Universitatea de Nord

din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
2. MEMORIU TEHNIC
2.1 Generalităţi
Reductoarele cu roţi dinţate sunt mecanisme independente formate din roţi dinţate cu
angrenare permanentă, montate pe arbori şi închise într-o carcasă etanşă. Ele servesc la:
• micşorarea turaţiei;
• creşterea momentului de torsiune transmis ;
• modificarea sensului de rotaţie sau a planului de mişcare;
• însumează fluxul de putere de la mai multe motoare către o maşină de lucru;
• distribuie fluxul de putere de la un motor către mai multe maşini de lucru;
În cazul reductoarelor de turaţie, roţile dinţate sunt montate fix pe arbori, roţile angrenează
permanent şi realizează un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre turaţia la intrare
şi turaţia la ieşirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care unele roţi sunt mobile pe
arbori (roţi baladoare), angrenează intermitent şi realizează un raport de transmitere total în trepte.
Ele se deosebesc şi de variatoarele de turaţie cu roţi dinţate (utilizate mai rar) la care raportul de
transmitere total poate fi variat continuu. Reductoarele de turaţie cu roţi dinţate se utilizează în
toate domeniile construcţiilor de maşini. Există o mare varietate constructivă de reductoare de
turaţie cu roţile dinţate. Ele se clasifică în funcţie de următoarele criterii:
1. după raportul de transmitere:
• reductoare cu o treaptă de reducere a turaţiei;
• reductoare cu 2, sau mai multe trepte de reducere a turaţiei.
2. după poziţia relativă a arborelui de intrare (motor) şi arborele de ieşire:
• reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de ieşire;
• reductoare obişnuite (paralele), la care arborele de intrare şi de ieşire sunt paralele.
3. după poziţia arborilor:
• reductoare cu axe orizontale;
• reductoare cu axe verticale;
• reductoare cu axe înclinate.
4. după tipul angrenajelor:
• reductoare cilindrice;
• reductoare conice;
• reductoare hipoide;
• reductoare melcate;
• reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc);
• reductoare planetere.
5. după poziţia axelor:
• reductoare cu axe fixe;
• reductoare cu axe mobile.
Dacă reductorul împreună cu motorul constituie un singur agregat (motorul este motat
direct la arborele de intrare printr-o flanşă) atunci unitatea se numeşte motoreductor.
În multe soluţii constructive reductoarele de turaţie cu roţile dinţate se utilizează în scheme
cinematice alături de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanţuri, cu fricţiune, cu şurub-
piuliţă, variatoare, cutii de viteză etc.
Avantajele utilizării reductoarelor în schemele cinematice ale maşinilor şi mecanismelor
sunt:
• raport de transmitere constant;
-1-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
• asigură o mare gamă de puteri instalare;
• gabarit redus;
• randament mare (cu excepţia reductoarelor melcate);
• întreţinere simplă şi ieftină.
Printre dezavantaje se enumeră:
• preţ de cost ridicat;
• necesitatea unei uzinări şi montaj de precizie;
• funcţionarea lor este însoţită de zgomot şi vibraţii.
Parametrii principali a unui reductor cu roţi dinţate sunt:
• puterea;
• raportul de transmitere;
• turaţia arborelui de intrare;
• distanţa dintre axe.
Datorită multiplelor utilizări în industria construcţiilor de maşini şi aparate, parametrii
reductoarelor de turaţie cu roţile dinţate sunt standardizate:
• rapoartele de transmitere, STAS 6012-82;
• distanţa dintre axe, STAS 6055-82;
• modulii, STAS 822-82;
• parametrii principali a reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77;
• parametrii principali a reductoarelor melcate, STAS 7026-77.

Tipuri de reductoare:
Alegerea tipului de reductor într-o schemă cinematică se face în funcţie de:
• raportul de transmitere necesar;
• gabaritul disponibil;
• poziţia relativă a axelor motorului şi a organului (maşinii) de lucru;
• randamentul global al schemei cinematice.
În funcţie de aceste cerinţe se pot utililiza următoarele tipuri de reductoare cu roţi dinţate:
cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare.
Reductoare cu roţi dinţate cilindrice
Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roţi dinţate deoarece:
• se produc într-o gamă largă de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de ordinul Waţilor)
până la 100.000 kW (900 kW, pentru reductoare cu o teaptă);
• rapoarte de transmitere totale, pentru reductoare cu o treaptă, pentru reductoare cu 2 trepte,
pentru reductoare cu 3 trepte;
• viteze periferice;
• posibilitatea tipizării şi execuţiei tipizate sau standardizate.
Se construiesc în variante cu 1, 2 şi 3 trepte de reducere, având dantura dreaptă sau înclinată.
Notaţiile din figură sunt:
• intrarea în reductor, cu litera I;
• ieşirea din reductor, cu litera E;
• cifrele 1, 2, 3, 4 … roţile ce compun angrenajele treptelor de reducere.
Din punct de vedere al înclinării danturii, la alegerea tipului de reductor cu roţi dinţate
cilindrice se ţine seama de următoarele recomandari:
• reductoarele cu roţi dinţate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici şi mijlocii, viteze
periferice mici şi mijlocii şi la roţile baladoare de la cutiile de viteze;
• reductoarele cu roţi dinţate cilindrice înclinate, pentru puteri instalate mici şi mijlocii,
viteze periferice mari, angrenaje silenţioase;
-2-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
• reductoarele cu roţi dinţate cilindrice cu dantura în V, pentru puteri instalate mari, viteze
periferice mici.
În privinţa utilizării acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite şi domeniile de viteză
recomandate pentru angrenajele conice, funcţie de tipul danturii:
• pentru danturi conice drepte;
• pentru danturi conice înclinate;
• pentru danturi conice curbe;
Rapoarte de transmitere
Rapoartele de transmitere parţiale (ale teptelor din angrenare), şi totale,
T
i
sunt standardizate
conform STAS 6012-82. În funcţie de raportul de transmitere total cerut la întocmirea schemei
cinematice a mecanismului proiectat, se alege numărul de trepte. În legătură cu alegerea numărului
de trepte, pentru reductoarele cu roţi dinţate cilindrice şi conico-cilindrice se fac următoarele
recomandări:
• pentru reductoare cu o treaptă, cilindrică sau conică, valori mici pentru angrenajele conice.
Excepţie de la această regulă la mecanismul de rotire al macaralelor sau al cuptoarelor de clinche
din industria cimentului;
• pentru reductoare cu mai multe trepte, criteriile de repartizare a raportului de transmitere
total,
T
i

pe treptele reductorului sunt:
o rezistenţă la contact, sau la încovoiere egale pe treptele reductorului;
o volum minim total al roţilor reductorului;
o egalizarea ungerii tuturor treptelor prin scufundarea egală a roţilor mari în baia de ulei.
Reductoarele cu o singură treaptă de reducere se pot împărţi în următoarele tipuri de bază,
în funcţie de tipul angrenajului:
- cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi
- cu roţi conice
- angrenaje melc-roată melcată
Componentele principale ale reductoarelor cu o singură treaptă de reducere sunt următoarele:
Carcasa reductorului se compune în general din două părţi, corp şi capac, asamblate între
ele prin ştifturi de centrare şi prin şuruburi de fixare. Ştifturile de centrare sunt necesare pentru
asigurarea unei poziţii precise a capacului în raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori
carcasa este realizată prin turnare având prevăzute nervuri de rigidizare şi răcire. În cazul unor
unicate sau serii mici de fabricaţie carcasa se poate realiza şi prin sudură. La construcţiile sudate
cresc cheltuielile legate de manoperă, dar se reduc cheltuielile legate de pregătirea fabricaţiei (nu
trebuie model de turnare) , comparativ cu varianta de carcasă turnată. Pentru fixarea reductorului
pe fundaţie sau pe utilajul unde urmează să funcţioneze, în corp sunt prevăzute găuri în care intră
şuruburile de prindere.
Arborii sunt realizaţi de obicei cu secţiune variabilă ( în trepte), având capetele cu
diametrul şi lungimea standardizată, prevăzute cu pene pentru transmiterea momentelor de
torsiune. Arborele pe care se introduce mişcarea în reductor se poate executa cu pinionul cilindric,
cu pinionul conic sau cu melcul din motive de reducere a gabaritului şi creşterii rezistenţei
pinionului.
Roţile dinţate cilindrice, conice şi roata melcată sunt montate pe arbori prin intermediul
unor pene paralele şi fixate axial cu ajutorul umerilor executaţi pe arbori, cu bucşe distanţiere. În
cazul când dantura se execută din materiale deficitare se recomandă executarea roţii din două
materiale.
Lagărele în general sunt cu rostogolire, folosind rulmenţi cu bile sau cu role. Uneori, la
turaţii mici, reductoarele se pot executa şi cu lagăre de alunecare. Ungerea rulmenţilor se poate
realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselină destinată în acest scop. Reglarea jocului din
-3-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
rulment se face prin intermediul capacelor sau piuliţelor speciale pentru rulmenţi, ţinând seama de
sistemul de montare în O sau X.
Elementele de etanşare utilizate mai frecvent în cazul reductoarelor sunt manşetele de
rotaţie cu buză de etanşare şi inelele de pâslă.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare
consistentă a rulmenţilor, uneori chiar a angrenajelor când nici una din roţile dinţate nu ajunge în
baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizează folosind diverse construcţii
de dispozitive de ungere (canale de ungere, ungătoare, roţi de ungere, inele de ungere, lanţ de
ungere, etc).
Capacele servesc la fixarea şi reglarea jocurilor din rulmenţi, la asigurarea etanşării, fiind
prinse în peretele reductorului cu ajutorul unor şuruburi.
Indicatorul de nivel de ulei din reductor, în cele mai multe cazuri, este executat sub forma
unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor
vizoare montate pe corpul reductorului. Există şi indicatoare care funcţionează pe principiul
vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunică cu baia de ulei.
Elemente pentru ridicarea reductorului şi manipularea lui sunt realizate sub forma unor
inele de ridicare cu dimensiuni standardizate şi fixate în carcasă prin asamblare filetată. Uneori, tot
în scopul posibilităţii de ridicare şi transportare a reductorului, pe carcasă se execută nişte umeri de
ridicare (inelari sau tip cârlig). La reductoarele de dimensiuni mari întâlnim ambele forme, inele de
ridicare în capacul reductorului şi umeri de prindere pe corp.
Angrenaje
Angrenajul este mecanismul format din două roţi dinţate, care transmite – prin intermediul
dinţilor aflaţi succesiv şi continuu în contact (angrenare) –
mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune între cei doi
arbori.
Clasificarea angrenajelor se realizează după cum urmează:
• după poziţia relativă a axelor de rotaţie:
angrenaje cu axe paralele (fig.2.1,a,b,d,e); angrenaje
cu axe concurente (fig.2.2); angrenaje cu axe
încrucişate (fig.2.3);
• după forma roţilor componente: angrenaje
cilindrice (fig.2.1, a, b, d, e); angrenaje conice
(fig.2.2); angrenaje hiperboloidale (elicoidale –
fig.2.3, a; melcate – fig.2.3, b; hipoide – fig.2.3, c);
în fig.2.1, c este prezentat angrenajul roată–
cremalieră;
• după tipul angrenării: angrenaje exterioare
(fig.2.1, a, d, e); angrenaje interiorare (fig.2.1,b);
Fig.2.1
Fig.2.2
-4-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
• după direcţia dinţilor: angrenaje cu dantură dreaptă (fig.2.1, a, b şi 2.2, a); angrenaje cu
dantură înclinată (fig.2.1, d şi 2.2, b); angrenaje cu dantură curbă (fig.2.2, c şi 2.3, c);
angrenaje cu dantură în V (fig.2.1, e);
• după forma profilului dinţilor: profil evolventic; profil cicloidal; profil în arc de cerc;
• după posibilităţile de mişcare a axelor roţilor: cu axe fixe; cu axe mobile (planetare).
Fig.2.3
Materiale pentru arbori
Materialele pentru arbori se aleg în urma calculelor de rezistenţă şi de rigiditate, impuse de
condiţiile de funcţionare şi modul de rezemare.
Arborii se execută de obicei din oţeluri carbon, oţeluri aliate şi, în cazul dimensiunilor
mari, din fontă. Oţelurile aliate se utilizează în cazul solicitărilor mari, turaţii ridicate, restricţii de
gabarit şi în cazul în care pinionul este executat corp comun cu arborele.
Pentru arbori drepţi se recomandă următoarele categorii de oţeluri:
• oţeluri de uz general pentru construcţii pentru arborii care nu necesită tratamente termice:
OL 42, OL 50, OL 60, STAS 500/2-80;
• oţeluri carbon de calitate: OLC10, OLC15, OLC45, OLC60, STAS 880-80;
• oţeluri aliate cu Cr, Cr-Ni sau Cr-Mo: 13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12, 40 Cr 10, 41 CrNi 12,
etc. STAS 791-80;
Oţelurilor carbon de calitate şi oţelurilor aliate li se vor aplica tratamente termice
corespunzătoare (îmbunătăţire, îmbunătăţire şi călire superficială a fusurilor, a zonelor de calare, a
canelurilor etc., cementare, nitrurare ş.a.) cu scopul obţinerii unei durităţi mari şi a unei elasticităţi
bune.
Pentru arborii maşinilor puternic solicitaţi se indică folosirea oţelurilor aliate cu mai mulţi
componenţi: 28 TiMnCr 12, 31 CrMnSi 10, etc., cu aplicarea tratamentului termic corespunzător.
Ca semifabricate pentru arbori se folosesc:
- pentru diametre d < 150 mm: cu bare laminate;
- pentru diametre mari d > 150 mm: bare laminate, cu forjare sau matriţare ulterioară.
Pentru arborii de gabarit mare şi formă complicată, se recomandă următoarele tipuri de fonte:
- fonte cu grafit nodular (STAS 6071-75);
- fonta maleabilă (STAS 569-79), pentru arbori de dimensiuni mari şi de formă complicată.
Datorită capacităţii mari de amortizare, fontele sunt recomandate în situaţiile în care este
necesară funcţionarea arborilor în regim de vibraţii.
Materiale pentru roţi dinţate
-5-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Roţile dinţate se pot executa dintr-o gamă foarte largă de materiale, grupate în: materiale
feroase (fonte, oţeluri), materiale metalice neferoase (alame, bronzuri) şi materiale nemetalice
(textolit, lignofol, poliamide etc.).
Alegerea materialului şi stabilirea tratamentului este o problemă complexă, care depinde de
următoarele elemente:
 Sarcinile de transmis prin dantură;
 Viteza şi precizia;
 Tehnologia de execuţie;
 Durata de funcţionare a angrenajului;
 Caracteristica de rezistenţă a materialului;
 Alte condiţii suplimentare (temperatura de funcţionare, zgomot, coroziune, greutate etc).
Fontele se folosesc la roţile dinţate de dimensiuni mari, încărcate cu sarcini mici şi care
funcţionează la viteze periferice mici. Uneori fontele se folosesc pentru construcţia roţilor melcate
şi a roţilor angrenajelor deschise. Au bune calităţi antifricţiune.
Exemple: fonte cenuşii Fc200, Fc 400; fonte maleabile perlitice Fmp700-2; fonte cu grafit
nodular Fgn600-2 şi Fgn700-2; fonte antifricţiune.
Bronzurile (STAS 197/1; STAS 197/2) sunt aliaje de Cu şi Sn, care se folosesc pentru
construcţia roţilor melcate, având calităţi antifricţiune foarte bune. Întrucât bronzurile sunt scumpe
şi deficitare, se folosesc numai pentru coroana roţii melcate, corpul acesteia fiind din fontă sau
oţel.
Alamele (STAS 198/2) sunt aliaje de Cu şi Al, utilizându-se în condiţii apropiate cu cele în
care funcţionează bronzurile, dar cu condiţii de funcţionare mai uşoare.
Materialele nemetalice au caracteristici mecanice reduse şi sunt folosite la roţi puţin
încărcate şi care funcţionează cu viteze scăzute. Având elasticitate mărită, în aceste angrenaje
abaterile de execuţie şi montaj se compensează, iar funcţionarea este silenţioasă. Materialele
nemetalice sunt sensibile la umiditate, iar temperatura limită de funcţionare este în jur de 100°C.
Exemple: bachelita, textolitul, poliamidele, policarbonaţii.
Oţeluri utilizate în construcţia roţilor dinţate
Roţile dinţate se execută dintr-o gamă foarte largă de oţeluri, pentru a satisface condiţiile diverse în
care funcţionează. Roţile dinţate utilizate în construcţia reductoarelor de turaţie şi a transmisiilor se
execută numai din oţeluri tratate termic sau termochimic.
Oţelurile utilizate în construcţia roţilor dinţate sunt laminate sau forjate. Din punct de vedere al
proprietăţilor mecanice şi al prelucrabilităţii oţelurile utilizate în construcţia roţilor dinţate se
împart în două mari grupe:
• oţeluri moi, cu duritatea superficială HB mai mică de 350;
• oţeluri dure, cu duritatea superficială HB mai mare de 350.
Caracteristic oţelurilor moi este faptul că prelucrarea danturii se face după tratamentul termic, iar
în cazul oţelurilor dure, prelucrarea danturii se face înainte de tratamentul termic sau termochimic,
după tratament efectuându-se doar finisarea danturii prin rectificare.
Caracteristicile mecanice ale oţelurilor utilizate în construcţia roţilor dinţate depind, în mare
măsură, de calitatea şarjei, a semifabricatului şi a tratamentului termic sau termochimic aplicat.
Din acest punct de vedere oţelurile se împart în trei grupe de calitate: ML, MQ, şi ME.
-6-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
- calitatea ML corespunde unor oţeluri care posedă calităţi reduse;
- calitatea MQ corespunde unor oţeluri care sunt obţinute de producători cu experienţă, cu
cheltuieli semnificative;
-calitatea ME impune cerinţe care trebuie îndeplinite când se cere o mare siguranţă în
funcţionare.
Tipuri de rulmenţi
Alegerea tipului rulmenţilor este o problemă complexă, depinzând de un număr mare de
factori aflaţi în interdependenţă şi care trebuie judecaţi în funcţie de caracterul concret al
construcţiei. Fără a realiza o enumerare compltă a lor, aceşti factori sunt: direcţia sarcinii, mărimea
sarcinii, turaţia, frecvenţa montărilor şi demontărilor, durabilitatea impusă, condiţii de gabarit,
rigiditatea carcasei, abaterile de la coaxialitate ale lagărelor şi mărimea deformaţiilor arborilor,
dilatarea arborelui, condiţii impuse de poziţionarea corectă a roţilor dinţate în angrenare.
În funcţie de varianta constructivă concretă impusă de condiţiile cerute, factorii de mai sus
pot avea o pondere mai mare sau mai mică.
Carcasa reductorului : se compune în general din două părti, corp si capac,
asamblate între ele prin t ș ifturi de centrare i ș prin uruburi ș de fixare. Ştifturile de centrare
sunt necesare pentru asigurarea unei pozi ii ț precise a capacului în raport cu corpul
reductorului. Carcasa se realizează de cele mai multe ori prin turnare având nervuri de
rigidizare și răcire.
În cazul unor unicate sau serii mici de fabricație carcasa se poate realiza i prin ș
sudură. La construc ii ț le sudate cresc cheltuielile legate de manoperă, dar se reduc
cheltuielile legate de pregătirea fabricației.
Pentru fixarea reductorului pe fundația sau pe utilajul unde urmează să functioneze,
în corp sunt prevăzute găuri în care intră uruburi ș de prindere.
Carcasa reductorului se va realiza prin turnare, se alege o fontă cenu ie ș cu grafit
laminar, turnată în piese STAS 586-82 marca Fc150 fiind o fontă ieftină i ș u or ș de turnat ,
fonta cenusie cu grafit laminar este o fontă uzuală în construc i ț a carcaselor de reductoare cu
formă simplă.
Arborii: sunt realizați de obicei cu secțiune variabilă (în trepte) , având capetele
cu diametrul i ș lungimea standardizată, prevăzute cu pene pentru transmiterea
momentelor de torsiune. Materialele de bază pentru arbori sunt oțelurile de carbon i ș aliate,
datorită rezistenței și modulului de elasticitate mare, precum i posibi ș lităților de a putea fi
durificate. Arborii vor fi executa i ț din oțel carbon obi nuit ș STAS 500-1-68 i ș oțel carbon de
calitate STAS 880-60.
Ro ile ț din ate: ț se pot executa dintr-o gamă foarte largă de materiale. În primul
rând se folosesc oțeluri de îmbunătă ire ț dintre care oțelurile carbon cu 0,4 - 0,6 % C i ș
oțelurile cu 0,35
- 0,45 % C slab aliate cu Mn, Cr, Cr - Mo, Cr - Ni sau Cr – Ni –
Mo.
-7-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Oțelurile nealiate i ș cele aliate cu Cr, Cr-Mo, Cr-Ni se utilizează simplu îmbunătă i ț te
uneori, aplicându-se călire superficială, iar la cele aliate cu Cr - Mo, Cr – Ni o eventuală
cianurare. Oțelurile Cr – Ni – Mo se pretează cu deosebire, la ro i ț dințate cu modul mare.
Ro i ț le reductorului sunt slab solicitate cu viteze mici i ș presiuni specifice mici,
astfel pinionul se realizează din OLC 45 iar roata condusă din 50VCr11. Roata condusă
este fixată pe arbore prin intermediul unei pene paralele.
Elementele de etan a ș re: Etansările sunt părțile componente ale unui ansamblu care
îndeplinesc următoarele func ii: ț separă spații în care se află fluide la presiuni diferite,
împiedică pătrunderea în zonele cuplelor de frecare sau a unor organe active ale circuitelor
hidraulice, a impurităților, împiedică pierderile, scăpările de lubrifiant. În alegerea solu i ț ei
pentru asigurarea etanșării se ține cont de: felul lubrifianului folosit, sistemul de ungere,
condițiile mediului înconjurător (praf, pericol de pătrundere a unor corpuri străine, etc.)
viteza periferică a arborelui, temperatura de lucru, solu ia ț constructivă aleasă. În
construcția reductoarelor se întâlnesc etanșări cu contact între piese fixe i ș rotative și
etanșări fără contact între piese cu miscare relativă de rota i ț e.
Etanșarea dintre carcasa reductorului i ș capacele rulmenților se realizează cu inele O
STAS7320-80.
Garniturile plate sunt subțiri i ș permit o deformație mică, astfel lungimea de centrare a
capacului va fi dimensionată fie să atingă inelul exterior al rulmentului, fie să realizeze
jocul necesar, numai după strângere. Din acest motiv etanșarea capacelor rulmen ilor ț față de
corpul reductorului este mai comod de realizat cu ajutorul inelelor O.
Etanșarea cu manșete de etanșare pentru arbori în rotație se face cu manșete de
rota ie ț cu buză de etanșare STAS 7950/2-87 în cazul în care : diferența de presiune între
mediile etanșate nu depășeste 0,05 MPa, viteza periferică a arborelui fată de manșeta de
etanșare de maxim 10 m/s.
Lagărele în general, sunt cu rostogolire, folosind rulmen i ț cu bile sau cu role. in Ț ând
cont de capacitatea de încărcare și turație se aleg rulmen i ț radiali SR 3041.
Dispozitivele de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare
consistentă a rulmenților, uneori chiar a angrenajelor când nici una din ro i ț le dintațe nu
ajunge în baia de ulei.
Capace: Capace de fixare a rulmenților. Pentru fixarea rulmenților în carcasa
reductorului se utilizează capace de diverse forme constructive. Pentru scoaterea jocului
din rulmen i ț se utilizează plăcuțe de reglare, dintr-o singură bucată sau din două bucăți.
Se execută din tablă de cupru sau de oțel.
Capacele de vizitare au rolul de a permite supravegheerea periodică a stării de
uzură a din ilor ț ro ilor ț din reductor. Se adoptă un capac dreptunghiular.
-8-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Dopuri de golire. Uleiul din carcasa reductorului, utilizat pentru ungere, este necesar să
fie schimbat după un anumit timp de func io ț nare (rodaj, după timpul de exploatare
prevăzut).
În acest scop reductorul este prevăzut în partea inferioară cu un dop de golire a
uleiului. Forma dopului de golire este cu cap hexagonal și guler.
Indicatorul nivelului de ulei este sub forma unei joje, pe care sunt indicate nivelul maxim
si nivelul minim.
Elementele pentru ridicarea reductorului și manipularea lui sunt realizate în carcasa
reductorului sub forma inelelor de ridicare tip ur ș ub STAS 3186-77.
Lubrifianți. Într-o cuplă de frecare lubrifiantul are următoarele func ii ț principale :
- reducerea frecării i ș uzării ;
- protecția suprafețelor cuplei de frecare împotriva oxidării ;
- eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ;
- evacuarea căldurii din zona de contact ;
Astfel la angrenajele cu ro i ț dințate cilindrice tipul ungerii depinde de : geometria
danturii, mărimea alunecărilor specifice, sarcina, rugozitatea i ș duritatea flancurilor,
lubrifiant.
Astfel, ungerea poate fi : mixtă, la limită, elastohidrodinamică sau chiar hidrodinamică.
Angrenajele din reductoare se ung prin barbotare în baie de ulei. În acest scop câte o roată
dintr- un angrenaj este introdusă în baia de ulei până la înălțimea unui dinte însă cel putin
10 mm și fără a depă i ș de 6 ori modulul. Perioada de schimbare a uleiului este de 1000 –
5000 ore de func ion ț are. La reductoarele noi, rodate, uleiul se schimbă după 200 – 300 ore
de funcționare.
Aditivii sunt substanțe care, adăugate uleiurilor de bază, le ameliorează unele
proprietă i ț și le conferă altele noi.
Se alege un ulei cu aditivi H-A STAS 9691-87 fiind o încărcare de sarcină medie.
Astfel pentru ungerea rulmenților ce se utlizează în lagărele reductoarelor se
folosesc uleiurile minerale i u ș nsori consistente. Alegerea lubrifianților pentru lagăre cu
rulmen i ț și stabilirea intervalelor de ungere, se face funcție de mărimea, tura i ț a, sarcina
i ș temperatura de lucru a rulmentului. Ungerea cu unsoare consistentă este avantajoasă
deoarece conduce la : construcții simple ale lagărelor ; etanșare mai simplă i ș la un cost mai
redus ; protejarea mai bună a rulmentului contra agen ilor ț externi ; pierderi de lubrifiant
mai mici. Se alege o unsoare pe bază de săpun de sodiu i ș calciu STAS 1608-84.
Sănătate i securitate în muncă ș
Dispozi ii generale: ț
Normele de protec ia muncii au drept scop să conducă la continua îmbunătă ire a ț ț
condi iilor de muncă, la prevenirea accidentelor i a îmbolnăvirilor profesionale, prin aplicarea de ț ș
procedee tehnice moderne i folosirea celor mai noi metode de organizare a muncii specifice ș
fiecărei ramuri.
Conducerile unită ilor de bază i ale întreprinderilor vor stabili instruc iuni proprii ț ș ț
de protec ie a muncii care vor cuprinde măsuri suplimentare de protec ie a muncii necesare pentru ț ț
-9-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
condi iile de lucru specifice unor sec ii, sectoare, ateliere i locuri de muncă din unită ile ț ț ș ț
respective.
Instructajul de protectie a muncii:
Instructajul de protec ia muncii cuprinde 3 faze: ț
a) Instructajul introductiv general
Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activită ile ț
specifice unită ii respective i principalele măsuri de protec ie a muncii care trebuie respectate în ț ș ț
timpul lucrului. În cadrul instructajului introductiv general se vor expune în principal, următoarele:
- riscurile de accidentare i îmbolnăvire profesională specifice unită ii; ș ț
- legisla ia de protec ie a muncii în vigoare; ț ț
- măsuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interven ie, prim-ajutor. ț
b) Instructajul la locul de muncă
Instructajul la locul de muncă se face după cel introductiv general i are ca scop ș
prezentarea riscurilor i a măsurilor de prevenire specifice locului de muncă. ș
c) Instructajul periodic
Instructajul periodic se face întregului personal i are drept scop aprofundarea normelor de ș
protec ia muncii. ț

Îndatoririle oamenilor muncii:
La începerea programului de muncă oamenii muncii trebuie să se prezinte la locul de
muncă în stare normală, suficient odihni i, corect îmbrăca i pentru a- i îndeplini în mod ț ț ș
corespunzător sarcinile ce li se atribuie.
Oamenii muncii sunt obliga i să participe cu regularitate la instructajele periodice ț
de protec ie a muncii ce se fac de către conducătorii proceselor de muncă i să - i ț ș ș
însu ească normele de protec ie a muncii corespunzătoare activită ii pe care o desfă oară. ș ș ț ț
În scopul prevenirii accidentelor de muncă i a îmbolnăvirilor profesionale, oamenii muncii ș
sunt obliga i să respecte i să aplice întocmai normele de protec ie a muncii specifice func iei ț ș ț ț
îndeplinite i opera iilor executate la locul de muncă respective. ș ț
Totodată, oamenii muncii mai au i următoarele obliga ii: ș ț
- să nu introducă i să nu consume băuturi alcoolice în incinta unită ilor de bază; ș ț
- să verifice înainte de începere lucrului dacă instala iile, utilajele, ma inile, sculele i rechizitele ț ș ș
pe care le vor folosi sunt în buna stare.
La exploatarea transmisiilor se vor respecta NTS specifice activităţii de exploatare la locul
de muncă. Toate cele trei seturi de măsuri de tehnica securităţii muncii vor fi afişate la loc vizibil
pentru a fi cu uşurinţă însuşite şi respectate de personalul calificat.
La lucrul sau la exploatarea reductorului va trebui să se ţină seama de următoarele
prevederi cu privire la norme de tehnica securităţi muncii:
- reductorul să fie fixat cu şuruburi de bancul de lucru
- nu se vor folosi reductoare cărora le lipsesc piese componente
- nu se va schimba uleiul în timpul funcţionării
- nu se va verifica uleiul în timpul funcţionării
- piesele defecte sau uzate se vor înlocui cu altele corespunzătoare
-10-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
- nu se fac reglaje la jocul din rulmenţi în timpul funcţionării
- se respectă intervalele de schimb al uleiului şi al rulmentului
- se are în vedere a nu se depăşi orele de funcţionare ale reductorului
2.2 Variante constructive
Varianta 1: Este prezentat un reductor cu dinţi drepţi, în figura 2.4, cu o singură treaptă de
reducere. Este o variantă simplă uşor de realizat având un gabarit redus. Pentru varianta respectivă
se pot folosi şi roţi cu dinţi înclinaţi. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenţi radiali cu bile pe un
singur rând.
-11-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Fig.2.4
Varianta 2: Varianta prezentată în figura 2.5 este o variantă mai robustă, având un gabarit
mai mare fiind un reductor pentru puteri de transmitere mari. Sprijinirea arborilor se face pe
rulmenţi radial-axiali cu role conice, deci se pot monta şi roţi dinţate cu dinţi înclinaţi.
-12-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Fig.2.5
Varianta 3: Este tot un reductor cu putere de transmitere mare prezentat în figura 2.6, cu
gabarit mare. Rezemarea arborilor se face pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice
pentru roata condusă, iar rezemarea pinionului se face pe o pereche de rulmenţi radiali cu role
cilindrice pe un singur rând. Pentru varianta 3 se pot folosi şi roţi dinţate în V.
-13-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Fig.2.6
2.3 Justificarea variantei alese
-14-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Se alege varianta constructivă 1, deoarece corespunde cerinţelor temei, adică o putere de
transmitere mică, şi totodată este o variantă economică având un gabarit redus, simplu de realizat
care nu implică condiţii speciale de eecuţie.
3. SCHEMA CINEMATICĂ
-15-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Reprezentarea schemei cinematice (Fig.3)
Fig.3
4. PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI
4.1 Alegerea raportului de transmitere
Raportul de transmitere se dă prin tema de proiect:
12
3,15 i ·
4.2 Calculul turaţiei la ieşire din reductor
-16-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Turaţia pe roata 2 este:
1
2
800
253, 968
3,15
n
n
i
· · ·
[ ]
2
254 min n rot ·
4.3 Calculul puterii la ieşire din reductor
Puterea pe roata 2 este:
2 1
2, 5 0, 94 2, 35
t
P P η · ⋅ · ⋅ ·
[ ]
2
2, 35 P kW ·
Randamentul angrenajului este:
0, 995
z
η ≈
Randamentul unui arbore aşezat pe două lagăre cu rostogolire este:
0, 99
L
η ≈
Randamentul etanşării este:
0, 98
D
η ≈
Randamentul total al unui angrenaj devine:
0, 995 0, 98 0, 96 0, 94
t z Lt Dt
η η η η · ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ≈
unde:
2
0, 98
Lt L L L
η η η η · ⋅ · · -este randamentul total al lagărelor.
2
0, 96
Dt D D D
η η η η · ⋅ · · -este randamentul total al elementelor de etanşare.
4.4 Calculul momentelor de torsiune
Momentul de torsiune pe roata 1 este:
6 6 1
1
1
30 30 2, 5
10 10 29856, 6879
3,14 800
t
P
M
n π
⋅ ⋅
· ⋅ · ⋅ ·
⋅ ⋅
[ ]
1
29856, 6879
t
M Nmm ·
Momentul de torsiune pe roata 2 este:
6 6 2
2
2
30 30 2, 35
10 10 88394, 6035
3,14 254
t
P
M
n π
⋅ ⋅
· ⋅ · ⋅ ·
⋅ ⋅
[ ]
2
88394, 6035
t
M Nmm ·
4.5 Alegerea preliminară a materialelor pentru roţile dinţate
Roţile dinţate se pot executa dintr-o gamă foarte largă de materiale. În primul rând se
folosesc oţelurile de îmbunătăţire dintre care oţelurile carbon cu 0,4 – 0,6% C şi oţelurile cu 0,35 –
0,45% C slab aliate cu Mn, Cr, Cr-Mo, Cr-Ni sau Cr-Ni-Mo.
Oţelurile nealiate şi cele aliate cu Cr, Cr-Mo, Cr-Ni, se utilizează simplu îmbunătăţite,
uneori, aplicându-se o călire superficială, iar la cele aliate cu Cr-Mo, Cr-Ni, o eventuală ceanurare.
Oţelurile Cr-Ni-Mo se pretează, cu deosebire la roţi dinţate cu modul mare. O situaţie
specială ocupă oţelurile de nitrurare destinate fabricaţiei de roţi dinţate cu regim de lucru deosebit
de greu (funcţionare la temperaturi până la 200 -250 ºC ).
În ţara noastră se utilizează, pe scară largă, oţelurile nealiate cu 0,4-0,6 % C ( OLC 45,
OLC 55), precum şi oţelurile slab aliate cu Mg (35 M 17), Cr (40 C 10), Cr-Mo (33 MoC 11,41
MoC 11), mai rar Cr-Ni (41 CN 12), aproape deloc Cr-Ni-Mo. Deşi există tendinţa reducerii
numărului de mărci de oţeluri, mare diversitate de angrenaje impune utilizarea unor oţeluri
”înlocuitoare” ale mărcilor ce conţin nichel, cum ar fi : oţelul cu bor (40 BC 10), oţelul 45 M 16 şi
-17-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
oţelul 35 MS 12. De asemenea se recomandă utilizarea oţelurilor de nitrurare fabricate în ţară (38
MoCa 09), deşi utilizarea lor pentru roţi dinţate, are încă un caracter restrâns.
În ţara noastră, o largă răspândire au căpătat oţelurile Cr-Mn-Ti (21 TMC 12, 28 TMC 12)
şi Cr-Mn-Mo (15 MoMC 12, 21 MoMC 12) utilizări restânse având oţelurile 15 C 08, 18 MC 10 şi
13 CN 30. În ultimii ani a început asimilarea oţelurilor Ni-Mo (20 MoN 35) şi Cr-Ni-Mo (18
MoCN 06, 18 MoCN 13).
Valorile minime ale caracteristicilor mecanice ale unor oţeluri de îmbunătăţire conform
STAS 880-66 şi STAS 791-66 (σ0,2, σr, δ5, Z, KCU) precum şi ale caracteristicilor de oboseală
nestandardizate (σ0, σ-1, σak). Valorile sunt determinate pe epruvete de 25 mm (pentru
caracteristicile standardizate) şi epruvete netede cu diametrul de 10 mm pentru cele de oboseală
(σ0 şi σ-1). În ce priveşte σak, tensiunea admisibilă la oboseala de contact, pentru oţelurile
semidure în stare îmbunătăţită (cu duritatea sub 40 HRC) poate fi calculată după relaţia :
σak = 0,24 HB;
iar pentru straturile călite superficial la HRC ≥ 40 cu relaţia :
σak = 1,8 HRC

Având în vedere că duritatea în stare îmbunătăţită nu se prescrie în standarde, oţelul poate
fi tratat şi la alte durităţi, în funcţie de dimensiunile şi condiţiile de revenire. Grosimea se ia în
cosideraţie în cazul când se face întâi îmbunătăţirea şi apoi se execută dantura iar modulul atunci
când îmbunătăţirea se execută după tăierea danturii. În primul rând se ia în considerare grosimea
semifabricatului laminat sau forjat, iar în al doilea rând grosimea dintelui.
Odată cu creşterea grosimii, proprietăţile de rezistenţă ale oţelurilor scad, ca urmare a
scăderii călibilităţii.
Oţelurile carbon se folosesc atunci când semifabricatul are grosimi de maximum 10 mm
(pentru OLC 55), respectiv 16 mm (pentru OLC 45), modulele maxime la care se pot utiliza fiind
de 5, respectiv 8 mm. În ce priveşte oţelurile aliate, majoritatea dintre acestea au călibilităţi
apropiate (grosimi maxime de 24-32 mm), respectiv module maxime de 12-16 mm, excepţie
făcând oţelurile 41 MoC 11 şi 40 BC 10 de călibilitate şi 35 MS 12 de călibilitate mai redusă.
Oţelurile cu călibilitate mare (41 MoC 11, 40 BC 10) nu sunt indicate pentru suprafaţă
superficială din cauza puternicei tendinţe de fisurare la răcirea cu jet de apă.
La straturi carburate şi la oţeluri nealiate sau slab aliate având HRCmiez < 40, are valoarea:
σak = 2,1 HRC;
la straturi carburate şi călite la oţeluri complex aliate când HRCmiez > 40 este:
σak = 3,1 HRC;
iar la straturi cianurate, carbonitrurate şi nitrurate:
σak = 2,8 HRC.
Deşi oţelurile de cementare se folosesc la roţi cu modul mic si mediu (m ≤ 20), totuşi
călibilitatea lor trebuie luată în consideraţie având în vedere şi faptul că nici o călibilitate exagerat
de mare în miez nu este recomandabilă, deoarece cresc în mod deosebit deformaţiile la călire. Nu
are sens să se facă cimentări pe adîncime mare dacă oţelul nu se căleşte la duritatea maximă pe
această adâncime.
Oţelurile de cementare cu molibden au cea mai bună călibilitate în strat (ea se menţine
ridicată şi prin asocierea molibdenului cu cromul, cu nichelul sau cu ambele elemente, adăugate în
scopul realizării unor proprietăţi corespunzătoare şi în miez). De asemenea, conţinutul de carbon
din strat trebuie să fie menţinut în limitele 0,8-0,9%.
Călibilitatea mare a stratului conduce şi la creşterea rezistenţei la oboseala de încovoiere ca
urmare a tensiunilor remanente de compresiune în stratul superficial.
Călirea prin inducţie sau cu flacără conduce la o duritate superficială de minimum 50…60
HRC când oţelul conţine între 0,3 şi 0,7 C.
Tratamentul termic optim anterior călirii superficiale este îmbunătăţirea aplicată după
prelucrările de degroşare. În general, toate oţelurile de îmbunătăţire sunt adecvate pentru călirea
-18-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
prin inductie sau flacără. Mult utilizat este oţelul 41MoC 11 (îmbunătăţit în prealabil) cu duritatea
între 54 şi 60 HRC. Pentru roţile dinţate cu modulul m ≤ 3 se utilizează oţelul OLC 45 (călit în ulei
şi revenit la 180º - 200º C), care apoi prin călire prin inducţie duce la o duritate a flancurilor de
55….61 HRC. Compoziţia chimică a oţelurilor turnate este cea indicată în STAS 600-74 şi STAS
1773-76.
Fontele sunt folosite la angrenaje cu funcţionare lentă, roţi de schimb care
funcţionează rar etc. Când se cer condiţii de silenţiozitate severe se pot folosii fontele cenuşii
obişnuite cu grafit lamelar. Principalele caracteristici mecanice ale fontelor cenuşii garantate de
STAS 568-75. În general se foloseşte Fc 250 la care rezistenţa rădăcinii dintelui este jumătate din
cea a unui oţel netratat, fapt pentru care modulele roţilor executate din fontă cenuşie sunt mari.
Rezistenţa la uzură a flancurilor dinţilor depinde în mare măsură de structura fontei însă
poate fi mărită şi prin elemente de aliere cum ar fi nichelul, cromul, molibdenul, cuprul.
Pentru îmbinarea proprietăţilor de amortizare a şocurilor cu o bună rezistenţă se folosesc
fontele cu grafit nodular, sau fontele maleabile perlitice. Fontele cu grafit nodular sunt preferate în
construcţia roţilor dinţate deoarece după refacere se obţine o duritate de 140-300 HB şi o mare
rezistenţă la tracţiune.
4.6 Calculul angrenajului cilindric cu dinţi drepţi
[ ]
3, 5 P kW ·
, [ ]
1500 min n rot ·
, 3 i · , 2 m · (conform STAS),
1
17 z ·
2
2 1
1
3 17 51
z
i z i z
z
· ⇒ · ⋅ · ⋅ ·

2
51 z ·
Diametrele de divizare:
[ ]
[ ]
1 1
2 2
2 17 34
2 51 102
d m z mm
d m z mm
· ⋅ · ⋅ ·
· ⋅ · ⋅ ·
Distanţa axială elementară:
( )
[ ]
1 2
34 102 136
68
2 2 2
d d
a mm
+
+
· · · ·
Se alege distanţa axială standardizată:
[ ]
71
w STAS
a a mm · ·
-19-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Unghiul de angrenare:
0
68
cos cos cos 20 0,89
71
w
w
a
a
α α · ⋅ · ⋅ ·
0
26
w
α ·
Suma deplasărilor specifice de profil:
( ) ( ) ( ) ( )
1 2
1 2
17 51 0, 03 0, 01
1, 88
2 tan 2 0, 36
w
z z inv inv
x x
α α
α
+ − + −
+ · · ·
⋅ ⋅
unde:
0
0
0
26
26 tan 26 0, 03
180
w
inv inv α π · · − ⋅ ·
0
0 0
0
20
20 tan 20 0, 01
180
inv inv α π · · − ⋅ ·
Deplasarea specifică de profil la roata 1, după metoda MAAG:
1 2 1 2
1
1 2
lg 1,88 1,88 lg3
0, 5 0, 5 0, 72
17 51 2 2 2 2
lg lg
100 100
x x x x i
x
z z
+ + ¸ _ ¸ _
· + − ⋅ · + − ⋅ ·

⋅ ⋅ ¸ _ ¸ _
¸ , ¸ ,

¸ , ¸ ,

Deplasarea specifică de profil la roata 2:
( )
2 1 2 1
1, 88 0, 72 1,16 x x x x · + − · − ·
Coeficientul de modificare a distanţei între axe:
71 68
1, 5
2
w
a a
y
m
− −
· · ·
Coeficientul de scurtare a înălţimii dintelui:
1 2
1, 88 1, 5 0, 38 k x x y · + − · − ·
Diametrele cercurilor de cap:
( ) ( ) [ ]
*
1 1 1
2 2 2 2 21 2 1 2 0, 72 2 0, 38 39, 36
a a
d m z h x k mm · + ⋅ + ⋅ − ⋅ · + ⋅ + ⋅ − ⋅ ·
( ) ( ) [ ]
*
2 2 2
2 2 2 2 51 2 1 2 1,16 2 0, 38 109,12
a a
d m z h x k mm · + ⋅ + ⋅ − ⋅ · + ⋅ + ⋅ − ⋅ ·
Diametrele cercurilor de picior:
( ) ( ) [ ]
* *
1 1 1
2 2 2 2 21 2 1 2 0, 72 2 0, 25 31,88
f a
d m z h x c mm · − ⋅ + ⋅ − ⋅ · − ⋅ + ⋅ − ⋅ ·
( ) ( ) [ ]
* *
2 2 2
2 2 2 2 51 2 1 2 1,16 2 0, 25 101, 64
f a
d m z h x c mm · − ⋅ + ⋅ − ⋅ · − ⋅ + ⋅ − ⋅ ·
Înălţimea dintelui:
( ) ( ) [ ]
* *
2 2 2 1 0, 25 0, 38 3, 74
a
h m h c k mm · ⋅ + − · ⋅ + − ·
Diametrele cercurilor de rostogolire:
[ ]
0
1 1
cos cos 20
34 35, 5
cos cos 26
w
w
d d mm
α
α
· ⋅ · ⋅ ·
[ ]
0
2 2 0
cos cos 20
102 106, 5
cos cos 26
w
w
d d mm
α
α
· ⋅ · ⋅ ·
Diametrele cercurilor de bază:
[ ]
0
1 1
cos 39, 36 cos 20 31, 96
b
d d mm α · ⋅ · ⋅ ·
-20-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
[ ]
0
2 2
cos 102 cos 20 95,88
b
d d mm α · ⋅ · ⋅ ·
Verificări:
[ ]
1 1
39, 36 31, 88
3, 74
2 2
a f
d d
h mm


· · ·
[ ]
2 2
109,12 101, 64
3, 74
2 2
a f
d d
h mm


· · ·
[ ]
1 2
35, 5 106, 5
71
2 2
w w
w
d d
a mm
+ +
· · ·
Gradul de acoperire al angrenajului:
( ) ( ) ( ) ( )
1
1 2
17
tan tan tan tan 0, 72 0, 48 3 0, 56 0, 48 1, 3
2 2
a w a w
z
i
α
ε α α α α
π π
· − + − · − + − · 1 1
¸ ] ¸ ]
unde:
1
1
1
31, 96
cos 0,81
39, 36
b
a
a
d
d
α · · ·
0
1
35, 5
a
α ·
0
1
tan tan35, 5 0, 71
a
α · ·
2
2
2
95, 88
cos 0, 87
109,12
b
a
a
d
d
α · · ·
0
2
29
a
α ·
0
2
tan tan 29 0, 55
a
α · ·
Raportul
15 15 15 2 30
b
b m
m
¸ _
· ⇒ · ⋅ · ⋅ ·

¸ ,
[ ]
30 b mm ·
4.7 Calculul forţelor în angrenaj
Forţele tangenţiale sunt:
1
1
1
2 2 22293
1255, 94
35, 5
t
t
w
M
F
d
⋅ ⋅
· · ·
[ ]
1
1255, 94
t
F N ·
2
2
2
2 2 190510
3577, 65
106, 5
t
t
w
M
F
d
⋅ ⋅
· · ·
[ ]
2
3577, 65
t
F N ·
Forţele radiale sunt:
1 1
tan 1255, 94 0, 48 602,85
r t w
F F α · ⋅ · ⋅ ·
[ ]
1
602,85
r
F N ·
2 2
tan 3577, 65 0, 48 1717, 27
r t w
F F α · ⋅ · ⋅ ·
[ ]
2
1717, 27
r
F N ·
Forţele normale sunt:
1
1
1255, 94
1411,16
cos 0, 89
t
n
w
F
F
α
· · ·
[ ]
1
1411,16
n
F N ·
-21-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
2
2
3577, 65
4019, 83
cos 0, 89
t
n
w
F
F
α
· · ·
[ ]
2
4019,83
n
F N ·
5. STABILIREA DIMENSIUNILOR ARBORILOR
5.1 Determinarea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor arborilor
Arborele de intrare 1
-22-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
d
d
1
d
2
d
3
d
4
d
5
d
6
a a1 a2 a3 a4 a5 a6
Materialul din care se confecţionează arborele de intrare este OLC 45, având rezistenţa de
rupere la tracţiune de
2
620
m
R N mm 1 ·
¸ ]
.
Coeficientul de corecţie al momentului de torsiune
t
M
se calculează cu:
1
550
m
R
k · >
620
1,12 1
550
k · · > 1,12 k ·
Momentele de torsiune echivalente pentru care se vor alege diametrele nominale d este:
[ ]
t
te
M
M Nm
k
· [ ]
22293
19904, 46
1,12
te
M Nmm · ·
[ ]
19, 9
te
M Nm ·
Tronsonul 1:
[ ]
0,009
0,004
18 d mm
+

·
[ ]
36 a mm ·
Tronsonul 2:
( ) [ ]
1
2...5 18 2 20 d d mm · + · + ·
[ ]
1
20
STAS
d mm ·
Se alege semeringul cu diametrele de: [ ]
1
20 d mm ·
[ ]
1
35 D mm ·
[ ]
7 b mm ·
STAS 7950/2-87
[ ]
1
7 a b mm · ·
[ ]
1
7 a mm ·
[ ]
5
s
l mm ≈
- este o lungime de siguranţă necesară pentru evitarea atingerii capacului
-23-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
p
l
- grosimea peretelui capacului în dreptul manşetei
e
l
- lăţimea manşetei care se montează pe arbore
Tronsonul 3:
[ ]
2 1
20
STAS
d d mm · ·
[ ]
2
20
STAS
d mm ·
Se alege rulmentul cu diametrele de: [ ]
2
20 d mm ·
[ ]
2
42 D mm ·
[ ]
12 B mm ·
[ ]
3 r mm ·
Seria rulmentului este de 6006 .
[ ]
2
12 a B mm ≥ ·
[ ]
2
12 a mm ·
Tronsonul 4:
Se alege constructiv: [ ]
3
28 d mm ·
[ ]
3
8 13 21
u g
a l l mm · + · + ·
[ ]
3
21 a mm ·
u
l
- ( ) [ ]
5...10 mm
în cazul ungerii cu ulei din bara reductorului
g
l
- ( ) [ ]
10...15 mm
distanţa de la planul frontal al roţii la peretele reductorului
Tronsonul 5:
[ ]
4
39, 5 d mm ·
[ ]
4
40 a mm ·
Tronsonul 6:
[ ]
5
28 d mm ·
[ ]
5
13 a mm ·
Tronsonul 7:
[ ]
6
20 d mm ·
Se alege rulmentul cu diametrele de: [ ]
2
20 d mm ·
[ ]
2
42 D mm ·
[ ]
12 B mm ·
[ ]
3 r mm ·
Seria rulmentului este de 6006 .
[ ]
6
12 a B mm ≥ ·
[ ]
6
12 a mm ·
Arborele de ieşire 2
-24-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
a6 a5 a4 a3 a2 a1 a
d
6
d
5
d
4
d
3
d
2
d
1
d
Materialul din care se confecţionează arborele de ieşire este OL 50, având rezistenţa de
rupere la tracţiune de
2
600
m
R N mm 1 ·
¸ ]
.
Coeficientul de corecţie al momentului de torsiune
t
M
se calculează cu:
1
550
m
R
k · >
600
1, 09 1
550
k · · > 1, 09 k ·
Momentele de torsiune echivalente pentru care se vor alege diametrele nominale d este:
[ ]
2
2
t
te
M
M Nm
k
· [ ]
2
190509, 55
174779, 4
1, 09
te
M Nmm · ·
[ ]
174, 77
te
M Nm ·
Tronsonul 1:
[ ]
0,009
0,004
18 d mm
+

·
[ ]
80 a mm ·
Tronsonul 2:
( ) [ ]
1
2...5 18 2 20 d d mm · + · + ·
[ ]
1
20
STAS
d mm ·
Se alege semeringul cu diametrele de: [ ]
1
20 d mm ·
[ ]
1
35 D mm ·
[ ]
7 b mm ·
STAS 7950/2-87
[ ]
1
7 a b mm · ·
[ ]
1
7 a mm ·
[ ]
5
s
l mm ≈
- este o lungime de siguranţă necesară pentru evitarea atingerii capacului
p
l
- grosimea peretelui capacului în dreptul manşetei
e
l
- lăţimea manşetei care se montează pe arbore
Tronsonul 3:
[ ]
2 1
20
STAS
d d mm · ·
[ ]
2
20
STAS
d mm ·
Se alege rulmentul cu diametrele de: [ ]
2
20 d mm ·
[ ]
2
42 D mm ·
[ ]
12 B mm ·
[ ]
3 r mm ·
Seria rulmentului este de 6007 .
[ ]
2
12 a B mm ≥ ·
[ ]
2
12 a mm ·
-25-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Tronsonul 4:
( ) [ ]
3 2
3...8 20 8 28
STAS
d d mm · + · + ·
[ ]
3
28 d mm ·
[ ]
3
15 a mm ·
Tronsonul 5:
[ ]
4
32 d mm ·
[ ]
4
36 a mm ·
Forma constructivă a roţii dinţate
d
c
= 1,6∙ d = 32∙1,6 = 51,2[mm]
σ
1
= (0,25...0,3)b = 0,28∙34 = 9,52[mm]

σ

= 2∙3 = 6
d
e
= d
f2
-2f = 101,64-12 = 89,64
g = (d
e
-d
c
)/2 = (89,64-51,2)/2 = 19,22
Tronsonul 6:
[ ]
5
36 d mm ·
[ ]
5
8 a mm ·
Tronsonul 7:
[ ]
6
28 d mm ·
[ ]
6
15 a mm ·
Tronsonul 8:
-26-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
[ ]
7
25 d mm ·
Se alege rulmentul cu diametrele de: [ ]
2
20 d mm ·
[ ]
2
42 D mm ·
[ ]
12 B mm ·
[ ]
3 r mm ·
Seria rulmentului este de 6007 .
[ ]
7
12 a B mm ≥ ·
[ ]
7
12 a mm ·
6. Calculul asamblărilor cu pene
-27-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
Pentru montarea roţilor de curea, a roţilor dinţate sau a cuplajului pe arbori se vor utiliza
pene paralele, acestea având avantajul unei mai bune centrări a elementului rotitor. Transmiterea
încărcării se realizează prin zonele de contact dintre feţele laterale ale penei şi suprafeţele
respective ale canalelor din arbore şi butuc.
Penele paralele se execută din oţel carbon; am ales marca OLC 45.
În funcţie de diametrul tronsonului de arbore pe care se montează roata sau cuplajul, d
j
, se
aleg dimensiunile penei (b x h) şi ale canalului de pană (t
1
şi t
2
), conform STAS 1005-71.
Observaţie: În cadrul proiectului se va alege pana necesară asamblării roţii dinţate conduse
cu arborele 2.
Dimensiunile penei :
b = 6[mm]
h = 6[mm]
Dimensiunile canalului penei
t
1
= 3.2[mm] ; t
2
= 2.8[mm]
Calculul penei pe arborele 1:
Mt
1
= 22293[N mm]
b = 6[mm]
h = 6[mm]
d = 18[mm]

σ
as
= 70 [N/mm
2
]
τ
af
= 0,8 x
σ
a
= 0,8 x 40 = 32[mm]
l
c1
=
t1
as
4 4 22293
11, 79[ ]
6 18 70
M
mm
h d σ
⋅ ⋅
· ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Conform STAS 1004 – 81: pana l
c1
= 14[mm]

Calculul penei pe arborele 2:
M
t2
= 190509,55[Nmm]
b = 6[mm]
-28-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
h = 6[mm]
d = 18[mm]

σ
as
= 70 [N/mm
2
]
τ
af
= 0,8 x
σ
a
= 0,8 x 40 = 32[mm]
l
c2
=
t2
as
4 4 190509, 55
82, 47[ ]
6 18 70
M
mm
h d σ
⋅ ⋅
· ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Conform STAS 1004 – 81: pana l
c2
= 70[mm]
Tabelul cu dimensionarea penelor si a canalelor de pana:
Dimensiunea de pene şi secţiuni de canale (extras din STAS 1004-71 si 1005-71)

7. Alegerea rulmenţilor
În construcţia reductoarelor sunt foarte răspândite lagărele cu rulmenţi. Rulmenţii fiind
tipizaţi, alegerea lor se face după standarde şi cataloagele fabricilor producătoare pe baza
-29-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
diametrului fusului arborelui pe care se montează, a sarcinilor de pe lagăr şi a duratei de exploatare
alese iniţial.
Pentru alegerea lagărelor cu rulmenţi trebuie să se efectueze următoarele:
- să se întocmească schema cinematică funcţională cu indicarea mărimii direcţiei,
sensului şi locul de aplicare a forţelor;
- să se stabilească reacţiunile ce apar în reazeme;
- să se stabilească cel mai potrivit tip de rulment în funcţie de mărimea direcţia şi
sensul reacţiunilor, de construcţia ansamblului, de turaţie, de condiţii de exploatare şi
montaj;
- să se determine mărimea rulmentului pe baza solicitării, a durabilităţii şi a turaţiei
limită;
- să se pună la punct în concordanţă a tipului de rulment ales cu construcţia
ansamblului şi tehnologia de execuţie a lui;
- să se stabilească clasa de precizie a rulmenţilor şi a jocurilor funcţie de condiţiile de
exploatare ( precizie , vibraţii);
- stabilirea tipului ajustajului între inelele rulmentului şi arbori respectiv carcasă
funcţie de modul de fixare a rulmentului, a mărimii şi direcţiei sarcinilor şi clasa de
precizie;
- stabilirea felului ungerii şi a sistemului de etanşare funcţie de turaţie, de mediul
înconjurător de temperatură, de destinaţie;
- definitivarea soluţiei constructive cu luarea în considerare a necesităţii asigurării
rigidităţii corespunzătoare şi a rezistenţei pieselor în contact cu rulmenţii, a realizării
coaxialităţilor locului de aşezare a rulmenţilor;
- o montare şi demontare uşoară şi a asigurării eliminării căldurii.
7.1 Calculul rulmenţilor arborelui 1
Se ştie că între capacitatea dinamică sau cifra de încărcare a rulmentului [ ]
C
, sarcina
dinamică echivalentă [ ]
P
şi durabilitatea nominală [ ]
10
L
există relaţia:
1
10
p
C
L
P
· unde:
3 p ·
la rulmenţi cu bile
3, 33 p ·
la rulmenţi cu role.
Sarcina dinamică echivalentă P se calculează cu relaţia:
r a
P V X F Y F · ⋅ ⋅ + ⋅
unde: 1 V · când se roteşte inelul interior
1 X · , 0 Y ·
1
602, 85
r
P F · ·
[ ]
602,85 P N ·
1
10 6 6
60 60 1500 10000
900
10 10
n H
L
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
· · ·
10
900 L ·
3
900
602,85
C
·
[ ]
3
602, 65 900 5817, 5 C N · ⋅ · [ ]
581, 75 C daN ·
Se alege un rulment radial cu bile pe un rând [ ]
20 d mm ·
, [ ]
42 D mm ·
, [ ]
12 B mm ·
Simbol rulment 6006
-30-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
7.2 Calculul rulmenţilor arborelui 2
2
1717, 27
r
P F · ·
[ ]
1717, 27 P N ·
2
10 6 6
60 60 500 10000
300
10 10
n H
L
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
· · ·
10
300 L ·
3
300
1717, 27
C
·
[ ]
3
1717, 27 300 11488, 53 C N · ⋅ · [ ]
1148,85 C daN ·
Se alege un rulment radial cu bile pe un rând [ ]
20 d mm ·
, [ ]
42 D mm ·
, [ ]
12 B mm ·
Simbol rulment 6007
8. Calculul şuruburilor
Valorile recomandate prin relatiile de mai jos sunt orientative, adoptandu-se valori intregi
imediat superioare celor calculate standardizate.
Suruburile de fixare in fundatie
-31-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
d = 1,5∙0,025∙a+ 5 [mm]
unde:
a = 100 [mm]
d = 1,5∙0,025∙a+ 5 = 11,25 rezultă conform STAS d=12 [mm]

Calculul suruburilor de fixare a capacului reductorului
a) Suruburile care se afla langa lagare:
d
1
= 0,75∙d [mm]
d
1
= 0,75∙12 = 9 rezultă conform STAS d
1
= 10 [mm]
b) Suruburile care nu se afla langa lagare:
d
2
= 0,5∙d [mm]
d
2
= 0,5∙12 = 6 rezultă conform STAS d
2
= 6[mm]

Suruburile capacelor lagarelor
d
3
= 0,75∙d
2
[mm]
d
3
= 0,75∙ 6 = 4,5 rezultă conform STAS d
3
= 6[mm]
Dimensionarea şuruburilor:
Tabelul cu dimensiunea şuruburilor:
-32-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
9. BIBLIOGRAFIE
-33-
Universitatea de Nord
din Baia Mare
Facultatea de Inginerie
Lăpuşan Rareş Răzvan
PROIECT DE AN NR. 1
REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ
1. ANTAL, A. , Elemente privind proiectarea angrenajelor, Cluj-Napoca, Editura ICPIAF,
1998;
2. ANTAL, A. , Îndrumar de proiectare pentru reductoare, Universitatea Cluj-Napoca, 1994;
3. BUZDUGAN, Gh. ,ş.a, Rezistenţa materialelor, Bucureşti, Editura tehnică, 1980;
4. CHIŞIU, A. ,ş.a, Organe de maşini. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981;
5. CRUDU, I. ,ş.a, Atlas de reductoare cu roţi dinţate. Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1981;
6. DRĂGHICI, I. ,ş.a, Organe de maşini. Culegere de probleme. Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică,1980;
7. GAFIŢANU, M. ,ş.a, Organe de maşini, vol. I şi II . Bucureşti, Editura Tehnică, 1982,1983.
-34-

PROIECT DE AN NR. 1
Universitatea de Nord din Baia Mare

REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie • asigură o mare gamă de puteri instalare; • gabarit redus; • randament mare (cu excepţia reductoarelor melcate); • întreţinere simplă şi ieftină. Printre dezavantaje se enumeră: • preţ de cost ridicat; • necesitatea unei uzinări şi montaj de precizie; • funcţionarea lor este însoţită de zgomot şi vibraţii. Parametrii principali a unui reductor cu roţi dinţate sunt: • puterea; • raportul de transmitere; • turaţia arborelui de intrare; • distanţa dintre axe. Datorită multiplelor utilizări în industria construcţiilor de maşini şi aparate, parametrii reductoarelor de turaţie cu roţile dinţate sunt standardizate: • rapoartele de transmitere, STAS 6012-82; • distanţa dintre axe, STAS 6055-82; • modulii, STAS 822-82; • parametrii principali a reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77; • parametrii principali a reductoarelor melcate, STAS 7026-77. Tipuri de reductoare: Alegerea tipului de reductor într-o schemă cinematică se face în funcţie de: • raportul de transmitere necesar; • gabaritul disponibil; • poziţia relativă a axelor motorului şi a organului (maşinii) de lucru; • randamentul global al schemei cinematice. În funcţie de aceste cerinţe se pot utililiza următoarele tipuri de reductoare cu roţi dinţate: cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare. Reductoare cu roţi dinţate cilindrice Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roţi dinţate deoarece: • se produc într-o gamă largă de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de ordinul Waţilor) până la 100.000 kW (900 kW, pentru reductoare cu o teaptă); • rapoarte de transmitere totale, pentru reductoare cu o treaptă, pentru reductoare cu 2 trepte, pentru reductoare cu 3 trepte; • viteze periferice; • posibilitatea tipizării şi execuţiei tipizate sau standardizate. Se construiesc în variante cu 1, 2 şi 3 trepte de reducere, având dantura dreaptă sau înclinată. Notaţiile din figură sunt: • intrarea în reductor, cu litera I; • ieşirea din reductor, cu litera E; • cifrele 1, 2, 3, 4 … roţile ce compun angrenajele treptelor de reducere. Din punct de vedere al înclinării danturii, la alegerea tipului de reductor cu roţi dinţate cilindrice se ţine seama de următoarele recomandari: • reductoarele cu roţi dinţate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici şi mijlocii, viteze periferice mici şi mijlocii şi la roţile baladoare de la cutiile de viteze; • reductoarele cu roţi dinţate cilindrice înclinate, pentru puteri instalate mici şi mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silenţioase; -2Lăpuşan Rareş Răzvan

PROIECT DE AN NR. 1
Universitatea de Nord din Baia Mare

REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie • reductoarele cu roţi dinţate cilindrice cu dantura în V, pentru puteri instalate mari, viteze periferice mici. În privinţa utilizării acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite şi domeniile de viteză recomandate pentru angrenajele conice, funcţie de tipul danturii: • pentru danturi conice drepte; • pentru danturi conice înclinate; • pentru danturi conice curbe; Rapoarte de transmitere Rapoartele de transmitere parţiale (ale teptelor din angrenare), şi totale, iT sunt standardizate conform STAS 6012-82. În funcţie de raportul de transmitere total cerut la întocmirea schemei cinematice a mecanismului proiectat, se alege numărul de trepte. În legătură cu alegerea numărului de trepte, pentru reductoarele cu roţi dinţate cilindrice şi conico-cilindrice se fac următoarele recomandări: • pentru reductoare cu o treaptă, cilindrică sau conică, valori mici pentru angrenajele conice. Excepţie de la această regulă la mecanismul de rotire al macaralelor sau al cuptoarelor de clinche din industria cimentului; • pentru reductoare cu mai multe trepte, criteriile de repartizare a raportului de transmitere total, iT pe treptele reductorului sunt: o rezistenţă la contact, sau la încovoiere egale pe treptele reductorului; o volum minim total al roţilor reductorului; o egalizarea ungerii tuturor treptelor prin scufundarea egală a roţilor mari în baia de ulei. Reductoarele cu o singură treaptă de reducere se pot împărţi în următoarele tipuri de bază, în funcţie de tipul angrenajului: - cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi - cu roţi conice - angrenaje melc-roată melcată Componentele principale ale reductoarelor cu o singură treaptă de reducere sunt următoarele: Carcasa reductorului se compune în general din două părţi, corp şi capac, asamblate între ele prin ştifturi de centrare şi prin şuruburi de fixare. Ştifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei poziţii precise a capacului în raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizată prin turnare având prevăzute nervuri de rigidizare şi răcire. În cazul unor unicate sau serii mici de fabricaţie carcasa se poate realiza şi prin sudură. La construcţiile sudate cresc cheltuielile legate de manoperă, dar se reduc cheltuielile legate de pregătirea fabricaţiei (nu trebuie model de turnare) , comparativ cu varianta de carcasă turnată. Pentru fixarea reductorului pe fundaţie sau pe utilajul unde urmează să funcţioneze, în corp sunt prevăzute găuri în care intră şuruburile de prindere. Arborii sunt realizaţi de obicei cu secţiune variabilă ( în trepte), având capetele cu diametrul şi lungimea standardizată, prevăzute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se introduce mişcarea în reductor se poate executa cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul din motive de reducere a gabaritului şi creşterii rezistenţei pinionului. Roţile dinţate cilindrice, conice şi roata melcată sunt montate pe arbori prin intermediul unor pene paralele şi fixate axial cu ajutorul umerilor executaţi pe arbori, cu bucşe distanţiere. În cazul când dantura se execută din materiale deficitare se recomandă executarea roţii din două materiale. Lagărele în general sunt cu rostogolire, folosind rulmenţi cu bile sau cu role. Uneori, la turaţii mici, reductoarele se pot executa şi cu lagăre de alunecare. Ungerea rulmenţilor se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselină destinată în acest scop. Reglarea jocului din -3Lăpuşan Rareş Răzvan

• după tipul angrenării: angrenaje exterioare (fig.3. în fig.2.2. ungătoare.1.2.2. b. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizează folosind diverse construcţii de dispozitive de ungere (canale de ungere. angrenaje interiorare (fig. inele de ungere. melcate – fig. angrenaje hiperboloidale (elicoidale – fig.2.2.a. fiind prinse în peretele reductorului cu ajutorul unor şuruburi. a.3.2. care transmite – prin intermediul dinţilor aflaţi succesiv şi continuu în contact (angrenare) – mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune între cei doi arbori.1 Fig.3.2. etc).PROIECT DE AN NR. hipoide – fig.1. Angrenaje Angrenajul este mecanismul format din două roţi dinţate. Indicatorul de nivel de ulei din reductor. b. Există şi indicatoare care funcţionează pe principiul vaselor comunicante. pe carcasă se execută nişte umeri de ridicare (inelari sau tip cârlig). Fig. lanţ de ungere. tot în scopul posibilităţii de ridicare şi transportare a reductorului. realizate pe baza unui tub transparent care comunică cu baia de ulei.1. Capacele servesc la fixarea şi reglarea jocurilor din rulmenţi. angrenaje cu axe încrucişate (fig. Elemente pentru ridicarea reductorului şi manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate şi fixate în carcasă prin asamblare filetată.b).3). d. este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim. Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistentă a rulmenţilor. c). d. Elementele de etanşare utilizate mai frecvent în cazul reductoarelor sunt manşetele de rotaţie cu buză de etanşare şi inelele de pâslă.2.2). roţi de ungere. angrenaje cu axe concurente (fig.2.2.d. Clasificarea angrenajelor se realizează după cum urmează: • după poziţia relativă a axelor de rotaţie: angrenaje cu axe paralele (fig. e). c este prezentat angrenajul roată– cremalieră. ţinând seama de sistemul de montare în O sau X. a.1. e).2 -4- Lăpuşan Rareş Răzvan . uneori chiar a angrenajelor când nici una din roţile dinţate nu ajunge în baia de ulei.1.e). în cele mai multe cazuri. la asigurarea etanşării.2. Uneori. La reductoarele de dimensiuni mari întâlnim ambele forme.b. • după forma roţilor componente: angrenaje cilindrice (fig. inele de ridicare în capacul reductorului şi umeri de prindere pe corp. respectiv minim al uleiului. a. angrenaje conice (fig.2. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie rulment se face prin intermediul capacelor sau piuliţelor speciale pentru rulmenţi. sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului.2).

îmbunătăţire şi călire superficială a fusurilor. turaţii ridicate. STAS 791-80.3. c). Arborii se execută de obicei din oţeluri carbon. Pentru arborii maşinilor puternic solicitaţi se indică folosirea oţelurilor aliate cu mai mulţi componenţi: 28 TiMnCr 12. d şi 2. 31 CrMnSi 10. 28 TiMnCr 12.2. se recomandă următoarele tipuri de fonte: . angrenaje cu dantură curbă (fig. OL 50. restricţii de gabarit şi în cazul în care pinionul este executat corp comun cu arborele. angrenaje cu dantură în V (fig.) cu scopul obţinerii unei durităţi mari şi a unei elasticităţi bune. etc. fontele sunt recomandate în situaţiile în care este necesară funcţionarea arborilor în regim de vibraţii. oţeluri aliate şi.2. OL 60. a canelurilor etc.2.fonte cu grafit nodular (STAS 6071-75). pentru arbori de dimensiuni mari şi de formă complicată.1. după posibilităţile de mişcare a axelor roţilor: cu axe fixe.1. Oţelurile aliate se utilizează în cazul solicitărilor mari. 41 CrNi 12. Materiale pentru roţi dinţate -5Lăpuşan Rareş Răzvan . 1 Universitatea de Nord din Baia Mare • • • REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie după direcţia dinţilor: angrenaje cu dantură dreaptă (fig. Oţelurilor carbon de calitate şi oţelurilor aliate li se vor aplica tratamente termice corespunzătoare (îmbunătăţire. . Pentru arborii de gabarit mare şi formă complicată. 40 Cr 10. impuse de condiţiile de funcţionare şi modul de rezemare.a. • oţeluri aliate cu Cr. Pentru arbori drepţi se recomandă următoarele categorii de oţeluri: • oţeluri de uz general pentru construcţii pentru arborii care nu necesită tratamente termice: OL 42. c şi 2.3 Materiale pentru arbori Materialele pentru arbori se aleg în urma calculelor de rezistenţă şi de rigiditate.2.. cu axe mobile (planetare). Datorită capacităţii mari de amortizare.pentru diametre d < 150 mm: cu bare laminate. după forma profilului dinţilor: profil evolventic.2. cu aplicarea tratamentului termic corespunzător. OLC15. din fontă. etc. profil în arc de cerc. în cazul dimensiunilor mari. angrenaje cu dantură înclinată (fig. STAS 500/2-80.fonta maleabilă (STAS 569-79). STAS 880-80. OLC45. Ca semifabricate pentru arbori se folosesc: .pentru diametre mari d > 150 mm: bare laminate.2. OLC60. • oţeluri carbon de calitate: OLC10. b).PROIECT DE AN NR. a zonelor de calare. a). . cu forjare sau matriţare ulterioară. Fig.1. Cr-Ni sau Cr-Mo: 13 CrNi 30. profil cicloidal.2. a. b şi 2.2. nitrurare ş.. e). cementare.

se folosesc numai pentru coroana roţii melcate. Întrucât bronzurile sunt scumpe şi deficitare. MQ. Din punct de vedere al proprietăţilor mecanice şi al prelucrabilităţii oţelurile utilizate în construcţia roţilor dinţate se împart în două mari grupe: • oţeluri moi. corpul acesteia fiind din fontă sau oţel. fonte antifricţiune. Roţile dinţate utilizate în construcţia reductoarelor de turaţie şi a transmisiilor se execută numai din oţeluri tratate termic sau termochimic. fonte cu grafit nodular Fgn600-2 şi Fgn700-2. iar funcţionarea este silenţioasă. Fontele se folosesc la roţile dinţate de dimensiuni mari. cu duritatea superficială HB mai mică de 350. Uneori fontele se folosesc pentru construcţia roţilor melcate şi a roţilor angrenajelor deschise. Materialele nemetalice au caracteristici mecanice reduse şi sunt folosite la roţi puţin încărcate şi care funcţionează cu viteze scăzute. Oţelurile utilizate în construcţia roţilor dinţate sunt laminate sau forjate. pentru a satisface condiţiile diverse în care funcţionează. încărcate cu sarcini mici şi care funcţionează la viteze periferice mici. a semifabricatului şi a tratamentului termic sau termochimic aplicat. care se folosesc pentru construcţia roţilor melcate. în mare măsură. poliamide etc. Materialele nemetalice sunt sensibile la umiditate. poliamidele. Oţeluri utilizate în construcţia roţilor dinţate Roţile dinţate se execută dintr-o gamă foarte largă de oţeluri. Având elasticitate mărită. zgomot. Din acest punct de vedere oţelurile se împart în trei grupe de calitate: ML. de calitatea şarjei. Alamele (STAS 198/2) sunt aliaje de Cu şi Al. materiale metalice neferoase (alame. iar temperatura limită de funcţionare este în jur de 100°C. grupate în: materiale feroase (fonte. lignofol. care depinde de următoarele elemente:  Sarcinile de transmis prin dantură. prelucrarea danturii se face înainte de tratamentul termic sau termochimic. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie Roţile dinţate se pot executa dintr-o gamă foarte largă de materiale. textolitul. utilizându-se în condiţii apropiate cu cele în care funcţionează bronzurile. Exemple: bachelita.  Viteza şi precizia. Caracteristicile mecanice ale oţelurilor utilizate în construcţia roţilor dinţate depind. coroziune.PROIECT DE AN NR. STAS 197/2) sunt aliaje de Cu şi Sn. şi ME. Au bune calităţi antifricţiune. • oţeluri dure. policarbonaţii. în aceste angrenaje abaterile de execuţie şi montaj se compensează. având calităţi antifricţiune foarte bune. Caracteristic oţelurilor moi este faptul că prelucrarea danturii se face după tratamentul termic. Bronzurile (STAS 197/1.  Tehnologia de execuţie.  Durata de funcţionare a angrenajului. -6Lăpuşan Rareş Răzvan . fonte maleabile perlitice Fmp700-2. Alegerea materialului şi stabilirea tratamentului este o problemă complexă. Fc 400. cu duritatea superficială HB mai mare de 350. bronzuri) şi materiale nemetalice (textolit. dar cu condiţii de funcţionare mai uşoare.). după tratament efectuându-se doar finisarea danturii prin rectificare. iar în cazul oţelurilor dure.  Alte condiţii suplimentare (temperatura de funcţionare. oţeluri).  Caracteristica de rezistenţă a materialului. Exemple: fonte cenuşii Fc200. greutate etc).

Carcasa reductorului se va realiza prin turnare.4 . depinzând de un număr mare de factori aflaţi în interdependenţă şi care trebuie judecaţi în funcţie de caracterul concret al construcţiei. se alege o fontă cenușie cu grafit laminar. Carcasa reductorului : se compune în general din două părti. datorită rezistenței și modulului de elasticitate mare.calitatea MQ corespunde unor oţeluri care sunt obţinute de producători cu experienţă.35 . turnată în piese STAS 586-82 marca Fc150 fiind o fontă ieftină și ușor de turnat . condiţii impuse de poziţionarea corectă a roţilor dinţate în angrenare. Cr .Ni sau Cr – Ni – Mo. în corp sunt prevăzute găuri în care intră șuruburi de prindere. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie . Arborii: sunt realizați de obicei cu secțiune variabilă (în trepte) . corp si capac.6 % C și oțelurile cu 0. precum și posibilităților de a putea fi durificate. Materialele de bază pentru arbori sunt oțelurile de carbon și aliate. Arborii vor fi executați din oțel carbon obișnuit STAS 500-1-68 și oțel carbon de calitate STAS 880-60. cu cheltuieli semnificative. abaterile de la coaxialitate ale lagărelor şi mărimea deformaţiilor arborilor. În primul rând se folosesc oțeluri de îmbunătățire dintre care oțelurile carbon cu 0.Mo. condiţii de gabarit.calitatea ML corespunde unor oţeluri care posedă calităţi reduse. rigiditatea carcasei. asamblate între ele prin știfturi de centrare și prin șuruburi de fixare. turaţia. -7Lăpuşan Rareş Răzvan . -calitatea ME impune cerinţe care trebuie îndeplinite când se cere o mare siguranţă în funcţionare. factorii de mai sus pot avea o pondere mai mare sau mai mică. . mărimea sarcinii. Pentru fixarea reductorului pe fundația sau pe utilajul unde urmează să functioneze.PROIECT DE AN NR. Cr. În funcţie de varianta constructivă concretă impusă de condiţiile cerute. frecvenţa montărilor şi demontărilor. dilatarea arborelui. Cr . aceşti factori sunt: direcţia sarcinii. Roț ile dinț ate: se pot executa dintr-o gamă foarte largă de materiale. dar se reduc cheltuielile legate de pregătirea fabricației. Carcasa se realizează de cele mai multe ori prin turnare având nervuri de rigidizare și răcire. prevăzute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune.0. Ştifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei poziții precise a capacului în raport cu corpul reductorului. având capetele cu diametrul și lungimea standardizată.0. În cazul unor unicate sau serii mici de fabricație carcasa se poate realiza și prin sudură.45 % C slab aliate cu Mn. fonta cenusie cu grafit laminar este o fontă uzuală în construc ția carcaselor de reductoare cu formă simplă. durabilitatea impusă. Fără a realiza o enumerare compltă a lor. La construcțiile sudate cresc cheltuielile legate de manoperă. Tipuri de rulmenţi Alegerea tipului rulmenţilor este o problemă complexă.

folosind rulmenți cu bile sau cu role. soluția constructivă aleasă. împiedică pierderile. astfel pinionul se realizează din OLC 45 iar roata condusă din 50VCr11.) viteza periferică a arborelui. condițiile mediului înconjurător (praf. împiedică pătrunderea în zonele cuplelor de frecare sau a unor organe active ale circuitelor hidraulice. sunt cu rostogolire. viteza periferică a arborelui fată de manșeta de etanșare de maxim 10 m/s. Etanșarea dintre carcasa reductorului și capacele rulmenților se realizează cu inele O STAS7320-80. Din acest motiv etanșarea capacelor rulmenților față de corpul reductorului este mai comod de realizat cu ajutorul inelelor O. Capacele de vizitare au rolul de a permite supravegheerea periodică a stării de uzură a dinților roților din reductor. Pentru scoaterea jocului din rulmen ți se utilizează plăcuțe de reglare. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie Oțelurile nealiate și cele aliate cu Cr.PROIECT DE AN NR. Pentru fixarea rulmenților în carcasa reductorului se utilizează capace de diverse forme constructive. În alegerea solu ției pentru asigurarea etanșării se ține cont de: felul lubrifianului folosit. iar la cele aliate cu Cr . Ținând cont de capacitatea de încărcare și turație se aleg rulmenți radiali SR 3041. Garniturile plate sunt subțiri și permit o deformație mică. Cr – Ni o eventuală cianurare. uneori chiar a angrenajelor când nici una din roțile dintațe nu ajunge în baia de ulei. Cr-Mo. În construcția reductoarelor se întâlnesc etanșări cu contact între piese fixe și rotative și etanșări fără contact între piese cu miscare relativă de rotație. Dispozitivele de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistentă a rulmenților.05 MPa. fie să realizeze jocul necesar. la roți dințate cu modul mare. dintr-o singură bucată sau din două bucăți. Se execută din tablă de cupru sau de oțel. Lagărele în general. sistemul de ungere. scăpările de lubrifiant. Oțelurile Cr – Ni – Mo se pretează cu deosebire.Mo. astfel lungimea de centrare a capacului va fi dimensionată fie să atingă inelul exterior al rulmentului. Se adoptă un capac dreptunghiular. temperatura de lucru. numai după strângere. -8Lăpuşan Rareş Răzvan . Cr-Ni se utilizează simplu îmbunătă țite uneori. Capace: Capace de fixare a rulmenților. Roata condusă este fixată pe arbore prin intermediul unei pene paralele. Elementele de etanșare: Etansările sunt părțile componente ale unui ansamblu care îndeplinesc următoarele funcții: separă spații în care se află fluide la presiuni diferite. pericol de pătrundere a unor corpuri străine. etc. a impurităților. Etanșarea cu manșete de etanșare pentru arbori în rotație se face cu manșete de rotație cu buză de etanșare STAS 7950/2-87 în cazul în care : diferența de presiune între mediile etanșate nu depășeste 0. aplicându-se călire superficială. Roțile reductorului sunt slab solicitate cu viteze mici și presiuni specifice mici.

Se alege o unsoare pe bază de săpun de sodiu și calciu STAS 1608-84. rodate. Astfel pentru ungerea rulmenților ce se utlizează în lagărele reductoarelor se folosesc uleiurile minerale și unsori consistente. este necesar să fie schimbat după un anumit timp de funcționare (rodaj. etanșare mai simplă și la un cost mai redus . rugozitatea și duritatea flancurilor. Aditivii sunt substanțe care. Într-o cuplă de frecare lubrifiantul are următoarele func ții principale : reducerea frecării și uzării . la prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale. sarcina. La reductoarele noi. Astfel. Indicatorul nivelului de ulei este sub forma unei joje. mărimea alunecărilor specifice. Uleiul din carcasa reductorului. elastohidrodinamică sau chiar hidrodinamică. În acest scop reductorul este prevăzut în partea inferioară cu un dop de golire a uleiului. prin aplicarea de procedee tehnice moderne și folosirea celor mai noi metode de organizare a muncii specifice fiecărei ramuri. eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare . Se alege un ulei cu aditivi H-A STAS 9691-87 fiind o încărcare de sarcină medie. se face funcție de mărimea. Conducerile unităților de bază și ale întreprinderilor vor stabili instrucțiuni proprii de protecție a muncii care vor cuprinde măsuri suplimentare de protecție a muncii necesare pentru -9Lăpuşan Rareş Răzvan . pe care sunt indicate nivelul maxim si nivelul minim. Alegerea lubrifianților pentru lagăre cu rulmenți și stabilirea intervalelor de ungere. le ameliorează unele proprietăți și le conferă altele noi. Lubrifianți. uleiul se schimbă după 200 – 300 ore de funcționare. pierderi de lubrifiant mai mici. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie Dopuri de golire.PROIECT DE AN NR. utilizat pentru ungere. Forma dopului de golire este cu cap hexagonal și guler. la limită. Elementele pentru ridicarea reductorului și manipularea lui sunt realizate în carcasa reductorului sub forma inelelor de ridicare tip șurub STAS 3186-77. după timpul de exploatare prevăzut). Astfel la angrenajele cu roți dințate cilindrice tipul ungerii depinde de : geometria danturii. Perioada de schimbare a uleiului este de 1000 – 5000 ore de funcționare. ungerea poate fi : mixtă.un angrenaj este introdusă în baia de ulei până la înălțimea unui dinte însă cel putin 10 mm și fără a depăși de 6 ori modulul. turația. sarcina și temperatura de lucru a rulmentului. protecția suprafețelor cuplei de frecare împotriva oxidării . lubrifiant. Ungerea cu unsoare consistentă este avantajoasă deoarece conduce la : construcții simple ale lagărelor . Sănătate și securitate în muncă Dispoziț ii generale: Normele de protecția muncii au drept scop să conducă la continua îmbunătățire a condițiilor de muncă. evacuarea căldurii din zona de contact . adăugate uleiurilor de bază. Angrenajele din reductoare se ung prin barbotare în baie de ulei. protejarea mai bună a rulmentului contra agenților externi . În acest scop câte o roată dintr.

mașinile. următoarele: . . . sectoare. oamenii muncii mai au și următoarele obligații: . sculele și rechizitele pe care le vor folosi sunt în buna stare. La lucrul sau la exploatarea reductorului va trebui să se ţină seama de următoarele prevederi cu privire la norme de tehnica securităţi muncii: reductorul să fie fixat cu şuruburi de bancul de lucru nu se vor folosi reductoare cărora le lipsesc piese componente nu se va schimba uleiul în timpul funcţionării nu se va verifica uleiul în timpul funcţionării piesele defecte sau uzate se vor înlocui cu altele corespunzătoare -10Lăpuşan Rareş Răzvan .PROIECT DE AN NR. Oamenii muncii sunt obligați să participe cu regularitate la instructajele periodice de protecție a muncii ce se fac de către conducătorii proceselor de muncă și să -și însușească normele de protecție a muncii corespunzătoare activității pe care o desfășoară. În cadrul instructajului introductiv general se vor expune în principal. La exploatarea transmisiilor se vor respecta NTS specifice activităţii de exploatare la locul de muncă. ateliere și locuri de muncă din unitățile respective. Totodată.să verifice înainte de începere lucrului dacă instalațiile. . 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie condițiile de lucru specifice unor secții.riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice unității. corect îmbrăcați pentru a-și îndeplini în mod corespunzător sarcinile ce li se atribuie. prim-ajutor. b) Instructajul la locul de muncă Instructajul la locul de muncă se face după cel introductiv general și are ca scop prezentarea riscurilor și a măsurilor de prevenire specifice locului de muncă.să nu introducă și să nu consume băuturi alcoolice în incinta unităților de bază. oamenii muncii sunt obligați să respecte și să aplice întocmai normele de protecție a muncii specifice funcției îndeplinite și operațiilor executate la locul de muncă respective.măsuri tehnico-organizatorice de prevenire.legislația de protecție a muncii în vigoare. intervenție. Toate cele trei seturi de măsuri de tehnica securităţii muncii vor fi afişate la loc vizibil pentru a fi cu uşurinţă însuşite şi respectate de personalul calificat. Îndatoririle oamenilor muncii: La începerea programului de muncă oamenii muncii trebuie să se prezinte la locul de muncă în stare normală. Instructajul de protectie a muncii: Instructajul de protecția muncii cuprinde 3 faze: a) Instructajul introductiv general Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitățile specifice unității respective și principalele măsuri de protecție a muncii care trebuie respectate în timpul lucrului. În scopul prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale. suficient odihniți. alarmare. c) Instructajul periodic Instructajul periodic se face întregului personal și are drept scop aprofundarea normelor de protecția muncii. utilajele.

în figura 2. -11- Lăpuşan Rareş Răzvan .2 Variante constructive Varianta 1: Este prezentat un reductor cu dinţi drepţi. cu o singură treaptă de reducere.4. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenţi radiali cu bile pe un singur rând.PROIECT DE AN NR. Este o variantă simplă uşor de realizat având un gabarit redus. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare - REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ nu se fac reglaje la jocul din rulmenţi în timpul funcţionării se respectă intervalele de schimb al uleiului şi al rulmentului se are în vedere a nu se depăşi orele de funcţionare ale reductorului Facultatea de Inginerie 2. Pentru varianta respectivă se pot folosi şi roţi cu dinţi înclinaţi.

Sprijinirea arborilor se face pe rulmenţi radial-axiali cu role conice.2.5 este o variantă mai robustă.PROIECT DE AN NR. -12- Lăpuşan Rareş Răzvan . deci se pot monta şi roţi dinţate cu dinţi înclinaţi.4 Varianta 2: Varianta prezentată în figura 2. având un gabarit mai mare fiind un reductor pentru puteri de transmitere mari. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie Fig.

6.PROIECT DE AN NR. iar rezemarea pinionului se face pe o pereche de rulmenţi radiali cu role cilindrice pe un singur rând. Rezemarea arborilor se face pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice pentru roata condusă. -13- Lăpuşan Rareş Răzvan . Pentru varianta 3 se pot folosi şi roţi dinţate în V. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie Fig.2. cu gabarit mare.5 Varianta 3: Este tot un reductor cu putere de transmitere mare prezentat în figura 2.

3 Justificarea variantei alese -14- Lăpuşan Rareş Răzvan . 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie Fig.2.6 2.PROIECT DE AN NR.

simplu de realizat care nu implică condiţii speciale de eecuţie. SCHEMA CINEMATICĂ -15- Lăpuşan Rareş Răzvan . şi totodată este o variantă economică având un gabarit redus. 3.PROIECT DE AN NR. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie Se alege varianta constructivă 1. adică o putere de transmitere mică. deoarece corespunde cerinţelor temei.

PROIECT DE AN NR.15 4. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Reprezentarea schemei cinematice (Fig.2 Calculul turaţiei la ieşire din reductor -16Lăpuşan Rareş Răzvan . PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI 4.3 4.1 Alegerea raportului de transmitere Raportul de transmitere se dă prin tema de proiect: i12 = 3.3) Facultatea de Inginerie Fig.

În ţara noastră se utilizează.45% C slab aliate cu Mn.14 ⋅ 254 M t1 = 29856.15 Facultatea de Inginerie 4.96 ≈ 0.3 Calculul puterii la ieşire din reductor Puterea pe roata 2 este: P2 = P ⋅ηt = 2.98 ⋅ 0.6% C şi oţelurile cu 0. Oţelurile Cr-Ni-Mo se pretează.995 Randamentul unui arbore aşezat pe două lagăre cu rostogolire este: η L ≈ 0. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Turaţia pe roata 2 este: n 800 n2 = 1 = = 253. mai rar Cr-Ni (41 CN 12).5 Alegerea preliminară a materialelor pentru roţile dinţate Roţile dinţate se pot executa dintr-o gamă foarte largă de materiale. aproape deloc Cr-Ni-Mo.35 – 0. Cr-Ni. uneori. 6035 [ Nmm ] 4.995 ⋅ 0.41 MoC 11). Cr (40 C 10). Cr.35 Mt2 = ⋅106 = ⋅106 = 88394. o eventuală ceanurare. mare diversitate de angrenaje impune utilizarea unor oţeluri ”înlocuitoare” ale mărcilor ce conţin nichel. -este randamentul total al elementelor de etanşare. Cr-Ni sau Cr-Ni-Mo. aplicându-se o călire superficială.35 1 Randamentul angrenajului este: η z ≈ 0. O situaţie specială ocupă oţelurile de nitrurare destinate fabricaţiei de roţi dinţate cu regim de lucru deosebit de greu (funcţionare la temperaturi până la 200 -250 ºC ). OLC 55).35 [ kW ] -este randamentul total al lagărelor.98 2 η Dt = ηD ⋅ηD = ηD = 0. 6879 π ⋅ n1 3.14 ⋅ 800 Momentul de torsiune pe roata 2 este: 30 ⋅ P2 30 ⋅ 2. oţelul 45 M 16 şi -17Lăpuşan Rareş Răzvan . Cr-Mo. În primul rând se folosesc oţelurile de îmbunătăţire dintre care oţelurile carbon cu 0.94 unde: 2 η Lt = ηL ⋅ηL = ηL = 0.5 1 M t1 = ⋅106 = ⋅106 = 29856.96 P2 = 2. 6879 [ Nmm] M t 2 = 88394. pe scară largă.4 – 0. Deşi există tendinţa reducerii numărului de mărci de oţeluri. 4.98 Randamentul total al unui angrenaj devine: ηt = η z ⋅ηLt ⋅ηDt = 0. Oţelurile nealiate şi cele aliate cu Cr. oţelurile nealiate cu 0. Cr-Ni. Cr-Mo. cu deosebire la roţi dinţate cu modul mare.4 Calculul momentelor de torsiune Momentul de torsiune pe roata 1 este: 30 ⋅ P 30 ⋅ 2.PROIECT DE AN NR. 6035 π ⋅ n2 3.4-0. cum ar fi : oţelul cu bor (40 BC 10).5 ⋅ 0. se utilizează simplu îmbunătăţite.6 % C ( OLC 45.94 = 2.968 n2 = 254 [ rot min ] i 3.99 Randamentul etanşării este: η D ≈ 0. iar la cele aliate cu Cr-Mo. Cr-Mo (33 MoC 11. precum şi oţelurile slab aliate cu Mg (35 M 17).

În primul rând se ia în considerare grosimea semifabricatului laminat sau forjat. tensiunea admisibilă la oboseala de contact.7 C.PROIECT DE AN NR. σ-1. Grosimea se ia în cosideraţie în cazul când se face întâi îmbunătăţirea şi apoi se execută dantura iar modulul atunci când îmbunătăţirea se execută după tăierea danturii. În ce priveşte oţelurile aliate. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie oţelul 35 MS 12.1 HRC. cu nichelul sau cu ambele elemente. Oţelurile cu călibilitate mare (41 MoC 11. Tratamentul termic optim anterior călirii superficiale este îmbunătăţirea aplicată după prelucrările de degroşare. majoritatea dintre acestea au călibilităţi apropiate (grosimi maxime de 24-32 mm). Z. respectiv module maxime de 12-16 mm.1 HRC. are valoarea: σak = 2. o largă răspândire au căpătat oţelurile Cr-Mn-Ti (21 TMC 12. De asemenea se recomandă utilizarea oţelurilor de nitrurare fabricate în ţară (38 MoCa 09). respectiv 16 mm (pentru OLC 45). în funcţie de dimensiunile şi condiţiile de revenire. adăugate în scopul realizării unor proprietăţi corespunzătoare şi în miez). carbonitrurate şi nitrurate: σak = 2. are încă un caracter restrâns. totuşi călibilitatea lor trebuie luată în consideraţie având în vedere şi faptul că nici o călibilitate exagerat de mare în miez nu este recomandabilă. În general. Deşi oţelurile de cementare se folosesc la roţi cu modul mic si mediu (m ≤ 20). conţinutul de carbon din strat trebuie să fie menţinut în limitele 0. iar în al doilea rând grosimea dintelui. σr. pentru oţelurile semidure în stare îmbunătăţită (cu duritatea sub 40 HRC) poate fi calculată după relaţia : σak = 0. δ5.8-0. În ţara noastră. σak).9%. 21 MoMC 12) utilizări restânse având oţelurile 15 C 08. excepţie făcând oţelurile 41 MoC 11 şi 40 BC 10 de călibilitate şi 35 MS 12 de călibilitate mai redusă. 40 BC 10) nu sunt indicate pentru suprafaţă superficială din cauza puternicei tendinţe de fisurare la răcirea cu jet de apă. În ultimii ani a început asimilarea oţelurilor Ni-Mo (20 MoN 35) şi Cr-Ni-Mo (18 MoCN 06. modulele maxime la care se pot utiliza fiind de 5. oţelul poate fi tratat şi la alte durităţi. Odată cu creşterea grosimii. Oţelurile de cementare cu molibden au cea mai bună călibilitate în strat (ea se menţine ridicată şi prin asocierea molibdenului cu cromul. Valorile sunt determinate pe epruvete de 25 mm (pentru caracteristicile standardizate) şi epruvete netede cu diametrul de 10 mm pentru cele de oboseală (σ0 şi σ-1). KCU) precum şi ale caracteristicilor de oboseală nestandardizate (σ0.24 HB. iar la straturi cianurate. Valorile minime ale caracteristicilor mecanice ale unor oţeluri de îmbunătăţire conform STAS 880-66 şi STAS 791-66 (σ0. De asemenea. 18 MC 10 şi 13 CN 30. deoarece cresc în mod deosebit deformaţiile la călire.8 HRC. La straturi carburate şi la oţeluri nealiate sau slab aliate având HRCmiez < 40.2. Călirea prin inducţie sau cu flacără conduce la o duritate superficială de minimum 50…60 HRC când oţelul conţine între 0. iar pentru straturile călite superficial la HRC ≥ 40 cu relaţia : σak = 1. respectiv 8 mm. la straturi carburate şi călite la oţeluri complex aliate când HRCmiez > 40 este: σak = 3. ca urmare a scăderii călibilităţii. Nu are sens să se facă cimentări pe adîncime mare dacă oţelul nu se căleşte la duritatea maximă pe această adâncime. toate oţelurile de îmbunătăţire sunt adecvate pentru călirea -18Lăpuşan Rareş Răzvan . Oţelurile carbon se folosesc atunci când semifabricatul are grosimi de maximum 10 mm (pentru OLC 55). 28 TMC 12) şi Cr-Mn-Mo (15 MoMC 12. Călibilitatea mare a stratului conduce şi la creşterea rezistenţei la oboseala de încovoiere ca urmare a tensiunilor remanente de compresiune în stratul superficial. proprietăţile de rezistenţă ale oţelurilor scad. deşi utilizarea lor pentru roţi dinţate.8 HRC Având în vedere că duritatea în stare îmbunătăţită nu se prescrie în standarde. 18 MoCN 13). În ce priveşte σak.3 şi 0.

5 [ kW ] . cuprul. i= n = 1500 [ rot min ] . Rezistenţa la uzură a flancurilor dinţilor depinde în mare măsură de structura fontei însă poate fi mărită şi prin elemente de aliere cum ar fi nichelul. Pentru îmbinarea proprietăţilor de amortizare a şocurilor cu o bună rezistenţă se folosesc fontele cu grafit nodular. sau fontele maleabile perlitice.6 Calculul angrenajului cilindric cu dinţi drepţi P = 3. Pentru roţile dinţate cu modulul m ≤ 3 se utilizează oţelul OLC 45 (călit în ulei şi revenit la 180º . Când se cer condiţii de silenţiozitate severe se pot folosii fontele cenuşii obişnuite cu grafit lamelar. care apoi prin călire prin inducţie duce la o duritate a flancurilor de 55….PROIECT DE AN NR. molibdenul.200º C). 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie prin inductie sau flacără. În general se foloseşte Fc 250 la care rezistenţa rădăcinii dintelui este jumătate din cea a unui oţel netratat. z1 = 17 z2 = 51 z2 ⇒ z2 = i ⋅ z1 = 3 ⋅17 = 51 z1 Diametrele de divizare: d1 = m ⋅ z1 = 2 ⋅17 = 34 [ mm] d 2 = m ⋅ z2 = 2 ⋅ 51 = 102 [ mm ] Distanţa axială elementară: ( d + d ) 34 + 102 = 136 = 68 mm a= 1 2 = [ ] 2 2 2 Se alege distanţa axială standardizată: aw = aSTAS = 71[ mm ] -19Lăpuşan Rareş Răzvan . cromul. Compoziţia chimică a oţelurilor turnate este cea indicată în STAS 600-74 şi STAS 1773-76. Mult utilizat este oţelul 41MoC 11 (îmbunătăţit în prealabil) cu duritatea între 54 şi 60 HRC. Principalele caracteristici mecanice ale fontelor cenuşii garantate de STAS 568-75. i = 3.61 HRC. Fontele sunt folosite la angrenaje cu funcţionare lentă. roţi de schimb care funcţionează rar etc. Fontele cu grafit nodular sunt preferate în construcţia roţilor dinţate deoarece după refacere se obţine o duritate de 140-300 HB şi o mare rezistenţă la tracţiune. m = 2 (conform STAS). fapt pentru care modulele roţilor executate din fontă cenuşie sunt mari. 4.

89 aw 71 α w = 260 Suma deplasărilor specifice de profil: ( z + z ) ( invα w − invα ) = ( 17 + 51) ( 0.38 Diametrele cercurilor de cap: * d a1 = m ( z1 + 2 ⋅ ha + 2 ⋅ x1 − 2 ⋅ k ) = 2 ( 21 + 2 ⋅1 + 2 ⋅ 0.88 x1 + x2 = 1 2 2 ⋅ tan α 2 ⋅ 0.88 − 0.16 − 2 ⋅ 0. după metoda MAAG: x +x  x +x  lg i 1.38 ) = 109. 72 − 2 ⋅ 0.88 [ mm ] * d f 2 = m ( z2 − 2 ⋅ ha + 2 ⋅ x2 − 2 ⋅ c* ) = 2 ( 51 − 2 ⋅1 + 2 ⋅1.16 − 2 ⋅ 0.36 unde: 260 invα w = inv 260 = tan 26 − ⋅ π = 0. 03 − 0.38 ) = 3. 72 = 1.16 invα = inv 200 = tan 200 − Coeficientul de modificare a distanţei între axe: a − a 71 − 68 y= w = = 1.36 ⋅ cos 200 = 31. 01) = 1. 72 − 2 ⋅ 0.88  1.96 [ mm ] -20Lăpuşan Rareş Răzvan .12 [ mm ] Diametrele cercurilor de picior: * d f 1 = m ( z1 − 2 ⋅ ha + 2 ⋅ x1 − 2 ⋅ c* ) = 2 ( 21 − 2 ⋅1 + 2 ⋅ 0.38 ) = 39.5 = 0. 01 1800 Deplasarea specifică de profil la roata 1. 74 [ mm ] Diametrele cercurilor de rostogolire: d w1 = d1 ⋅ cos α cos 200 = 34 ⋅ = 35.5 m 2 Coeficientul de scurtare a înălţimii dintelui: k = x1 + x2 − y = 1. 25 ) = 101.PROIECT DE AN NR.5 [ mm ] cos α w cos 260 d w2 = d2 ⋅ Diametrele cercurilor de bază: db1 = d1 ⋅ cos α = 39.5 − = 0.88 − 1. 25 − 0. 64 [ mm ] Înălţimea dintelui: * h = m ( 2 ⋅ ha + c* − k ) = 2 ( 2 ⋅1 + 0.88  lg 3 x1 = 1 2 +  0. 03 1800 200 ⋅ π = 0. 25 ) = 31.5 − 1 2  ⋅ = +  0.36 [ mm ] * d a 2 = m ( z2 + 2 ⋅ ha + 2 ⋅ x2 − 2 ⋅ k ) = 2 ( 51 + 2 ⋅1 + 2 ⋅1.5 [ mm ] cos α w cos 26 cos α cos 200 = 102 ⋅ = 106. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie Unghiul de angrenare: a 68 cos α w = ⋅ cos α = ⋅ cos 200 = 0. 72 ⋅ 2 2   z1 ⋅ z2  2 2   17 ⋅ 51    lg  lg     100   100  Deplasarea specifică de profil la roata 2: x2 = ( x1 + x2 ) − x1 = 1.

5 Ft 2 = 2 ⋅ M t 2 2 ⋅190510 = = 3577.5 aw = w1 = = 71[ mm ] 2 2 Gradul de acoperire al angrenajului: z 17 ε α = 1 ( tan α a1 − tan α w ) + i ( tan αa 2 − tan αw )  =   2π ( 0. 48 )  = 1. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ db 2 = d 2 ⋅ cos α = 102 ⋅ cos 200 = 95.85 [ N ] Fr 2 = 1717.96 cos α a1 = b1 = = 0. 74 [ mm ] 2 109. 27 Forţele normale sunt: Ft1 1255.88 = 3.5 Ft1 = 1255.PROIECT DE AN NR. 74 [ mm ] 2 2 d + d w2 35. 65 dw2 106.89 -21- Lăpuşan Rareş Răzvan . 48 = 602.12 − 101.50 d a1 39. 48 ) + 3 ( 0. 71 cos α a 2 = db 2 95.87 d a 2 109. 65 [ N ] Fr1 = 602.50 = 0. 27 [ N ] Fn1 = 1411. 65 ⋅ 0.3   2π unde: d 31.36 tan α a1 = tan 35.55 b Raportul   = 15 ⇒ b = 15 ⋅ m = 15 ⋅ 2 = 30 m b = 30 [ mm ] 4. 64 = 3.94 ⋅ 0.81 α a1 = 35.88 [ mm ] Facultatea de Inginerie Verificări: h= h= d a1 − d f 1 2 da2 − d f 2 = = 39.85 Fr 2 = Ft 2 ⋅ tan α w = 3577.94 Fn1 = = = 1411.88 = = 0.36 − 31.94 [ N ] Ft 2 = 3577. 48 = 1717.56 − 0.12 α a 2 = 290 tan α a 2 = tan 290 = 0.7 Calculul forţelor în angrenaj Forţele tangenţiale sunt: 2 ⋅ M t1 2 ⋅ 22293 Ft1 = = = 1255.16 cos α w 0.94 d w1 35.5 + 106.16 [ N ] Forţele radiale sunt: Fr1 = Ft1 ⋅ tan α w = 1255. 72 − 0.

STABILIREA DIMENSIUNILOR ARBORILOR 5.89 Facultatea de Inginerie 5.83 Fn 2 = 4019.83 [ N ] cos α w 0. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Ft 2 3577.1 Determinarea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor arborilor Arborele de intrare 1 -22- Lăpuşan Rareş Răzvan . 65 Fn 2 = = = 4019.PROIECT DE AN NR.

. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie d1 d d2 d3 a a1 a2 a3 d4 a4 d5 a5 Materialul din care se confecţionează arborele de intrare este OLC 45.este o lungime de siguranţă necesară pentru evitarea atingerii capacului -23Lăpuşan Rareş Răzvan d6 a6 .12 k M te = 19.12 > 1 550 550 Momentele de torsiune echivalente pentru care se vor alege diametrele nominale d este: 22293 M M te = = 19904.9 [ Nm] Tronsonul 1: d = 18+0.004 a = 36 [ mm] Tronsonul 2: d1 = d + ( 2.   Coeficientul de corecţie al momentului de torsiune M t se calculează cu: R 620 k = 1.009 [ mm ] −0. 46 [ Nmm] M te = t [ Nm ] 1.12 k = m >1 k= = 1. având rezistenţa de 2 rupere la tracţiune de Rm = 620  N mm  ..PROIECT DE AN NR.5 ) = 18 + 2 = 20 [ mm ] a1 = b = 7 [ mm ] a1 = 7 [ mm] d1STAS = 20 [ mm ] Se alege semeringul cu diametrele de: d1 = 20 [ mm ] D1 = 35 [ mm] b = 7 [ mm ] STAS 7950/2-87 ls ≈ 5 [ mm] .

lăţimea manşetei care se montează pe arbore Tronsonul 3: d 2 = d1STAS = 20 [ mm] d 2 STAS = 20 [ mm ] Se alege rulmentul cu diametrele de: d 2 = 20 [ mm ] Seria rulmentului este de 6006 .... a6 ≥ B = 12 [ mm ] a6 = 12 [ mm] D2 = 42 [ mm ] B = 12 [ mm ] r = 3 [ mm] a4 = 40 [ mm] a5 = 13[ mm] Arborele de ieşire 2 -24- Lăpuşan Rareş Răzvan .10 ) [ mm ] în cazul ungerii cu ulei din bara reductorului l g .5 [ mm ] Tronsonul 6: d5 = 28 [ mm ] Tronsonul 7: d 6 = 20 [ mm ] Se alege rulmentul cu diametrele de: d 2 = 20 [ mm ] Seria rulmentului este de 6006 .PROIECT DE AN NR..grosimea peretelui capacului în dreptul manşetei Facultatea de Inginerie le .( 10.( 5.15 ) [ mm] distanţa de la planul frontal al roţii la peretele reductorului Tronsonul 5: d 4 = 39. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ l p . a2 ≥ B = 12 [ mm ] a2 = 12 [ mm] Tronsonul 4: Se alege constructiv: d3 = 28 [ mm ] a3 = lu + lg = 8 + 13 = 21[ mm ] a3 = 21[ mm ] D2 = 42 [ mm ] B = 12 [ mm ] r = 3 [ mm] lu .

grosimea peretelui capacului în dreptul manşetei le .   Coeficientul de corecţie al momentului de torsiune M t se calculează cu: Rm 600 k = 1.. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie d1 d6 d5 a6 a5 d4 a4 d3 a3 a2 d2 a1 d a Materialul din care se confecţionează arborele de ieşire este OL 50.004 a = 80 [ mm ] d1STAS = 20 [ mm ] Tronsonul 2: d1 = d + ( 2. 4 [ Nmm ] M te 2 = t 2 [ Nm ] 1. 77 [ Nm ] Tronsonul 1: d = 18+0. 09 > 1 550 550 Momentele de torsiune echivalente pentru care se vor alege diametrele nominale d este: 190509.55 M M te 2 = = 174779.PROIECT DE AN NR..lăţimea manşetei care se montează pe arbore Tronsonul 3: d 2 = d1STAS = 20 [ mm] d 2 STAS = 20 [ mm ] Se alege rulmentul cu diametrele de: d 2 = 20 [ mm ] Seria rulmentului este de 6007 .009 [ mm ] −0. 09 >1 k= = 1. a2 ≥ B = 12 [ mm ] a2 = 12 [ mm] -25Lăpuşan Rareş Răzvan D2 = 42 [ mm ] B = 12 [ mm ] r = 3 [ mm] . având rezistenţa de 2 rupere la tracţiune de Rm = 600  N mm  .5 ) = 18 + 2 = 20 [ mm ] a1 = b = 7 [ mm ] a1 = 7 [ mm] Se alege semeringul cu diametrele de: d1 = 20 [ mm ] D1 = 35 [ mm] b = 7 [ mm ] STAS 7950/2-87 ls ≈ 5 [ mm] . 09 k k= M te = 174.este o lungime de siguranţă necesară pentru evitarea atingerii capacului l p .

.25.0.64-12 = 89.8 ) = 20 + 8 = 28 [ mm] d3 = 28 [ mm ] a3 = 15 [ mm ] Tronsonul 5: d 4 = 32 [ mm ] a4 = 36 [ mm ] Forma constructivă a roţii dinţate Facultatea de Inginerie dc = 1.28∙34 = 9.PROIECT DE AN NR..6∙ d = 32∙1.64-51.3)b = 0...64 g = (de-dc)/2 = (89.2)/2 = 19.52[mm] σ = 2∙3 = 6 de = df2-2f = 101.22 Tronsonul 6: d5 = 36 [ mm ] Tronsonul 7: d 6 = 28 [ mm ] Tronsonul 8: -26- a5 = 8 [ mm ] a6 = 15 [ mm] Lăpuşan Rareş Răzvan .6 = 51.2[mm] σ 1 = (0. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Tronsonul 4: d3 = d2 STAS + ( 3.

a7 ≥ B = 12 [ mm] a7 = 12 [ mm] r = 3 [ mm] 6. Calculul asamblărilor cu pene -27- Lăpuşan Rareş Răzvan .PROIECT DE AN NR. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ d 7 = 25 [ mm] D2 = 42 [ mm ] B = 12 [ mm ] Facultatea de Inginerie Se alege rulmentul cu diametrele de: d 2 = 20 [ mm ] Seria rulmentului este de 6007 .

Penele paralele se execută din oţel carbon. Transmiterea încărcării se realizează prin zonele de contact dintre feţele laterale ale penei şi suprafeţele respective ale canalelor din arbore şi butuc. dj.PROIECT DE AN NR. Observaţie: În cadrul proiectului se va alege pana necesară asamblării roţii dinţate conduse cu arborele 2. conform STAS 1005-71.55[Nmm] b = 6[mm] -28Lăpuşan Rareş Răzvan .2[mm] . În funcţie de diametrul tronsonului de arbore pe care se montează roata sau cuplajul. se aleg dimensiunile penei (b x h) şi ale canalului de pană (t1 şi t2). acestea având avantajul unei mai bune centrări a elementului rotitor. am ales marca OLC 45. a roţilor dinţate sau a cuplajului pe arbori se vor utiliza pene paralele. Dimensiunile penei : b = 6[mm] h = 6[mm] Dimensiunile canalului penei t1 = 3. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie Pentru montarea roţilor de curea.8[mm] Calculul penei pe arborele 1: Mt1 = 22293[N mm] b = 6[mm] h = 6[mm] d = 18[mm] σ as = 70 [N/mm2] τaf= 0. t2 = 2.8 x σ a = 0.8 x 40 = 32[mm] 4 ⋅ M t1 4 ⋅ 22293 = = 11. 79[ mm] lc1 = h ⋅ d ⋅ σ as 6 ⋅ 18⋅ 70 Conform STAS 1004 – 81: pana lc1 = 14[mm] Calculul penei pe arborele 2: M t2 = 190509.

8 x 40 = 32[mm] 4 ⋅ M t2 4 ⋅190509. 47[ mm] lc2 = h ⋅ d ⋅ σ as 6 ⋅ 18⋅ 70 Conform STAS 1004 – 81: pana lc2 = 70[mm] Facultatea de Inginerie Tabelul cu dimensionarea penelor si a canalelor de pana: Dimensiunea de pene şi secţiuni de canale (extras din STAS 1004-71 si 1005-71) 7.PROIECT DE AN NR. Rulmenţii fiind tipizaţi.8 x σ a = 0. Alegerea rulmenţilor În construcţia reductoarelor sunt foarte răspândite lagărele cu rulmenţi. alegerea lor se face după standarde şi cataloagele fabricilor producătoare pe baza -29Lăpuşan Rareş Răzvan .55 = = 82. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ h = 6[mm] d = 18[mm] σ as = 70 [N/mm2] τaf = 0.

85 P = 602. B = 12 [ mm] -30- Lăpuşan Rareş Răzvan .să se stabilească cel mai potrivit tip de rulment în funcţie de mărimea direcţia şi sensul reacţiunilor. a durabilităţii şi a turaţiei limită. 7. . a realizării coaxialităţilor locului de aşezare a rulmenţilor. . 65 ⋅ 3 900 = 5817.PROIECT DE AN NR. . de condiţii de exploatare şi montaj. de turaţie. . sarcina dinamică echivalentă [ P ] şi durabilitatea nominală [ L10 ] există relaţia: C = L1 p 10 P unde: p = 3 la rulmenţi cu bile p = 3. .să se determine mărimea rulmentului pe baza solicitării. Pentru alegerea lagărelor cu rulmenţi trebuie să se efectueze următoarele: .33 la rulmenţi cu role.să se întocmească schema cinematică funcţională cu indicarea mărimii direcţiei. . sensului şi locul de aplicare a forţelor. . 75 [ daN ] C = 3 900 602.o montare şi demontare uşoară şi a asigurării eliminării căldurii.definitivarea soluţiei constructive cu luarea în considerare a necesităţii asigurării rigidităţii corespunzătoare şi a rezistenţei pieselor în contact cu rulmenţii.stabilirea felului ungerii şi a sistemului de etanşare funcţie de turaţie.stabilirea tipului ajustajului între inelele rulmentului şi arbori respectiv carcasă funcţie de modul de fixare a rulmentului. de construcţia ansamblului.să se pună la punct în concordanţă a tipului de rulment ales cu construcţia ansamblului şi tehnologia de execuţie a lui. .1 Calculul rulmenţilor arborelui 1 Se ştie că între capacitatea dinamică sau cifra de încărcare a rulmentului [ C ] . a sarcinilor de pe lagăr şi a duratei de exploatare alese iniţial.85 Simbol rulment 6006 C = 602. .85 [ N ] L10 = 60 ⋅ n1 ⋅ H 60 ⋅1500 ⋅10000 = = 900 106 106 L10 = 900 C = 581. vibraţii).să se stabilească reacţiunile ce apar în reazeme. Sarcina dinamică echivalentă P se calculează cu relaţia: P = V ⋅ X ⋅ Fr + Y ⋅ Fa unde: V = 1 când se roteşte inelul interior X =1. D = 42 [ mm] . de destinaţie.să se stabilească clasa de precizie a rulmenţilor şi a jocurilor funcţie de condiţiile de exploatare ( precizie . de mediul înconjurător de temperatură. a mărimii şi direcţiei sarcinilor şi clasa de precizie. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie diametrului fusului arborelui pe care se montează.5 [ N ] Se alege un rulment radial cu bile pe un rând d = 20 [ mm ] . Y = 0 P = Fr1 = 602.

2 Calculul rulmenţilor arborelui 2 P = Fr 2 = 1717. adoptandu-se valori intregi imediat superioare celor calculate standardizate. B = 12 [ mm] 8. D = 42 [ mm] . Calculul şuruburilor Valorile recomandate prin relatiile de mai jos sunt orientative. 27 Simbol rulment 6007 C = 1717.PROIECT DE AN NR. 27 L10 = P = 1717.53[ N ] C = 1148.85 [ daN ] Se alege un rulment radial cu bile pe un rând d = 20 [ mm ] . 27 ⋅ 3 300 = 11488. 27 [ N ] L10 = 300 Facultatea de Inginerie 60 ⋅ n2 ⋅ H 60 ⋅ 500 ⋅10000 = = 300 106 106 C = 3 300 1717. Suruburile de fixare in fundatie -31Lăpuşan Rareş Răzvan . 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ 7.

5 rezultă conform STAS d3 = 6[mm] Dimensionarea şuruburilor: Tabelul cu dimensiunea şuruburilor: -32- Lăpuşan Rareş Răzvan .75∙12 = 9 rezultă conform STAS d1 = 10 [mm] b) Suruburile care nu se afla langa lagare: d2 = 0.25 rezultă conform STAS d=12 [mm] Calculul suruburilor de fixare a capacului reductorului a) Suruburile care se afla langa lagare: d1 = 0.PROIECT DE AN NR.025∙a+ 5 [mm] unde: a = 100 [mm] d = 1.75∙ 6 = 4.025∙a+ 5 = 11.75∙d2 [mm] d3 = 0.75∙d [mm] d1 = 0.5∙0. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie d = 1.5∙12 = 6 rezultă conform STAS d2 = 6[mm] Suruburile capacelor lagarelor d3 = 0.5∙d [mm] d2 = 0.5∙0.

PROIECT DE AN NR. BIBLIOGRAFIE -33Lăpuşan Rareş Răzvan . 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie 9.

Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 5.ş. Rezistenţa materialelor.1983. . 3.ş. Editura tehnică. I. 1982. vol. Atlas de reductoare cu roţi dinţate.a. -34- Lăpuşan Rareş Răzvan .ş. Bucureşti. Organe de maşini. A. I şi II . Editura Didactică şi Pedagogică. . A. 2. 7. CHIŞIU. 6. 1981.1980. 1 Universitatea de Nord din Baia Mare REDUCTOR CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI ÎNTR-O TREAPTĂ Facultatea de Inginerie 1.ş. 1998. Îndrumar de proiectare pentru reductoare. Editura Didactică şi Pedagogică. 1980. Bucureşti. DRĂGHICI. . Cluj-Napoca. Editura Tehnică. ANTAL. . BUZDUGAN. Editura ICPIAF. .ş. Gh.a. Organe de maşini.a. Culegere de probleme. Bucureşti. . 4. I. M. GAFIŢANU.PROIECT DE AN NR. Universitatea Cluj-Napoca. Bucureşti. 1994. CRUDU. Elemente privind proiectarea angrenajelor. ANTAL. .a. A.a. 1981. Organe de maşini.