P. 1
Boabe de grau

Boabe de grau

|Views: 69|Likes:
Published by rs63

More info:

Published by: rs63 on May 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/07/2013

pdf

text

original

.

"
BOAE DE GRAU
ANL IV, N-ruJ 12 REVISTA DE CULTU
R
A
_
DECEMVR� 1933
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
CABINETUL NUMISMATIC AL ACA-
DEMIEI ROMÂNE (cu 1 figuri) • • d. C. MOISIL
PALATUL CULTURAL DIN TURNU-
SEVERIN (cu 35 fguri)_ . . de POMPILIU COSTESCU
IN JUGUL DOMNULUI (IV . . . . d. IOSIF NYIR6
(cu t figuri de B. S�a din ungure,te de Ii, Dau
CRONICA. Cărţi, cnferiţe, cngrese, exoziţii: Gând Românesc; K6s Karoly;
Lauda negoţului Românesc; Conferinţele Pen-c1ubului din Cluj; Parcuri
Zoologice; Iosif Nyir6; Teatru,muzică, ciematograf, radio: Statistica fil­
mului. Turism, sport, eucaţie,/izicd: Crăciun În munţi; Valea-fără-Iară
şi Coasta-de-Argint.
(Cu 16 figuri).
Planşă colorată: Câteva scene din istoria negoţului românec, pictură murală
(după o schiţă), de eealia Cuţecu Storck
Reactor: EMANOIL BUCUŢA
Un exemplar 25 lei
Abonamentul pe a �8 lei
REDACŢIA:
DI RBCŢIA BD UCAŢIEI
P OP O R U L U I
BU C U R B Ş T I, I I
Sit. Gneral Berthelot Nr. �
EDITURA:
MONITORUL OFICIAL ŞI
IMPRIM. S TATULUI
ADMINISTRATIA:
IMRIMERIA NATIONALA
BUC UREŞTI, V
Calea Şerban Vo 133-1;
www.dacoromanica.ro
Sftu' Iie, icoă de M(m"u Pund ButU
www.dacoromanica.ro
c R o N 1 c A
Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii
ICOANE. -Marcu BEta mi pU$ese zilele trecute pe dru- Pictorita a indr3git dela incepui albul şi negrul şi l cul-
muri ca sl aflu dacl se Întâlneşte pt la 186 in iconografia tiva! gravura. Primitivismul voil de mijloace a dus-o la pri-
noastd numele unui Matche OriJa"u. A glsi! el o Îcoanl mitivismul şi aproape la ţr1ni�mul de scopuri. Din plien-
semnat. a, Într'un metoc la Alexandria egiptun3, şi vrea iinişul de linii al creatoarei, in durate şi plinl de putnle,
si ştie daci i se cuvine mai mult! sau mai pu!in:luare aminte. s'au deluşit dela un timp, ca si eodrşascl mai apoi, vede-
Partta ciudatl a ti este e fondul pe c;re e ;,eull
figura sUnli redl Constantinopolul, cu marile mos·
chei la orizont şi cu Cornul de Aur plin de coribii
pe supt ele. Me�terul se vede ci a stat in cetatea p�.
gin� şi s'a Ibat furat de frumuselea şi mlrelia ei.
Numele lui nu spune insi nimic istoricil or de icoane,
dar chiar prin aceasta creşte in insemnltate. Lista atât
de ducl a zugravilor n�tri sfinli, de ob.lie româ·
neasd, se m�reşte cu ind unul, un clUtor pe dru·
murile Rlslritului, dmas pinl azi necunoscut. 01
pUlin perdeaua la o parle şi intrl intre iconarii n�tri,
intre cari pe acea vreme se numlra şi Meşteru Nicu,
piCiorul Niculae Grigorescu de mai tlrziu, imri cu
singura ta icoanl ştiutl pe bral, Malache Orinu dela
1860, ca un erou deplrt;tde Alcdndrie I Z1mbeşte nu­
mai lui Marcu Seu care te-a descoperit şi te·a adus
iad aCl dupl ;p�pe şaptueci �i cinci de ani!
Dad odinioarl dintre iconarii mai inzestra\i ieşeau
piCtorii romlni de mare vad, inoitori ai artei lor,in
zilele noastre incep d se petreacl lucrurile tocmai dim·
potrivi. In trebuin!a de apropiere de ceea ce e mai
ad�nc al poporului artistul pl;tic a intut in biserid
şi s'a oprit inaimea impodobirii ei colorate. Bitanti·
nul l-a c;şlig;l. Talentele cele mai felurite s'au suit
pe schele şi ca Michel Angelo in Capela Sixtinl au
visat pe Dumnueu Tatii şi pe loIi Sfinţii In hainl �i
In infllişare nou3. Stoenescu, Tonitta, Demian, Brlescu,
Olga Grecianu şi alii peste rari trec, au îngroşat rin·
durile iconarilor n�tri moderni. Zugrav de biserici n'a
mai fost un cudm m3i mult de oarl. Ren�terea
picturii a cunoscut in România ,i o renaştere de gin-
duri şi de motive cu o Intoarcere spre biserid. E inci
o forml a idealismului autohton, mutat dintre literali Între
arttii plastci. In aceeaş mişcare trebue aşezatl şi munca
pentru frumos, ad1ncit3 acum in urml ini numai şi nu-
mai in icoane, a d-nei Maria Panl Buescu.
Se. Anton, icoanl de Maria Pani Buecu
niile de iconQtas, clte o Maica Domnului indoitl pute
SUntul Prunc ş
i
peste durerile lumii sau câte un SUnt Gheor­
ghe 11n3r, Înfipt În ,ciri şi repezit cu toatl vp In balaurul
cu multe capele. Nu era nimic din lipicul tot mai obosit al
www.dacoromanica.ro
BOABB DE GRÂU
ErminUJor de �oal1, cu dt înc1pea pe mlini m;i puţin cre­
dincioase şi mai mercenare, dar era tot duhul şi tO� putere;
dinluntcu InoitOre. Ca nişte ilustraţii de vieli ale Sfin\ilor
sau ea n�te medalioane de tămpll, chipurile şi faptele se
recunOjteau numaidecât şi aduceau cu to:te acestea ceva
, Nu cunoc o stiliure m potrivitl, şi cu privire 1; tradiţie
şi cu privire 1; cerinţele anistce cele mai dificle, dedt re­
lultatul talentului şi al otenelilor stlruito:re ale d-nei Panl
Buescu"
Cele doul pilde, pe care le punem inainte, vor da insi un
temeiu mai bun dedt orice incredinţare, spuselor noastre.
SUntul Anton ne priveşte de supt glug; lui dnltl şi grea,
ca de dincolo de plC;I, iar SUntul Ilie pleacă duduind cu
telegarii lui roşii luaţi de pe perelii Voronelului, prin cerul
podit cu fulgere.
TRAIŢII NEGUSTOREŞTI. -Oraşele trlesc şi ele de
viaJa societlţii şi a J1rii care le-au creat. Mi-aduc aminte de
mirarea mea şoolari el o vatră de lumim ca Atena a putut sl
fie părăsitii ş
i
uitată de propriii ei locuitori, cu Acropolea pe
care Partenonul şi Erecteionul s'au păstrat apfOpe intregi
p;ni acum doui sute de ani, şi si rim;ni secole un sat sirac
între cele mai sirace sate. Trecerea Marelui Apostol şi dvna
lui Dionisie Areopagitul nu fusuerl deajuns ca si faci iertată
frumuseţea pig1nismului care nidieri nu strllucise de str!­
lucirea lui de-aici. Nici astbi in Atena bisericile nu ilbutesc
s3 ia linii şi putere de monumente de arti din pricina templelor
O poslbirie din timpul Romanilor şi a zeilor cari cutremur: inel atofera şi crapi ctapetesmele.
Bucureştii arati ,i ei in mic o desvoltare legatl str; de
nea,teptat şi fraged. Genunchii nu se fr:ngeau totdeaunJ istorie. Afarl de dtna biserici, cum e aceea din dealul Radului
pentru rU.lciune, tocmai pentrud ochiul, insetat deodată, Vodă sau al lui Mihai Vodi, dldiri de o vechime m mare
voia să vadi şi să se desUtne. Cerul cobora cu obraze noui de o sutii de ani nu se mai Întâlnesc. S'au dus uliJele de odi-
pe pământ. O noui iubire umplea inimile. Meşteşugul Evan- nioară cu casele şi chiar cu numele lor, aşa cum s'au dus oa-
ghdistului Luca ne diruise cu un nou ucenic. menii. Pornirea eroid dela inceputul secolului trecut, de ru-
Oda aceasti lucrare pentru sine, pen!rU dliv; prieteni şi pere de tradiţia greael şi chiriliel şi-au Ucut drum, surpind
pentru Saloanele oficale de gravuti şi desen, incununată cu şi inlocuind peste 101. Oraşul stl sub ochii noştri, ;prOpe de
ob�nuitele şi poate ud;rnicele recunOteri, d-na Mari� ieri, şi cu fiecare ti se schimbă cu o bucurie tineread. Nimic
Pani Buescu ; primit apfOpe h;rul şi binecuvăntarea unui nu-i ridiel in;inte piedeca unei amintiri vrednice de apir;t.
pas mai departe. Artista a găsit 1n sine pe femeia creştină D;r ceea ce se int;mplă cu tidurile, se 1ntlmpl: cu oamenii
şi s'a glndit la un mijloc de inmulţire a aceluiaş exemplar, şi cu indeletnicirile. O comemorare de firmă de negustor. ca
care să ajute pltrundtrea în toate casele a unei mai bune
icoane şi, prin u, a unei noui religiolitlţi. Sdndurica de teiu
de pe vremuri, care (rebuia gbiti prin (lrgul de lemn do­
brogean al Brlilei, Ucea lo orielrei tlblii, aceasta se putea
acoperi cu un mortar şi In stratul crud si se imprime de ne­
numlrate orÎ ca Intr'o fresci dmbetul unei sfinte sau durerea
unui mucenic. Icoana işi plstra nestricat caracterul de operă
tot pe atit de credinţă pe dt de art:, şi 1n schimb preţul scădea
p;nl la nivelul oridrei pungi. Pictoriţa ; Ucut mai mult.
'
Ea şi-a imprumutat meşteşugul Asociaţiei Crqtine a Fe­
meilor, care ; luat asupri-şi sarcina rispândirii şi află în
aceastl oteneall un Indoit rost activiiliii ei ob�nuile. O ex·
poliţie, pllnuitll pentru lun; Februarie, V; arlta tuturor cele
18 sau �o de compoziţii de pânl acum ale artistei şi variaţia
la infinit de ton şi de impresie, care se aplr; de uniformi­
%are. Va fi una din cele mai de seaml manifestlri ale artei
mirene pentru învioraru vielii bisericeşti. După ce oameni
i
de gust şi de pricepere s'au rostit vor putu si-şi 3punl cu- O postlvJrie din secolul trecut
vintul ş
i
oamenii de credinti. Lor mai cu seamă tebue si
le vorbeasd, pentru cari au fost gindite şi lucrate cu înfri- aceea a postlvlriei Schlesinger, infiinţatl la 1858, cu un an
gurare, aceste obiecte de inchinare şi de cult intim ortodox. Inainte de Unire; Principatelor, e ceva cu totul rar. Trebue
D-I N. Iorga, I drui neincredere fali de Inoiri, mai ales si fim recunoc3tori conduc3torilor ei de astizi, cari s'au
In acest domeniu, e In deobşte cunoscut:, nu s'a sfiit sl aibl ostenit ş
i
au ştiut s'o aşetc într'un cadru aproape cultural.
urmitOrea plrere: Dovad: drticica, priit; al acestor câtev; r3nduri.
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A
. '
Ca s'o aldtuiasd şi-au unit priceperea sau arta scriitori şi ca o concreţie calcad, ca să lumineze o idee fericitl, Stofa şi
colectionari. Doctorul Nicolae Rlsmeriţ1 schiţea: viaţa co- costumul. O preocupare aprope la fel a dus la viscolul de
mercal1 de acum trei sferturi de veac şi mai dinainte, cu un imagini, de judedti şi de transpuneri profetice al lui Carlyle
condeiu care, dacl ar fi mai anecdotic, ar izbuti sl aduc1 aminte In Sartor Resartus. Aici, din cele patru propozţii, mai mult
pe alocuri de Ion Ghica. E vorba de vremea apus3 pe la 1850, de prezentare dedt de tratare, una ştie 51 aureolne tn treadt
a anteriilor de abagu sau de suvaia şi a giubeldor de samur,
a bogasiilor colorate, a carmasiului, mohairului, stofdor de
Orient. de Alep sau de Hios, a postavurilor de Flandra sau
de Franţa, Veritres, Elbeuf, Abbeville sau Sedan. Piaţa
Lipscli Înslşi se închidea. Ap1rea Viena şi îşi incepea faima
marfa engle%l. E o enumerare, Intru nimic mai puţin str�lucit3,
decât a granzilor din Herani. • La 1839 Gheorghe Ştefan
Coengiopolu, care deschisese un mare magazin de stofe In Lip­
scani, colţ cu Şelari. aducea abia primii croitori de modl noul,
pe Coulevrin dela Paris, pe Prinţian şi pe Franke din Vienat.
Parcl vedem pe tineretul romantic al timpului. cu redingote
bine lipite pe trup şi cu cravatele largi, lăsate in valuri de
mltase sau de dantele. prin aceste intii prlvlli i de mode.
Figuri iubite. ca Grigore Alexandrescu şi Nicolae Bllescu,
se îmbrlcau la fel. Intâia revoluţie a fost a imbr1c3mintei:
Rlslritul şi Apusul s'au deosebit şi s'au cionit la Inceput
in croitoriile secolului.
latl ca o încadrare, Hanul Manuk, In gravura din coleclia Po511vlria Schlesinger In 1933
Olşevschi, cu prispele şi foişoarele lui pe trei laturi şi cu d-
rutele de Braşov cu coviltir, deshlmate la focurile fumegoase moda:. Moraliştii, lipsiţi de teme noui la preocup1rile lor de
din curte. E un fel de garl cu intrepozite de mlrluri a vremii. biblioted, se referl, ca 51 veştejeasc1 moda, adie circulaţia
Abia dacl aşezarea de at1zi, ca loc, in inima Ilrgului, şi de in aspecte noui a decenţei, la omul pe,terilor, invelit sumar
zidire, cu un sistem de slşi de ogradl intre case, a Hotelului cu pielea ursului din pldure, pe care cel pUţin omul sllbatec
Dacia, mai aminteşte de Hanul şi de forfota lui de-acum şta 51-1 prindl şi 51-1 doboare •. Moralişti atlt de nlbldli�i
:fplezeCÎ de a. Altl gravurl, din aceeaş. clectie, supune nu ştiu s5 existe, dar ciocniru stilistid scaplrl şi urmăreşte.
meditaliei noastre pe baierul dela inceputul secolului al Ca o ilustrare, un om Ură stomac de astăzi şi tus in jos de
XIX-lea, pe care l-a mai găsit Kiselev şi l-au combltut, cu nişte pantaloni prea lungi şi prea largi, se uil1 Ingrozit la
oonjuraţii carbonare sau cu zefJemele pariziene, tinerii, copii strlm�ii portului din spinare, proiectaţi schematic din camera
ai lui, întorşi bonjurÎlti şi revoluţionari dela studiile unde-i obscurl a trecutului. Sunt aici sălbatecul cu ghioagl şi cu
trimisese şi-i între\inuse babaca din veniturile moşiei mun- blani al d-lui Arghezi, hoplitul grec sau legionarul roman,
cite cu robi sau ale Vistieriei, gopod�rile de caftaneJe de tQtt muschelarul rezemat in muschetJ, dar care şi-a plstrat coiful
treptele. Iş!icul e elt un cozonac moldovenesc, inflorit şi re- cu pan3, armura uiJarl şi danteltle la genunchi, pln11" pan­
vlrsat peste forml, iar ciubucul are inlllimea omului. Indlr:tul talonarul cadrilat al revoluţiei din Iulie 1830.
acestui stllp de Iad, imbllnit şi Inmltlsat, se vede simbolic Firma Schlesinger a reinviat cu aceasl1 drb1torire, astfel
InUţişatJ, bunele tradiţii ale negustorilor
noştri.
DESPRE CÂŢ/VA ANDREE$T/.­
Intre Grigorescu şi Luchian ne-am de­
prins dela o vreme d aşe%lm tot mai du
şi la un loc inalt pe Andreescu. Studii
şi monografii au incercat doi populari­
%e%e viala, prea draci in date sugetive,
şi personalitatea, rimad cu toate acestea
destul de tainicl. MU%eele se Ulesc de
la o vreme daci au o p1n%l de el şi o
scot l a vedere. O noul sl de expoziţie
plastic1 in Bucureşti a crezut C nu poate
sl se inaugureze mai potrivit deelt che-
un singur fir de porumb pe un orizont pustiu. Nu ne afl3m, mind publiul la intlia pre:ent"re m"j deplin! a lui An-
in tot cazul, inaintu unui client al potavurilor englezeşti dreescu. Lucrurile au fot poate puţn cam amestecate, dar
aduse de intliul Schlesinger impresia a fost puterniei. E drept ci acest al treilea mare
Poetul Tudor Arghezi şi-a imprumutat condeiul du, care piCior romin mai vechiu n'are nici poezia, nici fr1gezimea
ştie sl imbrace orice subiect, siaur şi in acelaş timp horbotat, lui Grigorescu, precum nu cunoaşte bucuria culoristid a lui
www.dacoromanica.ro
'"
BOABE DE GRAU
Luchian. Sensibilitatea lui t mai mult durtroas3 şi sllpinitl
de o probltml a S�liuluj, in care culoarea cobQrl stări de
sufltt mai aproape de uedrire I!umricl şi de meditaţe In­
delungi dedt de linişte şi de ula:. Ceilal!i doi puteau să
ajungl populari, Uri .d dec;dl; el deplrfud admlile fu-
gare şi se p1strea:ăin singură1ate. Ceva argintat şi adinc pune
oarecare rkcaJă şi neincredere imre artist şi mullime. Auto­
portretul lui însuşi, atit in forma mai tln3ră, dl şi in cea de
i doua, mai obosită şi mai pleşuv3, mlrturiseşte aceeaş stare.
Andreescu n'a putut UI n'a vrut să fie tinăr. Şi tocm:i acea-
513 tinerele se rlsfr3nge de obiceiu in toată opera şi câştigă
pe privitor, Udnd din el un credincios, prin lumina regl­
sili pină tktiu in lucr3rile de b3rb3ţie şi de bltrâneţe. El i
fost dela inceput Url virstl, ca orice meditativ.
De aceea cred ins! e figura lui va mai atrage pe cerce­
tători. Nu num3i el cel din urmă cuvint despre el n'a fost
spus, dar incerclrile de pin3 acum au avut sfiala şi paza cu­
r�tirilor de teren. Sinteza, care s3 ţie seama de intreaga operl
şi de noutatea pe care o aducea, �teaptl ine. Vor mai fi
descoperiri şi mirlri.
Cu toat3 vilva şi lucrările pe care le-am amintit, ne lipseşte
pinl acum chiar un inventar mai amlnunţit al operei an-
şi foarte puţin sau de ftl cunoscuţi. CAteva caturi pe cte
le ştiu. lndreptlţesc Mnuiala de existenţl a altora, cu tot
ne�teptatul lot.
Vreau sl spun un cuvint astlti despre cele trei lucr!ri din
casa brlileanl a d-Iui Ion Negulescu-Warlam. Subiectele şi
factura lor nu sunt propriu ti o revelaţie, iar dimensiile nu
deplşesc mlsura obişnuitl a lucr1rilot mici şi mijlocii ale
pictorului. Ele au fost v1zute dnd şi dnd de unii artişti şi
critici de artl, �i asupra unora s'au incercat chiar mici pro­
cedee de restaurare. Ceea ce nu le ia insi intru nimic, nici
din valoare, in cuprinsul operei lui Andreescu, şi nici din
interes, in mijlocul unei lulri aminte in necontenitl cretere
fall de el. Imi voiu ingldui o mic1 descriere, ajulatl mai
ales de reproduceri, şi doul cuvinte despre obârşie, aduse
la cun�tinll de deţinltor.
D-I Ion Negulescu-Warlam şi-aduce aminte el lad.l slu,
care a murit in 1902, aritându-i in salon doul tablouri, i-a
Mesteceni de Andre
dreeştiene. Poate d viitorul nu va fi in stare s3 dea la iveall amIndoi la Paris, la studii. Unul redl o alee, poate din fai-
pinze necunoscute care sl poatl sta al�luri de cele mai bune moasa pldure dela Fontainebleau, inalt de 24 centimetri şi
ale artistului, sau s le fi innead. Ceea ce e sigur e e mai lat de 19, E un drum pieziş, mirginit şi Iliat în inltiul plan
sunt case unde se afiS ascunşi, din discreţia uneori, d ne- din stinga de trunchiul puternic al unui cpac, iar de cea-
,tiinţa alteori a proprietarilor, Andreeşti nepuşi in circulaţie taltl lature umbril de loatl revlnarea verde şi rlcofoiLl a
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A 6
g
,
codrului. Plmltufuri de luminl, � nişte buchete, acoplrin- ARTIŞTII SOARELUI. -Muzeul Toma Suian incepe
cr1ngltura nesfăllită. Prin câteva goluri din bolt. � se vede d aibl o specialitate pe care n'o imparte cu niciun aII
u.u se ghiceşte cerul. Incolo, nicio zare, decât ticerea inchi- muzeu din ţară. Dela un timp el ad3posteşte in fiecare an
deriÎ in sine şi a naturii netulburate. o expoziţie strlinl. Directorul lui işi continul sarcina de
AI doilea e un studiu de copaci, desprin�i cu voinţl din- odinioară, dela Geneva, lucrlnd pe calea artei la apropie-
tr'o p1dure care ii jnconjoarl de toate p1rţile, ţinută insă in rea dintre popoare. Francezi, Italieni, Polonezi şi-au des-
tonalitatea mai slab1 şi steard de fund decorativ. Doi me- Uşurat in cursul anilor pe dinaintea noastr. pictura �i
steadru monumentali, I�niţi din acee3 tulpină, se despart desenul care-Î caracterizeau. E, de altminteri, şi o pildă
�i se depărteal treptat, Cu jocul coaiei albe şi inflorite, spre de ceeace sunt in "are d realizeze leglturile create in
Inllţimilc in cre se pierd inainte d-şi de$vălue tinerelea şi lumea de după războiu de cooperarea intelectuală. Ne aflăm
freamătul frunzelor. Mi-am adus aminte de alt studiu de în fala unei exemplificlri a metodelor Gmevei. 0-1 George
copac, plin de o adâncă mohnire, de pe coata dela Apremont. Oprescu le mânueşte cu o adev.rat1 virtuozitate şi scoate din
Bucăţile sunt înrudite, tot at�t ca stare sufleteascl, pe c1t poate ele, atât in str3inătate cât şi înăuntrul hotarelor, un mali-
Car cu boi de Aldreescu
ca loc şi timp de crealie. M1rimea tabloului e destul de insem­
natl, cu o inăllime de 67 de centimetri �i cu o lăţime de 47·
AI treilea tablou e mult mai mic �i tratat altminteri
(0,06 X 0,(9), E unul din carele cu boi care ne-au umplut
dela o vreme pictura, aşnat intre ţrani şi ţlrance care p
puleau drumul şi, prin Inşirarea lor r1nduitl, ii dau lungime
,i mişcare. O casl albl in verdeala foarte tarc, imboglleşte
cu o greutate cromatid staticl toată clltinarea de lucruri şi
de nuanle a unei lucrări tratate gras şi tremurltor, in creste
şi ",nţuri de culoare ca o rcvlrsare.
Brlila, dupl Buzlul unde şi-a petrecut anii de profesor
şi a avut vizunea de Damasc a menirii lui, e astfel pentru
prietenii arlti lui Andreescu un drum pe care trebue să se
Invele sl meargl. Lls1nd chiar la o parte existenţa colecţiei
d-nei Alexu, s'ar putea glsi acolo şi amintiri despre viall
artistului în anii ci cu cele mai pUline ştiri şi cu cele maiina­
riplte nldejdi. Dovadl şi puţinul implrtlşit acum.
mum. In privinţa aceasta, atâ, istoria aşnămintelor pe carc
le-a condus dt şi propria biografie din ultimii zece ani
sunt deopotriv. de pline de inv.ţ�mjnte. Diplomalia culturaU,
noul şi in ad de diplomaţia polÎticl, şi-a glsit In acela,
timp la noi un domeniu de activitate şi un repreentant la
inllţime. S1-i urm3rim cu mai nou� din manifest1rÎ .Ar­
tiştii francezi inspiralÎ de Africa' la muzeul Toma Stclian.
Aceast3 expozilie de dou� luni (23 Octomvrie - 25 Oe­
cemvrie 1933), care aduce unele strălucite lucr�ri de pic­
turl, sculptur. şi gravurl, a fost organizatl cu Inaltul spri­
jin al Guvernămlntului general al Aigeriei. In Catalogul,
nu numai frumos tip3rit şi inzestrat cu toate reproducerile
ajutltoau, dar competent prevlzul cu lămuriri de tot felul.
se poate u�r glsi partea bogatl a d-Iui Jun Alazard, pro·
fesor universitar la Alger şi director al Pinacotecii din acel
oraş alb african, precum şi contribuţia indş a d-lui G.
Oprescu. In cele doulprefeţe cercetătorul int1Ine,te, alături
www.dacoromanica.ro
..
BOABE DE GRÂU
de sţ cu caracltr mai vremelnic i lucrlrilor de prel1- Ur In!rerupere �i unde femeile îşi pun liogirile nu ulcioarele şi
tire, diloril" inilialorului român, un adevlral studiu despre aşttapt3 pli se umplu) I Mişcarea e aprope pbtid., de
'Alsetia şi Artele In secolele al XI-lea şi al XX-Ie� scris braţ gol ridiCI deasupra capului, ca să lie o amfotă reze-
de oaspele ftanee:. Totul e aproape ca o raml pentru un mad pe umlt, şi cu pAnu e-hud. împrejur in blduri mari.
mirt şi hotărîtor nume In istoria picturii din secolul trecut, Se vede o pornire de aşezare statuară, care e ca o uimire in
Eugtne Deb.croix, care la 1832 prin c31�loria lui in Maro, fala unei realităţi neaşteptate . • Fată şednd, vh:ull din faţă.
propriu tis incorpora artei Africa. Cu acel an incepe ro- are acea 5tlruinţ3 In amlnum, care dl mai mulll intimitate
mamismul plastic. Crl literar, izbucnit In Franţa cu revolu- inleriorului şi caracter exoticului. Ceva ieratic pluteşte pute
lia din 1830 a lui Hernani, moştenea şi ducea mai departe aceast3 figu" de solie a Rldritului. E ca o Ind.ntare in
orientalismul asiatici ceilialt introducea oriemalismul african. fiecare linie şi in fiecare culoare str3vezie de apl.
O anel� de expozilie, a drţii romantice, face pe vizitator 9� ht3·1 pe Fromentin, intr'o singurl bucat3, I A�duclul
se glndeasd sau v�deş!e deadreptul aceastl r3spântie de din CherchelJ., cu �cea poe�ie de desen şi de colori in al-
Piala Guvern3m3ntului din Alger de Fru:
drumuri. I tot cazul, pictura a mers mai d�parte şi mai
adlnc dedt poezia.
Ceea ce trebue s3 atrag3 dela inceput sunt ule nu mai
pUlin de 45 de desene ale lui DeJacroix. Cele mai multe
fac parte din colecţiile Luvrului, altele sunt ale MUleulul N.li­
onal de Arte Frumoase din Alger, ale Mu�eului de Arte Deco­
rative sau ale Galeriei Le Garrec; dteva vin din ColeCţia
Profesorului Cantacuzino, şi au putut fi v3zute şi la Expo­
zilia desenului francez de acum doi ani. A fot ca o intre­
cere de colabor3ri pentruca marele colorist şi cap de şcoall
s3 fie Inf3Jişat dot mai vrednic de rostul lui de deschiz3tor
de drum. ht3 femei din Maroc scol"nd apl (poate c3 nu
.scolind., ci luind ap!, pentruc! linia de Untlni araM care se
dre,te In fund, arati e trebue .3 fie vorba de o ce�nta curg1nd
bastru şi in pembt, care d3 deod;: şi ;umosfera locului �i
mai cu seam! atmosfera sufletului artistului! Caii focoşi
arabi, in repaus sau În cavalcad., pun În pinz3 o viaţl pe
CUt liniile mari ale c3diri şi mai ales repetiţia arcurilor
goale, de deschidturi ca nişte ferestre, o sl3besc şi o
dep!ttead.
ht!-l, Ildndu-l deoparte pe Gericaull cu negrul lui mo­
numental, Ildndu-I şi pe Renoi, cu tot felul de schiţe şi de
capele de expresie, pe Dufresne cu • V1nitorii. aprOpe ca­
ricaturali, pe Dufy cu I M.ura. din culori de h3rtie de
mitase şi de zahanchi, pe Fries%, palmierat şi insorit, iat,·1
pe Matisse într'una din buc3ţîJe cele mai puterice ale El·
po%iliei, o odalisc3 linut� in jocuri de stacojiu! E aici
tOlti lenea şi toat3 patima femeii de harem, atât in �eza·
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A
Apeductul din Cerchdl de Fromentin (1820-18]6)
Capete de Arabi de Renoir (1841-1919) •
."
\.\�U C,�
..
� .
"
www.dacoromanica.ro
BOABE DE GRAU
rea rturnatl fi de a.,teptare, dt şi În culorile fooae, du
supte in sine şi cu treptlri între <Imea godl şi plnze şi
muselinuri.
Sculptura nu lipseşte. t Tigrul merg;nd. al lui Barye lşi
indreaptl p:uul �proape de paradl, pe dnd. Capul de Maurl'
şi de peisagu In burnusuri UIUitOre sau in nisipuri ţinute In
loc de visul unui palmier cu ramurile clzute. Cite un ,Tirg
de catiri la Bab·el·Kmes I umple deodatl intiiul plan sau
cite un • Drum in Ozl. incurcl şi surpl orizonturile. 0·1
J. Alazard, eare în rlstimpuri de rigaz a ajuns p; sub
\
I
frescele m;stirilor bucovinene ,i pe dru­
murile medievale ale Ardealului, Înceard
si fie dt mai mult de faţi ,i si lege cu un
fir de actu�lit�te amestecul acesta de lumi
şi de idealuri.
ROMANII DIN BULGARIA. - Ro
minii din Bulg.ria au de ce si se bucure.
Dupl mulţi ani, soarta lor a fost din nou
un obiect de discuţie intre oamenii po­
litici ai celor doul ţlri. Este <lea cea
m.li sigurl cllte o dulegare. De multe
ori aCţiunea publică de lămurire pOte
duce la ciocniri, care nu sunt totdeauna
in folosul problemei ins�şi.
Astfel s'a putut merge atai de departe
indt din unele cercuri nalion�liste de din·
colo de Dunlre si se tlgăduiacă pănl şi
existenţa Romanilor din Bulguia. Am cetit
articole de ziare locale, isclite uneori de
publicişti cunoscuţi, cui, dimr'o pornire
absurdl, eiutau d lmemeieu acest punct de
vedere. De pildi, Rominii din judeţul Vi·
dinului n'ar fi dedt Bulgar,i romăniz.ţi.
Un grup compact de sate, Uri infiltr.ţii
de nici un fel, ÎHte care au venit mari
savanţi str�ini, ca Weigand, ca si studieze
fenomene specifice de limb� romăneascl,
desfiinţate dintr'o trlsltură de condeiu p
rmic! Nu ,tiu ce ar putea si iasl de aici
şi dimr'o intreagă aeţiune corespunzltoare,
care se poate uşor presupune, dar un spirit
de impăeiciune ,i de colaborare între două
popoare vecine, strins legate prin istoria lor
politeşi culturală, e cu desliirşire sigur
ei n'are cum d iasă. Cei eari urmăruc o
.semenea colaborare nu pot fi dedt cu
hotăr/re Impotriva unor mijloace menite
numai s'o impiedice.
Femei din Muoc scoţ1nd apl, de Dducroix (1799-1863)
Romănii din Bulgaria sunt pentru noi
astăzi o probleml tot a� de îndreptăţtl
şi de vie pe cit sunt Bulg.rii din Ro-
al lui Pommier priveşte inm3r�mat, ca dintr'ull fund de m�lIia, pentru vecinii noştri. Atunci dnd se va inţelege
Atlantid". Arta se face ind şi mai decorativ dedt îi e acest lucru şi peste OUllhe, jumltate din greutate va li
firea. Ascunse pe dupl geamuri, miniatari ea ale lui Ma· înllturatl. At�ta vreme insl dt acolo se va socoti sau se
homed Racd, pictor al locurilor, _Calif cu legiuni1e sale', va euta din tactică de politiel internă şi uteml sI se lase
• V�ntoarea _, _ Flota lui Barbarosa t, vorbesc de emaiuri şi ! st creadl, int�iu, el o chestiune a Rom�nilor din Bul·
de porţelanuri cu roşuri şi albastruri arse in cuptoue şi vor· g.ria am creat-o noi, ca o contrabalansare, de dnd s'a ri­
besc in deosebi de Persia şi de C.ligralia artei zugravilor ei. dicat chestiunea Bulgarilor din România, şi, în al doilea
E c un fel de răzvrltire In faţa nlvalei şcolilor creştine rând, el, chiar dael ar fi putut s1 existe, ea ar f fost re­
dela Miazinoapte şi o Întoarcere la tradiţiile cele mai cu· zolvatl in intregime, din punctul de vedere al drepturilor
rate ale Asiei. De niciri vedeniile acestei lumi nu se des· minorităţilor, prin legiuiri de o toleranţl cum nu cunoaşte
prind mai ad�nci şi mai subţiri ca din gravurile lui Vergt·Sa- Europa, vom continua să răm1nem baricadaţi in doul poziţii
vrat. Ele se aşter in lungul pereţilor ca un'mers Cerit de oameni vrlşmaşe. Legiuirile, de care se aminteşte, nu se siml in
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A
. ,
urm1rile lor, Statisticile însele, care se lac anume ca s'o copii, gltndu-le cu flori durea, Atunci dnd toat1 lumea
dovedeasc1, dovedesc tocmai contrariul, cel pUIin in ce-i civiliut1 o drb1torqte la împlinirea vArstei de aur de 75
prive,te pe RomAni, Pentru o populaţie de alt1 limb1 care de ani, nu se poate ca RomAnia s'o uite, Mai ales d, dacl
s'ar putea apropia de 100.000 fi se glse,le În unele regiuni oamenii mari, luaţi de griji, trliesc mai mult cu clipa, copiii
În aglomerAri puterice ,i uniu.re de clte 35.00-40.000 ,tiu d-,i adud aminte ,i calendarul lor nu cunoOte dedt
de suflete, ca in judeţul Vidinului, nu exist1 nicio singurA slrb1tori. Dup1 cum pomul de Crăciun ne-a venit din Ilrile
şcoală romAneasd. Şcolile romlne,ti, care fiinţau cu tradiţia reci, încărcat de dpadl, de lumini şi de legende, Ia fel fi cu
lor bisericeasd înd de dinaintea liber1rÎi Bulgariei, au fost basmele. Lui Andersen, magul cel nou al copiilor, din Dane­
inchise sau transformate, dupl un procedeu cunoscut mai marca, ii rlspunde din plmlntul de peste mare, inn'un veş­
bine dela Turtucaia, unde, in jurul lui 1907, lucrul a nascut m�m mai aproape de literaturl, Selma Lagerlof. Vatra focului
proteste şi disculii diplomatice. Dac1 ,i-a Ucut drum, de o se roşeşte, in jurul lui se adunl, în umbra v1n111, ascuh1torii
parte "i de alta, dorinla adevAratA a unei rezolvlri priete- din veacuri, viscolul n5vllqae pe coş şi amested scAnleile
neşti a celor doul probleme, imr'o stare ast!:i deopotriv� :�pezii cu selnteile p!durii, şi basmul începe. Sunt dne fi
de nemullumitore, trebue trecut la bpt�, prin acceptarea smei de pe vremuri, sunt inllmpl�ri n,sdrlvane, dar sunt şi
lor Intreagl. Arsenalul de argumente, din vremea cind fie- oameni ca noi, visuri şi lupte ale vremii noastre. Copiii mic
cue încerca mai mult o amlnare. tre-
bue cu vitejie plrlsit. O cerem mai ales
noi, prietenii unei apropieri intre Ro­
mlnia fi Bulgaria. Cei mai buni mijlo·
citori intre cele dau! I!ri nu pot fi de­
dt aceia din comunitatea lor pe cari
voinla istoriei i-a l1sal in teritoriul ce­
leilalte. Sl dutlm şi unii şi allii sl le
asigur!m o viall care sl-i impingl dela
sine sA-şi ia acest rOSI, de mijlocitori de
iubire şi de pace. Trecutul, dinaintea
celor cinciuci de ani din urml, ne aratl
cl lucrul e forte cu pUlinii fi d n'ar
fi vorba dedl de o Intoarcere la o star�
c . re ne-a fost timp de secole firească şi
comuni.
btl de ce ne bucurl şi ne umple de
nldejde . cest Inceput de negocieri intre
o.menii politici romlni şi bulg . ri. Ei
nu vor putea porni decât dela reali­
tlli, iar realit!tile, in afarl de contro­
versele de amlnunl sau temporare, sun!
cele scbil . te in r.ndurle de mai
A,tep!lmplini de încredere.
SELMA, SASMU1TOAREA. -Şco­
lile ar trebui si le o Suedie din tufi·
nele .. be, in care si nu se gaseascl
decât o singur� floare . Ibastrl, in capi­
tala gAndului ei de asthi, unde işi pe­
trece bltr.nelele m . ru poveslitore Selma
L . gerlof, şi SIr.nse în jurul Ilrii inflorite
si citeasd pagini din Legendele lui Isus
Cristos sau din Minunata dlllorie . lui
Nils Holgersson. Bltrânica ar simli din
locuinl" ei dela minl-noapte şi ar zâmbi Fat1 fuând, vl:utl din f"ll, de Delacroix
fericitl înaintea . cutei închinlri copill-
reşti. Prin . tltea traduceri, incepute cu aceu Ucutl dupl mln- ca fi CQpiii mari, cari li sun! plrinli, pot s! stea al�luri �i si
dr . limbl de viking in care povestitoaru a scris, Legendele ia . minte deopolrivl.
sfinte de Ciotori, din 1911, Selma Lagtrl6f nu numai d nu Iatl int;i chiar povestea povestitoarei! Ea a venit pe lume
ne e strlinl �i e . intr;t in Iiter . tur . noastrl, dar a infiorat În ziua de . o Noemvrie 1858. Astlzi, la . ceastl vreme tlrzie
. tltea inimi tinere şi a fermecat inchipuirea la mii şi mii de din noapte, când perdelele luminoase ale aurorelor boreale
www.dacoromanica.ro
J Ï L¹
C0D03t3 ÎDC6t 9DI6 Ba¼M D89t6 DlJlutll6 9u606I6 06 9Iå0O �l Jl L0D6DhJ26Í. JV6J 3� 06 JDl CD0 J luJI DJIl6 lJ uD C0D~
06 Íl6I $l 06 CJSCa06 Vlj:lÍ03$6, uD CÎ0D0I Í0JIt6 ÍDalI VJ DJI6 CutS Îlt6IJt Cu Ct6VJCDlI0Î6 0lD �3t3 6tuD2. Îu DuDJl
ÎD lDlDJ V3Z0uhulul 0I3 06 JDÍDttI6- ÎJt 0lD Jtåt6J Ctţl, C J Cåb2JI Dt6Dlul ÌDt3l, 0JI J JjuDS 0lDIt´0 2l 1Dtt´altJ
CJt6 Ju uDDlut D3DåDIuÌ,1D I0JI6 llDDll6 V0tDlI6, 0ÍD jJD0DlJ C6J D8 Cltlt3 SCIllI0Jt6 9u606¼, 1Dtt´0 ţJI3 ÌD Cat6 luDI8Î6
Cu 9Ctl9ul ÍD D00utI 06 D3Ia96 DåD3 1D t6DuDllCll6 9u0JD6tl~ llI6tJI6 J0uD3 D0D0Iul 1DtI62. Ôu60lJ S6 Ì3u0J Cu uD D0u
WJutå 06 Du/y
CJD6, şltutl~şIIuII S6 V0I 06SDtID06 6I0lI l0I, CJVJl6II a 1DChl÷
DulIU, JD0SI0ll 0lD l0Cutll6 SÎlDI6, CăI0uII 06 2åşI6 9ălDJIlC6
şl luD6J J6V6J VJ f 1Dl0CulIå , D8D!tu Iă9!lDDul C! CllD6ş!6
0dJl� ÏuDD06u 0ÍD Dl60JD6, 06 JC6JSt3 luD6 llC8tlI0Jt6 şl
JDut0JSă 06 VlS. Ô6lDJ ÏJ26tl0Í S´J DåCut lJ WJIDJCK6 1D
^6tDlJD0, 1D ţlDu!uIl D02JI6 ÎD 0J!ÍDl. Í� DlC3 6J J J0uDJ!
t0JI3 JC68I3 VlJ]8 l0CJÜ, Ca 9´0 D0V89t6J$C DJl t8t7lu ÎDII62ÍÍ
luDl �CJD0lDJV6 lJ 1DC6Dul, şI, CuI8D0 0uD3 JC66J, tDtt62II
luDl Cult6. A
i
ci 96 D6!I6C 1DI8DDl3tll6 ÍDIål6l 6l CIţ ¹L09IJ
6tÌlD2 ÔJ2J·, Ý0V6SI6J lul LÜtJ M6IÌlD2, l9Dt8Vll6 uD0I
t CJVJl6Il ·, 0JD6Dl tăD3şl Í�I8 I09t şl CD3IulţI lJ uD C0DJC
0tl2lDJÌ, Cu 0 DJl0I6JS8 CJI6 J D3tIuDS 1DtI6 DJtll6 ÍlRuII
Jl6 lI!6IJIuIlI, t0Jt6 1D juIul JDuluÍ 1830, Ý0V6SIlI6J 6 CuD
Du 96 D0J!6 DJI Vl0JI6, 0JD6Dll IălJţl 0ID!I´0 l6SD606 06 VlJţã,
SCIl9ul llDD606, CJl0, l62�Dà!0t. CJI!6J CJt6 l~J 06SChS
9CIIÍ!0Jt6l D0tţll6 ÎJlD6l, CJI6 Du 9´Ju DJl 1DChlS 06~JIuDC.
1DV3ţaS6 1JSlJ D0IDJM 0lD ÔI0CKh0lD şÍ CD3IJS6 0 Ca!60Iă
ÍD ÎJD09Xt0D3, JDt0JD6 1D Vå7ul, D69I6 ÔuD0, Jl Ô66laD06
l
9CtuI0t, CaI8 D0tD6J DuDJÍ06CI, CJ uD Lu÷
SIJV T00lÎ SJu LJI0l 711, d CuC6I6JSC uI0D B
şl, DJl Í6IlClI 06CI 6l, íD26DuDCDlJ Du DuDJl
JC69I C0DUD6D! �IÎl0, 0Jt şl CI6VJ 0lD C6Ì6-
lJlI6. Mc 03SC3llţă 06 �Î3 DtÍD8ă ÍăCu96
0 ClJ9ă 06 şC0Jlă 0lD I0JI3 luD6J, 1D C B t6 S6
æCulIJu1DV3ţăIutl J0åDCl ;i D0V6şIt ÍtuD03$6
D6DtIu VlJţă, Du UD D3DCl �ZI6 1D JDÍ1÷
I6JItu, Cl 0lD 10Jt6 Î0CutÍÎ6 uD06 0D60lt6J 96
DuCuI3 şl 9uÍ6t8- LJtt6J J JD3Iut ÍD 00u3 Vu
luD6 ÎD I8g1. ¯tJ0uC6t6J t0DåD639C D´M6
DuD6 06 t1J0uC8t0I ;i Du JBDtft6 0Il2lDalul-
J J D3I3SÍ! 06 Dul!6 0tl I6X!ul şl Du DuDJl C
J 9UD9 0lD ÍlJCIJ JIåI0I 6xDI69ll, 0Jt 06 DulI6
0Il J Dt6SCutIJI şl J ¡åJI 1J 0 DJtI6. ÎlCl6tl
ÌuCIul Du t3$Jt6 DJl V30lt şl Du 00JI6 DJl DulI
06CI 1D 9Î8tşlI, 1D V6SIlIul 6DlS00 Jl WJt2J÷
I6!6l L6lS12, J\8! 06 V0tDlt0t D6DItu JIIJ $l
¹
D]6l626I6J Vl6ţll lJ Ô6lDJ ÎJ26Il0Í. 1B V0lu
lu B V0l B Să~Í ItJ0uC 0lD D0u 1D DJ2lDJ şi ju÷
0ătat6 08la utDă. 1D tIJ0uC6I6J t0D8D6æc 6
06 D6I6CuD0SCuI´ ¹^Jl, DuDl0t 00DDÍ CJVJ÷
l6tl, D6DIIu BD6 06 æ6D6D6J JD3I3ÖuD6J
I8DaSulul DuD JDJ93 D69!6 JC6J9Iă CÌlD3' Î
D0JDI6J C6J 0lD utD3, 1D CJI6 JD V62hJI 1Dº
Dt6uD㷠δJD d DJÍ Ju0 tå6I6Ì6`V6S6l6 şl CD÷
I6C6l6 V0l0a$6· ¯t6Du6 Så D8 06SDJII 06 V0l şI
06 I0ţI C6lla¡ţl 0JD6Dl 06 VlJţă 06 D6 DJlutIÌ6
lJCulu Î0V.
ÎuDlţ DăD' W´Jţl ÎDCICJI Cu 0aIuIl 1D
2ÍÎ6l6 06 00l0l0JIă. ^0l V60lţl lJ C6l C6 I1ă8SC
1D S1RutăIJt6 Cu 90bJ 1Dt3DDl3tll0t DlDuDJI6
B l6 luDll- ^´JD V32uI ÌDCl6$I8D0u~V3 1D VJj÷
DlC6 luDt6 06 Ï J 2DJI 0 Cl lJ ţăt0ll laCulul
C 0 D l Ì 3 t l 6 l D6Ì6- ÎJt C6 V´JD 0JI 6u 1D
9ChIDDţ
Ý0JI6 aI6 S0 Vă J0uC8 DuCuII6 C DuD6l6 V03SIt6 Ju d
Íl6 I09tII6 ÎDDt6uD3 Cu DuD6Ì6 IuDÍţll0I 9t8D3Dl. ÍJC8 u C806J
t0JI3 SItluClI6J, CJt6 9´J I6V3tSJI D6S!6 VlJţJ V035It3, JSuDIJ
D3D8DIulul uD06 V´Jţl 0uS VlJţJ1 Ô6 ]lD6 1DC M0t2, DJl 6SI6
j0tD6, 96 DJl JÍÌ3 ÎK6DY 1æ23 lJCul Î0V, ÍDCuDuDJt6 D3I6ţ
06 I0I6DI $l 06 JD3, 06 DJIC $l 06 D06D6 D30ut0a96 DÎlD6 06
ZDD6I $I, 0JC S!al D6 lJt2ll6 DJÎC03D6, l626D06l6 t6 1DDt6-
S0aI3 CJ JlDlD6l6 V6IU-
ÍJI, D6DUuC ¡Dt V0tDlD 06 JlDID6, U]ͺD3 .d v D0·
V69!69C 0 DlC ÎD!8DDlJt6. WlCul Ïu9t6I, CJI6 J D6tS c t0º
DD$Jt ÍD ÍtuDIcJ JtDJt6l Su606Z6C2D06J J D3ItuuÎDL6tDaDlJ
lJ 1813, Du DJl C0DI6D6J l9!0tl9lD0 069DI6 ţJ1J D350t3VJD�
06 JC0l0, 06lJ DlJ2l-D6Dll Jt Íl Í09! DJIl CJ IutDutll6
06 Dl56tlC, t3D0uDÍCll6 CJ Vul!utll, JÎDlD6l6 CJ 28şI6l6.
¬ÏJt CuD 6I3u JIuDCI 9!uDll¹
¬¯IuDll 6tJu CJ t0ţl StuDlI.
~Şl CuD DuI6Ju s 1It6 ÍD 6l JlDlD6Î6¹
¬l, JStJ 6IJ !I6JDJ l0I, 139DuD06J J!uDCl DlCul u5t6I-
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A
..
Iubite cititorule, DU mi-eîng3duits3spUDşi eu lafe1 ? Ne-au
împresurat aici, de ani ,i ani, uriaşele albine ale Inchipuirii,
dar cum au d inte în stupul vieJii aevea -ei, asta nu poate
fi decât treaba lort_
Chiar Dum;i aceast3 de-;-dreptul int(rcere dtre ctitor,
ne aduce aminte, de n'ar fi atltea alte tr3dturilnrudite, de un
mare b1smuitor propriu, om de şcoală şi el, stlut flr1 pereche
pe cât se poate, şi povestnd posne şi intlmpUri minunate,
care sunt cu mult mai mult scrise pentru noi, vlrstnicii medi­
taţiei, decât pentru copiii haihui. Ion Creang3 rbare în chip
firesc aUturi, dnd vorbim de Selma Lagul5f, mai ales dnd
vrem să ne apropiem de a[t1 mare povestire a ei, tNilsHol-
vreunul din cei doi ,crutori din faptul c sunt aeuţi 011-
turi.
Scriitoarea, dup1 ce a tipărit in 1894 , Nev1zute leg3turi t,
a fost in stare, Im;ep.nd din anul următor, d se inchine numai
scrisului şi să nu mai fie roaba unei indeletniciri lu1toare de
timp şi de puteri_ Datorită dsunetului gbit de literatura ei,
pretutindeni, acasă şi in str3ini, Stima Lagtrltf a fost In
stare să cumpere casa şi lo�ul unde s nbcse şi copil ărise_
A foşt ca o Intoarcere la izvoare. Acolo s'a aşeut şi Ir3ieşte
şi astlti, În Vermland, la Marbacke ! Scrierile ei sunt in parte
şi un dar al acestor locuri. Ecoul autobiografic, $un. din ele
at�t de adânc şi de cald pentrud se încheagă şi se plimbl
Odalisc3 de Matin
gemon underbara resat, CăUtoria minunat3 a lui Nils Hol- intre văile, pldurile şi satele acelui colţ fericit de !al, ajuns
gersson. Creangl n'a avut rlga�ul să se desfacă de folklorullui În acdaş timp, mulţumill operei ei, patria atltor suflete
şi d-şi intrebuinleze darurile spiritului de observalie, vioiciunea c;re au indrlgit-o. Fotografiile, pe care dte un reporter
umoruluişi Îndem�narca nesfârşitlastilului, dincolo dehOlareie stllbl.reţ le aduce din aceast. rettag!re de meditţie ,i
acestui folklor. De atătea ori Caragiale însuşi e intrecut Url de poezie, ne-o arată alb3 şi dmbitoare In îndperile largi
nicio sil inţl şi glumind, într'o ascuţitl descriere de situaţie cu mult1 slicl1 şi mult1 natur3 la toate ferestrele. ScriitO;rea
sau analiu de personaj. Kir Ianulea putea fi scris foarte bine, se uitl drept la noi, cu ochi mari, şi zJmbete. Un UlUit
chiar fr ajutorul Jui Machiavel, de Ion Creangl, şi numai neaşteptat bale p�ste acoperi�. E una din pas3n[e c3UtoaR
de el In toatl literatura română. Pentru rezonanla cuvintelor ale Suediei, care ien tocmai la acel ceas poate din stuUrişul
şi Îndrăsneala Iiric1 a oritontului, aduceţi-vă aminte de ocele l�cului, dor poate, ,i mai de cre�ut, dintr'o carle a Selmei bh­
rânduri din Amintiri In CIR tde-asupra Condrenilor, pe muitoarea.Nuvreadlipseac3ni ciudelalntâlnire. Euo,temă
vârful unui deal Înalt şi plin de tihărăi f, ni se ar;tl 'vestita a ţ�rii şi e ca o steml a operei uneia din cele mai iubite scrii­
Cetate a Neamţului, îngrJdită cu pustiu, acoperitl cu fulgere t. toate ale ei. Inl�ia ei c11torie, Co d vadl lumea şi d'1i Imb
Nu ştiu mulţi scriitori de-ai noştri cari ar fi putut gb! mai glţeasc ochiul, a fost spre ispita omului de miaunoapte,
bine şi mai adlnc. Le spun toate acestea, cum aş avea şi atltea Italia. In cartea din 1897, pe CIR a adus-o ca dar de drum,
altele de amintit, ca sl nu b3nue nimeni vreo scădere pentru • Minunile lui Antcrist t, povesteşte Int;mpllri din Sicilia.
www.dacoromanica.ro
B O A B E D E G R Â U
.upl .. te două drţi de legende istorice, Selma Lagetlof Nobtl, Intii . femeie dreia i se Ucea aceată cinste, pentrud
face lunga ei dlltorie 'pre So<rele Răsăritului fi spre locu- după ea a venit Gratia Oeledd . , i . r in 1914 ajungea membră
riie p . timii crqtine de unde au iqit cele două volume ' lero- a Academiei Suedeu, cu acelaş merit, Ind rămas de rindul
ulim', in 190J-J902 şi Legendele lui Cristos ln 1904. Fapte aCUta unic, de Indietate. Scriitoarea a avut parte In vială
,uedue fi contimporane se amestecă in cea dint!i, o mişcare de toate cununile. operă de iubire şi de mare artl nea-
bătut. dela ,copurile ei inalte, era cum nu se poate
mai indreptă1it. Suedia regală ne d ,i acustl
lec1ie, evangheid şi e, de ră,plltire a bineui ,i
de fără moarte a cuvintului lui Dumneuu, coborit
in lume printr'un condeiu frumos.
I Cliitoria minunatl a lui Nils Holgersson, e
o carte de copii. Mi se pare chiar d îndiul ei
g;nd a lost d inf1tişeu o geografie a Suediei,
Ucută nui mult dedtdin r;uri fi munli, din viala
de demult a locurilor şi din credinla . proape
religiOll falI de plm;ntul unde ne-am nlscut
şi au trlil secol după secol, Inconjur;ndu-se de
faple fi de amintiri, Slrlmoşii. Ceva dintr'un
Hanp-Alb, mai pUlin eroicomic ,i epopeic, se
glseşte şi aci. In lot cazul, nicăieri cei doi scrii­
lori nu stau mai apropiaţi, dacI e ingăduit d-i
punem alături, dec1t in acute două scrieri ale
lor. Creangă mişel pe un plm;nt locuit ind de
uriaşi, in care minunea e starea obişnuită, nişte
nlzdrlvani, veniti poate tot dela miazlnoapte,
pentrud apar ca nişte oaspe!i noui şi necu­
noscu!i in folklorul nOSIW; iar Selma Lagerltf
plimbl pespatele unei g�tede curle luatăiim'un
stol de g�te dlbatice un copil, făcut printr'o
vi nă a lui pitic, dela un capit la altul a ţrii şi
creind o lume in care pinl atunctochiul n'ajun­
gea d pătrundl. Oraşe scufundate care la un
cuvAnt de vra;l ies iară la iveală, intlmpllri cu
Laponi sau indrzieri de-asupr . aerului inflldrat
de oraşe uzine, loall duioşia unui popor cu un
atil deinclrcat trecut, lumea leluritl ,ineastAm­
părată, tăcerea inlinderilor inghelate ,i tovl!ia
stelelor in înlllimile pline numai de trecerea no­
ril or fi a c1rdurilor de păslri cllătoare, umplu
foaie dupl fGit aceastl carte, care e una din
cele mai frumoase din clte un scriitor . dlruit
omenirii, şi in deosebi omenirii mici. IIi vine
sl zici sUflind-o: Ferice de copilul suedez, că
are la ÎndemlrI o aemenea carte 1 Mulţi copii
ar putea dori sl se fi născut suedezi numai c
.. -. _ .. : ..
.
. - 51 aibl pe Nils Holgern concetlţean ,
i
tovar�
de rătlcri primr'o Iară minunatl.
Foae de propagandă a I Anrei basarabene '
In romlnqte 'Olltoria minunată a lui Nil Hol-
gersson I a fost tradusă de Florica Nill. moarte
repede a cules-o, din mijlocul copiilor pe cari tre-
religioas3 in Dalecarlia care a dus la o emigrare in Palestina, bue sloi fi iubit dac3 s'a oprit asupra g;ndului slle dlruiască
�i tot felul de amintiri din propria copillrie in cu de a doua. pllaniile micului Suedez, a cules-o de curlnd ,i înainte de
Cele doul mari izvGre ale tradiliei literare nordice curg aici vreme. Poate d traducerea a fost flcută după un text francez
puternice şi hrănuc din belşug scrisul povestitoarei : legendele şi timpul unei mai deaproape şle a lipsit. O a doua ediţie
plglnltllii epice sau ale istoriei eroice şi crqtinismul, cu toatl ar fi putut aduce multe Indrepllri. In schimb cartea a fost
poezia ,i asprimea lui moraU reformată. Cele două volume Insl citită. Ea nu se mai glsqte astlzi. E cu m . i statorid
ale lui Nils Holgersson au ieşit in 1906-'907. Cele mai noui amintire, pe care, Ură să-şi dea seama, această aleasă femeie
volume de care ştim sunt Charlotte LSbenskOld din 19:5 şi clc- a Ilsat-o după sine. Aka de Kebnekais, b�trlna dUu: din
lile ei autobiografice. In '909 Selma LagerlOf lua premiul capul stolului, trece pe deasupra mărilor nordice, cu zlpadl
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A
, ..
pe aripi, chemind di n dnd in cind pentru ca seatele rbleţite EXPOZIŢII BRANCOVENEŞTI. -De c1ţiva ani avem
d gbeucl drumul prin negurl şi vifor. Un suflet o urmlreşte in Bucureşti, sau foarte apro.pe de el, un nou loc.l de inchinare
şi del. noi şi a plec.t c sl Intllneasclumea pe c.re a fkut·o pentru Brincoveanu, mult m.i vorbitor sufletului dec1t .r
d trliasc in litet:tun copiilor din Romini., cu odrdi. con· fi putut d .. jungl .. ltele .nume ridicate in .cut scop. M
deiului ei de profesoarl dupl scrisul altei profesoare geni .. le. glndesc l. P.latul dtla Mogoaia al Principesei Marta Bi-
Astlti, dnd se implinuc şaptettci şi cnci de ani a marei becu. In liniştea lui de foişoare cu flori şi vulturi de piatrl,
scriitoare dela miuJnoapte �i dnd de pe tot plmintul se rbfrinte in ape pline de plute şi de răs1rituri şi apusuri de
Indreapt flori şi ginduri spre casa albl unde işi adăposteşte soare, e ca o cucernică şi mare aşteptare. Dacl se mai poate
virsta şi visurile, ii punem şi noi inainte, nu numai toţi aceşti intoarce pe undeva, ca d-şi aducl aminte de viaţl, duhul
ExpoziţÎ3 brincoveneascl dela Arhivele Statului
mici cititori, cari au fremltat pe paginile ei, dar şi pe scriitorii Domnitorului mucenic, numai pe aic îl putem intilni. O
Romini, in viall s .. u plecaţi din ea, cari .. u scos din tronurile rudă de dnge prin minunate legături şi o scriitoare cu si.mlul
vechi cu podoabe ale limbii tot ce era mai de preţ ca să im- infricoşatelor simboluri i-a pregltit acest loc. Ea e ca o preo·
braee textul suedez in veşminte inţtlese şi primite pe malurile tead a amintirii, pe care mulli au au:it-o şi eu n'am sl uit
Dunlri şi pe plaiurile insemnate de trecerea lui Creangl. niciod.tă e m'am aflat de c1teva ori printre ei, chemind din
DeI; BIblia lui Ulfil ;. intiiul text got, plstn.t pe foi de argint trecutul de mlrire şi de suferinll Uptura iubitului Voevod,
la Upsala şi tilmlcit din elineşte In imprejurimile Si l istrei, prin Inainte ca frumoasa castelanl de atlti, d se hotlraei d
veacul al patrulea, plni la Clilton; Minun .. tl .au la Legen- restaureze casa domneascl dela inceputul veacului al optspre·
deie lui Cristos şi 1 .. scriitorii romini de azi cari le·au tradus, zectlea, cu sf.t de c1rţi de artă şi de învăţaţi şi meşteri priee·
e mult, e adincul Url fund al altor civiliuţii, Dar În ele se puţi, mi-aduc .minte e prim1vat:, con acul din fal1, unde
vede o leglturl care nu s'a rupt, cu acea lume tainic1 dtla locuia pe· .. tunci familia Bibtscu, se acoperia de sus pin. jo
mianoapte, şi ne p.re bine c putem glndi l; ea, sllnd de perde.u. unor trandafiri aglţltori, nii In luna Mi c
de depute inaintu Sdmei L.gerlof indrcat1 de ani şi de o draperie de purpură. Dincolo ruina, cu singurele couri
daruri, Inalte italiene ieşite din aooperi �. dnta ca din ni �te tulnice
www.dacoromanica.ro
,.,
B O A B E D E G R A U
ale pustiului. Am avut totdeauna fiori inaintea acestei revăr- minunea sl adud În Iad pe strămoşul ei, care
'
aşteptase in
slri de dnge, in plimbările mele studenţeşti pe un drum mânăstirea iustiniani de unde Moi se adusese Tablele Legii,
bltut pe lcele vremuri, de dinainte de rizboiu, de cltre foarte peste 2;5 de l. El are acea triituri gânditoare şi pUţin
puţni. Dupi ce Palatul S'l Inălţll t In vethea stdludre, a fost tristă, care pard intrtvede, cu douăzed şi opt de ani mai
ca o rană are s'a Jnthis şi trandafirii roii n'lu mai înflorit. de vreme, sfârşitul firă nădejde pentru el şi ai sii. Dad va
Ei s'au schimbat pte in porumbeii cari se rotesc peste turle, fi riditat intr'adevăr vreodată in rândul sfinli1or, chipul care
gungurind prerafaelit In cerul Inalt. va trebui inveşnidt şi Ucut iConă va trebui să fie, nu cel
Anul acnta aşedmintele br1ntoveneşti, intre tare se pls- de Domn in putere şi mărire, d acesta. E un chip care a su-
tre;au viu numele Domnilei Bălap, au avut gindul frumos ferit şi va fi in stare alminteri dec1t oricare altele si asculte
Const;n!În Brâncovunu şi spiţa lui
al unei upozilii de lmintire. Mulli colecţionari s'au gribit suferinlll şi s'o duel pe umeri, pentru clpltarea mingiierii
si conlucrue. Sudn; aşezării a fost incredinţată râvnei şi pâni la Jeţul Celui Prea-Inalt.
iscusinţei tinere ; d-lui Em Vârtosu. Ceea te a izbutit d-sa s Intr'o vitrină se găseşte jurnalul Jui Constantin BrâncO-
Infiripeze şi arate, timp de o luni, unui Bucureşti uimit, e veanu, scris de mâna lui. Ioan Românul traducea pe la 16�B
vrednic de cea m bună recunoaştere. Sala cea mue a Arhi- di n italienqte alendare cu prevederi ale astrologilor, potri-
velor Statului s'a 1mboglţit de artl şi de motive brâncove- vite pentru !ările noastre. Domnul le lua cu sine şi fltea in-
neşti. semnirÎ pe foile albe despre tot ce i se părea vrednic sl fie
In fund şi urmărind pe oaspe dela intrare, regal in rama păstrat. Manuscrisul cel Ură preţ se găseşte astlzi in stăpă-
lui de aur, intâmpinl lnsuşi Domnitorul dela 1700. Tabloul nirea Principelui C. Baarab-Br;ncoveanu. Insemnările de
e ( copie, destul de bunl, după portretul ducoperit anul aici au mai folosit odată cronitarilor contimporani, ca să-şi
trecut de Marcu Beu la Muntele Sinai şi aplrui pentru in- scrie cronicile lor. Asllzi SIlim inaintea lor, cu obrazul lipit
t;ia oară In colori In , Bo;be de gr;u 1. O reproducere fotO- de geam şi cu ochi aburiţi Url pricinl, ca să buchisim scrisul
grafiat;, În mărime apr�pe n;tural�, a fost diruitl de re- cel frumos şi ferit uneori in criptograme tainice. Viaţa de
vi �11 Academiei Rom;ne. Pri ncipesa Marta Bibescu a făcut atunci ;pare de-avalma, cu mărunţişuriie de fiecare zi sau cu
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A
""
episoade cre deschid �ri temute. Iatl eiteva pilde din 165, li cu daruri, l Moldov:, la nunt: lu bocudea Dumitraşco.
cu un a Înainte ca un meşter, poate tnnsilvlnean, ştiutor Tot Intr'aceast zi au venit Vtisari de la Odriu " Adria-
de latineşte, sl-i fi lucrat portretul amintit: nopol t.
_ M 1 zile, am luat iarbă de curllenie; şi In altă vitrină e semnul puteri i plm5nteşti, vestita sabie
Mai 4 zile, Joi, am Ibat slnge. de Damasc, impodobită cu rubine şi peruzele. Apoi icoane,
Mai 8 zile, Luni, am purces d Bucureşti la Obileşti; şi cum e tripticul pictat pe cri st şi care insole: pe Domn
Mai 9 :ile, Mafii, am ajunsu. ca un paradis În toate dlltoriil e lui, sfeşnice ,i di scuri, chivote
Chivote (Mlnlstiru Hurui), leglturi de clrti, discuri, potire brlncoveneşti
Mai 13 zile, Slmbltl, am luat la Obilqti seama oilor. Şi
am scos şi o mbea despre stinga.
.
M:i 20 ule, Sâmbltl, au venit sol de la Moldova pohtin-
du-ne la nunta lu Dumitru bocudea (cripeognml).
M 2: rie, :m purces la Bucurqti, ,i am :jun,
Mai 23 ul e, Marii.
Mai :5 riie, Joi, :m trimis pe Ianache Vldrescul aga, sol,
li cărli, odoare de tot felul şi mireazmă brâncoveneascl. In
a:ela timp Academia Românl, la acela indemn, Intocmise
o expoziţie proprie, in lolul ei, de scris şi tipar br�nco­
venesc. Din amlndoul Constantin Brlncoveanu se Îmlţ
Inaintea oamenilor de astlzi c un mare Voevod, ·titor de
atlI şi incepltor a unei vremi de inflorire Ind neajunl a
g.lndului şi a gustului românesc.
Turi sm, sport, educaţie fjzic ă
CU UNDIŢA. - Aşa se chiamă noua carte a d-Iui 1. A.
Britescu-Voineşti. (_Cartea Româneasc, 46 lei). E un mic
tratat de pescuit şi l-am deschis cu oare!are fior. Putea sl fie
pentru literatura noastrl un alt Psevdoknegetikos. E intr'o
privinţă mai mult şi Intr'o privi nl mai puţin, dar nici­
odatl acelaş lucru.
E mai mult, pentrucI, spre deosebire de Odobescu, d_1
Britescu-Voine,ti nu scrie o prefaţă la vreo carte de pri­
ettn, unde erudiţia ,i arta scriitorului ar putea ingldui acele
libertăţi Ce ne-au dlruit cu una din cele mai cuacteris­
tice creaţii ale literaturii rom lne. D-I Brlttscu-Voineşti nu
dl un fals tratat, c însuşi tratatul. Ceva din usclciunea
didacticI a genului nu putea lipsi. Sunt p�gini intregi care
Itebuiau să fie simple lectii, ajulate chiar cu figuri, �) şi b),
ca să fie căt mai intuitive. Cuprinsul a iqit astfel m:Î
inchis in sine �i mai temeinic. Poate mai mult inel. O Ia­
turl polemică şi apologctici aprinde teltul de cdura unei
credinle. Scriitorul discret, care !rebuia d se ascundi in
vum"ntul cine ştie cărui erou nedreptăţit de nuvelă ca s1
poatl răsufla impotriva unei proaste deprinderi sociale, aici
atad dtadreptul şi cu undiţa in mânl are vitejii neaşteptate.
Avem ca o blnuială ci am pierdut în el un propagandist şi
un reformator pe care literatura l-a acoperit sub vlluri le­
ciorelnice, latl o pild�. Dacă n'aş spune ci e luată din
tncheierea atestei cirticele de 150 de pagini şi n'ar avea
citeva Intorslturi cunoscute, anevoe ar putea să creadl
cineva, din violenţa tonului, că e vorba de o scriere a lui
Brltescu-Voi neşti:
www.dacoromanica.ro
B O A B E D E G R A U
, AlUnci ce e de Ucut ?
Nu :tiu ce veţi face dumneavoastd. Dar eu în aşteptaru
legii, a adopt3rij mburilor propuse şi mai ales a modific3rii
moravurilor noastre, am s3 fac singurul lucru care îmi st3
in putinţ3: am 51 prescriu sancţiuni morale impotriva ace­
lora cari, dupl toate cele ce am arltat pinl acum, vor
continua sl ajute opera de secltuire a apflor noastre.
Ala dar:
Acei cari Intrebuinţuu explosibile, otrlvuri, abateri de
ap1, pentru prinderea pe,tilor, sunt nişte baditi ordinari.
Militarul, preotul, invlţltorul, omul politic, jandarmul,
funcţionarul de orice categorie, care, când i se oferl p3strlvi
nu se internud de modul cum au fost pescuili, e o s«d­
turd; iar dad ii primeşte In tot timpul când pescuitul e
inchi s, sau cu toate d ştie cl :u fost pescuip cu mijloace
prohibite şi nu ia mburi contra braconierului, e un /ied/os.
Judedtorul, care adnd de judecat pe un braconier, care
a pescuit In timp prohibit, sau cu mijloace nepermise, nu-i
aplic3 o pedeapd aspră, e o stcdturd; iar dad. blândelea lui
se datoreşte faplUlui că braconierul ii procurl din c;nd in
c;nd peşti, e o canale ••
E bine d se incheie aci, at�t înşirarea probabilă a vino­
vaţilor elt şi pagina. Ne ingrozim unde ar fi putut altminteri
ajunge marele reprezentant al bunlt3!ii in literatura rom;n3.
Şi ne g;ndim, noi cari nu suntem pescari şi treclnd in
susul unei ape de munte ne-am bucurat numai de sv;c­
niru argintie a phtr3vilor peste pietre, Url să-i tratăm cu
• muşte t sau cu alte momeli de prins, ce-ar fi fost dad
toat1 aceastA indignare moral1 ar fi plecat, nu din interesul ca
apele d nu fie sedtuile ,i pescarul, indigen sau internaţional,
atras pentru propaganda În strllin3late a frumuselei prive­
Ii �tilor şi a omeniei locuitorilor 11rii, d-şi gbeasd prada pof­
titA, ci numai din dragO$tu fall de nişte vietăţi si nguralce şi
strine cu totul nou3"dragO$IU dlsi nteresatl proplv�duit1
de Maiorescu adt la �edinţele ' Junimei . dt �i la lecţiile
de fil osofie dela universitate ?
' Cu undiţa , e mai pUlin dedt Psevdokinegetiko prin
inslş aeeastl aproape excrescenl1 tehnică a lucdrii. Pescu­
itul trebue s1 aibl şi ceva in sine, care, Udndu-I m puţin
eroic dedt v;natul, li ia In acelaJ timp din putinlde unei
insufletiri p prducrlri poetice, atlt de dese di ncolo. Ca o
dovadl stranie stl faptul el In aceste pagini despre v�natuJ
cu undila cde mai frumoase pasagii sunt cu amintiri din
v1natul cu puşu. Ascultaţi p nu credeti cl dC m opresc
anume acolo unde ml oprec urmăresc vreun efect. E numai
ca s1 adt eSt de m;ut poate fi robia literatului faţi de a­
ceasll patimA a apei, dacă scapl uneori �i apropieri le care
m: fAmgustatfrumuselea cadrului in ure se petrece v;­
năto;rea, cu rbărituri trandafirii, cu apusuri îns;ngerate, cu
cântecul greerilor ,i pulberea argintie din nopţile cu lun3
plinA. ştiu ce prilejuri ili ofer1 vân1toarea de a vedea pei­
sagii de neuitat, colluri Indntltoare de naturl cu variatele
ei vestminte dupl anotimpuri. Da, vlnltoarea e de netăglduit
un bogat hvor de plăcere; dar farmecele pescuitului plstd-
vuluÎ cu musca sunt mult mai mari 1.
Sunt paugii preţioase, mai mult dedt pentru subiect in
sine, pentru descoperirea unor date bio şi bibliografice, pe
care istoricii literaturii le vor transcrie cu indntare pe fi­
şde lor. Iatl, ca o pildl, BeneU povestirii • Cliltorului fi
şade bine cu drumul., Sunt pasagii de entusiasm şi de re­
voll1, cum s'a vlzut din citate. Şi sunt mai ales )ntenlile
�i cuprinsul drtii, pe care o aJez intre pUţinele de drume
!
ie
practic1, In11ţată deodatl prin prutigiul de mare scriitor al
autorului. Ea aduce un capitol, de aer proaspl! ,i de izvoare
de munte, din acea Carte a Apelor pe care ne-o dorim p
a clrei lipsl o sim1im mai ain după Cartea Munlilor de
Bucura Dumbuv3,
www.dacoromanica.ro
St i mat e Do mn u l e Abon at.
Cu numărul 12, revista l unară BOABE DE GRÂU îşi încheie patru
ani de apari1ie neintreruptă.
Ca orice publica1ie de cultură, revista noastră are de l uptat cu greuta1i
materiale nenumărate, datarite pe de o parte dorinjei neschimbate de
a pune la indemâna cetitorilor o publica1ie cu material bine ales şi
prezintată in conditiuni tipografice cu totul deosebite şi pe de altă parte
din cauza numeroaselor abonamente din trecut care au rămas neachitate.
Din această cauză suntem nevoiti a vă anunta, că Începând dela
N-rul 1/1934 revista nu va mai fi expediată decât persoanelor care
pănă la 1 Martie cor. îşi vor fi achitat toate datoriile din trecut şi
abonamentul pe anul care incepe.
Abonamentele se fac numai pe un an întreg sau pe iumăta;c de an
(1 -6 sau 7 -12), i ar costul lor rămâne ca şi in trecut :

Pe un an
I n s t r ă i n ă t a t e
. . lei 280 Pe un an . . . . . . . . . . 480
Pe şase l uni . . . . . . . . lei 140 Pe şase l uni . . . . . . 240
şi se achită anticipat prin mandat poştal pe adresa :
CASI ERUL I MPRI MERI EI NAŢI ONALE
Cal ea Şerban-Vodă Nr. 133, Bucureşti V
pe cuponul mandatului făcându-se menjiunea «abonament la BOABE
DE GRÂU pe anul . :, cu arătarea cl ară a numel ui şi adresei.
incredintati că veti binevoi a acorda şi pe viitor sprij i nul O-voastră
pretios acestei reviste, prin reinoirea abonamentului pe 1 934, vă rugăm
să primiti. Stimate Domnule Abonat, mul tumiril e noastre cele mai alese.
C. 3
1
. M. o. , Intprhncr!a Nailon_Ii .
C u t o a t ă s t i m a
BOABE DE GRÂU
www.dacoromanica.ro
Sesteq dela Traian, rellers Podul peste Dunăre Sesteq cela Tuian, rnltr, Victorie incoronind un trofeu
CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE
Primele colecţii numismatice la noi. Deşi România astăzi. Monetăriile imperiului roman şi ale celui
este una dintre ţările cele mai bogate în monete bizantin au bătut în diferite rânduri monete mari
antice şi medievale, colecţionarea acestor monu- de aur şi de argint. pe care împăraţii le distri­
mente culturale ale trecutului n'a Început la noi buiau la ocazii solemne personagiilor importante.
decât foarte târziu. in apropierea anului 1830. Aceste monete de mărimi neobişnuite nu cir­
Aceasta pare cu atât mai curios, cu cât in toate culau in comerţ, ci se purtau ca podoabe, prinse
timpurile poporul nostru -indiferent de clasă so- în rare bogate de aur sau având numai toarte
oală -a manifestat un fel de interes mistic faţă de din acest metal. Astfel de medalioane antice s'au
banii vechi, întrebuinţându-i În special ca exvoturi, găsit şi la noi; un tezaur unic compus din 14
în formă de salbe, ce se atârnau Ia icoanele Maicii piese de aur, din cele mai mari ce s'au bătut
Domnului sau ale altor personagii sfinte. vreodată, s'a descoperit În 1797 la Şimleul Sil-
De asemenea, utili-
.
vaniei şi au fost depuse
zarea monetelor vechi
în Muzeul imperial din
ca podoabe a fost tot- Viena l). Ccnform tra-
deauna obişnuită la noi. tatului de pace deja
Afară de cercei şi brl- Saint Germain (1919)
ţări, se făceau din ele ele ar fi trtbuit să
colane, iar piesele mai
t rea c ă În posesiunea
frumoase. de aur ori noastră, dar până asdlzi
de argint, se prindeau
n'am reuşit să le recu-
in rare de aur, Îm- perăm.
podobite cu p i e t r e
In timpurile ma i
scumpe, şi serveau ca noui, începând cu vea-
br
0�e:r ;�1�
o
:�

� ��u


I-
i;�
'
te
a
�i�
nete vechi Încrustate în
centrul şi apusul Eu-
pereţii vaselor sau pa- ropei piese mari de
harelor de metal, ori argint de câte 2, 3, 4,
intercalate În coliere 6 şi 10 taleri şi piese
scumpei foarteadeseori mari de aur de câte
se confecţionau din ast- 2, 5 şi 10 ducaţi, care
fel de monete butoni de asemenea nu cir-
de manşete. De altfel culau în c o m e r ţ, ci
şi astăzi monetele vechi erau bătute În m o d
împodobesc adeseori special spre a fi Între-
a c e l e de cravată sau buinţate ca podoabe.
lanţurile ceasornicelor La noi, de asemenea,
de buzunar; cele de piesele de aur de 25 şi
aur şi de argint sunt de 50 lei, bătute cu 0-
;i�t�: �
i
re����
a
t�c��
Medalion de aur dela implratul Valtns (Şi mItuI Silvaniei)
�a��l
j
��
i
��)
i
���
e1
i�
state in câmpul monetei şi servesc ca bijuterii. amintirea incoronării regelui Ferdinand 1 şi a reginei
De altă parte, în toate timpurile s'au bătut mo-
nete de tipuri şi mărimi speciale, spre a servi ca
1
) Const. Moisi l, Comori arheologice din Romania Mare in
obiecte de podoabă şi obiceiul acesta persistă şi • Cronica Numismatic3 şi arheologicl l III (1922) p. I urm.
www.dacoromanica.ro
B O A B E D E G R
Â
U
Maria (emise in 1927), sunt Iătăreţe şi subţiri şi din­
tr'un aur foarte galben, spre a putea servi ca podoabe.
In acelaş scop au servit mult timp la Români mone­
tele austriace de aur de 5 sau 10 ducaţi, numite flefţi.,
sau cele ruseşti de 10 şi chiar 30 de roble, ca şi cele
turceşti asemănătoare ca formă şi mărime. O specie
de monete de aur şi de argint, fabricate in mod spe­
cial spre a servi ca podoabe şi care s'au intrebuinţat
mult la noi, au fost cele cu Sf. Gheorghe, patronul
călăreţilor (S. Georgius equitum patronus), bătute
in monetăriile ungureşti şi austriace.
Inceputurile colecţionării de monete vechi În
scop ştiinţific apar
În acelaş t i m p in
toate ţinuturile ro­
mâneşti. Ele se da­
t o r e s c putercii
mişcări de renaştere
culturală, care s' a
manifestat la noi în
primele decade ale
veacului al XIX-lea.
Odată cu ocupaţia militară rusească din 1828-
1834 cercul colecţionarilor din Bucureşti s'a mărit
cu câţiva ofiţeri ruşi, cari erau şi ei pasionaţi pentru
monetele vechi. Astfel era Vladimir de Blarenberg,
fiul unui mare arheolog şi cumnat al marelui ban
M. Ghica; Karneef, care cât timp a stat în ţară şi-a
strâns o frumoasă colecţie de manete antIce, mai
ales din vechea aşezare romană dela Celei şi cu
concursul marelui voric Alex. Filipescu; în sfârşit
Nic. Mavrw, directorul general al carantinelor,
care, fiind obligat prin atribuţiile acestei funcţiuni
să viziteze foarte adeseori localităţile de pe amân·
două malurile Du­
nării, a putut să-şi
formeze În s c u r t
timp cea mai bogată
f!c�:
i
���is�:ti�;
din toată ţara 1).
Şi catalogul colec­
ţieI lui Mavrus ni
s'a păstrat; el poartă
titlul Catalogul me­
daliilor Mavrus şi
are trei p ăr ţ i : 1.
Monete din diferite
ţări (Attica, Egina,
regi şi oraşe-din Ma·
cedonia, regi din Si­
ria, oraşe din Iliria,
regi din Egipt). 2.
Familiile romane. 3.
Impăraţii romani 1).
In Ţara Româ­
nească c e l dintâiu
colecţionar mai in­
semnat a fost ma­
rele ban Mi h a i l
G h i c a, care în
preajma anului 1830
era unul dintre cei
mai pasionaţi ama­
tori de antichităţi de
aci. EI işi formase
o colecţie de mo­
nete antice, com­
pusă mai ales din
piese bătute de ora­
şele vechi greceşti
de pe ţărmul Mării
Negre. Catalogul a­
cestei colecţii n s' a
p1strat; el poartă in­
teresantul titlu: Mes
Medalion de aur dela COMtan
\
iu II (Simleul Silvaniei)
Dar Mavrus n'a
desfăşurat numai o
activitate de colec­
ţionar. Stabilindu-se
definitiv în ţ a r ă,
după plecarea Ruşi­
lor, el a devenit un
ma r e îndrumător,
atât in arheologie,
cât şi în numisma­
loisirs ou amusemens numismatiques, ou de<cription
d'une serie de medailles antiques grecques el co­
loniales romaines. Cuprindea in t o t a I 556 de
piese 1).
In acelaş timp cu banul Ghica se indeletniceau
cu adunarea monetelor antice amatori c doctorul
Ioan Rasti, care-

i formase o colecţie de vreo 200
de piese greceşti; marele vornic Alex. Filipescu,
vornicul Alex. Nenciulescu şi un Geanoglu, despre
care nu avem informaţii mai precise 2).
1) Odobescu, Open complete, Il! (ed. 1908), p. 2I?; Moisil
Const., Coluţia de manete a marelui ban Mihail Ghica in
• Cronica Numismatică şi Arheologică 1, VII (1927), p. '1.
t Virtou Em., Gloşd numismaticd in • Bulelinul Soc. Num.
Rom.', XXI (1926), p. 19.
tică. Ioan Ghica ni-l arată consacrând o zi pe săptă­
mână spre a lucra cu prietenii săi arheologi şi numis­
maţi. Primii săi colaboratori au fost Aug. Treb.
Laurian şi Cezar Bolliac; mai târziu D. Berindei,
D. A. Sturdza, M. C. Sutzu şi Alex. Odobescu a).
Dintre aceştia s'au ocupat în mod special cu nu­
mismatica BoIliac, Sturdza şi Sutzu.
de �

r:�ţi
;n��ir�!�s!��
r
j�� �i ��
m
�r

�t
g
�'
teroic pentru promovarea studiilor de numismatică.
1) Ghica Ioan, Scrisori, III (Ed. 1914), p. 383; Moisil Const.,
D. A. SWrdza li nlmismatica româneascd in t Buletinul Soc •
Num. Rom_ t, XI (1914), p. 42 um.
') Se află in 2rhiva d-lui prof. Dr. 1. CantacuzÎno.
') Ghita, f. c.
www.dacoromanica.ro
CONST. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC A ACADEMIEI ROMÂNE
7°7
I Moldova primul colec�ionar de monete vechi
a fost profesorul G. Seu/eseu. Şi el a dat atenţie
nu numai monetelor, dar şi celorlalte monumente
antice. Se pare chiar că este cel dintâiu care a
făcut săpături arheologice în Moldova.
Colecţia sa de monete cuprindea monete antice
Medalion de aur dela Graţian
(Şimleul Silvaniei)
şi medievale ce au circulat în această ţar1 şi pe care
el le�a grupat în următoarele categorii: 1. Monete
daciene (provincia Dacia, romane republicane, mo­
nete pontice: Istria, Callatia, Tomis). 2. Monete
BrOjI cu medalia de aur a lui Brincovunu
(Coleqia Aşedmi ntelor Br1ncovene"ti)
romane proprii (adică ale împăraţilor romani). 3.
Monete romano-bizantine. 4. Monete moldo-ro­
mâne (moldoveneşti şi ale ocupaţiei ruseşti dintre
I7�I774)·
O parte din monetele sale au fost publicate în
planşe separate sau anexate la studiile lui Seu­
lescu 1).
Un alt amator numismat moldovean contimporan
a fost G. Beldiman, a cărui activitate însă nu o
cunoaştem de ajuns. Tot astfel nu avem informaţii
suficiente nici despre colonelul Ba4 din Galaţi,
care de asemenea se ocupa atunci cu adunarea
de monete antice.
Şi la Românii din Ardeal şi din Banat apar
Medalion de aur dela Maximian Hercule
(Şimleul Silvaniei)
primii colecţionari de monete vechi tot in preajma
anului 183°' O colecţie mai mare reuşise s1 strângă
protopopul Nicolae Stoica din Mehadia, despre
care un contimporan spune că ( s'a sârguit din
tinereţele sale a aduna bani vechi, mai vârtos
romaneşti (romani), de cari atâţia au şi adunat,
săpaţi În ţinutul Mehadiei, câţi nime dintre Români
BtoP CI medalia de argint a lui BrinCQveanu
(Colecţia Principuei Marta Bibescu)
I
nici are, nici va avea ocasion să adune . 2). De sigur
') eL Dtseriert iuoricd I«Irajic6 a cdd/i Capul BoviJ
(t837). V. şi t Albina . din Ia�i acelaş an.
,) Bojinci, Antiede Romani/or, p. 198 n.
www.dacoromanica.ro
7""
B O A B E D E G R Â U
Însă că şi in alte regiuni din Ardeal şi Banat, unde
au fost centre antice importante. existau colecţii
de monete, deşi poate nu atât de bogate ca cea a
protopopului din Mehadia.
rândurile intelectualilor noştri pătrunsese Înţe­
legerea şi intere�ul pen
,
tru monetele vec�i şi
,

ele Începuseră a fI apreciate cu oarecare Simpatie.
Dar pentru numismatica românească importanţa
capitală a avut-o mişcarea pe care
au provocat-o coJecţionarii şi a­
matorii din Bucureşti, deoarece
aceştia au reuşit nu numai să
creeze colecţii mari, ci şi să im­
prime indeletnicirii lor un ca­
racter ştiinţific.
Pied venelÎani de 10 techini aur (G�urită pentru salbă}
Colecţia Statului şi colecţia Aca­
demiei Române. Printr'un act de
donaţie datat din Bucureşti 24
Ianuarie 1862 -ziua când s'a În­
trunit sub Cuza Vodă primul Par­
lament al R:mâniei -generalul
Nic. Mavrus dăruia Statului în­
treagă colecţia de obiecte arheo­
logice şi de monete antice, pe
care şi-o formase până atunci. Prin
De asemenea, unele muzee, ca de pildă Muzeul
Brukenthal din Sibiu, şi unii nobili străini, posedau
şi ei astfel de colecţii, unele destul de importante,
Brllar� de monete de argint -dinari -romane
«publicane (Cla)
dar ele n'au avut nicio influenţă asupra mişcării
numismatice româneşti.
In schimb, unui intelectual român
din Banat i se datoJreşte prima lucrare
de sintezl asupra numismaticei şi me­
trologiei antice. In cartea lui Damaschin
T. Bojincă intitulată � Anticele Romani­
lor . şi publicată la Buda in 1832, se
află capitole întregi consacrate acestor
discipline ştiinţifice şi care sunt primele
expuneri de acest fel În limba româ­
nească 1).
Aceste manifestări ce le constatăm
în toate ţinuturile româneşti în ju­
rul anului 1830 faţă de monumentele
monetare, sunt dovezi evidente că în
') Moisil Const., Din IncepuWrile numilmaticei româneşti in
_Buletinul Soc. Num. Rom .• , XXV-XXVI(l93G1931), p. 12.
aceasla el punea bazele actualului Muzeu Na�io­
nal de Antichillţi, care, după ce s'a completat cu
colecţiile mai vechi ce se păstrau la Colegiul Sf.
Br1larl de monete de argint -dinari -romane
republicane (reversul)
Sava, a fost organizat în 1864 ca o instituţie deose­
bitl şi instalat apoi în localul Universităţii de cu-
"Left" austriac dela Leopold 1 (10 ducap aur)
rând construit. Ind dela început însă coleqia de
manete a fost separată de obiectele arheologice
şi a fost îngrijită şi mai departe de Mavrus, aju-
www.dacoromanica.ro
CONST. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE
709
tat de colaboratorul s3u D. A. Sturdza, care-i
devenise şi mai apropiat în urma c3s3toriei sale
cu o nepoat3 a generalului.
Broşl cu o piesi de argint aurit Sf.
Gheorghe (C�eqia d-nei Alex. Florescu)
Când în 1868 Mavrus moare, D. A. Sturdza
îşi ia ca tovadş pe tânărul şi priceputul numismat
M. C. Sutzu, care se căsătorise cu altă nepoată a
generalului, şi de acuma îngrijesc împreună de
colecţia de monete a Statului.
Este interesant de urmărit cum s'au ocupat cei
doi elevi ai lui Mavrus de această colecţie şi cum
o considerau ei în cadrul Muzeului Naţional de
Antichităţi.
num3r de piese din cele mai bune, era depozitată
Într'o casă de fier specială, aşezat3 in cabinetul
directorului muzeului. Cheile acestei case de fier
nu le ţinea directorul, ci un rând il avea D. A.
Sturdza, celălalt rând M. C. Sutzu. Monetele ce se
trimiteau muzeului din descoperirile întâmpl3toare
făcute în ţară sau din cumpărături, se ad3ugau
c.lecţiei. Insuş D. A. Sturdza a imbog3ţit-o cu
colecţia sa proprie de monete antice şi a inceput
s3-i redacteze catalogul. Acesta purta numele de
l Catalogul Cabinetului de Medalii t, ceea ce arată
d intenţia lui Sturdza era să intemeieze pe lângă
Muzeul Naţional de Antichităţi un cabinet numis­
matic, după modelul institutelor de acest fel din
ţările apusene.
Medalion cu portretele Implra!ilor germani (reversul)
Anumite împrejudri au făcut Însă ca această
intenţÎe să nu se poată realiza decât mult mai
târziu şi in cadrul Academiei Române.
De altfel, după moartea lui Mavrus numismatica
antică a fost acaparată de un alt elev şi colaborator
al său, Cezar Bolliac, care devenise membru al
• comitetului arheologic •. Bărbat foarte inteligent,
dar superficial, politician rafinat şi nu prea scrupulos,
Bolliac nu era bine văzut de dtre cei doi conserva­
tori ai colecţiei monetare a Statului, iar studiile şi
cercetările ce făcea în domeniul numismaticei şi le
Medalion cu portretele Implraţilor germani (ft)
publica in ziarul său . Trompeta Carpaţilor., n.
(ColeCţie parliculad)
le inspira acestora destulă Încredere
1
). De altă
Colecţia de monete, care cu ocazia ocupaţiei 1) Articolele lui Bolliac cu privire la numismatid S'3U
militare austriace din 1854 fusese despuiat3 de un publicat În ' Trompeta CarpaliJor . din anii 1869-187l. Tot
www.dacoromanica.ro
7'.
B O A B E D E G R A U
parte, comerţul ce făcea Balliac cu monetele vechi,
ce le aduna din toate părţile ţării şi de peste
Dunăre. îi nemulţumia, deoarece, după părerea
lor, acele monete trebuiau să intre în colecţia
Statului. De aceea atât D. A. Sturdza cât şi M. C.
Sutzu s'au ţinut tot timpul În rezervă faţă de acti-
Nicolae Mvr$
vitatea lui Balliac şi n'au manifestat niciun fel de
simpatie faţl de achiziţiile, destul de reduse. ce
Ucea acesta pentru colecţia Statului.
Poate şi din această caută D. A. Sturdza a pă­
răsit cu totul numismatica antică şi s'a consacrat
de acum inainte numai coleqionării şi studiului
monetelor vechi româneşti. TOl pentru motivele
acestea, după ce a fost ales in 1871 membru al
Societăţii Academice Române, s'a devotat cu tot
sufletul acestei societă�i şi s'a hotărît să organizeze
În cadrul ei cabinetul de medalii ce-l proiectase.
Incă mai de muie D. A. Sturdza Îşi formase pe
lângă colecţia sa de monete antice, pe care a dăruit-o
Muzeului Na�ional de Antichităţi, şi o colecţie de
monete vechi româneşti. Pe baza acestei colecţii a
publicat el in 1872. studiul Întitulat Uebersicht der
Miinzen und Medaillen des Fiirstentums Romanien
(Moldau und Walachei) în revista t Numisma­
tische Zeitschrift . din Viena 1).
Completând această colecţie prin numeroase piese
strânse ulterior, D. A. Sturdza o dăruieşte în 1876
Societlţii Academice, devenitl câţiva ani în urml
Academia Românl. Colecţia cuprindea atunci 450
aici ini ;est membru al comitetului arheolo!ic l publicat doi
ani de-arlndul un lnUn\ de v;nure a coleCţiei sae numisma­
tic, pentru care tiplri o serie de 10 plarqe cu titlul : f Cabinet
de medalii Bolliac .
') Aplruti �iin ediţie Spaut! la 1874.
de piese şi donatorul susţinea d ( Întrece prin
avuţia ei pe toate cele cunoscute până acum •.
Iar secretarul general al societăţii, G. Sion, accentua
că prin darul său D. A. Sturdza « a lărgit cercul
importanţei societ1ţii prin nestimata colecţiune a
monetelor şi medaliilor române; această frmoasă
ach�iţiune deschide o poartă nouă pentru seCţiunea
istorică, pe care d-I Sturdza a ilustrat-o, şi un
fericit inceput de muzeu arheologic, care va adăuga
importanţa societăţii .
t
).
Aprecierea ultimă a lui G. Sion probează că
existau academicieni, cari nu-şi dădeau destul de
bine seaml de intenţia lui D. A. Sturdza. Căci
o colecţie de monete şi medalii româneşti nu putea
forma baza unui muzeu arheologic, ci numai a
unui cabinet numismatic, pe care donatorul de
mult urmlria să-I Înfiinţeze.
In orice caz D. A. Sturdza a format o nouă mare
colecţie numismatică in Bucureşti, pe lângă cea
mai Înaltă instituţie culturală a ţării, Academia
Românl. Această colecţie de monete şi medalii
româneşti era o demn1 tovarăşă a colecţiei de
monete antice pe care o dlduse Statului generalul
M
C:t: J���
r
�O
s
l���� �� ���a1�t:�
t
!��i�ţV�
asemln1toare: a Academiei Române se imbogl­
ţeşte mereu prin cumpărături făcute de D. A.
CenT Bolliac
Sturdza, de administraţia Academiei şi prin donaţii
de tot felul; a Statului prin achiziţiile făcute de M.
C. Sutzu şi de directorii Muzeului Naţional de
*) Cf. I Analele Academiei Rom�ne-DEsbatcri t, 17 (1876),
P· 75·
www.dacoromanica.ro
CONST. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE 7
"
Antichităţi. In privinţa achiziţiilor s'a stabilit o
inţelegere Între cele două instituţii care păstrau
colecţiile: Academia Română trimitea Muzeului
toate monetele antice pe care le achiziţiona, iar
Muzeul la rândul lui trimitea Academiei monetele
şi medaliile româneşti ce obţinea.
Dar cele două colecţii aveau şi o altă notă co­
mună: erau nişte colecţii închise, al căror material
nu era pus la dispoziţia cercetătorilor sau amatorilor,
ci putea fi utili2at numai de conservatorii colecţiilor.
De aceea, multă vreme acest material numismatic,
atât de important şi de valoros, n'a putut contribui
la propăşirea ştiinţei noastre numismatice, decât
in măsura în care a fost utilizat de către D. A.
Sturd2a şi M. C. Sutzu pentru studiile lor 1).
Este adevărat că aceşti doi numismaţi au desvoltat
o activitate ştiinţifică destul de Întinsă, dar ea n'a
putut fi continuă. Căci D. A. Sturdu devenind
un mare om politic

i ocupând În diferite rânduri
demnităţile cele mal Înalte în Stat, nu s'a mai
putut ocupa decât prea puţin de numismatică �i
s'a mulţumit să Îmbogăţească necontenit colecţia
Academiei. Publicaţiile sale numismatice, atât de
apreciate, se opresc în 18g3, dar achiziţiile de
monete şi medalii pentru colecţia Academiei con­
tinuă cu atât mai mare sârguinţă c cât autoritatea
şi prestigiul său deveniau mai preponderente. Nu
numai ministerele şi celelalte autorităţi ale Starului
D. A. Sturdu
se Întrec să trimită pentru colecţia Academiei mo-
1) Lucr1ril e ce a mai publicat D. A. Sturdu in domeniul
numismaticei sune: Memariu asupra numismalicei ramâne in
• Columna lui Traian . din 1877 şi in , Analele Societăţii
Academice . tom. X (1878); Numismatica Română, conferinţ",
nerele şi medaliiJe ce se emiteau ori se descoperiau,
dar şi persoanele particulare din toate regiunile
ţării şi din ţinuturile româneşti subjugate se gră­
bîră să contribuie la Îmbogăţirea ei.
D. A. Srurdza a creiat la Academia Română şi o
bibliotecă numismatică. Incă in 18n şi 1878 Ioan
M. C. Sutzu
Ghica dăruise în acest scop mai multe opere fun­
damentale (Mionet, Eckel, Cohen, etc.). Numărul
lor a fost completat de Sturdza prin alte lucrări de
specialitate şi prin procurarea revistelor mai În­
semnate numismatice.
La rândul său M. C. Sutzu a început să desvolte
dela 1884 . foarte bogată activitate ştiinţifică, pu­
blicând, mai ales în revistele străine de specialitate,
studii foarte apreciate asupra numismaticii şi me­
trologiei antice. Deşi a ocupat şi el situaţii Înalte,
ca cea de director general al paştelor sau de gu­
vernator al Băncii Naţionale, a avut timp destul
In , ConvorbirÎ Lilerare I dÎn 1678; Bibliografia numismatic"
române in . ADualtie Sociellţii Academice . tom. XI (1879);
Nauă dexopen'ri numismarice românqri in I Analele Academiei
Romane. tom. VIII (1885) �i privirea general" asupra mo­
netelor Domnilor moldoveni şi munteni în I Etymologicum
magnum Romaniae ., cudntul ban (III, 1893, col. :428 urm.).
Primele publicaţii ale lui M. C. Sut%U au fost: ttalaM
pondtrau) primitifs el lingou manetairu în • Revi�ta pentru
istorie, arheologie �i filologie . II (1884); Introduction d I'tlude
dn monnaies d! fItalie allique in • Rtvue Numismatique .
din 1887 şi 188g; Noulelles ruherche': Jur les on'fines el les
rapports de quelqU!S poidl antiquu (idem 1895); trude sur
les monnaies impin·ales romaines (idem 1899); Poid$ el man­
naiu de Tomis in I Mtmoires du Congres interna\. de nu­
mismatique ' 190.
www.dacoromanica.ro
,,,
B O A B E D E G R A U
să nu-şi Întrerupă activitatea numismatică. Colec�ia
Statulu ... al cărei conservator era, nu s'a îmbogăţit
Însă atât de mult ca a Academiei Române, deoarece
nu di spunea de un fond pentru achiziţii, iar desco­
peririle Întâmplătoare de monete ce se trimiteau
Stattr de aur dela Filip Il
Muzeului de Antichităţii nu se adăugau totdeaun3
la colectia Statului.
Cei doi erudiţi au Încercat şi să popularizeze
cunoştinţele numismatice, În care scop au inceput
Startr de aur dela Filip II
să ţină conferinţe publice la Ateneul Român in
anul 1878, dar aceste conferinţe n'au avut decât
un rezultat mediocru şi nu s'au continuat în anii
următori.
Staler de argint deli Filip II
Societatea Numismatică Romană. Articolele cu
subiecte numismatice publicate de Bolliac, studiile
şi conferinţele numismatice ale lui D. A. Sturdza
Stater de aur dela Alexandru cel Mare
şi M. C. Suezu au provocat În publicul nostru
intelectual un interes tot mai mare faţă de monetele
vechi şi preocupări faţă de problemele numismatice.
După războiul pentru neatârnare şi după pro­
clamarea regatului aceste preocupări se accentuiază
mai mult şi apar coleqionari şi amatori tot mai
numeroşi cari se pun în legătură cu Academia
Română şi cu Muzeul Naţional de Antichităţi 1).
Acest curent favorabil numismaticii l-a utilizat
un inimos amator şi colecţionar, Al. G. Cantacuzino,
În scopul de a grupa într' o societate pe toţi cei ce se
ocupau la noi cu colecfionarea
,
i studierea monetelor
vechi. Datorită stărumţelor Şl tactului acestui om
de bine au aderat la această ideie nu numai un mare
număr de colecţionari şi amatori din Bucureşti
şi din restul ţării, dar şi cei doi numismaţi recu­
noscuţi, D. A. Sturdza
,i M. C. Sutzu, cum şi
directorul Muzeului Naţional de Antichităţi, ar-
Stater de aur dela Alexandru cel Mare
heologul Gr. Tocilescu. Astfel, prin concursul tu­
turor s'au putut pune bazele Societăţii Numisma­
tice Române la 28 Decemvrie 1903.
Infiinţarea acestei societ3ţi constituia, de sigur,
Stater de argint dela Alexandru cel Mare
un foarte preţios sprijin pentru propăş�rea ştiinţe!
numismatice, căci în primul rând se crelau legătun
mai strânse Între cei ce se interesau de monumen­
tele monetare, iar de altă parte se inlesnia răspân-
Stater de argint dela Alexandru cel Mare
direa cunoştinţelor numi smatice în cercuri mai
largi.
De aceea, ideea lui Al. G. Cantacuzino de a se
publica cu începere dela 1 Ianuarie 1904 un ( Bu­
letin ,. lunar al societăţii, care să cuprindă studii
') In ;uhiva Academiei Române şi a Muuului de Anlichităli
se pte urmlri creşterea continu3, intre anii r878-Igoo, a
trimiterilor de monele vechi �i a ofertelor de cumpărare, de
asemenea cererile 101 mai numeroae de informalii numismatice.
www.dacoromanica.ro
CONST. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROM
Â
NE 7
"
şi informaţii numismatice, a fost bine primită şi ei însă s'a desfăşurat într'un cerc prea restrâns şi
a atras dela început colaborarea unui număr destul din această cauză în 1909 s'a produs o eclipsă, care
de mare de numismaţi şi colecţionari (M. C. Sutzu, i-a intrerupt activitatea, şi societatea era pe punctul
Gr. Tocilescu, W. Knechtel, Dr. G. Severeanu, de a se desfiinţa. t Buletinul t a Încetat de a mai
locot.-colonel G. Iordănescu, D. Panku, căpitan
G. Manolescu).
Prezidenţia societăţii a fost oferită dela 1 Ianuarie
1904 lui M. C. Sutzu care a păstrat-o apoi timp de
30 de ani, iar redactarea � Buletinului . a fost
încredinţată în primul an lui A. G. Cantacuzino,
iar dela 1905 d-Iui Dr. G. Severeanu, care a condus
revista până la 1909.
Stattr de aur dela Lysimac
Pe lângă publicarea � Buletinului », societatea a
organizat în primul an şi conferinţe numismatice
pentru membrii ei. Dar din lipsa unui local po-
Tetradrahm1 dela Lysimac
trivit, ele nu s'au putut ţine decât intr'un număr
redus şi în anii următori au fost părăsite.
De asemenea, societatea a căutat să Încurajeze
arta noastră medalistică prin baterea de medalii
Tetradrahm3 din Thasos
comemorative pentru Domnitorii români mai în­
semnaţi, pentru societăţi şi pentru persoane distinse.
Aceste medalii însă au fost comandate în străinătate
şi executate de către artişti străini, din care cauză
arta medalistică românească n'a tras mare folos
Monetă dacă (tip arddean)
apare, intrunirile membrilor nu s'au mai ţinut,
cotizaţiile nu s'au mai plătit; frumoasa desvoltare
ce o luase societatea s'a oprit. Se părea el nu-
Monetă dac1 (tip moldovean)
mismatica nu mai poate interesa pe cărturarii noştri
şi că monetele vechi nu mai prezintă nici o atracţie
şi nici un interes pentru ei. Din fericire părerea
Monetă daeJ (tip ollean)
aceasta nu era conformă cu realitatea şi viitorul
acestei ştiinţe era mai �igur decât se părea.
InJiinţarea Cabinetului Numimatic al Academiei
Române. Mişcarea ştiinţifică provocată de Societatea
pe
O�i�m�
o
S�cietatea Numismatiel Română a luat
Monet1 dae1 (tip muntean)
un avânt destul de mare în primii şase ani dela Numismatică Română in primii ani ai activităţii
Înfiinţare şi a dat putinţa să se manifesteze În do- ei a răscolit în sufletul lui D. A. Sturdza vechiul
meniul numismaticii multor specialişti. Activitatea proiect al unui cabinet numismatic şi i-a evidenţiat
www.dacoromanica.ro
7'4 B O A B E D E G R Â U
posibilitatea înfiinţării lui. Traducerea in fapt a
acestui proiect in cadrul Academiei Române era
acum, la 1910, cu mult mai lesnicioasă, deoarece În
primul rând Academia Română poseda o colecţie
foarte bogată de monete vechi româneşti şi de
Monetl dad (tip muntean)
monete medievale străine, cum şi o colecţie com­
pletă a medaliilor româneşti. De altă parte, acum
existau un număr destul de mare de specialişti,
dintre cari se putea recruta atât personalul de con-
Monetă barbarl (tip Thaso)
ducete al viitorului cabinet numismatic, cât şi
cercetătorii cari să studieze materialul monetar.
In sfârşit, D. A. Sturdza ajunsese la o vârstă foarte
Înaintată -se apropia de 8 de ani (născut la
Monctă barbară (tip cu capul lui Ianus)
1833) -şi ţinea' să-şi realizeze proiectul cât mai
era în viaţă. La rândul său, M. C. SUfZU devenise
în 19o9 membru al Academiei Române şi, cum
renunţase la orice alte situaţii, putea să-şi rezerve.
Monetă barbar� (tip Larisu)
t�ată puterea sa de muncă pentru propăşirea ca­
binetului numismatic proiectat.
La toate acestea se adăuga marele interes cultural
ce-I urmăria directorul şi bibliotecarul Academiei
Române, profesorul I. Bianu, de a pune în serviciul
ştiinţei bogatul material numismatic ce se găsia
depus în colecţia acestei institu{ii şi care, deşi se
completa mereu prin achiziţii noui, nu era studiat
de multă vreme nici măcar de întemeietorul colecţiei.
De altfel, d-I I. Bianu se lupta de mult să creieze
in legătură cu Academia Română o serie de insti·
tute ştiinţifice, care să adune şi s3 cerceteze toate
izvoarele necesare pentru studiul limbii şi istoriei
��:t
e

i
��ân
a
e�
e
�:�? ��
n
���i�j;
b
:���:
c
����:
Stater de aur KOEDN (tipul
di narului lui Iunius Bru(us)
catiile româneşti; a adunat şi organizat minunata
colecţie de manuscrise şi documente româneşti şi
a dat cel mai devotat concurs lui D. A. Sturdza
pentru îmbogăţirea preţioasei coleqii de monete
româneşti. Şi după cum biblioteca şi colecţia de
manuscrise şi documente erau puse de mult la
dispoziţia cercetătorilor şi contribuiser1 la publi-
Drahml de argint din Histria (Istria)
carea unor lucrări de cea mai mare importanţă
pentru cunoaşterea limbii şi istoriei noastre, tot
astfel doria să deschidă cât mai curând şi colectia
Monet� de bron: din HiJtria (Islr
i
�)
numismatică, spre a da putinţă specialiştilor să
utilizeze şi monumentele monetare pentru lă­
murirea mai deplină a vieţii şi culturii poporului
nostru in trecut.
Toate aceste motive au determinat pe conducă·
torii Academiei Române să decid3 Înfăptuirea ca­
binetului numismatic În anul 1910.
Dar, fiindcă pentru studiul intregii evoluţii mone­
tare dela noi nu erau suficiente monetele bă-
www.dacoromanica.ro
LLÏO¯. WL1ÕÎÎ: LJÜÌϯ1Ï Ï1W1ÕWJ¯1L Ji JLJÎW1 1 ÏLW+Ï 7
"
:.:- e- i-÷-.. Ţă.. n-÷.--ş:. ş. .. u-|e-«-. ş.
.-|- .- .. ..·c.|.: |. --. :- :.÷-.·.|- ÷-e-+-, ..
��.
:
·-
·
�.
ă
��-
:
-�¹��.-�.|
.
e�
|
»��«.�+��
.
!. ����
..-·.-e-. :- .--...| ÷---:- .-:..-.
i- .·÷. .-:-·«--ţ.-. |.. n t. s:.·e-. -- |.-.ă
u.-..:·.| i-.:·..ţ.-., s-.·. c. u.·-:, ..-.:. e.-
.-÷ă . e..-.. .. :-:·-..ă .-|-.ţ.. -.÷..÷.:..ă .
s:.:.|.. .ă :.- e--..ă |. t..e-÷.. n-÷.-ă. ..·
.. ..-·.«-.s-·-. :·.-.--·:.|.. . :-.: :-.ă·..-.:
.-..ş .--.-·«.:-·.| .-|-.ţ.-.. u. c. s.:-..
i- ÷.e.| ..-.:. ... .--.--:·.: |. t..e-÷..
{�
V
ÎtJD03 0B Jt2lDI 0lD LJÍÍJIlJ {WJDRJÍl8)
n-÷.-ă. .- -·.÷ă«.·. .-.|.. 1910, .-|- e-.ă .-
|-.ţ.. ÷.. «-.i. ş. ÷.. ÷.·. e.- ţ.·. --..:-ă ş.
c.-.--:.| u.÷..÷.:.. .- |.. :..-ţă e..-.--. ...÷.
e- .- ÷.:-·..| ---·÷, ..·- .ş:--:. -.÷.. .ă :.-
.-«--:.·..: ş. ..:.|-..: .-·- . -.:-. :. -.. |. e..--
-.ţ.. .-·.-:ă:-·.|-·.
WuDB1 0B Dt0D7 0lD ¯u0l9 (L0D9IJDţJ)
t.-.: ÷.:-·..| ..-·.-e-. ÷---:- .-:..- .·-.-ş:.,
��
.
..�-.
.
÷�����
-.
-����.
:
--�
-
÷���:��
.
�i-�.|-
.
��
÷.--ş:. ş. e- .|- ţă·.|-· «-..--. ÷---:- ÷-e-·--
.:·ă.-- ..·- .. ..·..|.: :- ţ.·. --..:·ă ş. ·-÷.--ş·.
W0DBI3 0B Dt0D2 OlD Î:uDY50DuÍl9 (MJÍC:C)
e-|. c.-. v-eă ş. c.·-| i. t--. - t-..:ă .-|-.ţ.-
e- ÷-e.|.. ·-÷.--�:. .-·-.-- :-.:- ..:- ...
-ă:.: ş. e- ÷-e.i. .:·ă.-- -·.«.:-.·- |. n-÷.-..
i- .:..ş.:, - .-|-.ţ.- e- ....|.. «-.i. ·-÷.--ş:. �.
.|:. e- e-.-·.ţ.. ·-÷.-¬:.. :-.--.-e .. ÷-e.i.
· r--:·. e-.:-.-...- ş. -..·e.- � . |.. Ş:.·--. v-eă
(1851), .. s:-... n-÷.-.-. l .-:..-ţ.:ă e- c.-.
v-eă (1864) ş. -.-ă |. -·e.-.| n-.-i- c.·-| i
('906).
r- |.-.ă -.-.- .--|.:-, .--|- :-.·:- ·.·. ş. -·-
ţ.-..-, .- .ă...., ÷.. .|-. :- .-|-.ţ.. e- ÷---:-
·-÷.--ş:., ÷.. ÷.|:- :--..·- ÷---:.·- e- .-. ÷..
÷.·- «.|-.·- -.÷..÷.:..ă ş. ..:-·..ă ---:·. --.
s- .-ţ-|-.- .ă .-. e-. ÷.·. -.÷..÷.,. ..·. ·-.|.
-..-·ă .-:..-ţ.·-. c.-.--:.|.. u.÷..÷.:.. .| t..
ÍtJh03 0B Jt2lDI 0¡D ¯YtJ9 {LBIJIBJ J1D0)
e-÷.-. n-÷.--, .«-.. .-.-|.:ă --«-.- ---:·. -·..
-.-.·-. ş. .e÷.-..:·.·-. |.. e- .- --·.--.| e- .--
...|.�:., ÷.. .|-. .ă .÷.-e-. -·.. :-.·:-
·
-..-:.ţ.
:- «.·.:ă. i. t. s:.·e-. .«-. 77 e- .-., ..· u. c.
s.:-. 69 e- .-..
i--..÷±.:ă .. s-:ă·.: -.÷.·-. .-.. -.÷..÷.:
WuDBI0 0B bron� 0BìJ tB2B1B 9Clt LJDlIB9
��:�l�e ���a:, i�-����-�·
.
|.
÷
���..�-·�i
·
a�.�-·a��
s:·ă.-- ş. ..--.c.: .. -·.e.: .-·.-:ă:-· .| -.÷..÷.
:.... ·-÷.--ş:.. i-..- eă·...- :- .-.| 1906 .-|-.ţ..
WuDBI3 0B DtuDI 0BÍJ tB2BÍB 9C1l LJDlIB9
.. e- ÷---:- ·-÷.--ş:. (930 -.-.-: t..e-÷.-.
n-÷.-- 1) ş. -.-|....- .--. - |..·.-- ...-·. ÷-
--:-|-· |.. r-:·. u.ş.: ş. .|:. ...-·. -.÷..÷.:....
Ţă·.. n-÷.--ş:. 2).
Bron� 0BÍJ tB2BÍB 9ClI LJD:!B9
*) LuÍBCţlJ J Îu9t 00tulIă Cu CuD0l|lJ CJ 93 I308H ÍD Du9Bº
5luDBJ Íul ÎuCJD Då1¡3 0VJ C0DDÍBIJ Cu IuJ!B I:Dutl¡B 0uDBIJtB.
ÎJt 1D CUI`5uÍ t�2DuluÍul 0lD 1OTÔ~~IOTÛ 9´J DlBt0uI şl JCJ÷
0B0:J Du J WJl DuIuI~0 tBCuDBtJ.
1) Notiţ6 de1pre monetele lui Petru Muşat ÍÎD JDJÍBÍB JCJ0-
Ï00., 777 (I0ub) ş: Studii privitoare la numijmatica Tdrii
Rumânqti (în JDJÍBÍB JCJ0- Ïu0., 77711 Í1OTD)·
www.dacoromanica.ro
", B O A B E D E G R A U
i.. :- .|:.÷.| ÷-÷--:. e.- c..-. .--. --:-
ţ-|-.-.. c. u. t. s:..e-., -| -. ÷.. -.:.: .ă -..
÷-..că --.:.| e- -.÷..÷.:.·.:-. �. e.- c..-.
.c-..:. e-.ci.e-.-. c.t.--:.|.. u.÷..÷.:.c . :.-
t..: .ă :.- .÷.-.:ă.
t:.-c. c--e.că.-... |.. ... .e.-..: .c...:--.|..
.c-.:-. ..-e..., Const. Moisi/, -.-t-.-. |. |.c-.|
e.- f.|c-.. c..- |- -.. c.--.c.: e- - -..:- -..-:.-
.-..- e- .:.e.. e-.-.- .-:.ci.:ăţ.|- e.- i-t.-.-. 1),
Monetl de bron: del; regele şeit Acrosandru
e- .|:ă -..:- -..- .ci.-.ţ.--..-. ---:.« tc.e-÷..
n-÷.-ă . .-.. ÷..- :--... e- ÷.--:- .-÷.--ş:.
.ă..: :- |-c.|.:.:-. năe.|. e.- ·.e-ţ.| 1.|c-., :-
.t..ş.: -..- :.-. .:.e.. ...-.. ÷---:-|-. »-c·. .-
÷.--ş:. 2). u-.| -.÷..÷.:.·.:-. |..-e.ş. --.:.|
:- -..÷..- :- -... e- 1 i.-....- 1911, c.t.--:.|
u.÷..÷.:.c .| tc.e-÷.-. n-÷.-- . :-c--.: .ă
Monetl de bron% dela regele scit Acrosandru
i.-cţ.----- e-|. .c-..:ă e.:ă, .-.|.-.-e..- ..:t-|
.-:--ţ.. ..÷ă..:ă :.÷- e- 40 e- .-. e- că:.- i. t
s:..e-..
Activitatea Cabinetului Numismatic până la răz­
boiul pentru întregirea României. i-că e.- ÷-
÷--:.| c.-e .. i-:ă.:: :- ÷-e e-:.-.:.» :-t..-ţ..-.
c.t.--:.|.. u.÷..÷.:.c. .. t...: :- ÷-e -.-c..
Bron: dela regele scit Acrosandru
.c--.| .c-.:.. .-.:.:.: ş:..-ţ.t.c. r| :.-t... :- -·.÷.|
..-e .ă c-|-cţ.----- :-.:- .--c..|- e- ÷---:-, c..-
') Publicate în , Buletinul Comisiunii Monumentelor Isto­
rice., II (Igog) şi III (1910) şiîn' Convorbiri Literare f, XXXIX
(1905), XL (1906) şi XLII (1908).
1) Monete lJechi romdnfri găite in Dobrogea în ' Convorbiri
Literare 1, XL (1906) ; Cele mai vechi monele muntene şi Mone­
Ide lui Mircea cel Mare (Ibidem, XLII (19Q .
... tă:.: -.. .. c..c.|.: :- c....| ».-÷...|-. --
i-:.-. :-..:-...| |-c..: e- n-÷.-.. r.:- .e-»ă..: că
c-|- e-.ă c-|-cţ.. ÷.... . s:.:.|.. ş. . tc.e-÷.-.
SeSlerţ (bron:) dela Traian; n implratul cllare doboarl un Dac
n-÷.--. c..- .. t-.: :-.|-t.:- :- c.t.--:.| u.
÷..÷.:.c. c.-..-e-.. -.÷-.-..- .-... ÷---:..-.
c- .-:... :- c.e-.| .-.:.:.:.|.., e.. c. :-.:- .c-.:-.
-. -... .--.----:.:- .t.-|.: :-.:- ---c.|- ..:-..-!
--..:.- ş. ÷.|:- .-... .- -.----:.. .-c-÷-|-:-. i-..
-..÷. ...,ă . c--e.că:-..|-. -.. .ă c·÷-|-:---
.c-.:- |.-.... ş. e- .c--. ... :...: e- .c.÷ :-..-:-
Sestefl (bron:) dela Traian; rs Dac în atitudine tristl lângă
un trofeu
:- t..-:.| tc.e-÷.-. n-÷.-- t--e... .-..|- :-
.c-.: .c--.
i- .|:ă -..:-. c.t.--:.| u.÷..÷.:.c .»-. ÷-
-..-. .ă -.-ă ÷.:-...|.| -.÷..÷.:.. c-i --.-e.
|. e..---.ţ.. c-.c-:ă:-..|-., .-.- .| .:.|.-. ---:..
|.c.ă..|- |-.. r--:.. .c-..:. :-.ă ÷---:-|- :.--....
e-:-.÷.-.:-, .-»--:....:-. c.:.|-..:- ş. c|...:- .-.-
. -.:-. t. c-.c-:.:- c. c.: ÷.. ÷..- .ş...-ţă.
Sesterţ dela Traian; r$ Victorie încoronează un trofeu
i- .t..ş.:, c.t.--:.| u.÷..÷.:.c .»-. c...c:-..|
.-.. .-.:.:.: e- .:.e.. ş. c-.c-:ă.. -.÷..÷.:.c-,
c ÷--..-. e- . c--:..t.. |. -.-÷-»..-. .c-.:-.
www.dacoromanica.ro
CONST. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE 7'7
ştiinţe şi de a îndruma întreagă activitatea ce se
desfăşura la noi în domeniul ei.
Conceput pe o bază atât de largă, Cabinetul
Sesterl deJa Traian: rs Vicforia Dadca
Numismatic şi-a inceput activitatea sub condu­
cerea lui D. A. Sturdza, care a luat parte la lucrări
în mod efectiv in cursul anilor 191I şi 1912. In
anul următor îmbolnăvindu·se, a fost inlocuit de
M. C. Sutzu, care după moartea lui Sturdza (8
Oct. 1914) a rămas singur conducătorul acestui
institut, pe care l-a Îndrumat apoi cu ajutorul lui
Const. Moisil, timp de 20 de ani.
Sesterl dela Traian; rs Roma Victorioad
Se Înţelege că prima activitate desfăşurată În
Cabinetul Numismatic a fost determinarea şi in·
ventariarea pieselor din cele două colecţii mari, căci
nici colecţia Statului, nici a Academiei Române
nu aveau inventarii. S'a inceput încă sub condu­
cerea lui D. A. Sturdza cu inventariarea colecţiei
Academiei Române şi a fost o adevărată surpriză
pentru întreagă instituţia faptul că bătrânul Sturdza
Sesterl dela Traian; n Provinci a Dacia
a încredinţat fără nicio formalitate ajutorului·nu­
mismat cheile colecţiei, care până atunci nu putuse
fi văzută decât de Sturdza şi de d·1 I. Bianu şi
nimeni nu ştia precis ce conţine. Inventariarea
acestei coleCţii a durat până î 1913, căci din cauza
altor lucrări, ea nu s'a putut face decât cu între­
ruperi. S'a constatat atunci că se găsiau Într'insa
5435 monete româneşti medievale şi moderne,
Monetă de argint (ducat) dela Vladislav I
Basarab (tipul cu cruce, legenda latini)
1873 monete străine (ungureşti, sârbeşti, bulgăre
i
ti)
1041 medalii româneşti sau privitoare la Romani
şi 167 sigilii.
Colecţia Statului n'a început să fie inventariată
Ducat de argÎnt dela Vladislav 1 B.sarab
(tipul cu cruce, legenda latină)
decât in 1916, căci M. C. Sutzu lipsind din ţad
câte 4-5 luni in fiecare an, a preferat să se ocupe
de alte lucrări ştiinţifice în timpul când se afla
în B�cureşti. Din această cauză în momentul când
Ducat de argint dela VlaJislav I Basarab
(tipul cu acvilaconturnat, legendaslad)
România a intrat în războiul mondial (14 Aug.
19I6) colecţia aceasta nu era decât În parte inven­
tariată. In schimb M. C. Sutzu a dăruit Încă in
primul an Cabinetului Numismatic 959 de manete
antice din oraşele noastre pontice (Istria, Callatia,
Ducat de argint dela Vladislav 1 Ba­
sarab (tip comun, c legenda slavi)
Tomis), de o conservare foarte bună şi reprezentând
tipurile cele mai interesante.
Paralel cu inventarierea vechilor colecţii, Cabi­
netul Numismatic a urmărit şi achiziţionarea de
piese care să le completeze. Astfel, încă din primul
www.dacoromanica.ro
7.8 B O A B E D E G R A U
.- ... ..+-�·.. 1827 +--··· ·-+.-·ş.. ·-·|· +..
+.|·· +.- ··...·.| +·|. ră+.|.· ş. .-..-· ş. .·..
-·.+.. .- +.· 1313 -.·.· +.t··.·· r- .-·|.ş ·.+-
. .--·-.. .ă .· .·+ă··..-ă ş. +·.---··.-|· +·
.·...·· +--·..·· ş. .. ··.ş.. . .· .--...ţ.--.
Ducat de argint dela Radu 1
Basarab (tipul cu cavaler,
legenda latin3)
Ducat de argint dela Radu 1
Basarab (tip comun, legen­
da Jatin3)
+..+...- . ...-. :- t-.··· ...·. ·.+- .-+·.+ă
.-·.| :-.··.. .-..«..ăţ. +· --|·-ţ.--.·· ş. +· ...+..
:- +-+·-..| -.+ -+...-... .·.+.|.-+ -·.-· ·t-·..·.
.· tă-·.. .- «·+···. ·ă.-.-+.·.. -.--ş..-ţ·|-· -.
+..+...-· .- ţ.·. --...·ă
r- .t.·ş.·. c.s.-·..| n.+..+...- . +·.«-|..· .--ă
+.- -·.+.. .-. ş. - .-..«....· +· -.s|.-....· ş...-
ţ.t..ă. v c s.·.. . -.s|.-.. .-.·· 1911-1916
-ă·ţ. +.. +.·. ... +.. +.-. +.- +.t··..· .·
...·· +· +--·.· +.-·. ·-+.-·. +·+.·«.|·. ·-+.
GrO de argÎnt dela Petru r Muşat
-·ş.. -· ... .ă... :- .-·.. ..+-. u-·|· +.-
+.. +.|.· ...+.. -·.«..-.·· |. +--·.·|· -·.ş-|-·
����

-
·���

··
+
�»
.
ª»
.
.
.
� ¸�·��
.
�r�

-
�¸�-�·
.


� --...·· ---..-·. |. +--·.·|· ··..|-· .-.ţ.
ş. |. +·
••
Ducat de argint dela Mir­
cea cel Bătrân (Domnul cu
lanC!)
Ducat de argint dela Mir­
cea cel B!tdo (Domnul cu
bu:dugan)
+.-·ş·.. -·. .. ---.·.s... |. |ă+.·.··. +.t··..·|-·
-·-s|·+· +· ...-·.· ·----+.-ă ş. -.|..·.|ă . ţă·..
--...··
n· .|·ă -.·.·. c.s.-·..| n.+..+...- . -.. |.
��¯¯
.
|.s|��i��.
ă.
+�
.|
��·�¨.|.��.�
.
�·
-
`�¦�
..
��.�.
r- -Ì.-.| .-·... ·-ţ. -·. -· .· --.-.. -. -·-s|·+·
-.+..+..-· ... -. -·-s|·+· ...-·.-· Î |·.ă..·ă
Ducaţi dela Mircea cel
B�1r5n (tip comun)
, Ban, de argÎnt dela
Mircea cel mtr5n
Groş de argint dela Bogdan II al Moldovei
..-|-... .-..-ă
1
) ; ..· c--.. v-...| . +.. |. .«·.|ă
...+.. ş. -··-·.ă·. -·.«.·-.·· |. +--···|· «·-s. ·-
GrO de argint dela lIiaş al Moldovei
+.-·ş·. 1). r-..· .-·..· -.s|.-.ţ.. ... tă-.· -·
') Principalele lucrtri ale lui M. C. Sut:u: 1912, Manete
inedite din oraştlt noalUt pomict (f Analele Acad. Rom. "
XXXV) ; 1913, Pcmduri inedite din Tomis li KalIatis (. Bule­
tinul Soc. Num. Rom. ,); '9r4, Comribulii la Jwdiul pondurilor
anti« din oraştlt noaslft pontict (Idem) ; 1915, Ponduri li
monttt inedite din orajele nOflJtrt pontict (Idem); Contribulia
numumaticri la istoria Romaniei trarudundrene (f Ana\. Acad.
Rdm. , XX VIII).
Principalele lucrări ale lui Const. Moisi1: 19rI-1916, Ca­
binetul Numismatic (f Creşterea Co!eC\ii!or Acad. Rom. ')i
1913-1916, Manete şi lt�aure monttare (1 Buletinul Soc.
Num. Rom. 'l; 1913, COlUideraţiuni asupra monettlor lui Mircea
-. -.+..+.·.-. .. .--·-.. .ă «....·.· .-·.· .-.....· ctl Bd/rân (Idem) ; 19'4, Medaliile lui Constantin Brâncaveanu;
l�
.
.�-�.ş�
|
.��
ă
.

�`
-
.·¨
.

.
�· ��·�.` ,·�-��
«
��. �;b:ii ��
u
,��:�:'�:�:��
li
:��:: �.; (�:n�!�a II��5la��:�
:- .--. .-·· . |. .· +·.··+.-. ... «.|-·.t... +- Vodd; E/igiile monetare ale Domnilor romani; Numismatita
-·.·|· -·. +·+.|..|· -· --.·+... -·.+... .-..· .- anticd ş monetele regilar sciţi (toate in I Buletin .) ; Monete vechi
t-·+.ţ..|· -·-·..·· +·|. ---.··«..-·.| ... -.+.. romdnqti (. Analele Acad. Rom . • ); 19,6, Montte şi podoabe
+...| .-.......|.. r- t·|.| .-·... c.s.-·..| ×. dt/a s/drlitul vtacului XV (. Buletin .).
www.dacoromanica.ro
CONST. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE 7
"
baza materialului monetar din colecţiile Cabine·
tului Numismatic.
Activitatea depusă de Cabinetul Numismatic
pentru realizarea scopului său a fost mult ajutată
şi de colaborarea ce s'a putut stabili cu Societatea
Numismatică Română. Această societate suferise,
cum am văzut mai sus, o eclipsă In desvoltarea
sa şi era ameninţată să se desfiinţeze. AI. G.
Cantacuzino a căutat să o salveze reuşind cu aju·
Dinu de argi nt dela
Ştefan cel Mare
Dinar de ugÎnt dela Ştefan
cel Mare
torul lui W. Knechtel şi a col. G. Iordănescu să
fad să apară { Buletinul . în anii 19II şi 1912. Dar
se părea că această refacere nu va putea dăinui şi
atunci el s'a adresat lui M. C. Sutzu ca să�i dea
sprijinul Cabinetului Numismatic.
M. C. Sutzu, care era încă din I90 preşedintele
societăţii, a primit propunerea şi împreună cu
numismatul Cabinetului au inceput să lucreze la
aşezarea societăţii pe baze noui.
In adunarea generală dela 2 Iunie 1913, ţinută
în casele lui A. G. Cantacuzino, s'a ales un nou
comitet din care făcea parte intreg personalul Ca-
'
binetului Numismatic: D. A. Sturdza ca preşedinte
de onoare, M. C. Sutzu ca preşedinte activ şi Const.
Moisil ca secretar, însărcinat şi cu redactarea « Bu­
letinului •.
Efectele s'au văzut imediat. « Buletinul . a apărut
complet reformati s'a început ţinerea de intruniri
lunare la care au fost invitaţi nu numai membrii
societăţii, dar şi alţi intelectuali cari se interesau
de ştiinţa numismarică şi de arta medalistică; s'a
Piesă de : p;rale dela Cuta Vodi (prob)
fixat ca local de întrunire a comitetului şi a mem­
brilor sala Cabinetului Numismatic. In acela

timp
s'a căutat a se atrage cât mai mulţi membrI noui;
s'a format cu ajutorul lui Vania Paspaui, membru
fondator, un fond pentru publicarea « Buletinului .i
în sfârşit, prin stăruinţa lui C. Smântânescu, mem­
bru activ, societatea devine persoană morală şi ju­
ridică printr'o lege specială votată de Parlament.
Intreaga această activitate a Cabinetului Nu­
mi smatic, porită cu atâta entuziasm şi dătătoare de
atâtea speranţe, s'a curmat brusc la 14 August 1916,
odată cu izbucnirea războiului pentru întregirea
României.
.
Dar mai gravă decât această intrerupere a fost
hotărîrea ce s'a luat În luna Octomvrie de a se
evacua toate coleCţiile Cabinetului Numismatic la
Iaşi, spre a fi ferite de prădăciunile armatelor
duşmane, care ameninţau să intre in ţară.
Cu nespus regret şi cu sufletul plin de cele
mai rele presimţiri, scriitorul acestor rânduri s'a
supus deciziei luate de guvern şi de Academia
Română, de a scoate din dulapuri şi din casele de
fier preţioasele monete, medalii, sigilii şi decora­
ţiuni şi de a le împacheta in grabă, Într'o după
Piesă de 5 sutimi dela Cuza Vod� (prob�)
amiază tristă, când a putut obţine concediu dela
regimentul la care era mobilizat. Ele au fost trimise
împreună cu alte obiecte scumpe ale Academiei
Române (documente, manuscrise, obiecte de mu­
zeu, cărţi rare) la Iaşi, iar de acolo in vara anului
1917 au fost transportate la Moscova. Prin aceasta
munca de un veac a atâtor coleCţionari şi numismaţi,
plini de râvnă şi de pasiune pentru strângerea
monumentelor de cultură ale trecutului nostru, era
distrusă şi redobândirea nepreruitelor obiecte era
Aur jubiliar de 35 lei dea Carol 1 (1906)
lăsată in voia celor mai capricioase şi mai nesigure
evenimente, căci nici până astăzi coleqiile trimise
la Moscova n'au putut fi aduse În ţară . . .
Dezastrul era cu atât mai mare, cu cât între
191I-1916 materialul colecţiilor aproape se du­
blase ca număr de piese, iar ca valoare numis­
matică şi cultural-istorică Întrecea cu mult orice
preţuire.
După răzoiu. Când in toamna anului 1918 răz­
boiul s'a terminat C crearea României intregire,
probleme noui se
p
uneau Cabinetului Numismatic.
In cursul răzbOtului coleqiile sale fuseseră trans­
portate la Moscova spre a fi puse la adăpost i acum
guvernul sovietic nu se arăta dispus să le restituie.
Trebuia deci să se incerce toate mijloacele pentru
www.dacoromanica.ro
7'0 B O A B E D E G R A U
·-că-ă:.·-. |-·, ..· :- c.- c--:·.· .·÷.. .ă t.-
·-tăc.:-. Ş:..-ţ. -.-...÷.:.că ·-÷.--..că .«-.
.-.-|.:ă --«-.- e- .- ÷.:-·..| e- .:.e.. c.: ÷..
--..:, c.·- .ă ·--·--.-:- :-.:- t.--i- -«-|.ţ.-.
÷---:.·- e.- ţ.·. --..:·ă, .ă t.- -·..-.-.: ...:-
÷.:.c ş. .ă --.:ă t. -.. c. .ş.·.-ţă |. e..---.ţ..
c-·c-:ă:-·.|-·.
Aur jubiliar de 50 lei dela Carol I (r906)
n- .|:ă -.·:-, e-.c---·.·.|- c--:.-.- e- ÷---:-
«-ci. c- .- tăc-..
·
- :-: c.-·.-..| ţă·.., :·--....
.·÷ă·.:- ş. :--·.÷.:- .-·- c.-.:.|ă ş. .-·- c--
:·-|- c.|:.·.|- ·-÷.--ş:., .-·- . -. .- :-.:·ă.-.,
c.÷ .- :-:.÷-|.
·
-..-:- e- ·ă-t-.. :- -·-«.-c..|-
-- .:.-c. ..-·...:-. t÷.:-·.. ş. c-|-·.--.·.. e.-
ţ.-.:.·.|- .|.-.:- :·--....
·
-c.e·.·.
·
- ÷.şc.·-. -.
÷..÷.:.că -.ţ.--.iă ---:.. c. ş:..-:. ·-÷.--..că
.ă --.:ă -·-t.:. e- ·-.e-|- .c:.«.:ăţ.. |-· -- .c-.:
:-·--. r·.- .·÷.·- -·. - --c-..:.:- -. -.÷..
ş:..-ţ.t.că, e.· ş. -.ţ.--.|ă, c. .-.:.:.:.|. c.·- :-..-:-
e- ·ă---.. .«-. ·-|.| e- :-e·.÷ă:-· .| ÷.şcă·..
-.÷..÷.:.c-, .ăş. --:-c-.-ă .c:.«.:.:-..
Ş. 10 .e-«ă· .c:.«.:.:-. c.-.--:.|.. u.÷..÷.:.c
.. -.:.: ·-|.. ÷.. c.·.-e e-c.: --.÷ t. .ş:--:.:,
căc. e- - -.·:- ş.. ·-tăc.: ·---e- c-i-.ţ..|- -·.-
e.t-·.:- e--.ţ.. ş. c.÷-ă·ă:.·. .÷--·:.-:- e- ÷.
Aur jubiliar de 50 lei dela Ferdi-
nand 1 (1922), emis in 1927-
:-·..| ÷---:.·, e- .|:ă -.·:- .:.: c-|-cţ.--.·.. c..
ş. c-·c-:ă:-·.. .--c..|.ş:. c.·. ş. .-.. ş. .|ţ.. -·..
c. ÷.|: ÷.. -.÷-·-ş. .c.÷ .. :-c--.: .ă .-
.e·-.--- e.- --. .c-.:.. .-.:.:.: ---:·. :-.:-
.-
�� t�
.

-
:�����:
:
\�
-
c-
e
-�:c{
-
.��f�� .
:
����
.
�i:t
u c. s.:-. c.: ş. c--.:. u-...| ş... ·-|..:
.--«.e.| |. c.-.--:.| u.÷..÷.:.c ş. .. c--:.-..:
.c:.«.:.:-. e- c-|-cţ.--.·- ş. .:.e.-·- . ÷.:-·..
|.|.. ÷---:.·. c. ş. c-. e- -.-|.c.ţ.. ş:..-ţ.t.c-,
:-:·-·.-:ă
·
- c.·..| ·ă---..|...
n-t.c-·-. c-|-cţ..|-· c.-.--:.|.. u.÷..÷.:.c ..
-.:.: ·-.|.-. :- -·.÷.| ·.-e ÷.|ţ.÷.:ă .---·--.
:ăţ.. |.. M. C. Suuu, c.·- :-:·- ·,·,·,.. .
eă·..: ---:·. .c-.: .-.:.:.: :-.:- ÷---:-|- ..|-
.·-c-ş:., -.·-.·-, ·-÷.--, -.-.-:.-- ş. ÷-e.-«.|-,
c.÷ ş. ---e.·.|- ..|- .-:.c-. .·-c-ş:., -..-:---,
·-÷.-- ş. -.-.-:.--, -.|-|- e- -|.÷- ş. --.-c:-|-
.·i--|-..c- .:·.-.- :- c.··.| «.-ţ.. ..|-. f-: -i
. eă·..: ÷.. :.·-.. ş. - ÷.·- c-|-cţ.- e- ÷---:-
.·-c-ş:. e.- -·.ş-|- e- -- c-..:. ·..-..că ş. ....
:.că . uă·.. u-.·- ş. c.·- tăc..-·ă -.·:- e.- c-|-...
t-.:.|.. ÷.·- e.c- t|-.- u.i..|-«.c.. i- :-:.|
e--.ţ.. |.. u c. s.:-. .- c.t·-.-ă |. .,s- ÷---:-,
·-- ---e.·., .+- -.|- e- -|.÷- ş. --+ --.-c:-
.·i--|-..c-.
i-că i- .,.- c.-.--:.| u.÷..÷.:.c -·.÷..-
c-i-cţ.. -·-t-.-·.|.. N. Cosăcescu, c-÷-..ă e.-
·-- -.-.- .·-c-ş... ·-÷.-- ş. -.-.-:.--.
o .|:ă c-|-cţ.- .÷--·:.-:ă . t-.: eă·..:ă :- .,.-
e- u.-..:-·.| c.|:-i-· ş. t·:-|-· r.:- c-|-cţ.. e-
Aur jubiliar de 100 le
i
dela Ferdi­
nand 1 (1922), emis in 1927.
÷---:- ·-÷.-- ·--.-i.c.-- ş. .÷--·..|- . e-t.-c
:.|.. Al. Rosetti-Solescu, c-÷-..ă e.- +.+. -.-.-.
i- ·,., c.-.--:.| u.÷..÷.:.c . -·.÷.: - --.ă
e--.ţ.- e- ÷.·- «.|-.·- e.- -.·:-. |.. M. S.
Ascher, c.-·.--.-e .-- ÷---:- e- ..·, .·..-: ş.
-·--- e- .|- :÷-ă·.:.|.. 1·...-.
i- .t.·ş.:, - .-:-·-..-:ă c-|-cţ.- e- ÷---:- -·.
-.|.---, :- -.÷ă· e- -+- -.-.-, .. t-.: eă-.:ă :-
.,.- e- că:·- ei A. Wraubeck, ..· :- .,-. e|
r-·.c|- r.-.s... .. :·.÷.. --s ÷---:- «-cs.
-.|..·- e.-:·.- ÷.-- :--..· .ă..: |. s.i..:·..
s- :-ţ-|-.- că -- |.-.ă .c-.:- e--.ţ.. ÷.·.,
c.-.--:.| -.÷..÷.:.c . -·.÷.: ş. -.÷-·-..- e-
-.ţ.. ÷.. ÷.c., c.·- :-.:- .. :-:·-..: .-·..|- ÷---
:.·- c-. |.-.-... t·e-| c-÷.... u--.÷--:-|-·
i.:-·.c-, :- e.t-·.:- ·.-e.·., -.+ -.-.-, e-. r|--.
u-÷-:·..e-s:-:.-.e. ·.s -.-.-, ei n-÷.|..
v-.--.c. -- -.-.-, e| i-.. c. o·.i.e.- --
-.-.-, e. 1. n..-. .-+ -.-.- -:c.
u- ..-÷---.. e.- :--e.·.|- c- ... :-.: -..- |.
e..---.ţ.- :- t.-c.·- .- i- -..-:.| tc.e-÷.-.
n-÷.--, ... .cs.-.ţ.--.: :-: t-|.| e- ÷---:- ş.
÷-e.|.. c- .-:·.. :- c.e·.| c.-.--:.|.. u.÷..
÷.:.c ş. -. .- .ă.-.. :- c-|-cţ..|- -¬.:--:-.
www.dacoromanica.ro
CONST. MOlSIL: CAB1NETUL NUMISMATIC AL ACAbEMIEI ROMAfE
'"
Pentru numismatica antică s'a dat preferinţă
monetelor greceşti, care au circulat în Dacia;
monete1or barbare, în special celor bătute de Daci,
şi monetelor împăratului Traian.
Pentru numismatica medieval3 şi modern3 s'au
avut in vedere în primul rând monetele vechi ale
Domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei, monetele
străine care au circulat in aceste epoci la noi şi
monetele metalice şi de hârtie ale regilor Carol 1,
Ferdinand şi Carol II, cu toate emisiunile şi va­
riantele lor.
In amândouă domeniile de mai sus s'a urm3rit
in mod special achiziţionarea tezaurelor monetare.
In ce priveşte colecţia medalistică s'a urmărit re­
constituirea unei colecţii complete a medaliilor
româneşti şi a celor străine privitoare la Români.
I cât priveşte metrologia s'a dutat completarea
colecţiilor de ponduri antice -mai ales din oraşele
noastre pontice şi cele romane -donate de M.
C. Sutzu.
Pond de plumb din Tomis (Cortan\a)
De sigur că şi după războiu Cabinetul Numis­
matic a st;t În mod permanent la dispoziţia cerce­
tătorilor şi publicului, dându-le tot felul de infor­
maţii şi Îndrumări şi punându-Ie la îndemână co·
lecţiile şi biblioteca. Aceast; din urmă s'a îmbo­
găţit şi ea în mod continuu, parte prin O serie de
cărţi dăruite de M. C. Sutzu (cum este de pildă
colecţia marelui catalog al Muzeului Britanic),
parte prin opere şi reviste moderne cumpărate de
Biblioteca Academiei Române.
Şi seria publicaţiilor numismatice a fost reluată
cu toată ardoarea. M. C. Sutzu a dat la iveală
vitoare la probleme de numismatică românească 'şi
antică, la medalistică şi la sigilografie 1).
-
De altfel şi redactarea Buletinului Societăţii Nu-
��
a
���f��:I�t A����i�r �;!��!� ;;a��
Pond de plumb din Tomis (ConSlanţa)
acestei reviste continuând in mod regulat până
astăzi.
In anul 1928 organizându-se la Constanţa o
expoziţie arheologică pentru comemorarea semi­
centenarului stăpânirii româneşti in Dobrogea,
Cabinetul Numismatic a expus acolo monetele sale
aproape în fiecare an, începând dela 1919 şi până Pond de plumb din Himia (Istria)
În 1932, lucrări de metrologie sau numismatică
antică l), iar Const. Moisil a publicat de asemenea
pontice. Iar în toamna anului 1933 Societatea
în fiecare an studii, comunicări şi informaţii pri
- Numismatică Română sărbătorindu-şi jubileul de
30 de ani printr'un congres numismatic şi o expo·
') Publicate parte In Bul/etin historiquc d. I'Acadimie
Roumaint, parte in revista Artthu.e �i pane in Buletinul '1 Publicate In Bult/inul Soc. Num. Rom., In Arhive/.
Soc. Num. Rom. Olteniei, etc.
www.dacoromanica.ro
".
B O A B E D E G R Â U
ziţie de monete, medalii şi obiecte arheologice,
Cabinetul Numismatic a participat în mod efectiv
şj la congres şi la expoziţie.
Dar cu acest prilej institutul nostru a fost repre­
zentat numai prin numismatul său, căc M. C.
Sutzu părăsise această lume în ziua de 3 Iulie, în
vârstă de 93 de ani.
Pond de plumb din C;U;tia (Manplia)
Materialul Cabinetului Numismatic. O privire ge­
nerală asupra materialului află tor in Cabinetul
Numismatic al Academiei Române, va lămuri şi
mai bine importanţa şi valoarea ştiinţifică a acestui
institut.
Conform cu scopul ce urmăreşte Cabinetul
Numismatic, acest material este grupat in urmă-
toarele secţii:
-
1. Secţia numismatică, În care intră monetele de
toate speciile care interesează Cabinetul.
2. Secţia medalistică, cuprinzând medaliile si
insignele.
'
3· Secţia metrologică, î care se cuprind pon­
durile.
Pond de plumb din C�tia (Mang;lia)
4. Secţia sigilografică, in care intră sigiliile.
Pentru fiecare secţie s'a căutat şi se caută a se
colecţiona şi clasa În primul rând materialul care
poate reprezenta evoluţia monumentelor respec­
tive în ţara noastră şi numai in al doilea rând cel
referitor la ţările străine.
Astfel, în secţia numismatică se dă cea mai mare
atenţie monetelor care s'au bătut şi au circulat la
noi din cele mai vechi timpuri şi până în prezent,
iar celelalte trec pe planul al doilea.
In seCţia medalistică se au în vedere în primul
rând medaliile româneşti, apoi cele străine privi­
toare la Români şi numai în al treilea rând cele
străine fără nici o legătură cu noi.
In secţia metrologică se strâng pondurile an­
tice sau moderne care s'au întrebuinţat în ţara
noastră şi apoi cele străine care pot servi pentru
comparaţie.
Tot astfel în secţia sigilografică locul întâiu îl
ocupă sigiliile româneşti şi apoi vin cele străine.
Sec1ia numisll atiei. Materialul acestei secţii este
grupat in trei clase: monete antice, monete
româneşti, monete străine.
1. Monetele antice se grupează la rândul lor in
următoarele:
1. Monete grece
ş
ti de mare circulaţie În Dacia,
reprezentate în mod cronologic prin: .
a) Cyzicenii de electru (aur alb), care au Circulat
În Dacia în veacurile al V-lea şi al IV-lea în. d. Cr.
Pond de plumb di n Calutia (M;ngali;)
Ei au forma mai mult ovală decât rotundă şi re­
prezintă pe faţă un cap de divinitate sau de mu­
ritor, un satir, un sfinx, un leu, o chimeră, un bou,
un berbec, etc., dar totdeauna însoţite de figura
unei lacherde (ton), care este simbolul acestui
oraş. Pe revers nu se găseşte nici O figură, ci numai
un pătrat incus.
b) Staterii de aur şi de argint ai regelui macedo­
nean Filip II (359-336), cari sunt cele dintâi
monete care au avut o circulaţie mai intensă în
Dacia. Staterii de aur reprezintă pe faţă capul lui
Apollon, iar pe revers un car cu doi c (bigă) şi
numele regelui (lAllllOY.
Staterii de argint au pe faţă capul lui Zeus, iar pe
revers un călăreţ în galop şi numele regelui
</AiOY.
s'a�
a
����� ��
a
�t:e��:�
e
��e��r:
u
�i�
â
���:��:i:;�
i
d!
aceea găsim pe reversul lor sigle, care indică ate­
lierul sau gravorul.
www.dacoromanica.ro
CONST. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE
c) Stateri de aur şi de argint dela Alexandru cel tice, care se aliaseră cu Mithradate contra Roma­
Mare (336-323), cari s'au introdus în comerţul nilor.
Daciei, în urma expansiunii extraordinare a comer- e) Tetradrahmele din Thasos au avut o circulaţie
1����
i


:
.
co-macedonean din timpul acestui mare f:
.
tr
J
�r
��
���f
t
e
l
�n�e�:ă
c
�� ;
i
��;

I:
t
:l
ţ
!

i
l:a
J

r
��

l
Staterii de aur reprezintă pe faţă capul Pallas sudestice. Ele aveau pe faţă capul zeului Dionysos,
Atenei, iar pe revers o Victorie ţinând în mâna cu coroană de iederă şi flori de viţă, iar pe revers
dreaptă o coroană, în stânga un semn de biruinţă. figura lui Hercule, stând în picioare rezemat în
Cei de argint au pe faţă capul lui Heracle, aco- măciucă şi cu blana leului nemean pe braţul stâng.
perit pe creştet şi pe ceaH cu blana leului nemean; Legenda: RPAKAEOY1 1 DTRP01 8AIIQN.
reversul lor reprezintă pe Zeus, şezând pe scaun Din cauza marelui număr de monete emise, se
şi ţinând în dreapta o acvilă, în stânga sceptrul găsesc şi astăzi o mare mulţime de variante.
(Zeus Aetophoros). Legenda: AAEEAN.POY f) Drahmele din Dyrrachium sunt ultimele mo-
sau BA1I AED1 AAEEAN .POY. nete greceti, care au circulat î Dacia î cantitate
Monetele 1 u i Ale- mai mare. Epoca lor
xandru cel Mare s'au este veacul 1 în. d. Cr.
bătut în cantităţi cu Reprezintă pe faţă o
mult mai mari decât vacă cu viţel sugând,
ale lui Filip, în nenu- pe revers un pătrat cu
mărate a t e l i e r e din două despărţituri În-
Europa, Asia şi Egipt. stelate.
De aceea siglele de pe 2. Monete greceşti di-
ace s t e monete sunt ferite. In aceasta grupă
foarte variate. intră toate monetele
De altă parte, mone- greceşti care au circu-
t e l e acestui suveran lat în Dacia în mod
răspândindu-se a t â t sporadic sau nu au cir-
de mult, au pus stă- culat de loc Ia noi. Ele
pânire pe toate pieţele sunt clasate după sis-
greceşti şi de a c e e a temui geografic obiş-
după moartea lui Ale- nuit în numismatică.
xandru au continuat 3. Monete pontice.
să se bată în foarte Deşi sunt tot monete
multe regiuni monete greceşti, dar fiindcă au
de aur şi argint cu ti- fost emise de oraşele
purile pieselor s a I e. greceşti de pe coasta
Chiar şi oraşele greceşti dacică a Mării Negre,
de pe ţărmul dacic al formează pentru noi
Mării Ne g r e, ca de o categorie separată.
pildă Callatia (Manga-
Ele sunt piesele bătute
��) �
t

d
:
s
d
i

a
:

� BuU de aur dela Alenndru II Domnul Ţjru Romlne,tl (15615n) :

tl
�ra
(
�:
n
i

���t
i�:
nete până în veacul a II-lea tn. d. Cr. şi poate şi mis (Constanţa), Dionysopolis
{
Baleic)
Ş
I Tyras
mai târziu. (Cetatea Albă), atât în epocile calld acestea erau
d) Staterii de aur şi tetradrahmele de argint dela
compl
e
et autonome, cât şi în timpul cât au fost
Lysimac, regele Traciei (323-28I)
, care au circulat
supuse imperiului roman.
!��t�
a
�are num
3
r în Dacia,
chiar şi după moartea
����;:�:
a
�r
e
f



r;�e�
n
d
i

I
C��':�:�f1!�:
c

Staterii de aur reprezintă pe faţă capul divini-
Tot în această categorie intr
3
monetele bătute
zat al lui Alexandru, iar pe revers pe Pallas
de
4

e

O
����
Ş

a
�b�
c
:
e

i

d
i��
st
b3����
u
�� popoarele
�te�a
,
i
c�!r�
pe
rJ
;
a
l
la
i
�i�:h
O
��s�
ân

e
;;�d��
autohtone din Dacia şi
din ţările vecine. Ele se im­
BA1I AED1 AI 1IM AXO}.
����:� d�
e
�if��it�
u
;
:
i
:
b�ri3:c�
e
�f ����d�c
ca
ti���H!
Tetradrahmele de argint au aceleaşi tipuri şi
staterilor de argint ai lui Filip II al Macedoniei,
aceeaş legendă.
ai lui Alexandru cel Mare şi ale tetradrahmelor
Şi monetele lui Lysimac au continuat să se bată din Thasos, sau alte tipuri hibride; 2. monetele
multă vreme după moartea luii ele au fost imitate barbarilor vecini, ca Pannonii, Boii etc. 3. imi­
chiar în veacul 1 În. d. Cr. de oraşele noastre pon- taţiile barbare din anchititate_
www.dacoromanica.ro
'"
B O A B E D E G R Â U
Clasarea monetelor dace este făcută, pe cât a
fost posibil, după triburi şi ea dă o idee precisă
atât despre evoluţia monetăriei la poporul dac, cât
şi despre 31 ta gravurii la cei mai vechi strămoşi ai
noştri.
5. Manete romane. In această grupă intră de o
parte monelele republicane, care s'au găsit în
mare număr În Dacia, de altă parte mODetele im·
periale, care de asemenea au circulat aici cel puţin
dela Domiţian şi până la sfârşitul imperiului roman.
Dintre monetele republicane, acelea care au cir­
culat la noi sunt dinarii de argint; bronzurile re­
publicane intră în aceast3 categorie numai inciden­
tal, ca modele ale monetăriei republicane. Mone­
tele imperiale (aurei,
dinari, sesterţi, aşi şi
diviziunile lor) pre­
zintă importanţl în pri­
mul rând pentru nu­
mărul mare al pieselor
care au circulat in Da­
cia până la sfârşitul
veacului al IV -lea d.
Cr., apoi pentru ico­
nografia Împăraţilor şi,
in sfârşit, pentru sce­
nele şi alegoriile refe­
ritoare la luptele Daci­
lor cu Ro ma n i i, la
cucerirea Daciei şi la
situaţia ei ca provincie
romană.
XVII-lea (Mihnea-Vodă Radul, Dabija-Vodă); in
sfârşit emisiunile moderne româneşti, începând
dela încercările lui Cuza-Vodă şi până astăzi.
Pentru monetăria românească veche este necesar
să fie reprezentate nu numai toate tipurile, dar şi
cât mai multe variante şi în acelaş timp tezaure
sau părţi de tezaure. Din aceste puncte de vedere
Cabinetul Numismatic era foarte bine aprovizionat
înainte de a-şi trimite coleCţiile În Rusia. Astăzi
numărul monetelor vechi româneşti este mult mai
redus, iar dintre tezaure nu sunt reprezentate decât
puţine. In schimb monetele moderne româneşti le
posedă in toate emi siunile.
Se Înţelege că În clasa monetelor româneşti
intră şi bancnotele ce
s'au emis la noi, înce­
pând cu biletele ipo­
tecare (1877) şi până
astăzi.
De asemenea,'diferi­
tele Încercări şi probe
monetare din cursul
timpului, cum şi mo­
nelele obsidionale, me­
talice şi de hârtie.
III. Monete străine
care au circulat În Ro­
mânia. Categoria acea­
sta cuprinde toate mo­
netele străine, metalice
şi de hârtie, care au
circulat î evul mediu
şi în timpurile modere
în ţările ce constitue
România actuală.
Ele sunt reprezen­
tate mai Întâiu prin
monetele regilor un­
guri din dinastia ar­
padiană, d i n a r i i de
In această categorie
mai intră şi seria mo­
netelor speciale a l e
provinciei Dacia, bă­
tute în monetăria pro­
vinciei în timpul lui Fi­
lip Arabul şi al câtorva
urmaşi ai săi, cum şi
monetele contorniate
care se referă la împă­
Buli de aur deJa Petru Cercei, Domnul Tirii RomSne,li (1583-1585) Friesach şi dinarii ba­
raţii romani stăpânitori ai Daciei.
6. Monete bizantine. Deşi nu sunt destul de pre­
ţuite, au avut la noi o circulaţie destul de intensă
până târziu in veacul al XIII-lea. Ele dovedesc
că relaţiile comerciale cu imperiul n'au încetat în
timpul năvălirilor barbare şi că t perperii • de aur
bizantini serveau încă în veacul al XIV-lea ca mo­
nete de cont în Ţara Românească.
O rari tate caracteristică constitue o cantitate mare
de monete bizantine din timpul Comnenilor, tăiate
in bucăţi mici, şi al căror rost nu l-am putut preciza
până acum. Provenienţa lor este Oltenia.
II. Monete româneşti. In clasa acestor monete
intră în primul rând piesele bătute de Domnii
Ţării-Româneşti şi ai Moldovei în tot timpul cât
a durat monetăria veche românească (s. XIV-XVI);
monetele bătute incidental in cursul veacului al
nali slove ni, care toate
au circulat mai ales În Ardeal prin veacurile al
XII-lea şi XIII-lea.
Urmează florenii (ughii), groşii şi dinarii regilor
angevini ai Ungariei, groşii regilor Boemiei şi ai
ducilor Galiţiei, zechinii veneţieni (galbenii tătă­
reşti) şi perperii bizantini, cari toţi au circulat in
veacul al XIV -lea alăturea de monetele bulgăreşti
şi sârbeşti din acel timp.
După căderea Constantinopolului sub Turci
(1453) apar asprii turceşti, cari inundă toate ţările
româneşti; în acelaş timp dispar cu totul monetele
bulgăreşti, sârbeşti şi bizantine.
Odată cu începutul veacului al XVI-lea încep să
se introducă taierii germani, austriaci, olandezi (leii),
iar florenii ungureşti încetează odată cu cucerirea
Ungariei de Turci (
1526).
Pe la sfârşitul acestui veac şi in tot cursul celui
www.dacoromanica.ro
CONST. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC A ACADEMIEI ROMÂNE
1'5
următor monetele polone: taleri, orţi, groşiţe, po­
tronici şi şilingii suedezi (şalăii) cuceresc toate
pieţele noastre, iar florenii ungureşti sunt înlocuiţi
cu galbenii austriaci şi cu pUţinii taleri şi galbeni
bătuţi de principii Transilvaniei.
Succesele militare ale Austriacilor contra Tur­
cilor contribue, ca in tot veacul al XVIII·lea mo­
netele de aur . argint şi de aramă bătute de împă·
raţii austriaci, să pună stăpânire pe pieţele Ardea­
lului, Moldovei şi Ţării-Româneşti şi numai spre
sfârşitul acestui veac ele încep să fie ooncurate de
monetele ruseşti şi prea puţin de cele turceşti.
Aceste trei categorii de monete continuă să cir­
cule concomitent şi În veacul al XIX-lea până când
reforma monetară a lui
Carol I (r867) rtinfiin­
{eau monetăria naţio­
nală.
De sigur că şi după
aceasta au circulat la
noi monete s t r ă i n e,
atât în ţările subju­
gate, cât şi În România
liberă, dar numărul lor
e mult mai redus.
Şi in clasa aceasta
de monete intră bile·
tele de hârtie, care s'au
intrebuin
ţ
at 1 a n o i
Înainte de emisiunile
biletelor naţionale, şi
cele uzitate in pro­
vinciile subjugate până
la intregirea României.
nimente au fost comemorate in acest chip in cursul
timpului. Pentru istoria artei medalistice româneşti
n'au decât o valoare relativă, de oarece numai pu­
ţine au fost concepute şi executate de artişti ro·
mâni şi mai pUţine au fost bătute În ţară.
Dintre numeroasele exemplare intereante men­
ţionăm in mod special medalia de aur bătută
pentru Ioan 1. C. Br3tianu cu prilejul implinirii
vârstei de 6 ani (r92) şi care are gravat3 pe
muche inscripţia: Aur din Ardealul ce ai des­
rabit. A fot executată de sculptorul Cristescu şi
dăruită de d-na Eliza Br3tianu.
In Cabinetul Numismatic se găsesc şi stanţele tutu·
ror medaliilor ce s'au bătut in Monetăria Statului.
2. Medaliile străine
privitoare la Români
sunt c e l e bătute din
iniţiativa u n o r per­
soane, instituţii s a u
societăţi din străinătate
pentru comemorarea
unor personalităţi,
fapte sau evenimente
româneşti. Sunt de re­
gulă executate de ar­
tişti străini şi numai
prin motivul ce come­
morează ţin de meda­
listica noastră.
3. Medalii din ţări
străine sunt cele ce co­
memorează persoane,
fapte sau evenimente
din alte ţări. Ele pre­
zintă pentru noi im­
portanţă mai mult ca
opere de artă.
In seCţia aceasta intră
şi insignele (de socie·
Natural că din ne­
număratele specii mo­
netare din a c e a s t ă
clasă nu t o a t e sunt
reprezentate î Cabi­
netul Numismatic. Ele
insl se colecţionează
BI1 de aur dela Petru Şchiopul, Domnul Moldovei (1575)
d.ţi şi de congrese şi
treptat şi se clasead în ordine geografică şi crono­
logică.
O clasificare separată a tuturor speciilor mone­
tare, după numele ce le-au purtat î cursul timpului,
este în pregătire.
1. Sectia medalistieă. Se grupează de asemenea in
trei clase: medalii româneşti, medalii străine privi·
toare la Români; medalii din ţări străine.
1. Medaliile româneşti Încep cu medalia lui Mihai
Viteazul (160 ) şi se continuă cu toate cele bătute
din iniţiativa românească şi pentru personagii,
instituţii şi evenimente româneşti până astăzi. Ele
sunt clasate î mod cronologic fără a se face deo­
sebire Între medalii şi plachete şi indiferent dacă
au fost executate în ţară sau in străinătate.
Importanţa lor constl mai mult în faptul că ne
permit să cunoaştem care persoane, fapte şi eve-
.
intruniri). Ele f i i nd
trimise în cursul războiului l a Moscova n'au mai
fost coleeţionate ulterior, decât În număr redus.
Sectia metologiclL De oarece monetele au strânse
legături cu pondurile -după teoria lui M. C. Sutzu
primele monete au fost ponduri ştampilate -s'a
format in Cabinetul Numismatic al Academiei
Române şi o secţie metrologică. Ea cuprinde pon­
duri antice şi ponduri româneşti.
1. Pondurile antice sunt de trei categorii:
a) Ponduri din oraşele noastre pontice, lucrate
din plumb şi având diferite tipuri şi inscripţii.
Până acum nu se cunosc decât din Istria, Callatia
şi Tomis. Colecţionarea lor este foarte anevoioasă,
de oarece neavând nici o valoare artistică nu de­
şteaptă nici un interes, iar de altă parte fiind de
plumb, se distrug foarte uşor.
b) Ponduri greceşti, din diferite oraşe greceşti,
www.dacoromanica.ro
7"
B O A B E D E G R A U
europene şi asiatice. Ele sunt cele mai multe de
plumb şi numai puţine de bronz.
c) Ponduri romane şi bizantine, de plumb şi de
bronz.
d) Ponduri egiptene, colecţionate din ruinele ora­
şelor antice din Egipt. Sunt de piatră, de mărimi şi
greutăţi foarte diferite şi de forme caracteristice.
Inelul sigilar de aur al Doamnei Todosc, soţia lui Vasile Lupu
2. Ponduri româneşti, în special din veacul al
XIX-lea. Sunt reprezentate:
a) prin a numitele f pietre blanc . ce se Între­
buinţau intre anii 183--1849 pentru cântărirea
diferitelor monete de aur care circulau la noi.
b) prin greutăţi de cântar de diferite forme şi
mărimi uzitate la Doi inainte de introducerea siste­
mului actual.
Sectia sigilografici. Şi sigiliile au legături strânse
cu monetele, de aceea Cabinetul Numismatic a
organizat încă dela început o astfel de secţie. Ea
cuprinde:
a) Tipare de sigilii româneşti, executate în
metal, şi provenind dela autorităţi, instituţii, socie-
�tI
l�
le
i��
��
le

ai importante din veacul al
b) Reproduceri (fotografii şi mulaje) de sigilii
vechi moldoveneşti provenind din colecţia lui
C. Sturdza-Şcheianu şi desigilii muntene şi ardelene.
In materialul sigilografic ce a fo�t trimis în
Rusia cu ocazia ultimului războiu se găseau, pe
lângă tipare de sigilii mai vechi, şi patru bule sigi­
Iare de aur dela Domnii Ţării-Româneşti şi ai
Moldovei! (Alexandru II, Petru Cercel, Matel
Basarab şi Petru Şchiopul), cum şi câteva sigilii
de ceari puse în capsule de argint. De asemenea
inele sigilare de aur şi de argint, între care me­
rită a fi menţionate ale Doamnei Todosca, soţia
lui Vasile Lupu şi a lui Ioan Vodă, fiul acestuia.
c) Bule de plumb bizantine, ce serviau la:sigi­
larea corespondenţei şi actelor, provenind cea mai
mare parte din Constanţa.
Inainte de războiul pentru intregirea României
exista in Cabinetul Numismatic şi o seCţie a deco­
raţiilor, dar materialul acestei secţii fiind trimis În
Rusia, nu s'a mai putut reface.
m�
r
s
â
��
u
���r�i�l
i
���u��
a
:1IC:�i;:t��!
e
J��i!:
matic cuprinde 15.868 monete, 475 medalii, 177
ponduri şi 384 sigilii.
Incheiere. Intemeiat de cei mai mari numismaţi
ai no�tri, D. A. Sturdza şi M. C. Sutzu, Cabinetul
Numismatic al Academiei Române a adus servicii
imense ştiinţei numismatice româneşti şi a de­
venit un institut indispensabil pentru propăşirea ei.
Rezultatele activităţii sale ies in evidenţă mai ales
făcând comparaţie intre situaţia acestei ştiinţe in
momentul înfiinţării lui şi cea de ast�zi.
. In preajma anului 1910 interesul pentru numis-
matică era cu totul redus. în ţara noastră. D. A
Sturdza incetase de mult de a mai scrie, M. C.
Sutzu publica numai in revistele străine care nu
prea ajungeau la noi, Societatea Numismatică
Română era pe punctul de a se desfiinţa, colecţiile
cele mari, a Statului şi a Academiei Române, erau
Închise, colecţii particulare erau pUţine, o bibliotecă
publică specială lipsea cu totul.
Astlzi există o mare colecţie publică la dispoziţia
cercetătorilor, însoţită de o bibliotecă de speciali­
tate pusă de asemenea la îndemâna publicului;
numărul coleeţionarilor a crescut foarle mult şi cei
mai mulţi au o directivă ştiinţifică; Societatea
Numismatică ţine regulat întruniri publice însoţite
de conferinţe şi comunicări de specialitate; in
« Buletinul » acestei societăţi şi în cealaltă revistă a ei:
f Cronica Numismatică şi Arheologică . se publică
studii şi informaţii importante privitoare la această
ştiinţă; la Academia Română se fac comunicări nu­
mismatice şi în« Analele şi � Buletinul » ei francez s'au
publicat numeroase studii referitoare l această
ştiinţă; legături ştiinţifice cu specialiştii din străină­
tate şi cu societăţile savante străine se întreţin
mereu, in sfârşit un congres numismatic şi o mare
expoziţie de monete şi medalii s'a putut organiza
de curând.
Inelul sigilar de aur al lui Ioan Voda, fiul lui Vail e Lupu
Şi toată această activitate bogată s'a desvoltat �i
se desvoltă în legătură cu Cabinetul NumismatiC
al Academiei Române şi În mare parte sub imboldul
şi cu concursul acestui institut.
Dacă mai ţinem seamă de faptul că acest cabinet
pregăteşte publicarea unui Corpus al monetelor
româneşti, o ediţie a monetelor pontice, un stu­
diu complet asupra monetelor dace şi asupra
descoperirilor monetare făcute pe intreg teritoriul
României, ne dăm seama şi mai bine nu numai
de activitatea ce el a depus până acum, dar şi de
rolul ce-I va avea şi de acum Înainte în evoluţia
ştiinţei numismatice româneşti.
CONST. MOISIL
www.dacoromanica.ro
Palatul cultural di Turnu-Scverin
PALATUL CULTURAL DIN TURNU . SEVERIN
Prin aşezarea lui geografică, oraşul Turnu-Se­
verin era menit să joace un rol de frunte in epoca
dinaintea marelui războiu, când fraţii de peste
hotare veneau aici spre a-şi spune păsurile şi a
primi un sfat şi un cuvânt de îmbărbătare.
Incă din anul 1909, un grup de profesori ai
liceului 4 Traian t, in frunte cu d-l Teodor Costescu,
au dat ideea construirii unui local de întâlnire a
tuturor Românilor din ţară şi de peste hotare, în
acest oraş de graniţă, care să fie ca un far dătător
de n1dejdi În vremuri mai bune.
In noianul de suferinţe morale şi împiBiri de tot
felul, ce fraţii noştri aveau de suferit pe vremea
aceea, înfăptuirea acestui gând a fost un imbold
puternic de primenire sufletească şi de o nouă
aşezare a vieţii culturale.
Propunerea porită din cancelaria liceului 4 Tra­
ian . în 19, a prins a lua formă abia in 1913,
dar in loc de o sală de conferinţe şi spectacole,
cum se proiectase la Început, Societatea Culturală
Teatrul Oraşului T.-Severin, a pus temelia unui
măreţ Palat Cultural, care şi-a putut începe rodnica
sa activitate în anul 1924 şi în scurt timp a reuşit
să imprime oraşului şi judeţului o viaţă nouă.
Palatul Cultural, proprietate a Societăţii Cultu­
rale Teatrul Oraşului T.-Severin, nu este şi nici
nu putea fi opera unui singur om şi nici a unei
organizaţii oarecare, deoarece la înfăptuirea lui au
contribuit toţi oamenii de bine din oraşul Severin
şi din judeţul Mehedinţi, fără deosebire de avere,
poziţie socială sau credinţe politice.
Au contribuit de asemenea toate guvernele, unele
mai m:lt, altele mai puţin, după cum le-au În­
găduit împrejurările; la fel, Prefectura şi Primăria.
Un concurs material, fără de care nus'ar fi putut
realiza Palatul Cultural de astăzi, este acela pe
care l-a dat i special Banca Naţională a României,
apoi Centrala Cooperativelor Săte

ti şi a Băncilor
Populare, toate instituţiile financiare din T.-Se­
verin, cum şi foştii elevi ai liceului « Traian �.
La înfăptuirea acestui ideal a contribuit în bună
parte şi munca cinstită şi dezinteresată a Consiliului
www.dacoromanica.ro
,,'
B O A B E D E G R A U
+· .++.-..·.ţ.·. --+,.. |. .--·,.. -.+.. +.-
.··. +·+s·. ·ă,-..·.| t.-s· răs·.-.. +. +·.
c o·.·.-« ş. +. t·-+-· c-....-.. -.·. ..· ,..·.
r··.-..ă . t-.· :... +· 30 n-·+«·.· 1924, -:-+
.. .-....·.. r...... c.|..·... ,.·ţ... .··+.-...
·- ,··-·-ţ. r-+·-..-· «·-.ţ. +.- .-..· .-.s..·.|·
BiblioteC 1. G. BibicUll, hnpodobitl pentru primirea M. S. Regelui Carol II (.S Octomvrie 1933)
-.+. -. +··,. -.«.-·. c--.....| +· +.--ă. .s-·
..ţ.· ş. ..-·.t.-...
Ion G. Bibictscu
r. 19�2 +.. .-.·ă :- c--..|.. +-.. t...:
r-.-.+ ş. r-+,.... răs·.-.. ..· -. +·+s·. +·
+··,. ,··t·-.... ,·.+.·«. ş. --+.-+.-... +.«.:.·.
+.- .--.|.·..·.
ţă·«. :- .,·-... +.- ţ.-.·«·..· ...,..· ş. +· ,·..·
s-..··. .-+· .-·...ă .-.·...ţ.·. +·ş. ·:-ă·:. .--·,..·
.ă·ş. .·«--· ·.:·|· s.-·o-:.-.·· ..· -....·... ,·.-
.-t..-ţ.·· +· s.s|.-.·-. .�.·ş...
vă··ţ.. ·+.t.-.. .. r........ c....·.. +.- t
s·«··.-. -,··. +.t.--..... .·s..·-. o·..-·· c··
-s... .·· .- ,..- -. ·-... +·-.·s.. ,. -.,·.-+·
ş.,.· o|. +.·.. +.,� -.+ .·+·..�. .··. .�.. ..,·.
,«.·. t-·+.-+ .·.,. +· ·::·... :- -.·· ..-. .-......·
�� ���;�.�.�

..e;

·!�
s
!�f.:
-

.
f·.
c

-
·����
-
f

::;.i�
.·.,. +· .,... :- -.·· .· .t.ă v«:·.| c n·. c. 1,
r.··...·. s..--«. +· t·.·.«.·ăţ. ş. s... .·..ă.-.··.
..· . ş.,··.. .. +.·.-- :-.·· -·.· +-.ă .·.,. .o..··
+.. .«.. ·..· +.··. s..� +· .·..·.. -.·· +.- -....
.+,··..·�·..-· «..··.· ,·.- -.·· .··-· ţ.·. --..··�
. ·ă+.. -····+.-..ă
Biblioteca c 1. G. Bibicescu •. r- .·.,. +· ·ă.ă·.·
. r.|..«.«. c«..«·.|. .. ·.... .«:-+ «·+··· .,··
.·ă+.-. ,.s..-ă . -·.ş.... ş. .,·· -.·..| +· ·-. ..
r.-ă·... .. .-...|.. .- .-.| 1925 «.... s.s..-.·a
+ă·..·ă .- .-.. 1920 +· +.··.· t.. .. ..+·ţ....
v·s·+.-ţ. r-- o. r.s.-·.-.. t-.... ..«··-..-· ..
ră--.. n.ţ.--..·
r-.·- ..|ă +.·· ·+· 25/14 +·.·.: ş. ..·· .··. +..
+.-.. +.· +·.... +· .,.ţ.-..·. ... .ş·:.. .- +...,.·.
www.dacoromanica.ro
POMPILJU COSTESCU: PALATUL CULTURAL DIN TUR NU-SEVERIN
7"
artistic executate, care acopăr pereţii, căr�ile adunate
o via�ă întreagă cu multă trudi şi mari sacrificii
de marele donator, fiu de sătean din cor. Cerneţi
(jud. Mehedinti).
Ea numiră în prezent 40.000 volume, cuprinse
în I9 cataloage, pe specialită{i, şi cercetate dupi
cum se poate vedea în statistica ce urmează.
Această bibliotecă numără multe cărţi vechi,
Octoihul slavooesc, tiplrÎt de Dlaconul Cerui Ia Br�v, I,n:
Aceste săli sunt în suprafaţă totală de peste 500
m. P'I toate parchetate, cu calorifer �i instalaţie
electrică, asemănător marilor bibliotecI din Capi­
tala ţării.
exemplare foarte rare, din care voiu aminti numai
câteva.
Cea mai veche tipări tură din cuprinsul Ţării
Româneşti, ce posedii această bibliotecă, este t Oc-
Carte rom1neascl de lnv;\otuIi, 16
4
3
Dela infiinţarea ei şi până în prezent, s'a îmbo­
găţit cu cărţile provenite din diferite donaţii, cum
şi cu volumele cumpărate -după posibihtate, ­
căutând să fie la curent, în special cu literatura
românească.
toihul Slavonesc t, partea II-a, glasul 5-8, tipărită
de Diaconul Coresi la Braşov, În anul 7083 (I575).
Este a I8-a tipăritură în ordine cronologică. Ii
lipseşte Începutul. E"legată În scoarţe de lemn
acoperit cu piele neagră foarte bine păstrată.
www.dacoromanica.ro
7

B O A B E D E G R Â U
« Carte Românească de Invăţătură, tălmăcită din
limba slavonească de Varlam Mitropolitul, c zisa
şi cu toată cheltuiala lui Vasilie Voevod în Tipo­
grafia Domnească din Mânăsrirea � Trei Sfetitele t,
exemplar unic în ţară. A mai existat unul în
Biblioteca Publică din Petersburg.
f Psaltirea ce se zice dntarea a fericitului prooroc
şi împărat David f, tipărită în Bălgrad în anu1 7159
Psahi�a liplritl, cu cheltuiala lui George Racoţi, Craiul Ardealului, la 1651
Iaşi, in anul 7151 (I�3) •. Este foarte bine păstrad .
E a 45-a tipăritud.
f Psaltirea Slavonă a lui Matei Basarab 'J tipărită
la Câmpulung în Tipografia Prea Cuviosului Pă-
(1651), cu cheltuiala lui Georgie RakoţiKraiuLArdea-
1u1ui. A 6o-a tipăritură. Foarte frumos legată în lemn
acoperit cu piele, lipsindu-i câteva foi la Început.
e Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie tipărită cu
SUnia şi dumnezeiasca Evangheie elineascl şi romlneasd a lui
Contantin Basarab Voevoc, 1693
rinte Kir. Melhisedek 1eromonahul la anul 7158 porunca şi cheltuiala lui 10 Şerban K. Voevod,
(1650), Dionisie Eclesiarhul fiind corector. Ii lip- adev3ratul nepot prea bunului bătrân Şerban Ba­
seşte începutul. Este legată în lemn acoperit c sarab Voevod t. Frumos legată În piele şi tipărită
piele neagră şi se număr� a 58-a tipăritură, fiind la Bucureşti în 168:, fiind a 74-a carte.
www.dacoromanica.ro
POMPILIU COSTESCU: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN
« Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie Elinească corum, Hispaniae, Hierosolymorum, Neapolis, Un­
şi Românească a lui Ioan Costandin Basarab Voe- gariae t. Basileae, 1517.
vad " tipărit3 1a Bucureşti în 1693.
,
Exemplar foarte frumos tipărit şi
'
t
"
elegant legat în piele roşie cu
podoabe aurite. Este a 95-a tipă­
ritură .
• Evanghelia lui Constandin B.
Voevod t, tipărită la Snagov la
anul 16g3 t de smeritul întru Ero­
monahi An t i m Ivireanul t. A
lo3-a carte.
Cea mai veche tipăritură ce po­
sedă Biblioteca • Bibicescu t este
o lucrare din 1496, in greceşte,
cu 270 pagini despre gramatica
greacă, dialecte, retorică, etc. Nu
arată unde este tipărită.
Din istoria universală se găseşte
de asemenea un însemnat număr
de volume, din care citez numai
următoarele:
Mathias de Myechow, { Tra­
ctatus de duabus Sarmatiis, asiana
Aceeaş Evanghele a lui Constandin Basarab din 169;, In3unlru
et europeana, et de contentis in eis t. Aug. Vinde­
licorum 1517.
Pomelnicul Mântirii Dealu, I76I
Michaelis Ritii Neapolitani, • De Jegibus Fran-
Philippo Loniceco, • Chronica T urcica t, etc. Val.
II şi III. Francofurti, 1584.
M. T. Cicero t In L. Catilinam t, etc. Prima
ediţie. Basileae, 1547.
M. T. Cicero t Philosophicorum volumen se­
cundum •. Prima ediţie. Argemorati, 1541.
Publius V. Maro, • Opera quae quidem extant
omnia corent. Trib. Donatus, Servius Honoratus,
Georgius Fabricius •. Text grec şi latin. Basileae,
1561.
Dionisii Cassii, . Romanorum historiarum t, 1591.
Localitatea tipăririi nu se găseşte.
Chonrad Peutinger, « Inscriptiones vetustate,
roman. et eorum fragmenta t in Augusta Vinde­
licorum, 1520.
Biblioteca posedă şi multe manuscrise:
Unul din cele mai interesante este { Pomelnicul
Mânăstirii Dealul . din anul 1761, cuprinzând pe
toţi Domnitorii Ţării Româneşti ctitori ai Sfintei
Mânăstiri, precum şi daniile făcute de fiecare pentru
aceast1 Mânăstire.
Este legat În piele roşie şi are foarte frumos pictat
sfântul discos, pentru ritualul Sfintei Curinecături.
Altul şi cel mai frumos este t A lui T eofilact
Arhiepicopul Bulgariei. TâIcuire din Evanghelia lui
Matei. Predoslolie •. Legătura pare a fi din secolul
al XVII-lea. Are 447 pagini format mare, scri s cu
negru, iar capitolele c roşu. Este legat în piele cu
chenare auri te.
Tot in această bibliotecă se găsesc din operele
lui Dimitrie Cantemir următoarele:
t Histoire de I'Empire Ottoman t, traduite par
M. de Jonquieres. Pari s, 1747. Două volume.
Aceeaş lucrare, tradusă în limba germană din
englezeşte şi tipărită la Hamburg, 1745. Foarte
www.dacoromanica.ro
'"
B O A B E D E G R Â U
frumos volum, format mare, cu 852 pagini, având
portretul suhanilor.
KgEbHTf»�HHi
rTi cfimItw:·
SflDlul Discos dm Pomdnicul deb Dealu
« Beschreibung der Moldau 1, tipărită la Frank­
furt in 177I în 341 pagini, frumos legaU.,
t Scrisoarea Moldovei f, tipărită la Mânăstirea
Neamţul, 1825.
STATISTICA CETITORILOR DUPĂ PROFESIE ŞI
FELUL CĂRTILOR CONSUL TATE IN ANII 1930-1932
Profes� li Felul drlilor consultate
Profesori
5IUdenţi
Elevi . . . .
Comercianţi .
Magistrali
Militari
FunCţionari .
Meseriaşi .
Preoţi :
Avocaţi .
Ingineri
1.112 Biblioteca Copiilor
. 2.666 Scrieri Militare .
. 33.114 Inv3ţm�nt ,i Educaţie
58 Diverse .
119 Sporturi . . .
504 Ane frumoase
1.101 Agric., Ind. ,i Comerţ .
1.017 LiteraturA Bisericeasc3
134 Istoria Romănilor
223 Drept ,i Econ. Politic3
27 Matematici
Medici . . . .
Profesii libere .
39 LiteralUr3 Stliin3
1.483 LiteralUr3 Romăn3 .
Total .
. 41.647
Medicină
Geografie
Fil osofie . . . . .
Istorie Uni'iersal3 . . .
Şt. Nat. �i Fi:dco-Chimicr
Reviste
TOlal .
Re c a p i t u l a r e
Cetitori .
Cetitoare

Total . . . 41.647
SITUATIE PE 12 ANI DELA INFIINTAREA BIBLIO­
TECII . I. G. BIBICESCU. DIN TURNU-SEVERIN
PÂNĂ LA 1 IANUARIE 193:
Observaţii
19:n 7'
2·496 19:1 4·995 Dechid numai 61uni
1922 210 1°-495 192: 27·989
1923 480 I1·376 1923 20.856
19:4 825 15.113 19:4 15·938
1925
'"
5·943 19:5
'4
0
0
A fOt deschid numai
1926 652 14.196 19:6 25·:56 3 1uni din cauza mu-
19:7 1.150 15·606 19:7 3°·319 tlrii In Palatul Cul-
1928 884 14.466 1928 28.146 turaL
19:9 1.833 20·447 1929 47·646
193° 1·4°4 13·847 1930 21,93'
1931 1.656 1:.361 '931 23·95°
'932 '.333 11.°46 '932 26·249
Tota� 28:684
Dar Biblioteca t 1. G. Bibicescu' nu s'a măr­
ginit la o activitate locală, ci a împrăştiat binefacerile
culturii, nu numai în judeţul Mehedinţi, dar

i
in toate ţinuturile alipi te, înfiinţând biblioteci fl-
www.dacoromanica.ro
POMplLIU COSTESCU: PALAl'UL CULTURAL DIN lURNU-$EVERIN
'"
|..i-, .ică:..:- ÷.. :-.:- e.- c.:- .o «-|.÷-. e-
cc-·.-. ÷-·.| ş. .-.:·cc:.«. -.-- .|-.-.
1-:-e.:ă :.-c.·- -.-|.-:-că . -·.÷.: .- e.|.-
e- .:-·.·. .·:e:.c |.c·.:. .«.-e -- :·--: e-.c.c .-
.c·.-ţ.. • u--.ţ.. n.-|.-:-c.. r. G. n.-.c·.cc·, c.÷
ş. :-:-.·.:.. e--.:--|c. ·n.-.c-.c.,.
r.-ă :- -·----: ..c :-:..-ţ.: .-- -.-|.-:-c. :.
|..|-. u-i-e.-¡. . .s. n.-.: --. n...·.-.. .-, t·
e-.| .., ncc-«¬. -, u--·-.-. -. v-ci..| n-..: :-
e.:-·.:- |-c.·. -. ..· -+ |. n-÷.-.. e- --.:- i-:.·-
(.- :- t÷-·.c.,.
i. - i.-..·.- e- s:.-:.i i--, .- -:.c..-ă i-
:.-c.·- .- .:.: :- f.s-«-·.-, e- că:·- c--:·.|ă,
c.: ş. e- :-.:- :.|..|-|- .÷.-:.:- ÷.. .c.. c.:-
.-:-.·..:.. ---:·. --÷--.·-. ÷.·-|.. e--.:-· i--
G. n.-.c-..c.
u.÷ă·.| .c-.:-· :.|..|- -.:- e-.:.. e- i-.-÷-.:.



.-

`c¨
.÷.. --c- .-. e- .c:.«.:.:- .. .c-.:-.
|. -.·:-· ş. . :-.: :-·÷.-.:ă ş. .-.c..·.:ă |. .-
oc:-÷«·.- .,.., c. :.|÷c| ·-÷.--.c • Ţ..ă-c.ş.
e-|. i.:.c 1.
oe.:ă :-c--c:.i :ăc.:, .. -c. ÷.|:ă .·.·ă :-
.-..,.·-. c--. .-·.. e- :.|÷- e.- c-|- ÷.. .|-.- ş..
.«.-e..- :- «-e-·- ÷.·-. .÷--·:.-,ă ş. ÷.·-|-
·-. -e.c.:-· .| c.--÷.:-.·.:c|... .. că.:.: .ă
.- :.că .cc-..-.i -·.cc.. -·..-.-.-ec.- ci..· ÷.:.
--c.. .--c..|- ---:·c -|-«-|- ş. -i-«.. şc-..|-· e.-
f.·-.s-«-·.-. cc -·-ţ e- .-:·.·- - |-. e- --·.-.-ă.
cc÷ .c-..:ă ..iă c.-·.-e- .-- i-cc·. ş. - .c--ă
e-.:.| e- i-..-ă:-.·- (·.:- ÷:. :-: ..c. .c |-c ş.
·--·----:.ţ..|- :-.:·.i-. -.-ă |. :-·÷.-.·-. .ăi..
-·--·.. -..- e- :-.:·..
r·.÷. ·--·----:.ţ.- . .«.: |-c |. -- u--÷«·.-
.,... c.-e :·.-. 1-.:·.|¬ u.ţ.--.| e.- ncc.·-ş:.
A lui Teofilact, nhiepiscopu1 Bulgariei TUcurca Evangheliei lui Matei, Predoslavie C. I. l5w
t
i
u.· e-·.-ţ. c--..|.c|.. e- .e÷.-..:·.ţ.- -.:- e-
. :-:..-ţ. c.·- - -.-|.-:-că ---.|.·ă i- :.-c.·-
c-÷.-ă ş. .ă:c- e.- ·.e-ţc| u-a-e.-;.. .-·- .
-.-- i- ÷..-.|- c-i-· :.--·. ..c -ă:·.-, că·ţ. --
.-ţ-|-..| :c:c·-·, ---:·c cc--.ş:-·-. ţă·.. --..:·-
ş. ---:.. :-:ă·.·-. -ăe-·e-. i- -.:-·.|- --.÷.|...
.. că·c. :.. -c-. :·--.- .ă :.÷.
Sala de Cinematograf. r·.÷. ci-.:.c-- -- c.·-
ş.. -..- c--..|.c| e- .e÷.-..:·.ţ.-. e.-ă c- |.
c·ă·.|- .·c-.-.-·ă .-·-.-- e- :-·÷.-.·-. . :-.: .ă
.....·- .- .-«-· e- «--.:.·. ---:·c .-c.-:.:-. «-
-.:c·. c.·- .ă --.:ă .c---·. cs-|:..-|.|- e- .e÷.
-..:·.·- ş. :-:·-ţ.--·-, .i- .c-.:.. ÷ă·-ţ -e.:.c..
r--:·c .·.-.-·-. .c-.:.. .c--. :-.:- .:-ăe..-ţ-|-
c--..|.c|.. ..c i-e·--:.: că:·- ..i. e- c.--÷.:-.·.:,
..·- . :-.: .-.:.|.:ă :-: :- .·.-. e- ·ă.ă·.: . c|ăe.·...
:- :·.-:- c. .·:.ş:.. ÷-i-e.-ţ--. v.c:-· t-:---.cc
ş.:-- s.·-c|. .c ·.c.: · uă-..:. · e- i. i. c.·....|-
ş. • i-.-. i-·:ă·.. •.
u- .:c-c. :-.:- :·c--|- :-.:·.|- .- --·-.c .-
1.·-cs-«-·.-. ·--·----:.ţ..i- |-· .«.-e |-c -.÷..
i- r.|.:.| c.|:c·.|. .-e- .. :-: c--:-·:.. . c.-.--
÷.·.. c..-·.:-·. |.÷.-ă -|-c:·.că. -:c.
Universitatea Populară. f-: i- ..|. e- c.--÷.:-
.·.:, :-c--.-e e.- . e-c. ,c÷ă:.:- . ic-.. oc:-÷
«·.- -.-ă i. :.--|- |.. u.·:.-. :- :.-c.·- s.÷-ă:ă.
|. -·. -,-- e ... .. |-c c--:-·.-ţ-|- u-.«-·..:ăţ..
r--c|.·-.
r--:·c . .÷-·.÷. c.: ÷.. -.-- c.·.c:-·.| -.·
��
:
.��¯.�«������.��� ÷�����¯`�÷ţ�. �ă�ă
·
ţ~�.|��
e.- .-·--.-·-. .ă ..cc|:- c.«.-:c| -|.- e- i-ţ-|--
www.dacoromanica.ro
74
B O A B E D E G R Â U
Preislorie, antichitlţi clasice, istorie
Salonul artistic
www.dacoromanica.ro
POMPILtU eOSTEseu: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN
ciune al oamenilor ce i�i Închină activitatea lor
operelor culturale, Consiliul de administraţie cu
sprijinul tuturor fruntaşilor judeţului Mehedinţi,
Timp de zece ani, Universitatea Populară a făcut
c de pe tribuna ei să se audă glasul autorizat al
marilor maeştri ai cuvânt ului din ţara noastră şi
Sania lui Cu%a, când �ra ispravnic d� Covurlui
însufleţit de cel mai curat sentiment de dragoste mulţumirea a fost mare că publicul a dat dela
pentru cultura poporului românesc, a hotărît în- început toată importanţa cuvenită acestui focar de
fiintarea Universităţii Populare, în toamna anului cultură şi a urmărit cu regularitate toate conferinţele.
Trăsura cu car� a călătorit Domnitorul Carol, d�la Turnu·Severin I Bucureşti in 1866
I924, cu un ciclu de minimum 12 conferinţe anual. Iată un îndemn de a lucra cu mai multă râvnă,
La 30 Noemvrie acelaş an, s'a inaugurat ciclul în această direcţie.
de conferinţe, de d-l N. N. Săveanu, Ministrul
Săn3tăţii Publice de atunci. Restaurantul. Tot in aripa de r1s3rit a Palatului
www.dacoromanica.ro
7�
B O ABE DE G R A U
Cuhura!, la subsol s'ar părea la prima vedere, dar
la parter, când vii din Grădina Publică, este
instalat aşa numitul . Restaurantul Teatrului t.
EI este un local de mâna întâi, de o rară frumu­
seţe prin eleganţa sa, prin stilul curat al arcadelor,
Singur restaurantul nu se exploatează în regie.
EI a fost inaugurat Î Iulie 1925, de când funcţio­
nează în continuu.
Muzeul • Dr. C. 1. Istrati.. Ca şi partea de
Intâia prtd tipografică olteană
al oolonadelor şi prin picturile murale cu gust
aşezate.
Restauramul are de asemenea o terasă în faţa sa,
pe care se întind mesele -de primăvara până
r1sărit, aripa de apus a Palatului Cultural
c
uprinde
alte 3 saloane suprapuse:
La etajul 1 spre minunatul (Parc al Trandafirilort,
se află instalat Muzeul . Dr. C. 1. Istrati •.
Preistorie generală a Ţării Româneşti
toamna -sub umbra răcoritoare a arborilor secu- Este un muzeu general�al Ţ3rii Româneşti -
lari, ce o ap3r3 de arşiţa soarelui. Vechiul-Regat -şi, prin bogăţia colec
r
iilor, dove-
Ac elita severinean3 îşi d3 întâlnire şi se re- deşte marea dragoste ce acest suflet distms -D-rul
crează puţin Într'o atmosfern pIăcut3. ascultând . C. I. Istrati -a avut pentru Ţara şi Neamul
o mwicâ aleasl. nostru.
www.dacoromanica.ro
POMPILIU eOSTESeU: PALATUL eUL TURAL DIN TURNU-SEVERIN
El a strâns zi de zi, obiect c obiect, dela cel mai
mic până la cel mai mare, plătind ultimul ban
pentru îmbogăţirea muzeuiili său, cu o pasiune
pentru definirea căreia cuvintele sunt prea slabe.
Această pasiune el a moştenit-o dela mama sa,
Maria Istrati-Capşa, care a început să achiziţioneze,
încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea,
punând astfel bazele muzeului.
Pe această temelie a clădit spornic D-rul C. i.
Istrati.
Muzeul a fost inaugurat formal, la Câmpina,
În anul 18g7.
EI a fost prezentat, de asemenea la expoziţia din
1906 din Parcul Carol I, organizată şi rând uită tot
Preîtorie olteanl
de marele român Dr. C. I. Istrati, in calitate de
Comisa!' al Guverului.
După moartea lui, muzeul a fost cumpărat dela
moştenitori de către Ministerl Cultelor şi Artelor,
in anul 1921, şi s'a depozitat Într'o baracă rău
acoperită din curtea Laboratorului de Chimie or­
ganică, de pe cheiul Dâmboviţei.
Ministerul Cultelor şi Artelor a oferit acest
muzeu Funda\iei Culturale • Principele Carol t,
Academiei Române

i Muzeului de Antichităţi.
Din cauză însă că niC una din aceste instituţii nu
s'a grăbit să-I ia in primire, muzeul a rămas expus
intemperiilor.
Atunci d-I Teodor Costescu, preşedintele Soc.
Cult . • Teatrul Oraşului Turu-Severin t, a inaintat
un memoriu Ministerului, in care a arătat starea
de rea intreţinere a obiectelor de mare preţ din
acest muzeu şi a solicitat ca Întreaga colecţie adu­
nată de Dr. C. i. Istrati, fostul său profesor, să fie
cedată oraşului T.-Severin, cu obligaţia că ea va
fi adăpostită in saloanele mari şi spaţioase ale Pa­
latului Cultural.
După renunţarea instituţiilor amintite, şi prin
stăruinţa d-nei Dr. Istrati, la 16 Martie 1923
Mi­
nisterul Cultelor şi Artelor comunică Îmbucură­
toarea veste că intervenţia a fost Încununată de
succes şi că aprobă cedarea muzeului.
O mare parte din obiectele coleCţiei dinainte de
www.dacoromanica.ro
7
38
B O A B E D E G R Â U
războiu, au fost luate de către trupele de ocupaţie
din Bucureşti, iar o altă parte fiind expusă ploilor
în baraca de pe cheiul Dâmboviţei, 3U fost În mare
măsură deteriorare.
Muzeul n'a rămas sub forma lui ini{ială, ci se
măreşte mereu prin cumpărături şi donaţii ce prj·
meşte destul de des.
De primăvara şi până toamna (Aprilie-Oerom-
Opaiţ creştin sec. IV
T otuş acest muzeu, prin bogăţia şi varietatea
colecţiilor, prezintă o foarte mare valoare

i im­
portanţă, din punct de vedere ştiinţific, Istoric,
etnografic şi artistic.
EI a fost adus din Bucureşti şi instalat in grabă
vrie), mulţi vizitatori din toate unghiurile ţ3rii,
cum şi din străinătate, chiar şi din America, au
vizitat Muzeul . DT. C. 1. Istrati i.
Bogata colecţie se împarte in cinci grupe şi
grupele in secţii, după cum urmează:
Pergament dda Şudan cel Mare
la inaugurarea Palatului Cultural din 30 Noemvrie
1924, păstrându-se numai estetica, şi a rămas astfel
până la 1 Mai 1932, când a fost reorganizat de
actualul director al Soc. Cult. « Teatrul Oraşului
T.-Severin •.
Grupa 1 ŞtiinţIfică. Secţii: I. Geologie; 2. Mine­
ralogie; 3. Paleontologie.
Grupa 11 Artistică. Secţii : I. Sculptură; 2. Pic­
tură; 3. Caricatură; 4. Desen.
Grupa 111 Preistorie, Arheologie Clasică şi Istorie.
www.dacoromanica.ro
POMPILJU COSTESCU: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN
'
39
s-.ţ... r. r--..·--.-, 2. »-|--|-..- .|....ă. 3.
i.·--.-, 4. r-·-.-.t..ă.
Grupa IV Etnografică. s-.ţ... I. r---.o-. 2.
ot.-.·- -- .-·ă. 3. i--«.·-.- ...-..ă, 4. o«ă
.-.----..:-. 5. c--.+..ă. 6. u-.:ăţ. -- +ă.«-ă.
7. u--|·- ..-..-|-
Grupa V Bisericească. s-.ţ.. . I. oo.-.·- -- .«|·.
2. r-·-.-.t...
v-.« i-.--.. .ă .-ă: -- ..«-· :+-ă-ţ.--. +.:-
-..|«|«. --..·--· -- ..|-.-- ş. ..·-«. -.- -o.-.·-|-
+.. -- .-.+ă .i- ..-.·«. +«:-«.
Intrarea. i. -.-·-- .- .ă.-... s.-.. u-+-.·-
-«|«. »|--. cc:. -- ..-- --. ..--.«-.. -- c-««-|«..
1 -ă.«-. .« ..-- u-+-.:--«| c.--i i . -.-.«-.
--c+«| --|. 1.s-«--.- |. e«.«--ş·. i- .-«i 1866,
.-.-ţ.: -- i. c. e-ă·..-«. r-.+. ---.ă ·.--.-.:..ă
-|·---...ă. .-«.ă |. c-..-«. -- --.. u...-.. ş.
s.+.·.. |. 185-. u«·.·ă i. .«.«-..|. -.- 1.
s-«--.-. . ..-|--.ş. -----.-·.-.. |. 1868, ş. :--.«·ă
.--. |«. n..« u. u.|-ş-..« -.- 1.-.«¡.«. |.
1880, -·..
r- ..ă-.. ·.oi-c-. ..:--..- .- ---.-- .----|-...ă.
u-i. e v--.--. n-+.-.i-- i- u.... f, -.-ă i. · n-
+.-.. t.o--ă 1877-1878 •. »--. ·.o|-«| .|-.--..
i- .ă-t«-- t 40 »-. -- u-+-.- .i--.-..ă . n-.-i«.
c.--| i 1866-1906 . --...-.|«i -- o|.... -«-ă
..-- .. tă.«· --·-·«| -.-|-+-i-- ----:.ţ.-. -.-
.-«| 1906.
Grupa I Ştiinţifică. i- --.+«| ..|-- .- .:|ă
..-..:ă .-«-ă .- .«--.---.
Secţia I Geologie, t--+.·ă -.- -.t--.·- t-|«-. --
--...
Iconiţl din Cultul Cabirilor
Secţia 2 Mineralogie .--ţ.-- :-.·- «.-.-·ăţ.|- --
i.

-.· ş. �ă-o«-. -- -..·-ă -.- ţ.-ă. .«+ ş. -.t--.·-
+.----.-..
Sec
ţ
ia 1 Paleontologie .--. i-·-- .|·-i-. -.-:-.
.«---.-.-ă --|. t-+«-«| «-«. +.+«·. +ă.-i- --|.
..-i.ş .-.+.|. +ă.-|- ş. -.t--.·- -..- --:-.t...·-
--i. .-.+.|- ---..:--..-. e-..·ă .-|-.ţ.- -- t-..i-.
.«+ ş. .-.--- -- :.+o-«. .--o. -·..
Grupa lI-a Artistică (s.|--«| 2). Secţia I Sculp­
tură, .« -----|- ..«|-·--.|--. r...«--.. o 1«---.
e«-.ă. i. o---.-..«. o. 1------«.... k. k....
n. c n-.-|. s.«.-..-. o. )-|-... 1. n..-.. -·.
CibeJ� ghid. Ia ROll11 la
u- --+.-..· o«.·«| u.-.. i.·-.·.c.-ş.. +.+.
u-«|«. c i. i.·-.·.. ..-- . -«. o.--|- ..-.·«.
+«--« r.·- ---.«·.· -- o +«--·. .«·--«| .«
.-.·.«-. i«.-ă-. -.- +.,|-.«i ..|--«|«. · u... +«-
..·--«i«. •.
Secţia 2 Pictură .«--.--- -..·«.. :- «|-. ş.
.-«.--|- -- o i-.-.- (1864), n--ţ.. (1868), u.ş«
r-- (1860), o i. r-+-.|..- (18g2), n n-...
(1892), 1ă·ă-ă..«. t«-..-«. k.+-- t-.|.. ).-«.-..
Ţ.-.«. s-«--.-. r-i·:--. u. u.---..«. o 1----
--..«n-+.-.ţ.. n. u.+.·-.«. i. v-.--..«. s.--
ţ-.-«. e-.|--«. c-|---| u nă-«|-..«. u..--
c|.-«...«. i. u-o-ş.-.«. u.----- u«--. eă:ă«.-.
u. o|..ţăi-«.|.-. -·.
s- +.. .t|ă «- ·.o|-« o.o|.. -..·.· -- o »....
ş. u.·-. u.||- -- n. i|.-..« (1871).
».-+---.. • +-+-|« s...i..-· ..«.--|ă -- r.--|i.
e.-·-|-+--. .-i-o-« -..·-- .·.|..- (1781-1835);
� n.--|. · -- o---.. u (1810) ş. · r-..., & --
e....« (18-3)
Secţia 1 Caricaturi .-- +«|·- s«.ăţ. -- n. r-
·--..«. u. u«--«. e »-.. »«--| c.. »-, u. -·..
.- +.,--.·.·- --------·.-- -- u-. c. i. i.·-.·..
Secţia 4 Desen, -- s·----..«. t-.-·- +«i:- i«.c-.
-- ¡.-«.-.. -- u..|-|- k-..-.
Grupa III-a (s.|--«| 3). Preistorie, Arheologie
Clasică şi Istorie. Secţia I Prei storie, -.·- .ş--.·ă i-
·--. «.·-.--. r-.+. .--ţ.-- -o.-.:- ---..·--..- .ă..:-
-«+.. .- Oltenia ... «..- -- |«· |«.-.·- .« +.-.
www.dacoromanica.ro
7'
B O A B E D E G R A U
:----.ş- e- ..|-.. .|:-|- e- -·---, :.-.-- e- :.·-.:
.-c...|- e- -·---. ---c.:-.·- e- -..:·ă. :·..÷--:-
ş. ÷.-.ş. e- «..-, .ă..:- |. n-.--«., s-..·c-..
i-c..:--.. c-:.:-. c--ş:.. u-.--ş:.t÷.·.e... că
c..|.:.. u.·..ş.t÷.·.e... c-ş-«--.. e- .... c·.·
.-«., c-·ă:, s-|.ş:-. c·.c... i-... că
|
ă·.ş.. u.
BancnOI� fip�rit� In America in 19t7
.|.«.: e.- ,.e. i-|,. c... v-cs- ş. c-:-.-. ·.e
o|:. că·-.--ş:.. u·e.·.. e- .... n-·ă.c.. nă--ă
:

:.s�c.. c-·.-«-., �-:·-ş:.. e- ,

. ş. i-.·-ş:..
n.·-.-. e÷ ,.e. c-·, i n-÷.|.. ..e. n-÷.-.ţ. .
n.--«.. u-.ţ.. e.- e-.. r·..ăc-.. s|.ş- ÷.. răe.-.
u.că. n-. - « .. o.:·-«.| c-·-.|..
.
s:.-÷.-. ş. 1.s-«-..- e.- ·.e. u-
i-e.-ţ..
t e-.. «.:·.-ă c.-·.-e- -·-..:-·.-
���;�
:
��-l�-�f-
-
��
.|
.�.:: ��
:
O|:��
-... .«.-e i- -|.. - :·.÷-..ă c-|-cţ.-
e- c.ţ.:- e- ..|-. (c·-÷---:. «..- ş.
.e-|. e- |.: ---:·. c.|:. -:c.. e.- c.
--.c.:-|- c--:·- uă..·. ,.|.«.. r|-.-ş:.
s.c-.«.. Ş-:·.|-r·.i-«.. u.-...n.
-ă.. -:c., -:c.
t :·-.. ».:·.-ă -.:- -.÷.. c. --.-c:-
---|.:.c- e-|. c.c.:--., ·.e. i.ş.
Sec
t
ia 2 Arheologie Clasică -.:- .ş-
-.:ă ÷ ş.-:- «.:·.-- c.-·.--.-e c-·.
÷.că. --.-c:- e- -·--- ş. ÷.·÷-.ă e.-
---c. c·-c-n-÷.-ă.
i-.ă «.:·.-- ..-: c. --.-c:- .ă
..:- -.÷.. |. n-÷.|.n-şc.. ·.e n-
÷.-.ţ. u-. e.- -|- -.÷.. c. «..-.
-+.÷--:- ş. --..ţ- e- |.:, ..· . e-.. -·.
÷-|- e-.ă ·.i:.·. ..-: -c.-.:- c. ---.÷--:-.
cs-.. :-..÷--:- e- .:.:.. ş. .:.:.-:- e- -·---. 1-:
.c. i- ·.::.| 2 ..-: e-.ă .c--.ţ- e.- c.|:.| c.-.·.|-·.
c.|: c..- e.:-.-ă e-|. r·...--.. c. -.:·. .-c-|-
:-..-:- e- n·..:-..
f-: .- .c-..:ă «.:·.-ă. ·.::.-.|- 3 ş. 4 ..-:
-c.-.:- e- -+.÷--:- ş. .-.c·.-ţ.. -- ÷.·÷-·ă.
t :·-.. «.:·.-ă .·- --.-c:- e.- e.i-·.:- |-c.|.:ăţ.
e.- o|:--... ..· --.:.| ..-: :-: c. --.-c:- .·-c-
·-÷.--, -·-«--.:- e.- i--·-.-., s-·-... n.|..·..
.. e- -·...-- --c.--.c.:ă.
.
i- ·-÷.-c.: -.:·. .÷:c·- .·-c-ş:..
.- n-·÷-. e- ÷.-÷--ă --c-÷-|-:.
.- --..ţ e- -·--- i- :-·÷ă e- --ş:-
c. c-.c-. -- -|, .-÷-.| c·-ş:.--.c.
c.÷ ş. - c.--|.. -.÷.. c.-.|. .ă·
..:ă |. n-÷.|. n-şc.n-÷.-.ţ.. E
-·--.-.| că . -·..:.: .c-|- - .:.:.-
÷.·- . .c-.:-. --.ţ-. -·--.-.| -·-:-c
:-.·-. -·.ş.|.., .·.-e.-. |.c·.:ă ,.·
e-c.-e e.-ă -·---·ţ..|- -.-.-. .ă
..:ă. e.- .-c. .| iv~v|-. -. c·
Secţia 3 Istorie. .: Dcumente e.
:-·.:- ·-:--.:-.·- |. :·-c.:.| ..:-·.c
.| --.÷.|.. --.:·.. i-.ă --·..÷--:-
e-|. Ş:-:.- c-| u.·-. e-.ă e-|. t|-·
·.-e.. c-| n.- c. --c-ţ. i-÷--ş:.
e- c-.-ă |-..:- c. ş-.- e- ÷ă:..-.
:.-..-, .c:- ş. -.:.c- e- ---.-. ÷.
-«.c...-, ci.:.-;- ş. .|:-|-.
-: Numismatica ·--·----:.:ă -·.-
:·.- ÷.-- -.÷ă· e- ÷---:- «-ci.
·-÷.--. .-:-- c.·- .- ·-÷.·că .c--. . -·.ş.|«.
n-÷.. .«.-e -- - -.·:- |.--..c.
|
ă-:.-e -- n-
÷.. ş. n-÷.|.. ·-.-.ă ÷.că e- -·---:. c.÷ ş. .c--.
c. -..:.| |.. f-...-, ..- -- ·-«-·. c. --e.| --.:-
i.-ă·- ·-.-.ă e- -·--- ÷.·-:. ş. - ÷.-- c-
Reversul acelee�ş bancnote
|-.ţ.- e- -.-c--:- ş. ÷---:- ·-÷.--ş:. e.- c-|-
÷.. «-ci. e-|. u.·c-. c-| u.·-. .e.-.:- ş. e--.:-
e- i-- c. n.-.c-.c..
s- ·-÷.·că .--|- -.-c--:- -·--c:.:-. c.·- :-.ă
-.. c.·c.|.: i.-:·- .c-.:-. i-.·:- .-:-·-..-:ă -.:-
c-|-cţ... .-.că i- ţ.·ă. e- -.-c--:- e- |-. 200 , 20,
www.dacoromanica.ro
POMILlU eOSTESCU: PALATUL eUL TURAL DIN TURNU-SEVERIN
50 şi 10, tipărite în America de Ministerul Finan�
ţelor În 1917, şi nepuse în circulaţie.
Muzeul mai posedă o bogată colecţie de medalii
din timpul Regelui Carol 1. Diferite alte medalii �i
stampile personale şi de Stat. Remarc medaha
punerii pietrii fundamentare a liceului � Traian �
din T.�Severin.
Tot în vitrina medaliilor se află şi Hrisovul
Domnului Mihai Grigore Sturza, prin care se
fixează mărcile judeţelor Moldovei şi sigiliile Sta�
tului;
c) Reltcve. Vitrina Regală cuprinde multe obiecte
dintre care amintesc câteva: Cămaşa Domnitorului
Carol dela 1866, lăsată în casa în care a g1zduit în
Vitrina regală
T.-Severin atunci, azi proprietatea d-Iui Teodor
Costescu, unde a semnat şi prima proclamaţie către
ţară; chipiul din războiul 1877-1878 şi plapuma
dela Poradim; călimara-de pe lachtul Regal ; Cartea
de vizită a lui Osman Paşa, dela capitulare, cu
autograful scris cu litere latine; etc., etc.
Multe fotografii cu vizitele familiilor domnitoare
din alte ţări şi altele.
I jurul Vitrinei Regale: Masa pe care Domni�
torul a semnat proclamaţia; cuvertura cu care s'a
acoperit în prima călătorie in Moldova la 1867;
Drapelul cu stema ţării care a fluturat pe Palatul
Etnografie: Vitrina podoabelor
Regal până la incetarea din viaţă a Regelui Carol i
şi originalul actului de fundaţia expoziţiei dela
1906, semnat de Carol i. Principele moştenitor
Ferdinand şi Principele Carol cum şi intreaga fa­
milie Regală, membrii Guverului de atunci şi
oamenii proeminenti ai ţării.
Vitrina lui Cuza� Vodă, cu una din săbiile lui; o
garnitură de metal de pus la gât; decoraţii, matriţe,
un pahar, un buzunar cu monograma Doamnei
Elena Cuza, fotografii, anuntul mortii Domni�
torului, etc.
In jurul vitrinei 6 scaune din mobila Întrebuin�
ţată când era ispravnic de Covurlui.
Urmează apoi un mare număr de vitrine care
cuprind obiecte, acte, lucdri şi fotografii, car�
www.dacoromanica.ro
7
B O A B E D E G R A U
amintesc de: Gheorghe Ak, Dr. Carol Davila,
George Tocilescu, Prof. N. Densuşianu, Bogdan
Petriceicu Haşdeu şi fiica sa Iulia, Dr. C. i. Istrati
şi pictorul N. Grigorescu.
In alte vitrine se văd: ornamente de teracotă
smălţuită şi nesmălţuită; embleme de judeţe tot din
Obiecte biseriaşti
teracotă, cum şi dela sobele bisericilor vechi;
pistoale vechi cu cremene şi capsă; arme diferite
�:�g��f�
)
b�����a�!:
g
��ie6����:
i
;�����:
i
de
â
��[;
(medievale
)
; accesorii de harnaşament: zăbale,
scări de şea, pinteni, etc. .
Mai este apoi o vitrină cu amintiri din războiul
mondial 1914-1920 cu proectile, schije, chivără
germană, table de frontieră şi diferite fotografii
din 1918 cu intrarea trupelor române in Timişoara.
Secţia 4 Fotografică (Salonul 4). Aci se găsesc
tablourile Domnitorilor şi eroilor Neamului până
la Vodă Cuza. Apoi fotografiile lui Cuza şi a Dom­
niţei Elena, Carol I şi Elisabeta, Ferdinand �i
Maria, Mihai şi Carol ii. Urmea: apoi galena
oamenilor de seamă ai ţării, cari au dispărut, vederi
şi fotografii de costume naţionale pe regiuni.
Grupa IV-a Etnografie (Salonul -,. Secţia I
Podoabe. Obiecte vechi, podoabe, ornamente din
bronz, argint, aur, sidef, pietre scumpe, camee,
etc., se găsesc într'o vitrină bine înzestrată.
De remarcat colecţia de" paftale de sidef gravate
foarte frumos, cum şi două perechi de paftale
Domneşti din metal, purtând câte o aquilă pe ele
şi un inel cu piatră roşie tot cu aquilă.
art�
e
�f� :ec�t�
ct
t�e��t
a
;�
ă
Înp���[
i
��I�r
i
����e��
ca: statuete, vase ornamentale, ceasorice şi pendule
multe şi variate, etc.
Secţia 3 Industria Casnică cuprinde un bogat
matenal de cusături, ţesături, covoare, vestminte şi
obiecte casnice împărţite pe regiuni.
Secţia 4 Ouă incondeiate. Este foarte impresio­
nantă prin numărul exemplarelor şi arta cu care
sunt incondeiate ouăle, făcând marea admiraţie a
străinilor.
Secţia 5 Ceramică cuprinde multe piese din
diferite regiuni ale ţării, unele foarte rare, spre ex.:
un vas de pământ în formă de sticlă, colorat pe
părţi. Această secţie abundă în strachini, cane,
cănuţe, castroane, urcioare, smălţuite şi nesmăl­
ţuite. Unele din ele cu motive foarte interesante.
Secţia 6 Unităţi de măsură. Aici se pOate vedea
vechea măsură pentru lungimi . Cotul . şi . Stân­
jenul t. Cântare dela micile balanţe farmaceutice
până la cele foarte mari romane. Unităţi de măsurat
lichide, unele din timpul lui Cuza, etc. etc.
Secţia 7 Unelte agricole. In jurul unei gospodării
de ţară improvizată, cu căsuţa În miniatur1, cu
portalul sculptat ca În p1rţile de sub poalele mun­
telui Olteniei, cu masa joasă pe 3 picioare, sunt
expuse uneltele agricole, începând cu plugul de
lemn, vârtejul de ridicat carul, jugul, rariţa, lopata,
furca, sapa, etc.
Grupa V-a Bisericească (Salonul 6). Secţia I
Obiecte de Cult. Pentru a fi mai e10cventă această
secţie, s'a improvizat un mic altar cu 3 comparti­
mente. In mijloc s'a aşezat masa acoperită cu o
îmbrăcăminte de mătase. In mijloc este un antÎmis
şi un epitrahir. Se mai af1ăo cruce de metal argintată,
potir cu Învelitoare brodată, un Evangheliar tipărit
în timpul lui Mavrocordat, un Liturghier tipărit
la 1748 şi un chivot, o biserică zidită de Ştefan cel
Mare, azi dispărută. Mai sunt 2 sfeşnice, cădelniţe,
etc., etc.
In compartimentele laterale sunt 2 icoane. Una
dela 1629, alta dela IB8. Candelabre 3 de lemn,
unul de metal, fiecare cu 6 braţe pentru lumânări,
cădelniţe şi candele vechi, iar altarul este îmbr3cat
În antimise, unele scrise in greceşte, iar 2 in ro�
mâne�te dela 18
5
1.
In Jurul altarului sunt - chivoturi:
1. Cel mai mic -din faţă -este de lemn din
anul 1836 ce a aparţinut bisericii Lespe2i-Suceava.
www.dacoromanica.ro
POMPILIU COSTESCU: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN 743
2. Tot de lemn dela biserica Poiana-Roman,
1830•
3. Idem, vopsit roşu, galben şi albastru, dela
Armatori-Muscel (nu se ştie data).
Se mai găsesc cruci artistic sculptate, chiar şi
icoane mici, altele lucrate În sidef, iar unele de me­
tal. Asemenea, odăjdii, cingătoare, nabederniţe, etc.
Secţia 2 Fotografii. Această secţie este repre2en-
Sala de cinematograf
4. Idem, vopsit roşu, dela biserica La2na-Doro­
hoiu, 1832.
5· Idem, a aparţinut bisericii Bădeuţi, zidită de
Ştefan cel Mare, la anul 1487-
tată prin multe fotografii c vederi generale şi
interioare de mânăstiri şi biserici din Moldova,
Muntenia şi Oltenia, cum şi de diferite troiţe mi­
nunat executate.
Salonul de festivităţi
Pereţii sunt acoperiţi cu un mare număr de
icoane din secolul al XVII-lea şi până În prezent.
Unele sunt pictate direct pe lemn, altele pe lemn
ghipsat, iar o altă parte pe pânză. Sunt câteva
îmbrăcate în argint. Triptice diferite.
In ultimul moment, Muzeul f Dr. C. 1. Istrati *
s'a Îmbogăţit cu pretioasa colecţie a d-Iui Avocat
Marius Vorvoreanu, ce a format . Expoziţia retros­
pectivă a oraşului T.-Severin 1833-1933 •. Ea a
fost deschisă c ocazia centenarului din anul acesta
www.dacoromanica.ro
74
B O A B E D E G R Â U
şi in urmă donatl cu multă generozitate Palatului severineană la balurile şi festivit3{ile ce au loc aci,
Cultural. in sezonul de iară.
In subsol este a 6-a sală tot aşa de încăpătoare,
Salonul de fesliuităţi. La parter, tot in aripa de În care se instalează de obiceiu bufetul şi restau-
Terau
apus a Palatului Cultural, se află salonul de festi- rantul sălii de dans, la baluri şi diferite festivi·
vităţi, de dans, de concerte, etc. tăţi.
EI este frumos parchetat, iluminat şi bine între-
ţinut, având în spre « Parcul Trandafirilor I o Sala de teatru. Din descrierea de mai sus s'a
Cinem;tograful in grădină
terasă mare cu o perspectivă minunată. Suprafaţa
salonului este de 25/14 metri.
Este singurul salon -afară de acela al Cercului
Militar -unde se întruneşte toată intelectualitatea
putut vedea că Palatul Cultural din Turnu-Severin
se compune din două aripi, una de răsărit şi alta
de apus, având fiecare câte 3 saloane mari
suprapuse şi drept anexe, alte săli mai mici.
www.dacoromanica.ro
POMPILIU COSTESCU: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN
745
u.,i-.«i ~.-:-- .-i- a-.ă .-.-. -:i -.«-ă sala
mare de teatru.
r.:- ..-..-. -ă+..ă --:--+.-.:ă. :..-a .|ăa.:ă
-«+.. a- --ş«.
c«+ .--.:..-|-|- :-.:-.|- .« i-.. ---:-« +-+--:.
i- ..|. a- ..--+.:-.-.:. c--..i.«i a- .a+.-..:-.ţ.-
. |-:ă-i: .ă -« .- +.. .--:.-«- i«.-ă-.i-. -.-ă .-
-« .- «-- ..|.:. +.. .-:..« a.:--..i- :..«:- -.-ă .-
------:.
».|.:.--. |--. .- .---. .ă .- :..ă +«i: +.. a-
«--+-. a.. .---.-ţ-i- .« :-.: .-«io--.:- a- «.-
+«-.i- a- .-.-ă --.- ..-- :--.- ţ.-. »ş. .ă ..:ă-.
.« - a.:--.- a- ..:-«. +.i.-.--. :--o«- .ă .- .:-.
:- .ş:--:.--. «--- «--+«-. +.. o.--
».-..:ă ..iă «. .«--.-a-
1--. -.-a«-. a- i-,.. -.-:--- ş. o.i.-.--. .« «-
-«+ă- a- 876 i-.«-.. ..- ..--. «. :. «-. a.- .-i-
+.. +.-. a.- -.-«.-..-. .«.-a - iăţ.+- a- 22 ş. -
.a.-..¬- a- 14 +-:-.
i- .-.:-|- ..---. «-- :. .ăi.i- a-.-·«..i-- ş. --
.«-.:-.. .«+ ş. ..o.--i- ..:.ş:.i--. +-a--- .ş--.:-.
Grădina de Cinematograf. u..ă r.i.:«i c«i:...i
. .:-.. .a+.-.ţ.. :«:«--- «.-.:.:--.|-.. -« +.. -«ţ.-
. :-.: .a+.-.:ă :-«+-... Grădină de cinematograf.
i-.ă a .- :-.+-. .-«|«. 1924, c--..|.«i a- .a+.
-..:-.ţ.- .-:--ţ.--.-a .ă :-.-.:--+- |-.«| «.-.- .-
--. î .-.:-i- :-.:.«|«.. . a.: a--i.-- -«:--. r.-·
ş-a.-:-|«. �« .ă .- -.«-- ş. .ă ----i«- ..-..:ă
.|-.:.«--.
i- »--.i.- 1925 .. a.: .- .-:----.-ă ş. .« .-
.--«: |«..ă-.i-.
t. 15 u.. ..-i.ş .-. . :-.: ..:.. ..- i. 14 i«-.-
1925 .. :ă.«: .-.«.«-.--..
r-.- ...:«i .i-. .« ...- -.:- .-:-.+.:ă. .« .«:-|-
a- i«+.-. -|-.:-..- -«--i- .-i--.:- ...«-.- --.-
..-oă. -.-. a.« «- ..--.: :---... ..-..:ă .-ăa.-ă
-.:- - --«ă --a-.oă . --.ş«|«. 1.s-«--.-. r. .--
80 i-.«-. ş. 14 |-,..
».. «.-- -«oi..«| -« -«+.. ---:-« --------:.ţ..i-
..--+.:-...:..-. a.- ş. ---:.« . .- --.--.. a-
+«-.. -.i-.. ---:-. .ş. -a.|-. -.|.«i -- «- :.--: a-
«--a-.ţă ş. ---:-« . --.-.-. «- .-- .«-.:. i+oă|
.ă+.: a- -..:«+«i :i--i--. .« -...-ă ---.ă..:- .-
:-.:- .-|ţ.ş-.--i-.
».-.:. -.:- r.i.:«i c«i:«-.i -----.-:.:-. s-..
c.i:. · 1-.:-«i o-.ş«i«. 1.s-«--.- 8 -.ş. .«+
.+ +.. .-«.- ---.i.-.:ă a- «- c--..i.« a- .a+.
-..:-.ţ.- +.-ă a- :.-- -.i .ă-«. ---ş-a.-:- -.:-
ai r--:-..- 1--a-- c-.:-..«
i-.|-.« ..-.:- -.-a«... .« -ăa-,a-. --.i.-:.:ă
.ă .- .-i +.. ..«-: :.+-. .-«--.---.. «-- .«-.
:--...:«i --.i-, .ă .-.«.«---- ..i. .-. +.-- a- :-.:-«.
..-- «. :. ş. «i:.+. «--..ă . i.-ţ«i«. a- +«-.ă
.-.|.-.:ă ..-.:-. -----.:-.-- -----.
i+. aă a.--:«i i. ..-..:.. :.-:.i .ă |. :+-|.-..-.
. 20 .-. a-i. -«----. -.-:--. :«-a.+--:.i- . +ă
.-ţ«i«. -a.:...« u. s. n-.-|- c.--i ii. v-.-«-a«i
c«i:«-.. --+.--ş:.. . ţ.-«: .ă -.-:...-- ----.a.-a
»a«-.--. .----.|ă . s-.. c«i:. · 1-.:.«| o-.ş«i«.
1.s-«--.- t ş. n.oi.-:-... t i. o. n.o..-..« t, .- .
.««: |-. i. .- o.:-+«..- 1933.
u.- +.. +«i:. u. s. n-.-i- .+---..--.: a- .-|-
«ă-«:- ş. a- :.-:«i .ă .-.ţ..:.«. -.-:..«i..ă -o.--
.--a«.ă -. --«ş.: .ă :-:ă-:«....ă |«.-«-. .ş. a-
+.-«-.:-. i- «.+.--. ş. .a+.-.ţ.. :«:«--. .-«-
-.---.i.-. . a-..|.. - t |..:ă a- .«o..-.-ţ.- ---:·«
:-.+.-.·-. .ă|.. a- :-.:-. · ..-..ă a- i-.«ş. s««-
-.-«|.
i- :-.-:-. -. . .«o..-.. .«+. a- i-. 200.000.
o-.:«| u.,-.:ăţ.. s.i- . ---a«. «- ..|a --:«
....+ ş. -«.ţ.. --.:.-ş.:-.
i- +.. -«ţ.- a- - --ă -.-:...-.-ţ.. i. o.-.|-:«|
.-..| .« .«o..-.. --.:- I.70.oo |-..
r.i.:«| c«i:«-.i ş.. .�.: ..::-i .-i +.. +.--
-.--:.:--, .-.-:. |«. - a- ..«+ i. .aă--.:
rouritiu cos1rscu
Dir«lorul Palatului Cultural
T.·Stl"T·n
Motiv floral din grJdina cinematografuluI
www.dacoromanica.ro
I N J U G U L D O M N U L U I
viii
n... -« .- .+-|.-..- «- .-. n... -« +ă .-.ăi
:..-+ i i-.«i .-| --« ş.+. «--. ..-..-.-- --|.
r-...--.- .ă o.·-.-«| +-« ----· - .--« o-|-.«
ş. «--. .ăş. --. .- .-.,. +-. .---.-..-ş.. i--.·ă
.- «-.« :. ..--ă«.: .« --.+---|- -|-«.|--. .ă +ă
.·.o-.. .ă ..« i- .-.+ă -.--|... r--.s:.-ţ.. s.
r-...--«| ţ.-- .ă .+-|.--...ă .--. .- «----..«i
----· .-.«ş. . .--«·. .. - «|·.+ă .-.ţ.-. ..-- -«
--.·- :. --.-.-.ă.
r-.·- ..:-«. :.|- --.+.. ş. ..-..-.--. ·--+«-.·ă
. oă·-.-«|«.. uă -«.. «+.|.·. ... .+-|.--..
..-..·ă «|·.+ă -«.ă+.-·-. să +ă .-ăo-... .ă .--
-- «--o.· |«.-«-. :-.-+-.·- ş. .--.-..-. .ă.. ..+:-
.ă +-.-·-. i| :+---.-.-ă. .ă :-..-·-. --.«.-.|-· |«.
.+-ţ.·- +«-ţ.. .- .|.·.-ă ş. -.- .-- . .- .-o-.-ă
o-.«| --ş«. ii +.-..... .« ..-i.
·
«+--. :ă.ă
-«.--«. .ă .ă-·ă+.-. «..·-.-- .-.« -|-...
»·«-.. «-.« :. -« +.. .«-.-- |. :.--. r.-..--
:. - - :-:.-:.---.-.+. ..-.. -| --.- -...ă|. ».-.:.
.-ă«.. ş. -| .ă -.--|«| - .- .|.oă .·.--. r.--o.-
ţ-.|ă -« ---. .--. +..-.|- .o.-..·- .. +.. +«|·
--... -.- .- -.-- .ă -«+.. ..-«| -«. .|..- |.+
----. .ă.. --.--:--.· .-«-- .ă -| ·--o«- .ă -|-.-.
---·-«.ă -« «--. .ă .,«-.ă +.--. --.+-,-.-. ..--
«. .ă--. ..«--. --..·-ă i- :.-.- :-:--oă+ -- .-
--.+-,-.- «--o-ş:-. .ă -«+.. .i.·.-ă -.- ..-. u-«
-ă:. :-·«ş . ..ă-.· «--oă. .ă «-- .ă--. -.+--...
.. .- ·.+- -- |-|--ă. n« |.+ |«.: :- .-.+ă. d'i
oă·-.-«i ·-·--.«-. -o.ş-«.. .ă -----.-...ă. n.
+--. -« .----. :- ---:-ţ..i- i«.. o. ş. -| |- |«.
i- .i«+ă ..:---.·ă
v-ţ. «---. «-.. .ă .ş. «. :.. n« .«-: -« ---
:-:. .. -«+.. :ă·. -.- ţ.--ţ. .-.+.. .- «.+ .-«.·
n«. |«.-ă+ i- .--.-. nc .+--.-ţ.--.. .ă «.
+«-.. »«-. - .--.-.·.- «ş-.-ă |. -|ă+.-.. «-.
-- ..-|-. -- ..-- --..- --:·-- ..: -- -«ţ.- --.
.--«· - «.---.ă n-:·--.|-- .-.--ă·--. --.- |. .-
«--.:ă +«|·- ..:«-. -- .--.-.:... .. .ăş. ..ş·..-
-«+- o«-.
eă·-.-«| ----· .-.ă .- ţ.-« -- .««.-· c.--
.-... -«. --. .- .--.-ă.
-» ·.. --.·ă ş. . +.-.·. -.-«--.« .. |«.
t. --..- -- ..---.+. -«+.. |. +-.-·- -«. u-.-
i. --. +.. o.-- .. i-..-·-. ş. --::--«i .-«--. .ă
. ·--.«· --.·- .-.�.
-r-. .--: -- .-.---. .ă-..«i. ~.-«--.« .«
-«.-ş.-. »--«ă-.· .ă --. -+ o«-. .« ·-.:- ·-.--i-
|«..
u.+.--.ţ. «-+ă·-.-- .+ :ă.«· |.·«-.|.- .« -.
-..·.. ---:-« -i ş. i- .|·.- +.. .ă:«· :- +.-ă
--+-|-..«| |«.. i| :-«-:ă--.+ -- ..--«-.. -.-ă
·--.« ·-..---. .i---·-|--. c« --.. --.«.. |. :-.-+
-ă-.i- i«. ·--+«-.·- ş.. -- «|·.+. -...-ă. «--- -.
+-i-..«| .-ş.-ă ----ţ.. -ă--..ţ. .. r-.-|.-.. -ă-«.
-- «-+ă·-.--|- .««.-:-.
« ¡-.--|.. u-i--. -.--.|«.. -o---+.«.· .- u--
-.- ·-. )«-.. ». 1914 ».
Ş.. .-..-.. -.·. +--ţ.. ..i- ş. -. .--ş.·- --..·
.« 2 :.|-. »+ :-.ă|o--.· :- :.ţ. ·..--. -+---ş·..
..-- +ă --.«.. -.- ..-..«| i-.«-..:. i+. .+.-·-.+
.ă «-.. .ă+. i-.---.-ţ-:- |«.-«-. +.-.. uă --|.
-.ş:-. ş. -..«i i«. -.- «-+ă o.-- .- «-.. .ă+.
.-«-ă ş. -- .- . -..· »+ .--.-·.· :-.·- .-.-+
-ă-.|- |«.. -.- -.+ .ă..· -.+.. .-.- :. -«·«·
--.|-.. --..+..
să·--.. -«ş. ---. oă·-.« ..-«| .« -|. o+«|
.ă-.. ş. :.ă+.-- -« .-- ·.+- .ă .- -.«-- -- +--ţ..
n«+.. -« +.. «+oi.+ .- ..+.·.-. --.-:-- :|-
-.|- ..-- .--.. -.- ţă-.-. +--ţ.|--. u.. :ă«. ş.
..+.:.-«| . .ă-ă..·. c·«..|- --ş.. -- i-+- ..« .--
.-.· ş. ..« -ă.·«--.:. -- .- .ş-.:ă ..--.|- -- -|-.
1ăoi.ţ-|- |-- .« «--.«-. .« .ă:«· .- ..-oă c|---
·.-«|. ..-- +.. .-ă·.· +--+.-·«|. .- .-ăo. |.
i«.-«i .ă«.
www.dacoromanica.ro
IOSIF NYIRO: IN JUGUL DOMNULUI
747
-Aici am putea sta destul, se scud. Roagă-te
şi pentru noi, că noi n'avem vreme. Nouă nici
nu ne plătesc pentru asta. Ei, uşor li-e domnilor!
Ml jigneşte isbucnirea. Observam de câteva zile
că poporul s'a schimbat. Nici urmă nu mai gă­
sesc de frumuseţile omeneşti de mai nainte. S'au
schimbat de tot. Sunt plini de ură, de sudalme,
de revoltă şi amar.
-Ce s'a întâmplat cu voi? întreb pe omuleţul
zdrenţos, slăbit.
-Ei, multe au dat peste noi. Şi cine a pră­
sit oamenii a fost nebun! . . . Am ajuns cerşetori,
ştii d-neata?
-Nici până acum nu vă prea îmbulzeau banii ...
-Drept. Da' tot nu ne mâncau păduchii, ca
acum. Nici haina de pe noi nu-i a noastră.
-Da' cum se poate !
Omul se aşază pe mormântul preotului şi,
in lărâna mortilor, povesteşte necazul viilor.
-Noi suntem de acum arvuniţi iadului ... Pri­
măvara trecută apa a potopit totul. In Iulie şi
August veni seceta. S'a uscat şi ce-a mai rămas.
Ovăzul a pălit, cucuruzul a rămas necopt, cartofii
s'au stricat În pământ. Şi oamenii şi vitele au
flămânzit toată iarna. . . Comunitatea a vândut
ovreiului o mare parte de pădure. Incă ne bucu­
ram, pentrucă după lucrul din pădure, dacă nu
curge, picură. Lemnele trebuiau transportate la
staţie. Cărăuşia era bine plătită. Am schimbat vi­
tele pe cai. Dar cailor le trebuia ovăz, fân, şi nu
era. In jur nici nu se putea cumpăra. Zăpada a
căzut de vreme. Iar calul nu-i capră, să mănânce
muguri, aşa dar au inceput a pieri. Nu era zi lă­
sată de Dumnezeu, să nu cadă unul ori doi, pe
cale. Unde cădeau, ecvlo îi Iăsam câinilor. Din
munte până la tren, tot cai răsturnaţi.
-Proşti sunteţi, zise jidanul. De ce nu mi-aţi
spus mie. Cui îi trebue fân sau ovăz, să se scrie
la mine. Cine n'are bani, va lucra.
Ne-a şi câytigat cu preţ piperat, ca să-i rămâie
cărăuşia î cUte, ba să mai câştige ceva. Ne-am
inglodat în datorii până după urechi. De dimi­
neaţa până seara căram povara cea grea, numai
să ne plătim. In zadar aveam cai noui şi ovăz scump.
Iar cădeau şi vite şi oameni. După anu' nou,
domnul Friedmann a oprit orice credit.
-Sunt bani în bancă, aşa zicea.
Acolo, e drept, erau bani. Ne şi dădură pe
Întabulare, cu camătă mare. Până primăvara am
isprăvit cu banii. Fusese cumplită iarna, şi În că­
rătora cea mare s'au rupt hainele de pe noi. Am
ingheţat, deşi domnul Friedmann ne-a făcut crâşmă
şi în pădure. Prin postul mare cei mai mulţi băr­
baţi căzură la pat. După boala cailor, veni boala
oamenilor, doctor şi leacuri. Atunci se porniră fe­
meile şi ficioraşii la pădure. . Nu-i mirare că
n'am mai rămas decât cu pielea şi oasele. Mulţi
au ajuns sub glie. Bătrânul preot zilnic îngropa.
Aşa a căzut şi el la pat şi in mormânt . . .
. . . Cu asta nu s'a isprăvit. Neavând vite albe,
ca să facem arătura de primăvară, trebui să cum­
părăm. La ce-i banca? ne gândeam. Dar în zadar
ne iscăleam numele pe cambie, că nu ne dădea.
Banca zicea că n'are bani pentru noi, că nici do­
bânzile nu le plătim, cum nici rând unica nu-şi
mai face cuib sub streaşina noastră, că se teme
că o licitead şi pe ea. De pierit, nu puteam pieri.
Jumătate din săteni, fete, feciori s'au pornit la
România, să slujească. Câştigul era bun. Care cum
aduna ceva bani, trecea în Moldova şi-şi cum­
păra vite. Aci sunt mai ieftine. Le treceam pe
�;f
ş
d
��
�l
r
:�l
ţ
!
u
���
o

�ş
J�
����
s

veau copilaşi.
-Dar cum rămâne cu şcoala? Faceţi păcat
strigător la cer împotriva copiilor.
-Şcoala-î şcoală, dar dacă nu-i cine să meargă
inaintea vacilor, la plug, apoi putem sufla şcoala,
ca o băşică . . .
-E grozav ca atâţia copii să crească fără carte,
ca sălbatecii.
-Să i se rupă mâna celui ce-a Îcodit scri­
soarea ! Pui mâna pe butuc şi-mi taiu degetul,
cu care am apăsat pe cruce la cambie. N'aş avea
atâta datorie, dacă nu puneam degetul.
-Vorbeşti prostii, dota.
-D-voastră spuneţi destule lucruri cuminţi,
dar, de ajutat, nu ne puteţi ajuta. Şcolile cele
multe sunt bune numai ca să despoaie pe om de
tot ce are . . . Dar las' că vor mai tremura nă­
dragii pe domni ! . Numai că eu am mult de lucru,
trebue să mă duc. D-ta cântă numai frumos celor
morţi . . îşi luă rămas bun clopotarul.
Am rămas singur, turburat de necazul omului
şi de multele adevăruri crude, ce-a spus. ĂStora
le pot tot predica eu, că Dumnezeu îi ajută!
Zile intregi stau neputincios printre ei. Sunt ca
o pădure umedă şi Întunecată. Patimile ucigaşe
ale sângelui de munte lucrează in ei. In fiecare zi
se Întâmplă câte ceva. Vestea trece apoi repede
prin valea dintre munţi şi adeseori În zori de zi
mă scoală femeile, ca să le mântuesc. Astăzi a
trebuit să scap din crâşmă pe Petre Oinar, care
de trei zile bea amărît. Mâine să mă ocup de
Mihai Cînod, care a primit scrisoare că i s'a fixat
licitaţie pentru casă. De trei zile Mihai stă numai
şi priveşte. Nimeni nu cutead să-I turbure. Ne­
vasta şi copiii tremură de frică. Bărbatul nu-i
bagă În seamă, ca şi când n'ar fi pe lume. F ânul
îi putrezeşte pe jos, vitele pot pieri la iesle; nici
nu se uită într'acolo. EI aşteaptă numai să treacă
zilele. Noaptea din urmă nu doarme, numai stă
cu capul În palme şi se gândeşte. Când se crapă
de ziuă, omul se ridică. E palid la faţă şi aşa
strânge pumnii, de parcă scânteiază. Câinele i se
gudură în prag, dar îl aruncă mânios cu piciorul.
-Astăzi e licitaţia, -strigă Întunecat şi pri-
ve

e
u
l
�b
g
u�
a
:��podar, cu rânduială. Oalele smăI-
www.dacoromanica.ro
, .
B O A B E D E G R Â U
ţuite din cuier au prins rouă, pe uşa deschisă a
poieţii ies aburi în dimineaţa asta r1koroasă de
munte. Negura, care incepuse să se ridice, e prin
fundul grădinii.
-La ceasurile zece vin, -geme Mihai.
La zece vor veni şi la unsprezece Mihai poate
merge unde va vrea, cu familia lui. Va rămânea
gol, ca degetul. Niciun sprijin de nicăeri. Parcă
aude de pe acum pe ajutorul primarului cum va
striga:
-O mie de fiorini odată. . O mie de fiorini
a doua oară.
Nu-i în stare să rostească: � A treia oară �.
Oricât e de tare şi de îndârjit, totuş, gândindu-se,
Îi vin lacrimile În ochi.
Cele dintâi raze se ridică de după pădure, dar
Mihai nu vede cu ochii sufleteşti decât mulţimea
venită la licitaţie. Se împiedică, parc'ar fi beat.
Impinge apoi uşa camerei şi ia barda cea Iată
de-o palmă, cu care lucrează in pădure. Ii în­
cearcă ascuţişul cu degetul, apoi intrl În umbra
casei. Se uită Într'un colţ, cum sunt încleştate
grinzile. Din fereastră caută la el câteva fire de
muşcată înflorită.
-O mie de fiorini întâia oară . . . -zice ră­
guşit Mihai,-şi ridică securea. Oţelul lucitor ful­
geră în aer. Ca un fulger, isbeşte atât de crâncen
in casă încât se cutremură întreagă şi vrăbiuţa,
ce se sarea pe vârful ei, sboară speriată.
-O mie de fiorini a doua oară, -urlă grozav
omul şi cad loviturile asupra casei.
Soţia sa într' o căm�uţă albă sare pe uşă.
-Ce faci, sufletul meu, Mihai? Vai, Doamne
Dumnezeule! . . .
-Licitez! -hârâi Mihai,-şi bârele sar din
peretele casei pocnind. Toată clădirea se clatină.
Copiii, plâng în pat, vecinii sar şi aleargă să-I
prindă.
-Să nu se apropie cui i-e dragă viaţa! -ame­
ninţă hotărît la orice M.
-Ai înebunit ? -strigă aprinşi cei mai bă­
trâni.
-Trage-i, Mihai, praznicu' ei,-îl incurajază
unul în aceeaş situaţie ca şi el.
-Mai bine o aprind, dar nu-mi las casa să
mi-a batjocurească! . . .
-Bine faci, Mihai ! Aprinde-o, să nu rămână
nici cenuşe!
Nişte femei inimoase scot copiii din casă şi trec
cu ei prin curte. La loviturile cele noui, se cotro­
peşte clădirea, coperişul Înalt se apleacă înainte,
ca un animal căzut, căruia i-au ciuntit picioarele
dinainte. Şindrilele sar pocnind, căpriorii scâr­
ţâie, pulberea se ridică în formă de nor. Mulţi­
mea se trage înapoi.
-Băgaţi de seamă că vă loveşte !
Mihai nu vede, n'aude.
-O mie de fiorini! . . . Cine dă mai mult? ! . . .
Femeile se crucesc cu spaimă.
-Fugiţi după popa! -îi vine cuiva În minte.
Vine cineva gâfâind şi-mi spune isprava lui
Mihai.
-Veniţi, dragă părinte, de-I potoliţi!
Imi îmbrac reverenda. N'am vreme să o în­
cheiu. Mulţimea imi face drum. O clipă mă cu­
tropeşte şi pe mine patima distrugerii. Sunt şi eu
un Mihai Cinod, care are dreptate.
-Bine face! -îmi vine vorba pe buze la ve­
derea loviturilor. . . Dar eu nu-s om, eu sunt
����\���i

�r�
lt
ti
1
�:�Ig
îi
s��:�
c
d
i

·
;�

o
ş
i
in

arunc departe. Mihai se retrage, pe frunte îi ră­
sare sudoarea, ochii i se umplu de sânge, buzele
i se invineţesc, faţa e ca cenuşa şi îl cuprind fri­
gurile.
-Dar, omul ăsta e greu bolnav,-zic, îmbră­
ţişându-l şi-l duc in pat. -Unde-i soţia lui? Alţii
o împing inainte. -Mişcă-te, Iulia.
-Trimite după doftor! o sfătuesc eu.
Femeea se uită mirată Ia mine.
-Cu ce? -şi-şi acopere faţa cu palmele.
-Ac trebue făcut ceva,-zic, intorcându-mă
către bărbaţi.
-Ar trebui . . . -încuviinţează şi ei intune·
caţi.
Ar trebui, dar ce? Şi eu sunt un om trudit,
neputincios, sărac . . .
-Aici nu-i iertat să se ţină azi licitaţie, -zic
port şi mă uit aspru la bărbaţi. Nu poate fi
cineva atât de nemernic încât să cuteze să ofere
un ban pentru casa lovită de necaz. Aţi înţeles?
Nu răspund, dar iubirea şi cinstea ii luminează
la faţă.
-Mă duc acum la notaruI, să vM ce se poate
face.
-In bun loc mergi,-observă cineva ironic.
Ştiu că notarul e in raporturi Încordate cu satul,
dar am încredere În mine.
In faţa primăriei aşteptau câţiva oameni neCăjiţi.
-In cancelarie e d-I notar?
-Acum sosi.
Notarul e rău dispus. Strigă la un om dinain-
tea lui:
-Aşteaptă afară!
Omul ieşi afară înspăimântat.
-In ce treabă umbli ? -intrebă el, poftin-
du
���f 6:�orghiţă, ar trebui să facem ceva în
cauza lui Mihai, ai auzit ce s'a întâmplat. . .
-Am auzit,-răspunde mânios. Piară putu­
rosul de prost. . . Mă ameninţa că mă scoate din
sat . . . Ştreang in gâtui lui!
-Nu trebue să iei lucrurile aşa, incerc eu să-I
îmbunez. Trebue să inţelegi soarta poporului. Ei,
săracii, nu-s de vină . . .
-Dacă i-ai cunoaşte, cum îi cunosc eu, nu
i-ai apăra. Sunt nemerici, ticăloşi . . dar am să
le arăt eu . . . cine e domn in sat!
www.dacoromanica.ro
IOSIF NYIR6, IN JUGUL DOMNULUI "9
Mânia î scoate din sine, atât de mult încât
fiecare cuvânt mai mult strică decât foloseşte.
-Cu un cuvânt, nu ajuţi? -încheiu eu vorba.
-Nici lui Dumnezeu! dă cu pumnul În masă.
Licitaţia o ţinem, chiar de-ai trage toate trei clo­
potele într'o dungă.
-V,m vedea! -isbucnesc înflăcărat,-şi re­
gret că-s preot pentrucă de nu m'ar împiedeca
haina altfel aş rosti eu licitaţia aceasta. Aşa, tre­
bue s'o înghit. Mă depărtez trist şi Îmi bat capul
ce s'ar putea face. Pretoml sau subprefectul ar
putea ajuta, dar în sat telefon nu este. Să trimit
curier, e târziu. Abia seara s'ar putea întoarce.
Ruşinat, neputincios şi nervos mă plimb prin ca­
mera mea. Nu mă pot împăca cu faptul ca un
preot nici atâta putere să n'aibă, să-şi mântue
un credincios . . . Totuş sper într'o schimbare ne­
prevăzută. Poate În Dumnezeu. Aproape aştept:
să vedem, va ingădui bunul Dumnezeu să se în­
tâmple o aşa tragedie? Din fereastra mea văd că
sosesc avocatul şi autorităţile. La primărie se dau
jos din trăsură. Ar mai fi o jumătate de ceas,
până gustă ceva şi laudă ţuica de prune a nota­
rului, dar ce să fac? Nu-mi vine nicio idee mân­
tuitoare, stau numai observator palid la fereastră.
A
r
a ceva nu m'au Învăţat la teologie . . . . In cazui­
stlca de mai multe volume, nu-i niciun sfat, cum
s'ar putea mântui humba unui anonim ca acest
om. . Un jurat se duce la cârciumă după un
nou rând de sticle de bere. D-nii au vreme. Pe
ei nu-i interesează ce va face mâine nenorocitul
om bolnav.
Peste o jumătate de ceas avocatul zice plictisit:
-Să isprăvim şi cu licitaţia! Pornesc cu mare
autoritate la casa dărîmată. Mulţimea curiqşilor
se adunase dinainte. Ml grăbesc şi eu după ei.
-Ce s'a întâmplat aici? -întrebă avocatul,
cercetând.
I se povesteşte.
-Asta-i faptă pedepsită de codul penal. ii voiu
întemniţa, ameninţă el.
i- momentul acela sosesc eu.
-D-Ie avocat, te rog, un cuvânt.
Politicos, cu oarecare afabilitate, întrebă:
-Ce doriţi, vă rog? . .
-Vreau să vă rog, dacă e cu putinţă, să bine-
voiţi a amâna licitaţia aceasta . .
-Cum vă puteţi inchipui asta? -intrebă cam
indignat.
Incerc totul ca să-I aduc la altă convingere, să
cedeze puţin, dar avocatul se Împotriveşte ţeapăn.
-Regret foarte mult, Prea-Cinstite, dar eu tre­
bue să apăr interesele băncii. Păcat că v'aţi ames­
tecat în chestie. Putem începe, d-Ie notar !
Se bate toba. Notaru! citeşte sentinţa şi incepe
licitaţia.
-Preţul de strigare: 700 coroane! . Cine d5
mai mult?
Oamenii tac, muţi, dar fierb mocnit.
-Şapte sute şi zece! . . . -strigă un chip de
domn străin.
-Cine-i acela? -întreabă toţi, dar nimeni nu-I
cunoaşte.
Am înţeles, e un om al avocatului, care lici­
tea7ă şi ap;i îi vinde lui. Din asta trăeşte.
N
��
e
n�
u

� �
ec
:�
r
���
âia oară . . .
-- A doua oară. Nimeni nu dă mai mult ?
c� un fulger, izbqte aflt de crincen In casl Indl 5t cu­
lfemurl Întrugl
Incă O clipă şi s3rmana cas3 a lui Mihai schimbă
stăpânul. Preţul nu acopere nici datoria. Dacă
n'am putut împiedica licitaţia, nu rămâne decât
să ridic cât mai sus preţul. Roşesc tot, când strig:
-Şapte sute douăzeci! . . .
Surprinşi toţi se uită la mine. Poporul se scanda­
lizează, doar eu am zis, că e nemernic cine liciteaz3.
Un murmur înăbuşit se îndreaptă cătd mine.
-Şapte sute dou32eci ! întâia oară, zice toba-
şa:, dar i se fac semne. Avocatul se apropie de
mlOe.
-Sfinţia Ta. vrei să !icitezi ?
-Fireşte ! -răspund.
-Bine. Ai drept, dar te rugăm să depui ga-
ranţia de zece la sută din preţul de strigare. Asta-i
condiţia legală.
www.dacoromanica.ro
75'
B O A B E D E G R Â U
-z-.- |. .«·ă· .-·--t. ».·.. ş.-·-:-.. -- ..
-..--. u- «--- .ă ..« -« ş.-·---.. -- ..-..--·
i-·--... +-. i-.:ă i«-.-: .t.. :..- +.. +«a.
-n.+ .·.ţ.. t.-. 1. +.--. -+ă-·«-..-...
-.- . . .
-»·«-... -« -.ţ. i«. -.-·-. ---.|.-ă ..·-..-..
.«...·«i. n.·.-«i :+t-ş·- --.- ş. .·-..ă.
-c-|- ş.-·- .«·- -.«ă--.. -« .- ..« .- .-.+ă.
i..--. -«+... ş.-·- .«·- :-.-.
=u.. .·.+.·- -.+-«|- -.·.-. . -.,.. -.--
«.i..--.
»t.. +ă -.· .·ă-.-.. uă .--.-.« -- «- .-«- --
..+--..
~»-. -.+.--.ţă .+ -... --.... +-.. .ă. --+--
-... ..-- i...·-.-ă. u«-ă ..+ .ţ. «ă:«·. -« ·.·..
.+ .-.--..·. »+ .---«· .ă -.· .+-.---.. ..-..·ă
t|ă.·ă+ăţ.-. n.+ -«·«·.. n« --. .i· .|.- --
.,«·.- ---·-« ---.-...·. u- ..--. .+ i...·.·.
ş. -«+.. .·.· .«-.+ -- .-«..
c« «- ..-.«- .-+- .ş -«·-. :..- .. -.-.-«i .ă
.:.ş.- -- -.+-.. u«.·ă�.|- ·--+«-ă -- .--..-.--.
-.-ţ.. ..-.ş--... i-·-. .i.-ă .- ..--ă«. .« -.. r.-ă
+..ş -. .-.+ă. .- :. :-·.-ş. -- -..-·. ş«-... ..
-.ş·- i.i.-... uă .«--.--- ş. -- +.-- -.:·. «..---..
ş. .t.. i+. -.· .·ă-.-. ---«... c-.- +.. :.. -..ă -«.
---.·«|. +..ş -.-... +.. .-·..« +.-. .--- i.«.-- ·...
~să -« :..-ţ. «-«- -ă«. ..+--. t«-.· --.. .«
·-.+ă. să +--.-+ :-.+.. ....ă.
i-. .-ăt.· -- -..-·ă. u«iţ.+-. -«-ă +.--. n«
«.-t-ş·- -...«-«|. i- +.-.. |.- ---«·.-.....ă .- «.·ă
:- -ă+.-·. »t.. +--.-+ -.«ă--.. -- -.ş. ş. .|..«|
..t.·.- .·-..ă ·-.«+:.--.
~Ş.-·- .«·- ş. :-.-· . ·--.. ..-ă· .
1.t. .«-ă ---|«-..
r- u.|.. |.« -·-.«·.·.
o.+--.. .« i-i-+-.· . .|.-ă .- --«+.
i-..|. -« .. :-·.+-|.· -.+...
s..--|- .·. ·.-- -- .--.
u«-ă .+..:. +.. «--.· «-.·- .ă u.|.. - t.i-.«
o-ăt-.. |. -i. n.-.. .ă . ....· ş. -.:·.-«|
-r-t-ă -- ---«..~-..- i.-.ş·.·. i. -..-·- «-�.
.«-. -- :«-.ă .« -i r-+-.. .|-.-.ă --.- ..·. .ă
.-.-ă i+--«+«·. .. .ă -|ă·-...ă -.:·.-«|«.. u«|·-
-.-ţ. ·--t«. .ă --..|.-ă. -.-ă .ă .-«-- .-|- ..·-«.
..-..-- u--..«| .- .-ăt-ş·-
-c.· - .-.-.-«|. -.+-«|- -..·.-: .-·--t
-« |«.-- .- +.-ă -«-.«i.ţ. .ă-..ă.
u..·.·.i i-«ăi«.- î .:.·«-. t«-- ..-:.-... -.-
-«-- t.-- t.-.. ş. .- «-.ă i- ·-ă.«-ă.
-u.:·.-..|- |- «..« ·-.+.·- --.- .ă-ă«ş. n-..-
·--.· .ă :.- ~--«. i.-.ă t.i-.« n.~«- +.+--· .ă
-«i |ă..ţ. ..-.«-.
să -« «ă .---..ţ.. -..ă ..«--..ă. »ş.. t..i.. u..ă
. -«.- -.-ă -.+.--.ţ.. ...-ă .« «..ţă.
u.t:.-«i -i-..ă r-+-.. «.-- :«.. .« t.-...
-r«--ţ.. t.--. i«|.. -.:·.-«| dela tine -« --.
+-ş·- -.+....
-c- .+ .i i«. u«+--:-«. ~--.|.+ă +«iţă
+.·ă.
.�.��
t
����
.
.����
-
.�.��-
·
�.
ă
a.�
t
���� t:�!����
.-... ·-.+.· -«-ă +.--. i+. .-«- .ă u.|.. . t«..·
:- .«-·- -«+.. .« .ă+.ş. -- -|.
i. «--.· --t«-...~.-«-. ».«+ - i.-.ş·.·.
-.- .-- :.--t.-ţ-i..
s·.« |. .ă-ă·..«| -.·.i«. ş. -..·-.. . -«.ă..«--
-- -.+.i.--. r-+-.. .. ..-. . -- +.-ă ş.. -«.- i.
-.....--|- ·.·ăi«. |.-. .ă :-.--«-.|---.
e.i-.«.i |.-.ă.- .--« ..·- .-.·ă. »·«-.. :-+-..
:..- .-«.. +.-. ş. --.|.+ă .---..·ă.
-o· u.... r--...·. --i. Ş«+«|-«. «.---.ă
+.i·
c« .|.. -- ,«+ă·.·- :.. -«.ă..«-.
• să .- ....i- u«+----« ş. .ă .- -...--...ă -«ş
+.-.. |«.· . . . să -..-ă --i. :.ţ. i«.. ·.ţ. .-. .-|
«-ă.. -- -|. . . .. :«+«i .ă -..-ă. .«+ .- ·.--ş·-
.-.-. --i. :.ţ. :..«i«.. .ş. .ă -..-ă -.ş+.-.. |«..
i.-ă ----ţ.. .ă .- «-.-|-...ă t.
r .-.-ă. 1..·ă i«+-. ş. t.i-.««| .- |.-.ş·-..
c.--. «--.·ă -.- ·«·+ă .- .«-- --.- .«-·-. ..-- i.
:---..·-ă ş. .- .-«-ţă. e..·. :-+-- .. «- «.. ş. .-
-«.- .. +«i.ă. i.+-.. .- .·.--ă -- «- :.- --
..-+ă. . .--.--. i-·-- +«-ţ. :-.-·-.:ă «..ţ. s-
.«-- -«+.. ..-«i ---ă-·.· .| ...-.i.-. e.i-.«.i .-
«.·ă -.---«· i. .-.--. .:«+.·ă. u-i. ..-- .+. «.--
i- +.-·- ..-.·.|«i .i :-i-. .i -«.-.|-|.-. |«. i..-.
ş. :-.-- . +ă -«...
· . . . n.-...--«ş. ..|.. .ă. .--- .--. . -... ră-.-·-.
������-�
..
-�
.
���.�
-
��-
'
:
�� �.·..
.
!�.
·
¡.¬
.:.-ş.· • . . .
i- «.-:«i -.....--|.- .-·-ă :-+-.. :- ...ă .«
«Í
·
e�
-
|�.�e��
.
i�
ă
«���i�i
.
'
o
.
i��
.
-.�.�� .����
«

.-i.- .+ă-:ţ.. i- :.-..-- :. -.-- .ă - «i·.+. ..-ă.
n« -.· --.«. 1--t«- .ă .-.. .ă+. -ă..--.. :-«-·-.
i-:.--t.-·.·ă. uă .ş-- .«t +s-«i -.-..-·-. «ş...
r-.-·-- :-«-:- .-.- «- -.. -- t..-- ş. |«.-ş·- .
|«+.-ă --i. .·-|-. uă .«--.--- . .+-�-.iă. ---«
·.-�. -ă+.-:.i«. i+. .·-..- ··.-«i ..·--.·. -.+«|
.- ,-i«-ş·- --..«--. +-.. r -ă...--. s. -ă..·
.-.+. ..+--.i.-.
r.·«i t.|-.««|«. ...-ţ..- ş.. .«-.i+ă :-.-·ă
..-- -- -- t«:-i- i«.. s. i-:..-.· u.|.. .- -.-..ă :-
-.· ş. -- :-«-·- :. .«-. .«-.-.. c« ..|.. |.|t.ţ. .ş.
t.·- -.--·«i.
. . . r« . :... --«i- -.·.- · u.. .-·..« .-.-:«-
:-+--. . .-.. ..-... ş. :- «-+ă -- +.-- .
v.+ .·. .-.--«-.ţ.. .. .iă-.-. :- -.- o :...
-s«. -.- +.. -..-·- :ţ. .·.-. i«+.-.--. -«+··.i- . .
-u.|... --..«i +-«. .- ţ.-. ..«+-«| +-« I -
.- c.-. ---«·.-...... :-+-- c«|.ă·-. .«:i-·«i
+-«. . . r .... ş. -ă-.-·-|- .-i ·.-ă- . . .
e.i-.««i - :«-.... r.ţ. . .- ..|.+.-..-ş·-. s.-- -.-
-.· ş. .t..-ă -i«-.|.|.- · u--- +.- .-.«--.. .ă.
:.. ·...-ă. -- -.+·. . . . ·.i|.-.. · . . . -- -.+-. · . .
c« t«-. -«i -«·-+ .ş--. i- -.·. s- i«-·ă .«
+.-- .« . -«·--- «.+.·..--. u«ş.|.. .. .ţ-i«|.
www.dacoromanica.ro
IOSIF NYIRC: IN JUGUL DOMNULUI
".
s«»: --.:«i -- :.»ă. ş. :..- ş. .o..i --: --«--..
i. -....- -..-i- :» o..;-i- +-i- ş.+. .«:iă î :.ţă
- .c:i..- o-|».«ă .« +...+-. 1.-. +.»«:- -.»ă .-
...-- .:..ci ş. :·«-«| -o-..: .- +-i-ş-ş:-. s«»:
..io-» -- +-..:- ş. :.-+«. -- .».-.-..- .ş. .-«.
».+ «ă-«: .» «..ţ. +-.. u-.+»-. -- .- - .ş.
Must3ţîle Iremurl de indignan, din1ii scr1şnesc . . .
-- ..--.« -+«i· c.»- «. «-». «.-+-.. .. +.-i«|
.ă :.- :+-.-«»ă .« i«-«i ş. .--«i .« i-«i: u- .-
-..- »« -«:-+ :. »-. -.+-».. :-ţ. :..ţ. .«o.:-- · .
u«-ă +.--«i »--ţ.. .- |.».ş:-ş:- .«:«»-.: :»:.«»
.-+» :»::..:-.. » :.-.«: --.:- -..+-i-.-
~».«+ --: +-..- ....ă ş. -«. --.. .ă:.- .-.
.- -..«-.|-.-ă --.+.:.»-. ·u..ă :-:«ş ... i»
:.+-|. .-«.. «-».ţ. -«-ă +.»-.
o.|.. :+. ..- -- ·«.ă..«»-. -- -o-.-.iă ş. +-..
.-.-.-- --.+.»- .ă:.- ...ă.
s«»: --«ă -«-ă +.--«i »--ţ... -.. ..:«| .- :.-
--ş:-. u+o.- +... .- .«a»-ă :» .»:«»-.-.. c..-
»-«ă-«:- ....ţ..- -- -.«+. u-.. |. ..+-. i».---
- »-«ă -.. - »-«ă +.--..- . .
»o.. :.-.- - .ă-:ă+.»ă ş. «.»- .» ..: «» »-«
---.«:-. +.-o«- --.. .ă :.. .-«. --»:.« ----.
n« --: :».ă-«· .ă :..ă .-·
-
-:-.. -.» ..:-«. +..
-- -.+-».. u».. .« ş. :«..: 10 u-|--«. -.»..»·-.
»-..-«..i-.. ¡«+ă:.:- ..:«i .- -.-.ă:-ş:- .ă -+.
..---. uă .ă:-.. .ă +-.. :» -..ş
i».-.. +.. i»:..« i. o.».ă. u..-.:--i .-»-..i
+ă -..+-ş:- -..-:-»-..
-uă o«.«. :-..:- +«i:. -..- ...-»:«.: ş. -.+
o-ş:- :.» -- .:..i. +-.. uă i..ă .ă .-«» :-: .- .+
-- .-«.. uă .«.»: .»:.- ---«»-.- -i.»ă -- .--.
i..+ ş. .«:|-:. :» ...- .--.-. .- .+.»:~. .»:-.-.«i
ţă.... .-ă...-. ----.«i«.. .---. .-...iă. -«».:- --
«---.- +.. :».-+».:- --..: :.».»ţ-i-. .»ăiţ.+-.
-:..ă i. ...- .ş --.. .ă .- ..-..- o.»...
-r-.-i-»: -..:-. .. .. :...-+ă i.«-ă -..-.
:-.«|. -ră..: .ă -« »«ţ. --: .-«»- -..» .««.»:-
.:.: -- :.«+-..-. .ă »« --: :..- ».+.... r« .«»:
«» ..+-i« o.».|-.. .ă.-«»-ă:-. .-»:.«i«.. e.»..
. -.: .«+- +... :» ..: ş. - :-..:- ».:«..i .ă .-
....«.ă. Ş. .ş. «. .«-. -.-.--... s- ..-.c |. +..
+«|:- +.. .-»:«..i- -«o.-..-. -- ...-. -.-o.o.i. «.
:.-o«. .ă i- ş:-..-+ -.» .-...:.-.
n« ... -«:-.. «ă .-.. .ă -.ţ. o.-:«i«. ----.
:.+- -- --.- .»·. .ă .+-.:.----. .« --o.»-ă -.|.
:.o.i.:
-r-.|«.. «ă .-.· »+ --...i.:. +-o.|.:.:-.
Incepe o noul zi, o noul mizerie • . .
oă»... n-. .+ -.|.«...: ..--.:«i »-.:.« -- .--..-»:.
Ş. -- »-. »- .:..». .iţ...
. . »ţ. o.»-«-.: . --+-». -- --o.»-.. ».-i-.
.«»: ».+... :-.:ă. n... »« «.» :» .-.-:.»ţă. i»
:..--«ă.. .+ +-.. -.»ă i. --:.-+. i.+.:ă .« ..:«|
-«+»-.«-..:.ă. n- .i·:-i :-:«i - -.-. :..-.«. c.+
www.dacoromanica.ro
'"
8 0 A B E D E G R Â U
biile cele mai multe sunt protestate. Justiţia are
cuvântul. Noi nu ne mai putem amesteca.
-Le-aţi protestat? -Întreb eu speriat.
-Da, vr'o câteva. Spune-mi, domnule Gross,
precis, câte.
-Patruzeci, m rog, -spune d-l Gross, precis.
-Da, da, -ia act d-l general -credeam că
cincizeci. . . Merci, domnule Gross !. Abia mă
pot retrage târîş-grăpiş, din banca cu sentinţa de
moarte a încă 40 de familii. Ce să fac? Cui să mă
adresez? . . Poate autorităţile ar trebui să facă
ceva. Mă grăbesc la subprefect. Aud că e un om
eminent. A pus rânduială la judeţ. Dacă el nu
face ceva, nu mai face nimeni. Toţi îl laudă. r
�u��i
e
�:�i�ci��f
i
:!��i �a
n
:
=
v
t al episcopului.
Mă primeşte măsurat şi plin de demnitate, sub­
prefectul. E un seminobil magnat, din familie vestită.
-Mă rog, numai scurt, şi se uită la ceas.
Ochii Îmi scânteiază de indignare văzând această
îngâmfare manierată şi a doua oară Îmi pare rău
di sunt În reverendă, dar inghit şi mă umilesc rugând
foarte stăruitor pe acest boier pomădat, care se
ţine ca un armăsar.
-. . . Statul nu poate îngădui ca patruzeci de
familii deodată să pornească la cerşit. . . Asta ar
fi un alt siculicidium, dec1am eu, făcând aluzie la
cazul dela Madefalău. Dacă nu-i alt chip de scăpare
fac relaţiune la guver. Faţa marelui domn se Întu­
necă. Se ridică fără un cuvânt şi-mi intinde mâna.
-Mulţumesc că mi-ai atras atenţia. Voiu vedea,
ce pot face. In tot cazul, Dumneavoastră, preoţii,
sunteţi de vină că aţi llsat să ajungă lucrurile până
într'atâta. Ţăranul e prost. D-voastră ar fi trebuit
să·I luminaţi să nu se arunce în prăpastie . .
-Abia de două săptămâni sunt în comună.
mă scuz, dar şi regret.
-Cum ţi-e numele? -Ah, da, Harghita. Sunt
chiar la mine actele referitoare la O-ta.
-Actele referitoare la mine? -întreb eu cu
mirare.
Subprefectul, nebăgând seamă, continuă rece:
-• • . că D-ta atunci şi atunci ai agitat poporul
şi cu ameninţări ai voit să împiedici autorităţile la
o licitaţie, şi a mai departe. Dacă n'ar fi vorba de
un preot catolic, lipsit încă de experienţă, cauza
ar fi de mult la parchet. Te fac atent, tinere . . .
Fără nici un cuvânt Îi Întorc spatele şi-I las acolo.
Mă gândesc să nu mă mai duc îndărăt În sat, ci să-i
scriu episcopului ce s'a întâmplat şi să-i cer scut
şi apărare. Doar biserica nu poate lăsa să piară un
sat curat catolic, ca acesta! Dar mai întâiu fac
raport protopopului. In drum mă abat pe la el.
E om bătrân, cu experienţă. Se bucură când mă
vede şi mă ascultă cu răbdare.
-Nu aşa trebuia să Î.ncepi chestiunea, scumpul
meu! Treaba asta ai greşit-o, ai greşit·o de tot.
-Cum, adică '? • •
-Nu ştii încă, ctlm trebue să procedezi cu
domnii ăştia mari. N'ar fi trebuit nici cu un cuvânt
să-i spui, ce vrei, ci să faci pur şi simplu vizita ta
de prezentare, dec1arându-i că ţi-ai ţinut de prima
datorie să-ţi aduci omagiile. Doar d�mnul sub­
prefect este azi unul dintre primii fruntaşi ai ţării,
de cre şi poporul de rând pomeneşte cu incântare !
Când ai fost acum În urmă la Budapesta şi ai avut
ocazie să schimbi câteva cuvinte cu domnul Mi­
nistru de intere, Excelenţa Sa, Îndată ce a aflat că
eşti din Ciuc, te-a întrebat: ce face amicul meu,
subprefectul? . .
-Dar eu n'am fost niciodată la Pesta şi n'am
vorbit cu nici un fel de Ministru . . .
-N'are a face! Subprefectul crede, pentrucă
lui îi place, iar tu continui că: « Regret, Excelenţă,
că n'a putut spune, decât opiniile altora, pentrucă
n'am avut ocazie să vă cunosc personal . . . dar
poporul i ţine drept părintele său. . . om de rare
calităţi. . . funcţionarii sunt incântaţi şi se miră
pur şi simplu, cât de mult face pentru ridicarea
economică a poporului. Domnul Ministru se in­
teresa de detalii, dar informaţii mai de aproape n'am
putut servi . . . •.
După asta subprefectul te invită la o gustare, tu
te scuzi, dar În fine primeşti, cu condiţia că ai fi
fericit, dacă, ctoate multele ocupaţii, s'ar gândi
odată să iasă la o vânătoare în munte şi atunci
nu ţi-ar încunjura nici modesta ta casă. _
-Nu-i exclus, -ar zice Măria-Sa cedând stă­
ruinţei tale.
Tu l-ai mai unge cu câteva cuvinte frumoase şi
lui i-ar veni în minte că procurorul tocmai se
pregăteşte de vânătoare şi, dacă ii permit împreju­
rările, se ataşează şi el. POţi fi sigur atunci, că
Duminecă vor fi la voi. Pui nişte ramuri verzi pe
���� �
t
t���:�d��i
ă
�����; �� �:l�� r��
i

a
!:
îngrijeşti ca să fie câţi mai mulţi, cari îşi iau că­
ciulile înaintea lui, iar acasă nu cruţi purceii, nici
vinul. . Intr' aceea, ei întreabă graţios, cum te
simţi aci după spatele lui Dumnezeu şi ce noutate
în sat? Modest le povesteşti, ca o anecdotă, cazul
Săcuiului, care şi-a dărâmat casa, şi cu respect
observi că e de priceput, că doară ei stau aşa şi pe
dincolo. Cum auzi, sunt 50 de licitaţii publicate în
sat. Subprefectul se va indigna de ce nu i*ai amintit
de rândul trecut, procurorul va afla şi el şi -deşi
amândoi sunt membri în consiliul băncii -vor
promite că vor aranja lucrurile.
Inainte să se urce în trăsură, aşezi pe furiş câţiva
păstrăvi in lada trăsurii şi, roşu de Îndrăsneală, spui
cât ai fi de fericit, dacă i-ar da dimpreună cu să­
rutări de mână Doamnei, rugând-o să nu soco­
tească prea mare sumeţie atenţia unui preot dela
ţară.
-Nu trebuia să te osteneşti, -vor zice zâmbind
şi mulţămindu-ţi foarte. Te vor invita repetat să
mai mergi pe la ei şi, îndată ce vor fi ieşit din sat,
vor constata unanim, ce om inteligent eşti, încât
www.dacoromanica.ro
IOSIF NYIR(: IN JUGUL DOMNULUI
'
ar trebui s� te reţină in judeţ. � că, in c de
mă vor pensiona, de pildă, ai putea să·mi ocupi
parohia, -zise râzând cu blândă tristeţe bătrânul
protopop. Aşa insă? . . Nu vei fi niciodată om,
fătul meu. Aşa nu te vei ferici în viaţă, , ,
-Nic nu vreau să mă fericesc aşa,-răspund
pornit.
-Vorbe de dad,-făcu protopopul,-vino să
ne spăIăm necazul cu un pahar de vin cu borviz . . .
Sătenii mă aşteptau cu nerăbdare. Numai în
mine se încred şi ar vrea să·mi cetească de pe
obraz, ce am isprăvit. Mă şi întreabă:
-Putut·a părintele să îndrepte ceva În necazul
nostru?
-Nu mult, trebue să recunosc. Prea târziu
v'aţi trezit. Polifele sunt protestate. Domnul sub·
prefect regretă destul că nu i·am vorbit mai cu·
rând. Mi·a şi făgăduit una-alta, dar n'are mare
nldejde . . . Nu rămâne altceva decât să câştigăm
de undeva bani ieftini, ca să plătim banca. M'am
gândit să scriu Inalt Preasfinţiei Sale, Episcopului,
în pricina dumneavoastră, să-I rog să vă ajute cumva.
-Bine ar fi, zău, aia, zic oamenii cuprinşi de
o nouă nădejde.
Scriu şi trimit scrisoarea.
Tremură de aşteptare şi nădejde, dar in jurul
ochilor li se vede cearcănul morfii. Fiecare, mi se
pare, e o invinuire vie şi·i incunjur, ca să nu-i văd.
In zadar fug dinaintea lor pe câmp, unde până aci
adiau ne mai văzute mirezme in aer şi din ramurile
rupte curgeau pe pământ sucuri dulci, şi frunzele
şoptitoare se sdldau Într' o caldă fericire, iar intre
piscurile de munte lucia lacul negurilor. Acum mă
sperie şi strigătul vulturului, florile până la rădăcină
sunt pătrunse de durere,
p
ăsările sunt zbâr1ite şi
obosite, În ureche îmi sâsaie. ca o limbă de şarpe
fin şi tremurător. Nu mai este râs vesel, ci numai
plâns cu sughiţuri . . . Soarta oamenilor a mânjit
armonia universală. Ochii învăliţi de sânge scân­
teiază şi oamenii umblă ca nişte umbre întunecate.
In fiecare zi se întâmplă câte ceva cu ei şi eu
trebue să mă uit neputincios.
In fiecare zi mă Întreabă, dad n'a venit răspuns
dela vlădicie?
In asta se Încred. Pentru ei vlădica nu e un om,
ci Biserica, puternica, binevoitoarea, atotdestoinica,
adevărata tărie care nu-i poate părăsi: doar ei sunt
fii buni şi credincioşi J De scrisoarea vlădicului
atâră toată credinţa ce au în Dumnezeu, în lumea
cealaltă, în ordinea morală a lumii şi, dacă s'ar
Înşela, asta ar Însemna o apostazie lăuntrică. Din
ce o aşteaptă mai mult, din ce mă rog l Dumnezeu
să nu sosească. Doar �tiu dinainte că nu vor fi in
ea decât unele sfatUrI bune şi câteva îndemnuri
alese, spuse cu oncţiune părintească! Va fi o pa­
storală despre îndurarea umilă a loviturilor sorţii,
pespre încrederea În hotărîrile înţelepte ale lui
Dumnezeu, şi o admoniţie cum s Întoarcem ispi­
tiriie spre binele nostru sufletesc. Eu va trebui să
o citesc în biserică, de pe amvon, şi va trebui să mă
refer la cuvintele Scripturii, ca să strângem comori,
�r�ii
n
�s�p:��
â
t n�1��
a
şi
Ş
�J�;�
ţi
şr�:;� el�
vostru cel ceresc îi îmbracă şi îi hrănl
7
te. Veniţi
dar la el, toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi vă va
uşura pe voi. Va trebui sl·i ameninţ cu chinurile
veşnice ale iadului, ca să nu se revolte în contra
iad ului de acum. Din jugul vieţii va trebui să
prind în jugul lui Dumnezeu pe aceşti oameni,
vite slăbite, zdrobite, desperate şi istovite . . . Cât
de alt fel ar fi rezultatul, dacă aş putea zice că
episcopia s'a adresat guvernului, care a suspendat
telegrafic licitaţiile! Că deocamdată le dă imprumut
fără camătă şi a făcut să li se trimeată bucate Ud
plată şi sămânţă ieftină, până când vor izbuti să
se întărească economiceşte. " Asta a făcut-o pentru
voi, iubiţii mei in Cristos, Biserica voastră! . . .
Mi·ar picura de pe amvon pe oameni lacrimile
şi aş cobori la ei, cei însufleţiţi, ca şi extaziat la
cerşetorii cei proslăviţi.
Dar aşa? . . Trebue să mă ascund, ca să nu
aud necontenit:
-Scris·a d-l Episcop? I
Spre norocul nostru, s'a început secerişul. Toţi,
până la cel mai mic, au alergat la holde, ca sl
adune sărmanele spice, să-şi mântuie pâinea de
alte noui nenorociri. Satul a rămas iar gol. In·
crederea Învie în oameni. Recolta se arată bună.
-Ne·a binecuvântat Dumnezeu munca mâi·
nilor,-o spun toţi.
-Scumpul meu popor culegător de spice! -e.
dam privindu-i emoţionat. Ca şi orfanul care, pen­
tru o jucărie strălucită, uită moartea mamei sale,
� şi ei, s',au ÎIlbăt,at d� ,cânteCI holdelor aurii
ŞI parcă stngă dm el fenctta reahtate:
-Vine grâu!! Vine acasă grâul !
Mă mai liniştesc şi eu pUţin, dar nici mie nu·mi
trece prin minte că nu vine acasă grâul, pentrucă
nici un grăunte nu mai e al lor . . . Secerişul lor
e ca un vis trecător, pentruca treurea să le fie
cu atât mai amară. Mi-e şi frică să le binecuvântez
recolta şi să le salut pârga, urându-Ie, ca de obi­
ceiu, ca să fie pâinea dulce, albă, ca pieliţa lui
Cristos, şi păsările cerului să însoţească rugându-se
carul, care merge scârţâind sub povara ei . . . Zic,
-mi·e frică să le spun t'ate ace�tea, pentrucă
pâinea mă va desminţi, ii va părăsi cu necredinţă
şi se va duce, i chip de bani în bancă, în buzu­
narul ovreiului . . .
T otuş mă înseninez şi eu în optimismul fără
temeiu al intâei liniştiri. Dar, dad mă înşel? . .
Dar, dadi scrisoarea episcopului va lua de pe ei
crucea pieirii? Pe un domn aşa de mare nu-l
costă decât un cuvânt . . . Incep să aştept şi e
cu incredere răspunsul şi-mi fac singur mustr3ri
pentrucă am fost pUţin credincios. Câmpul, pă·
www.dacoromanica.ro
B O A B E D E G R A U
durea, toate se colorează iarăş. Totuş e frumoasă
viaţa! .
.
Oamenii nu-şi mai bat capul cu mine. Seceră,
şi iar� seceră . . .
ApOI vine executorul şi le sechestrează grâul a
patruzeci de gospodari.
In aceeaş noaple, fpluitori necunosculi �prind 101 gdul
In aceeaş noapte, făptuitori necunoscu\i aprind
tot grâu!. Abia s'a putut mântui ceva.
Duminecă, Înainte de liturghie, veni protopopul
pe neaşteptaţe şi aduse scrisoarea episcopului.
-Amândoi ne-am primit leeţia,-zice cu blân­
de�e. Asta-Î a ta, asta-i a mea.
Schimbând feţe, cetesc:
« Iubite Fiule . !
. . . Zelul tău, altfel lăudabil, te-a Împins l a exa­
gerări. După informaţiile ce am, ai folosit sensi­
bilitatea trupească şi sufletească a poporului lovit
de nenorociri, cum şi neexperienţa lui şi autori­
tatea situaţiei tale, ca să-I aţâ\i contra organelor
Statului şi să subminezi autoritatea, când pentru
cursul neturburat al vieţii de Stat şi fericirea ţării
e atât de importantă. Fanteziile tale sociale exa·
gerate se mişcă pe frontiera agitaţiilor. După
ce atât credincoşii, cât şi interesul Bisericii În
împrejurările grele de acolo, pretind mai multă
pondere, maturitate, experienţă şi cumpătare, decât
i�t�
v
f: �s��r��ti�
ă
şi
a
!��/!ar��:zi�r�
e
��!��l;
calită�i în cercul însemnat de activitate al educa­
ţiei tmerimii, in care a arătat aşa de frumoase
începuturi, spre mărirea lui Dumnezeu şi spre bi­
nele Sfintei noastre Biserici . . . Ingrijirea mai de­
parte a parohiei am recomandat-o in deosebita
pa� a Protopopului districtual. . . t.
Ameţiam, scrisoarea îmi tremura în mână. Bă­
trânul Protopop Întors spre fereastr1 se cufunda
in ceaslovul său. Făcui câţiva paşi nesiguri şi cu
capul plecat îmi luai geamantanul s arunc in el
cele câteva boarfe s1răcăcioase c aveam.
-Ia stai niţel! zise bătrânul preot. Nu trebue
s3 le pui aşa tare la inimă . . . Trebue să mai d­
mâi câteva zile, cel puţin pân3 voiu trimite pe
capelanul meu . . .
In ziua urm3toare veni vestea d pe moşteni­
torul tronului şi soţia sa i-au omorît la Seraievo.
Cea din urmă faptă a mea în comună a fost d
am pus să trag1 clopotele pentru ei.
Oamenii s'au cutremurat şi pe toate câmpurile
a răsunat sinistr grozava ' strigare 1, înfiodtoa­
rea realitate:
-Vai. . . ! Vai . . . A isbucnit războiul ! . . . Vai !
Vai !
(urmeză) IOSIF NIRO
din ungureşle de Ii. Ddanu
cu desene de B. Sza
www.dacoromanica.ro
c R o N 1 c A
Căr ţi, conferinţe, congrese, expozi ţii
• GA ROMANESC •. -Una din durerile Afdt�ului ;tAtu amintiri şi cu drumuri trase odaI! pentru totduun;.
romAnesc, În malerie culturalA, este lipu. unei reviste repre- Sunt şi aşedmintt care au murit de mult şi nimeni nu bagi
untative. Autori singuratici, scriind pentru sufletul lor li de staml. Intre noi nu se mai pbtre decit tiparul ?Î m�te­
pentru un cerc de «ttori, cari li aşu:apd, in rhtimpul uneori niru lor, pentrucl datoria şi-au implinit-o in alte timpuri şi
lung dela o c2rte la alta, plmântul de istorici, de cântAreti şi de nu ,'au priceput să se inmlldieze după cele schimbate de
ginditori economici sau religioi dintre munţi, ne dlruqtt ull:i. Una din Incerclrile de Innoire ale ' Astrei 1, plt cu
ca şi in trecut şi mai mult decit atunci, cu prisosinţ:. Ei nu mai indr:sneaţ:, este experienţa ei c1ujan�, din care . Gbd
pot ind Inlocui o publicaţie periodic:, deşi ea ii presupune. romlnesc I nu e dedt o ramud înfloritl de Mai. I Tranil-
TOtă fierberea de gânduri şi de nhuinţe dela zi la zi, in care vania " revista dela Sibiu, care e cnlaltă , Asir: f, n'a mai
sunt toate putinlele, cele ce sunt chemate d ia fiinll, precum putut d iad anul acesta decât într'un singur numlr, mai
şi cele ce sunt împiedecate şi aşteapt: Imprejudri mai priel- mul! c fwl de dare de staml de activitate anuall. Clujul,
nice, lupta de plreri şi inmănuncherea in grup de acţiune care e mult mai puţin bisericesc, avocalial şi bancar, cu ru-
a celor asemenn, limpezirn pornirilor unei generaţii şi a pectul vIrstei aşezate �i al ierarhiei cu ani de stagiu, e stl-
bunurilor sufleteşti de o valoare statomid nu-şi pot ghi pânit in schimb de tineretul universitat. Cadrele profesorale
rotire decât in foile vioaie ale unei reviste. Lucrul acesta şi doctorale ale secţilor literare şi ştiinţi fice, trebuiau d se
e atât de adevlrat, cel pUli n pentru cultura romlneud din umple in cele din urmă de puterile lor năvalnice. Nu en vorba
ultimul secol, hOllritor in atâtea privinţe, indt momentele numai de o contribuţe a tinerilor, care e firnsdşi s'a Intlm-
ei de dpetenie sunt insemnate nu de o carle, ci de câte o plat in toate timpurile, ci de o conlucrare cu drepturi egale,
revi stă. Să amintim numai de , Convorbiri litenre I şi de şi chiar de mai mult.
' Slmănltorul" Trebuin!a unei asemenea publica!ii in Ardea- Tineretul ardelenesc de astăzi l trecut ind prin altă şl�
lui de dup: Unirncu Iara era atIt de simţitllndt a dq;eptat �i are alte idealuri. Nu vrnu d le schilez. Fac numai recenzia
iniţiativa chiarîn scriitori pe cui el ii adăpostea numai intlm- unei noui publicaţii periodice. Dar nici nu e ncvoie,pentrucl
plltor. ' GIndirea faap:rutintlila Cluj. CInd intemeietorii au ele se oglindesc destul de limpede, aş; cum era şi de aştept;t,
plecat au luat insi cu ei şi acest steag desflşunt �i potrivit in paginile a�lei publicaţii.
pentru alte dmpuri de luptă. Ardealul ; rlmas d-şi caute ' Gând romlntsc I mlrturiseşte chiar prin titlu o solidari-
singur publicaţia care d-l reprezinte. O vreme el şi noi am zare răspicatl cu tot trecutul nostru cultural. Oricare u fi
crezut e n e ' Societatn de miine " legati mai cu snml de preocuplrile şi visurile Ardnlului contimporan, el nu e un
problemelc sociale. Astlzi o altă revistă, veche abia de o jumătate produs de generalie spontani, cu a de na,tere 191
8
. Uniua
de a şi care s'a intors la problemele tradilionale ;le Ardu- sufleleascl e mult mai veche. Cu politid n'a fost c;ud, ci
lului, de caracter mai mult literar �i general cultural, ' GSnd m;i curSnd urm;re a celei dintii. Ceea ce e nou e insă el
romlnuc t, lupti penltu ;celaş loc. Să Incerelm 51 deosebim, Aniulul i�i recunoaşte o înfăI�re proprie, pe care nu mai
cu � drepturi, m;i ales e avem la indemlnl destule elemente cauti d şi-o drugă şi să şi-o schimbe dupl un prototip cen-
In cele şapte numere ie�ite plnl acum. trai, ca pe vremuri, ci s'o ad�nceascl şi s'o aşeze ;rmonie
t G1nd romlnesc t incurd de inceput să imp;ce două in rindul celorlalte inltuplri ale sufletului romlnesc. Analiu
mari contraziceri, mai v�dite dincolo de munli decât la noi. şi introspeclia, al:t pentru fiinla individuali inzestrati cât şi
E drept d ;cu,st; ii dl un program ideologic, d;r nu-i pune pentru stările colective, merg mină in mină cu trebuinţele
mai puţin Orecare plumb in avânt. Revista e scoasă de' Astra 1. de ,intezl ,i de popasul cu perspective largi. Putem d intilnim
Asociaţia nu poate şi nu trebue Ins1 51-,i uite cei peste 70 de aci un Ardeal neaşteptat, rupt de inrâuririle şi de �vlelile pe
ani de vială. E e m;i cu seaml Ardealul de odinio;rl cu c;re i le cudeam ind pentru mulţi ani aşezate ca un jug pe
www.dacoromanica.ro
",
B O A B E D E G R A U
grumat. Ne temeam de o atmoslErl mai mult grea, germanid, preant in fiecare cJipl. li dorim sl ajungl revista unde se
şi iatl-ne intre subiecte şi un stil cunoscuI. Redactorii au ştiut aduni şi poate li IntIlnit Ardealul de astlzi, cu tinerelea lui
sl iad din lolklorul şi ţlirlnismul neprelucrat şi sl ne dud pietroasl şi hOtlrlll, c1utind la cel m bogat cer c stele
pe marile drumuri ale literaturi şi spirilUalitlii europene. care i s'a boltit vreodatl peşte creştetul iubit. Ea, sau acea
Incepem sl blglm de seaml cl Ardealul se glseşte, nu numai publicale pe cre o aşteptlm de acolo, singud, va fi in stare,
geografic, mai la Apus· decât noi. Transilvanismul helvetic, nu numai sl ne fe o cllu%l la cealaltl lume, mai Inchisl şi
mai puţin cunoscuti, a Ardealului, dar sl-i deschidi şi ei
K6s Kâroly
descoperit mai mult ca lormull politid dedt culturall, atit
de concet3ţenii noştri Unguri şi Saşi, dt şi de oameni politiCi
de peste hotare, se aral cu totul ahceva decit se gindeau
d poate sl ial din el vinturltorii lui. c Gind rominesc. e
cea mai luminoad dovadl. Revi sta aceasta, care ince�rd, Url
sl vrea, sl lichide:e trecutul, aşa cum ar incerea şi au d ln­
cerce tOte concentrlrile de puteri, In orice domeniu s'ar orga­
niza ele In Ardeal, dl la iveall un adevlr, valabil in aceeaş
mburl şi pentru ceilalp, deşi pentru ei I inleles negativ.
Cultura romioeasc1 e În c1utarea marei ei unit3li. Silinţele
locale sau regionale cu cit sunt mai vii şi vor sl ia cuoQtml1 de
sioe şi sl se întrupue In creaţii de o valOre generall, au
mereu Inainte dmpul întreg de lucru. Ele capltl putere dela
el, in acelaş timp şi in aceeaş rlsurl in care il cruc şi-i
dau Imprumut din·pocObe.Legltura prea urmlritl programatÎC
a literaturii şi vieţii sufleteşti i Saşilor şi Ungurilor d Ardeal
cu literatura şi viaţa 5ufleteuci a Germaniei şi Ungariei nu
putea decit sl ajute din parte-i, unirea intr'un singur trun­
chiu a formelor noastre de gindire ş
i
i visului de artl de pe
cele doul povirnişuri romlneşti ale Carpali1or. Izolarea, care
trebuia realizatI numai dintr'o lature şi spre paguba vicţii
unitarc romineşti, se pdbuşea dela si nc. Cei cari o propovl­
duiau şi o menţineau,li simţeau, pe de alt1 parte, tOtl apl­
sarea, şi au s1 i-o simti tot mai dureros. Ndirescul se rll­
buni totdeauna.
• Gind rominesc I ne intimpin1 incrctltOre, cu tot acest
fund de probleme, pe care il vedem numai noi sau ii este şi ci
porţile cltre no; ale unei Inlelegeri şi conlucdri.
KOS KAROL Y. -Revista scriitorilor din Ardeal strinşi
in societatea cu acelaş nume, I Erd\lyi He1ikon ., slrbAtoreşte
in numArul ei din Decemvrie pe arhitectul şi scriitorul Carol
K6s. Contribuţi, care sunt mai mult decit omagii ocazionale,
pun In lum, in a�laş timp cu personalitatea slrb1toritului,
diferite aspecte din cultura transilvanl. Rom"nii nu lipsesc
nici ei, Pictorul Demian ne-a inf1tişat cu toatl cinstea, atit
prin rinduril e scrise cit şi prin portretul, de o siguri, nobill şi
frumoas1 factud. 0110 Folberth, scriitorul şi noul director al
li�ului slsesc din Mediaş, a schiţat o dIAtorie la casa artistului,
pe drumuri de ţari, la Stâna, in ţinutul Cll1ţelelor. Cei mai de
seamA conaţionali s'au grlbit sl fie de falA la Implinirea a 50
de ani ai celui mai iubit dintre ei. Ilustraţii, cu apecte din
felurita activitate a lui K6s, clldiri de case de locuinţi, de
bi serici sau de multe, desene pentru drp de poezie sau de
prod, originale şi Indrlsneţe, Impodobesc paginile. Artistul
e printre noi, nu numai În imagina rlsfrinti din sufletul
prietenilor şi admiratorilor, dar şi in opera inslş.
L-am cunoscut înt.ia Or1 la o adunare anuali a societlţii.
K� K.roly, desen de D'mian
Ne poftise în castelul lui de deasupra Mureşului, baronul
Kem\ny. E acelaş castel, luat c sterl pentru societatea
literar�, Infiinţat�, acum c1pva ani intre zidurile lui b1trine,
şi pentru revistl, care il poart1 falnici pe piept. Se vorbea de
probleme scriitoriceşti sau de vitoare. Daci n'ar fi fot
rindurile frlmântate ale scriitorilor %iar�ti şi proletari, te-ai fi
www.dacoromanica.ro
L Ü L Î Ï L Ê
UVlVt CtBUB, 1D C3UtUL3CB¡3 UB ttBcU1, UB O3DOO¡¡1¡ UB 5UåDOş¡
DătBţ1 ÏD C3UtB, UB DåtD3ţ¡ ş1 UB ÍBDB¡ 5UDl1t¡, UB 3t2¡D1åtI¡¡
tO3¡BtB UB 5B3tå şI BD2¡B715D¡ ÌDt1B D¡5tB D32D3ţ1 8U ¡O1Z¡
UI¡BtaDţt UB ¡¡1B1ðtUtå. ÝO31B d. ODU¡ Ca1¢ 1Bªð Í¡ 1DO1BUBCa!
D31 DU¡1 5å CðZI 1Dt1´O 35BDBDBð 2t8şð¡å Bt3 1OCD31 L3tO¡
ÌÔ.
±¡5tå1B3ÏDt1B CBI¡3¡ţ1 Dð¡ DU¡11åCU1. L3OU¡1D3¡1, CUDU5t3|a
Då¡3B CàZUtà, CU 0CD1VB0ţ¡ UB UBO3t1B, 3tB O DàtD¡B 1D3¡D13!ă
�1D3tB, C3 UD¡3Cå1. LBV3ÎDCH15�I13tB O¡UtBş1B DB5!B DUDă131B3
¡IDI¡¡OtşI3OUt1ăt11· L8DU¡5BCBtB35åVOtDB35cå,ÍOCu¡ U1DăUD1tU
ÎşI ¼CBð ¡OC. ÊCO¡O, UB UDUB V1DB 2åDUU¡, 3¡ Z¡CB C DU B D1C1~
OUð1å ¡1DIş1B. Õ1åOåDU¡ ÌUD¡¡ 3Cc51B13 35CUD5B O$UB,�¡ UB ðCBBð
5B ÍBt�1B 5å 5B ðta!B- δ3D ÌDtOt5 5å~¡ ð5CU¡1. LU½D1B¡B BtaU
Cð UB W5COðÌå. ÎD|B¡B2B3D DUD3Í U¡D CDU ÌD CDU ş1 Då
1BDBðD ş¡ 31UDC1 5å DU 2tBşB5C. δ3D ¡æ31 UB 3CBB3 OUtW1
DUD31 UB DUZ¡C3¡¡131B3 UB DUD1B¡ CU BCOUtI şI CåU%1, 3 VOtD¡~
1OtU¡U¡ HVð¡DIC. W´3 ţ¡DU1 1D5å DU¡1. L3 $1 CuD 5´3t Í1 5OBt¡31
51D2Ut UB 31å!ð 3C1¡V¡131B 5ODOtå, 5´3 OOt1! UBOUð!�. ÕB OO31B 5å
ÍI ÍO51 Cü1ðt ÏD D1J¡OCU¡ UDB¡ Ot0OOZ¡ţ1I·
ÊOOI 3D CBtCB131, C1DB Bt3.Õ1å1B3D CU ¡åDUt1lOtu¡ DBU OB
DUD1B3 C351B¡U¡U¡, OB 5UD C3tB DU D3I !tBCB 3Oå ş¡ DU 5B Dð¡
tIU1Cå DICIOO1BUBCå OBD1tU C¡å1Ot, $¡ 3UIB3D OOVclBð UDB1 VIBţI
ÍtUD�B. ÝB O3J¡ş1B3 UB OB D3l 5B OìIDDðU C81B UOI ş¡ Cå1B
1tB¡¡ �OBţ¡1. ÎUD3¡ ÌÓ5 tåDă5B5B 5¡D2Ut, ¡åD2å D3DC, Ot1¬
VÍDU 1D UBOăt1ðt¢ OB V3¡B3 ÎUtBşU¡U¡, DO¡OVåD1tå UB DO£t ja.
±tð CðOÚ U51tðţB ð CUV¡D1B¡Ot DOæ1t¢ ş1 CðO BV0 tB ÔD W1Ot¡3
CU¡1Uta¡å ð \D2Ut¡¡Ot U1D ¯taD5¡¡V3D¡3. ÕU5 1D DID¡¡O1BC 3D
tå5ÍO¡t Ctl¡ ¡¡U51t31B UB B¡, VBt5Ut1ÌB ¡u¡ ÊOtI¡Y OB C3tB 1¡ CU~
DO5CU5BD ş¡ CðtB 3 OÍBC31 5ă Í3Cá O D31 DUDă C3tIBtă ÌÍt¡Cå ¡a
1UUðOB513, ¼tå 5å 3¡D3 OtB3 DU¡1B Ot¡C1D1 5å Í1B DU¡ţUD¡1, ş¡
DtOOt¡3 ¡U¡ ¡UCt3tB, 31UDC¡ 3D¡ð 3OàtUlå, UB5OtB L|B¡B·
Î1~ðUUC3D¡D1BCå 1~ðD CBtU1 5å5Ct¡BCBV3ş1 OBD!tU DO¡ UB5OtB
1B ðCO¡O 3D UtC3! OB ÎUt% Oå0 ¡a IZVO3tB ş1 3D 1tBCU1
şB3U3 UB OI31t U1DltB CB¡B UOUă tåUt¡ 2BDBDB, DBt2åDU CU
V¡1U¡ 5åCUB5C DåDă1D Tua Üå15B¡, CU OOO35Ut1, C3 5å U3U UB
CB¡å¡3¡1Dcş1cşU2, UB COD5ltuClOt, 3¡ ¡U¡ ÌÓ5. ÝO31B Cå 1DCå U¡D
531U¡ L351B¡ulu1, DO!B7! UB DOI CU DUDB¡B UB5lu¡ UB 51I¡D
¡OCut¡¡Ot, UB ÜtåDCOVBDBş!I, 3D IDUð! 1D1t´O C ¡åU1tB UB şC O3¡å
t¡U1C31ă UUOå OÍ3DUt¡¡B ¡U¡. W¡C1OU31å OB 31C1 O1ð!tð ş¡ ¡BDDu¡
D´3u ð3CU¡131UB O D3¡2¡D23şBOtB¡UCt3tB UBC! 3CB351ð, ¡ð C3tB
ÎB~ð 5UOU51DCH¡OUItB3DO231à ş1 CU OU1BtD1CB ¡B2å!Ut¡ ÎD tB3Ì1~
lð1B ð 3tH¡1BC1U¡U¡ DO5!tu. Ü15Bt1C1 CU ÍOIşO3tB ş1 COD1t3ÍUtl¡
35CUDş1 C3 D¡şlB DæOO3DB ÌO UI1B, DUZBB, CUD B C B¡ 5åC UB$ U¡D
ÕÍåD1U LHBOt2HB¡CUOtOÍ UUBCBt31B Cu 1UtUt1 şIÌDDtåCåD¡D1B
UB 1BUBtå 53U UB V1tå 5å¡DðOf, ÌO U1DţB CU OOUUt1 1DðÌtB ş¡ CU
Ot1UVO3tB C U 51å¡O¡ ş¡ C tO3DB 1DÍlOt11B 3U 3COOBt¡l CU UBO5B~
D¡tB3CB51 ţDUl $15B ÍD1å¡DB5C tO1 DðI UB5B1D 1O31å ¯t3HI¡V30ð¡
OB UDUB 5UD1 3şBZ3ţ1 \D2Ut1. ±U DU şUU O8 ð¡1CIDBV3, U1D1tB
CODCB!ăţBD11 DOş1t1 \D2Ut1, C3tB 5� f ¼CU1 D3¡ DU¡1 OBD1tU
ðOåtðtBð ş1 1Dă¡|3tB3 Ot¡D 3t1å ð 3CB51B1 OOOu¡3ţ1I UBC81 Í¡U¡ B1,
L35 UB ÌÓ Ì8tO¡Y
31å! UB 1D�B5!tal CU 1D5U�¡t1 UB CD1B $¡ UB 1D1Då, L3tO¡ ÌÓ5·
± CB3 D31 UB OtBţ tBC UDOðş1BtB Cat8 ¡ 5B OO31B 3UUCB ¡3 Dt32U¡
C B¡Ot 50 UB 3D1 UB V1ð(à, 3!å1 UB 3tDOD¡C ş1 UB H3tD1C 1tå11å.
ÎU�BUÌ UD2u1¢5C, 1DÍ¡1Dţ31 ZUB¡B 1tBCU1B ¡3 ÎUBU¡D, UDUB 5B
V3£5å 3UD¡D¡51t3UV ş¡ B1DO2t3Í¡C UDU1Ul Lå¡åţ%B¡Ot, BÍ3O13CB3
D3¡ DOUå ş1 O 3UBVåt31å1DCUDUDðtB UB 3C 1¡V¡131B ð ¡U1 ÌÓ5.
ÎO¡ DU~¡ OulBD 5åtD�1Ot¡ 3D¡VBt53tB3 UBCl CU VOtDB, Cð¡UB
ş¡ U¡D ¡D¡Då, U3t DU D3¡ OUţD VOtDB! 8¡ ş¡~3 5tD�1Ot11-O CU
ÍDC O CtB3ţIB·
LAUDA NEGOŢULUI ROMANESC. -ÊC 3UBDI3 UB
ÏDð¡1B Õ1UU¡1 LODBtC¡3¡B ş1 ÏDUU51t13¡B Bt3, OåDå ðDuÍ !tBCU!,
CåDU 0 1DO¡¡D11 20 UB 3DI UB¡3 ÌDΡ¡Dţ3tB, UD3 U1D C¡ăU¡£¡¡B
ÜUCUtBşl1U¡U1 C3tB Ou1Bð Í1 3tå131å C 3 UD DOUB¡ UB ðtH¡1BC¬
1Utå şCOÌ3tå DODuDBDW¡å ş¡ 3t1I51IC. 1O¡ 3tH1tBCţ1¡ rp
531U¡ LBtCHBZ ş1 N3D Õ33DBD, Ìş¡ UD¡5Btà, UDU¡ ştHDţa ¡U¡
C¡æ1C, UB Ca1BUtå ş¡ UB ş3DOBt, ¡3t CB¡å¡3¡1 1tBDU¡Dţ3 UB 5U¡
ş1 Oð11D3 VBt¡Í£ ð¡B1, Ca 5ă UBð1D1t´UD5BD1CBtC ÍtåD1 UB OI3|å,
D3¡ DU¡1 DBOt1B¡0C, 3C B51 O3Ì31 C U 1DUO¡1 C3tðC!Bt: 1D Í3ţå
ÌÓ5 Ì8tO¡Y, UB5BD UB Bila S:abd
CO¡O3DB ðDlu B ş¡ C UOO¡B UB ÎBD3ş1BtB, Iðt 1DUåt�1 1UtUt¡
UB DB1OD, 5låOåD1tB3 ¡10B1 Ot1ZOD1ð¡B 1D Í3ţðUă ş¡ 3VåD!UÌ
3CB51 ţDu! 31å1 UB C3t3C 1Bt15t1C ş1 D3¡ 3¡B5 0111 UB 1DUtă2I! UB ¡1DIB¡ VBtUC3¡B ÌD C OtO. Ýt1V¡1OtU¡ C3tB UÄ OCO¡ C\åU1t¡¡ 53U
ðt!Í51- Êş1BO1 1DCåÌ Îåtå 5å~¡ Í1 OUtU1 1Dlå¡D1 ş1 CUDO3ş1B, OB O £ BtCB1B3Zå UB UBO3t1B V3 tåDåDB 1O1UB3UD3 U1D11 UB 3CBæ1á
CDU ¡UCt3D OBD1tU ÎODO2tðÍI3¯tðD51¡V3D¡B1,¡3 ZBCB ðDÍ UB¡3 1DOtBUD3tB. ÊtH1!BCţI D´3U UB5¡B231 ÌD5 ðCt O OtOD¡BDă ð
\D¡tB, ti tU235BD OtID Ot¡B1BDU¡ ÎOD LH1DBZU $ C OD1t¡DUB C U ¡Ot, c ÌHåş1 OtOD¡BD3 UB 351àZ1 3 3tA11B£1utI¡, UOtD¡Cà, OB
UD51UU¡U UB5OtB Ý¡æ11C3 UD2UtB35C 3tUB¡B3Dă· ÊVU5B5BD, 1O1 UB O O3t1B, UB 1DO1tI¡B ðUU5B D3¡ CU 5B3Då UB 1BHD1Ca 5¡D~
DID D¡}¡OC11OtI, UD Í8¡ UB 5¡ðDå ¼2åUU13¡å. ÏD C B¡B UID UtDå O¡¡Í1C31O3t¢ şÍ DBOU1åDU, OB UB 3¡1ă O3t1B, 5å UI1B 5BCOU1 CtB3~
www.dacoromanica.ro
",
B O A B E D E G R Â U
tori dt stil li dt armonie. Dela sf1t'itul anului uecut Ac- trebue urnit şi cu ajutorul umerilor, cu 5Qlii � cai mindri,
demia dt Inalte Studii Comtrcialt şi Industri ale a inctput cu tirgurilt cu drtpt dt Magdeburg, cu Domnul allturi
d aibl ,i o valout dt munu de arI plastic. Ea s'a Impo- dt Doamnl şi de Curte, primind daruri dt vaml ,i ctrett1nd
dobit cu cu mai mare picturI murală � cart o art pânl mărfuri. St simtt cum st intorc, îndărătul acestor Intimpllri,
acum ţau. Numai bisericlt minbtirilor din Bucovina, cu pagini de cronici sau foi dt scritri m noui deprt domnia
tot txttriorul lor, dela sueqinl pini la faţa plmJntului, şi drumurilt dt negoţ alt lui Alexandru ctl Bun. Alaiul st
acoptrit de fresct multicolare, pot punt al1turi ceva aseml- m1re,te, Inct� d ne fit cunoscut, nt înconjurI cu Insl!i
nitor ca Intindert. lumea noastm, cheiuri dt porturi modtrne, vagoane dt tren,
turnuri dt sondl dt petrol, schelett dt oţel dt eltvatoart
de ctrule, vapoare venitt din toatl lumu, negu.tori ,i ha­
mali, marinari ,i vieriţt sau cusltoart de pânzt şi vtlinţt.
Sunt vreo sutl de �rsoant, Ind intr'un cadru atit de fe­
lurit şi de bogat incât par UrJ numJr şi răsfr;ng în sint în­
tr'adedr icoana unei vremi intrtgi. laII istoria tlrii ro­
mineşti şi a poporului ei, CO producltor şi negociator de
bunuri, scrid intr'o .ingurI p2ginl, e drept e de o sutl de
metri pltraţi, du ca[dl în tonuri şi sugutid In imagini
mai mult decit orice arhivl ,i biblioteel.
Acutt t d.teva sa:ne din istoria negoţului românesc ' au
acoperit marele ptrete OI aulei, de o concOvitate dt peste
doi metri adâncime pe o inllţime de J3, printr'o incordatl
muncl de noul luni puse in studii şi schite, şi de trei luni,
intr'o vacntI, in fala uriqului Ştvalet. E o picturI In ulei,
terpentin ,i cearl, pe O tencuiall dt ipsos lucrată de d-nii
Becktr ,i Gusti, cue inseamnJ in Intâiul rând o gru pro­
biem tehnic platci. Aşa InI cum schelele au elzut şi
a dmas numai aceastl drbltoare de culori, tot Ct a premers
lucraru treC pe al doilu plOn, ca o preocupare numai de
specialişti. Noi d pltrundem in sall, împreunI cu tot au­
ditorul unui curs sau al unei conferinţe. In lumina unor mici
faruri, priveliştea aceasta neaşteptată ni se arată ca venind
de foarte departe, prin cristalul unui aquariu. Albatrul ,i
portouliul, care sunl mai puternic din orhestraţia cromatiel
a marei compoziţii, mingle şi umplu de bucurie ochiul.
Toatl sala cue priVete se incadrud, intregeşte şi continuI
Ilustralie de K6s Klroly pentru un volum dt versuri al lui visul de utl al piclorilei. Aru .e impleteşte cu viaţa şi-,i
Lajos Ăprily schimbI darurile, confundlndu-Ie. Suntem numai un episod
dt actualitate, incl o ,Ctnl de istorie, care St va înoi cu fie-
Am urmlrit lucuru d-nei Ceclia CUjC3CU Storck, deb. in- care rind de martori ,i privitori, oridt le vor pllcea si st
tlile schile şi mai dinainte, din zilele meditaţiei şi ale rlsco- urmezt anii şi deceniile.
lirii prin biblioteci. M'am urcat cu artista pt schele, cart
se inllţau in cinci etaje, cu scri ,i cu trtceri de echilibrist.
în tot golul aulei celei mari. Am văzut cum se desface ca dintr'o
ceajl ,i prinde trup treput toad aceastl lume cre spune
povestea negOţului romlnuc din cde mai vechi timpuri pinJ
atlzi. E o i�irare Iini,titl şi UrI ,UI1it de fapte ,i de oa­
meni, lezali in straturi, caft sunt de perspectivl şi sunt
şi de i storie, cruc treptat din fundul secolilor, ajung plni
la noi �i se duc mai departe. Acest mers c bUle indrcate
de produse alt pJmlntului, mai mult dedt parlea episodici,
dl mişcare, viaţl şi tinereţe firi bltrinele intregului.
Cerul de pantocrator al boljii e t�iat de muchia albastrA
a Mlrii Negrt. Pe valurile care bat picioarele de piatrl ale
Chiliei ,i Cetllii Albe se leaglnl purtate de pInze pline de
vlnt corAbii dela incepulul plutirii pe apl in aceste locuri :
un catarg fenician, visle subliri greceti, fregate veneţiene,
cu leul de aur al lui San Marco, şi genove�e, cu Maica Dom­
nului aplecati peste SUntul Prunc, plnzare iUli moldove­
ne,ti. Apoi se aratA Iara cu drumurilt ei vechi, unde carul
CONFERINŢELE PEN·CLUBULUI DIN CLU]. -ln­
fin\area unei .ubseclii a PEN-Clubului Rom1niei cu scriitori
maghiari la Cluj a stIrnit oarecare nedumerire. Ca un fel de
rispuns şi ca o Implinire de punct de program, colegii noştri
au pus b. cale un ciclu de conferin1e duprt leglturile literare
dintre Romlni �i Unguri. Ele trebuiau .I se ţie inel din Mai,
dar s'au amânat pentru toamnă. De n'ar fi fost decIt aceste
conferinţe, şi indreptllirea şi folosul subsectiei ar fi fost dove­
dite. Un lucru care nu s'a mai incercat niciodatl �i plrea ind
�ntru multi vreme cu neputinll, organizarea unei aCIÎuni
de cunoqtere şi pri n urmare de apropiere intre reprezentanţii
celor doul naţiunÎ cu cu mai mare înrlurirt asupu opiniei
publice, se incerc; şi i=butea acum. Aş zice chiar ci Înctrearta
era cu atIt mai va[oroasl cu dt porea, nu dela noi, c de
dincolo. Momentul e aproapt istoric şi meritul, indiferent
daci intenlia .'a putut realiza chiar cum mijue l inceput
inaintea ochilor sau mai pUţin, rlmlne in Întregime colegilor
noştri unguri. Intrtprinderta poate fi rduată ,i Imbunltlţtl.
www.dacoromanica.ro
Câteva scene din istoria negoţuluÎ românesc,
pÎcturI muraU (dup o schiţ), de Ceci/ia CUIeeu Stork
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A
75
.
Scriitorii romini sunt datori, în tot cazul, un rbpuns, cu at.t pregltitl a dat o plrere putemicl despre Eminescu şi Vero·
mai mult cu dot el ar incuraja ,i ar cere o continuare a faptei nica Mice. In introducere a pe Eminescu intre marii
dint1i Intre aceia unde s'a nlscut ,i ar fi u�r in primejdie poeţi ai omenirii, pe aceeaş linie cu Goethe ,i Pet6fi. Relevl
$ se opreasc1. cl i se contestl purismul rasei, şi in acea5t� se aum5nl c
Int1i� conferinţl, � d·lui Arp�d Bit�y, despre legllUriie Pet6!i, al tirui t�tl, Pttrovid, era de obl'1ie Slrb, ceea ce
dintre Romlni şi Unguri, a �dun�t In sala de intruniri a du- nu poate rbturn� e � fost şi rlmlne cel mai repre1entativ
bului ziari,tilor din Cluj, cel pUţin 100 de ascultltori aleşi, poet al neamului du. Dovadl ti nu rasa, nu singele este
seriitori ,i redactori ai ziarelor şi rnistelor ungureşti din capi- elementul determinant in a1cltuirea conştiinţei naţionale a
taia Ardealului. Dintre scriitorii romini erau de faţl redactorul omului, mai ales a omului superior. Bunl cunosdtoare a limbii
Planul Parcului Zoologic dela Stellingen-Hamburg
revistei ' GJnd rominesc • ,i «tcetltorul pretuit al literlUri
noas
lte, conferenliara citeazl in rostire Url grq; versuri so-
maghiare ardelene, d-I Ion ChinC1u , p5rintele Ilie Dlianu ,
i
note din Eminescu pe care apoi le dl ,i In traducere, dupl
Ion Brenu, dela Muzeul limbii romlne. Eu venisem anume
K
J
d
ir, Berde Maria şi Kibedi. Atilia au tradus dintre conce-
dela Bucure,ti ,i reprezentam P.E.N.-Clubul
Rominiei, sec:ţ
ia
tlţenii unguri pe Eminescu !
centrall. Conducea preşedintele subseCţiei, baronul N. Binffy,
In partea a doua vorbeşte delicat şi discret despre Veronica
care a ţinut o cuvinute inttoductivl, cu un rlspuns din partea
ddegatului romln. Conferinţa a lost plinl de documente şi
vrednicl atit de prilej dl şi de vau de cercetltor a conferen­
{iarului.
Dau despre conferinţele celelalte cuvintele cuiva care le-a
urmlrit de aproape şi era cum nu se poate mai pregltit $ le
preţuiasti in t<ntl Însemnlutea lor, al1t de manifestare dot
şi de fapte, plrintele Ilie Dli �nu;
, Dupl conferinţa de deschidere a d-Iui Biuy Arpad, care
a arltat un noian de date asupra leglturilor ungaro-rom.nqti
din treculUl mai deplrtat, au urmat câteva conferinţe cu
subiect mai preds, din timpul mai apropiat de noi.
D-I Lupu Gyalui, fostul bibliotecar al Universitlţii din
Cluj, a vorbit despre Caragiale. Publicist de mard mai veche,
dq;i ,tie ceva romin�te ,i ar fi putut adlnci spiritul lui
Caragiale, conferenţiarul, oridt recensent dramatic şi este­
tid�n, nu :I reuşit sl-I facl atrlgltor pentru publicul du acul­
tltor. In biografie releve�zl origina greceascl � familiei, de
unde li deduce spiritul fin de observaţie. In firul scrierilor
dramatice Inceard a d o ic<nnl a stlrilor sociale şi culturale
rominq;ti din veacul trecut, Url sl accentueze destul cl figu­
rile lui Caragiale sunt caricaturi create anume pentru critica
unei sacietlţi in prefacere grlbitl.
Mult mai reuşitl a fost conferinl:l d-şoarei profesoare Ema
Kapdeb6, care anunţue conferinţa sa cu acest titlu sugestiv;
' Eminescu musdja., adiel Muu lui Eminescu.
Impun.l<nre prin t<nl apariţia sa, proftl !a dela T.rgu
Murq; � vorbit liber, deşi avea manuscrisul inainte, şi bine
Carol HageDbeck (1!4-ltI3)
Micle, Ud d ştie e Ştefan Micle, SOţul ei, era din Fe!eacul
Clujului şi cl se cununae cu fosta sa elevi in biserica unil�,
din apropierea localului de conferinll, in str. Iorga.
F5rl sl anticipe�, pot constata el aceasti conferinţl a fost
«a mai buni, şi ca forml, ,i ca fond, poate pentrud a fost
cea mai caJdi ,i mai francl.
Foarte Înleresant. prin oon«Plie a fost conferinţa d-Iui
www.dacoromanica.ro
7'
B O A B E D E G R A U
profesor d� liCEU Dt. Iancs6 Elemir despre poetul Ady In
reflexele lui faţl cu RomlnÎi. Ar merita s! fie cunoscutl de
ambele plrli in Intregime. In rezumat se constatl el Ady
avu. puternici convingtrea despre neceitatu. irprietenirii
celor doul popoare vecine ,i aviUle unul la altul. De aceea
a avut de suferit, nu numai dela alţii deUimri, ci i suferit
Stinclria principali
In intimitatea sufletului du. Cu intuiţia proprie unor potţi
simtea d, dad nu Ie apropie prin buni inţelegere, urmead
tragicul inevitabil, care a venit. EI şi-a strigat acest cuget
adinc, a fulgerat, a mustral şi a implorat pe toate coardele
Infrltirea, dar ca o Casandrl a plins in %adar pe ruinele unei
iluzii tn cursul dzboiului. Acesta a fost şi tragicul lui personal.
Din acest motiv a dutat el prietenia lui Goga, druia i-a scris
In temniţa din Seghedin şi i-a dedicat versuri. Spune cum
s'au cunoscut cei doi potţi mai drziu in sanatoriul Doctorului
Cosmula din capitala ungarl, şi cum s'au imbdti,at, in pre·
.
enla mai multor scriilOri ,i ar�ti. Citeau sguduitoare con·
Cesiuni făcute de Ady intr'o conferin!! asupra raporturilor
ce ar trebui sl fie intre Unguri şi Romlni. Constatl conferen·
tiarul d tlranii in satele amestecate, se inleleg foarte bine,
numai a numitii intelectuali nu ajung atât de uJOr de acord.
Crede el operele de cunOalltre reciprocl ar trebui sistemati·
ute, ca s1 poatl produce ,i aprecierea reciprod.
A cincea conferintl a avut loc la 9 Decemvrie în aeel local
a clubului %Îarq:tilor dela hotel New·York, vorbind d·1 Dr.
Kovâcs Iose! despre I Matei Millo în Cluj ••
Tlnlrul 'iarist, cu frumoal pregltire, face un i storic al
mişcirii teatrale romineşti In ArdEal, Incepind cu primele
Inceputuri de pe vremea vlldicului Grigorie Maior dela Blaj.
Ajunge apoi a t1ostata d la 187 a fosl ,i Matei Millo in
Cluj, cu o trupl de r6 persoane. A g15it în biblioteca liceului
reformat de aci un placat prin are se anunţa i doua repre·
zentatie, ce se dldea drept multumitl pentru buna primire
a celei dintii di n 16 Iulie. Redactat in doul limbi paralele,
placatul dl programul pieselor mlrunte ce aveau sl se pre·
zinte. Iorgu dela Sadagura, Cimpoerul ,i Kira Nastasi a. Dupl
ziarele !oh: de atunci s vechiului teatru naţional ungurnc
din str. Cogllnicunu de a:: i, era suprainghesuitl, dqi erau
temeri e in %.duful din Iulie lumea nu se va duce la teatru.
Intre ascultltori fOlrte mulli Unguri de suml. Millo Inu�i
s'a declarat foarte mulţumit de calda prietenie cu cau a fon
indmpinat din toate plrlile. Totu, au fost, se vede, şi drco-
taşi. Dintr'o declaraţie publicati In ziare
de directorul teatrului, FejerariJosd, se
vede d Cusue b"nuit de a f incsat
sume mari pentru concsionarea dlii, In
timpul dnd erau de flcul repara[Orile
in vederea nouei su.giuni şi In contra
leg"mlnlului cart-I avla dogmi tlatrul
maghiar din Cluj, d nu permit" niciunei
alte limbi d rbune pe scena lui afad de
cea maghiar. Fejervari dedad neted d
n'a crut ,i n'a primit nicio sum" de
bani pentru sali ,i a făcut aceastl unid
u:cepţie, de a permite unei trupe de ah"
limb" d j03ce, numai din pur" prietenie
pentru ţavecini de unde a venit.
Vasl zicl: acee� dificuhate de tot·
deauna. Au fost ,i sunt de am"ndou"
plrţi1e oameni cu suflet dornic de pace,
care numai pe temeiu de bun"voire Ie
poate d"di �i susţine, dar sunt şi t1n·
trari. Aşa tn trecut, �a şi acum. Se
glsesc mulţi cari vor s" lucrue pen·
irU buna inlelegere, pe bau cunoaşterii
reciproce şi a comunit"lii de interese. Dar nu au loatl liber·
tatea de atJiune, bll de mediul lnconjur"tor. S'a simţit şi In
conferinţele aCt$tea d, deşi mulli le aprob" şi asculdndu-Ie
le g"sesc la locul lor, totuş propagand3 nu li se face. Deşi se
anunla In ziare linerea lor şi dei aveau loc in clubul ziari,tlor,
ba ascult"torii erau aproape toţi, C d nu zic exclusiv ziarişti,
to[Oş dup" conferinţele aplaudate aceialÎ ziarişti nu Ie mai
ocupau de ele şi nu scriau nicio dare de seam". Parc'ar fi fost
un cuvint de ordine dat.
Relev acest fapt şH semnalez, confirm"ndu-l cu semn1·
tura mea t. -lIie Ddianu .
PARCURI ZOOLOGICE. -Cind s'a scris aci despre
Muzeul de Ştiinţe Naturale din Bucure,ti, atl%Î Muzeul Dr.
Gr. Antipa, s'a amintit şi de unele inceputuri de grldinl
zoologici. Vi%Îtatorii Parcului Carol dela intemeere, din J906,
şi plnl in preajma rlzboiului celui mare, lşi aduc aminte
de frum03sele colecţi de animale, şi In deosebi de p1s1retul
de balti şi de Dunlre, care înviorau malurile lacului, parte
in cuşti şi parte in libertate, Mu%Cul el lnsu,i a avut In sub·
solul lui un Aquariu, plin de innotul cotit şi sdnteetor al pe­
,tilor. Apoi aceastl lature a organiurii noastre culturale a
fost surpat1 de vremuri,
Tirziu dupl aceea, acum doi ani la Contanta şi anul trecut
in Bucureşti, s'au au'it propuneri venite s'o reinvie. In oraljul
de Mare era vorba de un Aquariu, iar în Capitala t1rii, de
o mare grldin1 zoologic. Alte griji au am"nat din nou m1·
surile practice de realizare. D·I R. 1. C1linescu, un specialist
�i un p1tima al ideii, ne dl, cu un gind tot pe atlt de infor·
mare generall dt şi de propagandl, expunerea de mai jo
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A
despre unul din cele m frumoase parcuri �ologice, al lui
Hagenbeck, dela Hamburg.
I In %iua de 7 Mi 1932, Parcul Zoologic Cari Hagenbed
dela Sle\ingen-Hamburg ,i-a serbat jubileul unui sfert de
veac de tltulenţ}.
Se ştie el acesl parc este prima grldinl �oologică din lume
In care animalele nu sunt închise in cu,ti,
ci lbate s:se mişte in voie, în spaţii verzi
ingr3dite de şanţuri mascate, metodi noui
introdud de Cari Hagenbeck care a im­
primat o directivl foarte instructivl or­
ganizlrii grldinil or �oologice.
Parcul Zologic dela Stellingen este o
instituţie particulari fondati de comer­
ciantul de animale Cari Hagenbeck pen­
tru u:punerea provimrie a animalelor
exotice cu care fcea negol
·
Cari Hagenbeck, celebru nu numai
prin spiriltll siu excepţional de negustor
de animale, dar şi prin excelenltll tact
de Imblintitor de fiare, s'a nbcui la
Hamburg in anul 1844Şi a murit In par­
eul siu dela Stelingen, la J4 Aprilie
J913, adid cu 20 de ani in urmă.
Tatii siu Gottried, de mterie pescar,
Incepuse la Hamburg prin expunerea
unor fece cumpirate întâmplitor dela un
marinar (1848).
Cari, fiul acestuia, luase parte la tote intreprinderile de
acest soi ale taUlui du indt avea o temeinici preg3dre dnd
în 1866 a moştenit modesta men3gerie p3rinteasd pc care a
Animilele sunt expuse p spitii largi, cu perspective bine
sludiite, grupate pe medii biologice, cu apaunţi de libtrte.
De fapt atât intre ele elt şi spre public, g�pele de ani­
mile sunt imlite prin �nţuri mascate de vegetiţie, cr� nu
se vid din afari.
Unele medii sune previzute cu st.ndrii artificiale, con-
Panorama nordid - Reni
struite de sculptorul elveţiin Urs Eglen5chwiler şi care de
deplrte diu impresia unor adcviraţi mun1i.
Aceste st.ncirii ce constituesc caracterul cel mai specific
al parcului, sunt astfel aranjate inc.t de
la restaurantul principal se pot privi in
ordine ascendenti tmpreunl cu mediile
lor: lacul pbirilor exotice, savana afri­
cani, panorama polari, grota leilor ,i
tigrior, etc. Ele coboarl spu rutaurant
in amfiteatru, constituind o expunere­
model a animalelor, ce se copiat a% de
tote grldinile �oologice modere (Detroit,
Paris, Praga, Oxford, Toledo, Roma, etc.).
' Panorama Mlrii Ingheţate. se com­
pune din mai multe desplrţituri. La
dreapta se afli, inere blocuri mari de gra­
nit, platoul renilor, dedesubtul acestui a
�e al un b�in mai mic pentru pblri
aquatice; la st�nga se intinde grota ur­
filot albi, la nivelul platoului renilor fi
desplqiti de aceata printr'un �Îd de
stânc. Alturi, li un nivel mai scund,
dtlpirţit de grota uflilor printr'un şan,
Grota leilor şi a tiidl or adinc, se intinde un buin mare pentru
fece. Şan,ul de desplflire este mC ici
transformat-o intr'un timp relativ SCUf! In gigantica intre- intr'un mod foarte îndemânatec, indt spectatorul are im­
prindere de i�i care numlri peste 200 de functionari atât presia ci uqii albi �tau la olaltl cu focele.
in Europa dt ,i in ţ}rile exotice, ocupali cu fumitarea promptl Panorama I Polului Sud . pretinti dtevi elemente aduse
a animalelor, ceea ce face din firma Hagenbeck una dintre cu multi greutate prin zona ecuatotÎall: elefanlii de mire
şi
cele mai importante d lume, daci nu unica. diferitii pinguini sudici.
Parcul Zologic dela SleUingen ate o suprafală de 23 ha. Sepirati de stânca oil or sllbatice prinlr'un lac cu insul1
www.dacoromanica.ro
,6,
B O A B E D E G R Â U
japon�d, se ridică stinca maimUţtlor, o capodoper� de con- Tot Parcul Zoologic dela Stellingen a fOlt primul care
strucţie pentru ţinerea in captivilat� a animalelor. a inaugur.t expoziţiil� de popoare exotice.
Printre ac�te dif�rite stincrii se află şi untl� dldiri:
grajdul tldanţilor, sala de dresur3, caa carnivorelor şi a
copitatelor (antilope, cai sălbatici, etc.), voliertle p�slrilor şi
casa reptildor.
Parcul Zoologic Hagenbeck ne mai avind loc in vechiul
slu teren a tr�buit sl se intind� şi dincolo de strada din spa­
tele du. LegJtun o face un pod suspendat.
Lacul păsărilor
In pOrţiunea de dincolo de pod se află o mare stindrie
pentru maimule (paradisul maimultlor), un mne spaliu
pentru animalele de stepJ, o ca5 de maimUţe antropoide,
una p�ntru insecte, etc.
Aci este şi locul reurvat expoziliilor de popoare, un hi­
podrom exotic, o mare .al3 de dresură şi o casl ţăr3nească
saxon5 und� se cresc pl.dri de curte şi ponei Shetland,
care stau la dispoziJia copiilor, atit pentru c�l.rit dt şi pentru
inhJmat la diferite mici trăsurtle.
Dtla restaurantul de var. privirea se intinde peste un lac
mare şi frumos, impodobit la margine cu o ruin3 de templu
birman.
La coada acestui lac este construită din ciment t Lumea
geologicl ' unde se a, in mărime naturaI., imitaţiile dife­
ritelor reptile me2o:oice uriaşe printre care umbll uriaşe
broaşte ţestoase vii, d�nd parcă viaţl şi celor dintii.
Vegetaţia parcului este de asemenea foarte îngrijită �i adap­
tatJ cerinţelor faunei.
In ceea ce priveşte consumaţia de hran3 a parcului s'a con­
stataI, dup3 statistica linutl riguros de instituţie, că intr'un
sfert de secol numai ffuld s'a consumat in cantitate de 4 mi-
lione kgr. adic3 :00 camione pline !
In acest int�rval de timp s'au perindat prin instalaţiile
parcului, inainte de a fi v;ndute, mai multe mii de animale
exotice: 600 elefanţi. sute de lei, tigri, urşi; de către expe­
dilii1e acestui celebru parc 2oologic ,'au prins pentru prima
dată hipopotamii pitici în Liberia (Africa), caii sălbatici in
A,ia şi -mai tirziu -elefanţii gigantici de mare din Antar­
cticaj apoi cantit.li uriaşe de pinguini dela Poli.
Am vJzut mai sus ce cantităJi mni dintr'un singur ali­
ment s'au consumat la Stellingen in 2S de ani.
De altfel �i anual se con5um� foaT'e multe alimente acolo
c de pildl: carne, 90.000 kg.; pqte, 116.00 kg; U, 3SO.OO
kg; ovăz, 7S.00 kg; pline, 6S.000 kg; 1kile, so.ooo kg;
porumb, 7.000 kg; griu, 7.000 kg; IS'ooo ouă; alune am�ri­
cane 10.000 kg; 7.00 portocale; IS.ooo kg morcovi; lapte,
::.:6 kg; 2S.oo kg curmale; S.OO kg
seminle de florea soardui; 13.000 kg
or�z; :3.000 kg crabi; :.Soo kg smo­
chine; 2:.00 kg ghindă; 2:0 kg lare
de furnic. Cheltuielile anuale pentru aceste
alimente se ridică la respectabila sum� de '
8 milioane lei, la care .e mai adaugă
incă 3 mi
l
io;ne cheltuieli pentru hrana
animalelor circului Hagenbeck, ceea ce
face In total I I milione.
Nu mai vorbim de c3rbunii necesari (3.000
chintale), paiele (300 chintale) şi turba
100 chintale) de cne e nevoie pentru
cudţit şi cu care se ch�ltuieşte pest� 3
milio;ne lei ca şi d� ldurile funqionarilor
(18.000.00lei). Fapt est� el sefurile Par­
cului Zoologic dela Stellingen varsă . nual
economiei germane suma respectabilă de
33 milione lei, afară de difritele dări
şi impozite la care este supus ca orice in­
treprindere comercială şi particulară.
Dacă facem acum socoteala cheltuielilor generale atit ale
Parcului Zoologic dela Stellingen dt şi al� Circului Ha­
genbecl (pe cele 7 luni dt lucrelU), ajungem la formidabila
suml de ItO milioane lei anual !
TOţi aceşti bani cari se rulea2l in această vestită gddinl
2oologică sunt bani muncili cu greu intr'o intreprindere pur
particulari şi niciun singur leu nu vine dela Stat!
Această sărbltorire a intreprinderii Hagenbeck cade Intr'o
epod de mare criu economică şi financiarJ dreia Parcul
Zoologic dela Stellingen li line onorabil piept !
Cu atll mai muh se cuvine să ftlicitlm cu ocazia jubileului
parcului pe d-nÎi Heinrich şi Lorenz Hagenbeck, fiii lui
Cari Hagenbeck, cari au ştiut să fael faţl timpului şi să men·
lin3 lnflorito;re şi cu prestigiul absolut intact aceast. ve­
stit� instituţie rlmasă dela celebrul lor tatJ., R. 1. Cdlilcscu
IOSIF NYIRO. -Fapta pe care o implinim prin tradu­
cerea romanului In jugul Dmnului, de scriitorul ungur din
Ardeal Iosif Nyiro, nu e întimplltoare. Ea nte urmarea
unei convingeri �i înseamnă numai un punct dintr'un pro-
gram intreg.
In Rominia se desvoltl, allturi de literatura noastră, încă
două literaturi, nu numai cu limbă, dar ş
i
cu înrăţişare apute.
Ele ne vin amindoul de dincolo de munli. Ceea ce trebue
să ne atr.g� in deosebi e nu numai puterea lor, ca numAr de
opere �i c adincime de crealie, dar inflorirea neaşteptatl
şi prin urmare dreptul la fiinlă proprie În sinul chiar al li­
teraturii popoarelor din care au dmas asthi fragm�nte rb­
lele, abia de-a douni dup. intrarea in cuprillSul Rom;niei.
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A
,6,
Fapta politicl a intregirii ţării a dus b fapta cultural1 a in­
jghebării unei liteuturi ungureşti şi germane transilvănene
de sine st�tătoart. De cincispretece ani ea nu face decât d
imbrace tot mai str.lucte inUţişhi.
Nu e ing�duit să tr�im aUturi de această viaţă nouă Ură
s'o cunoaştem şi sI ne bucurăm de ea. Ca În hărţile vechi,
sunt şi in sufletul unei ţări pete albe de ţinuturi nec1!cate, care
trebue s1 stârneascl ind totdeauna nerăbdarea şi indrineala
exploratorilor. Credem c� este o datorie să ajutăm trecerea
dtla unii la alţii a valorilor literare, care, dacă nu sum toate
rom�neşti, sunt toate ale României şi au dreptul la un sistem
de liberă circulaţie iniuntrul hotarelor. Ajungem pe aceast�
cale şi la un fel de Incorporare şi nalionaliu.re intr'un inţeles
mai inalt a lor.
Lucrul nu se poate face decât printr'o bibliotec� de tra­
duceri, pe de o parte din limbile ungari şi germană, pentru
literatura ardeleană in limba român�, şi pe de altă parte, din
româneşte în ungureşte şi nemţeşte, pentru concet�ţenii noştri
cari nu ne pot ati, din nouil e păm;nturi. Biblioteca din urmă
ar avea şi folosul unei leg�turi cu cettorii de Iimb� germană
şi ungară din ţările lor de origină. Nu e vorba insă numai
de o intreprindere de bunăvoinţ ă sau de curiotitate trec1toare,
ci de una programatică şi statornic1. Această bibliotecă de
traduceri n'o poate incepe decât sau Statul sau, mai bine,
Fundaţiile Culturale Regale.
0-1 Ion Chinuu, un cunoscător dintre cei mai harnici
şi mai iubitori ai literaturii ungare ardelene, s'a invoit, in­
suflelit de aceeaş convingere, d schiţete starea problemei
şi locul siu in�untrul ei a romancierului. Nu ştim un al doilea
care ar fi putut s'o fael mai bine şi mai ales cu o egal� in­
dreptlţire.
IOSIF NYIR6
S'ar părea un p . udox şi nu este decât o realitate ce se
poate verifica la fiecare pas: viaţa literară maghiară din Ar­
dealul de după ră�boiu se desUşoară intr·un ritm neasem�nat
mai vioi decât cea de dinainte de 1918. O accentuată şi pro·
gramatică tendinţ� de autonomie faţă de scrisul din Ungaria ­
Ură sacrificarea bine inţtles, a leg�turilor esenţiale, subte­
rane, ci limit .. tă doar la o mai atentă explorare a peisajului
şi tradiţiilor ardelene -a creat o literatură ungurească nouă,
° lttraeurd ardtltand. Termenul e nou; Întrebuinţarea lui,
inainte de rlzboiu, ar fi fost socotită drept o erezie -nu
numai În Ungaria, ci şi in Ardeal. Căci În el se cuprinde afir­
marea unui spirit regional care ar fi fost energic detestat
În anii aceia st�pâniţi de obsesia unificării, cu orice preţ şi
in toate domeniile vieţii, când un ministru al instruqiei pu­
blice a gbit de cuviinţă , să impuie şcolilor, printr'un ordin
confidenţial ca numirea de Tunsilvania (-cu o veche şi
concret� rezonanţă şi pentru Unguri -) să fie inlocuită prin
aceea de Platoul Sud-Estic, iar sub raport politic Ardealul
să pOarte numele de Ţinutul de dincolo de Piatra Craiului ').
Cu atit mai interesant este procesul ce se des voită sub
ochii no,tri de 15 ani încoace. Semnaul de reculegere de
după detorientarea int1ielor momente a fost dat tocmai prin
literatură. O literatur� de indemnuri, copleşită de lirism,
') Revista Erdelyi Helikon (Heliconul Ardelean), 3. 1928,
P· 57·
tulbure şi inconsistent� la inceput, rev�rs;ndu-se in supli­
mentele darelor, in numeroasele reviste de scurcl durată,
in modeste broşuri (multe din aceste editate de autori), in
care dela inceput se anunţ� ideea transilvanismului, a acelui
spirit local adiel -desprins din reminiscenţe istorice, din
consideraţii geografice şi sociale -prin care această litera­
tură ţine s� se defineasel.
Din această vegetaţie literar� incâlcită a Întâi!or ani de
dup� Unire, crescută in temperatura unei critici sentimen­
tale, vremea a tăiat ce era de aruncat şi a pus in lumini ce
era de pbtrat. Opera de limpetire s'a Ucut mai ales prin
revista clujan� Erdtlyi Helikon (Heliconul Ardelean), câr�
muită În cei �ase ani de existenţă a ei de pân� acum de con­
tele Nicolae Banfi, fost ministru de externe al Ungariei
imediat dupl războiu, de poetul Ludovic Aprily (a�i profesor
la Budapesta), de romancierul şi criticul de solidă şcoală
francul Aladar Kuncz, venit dela Budapesta, şi de multi­
lateralul Carol K6s, arhitect, desenator, gravor, critic de art�
şi romancier.
Nu e de prisos s� se ştie el N. Bânffi a renunţat la o si­
tuaţie de mare suprafaţă in Ungaria, nu numai in politică,
Iosif Nyiro
darşi in viala literară şi artistiel a ţlrii (a fost, ani de-a-rânduJ,
directorul general al Teatrului Naţional şi al Operei din Buda­
pesta şi a avut insemnate succese literare acolo), pentru l
veni să vegheze la destinele acestei noui literaturi ardelene,
iar fecundul animator, omul de gust şi de iniţiativă, K6s,
deşi invitat cu stăruinţă şi in repelite rânduri la O caltdr�
www.dacoromanica.ro
B O A B E D E G R Â U
dela Politehnica din capitala Ungariei, a preferat sI rlmlnl
In Ardul, In acela, scop . .
Concentcarea aceasta de forle pe , frontul ardelun f, n'o
Int1. at !-,i du rc»dele. Vom arlta numai una din ruli­
urile acestei politici culturale: editun' S�tpmives dh f (Breasla
artelor frumoase), Intemeiati tot In jurul revistei amintite
Manuscris al lui Iosif Nyirl
,i care a i�butit sl tiplreascl plnl acum, În condilii tehnice
ce nu IasI nimic de dOril, 82 de volume de literaturl, desti­
Cute toate, printr'un si stem ingenios şi asiduu de colporta;.
Privit, la început, cu neincredere de unele cercuri din Un­
garia -Academia in cap cu prtledintele ei, Adalberl Br,­
rrliczy fi octogenarul publicist Eugen Rdkosi au vl�ut, În
accentuaru specificului ardelun, primejdia rupturii unitIţii
spirituale ungureşti, iar episcopul reformat Ladislau Ravos�,
pleut din Ardul abia în 1921, a aruncat în discuţie cuvinte
de alarml, pomenind de , schismi litenrl f, de o ' literaturl
rupti 'n doul f -acest transilvanism este astl%i nu numai
odmis şi cultivat cu asidui tate, ci şi deviat -uneori -spre
scopuri Slrline de lileraturl.
Autorul romanului [n jugul Domnului a fost de faţl la toate
aceste faze de evolulie ale literaturii ardelene pe ure el a
Imboglţit-o cu doul elemente impozante: noto plmintului
slcuieşc şi experienţa catoliel.
Iosif Nyird s'a nbcut în 1889, în comuna Jimbor (judeţul
Odorheiu), dintr'o veche famiie slcuiascl 1). lntruga co­
pill rie şi-o petrece in acusd. larl slcuiasci pe care, mai
drziu o va descrie cu allta nostalgie. Terminind liceul din
Odorheiu, tinlrul incercat de griji familiare (tatii slu mu­
rise pe cind el rra in clasa I-a de liceu), se înscrie la Semi­
narul Cololic din Alba Iulia ,i dupl absolviru acesteia este
trimis la Viena pentru studii superic»re de teologie. Hiroto­
nisit In 1912, reuşeşte sl fie numit profesor, in toamna aceluiaş
an, la Sibiu, de unde, in 1914, se transferI la Bistriţa. In
anul urmltor Insl cere şi obline parohia satului Chidea (jud.
Cluj) pe care o plstoreşte pinl in Noemvrie 1919, dnd, pl­
rlsind preOţia, se esltortlte, se mutI la Cluj şi intrl ln re­
daeţia :tarului ' Keleti Ujug f (Cueta Orienwlui) la care
colaboreau plnl in ziua de azi.
Intlii paşi in literatur� ii incurci avind cilluzl pe pri­
ceputul redoClor, Iosif Andor, u swdent in teologir, in re-
1) Datele biografice mi-au fost comunicate de d-I Nyiro
Insuşi.
viste1e cotolice din Budapesta, Eiel ,i Kafholiku$ Sztm/e
(Revista Catolici). In peric»da de dibuire a literaturii arde­
lene Nyiro aduce, atfel, un nume cunOSCUI. CJteva premii
obfinute la concursuri literare atrag fi mai mult atenţia asupra
lui, iar Intliullui volum de nuvele, Ji:wfarag6 tmbu (Cioplito
rul de (foiţe), oplrut In 1924, se bucurl de o excelentl primire.
In 1928 publicl romanul istoric Sibdi b6Uny (Zimbrul dela
Jiblu), In editura t Sdpmivu cth f (Breasla artelor frumoase),
Insemnata editurl la a clrei intemeiere Nyir6 o ostenit şi
el din r3sputeri dupl ce, mai inainte, prin 1925, a redactat
dtva timp revista Pdsttortii: (Foc cioblnesc). Tot l • Sztp­
mives cth . opare, In 1930, In jugul Domnului. Am1ndoul
aceste romane au fost editate şi de casa budapestanl Athr­
natum şi oU fost bine primite şi de publicul din Ungaria.
Volumul de nuvele Kopjafdk (Cruci), publicot în 1933 la
Cluj, s'a epuizat în dteva luni. Şi pentru a completa aCUte
informaţii bibliografice, sl amintim ci tOI în cursul anului
trecut Nyir6 a compus o tragedie inspiratl de balada sl­
cuiasel Frumoosa Iulia, reprezentatI, cu remarcabil succes,
la Cluj şi în alte oraşe ardelene. Ultima lui lucrare, micul
roman, Uz Btntr, a ieşit de sub tipor de dteva %il e.
De trei ani, Nyirc a pIr3sit Clujul, a Incercat sl lael agri-
� NR6'JOZSEF �
ISE·'GAJABAN
IEE
CLUJ -KOLOZSV"�' 1 j;O
Coperta romanului In jugul Domnului (voi. 1)
culturl in Racoşul de jos, -Uri prea mari rezultate, pro­
babil, de vreme ce dupl un an de zile, 11 vedem stabilindu-se
In Odorheiul copilriei, bizuindu-se numai pe condeiu. ' Amarl
piine, n'o recomand nim5nui ,.
Originea slcuiasel a scriitorului e decisivl pentru arta lui.
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A 76,
Existi in adevlr trbiturÎ sufleteşti sptcifice care deosebesc
p Sicui de Ungurul din Pusti �i chiar de tipul general a
Ungurului din Ardeal. Un fond de tri steţe ce se sbate des­
nidijduiti in atltea vechi balade imbibate de gustul morpi,
se lmpleteşte, in acest suflet slcuiesc, cu o şiretenie veşnic
la plndi, cu o ghiduşie mereu treati pentru a pune la cale
o pldleal1 sucit. Oameni de munte, aşeuţi in judeţele Trei
Scaune, Ciuc şi Odorheiu, i:olaţi de restul maghiarimi i prin
Intinse valuri de românism, Slcuii au plstrat, pe de altl parte,
un graiu arhaic, cu accentul clntat, cu inversiuni capricioase
,i construcţii eliptice.
In nuvelele sale, Nyim se dovede,te un cunotor ca ni­
meni altul al ciudatei lumi dela poalele Harghitei p care o
pre:int1 rapsodic, Într'un stil indrcat de reminiscenţele graiului
săcuiesc. O pitimaşl iubire de neam �i de plmlntul natal
aldtueşte suportul acestor nuvele, -balade in pro:1, sau
vagi evoclri mai de grabI declt adevlrate construcţii epice.
Conturul acpunii se pierde, se absoarbe In atmosfera invl­
luitoare, stlplniti de nu ,tiu ce straniu duh al pidurilor.
In aceastl atmosferl de magie oameni şi Intlmpl1ri de rlnd
capitl accepţiuni de legendl, de vis.
Acest subiectivism in interpretarea naturii �i a sufletului
popular nu e scutit totdeauna de abu: de metafore, de pompi
barocl �i de exagetiri ale mlndriei de r, tOIU el a Imbo­
gllit cu o culoare noul stilul unguresc de astl:i.
Stilist inainte de toate, migllitor paionat de imagini, Nyiro
consacri un roman intreg dragostei de limbi. Romanul istoric
Zimbrul dt/a jibdu, in cre implratul 10JiI al II·lea şi baronul
Nicolae WemUny sunt puşi faţl 'n laţl -cel dindiu, ' poetul
domniei , repruentind ideea unui grandios imperiu abso­
luti st lntemeiat pe forţa centralismului şi pe o adSncl iubire
de oameni, dar distrugând orice veleitate de independenţI
nalionall, -cel de al doilea, baronul, Intruplnd orgoliul feudal
,i patriotismul local a ciror expresie el le vede in cultul limbii
maghiare -nu este altceva decit o fastuoa51 ,i retoricl apo­
teoure a limbii ungureti. Sunt semnificative, şi nu numai
penlru tlleul lor istoric, ei şi pentru Inţelesul lor de actuali­
tate -cuvintele pe care baronul ungur le rosteşte la adunarra
judeţeanl din Zlilu, atunci clnd se vesteşte el implratul
a decretat ca unicI limbl oficiall a Statului, limba germanl:
' Adio, prrasUntl, oc1ritl, scumpi limbi ungureasd . . . , tu
stea ddtoare a poporului tlu orfan, dispreţuit, strlin in ţara
lui, neştiutor, barbar, aiatic, tu ptcete mUll a bu:elor pl­
rinţilor nOltri; V'o incredinle: voul pls1ri ale dmpului ,i
fiare din p�duri . . Grăbiţ-vl s'o inv�laţi inainte C noi
s'o uitlm. . Culegeţi toate dulcile noaslte cuvinte risipite
ca oda!1 -cine ştie când ( si ni le puteli inapoia 1 . .
In jugul Domnului inseamnl, UrI indoial�, momentul cul­
minant In cariera literarI a lui Nyirl. Plriind predileCţia
pentru acei falduri decorativi de {rau solemne care fac din
, Zimbrul de la Jiblu ' mai degrabl o serie de romantice
panouri istorice, in ultimul du roman, Nyiro ne dl toate
peripeţiile Indtlungatei lupte ce se petrr« In sufletul unui dnlr
preot calolic, - intre teribil a porunc1 a renunţrii pe care
imensa putere a Biserici i-o impune -fi intre chemlril e
vieţii care colci e in pieptul I�nlrului prrot «Iibatar. Liric
�i aici _ dar de un lirism justificat mai mult dedt oriclnd,
fiindd romanul e urzit din fire de autobiografie, Nyir6 a­
buteşte si construiasci, de data aceasta, un roman robust,
de rar� armonie.
Din momentul În Cafe poatla bltrlnului seminar se inchide
ca o lespede de mormint dupl I�nlrul intrat aici, silit de
sirlcie, imollndu-şi toate visurile adolescenţei -moment
ce aminteşte i:bitor pe Jocelyn al lui Lamartine, -,i plnl
la plrlsirea, In plini virstl birblteael, �i dupl un dramatic
:bucium, a hainei preoţeşti pentru o dragoste curatl, pe di­
n�ntea noastri defileau loate momentele extrem de inte­
resante , exptrienţe catolice 1 care, cum spuneam, e aportul
cel mai de pret al lui Nyiro in literatura ardeleanl. Viaţa se­
minaristului de inaltl distincţie eticl �i intelectuall, chinuit
de Indoieli, ajungând, prin meditalii adânci ,i mortificare,
la realizarea impldrii creştineşti, la identificarea cu subli­
mele idealuri ale religiei, la integrare
.
a In marea disciplin5
catolici, apoi preoli a la sate, cu dureroasele datorii de doctor
sufletesc pentru atltea rini care toale �teaptl alinarea dela
miraculoasa putere sacerdotall: iatl punctele culte ale
graficului acestui roman ardelenesc, care, pentru adlncimea
explor�ril or in domeniul catolicismului trebue pus aUturi de
un alt roman semnificativ-acesta al protestantismului ­
romanul Ctruţa Dra,ului de episcopul rrformat al Ardea-
lului, Alexandru Makkai.
Ion Chilltru
Teatru, muzic ă, radio, cinematograf
STATISTICA FILMULUI. -Anul 1933 a fost pentru
cinematograf un an de durere. In intliul rind, din pricini
11untrice, care s'au simpt in acel" timp In toate lourile
de producţie a filmului. Arta cea noul, dupi biruinţa Ur
asemlnare dela Inceput, nu se putea si nu se intllnead ,i
cu aceastl cri:l de creştere. Cea mai grea dintre treptele
de evolulie a fost filmul sonor. M sunt insi �i altele. Cine­
matograful nu cunoaşte desvoltarea IiniJtill a teatrului, cu
şcoli sau cu epoci lungi de adlncire şi de prelucrare, tragedie,
dram3, teatru cIasic, teatru romantic. EI e Intr'o necontenitl
dutare. Marele procent de tthnicl pe care il cuprinde ii dl
un caracter propriu, simpt şi in latura lui spirituaU. Dato­
ritl unei trebuinţe de organiure comerciall, am fost n1vl­
liti de pildl, de filmul in serie. Acee" Cal fabric, aproap
cu acei "i artişti, producţii foarte pUlin deosebite una de
aha. Am cunoscut astel filmul poiţist, filmul de gro,
filmul cu tenori, în nenumlrate exemplare, care saturl 'i
Indeplrtea:1 publicul. Poate d in niciun an timpul de rulare
a unui film n'a fost mai scurt, spre desnldejdea cinemato­
grafiştilor, deelt acum. E semnul cel mai vidit. M se pare
ei un singur film sau cel mult doul au i:butit si timlnl pe
afi, doul slptlmâni, şi aceasta in Bucureşti, la cele mai cer­
cetate ,i mai bune cinematografe. Filmul e ca moneta: cu
elt e mai slab cu atât se miJd mai repede.
In al doilea rlnd, cinematograful a avut de suferit �i din
pricini din afara lui. Anul trecut s'a votat o nou5 lege de im­
punere a spctaoolelor. In loul impunerii globale pe due
de localuri ,i categorii de or"e, Impotriva dreia einemato-
www.dacoromanica.ro
B O A B E D E G R Â U
gra f qtii prottstau el Impov1r1toare ,i nedreapt1, s'a ;tUt
impo%itul asupra fiec1rui bil et de intrare. Protestul a fost
numaidecit mai puternic decit cel vechiu. Ne lipsesc pin1
acum daltle�pentru intiile noul luni de aplicare a legii, dar
din ce ,tim dela Mini �terul de Finanţe ele au d insemne
un simţit plus de incaslri faţă de trecut. Dac3, in ciuda crizei
de public, proprietarii de cinematografe au trebuit sl pll�
teasel sume m;i mari, stnea lor de asti%i apare, În tot ca%ul,
ca îngreuiati faţl de st;rea din 1932, oriCre ar fi fost atunci
cap;citatea lor de plali. O ah1 urmare a ap l icirii nouei legi e cA
acu cotl parlt din încasări care se intrebuinţa anume in sco�
puri culturale nu m;i exist1. Ea a foot trecuti pri miriilor,
firi vreo ;ltl ind;torire din p;rtea lor. Impozitul şi-a p1-
str;t astfel num;i numele del inceput, m;i pUţin scopul
penlru care ; fost creat.
In aceste imprejuriri, mai mult de strimtorare generall,
numlrul,i mlrimu filmelor intr;te in ţa� nu S';U sehimb;t de�
clt Tn aminunt, fali de anul dinainte. Statistic; filmului in Ro�
mSnia ne ;rati tot atit de tributari produqiei strline. Filmul
romlnesc n'; uistat nici in 1933. Cele 3 filme romineşti in
lungime de 4.110 metri nu insumnl intr';dnlr nimic faţi
de totalul filmelor reprezent;te in acest an. Am foot num;i
inaintu unor ţlri S;U limbi care n'au decit locul din urml,
m;i mult statistic, In cinem;togr;{ul din Români;: Dane­
marca cu 2.400 de metri, Suedi; cu 2.237 şi idiş cu 2.UO. E
drept cA in 1932 ; avut 3.800 de metri; s';r putu %ice cA
;m inregistrat un progres ! Producţia ;meriC;ni, care sti in
frunlt, ne-a trimes 368 de filme de 363.577 metri (in 1932,
326.593): cu german5 191 de filme cu 318,375 metri (in
1932, :91.969: u e in continul creştere: in 1931!a foot :54.486;
tot atunci cu ;meriC;ni 573.520): produc!i; fr;ncezl
filme cu 127.79' metri.
ScAduu, care se aştepta, d;toritl Împrejurlrilor politice,
a fil mului germ;n, n'a avut loc. EI se apropie Uri incet;re
de filmul ;merican.
Totalul filmelor intr;te in circul;li; cinem;togr;cl ; Coot
în cursul anului 1933, 679 cu un metraj de 830.036 metri. (In
1930, 1.035·890, in 1931, 938,450 şi in 1931, 709.309). E
vorba de un uşor spor faţ1 de anul trecut. Au fost respinse de
cenzuri 8 filme in lungime de 17.5"9, cua ce ar ridica nu­
mirul liImelor şi metrajul inregistrat la acest serviciu la 681
,i 841.515. Dintre acesta flme obifnuite ;u fO$t4: cu 145.845
metri lungime, iar filme culturale, 251 cu 84.191, În care
trebue
'
socotite şi jurnalele documcnt;re. DupJ lungime au
fost 331 de filme cu 111.360 metri de peste Iooo metri şi 348
cu IIl.6,6 sub 1000. Au ieşit In plus 201 copii de 291.820
metri lungime. Din 63 de filme la totl ul de 679, crora
l s'au fcut unele I�eturi, 21 au fO$t americane ,i 29 germane
(faţ1 de 368 ,i 191, ceea ce creşte proporţional cota negativJ
a filmului german) i pe de alti parte, din totalul de 257 filme
cullurale, 191 au fost americane ,i numai tI germ;c, cele
dintii cu 55.137 metri, i;f celelalte abia cu 9.790. Filmul
obişnuit comercial a fost reprezentat prin 111 bucAţi de
301.840 metri producţie americanl, şi 180 de ;08.585 pro­
dUCţie germanl. ProdUCţia ;mericanJ a covJ'lit datorit1 nu­
mai secţiei sale culturale.
Dar cifrele acetea mai pot duce fi la alte încheeri. Ele vor
putea 51-,i destJinuiascA ins1 Intreg intelesul abia atunci
când vom arlta şi rlsunelUl, prin numit de spectatori, pe
care bunurile inf1ţi,ate de aceste cifre I�au glsit in public.
Turism, s
p
ort, educaţie fi zic ă
CRACIUN IN MUNTI. -Rlticirea pe strlzile unui mare cu cercuri qe vâroabe la picioau, indreptlndu-se spre stau�
oraş în ajunul Criciunului inseamnl p;t!iciparea ca m;rtor lele Naşterii. Nimeni nu glumeşte cu dntecul care umple gura
la moartea unor datini. Colind5torii sunt nişte cete str3ine, de mireasml şi de sfinţenie. Prea e mare tlcerea şi departe
lipsite de credjnţi, şi steaua pâlple In clutarea unui Vicleim lumea şi contratele civiliuţiei.
care se acunde. Ceeace era patriarhal, venit din fundul tim� A plecat intr'o iarl grea ca acua de acum, pe subt pini
purilor, in care auzeam, ascultlndu�ne mai mult pe noi, cu incovoiaţi de :Upadl. Plni la un loc ne·am dus cu un tren
ochii închişi, pasul strlmoşilor, ; fO$t innecat de viaţa noul de turişti, ruemaţi pe sacii cu merinde şi schimburi calde.
şi vijelioasl. C; si scape de pieire, datinele au trebuit sl se Cind ne-am dat jos la ° garl ascunsl In negurl, ca intr'o
f;cl spectacol, fÎc de ,coall, fie de societate. Ele $';U strân şub3, se Ucuse noapte bine. Drumul sclipea ind de albeaţa
In jurul pomului de Crlciun, cau are altl obl'lie, şi de pe :pezii JÎ 11 cunOlteam din alâlu alte plimb5ri pe toate vre-
drum şi de subt cerul lui Dumnezeu, unde erau ale tuturor, muril e. Am inceput urcu,ul, ţ1rlnqte, cu un Doamne ajut1.
au intrat in case. Nu m;i tdesc împreuni cu noi, ci au ;juns Dacl stelele nu voiau si se arate, ,i Intre ele steaua cea mare
trecut, şi IU;rea ;minte pe care le-o mai d1m e undmbtt a magilor, ,tiam la Ca; de ;dipost, unde eram ;teptali, toati
pl5trat inel acestui tucut. PAnl ieri legenda nu se desUcuM: serb;rea Cr1cunului, cu vite, cu pistori şi cu Îngeri. Nu
de via!l, pe dnd astlzi ne trebue o silin!l, de care ne dlm trebuia dedt si intrlm noi, troplind şi albi de chiciur1, pen·
seama, ca s1 trecem dintr'una Intr·alta. tru ca preg1tirile si i; viaţ1 şi si ne cuprid51n hora lor. Mer-
De aceea poate, pentru dutarea acestui Crlciun visat, cA11- geam, Ud si vorbim, fericiţi, cu aceastl vedenie inainte.
toriil e la care Indeamnl mai mult deeSt altele aceste slrbltori. Peretele nopţii avea si se deschidl deodat1 ,i sl ne devllue
Ciltoriile nu sunt spre o �tl de nur oarecare, cu var1 cea mai {rumoa1 intimplare a crqtl mului. De atunci
veşnicA, ci de-a�dreptul in inima iernii, pe plrtii atunci indi sunt ani, dar bucuria ,i uimirea scormonirii aalcia prin
Ucute, In domnia de ;rgint a muntelui. Folklorul nu indrls� intuneric, alunednd in gropi, lovindu-ne de ridlcini, ingro-
ne,le si aparl intr'un ,ir de skiori cu maable aprinse, care paţi in vreun troian nebinuit, pe c1rlti de tinerete ,i de cre-
cinti ° colind1 invljatl In copillrie alunednd incetinit pe o dinţl, sunt dintre cele care nu se mai uiti. Toate Cricunuril e,
vale, ca sl nu se amestece rindurile. E ca o adunare de ciob;ni atât cele aevea cât şi cele din cArti, vin de atunci ,i se devoll1
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A
707
pe icw.na lui mereu vie, ca un fund minunat şi statoric. neumblate, Ele sunt un dar al drumeţiei, Flrl aceata niciuna
Url care !i-ar pierde inţelesul sau cel puţin farmecul. nu s'ar putea inţelege.
O ellltorie In munţi era in acei ani o raritate şi o indru- Pe muud ce se duc I»menii vremii ei, Bucura Dumbll vl
neall. T1lpile u�re de lemn ale oamenilor nordici nu ajun- se intoarce intre noi tot mai mult numai ca litel'l tl. Dael
sued Inel pe la noi. Ast1zi lucrul incepe d fie obişnuit. se m plimb1 şi pentru ceilalli, se plimbă numai prin clrţle
Lecliile şi antrenamentele de ski au moi mulţi credincioşi ei. V1nturil e nu mai sunt vifore de st1nelrii, c adiere de
dedt patinele. Sunl locuri, atit prin Prahova, dt mai ales pogini intoarse, iar stelele, imagini In ad1ncul unei descrieri.
in Ardul �i Bucovina, unde noul mijloc de mers pe %1padl Literatura a lual-o ,i a deplrtat-o. Numai noi, dliva, plecm
e intrebuinl't in vialo de tl»te %ilele, uneori de poştari, c d şi as!l:ti cu u la munte şi o vedem, ca atunci, inaintea noastl,
due scrisorile in sate inalte şi t1iate iara de marile drumuri, pe o dll re care nu mai ştim unde duce.
şi alteori de lucrltori, pinl la fabricile şi atelierele lor. Trecum, Un Crlciun in munli ne Împresoarl de toate aceste amintiri.
nu de mult, pe drumul dela Rldluli la Storojineţ, şi subt un
mal colit, oplpe de Sirelel, un skior pornit nu ştiu de unde,
a slrit sus peste capetele noastre, Într'o curb1 albi, !i s'a
pierdut ddnd in vale.
Poate cu mai veche expedilie a unor drumeţi in munfii
:1voriţi de iaml a fO$1 la noi aceu povestiti de Bucura Dum­
bravi, in cartu ei athi ajunsi daid. O CÎtiom, atunci cind
a fost scrisl, sunt mai bine de zece ani, mai mult ca o poginl
de literoturl, atâl de repede am inointat În sporturile zlpezii.
E in capitolul dupre , Duhul munţilor f. De dte ori pornesc
pe aceleaşi drumuri albe, pe subt stâncile pline de ţurluri,
ca de nişte muşchi şi ciuperei ale iernii, gindul scriitoarei
şi al tovar1şei de drumelie, care cu dintâi a visat şi a incercat
d de$chidl muntele iama, se Întoarce !i nil urmlreşte.
II reglsesc şi In f Calendarul dptlmânal ' de turism, alpi­
nism, vilegiaturl, balneologie, ski, flod, faunl, vlnltoare.
$COS de cudnd de f Cartu Romineasd f (8 ICI), subt Ingrijiru
Touring Clubului Rom1niei şi a prqedintelui lui, d_1 Mihai
Horet. Printre vederil e din loat1 lan şi scrisul cunosdtorilor
cari Jun Intr'o lumin3 aprOJpe de poveste muntele şi marn
romlne-d, Bucura se al�g� :dmbiloare şi acum indep1rlatT
Cartta e Implrţitl in slptlmini. Iat·o In dptlm1na d:n
Ianuarie, când am pierdut·o! • • •
Litel'l tut; a rlsplltit pe Bucull Dumbnv1 mai bint dedt
drumeţia. Nicio poted In munte, nicio poian, c; de ad;­
post SU şipot rece de pololit setu, nu-i plstrta%1 numele.
Lecuril e care i-au fost at:t de dngi şi pe care le-a strlbltu
SU le·o dntat plnl I�-a Ucut ale tuturor, au uitat-o. Numai
noi, tovarlşii el de rlt�ciri, li moli plstr;m amintiru şi o
rechemlm, vie ca odinil»rl, la dte un popas de foc de brad
SoU pe lavila vreun�i sl:ne cu frumoasA vedere. Ceilalfi trebue
0'0 caute In drţi.
Cltre aceste eltli ale ei a purtat-o ind maicusuml dra·
gaSIta de drum ,i dl'l gostta de munte. Carmen Sylvo poves­
teşte intr'o prefaţl rud la unul din cele doul romane, in
care trebue sl se apere de svonul el u ar fi autoareo, despre
t:lll prieteni, cu nume de !luri şi de pÎ$curi carpatice,
vitt! şi singuratic3, mai Inult sus la munte decât acasl.
Ea nu face portrelul unei scriitoare
'
, c portretul unei drumeţe,
al celei dimâi, al celei m.i bune ş
i
al ctlei mai intregi dilltre
drumeltle României. Citiţi inel odatA ' Haiducul f � ns­
foiţi din MU f Pandurul . ! Intiniaţi la , Cea!uri sfinte f şi
acultaţi iam dntecul inalt al ' Clrlii Munţilor .! Ceeo�
vă va izbi şi se va pbln C o trlsllurl in loale Intllnitl va fi
acel suflet al ţri, Ucut in mare parle din priveqt ş
i
din
susur de frunzl SU din mirode Îorbl, Intr'o pldure sau pe o
inlltime. Pe acestea ea le-a adus insi din pribegiile nesUrşile.
Clrţile ei sunt ca nqte flori ale reginii culue de pe culmi
Coperta Calendarului Slpt3m.nal
VALEA-FĂRĂ·IARNĂ ŞI COASTA-DE-AROINT.­
A iqit de curind o miel revistl lunarl cu acest nume, care
urmlreşlt sl faci si plttundl inu'un cerc mai larg faima
minunotului Ilnn de Miazlzi al M3rii Negre romlnqti.
E Buletinul Societlţii t Amicii Batovei şi ai . Coastei de
Argint' şi continui, In Capitala Ţlrii, tradiţia at;t de $curtl
a foilor locale cu scop asemlnltor. (Hotel Englisch, Calu
Victoriei ,:). Vom urmlri-o cu toatl iubiru unor vechi pl­
tÎmaşi ai gândului pe cote II serve,te.
btl dteva din temeiuri şi ceva din istoric.
In Pinacoteca Municipiului Bucureşti, ure abia s'a deschÎ$,
cu mai frumoal bucati este o pânză de Steriadi, doul
www.dacoromanica.ro
,6 B O A B E D E G R Â U
mah0ne la malul mlrii, puternice şi pieptoae ca nişte cen·
tauri de apl. Expoziţii[e de arll care se urmead una dup5
ala [a Fundaţia D.lles aduc fiecare aceleaşi dovezi ale unei
fC plastice romlne�ti, cu luminl �i subiecte maritime. E
fCoala Balcicului. Ba[cicul e[ insu� nu e dedt un nume şi
un simbol pentru o Intreagl regiune. Pentru aceasta chiar
numiril e mai cuprmz5toare, de Coasta-de·Afiint sau Vale'
Uri-Iarnl, nu sunt insl de ajuns. Ar trebui glsit ceva care
si vorbească de coasla din dreptul farului alb dela Şabla
plnl la munticelul aproape napoliun dela Ecr�e. Pe-aici
s'a nlscut li o noul iubire faţi de marca romlneascl.
Poate el Uri arli�tii noştri plutici, Intre cari aşcz3m şi
pe Relina Mari a, locurile aceslra ar l tImas deapururi in­
llobate in noţiunea leografid �i politiel, mai mult neplă­
cută, de Cadrilaler. Astăzi, In $chimb �i datoritl lor,
C�drilaterul insU ni se aratl inobil at prin acest chenar de
meU[e �i de pietre scumpe. La marginea lui se ridicl pentru
ochii noştri deplrtaţi paiittca celei mai albastre mlri şi Irl­
dinile de $mochini �i de migdali, ca o UglduiaJ medite­
raneanl. Glndul unei leglturi deadreptul, cu un pod
monumental intre Olteniţa fi Turtucaia, din Bucureşti plnă
la Balcic, incepe si aparl mai mult dedt numai un vis
frumos, Posibilităţile turistice ale întregii regiuni, înviorate
In timpul din urml de posibilitţ,le economice intrevlzute
în lunea Batovei, vechea Vale-Url-iaml a ciobanilor noştri,
de activitatea din jurul societăţii • Prietenii Batovei şi ai
Coastei de Arlint ', sunt dlttoare de cele mai bune nldejdi.
Regiunea pbuew urmele unei vieţi de strUucire, care
a fot acoperit: de cenu�a vremurilor. Coloni ştii e1eni au
venit plnl sub aceste maluri, cu zeii şi cu civilizaţia lot.
Tlrnlcopul cercetltotului descopere �i asthi, în vatra unei
acrople, chipuri de piattl sau vase, care vorbesc de oamenii
�i de arta de odinioarl. Ptim:ria Balcicului a flcut din ele
Inceputul unui muzeu regional, care n'aştcapt: dedt sl fie
sporit �i să fie mai bine pus l indemlm oaspeţilor sau a
$tudioşilor. Cu ruinele cetllii bi zantine dela Capul Caliacra,
In afară de butioanele şi zidurile incl păstrate, s'au cadit
atâtea sate şi e acoperită tOtl dmpia lmlU dimprejur, e
de oasele unei lumi Intregi. La intoarcerea Romlnilor, dupl
zilele lui Mitcea�cel-B:tr!n, pe aceste locuri, ele nu mai
p:strau nimic deosebit. Frumuselea 8alccului fi a Coatei­
de-Argint e o ducoperite româneacl. P;nl la noi nu
fusese ochiu s'o vadi fi nici IUti d cheme pentru aceste
însu,iri. Daci belşulul de grine, $ub eare se înviora tot
litoralul, astăzi nu mai e dec1t o amintire, datorită atât pu­
terii de atracţie $ub stlp!nitea româneascl a Bazarticului
dt �i tragediei ob�te,ti a produselor agricole, s'a glsit alt­
ceva ca sl-i lie locul cu pri sosinll. Vama vecinl Insi, a
simţil nevoia să se schimbe, ca 51 t, intr'o stalie bal­
ncari aproape i nternaţional:. Pentru Balcic �i COata-de­
Argint noi preg:team, cu mult Inainte, ind de acum
dou:zeci de ani, de cind ne·am înt!lnit cu ele �i le-am
Indrgit, o exislenţ1 aparte. Stadiul In care ne gbim e
mereu cel de propagand:, dar sunt $Cmne d ne apropiem
de cel de-al doilea, al organiz3rii. Cine vede Imbunlt:tirile
Balcicu[ui, Palatul Reginei cu parcul lui de o mie şi una de
nO
P
li, portul peseltesc dela Tuzb, de unde se poate sa
răsad Intlia n�trl �coaa de pe$Cari de Mare, ftIm1ntarea
din jurul vlii Batova, îşi dă seama el se atll Inaintea Indi­
lor semne ale acestui stadiu. Ele sunt o buni solie. Sl
Credem In ca!
www.dacoromanica.ro
.
BOAE DE GRAU
REVISTA LUNARA ILUSTRATA DE CULTURA
ANUL I V
9 3 3
www.dacoromanica.ro
C U P R I N S U L
A r t i c o l e
VIRGIL VĂTĂŞANU:
VINTlLĂ MIHĂILESCU:
MARIA GOLESCU:
FABIO TOMBARI:
AL. BORZA,
I. LEPŞI:
Pr. N. M. POPESCU ŞI
ADRIAN MANIU:
GRIGORIOS XENOPOULOS:
L. KELEMEN
JULIUS TEUTSCH:
HENRI H. STAHL:
GRIGORIOS XENOPOULOS,
AUREL A. MUREŞANU:
EUGEN i. PĂUNEL:
GRIGORIOS XENOPOULOS:
GEORGE FOTlNO:
G. IONESCU·SISEŞTI,
Colecţiile de artă ale Institutului de Studii
Clasice din Cluj
(cu 2
I
figurî)
Societatea Regală Română de Geografie
(cu II figuri)
Biserica din VioreşcÎ .
(cu la figuri)
Frusalia
(din il.lieneşlt de Gino Lupi şi LOlzoro Lax,
(cu 18 duene de 1. Teodorlcu-Sion).
Monumentele naturii in România
(cu 3S figuri)
Muzeul naţional de istorie naturală din
Chi

i
u
n
��
fig
'
uri
'
şi o
'
pl;nşl c
�lo
'
n
I
;
)
.
Mânăstirea Zamfira
(tU S figuri)
Stânca Roşie (i:
(roman, din greceşte de Anton Mi slaclide, cu
5 deene de 1. Trdorlcu-$iol)
Biserica Sf. Mihai din Cluj
(cu 14 Iiluri), "(din limba maghiarl de D. Pro·
dan)
Muzeul dsesc al Ţării Bârsei din Braşov
(din limba germani de Emanoif Bucu.ţa, cu I I
figuri)
Un sat din Transilvania: Drăguşul
(cu 13 figuri şi O planp colorat.)
Stânca Roşie (II) .
din greceşte de Amon Mistachide, cu
deene de 1. Twdortseu_Sion)
.,Şcoalele naţionale centrale" şi Liceul "An­
drei Şagunall din Braşov .
Biblioteca Universităţii din Cernăuţi
(CU ll liguri)
Stânca Roşie (III)
din greceşte de Anton Mi stachide, cu 5
desene de J. Teodortcu-Sion)
Biblioteca i. i. C. Brătianu .
(cu :: figuri şi o planp colorată)
Şcoala superioar3 de agricultură Her3stdu,
azi Academia de Inalte Studii Agronomic
(cu 22 figurI)
25
3
'
'04
"
9
'
47
'
55
'
93
223
257
273
www.dacoromanica.ro
IV
GRIGORIOS XENOPOULOS,
MARCU BEZA,
IOAN GEORGESCU,
GRIGORIOS XENOPOULOS,
ŞTEFAN POp,
VIRGIL V
A
T
A
şANU,
GRIGORIOS XENOPOULOS,
EMANOIL BUCUŢA,
C. MOTAŞ,
GRIGORIOS XENOPOULOS,
N. M. CONDIESCU şi AL.
TZIGARA-SAMURCAŞ,
DORICA VOINESCU,
IOSIF NYIRO,
MARCU BEZA,
ELENA v
A
c
A
RESCU,
IOSIF NYIRO,
O. TAFRALI ,
T. P. p
A
CESCU,
IOSIF NYIRO,
CONST. MOISIL,
POMPILIU COSTESCU,
IOSIF NYIRO,
Stânca Roşie (IV) .
. 284
(din greceşte de Anton MiJlachide, cu g destnc
de J. Teodorescu-Sion)
Urme româneşti la Ierusalim 322
(cu 20 figuri şi o planşă colorată)
Şcolile din Blaj
334
(cu 27 figuri)
Stânca Roşie (V)
361
din greceşte de Anton Mistachide, cu to de-
sene de 1. Teodoreuu-Sion)
Colegiul Naţional Sf. Sava 385
(cu 30 figuri)
Castelul Corvinilor din Hunedoara . 420
(cu ls fjguri)
Stânca Roşie (VI)
432
din greceşte de Amon Miflachide, cu : de-
sene de J. TtOdoTtlCU-Sion)
Colecţia de artă Zambaccian
4
49
(cu 24 figuri şi o planş3 folou.tl)
Societatea de medici şi naturali şti din Iaşi 46
3
(cu 2: figuri)
Stânca Roşie (VII) 474
din greceşte de An/on Mistachide, cu 6 de-
stne de 1. TtOdoflcu-Sion)
Castelul Peleş
5
1
3
(cu 21 figuri şi o planş3)
Biserica Antim
539
(cu 16 figuri)
In jugul Domnului (i,
55
0
(roman, din ungureşte de Jie Ddiarru, cu 9
figuri de B. Szabd)
Urme româneşti la Muntele Atho .
577
(cu 50 figuri şi o planş1 coloratl)
Casa Văcăreştilor
604
(cu 13 figuri) din fr,tntu:uştt d� Emanol Bucura
In jugul Domnului (II) 712
din ungureşte de Jie Ddianu cu 7 figuri de
B, SzaM)
Muzeul de Antichităţi din laşi 641
(cu 14 figuri)
Tipografia cărţilor bisericeşti 6
5
4
(cu 22 figuri)
In jugul Domnului (III) 6
75
din ungureşte de Ilie Ddiaru, cu 9 figuri de
B. SzaM)
Cabinetul numismatic al Academiei Române 70
5
Palatul Cultural din Turnu-Severin
7
2
7
In jugul Domnului (IV)
746
(din ungureşte de Ilie Ddiarru, cu 6 figuri de
B. Szabd)
www.dacoromanica.ro
C r o n i c a
Cărli, Conferinle, Congrese, Expo2ilii
10 de aDi de publicaţie ofici,dl (cu I lilur1 şi cu o planf5 color.l tl) .
Românii din Oite l}ri (c I figurl) .
Monografii de artiJti (cu 6 figuri)
Cultura mulţimii
Din an in an (cu 1 figurI)
Ruista i storici rom.nl
Academi; Romlniei dela Roma (cu 15 figuri) .
Pu vechi
Germai$simi Germanorum (cu I (ilurl)
Grigorios Xenopoulos (CU : figuri)
Publictii rom1nqli din lumea noul (cu r figur�)
O politc3 i culturii (cu 4 figuri)
Fundaţiile culturale regale.
Andreescu (cu I figurA)
John Galsworthy (cu l figurl)
Romanul romlnuc
Art4ri de ieri (cu 11 figuri) .
HelicoDul ardelean (cu 1 fi gurl)
Oul de Pqti (cu 18 figuri)
Depo%Îtul legal
Şcoala de bibliotecari (cu 1 figurl) .
Autoportrete şi Sal�ne de Primivarl, (c : figuri şi o pland color.d)
Fundiţia Universitară Carol 1 (cu 2 figun)
Machiavelli (cu 1 figuri)
Timpul liber al lucrltorului (c 6 figuri) .
Primlvarl bucovineanl (cu 6 figun)
Intre Cehoslovaci şi Romhli .
Populatia RomSniei (cu 3 figuri) .
Ziua drţii (cu 8 figuri)
Analize literare
Muzeul AntiJn (cu 3 figuri) .
CoDguse de scriitori (cu 16 figuri)
Bucura Dumbrvl .
AcuareleJe Rodichii M�niu (cu o pla�l coloraU)
Vi�l� nou" universitari (cu : figuri)
Mari scriitori de UI"%i
A�demia RomSn"
Intiiul director al Institutului de Agriculturl deJa P�ntelimon
La moartea unui episcop .
C"minul del� 51mblta (cu 2 figuri)
Icoane, ugintii, mini�turj (cu o plan�l color�tl)
FUDd�lii Regale (cu 3 figuri)
Firul de �tl (cu 20 figuri)
Cum se strâng şi se păstnazl drlile
Zi le buşovent (cu 7 figuri)
Poveştile Peleşului .

,8
"
"
S
4
,8
"
.. ,
.. 6
'"
,6
,
'
7
'
'73
'75
,,.
,8
,86
,,8
'"
'"
'"
' ..
,�
,<
,08
'"
'"
375
,80
,8,
'30
.
..
470
,8,
,8,
'''
'"
,6,
,.
'''
5
7
'
'
6,
."
www.dacoromanica.ro
VI
CUătelul trac (cu I figură)
Expozilii de ard , {cu ; figuri} . • • • • • • • • • .
Cultura poprului In Ceholovacia .
Un scriitor al tineretului .
SI. Dumitrescu (cu 9 figuri)
Icoane (cu I figuri ,i o planp colorat.) .
Tradiţii ncguslorqti (cu 4 figură)
Despre câţiva Andreeşti (cu ; figuri) .
Artiştii soarelui (cu 7 figuri)
Romlnii din Bulguia
Selma, bbmuitoaru
Expoziţii brâncovenc,ti (cu : figuri)
Gind romlnesc
K6s Kâroly (cu 5 figun)
Lauda negolului românesc (cu o planp colorat�)
Conferinţele Pen-Clubului din Cluj
Parcuri Zoologice (cu 6 figuri)
Iosif Niyro (cu 3 figuri)
Teatru, Mu.ieă, Cinematograf Radio
Caa de odihnă eremer (cu I figură)
Constantin Br.ncoveanu (cu un autograf de So/n Drdgol)
Culisele cifrelor (cu un tablou stalLslic) .
Cinematograful şi radioConia
Filme româneşti (cu 3 figuri)
Statistica filmului .
Turism, Sport, Educatie Fi�ieă
Sporturi de iarn1 (2 figull)
Valea Batovei (cu 2 figuri)
Dela Dun�rii (cu 3 figuri)
Cupa balcanid (cu [ figur�)
Excursiile şcolare
Cunoştinţe folositoare (cu 4 figuri)
Ecipsl de soare ţe Omu
Terenuri de recrealie şi joc la şcoli (cu t figurI)
Glnditorul dela Cherone;
Cu undiţa (cu 1 desen) .
Criciun in munţi (cu 1 desen) .
V,lea-fIr1-ia şi Coasa-de-Argint .
Cronica scris� de Emanoil Bucuţa

" .
'"
".
" 0
'"
68,
'
".
",
'0
6
"
,
""
'"
75'
'"
75'
,60
'"
60
'"
.
.,
,.,
49°
,"
."
.,0
,
.,
,
.,
,.,
.,.
'
9
3
0,'
'40
'0'
,
..
,
'
"
Educa/ia poporului În alte /ări sau la alte neamuri
JENNY KRAFT:
JANCSO ELEMeR:
VLAD BĂNĂŢEANU:
Educa\ia poporului in Olanda , . . . . . . . . .
(II cu 4 figuri, din engleuşte de Emanoil Bucu/a)
Problema satului unguresc din Ardeal . . . . . . .
(din ungureşte de J. Chinezul (cu Il desene)
Şcoala şi educaţia poporului in Albania (cu 24 figuri) .
"
".
.
,
.
www.dacoromanica.ro
INSTITUTUL SOCIAL ROMAN
POLITICA CULTURII (N. Iorga, G. Bdtanu, Dragoş Protopopescu.
N. Bagdasar, M. Sanielevicî. Al. Claudian, P. P. Panaitescu, Traian
Bcli1eanu, D. I. Suchianu, G. G. Antonescu, M. Ralea, F. Ştefă­
necu-Goang3, C. Kiriţescu, C. Rădulescu-Motru, G. Ionescu-SlSeşt,
V. Vâlcovici, Paul Negulescu, V. N. Madgearu, P. Andrei, Mircea
Djuvara, 1. Petrovici, E. Racoviţă, Emanail Bucuţa, 1. Simionescu,
Ion Marin Sadoveanu, G. Breazul, Tudor Vianu, Eugen Filoti, Pr.
MiUer, D. Gusti) 558 pag. Lei 40 .
TRANS I LVANIA
BANATUL, CRIŞ ANA, MARAMUREŞUL
1918-1928
O monografie puternică a piânturilor româneşti alipite ţării prin
hotărîrea Adun3rii dela Alba-Iulia, cu prilejul împlinirii a zece ani dela
acest fapt. Scrisă de cei mai buni cunoscători ai problemelor şi imbrăţişând
toate domeniile, istoric, cosmologic, economic, etnografic şi social, admi­
nistrativ, cultural, 1582 de pagini î trei m volume, cu nenum3rate
planşe in afaIi de text, diagrame, h3Iţi, ilustraţii, reproduceri colorate.
Preţul celor trei volume 2000 lei (Ia administraţia t Boabelor de Grâu.)
Vor apărea tn curând in editura Boabe de Grâu şi î conlucrare cu
P. E. N. clubul român:
SĂLIŞTENCELE, Povestire de Coloman Mikzath
din ungureşte· de A. radar, cu deene de Deia.
RUV A, roman macedonean, de Marcu BezQ,
cu reproduceri după călători vechi englezi.
Di n cuprinsul numeulot viitoare: BIblioteca BrukenrhaI; Bauhyanaeum d Alba Iulia;
Colegiul Betblen din Aiud; Scl de arbitecturl d Bucure,ti; Conselatorul din Bucureşti;
Ş de arte frumoae din Bucufq:t; Coleclia de artl dr. 1. Cantacuzino; Tipografi din
Blaj; Fabrica de hirtie Buşteni; AJettele muncitouşt; Societatea Scriitorilor Romlni
(5. S. R.); Societatea femeior Oflodoxe; S. K. V. (Soci etatea carpatin aroeleaoJ); Liga
Navali; Muzeul de arti bisericeuci; MUttul Kalinderu; Muzeul Tli din Cerup; Ar­
hivele Statului d Chu; Mu%ul sicuicsc din SfSnl1 Gheorge; Muzeul Geologk;
Cln Traianl; Sarmi3egeluu; Adam Kiwi; Castelul MogOloia; Cutdul Kemeny de pe
Murq:i Conacul Cioelnq:ti; Cetiţile ţJtlneşti sbq:ti; Mitropolia din Bucurqtii Catedrab
metropolitanl din Sibiu; Palatul metroplitan din Ceruli; Biserica romlnease din SoC;
Turnu-Scverin; Delta; Valea Ptahovei; Dunlrta noastrl; Piatra Craiului; Mangalia; Un sat
din,Basarabia (Carnova); Copacul romlnesc.
www.dacoromanica.ro
PUBLICA ŢII LE EDUCAŢIEI POPORULUI
B O A B E D E G R Â U
Revist3 ilustrată lunar3 de cultură
REDACTIA: DIRECTIA EDUCATIEI POPORULUI
BUCUREŞTI Il. - Strada General Benhtlot Nr. 30
ADMINISTRATIA: IMRIMERIA NATIONALĂ
BUCUREŞTI V. - Calea Şerban Vod; Nr. 133-135
ABONAMENTUL ANUAL :80 LEI. -UN NUMĂR 25 LEI
,
I I
NOPŢI LA HANUL DIN ANTIMOVO
cronică-roman de Iordan lovcol. din bulgăreşte
de V. C. Hrisicu, cu deene de 1. Teodorescu-Sin.
202 PAGINI, PREŢUL 50 LEI
S T Â N C A R O Ş I E
ROMANUL FOTINIEI SANDRIS, din greceşte de ANTON
MISTACHIDE, cU dEene de 1. TEODORESCU-SION,
230 PAGINI, PREŢUL 50 LEI
C
'
ATALOGUL BIBLIOTECII POPULARE
PREŢUL LEI '5
CU UN CUVÂNT INAINTE DE D. GUST!, tl2 PAGINI, 20 LEI
P R O G RA M D E L U C R U
PENTRU
ACŢIUNEA CULTURALĂ
cu UN CUVÂNT INAINTE DE D. GUSTI, 131 PAGINI, 20 LEI
ALEXANDRU - CEL- BUN
LA CINCI SUTE DE ANI DELA MOARTEA LUI
DE P. P. PANAITESCU, 20 LEI
'/
MONI T ORUL O FI CI AL
ŞI IlPRIMBRULB STATULUI
IMPRIM2RIA NATI ONALA
B U C U R B Ş T I
www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE figuri) • • d. C. MOISIL

(cu 14

PALATUL CULTURAL DIN TURNUSEVERIN (cu 35 figuri)_ . . de POMPILIU COSTESCU IN JUGUL DOMNULUI
(cu

ti

figuri de

B.

(IV)

.

.

.

.

S�ab6)

d. IOSIF NYIR6 din ungure,te de Iii, D4ianu

CRONICA. Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii: Gând Românesc; K6s Karoly; Lauda negoţului Românesc; Conferinţele Pen-c1ubului din Cluj; Parcuri Zoologice; Iosif Nyir6; Teatru,muzică, cinematograf, radio: Statistica fil­ mului. Turism, sport, educaţie,/izicd: Crăciun În munţi; Valea-fără-Iarnă şi Coasta-de-Argint. (Cu 16 figuri). Planşă colorată: Câteva scene din istoria negoţului românesc, pictură murală (după o schiţă), de eealia Cuţescu Storck Redactor: EMANOIL BUCUŢA

Un exemplar 25 lei
Abonamentul pe
an

�80 lei

EDITURA: M ONITORUL OFICIAL Ş I REDACŢIA: D I RBCŢIA BD UCAŢIEI P OP O R U L U I BU C U R B Ş T I, I I Sit. G1:neral Berthelot Nr. IMPRIM. S TA T U LUI ADMINISTRATIA: IMPRI MERIA NATIONALA. BUC UREŞTI, V Calea Şerban Vodl

133-1;15

www.dacoromanica.ro

Sfântu' Ilie, icoană de

M(m"u Pund ButsCU

www.dacoromanica.ro

Me�terul se vede ci a stat in cetatea p�. pentru frumos. Talentele cele mai felurite s'au pe schele şi ca Michel Angelo in Capela Sixtinli visat pe Dumnueu Tatii şi pe loIi Sfinţii In hainl �i In inflilişare nou3. 01 Rlslritului. murile se m�reşte cu ind unul.şlig. cu marile mos· chei la orizont şi cu Cornul de Aur plin de gin� şi s'a Ibat furat de frumuselea şi coribii pe supt ele. au îngroşat rin· de oarl. figura sUnlii redli Constantinopolul.î. . Primitivismul voil de mijloace a dus-o la primitivismul şi aproape la ţlr1ni�mul de scopuri.ongrese. şi vrea si ştie daci i se cuvine mai mult! sau mai pu!in:lluare aminte. clte o Maica Domnului indoitl SUntul Prunc ghe 11n3r.lp�pe şaptueci �i cinci de ani! Dad odinioarl dintre iconarii mai inzestra\i ieşeau piCtorii romlni de mare vad. vede- aşa. intre cari pe acea vreme se numlra şi Meşteru Nicu. mlrelia ei. piCiorul Niculae Grigorescu de mai tlrziu. Bitanti· nul l-a c. Ren�terea durile iconarilor n�tri moderni. mutat dintre literali Între art4tii plastici. Anton. Într'un metoc la Alexandria egiptun3. Stoenescu. ad1ncit3 acum in urml insi numai şi nu- www. A glsi! el o Îcoanli c.ll. Partta ciudatll. Malache Orilşanu dela 1860.i noastd numele unui Matache OriJa"u.dacoromanica. s'au desluşit dela un timp. Tonitta. de ob. Nu era nimic din lipicul tot mai obosit al .l5l dupl . In trebuin!a de apropiere de ceea ce ad�nc al poporului şi s'a oprit e mai artistul pl. expoziţii Pictorita a indr3git dela incepui albul şi negrul şi li cultiva! gravura. Din plieniinişul de linii a l creatoarei.l.Marcu BEta mi pU$ese zilele trecute pe drumuri ca sli aflu dacl se Întâlneşte pt la semnat. Înfipt În .l5tic a intut in biserid suit au inaimea impodobirii ei colorate. ca si eodrşascli mai apoi. in durate şi plinli de putinle. Demian. munca o forml a idealismului autohton.ltde Alicdndrie I Z1mbeşte nu­ mai lui Marcu Seu care te-a descoperit şi te·a adus iad aC.atl. Zugrav de biserici n'a mai fost un cudm m3i mult picturii a cunoscut in România . Se. dmas pUlin perdeaua la o parle şi intrl intre iconarii n�tri. a ti este el fondul pe c.il'!iie româ· neasd. conferinţe.eullI.ciri şi repezit cu to. un clUtor pe dru· pinl azi necunoscut.I.re e .c R 1860 o in iconografia N 1 c A Cărţi. icoanl de Maria Pani1 Buescu E inci niile de iconQ5tas. Olga Grecianu şi ailii peste rari trec. Numele lui nu spune insi nimic istoricilor dar chiar prin aceasta creşte in insemnltate.i o renaştere de ginduri şi de motive cu o Intoarcere spre biserid.in zilele noastre incep d se petreacl lucrurile tocmai dim· potrivi. Lista atât de ducl a zugravilor n�tri sfinli. Brlescu. inoitori ai artei lor. In aceeaş mişcare trebue aşezatl şi mai in icoane. ca un erou deplrt. ICOANE.ro şi peste durerile lumii sau câte un SUnt Gheor­ vlpaia In balaurul pute cu multe capele. imri cu singura ta icoanl ştiutl pe bral. a d-nei Maria Panl Buescu.

pe care.\nii secole un sat siirac între cele mai siirace sate. e In deobşte cunoscut:!. ca de dincolo de plC. Afarl de dtna biserici.\nii acum doui sute de ani. spuselor noastre. O poslbirie din timpul Romanilor nea.1 de uniformi­ %are.c3tori conduc3torilor ei de astiizi.teptat şi fraged. cari s'au ostenit şi au ştiut s'o aşetc într'un cadru aproape cultural.lprO. Mi-aduc aminte de mirarea mea şoolari el o vatră de lumim ca Atena a putut sl fie părăsitii şi uitată de propriii ei locuitori. priit.1 luat asupri-şi sarcina rispândirii şi află în aceastl osteneall un Indoit rost activiiliii ei ob�nuile.l dinluntcu InoitO. insetat deodată. Ea şi-a imprumutat meşteşugul Asociaţiei Crqtine a Fe­ meilor. incununată cu ob�nuitele şi poate ud. Cerul cobora cu obraze noui pe pământ. Artista a găsit 1n sine pe femeia creştină şi s'a glndit la un mijloc de inmulţire a aceluiaş exemplar. şi si riim. . SUntul Anton ne priveşte de supt glug. care să ajute pltrundtrea în toate casele a unei mai bune icoane şi.1 primit apfOOlpe h.dacoromanica. Meşteşugul Evanghdistului Luca ne diiruise cu un nou ucenic. dldiri de o vechime mai mare de o sutii de ani nu se mai Întâlnesc. pentru rU.l Principatelor. Ucea loc orielrei tlblii. dedt re­ lultatul talentului şi al ostenelilor stliruito:lre ale d-nei Panl Buescu" Cele douli pilde.linte piedeca unei amintiri vrednice de apiir.\ns de istorie. Trecerea MareluiApostol şi dvna lui DionisieAreopagitul nu fusuerl deajuns ca sii faci iertată frumuseţea piig1nismului care nidieri nu strllucise de str!­ lucirea lui de-aici. -Oraşele trlesc şi ele de viaJa societlţii şi a J1rii care le-au creat. După ce oamenii de gust şi de pricepere. a unei noui religiolitlţi.lrul şi binecuvăntarea unui pas mai departe.O comemorare de firmă de negustor. e ceva cu totul rar. aşa cum s'au dus oamenii. care se aplr. Bucureştii aratii .O noui iubire umplea inimile.ro . iar SUntul Ilie pleacă duduind cu telegarii lui roşii luaţi de pe perelii Voronelului.l arlita tuturor cele 18 sau �o de compoziţii de pânll acum ale artistei şi variaţia la infinit de ton ş i de impresie.li puţin cre­ dincioase şi mai mercenare. al acestor câtev.l prieteni şi pentru Saloanele oficiale de gravutii şi desen.i ei in mic o desvoltare legatl str.\nl la nivelul oridrei pungi. dar era tot duhul şi tO. Iorga. care . pentru cari au fost gindite şi lucrate c u înfrigurare. Trebue si fim recuno:o. Dovad:i drticica. V. Sdndurica de teiu de pe vremuri. Icoana işi plstra nestricat caracterul de operă tot pe atiit de credinţă pe dt de art:i. mai ales In acest domeniu. şi cu privire 1. se 1ntlmpl:i cu oamenii şi cu indeletnicirile. s'au rostit vor putu si-şi 3punl cuviintul şi oamenii de credinti. şi cu fiecare ti se schimbă cu o bucurie tinereasd.1 Ucut mai mult. pen!rU dliv. vor da insii un temeiu mai bun dedt orice incredinţare.BOABB ErminUJor de �oal1. S'au dus uliJele de odinioară cu casele şi chiar cu numele lor.lI. cu Acropolea pe care Partenonul şi Erecteionul s'au păstrat apfOOlpe intregi p. ca O postlvJrie din secolul trecut aceea a postlvliriei Schlesinger.lr ceea ce se int.\mplă cu tidurile. de rupere de tradiţia greael şi chiriliel şi-au Ucut drum. prin cerul podit cu fulgere.1 cerinţele anistice cele mai dificile. www. D-I N. prin u.O ex· poliţie. le punem inainte.. pllnuitll pentru lun. nu s'a sfiit sli aibl urmiitO. Nu cunosc o stiliure mai potrivitl. Ca nişte ilustraţii de vieli ale Sfin\ilor sau ea n�te medalioane de tămplli. aceste obiecte de inchinare şi de cult intim ortodox. Lor mai cu seamă trebue si le vorbeasd. surpiind şi inlocuind peste 101. chipurile şi faptele se recunOljteau numaidecât şi aduceau cu to:lte acestea ceva DE GRÂU . Va f i una din cele mai de seaml manifestlri ale artei mirene pentru învioraru vielii bisericeşti. cu un an Inainte de Unire. voia să vadii şi să se desUtne.lŞteri. tocmai pentrud ochiul.l Februarie. Oda aceastii lucrare pentru sine. Nici astbi in Atena bisericile nu ilbutesc s3 ia linii şi putere de monumente de artii din pricina templelor şi a zeilor cari cutremur:i inel atmosfera şi crapi catapetesmele. aceasta se putea acoperi cu un mortar şi In stratul crud si se imprime de ne­ numlrate orÎ ca Intr'o frescii dmbetul unei sfinte sau durerea unui mucenic.l� putere. care (rebuia gbitii prin (lrgul de lemn do­ brogean alBrlilei. d-na Mari� PaniiBuescu . Nimic nu-i ridiel in. Pornirea eroid dela inceputul secolului trecut. infiinţatl la 1858. II drui neincredere falii de Inoiri.Klciune. Genunchii nu se fr:'ingeau totdeaunJ.Oraşul stl sub ochii noştri. Pictoriţa . cu dt înc1pea pe mlini m.lre. cum e aceea din dealul Radului Vodă sau al lui Mihai Vodii.lrea plrere: TRADIŢII NEGUSTOREŞTI.lt. D.l r3nduri.l lui dnltl şi grea. şi 1n schimb preţul scădea ' p.lrnicele recunO.1 tradiţie şi cu privire 1.lpe de ieri.

Sunt aici sălbatecul cu ghioagl şi cu blanil. şi personalitatea. MU%eele se Ulesc de la o vreme daci au o p1n%l de el şi o scot l a vedere. din aceeaş. iar ciubucul are inlllimea omului. gospod�rile de caftaneJe de tQ. colţ cu Şelari. E o enumerare. ca loc. prin aceste intii prlvlli i Figuri iubite. cu oonjuraţii carbonare sau cu zefJemele pariziene. colectie.' Ca s'o aldtuiasd şi-au unit priceperea sau arta scriitori şi colectionari. dar impresia a fost puternieli. lăsate in valuri de mltase sau de dantele. rimad cu toate acestea destul de tainicl. astfel InUţişatJ. a carmasiului.dacoromanica. aducea abia primii croitori de modl noul. deshlmate la focurile fumegoase din curte. mai mult de prezentare dedt de tratare. întorşi bonjurÎl/ti şi revoluţionari dela studiile unde-i trimisese şi-i între\inuse babaca din veniturile moşiei muncite cu robi sau ale Vistieriei. E vorba de vremea apus3 pe la ca o concreţie calcad. a anteriilor de abagu sau de suvaia şi a giubeldor de samur.plezeCÎ de meditaliei moda:. dacl ar fi mai anecdotic. Intru nimic mai puţin str�lucit3. Stofa şi costumul. Veritres.­ Intre Grigorescu şi Luchian şi la un loc inalt pe ne-am de­ prins dela o vreme d aşe%lm tot mai du Andreescu. inflorit şi revlrsat peste forml. pe Prinţian şi pe Franke din Vienat. • La 1839 Gheorghe Ştefan Coengiopolu. cu redingote bine lipite pe trup şi cu cravatele largi. Doctorul Nicolae Rlsmeriţ1 schiţea:. supune pe baierul dela inceputul secolului al noastre XIX-lea. Abia dacl aşezarea de ast1zi. Elbeuf. Nu ne afl3m. care mind publicul la intlia pre:zent"re m"j deplin! a lui Andreescu. latl ca o încadrare. al d-lui Arghezi. mai aminteşte de Hanul şi de forfota. cu un condeiu care. Lucrurile au fost poate puţin cam amestecate. care deschisese un mare magazin de stofe In Lip­ scani. cu prispele şi foişoarele lui pe trei laturi şi cu drutele de Braşov c u coviltir. decât a granzilor din Hernani.C R O N I C A .!. in inima Ilrgului. una ştie 51 aureolne tn treadt 1850. a Hotelului Dacia. imbllnit şi Inmltlsat. de judedti şi de transpuneri profetice al lui Carlyle In Sartor Resartus. www. se referl. Ap1rea Viena şi îşi incepea faima marfa engle%l. adiel circulaţia in aspecte noui a decenţei. la omul pe. Firma Schlesinger a reinviat cu aceasl1 drb1torire. de Alep sau de Hios.terilor. lipsiţi de teme noui la preocup1rile lor de biblioted. a postavurilor de Flandra sau Piaţa Lipscli Înslşi se închidea. ar izbuti sl aduc1 aminte pe alocuri de Ion Ghica. O preocupare apro. tinerii. mohairului. Hanul Manuk. a bogasiilor colorate. şi de zidire. Indlr::ltul acestui stllp de Iad. E drept ci acest al treilea mare piCior romin mai vechiu n'are nici poezia. Iş!icul e elt un cozonac moldovenesc. pe Coulevrin dela Paris. lui de-acum ani. Moralişti atlt de nlbldli�i nu ştiu s5 existe. stofdor de Franţa.! viaţa comercial1 de acum trei sferturi de veac şi mai dinainte.ro . hoplitul grec sau legionarul roman. un om Ură stomac de astăzi şi tus in jos de nişte pantaloni prea lungi şi prea largi. in tot cazul. O noul sall de expoziţie plastic1 in Bucureşti a crezut eli nu poate sl se inaugureze mai potrivit deelt cheun singur fir de porumb pe un orizont pustiu. se uil1 Ingrozit la strlm�ii portului din spinare. pe care l-a mai găsit Kiselev şi l-au combltut. armura uiJOarl şi danteltle la genunchi.ltt treptele. se vede simbolic DESPRE CÂŢ/VA ANDREE$T/. inaintu unui client al postavurilor englezeşti aduse de intliul Schlesinger Poetul Tudor Arghezi şi-a imprumutat condeiul du.ape la fel a dus la viscolul de imagini. pe care cel pUţin omul sllbatec ştia 51-1 prindl şi 51-1 doboare •. de Orient. E un fel de garl cu intrepozite de mlrluri a vremii. copii ai lui. ca să lumineze o idee fericitl. Aici. invelit sumar cu pielea ursului din pldure. Parcl vedem pe tineretul romantic al timpului. Intâia revoluţie a fost a imbr1c3mintei: Rlslritul şi Apusul s'au deosebit şi s'au ciocnit la Inceput in croitoriile secolului. Moraliştii. nici fr1gezimea lui Grigorescu. ca 51 veştejeasc1 moda. ca Grigore Alexandrescu şi Nicolae Bllcescu. dar care şi-a plstrat coiful cu pan3. cu un sistem de :f. bunele tradiţii ale negustorilor noştri. Abbeville sau Sedan. Altl gravurl.. proiectaţi schematic din camera obscurl a trecutului. Po511vlria Schlesinger In 1933 slli şi de ogradl intre case. din cele patru propoziţii. siaur şi in acelaş timp horbotat. se îmbrlcau la fel. prea draci in date sugestive. precum nu cunoaşte bucuria culoristid a lui ştie sl imbrace orice subiect. dar ciocniru stilistid scaplrl şi urmăreşte. Studii populari­ şi monografii au incercat doi %e%e viala. pln11" pan­ talonarul cadrilat al revoluţiei din Iulie 1830. Ca o ilustrare. In gravura din coleclia Olşevschi. muschelarul rezemat in muschetJ.

Andreescu n'a putut UII n'a vrut să fie tinăr. dl şi in cea de il doua.r. i-a gare şi se p1strea:ăin singură1ate. Sinteza. Udnd din el un credincios. nici din valoare.ro el mai din ne- 19. din discreţia uneori.ldl. Ceilal!i doi puteau să ajungl populari. aduse la cun�tinll de deţinlitor.lrl stări de sufltt mai aproape de u-edrire I!umricl şi de meditaţie In­ delungi dedt de linişte şi de ula:. mlrturiseşte aceeaş stare.l slu. Şi tocm:Ji acea513 tinerele se rlisfr3nge de obiceiu in toată opera şi câştigă pe privitor.d dec. De aceea cred ins!! el figura lui va mai atrage pe cerce­ tători. D-I Ion Negulescu-Warlam şi-aduce aminte el lad. �teaptl inel. Unul redli o alee. mai obosită şi mai pleşuv3. in cuprinsul operei lui Andreescu.liile fu- tis o revelaţie. ca orice meditativ. Imi voiu ingldui o mic1 descriere. Ceea ce nu le ia insi intru nimic. �i asupra unora s'au incercat chiar mici pro­ cedee de restaurare. sau amIndoi la Paris. inalt de 24 centimetri şi lat de Mesteceni de Andreeseu si! le fi innead. ne lipseşte pinl acum chiar un inventar mai amlnunţit al operei andreeştiene. in mijlocul unei luliri aminte in necontenitl creştere fall de el.. El il fost dela inceput Url virstl. care a murit in 1902. iar dimensiile nu şi mijlocii ale deplşesc mlsura obişnuitl a lucr1rilot mici pictorului. Vreau sl spun un cuvint astlti despre cele trei lucr!ri din casa brlileanl a d-Iui Ion Negulescu-Warlam. Andreeşti nepuşi in circulaţie www. ajulatl mai ales de reproduceri.'" BOABE DE GRAU Luchian. poate din faimoasa pldure dela Fontainebleau. atit in forma mai tln3ră. Ceva argintat şi adinc pune oarecare rkcaJă şi neincredere imre artist şi mullime. el deplrfud admir.E un drum pieziş. mirginit şi Iliat în inltiul plan din stinga de trunchiul puternic al unui copac. şi douli cuvinte despre obârşie. . care s3 ţie seama de intreaga operl şi de noutatea pe care o aducea. dar incerclrile de pin3 acum au avut sfiala şi paza cu­ r�tirilor de teren. Poate do viitorul nu va fi in stare s3 dea la iveall pinze necunoscute care sli poatl sta al�luri de cele mai bune ale artistului. Ele au fost v1zute dnd şi dnd de unii artişti şi critici de artl. la studii. iar de cea- taltl lature umbril de loatl revlnarea verde şi rlicofoiLSl a . lndreptlţesc Mnuiala de existenţl ne�teptatul lot. Nu num3i el cel din urmă cuvint despre el n'a fost spus.tiinţa alteori a proprietarilor. şi nici din interes. CAteva caturi pe cate le ştiu. aritându-i in salon doul tablouri. Cu toat3 vilva şi lucrările pe care le-am amintit. Sensibilitatea lui t mai mult durtroas3 şi sllpinitl de o probltml a S�liuluj. Vor mai fi descoperiri şi mirlri. cu tot . Uri şi foarte puţin sau de ftl cunoscuţi. in care culoarea cobQ. Auto­ portretul lui însuşi. Ceea ce e sigur e sunt case unde se afiS ascunşi.dacoromanica. Subiectele şi factura lor nu sunt propriu a altora. prin lumina regl­ silit pină tktiu in lucr3rile de b3rb3ţie şi de bltrâneţe.

aşnat intre ţărani şi ţlrance care po­ puleau drumul şi. � nişte buchete. dela Geneva. nu numai frumos tip3rit şi inzestrat cu toate reproducerile ajutlitoau. imboglleşte cu o greutate cromatid staticl toată clltinarea de lucruri şi de nuanle a unei lucrări tratate gras şi tremurltor.25 Oe­ cemvrie 1933). istoria aşnămintelor pe carc le-a condus dt şi propria biografie din ultimii zece ani sunt deopotriv.J tulpină. a fost organizatli cu Inaltul spri­ jin al Guvernămlintului general al Aigeriei. prin Inşirarea lor r1nduitl.li şi gravurl.Ar­ tiştii francezi inspiralÎ de Africa' la muzeul Toma Stclian.� u. Dela un timp el ad3posteşte in fiecare an o expoziţie strliinli. mum. lucrlind pe calea artei la apropierea dintre popoare.i mişcare. In cele doullprefeţe cercetătorul int1Ine. -Muzeul Toma Su:Jian incepe muzeu din ţară. Francezi. atâ. Bucăţile sunt înrudite. M1rimea tabloului e destul de insem­ natl. Prin câteva goluri din bolt.dacoromanica.nţuri de culoare ca o rcvlrsare. e astfel pentru prietenii arlti lui Andreescu un drum pe care trebue să se Invele sl meargll:. In privinţa aceasta. pro· fesor universitar la Alger şi director al Pinacotecii din acel oraş alb african. s'ar putea glsi acolo şi amintiri despre viall artistului în anii ci cu cele mai pUline ştiri şi cu cele maiina­ riplte nll:dejdi. de altminteri.(9). E. Cu jocul coaiei albe şi inflorite.ro . desprin�i cu voinţli dintr'o p1dure care ii jnconjoarli de toate p1rţile. care aduce unele strălucite lucr�ri de pic­ turli. atât in str3inătate cât şi înăuntrul hotarelor. In Catalogul. Lls1nd chiar la o parte existenţa colecţiei d-nei Alex. precum şi contribuţia indş a d-lui G. Italieni.lrat1 virtuozitate şi scoate din ele. nicio zare. dar competent prevlzul cu lămuriri de tot felul. I�niţi din acee3. ţinută insă in tonalitatea mai slab1 şi steard de fund decorativ. Mi-am adus aminte de alt studiu de copac.liţ�mjnte. plin de o adâncă mo\hnire. şi-a glsit In acela. decât ticerea inchideriÎ in sine şi a naturii netulburate. noul şi in afad de diplomaţia polÎticl. dupl Buzlul unde şi-a petrecut anii de profesor şi a avut viziunea de Damasc a menirii lui. spre Inllţimilc in care se pierd inainte d-şi de$vălue tinerelea şi freamătul frunzelor. 0-1 George Oprescu le mânueşte cu o adev. Oprescu.u se ghiceşte cerul.li de pline deinv. se despart �i se depărteall treptat. S1-i urm3rim cu mai nou� din manifest1rÎ . ii dau lungime . timp la noi u n domeniu de activitate şi un repre:tentant la inllţime. AI doilea e u n studiu de copaci. O casl albl in verdeala foarte tarc.l pictura �i desenul care-Î caracterizeau. Polonezi şi-au desUşurat in cursul anilor pe dinaintea noastr. acoplrincr1ngltura nesfăllită. Doi mesteadru monumentali. Aceast3 expozilie de dou� luni (23 Octomvrie . se poate u�r glsi partea bogatl a d-Iui Jun Alazard. tot at�t ca stare sufleteascl. alături www. un malli- Car cu boi de Alldreescu ca loc şi timp de crealie. pe c1t poate ARTIŞTII SOARELUI. Incolo. E unul din carele cu boi care ne-au umplut dela o vreme pictura. in creste şi ". Plmltufuri de luminl.te. Ne aflăm în fala unei exemplificlri a metodelor Gmevei.iu. şi o pildă de ceeace sunt in "are d realizeze leglturile create in lumea de după războiu de cooperarea intelectuală. codrului. Diplomalia culturaU. sculptur. Dovadll: şi puţinul implrtlşit acum. de pe coasta dela Apremont. cu o inăllime de 67 de centimetri �i cu o lăţime de 47· AI treilea tablou e mult mai mic �i tratat altminteri (0.C R O N I C A 6g. Directorul lui işi continuli sarcina de odinioară.06 X 0. Brlila.

Friu: sufletului artistului! Caii focoşi In tot cazul.:.ahanchi..E ca o Ind.dacoromanica. pictura a mers mai d�parte şi mai dela inceput sunt ule nu mai bastru ş i in pembt. pe Dufresne cu • V1niltorii. pentruc!l. are acea 5tlruinţ3 In amlnum. dteva vin din ColeCţia Profesorului Cantacuzino. ht3·1 pe Fromentin.. ht3 femei din Maroc scol"nd apl (poate c3 nu . ci luind ap!l. altele sunt ale MUleulul N. o odalisc3 linut� in jocuri de stacojiu! E aici adlnc dedt poezia.ttead. a drţii romantice. aprO<lpe ca­ ricaturali.te In fund.l. Cu acel an incepe romamismul plastic. Ceea ce trebue s3 atrag3 pUlin de 45 de desene ale lui DeJacroix.5.. palmierat şi insorit.. pe Dufy cu I M..scolind. • Fată şednd. cu �cea poe�ie de desen şi de colori in milrt şi hotărîtor nume In istoria picturii din secolul trecut. şi cu pAnu e-hud. de deschidturi ca nişte ferestre. intr'o singurl bucat3. linia de Untlnil araM care se dre.. un adevllral studiu despre 'Alsetia şi Artele In secolele al XIX-lea şi al XX-Ie� scris de oaspele ftanee:.stid." de solie a Rldritului.şttapt3 plinl se umplu) I Mişcarea e apro.! ş i . şi au putut fi v3zute şi laExpo­ zilia desenului francez de acum doi ani. ca să lie o amfotă rezemad pe umlit. care la 1832 prin c31�loria lui in Maroc. de braţ gol ridiC<lI deasupra capului. care e ca o uimire in fala unei realităţi neaşteptate. cu tot felul de schiţe şi de capele de expresie.'13 fie vorba de o ce�nta curg1nd www. in repaus sau În cavalcad. Ildndu-l deoparte pe Gericaull cu negrul lui mo­ numental. izbucnit In Franţa cu revolulia din 1830 a lui Hernani. Eugtne Deb. care d3 deod. iat. din culori de h3rtie de miltase şi de z. moştenea şi ducea mai departe orientalismul asiatici ceilialt introducea oriemalismul african. pe Fries%.umosfera locului �i mai cu seam! atmosfera arabi. Totul e aproape ca o raml pentru un scruţa Urli In!rerupere �i unde femeile îşi pun liogirile nu ulcioarele şi a. diltoril" inilialorului român. pun În pinz3 o viaţli pe CUt liniile mari ale cl3dirii şi mai ales repetiţia arcurilor goale. împrejur in blduri mari.. care dl mai mulll intimitate inleriorului şi caracter exoticului. Crl literar.ntare in fiecare linie şi in fiecare culoare str3vezie de apl. face pe vizitator 9� se glndeasd sau v�deş!e deadreptul aceastl r3spântie de al- Piala Guvern3m3ntului din Alger de drumuri. atât in �eza· . ht!l. o sl3besc şi o dep!l.:Iura. I A�duclul din CherchelJ. ale Mu�eului de Arte Deco­ rative sau ale Galeriei Le Garrec. Ceva ieratic pluteşte pute aceast3 figu". A fost ca o intre­ cere de colabor3ri pentruca marele colorist şi cap de şcoall s3 fie Inf3Jişat dot mai vrednic de rostul lui de deschiz3tor de drum. Ildndu-I şi pe Renoi. Se vede o pornire de aşezare statuară. O anel(� de expozilie.ro tO<ltil lenea şi toat3 patima femeii de harem.. propriu tis incorpora artei Africa. Cele mai multe fac parte din colecţiile Luvrului.·1 pe Matisse într'una din buc3ţîJe cele mai puternice aleEl(· po%iliei.ape pb.lli­ onal de Arte Frumoase din Alger. vh:ulli din faţă. de BOABE DE GRÂU cu caracltr mai vremelnic il lucrlirilor de prel1tire. aratil el trebue .-l.croix.

.\�U C..." Apeductul din Cherchdl de Fromentin (1820-18]6) www.� � .ro Capete de Arabi de Renoir (1841-1919) • \. " . .dacoromanica..C R O N I C A .

\ I Dupl mulţi ani. mari d lmemeieu de vedere. eli o chestiune • V�nlitoarea _. Arta se face ind şi firea.lria au de ce si se bucure.tiu ce ar putea si iasli de aici intreagă aeţiune corespunzlitoare. eli. e cu deslivirşire sigur eli n'are cum .\nd. Femei din Muoc scoţ1nd apl. Am cetit uneori de cui. ca o contrabalansare. ROMANII DIN BULGARIA. înllituratli. jumlitate din At�ta vreme insli dt acolo se va socoti locurilor.\ni sub frescele m.lrii al lui Pommier priveşte inm3r�mat.ro . ca Weigand. Capul de Maurl' şi de peisagu In burnusuri UIUitOOlre sauin nisipuri ţinute In loc de visul unui palmier cu ramurile clzute. Rominii din judeţul Vi· dinului n'ar fi dedt Bulgar. E ca un fel de răzvrlitire In faţa nlivalei şcolilor dela Miazlinoapte şi o Întoarcere la tradiţiile creştine cele mai cu· g. _ Flota lui Barbarosa t. dar un spirit de impăeliciune .BOABE DE GRAU rea rlisturnatl fi de a.dacoromanica. Uri infiltr. strins legate prin istoria lor politielişi culturală. incurcli şi surpli orizonturile. vorbesc de emaiuri a Rom�nilor din Bul· în al doilea de porţelanuri cu roşuri şi albastruri arse in cuptoue şi vor· besc in deosebi de Persia şi de C.li sigurl discuţie intre oamenii douli publică o dulegare.\nlstirilor bucovinene . absurdl. t Tigrul merg. dt şi În culorile focoase.i de colaborare între două popoare vecine. desfiinţate dintr'o trlsltură de condeiu po­ Nu . va eliuta din tactică de politieli internă şi utemli sI se lase !li st creadli. De de sunt po­ ţliri. du supte in sine şi cu treptlri între <:<Imea godli şi plnze şi muselinuri. Alazard. isclilite publicişti cunoscuţi. de care se aminteşte. al luiBarye lşi indreaptl p:uul �proape de paradl. dnd se va inţelege greutate acest lucru şi peste OUllhe. pe dnd.Tirg de catiri la Bab·el·Kmes I umple deodatli intiiul plan sau eare în rlstimpuri de rigaz a ajuns p.i si lege cu un fir de actu�lit�te amestecul acesta de lumi şi de idealuri. vom continua să răm1nem baricadaţi in doul poziţii vrlşmaşe. ea ar fi fost re­ de vedere al drepturilor minorităţilor. int�iu. de dnd s'a ri­ dicat chestiunea Bulgarilor din România.teptare. soarta lor a fost din nou un obiect de litici ai ori celor m. prin legiuiri de o toleranţli cum nu cunoaşte Europa. - Ro­ minii dinBulg. Ascunse pe dupli geamuri. pentru vecinii noştri. Legiuirile. Este <:<Ilea cea multe lămurire pOOlte totdeauna de departe şi cllte aCţiunea duce la ciocniri. din punctul rând. Cei eari urmăruc o nu unor pot fi dedt cu mijloace menite pentru noi colaborare hotăr/re Impotriva numai s'o impiedice. homed Rac:id. _Calif cu legiuni1e sale'. 0·1 J. De nicăiri vedeniile acestei lumi nu se des· prind mai ad�nci şi mai subţiri ca din gravurile lui Vergt·Savrat. şi dimr'o remic! care se poate uşor presupune.lţi. dimr'o pornire acest punct de romăniz. Astfel s'a putut merge atai indt din unele cercuri nalion�liste de din· colo de Dunlire si se tligăduiască pănli articole de ziare locale. ÎlHte fenomene specifice de care sate. şi. De pildi. care nu in folosul problemei ins�şi. nu se siml in rate ale Asiei. Înceard si fie dt mai mult de faţi . cite un • Drum in OOIzli. zolvatl in intregime.i Un grup compact de nici un fel. Romănii din Bulgaria sunt (1799-1863) astăzi o probleml tot ş i de vie pe cit Atunci a� de îndreptăţitl din Rova li sau se suntBulg.lria am creat-o noi.lţii au venit savanţi str�ini. eliutau existenţa Romanilor dinBulguia. Cite un . de Dducroix. Sculptura nu lipseşte. ca dintr'ull fund de Atlantid". i pe dru­ murile medievale ale Ardealului.lligralia artei zugravilor ei. chiar daeli ar fi putut s1 existe. ca si studieze limb� romăneascli. Ele se aştern in lungul pereţilor ca un'mers Cerit de oameni www.lsemenea d iasă.. pictor al mai decorativ'dedt îi e miniatari ea ale lui Ma· şi m�lIia.

in jurul lui se adunli. dupli un procedeu cunoscut mai bine dela Turtucaia. star� comuni. din vremea cind fiebue cu vitejie plrlsit.Şte dedt slrb1tori. trelor Intreagl. din 1911. in capi­ tala gAndului ei de asthi. Trecutul. Arsenalul de argumente. intr.ru poveslito.te in r..lrte cu pUlinii fi fi vorba dedl de o Intoarcere la o c re ne-a fost timp de secole firească şi . iar realit!tile..re de clte 35. anume ca s'o copii. -Şco­ lile ar trebui si nele . Lui Andersen.t in Iiter.ti.. Mai ales d. de o rezolvlri prieteacceptarea neşti a celor doul probleme. gltindu-le cu flori durea. limbl de ne e strlinli �i viking in care povestitoaru a scris..cest Inceput de negocieri intre o.. Ia fel fi cu basmele.i-a Ucut drum.. noastrl. Statisticile însele. btll.lmenii politici nu vor putea romlni şi bulg. visuri şi lupte ale vremii noastre. de ce ne bucurl şi ne umple de nldejde .. dacl oamenii mari. Legendele sfinte de Ciotori. Vatra focului se roşeşte..tep!lm plini de încredere. Iatli int. Selma Lagerlof. dar a infiorat .000 de suflete. lbe.tur. prin cue încerca mai mult o amlnare. Dac1 .tltea inimi tinere şi a fermecat inchipuirea la mii şi mii de www. în umbra v1n111.dacoromanica. dovedesc tocmai contrariul.ro 1858. dorinla adevAratA a unei a nascut proteste şi disculii diplomatice. Cei mai buni mijlo· citori intre cele dau! I!ri nu pot fi de­ dt aceia din comunitatea lor pe cari voinla istoriei i-a l1sal in teritoriul ce­ leilalte. sunt inllmpl�ri n. SASMU1TOAREA. viscolul n5vllqae pe coş şi amested scAnleile :z:�pezii cu selnteile p!durii..inse în jurul Ilrii inflorite si citeasd pagini din Legendele lui Isus Cristos sau din Minunata dlllorie .. sun! cele scbil.tltea traduceri. care fiinţau cu tradiţia lor bisericeasd înd de dinaintea liber1rÎi Bulgariei. Selma Lagtrl6f nu numai d nu ca fi CQpiii mari. ii rlspunde din plimlintul de peste mare. Sunt dne fi smei de pe vremuri. incepute cu aceu Ucutl dupl mlndr.. Şcolile romlne.. copiii .!.minte deopolrivll. dinaintea d n'ar celor cinciuci de ani din urml. Pentru o populaţie de alt1 limb1 care s'ar putea apropia de 100. ne aratli cli lucrul e fo. când perdelele luminoase ale aurorelor boreale . şi basmul începe. O cerem mai ales noi. magul cel nou al copiilor. unde işi pe­ trece bltr.indurile de mai A. dar sunt şi oameni ca noi.000. Bltrânica ar simli din locuinl" ei dela minl-noapte şi ar zâmbi fericitll înaintea . unde.. imr'o stare ast!:z:i deopotriv� de nemullumito:are. Ei reali­ contro­ porni decât dela tlli. trebue trecut la bpt�. nu se poate ca RomAnia s'o uite. trliesc mai mult cu clipa. Copiii mici cel pUIin i n ce-i prive.C R O N I C A . pot s! stea al�luri �i si ia . in afarl de versele de amlnunl sau temporare.i uniu.000 fi se glse. lucrul parte "i de alta.o Noemvrie Fat1 fuând. de mijlocitori de iubire ş i de pace...tiu d-.40. Prin .Ibastrl. prietenii unei apropieri intre Ro­ mlnia fi Bulgaria. in jurul lui 1907. luaţi de griji. de Delacroix el . Astlzi.i adud aminte .. ascuh1torii din veacuri.. încărcat de dpadl. de lumini şi de legende. SELMA. Sli dutlim şi unii şi allii sli le asigur!m o viall care sli-i impingli dela sine sA-şi ia acest rOSI.ceastli vreme tlrzie din noapte. inn'un veş­ m�m mai aproape de literaturll. cari li sun! plrinli.\i chiar povestea povestitoarei! Ea a venit pe lume În ziua de .gerlof. lui Nils Holgersson. in lael o Suedie din tufi· nu se gaseascl care si decât o singur� floare . au fost inchise sau transformate.te pe RomAni..inelele m.. vl:z:utl din f"ll. care se lac dovedeasc1. urm1rile lor.lsdrlvane. la ..lre Selma L.i calendarul lor nu cunoOl. Atunci dnd to:at1 lumea civiliut1 o drb1torq:te la împlinirea vArstei de aur de 75 de ani.. nu exist1 nicio singurA şcoală romAneasd. din Dane­ marca.ri.. ca in judeţul Vidinului.le În unele regiuni Î n aglomerAri puternice . şi SIr. Dup1 cum pomul de Crăciun ne-a venit din Ilrile reci.cutei închinllri copillreşti.

işte sălbatice şi lumea aevea va fi inlocuit. Povestirea e cum nu se poate mai vioaie. leg�n3tor.. nu din blnci �ute o clasă de şcoală din toatl lumea. albinele ca glştele. asta era treaba lor. re s1 vă aducli Dar ce cane. Iubiţi bătr. lngenunchia nu numai acest continent �rfid. D� micl ea a adunat toatl acentl vialli localli. intr'o ţarl În care luptele literare adunl poporul intreg. in care am veghial îm­ preună. GOsta Berling. bucurie d numele voastre fie rostite Jmpreunl cu numele iubiţilor stliplni.le lumii. in toate limbile vorbite. V'am vl2:ut lncle. rlspundea atunci miculRuster. care s'a revlrsat peste viaţa voastrl. mai eSle Bjorne. curlnd dupl aceea. d cucereasdEurop. şi. In traducerea romlneasd e cava­ E mine de uemenea amlrlCiunea această c1ipl! apasl noaptea cea din urml. cald.. in vestitul episod al retei Celsing. Incununate mireţ de torent . să-I traduc din nou in pagina de nerecunoscut: leri. i a stins din fladra at<ltor expresii.Şi cum puteau s:t intre in ei albinele? t cavaleri'.ilele de odinioară.. Dacli u cJdea toati stdlucirca. Trebue s1 mli despart de voi şi de toţi ceilalţi oameni de viaţă de pe malurile lacului LOv.Dar cum erau atunci stupii? -3tupii erau ca toţi stupii. se mai afli Ekeby Ungi lacul Lov. şiruri-şiruri se vor desprinde eroii lor.. asupra pimlntului unde v'aţi dus viaţa 1 Se line ind Borg. dar şi lalte.d vl po­ Berling Sasa'.i de api. in ţinuturi bogate în datini. . schimbţ Poate .ro Ei. Selma LagerlOf s'a n35cut la Marbacke in Vermland.tlndu-vl in vaj­ Maur3 de Du/y nite lupte de R a g n a r o c i c o p i l l r i e i melc. Suedia se Iluda cu un nou scriitor.BOABE DE GRÂU coboarl Incet spre miauu peste plaiurile suedeze de st<lnci de fier . poveşti i pentru viaţă.re in se frumoase amfi­ ascultau invlţături adSnci . E cartea care i-a deschis scriitoarei porţile faimei. oamenii tăiaţi dintr'o lespede de viaţli.dacoromanica.OJmenii ar fi fost mari ca turnurile de biserid.ineasd n'ue Ea a plrlsit de multe ori textul şi nu numai d lucrul nu rlsare mai vldit şi nu doare mai mult dedt in sfârşit. de parc . scrisul limpede. care a mers ca to­ bO$ar In fruntca armatei suede2:e c!nd ea a pltruns In Germania la 1813. toate În jurul anului 1830. isprlivile unor . in teatru. Voi veniţi la cei ce trăesc intlmpllrilor minunate la ţărmii lacului v'am dat eu in au d . Avea 3� de ani dnd a luat parle la un concurs literar cu dteva capitole din �jtaBerling. Mica dlsclliţă de �Il dteva din cele­ primuă făcuse c. Jar din at<ltea clrţi. dad stai pe largile balcoane. şi. cu o maioreasli vestesc o mid Int1mplare. nu amintqte originalul. Cartea a aplrut In lume In doul vo­ nume de traducJtor . oameni rămaşi f�r3 rost şi eliplituiţi la un conac care a pltruns intre marile figuri ale literaturii. din Japonia cu scrisul In noduri de mltasc pSnl in republicile sudameri- �i al Copenhagei. .i de cascade vii :lioase.i înlelegerea vieţii la Selma Lagerlof. dar de multe ori a prescurtat şi a Ibat la o parte. al Seelandei www.iiei ei drţi . Micul Ruster. ca un Gu­ stav Adolf sau Carol XII. . pentru rlimasului bun . peste Sund. rSndunicile ca vulturii.. Nu numai d a d. N'am d mai aud rbetele'vesele şi dn­ tecele voioase. cărduri de g. Ilisali-ml Aici se petrec intlmplirile Int.i. Traducerea rom. ci din toate locurile unde omenirea se bucuri şi sufere.ini! M'aţi Indrcat cu in singurătate cu solia daruri in :. Invliţase la . Povestea lui G&ta original.hdrlivan� de acolo. bunilor peste domni şi mătate dela urmă.Vai. cavaleri ai inchi­ puirii. penuud tOI vorbim de albine. ca s'o povesteasd mai t1r2:iu întregii lumi �candinave la incepul. de aceastl lume licliritoare şi aburoasă de vis. Jrentru răstimpul dt clipeşte oda!� Oumnueu din pleoape. apostoli din locurile sfinte..tigat premiul Întli. care pornea numaidedt.i de pocne plduroase pline de dmhct .!!. al1t de vorbitor Marga­ voiu ju­ pentru arta . un clopot foarte Inalt va bate In inima vl%duhului ora de amintire. intregii lumi culte. nu mai contenea istorisind despre ţara n. dar a ajuns dintr'o xi intr'alta cea mai cititl scriitoare suedeu. aproape in vli2:ul. voi. Dar. dela miawi. Nidieri I8g1. mai fericit dedt ei.JCOiIla normaa din Stockholm şi dpltase o caledră In Landskroma. Imi lu. care nu s'au mai inchis de-atunci. legendele te impre­ soari ca albinele verii. care au umplut plm<lntul.

într'o ascuţitl descriere de situaţie l sau analiu de personaj.torie. de un vreunul din cei doi .I-dreptul int():lrcere dtre cit itor. In cartea din 1897. vioiciunea umoruluişi Îndem�narca nesfârşitl astilului. Nev1zute leg3turi t. Im. ne aduce aminte.temă c a ţ�rii şi e ca o steml a operei uneia din cele mai iubite scrii­ toate ale ei. Iubite cititorule. mulţumill operei ei. De atătea ori Caragiale însuşi e intrecut Url nicio siinţl şi glumind. dup1 ce a t ipărit in 1894 . tNilsHol- Odalisc3 de Matine intre văile. pe strllbl. dnd vorbim de Selma Lagul5f. do1r poate.i de poezie. care ien tocmai la acel ceas poate din stuUrişul l�cului. pretutindeni. decât pentru copiii haihui. din ele at�t de adânc şi de cald pentrud se încheagă şi se plimbl mare b1smuitor propriu.i mai de cre�ut. Col d vadl lumea şi d'1i Imba-­ glţeasc1 ochiul.lmpllri din Sicilia. a fost in stare. Fotografiile. rettag!re de meditaţie . la Marbacke ! Scrierile ei sunt in parte şi un dar al acestor locuri. Ion Creang3 rbare în chip firesc aUturi. Scri itO.5.C R O N I C A . DU mi-eî g3duits3spUDşi eu lafe1 ? Ne-au n împresurat aici.lre au indrligit-o. de ani . Un UlUit neaşteptat bale p� ste acoperi�. dar cum au d intre în stupul vieJii aevea . ajuns gemon underbara resat. plidurile şi satele acelui colţ fericit de !afl. i chiar fără ajutorul Jui Machiavel. cu ochi mari. Stima Lagtrltsf a fost In stare să cumpere casa şi lo�ul unde se nbc:use şi copiărise_ l A foşt ca o Intoarcere la izvoare. altele de amintit.li aceast3 de-. . îngrJdită cu pustiu.crutori din faptul ci sunt aiJeuţi 0111turi. ş povestind posne şi intlmpUri minunate.dacoromanica. i care sunt cu mult mai mult scrise pentru noi. În Vermland. . acasă şi in str3ini. Scriitoarea.5. E una din pas3n[e c3UtoaR ale Suediei.reţ le care dte un reporter aduce din aceast.ep. povesteşte Int. stilut flr1 pereche pe cât se poate. dintr'o carle a Selmei bh­ muitoarea. pe COIR a adus-o ca dar de drum. aduceţi-vă aminte de olcele rânduri din Amintiri In COIR tde-asupra Condrenilor. cum aş avea şi atltea În acdaş timp. patria atltor suflete c. Kr Ianulea putea fi scris foarte bine.5. E u o . Acolo s'a aşeut şi Ir3ieşte şi astliti. ne-o arată alb3 şi dmbitoare In îndperile largi cu mult1 slicl1 şi mult1 natur3 la toate ferestrele. vlrstnicii medi­ taţiei. Inl�ia ei c11. şi numai de el In toatl literatura română. Pentru rezonanla cuvintelor şi Îndrăsneala Iiric1 a oritontului. de Ion Creangl.i noştri cari ar fi putut gb! mai a bine şi mai adlnc. de n'ar fi atltea alte tr3dturilnrudite.lrea se uitl drept la noi. ca sl nu b3nue nimeni vreo scădere pentru www. om de şcoală şi el. Creangli n'a avut rlga�ul să se desfacă de folklorullui şi d-şi intrebuinleze darurile spiritului de observalie.ro • Minunile lui Anticrist t. Nu ştiu mulţi scri itori de. mai ales dnd vrem să ne apropiem de a[t1 mare povestire a ei. CăUtoria minunat3 a lui Nils Holgersson.. Ecoul autobiografic.i ani.. dincolo de hOlareie acestui folklor. acoperitl cu fulgere t. Le spun toate acestea. d se inchine numai scrisului ş să nu mai fie roaba unei indeletniciri lu1toare de i timp şi de puteri_ Datorită dsunetului gbit de literatura ei.5.ltl 'vestita Cetate a Neamţului.Nuvread lipseasc3 ni iu delalntâlnire . asta nu poate fi decât treaba lort_ Chiar Dum. şi zJmbeşte. a fost spre ispita omului de miaunoapte.ei. $un. pe vârful unui deal Înalt şi plin de tihărăi f.5.nd din anul următor. ni se ar. Italia. uriaşele albine ale Inchipuirii.

i statornid amintire. pe care. a cules-o de curlnd .copurile ei inalte. aerului infllidrat de oraşe uzine.plltire a in lume printr'un condeiu frumos. o mişcare Nobtl.uedue fi contimporane se amestecă in cea dint!i. Suedia regală ne dl . era cum nu se poate mai indreptă1it. nicăieri cei doi scrii­ lori nu stau mai apropiaţi. trece pe deasupra mărilor nordice.\nt locuit ind de uriaşi. c toatl a i u poezia .\uri fi munli.r in 1914 ajungea membră a Academiei Suedeu.\ndu-se de faple fi de amintiri. O a doua e i i dţe a fi putut aduce multe Indrepllri.i asprimea lui moraU reformată. Inconjur.i tovar� Foae de propagandă a I Alnrei basarabene ' In romlnqte 'Olltoria minunată a lui Nils Holgersson I a fost tradusă de Florica Nill.te tot dela miazlnoapte.ineastAm­ părată. Ură să-şi dea seama..ro . �i tot felul de amintiri din propria copillrie in cu de a doua. e o carte de copii.getlof face lunga ei dlltorie 'pre So<trele Răsăritului fi spre locuriie p.. Selma La.proape religiOa!'lll falI de plm... care e una din cele mai frumoase din clte un scriitor .-. Slrlmoşii. timii crqtine de unde au iqit cele două volume ' leroulim'.. intlmpllri cu Laponi sau indrzieri de-asupr. i.l 51 aibl pe Nils Holgers. _ . Creangă mişel pe un plm. iar Selma Lagerltlf plimbl pespatele unei g�tede curle luatăiim'un stol de g�te dlbatice un copil. .i tovl!i:şia stelelor in înlllimile pline numai de trecerea no­ rior fi a c1rdurilor de păslri cllătoare. şi in deosebi omenirii mici. n işte nlzdrlvani. b�trlna dUu:tli din www.. Intii. E cu m. i pentrud apar ca nişte oaspe!i noui şi necu­ noscu!i in folklorul nOSIW.son concetlţean de rătlciri primr'o Iară minunatl.. Cele două volume ale lui Nils Holgersson au ieşit in 1906-'907. M se pare chiar d îndiul ei i g. această aleasă femeie capul stolului. femeie dreia i se Ucea această cinste. pentrud după ea a venit Gratia Oeledd. Poate d traducerea a fost flcută după un text francez şi timpul unei mai deaproape şlefuiri a lipsit.\nd a lost d inf1tişeu o geografie a Suediei. dec1t in acute două scrieri ale lor.i epopeic.i acustl. din viala de demult a locurilor şi din credinla . din mijlocul copiilor pe cari tre- religioas3 in Dalecarlia care a dus la o emigrare in Palestina.i înainte de vreme. IIi vine sl zici sUfl ind-o : Ferice de copilul suedez. O moarte repede a cules-o. de ră. dela un capit la altul al ţlri i şi creind o lume in care pinl atunctochiul n'ajun­ gea d pătrundl... tăcerea inlinderilor inghelate . coborit I Cliitoria minunatl a lui Nils Holgersso n ..\ntul unde ne-am nlscut şi au trlil secol după secol. In lot cazul.. In schimb cartea a fost r Insl citită..::. făcut printr'o vi nă a lui pitic.oupl . In '909 Selma LagerlOf lua prem iul bue sloi fi iubit dac3 s'a oprit asupra g.i de fără moarte a cuvintului lui Dumneuu. cu acelaş merit. Ite două drţi de legende istorice. lec1ie.. mai pUlin eroicomic . dacI e ingăduit d-i punem alături.it aceastl carte. cu zlpadl a Ilsat-o după sine. se glseşte şi aci.l ies iară la iveală..re ale tradiliei literare nordice curg aici puternice şi hrănuc din belşug scrisul povest itoarei : legendele plglnltllii epice s u ale istoriei eroice ş crqtinismul.dacoromanica. Ucută nui mult dedtdin r. binelui .- ar putea dori sl se fi născut suedezi numai c. venit poa. in care m inunea e starea obişnuită. Cele mai noui volume de care ştim sunt Charlotte LtSbenskOld din 19:15 şi cliclile ei autobiografice. lumea leluritl ..1ndului slle dlru iască pllaniile micului Suedez.. Ind rămas de de toate cununile. de Indietate. evanghelid şi ea. dlruit omenirii...O operă de iubire rindul aCUta unic.. Scri itoarea a avut parte In vială şi de mare artl neabătut. Oraşe scufundate care la un cuvAnt de vra. că are la ÎndemlrtI o asemenea carte 1 Mulţi copii . Ceva dintr'un Hanp-Alb. Ea nu se mai glsqte astlzi. Fapte . Aka de Kebnekais. umplu l foaie dupl fGa.. Cele doul mari izvGa. loall duioşia unui popor cu un atil deinclrcat trecut.5.5 dela .B O A B E D E G R Â U . in 190J-J902 şi Legendele lui Cristos ln 1904.

. i Inainte ca frumoasa castelanl de astlti. conacul din fal1. cu sf. inti text got. cu singurele coşuri Inalte italiene ieşite din aooperi . cari au fremltat pe paginile ei.. plstn.anume ridicate in .aia al Principesei Marta Bibescu. .a.a Minun.li jos de perde.. un nou loc. O rudă de dnge prin minunate legături şi o scriitoare cu si.tunci familia Bi btscu.jungli .tun."ii In luna Mai ca. e ca o cucernică şi mare aşteptare.al de inchinare pentru Brincoveanu.De c1ţiva ani avem in Bucureşti.a unor trandafiri aglţltori. Ml fi putut d . in viall s.aminte el prim1vat:r.a sli Intllneascl lumea pe c.at c. duhul ExpoziţÎ3 brincoveneascli dela Arhivele Statului mici cititori.. Un suflet o urmlireşte şi del. dnd se implinuc şaptettci şi cinci de ani ai marei scriitoare dela miuJnoapte �i dnd de pe tot plmintul se Indreaptli flori şi ginduri spre casa albl unde işi adăposteşte virsta şi visurile. cari .u scos din tronurile vechi cu podoabe ale limbii tot ce era mai de preţ ca să imbraee textul suedez in veşminte inţtlese şi primite pe malurile Dunlrii şi pe plaiurile insemnate de trecerea lui Creangl...re nu s'a rupt. o draperie de purpură.a ea.. i le. sau foarte apro..alatul dtla Mogoşo. mult m. ca d-şi aducl aminte de viaţl. nu numai toţi aceşti EXPOZIŢII BRANCOVENEŞTI.C R O N I C A .. Dincolo ruina.at de c1rţi de artă şi de învăţaţi şi meşteri priee· puţi. chemind di dnd in cind pentru ca seatele rbleţite n d gbeucl drumul prin negurl şi vifor..ar ltele .are bine c1 putem glndi l.ro . Dar În ele se vede o leglturl ca.. DeI.a..a noi şi a plec. dar şi pe scriitorii Romini. dnta ca din ni te tulnice � � www. şi ne p. prin l veacul al patrulea. pe aripi.u plecaţi din ea.. cu acea lume tainic1 dtla mia:z:linoapte. copiilor din Romini. se acoperia de sus pin.ai vorbitor sufletului dec1t . rbfrinte in ape pline de plute şi de răs1rituri şi apusuri de soare. plini la Clilton. unde locuia pe·. Dacli se mai poate intoarce pe undeva. Domnitorului mucenic. e adincul Urli fund al altor civiliuţii. mlul infricoşatelor simboluri i-a preglitit acest loc.acut scop.. scriitorii romini de azi cari le·au tradus. chemind din trecutul de mlrire ş de suferinll Uptura iubitului Voevod. sllnd de depute inaintu Sdmei L. Astliti. n..au.t pe foi de argint l iul la Upsala şi tilmlcit din elineşte In imprejurimile Siistrei.are a fkut·o d trliascl in litet:r.a con· deiului ei de profesoarl dupl scrisul alte profesoare geni. numai pe aici îl putem intilni. glndesc l.a BI blia lui Ulfi. In liniştea lui de foişoare cu flori şi vulturi de piatrl.ată eli m'am aflat de c1teva ori printre ei. cu odrdi..agerlof indrcat1 de ani şi de daruri. ii punem şi noi inainte... d se hotlraseli d restaureze casa domneascl dela inceputul veacului al optspre· zectlea.a P.dacoromanica. pe care mulli au au::it-o şi eu n'am sli uit niciod.tl .ape de el. Ea e ca o preo· tead a amintirii.sau la Legendeie lui Cristos şi 1. e mult. mi-aduc ..

intâmpinl lnsuşi e (1 copie.ro . unui Bucureşti uimit. care aşteptase in mânăstirea iustin ianii de unde Moi e adusese Tablele Legii.atural�. Sala cea mue a Arhi- velor Statului s'a 1mbogliţit de artl şi de motive brâncove- vi �1I1 www.Ibe de gr. E s'au schimbat polite in porumbeii cari se rotesc peste turle. ca să buchisim scrisul cel frumos şi ferit uneori in criptograme ta inice.. i n plimbările mele studenţeşti pe un drum bltut pe llIcele vremuri. Bo.lne.a aşezării a fost incredinţată râvnei şi suferinllll şi s'o duel pe umeri. Dupii ce Palatul S'llI Inălţlllt In vethea stdludre. Ceea te a izbutit d-sa s1I Infiripeze şi arate. In fund şi urmărind pe oaspe dela intrare. pentru clpltarea mingiierii pânii la Jeţul Celui Prea-Inalt. e vrednic de cea neşti. sfârş itul fiiră nădejde pentru el şi ai sili. Sudn. nu cel de Domn in putere şi mărire. E un chip care a suferit şi va fi in stare alminteri dec1t oricare altele sii asculte Const.. Basarab-Br. destul de bunl. scris de mâna lui. a fost ca o rană are s'a Jnthis şi trandafirii roşii n'llIu mai înflorit.l. de dinainte de riizboiu. cu mărunţişuriie de fiecare zi sau cu Domn itorul dela 1700. ca să-şi scrie cronicile lor. Pri cipesa Marta.an!În Brâncovunu şi spiţa lui al unei upozilii de llImintire.lu 1.lncoveanu. chipul care va trebui inveşnidt şi Ucut iCo. B O A B E D E G R A U ale pustiului. Mulli colecţionari s'au griibit conlucrue. Viaţa de atunci . Bibescu a făcut n mai bună recunoaştere. s peste 2.dacoromanica. Manuscrisul cel Ură preţ se găseşte astl!zi in stăpăn irea Principelui C. Domnul le lua cu sine şi fltea insemniirÎ pe foile albe despre tot ce i se părea vrednic sl fie păstrat. Dad. Asllizi SIlim inaintea lor. i gungurind prerafaelit In cerul Inalt. cu douăzed şi opt de ani mai de vreme. intrtvede. În Iad pe strămoşul ei. Anul acnta aşedmintele br1ntoveneşti. va fi riditat intr'adevăr vreodată in rândul sfinli1or. d acesta. regal in rama lui de aur. au avut gindul frumos ' minunea sl adud. timp de o lunil. a fost dilruitl de reAcadem iei Rom. Tabloul si iscusinţei tinere . Am avut totdeauna fiori inaintea acestei revărslri de dnge.au viu numele Domnilei Bălap.lnă va trebui să fie.15 de llIni. care pard.apare de-avalma. de cltre foarte puţini.lia oară In colori In . El are acea triisiiturii gânditoare şi pUţin tristă. O reproducere fotO'grafiat. Ioan Românul traducea pe la 16�B dn italienqte alendare cu prevederi ale astrologilor. Insemnările de aici au mai folosit odată cronitarilor contimporani. În mărime apr�pe n.a d-lui Emil Vârtosu.. potrii vite pentru !ările noastre. intre tare se plistre. după portretul ducoperit anul trecut de Marcu Beu la Muntele Sinai şi aplrui pentru int. cu obrazul lipit de geam şi cu ochii aburiţi Urli pricinli. Intr'o vitrină se găseşte jurnalul Jui Constant in BrâncO'veanu.

Şi . pentrucI.ro �) şi b). Intocmise o expoziţie proprie. că e vorba de o scriere a lui . am scos şi o mbea despre stinga. Mafii. nopol t.ti nu scrie o prefaţă la vreo carte de ettn. ştiutor _ Mai 1 zile. Putea sli fie pentru literatura noastrli un alt Psevdok.C R O N I C A "" episoade care deschid �ri temute.i 20 ule. Apoi icoane. . unde erudiţia . ca să fie căt mai intuitive.inegetikos. leglturi de clrti. Joi. spre deosebire de Odobescu. sol. Poate mai mult inel. sport. ci 150 de pagini şi n'ar avea ar putea însuşi tratatul. cum e tripticul pictat pe 9 din Bucureşti la Obileşti.i arta scriitorului ar putea inglidui acele libertăţi Cafe ne-au dliruit cu una din cele mai cuacteris­ tice creaţii ale literaturii romline. impodobită cu rubine şi peruzele. d_1 Britescu-Voine. am ajunsu. şi Tot Intr'aceastli zi au venit Vtlisari de la Odriu "" AdriaIn altă vitrină e semnul puteri plim5. in loc:. Luni. Iatl eiteva pilde din de latineşte. Dacă n'aş spune cirticele de ci e luată din să creadl pri­ E mai mult. www. am luat la Obilqti seama oilor. de scris şi tipar br�nco­ Constantin Brlincoveanu se Îmlţ:. Mai 8 zile. Sâmblitl. pe Domn :tile.Aşa se chiamă noua carte a d-Iui 1. discuri. din violenţa tonului. atlI şi incepltor Mai 2:' :15 riie. riie. M:. anevoe cineva. odoare de tot felul şi mireazmă brâncoveneascli.m purces la Bucurqti. Sunt p�gini intregi care Itebuiau să fie simple lectii. am luat iarbă de curlilenie. care !rebuia d se ascundi in ca s1 vum"-ntul cine ştie cărui erou nedreptăţit de nuvelă poatli răsufla impotriva unei proaste deprinderi sociale. Avem ca o blnuială ci am pierdut în el un propagandist şi un reformator pe care literatura l-a acoperit sub vlluri le­ ciorelnice.i dscuri. şi Intr'o privi nlli mai puţin. la acela:J Din amlindoul indemn. Turi sm. la Moldov:. O Ia­ turl polemică şi apologctici aprinde telltul de clildura unei credinle. lIi cărli.juns. ca un paradis În toate dllitoriie l i sfeşnice l u. cu un an Înainte ca un meşter. chivote i Chivote (Mlinlstiru Hurui).. latl o tncheierea atestei pild�.nteşti. dar nici­ inchis in sine �i mai temeinic. :. D-I Brlttscu-Voineşti nu dli un fals tratat. Ceva didacticI a genului nu putea lipsi.I. . Marii.dacoromanica.m trimis pe Ianache Vldrescul aga. poate tnnsilvlnean. lu boc:udea Dum itraşco.i am :. educaţie fjzic ă CU UN DIŢA.Î Britescu-Voineşti. E un mic tratat de pescuit şi l-am deschis cu oare!!arefior. aici atad dtadreptul şi cu undiţa in mânl are vitejii neaşteptate. Cuprinsul a iqit astfel m:.lndului şi a gustului românesc. (_Cartea Româneasclit. Brlitescu-Voi neşt i: din usclciunea cliteva Intorslturi cunoscute. timp Academia Românli. 46 lei). vestita sabie i de Damasc.lul ei. Slimblitli. potire brlincoveneşti Mai 13 zile. au venit sol de la Moldova pohtindu-ne la nunta lu Dumitru bocudea (cripeognml).l. AI. am Ibat slnge. In a:ela:J venesc. E intr'o privinţă mai mult odatl acelaş lucru. lIi cu daruri. am purces Mai 1695. la nunt:. şi cri stal şi care insole:. ajulate chiar cu figuri. ·titor de Inaintea oamenilor de astlzi ca un mare Voevod. Joi. l Mai al unei vremi de inflorire Ind neajunsl a g. sli-i fi lucrat portretul amint it: Mai 4 zile. Scriitorul discret. . :.I. Mai 23 ue.

e o canalie •• E bine d se incheie aci. nu din interesul ca apele d nu fie sedtuile .lnatul. pentru descoperirea unor date bio şi bibliografice.>. iar dad ii primeşte In tot timpul când pescuitul e mir1: f A m gustatfrumuselea cadrului in ure se petrece v. iar dad.lnd in susul unei ape de munte ne-am bucurat numai de sv.i de izvoare de munte.lnd peşti. de aer proaspl! . din acea Carte a Apelor pe care ne-o dorim a clrei lipsl Bucura Dumbuv3. Udndu-I mai puţin insufletiri inslş aeeastl aproape excrescenl1 tehnică a lucdrii. atlt de dese di colo. otrlvuri. Dar eu în aşteptaru legii. Şi sunt mai povestirii • Cliltorului fi aplic3 o pedeapd aspră. indigen sau internaţional. E numai ca s1 adt eSt de m. noi cari nu suntem pescari şi trec. BeneU şade bine cu drumul. Ea aduce un capitol. Da. Iatl.B O A B E . abateri ap1. pe care o aJez intre pUţinele de drume! ie practic1. Ne ingrozim unde ar fi putut altminteri ajunge marele reprezentant al bunlt3!ii in literatura rom. dupl toate cele ce am arltat pinl acum. e o stcdturd. a adopt3rij mburilor propuse şi mai ales a modific3rii moravurilor noastre. jandarmul.. ci numai din dragO$tu fall de nişte vietăţi snguralice şi i strline cu totul nou3-ţ"dragO$IU dl'si teresatl proplv�duit1 n �i cuprinsul drtii. dacă scapl uneo i �i apropieri r le care ordinari. Judedtorul. Ca o n dovadl stranie stl faptul el In aceste pagini despre v�natuJ banditi cu undila cde mai frumoase pasagii sunt cu amintiri din v1natul cu puşu.tilor. sunt n işte Militarul. colluri Indntltoare de naturl cu variatele ei vestminte dupl anotimpuri. d-şi gbeasd prada pof­ t itA. sau cu mijloace nepermise. funcţionarul de orice categorie. e o s«d­ turd. pentru prinderea pe. cu apusuri îns.l­ inchi . e un /ied/os. ce-ar fi năto. Pescu­ eroic dedt v. dt �i la lecţile i de fiosofie dela universitate ? l ' Cu undiţa . AlUnci ce e de Ucut ? Nu :ftiu ce veţi face dumneavoastd.dacoromanica. preotul. Url să-i tratăm cu • muşte t sau cu alte momeli de prins. vlnltoarea e de netăglduit un bogat hvor de plăcere .lnd in fost dad ales )ntenlile toat1 aceastA indignare moral1 ar fi plecat. când i se oferl p3strlvi nu se internud de modul cum au fost pescuili.ro . care.i pescarul. ca o pildl. mai mult dedt pentru subiect in sine.ln3. cu rbărituri trandafirii. pe care istoricii literaturii le vor transcrie cu indntare pe fi­ şde lor. vor continua sl ajute opera de secltuire a apflor noastre. cum s'a vlzut din citate. Ala dar: Acei cari Intrebuinţuu explosibile. e mai pUlin dedt Psevdokinegetikos prin itul trebue s1 aibl şi ceva in sine. sau cu toate d ştie cl :au fost pescuip cu m s ijloace prohibite şi nu ia mburi contra braconierului.ut poate fi robia literatului faţi de a­ ceasll pat imA a apei. care adnd de judecat pe un braconier. Sunt pasagii de entusiasm şi de re­ voll1. omul politic.lndim. dar farmecele pescuitului plstdvuluÎ cu musca sunt mult mai mari 1. Sunt paugii preţioase. nu-i se datoreşte faplUlui că braconierul c.i pulberea argintie din nopţile cu lun3 plinA. cu cântecul greerilor . blândelea lui ii procurl din c. Ascultaţi p nu credeti cl anume acolo unde ml opresc urmăresc vreun efect. care. care a pescuit In timp prohibit.rea. at�t înşirarea probabilă a vino­ vaţilor elt şi pagina.\ngerate. de D E G R A U de Maiorescu adt la �edinţele ' Junimei . daCă mă opresc invlţltorul. li ia In acelaJ t imp din putinlde unei p prducrlri poetice. Şi ne g.lc­ n iru argintie a phtr3vilor peste pietre. ştiu ce prilejuri ili ofer1 vân1toarea de a vedea pei­ sagii de neuitat. atras pentru propaganda În strll in3late a frumuselei prive­ Ii �tilor şi a omeniei locuitorilor 11rii. p o sim1im mai ain după Cartea Munlilor de www. In11ţată deodatl prin prutigiul de mare scriitor al autorului. am s3 fac singurul lucru care îmi st3 in putinţ3 : am 51 prescriu sancţ iuni morale impotriva ace­ lora cari.

. Bucureşti V pe cuponul mandatului făcându-se menjiunea «abonament la BOABE DE GRÂU pe anul . C u toată sti m a BOABE D E GRÂU C. . 3:1021 . . datarite pe de o parte dorinjei neschimbate de a pune la indemâna cetitorilor o publica1ie cu material bine ales şi BOABE DE GRÂU îşi încheie patru prezintată in conditiuni tipografice cu totul deosebite şi pe de altă parte din cauza n u meroaselor abonamente din trecut care au rămas neach itate. . cu arătarea clară a numelui şi adresei. . lei 140 In străinătate . .6 sau 7 .' � Pe u n an Pe şase l u n i . vă rugăm să primiti. 240 Pe un an Pe şase l u n i . multumirile noastre cele mai alese. Abonamentele se fac numai pe u n an întreg sau pe iumăta c de a n (1 . revista lunară ani de apari1ie neintreruptă. . .dacoromanica. . . prin reinoirea abonamentului pe 1 934.1 2). . Din această cauză suntem nevoiti a vă anunta. că Începând dela N-rul 1 / 1 934 revista nu va mai fi expediată decât persoanelor care pănă la 1 M artie cor. www. :t . Stimate Domnule Abonat. revista noastră are de l u ptat cu greuta1i materiale nenumă rate. . Intprhncr!a Nailon_Ii . . şi se achită anticipat prin mandat poştal pe adresa : CASIERUL I MPRIMERIEI NAŢIONALE Calea Şerban-Vodă Nr. Ca orice publica1ie de cultură. . . M. . lei 280 . Cu numărul 12. îşi vor fi achitat toate datoriile abonamentul pe anul care incepe. . .S t i m a t e D o m n u l e A b o n at. . i a r costul lor rămâne c a şi in trecut : din trecut şi . 480 . . pe viitor sprij i n u l O-voastră incredintati că veti binevoi a acorda şi pretios acestei reviste. . .ro o . . 133.

de asemenea. iar piesele mai t r e a c ă În posesiunea noastră. ce se atârnau Ia icoanele Maicii Domnului sau ale altor personagii sfinte. harelor de metal. cele de aur şi de argint sunt de 50 lei. � �: � ���� � �� ��� ����) ��� i� www. Împodobite cu p i e t r e In timpurile m a i scumpe. piesele de aur de 25 şi de buzunar . utiliastăzi. a c e l e de cravată sau lanţurile ceasornicelor La noi. 3.S Victorie incoronind un trofeu CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE Primele colecţii numismatice la noi. bătute cu 0a i i e1 j i Medalion de aur dela impliratul Valtns (Şi mItuI Silvaniei) t c i t re a l state in câmpul monetei şi servesc ca bijuterii. în formă de salbe. in apropierea anului 1830.indiferent de clasă sooală . începând cu veao br � Ia � ' e u te nete vechi Încrustate în centrul şi apusul Eupereţii vaselor sau paropei piese mari de argint de câte 2. 4. dar până asdlzi frumoase. Aceasta pare cu atât mai curios. pe care împăraţii le distri­ buiau la ocazii solemne personagiilor importante. prinse în rarne bogate de aur sau având numai toarte din acest metal. Aceste monete de mărimi neobişnuite nu cir­ culau in comerţ. care fel de monete butoni de asemenea nu cirde manşete. Astfel de medalioane antice s'au găsit şi la noi. de aur ori de argint. tatului de pace deja Afară de cercei şi brl!. Ccnform tradeauna obişnuită la noi.dacoromanica.Sesteq dela Tra ian. amintirea incoronării regelui Ferdinand 1 şi a reginei De altă parte. întrebuinţându-i În special ca exvoturi. în toate timpurile s'au bătut mo1) Const. in rarne de aur. ci se purtau ca podoabe. Moisi Comori arheologice din Romania Mare in nete de tipuri şi mărimi speciale. rnltr.1� :.ro . I urm. se făceau din ele ele ar fi trtbuit să colane. se prindeau n'am reuşit să le recuperăm. De altfel culau în c o m e r ţ. un tezaur unic compus din 14 piese de aur.a manifestat un fel de interes mistic faţă de banii vechi. colecţionarea acestor monumente culturale ale trecutului n'a Început la noi decât foarte târziu. Deşi România este una dintre ţările cele mai bogate în monete antice şi medievale. spre a servi ca l. 0� :r . . cu cât in toate timpurile poporul nostru .Saint Germain (1919) ţări. şi serveau ca noui. s'a descoperit În 1797 la Şimleul Silvaniei şi au fost depuse zarea monetelor vechi în Muzeul imperial din ca podoabe a fost totViena l) .� �i� .� � â�� �� � i. din cele mai mari ce s'au bătut vreodată. ci erau bătute În m o d şi astăzi monetele vechi special spre a fi Întreadeseori împodobesc buinţate ca podoabe. rellers Podul peste Dunăre Sesteq cela Tuian. De asemenea. obiecte de podoabă şi obiceiul acesta persistă şi • Cronica Numismatic3 şi arheologicl l III (1922) p. ori intercalate În coliere 6 şi 10 taleri şi piese mari de aur de câte scumpei foarteadeseori se confecţionau din ast2. Monetăriile imperiului roman şi ale celui bizantin au bătut în diferite rânduri monete mari de aur şi de argint. 5 şi 10 ducaţi.

ca şi cele fiul unui mare arheolog şi cumnat al marelui ban M. Alex. 1) Arheologică 1. 19. Rom_ t. Dintre aceştia s'au ocupat în mod special cu nu­ cu adunarea monetelor antice amatori ca doctorul Ioan Rasti. m r g vornicul Alex. Gheorghe. Mavrw. fiind obligat prin atribuţiile acestei funcţiuni in monetăriile ungureşti şi austriace. A. 2. aci. C. A. care cât timp a stat în ţară şi-a turceşti asemănătoare ca formă şi mărime.ro f. p. VII (1927). Open complete..B O A B E D E G R  U Odată cu ocupaţia militară rusească din 1828Maria (emise in sunt Iătăreţe şi subţiri şi din­ tr'un aur foarte galben. în sfârşit mult la noi. Num. Georgius equitum patronus). el a devenit un cestei colecţii ni s' a m a r e îndrumător. despre de ţ n r t s care nu avem informaţii mai precise 2). 1834 cercul colecţionarilor din Bucureşti s'a mărit cu câţiva ofiţeri ruşi. o colecţie de mo­ Dar Mavrus n'a nete antice.. regi din Egipt). cari erau şi ei pasionaţi pentru In acelaş scop au servit mult timp la Români mone­ tele austriace de aur de 5 sau 10 ducaţi. ��r:� i. Dr. patronul Nic. piese 1). . 42 um. Sturdza. mai târziu D.cription tică. monetele vechi. Il! (ed. el poartă in­ Medalion de aur dela COMtan\iu II (Simleul Silvaniei) atât in arheologie. III (Ed. care în regi şi oraşe-din Ma· preajma anului 1830 cedonia. In acelaş timp cu banul Ghica se indeletniceau D. Laurian şi Cezar Bolliac . fabricate in mod spe­ ales din vechea aşezare romană dela Celei şi cu cial spre a servi ca podoabe şi care s'au intrebuinţat concursul marelui vornic Filipescu. p. Nenciulescu şi un Geanoglu. XI (1914). Egina. teresantul titlu : Mes cât şi în numisma­ loisirs ou amusemens numismatiques. M. spre a putea servi ca podoabe. oraşe din Iliria. au fost cele cu Sf. Cuprindea in t o t a I 556 de maţi. care s' a manifestat la noi în Şi catalogul colec­ ţieI lui Mavrus ni primele decade ale veacului al s'a păstrat. Primii săi colaboratori au fost Aug. 1908). de pe ţărmul Mării după plecarea Ruşi­ Negre. ��ir:�!� !�� j�� �i �� � �� �'X Ghica Ioan. Filipescu. p. 1. 1914). Catalogul a­ lor. Astfel era Vladimir de Blarenberg. O specie strâns o frumoasă colecţie de manete antIce. Ele se da­ timp cea mai bogată i t o r e s c puternicii mişcări de renaştere c s t din toată ţara culturală. Treb.'. ou de<. www. şi D. 3. Odobescu a). Karneef. : 1). Ghica . SWrdza li nllmismatica româneascd in Num. mai pasionaţi ama­ tori de antichităţi de Familiile romane. Sturdza şi Sutzu. teroic pentru promovarea studiilor de numismatică. Sutzu şi Alex. Ioan Ghica ni-l arată consacrând o zi pe săptă­ d'une serie de medailles antiques grecques el co­ mână spre a lucra cu prietenii săi arheologi şi numis­ loniales romaines. 1927). mai de monete de aur şi de argint.dacoromanica. regi din Si­ era unul dintre cei ria. Coluţia de manete a marelui ban Mihail Ghica in • Cronica Numismatică 1) Odobescu. p. călăreţilor (S. 2I?. p1\strat . CantacuzÎno. EI işi formase Impăraţii romani 1) . marele vornic Alex. 2r hi va d-lui prof. el poartă titlul Catalogul me­ In Ţara Româ­ nească c e l dintâiu daliilor Mavrus şi colecţionar mai in­ are trei p ă r ţ i : 1. ') 1 . Gloşd numismaticd in • Bulelinul Soc. bătute care. Berindei. de piese greceşti. f! � ���i�: i�. care-�i formase o colecţie de vreo 200 mismatica BoIliac. G h i c a. t Buletinul Soc• Const. numite flefţi. Stabilindu-se şele vechi greceşti definitiv în ţ a r ă. directorul general al carantinelor. Rom. ') Se află in ') Ghita. Moisil Const. Inceputurile colecţionării de monete vechi În să viziteze foarte adeseori localităţile de pe amân· două malurile Du­ scop ştiinţific apar În acelaş t i m p in nării. XXI (1926). c. p.. a putut să-şi formeze În s c u r t toate ţinuturile ro­ mâneşti. 383. XIX-lea.. Moisil t") Virtosu Em. Scrisori. com­ desfăşurat numai o pusă mai ales din activitate de colec­ piese bătute de ora­ ţionar. sau cele ruseşti de 10 şi chiar 30 de roble. semnat a fost ma­ Monete din diferite rele ban M i h a i l ţări (Attica.

nici are. Monete moldo-ro­ mâne (moldoveneşti şi ale ocupaţiei ruseşti dintre ') eL Dtseriert iuoricd I«'Irajic6 a cdd/ii Capul BoviJ I7�I774)· (t837). Şi la Românii din Ardeal şi din Banat apar Medalion de aur dela Graţian (Şimleul Silvaniei) Medalion de aur dela Maximian Hercule (Şimleul Silvaniei) şi medievale ce au circulat în această ţar1i şi pe care el le�a grupat în următoarele categorii: Monete daciene (provincia Dacia. O parte din monetele sale au fost publicate în . 198 n. Antiede Romani/or. din Ia�i acelaş an. dar şi celorlalte monumente antice. câţi nime dintre Români I BrOljI cu medalia de aur a lui Brincovunu (Coleqia Aşedmi ntelor Br1ncovene"ti) BtoP CII medalia de argint a lui BrinCQveanu (Colecţia Principuei Marta Bibescu) romane proprii (adică ale împăraţilor romani). despre care un contimporan spune că (1 s'a sârguit din tinereţele sale a aduna bani vechi. Seu/eseu. şi t Albina . www. De sigur Monete romano-bizantine. romane republicane. nici va avea ocasion să adune . . Monete 1.) Bojincil. Colecţia sa de monete cuprindea monete antice In planşe separate sau anexate la studiile lui Seu­ lescu 1). 4. primii colecţionari de monete vechi tot in preajma anului 183°' O colecţie mai mare reuşise s1i strângă protopopul Nicolae Stoica din Mehadia. p. a cărui activitate însă nu o cunoaştem de ajuns. Şi el a dat atenţie nu numai monetelor.ro V. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE 7°7 Moldova primul colec�ionar de monete vechi a fost profesorul G. Tomis). Tot astfel nu avem informaţii suficiente nici despre colonelul Ba4 din Galaţi. de cari atâţia au şi adunat. 2). Un alt amator numismat moldovean contimporan a fost G.CONST. Callatia. 3. care de asemenea se ocupa atunci cu adunarea de monete antice. Se pare chiar că este cel dintâiu care a făcut săpături arheologice în Moldova. 2. săpaţi În ţinutul Mehadiei. Beldiman. mo­ nete pontice: Istria. mai vârtos romaneşti (romani).dacoromanica.

Num. Prin De asemenea. pe Pied venelÎanil de 10 techini aur (G�urită pentru salbă} care şi-o formase până atunci. unele muzee. existau colecţii de monete. şi unii nobili străini. după ce s'a completat cu şi ei astfel de colecţii.generalul Nic.că . Dar pentru numismatica românească importanţa capitală a avut-o mişcarea pe care au provocat-o coJecţionarii şi a­ matorii din Bucureşti. se află capitole întregi consacrate acestor discipline ştiinţifice şi care sunt primele expuneri de acest fel În limba româ­ nească 1). şi a fost îngrijită şi mai departe de Mavrus.romane republicane (reversul) dar ele n'au avut nicio influenţă asupra mişcării Sava. aju- www. care..dinari . Din IncepuWrile numilmaticei române in manete a fost separată de obiectele arheologice _Buletinul Soc.7"" B O A B E D E G R Â U Însă că şi in alte regiuni din Ardeal şi Banat. Bojincă intitulată � Anticele Romani­ lor . sunt dovezi evidente că în rând construit. Ind dela început însă coleqia de şti ') Moisil Const. deşi poate nu atât de bogate ca cea a protopopului din Mehadia. p. 12.ziua când s'a În­ Brllar� de monete de argint . deoarece aceştia au reuşit nu numai să creeze colecţii mari. bitli şi instalat apoi în localul Universităţii de cuIn schimb. a fost organizat în 1864 ca o instituţie deose­ numismatice româneşti. Rom. posedau nal de Antichilliţi. ele Începuseră a fI apreciate cu oarecare Simpatie.ro . rândurile intelectualilor noştri pătrunsese Înţe­ legerea şi intere�ul pentru monetele vec i şi . Printr'un act de donaţie datat din Bucureşti 24 Ianuarie 1862 . ca de pildă Muzeul aceasla el punea bazele actualului Muzeu Na�io­ Brukenthal din Sibiu. ci şi să im­ prime indeletnicirii lor un ca­ racter ştiinţific. colecţiile mai vechi ce se păstrau la Colegiul Sf. unde au fost centre antice importante. Aceste manifestări ce le constatăm în toate ţinuturile româneşti în ju­ rul anului 1830 faţă de monumentele "Left" austriac dela Leopold 1 (10 ducap aur) monetare. unele destul de importante.dacoromanica.romane «publicane (Cala) Br1larl de monete de argint .dinari . � trunit sub Cuza Vodă primul Par­ lament al R:>mâniei . şi publicată la Buda in 1832. Colecţia Statului şi colecţia Aca­ demiei Române. Mavrus dăruia Statului în­ treagă colecţia de obiecte arheo­ logice şi de monete antice. unui intelectual român din Banat i se datoJreşte prima lucrare de sintezl asupra numismaticei şi me­ trologiei antice.•. XXV-XXVI(l93G-1931). In cartea lui Damaschin T.

Florescu) i Când în 1868 Mavrus moare.toare făcute în ţară sau din cumpărături. C. n.ugau c. Monetele ce se trimiteau muzeului din descoperirile întâmpl3. Trompeta Carpaţilor. C. Insuş D. A.ro 1) Articolele lui Bolliac cu privire la numismatid S'3U publicat În ' Trompeta CarpaliJor . Sturdza. care-i num3. Tot . era depozitată devenise şi mai apropiat în urma c3. şi de acuma îngrijesc împreună de colecţia de monete a Statului. Colecţia de monete. care devenise membru al comitetului arheologic Bărbat foarte inteligent. li t. A. A. Medalion cu portretele Implra!ilor germani (reversul) Medalion cu portretele Implraţilor germani (ColeCţ parliculad) ie (fata) Anumite împrejudri au făcut Însă ca această intenţÎe să nu se poată realiza decât mult mai târziu şi in cadrul Academiei Române. in cabinetul cu o nepoat3. care se căsătorise cu altă nepoată a generalului. De altă. Sturdza a imbog3. din anii 1869-187l..1 le inspira acestora destulă Încredere 1 ). Bolliac nu era bine văzut de dtre cei doi conserva­ tori ai colecţiei monetare a Statului. se ad3.r de piese din cele mai bune.. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE 709 tat de colaboratorul s3. politicianrafinat şi nu prea scrupulos.u D. a generalului. directorului muzeului. iar studiile şi cercetările ce făcea în domeniul numismaticei şi le publica in ziarul său . după modelul institutelor de acest fel din ţările apusene.-i redacteze catalogul. Sturdza. aşezat3. Acesta purta numele de Catalogul Cabinetului de Medalii ceea ce arată d intenţia lui Sturdza era să intemeieze pe lângă Muzeul Naţional de Antichităţi un cabinet numis­ matic. De altfel. după moartea lui Mavrus numismatica antică a fost acaparată de un alt elev şi colaborator al său. Gheorghe (C�eqa d-nei Alex. Sturdza îşi ia ca tovadş pe tânărul şi priceputul numismat M. care cu ocazia ocupaţiei militare austriace din 1854 fusese despuiat3. Sutzu.toriei sale Într'o casă de fier specială.dacoromanica.ţit-o cu colecţia sa proprie de monete antice şi a inceput s3.CONST.s3. Cheile acestei case de fier nu le ţinea directorul. ci un rând il avea D. Broşl cu o piesi de argint aurit Sf. Este interesant de urmărit cum s'au ocupat cei doi elevi ai lui Mavrus de această colecţie şi cum o considerau ei în cadrul Muzeului Naţional de Antichităţi. Cezar Bolliac.)lecţiei. D.. de un www. celălalt rând M. • •. A. Sutzu. dar superficial.

C'::J��� � ����� �� �:�� 1� :� !��i�V � Nicolae Mavru$ vitatea lui Balliac şi n'au manifestat niciun fel de simpatie faţli de achiziţiile. Sturdza a pă­ răsit cu totul numismatica antică şi s'a consacrat de acum inainte numai coleqionării şi studiului monetelor vechi româneşti. A. . Completând această colecţie prin numeroase piese strânse ulterior. care va adăuga importanţa societăţii . studiul Întitulat Uebersicht der (Moldau und Walachei) în revista te Numisma­ tische Zeitschrift .ro *) Cf. G. pe lângă cea mai Înaltă instituţie culturală a ţării. destul de reduse. A. IX (1876). comerţul ce făcea Balliac cu monetele vechi. Sutzu s'au ţinut tot timpul În rezervă faţă de acti- de piese şi donatorul susţinea di. C. Sturdza Îşi formase pe lângă colecţia sa de monete antice. A. Pe baza acestei colecţii a publicat el in 1872. A. Sturdza a format o nouă mare colecţie numismatică in Bucureşti. a Statului prin achiziţiile făcute de M. deoarece. D. A. C. cari nu-şi dădeau destul de bine seaml de intenţia lui D. ce le aduna din toate părţile ţăr şi de peste ii Dunăre. după părerea lor.toare : a Academiei Române se imbogl­ ţeşte mereu prin cumpărături făcute de D. Sturdza « a lărgit cercul importanţei societ1i. B O A B E D E G R A U parte.:est membru al comitetului arheolo!:ic li publicat doi ici coleCţiei sale numisma­ t ice. pe care donatorul de mult urmlria să-I Înfiinţeze. De aceea atât D. ce Ucea acesta pentru colecţia Statului. Sturdza o dăruieşte în 1876 Societlţii Academice.se o serie de 10 plarqe cu titlul : f Cabinet Sturdza. A. îi nemulţumia.u. Miinzen und Medaillen des Fiirstentums Romanien CenT Bolliac a insi . ci numai a unui cabinet numismatic.7'. după ce a fost ales in 1871 membru al Societăţii Academice Române. pentru care tiplri. Incă mai de muie D.\nure a de medalii Bolliac . www. Sturdza cât şi M. devenitl câţiva ani în urml Academia Românl. din Viena 1). Sturdza. şi un fericit inceput de muzeu arheologic. Căci o colecţie de monete şi medalii româneşti nu putea forma baza unui muzeu arheologic. P· 75· I Analele Academiei Rom�ne-DEsbatcri t. de administraţia Academiei şi prin donaţii de tot felul. şi o colecţie de monete vechi româneşti. Sion probează că Aprecierea ultimă a lui existau academicieni. A. A. accentua că prin darul său D. TOl pentru motivele acestea. In orice caz D. acele monete trebuiau să intre în colecţia Statului. tovarăşă a colecţiei de monete antice pe care o dlduse Statului generalul M r s t t Ol a t ţ asemln1i. s'a devotat cu tot sufletul acestei societă�i şi s'a hotărît să organizeze În cadrul ei cabinetul de medalii ce-l proiectase. Iar secretarul general al societăţii. t ). Academia Românl. pe care a dăruit-o Muzeului Na�ional de Antichităţi. Sutzu şi de directorii Muzeului Naţional de ') Aplruti �iin ediţie Sf:paut!l. această frumoasă ach�iţiune deschide o poartă nouă pentru seCţiunea istorică. Colecţia cuprindea atunci 450 ani de-arlndul un lInUn\ de v. la 1874. Sion. Poate şi din această caută D.dacoromanica. Această colecţie de monete şi medalii româneşti era o demn1\. (1 Întrece prin avuţia ei pe toate cele cunoscute până acum •. G. pe care d-I Sturdza a ilustrat-o.ţii prin nestimata colecţiune a monetelor şi medaliilor române .

C. Numărul lor a fost completat de Sturdza prin alte lucrări de specialitate şi prin procurarea revistelor mai În­ semnate numismatice. dar şi persoanele particulare din toate regiunile ţării şi din ţinuturile româneşti subjugate se gră­ bîră să contribuie la Îmbogăţirea ei. Sutzu a început să desvolte dela 1884 . 1893. D. Analele Societăţii Academice . XI (1879).. Dar cele două colecţii aveau şi o altă notă co­ mună: erau nişte colecţii închise. a avut timp destul In . Poid$ el man­ naiu de Tomis in I Mtmoires du Congres interna\. Noullelles ruherche': Jur les on'fines el les rapports de quelqU!S poidl antiquu (idem 1895). D. ca cea de director general al paştelor sau de gu­ vernator al Băncii Naţionale. A. tom. dar achiziţiile de monete şi medalii pentru colecţia Academiei con­ tinuă cu atât mai mare sârguinţă cât autoritatea şi prestigiul său deveniau mai preponderente. Numismatica Română. A. atât de apreciate. Căci D. col. Sturd2:a şi M. Srurdza a creiat la Academia Română şi o bibliotecă numismatică. Incă in 18n şi 1878 Ioan M. Sturdu devenind un mare om politic �i ocupând În diferite rânduri demnităţile cele mal Înalte în Stat. A. mai ales în revistele străine de specialitate. din 1877 şi in . tom. . C. De aceea. Bibliografia numismatic" române in . C. Publicaţiile sale numismatice.).ro . tom.) foarte bogată activitate ştiinţifică. atât de important şi de valoros. A. C. de nu­ mismatique ' 1900. Sturdu in domeniul l (1878). Primele publicaţii ale lui M. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE 7" Antichităţi. ci putea fi utili2:at numai de conservatorii colecţiilor. Sutzu pentru studiile lor 1). Sturdu se Întrec să trimită pentru colecţia Academiei monumismaticei sune: Memariu asupra numismalicei ramâne in • Columna lui Traian . X 1) Lucr1rie ce a mai publicat D. studii foarte apreciate asupra numismaticii şi me­ trologiei antice. Nauă dexopen'ri numismarice românqri in I Analele Academiei Roman e . din 1887 şi 188g. www. multă vreme acest material numismatic. Nu numai ministerele şi celelalte autorităţi ale Starului cu nerele şi medaliiJe ce se emiteau ori se descoperiau. La rândul său M. Cohen. Eckel. Sutzu Ghica dăruise în acest scop mai multe opere fun­ damentale (Mionet. :1428 urm. Este adevărat că aceşti doi numismaţi au desvoltat o activitate ştiinţifică destul de Întinsă. cudntul ban (III. iar Muzeul la rândul lui trimitea Academiei monetele şi medaliile româneşti ce obţinea.CONST. etc.dacoromanica. se opresc în 18g3. arheologie �i filologie . decât in măsura în care a fost utilizat de către D. A . VIII (1885) �i privirea general" asupra mo­ netelor Domnilor moldoveni şi munteni în I Etymologicum magnum Romaniae . al căror material nu era pus la dispoziţia cercetătorilor sau amatorilor. nu s'a mai putut ocupa decât prea puţin de numismatică �i s'a mulţumit să Îmbogăţească necontenit colecţia Academiei. n'a putut contribui la propăşirea ştiinţei noastre numismatice. Introduction d I'tlude dn monnaies d! fItalie alllique in • Rtvue Numismatique . In privinţa achiziţiilor s'a stabilit o inţelegere Între cele două instituţii care păstrau colecţiile: Academia Română trimitea Muzeului toate monetele antice pe care le achiziţiona. Deşi a ocupat şi el situaţii Înalte. ADualtie Sociellţii Academice . ConvorbirÎ Lilerare I dÎn 1678. conferinţ". dar ea n'a putut fi continuă. Sut%U au fost: ttalaM fs pondtrau)( primiti el lingou manetairu în • Revi�ta pentru istorie. II (1884). trude sur les monnaies impin·ales romaines (idem 1899).). pu­ blicând.

intre anii trimiterilor de monele vechi �i a ofertelor de cumpărare.. ideea lui Al. cum şi directorul Muzeului Naţional de Antichităţi. Acest curent favorabil numismaticii l-a utilizat un inimos amator şi colecţionar. Stater de argint dela Alexandru cel Mare un foarte preţios sprijin pentru propăş�rea ştiinţe numismatice.ro asemenea cererile 101 mai numeroase de informalii numismatice. de r878-Igoo.dacoromanica. dar şi cei doi numismaţi recu­ noscuţi. lunar al societăţii. de sigur. a www. În scopul de a grupa într'o societate pe toţi cei ce se ocupau la noi cu colecfionarea . ') In . ar- Şl Muzeului de Antichităţii nu se adăugau totdeaun3 la colectia Statului.. C. deoarece nu di punea de un fond pentru achiziţii. Suezu au provocat În publicul nostru intelectual un interes tot mai mare faţă de monetele vechi şi preocupări faţă de problemele numismatice. iar desco­ s peririle Întâmplătoare de monete ce se trimiteau Stattr de aur dela Filip Il numeroşi cari se pun în legătură cu Academia Română şi cu Muzeul Naţional de Antichităţi 1). care să cuprindă studii G. Cantacuzino. În care scop au inceput Stater de aur dela Alexandru cel Mare heologul Gr. iar de altă parte se inlesnia răspânStaler de argint delil Filip I I ! subiecte numismatice publicate de Bolliac. Însă atât de mult ca a Academiei Române. C. Tocilescu. De aceea. Articolele cu Stater de argint dela Alexandru cel Mare Stater de aur dela Alexandru cel Mare şi M. Sturdza Societatea Numismatică Romană. Sturdza . Astfel. căci în primul rând se crelau legătun mai strânse Între cei ce se interesau de monumen­ tele monetare. dar aceste conferinţe n'au avut decât un rezultat mediocru şi nu s'au continuat în anii următori. D. G.i M. 28 Startr de aur dela Filip II să ţină conferinţe publice la Ateneul Român in anul 1878. studiile şi conferinţele numismatice ale lui D. Cei doi erudiţi au Încercat şi să popularizeze cunoştinţele numismatice. A.. A. B O A B E D E G R A U să nu-şi Întrerupă activitatea numismatică. . Infiinţarea acestei societ3ţi constituia.. Cantacuzino de a se publica cu începere dela 1 Ianuarie 1904 un (l Bu­ letin . Colec�ia Statulu al cărei conservator era.i studierea monetelor vechi. Datorită stărumţelor tactului acestui om de bine au aderat la această ideie nu numai un mare număr de colecţionari şi amatori din Bucureşti şi din restul ţării. prin concursul tu­ turor s'au putut pune bazele Societăţii Numisma­ tice Române la Decemvrie 1903. Al.uhiva Academiei Române şi a Muuului de Anlichităli se po4Ite urmlri creşterea continu3.. După războiul pentru neatârnare şi după pro­ clamarea regatului aceste preocupări se accentuiază mai mult şi apar coleqionari şi amatori tot mai direa cunoştinţelor numi matice în cercu i mai s r largi. nu s'a îmbogăţit i .. Sutzu.

Aceste medalii însă au fost comandate în stră inătate şi executate de către artişti străini. ele nu s'au putut ţine decât intr'un număr redus şi în anii următori au fost părăsite. Dr. din care cauză arta medalistică românească n'a tras mare folos pe o O m cietatea Numismatiel Română a luat un avânt destul de mare în primii şase ani dela Înfiinţare şi a dat putinţa să se manifesteze În domeniul numismaticii multor specialişti. Severeanu.ro Numismatică Română in primii ani ai activităţii ei a răscolit în sufletul lui D. Manolescu). locot. care i-a intrerupt activitatea. A. Mişcarea ştiinţifică provocată de Societatea Tetradrahm3 din Thasos aceasta nu era conformă cu realitatea şi viitorul acestei ştiinţe era mai �igur decât se părea. căpitan G.-colonel G.CONST. cotizaţiile nu s'au mai plătit. Din fericire părerea Tetradrahm1 dela Lysimac trivit. Severeanu. G. comemorative pentru Domnitorii români mai în­ semnaţi. Sutzu care a păstrat-o apoi timp de 30 de ani. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE 7" şi informaţii numismatice. Cantacuzino. G. societatea a organizat în primul an şi conferinţe numismatice pentru membrii ei. şi societatea era pe punctul de a se desfiinţa. Se părea el nuStattr de aur dela Lysimac Pe lângă publicarea � Buletinului ». care a condus revista până la 1909. frumoasa desvoltare ce o luase societatea s'a oprit. Panku. C. D. Knechtel. Activitatea �i� � S� Monet1 dae1 (tip muntean) www. iar dela 1905 d-Iui Dr. De asemenea. W. Sturdza vechiul proiect al unui cabinet numismatic şi i-a evidenţiat . societatea a căutat să Încurajeze arta noastră medalistică prin baterea de medalii Monetă daeJ (tip ollean) InJiinţarea Cabinetului Numismatic al Academiei Române. ei însă s'a desfăşurat într'un cerc prea restrâns şi din această cauză în 1909 s'a produs o eclipsă. Tocilescu. iar redactarea � Buletinului . a fost bine primită şi a atras dela început colaborarea unui număr destul de mare de numismaţi şi colecţionari (M. intrunirile membrilor nu s'au mai ţinut. Gr. Iordănescu. Sutzu. Dar din lipsa unui local po- Monetă dac1 (tip moldovean) mismatica nu mai poate interesa pe cărturarii noştri şi că monetele vechi nu mai prezintă nici o atracţie şi nici un interes pentru ei.dacoromanica. C. t: Buletinul t a Încetat de a mai Monetă dacă (tip arddean) apare. a fost încredinţată în primul an lui Al. G. pentru societăţi şi pentru persoane distinse. Prezidenţia societăţii a fost oferită dela 1 Ianuarie 1904 lui M.

deşi se completa mereu prin achiziţii noui. cum şi o colecţie com­ pletă a medaliilor româneşti.7'4 B O A B E D E G R  U posibilitatea înfiinţării lui.şi ţinea' să-şi realizeze proiectul cât mai era în viaţă. spre a da putinţă specialiştilor să utilizeze şi monumentele monetare pentru lă­ murirea mai deplină a vieţii şi culturii poporului nostru in trecut. M. D. Monet� de bron:: din H iJtria (Islri�) numismatică.dacoromanica. la 1910. acum existau un număr destul de mare de specialişti. la. Sturdza ajunsese la o vârstă foarte Înaintată . SUfZU devenise în 19o9 membru al Academiei Române şi. De altă parte. care să adune şi s3 cerceteze toate izvoarele necesare pentru studiul limbii şi istoriei n b c e i ae ��:tci ���âne� �:�?& �� ���i�j. La toate acestea se adăuga marele interes cultural Dar. Şi după cum biblioteca şi colecţia de manuscrise şi documente erau puse de mult la dispoziţia cercetătorilor şi contribuiser1i. profesorul I. cum renunţase la orice alte situaţii. :���: ����: monete medievale străine. Sturdza pentru îmbogăţirea preţioasei coleqii de monete româneşti. cât şi cercetătorii cari să studieze materialul monetar. A. Bianu se lupta de mult să creieze in legătură cu Academia Română o serie de insti· tute ştiinţifice. nu era studiat de multă vreme nici măcar de întemeietorul colecţiei.ro . binetului numismatic În anul 1910. Traducerea in fapt a acestui proiect in cadrul Academiei Române era acum. fiindcă pentru studiul intregii evoluţii mone­ ce-I urmăria directorul şi bibliotecarul Academiei tare dela noi nu erau suficiente monetele bă- www. de a pune în serviciul ştiinţei bogatul material numismatic ce se găsia depus în colecţia acestei institu{ii şi care. cu mult mai lesnicioasă. Bianu. putea să-şi rezerve. A. tot astfel doria să deschidă cât mai curând şi colectia Monctă barbară (tip cu capul lui Ianus) Drahml de argint din Histria (Istria) Monetă barbarl (tip Thasos) catiile româneşti. deoarece În primul rând Academia Română poseda o colecţie foarte bogată de monete vechi româneşti şi de Române. a adunat şi organizat minunata colecţie de manuscrise şi documente româneşti şi a dat cel mai devotat concurs lui D. C.se apropia de 80 de ani (născut la carea unor lucrări de cea mai mare importanţă pentru cunoaşterea limbii şi istoriei noastre. d-I I. In sfârşit. La rândul său.publi- 1833) . Monetă barbar� (tip Larisu) Toate aceste motive au determinat pe conducă· t�ată puterea sa de muncă pentru propăşirea ca­ torii Academiei Române să decid3 Înfăptuirea ca­ binetului numismatic proiectat. dintre cari se putea recruta atât personalul de conStater de aur Monetl dad (tip muntean) KOEDN (tipul di arului lui Iunius Bru(us) n ducete al viitorului cabinet numismatic. De altfel.

Docan dăruise În anul 1906 colecţia Moned de bron= din Tomis (Constanţa) ��:�l�e ���a:. Începând cu medaha « Pentru destoinicie şi osardie � a lui Ştirbei Vodă (1851). A.. In urma intervenţiei lui D. iar cu supravegherea tran"sportului a fost însărcinat Însuş conservatorul colecţiei. Sutzu. C. acesta din urmă a dispus ca întreagă colecţia numismatică a Statului să fie depusă la Academia Română. Se înţelege că cei doi mari numismati cari reali­ zaseră Înfiinţarea Cabinetului Numismatic al Aca- Drahml de argint din Callatia (Mangalia) Română. ��ia�!: !����� b����i:e� :���t�O��i:�ar! �� mâneşti şi de ale ţărilor vecine. aveau absolută nevoie pentru orga­ nizarea şi administrarea lui de un personal de spe­ ciali�ti. monete moderne străine care au circulat În ţara noastră şi româneşti sa de monete româneşti (930 piese) Academiei Române 1) şi publicase apoi o lucrare asupra mo­ netelor lui Petru Muşat şi alta asupra numismaticii Ţării Româneşti 2).. în primăvara anului 1910. M. cele două co­ lecţii mai vechi şi mai mari din ţara noastră şi Cabinetul Numismatic ce lua fiinţă dispunea acuma de un material enorm. A. Sturdza pe lângă Ministrul Instrucţiei. care aştepta numai să fie inventariat şi catalogat spre a putea fi pus la dispo­ ziţia cercetătorilor. In m"dul acesta s'au concentrat la Academia Pe lângă piese izolate. �rr&��fo d�OIA��ic�[:.ll\l o va completa cu toate tipurile monetare. cu (( Steaua României înfiinţată de Cuza Vodă (1864) şi până la ordinul Regele Carol I l) Bron� dela regele scit Canites ') Colecţia a fost d1ruită cu condifia ca sl rlm11\1 In pose­ siunea lui Docan p.dacoromanica.CONST. Dar în CUfllul r�zboiului din 1915--19IB s'a pierdut şi Aca­ demia nu a mai putut-o recupera. unele foarte rari şi pre­ ţioase. Apoi o bogată colecţie de medalii române�ti . de1pre monetele lui Petru Muşat (în Analele Acad. l�n����n�. www. s'a u i t i ă î ��a:: �aS ��z.ro Rumânqti Rom. Haret. Deocamaată s'a hotărît numirea unui numismat- Drahml de argint din Tyras (Cetatea Alb1) Străine şi cunoscut ca erudit cercetător al numisma­ ticii româneşti. MOISIL: CABIN ETUL NUMISMATIC AL ACAD EMI I ROMÂN E E 7" tute de Domnii Ţării Româneşti şi ai Moldovei şi cele ce au circulat la noi în timpurile moderne. mai ales în colecţia de monete româneşti. . ('906). se găsiau. XXX (IgoB) şi Studii privitoare la numijmatica 1) Notiţ6. V { � demiei Române. In sfârşit. Monetl de bronz dela regele scit Canites Monetl de bron= din Dionysopolis (Balcic) dela Cuza Vodă şi Carol I. i s t o i s e. iar M. Spiru C.şi de medahi străine privitoare la Români. Sturdza avea 77 de ani. mai multe tezaure monetare de cea mai mare valoare numismatică şi istorică pentru noi. mai ales că amândoi erau foarte inaintaţi În varstă: D. Sutzu 69 de ani.�� !'i ���� �ar cuprindea în special monete antice. C. XXXII (I9JO). Rom. Tdrii (în Analele Acad.sl:m���i!�er�irA�:�:rd�� Monet1 de bron� dela regele scit Canites Acest material cuprindea monete antice greceşti.aproape toate câte s'au bătut . o colecţie de sigilii vechi româneşti �i alta de decoraţii românE:jti.

dacoromanica. în ' Convorbiri lui Mircea cel Mare (Ibidem. inventariate.". Sesterţ dela Traian. Cabinetul Numismatic al Academiei Române a inceput să 2 . DeCI prima grijă a conducătorilor era să c. care le era cunoscut de o parte printr'o serie de studii despre antichităţile din Dobrogea ) 1 . care ') Publicate în . Moisi/. care au' fost înglobate în Cabinetul Nu­ mismatic. in sfârşit prin trei studii asupra monetelor vechi ro­ mâneşti ) Noul numismat-ajutor luându-şi postul în primire În ziua de 1 Ianuarie 1911.l regele şeit Acrosandru Române. SeSlerţ (bron:) dela Traian. El trebuia în primul rând să colecţioneze toate speciile de monete. Incă din mo­ mentul când s'a hotărît în mod definitiv înfiinţarea Cabinetului Numismatic.:>mpleteze aceste lipsuri şi de aceea s'au fixat de acum înainte Monetl de bron% dela regele scit Acrosandru Sestefl (bron:) dela Traian. Atunci conducărorii lui s'au adresat scriitorului acestor rânduri. De altă parte. r$ Victorie încoronează un trofeu Literare 1. Activitatea Cabinetului Numismatic până la răz­ boiul pentru întregirea României. dar cu toate acestea nu erau reprezentate absolut toate epocile istorie! noastre şi multe serii se prezentau incomplete. www. rs Dac în atitudine tristl lângă un trofeu funcţioneze dela această dată. profesor la liceul din Tulcea. a Statului şi a Academiei aceasta deschiderea Cabinetului Numismatic a tre­ buit să fie amânată. Pentru aceasta însă monetele trebuiau determinate. Sturdza. A. realizându-se astfel intenţia urmărită timp de 40 de ani de către D. n implratul clilare doboarl un Dac de altă parte prin achiziţionarea pentru Academia Română a unui mare tezaur de manete româneşti găsit in localitatea Bădila din judeţul Tulcea. II (Igog) şi III (1910) şiîn' Convorbiri Literare f. Este adevărat că mească postul de numismat-ajutor �i din cauza cele două colecţii mari. Sturdza. XL (1906) .ro cu In sfârşit. Buletinul Comisiunii Monumentelor Isto­ rice. Cabinetul Numismatic avea me­ nirea să pună materialul numismatic ce-l poseda la dispoziţia cercetătorilor. XL (1906) şi XLII (1908). Monetl de bron:. catalogate şi clasate spre a putea fi cercetate cu cât mai mare uşurinţă.. XLII (19Q() . Bron: dela regele scit Acrosandru scopul acestui institut ştiinţific.: del. el n'a mai putut să pri­ intreg teritoriul locuit de Români. B O A B E D E G R A U Dar în ultimul moment. menirea de a contribui la promovarea acestei . A. cuprindeau numeroase serii monetare. Cele mai vechi monele muntene şi Mone­ Ide 1) Monete lJechi romdnfIŞri găsite in Dobrogea. ce intrau În cadrul institutului. spre a-l utiliza pentru lucrările lor. XXXIX (1905). s'a fixat în mod precis în bugetul Academiei Române fonduri anuale în acest scop. Const. Cabinetul Numismatic avea caracterul unui institut de studii şi cercetări numismatice. din cauza unei neîn­ s'au bătut ori au circulat în cursul vremurilor pe ţelegeri cu D.

timp de 20 de ani. nici a Academiei Române nu aveau inventarii. a preferat să se ocupe de alte lucrări ştiinţifice în timpul când se afla în B�cureşti. Sturdza. care până atunci nu putuse fi văzută decât de Sturdza şi de d·1 Bianu şi www. 19I6) colecţia aceasta nu era decât În parte inven­ tariată. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE 7'7 ştiinţe şi de a îndruma întreagă activitatea ce se desfăşura la noi în domeniul ei. a fost inlocuit de M. Cabinetul nimeni nu ştia precis ce conţine. S'a inceput încă sub condu­ cerea lui D. legenda latină) decât in 1916. de o conservare foarte bună şi reprezentând tipurile cele mai interesante. Din această cauză în momentul când Sesterl dela Traian. Tomis). căci din cauza altor lucrări. Sutzu lipsind din ţad câte 4-5 luni in fiecare an. Sutzu. A. sârbeşti. căci M. In schimb M. Ducat de argint dela Vladislav 1 Ba­ sarab (tip comun. 1873 monete străine (ungureşti. ea nu s'a putut face decât cu între­ ruperi. S'a constatat atunci că se găsiau Într'insa 5435 monete româneşti medievale şi moderne. Callatia. Inventariarea acestei coleCţii a durat până în 1913. Conceput pe o bază atât de largă. bulgăreiti) 1041 medalii româneşti sau privitoare la Romani şi 167 sigilii.lsarab (tipul cu cruce. legendaslad) România a intrat în războiul mondial (14 Aug.ro I. C.dacoromanica. pe care l-a Îndrumat apoi cu ajutorul lui Const. Sturdza cu inventariarea colecţiei Academiei Române şi a fost o adevărată surpriză pentru întreagă instituţia faptul că bătrânul Sturdza Ducat de argint dela VlaJislav I Basarab (tipul cu acvilaconturnatl. n Provinci Dacia a a încredinţat fără nicio formalitate ajutorului·nu­ mismat cheile colecţiei. C. căci nici colecţia Statului. Monetă de argint (ducat) dela Vladislav I Basarab (tipul cu cruce. Sutzu a dăruit Încă in primul an Cabinetului Numismatic 959 de manete antice din oraşele noastre pontice (Istria. Astfel. Moisil. A. cu legenda slavii) Sesterl dela Traian. Colecţia Statului n'a început să fie inventariată Ducat de argÎnt dela Vladislav 1 B. C.CONST. încă din primul . legenda Sesterl deJa Traian: rs Vicforia Dadca latinii) Numismatic şi-a inceput activitatea sub condu­ cerea lui D. In anul următor îmbolnăvindu·se. care după moartea lui Sturdza (8 Oct. Paralel cu inventarierea vechilor colecţii. rs Roma Victorioad Se Înţelege că prima activitate desfăşurată În Cabinetul Numismatic a fost determinarea şi in· ventariarea pieselor din cele două colecţii mari. care a luat parte la lucrări în mod efectiv in cursul anilor 191I şi 1912. Cabi­ netul Numismatic a urmărit şi achiziţionarea de piese care să le completeze. 1914) a rămas singur conducătorul acestui institut.

Ca­ binetul Numismatic (f Creşterea Co!eC\ii!or Acad. ')i 1913-1916.. Manete inedite din oraştlt noalUt pomict ( Analele Acad. Unele din mai multe studii privitoare la monetele oraşt'lor a � :���re �r t � ���� o . Basarab (tip comun. In sfârşit.a anticd şi monetele regilar sciţi (toate in Buletin . Analele Acad. Principalele lucrări ale lui Const. In acelaş timp a inceput să se urmărească şi descoperirile de tezaure monetare şi s'a reuşit a se achiziţiona mismatic a ajuns în foarte scurt timp îndrumă­ torul intregii activităţi de colecţionare şi de studiu în domeniul numismaticii. Num. Manete şi lt�aure monttare (1 Buletinul Soc.dacoromanica. Moisil a dat la iveală studii şi cercetări privitoare la monetele vechi ro- Groş de argint dela Bogdan II al Moldovei GrOlj de argint dela lIiaş al Moldovei Duc. Bule­ tinul Soc. iar Const. COlUideraţiuni asupra monettlor lui Mircea ctl Bd/rân (Idem) . . Cabinetul Numismatic a desvoltat încă din primii ani şi o activitate de publicitate ştiin­ ţifică. Moisi1: 19rI-1916. E/igiile monetare ale Domnilor romani. De altă parte. f I . Sutzu a publicat Între 1911-1916 Ducat de argint dela Radu legenda latin3) 1 Ducat de argint dela Radu da Jatin3) 1 Basarab (tipul cu cavaler.m) .b:'ii �� .tdo (Domnul cu bu:dugan) mâneşti. M. legen­ părţi mai mari sau mai mici din diferite tezaure de monete dace. la monetele regilor sciţi şi la meGrOlj de argÎnt dela Petru r Muşat Ducat de argint dela Mir­ cea cel Bătrân (Domnul cu lanCi!) •• Ducat de argint dela Mir­ cea cel B!l. Rdm. C. Toate aceste publicaţii s'au făcut pe .7. Rom. stimulând orice eforturi se făceau în vederea răspândirii cunoştinţelor nu­ mismatice în ţara noastră. 19. Acad.aţi dela Mircea cel B�1r5n (tip comun) .��! â� ��e�tali��t� �e O�i_� i�r�!�: � In chipul acesta toţi cei ce se ocupau cu probleme numismatice sau cu probleme istorice Î. Numismatit. Rom. medievale. Rom.( Crbl� . Cabinetul Numismatic a pus la a c ii ăt il i ��.:omribulii la Jwdiul pondurilor anti« din oraştlt noaslft pontict (Ide. . 1913. " XXXV). de argÎnt dela Mircea cel mtr5n cu numismatica au început să viziteze acest institut s l� :�!�aş li��ăt��[o:cia�i�e ��r�:: '. ori au contribuit la lămurirea diferitelor probleme de istorie economică şi culturală a ţării noastre.• mâneşti 1). In felul acesta Cabinetul Nu- www.) . Rom ). Ba n . Num.:�n��v��: � în scris spre a li se determina sau valorifica monetele ori medaliije ce posedau. Pcmduri inedite din Tomis li KalIatis (. Buletin . 19'4.(�:n�!�aII��5lJa��:� Vodd.ro ') Principalele lucrtri ale lui M.). 'l. Ponduri li monttt inedite din orajele nOflJtrt pontict (Idem). romane. Rom. XXXVIII). Monete vechi romdnqti (. 1913.n legătură teologia antică 1) . C. româneşti ce s'au găsit în acest timp. C.).8 B O A B E D E G R A U an s'au cump�rat 1827 monete româneşti (cele mai multe din tezaurul dela Bădila) şi antice şi s'au primit in dar 1313 piese diferite. Sut:u : 1912. f 1915.6. li u �. Contribulia numumaticri la istoria Romaniei trarudundrene ( Ana\. primiau toate informaţiile necesare dela conservatorul sau numismatul institutului. '9r4. m a1:s î� j�:� i�r��J�t�i�i ��� noastre pontice.��:�:'�:�:��= :��:=:::��. Montte şi podoabe dt/a s/drlitul vtacului XV (. Medaliile lui Constantin Brâ'ncaveanu.

spre a fi ferite de prădăciunile armatelor duşmane. Când in toamna anului 1918 răz­ boiul s'a terminat CU crearea României intregire. iar de acolo in vara anului 1917 au fost transportate la Moscova. pornită cu atâta entuziasm şi dătătoare de s atâtea speranţe. M. s'a ales un nou ' comitet din care făcea parte intreg personalul Cabinetului Numismatic: D. prin stăruinţa lui C. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE 7" baza materialului monetar din colecţiile Cabine· tului Numismatic. să apară {J Buletinul . sigilii şi decora­ ţiuni şi de a le împacheta in grabă. cum am văzut mai sus. s'a curmat brusc la 14 August 1916.dacoromanica. www. amiază tristă. a apărut complet reformati s'a început ţinerea de intruniri lunare la care au fost invitaţi nu numai membrii societăţii. mem­ bru activ. G. societatea devine persoană morală şi ju­ ridică printr'o lege specială votată de Parlament. G. cărţi rare) la Iaşi.i î n sfârşit. In acela� timp s'a căutat a se atrage cât mai mulţi membrI noui. Această societate suferise. C. Dezastrul era cu atât mai mare. s'a Piesă de 5' sutimi dela Cuza Vod� (prob�) G.lrale dela Cuta Vodi (probl) fixat ca local de întrunire a comitetului şi a mem­ brilor sala Cabinetului Numismatic. dar şi alţi intelectuali cari se interesau de ştiinţa numismarică şi de arta medalistică. Cantacuzino a căutat să o salveze reuşind cu aju· odată cu izbucnirea războiului pentru întregirea . In adunarea generală dela 2 Iunie 1913. cu cât între 191I-1916 materialul colecţiilor aproape se du­ blase ca număr de piese. Knechtel şi a col. iar ca valoare numis­ matică şi cultural-istorică Întrecea cu mult orice preţuire. era distrusă şi redobândirea nepreruitelor obiecte era Aur jubiliar de 35' lei dela Carol 1 (1906) Piesă de ::. în anii 19II şi 1912. un fond pentru publicarea « Buletinului .ro lăsată in voia celor mai capricioase şi mai nesigure evenimente. Prin aceasta munca de un veac a atâtor coleCţionari şi numismaţi. După răzooiu. In cursul răzbOtului coleqiile sale fuseseră trans­ portate la Moscova spre a fi puse la adăpost i acum guvernul sovietic nu se arăta dispus să le restituie. . Dar mai gravă decât această intrerupere a fost hotărîrea ce s'a luat În luna Octomvrie de a se evacua toate coleCţiile Cabinetului Numismatic la Iaşi.CONST. Ele au fost trimise împreună cu alte obiecte scumpe ale Academiei Române (documente. C. care ameninţau să intre in ţară. AI. Sutzu. României. Într'o după Dinu de argi nt dela Ştefan cel Mare Dinar de ugÎnt dela Ştefan cel Mare torul lui W. membru fondator. manuscrise. Moisil ca secretar. Iordănescu să fadi. Sutzu ca să�i dea sprijinul Cabinetului Numismatic. Sutzu ca preşedinte activ şi Const. când a putut obţine concediu dela regimentul la care era mobilizat. a primit propunerea şi împreună cu numismatul Cabinetului au inceput să lucreze la aşezarea societăţii pe baze noui. Cu nespus regret şi cu sufletul plin de cele mai rele presimţiri. Dar se părea că această refacere nu va putea dăinui şi atunci el s'a adresat lui M. de a scoate din dulapuri şi din casele de fier preţioasele monete. Sturdza ca preşedinte de onoare. C. Activitatea depusă de Cabinetul Numismatic pentru realizarea scopului său a fost mult ajutată şi de colaborarea ce s'a putut stabili cu Societatea Numismatică Română. o eclipsă In desvoltarea sa şi era ameninţată să se desfiinţeze. scriitorul acestor rânduri s'a supus deciziei luate de guvern şi de Academia Română. care era încă din I904 preşedintele societăţii. însărcinat şi cu redactarea « Bu­ letinului •. Efectele s'au văzut imediat. s'a format cu ajutorul lui Vania Paspaui. Intreaga această activitate a Cabinetului Nu­ mi matic. Trebuia deci să se incerce toate mijloacele pentru . M. Cantacuzino. probleme noui se puneau Cabinetului Numismatic. obiecte de mu­ zeu. căci nici până astăzi coleqiile tr imise la Moscova n'au putut fi aduse În ţară . « Buletinul . . plini de râvnă şi de pasiune pentru strângerea monumentelor de cultură ale trecutului nostru. A. medalii. Smântânescu. ţinută în casele lui Al. p.

Incă in 1916 Cabinetul Numismatic primise Aur jubiliar de 50 lei dela Carol I (r906) colecţia profesorului N. să fie organizat siste­ matic şi să poată fi pus cu uşurinţă la dispoziţia cercetătorilor. ca şi cea de publicaţii ştiinţifice. iar în caz contrar urmau să fie refăcute. argint şi bronz de ale împăratului Traian. In sfârşit. Cosăcescu. s'a putut relua mai curând decât ne-am fi aşteptat. căci de o parte şi-a refăcut repede coleCţiile prin monete romane republicane şi imperiale a defunc­ diferite donaţii şi cumpărături importante de ma. 156 ponduri. Moisil şi-au reluat Române. Cabinetul numismatic a primit şi numeroase do­ Aur jubiliar de 50 lei dela Ferdinaţii mai mici. bizantine şi medievale. În număr de 543 piese. Sutzu se cifrează la 2986 monete. \ in t i De asemenea. C. de altă parte' atât colecţionarii cât Istorice. In 1929 Cabinetul Numismatic a primit o nouă donaţie de mare valoare din partea lui M.ro . www. S. Ascher.matic şi nu se găseau în colecţiile existente. Este colecţia de trele culturale româneşti. De altă parte. dar şi naţională. care toate au întregit seriile mone­ nand 1 (1922). Orghidan 66 adreseze din nou acestui institut pentru toate piese. romane. cuprinzând 260 monete de aur. Tot el a dăruit mai târziu şi o mare colecţie de monete greceşti din oraşele de pe coasta rusească şi asia­ tică a Mării Negre şi care făcuseră parte din coleqia fostului mare duce Alexe Mihailovici. Wraubeck. care între 1919-1922 a dăruit pentru acest institut toate monetele sale greceşti. Bianu 104 piese etc. întreruptă in cursul războiului. egiptene. Se înţelege că pe lângă aceste donaţii mari.7'0 B O A B E D E G R A U lului monetar. C. spre a nu se înstrăina. Refacerea colecţiilor Cabinetului Numismatic s'a putut realiza în primul rând mulţumită generozi­ tăţii lui M. romane bizantine. Aur jubiliar de 100 lei dela Ferdi­ Şi 10 adevăr activitatea Cabinetului Numismatic nand 1 (1922). Rosetti-Solescu. descoperirile continue de monete 107 piesecolecţie importantăşi fost dăruită în 1927 a vechi ce se făceau in tot cuprinsul ţării. care înainte de războiu avea rolul de îndrumător al mişcării numismatice. romane şi bizantine. i-a fost dăruită în 1925 de către d-J A. C. 240 bule de plumb şi 354 obiecte arheologice. Suuu. d. compusă din 4242 piese. trebuiau O altă urmărite şi îndrumate spre Capitală şi spre cen­ de Ministerul Cultelor şi Artelor.au început să se Voinescu 67 piesei d-l Ing. 324 piesei d-na Elena şi cercetătorii specialişti -cari şi unii şi alţii erau Demetriade·Stefanidi 128 piesei d-I Romulus cu mult mai numeroşi acum . s'au achiziţionat tot felul de monete şi serviciul la Cabinetul Numismatic şi au continuat medalii ce intrau în cadrul Cabinetului Numis­ activitatea de colecţionare şi studiere a materia. Amatorii şi coleqionarii din ţinuturile alipite trebuiau incadrati in mişcarea nu­ mismatică naţională pentru ca ştiin{a românească să poată profita de roadele activităţii lor pe acest teren. Astfel Comisia Monumentelor terial monetar. emis in 1927tare ce-Î lipseau. care să reprezinte toate fazele evoluţiei monetare din ţara noastră. barbare. C.dacoromanica. cum se întâmpla inainte de războiu în provinciile pe atunci subjugate. o interesantă colecţie de monete bra­ ziliene.tului Al. cum şi pondurile sale antice: greceşti. emis in 1927. bulele de plumb şi obiectele arheologice strânse în cursul vieţii sale. Ştiinţa nurriismatică românească avea absolută nevoie de un material de studiu cât mai bogat. compusă din greceşti. din ce i-au an in Academiei ���t��e î�����:t\�ecedp�tc:{ea��f�� 1 ���� �i:t dispoziţie în fiecarefondurile bugetulfost puse la M. Sutzu cât şi Const. iar în 1931 d-l Pericle Papahagi i-a trimis 638 monete vechi bulgare dintr'un mare tezaur găsit la Silistra. In total donaţia lui M. Prin urmare era o necesitate nu numai ştiinţifică. recăpătarea lor. 1. să-şi reînceapă activitatea. în diferite rânduri. ca institutul.

Iar în toamna anului 1933 Societatea Numismatică Română sărbătorindu-şi jubileul de 30 de ani printr'un congres numismatic şi o expo· Olteniei. comunicări şi informaţii priRoumaint. Sutzu (cum este de pildă colecţia marelui catalog al Muzeului Britanic). MOlSIL: CAB1NETUL NUMISMATIC AL ACAbEMIEI ROMA E f:l '" Pentru numismatica antică s'a dat preferinţă monetelor greceşti. Rom. iar Const. monete1or barbare. In ce priveşte colecţia medalistică s'a urmărit re­ constituirea unei colecţii complete a medaliilor româneşti şi a celor străine privitoare la Români. De altfel şi redactarea Buletinului Societăţii Nua I i a ��� ���fs��::�t A���� �r �.donate de M. Sutzu. In anul 1928 organizându-se la Constanţa o expoziţie arheologică pentru comemorarea semi­ centenarului stăpânirii româneşti in Dobrogea. şi monetelor împăratului Traian. Num. www. Num. parte prin O serie de cărţi dăruite de M. Pentru numismatica medieval3 şi modern3 s'au avut in vedere în primul rând monetele vechi ale Domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei. Iar cât priveşte metrologia s'a dutat completarea colecţiilor de ponduri antice . Aceast. In amândouă domeniile de mai sus s'a urm3rit in mod special achiziţionarea tezaurelor monetare. la medalistică şi la sigilografie 1).le �i pane in Buletinul ') Publicate parte In Bul/etin historiquc d.ro . care au circulat în Dacia. parte in revista Artthu.!��!� .tan\a) De sigur că şi după războiu Cabinetul Numis­ matic a st.CONST. monetele străine care au circulat in aceste epoci la noi şi monetele metalice şi de hârtie ale regilor Carol 1.l din urmă s'a îmbo­ găţit şi ea în mod continuu. Sutzu a dat la iveală aproape în fiecare an. începând dela 1919 şi până În 1932. C. Cabinetul Numismatic a expus acolo monetele sale Pond de plumb din Tomis (Coru.. dându-le tot felul de infor­ maţii şi Îndrumări şi punându-Ie la îndemână co· lecţiile şi biblioteca. Moisil a publicat de asemenea în fiecare an studii. M. Soc. C.. lucrări de metrologie sau numismatică antică l).mai ales din oraşele noastre pontice şi cele romane . Pond de plumb din Tomis (ConSlanţa) acestei reviste continuând in mod regulat până astăzi. I'Acadimie Pond de plumb din Himia (Istria) pontice. Rom. ��� II. In Arhive/. Ferdinand şi Carol cu toate emisiunile şi va­ riantele lor. etc. '1 Publicate In Bult/inul Soc.dacoromanica. C. vitoare la probleme de numismatică românească'şi antică. în special celor bătute de Daci.lt În mod permanent la dispoziţia cerce­ tătorilor şi publicului. Şi seria publicaţiilor numismatice a fost reluată cu toată ardoarea. parte prin opere şi reviste moderne cumpărate de Biblioteca Academiei Române.

acest material-este grupat in următoarele secţii: 1.U. ci numai un pătrat incus. monete româneşti. un satir. apoi cele străine privi­ toare la Români şi numai în al treilea rând cele străine fără nici o legătură cu noi.� d! aceea găsim pe reversul lor sigle. Staterii de argint au pe faţă capul lui Zeus. iar celelalte trec pe planul al doilea. O Astfel. in care intră sigiliile. În care intră monetele de toate speciile care interesează Cabinetul. cari sunt cele dintâi monete care au avut o circulaţie mai intensă în Dacia.lia) Secţia sigilografică. 2. în care se cuprind pon­ durile. o chimeră. In seCţia medalistică se au în vedere în primul rând medaliile româneşti. C. B O A B E D E G R  U ziţie de monete. 3· Secţia metrologică. iar pe revers un car cu doi cai (bigă) şi numele regelui (/)lAlllllO Y. Staterii de aur reprezintă pe faţă capul lui Apollon.) n Pond de 4. Pond de plumb din C. căci M. b) Staterii de aur şi de argint ai regelui macedo­ nean Filip II (359-336). a) Cyzicenii de electru (aur alb). care este simbolul acestui oraş.l. a i e a u â s'a� ����� �� �t:e��:� ��e��r: �i� ���:��:i:. Cabinetul Numismatic a participat în mod efectiv şj la congres şi la expoziţie. iar pe revers un călăreţ în galop şi numele regelui <I>/AiIlJlOY. Materialul acestei secţii este grupat in trei clase: monete antice. un bou. Monetele antice se grupează la rândul lor in următoarele: 1. In secţia metrologică se strâng pondurile an­ tice sau moderne care s'au întrebuinţat în ţara noastră şi apoi cele străine care pot servi pentru comparaţie. cuprinzând medaliile si ' insignele. Dar cu acest prilej institutul nostru a fost repre­ zentat numai prin numismatul său.lbtia (Mang. Pond de plumb di Calutia (M.l. în vârstă de 93 de ani.ngali. Materialul Cabinetului Numismatic. dar totdeauna însoţite de figura unei lacherde (ton).tia (Manplia) privire ge­ nerală asupra materialului aflător in Cabinetul Numismatic al Academiei Române. plumb din C�.l.l. Secţia numismatică. Conform cu scopul ce urmăreşte Cabinetul Numismatic. care indică ate­ lierul sau gravorul. reprezentate în mod cronologic prin: . 1. Pe revers nu se găseşte nici figură. monete străine. Cr. un sfinx. va lămuri şi mai bine importanţa şi valoarea ştiinţifică a acestui institut. un berbec.ro Ei au forma mai mult ovală decât rotundă şi re­ prezintă pe faţă un cap de divinitate sau de mu­ ritor. Monete greceşti de mare circulaţie În Dacia. Tot astfel în secţia sigilografică locul întâiu îl ocupă sigiliile româneşti şi apoi vin cele străine. care au Circulat În Dacia în veacurile al V-lea şi al IV-lea în. Pentru fiecare secţie s'a căutat şi se caută a se colecţiona şi clasa În primul rând materialul care poate reprezenta evoluţia monumentelor respec­ tive în ţara noastră şi numai in al doilea rând cel referitor la ţările străine. Sutzu părăsise această lume în ziua de 3 Iulie. în secţia numismatică se dă cea mai mare atenţie monetelor care s'au bătut şi au circulat la noi din cele mai vechi timpuri şi până în prezent. Sec1ia numislllatieii.".l. O . d.dacoromanica. medalii şi obiecte arheologice. etc. un leu. Secţia medalistică. www..

d. 2. d) Staterii de aur şi tetradrahmele de argint dela compleet autonome. iar pe revers dreaptă o coroană. imi­ chiar în veacul 1 În.�I: :l !�il:a � ���l � tl t ţ Jr . monetele multă vreme după moartea luii ele au fost imitate barbarilor vecini. Atenei. atât în epocile calld acestea erau mai târziu. care se aliaseră cu Mithradate contra Roma­ Mare (336-323). sau alte tipuri hibride.J c i .CONST. dacică a Mării Negre. Epoca lor este veacul 1 în. greceşti care au circuDe altă parte. xandru cel Mare s'au Reprezintă pe faţă o bătut în cantităţi cu vacă cu viţel sugând. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE c) Stateri de aur şi de argint dela Alexandru cel tice. Cr. iar pe revers o Victorie ţinând în mâna cu coroană de iederă şi flori de viţă.deTot în această c i st 3 monetele bătute e� ���� Ş�a�b�: � � i�� b3 u zat al lui Alexandru. de oraşele noastre pon. ca Pannonii. chiar şi după moartea ����. mult mai mari decât pe revers un pătrat cu ale lui Filip. perit pe creştet şi pe ceaHi. dar fiindcă au multe regiuni monete fost emise de oraşele de aur şi argint cu tigreceşti de pe coasta purile pieselor s a I e.tl (1568-15n) :� �ra�: i����t i�: t tl ( n nete până în veacul al II-lea tn. Cr. Asia şi Egipt.ro . cât şi în timpul cât au fost Lysimac. stând în picioare rezemat în Cei de argint au pe faţă capul lui Heracle. �:a�ef�� �r. reversul lor reprezintă pe Zeus.i��. Chiar şi oraşele greceşti formează pentru noi de pe ţărmul dacic al o categorie separată. Cr. Monetele 1 u i Alemai mare. cu blana leului nemean. au pus stăsunt clasate după sispânire pe toate pieţele temui geografic obişgreceşti şi de a c e e a nuit în numismatică.�e%� di� C��':�:�f1!!�:c� : r a categorie intr Staterii de aur reprezintă pe faţă capul divini. Ele aveau pe faţă capul zeului Dionysos. monelat în Dacia în m o d t e l e acestui suveran sporadic sau nu au cirrăspândindu-se a t â t culat de loc Ia noi. (Zeus Aetophoros). Staterii de aur reprezintă pe faţă capul Pallas sudestice. ����:� d� �if��it� . cari s'au introdus în comerţul nilor. Monete greceşti diDe aceea siglele de pe ferite. 3. care au circulat supuse imperiului roman. Dionysopolis {Baleic) ŞI Tyras (Cetatea Albă).n I !��t� �are num3r în Dacia. după moartea lui Ale3.dPOY.j c�!ri� rJ lal �·i�:hO��s� �e. în nenudouă despărţituri Înmărate a t e l i ere din stelate. In aceasta grupă ace s t e monete sunt intră toate monetele foarte variate.ib�ri3:c� �f ����d�ccati���H! Tetradrahmele de argint au aceleaşi tipuri şi staterilor de argint ai lui Filip II al Macedoniei. Mării N e g r e.măciucă şi cu blana leului nemean pe braţul stâng. Ele de mult.dacoromanica. Monete pontice.al i .dPOY f) Drahmele din Dyrrachium sunt ultimele monete greceşti. Boii etc. Legenda: RPAKAEOY1: 1: DTRP01: 8AIIQN. care au circulat în Dacia în cantitate sau BA1:IAED1: AAEEAN.�d�� autohtoneedin Dacia: :şi din ţările vecine. în urma expansiunii extraordinare a comer. Europa. Daciei. aco. 2. xandru au continuat Deşi sunt tot monete să se bată în foarte greceşti. d. şi poate şi mis (Constanţa). Legenda: AAEEAN. Ele se im­ e u BA1:IAED1: A I'1:IMAXO}'. ai lui Alexandru cel Mare şi ale tetradrahmelor Şi monetele lui Lysimac au continuat să se bată din Thasos. se şi ţinând în dreapta o acvilă. iar pe revers pe Pallas 4� O ���� �� popoarele e d ân �te�a i pe . d. figura lui Hercule.e) Tetradrahmele din Thasos au avut o circulaţie 1���� ��:co-macedonean din timpul acestui mare f:tr �r�� ��fe �n�e�:ă �� .. în stânga un semn de biruinţă. ca de Ele sunt piesele bătute pildă Callatia (Manga��) �i �d:ssdei �a:�� BuU de aur dela Alenndru II Domnul Ţjru Romline.taţiile barbare din anchititate_ www. regele Traciei (323-28I). şezând pe scaun Din cauza marelui număr de monete emise. în stânga sceptrul găsesc şi astăzi o mare mulţime de variante. aceeaş legendă.

cari inundă toate ţările in bucăţi mici. Monete româneşti. care toate raţii romani stăpânitori ai Daciei. olandezi (leii). după triburi şi ea dă o idee precisă sfârşit emisiunile moderne româneşti. şi al căror rost nu l-am putut preciza româneşti. tăiate (1453) apar asprii turceşti. austriaci. monetele bătute incidental in cursul veacului al Pe la sfârşitul acestui veac şi in tot cursul celui www. Ungariei de Turci (1526). Manete romane. dar şi noştri. in fost posibil. cât dela încercările lui Cuza-Vodă şi până astăzi. In schimb monetele moderne româneşti le s publicane intră în aceast3 categorie numai inciden­ posedă in toate emi iunile. bulgăreşti. acelea care au cir­ redus. Astăzi dela Domiţian şi până la sfârşitul imperiului roman. ca modele ale monetăriei republicane. bronzurile re­ puţine. pe cât a XVII-lea (Mihnea-Vodă Radul. d i n a r i i de monetele contorniate Bulii de aur deJa Petru Cercei. Mone­ intră şi bancnotele ce tele imperiale (aurei. Ele dovedesc angevini ai Ungariei. timpului. cum şi mo­ nelele obsidionale. zechinii veneţieni (galbenii tătă­ timpul năvălirilor barbare şi că t perperii • de aur reşti) şi perperii bizantini. Pentru monetăria românească veche este necesar şi despre 31 ta gravurii la cei mai vechi strămoşi ai să fie reprezentate nu numai toate tipurile. Deşi nu sunt destul de pre­ XII-lea şi XIII-lea. Monete străine care au circulat În Ro­ nele şi alegoriile refe­ mânia. la cucerirea Daciei şi la netele străine. cari toţi au circulat in bizantini serveau încă în veacul al XIV-lea ca mo­ veacul al XIV-lea alăturea de monetele bulgăreşti nete de cont în Ţara Românească. Ţării-Româneşti şi ai Moldovei în tot timpul cât iar florenii ungureşti încetează odată cu cucerirea a durat monetăria veche românească (s.'diferi­ tele Încercări şi probe care au circulat in Da­ cia până la sfârşitul monetare din cursul veacului al IV-lea d.li (1583-1585) Friesach şi dinarii ba­ care se referă la împă­ nali sloveni. în acelaş timp dispar cu totul monetele până acum. iar dintre tezaure nu sunt reprezentate decât culat la noi sunt dinarii de argint. metalice situaţia ei ca provincie şi de hârtie.'" B O A B E D E G R Â U Clasarea monetelor dace este făcută.. O raritate caracteristică constitue o cantitate mare După căderea Constantinopolului sub Turci de monete bizantine din timpul Comnenilor. II. dinari. bă­ Ele sunt reprezen­ tute în monetăria pro­ tate mai Întâiu prin vinciei în timpul lui Fi­ monetele reg ilor un­ lip Arabul şi al câtorva guri din dinastia ar­ urmaşi ai săi. începând atât despre evoluţia monetăriei la poporul dac. In această grupă intră de o cât mai multe variante şi în acelaş timp tezaure parte monelele republicane. pentru sce­ III. Monete bizantine. Dabija-Vodă) . Provenienţa lor este Oltenia. In clasa acestor monete Odată cu începutul veacului al XVI-lea încep să intră în primul rând piesele bătute de Domnii se introducă taierii germani. în pri­ tecare (1877) şi până astăzi. au avut la noi o circulaţie destul de intensă Urmează florenii (ughii). sârbeşti şi bizantine. care s'au găsit în sau părţi de tezaure. XIV-XVI). numărul monetelor vechi româneşti este mult mai Dintre monetele republicane. aşi şi s'au emis la noi. apoi pentru ico­ nografia Împăraţilor şi. şi sârbeşti din acel timp. groşii şi dinarii regilor până târziu in veacul al XIII-lea. au circulat mai ales În Ardeal prin veacurile al 6. circulat în evul mediu şi în timpurile moderne In această categorie mai intră şi seria mo­ în ţările ce constitue netelor speciale a l e România actuală. Din aceste puncte de vedere mare număr În Dacia.ro . care de asemenea au circulat aici cel puţin înainte de a-şi trimite coleCţiile În Rusia.dacoromanica. înce­ pând cu biletele ipo­ diviziunile lor) pre­ zintă importanţl!. 5. sesterţi. Se Înţelege că În clasa monetelor româneşti tal. Categoria acea­ ritoare la luptele Daci­ sta cuprinde toate mo­ lor cu R o m a n i i. provinciei Dacia. Domnul Tiirii RomSne. groşii regilor Boemiei şi ai că relaţiile comerciale cu imperiul n'au încetat în ducilor Galiţiei. ţuite. de altă parte mODetele im· Cabinetul Numismatic era foarte bine aprovizionat periale. care au romană. me­ Cr. in sfârşit. talice şi de hârtie. mul rând pentru nu­ mărul mare al pieselor De asemenea. cum şi padiană.

Callatia şi Tomis.s'a 1. şi memorează persoane. iar de altă parte fiind de au fost executate în ţară sau in străinătate. Pondurile antice sunt de trei categorii: 1.CONST. Moldovei şi Ţării-Româneşti şi numai spre muche inscripţia: Aur din Ardealul ce ai des­ rabit. Domnul Moldovei (1575) intruniri). groşiţe. atât în ţările subju­ gate. Aceste trei categorii de monete continuă să cir­ In Cabinetul Numismatic se găsesc şi stanţele tutu· cule concomitent şi În veacul al XIX-lea până când ror medaliilor ce s'au bătut in Monetăria Statului. din iniţiativa românească şi pentru personagii. MOISIL: CABINETUL NUMISMATIC AL ACADEMIEI ROMÂNE 1'5 nimente au fost comemorate in acest chip in cursul următor monetele polone : taleri.ro . C. trimise în cursul războiului l a Moscova n'au mai treptat şi se clasead în ordine geografică şi crono­ fost coleeţionate ulterior. iar florenii ungureşti sunt înlocuiţi cu galbenii austriaci şi cu pUţinii taleri şi galbeni ţine au fost concepute şi executate de artişti ro· mâni şi mai pUţine au fost bătute În ţară. cele uzitate in pro­ vinciile subjugate până fapte sau evenimente din alte ţări. 1. O clasificare separată a tuturor speciilor mone­ Sectia metrologiclL De oarece monetele au strânse tare. Ele f i i n d insli se colecţionează . medalii străine privi· duri antice şi ponduri româneşti. din diferite oraşe greceşti. ţ 3. Ele BuI1 de aur dela Petru Şchiopul. care s'au intrebuin at 1 a n o i listica noastră. medalii din ţări străine. pentru comemorarea unor personalităţi. Natural că din ne­ zintă pentru noi im­ portanţă mai mult ca număratele specii mo­ opere de artă. Succesele militare ale Austriacilor contra Tur­ Dintre numeroasele exemplare interesante men­ cilor contribue. Şi in clasa aceasta tişti străini şi numai de monete intră bile· prin motivul ce come­ morează ţin de meda­ tele de hârtie. după numele ce le-au purtat în cursul timpului. plumb.după teoria lui M.dacoromanica. dar numărul lor româneşti. reforma monetară a lui 2. se distrug foarte uşor. iniţiativa u n o r per­ De sigur că şi după soane. orţi. Medaliile româneşti Încep cu medalia lui Mihai a) Ponduri din oraşele noastre pontice. Pentru istoria artei medalistice româneşti n'au decât o valoare relativă. A fost executată de sculptorul Cristescu şi sfârşitul acestui veac ele încep să fie ooncurate de monetele ruseşti şi prea puţin de cele turceşti. instituţii s a u aceasta au circulat la societăţi din străinătate noi monete s t r ă i n e. netare din a c e a s t ă In seCţia aceasta intră clasă nu t o a t e sunt şi insignele (de socie· reprezentate în Cabi­ d. decât În număr redus. pr imele monete au fost ponduri ştampilate . ca in tot veacul al XVIII·lea mo­ ţionăm in mod special medalia de aur bătută netele de aur. legături cu pondurile . argint şi de aramă bătute de împă· pentru Ioan 1. instituţii şi evenimente româneşti până astăzi. toare la Români . Ea cuprinde pon­ trei clase : medalii româneşti. po­ tronici şi şilingii suedezi (şalăii) cuceresc toate timpului. Sectia medalistieă. logică. Medalii din ţări Înainte de emisiunile străine sunt cele ce co­ biletelor naţionale. Colecţionarea lor este foarte anevoioasă.ţi şi de congrese şi netul Numismatic. de oarece numai pu­ pieţele noastre. sunt clasate în mod cronologic fără a se face deo­ de oarece neavând nici o valoare artistică nu de­ sebire Între medalii şi plachete şi indiferent dacă şteaptă nici un interes. C. Sunt de re­ gulă executate de ar­ e mult mai redus. permit să cunoaştem care persoane. lucrate Viteazul şi se continuă cu toate cele bătute din plumb şi având diferite tipuri şi inscripţii. fapte şi eve- (r924) (r867) (1600) www.. Importanţa lor constli mai mult în faptul că ne b) Ponduri greceşti. Ele Până acum nu se cunosc decât din Istria. Sutzu este în pregătire. cât şi În România fapte sau evenimente liberă. să pună stăpânire pe pieţele Ardea­ lului. Se grupează de asemenea in format in Cabinetul Numismatic al Academiei Române şi o secţie metrologică. bătuţi de principii Transilvaniei. Br3tianu cu prilejul implinirii vârstei de 60 ani şi care are gravat3 pe raţii austriaci. dăruită de d-na Eliza Br3tianu. Medaliile străine Carol I rtinfiin­ privitoare la Români {eau monetăria naţio­ sunt c e l e bătute din nală. Ele pre­ la intregirea României.

XIX-lea. fiul lui Vasie Lupu l de cearli puse în capsule de argint. se publică mului actual. Incheiere.868 monete. in sfârşit un congres numismatic şi o mare ai importante din veacul al expoziţie de monete şi medalii s'a putut organiza � �tIl�lei ���le� de curând. soţia lui Vasile Lupu cercetătorilor. nu s'a mai putut reface. o ediţie a monetelor pontice. f f � www. însoţită de o bibliotecă de speciali­ 2. b) Reproduceri (fotografii şi mulaje) de sigilii vechi moldoveneşti provenind din colecţia lui C. fiul acestuia. în special din veacul al tate pusă de asemenea la îndemâna publicului. colecţionate din ruinele ora­ şelor antice din Egipt. Astlzi există o mare colecţie publică la dispoziţia Inelul sigilar de aur al Doamnei Todosca. CONST. cum şi câteva sigilii Inelul sigilar de aur al lui Ioan Voda. Sutzu publica numai in revistele străine care nu prea ajungeau la noi. A.:t��! J��i!: rolul ce-I va avea şi de acum Înainte în evoluţia matic cuprinde 15.ro . în ţara noastră. 177 ştiinţei numismatice româneşti. instituţii. dar materialul acestei secţii fiind trimis În descoperirilor monetare făcute pe intreg teritoriul României. dar şi de e râ u a i m� s�� ���r�i�l ���u�� :1IC:�i. In materialul sigilografic ce a fo�t trimis în Rusia cu ocazia ultimului războiu se găseau. Sturdza şi M. între care me­ Şi toată această activitate bogată s'a desvoltat �i rită a fi menţionate ale Doamnei Todosca. Şi sigiliile au legături strânse ştiinţă. . Sutzu. De asemenea inele sigilare de aur şi de argint.dacoromanica. ponduri şi 384 sigilii. in b) prin greutăţi de cântar de diferite forme şi «Buletinul» acestei societăţi şi în cealaltă revistă a ei: mărimi uzitate la Doi inainte de introducerea siste­ Cronica Numismatică şi Arheologică . studii şi informaţii importante privitoare la această Sectia sigilografici1. Sunt reprezentate: numărul coleeţionarilor a crescut foarle mult şi cei a) prin aşa numitele pietre blanc . 475 medalii. şi patru bule sigi­ Iare de aur dela Domnii Ţării-Româneşti şi ai Moldovei! (Alexandru II. o bibliotecă publică specială lipsea cu totul. de mărimi şi greutăţi foarte diferite şi de forme caracteristice. A Sturdza incetase de mult de a mai scrie. de conferinţe şi comunicări de specialitate. executate în tate şi cu societăţile savante străine se întreţin metal. al Academiei Române şi În mare parte sub imboldul c) Bule de plumb bizantine. ne dăm seama şi mai bine nu numai Rusia. şi provenind dela autorităţi. larea corespondenţei şi actelor.. Rezultatele activităţii sale ies in evidenţă mai ales făcând comparaţie intre situaţia acestei ştiinţe in momentul înfiinţării lui şi cea de ast�zi. ce serviau la:sigi­ şi cu concursul acestui institut. a Statului şi a Academiei Române. colecţii particulare erau pUţine. Ponduri româneşti. C. M. Inainte de războiul pentru intregirea României româneşti. c) Ponduri romane şi bizantine. socie. Societatea buinţau intre anii 183-1--1849 pentru cântărirea Numismatică ţine regulat întruniri publice însoţite diferitelor monete de aur care circulau la noi.Sturdza-Şcheianu şi desigilii muntene şi ardelene. In preajma anului 1910 interesul pentru numismatică era cu totul redus. D. legături ştiinţifice cu specialiştii din străină­ a) Tipare de sigilii româneşti. Sunt de piatră.7" B O A B E D E G R A U Intemeiat de cei mai mari numismaţi ai no�tri. Ele sunt cele mai multe de plumb şi numai puţine de bronz. d) Ponduri egiptene. erau Închise. Societatea Numismatică Română era pe punctul de a se desfiinţa. C. un stu­ exista in Cabinetul Numismatic şi o seCţie a deco­ diu complet asupra monetelor dace şi asupra raţiilor. pe lângă tipare de sigilii mai vechi. de activitatea ce el a depus până acum.mereu. de plumb şi de bronz. soţia se desvoltă în legătură cu Cabinetul NumismatiC lui Vasile Lupu şi a lui Ioan Vodă. Matel Basarab şi Petru Şchiopul). de aceea Cabinetul Numismatic a mismatice şi în« Analele şi Buletinul» ei francez s'au organizat încă dela început o astfel de secţie. Ea publicat numeroase studii referitoare la această cuprinde: ştiinţă. provenind cea mai Dacă mai ţinem seamă de faptul că acest cabinet pregăteşte publicarea unui Corpus al monetelor mare parte din Constanţa. la Academia Română se fac comunicări nu­ cu monetele. Cabinetul Numismatic al Academiei Române a adus servicii imense ştiinţei numismatice româneşti şi a de­ venit un institut indispensabil pentru propăşirea ei. Petru Cercel. MOISIL europene şi asiatice. D. ce se Între­ mai mulţi au o directivă ştiinţifică. colecţiile cele mari.

un grup de profesori ai liceului 4: Traian t. toate instituţiile financiare din T.dacoromanica. nu este şi nici nu putea fi opera unui singur om şi nici a unei organizaţii oarecare.-Severin.. Au contribuit de asemenea toate guvernele. fără deosebire de avere. Palatul Cultural. proprietate a Societăţii Cultu­ rale Teatrul Oraşului T. altele mai puţin. Incă din anul 1909. au dat ideea construirii unui local de întâlnire a tuturor Românilor din ţară şi de peste hotare. oraşul Turnu-Se­ verin era menit să joace un rol de frunte in epoca dinaintea marelui războiu. a pus temelia unui măreţ Palat Cultural. cum se proiectase la Început. dar in loc de o sală de conferinţe şi spectacole. poziţie socială sau credinţe politice. la fel. unele mai m:Jlt. care şi-a putut începe rodnica sa activitate în anul 1924 şi în scurt timp a reuşit să imprime oraşului şi judeţului o viaţă nouă. apoi Centrala Cooperativelor Săte�ti şi a Băncilor Populare. Societatea Culturală Teatrul Oraşului T.Palatul cultural din Turnu-Scverin PALATUL CULTURAL DIN TURNU. care să fie ca un far dătător de n1idejdi În vremuri mai bune.-Severin. in frunte cu d-l Teodor Costescu. când fraţii de peste hotare veneau aici spre a-şi spune păsurile şi a primi un sfat şi un cuvânt de îmbărbătare. ce fraţii noştri aveau de suferit pe vremea aceea. a prins a lua formă abia in 1913. SEVERIN Prin aşezarea lui geografică. Prefectura şi Primăria. cum şi foştii elevi ai liceului « Traian �. după cum le-au În­ găduit împrejurările. In noianul de suferinţe morale şi împiBiri de tot felul. fără de care nus'ar fi putut realiza Palatul Cultural de astăzi. deoarece la înfăptuirea lui au contribuit toţi oamenii de bine din oraşul Severin şi din judeţul Mehedinţi.-Se­ verin. La înfăptuirea acestui ideal a contribuit în bună parte şi munca cinstită şi dezinteresată a Consiliului www. înfăptuirea acestui gând a fost un imbold puternic de primenire sufletească şi de o nouă aşezare a vieţii culturale. Un concurs material. Propunerea pornită din cancelaria liceului 4: Tra­ ian . este acela pe care l-a dat in special Banca Naţională a României.ro . în acest oraş de graniţă. în 1909.

iar a şaptea. mici. parţial terminat.. opera defunctului arhitect Grigore Cer· chez. prin infiinţare de biblioteci s�teşti. are un plan cu totul deosebit . drept prefectul. formând aripa de ds3rit.ai� aripa de apus. s'au aşezat În dulapuri •. unde această instituţie. abne­ ţăru. Mehedinţi Ion G. Bibictscu www. Regelui Carol II (. este marea Sal� de teatru.' B O A B E D E G R A U numi cu drept cuvânt. la mijloc Între cele două aripi adtate mai sus. G..2S Octomvrie 1933) Ion G. Gruescu şi d-l Teodor Costescu. dar destul de spaţioase. BiblioteCiI 1. Biblioteca c 1. Istrati. Măreţul edificiu al Palatului Cultural din T.de administraţie. în care se află Muzeul c Dr. C. 1. d-l dr. compus la inceput numai din Fericită a fost ziua de 30 Noemvrie 1924. Consiliul de muncă.. s'a instalat În anul 1925 vasta biblioted dăruită În anul 1920 de marele fiu al judeţului La 19�2 mai intră în Consiliu d-nii Tilid. la etaj.i cuprinde şapte dli mari.. BibicUCll. În care sunt instalate · ������.. care s'ar putea în prezenţa Românilor veniţi din toate unghiurile . hotare. Bibicescu. când trei membri: răposatul Tache Băbeanu. C. incepuse să-şi arunce razele bineBcltoare ale culturii. primarul şi comandantul diviziei Intr'o sală mare (de 25/14 metri) şi alte trei mai din localitate. având vedere spre grădina publică a oraşului şi spre cursul de jos al Dunării. Salonul de festivităţi şi Sala ajutătoare.. S. dup� cum urmeaz�: trel s�li supra· puse. hnpodobitl pentru primirea M. t!�b!�fi:c� feIC�ne����of�::. s'a inaugurat Palatul Cultural. Severin.�t�I�'ale. G. deşi tânărll. fostul guvernator al Ioanid şi Pompiliu Băbeanu. Bibicescu In aripa de răsărit a Palatului Cultural. iar ca membri de Băncii Naţionale.ro .dacoromanica. in special din ţinuturile alipite şi de peste gaţie şi sacrificiu. care din cauza imprejur�rilor vitrege prin care trece ţara noastr� a rămas neterminată.

t. (jud. din care voiu aminti numai m. cu calorifer �i instalaţie câteva.. E". tipărită de Diaconul Coresi la Braşov. numără multe cărţi vechi. căr�ile adunate Ea numiiră în prezent 40.legată În scoarţe de lemn acoperit cu piele neagră foarte bine păstrată. Româneşti. ­ căutând să fie la curent.POMPILJU COSTESCU: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN 7" artistic executate. care acopăr pereţii. pe specialită{i.după posibihtate. P'I toate parchetate. I. s'a îmbo­ găţit cu cărţile provenite din diferite donaţii. glasul 5-8. cum şi cu volumele cumpărate . În anul 7083 (I575). tiplrÎt de Dlaconul Cerui Ia Br�v. Ii lipseşte Începutul. Mehedinti).ro toihul Slavonesc partea II-a. Este a I8-a tipăritură în ordine cronologică.n: Carte rom1neascl de lnv. Aceste săli sunt în suprafaţă totală de peste 500 exemplare foarte rare. în special cu literatura românească.\oIituIi.dacoromanica.000 volume. www. 1643 Dela infiinţarea ei şi până în prezent. cuprinse o via�ă întreagă cu multă trudii şi mari sacrificii în I9 cataloage. fiu de sătean din corn. asemănător marilor bibliotecI din Capi­ Cea mai veche tipăritură din cuprinsul Ţării tala ţării. .!. Cerneţi cum se poate vedea în statistica ce urmează. Această bibliotecă. este Oct: Octoihul slavooesc. şi cercetate dupii de marele donator. ce posedii această bibliotecă. electrică.

73·

B O A B E

D E

G R Â U

« Carte Românească de Invăţătură, tălmăcită din limba slavonească de Varlam Mitropolitul, cu zisa şi cu toată cheltuiala lui Vasilie Voevod în Tipo­ grafia Domnească din Mânăsrirea � Trei Sfetitele t,

exemplar unic în ţară. A mai existat unul în Biblioteca Publică din Petersburg. fi. Psaltirea ce se zice dntarea a fericitului prooroc şi împărat David f, tipărită în Bălgrad în anu1 7159

Psahi�a liplritli, cu cheltuiala lui George Racoţi, Craiul Ardealului, la 1651

Iaşi, in anul 7151 (I�3) •. Este foarte bine păstrad. . E a 45-a tipăritud. fi. Psaltirea Slavonă a lui Matei Basarab 'J tipărită la Câmpulung în Tipografia Prea Cuviosului Pă-

(1651), cu cheltuiala lui Georgie RakoţiKraiuLArdea1u1ui. A 6o-a tipăritură. Foarte frumos legată în lemn acoperit cu piele, lipsindu-i câteva foi la Început. e Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie tipărită cu

SUnia şi dumnezeiasca Evanghelie elineascl şi romlineasd a lui Constantin Basarab Voevocl, 1693

rinte Kir. Melhisedek 1eromonahul la anul 7158 (1650), Dionisie Eclesiarhul fiind corector. Ii lipseşte începutul. Este legată în lemn acoperit cu piele neagră şi se număr� a 58-a tipăritură, fiind

www.dacoromanica.ro

porunca şi cheltuiala lui 10 Şerban K. Voevod, adev3ratul nepot prea bunului bătrân Şerban Ba­ sarab Voevod t. Frumos legată În piele şi tipărită la Bucureşti în 168::=, fiind a 74-a carte.

POMPILIU COSTESCU: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN

« Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie Elinească corum, Hispaniae, Hierosolymorum, Neapolis, Un­ şi Românească a lui Ioan Costandin Basarab Voe- gariae t. Basileae, 1517. vad " tipărit3. 1a Bucureşti în 1693., t " Exemplar foarte frumos tipăr şi' it elegant legat în piele roşie cu podoabe aurite. Este a 95-a tipă­ ritură. • Evanghelia lui Constandin B. Voevod t, tipărită la Snagov la anul 16g3 t de smeritul întru Ero­ monahi A n t i m Ivireanul t. A lo3-a carte. Cea mai veche tipăritură ce po­ sedă Biblioteca • Bibicescu t este o lucrare din 1496, in greceşte, cu 270 pagini despre gramatica greacă, dialecte, retorică, etc. Nu arată unde este tipărită. Din istoria universală se găseşte de asemenea un însemnat număr de volume, din care citez numai următoarele : Mathias de Myechow, {( Tra­ Aceeaş Evanghelie a lui Constandin Basarab din 169;J, In3unlru ctatus de duabus Sarmatiis, asiana Philippo Loniceco, • Chronica Turcica t, etc. Val. et europeana, et de contentis in eis t. Aug. Vinde­ II şi III. Francofurti, 1584. licorum 1517. M. T. Cicero t In L. Catilinam t, etc. Prima ediţie. Basileae, 1547. M. T. Cicero t: Philosophicorum volumen se­ cundum •. Prima ediţie. Argemorati, 1541. Publius V. Maro, • Opera quae quidem extant omnia cornent. Trib. Donatus, Servius Honoratus, Georgius Fabricius •. Text grec şi latin. Basileae, 1561. Dionisii Cassii, . Romanorum historiarum t, 1591. Localitatea tipăririi nu se găseşte. Chonrad Peutinger, « Inscriptiones vetustate, roman. et eorum fragmenta t in Augusta Vinde­ licorum, 1520. Biblioteca posedă şi multe manuscrise: Unul din cele mai interesante este {( Pomelnicul Mânăstirii Dealul . din anul 1761, cuprinzând pe toţi Domnitorii Ţării Româneşti ctitori ai Sfintei Mânăstiri, precum şi daniile făcute de fiecare pentru aceast1i Mânăstire. Este legat În piele roşie şi are foarte frumos pictat sfântul discos, pentru ritualul Sfintei Curninecături. Altul şi cel mai frumos este t: A lui Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei. TâIcuire din Evanghelia lui Matei. Predoslollie •. Legătura pare a fi din secolul al XVII-lea. Are 447 pagini format mare, scri cu s negru, iar capitolele cu roşu. Este legat în piele cu chenare auri te. Tot in această bibliotecă se găsesc din operele lui Dimitrie Cantemir următoarele: t Histoire de I'Empire Ottoman t, traduite par M. de Jonquieres. Pari , 1747. Două volume. s Pomelnicul Mân.btirii Dealu, I76I Aceeaş lucrare, tradusă în limba germană din Michaelis Ritii Neapolitani, • De Jegibus Fran- englezeşte şi tipărită la Hamburg, 1745. Foarte

www.dacoromanica.ro

'"

B O A B E:

D E

G R Â U

frumos volum, format mare, cu 852 pagini, având portretul suhanilor.

« Beschreibung der Moldau 1, tipărită la Frank­ furt in 177I în 341 pagini, frumos legaU., t: Scrisoarea Moldovei f, tipărită la Mânăstirea Neamţul, 1825.
STATISTICA CETITORILOR DUPĂ PROFESIE ŞI FELUL CĂRTILOR CONSULTATE IN ANII 1930-1932

KgEbHTf»�HHniH
rTi cfHmimITtw:·

Profes�

li
1.112 . 2.666 . 33.114 58 119 504 1.101 1.017 134 223 27 . 39 . 1.483

Felul drlilor consultate

Profesori 5IUden i ţ Elevi . . . . Comercianţi . Magistrali Militari FunCţionari . Meseriaşi . Preoţi : Avocaţi . Ingineri Medici . . . Profesii libere

Biblioteca Copiilor Scrieri Militare . Inv3ţ1m�nt ,i Educaţie Diverse . Sporturi . . . Ane frumoase Agric., Ind. ,i Comerţ . LiteraturA Bisericeasc3 Istoria Romănilor Drept ,i Econ. Politic3 Matematici LiteralUr3 Stliin3 LiteralUr3 Romăn3 . Medicină Geografie Fiosofie . . . . . l Istorie Uni'iersal3 . . . Şt. Nat. �i Fi:dco-Chimicr Reviste TOlal .

Total .

. 41.647
Recapitulare Cetitori . Cetitoare

Total . . . 41.647

SITUATIE PE 12 ANI DELA INFIINTAREA BIBLIO­ TECII . I. G. BIBICESCU . DIN TURNU-SEVERIN PÂNĂ LA 1 IANUARIE 193:J Observaţii

19:n 1922 1923 19:14 1925 1926 19:17 1928 19:19 193° 1931 '932

Tota

i 4·995 Deschid numa 6 1uni 7' 2·496 19:11 210 1°-495 192:1 27·989 480 I1·376 1923 20.856 825 15.113 19:14 15·938 '" 5·943 19:15 '400 A fO!'lt deschid numai 652 14.196 19:16 25·:156 3 1uni din c:auza mu1.150 15·606 19:17 3°·319 tlrii In Palatul Cul884 14.466 1928 28.146 turaL 1.833 20·447 1929 47·646 1·4°4 13·847 1930 21,93' 1.656 1:1.361 '931 23·95° '.333 1 1 .°46 '932 26·249

28:1684

SflDlul

Discos

dm

Pomdnicul deb Dealu

www.dacoromanica.ro

Dar Biblioteca t: 1. G. Bibicescu ' nu s'a măr­ ginit la o activitate locală, ci a împrăştiat binefacerile culturii, nu numai în judeţul Mehedinţi, dar �i in toate ţinuturile alipite, înfiinţând biblioteci fl-

lumină electrică. ai cărui fii buni trebue să fim. se oficiază in fiecare an atât în T. nhiepiscopu1 Bulgariei TUcu. spre a pune in mâinile celor tineri sau bătrâm. Tot in sala de cinemato­ graf.-Severin. de către Centrală. alcătuite mai toate din câte 400 volume. să asculte cuvântul plin de inţelep· • •. ale acestui măreţ edificiu. G. Totodată fiecare bibliotecă a primit un dulap de stejar. de cuprins moral şi instructiv. bine alese. Bibicescu. au loc Conferinţele Universităţii Populare. Cum această sală cuprinde 45° locuri şi o scenă destul de încl!. calorifer. Ar­ deal 12. Predoslavie Dar dorinţa Consiliului de administraţie este de a înfiinţa câte o bibliotecă populară in fiecare comună şi cătun din judeţul MehedinJi. Bibicescu. cărţi pe inţelesul tuturor. cât şi de toate filialele . cu preţ de intrare 5 lei de persoană. organizându-se chiar mati­ neuri speciale pentru elevele şi elevii şcolilor din Turnu-Severin. până la terminarea sălii propriu zise de teatru. Sala de Cinematograf. în fiecare Sâmbătă. de I.irca Evangheliei lui Matei. C.ro în frunte cu artiştii mehedinţeni Victor Antonescu şi)on Sârbul. iar 54 la Românii de peste hotare (20 în America). Numărul acestor filiale este destul de insemnat.. cu filmul românesc Ţigăncuşa dela Iatac Odată începutul făcut. unde au tot confortul: cabine mari. ve· nituri care să poată acoperi cheltuielile de admi­ nistrare şi întreţinere. Dobrogea 3. Prima reprezentaţie a avut loc la 30 Noemvrie 1924. începând din a doua jumătate a lunii Octom· vrie până la finele lui Martie. a. L.30 d.pătoare (12/5 m). A lui Teofilact. având pe frontispiciu in­ scripţia Donaţia Bibliotecii r. Pentru a imprima cât mai bine caracterul pur t r ��i��f's�:������i���r:������:\�:ţ�i �ă�ăţ:�il�� din apropiere. . a fost să asigure un izvor de venituri pentru societate. s'a pus multă grijă în angajarea unei serii de filme din cele mai alese şi. www. artistic lucrat.dacoromanica. Năpasta . care a fost instalată tot în aripa de răsărit a clădirii. etc.POMplLIU COSTESCU: PALAl'UL CULTURAL DIN l'URNU-$EVERIN '" liale. Prima chestiune pe care şi-a pus-o Consiliul de administraţie.câte uniparastas pentru pomenirea marelui donator Ion G. au jucat . cum şi fotografia donatorului (Bibicescu). la ora 6. Pentru ajungerea acestui scop. când trupa Teatrului Naţional din Bucureşti • 1). Universitatea Populară.amintite mai sus. reprezentaţiile lor având loc numai in Palatul Cultural. pentru cunoaşterea ţării noastre şi pentru întărirea nădejdei în puterile neamului. toate străduinţele Consiliului s'au îndreptat către sala de cinematograf. La 7 Ianuarie de Sfântul Ion. avându-se în vedere marea importantă şi marele rol educator al cinematografului. s'a căutat să se facă accesibil oricui. I. Banat 36. l5wti . umai zece ani de activitate ai acestei ���io�:ct • la parter şi a fost terminată şi inaugurată la 15 Octomvrie 1924. Caragiale şi Legea Iertării De atunci toate trupele teatrale se opresc În Turnu-Severin. Basarabia 17.. Bucovma 3. tot aici au loc şi reprezentaţiile teatrale. Până în prezent s'au înfiinţat 250 biblioteci fi­ liale: Mehedinri 1 18. după ce lu­ crările ajunseseră aproape de terminare. Vechiul Regat în diferite locuri 7.

istorie www.734 B O A B E D E G R Â U Preislorie.ro Salonul artistic . antichitlţi clasice.dacoromanica.

cu un ciclu de minimum 12 conferinţe anual. Săveanu. în această direcţie. când �ra ispravnic d� Covurlui însufleţit de cel mai curat sentiment de dragoste pentru cultura poporului românesc. Consiliul de administraţie cu sprijinul tuturor fruntaşilor judeţului Mehedinţi. Tot in aripa de r1s3rit a Palatului . Trăsura cu car� a călătorit Domnitorul Carol.POMPILtU eOSTEseu: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN ciune al oamenilor ce i�i Închină activitatea lor operelor culturale.dacoromanica. s'a inaugurat ciclul de conferinţe. Iată un îndemn de a lucra cu mai multă râvnă. de d-l N. în toamna anului mulţumirea a fost mare că publicul a dat dela început toată importanţa cuvenită acestui focar de cultură şi a urmărit cu regularitate toate conferinţele. www. a hotărît înfiintarea Universităţii Populare. Timp de zece ani.ro Restaurantul. d�la Turnu·Severin Ia Bucureşti in 1866 I924. Ministrul Săn3tăţii Publice de atunci. Universitatea Populară a făcut ca de pe tribuna ei să se audă glasul autorizat al marilor maeştri ai cuvântului din ţara noastră şi Sania lui Cu%a. La 30 Noemvrie acelaş an. N.

Muzeul Dr. când vii din Grădina Publică. prin bogăţia colecriilor.ro Este un muzeu general�al Ţ3:ri Româneşti i Vechiul-Regat .. la subsol s'ar părea la prima vedere. ce o ap3:r3: de arşiţa soarelui.de primăvara până se află instalat Muzeul . de o rară frumu­ seţe prin eleganţa sa. de când funcţio­ instalat aşa numitul . la parter.D-rul . este EI a fost inaugurat În Iulie 1925. Dr. 1. Ca şi partea de • Intâia prtd tipografică olteană al oolonadelor şi prin picturile murale cu gust r1sărit. Istrati . Istrati •. nează în continuu. EI este un local de mâna întâi. C. pe care se întind mesele . prin stilul curat al arcadelor. aripa de apus a Palatului Cultural cuprinde alte 3 saloane suprapuse: aşezate. I. . dar Singur restaurantul nu se exploatează în regie. Restaurantul Teatrului t. Restauramul are de asemenea o terasă în faţa sa. C. www.sub umbra răcoritoare a arborilor seculari. dovedeşte marea dragoste ce acest suflet distms .dacoromanica.icâ aleasli.a avut pentru Ţara şi Neamul nostru.7� B O ABE DE G R A U Cuhura!. ascultând o mw. Preistorie generală a Ţării Româneşti toamna . 1. C. Aici elita severinean3: îşi d3: întâlnire şi se recrează puţin Într'o atmosfern pIăcut3:. La etajul 1 spre minunatul ((Parc al Trandafirilort.şi. Istrati.

. care a început să achiziţioneze.ro Atunci d-I Teodor Costescu. Maria Istrati-Capşa. Pe această temelie a clădit spornic D-rul C. O mare parte din obiectele coleCţiei dinainte de I. Istrati.-Sever in. obiect cu obiect.dacoromanica. şi prin stăruinţa d-nei Dr. de pe cheiul Dâmboviţei. Istrati. www. Istrati.POMPILIU eOSTESeU: PALATUL eULTURAL DIN TURNU-SEVERIN El a strâns zi de zi. EI a fost prezentat. cu o pasiune pentru definirea căreia cuvintele sunt prea slabe. Cult. cu obligaţia că ea va fi adăpostită in saloanele mari şi spaţioase ale Pa­ latului Cultural. in calitate de Comisa!' al Guvernului. să fie cedată oraşului T. plătind ultimul ban pentru îmbogăţirea muzeuiili său. I. a inaintat un memoriu Ministerului. Din cauză însă că niCI una din aceste instituţii nu s'a grăbit să-I ia in primire. in anul 1921. muzeul a fost cumpărat dela moştenitori de către Ministerul Cultelor şi Artelor. Istrati. încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Academiei Române �i Muzeului de Antichităţi. Preîstorie olteanl de marele român Dr. in care a arătat starea de rea intreţinere a obiectelor de mare preţ din acest muzeu şi a solicitat ca Întreaga colecţie adu­ nată de Dr. la Câmpina. În anul 18g7. organizată şi rânduită tot Ministerul Cultelor şi Artelor a oferit acest muzeu Funda\iei Culturale • Principele Carol t. şi s'a depozitat Într'o baracă rău acoperită din curtea Laboratorului de Chimie or­ ganică. fostul său profesor. C. După moartea lui. dela cel mai mic până la cel mai mare. C. • Teatrul Oraşului Turnu-Severin t. muzeul a rămas expus intemperiilor. punând astfel bazele muzeului. După renunţarea instituţiilor amintite. I. Muzeul a fost inaugurat formal. preşedintele Soc. de asemenea la expoziţia din 1906 din Parcul Carol I. la 16 Martie 1923 Mi­ nisterul Cultelor şi Artelor comunică Îmbucură­ toarea veste că intervenţia a fost Încununată de succes şi că aprobă cedarea muzeului. Această pasiune el a moştenit-o dela mama sa.

Sculptură . au vizitat Muzeul .7 38 B O A B E D E G R Â U războiu. Muzeul n'a rămas sub forma lui ini{ială. prezintă o foarte mare valoare �i im­ portanţă. Desen. Istoric.ă şi Istorie. EI a fost adus din Bucureşti şi instalat in grabă vrie). Istrati i. păstrându-se numai estetica. 4. IV Totuş acest muzeu. Geologie. Cult. mulţi vizitatori din toate unghiurile ţ3rii. iar o altă parte fiind expusă ploilor în baraca de pe cheiul Dâmboviţei. Paleontologie. 3U fost În mare măsură deteriorare.-Severin •. etnografic şi artistic. şi a rămas astfel până la 1 Mai 1932. Mine­ ralogie. Bogata colecţie se împarte in cinci grupe şi grupele in secţii. cum şi din străinătate. Pic­ tură. « Teatrul Oraşului T. 3. DT.dacoromanica.ro Grupa 1 ŞtiinţIfică. din punct de vedere ştiinţific. chiar şi din America. 3. prin bogăţia şi varietatea colecţiilor. Grupa 11 Artistică. De primăvara şi până toamna (Aprilie-Oerom- Opaiţ creştin sec. au fost luate de către trupele de ocupaţie din Bucureşti. www. . când a fost reorganizat de actualul director al Soc. 1. după cum urmează: Pergament dda Şudan cel Mare la inaugurarea Palatului Cultural din 30 Noemvrie 1924. Secţii: I. Arheologie Clasic. Secţii : I. Grupa 111 Preistorie. 2. C. ci se măreşte mereu prin cumpărături şi donaţii ce prj· meşte destul de des. 2. Caricatură.

Mişu Pop (1860). Secţii: Preistorie.. Podoabe. Dimitriu. Fotografică.. Kiss.dacoromanica. Intrarea. Grupa V Bisericească. Jelnai. Miloşescu din Târgu-Jiu. Pe­ trescu. 4. Industrie casnică. G. autorul su­ gestivei lucrări din mijlocul salonului . Iconiţl din Cultul Cabirilor conţine toate varietăţile de li�nit şi �ărbuni de piatră din ţară. Diodore Dure. t: I dela animale preistorice. etc. care a pus bazele acestui muzeu. Aurel C. Unităţi de măsură. formată din diferite feluri de roci. Se mai află un tablou biblic pictat de G. 3. Kimon Loghi. Iliescu (1871). (1810) şi « Peisaj de Biagiu (1853). Severin. Ary M. Ioanid (1864). M. între altele. Hegel. Henţia (1868). Istrati. Tătărăscu. Scor­ ţeanu. cu operele sculptorilor: Paciurea. etc. după care s'a făcut entetul diplomelor expoziţiei din anul 1906. 1. I CibeJ� ghid Ia ROll111la . 5. Istrati. •. mama D-rului C. Savargin. Doboşariu. Georgescu. acuarelă de Pinelli Bartolomeo. D. Arheologie Clasică şi Istorie. r. H. Mutată la sucursala din T. Dela Venirea Romanilor in Dacia până la « Ro­ mânia Liberă 1877-1878 Apoi tabloul alegoric în cărbune 40 Ani de Domnie glorioasă a Regelui Carol 1 1866-1906 . Pompilian (18g2). 2. 7. Teodorovici. măsele dela acelaş animal. Asemenea. K. Brătianu. D. etc. Băzăvan. 2 • � & I . Cuza pe când era ispravnic de Covurlui. Rossi (1892). C. B'Arg. I. 2. Asaki şi Matei Millo de N. cerb. G. Ouă Încondeiate.POMPILJU COSTESCU: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN '39 2. Jiquidi. Pe scări: tablouri istorice in ordine cronologică. In primul salon se află această grupă ce cuprinde: Secţia Geologie.­ Severin. Tudor. Secţii: I. partea superioară dela femurul unui mamut. Foltzer. cum şi diferite miOereUrl. Colonel D. foarte multe lucdri de Jiquidi. 1. adusă la Craiova de d-nii Macinca şi Samitca la 1850. Grupa III-a (Salonul 3). Însoţit de 1. şi trecută apoi lui Nicu D. 1. la 1880. Fotografii. Istorie. Grupa IV Etnografică. Este executat de G. 4. este aşezată in trei vitrine. celebru pictor italian (1781-1835). 1. Secţia 1 Paleontologie are. Rădulescu. etc. Prima presă tipografică oltenească. Murnu. de Stoenescu.. de Michele Kesso. Burcă. Arheologie clasică. 3. Becheru. originalul de Ghika. Preistorie. Trăsura cu care Domnitorul Carol 1 a parcurs drumul dela T. etc. Marinescu. Unelte agricole. C. de Georg. cum şi coarne de zimbru. e fi. Tudor.-Severin la Bucureşti în anul 1866. Secţia Sculp­ tură. in majoritate reprezentând pe Dr. Obiecte de artă. Secţia Prei storie. Prima conţine obiecte preistorice găsite numai în Oltenia ca: vase de lut lucrate cu mâna •. Bogată colecţie de fosile. Secţia 1 Caricaturi are multe bucăţi de N. 1. G. Secţia 4 Desen. Napoli .ro De remarcat bustul Maria Istrati-Capşa. G. Ghiaţă-Invalid. Grupa lI-a Artistică (Salonul 2). Ceramică. Secţii: I. Templu Sicilian. Grupa I Ştiinţifică. G. C. la 1868. măsele şi diferite oase petrificate Secţia 2 Mineralogie www. Luncanu. Rigos. La parter se găsesc: Sania Domnito­ rului Alex. Ţincu. R. Masa mun­ citorului Secţia Pictură cuprinde picturi in ulei şi aquarele de G. Maior Chirvasiu. 1. N. a aceloraşi proprietari. 6. Obiecte de cult. Voiu încerca să arăt pe scurt Împărţirea mate­ rialului existent pe saloane şi câteva din obiectele mai de seamă ale acestui muzeu. Teodo­ rescu-Romanaţi. Voinescu. D.

Jud.dacoromanica. găsite la Brabova. etc. Una din ele numai cu vase. Pădina· Mică. de bancnote de lei 2000. Desa. A doua vitrină cuprinde preistorie C t ���. provenite din Dobrogea. etc. ma· nuscrise. CăIăraşi. A treia vitrină are obiecte din diferite localităţi din Oltenia. �etreştii de j�s şi Logreştii· BtrOlCl dm Jud. gă· sită la Romula Reşca·Romanaţi.ro leCţie de bancnote şi monete româneşti din cele mai vechi dela Mircea cel Mare. Coşovenii de sus. Me­ hedinţi.pri mele două rafturi . Şotrile·Prahova. Romanaţi. Hinova. Seliştea Crucii. Stârmina şi T.. Că· ciulata.orgovei. altele de bronz. grandios lucrată iu· decând după proporţiile piesei gă· sită. Serbia. un opaiţ de bronz in formă de peşte cu crucea pe el. Cetate. Bărbă· t�ti·. fragmente de statui şi statuete de bronz. Cerăt. Segarcea. din cu· noscutele centre Măgura·Jilava. din sec. al IV-V·lea p. cult cate datează dela Frigieni. rafturile 3 şi 4 sunt ocupate de ornamente şi inscripţii pe marmoră. Cărbuneşti. iar restul sunt tot cu obiecte greco· romane. vase şi idoli de lut pentru cult.·Severin din jud. percutoare de piatră. Două pergamente dela Ştefan cel Mare. Meuţii din dos. Cra· iova. chitante şi altele. Casa Veche şi Coteana jud.S�cu! G. Negoeşti. care Însă n'au circulat. Sectia Arheologie Clasică este aşe· zată m şapte vitrine cuprinzând cera· mică.sunt ocupate cu ornamente. Zapise. .74' B O A B E D E G R A U toporaşe de silex. având pe o parte lupoaica Iăptând pe Re· mus şi Romulus (piesă mică de bronz).Reşca. Pleseşti­ Suceava. Nazâru·Bu· zău. 2 Tot in această vitrină. iar pe revers cu podul peste Dunăre (piesă de bronz mare). cum şi aceea cu bustul lui Traian. tipare de turnat securile de bronz. Ro· manaţi. obiecte de bronz şi marmoră din epoca Greco·Romană. cum şi o Cibela. două dela Ale· xandru cel Bun cu peceţi Domneşti de ceară legate cu şnur de mătase. jud.Amaradia. GorJ i Romula. Dintre acestea foarte interesantă este colecţia. fragmente şi mânuşi de vase. Secţia 3 Istorie. acte şi pitace de boerie. Prisăcea. Bibicescu.� ��el:�� o�fe��ulg�it:�� tOlt�� nia. unică în ţară. Bulgaria si de origine necunoscută.şi o mare co· Reversul acelee�ş bancnote www. Ostrovul Corbului. . A treia vitrină este numai cu obiecte neolitice dela Cucuteni. Urdarii de sus. numai capul. . probabil protec· toarea oraşului. având in plus o frumoasă colecţie de cuţite de silex (cremene). R o g o v a. Ma· BancnOI� fip�rit� In America in 19t7 glavit din iudo Doli. Borăscu. Două vitrine sunt cu obiecte gă· site numai la Romula. Cr. semnul creştinesc. a) DtJcumente di· ferite referitoare la trecutul istoric al neamului nostru. Iaşi.Amaradia. b) Numismatica reprezentată prin· tr'un mare număr de monete vechi romane. De remarcat patru amfore greceşti. chei. adunate şi donate de Ion G.Între care se remarcă aceea a oraşului Roma. E probabil că a existat acolo o statue mare a acestei zeiţe. Olt. un Hermes de marmoră necomplet. iar a doua . Se remarcă unele bancnote proectate.. Murgaşu. Goeşti. Locusteni. . Slaşo ma. jud. etc. Tot aci în raftul 2 sunt două iconiţe din cultul Cabirilor. cu patru secole inainte de Hristos. ornamente şi opaiţe de lut. 200.

dacoromanica. Diferite alte medalii �i stampile personale şi de Stat. etc. semnat de Carol Principele moştenitor Ferdinand şi Principele Carol cum şi intreaga fa­ milie Regală. unde a semnat şi prima proclamaţie către ţară. chipiul din războiul 1877-1878 şi plapuma dela Poradim. un pahar. călimara-de pe lachtul Regal. lăsată în casa în care a g1'izduit în Multe fotografii cu vizitele familiilor domnitoare din alte ţări şi altele. Remarc medaha punerii pietrii fundamentare a liceului � Traian � din T. Cartea de vizită a lui Osman Paşa. cu autograful scris cu litere latine . Urmează apoi un mare număr de vitrine care cuprind obiecte. şi nepuse în circulaţie. www. decoraţii. c) Reltcve. Muzeul mai posedă o bogată colecţie de medalii din timpul Regelui Carol 1. tipărite în America de Ministerul Finan� ţelor În 1917.ro Regal până la incetarea din viaţă a Regelui Carol şi originalul actului de fundaţia expoziţiei dela 1906. In jurul vitrinei 6 scaune din mobila Întrebuin� ţată când era ispravnic de Covurlui.POMPILlU eOSTESCU: PALATUL eULTURAL DIN TURNU-SEVERIN 50 şi 10. Vitrina Regală cuprinde multe obiecte dintre care amintesc câteva : Cămaşa Domnitorului Carol dela 1866. azi proprietatea d-Iui Teodor Costescu. prin care se fixează mărcile judeţelor Moldovei şi sigiliile Sta� tului . dela capitulare. membrii Guvernului de atunci şi oamenii proeminenti ai ţării. o garnitură de metal de pus la gât. Drapelul cu stema ţării care a fluturat pe Palatul Etnografie: Vitrina podoabelor Vitrina regală T. cu una din săbiile lui. cuvertura cu care s'a acoperit în prima călătorie in Moldova la 1867. lucd. Vitrina lui Cuza� Vodă. Tot în vitrina medaliilor se află şi Hrisovul Domnului Mihai Grigore Sturza. In jurul Vitrinei Regale: Masa pe care Domni� torul a semnat proclamaţia . . anuntul mortii Domni� torului. car� I 1..-Severin atunci. matriţe.�Severin. etc. fotografii.ri şi fotografii. acte. etc. un buzunar cu monograma Doamnei Elena Cuza.

unele scrise in greceşte. vestminte şi obiecte casnice împărţite pe regiuni. Bogdan Petriceicu Haşdeu şi fiica sa Iulia. se găsesc într'o vitrină bine înzestrată. Dr. Cântare dela micile balanţe farmaceutice până la cele foarte mari romane. şi . etc. ţesături. I. Una dela 1629. argint. In alte vitrine se văd: ornamente de teracotă smălţuită şi nesmălţuită. vederi şi fotografii de costume naţionale pe regiuni. embleme de judeţe tot din teracotă. etc. etc. . Urmea:cl apoi galena Obiecte biseriaşti www. iar 2 in ro� mâne�te dela 1851. Stân­ jenul t. Candelabre 3 de lemn. Secţia 4 Fotografică (Salonul 4). vase ornamentale. table de frontieră şi diferite fotografii din 1918 cu intrarea trupelor române in Timişoara.. unele din timpul lui Cuza. i i ct a ă e art� �f� :ec�t� t�e��t .rţile de sub poalele mun­ telui Olteniei. cu căsuţa În miniatur1!. jugul. pistoale vechi cu cremene şi capsă. George Tocilescu. potir cu Învelitoare brodată. Mai este apoi o vitrină cu amintiri din războiul mondial 1914-1920 cu proectile. etc. cane. Ferdinand �i Maria. furca. pinteni. covoare. începând cu plugul de lemn. etc. urcioare. fiecare cu 6 braţe pentru lumânări. Grupa IV-a Etnografie (Salonul 5). cădelniţe. sapa. Mihai şi Carol II. Carol Davila. cum şi două perechi de paftale Domneşti din metal. chivără germană. N. cădelniţe şi candele vechi. etc. Carol I şi Elisabeta. sidef. azi dispărută. In mijloc este un antÎmis şi un epitrahir. C. etc. colorat pe părţi. Este foarte impresio­ nantă prin numărul exemplarelor şi arta cu care sunt incondeiate ouăle. Densuşianu. arme diferite i â g i ��n:�g��f�) b�����a�!: ��ie6����: . Grupa V-a Bisericească (Salonul 6). unele foarte rare.este de lemn din anul 1836 ce a aparţinut bisericii Lespe2:i-Suceava. vârtejul de ridicat carul. etc.: un vas de pământ în formă de sticlă. purtând câte o aquilă pe ele şi un inel cu piatră roşie tot cu aquilă. Istrati şi pictorul N. cum şi dela sobele bisericilor vechi. schije. I I 2 . Secţia 3 Industria Casnică cuprinde un bogat matenal de cusături.� În�p���[ ��I�r ����e�� ca: statuete. Cel mai mic . aur.dacoromanica. alta dela IB48. (medievale) . In Jurul altarului sunt 5 chivoturi: 1. iar altarul este îmbr3cat În antimise. Aici se pOate vedea vechea măsură pentru lungimi .ro oamenilor de seamă ai ţării. Mai sunt sfeşnice. Secţia Obiecte de Cult. un Evangheliar tipărit în timpul lui Mavrocordat. sunt expuse uneltele agricole. In jurul unei gospodării de ţară improvizată. Prof. o biserică zidită de Ştefan cel Mare. castroane. Aci se găsesc tablourile Domnitorilor şi eroilor Neamului până la Vodă Cuza. făcând marea admiraţie a străinilor. Unele din ele cu motive foarte interesante. camee. lopata.din faţă . Se mai af1ăo cruce de metal argintată. unul de metal. Secţia Podoabe.. Pentru a fi mai e10cventă această secţie. ornamente din bronz. Grigorescu. Unităţi de măsurat lichide.. un Liturghier tipărit la 1748 şi un chivot. In compartimentele laterale sunt 2 icoane. spre ex.�����: de ��[. In mijloc s'a aşezat masa acoperită cu o îmbrăcăminte de mătase. ceasornice şi pendule multe şi variate. Dr. scări de şea. smălţuite şi nesmăl­ ţuite. cu masa joasă pe 3 picioare. Secţia 7 Unelte agricole. Cotul . Apoi fotografiile lui Cuza şi a Dom­ niţei Elena. Secţia 4 Ouă incondeiate. Această secţie abundă în strachini. Secţia 6 Unităţi de măsură. cu portalul sculptat ca În p1!. podoabe. cănuţe. accesorii de harnaşament: zăbale. Secţia 5 Ceramică cuprinde multe piese din diferite regiuni ale ţării. cari au dispărut. rariţa. De remarcat colecţia de" paftale de sidef gravate foarte frumos.74' B O A B E D E G R A U amintesc de: Gheorghe Asaki. s'a improvizat un mic altar cu 3 comparti­ mente. pietre scumpe. Obiecte vechi.

-Severin 1833-1933 •.POMPILIU COSTESCU: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN 743 2. Tot de lemn dela biserica Poiana-Roman. www. Istrati * s'a Îmbogăţit cu pretioasa colecţie a d-Iui Avocat Marius Vorvoreanu. Se mai găsesc cruci artistic sculptate. Triptice diferite. iar o altă parte pe pânză. la anul 1487- tată prin multe fotografii cu vederi generale şi interioare de mânăstiri şi biserici din Moldova. Idem. Muntenia şi Oltenia. altele pe lemn ghipsat. dela biserica La2:na-Doro­ hoiu. vopsit roşu. Salonul de festivităţi Pereţii sunt acoperiţi cu un mare număr de icoane din secolul al XVII-lea şi până În prezent. iar unele de me­ tal. Secţia 2 Fotografii. Expoziţia retros­ pectivă a oraşului T. 1. Sunt câteva îmbrăcate în argint. cingătoare. 1832. altele lucrate În sidef. Ea a fost deschisă cu ocazia centenarului din anul acesta .dacoromanica. C. Idem. Muzeul fi Dr. galben şi albastru. ce a format . cum şi de diferite troiţe mi­ nunat executate. etc. vopsit roşu.ro In ultimul moment. zidită de Ştefan cel Mare. odăjdii. dela Armatori-Muscel (nu se ştie data). a aparţinut bisericii Bădeuţi. Asemenea. chiar şi icoane mici. Unele sunt pictate direct pe lemn. Această secţie este repre2:en- Sala de cinematograf 4. nabederniţe. 1830• 3. 5· Idem.

Suprafaţa salonului este de 25/14 metri. alte săli mai mici. Salonul de fesliuităţi.ro putut vedea că Palatul Cultural din Turnu-Severin se compune din două aripi. se află salonul de festivităţi.ltograful in grădină terasă mare cu o perspectivă minunată. Din descrierea de mai sus s'a Cinem.unde se întruneşte toată intelectualitatea www. de dans. Sala de teatru. una de răsărit şi alta de apus. tot in aripa de severineană la balurile şi festivit3{ile ce au loc aci. având în spre « Parcul Trandafirilor I o rantul sălii de dans. . având fiecare câte 3 saloane mari suprapuse şi drept anexe. In subsol este a 6-a sală tot aşa de încăpătoare.dacoromanica. La parter. la baluri şi diferite festivi· tăţi. Este singurul salon -afară de acela al Cercului Militar . EI este frumos parchetat. În care se instalează de obiceiu bufetul şi restau- Terau apus a Palatului Cultural. in sezonul de. de concerte. etc. iluminat şi bine întreţinut. iarnă.744 B O A B E D E G R Â U şi in urmă donatl cu multă generozitate Palatului Cultural.

Prin gustul ales cu care este întocmită. până ce nu se vor achita mai Întâiu datoriile f3cute până În prezent. Este singura rămasă neterminată.mână de fier . a deschis o listă de subscripţie pentru terminarea sălii de teatru " scrisă de Insuşi Suve­ ranul. îmbăl­ sămat de parfumul florilor.ooo lei. Gestul Majestăţii Sale a produs un cald entu­ siasm şi ovaţii nesfârşite. POMPILlU COSTESCU 8 t t: t. Imi dă dreptul la aceasta.POMPILIU COSTESCU: PALATUL CULTURAL DIN TURNU-SEVERIN 745 Mijlocul .unele colorate ascunse prin iarbă. Cult. Incheiu aceste rânduri. Consiliul de admi­ nistraţie intenţionând să transforme locul viran ce era în spatele teatrului. pentru moment. t: Dir«lorul Palatului Cultural T. La 15 Mai acelaş an. iar scena va fi una din cele mai mari din provincie. iar la 14 Iunie 1925 s'a făcut inaugurarea. in uimirea şi admiraţia tuturor seve­ rinenilar. S. a dat depline puteri Pre­ şedintelui �u să se ocupe şi să rezolve această chestiune. se spera să se facă mult mai de vreme.700. Cum spectacolele teatrale au loc. cu un număr de 876 locuri. Bibicescu ce a avut loc la 25 Octomvrie 1933. dar speranţele au fost spulberate de vre­ murile de criză prin care trece ţara. Aşa că astăzi cu o datorie de câteva milioane.a reuşit să înfăptuiască lucruri aşa de minunate. Regele impresionat de cele văzute şi de faptul că iniţiativa particulară . cum şi cabinele artiştilor. S.-Severin şi Bibliotecii 1.aşa cum am mai spus·o . Aci vine publicul nu numai pentru reprezentaţiile cinematografice. severinenii vor avea fericitul prilej să inaugureze sala cea mare de teatru. cu risipă presărate în toate colţişoareJe. trebue să se stea În aşteptarea unor vremuri mai bune.000. Cult. . In Aprilie 1925 s'a dat în antrepriză şi au În­ ceput lucrările. In fruntea ei a subscris suma de lei 200.bine condusă .îl ocupă sala mare de teatru. având o lăţime de 22 şi o adâncime de 14 metri.ro Motiv floral din grJdina cinematografuluI . Consiliul de administraţie a hotărît să nu se mai continue lucrările. Acesta este Palatul Cultural proprietatea Soc. a ţinut să participe prezidând Adunarea generală a Soc. G. Achitarea lor.dacoromanica. modern aşezate. « Teatrul Oraşului T. Grădina de Cinematograf.·Stl"Tl·n www. Regele Carol II. această grădină este o nouă podoabă a oraşului T.ce-i dau un aspect feeric. Această sală va cuprinde: Trei rânduri de loji.-Severin . cu nădejdea neclintită că in cel mai scurt timp.al cărui preşedinte este d-I Profesor Teodor Costescu. dar şi pentru a se recreia de munca zilei. soarta lui e de acum la adăpost. a fost gata. Palatul Cultural şi-a g�it astfel cel mai mare ocrotitor. in sala de cinematograf. faptul că la Împlinirea a 20 ani dela punerea pietrei fundamentale a mă­ reţului edificiu M.-Severin.realizată de un Consiliu de admi­ nistraţie . M. In mai puţin de o oră participanţii la banchetul regal au subscris peste I. « Teatrul Oraşului T. Ea are 800 locuri şi 14 loji. Dar mai mult. fiind clădită numai de roşu. Dacă Palatul Cultural a atras admiraţia tuturor vizitatorilor. partere şi balcoane. In spatele scenei vor fi sălile decorurilor şi re­ cuzitei. Voievodul Culturii româneşti. cu sutele de lumini electrice . Incă d in toamna anului 1924. care va fi şi ultima verigă a lanţului de muncă Închinată acestei neperitoare opere. pentru a-şi odihni ochiul pe un tapet de verdeaţă şi pentru a respira un aer curat.între cele două aripi . nu mai pUţin a fost admirată frumoasa Grădină de cinematograf.

muri. căci necontenit spune că el trebue să plece. obdormivit in D-no zi e o Întârziere. Doar Episcopul ţine să împlinească ceea ce vrednicul ii era mai bine ca inainte. II mângâiai cu acel3j umor. dar ţineţi seama. pede. Da. Crucile roşii de lemn s'au Îne­ Nu-i luarăm in serios nici ameninţarea. Ni­ Sătenii nu-şi prea băteau capul cu el. care mă privia din scrisul incurcat. Am îngălbenit În faţa tainei omeneşti. Când şi vrea să-şi dea în grija mea credincioşii. dar n'am găsit nimic ce-ar fi putut ca în timp de holeră. ca o ultimă graţie. care nu a trecut peste cri�. Nu sunt eu pro­ rile care cresc din ţărâna morţilor. 2 IN JUGUL DOMN ULUI www. şi fet. făgă­ nările lui tremurate şi. ce voiu fi isprăvit cu examenele elevilor. ca să-şi câştige zisem in locul cel nou şi-mi veni scrisoare dela nume bun! Episcopie că bl!itrânul meu preot e greu bolnav Bătrânul preot însă se ţinu de cuvânt.spuneau cu Peste câteva zile primii şi scrisoarea tremurată duioşie. numai la moarte nu. Mă neli­ va cădea asupra noastră. Să mă grăbesc. Avea o congestie uşoară la plămâni. ci numai făt. Omul meni nu credea În profeţiile lui.spuneau ai lui. . care că voia să-mi încredinţeze lucruri mari. Atunci voiu fi eu mai curând la tine. mâinile sbârcite i-s mai mult Şi-a înscris data morţii sale şi n'a greşit-o decât reci. ce v'am spus! cimitirul a sărăcit.. Numai eu 'mai umblam în cimitir. nările lui. Prea-Sfinţia Sa La orice ne gândeam. una Tăbliţele lor cu versuri au căzut în iarbă. Oare ce voia să-mi primejdie vorbeşte. se grăbi la ceput o vindecă. Mă ruga umilit.VII! Nici nu se împlinise un an. că va grit şi s'au răsturnat. că Înaintea privirilor lui pomelnicul lui. până ameţite munţii se clatină şi din cer i se coboară trecu tragerea clopotelor. dădui duindu-i că săptămâna viitoare VOIU pleca. . să mă .ro . poate fi respinsă.Era copt de secere. această ultimă rugăminte. Cu drag privii la Însem­ brâul roşu. In zadar Întrebăm de ce niştea şi râsul lui din urmă. « ». in glumă câteodată. Nu l-am luat În seamă. Imi aminteam pentrucă nu vrea să ajungă marea primejdie. Doftorilor începători doar li se lucrul său. parochus. d deslega enigma. Nici nu mă încăl­ urează multe cazuri de congestii. cu toate toanele a bătrânului.imi scria el prin dascăl. s3-i împlinesc lui. Il frunzăream pe gânduri. era în groapă. că aşa va fi. săracul.A râs odată şi a murit. căci simte rastas pentru el şi in altar mi-a căzut În mână că moartea il Împresoară. ba şi el le lua sărac şi fiămând nu are timp să se ocupe de morţi. zău. Clopo­ de acelea pe care orice doftor cât de puţin pri­ tarul. pe ultima pagină. Indată sosii eu. Adevărat că era om bun. Fierbin­ die la-a Junii A. Acesta adăuga şi el că parohul e în slabă stare. şi doftorul spunea că preot însuşi a cerut. . că vor cădea oamenii. gdibesc să iau in seamă parohia.dacoromanica. Deu­ spună şi de ce a râs? Am cercetat toate însem­ năzi totuş a scăpat vorbă. dar se pare că numai capul nu-i chiar lim­ cu zile. 1914 ţeală nu prea are. Fiecare de următoarele cuvinte: Josephus Delne. de se aşează ciorile pe ele. care mi-a arătat mormântul. printre flo­ Veţi vedea voi. unde pa­ melnicul înşiră preOţii răposaţi ai Eparhiei. că are Dimineaţa următoare am făcut liturghie cu pa­ de vorbit lucruri Însemnate şi serioase. că numai clatină din cap. 'ici bătrânu1 totdeauna obişnuia să prorocească.

ca şi când n'ar fi pe lume. . . . ştii d-neata ? . . . cucuruzul a rămas necopt. . Dar cailor le trebuia ovăz. Iar calul nu-i capră. Neavând vite albe. ba să mai câştige ceva. Banca zicea că n'are bani pentru noi. şi nu era.Sunt bani în bancă. . la plug. Aşa a căzut şi el la pat şi in mormânt . că nu ne dădea. Iar cădeau şi vite şi oameni. Oalele smăIu u �. Şcolile cele multe sunt bune numai ca să despoaie pe om de tot ce are.Ei. Unde cădeau.Da' cum se poate ! Omul se aşază pe mormântul preotului şi. In fiecare zi se Întâmplă câte ceva. Incă ne bucu­ ram. Ne şi dădură pe Întabulare. ca să le mântuesc. se scud. Zăpada a căzut de vreme. După boala cailor. Bătrânul preot zilnic îngropa. Le treceam pe r ţ o �ş ş veau copilaşi.Drept. aşa zicea. veni boala oamenilor. Prin postul mare cei mai mulţi băr­ baţi căzură la pat. .Aici am putea sta destul. Am ajuns cerşetori. . dar. pe cale. Ei. ca să-i rămâie cărăuşia în cUlste. S'au schimbat de tot. aşa dar au inceput a pieri. La ce-i banca ? ne gândeam. Cine n'are bani. nici nu se uită într'acolo. că nici do­ bânzile nu le plătim. Cui îi trebue fân sau ovăz. Din munte până la tren. Până primăvara am isprăvit cu banii. Sunt ca o pădure umedă şi Întunecată. domnul Friedmann a opr orice credit. Fânul îi putrezeşte pe jos. it . EI aşteaptă numai să treacă zilele. . nu ne puteţi ajuta. zise jidanul. erau bani.strigă Întunecat şi prive e l g a podar. povesteşte necazul viilor. Numai că eu am mult de lucru. In Iulie şi August veni seceta. Da' tot nu ne mâncau păduchii. dota. ca o băşică .Nici până acum nu vă prea îmbulzeau banii . vitele pot pieri la iesle . Dar în zadar ne iscăleam numele pe cambie.Astăzi e licitaţia. numai stă cu capul În palme şi se gândeşte. Când se crapă de ziuă. De dimi­ neaţa până seara căram povara cea grea. www. şi În că­ rătora cea mare s'au rupt hainele de pe noi. Comunitatea a vândut ovreiului o mare parte de pădure. de sudalme. apoi putem sufla şcoala. Nimeni nu cutead să-I turbure. De trei zile Mihai stă numai şi priveşte. Am schimbat vi­ tele pe cai. feciori s'au pornit la România. . . picură. Ne­ vasta şi copiii tremură de frică. de ajutat. Vestea trece apoi repede prin valea dintre munţi şi adeseori În zori de zi emeile. Ovăzul a pălit. D-ta cântă numai frumos celor morţi . N'aş avea atâta datorie. dar îl aruncă mânios cu piciorul. Patimile ucigaşe ale sângelui de munte lucrează in ei.IOSIF NYIRO: IN JUGUL DOMNULUI 747 . cum nici rândunica nu-şi mai face cuib sub streaşina noastră. Noaptea din urmă nu doarme. Cu asta nu s'a isprăvit. Aci sunt mai ieftine. Observam de câteva zile că poporul s'a schimbat. Care cum aduna ceva bani. că Dumnezeu îi ajută! Zile intregi stau neputincios printre ei. cu care am apăsat pe cruce la cambie. De pierit. să mănânce muguri. dacă nu curge. . in lărâna mortilor. trebui să cum­ părăm. va lucra. să slujească. trebue să mă duc. Sunt plini de ură. omul se ridică. . E palid la faţă şi aşa strânge pumnii. Nu-i mirare că n'am mai rămas decât cu pielea şi oasele. Am ingheţat. dacă nu puneam degetul. Nici haina de pe noi nu-i a noastră. care de trei zile bea amărît. trecea în Moldova şi-şi cum­ păra vite. Dar las' că vor mai tremura nă­ dragii pe domni ! . . nu puteam pieri. Acolo. Mâine să mă ocup de Mihai Cînod. Şi cine a pră­ sit oamenii a fost nebun ! .Şcoala-î şcoală. . .. Fusese cumplită iarna. Bărbatul nu-i bagă În seamă. Atunci se porniră fe­ meile şi ficioraşii la pădure .Noi suntem de acum arvuniţi iadului .f ���l :�l ! ��� � J ���� � � �b � :�� . Nici urmă nu mai gă­ sesc de frumuseţile omeneşti de mai nainte. uşor li-e domnilor ! Mli jigneşte isbucnirea.D-voastră spuneţi destule lucruri cuminţi. să se scrie la mine. ce-a spus. .Vorbeşti prostii. In jur nici nu se putea cumpăra. Roagă-te şi pentru noi. de revoltă şi amar. pentrucă după lucrul din pădure. care a primit scrisoare că i s'a fixat licitaţie pentru casă. .E grozav ca atâţia copii să crească fără carte. slăbit.. . . Şi oamenii şi vitele au flămânzit toată iarna . Nu era zi lă­ sată de Dumnezeu.. Câinele i se gudură în prag. tot cai răsturnaţi. cu rânduială. Lemnele trebuiau transportate la staţie. de parcă scânteiază. e drept. Ne-a şi câytigat cu preţ piperat. să nu cadă unul ori doi. . că noi n'avem vreme.Dar cum rămâne cu şcoala? Faceţi păcat strigător la cer împotriva copiilor. cu camătă mare. După anu' nou. S'a uscat şi ce-a mai rămas. Astăzi a mă scoală f trebuit să scap din crâşmă pe Petre Oinar. ca acum. . . doctor şi leacuri. turburat de necazul omului şi de multele adevăruri crude. dar dacă nu-i cine să meargă inaintea vac ilor. Ne-am inglodat în datorii până după urechi.Ce s'a întâmplat cu voi? întreb pe omuleţul zdrenţos. ca sălbatecii. Am rămas singur. multe au dat peste noi.dacoromanica. Nouă nici nu ne plătesc pentru asta. � s d u . cartofii s'au stricat În pământ. ca să facem arătura de primăvară.Proşti sunteţi. fete. Mulţi au ajuns sub glie. . Câştigul era bun. Jumătate din săteni. că se teme că o licitead şi pe ea. . numai să ne plătim. deşi domnul Friedmann ne-a făcut crâşmă şi în pădure. ĂStora le pot tot predica eu. Cărăuşia era bine plătită. De ce nu mi-aţi spus mie.ro .. fân. elcvlo îi Iăsam câinilor. In zadar aveam cai noui şi ovăz scump.Să i se rupă mâna celui ce-a Î!"codit scri­ soarea ! Pui mâna pe butuc şi-mi taiu degetul. îşi luă rămas bun clopotarul. Pri­ măvara trecută apa a potopit totul. .

.. Femeea se uită mirată Ia mine. B O A B E D E G R  U ţuite din cuier au prins rouă. N'am vreme să o în­ cheiu.zic pornit şi mă uit aspru la bărbaţi. . O mie de fiorini a doua oară .observă cineva ironic. Şindrilele sar pocnind. . .Mai bine o aprind. dar iubirea şi cinstea ii luminează la faţă.Aşteaptă afară! Omul ieşi afară înspăimântat.răspunde mânios. Mihai ! Apr inde-o. apoi intrl!.zice ră­ guşit Mihai. Mulţimea imi face drum.Unde-i soţia lui? Alţii o împing inainte. Piară putu­ rosul de prost . Oricât e de tare şi de îndârjit. Impinge apoi uşa camerei şi ia barda cea Iată de-o palmă.Mă duc acum la notaruI.� i � �� ���f 6:� . . . care incepuse să se ridice. dar am să le arăt eu . pulberea se ridică în formă de nor.şi ridică securea. . .. .Dacă i-ai cunoaşte. . Mihai ? Vai. . Ca un fulger.îi vine cuiva În minte. . coperişul Înalt se apleacă înainte. .Aici trebue făcut ceva. parc'ar fi beat.geme Mihai. .In cancelarie e d-I notar ? . cu care lucrează in pădure. cum îi cunosc eu. Aţi înţeles? Nu răspund. .Cu ce? .O mie de fiorini! . faţa e ca cenuşa şi îl cuprind fri­ gurile. Iulia. Sunt şi eu un Mihai Cinod. . Se împiedică. sărac . buzele i se invineţesc. pe frunte îi ră­ sare sudoarea. . . dar am încredere În mine. Ei. poftindu orghiţă..In ce treabă umbli ? . sboară speriată.Trimite după doftor ! o sfătuesc eu. . .îl incurajază unul în aceeaş situaţie ca şi el. Mulţi­ mea se trage înapoi. gândindu-se.încuviinţează şi ei intune· caţi. dragă părinte. ar trebui să facem ceva în cauza lui Mihai. vecinii sar şi aleargă să-I prindă. să vM ce se poate face. nu-s de vină . Cine dă mai mult ? ! . Cele dintâi raze se ridică de după pădure. Femeile se crucesc cu spaimă.ro . . .Bine faci.urlă grozav omul şi cad loviturile asupra casei. .şi-şi acopere faţa cu palmele. Mihai. praznicu' ei. În umbra casei.hârâi Mihai. . Ar trebui. Notarul e rău dispus. .strigă aprinşi cei mai bă­ trâni.Am auzit. .Mişcă-te.ame­ ninţă hotărît la orice Mihai. îmbră­ ţişându-l şi-l duc in pat.. ca un animal căzut. . . nu i-ai apăra. Doamne Dumnezeule ! .Să nu se apropie cui i-e dragă viaţa ! . In faţa primăriei aşteptau câţiva oameni neCăjiţi. cu familia lui. n'aude.Ai înebunit ? . .. .Bine fac e ! . plâng în pat.O mie de fiorini odată . ai auzit ce s'a întâmplat.Veniţi. . se cotro­ peşte clădirea. . . să nu rămână nici cenuşe! Nişte femei inimoase scot copiii din casă şi trec cu ei prin curte.Aici nu-i iertat să se ţină azi lic itaţie. La loviturile cele noui. . .. Se uită Într'un colţ.şi bârnele sar din peretele casei pocnind. . Trebue să inţelegi soarta poporului. neputincios. totuş. ca degetul. Nu poate fi cineva atât de nemernic încât să cuteze să ofere un ban pentru casa lovită de necaz. . căpriorii scâr­ ţâie. incerc eu să-I îmbunez. . sufletul meu. . Sunt nemernici. O clipă mă cu­ tropeşte şi pe mine patima distrugerii.O mie de fiorini a doua oară. ce se sarea pe vârful ei. . Dar eu nu-s om. . . de-I potoliţi! Imi îmbrac reverenda. . Copiii. . . Din fereastră caută la el câteva fire de muşcată înflorită. . Niciun sprijin de nicăeri.Dar.In bun loc mergi. care are dreptate. intorcându-mă către bărbaţi. Mă ameninţa că mă scoate din sat . dar Mihai nu vede cu ochii sufleteşti decât mulţimea venită la licitaţie. Ii în­ cearcă ascuţişul cu degetul. ..dacoromanica. căruia i-au ciuntit picioarele dinainte. Ştiu că notarul e in raporturi Încordate cu satul. . .Acum sosi. . pe uşa deschisă a poieţii ies aburi în dimineaţa asta r1koroasă de munte. . . dar nu-mi las casa să mi-a batjocurească ! . .. e prin fundul grădinii.Ce faci. . eu sunt � lt 1 îi c o in · i r i Ig s i nă ş arunc departe.intrebă el. săracii. Strigă la un om dinaintea lui: .Nu trebue să iei lucrurile aşa. cine e domn in sat! ����\� � � t �:� ��:e� d� .zic. . . . Negura. La zece vor veni şi la unsprezece Mihai poate merge unde va vrea.Trage-i.O mie de fiorini întâia oară . .Ar trebui .Băgaţi de seamă că vă loveşte ! Mihai nu vede. cum sunt încleştate grinzile. www. Ştreang in gâtui lui! . Toată clădirea se clatină. dar ce? Şi eu sunt un om trudit. . Mihai se retrage. . ochii i se umplu de sânge. Va rămânea gol.. ticăloşi . omul ăsta e greu bolnav.Licitez ! . Soţia sa într'o căm�uţă albă sare pe uşă. isbeşte atât de crâncen in casă încât se cutremură întreagă şi vrăbiuţa.Fugiţi după popa! . .îmi vine vorba pe buze la ve­ derea loviturilor . Parcă aude de pe acum pe ajutorul primarului cum va striga : .La ceasurile zece vin. Nu-i în stare să rostească: � A treia oară �. . Îi vin lacrimile În ochi. Oţelul lucitor ful­ geră în aer.zic. Vine cineva gâfâind şi-mi spune isprava lui Mihai.

Asta-i faptă pedepsită de codul penal. nu rămâne decât să ridic cât mai sus preţul. . Preţul nu acopere nici datoria. .încheiu eu vorba. să-şi mântue un credincios . e un om al avocatului. . ec e u r n -. Roşesc tot. âia oară .Bine. Avocatul se apropie de mlOe. . nu ajuţi ? . dar eu tre­ bue să apăr interesele băncii. dar nimeni nu-I cunoaşte.Fireşte ! . un cuvânt. întrebă: .întrebă avocatul. voiu întemniţa. . Să trimit curier. Mă depărtez trist şi Îmi bat capul ce s'ar putea face. va ingădui bunul Dumnezeu să se în­ tâmple o aşa tragedie ? Din fereastra mea văd că sosesc avocatul şi autorităţile. IN JUGUL DOMNULUI "9 Mânia îl scoate din sine. In cazui­ stlca de mai multe volume.Sfinţia Ta. . . Poate În Dumnezeu. . . Prea-Cinstite. izbqte aflt de crincen In casl Indl 5t cu­ lfemurl Întrugl .A doua oară. Un jurat se duce la cârciumă după un nou rând de sticle de bere.V.Ce doriţi.strigă un chip de domn străin. zice tobaşa . atât de mult încât fiecare cuvânt mai mult strică decât foloseşte. Notaru! citeşte sentinţa şi incepe licitaţia. Putem începe. .intrebă cam indignat. Licitaţia o ţinem. .dacoromanica. . mai mult? Cine d5 www. . până gustă ceva şi laudă ţuica de prune a nota­ rului. . să cedeze puţin. Incerc totul ca să-I aduc la altă convingere. stau numai observator palid la fereastră.Şapte sute şi zece ! . dar te rugăm să depui garanţia de zece la sută din preţul de strigare. muţi. dar ce să fac ? Nu-mi vine nicio idee mân­ tuitoare. Păcat că v'aţi ames­ tecat în chestie. . Peste o jumătate de ceas avocatul zice plictisit: . Surprinşi toţi se uită la m ine. . ameninţă el. nu-i niciun sfat. vrei să !icitezi ? . tre­ bue s'o înghit.ro Incă O clipă şi s3rmana cas3 a lui Mihai schimbă stăpânul. Asta-i condiţia legală. dar în sat telefon nu este. Politicos. când strig: . Abia seara s'ar putea întoarce. . că e nemernic cine liciteaz3.răspund. Ar mai fi o jumătate de ceas. doar eu am zis. cercetând. vă rog? . . Din asta trăeşte. . Un murmur înăbuşit se îndreaptă cătd mine.D-Ie avocat. . .Cine-i acela ? .)i îi vinde lui.m vedea ! . . I se povesteşte. Dacă n'am putut împiedica licitaţia. Aşa. Nu mă pot împăca cu faptul ca un preot nici atâta putere să n'aibă.Cum vă puteţi inchipui asta? . Totuş sper într'o schimbare ne­ prevăzută. dar fierb mocnit. La primărie se dau jos din trăsură. dar avocatul se Împotriveşte ţeapăn.Preţul de strigare: 700 coroane ! .IOSIF NYIR6. Am înţeles.Şapte sute douăzeci! . Pretoml sau subprefectul ar putea ajuta. dar i se fac semne. neputincios şi nervos mă plimb prin ca­ mera mea.isbucnesc înflăcărat.Ce s'a întâmplat aici? .Regret foarte mult. să binevoiţi a amâna licitaţia aceasta . dacă e cu putinţă.Să isprăvim şi cu licitaţia ! Pornesc cu mare autoritate la casa dărîmată. Aproape aştept : să vedem. . Oamenii tac. Ai drept. .întreabă toţi.şi re­ gret că-s preot pentrucă de nu m'ar împiedeca haina altfel aş rosti eu lic itaţia aceasta. d-Ie notar ! Se bate toba.:. . Mulţimea curiqşilor se adunase dinainte. cu oarecare afabilitate. . te rog. Poporul se scanda­ lizează. :u1 . Pe ei nu-i interesează ce va face mâine nenorocitul om bolnav. .Şapte sute dou32:eci ! întâia oară. e târziu. .Vreau să vă rog. . momentul acela sosesc eu.Cu un cuvânt. care lici­ tea7.Nici lui Dumnezeu ! dă cu pumnul În masă. cum s'ar putea mântui humba unui anonim ca acest om .ă şi ap.. Mli grăbesc şi eu după ei. Ruşinat. Ara ceva nu m'au Învăţat la teologie. chiar de-ai trage toate trei clo­ potele într'o dungă. Nimeni nu dă mai mult ? ��� Ni���1 � �eulJ� � :� Il In c� un fulger. D-nii au vreme.

Sare din pat şi sbiară: .Lupchilor! Unde mi-e securea. Mă aşez sub m:1rul dinaintea uşii. Mihai se ridică în pat şi pe frunte îi curg sudorî. Culcă-te.O! Maica Precista dela Şumuleu. dragii mei. . ca să plătească doftorului. Doctorul învăluie în sfaturi bune confuzia. luli. . . să ceară imprumut. .:1 mine.75' B O A B E D E G R  U . Oamenii au inlemnit o clipă În drum. Ce-ar mai fi. Dacă o duce până dimineaţa. . Mulţimea după mine.Azi dimineaţă am zis. Niciun moment să nu-I lăsaţi singur. E răcoare. dacă eu. Femeia vine fuga cu banii. . şi numai atât aveam de spus. Notarul dmbeşte rece şi strigă: . Cu un singur semn aş putea face ca poporul să· sfâşie pe domni. Se aude numai corul depărtat al câinilor.Cât e onorarul. Vom sta spânzuraţi. ca slănina în pod. Eu o fac. Bolnavul horcăie greu câte odată. abia face mai muh. S'a răcit inima oamenilor. Iară drepţii să se veselească E seară.�i��e�: ji� ���� t�:�!���� ceas. Intr'o clipă ar isprăvi cu ei.. dar . dinţii scrâşnesc.Cele şapte sute douăzeci nu se iau În seamă. . sare la fereastră şi se anunţă. . . . d"mnule doctor? . .Doftoriile le voiu trimite prin cărăuş. . . a popii n'are valoare.Puneţi-i bine. . Medicul se grăbeşte. Să nu vă speriaţi. . Cu ochii holbaţi Îşi bate pieptul: -. .. . . să-i fac tocană. să-mi răcoresc fruntea infierbântată. Patul bolnavului scârţâie şi-o sudalmă frântă cade de pe buzele lui. Bolnavul e furios. Sa infiorat. toţi cei ce-l urăsc pe el. ca fumul să piară. . z:1u. d-nule notar! Mai Întâiu spânzur femeea. scapă cu viaţă. de domni! . . Am crezut că pot Împiedeca această blăstămăţie.exclamă mulţă­ mită.ro t ă b b a r a�i�� ���� s���� . O fac. .Febră de nervi. La noapte ve�i avea de furcă cu el. Toba sună prelung. ap:>i copiii şi în urmă pe mine . • t. mi-aş ridica mai Întâiu mâna spre lovire !. E aici şi părintele cel tânăr . Mă apropiu de un grup de oameni: . . Toată lumea şi bolnavul se liniştesc. dar are fierbinţeli. . De aceea am licitat. Printre frunze adie un pic de boare şi luceşte o lumină dela stele. . că·i nemer­ nic.declară categoric avocatul. După amiazi mi-a venit veste că Mihai e bolnav. ca nişte lilieci. Mă cuprinde o ame�eaIă. dar pune bine banii şi se urcă in trăsură. cine Jicitează. Biata femee ia un vas şi se duce s'o mulgă. nepu­ tin�a pământului îmi atrage trupul ostenit.. Capra venită din turmă se aude prin curte. Femeia ia copiii de mână şi-i duce la picioarele tatălui lor. t:: sfârşit In vârful picioarelor intră femeia în casă cu u t e i . ce ţi-e. Abia mergem douăzeci de paşi şi glasul cobitor strigă triumfând: .zic cu teamă. până să adune cele câteva coroane. doftorul dela tine nu pri­ meşte nimica. Multe porţi trebui să deschidă. dar mai nainte îţi sting lumânarea dumitale . Ridicându-şi ochii săi spre cer. După C. . .I-a venit nebunia.intreb eu luând În mână punguliţa săracă. Cu buna nu-I putem aşeza. eu totus am Încercat.-spun. nu poţi lua parte. Nu vorbeşte niciunul. Acum e liniştit. Incolo nu s'a întâmplat nimic.Să nu faceţi vr'un rău. Bolnavul se uită pierdut la grinda afumată.N'am atâţia bani 1. Stau la căpătâiul patului şi rostesc o rugăciune de domolire. Să piară dela faţa Lui. . stimate dumnule notar. Ioane. Necon­ tenit să fie cineva lângă bolnav. t as . Aşa·i boala. să îngenuncheze. N'am putut-o. .Im aţi văzut. Atunci femeia face cruci mari şi exclamă speriată: . ar fi întinşi pe poarta şurii. e f ������ri� .Atunci. pe domni. aşa să piară duşmanii lui.. pomul se jelueşte de-asupra mea.. . Asta-' şaptezeci de co­ roane. . . In fiecare zi pare că e ultima cină. Soarele sta tare pe cer. •. Mă cuprinde şi pe mine pofta uciderii şi abia îmi pot stăpâni nervii. De unde să iau eu şaptezeci de coroane? Intreaga mea leafă lunar1i.dacoromanica. dragul meu. i a ă :d d� 1�c�i�� f� u���I�i: 1: 1��e:Ş�i��s���� � celor amărîţi. Lampa. oameni buni! . In mânia lor neputincioasă se uită în pământ. Noroc că a sosit şi doftorul. numai: şapte sute zece! . Doftorul pleacă. Nu era alt chip de ajutor pentru nenorocit. trimit după mine. Mustă�ile tremură de indignare. ce atârnă de un fir de sârmă."a·i !�.Şapte sute şi zece! a treia oară!. Ies grăbit pe poartă. . . Imi spun că Mihai a fugit în curte numai cu cămaşa pe el.Zece la sută'? intreb. . o aprind. .Da. .� ���5:t�� i��::1 ��1 �i.Ce om al lui Dumnezeul .mărturisesc. cum se topeşte ceara dela faţa focului. Până mi-aş da seamă. Abia mă pot stăpâni. tâlharii! . Trebue să ies. . .-zice liniştit. www. vindecă­ mi-l! Cu glas de jumătate fac rugăciuni: Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească duş­ manii lui! . scumpul meu I se dina neputincioasa femee. Pe Mihai l·au executat. în pat. Intre munţi încetează viaţa. Femeia aleargă prin sat. sufletul meu. Dela sine imi vine in minte capitolul al 17-lea al evangheliei lui Ioan. a zis: Părinte. . Să mergem frumos acasă. . Se luptă cu mine cu o putere uimitoare. şi încep a mă ruga: « . Faţa i se schimonoseşte. Grăbesc la el. dacă aiurează. Nu pot privI. Muşchii ca oţelul. . preotul. .Mihai.

In­ tr'adevăr. puncte de vedere mai Însemnate decât finanţele. 10 www. . Nici nu vin în socotinţă. din1ii scr1şnesc. Jumătate satul se pregăteşte să emi­ greze. . apărarea poporului. o noul mizerie • . . Mă avânt Într'o expunere plină de idea­ lism şi suflet. Sunt două după miezul nopţii. Mă gătesc să merg În oraş. Acelea sunt nimica toată. să daţi bietului popor timp de zece ani. Sunt destul de tânăr şi tare şi abia*l pot dovedi.. cu dobândă echi* tabiHi? . Şi pe noi ne strâng alţii. Directorul general mă primeşte prietenos.Excelent orator ai s3 fii.Nu s'ar putea. dar satul se tre­ zeşte. va trebui să le ştergem din registre. li pârâie oasele în bra\ele mele şÎ*mi suflă în faţă o suflare bolnavă cu miasme. vă rog! Am periclita mobilitatea Must3ţîle Iremurl de indignan:. ideea socială. . . Umbre mari se cufundă În Întunerec. . Banca a dat sume mari În sat şi e foarte natural că se asigură. pe care. . De altfel totul e prea târziu. zice accentuat şi zâm­ beşte fin de sfiala mea. o nouă mizerie .ro băncii. Se ridid la mai multe mii conturile dubioase.Păcat că eu nu-ţi pot spune prin cuvinte atât de frumoase. vă rog. Incepe o nouă zi. Sunt galben de moarte şi tremur de Încordare: aşa ceva n'am văzut În viaţa mea.dacoromanica. Abia trece o săptămână şi vine În sat un nou executor. . ca mielul să fie împreună cu lupul şi iedul cu leul? De ce oare nu putem fi noi oamenii toţi fraţi iubitori ? . . . Mă Iasă să spun tot ce am de spus. Trebue deci să fac ceva pentru popor. . După miezul nopţii se linişteşte cufundat într'un somn întliritor. Nu pot îngădui să facă ce'1etori din câteva mii de oameni. Unii au şi fugit Moldova dinaintea necazurilor. Merg la câmp. . că nu pot face nimica. să amortizeze. de grozav omul! Când va veni vremea.mă laudă direc­ torul. Aţi binevoit a pomeni de dobânzi.Mă bucur foarte mult. . am mers până la extrema limită cu satul dumneavoastră. Şi aşa va avea pierderi. de ce e aşa Incerc mai intâiu la bancă.Acum pot merge acasă şi eu.zic către cei ce priveghează dormitând. Trec minute până ce scade atacul şi trupul obosit se moleşeşte. veniţi după mine. Doamne. A trecut peste primejdie. . Ochii îmi ard de rugăciune. Cam- .IOSIF NYIRCi: IN JUGUL DOMNULUI ". Înălţimea etică la care aş dori să se ridice banca.Dacă totuş s'ar in* tâmpla ceva. Care nevăzute scârţâie pe drum. Incepe o noul zi.Exclus. de oboseală şi merg aproape dormind către casă. Noi am eshauriat creditul nostru de reescont. Eu sunt un simplu bancher. răspunzător centrului. probabil. în care adesea se amintesc interesul ţării.

cu condiţia că ai fi fericit. iar tu continui că: « Regret. Sunt chiar la mine actele referitoare la O-ta. . . n e u i a Mă primeşte măsurat şi plin de demnitate. aşezi pe furiş câţiva păstrăvi in lada trăsurii şi. Noi nu ne mai putem amesteca. care se ţine ca un armăsar. Tu l-ai mai unge cu câteva cuvinte frumoase şi lui i-ar veni în minte că procurorul tocmai se pregăteşte de vânătoare şi. pentrucă lui îi place.Întreb eu speriat. E un seminobilmagnat. ai greşit·o de tot. Justiţia are cuvântul. . dacă ii permit împreju­ rările. . cazul Săcuiului. cum te simţi aci după spatele lui Dumnezeu şi ce noutate în sat? Modest le povesteşti. mă scuz. . domnule Gross !. subprefectul ? . precis. Asta ar fi un alt siculicidium. D-voastră ar fi trebuit să·I luminaţi să nu se arunce în prăpastie . ce om inteligent eşti.dacoromanica. lipsit încă de experienţă. că D-ta atunci şi atunci ai agitat poporul şi cu ameninţări ai voit să împiedici autorităţile la o licitaţie. . Doar d�mnul sub­ prefect este azi unul dintre primii fruntaşi ai ţării. care şi-a dărâmat casa. Dacă n'ar fi vorba de un preot catolic. Cum auzi. . . iar acasă nu cruţi purceii. . dacă. dar inghit şi mă umilesc rugând foarte stăruitor pe acest boier pomădat. Se bucură când mă vede şi mă ascultă cu răbdare. numai scurt. . . ca o anecdotă. .• • . ci să-i scriu episcopului ce s'a întâmplat şi să-i cer scut şi apărare. nu mai face nimeni. Te fac atent. . dacă i-ar da dimpreună cu să­ rutări de mână Doamnei. se ataşează şi el. Se ridică fără un cuvânt şi-mi intinde mâna. După asta subprefectul te invită la o gustare. . da. de care şi poporul de rând pomeneşte cu incântare ! Când ai fost acum În urmă la Budapesta şi ai avut ocazie să schimbi câteva cuvinte cu domnul Mi­ nistru de interne. tu te scuzi. scumpul meu! Treaba asta ai greşit-o. . . dar În fine pr imeşti.Cum. . Îndată ce a aflat că eşti din Ciuc. -. . . Ţăranul e prost. .Da. cu experienţă. spui cât ai fi de fericit. Inainte să se urce în trăsură. s'ar gândi odată să iasă la o vânătoare în munte şi atunci nu ţi-ar încunjura nici modesta ta casă. . te-a întrebat: ce face amicul meu. ctlm trebue să procedezi cu � ��i �:��ci��f :!��ii� :=v�l�i E www. şi se uită la ceas. cari îşi iau că­ ciulile înaintea lui.Le-aţi protestat? . . Toţi îl laudă.ia act d-l general .Cum ţi-e numele? . . continuă rece : . . Subprefectul. om de rare calităţi . din banca cu sentinţa de moarte a încă 40 de familii. ca acesta ! Dar mai întâiu fac raport protopopului.vor zice zâmbind şi mulţămindu-ţi foarte. Domnul Ministru se in­ teresa de detalii.vor promite că vor aranja lucrurile. . POţi fi sigur atunci. . Dumneavoastră. tinere . Te vor invita repetat să mai mergi pe la ei şi. _ . decât opiniile altora. şi cu respect observi că e de priceput. ei întreabă graţios. .Ah. roşu de Îndrăsneală.ncepi chestiunea. In tot cazul. A pus rânduială la judeţ. ce pot face.Actele referitoare la mine? . E om bătrân. Ochii Îmi scânteiază de indignare văzând această îngâmfare manierată şi a doua oară Îmi pare rău di sunt În reverendă. . Mă gândesc să nu mă mai duc îndărăt În sat. Spune-mi. Harghita. că doară ei stau aşa şi pe dincolo. . Doar biserica nu poate lăsa să piară un sat curat catolic. N'ar fi trebuit nici cu un cuvânt să-i spui.Dar eu n'am fost niciodată la Pesta şi n'am vorbit cu nici un fel de Ministru . procurorul va afla şi el şi .Nu aşa trebuia să Î. făcând aluzie la cazul dela Madefalău.ro domnii ăştia mari. domnule Gross.Nu-i exclus. dar informaţii mai de aproape n'am putut servi .Nu trebuia să te osteneşti.Patruzeci. vr'o câteva. . Mă grăbesc la subprefect. nebăgând seamă. ce vrei. dec1am eu. Statul nu poate îngădui ca patruzeci de familii deodată să pornească la cerşit. Dacă nu-i alt chip de scăpare fac relaţiune la guvern. . vor constata unanim. dec1arându-i că ţi-ai ţinut de prima datorie să-ţi aduci omagiile. mă rog. sub­ prefectul. . . . că Duminecă vor fi la voi.N'are a face ! Subprefectul crede.credeam că cincizeci. . . Abia mă pot retrage târîş-grăpiş. îndată ce vor fi ieşit din sat. cu. sunt 50 de licitaţii publicate în sat. . precis. funcţionarii sunt incântaţi şi se miră pur şi simplu. preoţii. Ce să fac ? Cui să mă adresez? . câte. Voiu vedea. Excelenţa Sa. dar poporul il ţine drept părintele său. . Poate autorităţile ar trebui să facă ceva. sunteţi de vină că aţi llisat să ajungă lucrurile până într'atâta. Dacă el nu face ceva. Intr'aceea. Excelenţă. cauza ar fi de mult la parchet. rugând-o să nu soco­ tească prea mare sumeţie atenţia unui preot dela ţară.întreb eu cu mirare. că n'am putut spune.Abia de două săptămâni sunt în comună. cât de mult face pentru ridicarea economică a poporului. i t al episcopului.Da.toate multele ocupaţii. ci să faci pur şi simplu vizita ta de prezentare.Mă rog.Nu ştii încă. In drum mă abat pe la el. .'" 8 0 A B E D E G R  U biile cele mai multe sunt protestate. Fără nici un cuvânt Îi Întorc spatele şi-I las acolo. Faţa marelui domn se Întu­ necă. din familie vestită. dar şi regret.ar zice Măria-Sa cedând stă­ ruinţei tale. încât • ���� � ���:� ��i �����.deşi amândoi sunt membri în consiliul băncii . Pui nişte ramuri verzi pe t ă i a t d l îngrijeşti ca să fie câţi mai mulţi. nici vinul . pentrucă n'am avut ocazie să vă cunosc personal . . adică '? • • .spune d-l Gross. şi aşa mai departe. da.Mulţumesc că mi-ai atras atenţia. . Aud că e un om eminent. �� �:�� r�� � !: . Subprefectul se va indigna de ce nu i*ai amintit de rândul trecut. Merci.

. Totuş mă înseninez şi eu în optimismul fără temeiu al intâei liniştiri. păsările sunt zbâr1ite şi obosite.IOSIF NYIR(5: IN JUGUL DOMNULUI '" ar trebui s� te reţină in judeţ. iar intre piscurile de munte lucia lacul negurilor.� r�:. pă· �r� � � ::i�� t �1�� ş �J�.Vorbe de dad.. ca să nu se revolte în contra iadului de acum. ca să nu-i văd. Cât de alt fel ar fi rezultatul.e. în buzu­ narul ovreiului. In zadar fug dinaintea lor pe câmp. Veniţi dar la el. toţi cei osteniţi şi împovăraţi. . care a suspendat telegrafic licitaţiile! Că deocamdată le dă imprumut fără camătă şi a făcut să li se trimeată bucate Ud plată şi sămânţă ieftină. " Asta a făcut-o pentru voi. pentrucă pâinea mă va desminţi. . Eu va trebui să o citesc în biserică. ca să fie pâinea dulce. . .Scris·a d-l Episcop ? I Spre norocul nostru. ci Biserica.Nici nu vreau să mă fericesc aşa. dam privindu-i emoţionat. dar in jurul ochilor li se vede cearcănul morfii. Dar. Doar �tiu dinainte că nu vor fi in ea decât unele sfatUrI bune şi câteva îndemnuri alese. . ai putea să·mi ocupi parohia. fătul meu. .x. şi frunzele şoptitoare se sdldau Într'o caldă fericire.mi·e frică să le spun t')ate ace�tea. uită moartea mamei sale. .vino să ne spăIăm necazul cu un pahar de vin cu borviz . . ..-răspund pornit. Episcopului.făcu protopopul. Biserica voastră! .. pentruca treurea să le fie cu atât mai amară. Scriu şi trimit scrisoarea. . Pentru ei vlădica nu e un om. şi o admoniţie cum s1I. unde până aci adiau ne mai văzute mirezme in aer şi din ramurile rupte curgeau pe pământ sucuri dulci. cei însufleţiţi. în ordinea morală a lumii şi. Din jugul vieţii va trebui să prind în jugul lui Dumnezeu pe aceşti oameni. Nu vei fi niciodată om. desperate şi istovite .�� l� .cânteCJfI holdelor aurii ŞI parcă stngă dm el fenctta reahtate: . Nu rămâne altceva decât să câştigăm de undeva bani ieftini. Ca şi orfanul care. pen­ tru o jucărie strălucită. dad n'a venit răspuns dela vlădicie ? In asta se Încred. . ce am isprăvit. Zic.Scumpul meu popor culegător de spice ! . în lumea cealaltă. până la cel mai mic. Acum mă sperie şi strigătul vulturului. Va trebui sli. ci numai plâns cu sughiţuri . Întoarcem ispi­ tiriie spre binele nostru sufletesc. Nu mai este râs vesel. Tremură de aşteptare şi nădejde. . ca şi extaziat la cerşetorii cei proslăviţi.at d� . Trebue să mă ascund. Câmpul. Aşa insă? . binevoitoarea. pentrucă nici un grăunte nu mai e al lor . Numai în mine se încred şi ar vrea să·mi cetească de pe obraz. . ca sli adune sărmanele spice. Toţi. ca să strângem comori.ro Dumnezeu. albă. până când vor izbuti să se întărească economiceşte.Putut·a părintele să îndrepte ceva În necazul nostru? . şi păsările cerului să însoţească rugându-se carul. şi va trebui să mă refer la cuvintele Scripturii. dacă s'ar Înşela.Bine ar fi. vite slăbite. şi vă va uşura pe voi. de pildă. dad mă înşel? . zău. Sătenii mă aşteptau cu nerăbdare. Polifele sunt protestate. puternica. s'a început secerişul. pespre încrederea În hotărîrile înţelepte ale lui www. Prea târziu v'aţi trezit. . Mă şi întreabă: . . . spuse cu oncţiune părintească! Va fi o pa­ storală despre îndurarea umilă a loviturilor sorţii. dadi scrisoarea episcopului va lua de pe ei crucea pieirii? Pe un domn aşa de mare nu-l costă decât un cuvânt .Ne·a binecuvântat Dumnezeu munca mâi· nilor. dacă aş putea zice că episcopia s'a adresat guvernului. . � că.dacoromanica. . . Domnul sub· prefect regretă destul că nu i·am vorbit mai cu· rând. . . florile până la rădăcină sunt pătrunse de durere. Secerişul lor e ca un vis trecător.o spun toţi.Nu mult. iubiţii mei in Cristos. dar nici mie nu·mi trece prin minte că nu vine acasă grâul. Mi·a şi făgăduit una-alta. asta ar Însemna o apostazie lăuntrică. atotdestoinica.Vine grâu!! Vine acasă grâul ! Mă mai liniştesc şi eu pUţin. e o invinuire vie şi·i incunjur. In fiecare zi se întâmplă câte ceva cu ei şi eu trebue să mă uit neputincios. in caz de mă vor pensiona. In fiecare zi mă Întreabă. ca pieliţa lui Cristos. Ochii învăliţi de sânge scân­ teiază şi oamenii umblă ca nişte umbre întunecate. In· crederea Învie în oameni. mi se pare. din ce mă rog lui Dumnezeu să nu sosească. M'am gândit să scriu Inalt Preasfinţiei Sale. care merge scârţâind sub povara ei . în pricina dumneavoastră. zic oamenii cuprinşi de o nouă nădejde. . dar n'are mare nlidejde . Mi-e şi fr să le binecuvântez ică recolta şi să le salut pârga. urându-Ie. a Ş â ţi n ii s p n i ş e vostru cel ceresc îi îmbracă şi îi hrănl7te. . s'. Satul a rămas iar gol. ca să plătim banca. să-şi mântuie pâinea de alte noui nenorociri. aia.zise râzând cu blândă tristeţe bătrânul protopop. in chip de bani în bancă. .au ÎI!lbăt. de pe amvon. . . . zdrobite. să-I rog să vă ajute cumva. Fiecare. Soarta oamenilor a mânjit armonia universală. Dar aşa? . . adevărata tărie care nu-i poate părăsi: doar ei sunt fii buni şi credincioşi J De scrisoarea vlădicului atârnă toată credinţa ce au în Dumnezeu. au alergat la holde. Recolta se arată bună. În ureche îmi sâsaie. Mi·ar picura de pe amvon pe oameni lacrimile şi aş cobori la ei. ca o limbă de şarpe fin şi tremurător. � şi ei. ca să nu aud necontenit: . ca de obi­ ceiu. ii va părăsi cu necredinţă şi se va duce. Incep să aştept şi eu cu incredere răspunsul şi-mi fac singur mustr3ri pentrucă am fost pUţin credincios. . Aşa nu te vei ferici în viaţă. Din ce o aşteaptă mai mult. Dar.·i ameninţ cu chinurile veşnice ale iadului. trebue să recunosc.

veni protopopul pe neaşteptaţe şi aduse scrisoarea episcopului. spre mărirea lui Dumnezeu şi spre bi­ nele Sfintei noastre Biserici . Oamenii s'au cutremurat şi pe toate câmpurile a răsunat sinistru grozava ' strigare 1. . făptuitori necunoscu\i aprind tot grâu!. viaţa ! . Ingrijirea mai de­ parte a parohiei am recomandat-o in deosebita pa� a Protopopului districtual.dacoromanica. decât e v ă a t s i � a z r calită�i în cercul însemnat de activitate al educa­ ţiei tmerimii. şi iar� seceră . pretind mai multă pondere. cât şi interesul Bisericii În împrejurările grele de acolo.Amândoi ne-am primit leeţia. .zice cu blân­ de�e.ro . . . maturitate. . scrisoarea îmi tremura în mână.Vai. Fanteziile tale sociale exa· gerate se mişcă pe frontiera agitaţiilor. După informaţiile ce am. in care ai arătat aşa de frumoase începuturi. . . . Schimbând feţe. Seceră. Asta-Î a ta. . . După ce atât credincioşii. . Vai ! Vai ! IOSIF NYIRO (urmează) din ungureşle de Iii. ca să-I aţâ\i contra organelor Statului şi să subminezi autoritatea. te-a Împins l a exa­ gerări. ApOI vine executorul şi le sechestrează grâul a patruzeci de gospodari. « Iubite Fiule .B O A B E D E G R A U durea. ! Vai . Făcui câţiva paşi nesiguri şi cu capul plecat îmi luai geamantanul s1i. inJ� � f: � ��r��ti� ş !� /! r��: i� ���!��l. Szabd www. Ameţiam. . Nu trebue s3 le pui aşa tare la inimă . Cea din urmă faptă a mea în comună a fost d am pus să trag1i clopotele pentru ei. . înfiodtoa­ rea realitate: . Zelul tău.. asta-i a mea. cum şi neexperienţa lui şi autori­ tatea situaţiei tale. cel puţin pân3 voiu trimite pe capelanul meu . ai folosit sensi­ bilitatea trupească şi sufletească a poporului lovit de nenorociri. Totuş e frumoasă . Bă­ trânul Protopop Întors spre fereastr1i se cufunda in ceaslovul său. Duminecă. . Ddianu cu desene de B. t. făpluitori necunosculi �prind 101 gdul In aceeaş noapte. A isbucnit războiul ! . arunc in el cele câteva boarfe s1irăcăcioase ce aveam. . când pentru cursul neturburat al vieţii de Stat şi fericirea ţării e atât de importantă. . altfel lăudabil. Trebue să mai d­ mâi câteva zile. toate se colorează iarăş. Oamenii nu-şi mai bat capul cu mine. Înainte de liturghie.Ia stai niţel! zise bătrânul preot. cetesc: In ziua urm3toare veni vestea d pe moşteni­ torul tronului şi soţia sa i-au omorît la Seraievo. experienţă şi cumpătare. . . In aceeaş noaple. Abia s'a putut mântui ceva. . . ! .

c

R

o

N

1

c

A
?Î m�te­

C ăr ţi, conferin ţe, congrese, expozi ţi i
GAND ROMANESC •. - Una
din durerile Afdt�ului ;ltAtu amintiri şi cu drumuri trase odaI! pentru totduun;l. Sunt şi aşedmintt care au murit de mult şi nimeni nu bagi de staml. Intre noi nu se mai pbtrea:t1 decit tiparul niru lor, pentrucl datoria şi-au implinit-o in alte timpuri şi nu ,'au priceput să se inmlldieze după cele schimbate de ull:ti. Una din Incerclrile de Innoire ale ' Astrei 1, po,alt cu mai indr:!sneaţ:!, este experienţa ei c1ujan�, din care . Gbd romlnesc I nu e dedt o ramud înfloritl de Mai. I Transilvania " mul! revista dela Sibiu, care e cnlaltă , Asir:! f, n'a mai putut d iad anul acesta decât într'un singur numlr, mai romAnesc, În malerie culturalA, este lipu. unei reviste repreuntative. Autori singuratici, scriind pentru sufletul lor li pentru un cerc de «titori, cari li aşu:apd in rhtimpul uneori , lung dela o c2rte la alta, plmântul de istorici, de cântAreti şi de ginditori economic sau rel i igioşi dintre munţi, ne dlruqtt ca şi in trecut şi mai mult decit atunci, cu prisosinţ:!. Ei nu pot ind Inlocui o publicaţie periodic:!, deşi ea ii presupune. TOiltă fierberea de gânduri şi de nhuinţe dela zi la zi, in care sunt toate putinlele, cele ce sunt chemate d ia fiinll, precum şi cele ce sunt împiedecate şi aşteapt:! Imprejudri mai prieln ice, lupta de plreri şi inmănuncherea in grup de acţiune a celor asemenn, limpezirn porn irilor unei generaţii şi a bunurilor sufleteşti de o valoare statomid nu-şi pot ghi rostire decât in foile vioaie ale unei reviste. Lucrul acesta e atât de adevlrat, cel pUli n pentru cultura romlneud din ultimul secol, hOllritor in atâtea privinţe, indt momentele ei de dpetenie sunt insemnate nu de o carle, ci de câte o revi stă. Să amintim numai de , Convorbiri litenre I şi de ' Slmănltorul" Trebuin!a unei asemenea publica!ii in Ardealui de dup:! Unirn cu Iara era atIt de simţitllndt a dq;teptat iniţiativa chiarîn scriitori pe cui el ii adăpostea numai intlmplltor. ' GIndirea f a ap:!rutintlila Cluj. CInd intemeietorii au plecat au luat insi cu ei şi acest steag desflşunt �i potrivit pentru alte dmpuri de luptă. Ardealul ;a rlmas d-şi caute singur publicaţia care d-l reprezinte. O vreme el ş noi am i crezut

cu fOSwl de dare de staml de act ivitate anuall. Clujul,

care e mult mai puţin bisericesc, avocalial şi bancar, cu rupectul vIrstei aşezate �i al ierarhiei cu ani de stagiu, e stlpânit in schimb de t ineretul universitat. Cadrele profesorale şi doctorale ale secţiilor literare şi ştiinţi fice, trebuiau d se umple in cele din urmă de puterile lor năvalnice. Nu en vorba numai de o contribuţie a tinerilor, care e firnsd şi s'a Intlmplat in toate timpurile, ci de o conlucrare cu drepturi egale, şi chiar de mai mult. Tineretul ardelenesc de astăzi li trecut ind prin altă ş.coal� �i are alte idealuri. Nu vrnu d le schilez. Fac numai recenzia unei noui publicaţii periodice. Dar nici nu e ncvoie,pentrucl ele se oglindesc destul de limpede, aş;a cum era şi de aştept;at, in paginile a�lei publicaţii. ' Gând romlntsc I mlrturiseşte chiar prin titlu o solidarizare răspicatl cu tot trecutul nostru cultural. Oricare u fi preocuplrile şi visurile Ardnlului contimporan, el nu e un produs de generalie spontani, cu an de na,tere

el n

e ' Societatn de miine "

legati mai cu snml de

problemelc sociale. Astlzi o altă revistă, veche abia de o jumătate de an şi care s'a intors la problemele tradilionale ;ale Ardulului, de caracter mai mult literar �i general cultural, ' GSnd romlnuc t, lupti penltu ;acelaş loc. Să Incerelm 51 deosebim, cu � drepturi, m;ai ales

1918. Uniua

sufleleascl e mult mai veche. Cu politid n'a fost c;aud, ci m;ai curSnd urm;are a celei dintii. Ceea ce e nou e insă el Aniulul i i recunoaşte o înfăI�re proprie, pe care nu mai � cauti d şi-o drugă şi să şi-o schimbe dupl un prototip centrai, ca pe vremuri, ci s'o ad�nceascl şi s'o aşeze ;armonie in rindul celorlalte inltuplri ale sufletului romlnesc. Analiu şi introspeclia, al:1t pentru fiinla individuali inzestrati cât şi pentru stările colective, merg mină in mină cu trebuinţele de ,intezl ,i de popasul cu perspective largi. Putem d intilnim aci un Ardeal neaşteptat, rupt de inrâuririle şi de �vlelile pe c;are i le cudeam ind pentru mulţi ani aşezate ca un jug pe

el avem la indemlnl

destule elemente

In cele şapte numere ie�ite plnl acum.
t G1nd romlnesc t incurd del;a inceput să imp;ace două

mari contraziceri, mai v�dite dincolo de munli decât la noi. E drept d ;acu,st;a ii dl un program ideologic, d;ar nu-i pune mai puţin Oilrecare plumb in avânt. Revista e scoasă d e ' Astra 1. Asociaţ nu poate şi nu trebue Ins1 51-,i uite cei peste ia

ani de vială. Ea e m;ai cu seaml Ardealul de odinio;arl

www.dacoromanica.ro
70
de cu

",

B O A B E

D E

G R A U

grumat. Ne temeam de o atmoslErl mai mult grea, germanid, şi iatl-ne intre subiecte şi un stil cunoscuI. Redactorii au ştiut sl iad din lolklorul şi ţlirlinismul neprelucrat şi sl ne dud pe marile drumuri ale literaturii şi spirilUalitlilii europene. Incepem sl bliglm de seaml cl Ardealul se glseşte, nu numai geografic, mai la Apus· decât noi. Transilvanismul helvetic,

preant in fiecare cJipl. li dorim sl ajungl revista unde se aduni şi poate li IntIlnit Ardealul de astlizi, cu tinerelea lui pietroasl şi hOtlrlll, c1utind la cel mai bogat cer cu stele care i s'a boltit vreodatl peşte creştetul iubit. Ea, sau acea publicalie pe care o aşteptlm de acolo, singud, va fi in stare, nu numai sli ne fie o clilliu%il la cealaltl lume, mai Inchisl şi mai puţin cunoscuti, a Ardealului, dar sl-i deschidi şi ei porţile cltre no; ale unei Inlelegeri şi conlucdri.

KOS KAROL Y. - Revista scriitorilor din Ardeal strinşi in societatea cu acelaş nume, I Erd\!lyi He1ikon ., slrbAtoreşte in numArul ei din Decemvrie pe arhitectul şi scriitorul Carol K6s. Contribuţii, care sunt mai mult decit omagii ocazionale, pun In luminli, in a�laş t imp cu personalitatea slrb1toritului, diferite aspecte din cultura transilvanl. Rom"nii nu lipsesc nici ei, Pictorul Demian ne-a inf1tişat cu toatl cinstea, atit prin rindurie scrise cit şi prin portretul, de o siguri, nobill şi l frumoas1 factud. 0110 Folberth, scri itorul şi noul director al li�ului slsesc din Mediaş, a schiţat o dIAtorie la casa artistului, pe drumuri de ţari, la Stâna, in ţinutul Cll1ţelelor. Cei mai de seamA conaţionali s'au grlbit sl fie de falA la Implinirea a 50 de ani ai celui mai iubit dintre ei. Ilustraţii, cu aspecte din felurita activitate a lui K6s, clldiri de case de locuinţi, de bi serici sau de multe, desene pentru drp de poezie sau de prod, originale şi Indrlsneţe, Impodobesc pagin ile. Artistul e printre noi, nu numai În imagina rlsfrinti din sufletul prietenilor şi admiratorilor, dar şi in opera inslş. L-am cunoscut înt.;].ia O:Ir1 la o adunare anuali a societlţ ii.
K6s Kâroly descoperit mai mult ca lormull politid dedt culturall, atit de concet3ţenii noştri Unguri şi Saşi, dt şi de oameni politiCi de peste hotare, se aratl cu totul ahceva decit se gindeau do poate sl iasl din el vinturltori lui. c Gind romines c . e i cea mai luminoad dovadl. Revi sta aceasta, care ince�rd, Url sl vrea, sl lichide:te trecutul, aşa cum ar incerea şi au d ln­ cerce tO:lte concentrlrile de puteri, In orice domeniu s'ar orga­ niza ele In Ardeal, dl la iveall un adevlr, valabil in aceeaş mburl şi pentru ceilalp, deşi pentru ei In inleles negativ. Cultura romioeasc1 e În c1utarea marei ei unit3li. Silinţele locale sau regionale cu cit sunt mai vii şi vor sl ia cuoQŞtml1 de sioe şi sl se întrupue In creaţii de o valO:lre generall, au mereu Inainte dmpul întreg de lucru. Ele capltl putere dela el, in acelaş timp şi in aceeaş rnlsurl in care il cruc şi-i dau Imprumut din·pocIO:Ibe.Legltura prea urmlritl programatÎC a literaturii şi vieţii sufleteşti il Saşilor şi Ungurilor din Ardeal cu literatura şi viaţa 5ufleteuci a Germaniei şi Ungariei nu putea decit sl ajute din parte-i, unirea intr'un singur trun­ chiu a formelor noastre de gindire şi il visului de artl de pe cele douli povirnişuri romlneşti ale Carpali1or. Izolarea, care trebuia realizatI numai dintr'o lature şi spre paguba vicţii unitarc romineşti, se pdbuşea dela si c. Cei cari o propovl­ n duiau şi o menţineau,li simţeau, pe de alt1 parte, tO:ltl apl­ sarea, şi au s1 i-o simti tot mai dureros. Ndirescul se rll:­ buni totdeauna. • Gind rominesc I ne intimpin1 incrctltO:lre, cu tot acest fund de probleme, pe care il vedem numa noi sau ii este şi ci i

K� K.;].roly, desen de D'mian Ne poftise în castelul lui de deasupra Mureşului, baronul Kem\!ny. E acelaş castel, luat ca sternl pentru societatea literar�, Infiinţat�, acum c1pva ani intre zidurile lui b1trine, şi pentru revistl, care il poart1 falnici pe piept. Se vorbea de probleme scriitoriceşti sau de viDltoare. Daci n'ar fi fost rindurile frlmântate ale scriitorilor %iar�t şi proletari, te-a fi i i

www.dacoromanica.ro

C

R

O

N

I

C

A

PUIUl crede, in cadruL acela de !reCUI, de panoplii, de sulmgşi măreţi In cadre, de blrbaţi şi de femei subliri, de argintlrii, loalele de seari şi englerism, Înlre nÎljle magnaţi nu lorzi diletilnţÎ de literalurl. Poate d. omul tilte te-u fi împiedecat mai mult sl cazi înlr'o asemenea grtşall era tocmai Carol K". EI Slltea Inlre ceilalţi mai multtlcut. Capul inalt, cu mustal'" bllae CIZUlli, cu ochii veniţi de departe, are o blirbie inaintată �i mare, ca un laelt. Ceva inchis �i tare pluteşte peste bunătatea liniilor şi a purtării. Când i se cerea sli vorbeasel, focul dinăuntru lşi Ucea loc. Acolo, de unde vine gindul, ai zice d. nu e nici­ odatl linişte. Stlpinul lumii acesteia ascunse o ,tie, �i de aceea se fer�te sl se arate. M'am Înlors sl-I ascult. Cuvintele erau ca de rbcoall. Intelegeam numai din dnd În dnd şi mi temeam şi atunci sl nu greşesc. M'am l:isat de aceea purut numai de muzicalitatea de munte, cu ecouri şi cldui, a vorbi­ torului nlvalnic. N'a ţinut insi mult. Ca ,i cum s'ar fi speriat singur de atlta activitate sonorl, s'a oprit deodal�. Se poate s1 fi fost chiar In mijlocul unei propoziţii. Apoi am cercetat, cine era. St1team cu 11muritorul meu pe puntea castelului, pe sub care nu ma; trece ap1 şi nu se mai ridid. nicio piedec1 pentru dl1tor, ,i au:eam povtlitea unei vieţi frum�e. Pe pajiştea de pe mal se plimbau câte doi şi clte trei, �peţii. Numai K6s rimăsese singur, Ilngl band., pri­ vind în depărtate pe valea Mureşului, bolov3nil3 de nori De acolo am urcat pe Mureş plin'" 101. izvoare şi am trecut şeaua de piatd dintre cele două rluri gemene, merglnd cu Oltul slcuesc plină In

Tua Blrsei, cu

popasuri, ca s1 dau de

cel1lalt meşteşug, de constructor, al lui K6s. Poate el inel din satul Castelului, boleut de noi cu numele destul de st!liin locurilor, de Br3ncoveneşti, am inuat intr'o c::l1dire de şc::oal3 ridicată dup1 planurile lui. Niciodat1 pe aici piatra şi lemnul n'au a3cultat de o mai gingaşe prelucrare dedt aceasta, la care le-a supus inchipuirea bogatli şi cu puternice leg1turi În reali­ tate a arhitectului nostru. Biseriti cu foişoare şi contrafor,i ascunşi ca nişte bUboane Ioc::uite, muzee, cum e c::el s1c::uesc:: din Sflntu Gheorghe, cu profi de celate tu turnuri şi Îmbrid.minte l de iederl sau de vit1 slilbatieli, Ioc::uinţe cu poduri inalte şi cu pridvoare c::u stllpi şi c::osoroabe inflorite au acoperit cu deose­ bire acest ţ inut ,i se intilnesc lot mai dese In toat1 Tramilvan ia, pe unde sunt aşezaţi Unguri. Eu nu ştiu pt altcineva, dintre concetăţenii noştri Unguri, care s�

fi

Ucut mai mult pentru

ap3rarea şi Inăllarea prin art1 a acestei populaţii decât fiul ei,

jaşi.

Era ca o iustraţie a cuvintelor noutre şi ca o evOtiire din storia l i culturali a Ungurilor din Transilvania. Sus In biblioted am risfoit elirli ilustrate de el, versurile lui Aprily pe care il cu­ noscusem şi care a plecat să facli o mai bună carieră !irieli 101. Budapesta, Uri si aibli prea multe pricini $li fie mulţumit, şi propria lui lucrare, atunci abia aplirut1, despre Clil1lele. Cad de K6s K:iroly atit de in�esltat cu insu�iri de m inte ,i de inim1, Carol K6s. E cea mai de preţ rec::unoaştere cart i se poate aduce la pragul c::elor Mi-aduc aminte c1 i-am cerut s1 scrie ceva şi penlru noi despre

50

de ani de via!I, at3t de armonie şi de harnic trlitli.

Mu�eul unguresc, infiinţat zilele trecute la Huedin, unde se vars1 administrativ şi etnografic l inutul Cll1ţdelor, e fapta cea mai noul şi o adev1ratl incununare de ac::tivitate a lui K6s. Noi nu-i putem slrb�tori aniversarea dedt cu vorbe, calde şi din inim1, dar nu mai puţin vorbe; ti şi-a drb�torit-o cu ind o c::reaţie.

LAUDA NEGOŢULUI ROMANESC. - Ac::ademia de
Inalte Studii Comerciale şi Industriale era, pln1 anul trecut, c1nd 01. Implinit 20 de ani dela Înfiinţare, una din clădirile Buc::ureştiului care putea fi aritatli c::a un model de arhitec­ turi şcolari monumenuli şi artistid.. Doi arhileC::ţi, rlpo­ satul Cerchez şi Van Saanen, Îşi uniserli, unul ştinţa lui i c1asid, de catedrl şi de şantier, iar celllalt trebuinţa de sti l şi patima vertic::alei, ca să dea intr'un semicerc frint de piall, K6s K:iroly, desen de mai mult neprielnic, ac::est palat c::u indoit caraC::ler: In taţl coloane antic::e şi c::upole de Renaştere, iar indlr�t turnuri de beton, st1plnirea liniei orizontale In faţadă şi avlntul acest ţ inut at3t de carac::terislic şi mai ales 01.111 de indrăgit de artist, Aştept Inc1! F1r1 51-1 fi pUlUt intllni şi cunoaşte, pe dnd lucram pentru Monografia Transilvaniei, la zece ani dela Unire, liniei verticale În c::orp. Privitorul care dll ocol cJ1dirii sau o c::erceteazl de departe va rimlne totdeauna uimit de aceastli impreunare. Arhitecţii n'au deslegat Înd ati o problemă a lor, ci Îm1şi problema de astlizi a arhitec::turii, dornieli, pe de o parte, de inoirile aduse mai cu seam1 de tehnic", sim­ plificatoare şi neputind, pe de altă parte, sl uite secolii crea-

Bila S:abd

ti rugasem

prin prietenul Ion Chinezu $li c::ontribue c::u

un studiu despre Plutica ungureasd ardeleană. Avusesem, tot

prin mijlocitori, un ftl de slabl Ug1duial5. In c::ele din urml

www.dacoromanica.ro

sI se ţie inel din Mai.i schimbI darurile. prim ind darur dt vaml .singurI p2ginl. COl producltor şi negociator de bunuri.i vieriţt sau cusltoart de pânzt . Aşa InsI cum schelele au elzut şi a dmas numai aceastl drbltoare de culori. in fala uriqului Ştvalet. . care sunl mai puternic din orhestraţia cromatiel a marei compoziţii. organizarea unei aCIÎuni de cunoqtere şi pri urmare de apropiere intre reprezentanţii n celor doul naţiunÎ cu cu mai mare înrlurirt asupu opiniei publice.i ctrett1nd i mărfuri. rlmlne in Întregime colegilor noştri unguri. vagoane dt tren. intregeşte şi continuI Ilustralie de K6s Klroly pentru un volum dt versuri al lui Lajos Ăprily Am urmlrit lucuru d-nei Cecilia CUjC3CU Storck.i cearl. cu tirgurilt cu drtpt dt Magdeburg. In lumina unor mici faruri. nt înconjurI cu Insl!j:i lumea noastm. unde carul dintre Romlni �i Unguri. Ele trebuiau . fregate veneţiene. Suntem numai un episod dt actualitate. terpentin . şi de trei luni. cu leul de aur al lui San Marco. Ea s'a Impodobit cu cu mai mare picturI murală � cart o art pânl acum ţau. Cerul de pantocrator al boljii e t�iat de muchia albastrA a Mlrii Negrt. pe O tencuiall dt ipsos lucrată de d-nii Becktr . Inct� d ne fit cunoscut. în tot golul aulei celei mari.i Cetllii Albe se leaglnl purtate de pInze pline de vlnt corAbii dela incepulul plutirii pe apl in aceste locuri : un catarg fenician. Apoi se aratA Iara cu drumurilt ei vechi. cale un ciclu de conferin1e duprt leglturile literare meni. deb. du ca[dl în tonuri şi sugut id In imagini mai mult decit orice arhivl . cheiuri dt porturi modtrne. cu tot txttriorul lor.ti. din zilele meditaţ şi ale rlscoiei lirii prin biblioteci. de o concOlvitate dt peste doi metri adâncime pe o inllţime de J3. şi indreptllirea şi folosul subsectiei ar fi fost dove­ dite. schelett dt oţel dt eltvatoart de ctrule.Ctnl de istorie. indiferent daci intenl . cu 5Qlii � cai mindri. pot punt al1turi ceva asemlnitor ca Intindert. E o i�irare visul de utl al piclorilei. Aru . Noi d pltrundem in sall. dar s'au amânat pentru toamnă. îndărătul acestor Intimpllri. Momentul e aproapt istoric şi meritul.stlzi.dacoromanica.i prinde trup treput toad aceastl lume care spune povestea negOţului romlnuc din cde mai vechi timpuri pinJ a.1ng în sint în­ tr'adedr icoana unei vremi intrtgi.subseclii a PEN-Clubului Rom1niei cu scriitori maghiari la Cluj a stIrnit oarecare nedumerire. prin cristalul unui aquariu.teva sa:ne din istoria negoţului românesc ' au acoperit marele ptrete OII aulei. Ind intr'un cadru atit de fe­ lurit şi de bogat incât par UrJ numJr şi răsfr. caft sunt de perspectivl şi sunt şi de storie. laII istoria tlrii ro­ mineşti şi a poporului ei.i Gusti.titl şi UrI .se impleteşte cu viaţa şi-. Acutt t d . Toatl sala cue priVeljte se incadrud. intr'o vacantI. pagini de cronici sau foi dt scritri mai noui desprt domnia şi drumurilt dt negoţ alt lui Alexandru ctl Bun.UI1it de fapte . B O A B E D E G R Â U tori dt stil li dt armonie. împreunI cu tot au­ ditorul unui curs sau al unei conferinţe. se incerc. nu dela noi. negu. trebue urnit şi cu ajutorul umerilor. ca o preocupare numai de specialişti. De n'ar fi fost decIt aceste conferinţe. visle subliri greceljti. dl mişcare. ci de dincolo.ln­ fiin\area unei . turnuri dt sondl dt petrol.i portouliul.te. marinari . confundlndu-Ie.i privitori. CONFERINŢELE PEN·CLUBULUI DIN CLU]. Dela sf1t'}itul anului uecut Academia dt Inalte Studii Comtrcialt şi Industri ale a inctput d aibl . Sunt vreo sutl de �rsoant. viaţl şi tinereţe firi bltrinele intregului. şi i=butea acum. cue inseamnJ in Intâ iul rând o gru pro­ biemi tehnici plastici. Ca un fel de rispuns şi ca o Implinire de punct de program. E o picturI In ulei. St simtt cum st intorc. cruc treptat din fundul secolilor. plnzare iUli moldove­ ne. cu sciri .ro la inceput inaintea ochilor sau mai pUţin. Aş zice chiar ci Înctrearta era cu atIt mai va[oroasl cu dt pornea. Alaiul st m1re.!.i o valout dt munu de ariI plastici. . Am văzut cum se desface ca dintr'o ceajl . Acest mers cu bUle indrcate de produse alt pJmlntului. Albastrul . cu Maica Dom­ nului aplecati peste SUntul Prunc. incl o . Un lucru care nu s'a mai incercat niciodatl �i plrea ind �ntru multi vreme cu neputinll.s'a putut realiza chiar cum m e ia iju www. scrid intr'o . printr'o incordatl muncl de noul luni puse in studii şi schite. Pe valurile care bat picioarele de piatrl ale Chiliei .i ha­ şi vtlinţt. lIljezali in straturi. dela sueqinl pini la faţa plmJntului. intlile schile şi mai dinainte. mai mult dedt parlea episodici. şi genove�e. M'am urcat cu artista pt schele. cart se inllţau in cinci etaje.stori mali. Intrtprinderta poate fi rduată . care St va înoi cu fiecare rind de martori . colegii noştri au pus Iini. tot Ct a premers lucraru treCt: pe al doilu plOln. ajung plni i la noi �i se duc mai departe. Numai bisericilt minbtirilor din Bucovina. oridt le vor pllcea si st urmezt anii şi deceniile.".i cu trtceri de echilibrist. mingle şi umplu de bucurie och iul. priveliştea aceasta neaşteptată ni se arată ca venind de foarte departe.i biblioteel. vapoare venitt din toatl lumu.i de oa­ b.i Imbunltlţitl. acoptrit de fresct multicolare. cu Domnul allturi dt Doamnl şi de Curte. e drept el de o sutl de metri pltraţi.

dacoromanica. de Ceci/ia CUIeseu www. pÎcturI muraU (dupl o schiţ3).ro Storck .Câteva scene din istoria negoţuluÎ românesc.

care anunţue conferinţa sa cu acest titlu sugestiv.ti din veacul trecut. care a ţinut o c:uvinute inttoductivl. adiel Muu lui Eminescu. Dupl c:onferinţa de deschidere a d-Iui Biuy Arpad.i In traducere. de unde li deduce spiritul fin de observaţie.ro . Atilia au tradus dintre conceb tlţenii unguri pe Eminescu ! In partea a doua vorbeşte delicat şi discret despre Veronica Carol HageDbeck (1!l44-ltjlI3) Ştefan Micle.i Ion Brenu.tilor din Cluj. Impun. versuri sonote din Eminescu pe care apoi le dl . proft$(l:ll!a dela T.i ar fi u�r in primejdie $li se opreasc1. poate pentrud a fost cea mai caJdi . . şi ca forml. ' Eminescu musdja.C R O N I C A 75. baronul N.i reprezentam P. In introducere ap. nu singele este elementul determinant in a1cltuirea conştiinţei naţionale a omului.li prin oon«Plie a fost conferinţa d-Iui Micle. în tot cazul.-Clubul Rominiei.tie ceva romin�te . Ud d ştie eli www. in str. mai ales a omului superior.i Pet6fi.entativ poet al neamului du. pe aceeaş linie cu Goethe .dilr. pe Eminescu intre marii poeţi ai omenirii. F5rl sl anticipe�. deşi avea manuscrisul inainte. fostul bibliotecar al Universitlţii din Cluj. Dovadl ti nu rasa.îrgu Murq.i ar cere o continuare a faptei dint1i Intre aceia unde s'a nlscut . � vorbit liber.i ca fond. conferenţiarul. Pttrovid. din timpul mai apropiat de noi. Eu venisem anume dela Buc:ure. . Int1i� conferinţl. Scri itorii romini sunt datori.i «tcetlltorul pretuit al literalUrÎi maghiare ardelene. Iorga.dacoromanica. dq. al tirui t�tl. despre legllUriie dintre Romlni şi Unguri. D-I Lupu Gyalui.ît mai mult cu dot el ar incuraja . a vorbit despre Caragiale. pot constata el aceasti conferinţl a fost «a mai buni.înqti din treculUl mai deplrtat.i ar fi putut adlnci spiritul lui Caragiale. din apropierea localului de conferinll. seriitori . � d·lui Arp�d Bit�y. p5rintele Ilie Dlianu . ceea ce nu poate rbturn� eli � fost şi rlmlne cel mai repre1. Url sl accentueze destul cl figu­ rile lui Caragiale sunt caricaturi create anume pentru critica unei sacietlţi in prefacere grlbitl. cel pUţin 100 de ascultltori aleşi. plrintele Ilie Dli �nu. al1t de manifestare dot şi de fapte.lil<nre prin t<nll apariţia sa. cu at.N.i mai francl. Dau despre conferinţele celelalte c:uvintele cuiva care le-a urmlrit de aproape şi era c:um nu se poate mai pregltit $li le preţuiasti in t<ntl Însemnlutea lor. Foarte Înleresant.. Dintre scriitorii romini erau de faţl redactorul preglltitll a dat o pllrere putemicl despre Eminescu şi Vero· nica M ic. oridt recensent dramatic şi este­ t id�n.:d.i . şi bine noaslte. Relevl cl i se contestll purismul rasei. nu :II reuşit sl-I facll atrlgltor pentru publicul du ascul­ tltor. era din Fe!eacul Clujului şi cl se cununa.E. şi in acea5t� se asum5nl cu Pet6!i. sec:ţ ia c:entrall. care a arltat un noian de date asupra leglturilor ungaro-rom.ti . dela Muzeul limbii romlne. Mult mai reuşitl a fost conferinl:ll d-şoarei profesoare Ema Kapdeb6. In biografie releve�zl origina greceascll � familiei. Berde Maria şi Ki edi. a �dun�t In sala de intruniri a dubului ziari. Publicist de mard mai veche.u . Bunl cunosdtoare a limbii Planul Parcului Zoologic dela Stellingen-Hamburg revistei ' GJnd rominesc • . Conferinţa a lost plinl de documente şi vrednicl atit de prilej dl şi de vau de cercetltor a conferen­ {iarului.i redactori ai ziarelor şi rnistelor ungureşti din capitaia Ardealului. Conduc:ea preşedintele subseC:ţiei. un rbpuns. In firul scrierilor dramatice Inceard a d� o ic<nnl a stlrilor sociale şi culturale rominq. d-I Ion ChinC1. Bilnffy. conferenliara citeazl in rostire Url grq. SOţul ei. era de obl'1ie Slrb.:le. dupl KJ.se cu fosta sa elevi in biserica unil�. au urmat câteva c:onferinţe cu subiect mai preds. cu un rlspuns din partea ddegatului romln.

i care numa pe temeiu de bun"voire I. Tlnlrul 'Ziarist. Ant ipa. V a s l zicl: acee� dificuhate de tot· deauna.i Matei Millo in Cluj. al Kovâcs Iose! despre I Matei Millo în Cluj •• www. Dintr'o declaraţie publicati In ziare de directorul teatrului. cu un gind tot pe atlt de infor· mare generalli dt şi de propagandl. Totu. confirm"ndu-l cu semn1· tura mea t .h: de atunci sala vechiului teatru naţ ional ungurnc din str.sitatu.ro 1. !ou. Fejervari dedad neted d n'a ct:rut .e i poate d"di �i susţine. a mustral şi a implorat pe toate coardele Infrltirea. In rezumat se constatli el Ady avu. to[Oş u:cepţie. Alte griji au am"nat din nou m1· surile practice de realizare. Cimpoerul . Spune cum s'au cunoscut cei doi potţi mai drziu in sanatoriul Doctorului Cosmula din capitala ungarl. a fulgerat. C1linescu. Incepind cu primele i Inceputuri de pe vremea vlldicului Grigorie Maior dela Blaj. Cogllnicunu de. FejervariJosd.giuni şi In contra leg"mlnlului cart-I avlta a dogm. expunerea de mai jos . au fost. era suprainghesu itl. din J906.e apropie prin buni inţelegere. Ajunge apoi a t1)ostata d la 1870 a fosl . Iancs6 Elemir despre poetul Ady In reflexele lui faţl cu RomlnÎi.Cind s'a scris aci despre Muzeul de Ştiinţe Naturale din Bucure. Au fost . numai alj-a numitii intelectuali nu ajung atât de uJOr de acord. vorbind d·1 Dr. parte in cuşti şi parte in libertate. dar ca o Casandrl a plins in %adar pe ruinele unei iluzii tn cursul dzboiului. sunt de am"ndou" i plrţi1e oamen cu suflet dornic de pace. Apoi aceastli lature a organiurii noastre culturale a fost surpat1 de vremuri.i a făcut aceastl unid limb" d j03ce. A g15it în biblioteca liceului reformat de aci un placat prin are se anunţa ia doua repre· zentatie. D·I R. Relev acest fapt şH semnalez. Citeau sguduitoare con· Cesiuni făcute de Ady intr'o conferin!! asupra raporturilor ce ar trebui sl fie intre Unguri şi Romlni.tilor. ce se dldea drept multumitl pentru buna primire a celei dintii di 16 Iulie. a:::i. totuş propagand3 nu li se face. şi cum s'au imbdti.i Kira Nastasi a. Iorgu dela Sadagura. Tirziu dupl aceea. iar în Capitala t1rii.e mai ocupau de ele şi nu scriau nicio dare de seam". plin de innotul cotit şi sdnteetor al pe­ . Cu intuiţia proprie unor potţi simtea d. Dar nu au loatl liber· tatea de atJiune. s'a amintit şi de unele inceputuri de grlidinl zoologicli. face un storic al i mişclirii teatrale romineşt In ArdEal. alItl%Î Muzeul Dr. cu o trupli de r6 persoane. EI şi-a strigat acest cuget adinc. PARCURI ZOOLOGICE. pe bau cunoaşterii In intimitatea sufletului du. in pre· . Aşa tn trecut. ci il suferit ziarele.tilor.i tltatrul maghiar din Cluj. S'a simţit şi In conferinţele aCt$tea d.i aprecierea reciprod. s'au au'Zit propuneri venite s'o reinvie.5.at. şi drcotaşi. . Acesta a fost şi tragicul lui personal. dar sunt şi t1)n· trari. Constatl conferen· tiarul d tlranii in satele amestecate.ti.duful din Iulie lumea nu se va duce la teatru. Crede el operele de cunOaljltre reciprocl ar trebui sistemati· ute. A cincea conferintli a avut loc la 9 Decemvrie în aeelalj local clubului %Îarq:tilor dela hotel New·York. Parc'ar fi fost un cuvint de ordine dat. se inleleg foarte bine. Se Stinclria principali glsesc mulţi cari vor s" lucrue pen· irU buna inlelegere. �a şi acum. de o mare grldin1 zoologicli. Redactat in doul limbi paralele. Vi%Îtatorii Parcului Carol dela intemeere. Mu%Cul el lnsu. care a venit. d nu permit" niciunei alte limbi d rbune pe scena lui afad de cea maghiarli. nu numai dela alţii deUimliri. de a permite unei trupe de ah" C3 d nu zic exclusiv ziarişti. a avut In sub· i solul lui un Aquariu. Millo Insu�i s'a declarat foarte mulţumit de calda prietenie cu cau a fon indmpinat din toate plrlile. Dupl rec iproce şi a comunit"lii de interese. un specialist �i un p1timalj al ideii. dup" conferinţele aplaudate aceialjÎ ziarişti nu I. ne dl. se vede.i aviUle unul la altul.i n'a primit n icio sum" de bani pentru sali . ca s1 poatl produce .tenla mai multor scriilOri . care înviorau malurile lacului. timpul dnd erau de flcul repara[Orile in vederea nouei su.7'" B O A B E D E G R A U profesor d� liCEU Dt. deşi mulli le aprob" ş asculdndu-Ie i le g"sesc la locul lor.dacoromanica. şi plnl in preajma rlzboiului celui mare. De aceea a avut de suferit. lşi aduc aminte de frum03sele colecţii de animale. Gr.i ar�ti. n placatul dli programul pieselor mlrunte ce aveau sli se pre· z inte. urmead tragicul inevitabil. acum doi ani la Constanta şi anul trecut in Bucureşti. ba ascult"torii erau aproape toţi. Ar merita s!i fie cunoscutl de ambele plrli in Intregime. şi In deosebi de p1s1retul de balti şi de Dunlire. Intre ascultltori fOlrte mulli Unguri de suml. . irnprietenirii celor doul popoare vecine . dad nu I. In oraljul de Mare era vorba de un Aquariu. se vede d Cusue b"nuit de a fi incasat sume mari pentru conct:sionarea dli In i. bll de mediul lnconjur"tor. druia i-a scris In temniţa din Seghedin şi i-a dedicat versuri. Din acest motiv a dutat el prietenia lui Goga. Deşi se anunla In ziare linerea lor şi deşi aveau loc in clubul ziari. numai din pur" prietenie pentru ţara vecini de unde a venit.lIie Ddianu. puternici conv ingtrea despre nece. cu frumoasl preglitire. dqi erau temeri el in %.

diferitii pinguini sudici. model a an imalelor. intr'un mod foarte îndemânatec. panorama lor: lacul pbirilor exotice. de mtlierie pescar. la J913. l ci lbate s:lse mişte in voie.ate grldinile �oologice moderne (Detroit. Grota leilor şi a tiidor l transformat-o intr'un timp relativ SCUf! In gigantica intrefece. etc. etc. ocupali cu fumitarea promptl a an imalelor. metodil nouil primat o direct ivl foarte instructivl or­ ganizlrii grldinior �oologice. car� nu Unele medii sune previzute cu st. savana afri­ Paris. celebru nu numai tact animalelor Hamburg in anul 1844Şi a murit In par­ la Incepuse la Tatii siu Gottfried. Roma. s'a nbcui eul siu dela Stellingen.i in ţ}rile exotice. se intinde un buin mare pentru desplq iti de aceasta printr'un �Îd de prindere de il�i care numlri peste in Europa dt . An imillele sunt expuse pe spilt largi.ro 23 ha. ' Panorama Mlrii Ingheţate.ti. Allturi. al lui Parcul Zoologic Cari Hagenbed dela Sle\lingen-Hamburg . Aceste st.C despre unul din cele I In %iua de R O N I C A Hagenbeck. Panorama I Polului Sud . La �e nit.1t de 20 de ani in urmă. daci nu unica. indt spectatorul din lume. dedesubtul acestui a aquatice. pretinti dtevil elemente aduse cu multi greutate prin zona ecuatotÎall : elefanlii de milre şi Sepilrati de stânca oior sllbatice prinlr'un lac cu insul1 l . Oxford. platoul renilor. unor fece cumpirate întâmplitor dela un Cari. i sludiilte.ul de desplflire este masCa! ilci are im­ adilnc. mai frumoase parcuri �oologice. sunt astfel aranjate inc. la st�nga se intinde grota ur­ dreapta se afli.i al parcului. luase parte la to.i-a serbat jubileul unui sfert de veac de tltulenţ}. 7 Ma 1932. miile sunt imlilte prin �nţuri mascate de vegetilţie.ate intreprinderile de acest soi ale taUlui du indt avea o temeinici preg3dre dnd în 1866 a moştenit modesta men3gerie p3rinteasd pc care a tigrilor. con- instituţie particularii fondati de comer­ tru u:punerea provimrie a Parcul Zoologic dela Stellingen este o ciantul de animale Cari Hagenbeck pen­ prin spiriltll silu excepţional de negustor de Imblilntitor de fiare. cu apaunţi de l ibtrtilte. grota leilor .dacoromanica. se com­ desplrţituri. dar şi prin excelenltll exotice cu care filcea negol· Cari Hagenbeck. cu perspective bine ii De fapt atât intre ele elt şi spre public. adid cu de animale. în spaţii verzi introdud de Cari Hagenbeck care a im­ Se ştie el acesl parc este prima grldinl �oologică din lume se vid din afaril. grupate pe medii biologice. dela Hamburg. Toledo. g�pele de ani­ In care animalele nu sunt închise in cu. inere blocuri mari de gra­ afll un b�in mai mc pentru i pblri ivelul platoului renilor fi filot albi. lil un nivel mai scund. ingr3dite de şanţuri mascate. la n stânci.1ncirii ce constituesc caracterul cel mai specific la restaurantul principal se pot privi in ordine ascendenti tmpreunl cu mediile polari. ceea ce face din firma Hagenbeck una dintre cele mai importante Parcul Zoologic dela SleUingen ate o suprafală de 200 de functionari atât presia ci uqii albi �tau la olaltl cu focele.1ndrii artificiale. Praga. dtlipirţit de grota uflilor printr'un şan. pune din mai multe to.). Şan. ce se copiati a%i de constituind o expunere­ cani. fiul acestuia. Ele coboarl spu rutaurant in amfiteatru. J4 Aprilie marinar (1848).Reni struite de sculptorul elveţiiln Urs Eglen5chwiler şi care de deplrte dilu impresia unor adcviraţi mun1i. Hamburg prin expunerea Panorama nordid . www.

Fapt est� el sefurile Par­ cului Zoologic dela Stellingen varsă .. Ele ne vin amindoul de dincolo de munli.00 camio. abia de-a douni dup. 116.nual economiei germane suma respectabilă de 33 milio. urşi. un hi­ podrom exotic.mai tirziu . nu numai cu limbă.indute. 2:.000 kg. dup3 statistica linutl riguros de instituţie.r. Un.lre şi cu prest igiul absolut intact aceast.oologică sunt bani muncili cu greu intr'o intreprindere pur particulari şi niciun singur leu nu vine dela Stat! Această sărbltorire a intreprinderii Hagenbeck cade Intr'o epod de mare criu economică şi financiarJ dreia Parcul Zoologic dela Stellingen li line onorabil piept ! Cu atll mai muh se cuvine să ftl icitlm cu ocazia jubileului parcului pe d-nÎi Heinrich şi Lorenz Hagenbeck. se ridică stinca maimUţtlor. Vegetaţ parcului este de asemenea foarte îngrijită �i adap­ ia tatJ cerinţelor faunei. imitaţiile dife­ ritelor reptile me2:o:zoice uriaşe printre care umblli uriaşe broaşte ţestoase vii. 2S. :I. paiele (3000 chintale) şi turba 1000 chintale) de cne e nevoie pentru cudţit şi cu care se ch�ltuieşte pest� 3 milio. 7. fiii lui Cari Hagenbeck. :1:1.l in această vestită gddinl 2. Dacă facem acum socoteala cheltuielilor generale atit ale Parcului Zoologic dela Stellingen dt şi al� Circului Ha­ genbecll: (pe cele 7 luni dt lucrellU). Ea nte urmarea unei convingeri �i înseamnă numai un punct dintr'un program intreg. IS.000 kg.lrea soardui.OOO kg. 7.). dar şi cu înrăţişare apute. că intr'un sfert de secol numai ffuld s'a consumat in cantitate de 4 mil io. ajungem la formidabila suml de ItO milioane lei anual ! TOţi aceşti bani cari se rulea2. 13.\niei.ooo kg. de către expe­ dilii1e acestui celebru parc 2:oologic . adic3 :.. o capodoper� de construcţie pentru ţinerea in captivilat� a animalelor. afară de diferitele dări şi impozite la care este supus ca orice in­ treprindere comercială şi particulară.!le mai adaugă incă 3 milio.dacoromanica.ro . inainte de a fi v. In Rominia se desvoltl. Dtla restaurantul de var.!Ial3 de dresură şi o casl ţăr3nească saxon5 und� se cresc pl.000 kg or�z. ca numAr de opere �i ca adincime de crealie. Cdlillcscu ie IOSIF NYIRO.ia şi .000 lei).6.lrit dt şi pentru inhJmat la diferite mici trăsurtle. so. 6S. cari au ştiut să fael faţl t impului şi să men· l in3 lnflorito. sute de lei.lne kgr.lne cheltuieli pentru hrana animalelor circului Hagenbeck. nu e întimpllitoare.lili uriaşe de pinguini dela Poli. B O A B E D E G R Â U japon�d. impodobit la margine cu o ruin3 de templu birman. d�nd parcă viaţl şi celor dintii. Am vJzut mai sus ce cantităJi mni dintr'un singur ali­ ment s'au consumat la Stellingen in 2S de ani. mai multe mii de animale exotice : 600 elefanţi. Cheltuielile anuale pentru aceste alimente se ridică la respectabila sum� de ' 8 milioane lei.r. voliertle p�slrilor şi casa rept ildor. griu. Parcul Zoologic Hagenbeck ne mai avind loc in vechiul slu teren a tr�buit sl se intind� şi dincolo de strada din spa­ tele du. sala de dresur3. tigri.:160 kg.ooo kg morcovi. un mne spaliu pentru an imalele de stepJ.t expoziţiil� de popoare exotice.Soo kg smo­ ch ine. in mărime naturaI.000 portocale. ovăz. lapte. cai sălbatici. De altfel �i anual se con5um� foaT'e multe alimente acolo ca de pildl: carne. dar inflorirea neaşteptatl şi prin urmare dreptul la fiinlă proprie În sinul chiar al li­ teraturii popoarelor din care au dmas asthi fragm�nte rb­ lele. pline.li. . de scriitorul ungur din Ardeal Iosif Nyiro.000 ch intale).dri de curte şi ponei Shetland. IS'ooo ouă. 90. 2:. atit pentru c�l. etc..Fapta pe care o implinim prin tradu­ cerea romanului In jugul Domnului. care stau la dispoziJia copiilor. 7S..ooo kg curmale. 3SO.lne pline ! In acest int�rval de timp s'au perindat prin instalaţiile parcului. :13.'au prins pentru prima dată hipopotamii pitici în Liberia (Africa). o mare . 7. R.000 kg.000 kg.000 kg crabi. allituri de literatura noastră. pqte. etc. una p�ntru insecte. caii sălbatici in A. La coada acestui lac este construită din ciment t Lumea geologicli ' unde se am.OOO kg seminle de flo. www.lne. Ceea ce trebue să ne atr. Aci este şi locul reurvat expoziliilor de popoare. 1kile. Tot Parcul Zoologic dela Stellingen a fOllt primul care a inaugur. LegJtun o face un pod suspendat.000 kg gh indă. 1.elefanţii gigantici de mare din Antar­ cticaj apoi cantit. casa carnivorelor şi a copitatelor (antilope. încă două literaturi.li privirea se intinde peste un lac mare şi frumos.g� in deosebi e nu numai puterea lor..li ve­ stit� instituţ rlmasă dela celebrul lor tatJ. o cas5 de maimUţe antropoide.000 kg. Printre ac�te dif�rite stinclrii se află şi untl� dldiri: grajdul tldanţilor.lne lei. Lacul păsărilor In pOrţiunea de dincolo de pod se află o mare stindrie pentru maimule (paradisul ma imultlor). alune am�ri­ cane 10. porumb. ceea ce face In total I I milio. In ceea ce priveşte consumaţia de hran3 a parcului s'a con­ stataI.000 kg.000 kg.000.li intrarea in cuprillSul Rom. la care . Nu mai vorbim de c3rbunii necesari (3.0 kg larve de furnici.lne lei ca şi d� ldurile funq ionarilor (18. S.

de romancierul şi criticul de solidă şcoală Ludovic Aprily Aladar Kuncz.prin care această litera­ tură ţine s� se defineasel. cu orice preţ şi in toate domeniile vieţii. Această bibliotecă de traduceri n'o poate incepe decât sau Statul sau.cu o veche şi concret� rezonanţă şi pentru Unguri -) să fie inlocuită prin aceea de să pOarte numele de ) Cu atit mai interesant este procesul ce se des voită sub Platoul Sud-Estic.. ă ci de una programatică şi statornic1. directorul general al Teatrului Naţional şi al Operei din Buda­ pesta şi a avut insemnate succese literare acolo). b fapta cultural1 a in­ tulbure şi inconsistent� la inceput. subte­ rane. Nu ştim un al doilea care ar fi putut s'o fael mai bine şi mai ales cu o egal� in­ dreptlţire.nu numai În Ungaria. dacă nu sum toate ii rom�neşti.udox şi nu este decât o realitate ce se poate verifica la fiecare pas: viaţa literară maghiară din Ar­ dealul de după ră�boiu se desUşoară intr·un ritm neasem�nat mai vioi decât cea de dinainte de 1918.desprins din reminiscenţe istorice. care. sunt şi in sufletul unei ţări pete albe de ţinuturi nec1!cate. d schiţete starea problemei şi locul siu in�untrul ei a romancierului. Termenul e nou. câr� muită În cei �ase ani de ex istenţă a ei de pân� acum de con­ tele Nicolae Banffi. Din această vegetaţie literar� incâlcită a Întâi!or ani de dup� Unire.6. mai bine. K6s. Bânffi a renunţat la o si­ tuaţie de mare suprafaţă in Ungaria. Ca În hărţile vechi. critic de art� Nu e de prisos s� se ştie el N. pentru literatura ardeleană in limba român�. a acelui spirit local adiel . Semnalul de reculegere de după detorientarea int1ielor momente a fost dat tocmai prin literatură. gravor. Fundaţiile Culturale Regale. rev�rs. Credem c� este o datorie să ajutăm trecerea dtla unii la alţ a valorilor literare. a leg�turilor esenţiale. pe de o parte din limbile ungarii şi germană. din consideraţii geografice şi sociale . ardtltand. desenator.ro . in care dela inceput se anunţ� ideea jghebării unei liteuturi ungureşti şi germane transilvănene de sine st�tătoart.indu-se in supli­ mentele darelor. IOSIF NYIR6 S'ar părea un p. O literatur� de indemnuri. deşi invitat cu stăruinţă şi in repelite rânduri la O caltdr� ochii no. arhitect. Lucrul nu se poate face decât printr'o bibliotec� de tra­ duceri. 3. de poetul (a�i profesor francul Erdtlyi Helikon la Budapesta). şi romancier.inturi. crescută in temperatura unei critici sentimen­ tale. 0-1 Ion Chinuu. ci limit tă doar la o mai atentă . ani de-a-rânduJ.tri de 15 ani încoace. să impuie şcolilor.C Fapta politicl a intregirii ţării a dus R O N I C A . printr'un ordin confidenţial ca numirea de Tunsilvania (. pentru concet�ţenii noştri cari nu ne pot ati. Întrebuinţarea lui. ar fi fost socotită drept o erezie . Nu e ing�duit să tr�im aUturi de această viaţă nouă Ură s'o cunoaştem şi sI ne bucurăm de ea. copleşită de lirism.re intr'un inţeles mai inalt a lor. iar fecundul animator. sunt toate ale României şi au dreptul la un sistem de liberă circulaţie iniiuntrul hotarelor. vremea a tăiat ce era de aruncat şi a pus in luminii ce era de pbtrat. ') Revista Erdelyi Helikon (Heliconul Ardelean). iar sub raport politic Ardealul Ţinutul de dincolo de Piatra Craiului ' .ilucite inUţişhi. P· 57· www.dacoromanica. Opera de limpetire s'a Ucut mai ales prin revista clujan� (Heliconul Ardelean). s'a invoit. nu numai in politică. un cunoscător dintre cei mai harnici şi mai iubitori ai literaturii ungare ardelene. Nu e vorba insă numai de o intreprindere de bunăvoinţ sau de curiotitate trec1toare. in numeroasele reviste de scurcl durată. suflelit de aceea. omul de gust şi de iniţiativă. şi pe de altă parte. venit dela Budapesta. pentru li veni să vegheze la destinele acestei noui literaturi ardelene. fost ministru de externe al Ungariei imediat dupll războiu. inainte de rlzboiu. din româneşte în ungureşte şi nemţeşte. in­ transilvanismului. şi de multi­ lateralul Carol K6s.a creat o literatură ungurească nouă. ci şi in Ardeal. Iosif Nyiro darşi in viala literară şi artistiel a ţllrii (a fost. Biblioteca din urmă l ar avea şi folosul unei leg�turi cu cetitorii de Iimb� germană şi ungară din ţările lor de origină. din nouie păm. Ajungem pe aceast� cale şi la un fel de Incorporare şi nalionaliu. in modeste broşuri (multe din aceste editate de autori).ş convingere. 1928. ° littraeurd explorare a peisajului şi tradiţiilor ardelene .. care trebue s1 stârneascl ind totdeauna nerăbdarea şi indriisneala exploratorilor. De cincispretece ani ea nu face decât d imbrace tot mai str. O accentuată şi pro· gramatică tendinţ� de autonomie faţă de scrisul din Ungaria ­ Ură sacrificarea bine inţtles. când un ministru al instruqiei pu­ blice a gbit de cuviinţă . Căci În el se cuprinde afir­ marea unui spirit regional care ar fi fost energic detestat În anii aceia st�pâniţi de obsesia unificării.

ci şi deviat . u swdent in teologir. a aruncat în discuţie cuvinte ISTEN·'GAJABAN II.. În condilii tehnice ce nu IasI nimic de dOril. micul roman. prin 1925. n'ol Int1rt. 11 vedem stabilindu-se In Odorheiul copill.i du rc»dele. Autorul romanului [n jugul Domnului a fost de faţl la toate aceste faze de evolulie ale literaturii ardelene pe ure el a Imboglţit-o cu doul elemente impozante: notol plmintului slcuieşc şi experienţa catoliel. iar Intliullui volum de nuvele. bizuindu-se numai pe condeiu. Şi pentru a completa aCUte informaţii bibliografice. n'o recomand n im5nui . la Sibiu.i dupl absolviru acesteia este trimis la Viena pentru studii superic»re de teologie.EM- NYlR6'JOZSEF � 1). l De trei ani. cu remarcabil succes. se bucurl de o excelentl primire. . UzBtnt:r. dnd. Eiel . pl­ rlsind preOţia. In jugul Domnului. Adalberl � Br. 1) Datele biografice mi-au fost comunicate de d-I Nyiro Insuşi. scop .spre scopuri Slrl ine de lileraturl. mai ..rta lui. CJteva premii obfinute la concursuri literare atrag fi mai mult atenţia asupra lui. Intlii paşi in literatur� ii incurci avind cilluzl pe pri­ ceputul redolClor. in 1914. Iosif Andor. in toamna aceluiaş an.i care a i�butit sl tiplreascl plnl acum. Nyirci a pIr3sit Clujul. Iosif Nyird s'a nbcut în 1889. H iroto­ nisit In 1912. a Incercat sl lael agri- Manuscris al lui Iosif NyirlS . dintr'o veche familie slcuiascl pleut din Ardul abia în 1921. se transferI la Bistriţa. O Coperta romanului In jugul Domnului (voi.. se mutI la Cluj şi intrl ln re­ daeţia :tiarului ' Keleti Ujug f (Cueta Orienwlui) la care colaboreau plnl in ziua de azi. Concentcarea aceasta de forle pe . In acela. reprezentatI. In peric»da de dibuire a literaturi arde­ i lene Nyiro aduce. la Cluj şi în alte oraşe ardelene. Am1ndoul aceste romane au fost editate şi de casa budapestanll Athr­ natum şi olU fost bine primite şi de publicul din Ungaria. de unde.EC. Ultima lui lucrare. Originea slcuiasel a scriitorului e decisivll pentru a.dacoromanica. de o ' literaturl rupti 'n doul f . se înscrie la Semi­ narul Collolic din Alba Iulia .Academia in cap cu prtledintele ei. În accentuaru specificului ardelun. Cluj) pe care o plstoreşte pinl in Noemvrie 1919. în comuna Jimbor (judeţul Odorheiu). In editura t Sdpmivu cth f (Breasla artelor frumoase). s'a epuizat în dteva luni. un nume cunOSCUI. Vom arlta numai una din ruli­ artelor frumoase). Intemeiati tot In jurul revistei amintite D E G R Â U viste1e coltolice din Budapesta. Insemnata editurl la a clrei intemeiere Nyir6 ol ostenit şi el din r3sputeri dupll ce. a redactat dtva timp revista Pdsttortii: (Foc cioblnesc). pro­ babil. Terminind liceul din Odorheiu. ' Amarl piine.B O A B E dela Politehnica din capitala Ungariei. pomen ind de . 82 de volume de literaturl. primejdia rupturi unitIţii i spirituale ungureşti. In anul urmltor Insl cere şi obline parohia satului Chidea (jud.ro . sli amintim ci tOI în cursul anului trecut Nyir6 a compus o tragedie inspiratll de balada sl­ cuiasel Frumoosa Iulia.riei. In 1930. iar episcopul reformat Ladislau Ravos�. tinlrul incercat de griji fam iliare (tatii slu mu­ rise pe cind el rra in clasa I-a de liceu). la început. 1) culturl in Racoşul de jos. de alarml. reuşeşte sl fie numit profesor. schismi litenrl f. lntruga co­ pilllrie şi-o petrece in acusd larl slcuiasci pe care. in re- CLUJ -KOLOZSV "�' 1 j) . frontul ardelun f. Tot urile acesteipolitici culturale: editun ' S�tpmives dh f (Breasla la • Sztp­ mives cth . de vreme ce dupl un an de zile. cu neincredere de unele cercuri dn Un­ i garia .li-. In 1928 publicl romanul istoric Sibdi b6Uny (Zimbrul dela Jibllu).Uri prea mari rezultate.i Kafholiku$ Sztm/e (Revista Catolici). mai inainte. printr'un sstem ingen i ios şi asiduu de colporta. drziu o va descrie cu allta nostalgie. a preferat sI rlmlnl In Ardul.iat !. Ji:wfarag6 tmbu (Cioplito­ rul de (foiţe). publicolt în 1933 la Cluj. olplrut In 1924. Privit. se elsltortlte. . www. a ieşit de sub tipolr de dteva %ie.­ rrl'iczy fi octogenarul publicist Eugen Rdkosi au vl�ut. desti­ Cute toate.acest transilvanism este astl%i nu numai oldmis şi cultivat cu asiduitate. olpare. Volumul de nuvele Kopjafdk (Cruci).uneori . astfel.

Nyiro ne dl toate peripeţiile Indtlungatei lupte ce se petrr« In sufletul unui dnlir preot calolic. ici fiindd romanul e urzit din fire de autobiografie. In intliul rind. .cuvintele pe care baronul ungur le rosteşte la adunarra judeţeanl din Zlilau. la integrarea In marea disciplin5. UrI indoial�. . cu şcoli sau cu epo i lungi de adlncire şi de prelucrare. Romanul istoric la plrlsirea. migllitor pasionat de imagini. Sunt semnificative. filmul de groa:t1. i:tolaţi de restul maghiarimi prin i Intinse valuri de românism. dispreţuit. . Cea mai grea dintre treptele de evolulie a fost filmul sonor. radio. apoi preoli la sate. catolici. de data aceasta. Alexandru Makkai. Anul trecut s'a votat o nou5.i mai bune cinematografe. scumpi limbi ungureasd . In nuvelele sale. atunc clnd se vesteşte eli impliratul i a decretat ca unicI limbl oficialli a Statului. în nenumlrate exemplare. doul slptlmâni. Impotriva dreia einemato- .i categorii de or""e.:irii pe care l imensa putere a Bisericii i-o impune .i mortificare.fi intre chem. la cele mai cer­ cetate . ajungând.re a poporului tlu orfan.cine ştie când ( si ni le puteli inapoia 1 . limba germanl: ' Adio. sau vagi evoclri mai de grabI declt adevlrate construcţii epice. repruentind ideea unui grandios imperiu abso­ luti t lntemeiat pe forţa centralismului şi pe o adSncli iubire s de oameni.te d in n iciun an timpul de rulare a unui film n'a fost mai scurt. cu acei ""i artişti. a hainei preoţeşti pentru o dragoste curatli. nu se putea si nu se intllneasd . cum spuneam.ro de localuri . care s'au simpt in acel"" timp In toa.rte pUlin deosebite una de aha. am fost n1vl­ lit de pildli. un alt roman semnificativ . expt:rienţe catolice 1 care. prin meditalii adânci . Existi in adevlr trbiturÎ sufleteşti spt:cifice care deosebesc pt: Sicui de Ungurul din Pusti �i chiar de tipul general Ungurului din Ardeal. f ilmul cu tenori.lrie l vieţii care colcliie in pieptul I�nlrului prrot «Iibatar. in ult imul du roman. care saturl 'i Indeplrtea:t1 publicul. Intruplnd orgoliul feudal .i plnl imollndu-şi toate visurile adolescenţei . cu o şireten veşnic ie la plndi. stlplniti de nu .Anul 1933 a fost pentru cinematograf un an de durere.i patriotismul local a ciror expresie el le vede in cultul limbii maghiare . . Stilist inainte de toate. tu Ion Chilltru Teatru. .dacoromanica. producţii foa.ului de episcopul rrformat al Ardealului.te locurile de producţie a filmului.C R O N I C A 76.i fiare dn p�duri . la identificarea cu subli­ mele idealuri ale religiei. n Acest subiectivism in interpretarea naturii �i a sufletului popular nu e scutit totdeauna de abu:: de metafore. In al doilea rlnd. prrasUntli. dar distrugând orice veleitate de independenţI nalionall.moment a­ buteşte si construiascli. E semnul cel mai vidit. oc1r itl. strlin in ţara lui. teatru romantic. tragedie. cinematograf STATISTICA FILMULUI. Slicuii au plstrat. O pitimaşli iubire de neam �i de plimlntul natal aldtueşte suportul acestor nuvele. baronul. ei şi pentru Inţelesul lor de actuali­ tate .le �teaptl alinarea dela miraculoasa putere sacerdotall: iatl punctele culminante ale graficului acestui roman ardelenesc. un roman robust. . tOIU? el a Imbo­ gllit cu o culoare noul stilul unguresc de astl::i. Plribind predileCţia pentru acei falduri decorativi de {rau solemne care fac din .acesta al protestantismului ­ Zimbrul dt/a jibdu. Mai Mi se pare sunt insi �i altele.intre teribia porunc1 a renunţ.cel de al doilea. asiatic. aproapt: www. c dram3. Un fond de tri teţe ce se sbate des­ s al stea ddtoa. şi nu numai penlru tlleul lor istoric. Zimbrul de la Jiblu ' mai degrabl o serie de romantice panouri istorice. . . cu o gh iduşie mereu treatil pentru a pune la cale o pldleal1 sucitli. Din momentul În Cafe poa. in acest suflet slcuiesc. se lmpleteşte. . ' poetul domniei . in care implratul 10JiI al II·lea ş baronul i Nicolae WemUny sunt puşi faţl 'n laţl . pe de altli parte. Ciuc şi Odorheiu.balade in pro:t1. In aceastli atmosferli de magie oameni şi Intlmpl1ri de rlnd capitl accepţiu i de legendli. muzic ă. . ce aminteşte i:tbitor pe Jocelyn al lui Lamartine.tiu ce straniu duh al pidurilor. Nyiro consacri un roman intreg dragostei de limbi.i cu aceastl cri::l de creştere. In plini virstl birbliteaseli. cu inversiuni capricioase . Cine­ eli un singur film sau cel mult doul au i::butit si timlnl pe afi. simpt şi in latura lui spirituaU. Oameni de munte. In jugul Domnului inseamnl. Nyim se dovede.nu este altceva decit o fastuoa51 . neştiutor. Într'un stil indrcat de rem iniscenţele gra iului săcuiesc. Acee"" Casl fabrici. lege de im­ punere a spt:ctaoolelor. cu dureroasele datorii de doctor a sufletesc pentru atltea rini care toa.tla bltrlnului seminar se inchide ca o lespede de mormint dupl I�nlrul intrat aici. teatru c:Iasic:. Dato­ ritli unei trebuinţe de organiure comerciall. cu accentul clntat. rasă. şi aceasta in Bucureşti. silit de sirlcie. �i dupl un dramatic :tbucium. e aportul cel mai de pret al lui Nyiro in literatura ardeleanl. barbar. de f i ilmul in serie. care.te un cunosclotor ca ni­ meni altul al ciudatei lum dela poalele Harghitei pt: care o i pre:tint1 rapsodic.i retoricl apo­ teoure a limbii ungureşti. Am cunoscut astfel filmul poliţist. Liric �i a _ dar de un lirism justificat mai mult dedt oriclnd. aşeuţ in judeţele Trei i Scaune. In locul impuneri globale pe due i cu matograful nu cunoaşte desvoltarea IiniJtill a teatrului. Nyir6 de rar� armonie. Viaţa se­ minaristului de inaltl distincţie eticl �i intelectuall. tu pt:cete mUll a bu:telor pl­ rinţilor nOlltri. spre desnldejdea c inemato­ grafiştilor. din pricini 11untrice. Filmul e ca moneta : elt e mai slab cu atât se miJd mai repede.i construcţii eliptice. Marele procent de tthnicl pe care il cuprinde ii dl un caracter propriu. deelt acum.cel dindiu. se absoarbe In atmosfera invl­ luitoare. pe di­ n�ntea noastri defileau loate momentele extrem de inte­ resante .. un graiu arhaic. de pompi barocl �i de exagetiri ale mlndriei de ca oda!1 . la realizarea impldrii creştineşti. EI e Intr'o necontenitl dutare. Poa. Conturul acpunii se pierde. Arta cea noul. . momentul cul­ minant In cariera literarI a lui Nyirl). V'o incredinle:t voul pls1ri ale dmpului . dupi biruinţa Ură asemlnare dela Inceput. chinuit de Indoieli. de vis. i s'o uitl m . cinematograful a avut de suferit � din i pricini din afara lui. Grăbiţi-vl s'o inv�laţ inainte ClI noi i Culegeţi toate dulcile noaslte cuvinte risipite nidijduiti in atltea vechi balade imbibate de gustul morp i. pentru adlncimea explor�rior in domeniul catolicismului trebue pus aUturi de l romanul CtIruţa Dra. .

alunednd in gropi.820 metri lungime. Prea e mare tlcerea şi departe lumea şi contrastele civiliuţiei.lncezli intrare.lre d insemne un simţit plus de incasliri faţă de trecut. ca sl nu se amestece rindurile. de care ne dlm i seama. mai mult de strimtorare generalli.i nedreapt1. 191 au fost americane .lt de� colt Tn aminunt. venit din fundul tim� purilor.fteptali. educaţie fi zic ă CRACIUN IN MUNTI. proprietarii de cinematografe au trebuit sli plli� teasel sume m.Rlticirea pe strlzile unui mare oraş în ajunul Criciunului inseamnl p. cele Filmul de bucAţi dintii cu 55.i 29 germane (faţ1 de 368 .375 metri (in 1932. cA11toriie la care Indeamnl mai mult deeSt altele aceste slrbltori.l inceput. ci au . cau are altli obl'lie.l fost creat.577 metri (in 1932. De atunci sunt ani. Protestul a fost numaidecit mai puternic decit cel vechiu. unde eram .l fr.ljuns trecut.ltorire din p.lni.lrea din 1932.l cinem. ţ1rlnqte.ir de skiori cu masable aprinse.lU limbi care n'au decit locul din urml.593): cu german5 191 de filme cu 318. lipsite de credjnţi. 326.B O A B E D E G R Â U graqtii prottstau el Impov1r1toare .li numele del.lltl ind. . Ne lipsesc pin1 acum daltle�pentru intiile noul luni de aplicare a legii.i sl ne desvllue cea mai {rumoas1 intimplare a crqtinÎllmului. oriC.tiam la Cas. 21 au fO$t americane .191.520): produc!i. numlrul.lrati tot atit de tributari produqiei strline.237 şi idiş cu 2. ceea ce creşte proporţional cota negativJ i a filmului german) i pe de alti parte.ul. sunt dintre cele care nu se mai uiti.i uimirea scormonirii aalcia prin intuneric. . În care ' trebue socotite şi jurnalele documcnt.lU sehimb. Colind5torii sunt nişte cete str3ine.l de .lm avut 3.llu l de 679. care sti in frunlt.6. Dintre acesta. cua ce ar ridica nu­ mirul liImelor şi metrajul inregistrat la acest serviciu la 681 .lmeriC. fericiţi.lte in ţa� nu S'. şi IU. pentru dutarea acestui Crlciun visat. pe subt pini incovoiaţi de :Upadl. Toate Criciunurie.lr putu %ice cA . pe care bunurile inf1ţi. 709.lre ar fi fost atunci cap. Cind ne-am dat jos la ° garl ascunsl In negurl. cu aceastl vedenie ina inte. toati serb. d. obişnuit comercial a fost reprezentat prin 111 301. cu vite.108. din totalul de 257 filme cullurale. Am plecat intr'o iarnl grea ca acua de acum.lt!iciparea ca m. troplind şi albi de chiciur1. l Cil1toriile nu sunt spre o �tl de nur oarecare.UO.lrgint a muntelui. Tur ism.lli.800 de metri.486.li mult statistic. E vorba de un uşor spor faţ1 de anul trecut. s'a f impo%itul asupra fiec1rui biet de l . unde erau ale tuturor.lm inregistrat un progres ! Producţia . Folklorul nu indrls� ne. Ele $'.lficl . pe dnd astlz ne trebue o silin!l.035·890. şi de pe drum şi de subt cerul lui Dumnezeu. cu pistori şi cu Îngeri. PAnl ieri legenda nu se desUcuM: de via!l.360 metri de peste Iooo metri şi 348 cu IIl. a fimului germ. i. E ca o adunare de ciob.lrea . fali de anul dinainte. Peretele nopţii avea si se deschidl deodat1 . Mergeam. Nu trebuia dedt si intrlm noi.5"39. :191.lmeriC. lovindu-ne de ridlcini. Nu m.969: u e in continul creştere: in 1931! foot :154. ci de-a�dreptul in inima iernii.lu fO$t4:a:l cu 145'.lf celelalte abia cu 9. Din 63 de filme la tot. O ah1 urmare a apicirii nouei legi e cA l acu cotli parlt din încasări care se intrebuinţa anume in sco� puri culturale nu m. Filmul romlnesc n'. cu un Doamne ajut1.lmericanJ a covJ'lit datorit1 nu­ m i secţiei sale culturale. s'. a li s'au flicut unele I�eturi.i de credinţl. filme obifnuite . Ea a foot trecuti pri miriilor. a Dar cifrele acestea mai pot duce fi la alte încheeri.lre.lt astfel num.i 841.ate de aceste cifre I�au glsit in public. dat inele au trebuit sl se f.li mari. Impozitul şi-a p1str. In domnia de . m.lte in circul.tim dela Mini �terul de Finanţe ele au ScAduu. m. In cinem.li exist1. fie de soc ietate.li pUţin scopul penlru care . DupJ lungime au fost 331 de filme cu 111. ca intr'o şub3.lcl spectacol.lcitatea lor de plali. ruemaţi pe sacii cu merinde şi schimburi calde.1 Coot în cursul anului 1933. 573. Statistic.lrtea lor. Au fost respinse de cenzuri 8 filme in lungime de 17. clorora Uri incet. dar din ce .i destJinuiascA ins1 Intreg intelesul abia atunci când vom arlta şi rlisunelUl. Ceeace era patriarhal.585 pro­ dUCţie germanli.I u istat nici in 1933.lnc.lminte pe care le-o ma d1m e un dmbtt i pl5trat inel acestui tucut.l. in 1931. E drept cA in 1932 .l cu 2. ca s1 trecem dintr'una Intr·alta.coall.ro . Dac3. vin de atunci .137 metri.309). Am inceput urcu.515. Suedi. pe plrtii atunci indi Ucute.lni cu cercuri q. ProdUCţia .790.dacoromanica. C. 938. cu var1 veşnicA.l{ul din Români.i mlrimu filmelor intr. iar filme culturale. cu ochii închişi.450 şi in 1931.6 sub 1000.LJtUt tot atunci cu .i numai tI germ. prin numit de spectatori. firi vreo . n'a avut loc. l atât cele aevea cât şi cele din cArti. ascultlndu�ne mai mult pe noi. in care auzeam.lmerican. şi 180 de . care cinti ° colind1 invljatl In copillrie alunednd incet init pe o vale. 191. ne-a trimes 368 de filme de 363. care se aştepta.1 fO$t innecat de viaţa nouli şi vijelioasli. Totalul filmelor intr. pasul strlmoşilor. au intrat in case.ln.036 metri.e vâr:z:oabe la picioau.110 metri nu insumnli intr'. dar bucuria . (In 1930. in ciuda crizei de public.li inaintu unor ţlri S.lU strâns In jurul pomului de Crlciun.i se desvoll1 www. Ele vor putea 51-.ltogr. . se Ucuse noapte bine.le si aparli intr'un . . şi steaua pâlple In cliutarea unui Vicleim care se ascunde. ca îngreuiati faţli de st.l viaţ1 şi si ne cuprind51n hora lor. stnea lor de asti%i apare. In aceste imprejuriri.lte in acest an.lrea Cr1ciunului. l Dacl stelele nu voiau si se arate. EI se apropie l de filmul .lrtor la moartea unor datini. Cele 3 filme romineşti in lungime de 4. pe c1rlti de tinerete .l: Dane­ marca cu 2.79' metri.ltoritl Împrejurlirilor politice. De aceea poate. Am foot num.lni filme cu 127. 251 cu 84. În tot ca%ul. Plni la un loc ne·am dus cu un tren de turişti.li tdesc împreuni cu noi.l filmului in Ro� mSnia ne .i Intre ele steaua cea mare a magilor.400 de metri. sport. 679 cu un metraj de 830. fÎc de . Au ieşit In plus 201 copii de 291. pen· tru ca preg1tirile si i.845' metri lungime. indreptlndu-se spre stau� lele Naşterii. 1. Ud si vorbim.I si scape de pieire.ldnlr nimic faţi de totalul filmelor reprezent. ingropaţi in vreun troian nebinuit. Nimeni nu glumeşte cu dntecul care umple gura de mireasmli şi de sfinţenie. Drumul sclipea ind de albeaţa :upezii JÎ 11 cunOlŞteam din alâlu alte plimb5ri pe toate vremurie.ltogr.840 metri producţie americanl.ldipost.

Carmen Sylvol poves­ teşte intr'o prefaţl rud la unul din cele doul romane. ca de nişte muşchi şi ciuperei ale iernii. Printre vederie din loat1 lan şi scrisul cunosdtorilor l cari J:un Intr'o lumin3 aprOJpe de poveste muntele şi marn romlne-. atâl de repede am inolintat În sporturile zlpezii. mai Inult sus la munte decât acasl. Numai Iat·o In dptlm1na d:n noi. Cea!'!uri sfinte al ' Clrli Munţilor . inaintea noastrl. un skior pornit nu ştiu de unde.li­ post SolU şipot rece de pololit setu. T1lpile u�re de lemn ale oamenilor nordici nu ajunsued Inel pe la noi. Bucura se al�g� :dmbiloare şi acum indep1rlat. atit prin Prahova. iar stelele. faunl. II reglsesc şi In f Calendarul dptlmânal ' de turism. şi subt un mal colit. nu-i plstrta%1 numele. Lecurie care i-au fost at:'t de dngi şi pe care le-a strlibltu l SolU le·ol dntat plnl I�-a Ucut ale tuturor. au uitat-o.li. a slrit sus peste capetele noastre. Lecliile şi antrenamentele de ski au moli mulţ credinc i ioşi dedt patinele. Cltre aceste eltli ale ei a purtat-o ind maicusuml dra· Coperta Calendarului Slpt3m. pinl la fabricile şi atelierele lor. E in capitolul dupre . Ceilalfi trebue 0$'0 caute In drţi. Dael se mai plimb1 şi pentru ceilalli. Literatura a lual-o . Ast1zi lucrul incepe d fie obişnuit. imagini In ad1ncul unei descrieri. O CÎtiolm. ca d duel scrisorile in sate inalte şi t1iate iarna de marile drumuri. cu nume de !luri şi de pÎ$curi carpatice. olpl'Oolpe de Sirelel. doul cu mai frumoasl bucati este o susur de frunzl SolU din miros de Îolrbl.C R O N I C A 707 pe icw. subt Ingrijiru Touring Clubului Rom1niei şi a prqedintelui lui. vilegiaturl. cas. ca atunci. Ucut in mare parle din priveJqti şi . Într'o curb1 albi. uneori de poştari. ci adiere de l polgini intoarse. li moli plstr. tovarlşii el de rlt�ciri. in cartu ei asthi ajunsi dasid. tradiţia at. pe subt stâncile pline de ţurluri. flod. Pe acestea ea le-a adus insi din pribegiile nesUrş ile. i pe o dl'llre care nu mai ştim unde duce. de Buletinul Societlţii t Amicii Batovei şi ai . dt mai ales in Ardul �i Bucovina. nu de mult. vie ca odinil»rl. vitta:z!\ şi singuratic3. V1nturie nu mai sunt vifore de st1nelrii. Intr'o pldure sau pe o inlltime. Vom urmlri-o cu toatl iubiru unor vechi pl­ din tÎmaşi ai gândului pe colte II serve. atunci cind a fost scrisl. unde noul mijloc de mers pe %1padl e intrebuinl'lt in vialol de tl»te %ilele. se Întoarce !fi nil urmlreşte.na lui mereu vie. gindul scriitoarei şi al tovar1şei de drumelie. Nicio poted In munte. Sunl locuri. când am pierdut·o ! • • • Litel'lltut. care urmlreşlt sl faci si plttundl inu'un cerc mai larg faima minunoltului Ilnn E de Miazlzi al M3rii Negre romlinqti. Calu Victoriei Ceeol� vă va izbi şi se va pbln Col o trlsllurl in loale Intllnitli va fi acel suflet al ţlrii.1nal gaSIta de drum . nicio poian.ro . In Pinacoteca Municipiului Bucureşti.sd.lim amintiru şi o rechemlm. ure abia s'a deschÎ$.te.:1). neumblate. ski. la dte un popas de foc de brad SolU pe lavila vreun�i sl:'ne cu frumoasA vedere. al celei m.liT Cartta e Implrţitl in slptlmini. despre t:'oll'll prieteni. care cu dintâi a visat şi a incercat d de$chidl muntele iama. Flrl aceasta niciuna nu s'ar putea inţelege. Ele sunt un dar al drumeţiei. ! Intiniaţi la . al celei dimâi. O ellltorie In munţi era in acei ani o raritate şi o indruneall. (Hotel Englisch. In Capitala Ţlrii. Bucura Dumbl'llvl se intoarce intre noi tot mai mult numai ca litel'lltl. Clrţile ei sunt ca nqte flori ale reginii culue de pe culmi www. pânză de Steriadi.­ A iqit de curind o miel revistl lunarl cu acest nume.s­ foiţi din MU f Pandurul . De dte ori pornesc pe aceleaşi drumuri albe. Coastei şi al ctlei mai intregi dilltre drumeltle României. btl dteva din temeiuri şi ceva din istoric. ! i f şi Argint' şi continui. sunt mai bine de zece ani. se plimbă numai prin clrţile ei.i a deplrtat-o. ca un fund minunat şi statornic. ' Ea nu face portrelul unei scriitoare. Poate cu mai veche expedilie a unor drumeţi in munfii :t1voriţi de iaml a fO$1 la noi aceu povestiti de Bucura Dum­ bravi. balneologie. Pe muud ce se duc I»menii vremii ei. pleclm şi as!l:t cu u la munte şi o vedem. Trecum. Duhul munţilor f. alpi­ nism. pe drumul dela Rldluli la Storojineţ.i dl'llgostta de munte. şi alteori de lucrltori. mai mult ca o polginl de literolturl. $COS de cudnd de f Cartu Romineasd f (80 ICI).li de ad. Numai noi. Un Crlciun in munli ne Împresoarl de toate aceste amintiri. Citiţi inel odatA ' Ha iducul ascultaţi iam dntecul inalt f � n.dacoromanica.lit de $curtl a foilor locale cu scop asemlnltor. Url care !fi-ar pierde inţelesul sau cel puţin farmecul. d_1 Mihai Holret.v1 mai bint dedt drumeţia. in care trebue sl se apere de svonul el u ar fi autoareol. ci portretul unei drumeţe. vlnltoare. !fi s'a pierdut ddnd in vale.loi bune VALEA-FĂRĂ·IARNĂ ŞI COASTA-DE-AROINT.\ a rlsplltit pe Bucul'll Dumbn. dliva. Ianuarie.

s'a glsit alt­ simţil nevoia să se schimbe. astăzi nu mai e dec. la indemlm oaspeţilor sau a s'a nlscut lI o noul iubire faţi d marca romlneascl. Pe-ai i c p:!. de unde s poate sa i răsad Intlia n�trl �coaa de pe$Cari de Mare. de Regiunea pbuew urmele unei vieţi de strUucire. cu un pod C�drilaterul insUlJ ni se aratl inobiat prin acest chenar de l datoritl lor. Palatul Reginei cu parcul lui de o mie şi una de e nOPl.scl. sunt dltltoare de cele mai bune nldejdi.team. Astăzi. în vatra unei ş i cu civilizaţia lot. cu luminl �i subiecte maritime. Vama vecinl Insi.strau nimic deosebit. s'au cadit atâtea sate şi e acoperită tO. ele nu $tudioşilor. ca 51 Argint noi preg:!. îşi dă seama el se atll Inaintea Indi­ Credem In ca! Sl venit plnl sub aceste maluri. a fost acoperit:!. din jurul societăţii • Prietenii Batovei şi ai In timpul din urml de posibilitlţ. de cind ne·am înt!lnit aparte. Ele sunt o buni solie.zeci de ani.ro . Expoziţii[e de arll care se urmead una dup5 mah04lne la malul mlrii.lgit. pe e o ducoperite aceste locuri. portul peseltesc dela Tuzb. din Bucureşti plnă la Balcic.!' l Uri-Iarnl. care cenu�a vremurilor. de Cadrilaler. puternice şi pieptoase ca n işte cen· acropole. ftIm1ntarea lor semne ale acestui stadiu.ti a produselor agricole. ca o UglduiaJl medite­ monumental intre Olteniţa fi Turtucaia. de Coasta-de·Afli:int sau Vale. incepe si aparl ncari aproape nternaţional:!. i e pe Relina Mari a. E nume şi tauri de apl. Posibilităţile turistice ale întregii regiuni. Ba[cicul e[ insu� nu e dedt un fCOu plastice romlne�ti. care n'aştcapt:!. locurile aceslra ar cută. neplă­ litoralul.1t o amintire. La marginea lui se ridicl pentru ochii noştri deplrtaţi paiittca celei mai albastre mlri şi Irl­ raneanl. cu zeii Tlrnlcopul cercetltotului descopere �i asthi. Glndul unei leglturi deadreptul. Cine vede Imbunlt:!. cu mult tot terii de atracţie $ub stlp!nitea româneascl a Bazarticului ceva ca sl-i lie locul cu pri osinll. datorită atât pu­ dt �i tragediei ob�te.iri. dar sunt $Cmne d ne apropiem Indr. înviorate mai mult dedt numai un vis de activitatea în lunea Batovei. dupl zilele lui Mitcea�cel-B:!.dacoromanica.lIles aduc fiecare aceleaşi dovezi ale unei fCoala Balcicului. Ar trebui glsit ceva care si vorbească de coasla din dreptul farului alb dela Şabla un simbol pentru o Intreagl regiune. www. La intoarcerea Romlnilor. chipuri de piattl sau vase. el de oasele unei lumi Intregi. care vorbesc de oamenii �i de arta de odinioarl. Frumuselea 8alcicului fi a Coastei­ fusese ochiu s'o vadi fi n ici IUti însu.ria Balcicului a flcut din ele sporit �i să fie mai bine pus Inceputul unui muzeu regional. P. Inainte.le econom ice intrevlzute mereu cel de propagand:!.. Intre cari aşcz3m şi llobate in noţiunea leografid �i politiel.. a s tr1iasc1. Colonştii e1eni au i din jurul vlii Batova..tirile Balcicu[ui. nu sunt insl de ajuns.5ta-de­ le-am frumos.tr!n. dedt sl fie numirie mai cuprmz5toare. In plnl la munticelul aproape napoliun dela Ecr�e.68 B O A B E D E G R Â U alta [a Fundaţia D. Cu ruinele cetllii bi zantine dela Capul Caliacra. Coastei de Arllint '. $ub eare d cheme pentru aceste se înviora la noi nu meU[e �i de pietre scumpe. Pentru Balcic �i i dou:!. dinile de $mochini �i de migdali. mai mult $chimb �i li tImas deapururi in­ grine.lotl dmpia lmlU dimprejur. Ptim:!.\nl mai Poate el Uri arli�tii noştri plutici. al organiz3rii. Pentru aceasta chiar In afară de butioanele şi zidurile incl păstrate. Daci belşullul de de-Argint românea. o exislenţ1 In care cu ele �i ne gbim e de cel de-al doilea. vechea Vale-Url-iaml a ciobanilor noştri. Stadiul intr'o stalie bal­ ind de acum COa.

.ro .dacoromanica. BOABE DE GRAU REVISTA LUNARA ILUSTRATA DE CULTURA ANUL IV 9 3 3 www..

cu 5 desene de 1. din greceşte de Anton Mi slacllide. pi 3' Monumentele naturii in România (cu 3S figuri) Muzeul naţional de istorie naturală din Chi in . Brătianu . M. "(din limba maghiarli de D. PĂUNEL: . (cu 18 duene de 1. N. Biblioteca Universităţii din Cernăuţi (CU l l liguri) ' 93 223 GRIGORIOS XENOPOULOS : GEORGE FOTlNO: G.') u Mânăstirea Zamfira � �� (tU S figuri) Stânca Roşie (roman. Teodortscu-Sion) (cu :z:z figuri şi o planp colorată) 1.Şcoalele naţionale centrale" şi Liceul "An­ drei Şagunall din Braşov . Stânca Roşie (III) Biblioteca din greceşte de Anton Mstachide.C U P R I N S U L A r t i c o l e VIRGIL VĂTĂŞAN U : VINTlLĂ MIHĂILESCU: MARIA GOLESCU: FABIO TOMBARI: AL. cu I I Un sat din Transilvania : Drăguşul (cu 13 figuri şi O planp colorat. AUREL A. Twdortseu_Sion) .i) ' 47 ' 55 Stânca Roşie (II) din greceşte de Amon Mistachide.nşl c�lonI. 1. POPESCU ŞI ADRIAN MANIU: GRIGORIOS XENOPOULOS : L. (cu la figuri) 25 Frusalia (din il. Trodorl$cu-$ioll) (cu 14 Iilluri). STAHL: GRIGORIOS XENOPOULOS. KELEMEN JULIUS TEUTSCH: HENRI H.1lieneşlt de Gino Lu şi LOlzoro Lax. (1) '04 "9 Biserica Sf.. I. ' ' ' ' figuri şi o pl. LEPŞI: Pr.ţa.dacoromanica. IONESCU·SISEŞTI. cu 5 i desene de J. Mihai din Cluj dan) Pro· Muzeul dsesc al Ţării Bârsei din Braşov (din limba germani de figuri) Emanoif Bucu. BORZA. 257 273 www. I. cu desene de 1. TeodorlScu-Sion).ro (cu 22 figurI) Şcoala superioar3 de agricultură Her3stdu. MUREŞANU: EUGEN Colecţiile de artă ale Institutului de Studii Clasice din Cluj (cu 2 I figurî) Societatea Regală Română de Geografie (cu II figuri) Biserica din VioreşcÎ . azi Academia de Inalte Studii Agronomice . C.

figuri de B. DORICA VOINESCU. M. MARCU BEZA. CONST. 50 figuri şi o planş1 coloratl) Casa Văcăreştilor (cu 13 figuri) din fr. Szabd) (cu (1) cu 9 550 577 604 712 641 654 Urme româneşti la Muntele Athos . cu to de- 361 385 420 30 figuri) Castelul Corvinilor din Hunedoara . MOISIL. ŞTEFAN POp.tl) Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi (cu 2:o! figuri) Stânca Roşie (VII) stne de 1. GRIGORIOS XENOPOULOS. P . EMANOIL BUCUŢA. VIRGIL VATAşANU. Castelul Peleş (cu (cu din greceşte de TtOdoflScu-Sion) An/on Mistachide. ELENA vAcARESCU .IV GRIGORIOS XENOPOULOS. SzaM) 9 figuri d e 675 Cabinetul numismatic al Academiei Române 70 5 Palatul Cultural din Turnu-Severin 727 In jugul Domnului (IV) 746 (d in ungureşte de Ilie Ddiarru. TZIGARA-SAMURCAŞ. sene de J. Teodoreuu-Sion) Colegiul Naţional Sf.olou. IOSIF NYIRO. IOSIF NYIRO. T . N. MOTAŞ. . O. cu g destnc de J. (cu ls fjguri) Stânca Roşie (VI) din greceşte de Amon Miflachide. Sava (cu din greceşte de Anton Mistachide.ro . TAFRALI .tntu:uştt d� Emanoil Bucura cu In jugul Domnului (II) din ungureşte de J/ie Ddianu B. IOSIF NYIRO. IOSIF NYIRO. MARCU BEZA. cu 6 figuri de B. SzaM) 7 figuri de Muzeul de Antichităţi din laşi (cu 14 figuri) Tipografia cărţilor bisericeşti (cu 22 figuri) In jugul Domnului (III) d i n ungureşte de Ilie Ddiarru. cu 6 de- 21 figuri şi o planş3) 16 figuri) Biserica Antim In jugul Domnului (roman. Stânca Roşie (IV) (din greceşte de Anton MiJlachide.dacoromanica. Szabd) www. c u B. C. GRIGORIOS XENOPOULOS . IOAN GEORGESCU. GRIGORIOS XENOPOULOS. CONDIESCU şi AL. TtOdoTtlCU-Sion) cu :5 de- 432 449 463 474 51 3 539 Colecţia de artă Zambaccian (cu 24 figuri şi o planş3 f. POMPILIU COSTESCU. pACESCU. din ungureşte de Jlie Dd iarru. Teodorescu-Sion) . 284 322 334 Urme româneşti la Ierusalim (cu 20 figuri şi o planşă colorată) Şcolile din Blaj (cu 27 figuri) Stânca Roşie (V) sene de 1.

.08 '" '" 375 .. .ld) (cu 2 figun ) (cu 6 figuri) .ro .. John Galsworthy (cu l figurl) Romanul romlnuc Art4.ri de ieri (cu 11:1 figuri) . ugintii.<>4 . Autoportrete şi Sal�ne de Primivarl. Expo2ilii Român din Olite l}ri (cu I figurl) . Cum se strâng şi se păstnazl drlile www.avl . moartea unui episcop . Congrese. HelicoDul ardelean (cu 1 fi url) g Oul de Pqti (cu 18 figuri) Depo%Îtul legal Şcoala de bibliotecari (cu 1 figurl) .1nl i Academi. mini�tu j (cu o plan�l color�tl) r FUDd�lii Regale (cu 3 figuri) Firul de �tl (cu 20 figuri) Zi buşovent (cu 7 figuri) le Poveştile Peleşului .8 100 de aDi de publicaţie ofici.. � . ii Monografii de artiJti (cu 6 figuri) Cultura mulţimii Din an in an (cu 1 figurI) Ruista storici rom..6. . 8 470 .. Ziua drţii (cu 8 figuri) Analize literare Muzeul AntiJn (cu 3 figuri) .dl (cu I lillur1 şi cu o planf5 color.8. Fundilţia Universitară Carol Machiavelli (cu 1 figuri) Timpul liber al lucrltorului 1 (cu :1 figuri şi o pland color.� .universitari (cu Mari scriitori de UI"-%i A�demia RomSn"Intiiul director al Institutului de Agriculturl deJa P�ntelimon La '" '" '" '. .6." '" 60.8.a Romlniei dela Roma vechi (cu 15 figuri) .lltl) . ..8. . Primlvarl bucovineanl (cu 6 figun) Intre Cehoslovaci şi Romhli .. Andreescu (cu I figurA) ' 7' '73 '75 .8 . C"-minul del� 51mblta (cu 2 figuri) Icoane. . Populatia RomSniei (cu 3 figuri) . Potui Germani$simi Germanorum (cu I (illurl) Grigorios Xenopoulos (CU :<l figuri) Publicat rom1nqli din lumea noul (cu r figur�) ii O politic3 il culturii (cu 4 figuri) Fundaţiile culturale regale .80 .86 . . CoDguse de scriitori (cu 16 figuri) Bucura Dumbr. AcuareleJe Rodichii M�niu (cu o pla�l coloraU) Vi�l� nou". ::1 figuri) '30 . '''' '" . Conf erinle.80 .C r o n i c a Cărli. " " S4 .8 " ..dacoromanica.6 '" . '''' 57' .. .

Artiştii soarelui (cu 7 figuri) Romlnii din Bulguia Selma. " 0 68..1 figuri} . Chinezul (cu I l desene) VLAD BĂNĂŢEANU: Şcoala şi educaţia poporului in Albania (cu 24 figuri) .ro . . . Cronica scris� de Emanoil Bucuţa . 60 '" . • • • • • . SI.ti (cu :l figuri) Gind romlnesc K6s Kâroly (cu 5 figun) Lauda negolului românesc (cu o planp colorat�) Conferinţele Pen-Clubului din Cluj Parcuri Zoologice (cu 6 figuri) Iosif Niyro (cu 3 figuri) � . . 49° . . . . . " (II cu 4 figuri. (cu [ figur�) Excursiile şcolare Cunoştinţe folositoare (cu 4 figuri) Eclipsl de soare ţe Omu Terenuri de recrealie şi joc la şcoli (cu t figurI) Glnditorul dela Cherone." . . Cinematograf. . Educatie Fi�ieă Sporturi de iarn1 (2 figull ) Valea Batovei (cu 2 figuri) Delta Dun�rii (cu 3 figuri) Cupa balcanidl.. Turism. Mu. V. Radio Casa de odihnă eremer (cu I figură) Constantin Br. . JENNY KRAFT: www. din engleuşte de Emanoil Bucu/a) JANCSO ELEMeR: Problema satului unguresc din Ardeal .. .1 figuri) . Un scriitor al t ineretului . • • • • Cultura poporului In Cehoslovacia .li) .' '40 '0' . .. ".VI CUătelul trac (cu I figură) Expozilii de ard {cu . . bbmuitoaru Expoziţii brâncovenc. " . (din ungureşte de J. '*' " ". '" '" ". Cinematograful şi radioConia Filme româneşti (cu 3 figuri) Statistica filmului . Sport.. . .1ncoveanu (cu un autograf de So/)in Drdgol) Culisele cifrelor (cu un tablou stalLslic) .ieă. Trad ii ncguslorq. ..dacoromanica...llea-fIr1-iarnl şi Coasta-de-Argint . . "" '" 75' '" 75' . '06 ". . . ." . ..60 . .ti (cu 4 figură) iţ Despre câţiva Andreeşti (cu . Criciun in munţi (cu 1 desen) ... '" Educa/ia poporului În alte /ări sau la alte neamuri Educa\ia poporului in Olanda . '" Teatru. Dumitrescu (cu 9 figuri) Icoane (cu I figuri .a Cu undiţa (cu 1 desen) .. . .0 . '93 0..i o planp colorat.

Bdtianu. cultural. Muzeul hivele Statului Coloana Murq:i din Tlrii din Cern!iup. Andrei. Ar­ ChiJinău. Dragoş Protopopescu. M. Petrovici. (Soci etatea carpatinli aroeleaoJ). MUttul Kalinderu. M. D. Iorga. Ralea. S. V. Fabrica de hirtie Buşteni.Basarabia (Carnova). Sanielev icî. I. Al.ti. Adam Kiwi. Racoviţă. cu nenum3rate planşe in afaIi de text. Delta. 1. economic. Muzeul de arti bisericeuci. 1. M A R A M U R E Ş U L 1918-1928 O monografie puternică a piimânturilor româneşti alipite ţării prin hotărîrea Adun3rii dela Alba-Iulia. Copacul romlnesc. R. Coleclia de artli dr.ro .i1eanu. cosmologic. Un sat www. metropolitanli din Sibiu. G. Scrisă de cei mai buni cunoscători ai problemelor şi imbrăţişând toate domeniile. 1. de Marcu BezQ.) Vor apărea tn curând in editura Boabe de Grâu şi în conlucrare cu P. 1582 de pagini în trei mari volume. Breazul. Paul Negulescu. Mu%Cul sicuicsc din SfSnl1J Gheorghe. Suchianu. Bagdasar. G. Muzeul Geologk. Castelul MogOllioaia. N. Valea Ptahovei. P. D. Cutdul Kemeny de pe Conacul Cioelinq:ti. Societatea Scriitorilor Romlni (5. Mircea Djuvara. Eugen Filoti. Biserica romlneasei din din. P. istoric. roman macedonean. Ş T R A N S I L V A N IA B A N A T U L. ilustraţii. C. cu reproduceri după călători vechi englezi. Lei 400. Bauhyanaeum Şcoab Colegiul Betblen din Aiud. Traian Bcl. Simionescu. clubul român : SĂLIŞTENCELE. Pr. de arte frumoase din Bucufq:ti. S. Panaitescu. Tudor Vianu. Tipografia din Blaj.ti. Consel'Vatorul din Bucureş. Madgearu.). N. Povestire de Coloman Mikszath din ungureşte· de A. N. AJetlimintele muncitouşti. Piatra Cra iului. admi­ nistrativ. etnografic şi social. Dunlirta noastrl. V. Palatul metroplitan din Cernluli. cu prilejul împlinirii a zece ani dela acest fapt. C. Kiriţescu. radar. G. Cetiţile ţJtlneşti sbq:ti. Sarmi3egeluu. Cantacuzino. diagrame. Rădulescu-Motru. Mangalia. h3Iţi. Claudian. P. E. cu desene de Demian. Liga Navali. Scoala de arbitecturli din din Alba Iulia. Turnu-Scverin. Vâlcovici. V. tefă­ nescu-Goang3. Di cuprinsul numeulot viitoare: BI n blioteca BrukenrhaI. MiiUer. G. C R IŞ A N A. G. Preţul celor trei volume 2000 lei (Ia administraţia t Boabelor de Grâu. Ion Marin Sadoveanu.dacoromanica. RUVA. F. Societatea femeilor Oflodoxe. Traianli. Bucure. Gusti) 558 pag. Ionescu-SlSeşti. K. reproduceri colorate.INSTITUTUL SOCIAL ROMAN POLITICA CULTURII (N. Antonescu. Emanail Bucuţa. Mitropolia din Bucurqtii Catedrab SoCia. E.

.UN NUMĂR I I) 25 LEI NOPŢI LA HANUL DIN ANTIMOVO cronică-roman de Iordan lovcolJ. din bulgăreşte de V. 133-135 ABONAMENTUL ANUAL :280 LEI. GUSTI. 202 PAGINI. tl2 PAGINI. cU dESene de R O Ş I E 1. . P. 20 LEI ALEXANDRU .dacoromanica. cu desene de 1.Calea Şerban Vod. din greceşte de ANTON 230 PAGINI. 131 PAGINI. Teodorescu-Sion. PANAITESCU. 20 LEI '/ PREŢUL LEI '5 www. . 20 LEI P R O G RA M DE LUCRU PENTRU ACŢIUNEA CULTURALĂ c u UN CUVÂNT INAINTE DE D.ro MONITORUL OFICIAL Ş I IltIPRIMBRULB STATULUI IMPRIM2RIA N A T I O N A L A B U C U R B Ş T I .t Nr.PUBLICAŢIILE EDUCAŢIEI POPORULUI B O A B E Revist3 ilustrată D E G R Â U lunar3 de cultură 30 REDACTIA: DIRECTIA EDUCATIEI POPORULUI BUCUREŞTI Il.CEL-BUN LA CINCI SUTE DE ANI DELA MOARTEA LUI DE P. GUST!. PREŢUL 50 LEI S T Â N C A MISTACHIDE. TEODORESCU-SION. C. ROMANUL FOTINIEI SANDRIS. . H risicu.1 A D M I N I S T R A T I A : IMPRIMERIA NATIONALĂ BUCUREŞTI V.Strada General Benhtlot Nr. PREŢUL 50 LEI ' C ATALOGUL BIBLIOTECII POPULARE CU UN CUVÂNT INAINTE D E D .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->