Acest fapt arată că un curent electric intâmpină rezistența la trecerea prin circuit. 4-Efectul piezoelectric – consta in aparitia unor sarcini electrice intr-un cristal supus solicitarii de intindere sau compresiune.

numite semiconductoare a căror rezistivitate scade când temperatura crește (siliciu.conductoare 10 < <10 Ω m .cupru.029 Ω ʆ=0.izolatoare 10 -20 -7 5 5 8 -1 -1 < <10-8 Ω-1m-1 1. La cupru de exemplu: ʃ 20=0.0041 53 . Inversul rezistenței se numște conductivitate și se măsoară cu : Ω =Ω-1m-1 După valorile conductivității substanțele se pot clasifica in: . ʃ0 = rezistivitatea la 0oC(2730K)-depinde de material ce se da in tabele ʃ= rezistivitatea la temperatură t ʆ= coeficient termic a rezistivității. La utilaje valoarea lui ʆ este mai mică decat a metalelor componente. Dependența rezistentei de temperatură Rezistivitatea substanțelor variază cu temperatura.el depinde de material și se da in tabele.in general rezistivitatea substanțelor creste cu temperatura.Ea variază funcției de temperatură după relația: ʃ = ʃ0(1 + ʆ t).004 La aluminiu: ʃ 20=0.Există o serie de substanțe .0175 Ω ʆ=0.Rezistența electrică este direct proporțională cu lungimea conductor și invers proportională cu aria secțiunii transversale a conductorului.etc).8.2.semiconductoare 10 < <10 .

există totdeauna o tensiune electrică numită și diferența de potențial. Tensiunea electrică intre doua puncte ale circuitului electric se măsoară cu ajutorul unui aparat numit Voltmetru.9.1 Tensiunea electrică intre doua puncte ale circuitului.2. Legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit Intensitatea curentului printr-o porțiune de circuit este egală cu câtul dintre tensiunea aplicată la capetele acestei porțiuni de circuit și rezistența porțiunii de circuit.Legea lui Ohm 3.9.Legea lui Ohm poate apărea și sub formele : A U B U1 U=RI sau R=U/I U-U1=este pierderea de tensiune (ΔU) pe distanța AB a circuitului U-U1= ΔU 54 .9. Intre doua puncte ale unui circuit electric parcurs de curent.3.El se conectează in paralel cu porțiunea de circuit intre capetele căreia se măsoară tensiunea .Tensiunea electrică are ca unitate de măsură Voltul (V) Ampermetrul se conectează in serie cu rezistența și măsoară curentul 3.

In cazul in care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de j. valorile pierderilor de tensiune in regim normal de funcționare a acestora trebuie să fie de cel mult: .9.Legea lui Ohm pentru circuitul intreg E=IR+Ir I= Suma căderilor de tensiune pe intregul circuit este egală cu tensiunea electromotoare E. ΔU=R2 I 3.pierderile de tensiune la pornire .t.Această pirdere este direct proportională cu rezistența conductorului(pe porțiunea considerată) și cu intensitatea curentului I ce trece prin acel conductor : ΔU= RI Pentru buna funcționare a receptoarelor trebuie sa avem la bornele acestora o tensiune de alimentare cît mai apropiată de cea nominală.față de tensiunea nominală .10.3.suma algebrică a tensiunii din circuit.5% pentru restul receptoarelor. valorile căderilor de tensiune . pierderea de tensiune ΔU Tensiunea scade in lungul unui conductor prin care trece curentul producându-se ceea ce numim o piedere de tensiune notată ΔU.Pentru aceasta pierderile de tensiune aduse atat in rețelele de transport și distribuție a energiei electrice cât și in instalațiile de utilizare sunt limitate la anumite procente maxime.in regim normal de funcționare fața de tensiunea nominală a rețelei trebuie să fie de cel mult: . 55 .8% pentru receptoarele din instalațiile electrice de lumină .Pe baza legii lui Ohm putem să determinăm pierderea de tensiune pe diferitele porțiuni ale unui circuit daca cunostem curentul și rezistența electrică a porțiunii considerate.3% pentru receptoarele din instalațiie electrice de lumină . 3.trebuie să fie cel mult egală cu aceea specificată de producător pentru motor și aparatele respective. In cazul in care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din centrala proprie.dar de maximum 12% dacă ni se dispune de alte date. electrice de alimentare a electromotoarelor .10% pentru restul receptoarelor. In cazul inst.

10.1 Reostatul – este un aparat format dintr-un rezistor care are rezistența variabilă.10.Se spune că s-a produs scurtcircuit.R-rezistența totala a circuitului exterior r.Cu ajutorul lui se poate regla valoarea intensității unui curent electric intr-un circuit R1 E r R I 3.2 Conectarea rezistențelor a) Conectarea in serie – intensitaea cuentului electric se păstrează constant Tensiunea la bornele frecării rezistente variază U= U1+U2+U3 ReI=R1I+ R2I+ R 3I Re== R1+R2+ R3 56 . capătă valoarea maximă pe care o poate 3.rezistența interioară a surselor R E r I Dacă rezistența exterioară devine 0 .R=0. atunci I= da un generator .

tensiunea la bornele fiecărei rezistențe este aceeași: De unde rezultă ca: c) Conectare mixtă (serie paralel) 57 .intensitatea curentului electric variază: I== I1+I2+I3 .b) Conectarea in paralel .

1 Ω l=6m 3) Un voltmetru indică 12V la bornele unui acumulator in circuit deschis . 11r 220V 4R R=11Ω Uc=Rc I U=220V Rc=0.Probleme: 1) Un receptor cu rezistenta de 11Ω e conectat de o tensiune de 220V printr-un conductor de 0. volmetrul indică 11V la bornele acumulatorului Ce rezistență are acumulatorul? V - + I R U.3V 2) Ce secțiune are rezistența unui fier de călcat de 24 Ω din crom-nichel l=6m R=24Ω R=ʃ 24=1.1 = 0. E=12 V I= E=IR+Ir 58 .Care este căderea de tensiune in conductor și ce tensiune avem la bornele receptorului.Dacă se inchide circuitul format dintr-o rezistenta de 5Ω.7=112.4 Ω.1 S=1.275 mm2 ʃ 20=1.4Ω UR=220-7.r.

avand lunginea de 2 km și secțiunea de 25 mm2.8 Ω Obs:Valoarea rezistenței pentru un circuit monofazat(2 conductori ) se determină luand in considerare lungimea ambilor conductori(dus intors) 5) Un conductor de aluminiu are o rezistenta R1=22.6=130-15=115V ΔUl=(0.R=5Ω rI=1V IR=E-Ir=12-1=11V rI=1V r= 5= = = 0.15Ω.0039(40-20)]=24.0039 R40=R20[ 1+ (t2-t1)]=22. Care este tensiunea la bornele generatorului și care este căderea de tensiune pe linie. Conductoarele de legătură au fiecare 0.e.3Ω t.m. Ce secțiune au conductoarele de Cu ? l=10km=10 000m I=10A ΔU%=3 ΔU%= Rl= = 3 =1. I= = = U6=E-rI=130-0.=130V.8Ω ΔU= *3=18V 59 .25 Obs: Vara sau la curenți mari care încălzesc conductorii.15)I=0. L=2km=2000m s=25mm2 R=ʃ ζ=57 R= X = X = 2.15+0.6=15V 8) O centrală electrică furnizează curent continuu sub 600V.0038(-5-18)]=9.6=39/2. iar caderea de tensiune pe linia de transport să nu depășească 3%.13Ω ? 7) Un receptor cu R=2Ω este alimentat de un generator cu rezistența interioară r=0.monofazate de cupru.455Ω 4) Care este rezistența ohmică a unei linii electrice . Ce rezistență va avea la -5 α=0. α= 0. rezistenta acestora creste.3*130/2. energia electrică trebuie transportată la 10km.0038 r-5=r18[1+α(t2-t1)]=10[1+0.5[ 1+0. Cu un curent de 10A.5Ω la t1=200C. 6) Un conductor de Cu are R1=10Ω LA t1=18 . Ce rezistenta va avea la 400C.3-130/2.

Se cer rezistența necunoscută și t.6 RN= R E=(R+RN)I2 RN= E=RI2+RNI2 10) Să se calculeze Rechiv R2+R3=5+5=10=R23 1/R234=1/R23+1/R4.Rl= S= * =97. E=RI E=(R+1)I1 a) E=2R E=RI1+I1 b) 2R=RI1+I1 2R-0.Oricât de complicată ar fi rețeaua electrică ea are 2 elemente constitutive .Un circuit electric cu mai multe ramificații se numeste rețea electrică.4 mm2 9) Un ampermetru indică 2A într-un circuit simplu.6R=1..prezintă foarte multe ramificații . Adăugând o rezistență suplimentară de 1Ω..6Ω 1.e.4 R234=0.+1/R234= 1/10+1/20=30/200 R234=20/3-Rechiv= R1+R234+R5=25+20/3 1/R34=1/R3+1/R4=1/4+1/6=10/24 R34=2. ampermetrul va indica 72/57A. Înlocuind rezistența de 1Ω cu alta necunoscută.. Rețele electrice Distribuția energiei electrice se face cu ajutorul circuitelor electrice complicate..ochiurile de rețea 60 .4R RNI2=E-RI2 1.4R=0.8+2.4=3.Aceste circuite .6=4.modurile rețelei .4Ω 3..6A. Legile (teoremele) lui Kirckhoff A.11.6+2.m. electromotoare a sursei.0Ω 1/R2345=1/R234+1/R5=1/3+1/20=23/60 Rechiv=60/23=2. ampermetrulindică 0.

Ochiurile rețelei sunt cele mai simple circuite electrice neramificate(Ex:ABCDA .Deci și suma intensității care intră intr-un nod este egal cu suma curentilor care ies.m. ABCDFA). Portiunea de circuit cuprinsă intre 2 noduri consecutive se numște ramură a rețelei.in acelaș interval de timp.Numărul curenților intr-o rețea este egal cu numărul ramificațiilor pentru a afla curenții din fiecare ramură cunoscând rezistențele și t. Pentru nod A Pentru nod D I5+I7=I1+I4 I4+I3=I6=I8 sau I5+I7-I1-I4=0 Se consideră cu semnul‖+‖ intensitățile curentilor ce intră in nod și cu ―-‖ curentii ce iese din nod.a generatoarelor din rețea se folosește teorema I a lui Kirckhoff.Suma sarcinilor care intră in acel punct trebuie să fie egala cu suma sarcinilor curenților care ies . Ik=0 Pentru rezolvarea problemelor se obțin ecuații independente numai pentru n-1 noduri. 61 . Ea se referă la noduri și se bazează pe legea conservării sarcinii electrice in orice punct al unui circuit electric. ADFA . Circuitul electric in fiecare ramură are altă valoare .Nodurile rețelei sunt punctele in care se ramifică cel putin 3 conductoare. putem spune că: Suma algebrică a intensităților curenților care se intâlnesc intr-un nod este egală cu zero.e.

curenților necunoscuți din rețeaua respectivă.3=I(2+3)=>-0. Aplicații 1) E1=1. Sensul produsului R este pozitiv.E1+E2=IR1+IR2 -1. suma algebrică a t. La început se alege arbitrar cu sensul de parcurs al conturului ochiului de exemplu sens orar. semnul pentru t.3V R1=2Ω . de ecuații egale cu nr. atunci când semnul ales pentru curent coincide cu sensul ales pentru parcurs.9+1. A doua teoremă a lui Kirckhoff Se aplică la ochiurile de rețea. De-a lungul conturului unui ochi de rețea. Rezolvând sistemul găsim nu numai valoarea curenților ci și sensul lor întrucât la început alegerea sensului curenților s-a făcut arbitrar.este egală cu suma algebrică a produselor dintre intensitatea și rezistența totală din fiecare ramură Ek= Ik Rk Pentru ochiul de rețea ADFA avem: E4+E6-E7=I4(R4+r4)-I6(R6+r6)-I7(R7+r7) Dacă l este numărul de laturi .6=5I=> =0.12A Semnul – arată că sensul curentului este invers celui ales.B.m. Dacă rezultatul obținut e negativ înseamnă că sensul curentului din ramură e contrar celui ales. E este considerat pozitiv atunci cînd sensul de parcurs prin interiorul generatorului este de la polul – la polul +. 62 .e.m. iar n este cel al nodurilor se pot scrie l-n+1 – ecuații independente prin aplicarea teoremei aII-a a lui Kirckhoff prin ochiul ABCDA E2-E3-E4=R1I1+I2(R2+r2)+I3(R3+r3)-I4(R4+r4) Dacă de-a lungul conturului unui ochi de rețea nu există intercalate generatoare atunci Ek=0 și teorema aII-a are forma IkRk=0 Aplicând cele 2 teoreme la o rețea se obțin un nr.9V R2 3Ω E2=1.e.

Guparea generatoarelor În practică pentru a obține tensiuni și curenți mai mari se recurge la gruparea generatoarelor a) Gruparea generatoarelor în serie se realizează legând borna negativă a unui generator cu borna pozitivă a următorului 63 .12.2) I1 A I2 R1 2 E1 48V R2 4 R3 3 E2 45V n-1=2-1=1 l-n+1=3-2+1=2 I1+I2=I3 E1=I1*R1+I3*R3 E2=I3*R3+I2*R2 90-168=(8-21)I1 I2=12-3/2*6=3A I3=I1+I2=6+3=9A avem 3 curenti= 3 ecuatii 48=2I1+4(I1+I2) 45=4(I1+I2)+3I2 13I1=78 I1=6A 48=6I1+4I2 45=4I1+7I2 I2=48-6I1/4 45=4I1+84-21/2*I1 3.

U=n*E-n*I*r b) Gruparea în paralel se realizează legând bornele pozitive la un loc și cele negative împreună: Daca E1=E2=E3 I= = I=3I1 E=I1R+IR= E=I(R+ ) sau generalizand I= Gruparea în paralel se realizează cu scopul de a obține un curent în circuitul exterior mult mai mare decât curentul pe care îl poate produce un singur generator.E1=E2=E3 r1=r2=r3 E+E+E=I(R+r+r+r) 3E=I(R+3r)= I= = I= Grupînd generatoarele în serie. E va fi de n ori mai mare . Această grupare este avantajoasă când r este mică. 64 . dar și rezistența internă va crește de n ori.

Pentru a utiliza numai o parte din tensiunea (U) furnizată de un generator se utilizează un aparat numit potențiometru sau divizor de tensiune. Divizorul de tensiune. Capetele reostatului se leagă la bornele generatorului .13.Purtătorii de sarcină q se mișcă de la un punct la altul al circuitului electric sub căderea de tensiune U dintre cele 2 puncte.iar tensiunea se culege între cursor și o bornă astfel: Divizorul de curent R1 A R2 I1 B I2 UAB=Re*I=(R1R2)/(R1+R2)*I dar I1= U/R1 si I2=U/R2 I1=1/R1*[(R1*R2)/(R1+R2)*I]=R2/(R1+R2)*I si I2=R1/(R1+R2) 3. Lucrul mecanic efectuat de forțele electrice pentru transportul sarcinii q în curent continuu va fi: L=Uq=U*I*T Acest lucru mecanic măsoară energia care se transformă în circuit în intervalul de timp t din energie electică în alte forme de energie 65 .Știm că un circuit electric constă din transportul dirijat al purtătorilor de sarcină electrică.14.3. Energia electrică dezvoltată într-un circuit electric Energia electrică dezvoltată într-un conductor electric se poate calcula astfel . Acesta este un reostat cu 3 borne .

-A65KWh 2 Un radiator electric cu R=20Ω este străbătut de un curent cu I=10A timp de 2 ore și 45min.3A timp de 15 minute? rezolvare: W=UIT 220V*0.24R*I2*t. Pe principiul conservării energiei. când Q este măsurat în calorii. În procesul de conducție electrică.840kwh 66 . Câtă energie consumă? rezolvare: W=RI2t=20Ω*(10A)2*2.W=U*I*T Energia electrică se măsoară în kwh (wh) Puterea electrică Energia dezvoltată în unitatea de timp se numește putere P=U*I.3A* h =16. cantitatea de căldură Q dezvoltată în regim staționar este egală cu energia electrică transormată Q=U*I*T=R*I2*t sau Q=0. și funcționează jumătate de oră.5kwh =0. Din această relație rezultă că pentru a nu se depăsii anumite limite de temperatură în conductorii străbătuți de curenții mari și de lungă durată trebuie alese secțiuni mari pentru conductori(cu rezistențe mici) Aplicații: 1 Câtă energie electrică consumă o lampă electrică alimentată la 220V și prin care trece un curent de 0. energia electromagnetică a câmpului se transformă ireversibil în energie internă a conductoarelor și se transmite în mediul ambiant sub formă de căldură .5Wh=0.75h 3 Un motor electric are P=55CP.t. Câtă energie consumă? rezolvare: W=P. Are ca unitate de măsură w sau kw (wattul) 3.75h=5500wh=5.15 Efectul electrocaloric.Legea lui Joule În orice conductor parcurs de curenul electric se dezvoltă căldură. transformăm CP în KW 5CP=5*736=3680W W=3680*1/2=1840wh=1.

Observăm conductorul este deviat spre exterior . În câmp se află o parte l din conductor. Câmpul magnetic constant În jurul oricărui conductor parcurs de curentul electric apare un câmp magnetic. Deci sensul forței depinde atât de sensul curentului cât și de sensul liniilor de câmp magnetic. Deci F=B*I*l unde B inducția magnetică 67 . Dacă asezăm pilitură de fier pe o hârtie străpunsă de o spirală parcursă de curent electric se observă că pilitura se asează sub forma unor cercuri concentrice în jurul conductorului. Câmpul magnetic care are liniile paralele și echidistante se numește câmp uniform.liniile câmpului au nu numai direcție ci și sens.Figura formată din linii de câmp se numește spectru magnetic. Pentru un conductor filiform parcurs de curentul electric sensul liniilor de câmp depinde de sensul curentului generator de câmp și se determină cu regula triunghiului.1.Invesând sensul curentului se inversează și sensul forței F.Câmpul magnetic este o formă fizică a materiei care se manifestă prin forțe aplicate conductoarelor parcurse de curentul electric aflate în el. Între polii nagnetului asezăm un cunductor de aluminiu parcurs de curentul I de la A la B. Forța electromagnetică Acțiunea câmpului magnetic asupra unui conductor parcurs de curentul electric poartă numele de forță electromagnetică(e/mg) ea razultă din interacțiunea produsă între câmpul magnetic exterior curentul electric din conductor.2.CAPITOLUL 4 Electromagnetism 4. La fel se întâmpla dacă inversăm polii. Experiență: luăm un magnet permanent sub formă de U care are liniile de câmp magnetic îndreptate în jos.Acestea se numesc linii de câmp magnetic. Sensul în care trebuie rotit burghiul pentru a se deplasa în sensul curentului electric este sensul liniilor de câmp magnetic 4.

direcția e perpendiculară pe planul format de vectorii factori .3. dacă e rotit în sensul aducerii primului vector peste al doilea print-o rotație minimă. Fluxul magnetic Ø.Forța e/mge perpendiculară pe planul format de direcția curentului cu liniile câmpului magnetic uniform. se spune că fluxul magnetic Ø cuprins de S2 e mai intens decât cel cuprins de S1. Vectorial putem scrieF=I( l *B) sau F=I*l*B sin Produs vectorial: c= a * b are: . Sensul forței electromagnetice se poate determina cu regula mainii stângi . S2 plasate perpendicular pe liniile de forță ale unui câmp magnetic uniform de inducție magnetică constantă suprafața S2 mai mare ca S1 e traversată de un nr de linii de forță mai mare .sensul e dat de regula burghiului. Fluxul magnetic Se consideră 2 suprafețe S1. care traversează o suprafață plasată perpendicular pe liniille de forță este egală cu: Ø=B*S Dacă suprafața S face un unghi cu direcția liniilor de forță . se așează mâna stângă astfel încât liniile de inducție magnetice să intre în palmă iar vârful degetului arătător sa se afle în sensul curentului . și ținând mâna desfăcută.fluxul magnetic ce traversează această suprafața este: Ø=B*S=B*S cos Cu ajutorul fluxului de inducție se poate defini inducția magnetică: Bn= Bn= Ø dacă S=1=> 68 . vârful degetului mare arată sensul forței ca in imaginea de mai jos 4. e sensul în care se deplasează un burghiu (așezat în paralel cu c ).

este sensul în care se deplasează burghiul așezat paralel cu axa solenoidului. cu intensitatea curentului (I) și invers proporțională cu lungimea solenoidului B= – permeabilitate magnetică și depinde de natura mediului 4. Inducția magnetică în unteriorul unei bobine fără miez:B0= 0=4 0 π* permeabilitate magnetică a vidului Forța de atracție a bobinei care are miez fiind mai mare rezultă că miezul face să crească valoarea inducției magnetice B. r= permeabilitate magnetică relativă care exprimă creșterea relativă a inducției în fier in comparație cu inducția in aer. când e rotit in sensul curentului electric.Deci inducția mg a unui câmp mg uniform este o mărime vectoriala numeric egală cu fluxul de inducție uniform produs printr-o unitate de suprafață. Sensul liniilor magnetice se determină aplicând regula burghiului drept. Experimentul a demonstrat că :inducția magnetică intr-un punct din interiorul unui solenoidul e proporțional cu numărul de spire (N). Solenoidul se mai numeste și bobină Cu ajutorul piliturii de fier punem în evidență structura câmpului magnetic al solenoidului: În exteriorul câmpului magnetic al solenoidului este la fel ca cel al unei bare magnetice În interiorul câmpului magnetic. inducția lui magnetică are aceeași valoare în orice punct. de același sens. = 0* r. înfășurat elicoidal sub formă de spire alăturate. pe un cilindru cu lungimea mai mare decât diametrul spirelor. Unitatea de măsură pentru inducția magnetică este Tesla(T) 4. Capătul solenoidului prin care ies liniile magnetice se numește pol nord. lungimea l . Inducția magnetică a cîmpului din interiorul unui solenoid parcurs de curentul electric Prin solenoid se înțelege un sistem de curenți circulari .4. Permeabilitate magnetică Se introduce un miez de fier în interiorul unei bobine cu N spire.Se observă că bobina cu miez de fier în interior . paraleli. așezați echidistant cu centrele pe o axa mult mai lungă decât diametrul spirelor În practică se realizează solenoidul cu un conductor izolat.prezintă o forță de atracție mai mare decât o bobină fără miez.parcursă de curentul I. așezata perpendicular pe liniile câmpului . astfel că în interiorul bobinei avem B= r- . 69 .5.

distanța de la punct la conductorul liniar parcurs de curentul electric 4.6. coliniară și de același sens . Intensitatea cîmpului magnetic Inducția magnetică produsă într-un punct de un curent electric depinde de natura mediului.8. Câmpul magnetic generat în jurul unui conductor circular parcurs de curentul electric 70 . sensul liniilor fiind dat de regula burghiului.B= [H]SI= 4.4. și de forma circuitului (N. intensitatea lui. H este o mărime vectorială ca și B.7. Experimental s-a constatat că intensitatea câmpului magnetic intr-un punct A este: H= (legea lui Biot Savart) r. Câmpul magnetic generat în jurul unui conductor liniar parcurs de curentul electric Liniile de câmp sunt cercuri concentrice pe curent .l) și intensitatea curentului Expresia H= se numește intensitatea câmpului magnetic și poate să caracterizeze câmpul magnetic într-un punct. dar independent de mediul în care e generat câmpul magnetic.

Pe un carton orizontal care e străbătut de o spiră în 2 puncte se presară pilitură de fier .câmpurile lor magnetice se vor suprapune . ele sunt ca 2 zale ale unui lanț. 71 . Câmpul B va produce asupra lui I2 o forța electrica magnetică F.Conductoarele paralele prin care circulă curenții de același sens se atrag iar cănd sunt parcurse in sens contrar se resping. Conducturul parcurs de I2 se află in câmpul magnetic produs de I1 care va avea in A2 inducția B1= . Un cadru format din N spire alăturate. Liniile de cîmp ale câmpului generat sunt curbe închise care înconjoară curentul . parcurse de curentul I produce in centrul sau în cîmpul magnetic de N ori mai intense decât în cazul unei singure spire parcurse de acelasi curent. se vor exercita forțe electrice de atracție ori de respingere numite forțe eletrice dinamice.se vor compune și intre conductoare.(polul sud). Orice conductor prin care circulă curent electric se găsește in propriul său câmp mg. Liniile de câmp ies printr-o față a spirei (N) și intră prin cealaltă față . La rândul ei spira înconjoară liniile câmpului. 4.9. Acțiunea reciprocă a două conductoare paralele parcurse de curent electric. În centrul spirei cîmpul magnetic are intensitatea H= și B= .Dacă două conductoare parcurse de curent electric se află in vecinătate .

parcurse de curent I care va da naștere la un câmp magnetic.F1=B1I2 l= l. armatura fixa armatura mobila infasurare Considerăm. va acționa cu forța F1=B2I1 l= F1→F= l 4.electromagnetul isi pierde calitățile magnetice. inelară . o piesă de oțel Ol.Astfel.10.Circuit magnetic O bară de oțel moale inconjurată de o infășurare parcursă de curentul electric.Deoarece oțelul moale are un magnetism remanent neglijabil .devine magnet putând atrage piese de Ol .armătura fixă va atrage sau elibera armatura mobilă in funcție de prezența sau absența curentului in infășurare.având pe o anumită porțiune o infășurare formată din N spire. Pe această proprietate iși bazează funcționarea a numeroase tipuri de magneți industriali. Un astfel de magnet se numește electromagnet.fig(2) 72 .de câte ori nu mai trece curentul el electric prin infășurare . l= μ Analog. pentru o porțiune de conductor l.inducția B2 produsă de I2 in punctul A.Electromagneți.

fluxul magnetic corespunzător este: Ø= B x S = xS = Expresia :Um= NI se numește teniune magnetomotoare și se măsoară in amperi-spiră R= se numește reductanță magnetică a miezului Putem scrie: Um= ØR Tensiunea magnetomotoare Um .S2 .se află folosind regula burghiului .o porțiune de Ol cu lungimea lo .după cum legea lui Ohm se numește legea circuitului electric. unde l =2 și reprezintă lungimea medie al inelului de Ol r = raza cercului inelului.trebuie considerată cauza care produce fluxul magnetic. și μ1 .o porțiune de aer cu lungime la numită intrefier Reductanța circuitului magnetic este: R= + lo la Circuitul magnetic intre fier Fluxul magnetic este Ø= sau in general avem un circuit magnetic cu lungimile l1..dar și oricărei secțiuni drepte prin inelul de oțel.. Dacă presupunem că .Dacă S e suprafața conjurată de o spiră .Liniile de forța ale acestui câmp se vor stinge in interiorul inelului datorită permeabilității mari ale acestui material. miezul de Ol e intrerupt pe o porțiune mică avand lungimea l a circuitului magnetic e constituit din doua medii diferit .Formula ei seamănă cu legea lui Ohm.secțiunile S1 ..μ2 Ø= 73 .... Fluxul magnetic determinat prin legea circuitului magnetic corespunde nu numai unei spire a bobinei.l2.Drumul pe care-l parcurg liniile de forță magnetică se numește circuit magnetic și de aceea relația tensiunii magnetomotoare se mai numește legea circuitului magnetic.dat fiindca aceleași linii magnetice trec prin oricare asemenea secțiune. inducția magnetică este: B= . Sensul inducției magnetice și a liniilor de forța magnetică din Ol care sunt cercuri concentrice cu centrul in o ...In miezul de Ol.

m.Când scoatem magnetul din bibină apare iar curentul electric prin bobină dar de sens contrar față de prima dată .Introducerea intrefierului are drept efect o mărire importantă a reductanței circuitului magnetic.fluxul magnetic crește devenind maxim. Aceasta este legea inducției electromagnetice 74 . In timpul scoaterii magnetului.Când scoatem complet magnetul din bobină curentul devine zero. Tensiunea electromotoare și curenții care iau naștere prin inductie electromagnetică se numeste tensiune și curent de inducție Dacă printr-o spiră fluxul magnetic variază uniform de la valoarea Ø1 la Ø2 in timpul ce trece de la momentul t1 la t2 valoarea t. Pe măsură ce introducem mg in bobina .prin bobină trece curent electric . fluxul magnetic descrește până la 0 când fluxul mg dintr-o spiră variază . 4. Când oprim magnetul curentul dispare . de inducție este: l= =- T. in spiră ia naștere o tensiune electromotoare care produce un curent electric atunci cand circuitul este inchis .Cât timp magnetul a rămas in interior .e.1 Inducția electromagnetică Considerăm o bobină la bornele careia legăm un apermetru.Dacă introducem de sus in jos in bobină un magnet observăm că in timpul deplasării mg. ce apare intr-o spiră .fluxul magnetic a rămas constant Ø= B x S. La mașiniile electrice este necesar să se obțină un flux magnetic cât mai mare și in acest scop intre altele se micșorează reductanța magnetică .11.e.este egală cu variația fluxului magnetic din spiră in raport cu timpul luată cu semn schimbat.m.cand mg este complet introdus.făcându-se intrefierul circuitului magnetic cât mai redus .

Autoinducția este inducția electromg. produsă intr-un circuit datorită variației curentului care circulă prin acel circuit .permeabilitatea magnetică a mediului -forma și dimensiunile genetice ale bobinei Pentru bobina cu N spire avem: L=μ*N 2 S/l 4.Dacă viteza v face unghiul α atunci e= .Autoinducția se produce la stabilirea sau intreruperea unui curent in circuit 4.proporțional cu i.13 Tensiunea electromotoare indusă intr-un conductor liniar Fie conductorul liniar de lungime l așezat perpendicular pe liniile câmpului magnetic de inducție B. Ø=B*S=B*l*v*t Tensiunea indusă in conductor va fi e = =.Pentru o bobină cu N spire t. Autoinducția Intr-o spiră ia naștere curentul indus .B*l*v Când conductorul este deplasat de-a lungul liniilor de câmp magnetic nu se induce tensiune in el deoarece nu intersectează liniile de cîmp magnetic. Inductivități proprii Considerăm o bobină intr-un singur strat cu un singur conductor .Fluxul variabil poate fi produs . miezul cu permeabilitate .11.atunci când variază fluxul magnetic prin suprafața delimitată de spiră .m va fi e = -N Sensul curentului indus i= se stabilește cu regula lui Lenz.2.In timpul t conductorul se deplasează cu x=v*t desciind o suprafața de S= l*v*t Conductorul va intersecta liniile de câmp ce străbat aceasta suprafață S.B*l*v e= .se opune variației in timp a fluxului magnetic inductor .fie prin miscarea relativă a unui magnet fața de spiră fie prin variația curentului dinttr-un circuit.B*l*v* sin α 75 . Ca urmare circuitul va inconjura un flux de inducție propriu Ø proportional cu i Ø=Lx i L-este un factor de proporționalitate numit inductanța proprie sau inductivitate care depinde de: . 4.12.adică fluxul magnetic. prin campul magnetic pe care-l produce .curentul de intensitate I care parcurge bobina va genera un câmp magnetic de inducție B. Curentul indus are un astfel de sens încât. N spire .care joaca și rolul de inductor.El mai poate fi produs prin variația curentului electric din insași spira indusă .e.avand lungimea l.

CPITOLUL 5 Curentul alternativ 5.1 Producerea t.e.m alternative Se consideră in câmpul magnetic al unui magnet,o spiră care se rotește in jurul axei OO` cu viteza unghiulara constanta Capelele spirei sunt legate la 2 inele metalice I1 și I2 solidare cu spira și pe care se freacă periile conductoare P1P2 fixe in spațiu.Un rezistor exterior R inchide circuitul.Fluxul magnetic va avea o variație periodică in timp Ø = Øm cosα= Øm cosωt ,

unde Øm este valoarea maxima a fluxului. α este unghiul făcut de normala n la suprafața spirei cu liniile câmpului la momentul t Deoarece spira se mișcă uniform cu viteza unchiului ω putem scrie α = ωt

76

Spira fiind strabatută de un flux mg variabil ,in spiră ia naștere o t.e.m. de inducție,a cărei valoare e dată de legea inducției electromagnetice. e= Em sin ωt unde Em= ωØm- valiarea maxima a t.e.m. de inducție Deoarece t.e.m. variază funcției de α= ωt după o lege sinusoidală se numește t.e.m. alternativă sinusoidală.

α=ωt

ωt

ωt

Se observă că sinusoida care teprezintă t.e.m. e analoga cu cea care reprezintă fluxul mg cu deosebirea că e deplasat cu spre dreapta.se spune ca t.e.m. e deplasată cu inaintea t.e.m. in urma

fluxului ,sau ca fluxul mg . e deplasat cu

In general dacă doua mărimi sinusoidale nu au puncte de maxim ,minim și 0 simultane se numesc defazate.Dacă mărimile nu sunt defazate se spune că sunt in fază. T.e.m. la cele 2 perii schimbându-și alternativ semnul , va determina in circuitul exterior un curent tot alternativ.Datorită unor proprietăți ale circuitului electric,sinusoida curentului nu este in faza cu sinusoida t.e.m. ci are un anumit unghi de defazaj de cele mai multe ori in urma tem. i = Im sin(ωt-ɥ) Im-valoarea maxima a curentului Fiecare mărime electrică alternativă se caracterizează prin:

77

a) valoare instantanee-reprezintă valoarea la un moment dat notată cu literă mică b) valoare maximă- notată cu literă mare și indice m(max) * Im și este valoare maximă. c) valoare efectivă- notată cu literă mare (Ief)- reprezintă valoarea unui curent continuu care trecând prin același conductor în aceleși interval de timp va produce aceeasi cantitate de căldură ca și curentul alternativ Ie = =0,707Im

d) defazajul notat cu ɥ - reptezintă unghiul format dintre curent si t.e.m. e) perioada T -timpul in care marimea sinusoidală atinge aceeași valoare in același sens de variație.T se măsoară in secunde. f) frecvența curentului alternativ-reprezintă numărul perioadelor efectuate intr-o secundă, iar unitatea de măsura este Hertzul (Hz) f=

=

ω-reprezintă pulsul și se măsoară in rad/sec O mărime sinusoidală e complet determinată cănd se cunoaște valoarea efectivă și faza inițială ,(frecvența fiind cunoscută). Pentru studiul circuitelor electrice in regim sinusoidal se folosesc reprezentările vectoriale .Un vector e caracterizat prin modul și unghiul format cu o axa de referința.Modulul este egal cu valoarea efectivă 5.2 a) Rezistorul in curent alternativ A I

V

R

Presupunem acelasi rezistor alimentat in cc și in ca.Deoarece transformarea de energie prin efect Joule nu depinde de semnul curentului ,rezistența activă se comportă in c.a la fel ca și in c.c.Se poate aplica legea lui Ohm U=R*I iar intre tensiune și intensitate nu se produce nicio defazare. R=

=

=

b) Bobina in c.a

78

Presupune aceeasi bobină alimentată in c.c și in c.a .Constatăm că valoarea „rezistenței‖ bobinei e mult mai mare in c.a decât in c.c .curentul alternativ i= Im sin t din bobina va produce un câmp magnetic variabil.Ca urmare in bobină se va autoinduce o t.e.m. la=-L

= -Lω Im cosωt.Ea va fi opusă tensiunii μ aplicate la borne
U=-la dar Lω Im=Um.

și va trebui să fie

echilibrată de ea

Deci U=Um cos t=Um sin(ωt+ ), pentru că la bornele unei bobine de curent alternativ tensiunea este în avans de fază cu față de intensitate.

Prin comparație cu legea lui OHM observăm că în expresia Um=LωIm,produsul Lω=XL joacă rolul unei rezistente și se numeste reactanță inductivă. Reactanța inductivă este o rezistență aparentă care depinde numai de inductanța bobinei și de frecvența curentului alternativ. Ea se măsoară în Ohmi (Ω). În bobină nu se transformă energia electrică în energie internă , deci nu se produc pierderi în circuit(când bobina este ideală R=0). În concluzie :o bobină produce în curent alternativ defazarea tensiunii înaintea intensității și introduce o rezistență aparentă, numită reactanță inductivă. c) Condensator în curent alternativ .

79

C. dacă aplicăm la bornele lui o tensiune continuă.Considerăm un condensator de capacitate C . având R și L neglijabile. În triunghiul dreptunghic OBA putem scrie U2=U2R+(UL-Uc)2=I2*R2+I2(XL-XC)2 U=√R2+(XL-XC)2 80 . u=Um sin ωt face să apară un curent i= dQ=C*dU i=C CωUm cos ωt ) dar Expresia CcoUm=Im reprezintă valoarea maximă a curentului și i=I m sin ωt =I m sin(ωt+ Deci la bornele unui condensator în curent alternativ I este în avans de fază cu fată de tensiune. curentul nu circulă deoarece îl împiedică dielectricul dintre armături. Apoi tensiunea crește în sens opus(-Q).L. condensatorul închide circuitul de curent alternativ.Fenomenul se explică astfel: la bornele condensatorului tensiunea variază neconstient. d) Circuitul serie cu R. La bornele rezistenței avem o cădere de tensiune. Ca urmare tensiunea aplicată la bornele C. condensatorul se descarcă . când aplicăm o tensiune alterntivă curentul circulă. condensatorul se încarcă primind sarcina electrică Q . iar la scăderea tensiunii. cedănd sarcina Q. la creștera tensiunii. Prin analogie cu legea lui Ohm putem scrie XC= Reactanța capacitivă depinde numai de capacitatea C și de frecvență curentului alternativ. Ul UR=I*R în fază cu I La bornele bobinei UL=I*XL în avans cu fată de I La bornele condensatorului UC=I*XC în urmă cu fată de I Tensiunea la bornele circuitului U va fi suma vectorială a acestor căderi de tensiune.

din circuit S=U*I.rezultă pentru curent expresia: i=I m sin(ωt-φ ) e) Putere în curentul alternativ monofazat. 5.putere aparentă. S P Q P=UR*I= puterea activă – putere disipată în rezistența R. Înmulțind cu I laturile triunghiului tensiunilor obținerea triunghiului puterilor. etc. electromotoare.)Raportul dintre puterea (mai mică) obținută după transportul sau transformarea ei .Această pierdere devine importantă la liniile electrice lungi și de ea se tine seama la dimensionarea conductoarelor. Randamentul Pierderi de putere electrică nu avem numai la transportul energiei electrice prin rețea ci peste tot unde transmitem sau transformam energie electrică (transformatoare .se numește factor de putere și reprezintă cosinusul unghiului de defazaj dintre tensiune și intensitate Q=U*I*sin φ .3. se măsoară în V.+(XL-XC)2=Z se numește impedanță și U=I*Z reprezintă legea lui Ohm în curent alternativ 2 și unghiul de defazaj tg φ= (XL -XC) / R Tensiunea la bornele circuitului fiind u= Um sin ωt . lămpi . Pierderea de putere(ΔP) Odată cu pierderea de tensiune din conductori se produce simultan și o pierdere de putere: ΔP=RI2 Pentru circuite sau linii electrice scurte nu se ține în general seama de pierderea de putere din conductori.4.putere reactivă se măsoară în VAR Puterea concentrată în cîmpurile magnetice și electrice ale bobinelor și cond. In sistem trifazat: P= U *I*cos φ Q= U*I*sin φ S= U*I=√P2+Q2 5. dar UR=Ucosφ P=U*I*cos φ se măsoară în W cos φ . numită putere utilă Pu și puterea absorbită de la rețea Pa se numește randament 2 η= Pu/ Pa= Pu/ Pu+ ΔP = Pu/ Pu Aplicații: 81 .A.

1. functionează ½ ore .92.18=90kw ηL= Pa/P=81. Randamentul electromotor η=0.? rezolvare: Pa= U*Icos ɥ =220*10*0.62/0.Coeficientul de cerere(K) Într-o uzină unde sunt multe receptoare electrice acestea nu lucrează toate odată.8/90=0.85=1870w=1.9 iar pierderea de putere admisă de linia de transport e de 10% din puterea absorbită de electromotor:Ce putere va trebui să debiteze microcentrala? rezolvare: Randamentul liniei de transport Pa= Pu/η=73. K=Pa/Pi 1 se dă în normative tehnice sau se calculează Kcos=Ks*Ki/ηm*ηr Ks. și nici încărcate în plină sarcină .18kw P= Pa+ ΔP=81.coeficientul mediu de simultaneitate a tuturor receptoarelor Ki .75=5500wh=5.se măsoară cu contorul electric Aplicații: Un radiator electric având R=20Ω este străbătut de I=10A. Ce putere utilă cedeaza electromotorul pe la arbore dacă η=0.5kwh Un motor electric are P=3680w.coeficientul mediu de încarcare a motoarelor electrice ηm – randmentul mediu al electromotoarelor corespunzător coeficientului mediu de marcare ηr .8kw ΔP=10/100* Pa=10*81. I=10A.Raportul dintre puterea maximă de absorbită la un moment dat de o instalație electrică și puterea totală instalată a receptoarelor acestei instalații se numește coeficient de cerere(K) și e subunitar. ca urmare puterea electrică absorbită la un moment dat de receptoare va fi mai mică decât puterea totală instalată a receptoarelor.63kw. Ce putere electrică absoarbe din rețea un electromotorul monofazat alimentat la 220V avînd I=10A și =0. Câtă energie electrică consumă ? 82 .unitatea de măsură kwh .91 5.8+8.randmentul mediu general al rețelelor care alimentează motoarele electrice 5.92*1870=1720w 2.8/100=8. Energia electrică în curent continuu W=U*I*T=R*I2*T=U2/R*t în curent alternativ monofazat W=U*I *t trifazat W= U*I*t .timp de 2ore și 45de minute? rezolvare: W=R*I2*t= 20*102*2. O microcentrală alimentează printr-o linie electrică de transport un electromotor de 73. =0.87kwƱ η= Pu/ Pa= Pu= η* Pa=0.85?.5.9=81. U=220V.6.85. dintr-o stație de pompare.

Pentru reducerea pierderilor de energie electrică pe instalațiile de transport se impune ridicarea tensiunii cu transformatoare în stația de tranformare ST1(2) până la 400kw. Pentru realizarea siguranței în alimentarea cu energie electrică sistemul energetic se interconectează prin rețele duble.5=1840wh.400kv LEA ST2 6 PT R2 6 7 8 PT LES Centrala electrică(1) produce energia electrică la o tensiune 6-10-15-25kw Pe linia (3) se transmite energia electrică la distanțe foarte mari prin intermediul unor stații de transformare(2) care ridică tensiunea la valori înalte .eoliene 6.prin sistem energetic se înțelege: instalațiile complete pentru producerea . Producerea curentului electric se face în centrale electrice . consumatorul rămâne alimentat în aceleași condiții prin rețeaua dublată. Sistem energetic.termocentrale . CAPITOLUL 6 Sistem energetic 6. În cadrul rețelelor electrice sunt incluse liniile electrice și transformatoarele 6. În felul acesta curenții din liniile de transport sunt mai mici.220. R2 0.hidrocentrale . 20kv 1 2 3 4 5 R1 6-25kv ST1 110.nucleare .rezolvare: W=P*t=3680*0. transportul și consumul energiei electrice. sau prin linii(7) de la bornele(8) bare distribuitoare.Astfel la ieșirea din funcțiune a unui generator. De la fideri pot să existe stații de joasă tensiune numite posturi de transport mare(6) care au în secundar 380V de la care pleacă drumul spre abonați.1 Transportul pe rețele electrice Transmitera energiei electrice se face prin rețele electrice. Producerea energiei electrice este realizată de generatorul sincron .10. .De la stația coborâtoare(4) pleacă niște linii(5) numite fideri.4kv 83 .

TT.2. duce la apariția pe fazele bune a unei supratensiuni care poate ajunge la (3-3. IT. Prima literă indică :T legarea la pământ a neutrului I izolarea neutrului față de pământ sau legarea lui la pământ printr-o impedanță foarte mare A doua literă: T legarea direct la pămănt a maselor instalației independent de eventuala legare la pământ a neutrului N legarea directă a maselor la neutrul legat la pământ A treia literă: S schema TN în care funcția de protecție e asigurată printr-un conductor PE separat de nulul legat la pământ C schema TN în care neutrul și PE sunt combinate într-un singur conductor PEN Schema IT 84 . În regim normal de funcționare în rețele electrice se poate considera că suma vectorială a curenților pe faze e nulă (ca și a tensiunii) deci sistemul nu e dezechilibrat. el nu va fi parcurs de nici un curent. După nivelul tensiunii rețelelor electrice se împart în: a) rețele de joasă tensiune JT. Pentru asigurarea continuității alimentării cu energie electrică a consumatorilor de mare importanță.110. Transformatoarele din posturile de transformare scad nivelul tensiunii la 0.kw c) rețele de înalta tensiune ÎT cu trepte de 60. punerea la pământ a unei faze .5)Un Există 3 tipuri de legare a neutrului la pământ:TN. Tensiunea neutrului față de pământ este egală cu 0.20.Prin linii electrice subterane LES se alimentează consumatorii de medie tensiune R1 și posturile de transformare PT.220kw d) rețele de foarte înalta tensiune FÎT – cu tensiuni peste 220kw 6.35.4kw(380). Dacă neutrul este legat direct la pământ .Deci la funcționare normală nu e important modul cum e tratat neutrul(poziția acestuia față de pământ și natura acestei legături) Când apar regimuri nesimetrice de funcționare în modul de tratare a neutrului duce la apariția unor supracurenți sau supratensiuni . în cazul apariției unor deranjamente în instalațiile de producere și transport a energiei electrice și realizează interconectarea tuturor sistemelor energetice pe plan național.10.De la barele secundare ale transformatoarelor din postul de transformare se alimentează receptorii de joasă tensiune . Tratarea neutrului în rețele electrice.Transportul energiei electrice se face prin mai multe linii electrice aeriene LEA(3). La consumator tensiunea e micșorată cu transformatoare laboratoare ST2(4). Prezența unui conductor neutru nu e importantă.cu tensiuni sub 1 kw b) rețele de medie tensiune MT – CU TREPTE DE 6. punerea la pământ a mai multor faze duce la apariția unui curent de scurt circuit Dacă neutrul e izolat față de pămănt.

Masele instalațiilor electrice alimentate sunt legate la pământ separat față de neutrul alimentării. fie legat la pământ prin impedanta (Z) foarte mare.Punctul neutru al alimentării este . Schema TN-S 85 . dar poate fi suficient de mare pentru a provoca apariția unei tensiuni de atingere periculoase. curentul de defect dintre fază și masă are o valoare inferioară curentului de scurtcircuit. Masele instalațiilor electrice sunt legate la prize de pământ distincte din punct de vedere electric de priza de pământa alimentării. Schema TT Punctul neutru al alimentării este legat direct la pământ. fie izolat față de pământ.

6.mărimea electrică egală cu produsul dintre puterea instalată (Pi) și coeficientul de încărcare al acestuia (Ci) 8) puterea absorbită (Pa) a unui reeptor . Masele instalațiilor electrice sunt legate la punctul neutru prin conductorul de protecție PE. 4) puterea instalată a unui consumator – suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului.suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului alimentate din coloană sau circuitul respectiv. Funcțiile de neutru N și de protecție pe același conductor (PEN) în întreaga schemă. 2) alimentare de rezervă cu energie electrică. neîntreruptă sau o perioadă de timp. 7) puterea reală a unui receptor(Pr) .Punctul neutru al alimentării este legat direct la pământ. a unor receptoare electrice la întreruperea alimentării normale.3. 3) instalații electrice de utilizare. transformator) prevăzută pentru a se asigura funcția receptoarelor electrice ale unui consumator în regim normal. alimentare cu energie electrică prevăzută pentru menținerea în funcțiune. abrevieri. Masele instalațiilor electrice sunt legate la punctul neutru al alimentării prin conductorul de protecție. 5) puterea instalată a unui receptor – puterea nominală a receptorului înscrisă pe plăcuța indicatoare a receptorului 6) puterea instalată a unei coloane sau a unui circuit . totalitatea materialelor și echipamentelor situate în aval față de punctul de delimitare cu rețeaua furnizorului de energie electrică. Schema TN-C Punctul neutru al alimentării este legat direct la pământ.valoarea raportului dintre suma puterilor nominale ale receptoarelor alimentate din același circuit/coloană care funcționează simultan și suma puterilor nominale ale tuturor receptorelor racordate la circuitul/coloana respectivă 86 . Conductorul de protecție PE de un neutru(N) și e utilizat în întreaga instalație. și care sunt în exploatarea consumatorului. 1) alimentare normală cu energie electrică.mărimea electrică egală cu raportul dintre puterea reală a unui receptor(Pr) și randamentul real al receptorului (ηR) 9) coeficientul de simultaneitate( Cs). Terminologie. alimentare cu energie electrică dintr-o sursă de energie( generator.

20) siguranțe generale.marimea sumei fazoriale a valorilor instantanee a curenților care pacurg toate conductoarele active ale unui circuit într-un punct al instalației electrice. suportat o singura dată de un descărcător de tensiune. capabil să stabilească. 87 . 18) tablou principal de distribuție – tablou electric alimentat dintr-un tablou general și care distribuie energie electrică la alte tablouri secundare sau direct la anumite receptoare. într-un circuit la care separarea de rețeaua de alimenare e asigurată printr-un transformator de separare sau convertizor cu înfășurări separate. 12) curentul diferențial rezidual(curent de defect ID). în condiții normale de funcționare pentru circuit.siguranțe montate pe coloana de alimenare a unui tablou electric.aparat mecanic de comutație. 21) coloană electrică – calea de curent care alimentează tabloul principal de distribuție din tabloul general de distribuție sau tablou secundar de distribuție din tablou principal de distribuție. 15) intrerupător automat . între conductoare sau între un conductor oarecare și pământ. valoare eficace in curent alternativ. 22) coloană electrică magistrală . 17) tablou general de distribuție – tablou electric racordat direct la rețeaua furnizorului de energie electrică. să suporte și să întrerupă automat curenții. 13) curentul difrențial nominal (IDn) – curentul diferențial rezidual ce provoacă declanșarea unui dispozitivde protecție diferențial. 14) curent maxim de descărcare (Imax).calea de curent care alimentează mai mulți consumatori. precum și să stabilească.curent de descărcare cu formă de undă T1/T2=8/20ms.calea de curent care alimentează cel puțin 2 tablouri de distribuție în derivație 23) coloana electrică colectivă . la un post de transformare sau la sursă proprie a consumatorului de energie electrică și care distribuie energie electrică la alte tablouri de distribuție sau direct la anumite receptoare. să suporte o durată specificată de timp și să întrerupă curenți în condiții normale de funcționare pentru circuit( de exemplu: curenți de suprasarcină sau de scurtcircuit) 16) tensiune foarte joasă de securitate – diferența de potențial care nu depășește 50V.10) coeficientul de încărcare (Ci) – valoarea raportului dintre puterea reală și puterea instalată a unui receptor CI=PR/PI 11) curentul nominal de sarcină(In) = curentul pe care-l suportă aparatul în funcționare normală și care e stabilit în general de producător. 19) tablou secundar de distribuție – tablou electric alimentat dintr-un tablou principal de distribuție și de la care energia electrică se distribuie la receptoare.

părțile conductoare inaccesibile care. inclusiv conductorul neutru (N) însă prin convenții exclusiv conductorul PEN 28) părți intermediare (conductoare electrice) .calea de curent care alimentează un singur consumator 25) circuitelectric . .C. unde oamenii au acces în mod obișnuit și elementele înconjurătoare pe care o persoană poate să le atingă fără mijloace auxiliare.D. în condiții atmosferice .E.1. 29) masă (a unui echipament sau element de construcție) – partea conductoare a unui echipament sau element de construcție care poate fi atinsă dar care în mod normal nu este sub tensiune și care poate ajunge sub tensiune în caz de defect 30) pardoseală izolată electric (electroizolantă) pardoseală la care stratul de uzură nu prezintă crăpături și rosturi care depășesc 3mm și care nu e străpunsă la tensiune de cel puțin 1000V.protecție automată împotriva curenților de defect D.D. – conductror legat la pământ care îndeplinește simultan funcția de conductor de protecție și de conductor neutru P. – protecție automată împotriva tensiunilor de atingere P. linoleum) 31) atmosfera explozivă – amestec cu aerul. – conductor de protecție N. în funcționare normală.A. care acoperă întreaga suprafață și e din materiale izolante electric lipite de suport( ex cauciuc.T.calea de curent ale cărei echipamente și materiale electrice sunt alimentate de la aceeași origine și sunt protejate împotriva suprasarcinilor de curent prin aceleași dispozitive de protecție 26) zonă de accesibilitate (zonă de manevrare) – volumul cuprins între oricare punct de pe o suprafață. – conductor neutru P. Influențe externe( acțiunile factorilor externi asupra instalațiilor electrice) Fiecare condiție de influență externă este notată printr-un grup de 2 litere majuscule și o cifră 88 . bechelită. dar care pot fi puse sub tensiune în caz de defect.2.N.F.J.E.24) coloana electrică individuală .3. praf sau fibre în care după aprindere arderea se propagă în ansamblul amestecului necontrolat 32) protecție antiexplozivă – execuție specială pentru echipamente ce funcționează în zone cu pericol de explozie în vederea reducerii pericolului de aprindere a amestecului exploziv de către echipamentele respective 6. ceață.A.R. – dispozitiv de protecție la curentul diferențial rezidual T. 27) parte activă – conductorul sau orice parte conductoare din punct de vedere electric destinate a fi sub tensiune.A. a substanțelor inflamabile sub formă de gaz.J.S. – tensiune foarte joasă de securitate pentru circuite legate la pământ 6. în funcționare normală nu sunt sub tensiune. Abrevieri și simboluri P.3. vapori.P. – tensiune foarte joasă de securitate pentru circuite nelegate la pământ T.F.

utilizări C.M influențe magnetice -3 radiații electromagnetice BA4 – B utilizări . 2. Sistemul de înfășurări este format din una sau mai multe înfășurări. 3. Acesti parametri sunt tensiunea și curentul..caracteristici constructive ale clădirilor Adoua literă indicănatura influenței externe A. Miezul feromagnetic este realizat din tole de tablă electrotehnică izolate electric între ele...4 instruite 6. Tansformatorul Transformatorul electric este un aparat constituit dintr-un sistem de înfășurari electrice imobile.indică categoria generală de influențe externe A.A mediul . pentru a limita pierderile prin curenți Foucolt.. dispuse pe un miez feromagnetic care serveste la închiderea fluxului electromagnetic.. între care are loc transferul de energie prin inducție electromagnetică.. din materiale conductoare izolate între ele și față de masă.A competența persoanelor . El este utilizat pentru modificarea parametrilor puterii electromagnetice transferate de la o retea de curent alternativ la o alta retea electrica tot de curent alternativ..4. Consolidarea miezurilor și bobinelor se asigură prin diferite sisteme care depind de mărimea transformatorului.1 clasa(egală sau sub 2000m) AM3 – A mediul .. datorită variației în timp a fluxului magnetic. iar cele care cedează energia unei rețele sau a unui receptor se numesc înfășurări secundare.. Transformatorul are un sistem de înfășurări(bobinaje) constituite din spire. ... Înfășurările primare sunt cele care primesc energia de la o rețea. păstrând frecvența.C altitudine . B. C. . 89 . Exemplu: AC1 . Cifra indică clasa influenței externe 1.Prima literă.mediu B..

care împreună cu alta la functionarea în gol.Principiul de funcționare Dacă una din înfășurări se alimentează cu o tensiune alternativă adecvată. Randamentul la .95 la transformatoare de putere și în acest caz se pot neglija pierderile și S1=U1*I1 S2=U2*I2 6. fac o încercare de funcționare în scurtcircuit la o tensiune redusă în primar. iar liniile care îmbrățișează numai spire ale unei înfășurări formează fluxul de dispersie sau de scăpări. Înfăsurarea secundară fiind străbătută de fluxul util variabil . stă la baza determinării parametrilor și caracteristicilor de funcționare în sarcină.e.e. Caracteristici de funcționare În exploatare un transformator poate funcționa în sarcină sau în gol(U2=0). Rezultă că la transformatoare . La alimentare normală apariția unui scurtcircuit (R=0) la bornele secundarului se consideră caz de avarie. Totuși fabricile de transformatoare. 6. Dacă la bornele a-x ale înfășurării secundare în care s-a indus o t.pierderi în înfășurarea secundară PFe .putere activă primtă P2=U2*I2* . transferul de putere făcându-se prin inducție electromagnetică. va circula prin aceasta un curent I2 iar labornele lui Z va fi o tensiune U2. Liniile câmpului magnetic care se închid prin circuit magnetic și îmbrățișează ambele înfășurări formează fluxul util.m. înfășurarea primară primește de la rețea petere. Bilanțul puterii și randamentul la transformatoare P1=Pw1+PFe+Pw2+P2 η=P1/P2=P2/P2+Pw1+Pw2+PFe P1= U1*I1* .perderi în fier Randanentul nu se dă pe plăcuța indicatoare a transformatorului.pierderi în înfășurarea primară Pw2= R2*I22.m E2 se conectează un receptor de impedanță Z. prin ea va circula un curent alternativ care produce un câmp magnetic alternativ.5.în ea se va induce o tensiune electromotoare(t.) conform legii inducției electromagnetice.6. adică la sarcina pur rezistivă este mai mare de 0.putere activă cedată 2 Pw1=R1*I 1. W w V A A a V Retea reg tens X x 90 . deoarece nu se cunoaște totdeauna caracterul sarcinii transformatorului în exploatare.

La încercarea în gol putem determina: a) raportul de transformare KT=U1/U20=W1/W2 W1. U2=0). avem caz de avarie. Dacă scurtcircuitul apare când transformatorul este alimentat la U=Un. dacă înfășurarea secundară e scurtcircuitată (Z=0.și factorul de putere își păstrează valorile. Factorul de putere la scurtcircuit cosɥk= Pk/U1k*I1k. Transformatorul se consideră că este în scurtcircuit.7.Un transformator funcționează în gol cînd o înfășurare e conectată la rețea iar cealaltă e deschisă (Z= . indiferent dacă e alimentată înfăsurarea de înaltă tensiune sau de joasă tensiune. De aceea încercarea de scurtcircuitare se realizează alimentând transformatorul la o tensiune redusă. exemplu:redresoare. curentul ajungând la valori foarte mari distrugând termic bobinajul. I2=0). de separare c) transformatoare de construcție specială. Tensiunea care se aplică unei înfășurări când cealaltă este în scurtcircuit pentru a obține curenți nominali în înfășurări se numește tensiune nominală de scurtcircuit U1k. Această tensiune este de 4-6% din Un la transformatoare cu P 2000kwA și crește până la 17% la transformatoarele mai mari. regulator de tens A W V A Tensiunea citită la voltmetrul V când I1k=In ajută la determinarea tensiunii nominale de scurtcircuit în procente din tensiune nominală uk(%)=(U1k/U1n)*100 Puterea Pkn citită la wattmetru w când I1k=I1n reprezintă pierderile în înfășurare.W2 – nr spire primar/secundar b) curentul de gol în procente din cel nominal i0(%)=I10/I1n*100 c) puterea P10 citită la wattmetru pentruU10=U1n reprezintă pierderile în fier P10 PFe d) factorul de putere în gol necesar determinării componentelor active și reactive ale curentului I0 este cosɥ0 =P10/U10*I10 Curentul de functionare în gol în procente. 6. în acest caz avem: P1=P10=Pw10+PFe PFe deoarece curentul de funcționare în gol I10 este la transformatoare normale sub 3%. sudare 91 . pe măsură ce scade puterea. pierderile fier . de alimentare . Clasificarea transformatoarelor a) transformatoare de putere pentru rețele de transport și distribuția energiei electrice b) transformatoare de mică putere cum sunt transformatoarele de comandă. iar la transformatoare sub 10kwA crește peste 3%. coptoare.

in aer . cât și pentru secundar.în general cele de puteri mari 6. conectând în serie fiecare înfășurare de fază.in ulei. Conexiunea zig-zag se realizează din 6 bobine egale. acestea nu trebuie să rămână cu circuitul secundar deschis (I2=0) Transformatoarele de măsură de tensiune au în circuitul secundar în general 100V și clasa de precizie 0.între acestea mai răspândite sunt cele trifazate După modul de răcire .5% După numărul de faze . Transformatoarele trifazate Transformatoarele trifazate au câte 3 înfășurări de fază atât pentru primar.8. Câte 2 bobine de pe coloane diferite.polifazate. Determinarea scțiunii conductorilor electrici 7.d) transformatoare de măsură pentru conectarea indirectă a aparatelor de măsură la tensiuni și curenți mari În general transformatoarele de curent au în secundar 1A sau 5A .1. Dimensionarea conductorilor electrici(aflarea secțiunii conductorului) ținându-se seama de următoarele condiții ce trebuiesc îndeplinite simultan.Înfășurările de fază se pot conecta în stea sau triunghi iar pentru înfășurări de joasă tensiune a unor transformatoare și în zig-zag.monofazate . a) rezistența mecanică suficientă a conductorilor b) nedepășirea limitei de încălzire a conductorilor c) nedepășirea unui anumit procent de pierdere de tensiune în conductor d) nedepășirea unui anumit procent de pierdere de putere în conductor e) stabilirea dinamică suficientă la scurtcircuite( în cazul barelor) 92 . apoi înfășurarea de fază se conectează în stea CAPITOLUL 7.

În acest scop sunt prevăzute anumite limite de pierderi procentuale de tensiune în rețele. densitatea de curent la pornirea motoarelor(max 20A/mm2 la Al și max 35A/mm2 la Cu) 2. și apoi valoarea obținută se rotunjește în plus la valoarea secțiunii normalizate c) se verifică la încălzire secțiunea obținută . de materialul din care este construit. Prima cale: a) se calculează cu ajutorul formulelor intensitatea curentului care va circula prin conductor. este necesar să se asigure la bornele acestora o tensiune cât mai apropiată de cea normală a lor . Instalații monofazate 93 . la dimensionarea conductorilor. O încălzire exagerată ar determina izolația și ar putea da naștere la incendii în instalațiile de utilizare sau ar produce pierderi mari de energie(prin căldura degajată). În instalațiile de forță (alimentare electromotoare) se mai verifică secțiunea la: 1. Acestea depind de secțiunea conductorului. adică din tabele alegem secțiunea corespunzătoare curentului calculat c) verificăm cu ajutorul formulelor dacă această secțiune corespunde la piederea de tensiune admisă. se mărește secțiunea aflată. de tipul și grosimea materialului electroizolant. b) se determină secțiunea cu ajutorul formulelor pentru o pierdere de tensiune. Pentru evitarea supraîncălzrii. trebuie respectete. adică să se evite o pierdere de tensiune prea mare pe conductori de alimentare . adică se verifică dacă intensitatea curentului care circulă prin conductor nu este mai mare decât cea maximă admisă din catalog. În cazul în care curentul din conductor este mai mare decât cel admis .2.Condiția esențială la dimensionarea conductorilor e aceea de a nu se depăți o anumită limită de încălzire a lor. pierderea maximă de tensiune la pornirea motoarelor A doua cale: a) se calculează cu ajutorul formulelor intensitatea curentului care va circula prin conductor b) stabilim secțiunea care să corespundă la încălzire . branșamente și instalatii de utilizare care nu trebuiesc depășite . Formula prin care se determină secțiunea unui conductor la pierderea de tensiune : ΔU=R*I unde R=l/γS=γ*l/S= ΔU=l*I/γ*S= l*I/γΔU l=lungimea conductorului în metri I=intensitatea curentului electric în A γ=conductibilitatea(se ia din tabele în funcție de material) ΔU=pierderea de tensiune în Volți 7. Pentru funcționarea normală a receptoarelor electrice . Pentru determinarea secțiunii conductoarelor calculul poate fii făcut în 2 moduri. intensitățile maxime amisibile ale curenților prevăzute în cataloage sau normative.

95.3mm2 c) se verifică secțiunea obținută la încălzire . Instalații trifazate Când se dă pierderea de tensiune în volți ΔU S= *l*I/γ*ΔU= pentru sarcini neinductive 94 . γ=57. montați în tub.8=7.3. Un receptor având P=6kw. Rezultatul este același pentru oricare metodă o folosim 2.6=12.3mm2 la tabele găsim valori de 6 și 10 mm2 . Ce secțiune va avea conductorul dacă se admite o pierdere de tensiune ΔU=3% ΔU=3/100*120=3. intensitatea max de 41A .6 a) I=P/U=6000/120=50A b) S=2*l*I/γ*ΔU=2*25*50/57*3.situat la 40m față de tablouș la U=220V.8V b) S=2*l*I/γ ΔUV=2*40*26/32*8. cosɥ=0. l=25m.18mm2 c) verificăm secțiunea obținută la încălzire –din tabel avem pentru S=16mm2=73A 50A 7. cosɥ=1.a) când se dă pierderea de tensiune în V S=2*l*I/γ ΔU pentru sarcini neinductive (2 conductori la monofazat) S=2*l*I/γ ΔUcosɥ pentru sarcini inductive b) când se dă puterea de tensiune în procente de tensiune U(ΔU%) S=100*2*l*I/γ* ΔU%*U respectiv S=100*2*l*I/γ* ΔU%*U cosɥ Aplicații: 1. deci mai mare decât 26A( conform tabelului) A doua cale: a) după ce determinăm curentul absolut I=26A se alege din tabele pentru 2 conductori de Al conectați în tub s=6mm2(30A) b) verificam căderea de tensiune din conductor dacă nu depășește 4% ΔU%=100*2*l*I/γ*S*U=100*2*40*26/32*6*220=4. γAl=42 iar pierderea de tensiune e 4% din U. și alegem valoarea superioară de 10 mm2 sau cu pierderile în procente S=100*2*l*I/γ* ΔU%*U=10*2*40*26/32*4*220=7. Din tabelele pentru 2 conductori din Al. η=0. Un circuit alimentează un motor monofazat de 5kw. u=220V.92% deci 4% procentul de predare de tensiune fiind mai mare decăt cel admis vom alege treapta superioară de secțiune Δ=10mm2. Ce secțiune va avea conductorul? Prima cale: a) Curentul absorbit I=P/U*η*cosɥ=5000/220/0.9 . η=1 e alimentat prin conuctori de Cu prin tub de protecție.9=26A 4% din 220=8.95/0.

Receptoare cu funcții de scurtă durată – în care pauzele sunt mari și receptoarele revin la temperatura ambientală 3. conductorii sunt din Al.6→ standardizat 10mm2 c) se verifică la încălzire conductorii. lungimea l=40m. la I=120V. Avem 3 regimuri 1. iar pierderea de tensiune admisă ΔU=2. Receptoare cu funcții de lungă durată.5%. Determinarea curentului de calcul al secțiunii La dimensionarea secțiunii conductorilor trebuie să avem în vedere regimul de funcționare al receptoarelor alimentate cu energie electrică. acestea ajung la o temperatură stabilită (T) mai mare decât a mediului ambiant 2.Un ciclu TC=Ta+To Ta timp de acționare To timp de pauză 95 . Un circuit trifazat alimentează 24 de lămpi câte de 60w. Din tabelul de mai jos la 3 cond→36A˃12A 7.4.S= *l*I/γ*ΔUcosɥ=pentru sarcini inductive Aplicații: 1. S=? a) P=η*Pe=24*60+1440w→I=P/U=1440/120=12A→ ΔU=2. Receptoare cu funcție intermitentă de scurtă durată (ciclu de 10 minute) in care receptoarele în timpul funcționării nu ajung la temperatura ambientală.5/100*120=3V b) S= *l*I/γ*ΔU= S= *40*12/32*3=8.

trifazat IC=P/√3*U P suma puterilor nominale ale lămpilor.3 4. cos φ În cazul lămpilor cu luminiscenta b) pentru electromotoare cu funcționare continuă monofazat IC=P/U .15 – factor stabilit prin normativ pentru acest regim de funcționare 7.3 sau 30% și în acest caz vom folosi o secțiune a conuctorului mai macă .3 4. Intensitatea curentului de calcul se află diferit la circuite electrice pentru receptoare individuale față de coloane electrice pentru alimentare – Tabel de distribuție 7.9 3. Determinarea curentului de calcul al secțiunii pentru coloane În cazul coloanelor electrice care alimentează unul sau mai multe circuite intervine în calcul un coeficient numit coeficientul de cerere K Pentru coloane monofate Ic= Pentru coloane trifazate Ic= P.15*P* /√3*U 1.2.7/10 .4.În cazul acestor receptoare intervine un element nou în calculul secțiunii și anume durata relativă de acționare DA reprezentând raportul dintre durata efectiva de funcționare a receptoarelor si durata ciclului.5 2. trifazat IC=1.3 5.puterea normală în cazul electromotoarelor cu funcționare continuă și 1.5 8 K se ia din tabele pentru diferite categorii de receptoare 96 .4. trifazat IC=P/√3*U P putere utilă (nominală) η randament la sarcină normală c) pentru electromotoare cu funcționare intermitentă monofazat IC=1.7 2.elm) 4 6 8 10 15 15 20 30 Ka 1.15*P* /U . Exemplu : un electromotor care funcționează 3 minute și are pauză 7 minute are ΔA=3/3+7=0.în funcție de nr electromotoarelor dat în tabel n (nr.1 Determinarea curentului de calcul al secțiunii pentru circuitelor electrice a) pentru instalații de iluminat monofazat I=P/U .15*P* /√3 în cazul electromotoarelor cu funcționare intermitentă și de scurtă durată Ka=1.

16 0.56 0.cladiri publice.00 0.45 0. compresoare. morteze. freze deroti dintate etc.50 0. tehnico-administrative .00 0.locuinte si similare kc 3 kw 4 cosφ 5 0.67 0.intermitent(macarale .cu rezisenta(încarcare periodică) .75 0.72 0.50 0. transportoare cu bandă.12 0.automate de sudare cu arc .68 0. strunguri revolver.95 0.60 0. pentru topit otel .de inductie pe JF cu compensare -cu bai de sare Redresoare pentru acoperiri metalice Instalatii de iluminat electric: . pompe.09 0.85 0. prese cu excentric .85 0. cerere benzi rulante.cu mai multe posturi de lucru .54 0.35 0.continuu( ventilatoare. mese de ridicat .78 0.15 0.35 0.80 0.45 0.18 0.durata mica de actionare(DA=25%) .65 0. unelte portabile) . actionate individual ( tambure de curatat.50 0.45 0.cu arc pentru metale neferoase .Date de consum pe categorii de receptoare Categorii de receptoare 1 2 Coeficientii Motoare electrice de actionare cu regim: De .45 0.) .durata medie de actionare (DA=40%) Agregate de sudură: . actionate individual (strunguri normale masini de gaurit.80 0.80 0.10 0. corespunzator foarfece de taiere la rece etc.70 0. aeroterme.masini de sudare cap la cap .30 0.50 1.25 0.35 0.60 0. prese putere cu arbore cotit .67 0. concasoare.40 0.22 0.44 0. de mori cu bile.normal .08 0. sincrone/asincrone) factorul . instalații de si prepararea pămîntului etc.)cu: .65 0.15 0.18 0. masini portabile etc.hale industriale și de exterior . polizoare.05 0.95 97 .30 0. ciocane cu transmisie .50 0.transformatoare de sudare cu arc .60 0.masini de sudare continua Cuptoare electrice: .80 0.70 0.45 0.cu un singur post de lucru .74 1. cai cu role .13 0.20 0.67 0.greu . strunguri automate sau de cojit. funiculare.65 0.70 1. coleranguri .) .35 0. actionate individual (prese de stantat .35 0.grup motor-generator(DA=60%) .foarte greu .35 0. freze .cu arc. masini de forjat si trefilat.

iar greutatea lui va fi de numai 48% din greutatea conductorului de Cu. numit curent de scurgere prin volum notat Ivol.CAPITOLUL 8 RETELE ELECTRICE Materiale conductoare Principalele materiale conductoare utilizate în domeniul electricității sunt Cu și Al a) Cuprul are următoarele proprietăți:  are mare conductibilitate electrică(al doilea după argint)  este durabil(poate fi ușor tras în fire )  este maleabil(se prelucrează ușor)  are o bună conductibilitate termică  se lipește și se sudează ușor Pentru conductoarele electrice se folosește Cu obținut pe cale electrolitică pentru a fi cât mai pur ( pentru a avea o cât mai mare conductibilitate electrică . 98 .astfel: dacă temperatura crește .aliaj cu zincul b) Aluminiul – este folosit foarte mult în instalații electrice . siliciu. Caracteristicile principale ale materialelor electroizolante sunt. Deși rezistența electrică a acestor materiale este foarte mare .De aceea în mediile umede se vor folosi materiale electroizolante cu proprietăți speciale în vederea menținerii rezistenței de izolație. totuși prin intermediul lor mai trece un curent. Umiditatea mediului produce scăderea rezistenței de izolație . rezistivitatea scade. Al rezistă bine la coroziune datorită unui strat de oxid de Al care se formează pe suprafața sa . față de pământ sau față de circuitele magnetice.cel de Al trebuie să aibă secțiunea transversală cu 60% mai mare . Pentru a obține o rezistență mai mare se utilizează aliajele de aluminiu. Acest strat înrăutățește contactul electric și nu permite lipirea Al. iar o anumită parte din curent trece pe la suprafața materialului numit curent de scurgere la suprafață Isup. Se mai utilizează și aliaje ale cuprului : bronzul și alama bronzul – aliaj al Cu cu Staniu(cositor). rezistența de volum și de suprafață și rigiditatea dielectrică.În atmosferă normală . Rezistivitatea electrică a materialelor electroizolante variază în funcție de temperatură și umiditate. Pentru ca 2 conductoare. unul de cupru și celalalt de aluminiu de aceeași lungime să aibă aceeași conductibilitate.Greutatea lui specifică e cam de 3 ori mai mică decât la cupru iar rezistenta mecanică e relativ redusă.1. deoarece are o buna conductibilitate electrică. deci va scădea și rezistența de izolație a aparatelor și cablurilor electrice. și se utilizează la izolarea circuitelor electrice între ele . De aceea se evită astfel de legături. În cazul în care conductor de Al este legat de unul de Cu se produce o reacție chimică care duce la degradarea materialului. 8. cadmiu alama . Materiale electroizolante – opun o rezistență foarte mare trecerii curentului electric.

întărirea sau fisurarea. În medii umede anumite materiale electroizolante au o bună comportare ca : mică. exemple: -pertinaxul. bachelita se utilizează în construcția aparaturii electrice. la un moment dat se produce străpungerea dielectricului și curentul crește brusc.țesătură inpregnată cu rășini -sticlotextolit.materialelor electroizolante(dielectrice) nu permit trecerea curentului electric cand conductorii se găsesc între 2 armături care se află sub tensiune. de valoarea tensiunii aplicabile și de grosimea dielectricului. Durata de funcționare a izolației se reduce la jumătate cu fiecare ridicare a temperaturii cu 10 peste limita maximă admisă.2.rășini electroizolante (policlorura de vinil. bachelita. Amintim h=rtia si cartonul electrotehnic. prin urmare proprietățile lor dielectrice scad foarte mult. c) proprietăți de a rezista la funcționare în medii umede . se folosesc la izolarea conductoarelor. tuburi lenoxinice 3-mase plastice au proprietăți electroizolante bune. proprietățile lor dielectrice scad și apare îmbătrânirea izolației .Rigiditatea electrică . rășini epoxidice) policlorura de vinil. Principalele materiale electroizolante 1. Ebonita-cauciuc vulcanizat cu 32% sulf are rezistență mare la socuri. Au dezavantajul ca sunt higroscopice. flexibilitate deosebită prelucrare ușoară.fie unor procese fizice cum ar fi topirea. 99 . ebonită. materiale ceramice. 8. el poate fi străpuns la o valoare mai mică a tensiunii Prin rigiditate dielectrică înțelegem că tensiunea la care se produce străpungerea dielectricului când grosimea sa este egală cu unitatea (1 cm) . de încovoiere) b) proprietăți termice – pentru a nu-și pierde capacitarea electrică de izolație electrică la diferitele regimuri de temperatură.elastomerii. Străpungerea depinde deci de natura materialului electroizolant. Cu cât grosimea acestuia este mai mică. Asta nu înseamnă că dielectricul va putea opri trecerea curentului electric oricare va fi mărimea tensiunii U aplicată armăturii lor.cauciucul natural și artificial și cauciucul siliconic.și se fabrică ușor prin turnare și presare. Dacă materialele sunt încălzite peste această limită.fibră de sticlă cu rășini 4.au o rezistență mecanică mare . a plăcilor de borne și a carcaselor 2.sticla.Pentru fiecare material se stabilește temperatura maximă pe care o poate suporta fără ca proprietățile lui să se înrăutățească.se utilizează la izolarea conductoarelor. 8. rezistență mecanică mare. rigiditatea se măsoară în kw/cm.Proprietațile fizico-chimice ale materialelor electroizolante sunt a) proprietăți mecanice – pentru a rezista la sarcini mecanice(de tracțiune. Dacă tensiunea crește. Cauciucurile siliconice rezistă bine la temperaturi. Stabilitatea termică a materialelor electroizolante este foarte importantă .3. mătasea artificială. îmnuierea.hârtie impregnată cu rășini -textolitul. și preț redus. Îmbătrîmirea se datorează fie unor procese chimice cum ar fi oxidarea sau polimerizarea izolației.materiale electroizolante fibroase.

8. Prima literă(sau grup de litere) din simbol C-cabluri de energie de joasă și medie tensiune F.cabluri și conductoare de telecomunicații În cazul utilizării condoctoarelor din Al prima literă est A urmată de litera sau grupul de litere de mai sus. au însă fragilitate mare și nu rezistă la socuri termice. se face cu ajutorul literelor. electrice și mecanice. măsură. Avem: a) conductoare izolate și neizolate pentru transportul energiei electrice b) conductoare pentru instalații fixe și mobile c) conductoare pentru ascensoare d) conductoare pentru branșamente la construcții civile și industriale e) conductoare navale f) conductoare pentru exploatări miniere și petroliere g) conductoare pentru autovehicule h) conductoare pentru sudare electrică și echipamente electrotermice i) conductoare pentru comandă. Mica are foarte bune proprietăti termice .unul sau mai multe fire izolate.materiale electroizolante ceramice – au o bună rezistență la umezeală.cabluri de comandă și control T.4. peste care se asează un înveliș de protecție împotriva coroziunii. Simbolizarea cablurilor. la temperatură . Criteriul cel mai important de clasificare al conductoarelor electrice este domeniul de utilizare deoarece atât gama de tensiuni și frecvențe de utilizare cât și timpul constructiv.conductoare pentru instalații electrice fixe M-cabluri și conductoare pentru instalații electrice mobile CS. uneori acesta e prevăzut cu un înveliș metalic de protecție mecanică.5.cabluri de semnalizare CC. 6. Clasificarea și construcția conductoarelor electrice 1 Clasificarea.și la sarcini mecanice. peste care se află o izolație cu sau fără înveliș protector c) cablu. În industria electrotehnică se utilizează o mare varietate de conductoare și cabluri. 100 . semnalizare și control Conductoarele pot fi monofilare(1 singur fir) sau multifilare( secțiunea este formată din mai multe fire Din punct de vedere constructiv avem a) conductor neizolate.materiale electroizolante minerale mica și sticla. Materialul conductor poate fi folosit neizolat sau izolat cu unul sau mai multe straturi de material izolant.unul sau mai multe fire neizolate răsucite între ele b) conductor izolat. răsucite între ele. Pentru a mări rezistența mecanică a conductorului electric.toate cuprinse într-o mantă etanșă peste care se aplică învelișul protector 2.alcătuit din unul sau mai multe conductoare .

cablu din Cu.armatura din banda de otel I – inveliș exterior de protectie din material fibros impregnat Exemple ACYY. manta sau invelis exterior din PVC P. manta sau invelis exterior din PVC 2YY .cablu cu izolatie de hartie impregnata si cu manta de Pb CSYY.cu izolatie si manta din PVC 3.cablu de semnalizare H. conductorul este din Cu Y-izolatie.Cabluri pentru instalatii electrice fixe Exemplu AFY.cablu din Al cu izolatie din PVC FY.cablu pentru instalatii electrice mobile cu izolatii si cu manta din PVC executie mijlocie C.ecran de Cu E.cablu pentru instalatii electrice mobile U.cablu din Cu.izolatie din PVC 4.izolatie de hârtie Y-izolatie. manta sau invelis exterior din polietilena H( după C) izolatie din hartie S.Cabluri de comanda. cu izolatie din PVC A-Aluminiu F -cablu pentru instalatii electrice fixe Y. medie.(la inceput).1.cablu de semnalizare . cu izolatie si manta din PVC 2.G(la sfarsit) executie usoara. semnalizare si control CC.ecran P. grea Exemplu MYYM.manta de Pb E-ecran din folie de Al sau hârtie metalizată Exemple CCHP.Cabluri de energie A(la inceput) conductor de Al cand lipseate .cablu din Al cu izolatie si manta din PVC CYY.M.manta de Pb Ab.(a doua litera) izolatie din cauciuc 101 .cablu de comanda si control CS.izolatie.Cabluri pentru instalatii electrice mobile M.

verde.50m. atunci când se lucrează sau se înlocuiesc Culorile conductorilor sunt .se face în șanțuri ale căror dimensiuni se dau în proiect. 102 . cablul electric se montează la o adâncime de cel puțin 1.1. În exteriorul clădirilor din incintelor consumatorilor se execută rețelele subterane de cablu. rezerva se obține prin montarea ondulată a cablurilor în plan orizontal. Iar când cablurile de electricitate sa intersectează cu un cablu de telecomunicații acesta din urmă se așază deasupra iar cablurile de electricitate se protejează prin introducerea lor pe o lungime de 2 m într-un tub de beton. Pozarea cablurilor .5.albastru și roșu -conductorul neutru e marcat întotdeauna cu culoarea roșie 8. bătându-se bine cu maiul fiecare strat.20m . verde și albastru .iar la traversarea unei căi ferate la o adâncime de cel puțin 1. pentru a se putea identifica ușor fazele respective.cabluri cu 3 conductori galben.5 m la capete.și peste peste nisip se asază un strat de cărămizi dispuse pe lat.cablu pentru instalatii electrice mobile cu izolatie si manta din cauciuc. La pozarea cablurilor se recomandă să se prevadă o rezervă cu lungimea de circa 1. Se evită pozarea cablurilor în straturi suprapuse(etajate) datorită intervenției ulterioare dificile. se stabilesc punctele în care se vor executa procesele de legătură sau derivație. gros de 100mm. La intersecția cablurilor de joasă tensiune cu cele de înaltă tensiune . iar la ieșirea din tub cablul se va sprijini pe un prag de pământ bătut pentru a nu deteriora armătura cablului. cele de joasă tensiune se așază deasupra cablurilor de înaltă tensiune. termice . curat și uscat. Conductoarele izolate ale cablurilor sunt colorate diferit . cu executie grea. se examinează traversările de drumuri . se depistează existența altor rețelelor electrice. Se așază peste cablu un al doilea strat de nisip de 100mm . Adâncumea șanțului pentru cablurile de joasă tensiune este de minimum 800mm.cabluri cu 4 conductori galben.se compun din : cablul propriu-zis. Linii electrice în cablu.Exemplu MCCG. Pe fundul șanțului se așază un strat de nisip. Raza de curbură a cablurilor cu izolație de hârtie sau PVC va fi de15 ori diametrul cablului respectiv 8. iar lătimea la suprafață sa fie cu circa 100mm decât lătimea pe fund care va fi cel puțin 350mm.sau hidrotehnice. Dacă rețeaua electrică este traversată de o șosea . accesoriile și materialele necesare pentru pozarea cablurilor.5. necesară pentru a se permite introducerea sau înlocuirea cutiilor terminale și a manșoanelor. căi ferate.Pe trasee lungi. În ambele cazuri se introduc tuburi de oțel sau beton . Se umple apoi șanțul cu pământ în straturi de căte 200mm.cabluri cu 2 conductori galben și verde . cablul se așază pe fundul șanțului șerpuit pentru a nu fi supus la eforturi de tracțiune când pământul va fi bătătorit peste el. Pe baza proiectului se identifică traseul .

Desfășurarea cablului de pe tambur și pozarea se face dacă în decurs de 24h înaintea desfășurării temperatura nu a scăzut sub 0 pentru cabluri cu izolație de hârtie +4 pentru cabluri cu izolație și mantă de PVC Înainte de derularea cablului de pe tambur se verifică izolația cablului magaohmetru de 1000V. Sunt din țeavă de alamă cositorită. la locul de înnădire . și apoi se strâng cu ajutorul cleștilor. se curăță și apoi se introduc într-un papuc de cupru. Conductoarele cablului derivat se dezizolează pe o lungime de 25-30mm . acestea fiind executate din fontă. Capetele conductorilor se introduc în aceste CLP și se presează și apoi se izolează.mecanici). Se toarnă 103 . în așa fel încât să poată fi așezate cap la cap. Conductorul de nul trebuie să fie plasat în colțul de jos al pătratului. Se așază cele două capete de cablu pe 2 suporturi metalice sau de lemn.capetele de cablu trebuie să fie petrecute. Derivațiile din cablurile subterane se realizează prin intermediul manșoanelor de derivație. pentru a menține o distanță egală între capetele vinelor conductoare.Înnădirea cablurilor se realizează cu ajutorul clemelor de legătură cu prelungire CLP. care are sub locul de montare cu secțiunea pătrată. se verifică dacă capetele cablului sunt închise ermetic.Acești papuci se prind cu șuruburi în clemele de derivație fixate pe conductoarele cablului principal. Una din operațiile importante la cablurile subterane este aceea de îmbinare.). pentru a putea fi mai ușor prelucrate.5..5m. Se scot capetele cablurilor din manșon și se leagă bine cu sârmă învelișul exterior al cablurilor imediat sub locul însemnat . Manșonul se execută din fontă . respectiv aluminiu. Indiferent de locul unde sunt amplasate cablurile. din 2 jumătăți și un capac având 2 brățări de prindere și șuruburi din bronz pentru punerea la pământ. Pentru realizarea unei legături electrice și mecanice între 2 porțiuni de cablu se folosesc manșoanele de cablu care pot fi de întărire sau derivație. Conductoarele se intoduc în cleme speciale de Al și se străng cu ajutorul unor clești speciali(hidraulici. încă de la pozarea lor unul peste altul pe o lungime de 1-1. 8. cu latura de 25-30cm. Înainte de începerea operației de înnădire . Apoi se așază pe fundul șanțului jumătatea inferioară a manșonului și se introduc provizoriu capetele cablului. La locul insatlării manșonului se sapă o groapă.ML-55. Se îndepărtează astfel conductoarele cablului una de alta prin curbare lentă și se introduc în niște distanțiere (șabloane) . se îndepărtează cablul pe o lungime de 40-50cm. Se taie capetele cablurilor cu fierăstrăul. Cablul principal se dezizolează și apoi se distanțează conductoarele astfel încât ele să formeze colțurile unui pătrat. Se dezizolează apoi cablul .2.ML-60etc. Apoi racordurile și conductorii dezizolați se izolează cu polietilenă. Fasonarea conductoarelor poate fi făcută manual. însemnându-se locul până unde urmează să se îndepărteze învelișurile izolatoare . confecționate din porțelan sau din lemn fiert în ulei de in. La cablurile de Al se folosește sudarea sau îmbinarea la rece. Manșoanele de legătură pentru cablurile de joasă tensiune se execută în mai multe mărimi marcate în funcție de diametrul gâtului de intrare a cablului în manșon(ML-45. eliberându-se astfel conductoarele cablului. Dacă se observă o degradareaa izolației de capăt . La cablurile de joată tensiune se folosesc cleme în formă de T.

pe o porțiune de 30mm se scoate izolația astfel încât capătul superior al locului dezizolat să fie la 15-20mm față de capacul manșonului. Se scot capetele vinelor din cablu. Capacul cutiei se execută din bachelită prevăzut cu 2 sau 4 orificii pentru ieșirea vinelor cablului. apoi se scot vinele cablului prin manșonul. Se intoduce cablul în manșonul terminal și se toarnă masa izolantă. executată de la linia electrică de distribuție până la contorul electric de la consumator.Aceste manșoane sunt de interior(executate din fontă) sau de exterior(executate din fontă sau tablă de oțel sudată). se dezizolează și se montează pe ele papuci. Părțile principale ale branșamentelor sunt a) branșamentul propriu-zis care conține o legătură de la linia electrică aeriană sau subterană până la firidă(nișa de branșament) 104 . încât masa izolantă ce se va turna să pătrundă între fire și să împiedice intrarea umezelii în interiorul cablului. 8.masa de umplutură la capătul unui cablu de izolație de hărtie care alimentează un abonat sau bornele unui tablou de distribuție trebuie să se monteze un manșon terninal. acestea pot fi :aeriene sau subterane.6 Branșamente Branșamentul electric reprezintă instalația de joasă tensiune destinată alimentarii cu energie electrică a unui consumator.

3 sau 4 conductoare cu secțiunea de la 1.coeficient ce ține cont de numărul cablurilor pozate alăturat. cablurile sunt supraetajate (se aplică între straturile de cabluri 105 . Se fabrică cu 2.și înveliș electric din PVC. unde K este un coeficient de corecție care ține seama de condițiile de pozare și de mediu și se determină cu formula K=K1*K2*K3. K2. cu manta de Pb. curentul maxim de sarcină Imax sarc care trece prin cablu trebuie să satisfacă relația Imax sarc K Imax adm. Amintim câteva tipuri de cabluri: 1. pagina 158-159 ) Pozarea cablurilor se face conform normativului NTE007/08/00 cu următoarele precizări: cablurile se pozează în șanțuri între 2 straturi de nisip de circa 10 cm fiecare. Pentru tipurile de cabluri produse în țară. în care K1. Reguli de pozare în pământ.7. și pamânt rezultat din săpătură. cu izolație de hârtie sau PVC. armate cu manta exterioară de PVC. 8. CYABY. din care s-au îndepărtat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor). CHPABY. Se fabrică cu 2.3 sau 4 conductoare cu secțiunea de la 16/400mm2 2. ACYABY. cabluri cu izolație din PVC . care se leagă la cablul rețelei de distribuire de joasă tensiune cu ajutorul unui manșon de derivație sau la rețeaua electrică aeriană cu ajutorul unei cutii terminale montate pe stâlp.PVC.b) firida(nișa de branșament) care reprezintă un gol paralelipiped amenajat în zid sau construit special.Ol. peste care se pune un dispoziv avertizor( de exemplu benzi și/sau plăci de avertizare. cabluri cu conductori de Cu sau Al. Cablurile utilizate la branșamentul electric subteran pot fi cu conductori de Cu sau Al.(vezi și NTE007/08/00.stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi de asemenea compactat. armate cu benzi de Ol. bolovani sau alte corpuri străine) și compactat până se obține o grosime de10-15cm și o suprafață netedă și fără fisuri.și manta exterioară de PVC. La dimensionarea cablurilor pentru branșamente se va ține seama de puterea instalată la comutator și de încarcarea maximă admisibilă a cablului Imax adm indicată în normele interne sau cataloagele producătorilor.5Al)/400mm2 3. . cu manta de Pb. Se admite acoperirea cablurilor din șanț cu pământ prelucrat .coeficient ce tine cont de rezistența termică specifică a solului. CYPABY. cu izolație de hârtie în manta de Pb. Utilizarea plăcilor avertizoare este recomandată în următoarele situații a) când este necesară o protecție meanică suplimentară b) atunci când în șanțuri . ACHPABY. armate cu benzi de Ol. cu izolație și manta din PVC. cabluri cu conductori de Cu sau Al. în care se montează echipamentul necesar protejării coloanei electrice și distribuției energiei electrice c) coloana electrică care constituie legatura dintre echipamentul firidei și contorul abonaului Branșamentele electrice subterane la abonați se realizează prin cabluri electrice subterane. astfel încât granulația să nu depășească 30 mm. fără pietre . ACYPBY. și K3 – coeficient funcție de temperatura solului.5(2. selecționat din stratul superficial al taluzului.

canale. depozite și în alte spații cu pericol de incendiu. 106 .se vor trece in mod obligatoriu orice modificare de traseu fata de proiect.poduri de cabluri.de regula mansoane in subsoluri. Traseele subterane de cabluri se marcheaza prin borne de marcare la suprafata sau prin tablete de marcaj pe cladiri. d) cabluri de iluminat public. Cablurile pozate in jgheaburi se marcheaza numai la capete.tehnologice. -Tensiunea (kw) .cablurile cele mai apropiate de mansoane trebuie protejate cu caramizi.anul de pozare Toate mansoanele de legatura sau de derivatie. Intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune(de aceeasi tensiune)pozate in acelasi sant la distante intre ele de pana la 10 cm.galerii.cupru sau aluminiu si trebuie sa aiba inscris pe ele..in zonele verzi din cartierele de locuinte.1 Marcarea cablurilor Cablurile pozate in incaperi.placi din beton. Dupa pozare.retelele de cabluri trebuie pozate de regula pe partea necarosabila a strazilor sau ai anumite conditii.atunci cand in desenele de executie.cu etichete de identificare.poduri si puturi de cabluri. se monteaza distantoare amplasate pe traseu la intervale care sa asigure distantele minim prescrise intre cabluri.c) deasupra manșoanelor Se evită pozarea cablurilor suprapuse în straturi(etajate) atât din cauza influențelor termice defavorabile cât și a unei intervenții ulterioare dificile la cablurile inferioare. 8. Nu se realizeaza.etc. dinspre partea cu cladiri înspre zona carosabila este: a) de distributie de joasă tensiune b) cabluri de distributie de medie tensiune c) cabluri fir-pilot pentru teleconducere.marca de identificare a cablului din jurnalul de cabluri .la trecerile dintr-o constructie de cabluri in alta. Etichetele pentru cabluri se confectioneaza din plumb.pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor industriale .situate in apropierea mansonului trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de 25 cm. cand este necesara micsorarea acestei distante.Cablurile pozate in pamant se marcheaza si pe traseu din 10 in 10 m. se marcheaza cu etichete de identificare la capete. Se admite adoptarea acestui mod de pozare pe baza de justificare tehnica-economica atunci cand solutia rezulta ca favorabila fata de cea de pozare intr-un singur strat.precum si terminalele trebuie sa fie prevazute deasemenea. Ordinea de asezare a cablurilor electrice sub trotuare.traseele de cabluri nu pot fi indicate pe plan prin cote fata de constructii fixe. 2. cablurile de energie care necesita innadirea se mansoneaza in exteriorul acestor spații sau se protejeaza pe portiunea de innadire cu elemente cu rezistente mecanice și la foc.In orase si in zone locuite.7. Cablurile electrice pozate in pamant. material plastic.la incrucisari cu alte cabluri .

Din acest motiv o instalatie electrică cuprinde mai multe circuite.Pe de alta parte. 8.(continuitate.Se recomanda ca numar de mansoane de legatura pe 1 km de linie nou construita pentru cabluri cu teniunea 1-30 KV.decat cele executate special pentru astfel de situatii.8. Tablouri de distributie Prin linii electrice aeriene sau subterane se realizeaza alimentarea cu energie electric a marilor consumatori. fara praf.care sunt inchise in cutii protectoare sau in dulapioare metalice si nu se pot monta in incaperi cu pericol de explozie sau de incendiu.7.) Incercarile dupa montaj si in timpul exploatarii se fac conform prevederilor din Normativul de incercari si masurator la echipamente si instalatii electrice PE H6.sa fie de maximum 4 bucati Un numar mai mare de mansoane (pana la 6 bucati) se admite numai pe baza unei aprobari.Apare deci necesitatea ramificarii acestor circuite. Tablourile de distributie se confectioneaza numai din material necombustibile si nehigroscopice. 2) Tablourile protejate. precum și înlocuirea siguranțelor care sau topit c) Sa distribuie energie electrică la mai multe circuite pentru ca in cazul arderii unei sigurante sa nu se intrerupa funcționarea tuturor consumatorilor(protectie selectiva).Aceste dispozitive sunt amplasate in Tablouri de distributie.fara pericol de incediu sau de explozie).fata de masa.dulapuri si nise.care sa protejeze receptoarele si cablurile la scurtcircuite si suprasarcină. Se marcheaza prin borne schimbarile de directie. Se recomanda ca pe cutii. Bornele se fixeaza lateral de cablu la 0. dupa instalare sa se inscriptioneze tensiunea de functionare. 8.dupa cum o cere situatia respectiva.de axul lui cu plan de inscriptie orientala spre cablu.8 m. Distanța dintre bornele de marcaj pe traseele secțiunii în afara zonelor locuite este 100 m. Numarul receptoarelor alimentate de la un singur circuit este insa limitat.De asemenea pe circuite trebuiesc montate anumite dispozitive(aparate. La traversarea unei cai ferate reperarea cablurilor se face prin tablite indicatoare pe ambele parti ale acesteia.de masurat si de protecție necesare distributiei energiei electrice.rezistenta de izolatie intre faze.Ele pot fi: 1) Tablourile neprotejate (deschise care nu sunt protejate contra atingerilor si deteriorarilor mecanice si se monteaza in incaperi uscate. Tablourile de distributie au urmatoarele functii: a) sa fixeze si sa protejeze aparatele de manevra. b) să permit localizarea defectelor produse prin suprasarcini sau scurtcircuite. Se interzice amplasarea tablourilor de distributie in poduri si in subsoluri de cabluri cu exceptia cazurilor prevazute in mormativul PE 107. alimentate de la o singura sursa.traversarile de sosele si intersectiile cu alte canalizari subterane. 107 .de la societatea care exploateaza linia de cablu.2 Încercarea cablurilor Incercarile cablurilor la receptie sau in etape intermediare inainte de montaj se face conform indicațiilor furnizorului de cabluri.intensitatea curentului poate fi uneori prea mare pentru un singur circuit.

Dupa modul de instalare avem: 1) Tabloul de bransament -care asigura racordarea cladirii la reteaua de energie si protectia generala. -200 mm pana la bariere de protectie.8.reparatii si verificari. trebuie prevăzută o distanță de conturnare de 30mm și o distanță de izolare în aer de 15mm. tablourile de distributie se clasifica: -Tablouri capsulate. 8.Aparatele de protectie.cat si circuitele de intrare si iesire din tablourile de distributie se eticheteaza clar si vizibil astfel incat sa fie usor de identificat pentru manevre. Pentru depozite de material combustibile. -Tablouri deschise. Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 kw inclusiv si tablourile santierelor se prevad cu disjunctor general. Tablourile de distributie se prevad cu intrerupatoare generale.pereti). Tablourile de distributie pentru industrie Pentru distribuția energiei electrice la consumatorii de putere mai mare se folosesc constructiv Din punct de vedere constructive.daca sunt racordate direct la reteaua de joasă tensiune a furnizorului energie electric sau daca sunt alimentate prin posturi de transformare proprii.3m.Se admite montarea de sigurante fuzibile generale cu conditia ca toate receptoarele de forta ale acestora sa fie prevazute cu protecție la scurtcircuit.Ele se monteaza intr-o firidă prevazuta cu o usa metalica ce se poate deschide numai cu o cheie speciala de catre electricienii întreprinderii de distributie a energiei electrice.Intre partile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou de distributie precum si intre acestea si elemente si părti metalice legate la pământ.1 Tablourile de distributie pentru locuinte Tablourile de distributie pentru locuinte servesc la asigurarea protectiei circuitelor electrice din cladirile respective.de separare. Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tabloului fata de pardoseala sa nu depaseasca 2. Tablourile si stelajele trebuie protejate impotriva coroziunii. 3) Tabloul de apartament -asigura distribuirea si protejarea circuitelor din apartament Tablourile de distributie de firidă se executa din profile metalice si cuprind sigurante fuzibile. 108 .2. 2) Tabloul de firidă-care asigura distribuția și protecția mai multor apartamente.Sa se recomanda sa nu se amplaseze tablourile de distributie care conțin aparate de masura in incaperi cu temperatura sub 0 grade C si peste 40 grade C sau in alte conditii decat acelea permise de producatorul aparatelor respective. Fac exceptie tablourile din locuinte si tablourile pentru instalatii electrice de importanta redusa. -100 mm pana la usi si pereti din plasa. 8.de comandă . la suprasarcină si la curenți de defect.cat si pentru cazurile cu risc de incendiu fara personal permanent de exploatare Tablourile generale de distributie trebuie sa aiba posibilitatea deconectarii si din exteriorul cladirii Legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de distribuție pentru curenți mai mari de 100A se executa in mod obisnuit din bare. Fac exceptie tablourile generale ale unitatilor de alimentatie publica si tablourile generale ale consumatorilor de forta din cartierele de locuinte a caror putere instalata este de cel mult 5 KW( de exemplu: statii de pompare). Distanta de izolare in aer intre părțile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie sa fie de cel putin: -50 mm pana la elementele de contructie (usi pline.8.

La instalatiile pentru traseele circuitelor electrice pe linie orizontala se executa la distante de 30-50 cm de tavan . c)-a firului cu plumb sau a nivelei.tablourile de distributie . prizele . Principalele operatii sunt 8. 3)Dulapurile.schema instalatiei electrice . Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executarea unei instalatii electrice formeaza procesul tehnologic de executare al instalatiei respective.Acest proiect e insotit de planuri (desene) de execuție și de schemele instalațiilor electrice.locul de amplasare.3.De aceea ele se leaga la cate o faza si nul astefel incat sa se realizeze o incercare cat mai echilibrata a celor 3 faze.8.Lampile si receptoarele monofazate sunt in general alimentate la 220V. 1)Tablourile capsulate sunt construite dintr-o serie de cutii independente echipate cu aparate sau elemente de distributie si legate intre ele.-Tablouri debrosabile -Dulapuri.traseele de cabluri si a intelege logic circuitele. 50Hz(adica intre o faza si nul). 2)Tablourile deschise sunt alcatuite dintr-un schelet metalic pe care sunt fixate foi din tabla de OL in partea frontală a usi de acces.Dulapurile si panourile se asambleaza intre ele alaturat in numarul cerut de schema electrică 8.dozele.8.spre deosebire de tablourile dechise sunt inchise complet fiind prevazute cu usi in fata. Instalatile electrice de iluminat sunt alimentate de la tablourile de distributie separate de cele care alimenteaza instalatile electrice de forta. Sfoara e inegrita cu negru de fum sau data cu var se întinde bine de 2 lucratori iar prin ciupire lasa o dunga care marcheaza traseul. Se inseamna cu creta locul unde urmeaza sa se faca stăpungerea in ziduri sau plansee pentru traversarea tuburilor de protectie .locuri de montare a aparatelor de conectare si a corpurilor de iluminat. 8.Curentul lor nominal nu depaseste 1000A.corpurile de iluminat si traseul pe care il vor urma conductoarele care contin circuitele respective. In planurile de constructie ale cladirii in care urmeaza sa se execute Instalația electrică pentru forta sau pentru iluminat se indica locurile unde vor fi montate motoarele electrice . În planuri se indica traseul coloanelor de alimentare cu energie electric a tablourilor de distributie. 109 .Orientarea verticala a sforii se face cu nivela sau cu firul cu plumb Se vor evita strapungerile grinzilor si a stalpilor de beton deoarece se slabeste rezistenta lor. b)-a unei rigle(rulete) de lemn sau otel. intrerupatoarele.precum si diferite detalii de montaj ale instalatiei.1 Citirea si verificarea planurilor de executie -cu scopul de a identifica toate elementele componente ale circuitului .8. iar in spate sunt deschise.3.Executarea instalatiilor electrice Orice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectanti de specialitate.iar traseele verticale ale circuitelor pentru intrerupatoare se aleg la 10-20 cm de tocul usii.2 Marcarea traseului instalatiei elecrice de executat se face cu ajutorul: a)-sforii de trasat.3. în care sunt reprezentate prin -semne conventionale-toate elementele componente .

Montarea si fixarea tuburilor de protectie se poate face aparent sau ingropat Montarea ingropata se poate face sub tencuiala. apă in ploaie.3. Tubul de protecție se montează peste planșeu(tavanul de unde intră în încapere prin gauri executate in tavan).pe console În incaperi cu umiditate ridicata la capetele care răman libere ale tuburilor de protectie se monteaza pipe.avand grija ca tubul sa intre cu doza circa 5 mm.3.8. În tavan nu se fac șanțuri.8.5 cm. Din acelasi motiv se evita indoirile repetate si formarea de ochiuri pentru legaturi.8. Prinderea tuburilor se face cu ajutorul scoabelor si a bratarilor care se fixeaza.8. Conductele de aluminiu se introduc in tuburi prin impingere deoarece au o rezistență mecanica relativ scazuta la tractiune si se pot rupe.in zidarie si in placi sau plansee de beton. 110 . Tuburile si tevile metalice se pot monta direct pe elemente de constructie din materiale combustibile cu exceptia incaperilor din clasele AD3.3. Șanțurile se sapă mai late cu 10-20mm și mai adânci cu 10mm decât diametrul tuburilor de protecție . Odata cu tuburile de protectie se fixeaza si dozele de ramificatie sau aparatura. Când dozele se montează aparent trebuie date gauri in perete pentru dibluri de plastic.3.apa proiectată. Montarea aparenta se practica in subsoluri termice sau cladiri industriale. Gaurile pentru dozele montate ingropat se vor face tinand cont de faptul stratul de tencuiala are de obicei grosimea de 1-1. Conductele din cupru se introduc prin tragere cu ajutorul unei remorci de sarma de otel cu diametrul de aproximativ 1.4 Tuburile de protectie pot fi flexibile sau rigide din PVC sau metalice. PEL si tevile se imbina prin filet cu fitinguri.5mm La tuburile montate aparent.direct pe constructie cu dibluri .conductele se introduc in tuburi inainte de montarea acestora lasand lungimile necesare pentru legaturile din doze. Tuburile metalice IPE. 8. AD4. 8. Saparea santurilor si executarea strapungerilor.5 Montarea conductelor in tuburi.iar doza sa se găsească la 2-3mm sub nivelul .

pe pereți. fixându-se console metalice.prize etc. acestea se montează în tunele pentru cabluri . Cablul electric derulat de pe un tambur este dirijat cu ajotorul unei role de-a lungul unei traseului de montaj.Aluminiul se corodeaza usor in mediul umed si de aceea dozele trebuie sa fie relativ etans Nu e permisa montarea in acelasi tub a doua sau mai multe circuite de iluminat sau de prize si nici a unor conducte montate la tensiuni diferite.între rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite . Trecerea conductoarelor prin perete . Lațimea și adâncimea canalului trebuie să fie minimum 300mm. cu cabluri suspendate . Când numărul de cabluri pe un traseu este mare . iar după întindere se rigidizează din celălalt capăt. Legarea conductoarelor de aluminiu se face numai cu ajutorul clemelor mobile cu șurub Conductoarele care coboara spre motoarele elctrice . Instalații electrice de forță în hale industriale.3.între rastele de cabluri având învelișuri exterioare diferite Cablul este derulat și întins în lungul traseului.între rastele de cabluri cu destinații diferite .intrerupatoare. Punctele de prindere ale podurilor de cabluri se pot aplica pe ferme. Apoi se ridică pe patul de cabluri. fie pe suporți metalici fixați pe pereții canalului. Cablul este tras cu ajutorul unui troliu. sau aeriene. După așezarea tuturor cablurilor pe pat.se introduc in tuburi de protectie incepand de la inaltime de circa 2. Elementele de întindere și de susținere a cablurilor se vor monta pe elementele de construcție care au fost prevăzute pentru preluarea efortului de susținere a cablurilor electrice.plansee se face introducându-le în tuburi de protecție. pe poduri de cabluri sau prin bare de alimentare. Canalele se acoperă cu plăci de beton sau tablă striată .8.6. urmează fixarea acestora. Pentru alimentarea receptoarelor de forță . b) montarea cablurilor electrice pe tendoane. Podurile de cabluri sunt sisteme de susținere a cablurilor. insalațiile electrice de joasă tensiune se pot executa subteran. Cablul de OL pentru susținere se fixează pe un capăt . c) montarea podurilor de cabluri. Cablul este susținut cu ajutorul unor inele sau bride de suspendare care se vor așeza la distanțe egale cu ajotorul unei chingi. Pentru distanțe mai mari de 5-6 metri se folosesc tiranți pentru prinderea mijlocului profilului. Cablurile de comandă și control se montează pe paturi diferite de cele de cablurile de energie. 8. formate din elemente metalice. în canale de cabluri. Între etajele podului de cabluri se montează plăci de separație în următoarele situații: . Cablurile se așază liber pe fundul canalului. Traversele pentru susținerea cablurilor se montează câte 3 bucăți pe metru liniar de pod. pe traseu.5 m deasupra podelei. a) montarea cablurilor în canale din zidărie sau beton special executate.între rastele de cabluri de energie și cele de comandă și control . 111 . longitudinale denumite lonjeroane și elemente de susținere a cablurilor transversale. pe grinzi.

conductoarele de legătură 8.priza de pământ . DC114 112 . lungime simbol.sunt constituite din elementele conductoare ale unor construcții care se folosesc în alte scopuri dar care îndeplinesc și condiția de a fi folosite ca electrozi.3.8. Pot fi prize orizontale și prize verticale .1. Prizele de pământ naturale.3. Nr. Instalațiile de legare la pământ se compun din: . montate în pământ în poziție verticală sau orizontală. în condiții de siguranță a curenților de defect datorită deteriorării izolației .3. dacă electrozii se montează în poziție verticală la adâncime de 1-5m.teavă de otel etansă 8. de unde pleacă și unde ajunge.8.sau curenților proveniți din descărcările electrice. armături metalice ale construcțiilor din beton armat aflate în contact cu pământul b) conductele metalice îngropate în pământ pentru apă sau alte fluide necombustibile .8. Instalații de legare la pământ – de protecție se realizează în scopul dirijării în pământ. Marca 1 DC1-B Pleacă de la Tablou de forță T Sosește la Cutia de borne B Motor electric Tip și dimensiune 3AFY10+FY4/ IPE29 Lumgime Nr m ocupat 10 4 fin liber Observații Montat Pe Ferme 2 Dulap 3FY10+FY4/ 20 4 cu IPE29 aparate IPE.2. La realizarea prizelor de pământ este bine de știut că: . cu condiția ca elementele izolate să fie suntate cu legături conductoare din cupru având secțiunea de cel puțin 6mm2 sau OL de cel puțin 100mm2. tipul. Sunt formate din electrozi metalici (din țeavă sau profil de OL zincat). Pot fi folosite ca prize de pământ naturale: a) elementele metalice ale construcțiilor în contact cu pământul direct sau prin fundații de beton ca: stâlpi și ale elemente metalice îmbinate prin sudură sau șuruburi. și conductoare metalice de OL care unesc acești electrozi. Este interzisă folosirea drept priză de pământ a conductelor tehnologice care trensportă materiale combustibile. 8.8. În cazul în care valoarea prizei de pâmânt naturale nu corespunde cu valoarea impusă de aceasta se completează cu o priză de pământ artificială.piesele de separație .8. Prize de pământ artificiale. Jurnal de cabluri – cuprinde caracteristicile cablurilor.8. având un contact bun și pe o suprafață mare cu pământul.8.8.electrozii să nu fie acoperiți de vopsea . godron etc.este interzisă folosirea electrozilor din aluminiu care au acoperiri electroizolante .3.crt. Sunt alcătuite din elemente metalice îngropate în pământ numai pentru a realiza legătura cu pământul.7.

8. atunci când acestea nu se află conectate la legătura echipotențială principală a construcției.distanța dintre electrozi trebuie să fie mai mare de 5 metri pentru electrozii orizontali și mai mare decât dublul lungimii pentru electrozii verticali . Se sapă șanțul în care se va plasa priza de pământ . de comunicații. de apă. acestea se asigură contra deșurubării . priza se va completa cu electrozi până la obținerea valorii normale.8. Dacă aceste lungimi sunt mai mari. pe cât posibil un circuit închis și se vor lega la priză prin conductoare protejate mecanic pe porțiunea aparentă.3. Se trasează conturul pe care se va realiza priza de pământ. și se cositoresc suprafețele de contact. La realizarea prizelor de pământ se parcurg etapele: Electrozii folositi la prize se pregătesc în ateliere. electrozii se vor îngropa la cel puțin 2 metri de perete. Apoi se conectează electrozii intre ei cu platbanda prin sudură.5m. Dacă valoarea obținută e mai mare decât valoarea normală. Electrozii orizontali de legătură între cei verticali se execută de obicei din banda de Otel-Zn 40*4mm Elementele componente ale prizei de pământ trebuie să se găsească la anumite distanțe minime față de elementele metalice pozate în pământ (electrice. Lungimea conductorului de protecție între 2 prize de pământ fixe de la oricare dintre receptoarele electrice până la cea mai apropiată priză.electrozii se vor monta în stratul de pămât cel mai bun conductor. se se intercalează prize de pământ suplimentare astfel încât distanțele specificate mai sus sa fie respectate.) (date în tabele). Conductoarele principale vor trece prin toate încăperile cu echipamente de protecție. fixă de 10Ω. Distanța de la partea superioară a electrozilor până la suprafața solului va fi de minimum 0. Conductoarele de legătură între electrozi se montează fie îngropat.5m. bătându-se cu grijă pământul după îngroparea electrodului .. dacă se face prin șuruburi . Se bat electrozii în pământ. Rezistența de dispersie a prizei de pământ și rezistența conductoarelor de protecție până la receptor trebuie să fie de maxim 4Ω. Acesta din motive de îngheț va trebui să aibă o adâncime de minimum0. Se măsoară priza de pământ cu aparatul. Electrozii verticali se execută de regulă din țevă de OL-Zn 2`` sau 2 1/2`` cu lungimea de 3 metri. conductoarele sunt considerate ca electrozi orizontali . de gaz. Rețeaua generală de protecție se execută ramificat. Rezistența ansamblului trebuie să fie de maxim 4Ω. fie aparent . se leagă la toate capetele de linie și la punctele de ramificație . Legăturile între elementele instalației se face prealabil prin sudură . 113 . Apoi se realizează legătura cu conductorul de legătură al echipamentelor ce se leagă la pământ.în solurile agresive sau cu rezistență mare se recomandă îmbrăcarea electrozilor într-un strat de bentonită În jurul clădirilor. se admite să fie de cel mult 200m în cazul conductorilor de Cu și de cel mult 150m în cazul celor de OL.9. fără pietre. Se astupă șanțul cu pământ acordând atenție tasarii pământului pentru o bună rezistivitate a solului și pentru evitarea cât și pentru evitarea aerării solului. bolovani.. Măsurarea rezistenței electrice a prizelor de pământ. Ei se ascut la un capat iar la celalalt dupa caz se va fixa o bucată de platbanda.. până la înălțimea de 1. la cîte o priză de pământ. .5m deasupra solului.

de prize. etc. Înainte de separarea prizei de pământ se verifică dacă elementele legate la priză sunt scoase de sub tensiune.P3.P4. P1 P2 S PpA P S PA În exploatare se verifică periodic și ocazional legăturile . si 2 electrozi ce se leagă la aparat cu conductoare izolate. de comandă și de semnalizare dacă circuitele funcționează la aceeași tensiune . Măsurarea rezistenței electrice a prizelor de pământ se face cu aparate care au ca principiu metoda înfășurării cu voltmetru și ampermetru și constă în măsurarea tensiunii Up a prizei de verificare a curentului Ip care trece prin ea.1. Sursa de curent a aparatului o asigură un inductor cu acționare manuală (manivelă) sau inductor electronic. rezistența de dispersie .circuitul de iluminat normal trebuie să fie distincte față de circuitul de prize . Constructiv aparatul e dotat cu 4 borne P1. prin desfacerea pieselor de separație . 8.Electrozii și priza de măsurat pot forma un triunghi sau se pot afla în linie dreaptă. Acești electrozi se îngroapă în pământ formând unul o priză de pământ auxiliară (de curent) PA iar celălalt o priză de potențial S .stabilirea numărului de circuite de iluminat normal se face respectând condiția de a nu depăși o putere totală instalată de 3 kw pe un circuit monofazat și de 8kw pe un circuit trifazat 114 . Cunoscând tensiunea și curentul se determină rezistența prizei Rp=Up/Ip.9. Între ei trebuie să existe anumite normative. Instalații electrice de prize și iluminat normal . .circuitele și dozele de iluminat normal trebuie să fie distincte de cele ale iluminatului de siguranță.se admit doze comune de circuit de ilununat normal. gradul de corodare al electrozilor (se înlocuiesc când grosimea s-a redus cu 1/3.P2.Pentru măsurarea rezistenței electrice a prizelor de pământ. In acest scop se deconectează legăturile prizei de pământ. acestea se separă de restul instalației de legare la pământ.

conductor de fază 1.5 2. ) trebuie prevăzute câte un circuit de priză separat .5 Alimentarea tansformatorului de sonerie sau sonerie 220V se face dintr-un circuit de iluminat normal.5m măsurată de la axul aparatului până la nivelul pardoselii finite.5 8. Aparate de comutație pentru instalații electrice de lumină. aer condiționat etc. ale conductorilor (mm2) Al 2. crt. Nr.9. Întrerupătoarele. În locuințe pentru receptoare cu puteri de minimum 2. conductor de fază 1.în clădirile de locuit trebuie să se prevadă cel puțin câte un loc de lampă în fiecare încăpere de locuit .fac excepție și circuitele de lumină din spațiile comune ale clădirilor de locuit unde puterea totală instalată este de 1kw. și dependințe .fac excepție de circuite de lumină din locuințe unde puterea totală instalată pe un circuit de lumină este de 1.5kw. conductor 1 de fază 2 Pentru o singură priză. Întrerupătoarele și comutatoarele din circuitul electric pentru alimentarea lămpilor flourescente se aleg pentru un curent nominal de minimum 10A. conductor de fază 2. Se admit întreruptoare cu un 115 . conductor de fază 1.. Ele se montează la înăltimea de 0. .5 2.stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit și social culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de 2kw. .5 3 Pentru circuite de lumină.5 4 5 Pentru circuitul unui receptor electrocasnic 22.5-1. comutatoarele și butoanele de lumină trebuie montate numai pe conductoarele de fază . Receptorului respectiv dar nu vor fi mai mici decât cele prevăzute în tabelul de mai jos.5 2. prize și sonerie. dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribuție.5kw conductor fază 6 Pentru circuit monofazat conductorul neutru N va avea aceeași secțiune cu conductorul de fază 7 Pentru circuite de forță.5 4 4. Destinația conductoarelor Sectiuni minime→ Cu 1 Pentru un singur corp de iluminat.5 4 Pentru circuite de priză.2.5kw(ex: mașini de spălat. în cazul în care puterea instalată pe aparat este de până la 9kw.secțiunea conductoarelor se dimensionează corespunzător puterii.

respectiv dar numai puțin de 10kg. sau să fie marcate distinct în mod vizibil. trebuie să fie distincte ca formă sau să aibă culori diferite. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecție în încăperi cu pardoseală conductoare electrice (mozaic. În clădirile de locuit. spitale de copii și alte clădiri similare.5m în camere de copii în creșe. Deasupra lavoarelor (din băi) se admite montarea corpurilor de iluminat cu carcasă electroizolantă IP21 la minimum 1. 116 . . )se prevăd prize după necesități Prizele trebuie să fie montate pe pereți la următoarele înălțimi măsurate de la axul aparatului până la nivelul pardoselii finite . gresie ) și în încăperi unde se utilizează aparatură de calcul. grădinițe.holdșuruburi. indiferent de natura pardoselii În cazul instalării prizelor în pardoseli sau pe pardoseli se folosesc prize în executare specială. spălătorii și bucătării. vastibul. Receptorele cu puteri de peste 2kw se pot racorda prin prize sau racorduri fixe. ciment. . intensităti de curent sau scopuri. Conductoarele de fază se leagă la dulia lămpii la borna de interior. culoar. Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare al receptoarelor electrice cu putere nominală până la 2kw. în clase.peste 2m la școli. În dependințe(bucătărie. băi.peste 1m în alte încăperi decât grupuri sanitare.peste 1. Butonul de sonerie din locuințe se montează direct pe conductorul de fază din circuitul de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie.8m înălțime. dibluri) se aleg astfel încât să poată suporta o greutate egală cu de 5 ori greutatea corpurilor de iluninat. Scheme de conectare a întrerupătoarelor și comutatoarelor în circuitul de iluminat. boxă etc. iar conductorul neutru la borna conectată la borna filetată a duliei. iar pentru conectarea și deconectarea acestora. dușuri. cămine. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige de tavan. iar butonul de sonerie va fi de tip corespunzător curentului de 220V . dacă receptorul nu este echipat cu întrerupător de către producător.curent nominal de 6 A în cazul în care circuitul alimentează un corp de iluminat cu o singură lampă flourescentă. receptoarele se prevăd cu dispozitive de acționare pe circuirul fix de alimentare. omologare în acest scop minimum IP545 Prizele dintr-o instalație electrică utilizate pentru diferite tensiuni. se prevăd în fiecare încăpere de locuit cel puțin 2 prize. amplasate la minimum 1 m de materialele combustibile. Se admite instalarea prizelor în depozite de materiale combustibile cu condiția ca acestea să fie prevăzute cu dispozitiv de protecție diferențiat și de limitarea puterii.

117 .

1 Echipamente electrice de protecție 118 .10.8.

a înfăşurărilor maşinilor sau a transformatoarelor. Pentru a fi eficientă o protecţie trebuie să fie sensibilă. Siguranţe fuzibile Siguranţa fuzibilă este un aparat de conexiune şi protecţie a cărui funcţie este de a întrerupe circuitul în care este conectată şi de a întrerupe curentul. 119 . Cele mai importante echipamente de protecţie sunt: siguranțele fuzibile. Acţiunea unei siguranţe se bazează pe topirea fuzibilului ei în caz de suprasarcini şi de scurtcircuite. rapidă. releele dc protecţie. Pentru protecţia circuitelor la curenţi de scurtcircuit mari se execută siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere MPR.10. selectivă şi cât mai sigură în funcţionare. Siguranţa fuzibilă este unul dintre cele mai vechi aparate de protecţie. prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile (destinate şi proiectate în acest scop). El trebuie să se topească înaintea conductoarelor.Marea majoritate a defectelor constau în deteriorarea izolaţiei ceea ce conduce la apariţia unor scurtcircuite. atât ca desfăşurare cât şi din punct de vedere al efectelor pe care le pot produce în instalaţiile electrice. 8. fuzibil (cu acţiune rapidă şi ultrarapidă) și suport cu furci de contact. provocând astfel o scădere generală a tensiunii în reţea. Curentul de scurtcircuit având o valoare mare supune echipamentul electric şi consumatorii la efecte termice şi electrodinamice importante şi în acelaşi timp provoacă o creştere a căderilor de tensiune pe toate impedanţele pe care le parcurge. atunci când acesta depăşeşte un anumit timp o valoare dată. care au apărut încă din primele momente ale dezvoltării electrotehnicii. Fuzibilul siguranţei constituie punctul slab al circuitului. Echipamentele electrice de protecţie au rolul de a limita efectele regimurilor de avarie pentru a proteja atât echipamentul electric cât şi consumatorii şi generatoarele electrice.2. declanşatoarele şi descărcătoarele. Aparatele de protecţie trebuie să sesizeze apariţia unui regim anormal de funcţionare şi să izoleze zona defectă prin intermediul aparatelor de comutaţie.Defectele ce apar în instalaţiile electrice sunt foarte complexe. alcătuite din patron {două cuţite de contact).

160.F igura 10. Alegerea siguranței se face în funcție de categoria consumatorului.5 pentru electromotoarele obișnuite In sig=Ip/(1.siguranțe ultrarapide.capacitatea de rupere În funcție de timpul de topire al fuzibilului avem: .curentul nominal . 125.6-2) pentru electromotoarele cu porniri grele (5-10sec) . Astfel se realizează siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere tip MPR.. In sig Ir pentru electromotoare se ține cont de curentul de pornire al electromotorului In sig=Ip /2. 200. pentru curent alternativ de 100.când în circuit apar supracurenti temporari( ex: pornirea motoarelor electrice) . 400.siguranțe rapide .2. 630 A şi pentru curent continuu de 250.tensiunea nominală .siguranțe lente. 315. Principalele caracteristici tehnice .400 A. 120 . Această operaţie manuală se face cand prin barele circuitului nu există curent. Introducerea şi scoaterea patronului din furci se realizează prin intermediul unui mâner izolant detaşabil. pentru sarcini rezistive (iluminat)se alege . 250. Siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere MPR.pentru protejarea elementeelor semiconductoare Curentul nominal al siguranței fuzibile In sig este acea valoare a intensității curentului electric la care fuzibilul poate funcționa timp îndelungat. 500.

cât şi în cele de medie şi înaltă tensiune şi deşi din punct de vedere constructiv ele diferă mult în funcţie de domeniul de utilizare. 121 .10. care au încorporat ca element de protecţie un fir rotund sau o bandă conductoare.Siguranţele fuzibile se caracterizează printr-o construcţie foarte simplă şi robustă. în cazul curenţilor de scurtcircuit şi la suprasarcini mari.apărând arcul electric a cărui stingere e determinată de prelucrarea căldurii de către granulele de nisip. Principiul de funcţionare al siguranţei fuzibile. curenţi ce depăşesc curentul minim de topire (I > Imin topire).1.2.1. metalul din care este confecţionat fuzibilul.2. Elementul fuzibil este înglobat într-o masă de nisip de cuarţ şi se topește la depășirea Imin topire . montate în serie cu obiectul de protejat. se topeşte şi întrerupe circuitul.10. având cea mai redusă stabilitate termică din întreg circuitul. Figura 8. Principiul de funcţionare al siguranţelor fuzibile Siguranţa fuzibilă are două regimuri de funcţionare: când curentul care o străbate este mai mic decât curentul minim de topire (I<Imin top )şi regimul tranzitoriu condiţionat de curenţii de scurtcircuit sau de suprasarcină. funcţia de protecţie este aceeaşi 8. realizând protecţia acestuia. Siguranţele fuzibile se folosesc atât în instalaţiile electrice de joasă tensiune.

în cazul curenţilor de scurtcircuit şi la 122 . montate în serie cu obiectul de protejat. L|.În instalaţiile electroenergetice se utilizează o largă gamă de siguranţe fuzibile cu capacităţi de rupere medie si mare. la care legăturile se fac în spatele panoului (la curenţii nominali: 25.10. care protejează circuitele de iluminat şi de forţă împotriva efectelor termice şi dinamice produse de curenţii de suprasarcină şi scurtcircuit.2. patronul (care are încorporat elementul fuzibil şi firul de semnalizare) şi capacul (filetat pentru soclu). care au incorporat ca element de protecţie un fir rotund sau o bandă conductoare.2. 100 A). şi Lr la care legăturile se execută în faţa panoului pe care se montează soclul (25. cu şi fără capac de proiecţie. A In figura 8.2. 63.10. 100 A).2. Elementele principale ale siguranţelor fuzibile tip cu filet sunt soclul. Pentru curenţii de scurtcircuit de valoare mai redusă se execută siguranţe tubulare de 30 si 63 A. 63. Siguranţele fuzibile se caracterizează printr-o construcţie toarte simplă şi robustă. sunt prezentate câteva variante constructive de siguranţe fuzibile cu filet în construcţie normală sau mignon (miniaturizată) Fig 8. industria românească produce pentru medie putere siguranţe cu filet tip Ls. Siguranţe fuzibile de joasă tensiune Siguranţele fuzibile sunt aparate cu întrerupere automată. Astfel.

se topeşte şi întrerupe circuitul. Reprezentarea tabelară a principalelor tipuri de siguranţe fuzibile de joasă tensiune şi a parametrilor lor este dată în tabelul 3. cu tensiuni nominale de până la 1000 V şi curenţi nominali între 100 şi 1000 A. instalaţii electronice. siguranţele de joasă tensiune se clasifică în: . aparate de radio şi televiziune. Din punct de vedere constructiv. bazată pe rotirea unor cuțite de contact cu ajutorul unui mâner izolant.10. utilizate în instalaţii industriale. (4) siguranţe fuzibile cu filet utilizate în instalaţii industriale şi casnice la tensiuni până la 1000 V şi curenţi nominali între 6 şi 100 A şi (5) siguranţe fuzibile miniatură utilizate la redresoare. Ele servesc la numai stabilirea și întreruperea voită a unor circuite neavând rol de protecție. în construcție deschisă.1. realizând protecţia.siguranţe fuzibile de mare putere de rupere.suprasarcini mari. iar pentru curenți într 200-1000A cu acționare indirectă. Din această categorie amintim: 1) Întreruptoare cu pârghie. Se numesc siguranțe fuzibile de uz industrial siguranțele la care elementul înlocuitor nu este accesibil și nu poate fi înlocuit decât de persoane autorizate 8.sunt aparate de construcție foarte simplă . având cea mai redusă stabilitate termică din întreg circuitul. metalul din care este confecţionat fuzibilul. 2) Separatoarele sunt aparate de conectare destinate conectării și deconectării circuitelor electrice sub tensiune dar fără sarcină. la tensiuni până la 500 V şi curenţi nominali între 0.și cu 123 . separarea fiind vizibila .1 şi 6 A. Se fabrică la tensiuni de 500V și curenți într 25-100A cu acționare directă în construcție protejată în bechelită.3 Aparate pentru comandă manuală.

Prize bipolare montate aparent pe tencuială. Deschiderea și închiderea contactelor se realizează prin acționarea unui ax central comun care antrenează un număr de came. 40. se utilizează la tensiuni cuprinse într 1 și 750kw și curenți între 200-6000A. cuple şl conectoare. astfel încât introducerea fişei să se poată face într-o singura poziţie. Sunt utilizate ca pornitoare sau ca inversoare de sens la electromotoare . 63. atunci când sunt destinate racordăm unor aparate care necesită legarea la instalaţia de protecţie în scopul evitării pericolului de electrocutare. Ele au o durată de viață mare.Urc Ucircuit. 4) Prize. Separatoarele au o capacitate de rupere foarte redusă (nu au camere de stingere ). care se leagă la conductorul de nul de protecţie al instalaţiei sau direct la instalaţia de legare la pământ. Capacul aparatului este prevăzut cu locaşuri ce se pot decupa pentru introducerea conductoarelor. 124 . Piciorul de contact destinat racordării utilajului la conductorul de protecţie este mai lung sau astfel dispus încât la introducerea fişei în priza. contactul de protecţie să se stabilească înaintea contactelor de lucru. 5) Figura 1. Ele pot fi cu cuțit rotativ sau tip pantograf. Pentru a inversa sensul la un motor electric asincron se inversează 2 faze între ele. Pentru alegere trebuie ca Irc Icircuit . Construcţia prizelor şi fişelor corespunzătoare este asimetrică. Din punct de vedere constructiv sunt alcătuite dintr-un nr variabil de căi de curenți suprapuse. având o construcție asemănătoare cu întreruptoarele cu pârghie. PEL.suficientă izolație.sunt aparate de joasă tensiune și curenți de 16. a tuburilor I. 100A. cu posibilitatea de a realizare a unor scheme complexe .Prizele şi fişele se utilizează pentru conectarea la reţelele de joasă tensiune a anumitor consumatori mobili. Aparatele care sunt prevăzute cu contact de protecţie au o bornă în plus.).15. fişe. De asemene se construiesc șiseparatoare de joasă tensiune pentru curenți de 200-4000A. pentru că pe circuitul deconectat. 3) Comutatoare cu came. personalul de întreținere să poată executa lucrări în deplină siguranță. Acest tip de priză se utilizează în instalaţiile electrice interioare în execuţie aparentă. Ele se construiesc cu 2 sau mai multe etaje și scheme electirce diferite. etc. gabarite reduse și siguranță mare de funcționare . sau a altor tuburi similare (IPY.P. De asemenea au 2 sau mai multe poziții. Prizele şi fişele bipolare au contact de protecţie.

fără a avea însă elementele de fixare ci o carcasă închisă. 125 . Dintre numeroasele variante constructive de prize.16. Cuplele sunt prize mobile care au o construcţie asemănătoare cu cea a prizelor fixe. Prize bipolare sub tencuială.Figura 1. fişe şi cuple în figurile următoarele sunt prezentate cele mai des utilizate.

se poate conecta de asemenea şi la prizele normale de 10 A (fără contact de protecţie). fişele şi cuplele industriale nu sunt prevăzute cu dispozitive de stingere a arcului electric şi de aceea la curenţi nominali de intensitate mare trebuie evitată cu orice preţ deschiderea sub sarcină. 5) Prizele. 126 .Se utilizează pentru racordarea receptoarelor mobile la prize cu contact de protecţie. Din această cauză prizele fişele şi cuplele sunt prevăzute cu dispozitive de blocare mecanică menite să evite deschiderea accidentală sub sarcină sau să avertizeze utilizatorul asupra pericolului la care se expune la deschiderea sub sarcină.

Există variante constructive în funcţie de secţiunea conductoarelor.5 sau 4 mm. Figura 1. Conectoarele se folosesc la realizarea legăturilor electrice între aparatele electrice din panourile de distribuţie. Partea frontală a prizei este protejată cu un capac rabatabil acţionat de un resort. 127 . destinate încăperilor cu umiditate sporită sau instalaţiilor electrice exterioare realizate aparent şi protejate împotriva pătrunderii corpurilor străine. Prizele bipolare protejate în carcasă din bachelită. Carcasa metalică se leagă la pământ. există şi construcţii protejate în carcase de bachelită şi carcase metalice. Prizele bipolare protejate în carcasă metalică se utilizează în instalaţiile industriale interioare şi exterioare realizate aparent. Conductele se protejează în tuburi IPE. Partea frontală a prizei este protejată cu un capac rabatabil acţionat de un resort. Intrarea conductelor electrice în manta de cauciuc sau de plumb sau în tuburi etanşe se face prin presetupe.21 Conector de legătură pentru conductoare de 2.Pe lângă construcţiile normale.

Ele sunt prevăzute cu unul sau mai multe grupuri de contacte normal închise (de oprire) şi normal deschise (de pornire).buton ciupercă . 128 . Butoanele care au atât contacte NI cât şi ND. Ele pot avea două butoane care închid sau deschid contactele normal deschise NI.buton de comandă cu reţinere . respectiv normal închise ND sau un singur buton. Butoanele de comanda pot îi cu revenire sau cu reţinere. Dintre acestea cele mai utilizate sunt . Butoanele cu reţinere rămân în poziţia comandată şi după încetarea comenzii.buton cu pipă . chei de comandă şi lămpi Butoanele de comandă sunt aparate neautomate cu o singură poziţie de repaus. Butoanele de comandă se folosesc în instalaţiile de comandă şi atomatizare fiind destinate comenzii de la distanţă în special a contactoarelor şi releelor intermediare. pot fii astfel folosite ca butoane de pornire sau/şi ca butoane de oprire.buton cu lampă etc.6) Butoane.buton ciupercă cu reţinere . care se utilizează în circuitele de comandă ale acţionărilor electrice. Există o varietate foarte mare de butoane.

În aceste cazuri sunt folosite cheile de comandă. galben. butoane cu reţinere la care acţionarea se face prin apăsarea unei chei. iar reţinerea prin rotirea cheii cu 90°. Starea normală a unui contact este starea în care se află acel contact în absenţa forţei de acţionare. 129 . Ultima variantă este cea mai des întâlnită. Există situaţii în care funcţionarea unei maşini-unelte sau a unui agregat într-un anumit regim este este periculoasă sau nu este permis să fie modificată.). Se construiesc butoane pentru curenţi de până la 6 A şi tensiuni până la 500 V c. iar reţiuerea prin rotirea pipei cu 90°. Acelaşi standard prevede şi funcţiile corespunzătoare fiecărei culori (de exemplu: roşu-oprire sau oprire rapidă. Din punct de vedere al acţionării se disting următoarele construcţii: butoane de comandă la care acţionarea se face prin apăsarea unui buton îngropat.Butoanele de comandă pot avea contactele neprotejate (vizibile) sau închise într-un corp de forma paralelipipedică.a. verde. Butoanele pot avea una din următoarele culori: roşu. verde-pornire etc. Butoanele de comandă se execută în două variante constructive: pentru montaj aparent şi pentru montaj îngropat. Există numeroase alte tipuri de butoane de comandă unele prevăzute cu o lampă de 24 V care luminează prin corpul transparent al butonului. butoane cu pipă la care acţionarea se face prin apăsarea unei manete (de forma unui pipe). negru şi alb (sau albastru deschis). butoane tip ciupercă (cu sau fară reţinere) la care acţionarea se face cu ajutorul unui buton aparent.

În figura 1.12. este prezentată o astfel de cheie eu trei poziţii şi diagrama de închidere a contactelor. Cheia poate fi folosită până la 2 A (la 400 V c.a.). Cheia de comandă are opt perechi de contacte (există variante constructive şi cu patru perechi) montate în socluri de bachelită. şi un mecanism de acţionare a contactelor mobile. Introducând cheia (tip yalle) în broasca mecanismului şi rotind-o spre stânga sau spre dreapta cu 60" se închide o pereche sau alta de contacte.Contactele rămân blocate în poziţia acţionată şi după scoaterea cheii. Revenirea la poziţia iniţială se poate face numai prin introducerea cheii în broască şi rotirea ei. 7) Lămpile de semnalizare se montează pe panouri şi pupitre de comandă și se utilizează pentru semnalizarea luminoasă a poziţiei de funcţionare a aparatelor de comandă, pentru a indica regimurile normale sau anormale (de avarie) din instalaţia supravegheată. Lămpile pot fi alimentate la tensiunea reţelei (110 - 230 V) sau la tensiune redusă (24 V. fiind prevăzute ce rezistenţe sau transformatoare de adaptare a tensiunii).

Figura 1.13. Lămpi de semnalizare

130

Figura 1.14. Lămpi de semnalizare 8.10.3. Aparate cu comandă automată 1. Aparate electrice. Contactorul Contactorul este un aparat, comandat de un electromagnet. ce poate stabili, suporta si închide curenţi in condiţii normale sau de suprasarcina, folosit in automatizari pentru comanda de la distanta. lntr-o instalatie electrica, rolul sau este de a întrerupe sau de a stabili alimentarea cu energie. Este important de retinut ca un contactor nu are rolul de protectie contra curenţilor de scurt circuit! Pentru a putea și folosit in acest scop, este necesar sa-l instalam in serie cu siguranţe fuzibile, relee sau alte aparate de protectie Schema de principiu. Simbol

Principalele caracteristici tenisunea si intensitatea nominale; curentul termic - valoare curentului care serveste încălzirii circuitului principal. Contactorul trebuie sa suporte curentul termic in regim permanent, contactele principale fiind inchise, fara ca incalzirea diferitelor componenete sa depaseasca limitele fixate.  tensiunea maxima de izolare intre polii de putere;  tensiunea de comanda a bobinei; 24, 220,380V; 50Hz 24, 220V c.c.  regimul de lucru: - AC1, AC2, AC3, AC4- DC1, DC2, DC3, DC4, ;  durata de acţionare:  frecventa de acţionare:  numărul de poli de putere (tripolar sau tetrapolar);  numărul contactelor de comanda si/sau tipul acestora (normal deschise, normal inchise);  

131

 

capacitatea de inchidere - valoarea eficace a curentului maxim pe care contactorul il poate stabili fara sudura contactelor: puterea de rupere - valoarea eficace a curentului maxim pe care contactorul il poate intrerupe, fara uzarea excesiva a contactelor si fara emisii importante de scântei. Puterea de rupere depinde invers proporţional de tensiunea reţelei.

Este ştiut ca separarea a doua contacte sub tensiune (cazul contactelor principale ale contactorului ) duce. in general, la apariţia unui arc electric. Arcul astfel generat trebuie stins rapid intrucat:    curentul electric continua sa circule atata timp cat arcul electric nu este stins, ceea ce poate duce la eşuarea incercarii de a intrerupe alimentarea cu energie electrica a instalatiei; arcul electric este insoțit de o degajare de căldură care provoaca uzura, sau chiar distrugerea aparatului; datorita mobilitatii arcului, se poate stabili accidental o legătură intre o faza si pamant sau intre doua faze. ceea ce poate duce la electrocutarea personalului de exploatare; Având in vedere cele de mai sus. devine clar ca este foarte importanta capacitate de stingere a arcului electric, care este data de puterea de rupere.

In privinţa cailor de stingere a arcului electric, avem:  alungirea arcului electric;  utilizarea unor materiale anti-arc (cupru, zinc, bronz):  ghidarea arcului spre alte contacte decât cele utilizate pentru funcţionarea in instalatie;  suflajul magnetic;

Contacte auxiliare In vederea realizarii diferitelor funcţii de automatizare, contactoarele sunt asociate de obicei cu contacte auxiliare, care pot fi fixe / instantanee (normal inchise sau normal deschise) Categoria de utilizare a contactoarelor Este o componenta importanta in procesul de alegere a contactorului potrivit, aceasta depinzând de tipul sarcinii comandate si de serviciul dorit. Categoria Descriere Exemple  curent alternativ ACI orice receptor cu cosφ 0.95 la incalzire, iluminat, distributie AC2 comutaţie în regim sever a motoarelor asincrone cu inele la întrerupere in timpul pornirii, inversarea rapida a sensului, franare in contracurent AC3 Orice motor cu colivie: pompe, compresoare, malaxoare. climatizare, benzi transportoare, ascensoare. AC4 comutatia in regim sever a motoarelor asincrone cu colivie la intrerupere in timpul pornirii, inversarea rapida a sensului, franare in contracurent  curent continuu

132

DCI. orice receptor astfel incat τ=L/R lms la sarcini rezistive sau uşor inductive DC2 comutatia in regim sever a motoarelor shunt cu τ=L/R 2ms la pornire, inversare rapida a sensului, franare contra curent DC3 comutatie in regim sever a motoarelor cu excitatie serie τ=L/R 7.5 ms pornire, inversare rapida a sensului, franare contra curent. 2.1. Releul Releul este un simplu intrerupator electromecanic,constituit dintr-un electromagnet si un set de contacte. In principiu, este vorba despre folosirea puterii mici necesare electromagnetului pentru a acţiona o armatura ce poate comanda o putere mult mai mare. Clasificare - intermediare - termice - electromagnetice - de timp(cu temporizare) 2.2. Releu termic Funcţie Asigura protectia unui circuit contra unor suprasarcini de mica putere si de durata. Permite protectia eficienta contra defectelor cu origine mecanica, căderilor de tensiune, dezechilibrării fazelor, lipsei unei faze. Se utilizeaza in asociere cu contactoare sau cu siguranţe fuzibile. Releul termic masoara curentul pe toate circuitele de putere supravegheate si compara valoarea acestuia cu valoarea la care a fost reglat. Daca valoarea curentului masurat este mai mare decât cea a curentului reglat, atunci releul comanda contactele de comandă pentru întreruperea alimentării. In plus, releul termic actioneaza si daca exista o diferenţa de curent intre circuitele de putere (de exemplu, din cauza lipsei unei faze). Simbol general

Principiul de funcţionare Releele se bazeaza pe proprietatea bimetalelor de a se deforma cand temperatura acestora se modifica. Cand temperatura creste, bimetalul se curbeaza si deschde contactul. întrerupând circuitul de alimentare. Observație: Releul termic intrerupe circuitul de comanda prin intermediul contactului auxiliar. Practic, bimetalul detecteaza creşterea temperaturii si da comanda de deschidere contactului auxiliar. Acesta la rândul sau, plasat in circuitul de comanda, va intrerupe alimentarea bobinei contactorului care va deschide contactele de putere, intrerupanad astfel alimentarea receptorului.

133

includere)  tip reanclansare . fie prin acţiune directă. Întrerupătoarele automate se folosesc la protecţia instalaţiilor de iluminat. asigură protecţia prin intermediul declanşatoarelor. care în regim normal de funcţionare permit conectarea şi deconectarea cu frecvenţă redusă a circuitelor electrice.manuala sau automata: .cu sau fara compensare termica (compensarea poate fi obtinuta prin intermediul unei benzi metalice ce permite declanşarea la curentul impus independent de temperatura mediului ambiant). motoarelor şi liniilor electrice de disribuție. închiderea făcându-se manual. întrerupătoarele sunt solicitate intens termic şi mecanic sub acţiunea curenţilor de scurtcircuit. Întrerupătoarele automate se folosesc în instalaţii de curent continuu şi curent alternativ şi comparativ cu siguranţele fuzibile au funcţiuni multiple şi permit reglarea mai exactă a curentului la care întrerup circuitul în regim de avarie. un resort si unul sau mai multe contacte electrice. 3 ÎNTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOASĂ TENSIUNE Întrerupătoarele automate sunt aparate electrice de comutaţie. asupra căruia acţionează declanşatoarele: termobimetalice (cu acţiune temporizată). Variantele constructive actuale sunt de tipul disjunctor. mecanic sau electromecanic. Ruperea curenţilor de scurtcircuit este asigurată atât prin dispozitive adecvate de stingere a arcului clectric (camere de stingere performante) cât şi prin deschiderea rapidă a contactelor mobile cu ajutorul unor arcuri puternice. întrerupătoarele automate sunt menţinute în poziţia anclanşat de un mecanism de zăvorâre (broască). o armatura mobila.Caracteristici tehnice principale  intensitatea maxima suportata de contactele de putere (curentul de reglaj). Fiind destinate protecţiei transformatoarelor. a motoarelor electrice. dar si pentru protectia Ia tensiune minima (pentru tensiuni sub 0. 2. Este constituit dintr-un miez magnetic pe care se dispun una sau mai multe bobine ce vor fi parcurse de curentul supravegheat. scurtcircuit.3 Releul eletromagnetic Acest tip de releu este folosit in special pentru protecția impotriva curenţilor de scurtcircuit (curenţi de valori mari). întrerupând automat circuitele aliate în regim de avarie. iar în caz de suprasarcină. Spre deosebire de contactoare. fie prin comandă de la distanţă. a reţelelor de distribuţie. numai cu declanşare automată. scăderea sau dispariţia tensiunii. electromagnetice (cu acţiune instantanee) sau declanşatoarele minimale de tensiune. Ele sunt folosite împreună cu siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere ce asigură un efect de limitare a curenţilor de scurtcircuit. tablourile de distribuţie din centrale electrice şi din posturile de transformare sau a altor consumatori.7 Un electromagnetul nu mai retine armatura mobila). Întrerupătoarele automate de joasă tensiune sunt aparate electrice cu cel puţin un element mobil pe durata efectuării comutaţiei. 134 .  tensiunea maxima de izolaţie intre contactele de putere:  numărul de contacte si tipul acestora (deschidere.

De asemenea mecanismul trebuie să permită deschiderea contactelor la acţionarea acestora. Elementele constructive ale întrerupătoarelor automate Principalele părţi constructive ale întrerupătoarelor automate sunt: -organul motor (format dintr-un electromagnet sau un motor de acţionare).  tripolare sau  tetrapolare. în plus faţă de contactoare îl reprezintă tocmai acest din urmă element şi anume zăvorul sau broasca întrerupătorului. izolarea completă a fazelor între ele. .în aer. electromagnetice) . 135 . Ia comanda operatorului sau a declanşatoarelor şi să menţină întrerupătorul ferm în poziţia deschis pentru evitarea închiderii accidentale a contactelor. precum și a spațiului de stingere a arcului electric. 3. întrerupătoarele automate pot fi: . Acest tip de echipamente de comutare au gabarit mai redus decât întrerupătoarele automate de tip contact datorită micșorării distanțelor de srăpungere și comutare. . .mecanismul de zăvorâre sau broasca întrerupătorului: Elementul caracteristic. .a.declanşatoare cu funcţie de protecţie (termobimetalice. .monopolare.în ulei. c) După mediul de stingere a arcului pot fi: . 4.  bipolare.c. Acest mecanism asigură menţinerea în poziţia anclanşat a contactelor întrerupătorului şi deschiderea automată a acestora sub acţiunea declanşatoarelor.contactele auxiliare (cuplate mecanic cu contactele principale). Rolul disjunctoarelor este de a proteja consumatorii şi circuitele electrice împotriva următoarelor defecţiuni: suprasarcini. scurtcircuite şi dispariţia tensiunii din circuit prin intermediul declanşatoarelor termobimetalice şi electromagnetice. care este un mecanism cu liberă deschidere. Disjunctoarele.1. .2.carcasa aparatului cu sisteme de fixare.contactele principale (fixe şi mobile).3. b) După felul curentului comutat:  întrerupătoare de c.  întrerupătoare de c. a) După numărul polilor.camera de stingere.Clasificarea întreruptoarelor automate de joasă tensiune întrerupătoarele automate de joasă tensiune se pot clasifica după mai multe criterii.

adică depăşirea cu 5 50 % a curentu-lui Dominai.45. care trebuie diminuate prin funcţionarea disjunctoarelor se referă la: a) Scurtcircuite. La disjunctoare funcţia de comutaţie este asigurata de contactele principale şi de dispozitivele de stingere cu care sunt echipate. produşi de stingerea accidentală a părţilor aflate sub tensiune de către operatorii umani.0 1.5)In. de punere la pământ. iar funcţia de protecţie este asigurată de declanşatoare. c) Dispariţia tensiunii (întreruperea alimentării) produce neajunsuri prin încălcarea nesimetrică a consumatorilor. fapt ce ar putea produce electrocutarea acestora. Figura 2. Elementele constructive ale unui disjunctor de joasă tensiune 136 . posibilitatea întreruperii sau stabilirii continuităţii în alimentare a consumatorilor. d) Apariţia unor curenţi de defect.Se asigură totodată. respectiv prin nefuncţionarea utilajelor. I0=( 1. b) Suprasarcinile. cu consecinţe nefaste prin efectul termic ce-l produc în timp asupra utilajelor alimentate electric. Defecţiunile din instalaţiile electrice şi defectele lor.

AC3) 750-1800A pentru comanda motoarelor. capacitatea de rupere. Alimentarea bobinei contactorului se face de la o sursa de curent alternativ. 137 .46 Blocuri disjunctoare Mărimile caracteristice ale disjunctoarelor sunt: curentul nominal.10. Comanda contactoarelor electromagnetice Pentru comanda contactoarclor electromagnetice se foloseşte de obicei un buton dublu de acţionare. tipul dispozitivului de acţionare (manual). 5.Figura 2. electromagnetic şi tensiunea de comandă a acestuia. curentul de reglaj al declanşatoarelor. de la o sursă de curent continuu sau de la un redresor. tensiunea nominală de funcţionare. Contactor pe barâ tripolar LC1 B (AC. m Figura 2. cu revenire (format din înscrierea a două contacte unul NI şi unul ND).

în care aparatele electrice şi părţile lor componente sunt reprezentate aşa cum sunt plasate în realitate (conform legăturilor lor fizice).Dacă butonul de comandă este cu revenire trebuie să se folosească un contact auxiliar ND a contactorului pentru memorarea comenzii (contact de automenţinere). Acestea vor fi prevăzute cu cel puţin un contact auxiliar (ND). Comanda contactorului se face printr-un buton dublu sau prin două butoane simple (S1 S2 ) Prin apăsarea butonului de pornire S2 se alimentează bobina contactorului K (0-1) de la faza R şi nulul reţelei O. S.a. 6-8. cu tensiunile fazelor R.11. Reprezentarea grafică a schemelor electrice se poate face conform standardelor naţionale prin: . Din această reprezentare a schemei 138 .a. C. ceea ce duce la închiderea contactelor principale K (2-4.12. Schema de lucru (completă) de alimentare şi comandă u unui contactor trifazat cu eiectromagnet de c. Rezultă că pentru comanda cu butoane cu revenire a contactoarelor electromagnetice. Figura 2.scheme de lucru (completă). este prezentata schema de comandă a unui contactor trifazat acţionat de un eiectromagnet de c. care întrerupe alimentarea bobinei contactorului ceea ce conduce la deschiderea contactelor principale. 10-12).. ceea ce duce la alimentarea consumatorului conectat la bornele A. de automenţinere care asigură menţinerea sub tensiune a bobinei contactorului după ce butonul de comandă (cu revenire) revine la starea iniţială. întreruperea alimentării consumatorului se face de la butonul de oprire S1. separând circuitele de forţă şi cele de comandă şi control. Acest contact este în paralel cu contactul ND al butonului de pornire. T. In figura 2. -scheme electrice desfăşurate (funcţionale) în care elementele componente ale aparatelor sunt reprezentate în mod logic. B. Concomitent se închide contactul auxiliar K (14-16). Deoarece sunt mai sugestive şi mai uşor de utilizat se recomandă utilizarea în documentaţiile tehnice a schemelor electrice desfășurate. Aceeaşi schemă de comandă a contactorului este reprezentată sub forma unei scheme electrice desfăşurate (funcţională) în figura 2.11.

c. se poate dimensiona economic bobina electromagnetului deoarece în poziţia închis a contactorului forţa dezvoltată de electromagnet este maximă şi mult superioară celei necesare asigurării presiunii pe contacte. alimentarea se face de la o sursă de c.13.c. Figura 2.c.c. limitat doar de rezistenţa bobinei iar după acţionarea contactorului contactul K (3-5) deschizându-se rezistenţa R este înseriată cu bobina contactorului reducând mult valoarea curentului ce parcurge bobina.a.electrice. La electromagneţi de acţionare de c.. Funcţionarea schemei este similară celei precedente. Comanda de pornire este memorată de contactul de automenţinerc K (10-12). este prezentată atât schema electrică desfăşurată cât şi cea de lucru pentru alimentarea şi comanda unui contactor de c. înseriată cu bobina contactorului şi scurtcircuitată de contactul auxiliar NI al acestuia K (3-5). Scade astfel solicitarea termică a bobinei şi consumul.12.c. B. 6-8) alimentându-se cu de la sursa de tensiune continuă consumatorul racordat la bornele A. Oprirea se face de la butonul S1 care întrerupe alimentarea bobinei contactorului. mai clară şi mai simplă reiese justeţea afirmaţiei că reprezentarea desfăşurată a schemelor electrice este recomandabilă. 139 .. Schema electrică desfăşurată de alimentare şi comandă a unui contactor trifazat cu electromagnet de c. În figura 2. La acţionarea butonului de pornire S2 bobina va fi parcursă de un curent mare. Se poate deci folosi o rezistenţă economizatoare R. acţionate de electromagneţi de c. La acţionarea butonului S2 este alimentată bobina contactorului K (0-1) şi se închid contactele principale K (2-4.. Pentru cazul contactoarelor de c.

13.c.Figura 2. 140 .14.c.c. Schema completă (de lucru) şi Schema elcctrică desfăşurată (funcţională) pentru alimentarea şi comanda unui contactor bipolar de c. Figura 2.c. Pentru contactoare de c. alimentaţi prin punţi redresoare. acţionat de un electromagnet de c. Schema completă şi Schema electrică desfăşurată pentru alimentarea şi comanda unui contactor trifazat acţionat de un electromagnet de c. care alimentează consumatori cu şocuri mari de curent în momentul anclanşării nu se pot face conectări la frecvenţe mari şi de aceea se recomandă acţionarea cu electromagneţi de c.a.

comanda unui electromotor din doua posturi 141 .

comanda unui electromotor cu inversare de sens 142 .

comanda unui electromotor cu buton fara retinere comanda unui electromotor cu buton cu retinere 143 .

un aparat cu Pi =6kw Pi =1kw . spaţiu ocupat mai redus. deoarece este dificilă verificarea calităţii execuţiei şi practic imposibil de descoperit defectele de montare. -Conductoarele sunt din cupru sau aluminiu înfuniate în mai multe straturi. Dezavantajul principal al LEC : costul ridicat în comparaţie cu cel al LEA tinde să se micşoreze prin dezvoltarea tehnologiei de fabricaţie şi a capacităţii de transport a acestora. Conductoarele cablurilor cu secţiuni mari sunt multifilare răsucite. Are de asemenea avantajul îmbunătăţirii răcirii cablului şi a micşorării grosimii izolaţiei. Elementele constructive ale LEC. 2. Pozarea cablurilor. dând cablului flexibilitatea necesară. mașini de spălat. aer condiționat. materiale plastice. evitarea pericolului de atingere directă. Avantajele LEC : siguranţa în funcţionare. După forma lor se deosebesc conductoare cu secţiunea circulară.) Pi=Pn a receptorului. au determinat creşterea numărului de LEC. sub formă de sector sau tubulară.circuitele din spații comune ale clădirilor de locuit Pi=1kw b) pe un circuit de prize generale din clădiri de locuit și social culturale Pi=2kw c)pe un circuit de prize separat de receptoare de forță monofazate(mașini de gătit electrice. în special în zonele urbane dens populate.Probleme generale. CAPITOLUL 9 EXECUŢIA LINIILOR ELECTRICE ÎN CABLU 1 . Pentru dezvoltarea reţelelor electrice în ultimii ani este caracteristică creşterii ponderii liniilor electrice în cablu (LEC). mantaua de protecţie. lipsa influenţei factorilor atmosferici.un aparat cu Pi =10kw Pi = 1. ovală. executarea lucrărilor de înnădire sunt lucrări ce trebuiesc executate cu multă conştiinciozitate. aspectul estetic.Puterile instalate maxime(Pi) pe un circuit de iluminat și prize. Principalele elemente constructive ale LEC sunt: conductoarele. -Ecranarea se utilizează în general la cabluri pentru tensiuni peste 6 kV pentru a limita solicitările electrice determinate de neuniformitatea câmpului electric. etc.un generator Pi =3kw . ecranarea. boiler. cauciuc natural sau sintetic. a) pe un circuit de iluminat . etc. -Izolaţia de bază se realizează cu : hârtie impregnată. 144 .5kw . izolaţia.

14. două. 7-conductor. aluminiu sau mase plastice pentru protecţia izolaţiei cablului împotriva acţiunii umezelii. După numărul de conductoare aflate în aceeaşi manta pot fi cabluri cu unu. cauciuc sau mase plastice. 2-iuta gudronata. fig. După izolaţia de bază. 6-camasa de plumb. 5-hartie impregnata.1.1. Diversele tipuri de cabluri se deosebesc după un sistem de simbolizare în care literele au următoarea semnificaţie: Fig. Clasificarea şi simbolizarea cablurilor. Cele mai utilizate sunt cablurile trifazate cu trei conductoare. trei sau patru conductoare. 2. diferiţilor acizi şi a deteriorărilor mecanice.-Mantaua de proiecţie se execută din plumb. 3-iuta impregnata: 4-benzi de otel. pot fi cabluri cu izolaţie de hârtie.1. La exterior cablul are învelişul de protecţie din benzi sau sârme de oţel şi înfăşurări din iută impregnată. 145 . 14. Secţiunea printr-un cablu: I-izolaţia de faza.

izolaţie din benzi de hârtie.izolaţie de hârtie Y .masa galbena. Ele trebuie să aibă aceeaşi rigiditate dielectrică ca şi cablurile şi să fie instalate încât să elimine orice posibilitate de pătrundere a umezelii în cablu.rezistenţă mărită la propagarea flăcării Prima literă C .Manşoane şi cutii terminale.2 Mansoane de legătură bl-manşon de plumb. Manşonul din fontă protejează înnădirea din punct de vedere mecanic şi anticoroziv.cablu cu conductoare din aluminiu (AC).indică conductor de cupru. Capetele cablului se introduc prin părţile laterale şi masa izolantă se toarnă prin deschiderea situată la partea superioară. J .2.2. urmată de cea care indică felul mantalei ( P -plumb. 2.manşon de plumb: 4 . Fig. de derivare și de capăt. fig. Exemplu : ACHPBI .masa neagra: 6 . b2-sectiune manşon de legătură.H . 14.1. I .2. după care urmează litera care indică izolaţia. 5 . Manşoanele sunt cutii metalice (în ultimul timp se fac şi din cauciuc).manşon de fontă 2 . cu rol de a proteja de a proteja cablurile împotriva umezelii în punctele de înnădire.izolaţie de material plastic P . se construiesc din fontă şi sunt constituite din două piese care se asamblează cu şuruburi. cu manta de plumb (P). 2. Aceste litere se aşează la începutul simbolizării .14. cu izolaţie de hârtie (FI). A .conductor de aluminiu. închise ermetic.conductor monofazic izolat 146 . 7 . Manşoanele de legătură. iar AC .cablu trifazic fara banda de otel.ecranat F . cu armătură metalică de oţel (B) şi cu înveliş de protecţie din iută (I).manta de plumb B .aluminiu). Y -material plastic. apoi litera care indică existenţa armăturii metalice şi la urmă felul învelişului protector.blindat cu armătură din benzi de oţel E .

Manşon de derivaţie 1 . fig 14. tablouri de distribuţie.2. 2. Cutiile terminale se prevăd Ia capetele cablurilor. 3 .partea inferioara. se utilizează numai la cablurile de joasă tensiune.3.bratari pentru prinderea cablului 5 . Manşoanele de derivaţie. 14. 2 .2. 14.3.2. tablă sau plumb şi sunt pentru interior sau exterior.şuruburi de legare la pamant.fig. 4 . Acesta se deosebeşte de manşonul de legătură prin aceea că. maşini.4.2.capacul. Fig.partea superioara. Se confecţionează din fontă. permiţând conectarea acestora la aparate. 147 . într-o parte laterală are o prelungire prin care iese cablul de derivaţie .3.

în medii cu pericol de incendiu sau explozie. 4 . 2 . în medii cu temperaturi ridicate.banda izolata: 9 . în canale sau tuneluri.manta de plumb: 5 . dar comportă importante lucrări de pământ şi desfacere repetată a pavajelor. pe construcţii suspendate pe cabluri de oţel. 3 Pozarea cablurilor. 3.4.priza de legare la pamant. de interior pentru cabluri de 6 si 15 kV. I .din plumb.Fig 14. pe grinzi.izolaţie de centura: 6 . galerii inundate.izolatoare de porţelan. -aeriene : pe estacade sau poduri suspendate. 6 .flansa pentru fixarea izolatoarelorl 4 . Este o soluţie simplă. în tuburi de protecţie. cu cheltuieli de investiţii mici. Procesul tehnologic cuprinde următoarele operaţii : 148 .pâlnie de etansare: 3 . trifazata de exterior pentru cabluri de 6-20 kV.capacul izolatorului. -cazuri speciale : traversări de ape. Din punct de vedere al locului de instalare. reţelele în cablu se clasifică în : a) Reţele exterioare (pozate în alara clădirilor): -subterane : îngropate în şanţ pe pat de nisip.legătură de sfoara: 7 . în blocuri de cabluri sau tuburi de protecţie. 5 . Cutie terminala a . Pozarea cablurilor direct în pământ. sub planşee.corpul din fonta: 2 .banda de otel. b . în canale şi tunele. terenuri sau zone corozive sau cu pericol de incendiu sau explozie b) Reţele interioare (pozate în clădiri) -în situaţii normale : pe pereţi.banda lăcuită: 8. -în cazuri speciale : pe utilaje. în subsoluri tehnologice.bandaje de sarma: 3 .şurub de legare la pamant. I .din fonta cenuşie.sfoara impregnata. în poduri de cable.1.

desfacerea pavajului.1. executându-se în acest scop sondaje şi precizându-se măsurile necesare pentru protejarea cablului sau a celorlalte instalaţii existente în timpul pozării 3. În cazul executării de traversări de drumuri. fie un dispozitiv de forare pneumatic. Acestă operaţie este necesară când traseul intersectează străzi şi pieţe din oraşe sau drumuri. recunoaşterea traseului. între care se întinde o sfoară care delimitează conturul şanţului. Executarea traversărilor.Recunoaşterea traseului. desfacerea şi aşezarea cablurilor. tragerea cablurilor în traversări. căi ferate şi șosele din afara localităților și chiar orașe.1. 149 .2. Traseele sunt situate. otel sau PVC. parcun. 3. de-a lungul străzilor. 14. în acest caz se utilizează fie o foreză burghiu manuală. şosele şi căi ferate în afara localităţilor. fig 14.5. 3-beton pentru fixarea tuburilor.3. Secțiune transversală printr-o traversare 1-placă de beton. executarea şanţului.recunoaşterea traseului.2-tuburi. 3.5. Fig. în oraşe. Executarea şanţurilor cuprinde următoarele etape : -trasarea şanţului. pe trotuare. se montează în tuburi de beton. executarea traversărilor. Trasarea şanţului constă în stabilirea axei şanţului şi marcarea marginilor săpăturii cu ţăruşi. astuparea şanţului şi refacerea pavajului. la cererea proiectantului. executarea şanţurilor. cu ajutorul motocompresoarelor şi a ciocanelor pneumatice. în cartiere noi de locuinţe. Desfacerea pavajului se execută în măsura posibilităţilor. pieţe. executarea profilului. în acest caz cablurile. bazalt.1.1 . Desfacerea se face exact în lungul liniilor care marchează laturile şanţurilor. însă aflate în zone fără instalaţi subterane se folosește metoda forajului. de-a lungul şoselelor şi căilor ferate. Înaintea operaţiilor următoare se procedează de către constructor. de regulă. în incinta întreprinderilor industriale.

3. Executarea profilului se face astfel : . etc.7.1. Desfăşurarea şi pozarea cablurilor Aceste operaţii se execută concomitent. Se trage pântul. care se montează în capătul cablului ce trebuie tras prin traversare. 14.Tragerea cablurilor la traversări. După aşezarea cablului în poziţia indicată în proiect se marchează cu etichete de indentificare la capete şi din 10 în 10 m. Şanţurile cu adâncimi mai mari de 1 m sau în terenuri slabe se sprijină cu dulapi metalici prefabricaţi refolosibili. Săparea se face manual sau mecanizat. radianţi alimentaţi cu gaz metan. Pentru a realiza această operaţie sunt necesari ciorapi de cablu. Pentru ca pământul să nu se împrăştie se folosesc pe toată lungimea şanţului sprijiniri speciale din panouri din oţel . 3.5 m de marginea şanţului. Dimensiunile şi forma şanţuri lor corespund profilurilor date in proiectul lucrării.Săparea şanţurilor.4. 3. acordând o atenţie deosebită verificării traversărilor. Pământul scos din săpătura se depune spre stradă la cel puţin 0. dup care se demonteaza.se ridică cablul deasupra acestui strat. conducte cu apă caldă. Se inspectează traseul de pozare.5.6.1. fig. 14. Iarna. 150 . înainte de pozare se verifică izolaţia folosind inductorul.1 . Se leagă apoi o frânghie de cânepă sau un cablu de oţel care se trece prin tubul prin care urmeaz se trag cablul. Tamburele cu cabluri care urmează să fie desfăşurate şi pozate trebuie să se afle în punctele de unde începe desfăşurarea. necesitând unele verificări prealabile. scânduri groase din lemn de brad.Executarea profilului. iese din tub.se aşează peste cablu un strat de 10 cm de nisip cernut: . fig.cornier şi elemente metalice.6. când pământul este îngheţat se iau măsuri de dezgheţare cu grătare de cărbuni încinşi (cocsiere).

3. Pentru o proiecţie suplimentară se vor folosi plăci de beton armat.2.Astuparea şanţurilor şi refacerea pavajelor Astuparea se face cu straturi succesive de câte 20 cm. udate şi bătute cu maiul.1. . pentru a evita tasări ulterioare ce duc la repetate refaceri ale pavajelor.. Durata încălzirii depinde de temperatura încăperii şi se indică în tab. Operaţia se poate face şi mecanizat cu tractoare cu lamă buldozer.se aşează un strat de cărămizi de protecţie.pentru cabluri cu izolaţia de hârtie pentru tensiuni până la 10 kV. Pozarea cablurilor nu este permisă dacă temperatura mediului şi a cablului a scăzut în ultimile 24 ore dinaintea pozării cu următoarele limite : 0 . 151 . După terminarea completa a lucrărilor de pozare şi astupare se refac pavajele. -20°C .Pozarea cablurilor pe timp friguros. -7°C . calote ceramice.se aşează deasupra cablului un nou strat de nisip de protecţie de 10 cm. 3. 4°C . pe trasee libere.pentru cabluri cu manta de plumb fără înveliş de protecţie.l. placi de PVC.7.pentru cabluri armate cu izolaţie de cauciuc.pentru cabluri cu izolaţie şi manta din PVC. etc. Când este necesară pozarea la temperaturi mai scăzute cablurile se încălzesc. pentru menţinerea cablului în echilibru elastic.

..1.8.... fig.. 14.. Operaţiile care se execută la desfacerea capetelor de cablu depinde de tipul şi construcţia acestuia şi constau în îndepărtarea succesivă a straturilor exterioare de protecţie.. Fig.. refacerea izolaţiei.. 14. + 40 18 ore 4..9 este prezentată desfacerea tip a capetelor de cablu cu trei faze. + 25 1-1...... a)Pregfitirea locului de montai....... Manşoanele se execută în următoarea succesiune a operaţiilor tehnologice : pregătirea locului de montaj. 152 .. cu o manta de plumb şi izolaţie de centură.. 14.. Ea trebuie să permită aşezarea corectă a manşonului faţă de traseul cablului. Dimensiunile si fomai gropii pentru manşon si poziţia capetelor de cablu a .. desfacerea capelelor cablului. încălzit Ia nevoie până la temperaturi de + 15°C.... tăierea şi îndepărtarea cămăşii de plumb a izolaţiei de centură şi a celei de fază.8 şi să asigure manşonului spaţiul necesar mişcării libere pentru executarea operaţiilor de izolare a îmbinării. montarea manşonului exterior dc protecţie. Dacă manşoanele se execută în groapă se verifică poziţia şi dimensiunile gropii..porţiunea dreapta necesara execuţiei manşonului c deplasarea fata de ax pentru a evita solicitarea manşonului la eventualele eforturi de tractiune in cablu si pentru rezerva necesara refacerii manşonului la o eventuala defectare b)Desfacerea capetelor cablurilor. In fig......... îmbinarea conductoarelor.. montarea manşonului interior.0...porţiunea de suprapunere depinzând de tensiune si tipul cablului (la 1 K V .Tehnologia executării manşoanelor şi a cutiilor terminale 4.. Dacă lucrarea se execută în exterior pe timp de ploaie sau locuri cu praf se lucrează în cort..Temperatura încăperii Durata încălzirii + 5 .....5 zile + 25 . + 10 3 zile + 10 .5m) b .....

mai avantajoase din punct de vedere al tehnologiei. Se mai poate scrie I = x + m . .mecanice (cu şuruburi sau prin presare la rece).termice (lipire sau sudare).Lungimea desfacerii capetelor se determină cu relaţia : 1 = k+a+i+c. Dintre procedeele aplicate la noi. c) Îmbinarea conductoarelor se poate grupa în trei categorii : . c.înnădirii conductoarelor. unde x .lungimea părţii încovoiate a conductoarelor de fază . .lungimea pe care izolaţia de adaos se suprapune peste izolaţia de fază păstrată. unde : 1 este lungimea pe care se desfac capetele de cablu (jumătate din lungimea interioară a manşonului) . al posibilităţilor de realizare pe şantier şi a calităţii îmbinării este înnădirea conductoarelor (de aluminiu) prin lipire şi metalizare. Cel mai frecvent se utilizeată îmbinarea termică. în ţară la noi la cablurile din PVC de 10-15 kv se folosesc pentru refacerea izolaţiei benzi izolante adezive din folii subţiri 153 . k -este lungimea pe care se păstrează benzile metalice de protecţie.fig.l4. a -lungimea mantalei de plumb sau aluminiu care se păstrează pe capetele de cablu desfăcute.mixte. i lungimea izolaţiei de fază păstrată pe conductoare. m. d) Refacerea izolaţiei se execută numai la cabluri cu tensiuni mai mari de 1 kv.10.lungimea pe care se înlătură izolaţia de fază în vederea.

. . f) Legarea la pământ a ecranelor şi benzilor metalice. învelişurile metalice ale cablurilor. Apoi se umple cu masă izolantă galbenă. 154 . aplicând între cele două părţi o garnitură din sfera impregnată.se toarnă masa izolantă neagră bituminoasă. se aşează garnitura de iută impregnată a capacului şi se montează capacul. topită la 115°C. apoi capetele cu cămăşile de plumb ale cablurilor. părţile metalice ale manşoanelor de înnădire. Legăturile la pământ se realizează cu conductoare flexibile de cupru cositorite.înainte de răcirea completă se strâng din nou toate şuruburile. e) Montarea manşonului interior . Acest manşon se montează între extremităţile mantalei de la cele două capete ce s-au îmbinat. Se lipesc cu aliaj Lp 37 întâi în lung. .şi elastice de poliestirenă tip J1 peste care se înfăşoară un strat de bandă adezivă de cauciuc ADEBANDTC. precum şi corpurile metalice ale cutiilor terminale se leagă la pământ pentru a asigura protecţia personalului şi a mantalei în cazul străpungerii izolaţiei cablurilor aliate la pământ. după care se strâng şuruburile de înnădire.se montează partea superioară. în ultimul timp au căpătat o largă răspândire manşoanele cu răşini epoxidice.se aşează partea inferioară de fontă a manşonului pe un pat de cărămizi: . Acestea se realizează fie prin turnarea răşinii în jurul îmbinării într-o formă prin injectare sub presiune sau prin realizarea unei izolaţii stratificate din răşină şi ţesătură. g)Montarea manşonului exterior de protecţie.

un izolator prefabricat cu armăturile sale şi un element de repartizare a potenţialului şi pentru etanşarea cablului. fixându-se şi etanşându-se la bază. cutia tronconică din tablă de plumb de 1 kv. Cele mai uzuale cutii terminale pentru cabluri de forţă sunt : cutia cilindrică din fontă de 1 kv. Se 155 .Tehnologia de montaj a cutiilor terminale. protejarea izolaţiei Executarea acestor operaţii diferă după tipul cutiei terminale. după pregătirea capetelor de cablu. punctului de ramificaţie. etanşarea conductoarelor. montarea papucilor. astfel încât să ofere condiţii convenabile de montare şi raze de curbură cât mai mari. fig. se alege locul de fixare a cutiei terminale. Elementele constructive ale cutiilor terminale de cablu sunt: .2. Cutiile terminale se execută după următoarea succesiune a operaţiilor tehnologice: desfacerea capetelor de cablu. În funcţie de instalaţia ce urmează a o deservi.manşonul se acoperă cu un strat de nisip de 10-15 cm şi peste acesta un rând de cărămizi pentru protecţie. se verifică izolaţia cablului cu inductorul şi se montează cutia terminală.10 4. montarea conductoarelor de legare la pământ. 4.. La cablurile cu izolaţie de hârtie.1 . cutia tronconică din tablă de plumb pentru 6-20 kv. se îndepărtează învelişurile protectoare şi izolante. 14.Montarea cutiilor terminale de interior.2. cutia monofazată de interior pentru cabluri de 2035 kv. Pentru legarea capetelor conductoarelor la bornele aparatelor se folosesc papuci de cablu.

După fasonarea conductoarelor şi montarea papucilor. Se leagă la pământ carcasa metalică.12.11) din PVC se păstrează pe toată lungimea traseului din interior până la intrarea în cutia terminală. fig. 14. se fixează cutia şi se toarnă masă izolantă.fasonează conductoarele astfel încât acestea să se situeze pe axele bornelor la care se vor racorda.6. izolaţia conductoarelor se întăreşte cu un strat de bandă adezivă izolantă pe toată lungimea. Cutiile terminale de exterior de 1. 14.2. -se înlătură toate învelişurile până la mantaua de plumb. -porţiunea de cablu începând de la baza stâlpului şi până la înălţimea de cca 3 m se protejează cu o ţeavă de oţel. 4. sudare sau presare hidraulică. benzile metalice de protecţie 2 şi cămaşa exterioară din PVC 3. execuţia este simplificată.Montarea cutiilor terminale de exterior. 156 . -pe o porţiune a capătului de cablu se desface stratul de iută exterior şi se vopseşte cablul cu un strat anticoroziv. -se matisează cablul în locul de pătrundere în cutia terminală. Se aplică pe conductoare straturile de protecţie şi etanşare prevăzute de instrucţiuni. Se montează papucii de cablu prin una din metodele cunoscute : lipiri cu metalizare în trepte sau fir cu fir.2.Montarea cutiilor terminale de exterior de 1 kv necesită următoarele operaţii : -se stabileşte lungimea capătului de cablu în aşa fel încât acesta să poată fi racordat la LEA.20 kv se montează pe stâlpul LEA. Pentru cablurile cu izolaţie şi manta din PVC. Cămaşa exterioară de protecţie anticorozivă (fig. Pentru montarea cutiei se taie şi se înlătură cămaşa exterioară de protecţie 1.

-cutia se umple cu masă izolanlă. Cutie terminalei de exterior de I k V . Fig. In laborator se vor indentilîca elementele constructive ale LEC şi se vor executa operaţii de manşonare şi montare a cutiilor terminale. montata pe stâlp 5.-de mantaua de plumb se lipeşte conductorul de legare la pământ: -se controlează curbura conductorului.12. turnată prin orificiul de la partea superioară. 14. 157 . se montează capacul.

158 .

Temperatura mediului ambiant + 25° C 159 .

Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electric în medii normale. Libere conductoarelor în tub în aer 3 7 - 4 8 - 5. executarea. ID 17-1978-Normativ pentru proiectarea. NSSMUEE 111-2001.Normativ privind combaterea efectului flicker în reţelele de distribuţie.Instrucţiuni privind condiţiile generale de proiectare antiseismică a instalaţiilor tehnologice din staţiile electrice. nominală a cond [mm2] Intensităţile curenţilor. fcTi Conductoare de aluminiu cu izolaţie de PVC sau cauciuc AFY Montate în tub Nr.5 4 6 10 1 14 17 24 31 40 55 3 2 12 14 20 26 34 49 11 13 18 24 31 45 4 5.Temperatura maxima admisa pe conductor: + 70° C la izolaţie de PVC. A Conductoare de cupru cu izolaţie de PVC sau de cauciuc FY. verificarea şi recepţionare. PE 142-80.> instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie. conductoarelor în tub 2 0 1 1.6 9 - 10 - - 16 - - - 25 34 16 21 27 39 45 57 78 18 23 30 41 20 27 38 15 18 25 33 13 16 21 29 27 35 45 61 PE 148-94.5 2. 1.6-1998-Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare i gaze naturale.6 4 10 11 Libere în aer 2 56 20 - Montate în tub Nr.Normativ privind limitarea regimului deformat PE 155-1992. PE 143-94. + 60° C la izolaţie de cauciuc Sect. 160 .Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădiri civile.

65-2001-Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice. se utilizează împreună cu prezentul normativ: CEI 60 364-4-444-96 . 775/98 -Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor. Aplicarea unui standard naţional are caracter voluntar. de protecţie a vieţii. Legea 90/1996. în cazul în care considerente de ordin public. Următoarele standarde internaţionale pentru care nu există standarde române corespunzătoare. Verificări.C 56-2000. Ordinul Ml nr.Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente. a sănătăţii şi a securităţii persoanelor fizice. pe plan zonal sau local. Legea 10/95 -Privind calitatea în construcţii. numai printr-o reglementare tehnică adoptată de către o autoritate. Protecţia la supratensiuni. în totalitate sau în parte. pe întreg teritoriu. CEI 60364-6-61-98 . NSPM .Instalaţii electrice în construcţii. ANEXA 2 CATEGORIILE INFLUENŢELOR EXTERNE ÎN FUNCŢIE DE NATURA LOR ŞI GRADUL DE INFLUENŢĂ (CLASA) CONFORM CLASIFICĂRII INTERNAŢIONALE DIN SR CEI 364-3+A1 Cod internaţional COND1ŢII DE MEDIU 161 .Norme Generale de Protectie a Muncii. a mediului înconjurător şi de apărare a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură.Instalaţii electrice în construcţii. Aplicarea unui standard naţional poate deveni obligatorie.

36 g/m3 Altitudine AC 1 AC2 Prezenţa apei AD1 AD2 AD3 AD4 AD5 AD6 AD7 AD8 cădere de picături de apă (vertical cu inermitenţe) apă în ploaie (unghi sub 6011 cu verticală) apă priectată (stropi în toate direcţiile) jet de apă (apă cu sub presiune.7 g/m3 t = .5° C.100%..25°C + 55° C (fără control al temperaturii) AA8.50"C + 40° C (foarte scăzute şi foarte ridicate) În funcție de temperatură ambiantă sunt aplicabile numai atunci când nu sunt influenţe datorate umidităţii valoarea medie a temperaturii pentru o perioadă de 24 h nu trebuie să fie mai mare decât limita superioară cu 5°C.25°C + 5° C (frig) .j a = 1 . + 40° C. j r = 10 .100%.Temperatura mediului ambiant AA1 AA2 AA3 AA4 AA5 AA6 AA7 . + 5 .25 g/m5 t = + 5°C. j r = 5 + 95%. + 40° C..5°C + 40° C (temperat) + 5°C + 40° C (cald) + 5°C + 60° C (f.. j r = 3 .04 . j a = 1 .5 . Condiţii climatice (influenta cominată a temperaturii şi umidităţii)* AB1 AB2 AB3 AB4 AB5 AB6 AB7 AB8 t = ...1 ..85%. frig) . j a = 1 .003 .25° C.. j r = 10 .7 g/m3 t = -40uC.j r = 10.100%. ja= 0.ja = 0..100%.60°C + 5° C (frigorific) ...25" C.60° C.. j a = 0.40°C + 5° C (f. j t = . + 5 .29 g/m3 t = + 5 . j sub sau egală cu 2000 m (joasă) peste 2000 m (înaltă) neglijabilă = 0.5 + 29 g/m 3 a = 0.100%. j r = 5 . + 60°C... j r = 10.100%. + 5 . din toate direcţiile) pachete de apă (valuri) imersie (parţial în apă) submersie (complet în apă) Prezenţa corpurilor străine solide AE1 AE2 neglijabilă corpuri străine mici incombustibile (cu dimensiuni sub 2. + 55° C.35 g/m 3 a t = .7 g/m3 t = . j r = 15 . cald) ..50 n C.+ 40 .5 mm) 162 ...

fibre.5 mm şi acceleraţia între 1 -5 m/s2 medii (condiţii industriale obişnuite). scame incombustibile) depuneri de praf combustibil cuprinse între 35 şi 350 mg/m pe zi depuneri de praf cuprinse între 350 şi 1000 mg/m pe zi I neglijabilă Prezenţa apreciabilă a agenţilor poluanţi sau corozivi de origine atmosferică agenţi corozivi şi poluanţi atmosferici intermitentă sau accidentală (zone de manipulare a produselor chimice în cantităţi mici) permanentă (acţiune permanentă a substanţelor chimice corozive sau poluante în cantităţi mari) AGI AG2 AG3 Vibraţii AH 1 frecvenţe uşoare (solicitarea la şoc cel mult egală cu 0. electrostatice sau ionizante AM1 AM2 AM3 AM4 AM5 AM6 neglijabile curenţi vagabonzi radiaţii electromagnetice radiaţii ionizante dăunătoare câmpuri electrostatice dăunătoare curenţi de inducţie dăunători 163 . amplitudinea deplasării între 0.225 J) medii (solicitarea la şoc cel mult egală cu 2 J) grele (solicitarea la şoc de Ia 6 J până la 20 J) scăzute (instalaţii casnice şi similare. gama de frecvenţă 2.AE3 AE4 AE5 AE6 AF1 Al.9 şi 9 + 200 Hz» amplitudinea AH2 între 3. la care efectele vibraţiilor pot fi neglijabile).7 AH3 deplasării între 10-15 mm şi acceleraţia între 30 + 50 m/s2 Prezenţa florei şl/sau mucegaiului AK1 AK2 Prezenţa faunei AL1 AL2 neglijabilă riscantă neglijabilă riscantă Influenţe electromagnetice.3 + 1.200 Hz. gama de cuprinsă între 2 -9 şi 9 . amplitudinea deplasării mm2 şi acceleraţia între 10-20 m/s2 importante (condiţii industriale grele). gama de frecvenţă 9 + 200 Hz. incombustibil cuprinse între 10 şi 35 mg/m pe zi (praf.2a AF 2b AF3 AF4 corpuri străine foarte mici incombustibile (cu dimensiuni sub 1 mm) depuneri de praf redus.

Nivel keraunic AQ1 AQ2 AQ3 neglijabil. 20 < v ridicat. < 25 zile/an indirect. 30 < a severitate medie. a 30 Gal: 1 Gal = 1 cm/s" 300 Gal 600 Gal severitate scăzută. 1 m/s < v 5 m/s 10 m/s Mişcări de aer (curenţi de aer) AR 1 AR2 AR3 Vânt AS 1 AS2 AS3 UTILI ZĂRI scăzut. Condiţii de evacuare în caz de urgenţă BD1 BD2 normale (clădiri de locuit) dificile (clădiri înalte) nul (mediu neconductor) scăzut (în mod obişnuit fară contact cu elemente conductoare) frecvent (contact frecvent cu elemente conductoare) continuu (contact permanent cu pereţi metalici de exemplu incinte metalice. > 25 zile /an (riscuri provenind de la instalaţii de alimentare direct (riscuri provenind de la explozia materialului în urma trăsnetului). 164 . scăzute. 5 m/ s < v Competenţa persoanelor BA 1 BA2 BA3 BA4 BA5 obişnuită (persoane neinstruite) Copii în încăperi care le sunt destinate (această clasă nu se aplică în medii familiale) handicapaţi (psihic. rezervoare. 30 m/s < v 0 m/s 50 m/s puternice. a > 600 Gal Trăsnete. fizic sau intelectual) Instruite (agenţi de întreţinere sau exploatare) Calificate (ingineri şi tehnicieni) Contactul persoanelor cu potenţialul pământului BC1 BC2 BC3 BC'4 boilere. 500 < Is < 700 W/m2 înalte.Radiaţii solare ANI AN2 AN3 Efecte seismice AP1 AP2 AP3 AP4 scăzute. v 1 m/s medii. < 500 W/m2 medii. v 20m/s mediu. 700 < ls < 1120 W/m2 neglijabile. 300 < a severitate ridicată.

magazine mari şi similare) dificile şi aglomerate (clădiri publice înalte . fabricare.j r= umiditatea relativă. depozitare de materiale riscuri neglijabile Nota: c) Condiţiile obişnuite corespund clasei 4 pentru parametrul AA şi clasei 1 pentru ceilalţi parametrii.Umiditatea aerului sunt următoarele: -1 = temperatura: .hoteluri. produselor farmaceutice fară protecţie) CONSTRUCŢIA CLĂDIRILOR Materiale de construcţii CAI CA2a CA2b CA2c CA2d Structura construcţiilor CB1 riscuri neglijabile CB2 de ex. este raportul dintre umiditatea absolută j a a aerului umed şi umiditatea absolută maximă la saturaţie (as) la aceeaşi temperatură şi aceeaşi presiune barometrică. prelucrare. este greutatea vaporilor de apă conţinuţi într-un metru cub de aer umed. spitale etc.j a = umiditate absolută. d) Semnificaţiile notaţiilor de la AB . propagatoare de incendiu (clădiri cu forme şi dimensiuni care ajută la propagarea incendiului.BD3 BD4 aglomerate (teatre. manipulare. cinematografe.) Natura materialelor prelucrate sau depozitate BE1 a BE1 b BE2 combustibile BE3a BE3b BE4 riscuri de contaminare (prezenţa animalelor. . efect de coş) CB3 CB4 mobilă flexibilă sau instabilă necombustibile combustibile riscuri de explozie riscuri de incendiu (utilizare. 165 .

LEGENDĂ: D – depozitare E - extracţie F - fabricaţie -1 - încercări P - prelucrări T - tratament U - utilizare Cifrele de la 1 până la 7 reprezintă clasele de influenţe externe NOTĂ: clasele AB: AP; AQ; AR AS: AN şi parţial clasele AA şi AE sunt în studiu. ANEXA 5 SECŢIUNI MINIME ADMISIBILE LA CONDUCTOARE MONTATE ÎN EXTERIOR, PE PEREŢII CLĂDIRILOR Nr. Destinaţia conductoarelor Secţiuni, mm2 crt. cupru aluminiu 1 Pentru instalare pe pereţi, pe izolatoare la distanţa de maximum 4 m între suporturi Pentru interiorul corpului de iluminat montat pe perete 4 10

2

1

-

ANEXA 6 SECŢIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARELE UTILIZATE ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLĂDIRILOR

166

Secţiunile minime ale conductoarelor [mm ]

cupru
Destinaţia conductoarelor 2 pentru interiorul corpurilor de iluminat; conductoare multifilare; conductoare unifilare. pentru un singur corp de iluminat, conductor de fază pentru o singură priză, conductor de faza pentru circuite de lumină, conductor de fază pentru circuite de priză, conductor de fază 0,50 0,75 1 1,5 1,5 2,5

aluminiu

3

2,5 2,5 2,5 4 4 4 2.5

.pentru circuitul unui receptor electrocasnic cu putere cuprinsă între 2 şi 4,5 kW, conductor 2.5 de fază pentru circuite primare ce alimentează firmele cu lămpi cu descărcări in gaze pentru circuite de forţă, conductor de faza pentru circuite monofazate, conductorul neutru (N) va avea aceeaşi secţiune ca conductorul de fază pentru circuite trifazate cu patru conductoare, până la o secţiune de 16 mm2 a conductoarelor de fază secţiunea conductorului neutru va fi egală cu aceea a inductoarelor de fază pentru circuite trifazate cu patru conductoare, conductorul neutru pentru secțiuni ale conductorului de fază de: 2> mm 35 mm 50 mm2 70 m m2 95 mm2 20 mm
2 2 2 2

2.5 1.5
----------

---------

16 16 25 35 50 70 70 95 120 150 185

25 25 25 35 50 70 70 95 120 150 185

150 mm

185 m m

240 m m2 300 mm
2 2

400 m m

400 m m2 .Sn = 0,5sf Pentru coloane din clădiri de locuit, conductorul de protecţie (PE):

167

la coloane colective; 6 (sau 100 m m2
OL)

la coloane individuale .intru circuite din apartamente, conductorul de protecţie (PE) pentru coloane. între tabloul principal şi tabloul secundar, se va determina prin calcul dar minimum:

4 2,5 2.5

-

-

4 6

pentru conductoare de legătura între contor şi tabloul de distribuţie al instalaţiei terioare din 6 locuinţe, se va determina prin calcul, dar minimum: pentru conductoare de legătură din interiorul tablourilor electrice: legături lipite legături cu cleme sau la borne .pentru circuite secundare ale transformatoarelor de curent pentru măsură 0,5 0,75 1.5

-

2,5
-

pentru cordoane de alimentare ale receptoarelor mobile sau portabile, secţiunea conductorului de fază va fi. pentru un curent nominal al aparatului: până la 2 A 0,50 până la 6 A peste 6 A pană la 10 A peste 10 A până la 16 A peste 16 A până la 25 A peste 25 A până la 32 A peste 32 A pană la 40 A peste 40 A pana la 63 A pentru cordoane de alimentare ale corpurilor de iluminat portabile, secţiunea inductorului de fază va fi. pentru un curent nominal al aparatului: pana la 4 A peste4 A pana la 10 A pentru instalaţii de automatizare, măsura şi control destinate unor receptoare din instalaţii importante (vezi an. 5.1.3.) 0.5 0,75 1 0,75 1,0 1,5 2,5 4 6 10 -

pentru legături electrice de automatizare, măsura şi control între aparatele dintr-un echipament 0,5 şi pentru legăturile dintre aceste aparate şi conectări

ANEXA 7 CURENŢI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE NEIZOLATE, LIBERE ÎN AER Temperatura mediului ambiant: + 25°C Temperatura maximă admisă pe conductor: + 70°C Intensităţile curenţilor. A Secţiunea nominală a Felul montajului

168

conductoarelor [mm"]

Cupru Interior Exterior 70 95 130 180 220 270 340 415

Aluminiu Interior
-

Oţel-aluminiu Exterior
-

Oţel Exterior

Interior

Exterior
-

6 10 16 25 35 50 70 95

50 80 100 140 170 215 270 335

60 75 105 130 165 210 255

75 105 135 170 215 265 320

50 75 100 135 165 210 260

80 105 130 175 210 265 330 45 60 75 90 125 140

ANEXA 12.1. ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY ȘI TEVILOR PVC TIP 1 (PVC-U) ÎN CAZUL CONDUCTELOR Fc Ti SAU SIMILARE Numarul conductelor in tub 1 Secțiunea nominală a conductorului mm2 1 1.5 2.5 4 6 10 16 25 2 3 4 5 6 7

Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm]

12 12 12 16 16 16 16 25

12 16 16 20 25 25 32 32

16 16 20 25 25 32 32 40

16 20 25 25 25 32 40 40

20 20 25 25 32 32 40 50

20 25 25 32 32 40 50 50

25 25 32 32 40 50 50 63

169

Conducte FcTi-STAS 526.5 2. 2 in cazuri justificate. se admite înlocuirea tuburilor IPEY 50 şi 63 cu ţevi PVC tip 1/50 sau 63.2 ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY Şl ŢEVILOR PVC TIP 1 (PVC -U) ÎN CAZUL CONDUCTELOR FY.35 50 70 95 120 150 185 25 25 32 32 40 40 40 40 40 50 50 63 63 75 40 50 50 63 75 90 90 50 50 63 75 90 90 90 50 63 75 90 90 - 63 75 90 63 75 - - - - - - - OBSERVAŢII: 1 Linia îngroşată din tabel separă ţevile PVC tip 1 (PVC-U). AFY SAU SIMILARE Numărul conductelor în tub Numărul conductelor în tub 1 Secțiunea nominală a conductorului mm2 1 1.5 4 6 10 16 25 2 3 4 5 6 7 Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm] 12 12 12 16 16 16 12 16 16 16 20 25 25 32 40 40 16 16 20 25 25 32 40 40 16 20 25 25 25 40 50 50 16 20 25 32 32 40 50 63 122 16 16 16 16 25 25 32 16 20 20 25 32 32 _! 16 20 170 . 3 Tuburile IPEY . ANEXA 12.STAS 6690.

35 50 70 95 120 150 185 25 25 32 32 40 40 40 40 40 50 50 63 63 75 40 40 50 63 75 75 90 50 50 63 63 75 90 90 50 63 75 75 90 - 63 75 75 63 75 - - - - - - - OBSERVAŢII: a) Idem ca Ia anexa 12.0 25.0 12.5 34.2 44.0 20.0 51.0 12.5 25.0 25.8 51.5 25.2 34.0 25.7 16.2 34.0 55.0 20.1 17.0 16.9 20.5 34.5 34.7 16.0 25.1 16.5 34.2 44.9 20.0 51.9 20.7 12.5 34. b) Conducte FY.1 17.0 55.9 20.0 20.1 20.2 34.0 51.7 12.2 44.1 17.1 20.2 44.5 34.2 34.2 44.2 34.5 25.7 12.0 25.0 16.8 - 171 .7 12.1 17.5 4 6 10 16 25 35 50 Numărul conductelor în tub 1 2 3 4 5 6 7 Diametrul nominal (interior) al tubului [mm] 12.1.0 44.0 25.7 12.8 55.0 44.2 44.7 12.3 ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL ÎN CAZUL CONDUCTELOR Fc Ti SAU SIMILARE Secțiunea nominală a conductorului [mm2] 1 1. ANEXA 12.0 12.7 12.7 12.5 2.7 16. AFY-STAS 6865.7 16.

2 44.2 34.2 44.8 Notare prin filet IPE 9 11 13.0 Notare prin diametru nominal 55. AFY.8 - - - - - - OBSERVAŢII: Corespondenţa dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal (interior) din anexa 12.8 55.0 51.2 34.0 55.9 20.3.0 51.5 34.8 - 51.0 25.7 16.2 34. SAU SIMILARE 172 .70 95 120 150 185 25.5 15 21 29 36 42 48 ANEXA 12.5 34.0 55.1 17.4. şi notarea tuburilor PEL prin filet IPE este următoarea: 12. ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL ÎN CAZUL CONDUCTELOR FY.

4. şi notarea tuburilor PEL prin filet IPE este următoarea: 173 .OBSERVAŢII: Corespondenţa dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal (interior) din anexa 11.

9 20.5 ALEGEREA DIAMETRULUI ŢEVILOR* DIN OŢEL SUDAT E LONGITUDINAL PENTRU 1NSTALATII ÎN CAZUL CONDUCTELOR FeTi SAU SIMILARE 174 .5 34.0 25.8 Notare prin filet IPE 9 11 13.0 51.1 17.7 16.Notare prin diametru nominal 12.0 55.2 44.5 15 21 29 36 42 48 ANEXA 12.

6 ALEGEREA DIAMETRULUI ŢEVILOR*' DIN OŢEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU INSTALAŢII. conform STAS 7656. ANEXA 12. ÎN CAZUL CONDUCTELOR FY. AFY SAU SIMILARE 175 .'Ţevi tip mediu sau uşor.

'Ţevi tip mediu sau uşor. conform STAS 7656. ANEXA 12.7 ALEGEREA DIAMETRULUI ŢEVILOR* 1 DIN OŢEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU INSTALAŢII, ÎN CAZUL CABLURILOR

176

'Ţevi tip mediu sau uşor. conform STAS 7656.

177

178

179

180 .

181 .

182 .

Dispozitivele de presare pot fi prese hidraulice manuale sau cleşti hidraulici ori mecanici acţionaţi tot manual. cat si cu simbolul prescurtat al bacului de presare. marcate in funcţie de diametrul gatului de intrare a cablurilor in manşon. şaibe si garnituri de etansare. toate aceste elemente fiind reglamentate prin STAS. La cablurile cu conductoare de aluminiu. cu şuruburi de fixare a capacului. 6). astfel incat presiunile sa fie apropiate de limita deformărilor plastice ale sârmelor. Manşonul se executa din fonta din doua jumatati. se realizeaza si imbinarea prin presare la rece. pentru legarea in prelungire a conductoarelor cablurilor subterane de cupru sau aluminiu prin metoda lipirii cu aliaj de cositor. de asemenea. Pentru realizarea unei legaturi electrice si mecanice intre doua porţiuni de cablu se folosesc mansoanele de cablu. Mansoanele de derivaţie La executarea branşamentelor subterane se utilizeaza mansoane de derivaţie (tip branşament) atunci cand cablul principal nu este secţionat.P. cu şuruburi de asamblare. si anume: MD 60/50. ML. şuruburi de asamblare. şaibe si garnituri de etansare. MD 85/75 si MD 90/80.C. Suprafaţa exterioara a manşonului se protejeaza prin gudroane.70. Suprafaţa exterioara a manşonului se protejeaza prin gudroane.60 etc. se folosesc cleme de legătură in prelungire CLP (STAS 6731-68). si sunt marcate atat cu simboluri care indica secţiunea conductorului.69. ML. Clemele CLP se confecţionează din ţeava de alama cositorită. Forma acestei cleme de legătură este indicata in figura 7. conform STAS 1570. marcate in funcţie de diametrul cablului principal si al cablului de derivaţie (de branşament). Clemele se fabrica la l. 183 . cu şuruburi de punere la pamant din bronz.55. Manşonul de derivaţie se confecţionează din fonta si este format din doua jumatati. si anume: ML-45.) se vor utiliza cleme din ţeava de aluminiu realizate prin stantare. un capac si doua bratari de prindere a cablului. Mansoane de legătură Mansoanele de legătură pentru cablurile de joasa tensiune se executa conform STAS 2739.Manșoanele și accesoriile Una dintre operaţiile importante pe care le comporta montarea branşamentelor electrice in cablu subteran o constituie lucrările de imbinare.D. in doua variante: e) normale-CLPN (fig. Accesoriile pentru executarea mansoanelor Clemele de legătură Mansoanele de legătură. Este prevăzut. Se construiesc. MD 75/65. La executarea legaturilor de inadire prin presare cu presa hidraulica manuala PH-00 (produs R. şuruburi de fixare a capacului.G. cu capac si trei bratari de prindere a cablului. in şapte mărimi. care pot ti de innadire sau de derivaţie. in afara legaturilor realizate prin lipire. Conductoarele se introduc in cleme speciale de aluminiu si se strâng in bacurile de presare. in cinci tipuri. f) lungi-CLPL: folosite pentru legarea conductoarelor scurtate din cauza arderii cablurilor. toate aceste piese fiind reglementate prin STAS. M. El este prevăzut cu şuruburi de punere la pamant din bronz.

In cazul conductoarelor in forma de sector. Cleme este prevăzută cu o deschidere pe generatoare care serves. se leaga mecanic. Se confecţionează din tabla sau din ţeava de cupru si apoi se cositoresc. In cazul mansoanelor de derivaţie tip branşament montate pe claburi de forţa la care conductoarele derivate au o secţiune mai mica sau egala cu 50% din secţiunea conductoarelor cablului principal. La conductoarele in forma de sector se procedeaza la rotunjirea lor folosind un cleşte fara dinţi sau dispozitive de presare hidraulica si bacuri de rotunjire.te la aşezarea (prin desfacere si apoi strângere) pe conductoarele intregi ale cablului principal si la turnarea aliajului de lipire. cu doua sau patru conductoare avand secţiuni pana la 300 mnr. prevăzute cu doua sau cu patru găuri pentru ieşirea conductoarelor.pentru legaturi pe conductoarele de cupru sau aluminiu. cu secţiuni de 6-25 mm2.pentru legaturi numai pe conductoare de aluminiu cu seciiuni de 35-240 mm3. protejarea si izolarea capetelor cablurilor cu izolaţie de hârtie. Înainte de montarea pe conductor. prin şurubul de strângere. iar conductoarele cablului derivat. Se recomanda folosirea acestor cleme pana la derivaţii de 50 mm2. Cutia terminala ICI se fabrica in sase mărimi. pentru asigurarea unui contact bun la locul de legătură (tig 8).67). Rolele de distantare se confecţionează din ebonită. Suprafaţa exterioara a cutiei se protejeaza prin gudroane. Cleme de derivaţie Pentru legarea in derivaţie a conductoarelor de cupru sau aluminiu. corespunzătoare fiecărei secţiuni. La cablurile de PVC nu se vor executa cutii terminale. capacul cutiei si doua şuruburi de fixarea a capacului. Este folosita in nişele de abonaţi montate pe pereţii exteriori ai clădirilor. Clemele CTD se confecţionează din alama. la cleme. Cutiile terminale si accesoriile La branşamentele realizate in cablu subteran se folosesc doua tipuri de cutii terminale: cutia terminala de interior si cutia terminala de exterior pentru montaj pe stâlpi. dupa secţiunea conductoarelor cablurilor la care se folosesc. Cutia terminala cilindrica de interior (ICI) . clemele se cositoresc cu aliaj de cositor LP60. 9). Clemele de derivaţie se monteaza pe conductoarele cablului principal. de dimensiuni corespunzătoare. prevăzute la capete cu papuci de cablu. pentru legare.STAS 1572-62. Cutia terminala de exterior pentru montaj pe stâlpi (STAS 3535. Piesele componente ale cutiei cilindrice sunt: corpul cutiei (fig. Şuruburile de fixare a capacului se executa din bronz. se poate face legarea in derivaţie prin lipire in cleme de legătură deschise. in mansoanele de branşament se folosesc cleme de derivaţie demontabile. Corpul cutiei se executa din fonta sau aliaje de aluminiu provenite din recuperări de deşeuri pentru turnatorie. . Clemele se construiesc in doua variante: . cu ghiara tip CTD (STAS 1234. Role de distantare Sunt folosite la executarea mansoanelor de legătură de joasa tensiune si au rolul de a distanta in zona instalatiei refăcute. acestea vor fi in prealabil rotunjite cu ajutorul unor bacuri speciale de rotunjire.69) 184 . prevăzute cu borne pentru legarea conductoarelor derivate. Capacul cutiei se executa din banchilita sau din alt material izolam corespunzător.

Conductoarele in forma de sector se rotunjesc in prealabil cu dispozitive de rotunjire. 185 . Ea este prevăzută cu şuruburi si şaibe pentru prinderea capacului si a jugului. 13). Papucii se confecţionează din alama. toate aceste piese fiind reglementate prin STAS. simbolul CteS. fixandu-se prin lipire. b) Papuci presaţi sau turnati pentru conductoare multifiiare de cupru (STAS 1596. Utilizarea cea mai raspandita o au papucii cu ureche dreapta (fig. pentru cabluri cu doua conductoare cu secţiune normala pana la 25 mm2.prin turnare sub presiune. Papucii se confecţionează din alama si sunt acoperiţi cu un aliaj de cositor Lp 40. folosiţi pentru legarea la borne sau la şuruburile de contact. Pentru conductoarele de branşament se folosesc papuci tip N (fig. Se utilizeaza urmatoarele tipuri de papuci: a) Papuci stantati pentru conductoare de cupru (STAS 243.25. Montarea pe stâlp se va realiza conform figurii 10. Se folosesc la conductoarele de cupru unifîlare si multifiiare cu secţiuni de 4-240 mm2. Pentru protejare impotriva coroziunii electrochimice a locului de contact dintre teaca papucii lui si conductorul de aluminiu. cu urechea inchisa dreapta (fig. La cablurile din PVC se vor executa cutii terminale. pentru a asigura o buna lipire cu conductoarele. CTeS 1. Fixarea papucilor pe conductoare se poate face prin mai multe metode.Se foloseste la branşamentele electrice subterane recordate la o reţea electrica aeriana si se monteaza pe cabluri armate cu izolaţie de hârtie. un capac si un jug de prindere. Pentru lucrările de branşamente electrice se utilizeaza papuci tip A. c) Papucii pentru montare prin presare pentru conductoare multifilare din aluminiu cu secţiuni circulare de 16-300 mm2. Se protejeaza prin cositorire galvanica. acesta va fi etanşat cu infasurari din banda lăcuită si lac de banchelita sau cu benzi adezive de PVC. prin stantare si se cositoresc la cald. Se utilizeaza pentru conductoare cu secţiuni de 25-300 mm2.71). CTeS 3 (trei mărimi. pentru secţiuni pana la 16 mm2 inclusiv. cu dop de inchidere si şurub de legare la pamant. Se fixeaza pe conductor prin lipire cu cositor. Papucii se confecţionează din banda sau din tabla de cupru sau alama. Se folosesc pentru conductoare cu secţiuni de la 16 la 500 mm2. dupa ce firele de aluminiu au fost in prealabil metalizate in regiunea de prindere si lipite impreuna (masivizate). Cutia se confecţionează din fonta si este formata dintr-un corp. cele mai utilizate fiind fixarea prin lipire si fixarea prin presare. pentru cabluri cu conductoare cu secţiune normala pana la 3' 185+95 mm2. si de cupru pentru celelalte secţiuni. Se executa in doua variante: . Papuci stantati pentru conductoare multifilare din aluminiu (STAS 8298. Fixare pe conductor se face prin lipire cu aliaj de cositor. cu doua sau cu patru conductoare. 11). avand secţiuni de 16-185 mm2. CTeS 2. Cutiile terminale de exterior. Papucii de cablu Sunt piesele care se fixeaza pe capetele conductoarelor pentru racordare la bornele instalaţiilor electrice.71). se executa in doua tipuri: CTeS .69).

fie prin folosirea fondantiilor. Presarea se face cu presa hidraulica sau cu cleştele mecanic. Sunt destinati a fi montati in incaperi inchise cu urmatoarele caracteristici ale mediului: temperatura +10. metale folosite la fabricarea conductoarelor electrice. clorura de sodiu . Papucii executati prin turnare se obţin din aliaj de aluminiu ATSI 12 (STAS 201. urmat de un număr care indica continutul mediu al cositorului cu aliaj. care se deosebesc intre ele prin procentajul elementelor componente.50%. deoarece. +40°C.67).73).67). inaintea operaţiilor de îmbinare prin sudura. cu ajutorul bacurilor hexagonale special construite pentru fiecare secţiune de conductoare. Temperatura de topire a acestui fondant este de 630°C. fara gaze cu acţiune chimica. avand temperatura de topire mai mica decât cea a materialelor pieselor considerate. a peliculei de oxid dupa suprafeţele îmbinate. se topeşte rapid si in prima faza a sudării acopera suprafaţa metalului cu o pelicula lichida.5 (STAS 524. Aliajul Lp 60 se intrebuinteaza la montarea prin lipire a papucilor pe conductoarele de cupru sau de aluminiu. care. care raman in stare solida. se folosesc fondaţii. Compoziţia fondantului recomandat la îmbinarea prin sudura electrica a conductelor de aluminiu este urmatoare: clorura de potasiu . in contact cu aerul. in combinaţie cu oxidul de aluminiu. Conductoarele in forma de sector se rotunjesc in prealabil cu bacurile de rotunjire. Aliajele de metalizare si de lipire a conductoarelor de cupru si aluminiu Lipirea reprezintă imbinarea a doua piese metalice din materiale identice sau apropiate. acest aliaj reduce mult efectul coroziunii. Pelicula de oxid se indeparteaza fie pe cale chimica. in material străin ajutator. Condiţia pentru obţinerea unei îmbinări rezistente prin lipire este indepartarea inainte de lipire sau in timpul ei. 186 .prin stantare. capata la suprafaţa o pelicula de oxid. Simbolul mărcii aliajelor de lipit coprinde grupul de litere Lp (prescurterea cuvântului "lipit"). EI este nehigroscopic. prin curăţire. care impiedica lipirea sau sudarea si deci trebuie indepartata. Fondantul se întinde in strat subţire numai pe suprafeţele de contact. ce se elimina uşor.30%. in special. se folosesc aliaje de cositor-plumb (STAS 96. umiditate 65% la +20°C. Pentru indepartarea stratului de oxid de cupru. Aliajul Lp 40 se utilizeaza la inadire prin lipire a conductoarelor de cupru sau aluminiu in mansoane. iar cei stantati din ţeava de aluminiu 1/2 t 99..20%. Pentru indepartarea stratului de oxid de aluminiu se folosesc fondaţii cu care se acopera suprafaţa conductoarelor. Fondantii folosiţi la sudura sunt de obicei clorurile. fie pe cale mecanica. da naştere la zgura. papucii fiind in contact cu aerul din jur. pe cale chimica. criolit . Fondantii Cupru si aluminiu. aliindu-su cu piesele de imbinare. Aliaje de lipire La lipirea intre ele a conductoarelor de cupru sau la lipirea firului de cupru cu mantaua de plumb a cablurilor pentru realizarea punerii la pamant. In timpul lipirii numai materialul ajutator (aliaj de lipit) se topeşte.

pentru cabluri montate in incaperi incalzite.60). cu lin continut net de 10-15 kg. acoperita pe ambele fete cu un amestec de cauciuc nevulcanizat. pentru cabluri subterane si cabluri montate in clădiri reci. Procesul tehnologic Lucrările de executare a branşamentelor subterane se realizeaza de personal special instruit si dotat cu scule si utilaje corespunzătoare acestui fel de lucrări. Depozitarea se va face in locuri adapostite.D. 187 . -stabilirea traseului. Serveşte la umplerea mansoanelor de legătură sau de derivaţii si a cutiilor terminale. -pregatirea capetelor conductoarelor in vederea executării legaturilor de derivaţie sau de inadire. cuprinde urmatoarele operaţii: -pregatirea capetelor de cablu si controlarea acestora pentru a nu conţine umiditate. folosind in acest scop aliaj pe baza de cositor. tip B95.73).I. Se fabrica in doua tipuri: tip B 65. se curata de straturi de oxid si apoi se metalizeaza. c) Hartia impregnata prin cabluri (N. de praf sau de umezeala. Se executa din tesatura de bumbac. Procesul tehnologic pentru execuţia branşamentelor subterane cuprinde urmatoarele operaţii principale: -organizarea si pregatirea lucrării. Se livreaza in rolouri avand lungimea 5-10-15 m si latimea de 10. b) Banda izolatoare din panza cauciucata (STAS 3658. atunci cand este necesar.Aliajul Lp 37 se foloseste la lipirea conductorului de cupru. Materialele izolante In procesul de executare a mansoanelor si a cutiilor terminale pentru branşamentele subterane se folosesc urmatoarele materiale izolante: a) Masa izolanta bituminoasa (STAS 3897.62). -executarea traversărilor (unde este cazul): -executarea săpăturilor pentru sant si pentru manşonul de branşament. sau pe placaj. -fixarea cutiei terminale in firida si pe stâlp. Aliajele de metalizare pentru conductoarele de aluminiu Firele componente ale conductoarelor de aluminiu. -tragerea cablului prin tuburi. pentru legarea la pamant de mantaua de plumb. 877. inainte de lipire in cleme sau papuci. Executarea manşonului de derivaţie. precum si a manşonului de legătură.15. -desfasurarea si pozarea cablului. -astuparea şanţurilor: -refacerea pasajelor: -executarea cutiei terminale. izolant. ferite de soare. -desfacerea capetelor de cablu: -dezizolarea cablului.20 mm. Masa izolanta bituminoasa se livreaza in cutii sau in butoaie de tabla. Se foloseste sub forma de benzi de hârtie impregnate cu mase bituminoase pentru izolarea îmbinărilor si a capetelor de cablu subterane inainte de compundare. -introducerea cablului in nise -executarea mansolnului de branşament: -executarea profilului.

operaţiile principale sunt: -stabilirea locului de amplasare. -identificarea fazelor la ambele capete: -incercarea rezistentei de izolaţie. -pregatirea capetelor conductoarelor pentru montarea papucilor: -montarea papucilor.lavete -cleme de derivaţie in T.nisip -benzina -aliaj cositor – zinc . -pregatirea capetelor de cablu.-montarea clemelor: -izolarea legaturilor: -montarea conductoarelor de legare la pamant: -montarea manşonului de fonta. -desfacerea capetelor de cablu. -legarea la pamant a cutiei terminale. -pregatirea conductoarelor. Valoarea rezistentei de izolaţie masurate se considara satisfacatoare daca este mai mare de 1 MΩ ORGANIZAREA LUCRĂRILOR LA EXECUTAREA BRANŞAMENTELOR ELECTRICE SUBTERANE La executarea branşamentelor electrice subterane se folosesc urmatoarele materiale mai importante: -cabluri subterane de forţa -mansoane de derivaţie din fonta -cutii terminale masa izolanta neagra -carton asfaltat -sfoara de azbest .papuci de aluminiu -cărămizi -etichete din tabla de plumb Scule si utilaje principale pentru echipele de pozare a cablurilor in şanţuri 188 . Masurarea rezistentei de izolaţie se face cu un megohmmetru de 1000 sau 2500 V. -executarea cutiei terminale. La executarea cutiei terminale. tip CDT .papuci stantati . -etichetarea manşonului de către executant. -umplerea manşonului cu masa izolanta. încercările si punerile in funcţiune La darea in exploatare a unui bransamet electric subteran se fac încercările prevăzute pentru cabluri electrice de joasa tensiune: -determinarea continuitatii conductoarelor cablului.sarma de legat . -montarea conductarelor de legare la pamant. -introducerea cablului in cutia terminala.

189 .

190 .

191 .

192 .

193 .

194 .

195 .

196 .

197 .

198 .

199 .

200 .

201 .

202 .

GHID DE TERMINOLOGIE In sensul prezentei norme specifice următorii termeni se definesc după cum urmează: 203 .

(Ex. aparatura. în conformitate cu lista lucrărilor aprobate de către conducătorul unităţii (subunităţii) de exploatare. Emitent . Pentru a se asigura deconectarea la echipamentul de clasă I trebuie realizate legături de protecţie (legare la nul şi/sau la pământ). Fişă de aparat electric .prestator de servicii . Echipament clasa l de protecţie . Fişă tehnologică . Echipament tehnic electric — maşinile. aprobată de conducătorul unităţii. după caz.(sinonim: ştecher) . pentru activităţi independente .este documentaţia complexă. subordonată din punctul de vedere al protecţiei muncii şefului de lucrare sau responsabilului de manevre.02.1999.. prin intermediul unei prize de curent între un cablu electric izolat mobil şi flexibil a unui aparat şi o reţea electrică fixă. cu conţinutul fişei de examinare pentru autorizare completată de către comisia de examinare a persoanei juridice căreia îi aparţine electricianul sau o persoană fizică atestată de către MMSS pentru a presta servicii în domeniul protecţiei muncii şi care este înregistrată la Registrul Comerţului. care să prevină apariţia unor tensiuni de atingere periculoase pe masele echipamentelor. unităţi care achiziţionează prin contract economic de furnizare a energiei electrice de înaltă tensiune şi o distribuie propriilor consumatori.echipamentele care sunt alimentate cu o tensiune foarte joasă. pentru a dispune executarea unor lucrări în instalaţiile electrice din exploatare pe baza uneia din formele organizatorice AL.persoană juridică sau fizică care distribuie energiei electrică de joasă tensiune unor utilizatori sau pentru utilizare de către proprii consumatori. DVsauPV. Dispoziţie verbală (DV) — este dispoziţia dată direct.echipamentele la care protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă este asigurată prin deconectarea acestuia în caz de defect. ITI-PM. pentru executarea unei (unor) lucrări. întocmit pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare. pentru asigurarea separării electrice a instalaţiei la care urmează a se lucra şi scoaterea acesteia de sub tensiune. care deţine un "talon de autorizare" avizat anual. dispozitivele.este persoana nominalizată sau desemnată de emitent.persoană care deţine un "carnet de electrician autorizat" eliberat de o unitate abilitată sau un agent economic abilitat în acest scop. survenit în timpul exploatării instalaţiilor electrice.este persoana componentă a unei formaţii de lucru sau manevră. care prezintă succesiunea operaţiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări. utilajele. caracterizat prin defectarea sau/şi deteriorarea unei / unor echipamente sau părţi ale acestora.este un eveniment neprevăzut. Distribuitor .1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Admitent .electrician autorizat din punct de vedere al protecţiei muncii împuternicită în scris de către conducătorul unităţii. 34/23. Echipament clasa II de protecţie .echipamentele care nu sunt prevăzute din construcţie cu nici o posibilitate de a se asigura protecţia împotriva pericolului de electrocutare. Electrician autorizat profesional .echipamentele care sunt realizate cu izolaţie suplimentară. iar ele insele nu produc o tensiune mai mare.piesă de legătură.persoană autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii.unităţile de distribuţie penru oricare utilizator cu care a încheiat un contact economic de furnizare a energiei electrice de joasă tensiune. sculele şi utilajele necesare realizării acesteia inclusiv măsurile specifice de protecţie a 204 . astfel încât remedierea urmărilor acestora necesită o durată de timp redusă şi un volum mic de muncă. prin viu grai de către emitent. dispozitivele. inclusiv a acelora de joasă tensiune). Autorizaţie de lucru (AL) — este documentul scris. Echipament clasa III de protecţie . Atribuţie de serviciu (AS) — este sarcina de muncă pe care trebuie să o execute personalul de servire operativă a instalaţiilor electrice. Executant de lucrări sau de manevre . conform prevederilor Ordinului Ministerului Industriilor şi Comerţului Nr. Deranjament (incident) . Echipament clasa 0 (zero) de protecţie . inclusiv predarea către şeful de lucrare. . Electrician autorizat. uneltele şi alte mijloace asemănătoare care utilizează energie electrică.

identificarea şi secţionarea (tăierea) cablului defect. 29 Locul de muncă periculos . dispozitive de comandă. 26 Instrucţiune tehnică internă de protecţie a muncii (IT1-PM) — este documentul scris. 21 Instalaţie electrică de înaltă tensiune — este instalaţia la care tensiunea de lucru a părţilor active. 27 Instrucţiune tehnică de lucru este documentul. sculele şi utilajele necesare realizării acesteia precum şi măsurile specifice de protecţie a muncii. 205 . Instalaţie electrică în exploatare — este instalaţia care a fost pusă sub tensiune cel puţin o singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie. instrumente şi accesoriile lor (relee. anularea automatizărilor care conduc la reanclanşarea automată a întrerupătoarelor. în cazul reţelelor izolate faţă de pământ.locul de muncă caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: umiditatea relativă a aerului peste 97% temperatura aerului peste 35°C. care trebuie aplicate şi/sau respectate pentru evitarea accidentării sau îmbolnăvirii profesionale.cel mult 250 V faţă de pământ.) prezenţa fluidelor care micşorează impedanţa corpului uman..+30C'C: pardoseala (amplasament) electoizolantă. prezenţa de agenţi corozivi. pământ): parte conductoare în legătură electrică cu prezenţa de pulberi conductoare (pilitură de metal. în instalaţii electrice având scheme şi tipuri constructive similare. 24 Instalaţie separată electric — este instalaţia electrică retrasă din exploatare la care s-au luat următoarele măsuri tehnice : a) întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă faţă de părţile rămase sub tensiune. se află în următoarele limite: . prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene. conductoare. întocmit pentru executarea unor lucrări. aparate. pe durata executării operaţiilor tehnologice.cel mult 1000 V între părţile active. b) blocarea în poziţia „deschis" a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de comutaţie prin care s-a realizat separarea vizibilă şi aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere. aprobat de conducătorul unităţii (subunităţii). prize de pământ etc) destinate transformării nivelului de tensiune. 19 Instalaţie electrică de foarte joasă tensiune — este ansamblul unitar de maşini.locul de muncă caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: umiditatea relativă a aerului peste 75% temperatura aerului peste 30°C. transportului şi distribuţiei energiei electrice.. pardoseala cu proprietăţi conductoare în legătură electrică cu pământul(beton. 28 Locul de muncă puţin periculos — spaţiu care în condiţii normale este caracterizat simultan prin: umiditatea relativă a aerului de maximum 75% Ia temperatura aerului între +15 . prin montarea unor porţiuni de bare sau prin legarea conductoarelor la aparataj. având cel puţin grupa a lV-a de autorizare. 16 de mai sus. în regim normal de funcţionare. aflat într-un flux de cel puţin două cabluri în exploatare. care prezintă succesiunea operaţiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări. grafit. .este instalaţia separată electric care a fost legată la pământ şi in scurtcircuit. este mai mare decât valorile indicate la pct. în cazul reţelelor legate la pământ. etc. în regim normal de funcţionare. circuite secundare. 18 Identificator . 30 Locul de muncă foarte periculos .muncii pentru evitarea accidentării sau îmbolnăvirii profesionale. pe durata executării operaţiilor tehnologice. în condiţii tehnice şi organizatorice identice. 25 Instalaţie electrică scoasă de sub tensiune . prin montarea unor porţiuni de bare sau prin legare conductoarelor la aparataj. dispozitivele. 23 Instalaţie electrică de utilizare — instalaţia care a fost pusă sub tensiune cel puţin o singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie. 20 Instalaţie electrică de joasă tensiune — este instalaţia de curent alternativ sau de curent continuu la care tensiunea de lucru a părţilor active. 22. părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare.este electricianul. care execută localizarea.. prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene. semnalizare.

extraterestru.) decât cele normale. platforme.acelea la care personalul executant utilizează. modificarea. g) teci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune: h) pălării electroizolante pentru joasă tensiune: i) folii electroizolante pentru joasă tensiune: j) degetare electroizolante pentru joasă tensiune: k) mănuşi electroizolante. 32 Lucrare de natură electrică — ansamblul de operaţii ce se execută asupra unei instalaţii electrice sau a unei părţi din aceasta care prezintă risc de natură electrică (părţi active.ansamblul de operaţii al cărui scop este executarea. e) indicatoare de corespondenţă a fazelor: f) plăci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune. a atingerilor 206 . a inducţiei. 41 Mijloc de producţie . 33 Lucrare de natură neelectrică — ansamblul de operaţii ce se execută asupra acelei părţi a instalaţiei care nu prezintă risc de natură electrică şi care nu necesită executanţi cu calificare în domeniul electric (vopsitorie. ca urmare a manevrelor greşite. pentru a ajunge la coronamentul acestuia. 1) încălţăminte electroizolantă ( cizme din cauciuc sau pantofi ori ghete din piele cu talpă electroizolantă şi placă metalică înglobată). izolaţie. 43 Mijloc de protecţie pentru legarea la pământ şi în scurtcircuit — echipamentul tehnic destinat pentru a proteja personalul împotriva electrocutării în cazul apariţiei accidentale a tensiunii în zona de lucru. Din categoria mijloacelor respective fac parte: a) prăjini electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune: b) cleşti electroizolaţi pentru joasă şi înaltă tensiune. cu scopul menţinerii acestora în stare de funcţionare. 36 Lucrări de întreţinere-reparaţii — activităţile desfaşurate în instalaţiile electrice aflate în exploatare. introducerea sau scoaterea siguranţei de joasă tensiune tip MPR este considerată manevră. unelte) şi mijloace de protecţie individuală şi colectivă (dispozitive. c) detectoare de tensiune pentru joasă şi înaltă tensiune. 37 Lucrări prin urcare direct pe stâlpi . schele. de explozie. circuite. m) covoare electroizolante fixe şi portabile. 39 Masa echipamentelor tehnice electrice — părţile metalice ale echipamentelor care în mod normal nu sunt sub tensiune. zidărie. 38 Manevra . repararea sau întreţinerea unei instalaţii. nuclear.ansamblu de operaţii care conduce la schimbarea configuraţiei unei instalaţii electrice prin acţionarea unor aparate de comutaţie.31 Lucrare . 42 Mijloc de protecţie electroizolant — produsul destinat protecţiei împotriva riscurilui de accidentare provocat de curentul electric în timpul desfăşurării activităţii în instalaţiile electrice. 34 Lucrare cu scoatere de suh tensiune -lucrarea pentru care se realizeaza separarea electrica şi legarea la pământ şi în scurtcircuit a întreagii instalaţii electrice sau numai a acelei părţi la care urmează a se lucra. alte părţi componente sau protectoare) şi care se execută de către personal cu calificare în domeniul electric. dar care pot ajunge sub tensiune. n) platforme electroizolante. cârlige metalice cu colţi sau cu tampoane de cauciuc. în cadrul prezentelor norme specifice. 35 Lucrare sub tensiune în contact . subacvatic. în caz de defect şi pot fi atinse de om.mijloace de muncă (echipamente tehnice.lucrare care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune. lăcătuşerie. curăţenie. etc. legături la pământ. d) detectoare de tensiune tip prăjină electroizolantă. proprii activităţi de transport/distribuţie şi utilizare a energiei electrice). care realizează numai în instalaţiile electrice de joasă tensiune şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie şi unelte electroizolate/electroizolante. 40 Mediu normal — Componenta sistemului de muncă în care executantul îşi desfăşoară activitatea fără a fi expus riscului de accidentare şi/sau îmbolnăvirii profesionale specifice altor medii (cu pericol de incendiu. subteran. etc). utilaje speciale.

58 Producător . b) dispozitive mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit (scurtcircuitoare). 48 Părţi aflate normal sub tensiune — părţi ale unei instalaţii electrice destinate de constructor pentru a fi sub tensiune in regim normal de lucru.persoană juridică sau fizică care produce energie electrică de joasă tensiune pentru a fi distribuită unor utilizatori sau pentru nevoile proprii.situaţie în care se poate produce în orice moment accidentarea sau îmbolnăvirea profesională a unuia sau mai multor salariaţi. 44 Mijloc de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucru .de a răspunde solicitărilor privind remedierea. c) panouri şi paravane mobile: d) indicatoare de securitate. 53 Personal de întreţinere-reparaţii — este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi execută lucrări de întreţinere-reparaţii în instalaţiile electrice. control şi/sau lucrări în instalaţiile electrice.componentă dintr-o manevră sau lucrare. manevre. 52 Personal de servire operativă — este personalul de exploatare care execută în timpul serviciului.documentul scris pe baza căruia se pot executa lucrări asupra instalaţiilor electrice din exploatare.este produsul care nu permite sau împiedică accesul involuntar al persoanelor neavizate în această zonă. dar care urmează să o exploateze sau să execute lucrări în această instalaţie. modificarea sau exploatarea instalaţiilor de joasă tensiune şi a echipamentelor şi utilajelor electrice aferente din gerstiunea acesteia. conform atribuţiilor ce-i revin. lucrări din domeniul pregătirii sale profesionale. 59 Propria răspundere (PR) . b) frânghii şi benzi pentru împrejmuire. întreţinerea. Din categoria acestor mijloace fac parte: a) cuţite de legare la pământ. 49 Pericol iminent . în baza AS.competenţa unui electrician autorizat. precum şi părăsirea sau depăşirea liberă a ei de către membrii formaţiei de lucru. la solicitarea clienţilor. separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau conductoare ale LEA. c) îmbrăcăminte din ţesătură termorezistentă. angajat al unei persoane juridice sau fizice de a răspunde de remedierea. prestator de servicii . e) atenuatoare de inducţie electrostatică. b) cască de protecţie a capului. c) dispozitive de descărcare a sarcinii capacitive din elementele bateriilor de condensatoare: d) dispozitive pentru descărcarea de sarcină capacitivă a cablurilor după încercări. DV şi ITI-PM. 47 Operaţie .este obligaţia unui electrician autorizat din punctul de vedere al protecţiei muncii. Din categoria acestor mijloace fac parte: a) bariere. pentru a executa. modificarea sau 207 . supraveghere. 46 Obligaţie de serviciu (OS) . executarea. Din categoria acestor mijloace fac parte : a) vizieră de protecţie a feţei. 50 Periodicitate maximă de încercare — interval de timp dintre două încercări succesive. consemnând activitatea depusă într-un registru operativ. 54 Personal de construcţii-montaj — personalul aparţinând unei unităţi/subunităţi de construcţii-montaj care execută lucrări specifice acesteia. 57 Proces-verbal (PV ) . 45 Mijloc de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor mecanice — este produsul care protejează executantul de efectul termic al arcului electric sau al loviturilor mecanice. întreţinerea. 51 Personal de exploatare — este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi care execută o activitate de servire operativă sau lucrări în instalaţiile electrice. 56 Prestator de servicii — persoană abilitată din punct de vedere profesional. 55 Personal delegat — personalul care nu aparţine persoanei juridice sau fizice care gestionează o instalaţie electrică de utilizare. demontarea unor porţiuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de la aparataj şi care nu poa fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie primară.accidentale dintre instalaţiile Ia care se lucrează şi alte instalaţii aflate sub tensiune sau a descărcărilor electrice.

b) locul unde se execută lucrarea la un moment dat (strada.persoana desemnată de către emitent pentru executarea unei lucrări. . fabrica. laborator.) 73 Zonă de manipulare (sinonim: volum de accesibilitate) . execută lucrări de construcţii-montaj sau/şi reparaţii ale instalaţiilor specifice din domeniul electric. lără a se adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţii muncii.exploatarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune din gestiunea persoanelor juridice sau fizice. utilajului. atelier. 1. 67 Tensiune foarte joasă . district etc). 66 Şef de lucrare . 69 Unitate de construcţii-montaj — forma organizatorică a societăţii comerciale (trust. divizia. sucursală şi alte asemenea) care. EIP sau ET. Zona are următoarele dimensiuni minime: 2. etc.5 m în jos sub suprafaţa pe care stă omul 208 .partea din instalaţia electrică în care au fost luate măsurile tehnice de protecţie a muncii prevăzute în prezentele norme specifice şi în care se execută o lucrare la un moment dat.modalitatea de prevenire a acidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.persoană juridică sau persoană fizică care gestionează instalaţii electrice de utilizare (Ex. instituţia publică. 71 Verificare periodică — acţiunea unei persoane specializate de a confirma sau infirma calităţile tehnologice şi de protecţie ale unei instalaţii. energie electrică de înaltă tensiune şi o prelucrează sau distribuie. 60 Protecţie integrată . controlează si supraveghează formaţia de lucru şi care asigură măsurile tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii în zona de lucru. construcţia sau modul de exploatare a unei instalaţii. punct. instalaţii. asociaţia de orice fel. să întreţină şi să repare instalaţiile electrice pe care le gestionează sau le-a preluat prin convenţie. care conduce. după caz. sucursala şi alte asemenea) căreia îi revine obligaţia prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare sau prin statut să execute lucrări în instalaţiile electrice.mijloacale tehnice care asigură protecţia împotriva electrocutărilor în cazul deteriorării protecţiei principale. prin propriile instalaţii. în mod particular.mijloacele tehnice care asigură protecţia împotriva electrocutărilor în orice condiţii. filiala.document care prezintă rezultatele încercării şi alte informaţii relevante despre starea tehnică a instalaţiei. podul de cable.25 m pe lăţime şi 0. care execută lucrări si/sau exploateaza instalaţii electrice (secţie. propriilor consumatori.unitatea care achiziţionează prin contract economic.5 m pe înălţime. 72 Zonă de lucru . aparatajului de încercat. 62 Protecţie principală . canalul. aparatului. rastele. aparat. subsolul. şantier.forma organizatorică (organul de stat. 70 Utilizator . 61 Protecţie intrinsecă — modalitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale prin principiul de funcţionare. centru. dispozitiv etc.forma organizatorică în cadrul unităţii de exploatare.. constând în prevederea tuturor măsurilor de protecţie a muncii în exclusivitate din faza de concepţie a unei tehnologii. societatea comercială.spaţiul în care staţionează sau circulă oameni şi care este limitat de către suprafaţa pe care omul o poate atinge fără mijlocirea unui obiect. unelte sau ale unui uitilaj. 63 Protecţie suplimentară . zona de lucru la cablurile electrice are două componente: a) partea instalaţiei (capetele cablului) unde s-au luat măsurile tehnice. conform regulamentului de organizare şi funcţionare sau statutului. în afara cazurilor când acestea s-au deteriorat. aparat. maşini etc. uzina.68 Unitate de exploatare . să exploateze. maşini.tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depăşesc 50 V în curent alternativ şi 120 V în curent continuu. 64 Raport de încercare . antrepriză. 65 Subunitate de exploatare . propriior consumatori: unităţile care produc energie electrică de înaltă tensiune sau joasă tensiune devin utilizatori pentru partea din instalaţie prin care prelucrează şi distribuie energia electrică propriilor consumatori).

CUPRINS 1 PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT 2 INSRUCȚIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII 3 ELECTICITATE 4 ELECTROMAGNETISM 5 CURENTUL ALTERNATIV 6 SISTEM ENERGETIC 7 DETERMINAREA SCȚIUNII CONDUCTORILOR ELECTRICI 8 RETELE ELECTRICE 9 EXECUŢIA LINIILOR ELECTRICE ÎN CABLU 1 9 44 66 76 83 93 97 140 209 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful