CAPITOLUL I3.ASIGURĂRILE SOCIALE ÎN ROMÂNIA 3.1.

Necesitatea şi conţinutul economic al asigurărilor sociale În România, primele forme ale asigurărilor sociale au luat fiinţă către sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea, din iniţiativa lucrătorilor din fabrici. Deşi în trecut în România aceste asigurări au cunoscut o oarecare dezvoltare, totuşi, formele concrete de ocrotire acetăţenilor şi a familiilor lor n-au putut satisface pe deplin cerinţele de viaţă ale acestora. Deoarece cetăţenii pot să ajungă în imposibilitatea de a mai munci, şi, deci, de a- şi dobând prin muncă bunurile şi serviciile necesare traiului lor şi a familiilor lor datorită diferitelor cauze,cum sunt: accidentele, bolile, maternitatea, invaliditatea, precum şi ca urmare a atingerii unei anumite limite de vârstă, când omul nu mai poate munci cu plenitudinea forţelor sale etc. Este necesar ca statul, companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale, unităţile şi organizaţiile cooperatiste, asociaţiile, întreprinderile private, întreprinzătorii particulari etc. să ia din timp măsurile corespunzătoare pentru protecţia cetăţenilor,asigurându-le veniturile necesare traiului acestora şi familiilor lor. Sub aspect financiar, asigurările sociale participă la repartiţia unei părţi din produsul naţional brut, constituind un mijloc de control asupra formării, repartizării şi utilizării acestuia, când se alimentează, se repartizează şi se utilizează fondurile asigurărilor sociale. a) Asigurările sociale constituie acea parte a relaţiilor social-economice băneşti cu ajutorul cărora în procesul repartiţiei produsului naţional brut se formează, se repartizează, se gestionează şi se utilizează fondurile băneşti necesare ocrotirii obligatorii a salariaţilor şi pensionarilor din companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale, etc.. b) Asigurările sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protecţie şi de ajutorare a cetăţenilor ativi, a pensionarilor şi a membrilor lor de familie, care constă în acordarea de către stat sau numite organizaţii de indemnizaţii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihnă, la tratament balnear şi alte ratuităţi, în perioada în care se găsesc, temporar sau definitiv, în incapacitate de muncă, sau în alte azuri ajutorarea este necesară. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE licarea în practică a politicii sociale a statului român a contribuit la cristalizarea şi la perfecţionarea pe plan naţional a unui sistem de asigurări sociale, care cuprinde ansamblul organizat al formelor de asigurări sociale ce îşi păstrează individualitatea, depind unele de altele,realizânduse astfel aspectul de totalitate şi integralitate prin care sunt ocrotiţi lucrătorii din unităţile de stat, mixte, private, membrii cooperativelor meşteşugăreşti, agricultorii, avocaţii, slujitorii culersonalul casnic şi de îngrijire a blocurilor de locatari, pensionarii şi membrii lor de familie. Începând din anul 1992 se conturează tot mai bine realizarea unui sistem public naţional unificat de asigurări sociale, prin integrarea în asigurările sociale de stat a sistemelor independente de asigurări sociale (asigurările sociale pentru agricultori, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, ale Bisericii Ortodoxe Române, ale artiştilor plastici, ale muzicienilor, compozitorilor şi scriitorilor). Prin instituirea sistemului public naţional de asigurări sociale s-a creat un cadru unitar de aplicare a legislaţiei în domeniu, se economisesc resurse materiale şi umane, se creează flexibilitate

1

în redistribuirea resurselor disponibile, în funcţie de cerinţele pentru anumite prestaţii, se întăreşte controlul privind constituirea şi utilizarea resurselor şi calitatea prestaţiilor. 3.2. Principiile şi rolul sistemului public naţional de asigurări sociale Principiile de organizare şi funcţionare a sistemului public naţional de asigurări sociale sunt următoarele: a) Unicitatea. Potrivit acestui principiu este organizat şi funcţionează un singur sistem public naţional de asigurări sociale, garantat de stat. Concomitent, se prevăd posibilitatea şi condiţiile de organizare şi funcţionare a unor sisteme private, facultative, de asigurări sociale. b) Obligativitatea. În concordanţă cu cerinţele acestui principiu, persoanele fizice care desfăşoară activităţi aducătoare de venituri şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege sunt cuprinse, prin efectul legii, în sistemul public naţional de asigurări, beneficiind de drepturi şi având obligaţii reglementate. Asigurările sociale cuprind: personalul din companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale, întreprinderile privare, cooperatorii, asociaţii, agricultorii, avocaţii, slujitorii cultelor, toţi pensionarii şi membrii lor de familie. Practic, astăzi toţi cetăţenii activi ai ţării, pensionarii şi membrii lor de familie sunt ocrotiţi prin asigurările sociale, ceea ce înseamnă că la baza asigurărilor sociale se află principiul generalităţii şi că statul garantează aceste drepturi prin Constituţie şi prin alte acte normative. c) Garantarea de către stat a drepturilor de asigurări sociale. Statul este garantul acestui drept exercitat prin sistemul public naţional al asigurărilor sociale. Statul sprijină acest sistem al PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 41 asigurărilor sociale, în situaţii temeinic motivate, prin acoperirea deficitelor financiare potrivit prevederilor legii bugetului de stat. d) Cetăţenii sunt ocrotiţi în toate cazurile şi pentru toată perioada de pierdere a capacităţii lor de muncă, iar mamele se bucură şi de ocrotire socială deosebită în caz de sarcină, lehuzie, pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, când au copii mici bolnavi etc.. e) Egalitatea. Acest principiu are în vedere că persoanele asigurate beneficiază de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii prevăzute de lege. f) Imprescriptibilitatea dreptului la pensie şi la indemnizaţiile de asigurări sociale. Acest

2

principiu este expres prevăzut de legislaţia de asigurări sociale. Salariaţii, membrii cooperatori, asociaţii, agricultorii şi ceilalţi cetăţeni care îndeplinesc condiţiile legale au dreptul să ceară oricând stabilirea dreptului la pensie, indemnizaţie etc.. h) Pensiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale nu pot fi cedate nici total, nici parţial. Pensiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale constituie un drept personal şi nu pot face obiectul vreunei tranzacţii, nu pot fi limitate şi nu pot fi cedate nici total, nici parţial, deoarece sunt menite să asigure condiţii decente de viaţă persoanei căreia i-au fost conferite. i) Autonomia şi descentralizarea, potrivit căruia asigurările sociale se înfăptuiesc de către asiguraţii respectivi prin organe proprii şi organizaţii competente. Rolul deosebit al asigurărilor sociale constă în ocrotirea cetăţenilor în toate cazurile de pierdere a capacităţii de muncă; de asemenea, prin acordarea indemnizaţiilor şi aplicarea unor restricţii acţionează împotriva leneşilor, simulanţilor şi chiulangiilor etc. Asigurările sociale au un rol important în educarea cetăţenilor, în dezvoltarea conştiinţei cetăţeneşti, în promovarea echităţii sociale; ele cultivă atitudinea responsabilă faţă de muncă, faţă de familie etc. Asigurările sociale sunt chemate să îndeplinească un rol important în menţinerea şi ridicarea bunăstării poporului. 3.3. Sursele de constituire a fondurilor asigurărilor sociale Izvoarele de formare a fondurilor asigurărilor sociale sunt contribuţiile ce se plătesc de către agenţii economici şi salariaţi calculate prin aplicarea unor cote procentuale asupra fondurilor de salarii în cazul angajatorilor şi asupra salariilor brute în cazul angajaţilor. Deci, cuantumul fondurilor asigurărilor sociale depinde, în principal , de mărimea veniturilor realizate de personalul încadrat în muncă, deci o creştere a veniturilor personalului determină şi majorarea veniturilor asigurărilor sociale de stat. În sistemul public al asigurărilor sociale, sunt contribuabili după caz, următorii: a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale; b) angajatorii; PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 42 c) persoanele juridice asimilate angajatorilor la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii (în cazul în care aceştia realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic), echivalente cu cel

3

la 20% în anul 1990. În perioada 2000-2002 aceste contribuţii au variat în funcţie de grupa de muncă astfel: grupa a III-a 35%.33% şi grupa I 33.puţin 3 salarii medii brute pe economie.grupa I. contribuţia angajatului la asigurările sociale s-a diminuat la 9. Angajatului i se reţinea din salariul brut o treime din cota de contribuţie corespunzătoare condiţiilor normale de lucru. Majorarea cotei de contribuţie a fost determinată de necesitatea păstrării echilibrului bugetului asigurărilor sociale de stat. Din anul 2003.5% indiferent de grupa de muncă. grupa a III-a 35:3=11. respectiv pentru grupa a III-a 23.grupa a II-a. De la 1 ianuarie 2004 contribuţia angajatorului la asigurările sociale a fost diferenţiată pe grupe de 4 .67%. grupa a II-a 28. în condiţiile noi create de efectele tranziţiei la economia de piaţă. contribuţia a fost stabilită diferenţiat pe 3 grupe: . prin diferenţă se determină cotele angajatorilor. Nivelul contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat a evoluat în timp de la 9% la 14% cât era în anul 1989. proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole etc. membrii ai asociaţilor familiale. . Stabilirea unor cote diferenţiate a fost necesară pentru realizarea unei echităţi sporite. În acest mod. ţinându-se seama de grupa de muncă în care a lucrat. Până în anul 2000. grupa I 45% şi a fost suportată atât de către angajator cât şi de către angajat fiind eliminată contribuţia la pensia suplimentară. pe lângă aceste contribuţii ale angajatorului la asigurările sociale.grupa a III-a . redusă cu 1%. pentru condiţii speciale de muncă. Din anul 1992.33%. prin legătura mai strânsă între contribuţia plătită în timpul activităţii şi prestaţiile obţinute la vârsta pensionării. Deci. angajatorul plătind diferenţa aferentă fiecărei grupe de muncă. contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ce se plătesc de către agenţii economici şi instituţii au fost majorate şi diferenţiate. pentru condiţii deosebite de muncă. fiecare angajat plătea din venitul brut o contribuţie de 3% la pensia suplimentară. . de exemplu: asociaţi unici. pentru condiţii normale de muncă. administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management.33%. şi care nu au contract individual de muncă. grupa a II-a 40%.

PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 43 Pe parcurs ea a fost diminuata. pentru condiţii speciale de muncă (grupa I)– 32%. la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă. astfel: pentru condiţii normale de muncă (grupa a III-a)– 22%. locurile de muncă în condiţii deosebite (grupa I) reprezintă acele locuri care în mod permanent sau în anumite perioade. locurile de muncă în condiţii speciale sunt: a) unităţi miniere. astfel ca in present ea este de 19. gradul de periculozitate şi toxicitate. condiţiile de muncă.75%.75%. pentru personalul navigant prevăzut în anexa la legea privind sistemul public de pensii. Contribuţia de asigurări sociale pentru şomeri se suportă integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj. 24. ştiinţifică. Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. pentru condiţii deosebite de muncă (grupa a II-a)– 27%. etc. pot afecta esenţial capacitatea de muncă a asiguraţilor datorită gradului mare de expunere la risc. d) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexă la legea privind sistemul public de pensii. respective 29. zonele I şi II de expunere la radiaţii. exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare. micşorarea vechimii minime necesare pensionării. 5 . culturală. c) aviaţia civilă.75%.19/2000. caracterul şi felul muncii. pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă. Aceste contribuţii la asigurările sociale se aprobă anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. b) activităţile de cercetare. Conform legii nr. În sensul acestei legi. Diferenţierea contribuţiei de muncă se explică prin faptul că salariaţii încadraţi în grupele I şi II de muncă beneficiază de o serie de avantaje la pensionare ca de exemplu: reducerea vârstei de pensionare. Nivelul procentelor contribuţiilor pentru alimentarea fondurilor asigurărilor sociale de stat este determinat de următorii factori: importanţa ramurii economice sau a domeniului de activitate socială. o rată de înlocuire a salariului prin pensie mai mare.muncă. explorare.

Neplata acestora la termenul prevăzut generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere. legislative ori judecătoreşti. Baza lunară de calcul. Baza lunară de calcul la care persoana juridică română datorează contribuţia de asigurări sociale pentru personalul PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 44 român trimis în străinătate o constituie fondul de salarii total rezultat din însumarea salariilor individuale la care s-a calculat contribuţia de asigurări sociale.5% se calculează având ca bază lunară de calcul salariile individuale brute inclusiv sporurile şi adaosurile. până la data achitării sumei datorate. Cota majorărilor de întârziere se stabileşte potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare iar sumele calculate şi plătite ca majorări de întârziere reprezintă venit la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuţia angajatului la asigurările sociale. De asemenea. precum şi de persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective.. În această situaţie.Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri se fac lunar de către instituţia care administrează Fondul pentru plata ajutorului de şomaj. în cazul în care contribuţia lunară de asigurări sociale achitată de contribuabili 6 . reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă şi se reţine şi se plăteşte de către angajator. o constituie fondul de salarii brute lunare realizate de persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă şi funcţionarii publici. în prezent de 9. Termenele de plată a contribuţiei angajatului şi angajatorului la asigurările sociale sunt până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de natura drepturilor salariale. respectiv Agenţia Naţională a Ocupării forţei de Muncă. cele numite în cadrul autorităţii executive. la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale. baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute.

3. Pensiile sunt drepturi băneşti lunare ce se acordă pe tot timpul vieţii de la pensionare. indemnizaţii şi ajutoare. În cazul în care angajatorul. pensii neachitate şi prescrise etc.4.500 si 2. copiilor urmaşi până la o anumită vârstă şi soţului supravieţuitor care are calitatea de urmaş. În România 4.5 milioane de angajaţi susţin în prezent peste 6 milioane de pensionari. fapta constituie stopaj la sursă şi se penalizează conform normelor legale. restituirea unor sume plătite din eroare.5%) nu face şi plata la buget a acestei sume. Bugetul asigurărilor sociale de stat mai este alimentat şi cu alte venituri cum sunt: sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori. Slovenia (460 $) sau Cipru (390 $). Formele de protecţie a cetăţenilor prin asigurările sociale de stat Cheltuielile bugetare destinate ocrotirii cetăţenilor din ţara noastră. care variază între 1.este mai mare decât contribuţia datorată. Deci. persoanelor care îşi încetează activitatea datorită atingerii unei anumite limite de vârstă sau invalidităţii. restituirea subvenţiilor acordate staţiunilor balneare în anii precedenţi şi nefolosite. prin asigurările sociale de stat au crescut continuu datorită amplorii şi complexităţii problemelor sociale.4.1. anual se procedează la regularizarea sumelor prin restituirea în numerar a sumei achitate în plus sau prin compensare cu obligaţii de plată viitoare. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 45 3. pensia poate fi privită şi din 7 . la mare distanta chiar şi faţă de Polonia (250 $). care se reportează pe anul următor.000 $. majorările şi amenzile aplicate pentru neplata la timp şi integrală a contribuţiilor pentru asigurări sociale. de peste 30 de ori mai mică faţă de media din UE. Pensiile Pensiile constituie forma principală şi tradiţională de ocrotire a cetăţenilor prin asigurările sociale.5 milioane lei). alocaţii de sprijin. Bugetul asigurărilor sociale de stat mai este alimentat şi cu excedentul bugetului anului precedent. Principalele forme de protecţie a cetăţenilor prin asigurările sociale de stat sunt: pensiile. pentru a li se asigura acestora condiţii decente de viaţă. Pensia medie din România se plasează sub 50 $ (1. în urma calculării şi reţinerii contribuţiei angajatului la asigurările sociale (9. biletele de odihnă şi tratament.

respectiv ca raport între suma punctajelor anuale şi numărul de ani care compun stagiul complet de cotizare. pensia de urmaş.4. Conform Legii pensiilor nr. În sistemul public din România se acordă următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă. respectiv un stagiu minim de cotizare în sistemul public. Smbe – salariul mediu brut lunar pe economie.1. ascc unde: Pma – punctajul mediu anual realizat de asigurat. Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină ca în relaţia următoare. 3.19/2000 cuantumul acestora se determină individual în funcţie de stagiul complet de cotizare exprimat în ani şi suma punctajelor medii conform următoarelor relaţii: p ma p C = P ×V (3. Pensia pentru limită de vârstă Acordarea acestei pensii necesită îndeplinirea cumulativă a 2 condiţii: persoana să fi împlinit vârsta standard de pensionare şi să aibă o anumită vechime în muncă. Vp – valoarea unui punct de pensie. 8 . pensia de invaliditate. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 46 pentru bărbaţi şi atingerea acestei vârste se va realiza în 13 ani de la adoptarea Legii pensiilor (2000) prin creşterea vârstei de pensionare. Sbi – salariul individual brut.perspectiva unui venit de înlocuire atribuit persoanelor cărora vârsta nu le mai permite să activeze pe piaţa muncii.1).1. unde: Cp – cuantumul pensiei. Stagiul minim de cotizare atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani (până în 2013 va creşte progresiv de la 10 ani) iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi 35 de ani pentru bărbaţi (iniţial 25 de ani pentru femei şi 30 de ani pentru bărbaţi). pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi. pensia anticipată parţială. Pma – punctajul mediu anual realizat de asigurat. Nascc – numărul anilor care compun stagiul complet de cotizare. pensia anticipată.

pentru cei cu handicap grav. în funcţie de gradul handicapului. dacă s-au lucrat minim 20 de ani pentru femei şi 25 de ani pentru bărbaţi în aceste grupe. reducerea vârstei de pensionare. respectiv 3 luni pe an lucrat. cu trei luni înainte de împlinirea acestor vârste. pentru cei cu handicap accentuat.personalul angajat în grupa I şi a II-a de muncă. Persoanele încadrate în muncă dornice să-şi continue activitatea şi după împlinirea vârstei de 65 de ani. beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare în felul următor: cu 15 ani. legislaţia prevede anumite derogări de la normele generale. pentru fiecare an lucrat în grupele I şi a IIa de muncă. 3. 1 an şi 6 luni pentru grupa I şi 1 an şi 3 luni pentru grupa a II-a. dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare. dacă au realizat stagiul complet de cotizare. se acordă un spor de pensie de 1% pentru fiecare an în plus din primii 5 ani şi de 0. din baza de calcul a pensiei. dar în acest caz nu se reduce limita vârstei de pensionare specifică grupelor I şi II. şi 60 de ani.5 pentru fiecare an în plus peste primii 5 ani. Asiguraţii nevăzători beneficiază de pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare. Pensia anticipată Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare. bărbaţii.4. Stagiul de cotizare complet se 9 . reducerea vârstei standard de pensionare. Totuşi pentru persoanele care au lucrat cel puţin 5 ani în grupele I şi II de muncă au dreptul să li se ia în calculul vechimii în muncă. cu zece ani. reducerea vârstei standard de pensionare.2. pot solicita. pentru cei cu handicap mediu. femeile. Pentru anii lucraţi în plus peste vechimea minimă integrală. Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat. pentru fiecare an lucrat în aceste grupe.1. cu zece ani. reducându-se vârsta şi vechimea în muncă în următoarele cazuri: . se acordă câte un spor de vechime de 6 luni.Totuşi. ca unitatea să le menţină în muncă o durată de maxim trei ani. dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare.

1. În ţara noastră. Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă. prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare. asiguraţii au posibilitatea de a solicita pensionarea anticipată parţială cu reducerea vârstei standard de pensionare cu maxim 5 ani. a satisfăcut stagiul militar sau a urmat şi absolvit cursurile de zi ale învăţământului universitar pe durata normală a studiilor. În raport cu pierderea capacităţii de muncă există 3 grade de invaliditate: 10 . boli profesionale. Pentru asiguraţii care beneficiază de acest tip de pensie. la împlinirea vârstelor standard de pensionare. Pensia de invaliditate se acordă salariaţilor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din următoarele cauze: accidente de muncă. când persoana în cauză împlineşte vârsta standard de pensionare i se va calcula pensia pentru limită de vârstă. Nici în cazul pensionărilor anticipate parţiale nu se valorifică perioadele asimilate stagiului de cotizare. conform normelor legale.4. fapt ce poate constitui explicaţia sporirii solicitărilor pentru această categorie de pensie. iar la cuantumul pensiei se adaugă eventualele stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. La fel ca şi în cazul pensiei anticipate.PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 47 calculează fără a lua în considerare perioadele în care asiguratul a beneficiat de ajutor social. 3. Procentul de diminuare a cuantumului pensiei anticipate parţiale este aproape nesemnificativ. pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate şi se transformă în pensie pentru limită de vârstă. asiguraţilor care au depăşit aceste stagii cu până la 10 ani. boli obişnuite şi accidente care nu au legătură cu munca. O formă a pensiei anticipate este pensia anticipată parţială.3. Pensia de invaliditate Agenţii economici şi instituţiile sunt obligate să asigure angajaţilor condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii şi să ia măsurile de protecţie a muncii în vederea înlăturării şi prevenirii cauzelor care pot duce la diminuarea sau la pierderea capacităţii de muncă a acestora.

au împlinit vârstele prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă. Pensia persoanelor încadrate în muncă. particularităţile şi evoluţia bolii. Pentru invaliditatea de gradul I şi II. în mod diferenţiat pe tranşe de salariu şi pe grupe de muncă. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 48 Încadrarea persoanelor în unul din cele 3 grade de invaliditate se face de către comisia de expertiză medicală.invaliditatea de gradul III când se pierde cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi invalidul poate presta aceeaşi muncă. însă cu un program redus sau o altă muncă mai uşoară. gravitatea. pensia se stabileşte în raport de vechimea în muncă. în procente din salariul tarifar şi din celelalte venituri salariale la data stabilirii pensiei. a căror 11 .. posibilităţile de recuperare a capacităţii de muncă. Pensionarii de invaliditate sunt supuşi unor controale medicale. în funcţie de afecţiune. medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie prin care se stabileşte. După fiecare control. menţinerea în acelaşi grad de invaliditate. după caz. au vârsta mai mică cu până la cinci ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare. . neavând nevoie de îngrijiri din partea altei persoane. . la intervale de 6-12 luni.invaliditatea de gradul I când se pierde complet capacitatea de muncă şi este necesară supravegherea permanentă şi îngrijirea invalidului de către o altă persoană. Nu sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care: prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă.invaliditatea de gradul II când se pierde complet sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă. până la împlinirea vârstelor standard de pensionare. încadrarea în alt grad de invaliditate sau încetarea calităţii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă. însă invalidul se serveşte singur. ţinându-se seama de următoarele criterii de bază: natura. elementele care pot conduce la agravarea bolii în cazul continuării activităţii.

beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii. este stabilită în sumă fixă diferenţiată în raport cu gradul de invaliditate. 3. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii. în cazul în care decesul aparţinătorului a survenit 12 . Soţul supravieţuitor mai primeşte pensie de urmaş în următoarele situaţii: dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă. La împlinirea vârstei standard necesară obţinerii pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă.4. până la terminarea acestora fără a depăşi vârsta de 26 de ani. cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 49 se diminuează cu 0. a unei boli profesionale sau a tuberculozei şi dacă realizează venituri lunare mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie.4.1. dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an. respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.5% pentru fiecare lună. Copiii au dreptul la pensie de urmaş până la vârsta de 16 ani iar dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii. pensia de invaliditate de gradul I. pe perioada în care soţul supravieţuitor este invalid de gradul I sau II. Dacă durata căsătoriei este mai mică de 15 ani.vechime în muncă este sub 5 ani şi care şi-au pierdut total sau în cea mai mare măsură capacitatea de muncă datorită unui accident. dar cel puţin 10 ani. la împlinirea duratei standard de pensionare. dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Copiii mai au dreptul la pensie de urmaş pe toată durata invalidităţii de orice grad. dacă soţul supravieţuitor are în îngrijire în urma decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani. Pensia de urmaş Pensia de urmaş se acordă copiilor şi soţului supravieţuitor dacă la data decesului persoana respectivă era pensionar sau întrunea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. dacă aceasta s-a ivit până la 16 ani sau până la terminarea studiilor. în perioadele în care realizează venituri lunare mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie. Pensia de urmaş se calculează din: pensia pentru munca depusă şi limita de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat. beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani. boală profesională sau a altor boli contractate în perioada cât erau încadrate în muncă.

Odată cu introducerea acestui sistem. pentru doi urmaşi – 75%. potrivit legii. Cuantumul pensiei de urmaş în cazul orfanilor de ambii părinţi reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate după fiecare părinte.2.4. Pensiile ocupaţionale în reforma sistemului asigurărilor sociale În principiu.înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă şi era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad. bazată pe capitalizare. sistemul pensiilor ocupaţionale. Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin aplicarea unui procent aplicat asupra pensiei decedatului. reforma pensiilor se sprijină pe trei nivele: sistemul public de pensii. Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru pensia cea mai avantajoasă. unui participant în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public. Aflat într-un proces permanent de actualizare. pe viaţă. Pensiile ocupaţionale reprezintă suma plătită periodic. această reducere însemnând falimentul acestuia. prin apariţia Legii nr. administrată privat. ea ar reprezenta 2% iar creşterea până la plafonul de 8% se face într-un ritm lent.249 din 9 iunie 2004 privind pensiile ocupaţionale. astfel: pentru un singur urmaş – 50%. sistemul obligatoriu de pensii private. pentru trei sau mai mulţi urmaşi – 100%. În ţara noastră este reglementată componenta facultativă sistemului de pensii. după care. pensie anticipată parţială sau ar fi avut dreptul. trebuie diminuată contribuţia angajaţilor şi a angajatorilor la sistemul public de pensii (nivelul I). din 2007 să intre în vigoare sistemul de pensii private obligatorii. strategia socială prevede o etapă intermediară a reformei şi trecerea la nivelul III – pensiile ocupaţionale care ar putea fi aplicate începând cu 2006. la una dintre aceste categorii de pensie. Din aceste PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 50 considerente. fapt pentru care pentru a pune în practică sistemul obligatoriu de pensii private (nivelul II). pensie anticipată. respectiv nivelul III. 3.6% procente pe an timp de 10 ani. 13 . sistemul asigurărilor sociale din România este departe de a pune în practică simultan trei nivele. cu 0. contribuţia se deduce din contribuţia la asigurările sociale de stat.

Capitalul social minim necesar pentru activitatea de administrare a fondurilor de pensii ocupaţionale este echivalentul în lei. Contribuţiile se stabilesc conform regulilor aprobate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi se virează odată cu contribuţiile de asigurări sociale obligatorii. vor fi administrate de societăţi bancare. a sumei de 2 milioane euro. stabilit de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. care la maturitatea contractelor se transformă într-un capital ce poate fi pus la dispoziţia beneficiarului fie integral. Fondurile de pensii ocupaţionale se creează prin acumularea în conturile administratorilor a unor sume în funcţie de durata contractelor ţi de sumele depuse de participanţi. viitor pensionar. societăţi de servicii financiare sau societăţi de administrare a investiţiilor. iar fondul se constituie numai dacă există minim 100 de participanţi şi a obţinut de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor avizul pentru extinderea activităţii în acest domeniu. care nu poate fi mai mic de 1%. societăţi de asigurare. care se diminuează cu comisioanele percepute de administrator ţi se majorează cu un profit minim anual real. Fondurile astfel colectate se numesc ocupaţionale pentru că sunt strâns legate de locul de muncă ocupat de către fiecare participant. condiţii şi reguli pe baza căruia furnizorul de pensii ocupaţionale plăteşte pensii participanţilor. ajustate cu indicele de consum al preţurilor intervenit între data plăţii contribuţiei respective ţi date retragerii şi a transferurilor de disponibilităţi către contul participantului. schemele facultative de pensii ocupaţionale desemnează un sistem de pensii opţional care îl va completa pe cel public. ce are la bază termene.Fondurile de pensii ocupaţionale se constituie din contribuţii plătite periodic. iar aderarea la un fond este prevăzută în contractul colectiv de muncă. Valoarea cuvenită pentru pensia ocupaţională nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite. Nivelul contribuţiei participantului nu este plafonat şi se deduce în limita a 200 euro pe an din venitul salarial brut al 14 . Deci. atât de angajat. fie în rate sub forma rentelor viagere. cât şi de către angajator. calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data constituirii.

Contribuţiile se gestionează în conturi individuale şi sunt proprietatea exclusivă a participantului. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. dacă au fost plătite contribuţii pe o perioadă de minim cinci ani. în calitatea sa de reprezentant al tuturor participanţilor la acel fond şi ales dintre ei. sau beneficiarilor acestora. suma din contul participantului este suficientă pentru obţinerea pensiei minime (stabilită prin norme ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor). bugetul asigurărilor sociale de stat. le investeşte ţi plăteşte pensii ocupaţionale participanţilor. ele nu pot fi executate silit. la cererea participantului. Furnizorul unei scheme facultative de pensii ocupaţionale colectează contribuţiile de la plătitori. Relaţia dintre participanţi şi administratorul fondului este reglementată de contractul de administrare semnat de Consiliul de Coordonare. bugetele locale. Administratorul investeşte sumele din fond pe criterii prudenţiale în scopul maximizării profitului prin diversificarea investiţiilor şi diminuarea riscului în următoarele categorii de investiţii permise: depozite la bănci comerciale. bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. în următoarele condiţii: are vârsta de pensionare prevăzută în Legea nr. după pensionare.acestuia (în completarea deducerii contribuţiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii). titluri de stat. Angajatorul nu-şi poate anula obligaţia de plată fără acordul scris al participantului. cesionate sau gajate. Nu pot contribui la acest sistem de pensii ocupaţionale. dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 70 de ani. în următoarele condiţii: nu înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani. dacă au fost plătite minimum 60 de contribuţii lunare. Dreptul la pensia ocupaţională se deschide. valori 15 . la furnizorii de energie şi combustibil de orice formă. agenţii economici şi instituţiile care au obligaţii neachitate faţă de bugetul de stat. Cheltuielile angajatorului cu contribuţiile datorate la fondul de pensii ocupaţionale în sumă de până PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 51 la 200 euro pe an pentru fiecare participant sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

acţiuni. să facă în faţa participanţilor sau potenţialilor participanţi.4. în mod individual. Deoarece Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale are rolul principal în procesul decizional legat de administrarea bugetului 16 . creată în anul 2000. sau sindicat sau unor persoane afiliate lor. obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de administrator. care constituie servicii publice investite cu personalitate juridică. Obiectivele implementării pensiilor ocupaţionale se referă la posibilitatea de investire a sumelor în afara graniţelor (maximum 25% din valoarea totală a activelor fondului). administrează şi gestionează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.3. acţiuni. acţiuni. cu scopul de a o convinge să adere sau să rămână participant la o schemă facultativă de pensii. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 52 acţiuni. afirmaţii sau previziuni despre evoluţia investiţiilor unui fond altfel decât în forma şi modul prevăzute în normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor . De asemenea. 3. obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de acţionarii administratorului. obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de angajator. Alte restricţii ale administratorului de fond sunt cele legate de următoarele aspecte: interzicerea oferirii de beneficii colaterale unei persoane. interzicerea oferirii de beneficii colaterale unui angajator. Astfel. respectiv Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi casele judeţene şi locale de pensii. cu scopul de a-l recompensa sau de a-l determina să convingă sau să solicite angajaţilor săi să adere la un anumit fond. administratorul este obligat să furnizeze anual informaţii corecte şi complete despre activitatea desfăşurată în anul precedent şi să informeze participanţii. cât şi restricţii de investire în active necotate sau tranzacţionate pe pieţe neorganizate. acţiuni. Rolul şi responsabilităţile Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale. despre situaţia fiecărui cont. valori mobiliare emise de alte state sau de organisme străine non-guvernamentale cotate la burse de valori autorizate care îndeplinesc cerinţe de rating etc. Aceasta include o reţea teritorială.mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale. administratorul nu poate investi în: active care nu pot fi înstrăinate prin lege. obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de depozitar. obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de sindicat.

(colectarea şi transferul contribuţiilor de asigurări sociale şi a altor forme de contribuţii stabilite prin lege). în stabilirea unor PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 53 proceduri detaliate. Principalele responsabilităţi ale CNPAS sunt: îndrumarea şi monitorizarea aplicării dispoziţiilor legale de către casele teritoriale de pensii şi de către persoanele fizice şi juridice investite cu drepturi şi obligaţii în domeniu. modul de organizare şi funcţionare al CNPAS precum şi atribuţiile caselor judeţene de pensii. CNPAS are rolul principal în administrarea majorităţii prestaţiilor de asigurări sociale. îndeplinirea responsabilităţilor Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale face obiectul controlului acestui minister. organizarea selecţiei şi perfecţionării profesionale pentru personalul propriu. protejarea fondurilor de asigurări sociale. sindicale şi de pensionari reprezentative la nivel naţional.asigurărilor sociale de stat. îndrumarea şi monitorizarea reexaminărilor medicale şi a activităţilor de recuperare a capacităţii de muncă. Statutul stabileşte atribuţiile Consiliului de Administraţie şi ale Preşedintelui CNPAS. organizaţiilor patronale. elaborarea de rapoarte pentru Guvern şi partenerii sociali. organizarea evidenţei naţionale a contribuabililor la sistemul public precum şi a drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale. îndrumarea şi controlul activităţii de recuperare a datoriilor financiare faţă de bugetul asigurărilor sociale. CNPAS îşi elaborează statutul propriu care se aprobă prin Hotărâre de Guvern. 17 . reprezentarea în faţa instanţelor. furnizarea datelor necesare pentru fundamentarea şi elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat . aplicarea acordurilor internaţionale de asigurări sociale la care România este parte şi dezvoltarea relaţiilor cu autorităţile similare de asigurări sociale din alte ţări. Aceştia sunt desemnaţi pe o perioadă de 4 ani dar pot fi revocaţi de către cei care i-au desemnat. monitorizarea colectării veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. organizarea. Administrarea curentă este asigurată de un Preşedinte (care este şi secretar de Stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale) şi de un Consiliu de Administraţie format din 19 membri. în finanţarea şi organizarea sistemului conform legislaţiei şi practicii naţionale. Membrii Consiliului de Administraţie sunt reprezentanţi ai Guvernului. incluse în conceptul de “securitate socială” de către legislatorul comunitar şi deţine un rol cheie în asigurarea resurselor necesare pentru mecanismele de protecţie socială.

salariaţii şi pensionarii sunt trimişi la odihnă şi la tratament balneoclimateric. 50% din contribuţia părintelui în cazul copiilor. Biletele de odihnă sunt finanţate din fondurile asigurărilor sociale de stat. mesei. soţiei (care nu fac parte din categoria persoanelor care potrivit art. invalizilor. Trimiterile la tratament balneoclimateric şi odihnă Trimiterile la tratament balneoclimateric şi odihnă constituie o altă formă de ocrotire a cetăţenilor prin asigurările sociale de stat şi au un rol important în prevenirea îmbolnăvirilor. refacerea şi întărirea sănătăţii pensionarilor. Costul transportului. cazării şi tratamentului balneoclimateric se suportă pentru salariaţi. 3.19. în proporţie de 70% şi diferenţiat.4. litera g. implementarea. sunt suferinzi de boli cronice sau profesionale. precum şi copiii acestuia dacă au vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani şi urmează cursurile unei unităţi de învăţământ preuniversitar. pot beneficia de aceste bilete de odihnă).4. în funcţie de nivelul pensiei sau al salariului. contravaloarea biletelor de tratament balnear se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat. în funcţie de tipul afecţiunii şi de 18 . în funcţie de staţiune şi de sezon. Pe baza prescripţiilor medicale. extinderea. Contribuţia care trebuie să fie plătită de beneficiari pentru biletele de odihnă se stabileşte după cum urmează: pentru salariaţii bugetari 50% din preţul integral al biletului de odihnă. Pentru asiguraţii care se află în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile şi pentru pensionarii de invaliditate. se distribuie în limita numărului de locuri aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi reprezintă aproximativ 15% în comparaţie cu cele de tratament. pensionari şi membrii lor de familie – cărora li se acordă biletele respective – din bugetul asigurărilor sociale de stat. Legea 19/2000 cu modificările ulterioare. întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă. Durata tratamentului balnear este de 15+21 de zile şi se stabileşte de medicul expert al asigurărilor sociale. a salariaţilor şi a membrilor lor de familie. Se acordă prioritate salariaţilor care lucrează în condiţii foarte grele sau foarte vătămătoare. Cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public sunt plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat. preţul integral al biletului de odihnă în cazul soţului. De aceste bilete de odihnă pot beneficia PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 54 soţul/soţia celui îndreptăţit. în limita a 3% din cheltuielile anuale totale.

să contribuie la refacerea şi 19 .4. refacerea şi întărirea sănătăţii au ca scop să contribuie la refacerea şi întărirea sănătăţii acestora şi să permită luarea de măsuri la locul de muncă pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirilor şi accidentelor. care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pe lunile respective. indemnizaţii în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă. indemnizaţia pentru carantină se acordă atât personalului angajat cu carte de muncă pe o perioadă nelimitată precum şi celor temporar angajaţi. indiferent de vechimea în muncă în condiţiile în care sunt opriţi de către organele medico-sanitare din cauza unei boli contagioase ivite la locul de muncă. 3.5.natura tratamentului. Indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale Indemnizaţiile şi ajutoarele constituie o altă formă de ocrotire a cetăţenilor. Cuantumul lunar al indemnizaţiei reprezintă 75% din baza de calcul determinată ca medie a veniturilor pe şase luni şi pentru care s-au plătit contribuţiile angajatului şi ale angajatorului la asigurările sociale. În vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 55 respectiv dacă la noul loc de muncă acesta are un venit de natură salarială mai mic decât media veniturilor din ultimele şase luni.1. indemnizaţiile pentru reducerea timpului de muncă se acordă la propunerea medicului de familie şi a medicului expert al asigurărilor sociale pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic. 3. Datorită unui accident la locul de muncă sau a unor boli profesionale salariaţii pot fi trecuţi pe o anumită perioadă sau chiar definitiv la alt loc de muncă. indemnizaţia pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. în una sau mai multe etape.5.4. refacerea şi întărirea sănătăţii Indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Cuantumul lunar al acesteia indemnizaţii se calculează ca cel pentru indemnizaţia pentru trecerea temporară la alt loc de muncă. Carantina este o măsură de ocrotire a sănătăţii populaţiei şi prin instituirea ei se urmăreşte prevenirea extinderii epidemiilor. Indemnizaţia se acordă doar în condiţiile în care există o diferenţă de venit salarial în defavoarea angajatului. asiguraţii beneficiază din bugetul asigurărilor sociale de stat de următoarele categorii de indemnizaţii: indemnizaţia pentru trecerea temporară la alt loc de muncă. refacerea şi întărirea sănătăţii. Indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor.. ajutorul de integrare profesională etc. indemnizaţii în caz de maternitate. Aceste indemnizaţii au ca scop să asigure existenţa angajaţilor. ajutorul de şomaj. Prin asigurările sociale de stat se acordă următoarele indemnizaţii şi ajutoare: indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

a unui accident în afară de muncă sau a unei boli obişnuite.2. 20 . temporari sau sezonieri aflaţi în perioada de probă. trei zile pentru transport şi readaptarea la condiţiile de viaţă de la locul de muncă şi de la domiciliu. Acordarea acestor indemnizaţii necesită un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni. beneficiază de indemnizaţii care se acordă pentru zilele de tratament balnear ce depăşesc durata concediului de odihnă. din cauza unei boli profesionale sau a unui accident de muncă. pensionarii care realizează venituri dintr-o activitate profesională pentru care se calculează şi se plăteşte contribuţia de asigurări sociale. precum şi pe toată durata convalescenţei. după venirea din staţiune. îşi pierd temporar capacitatea de muncă. Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă. până la însănătoşire sau pensionare. indemnizaţia se acordă salariaţilor cu contracte de muncă PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 56 încheiate pe durată determinată sau nedeterminată. Salariaţii cu contracte de muncă pe durată nedeterminată trimişi în timpul concediului lor de odihnă pentru tratament în staţiunile balneoclimaterice. realizat în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrisă în certificatul de concediu medical.5. la care se adaugă două. Deci. Angajaţii care sunt în incapacitate temporară de muncă şi sunt trimişi la tratament balneoclimateric de organele medicale competente primesc o indemnizaţie pe toată durata tratamentului. Cuantumul indemnizaţiei pentru trimiterea la tratament balnear reprezintă de la 50% până la 85% din salariul tarifar şi din sporurile legale. în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi asiguraţi. Beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. 3.întărirea sănătăţii acestora şi să permită luarea unor măsuri la locul de muncă pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi accidentelor. Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă constituie o formă de protecţie socială concretizată în suma de bani ce se acordă prin asigurările sociale de stat pe toată perioada în care salariaţii permanenţi. Asiguraţii beneficiază de concediu medical şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificat medical eliberat de către medicii asigurărilor sociale de stat.4.

pe baza cărora s-a stabilit contribuţia pentru asigurările sociale. salariaţii încadraţi cu contract de muncă pe durată determinată trebuie să aibă o vechime în muncă de minimum 4 luni în ultimele 12 luni sau de 10 luni în ultimii doi ani premergători acordării concediului medical. Dacă unitatea economică îşi încheie activitatea. temporari sau sezonieri îşi pierd temporar capacitatea de muncă. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 21 . Indemnizaţia se acordă fără condiţii de stagiu de cotizare.Concediul medical în caz de boală sau accident se acordă salariaţilor. a tuberculozei şi a bolilor infecto-contagioase din grupa A. Aceste indemnizaţii se suportă din prima zi de incapacitate temporară de muncă şi până la data încetării acesteia sau pensionării numai din fondurile unităţii în care salariatul îşi desfăşoară activitatea. în caz de incapacitate temporară de muncă provocată de boală sau de accident. inclusiv persoanelor aflate în perioada de probă. datorită unei boli profesionale sau accident de muncă. Condiţia de acordare a indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă este ca asiguratul să fi realizat cel puţin 6 luni de plată a contribuţiei de asigurări sociale în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrisă în certificatul de concediu medical. a unui accident în afară de muncă sau boală obişnuită. precum şi pe toată durata convalescenţei până la însănătoşire sau pensionare. el poate fi prelungit de Ministerul Sănătăţii cu cel mult 90 de zile. Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă din cauza unei boli sau a unui accident. în cazul urgenţelor medicochirurgicale. Această indemnizaţie constituie o formă de protecţie socială concretizată în suma de bani ce se acordă prin asigurările sociale de stat pe toată perioada de timp în care salariaţii permanenţi. indiferent de durata determinată sau nedeterminată a contractului de muncă. În cazul în care nici după expirarea acestei perioade de timp asiguratul nu-şi reface capacitatea de muncă. Cuantumul indemnizaţiei în caz de incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea cotei de 75% asupra bazei de calcul determinate ca medie a veniturilor lunare din ultimele şase luni. Totuşi. Când concediul medical depăşeşte 6 luni. indemnizaţiile respective se suportă din asigurările sociale de stat. se avizează pensionarea de invaliditate.

cu o vechime neîntreruptă în muncă de până la 2 ani au dreptul. socotit din prima zi de îmbolnăvire. din a patra zi până în a zecea zi de incapaciztate de muncă. de integrare profesională sau alocaţie de sprijin. Între 21-100 de angajaţi. Din bugetul asigurărilor sociale de stat. turnătorii. Începând cu a 90-a zi concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile. în cazul incapacităţii temporare de muncă. şi care se află în concedii medicale datorită accidentelor de muncă.57 Angajaţii în vârstă de până la 18 ani. în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţie de şomaj. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 58 În cazul unor boli speciale. din prima zi până în a 17-a zi de incapacitate de muncă. persoanele care au calitatea de asigurat şi realizează un venit brut pe an calendaristic. Peste 100 de angajaţi. din prima zi până în a 12-a zi de incapacitate de muncă. Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă se suportă de către angajator şi/sau de către bugetul asigurărilor sociale de stat. În caz de incapacitate temporară de muncă. De asemenea cuantumul indemnizaţiei în caz de incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză. forje etc. indemnizaţia ce se acordă pentru primele 3 zile calendaristice de concediu medical este de 50% din cuantumul cuvenit. Salariaţii unităţilor miniere precum şi cei care îşi desfăşoară activitatea în condiţii foarte grele de muncă. astfel: Până la 20 de angajaţi. la un ajutor ce reprezintă 56% din salariul tarifar lunar. îmbolnăvirilor profesionale precum şi în cazurile de urgenţă medicală beneficiază de o indemnizaţie ce reprezintă 100% din salariul tarifar de încadrare. echivelent cu cel puţin 5 salarii medii brute pe economie. cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. Indemnizaţia acordată pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de timp de cel mult 180 de zile în interval de un an. SIDA. durata de acordare a indemnizaţiei pentru pierderea 22 . indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă se suportă astfel: Din prima zi de incapacitate temporară de muncă. cum ar fi oţelării. cancer de orice tip şi boală contagioasă este de 100% din baza de calcul determinată ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni de cotizare. Din ziua următoare celei suportate de angajator şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă sau pensionării. din cauza unui accident care nu are legătură cu munca sau a unei boli obişnuite. Angajatorul suportă această indemnizaţie în funcţie de numărul de angajaţi.

Concediul şi indemnizaţia de maternitate Concediul de maternitate.9 din 2003. Stabilirea şi plata indemnizaţiei de naştere se face prin dispoziţia primarului localităţii în a cărei rază teritorială domiciliază mama îndreptăţită. din bugetele locale. persoana aflatã în aceastã situaţie nu va primi nici un fel de remunerare pe perioada concediului postnatal.Indemnizaţia de naştere Indemnizaţia de naştere reprezintă o formă de încurajare de către stat a natalităţii şi se acordă mamelor. în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare. se concretizează în concediu prenatal şi concediu postnatal şi se acordă pe o durată maximă însumată de 126 de zile calendaristice pe baza certificatului medical. publicatã în Monitorul Nr. Ea va putea sã primească indemnizaţie pentru creşterea copilului până la doi ani doar după ce se epuizează cele 42 de zile de concediu postnatal. în cazul apariţiei unor astfel de cazuri. din sumele defalcate cu această destinaţie din bugetul de stat. A. numai la naşterea celui de-al doilea copil şi pentru fiecare copil născut ulterior. 23 . în condiţiile respectării concediului postnatal de minim 42 de zile (conform Legii 577 din 22 decembrie 2003. 1 din 5 ianuarie 2004. B. indiferent dacă sunt sau nu asigurate. Această indemnizaţie unică se acordă indiferent de natura şi de nivelul veniturilor părinţilor şi independent de toate celelalte forme de protecţie a familiilor cu copii.temporară a capacităţii de muncă poate fi mai mare∗. Perioada concediului postnatal a fost stabilită obligatoriu la 42 de zile deoarece înainte de apariţia Legii 577 au existat cazuri în care în care medicii au acordat toate cele 126 de zile de concediu de maternitate înainte de naştere. Plata indemnizaţiei se face pe baza actelor de naştere ale copiilor. ce modificã Legea 19 privind sistemul public si alte drepturi de asigurări sociale). În prezent. pe perioada căruia se va primi indemnizaţia pentru maternitate sau indemnizaţia pentru sarcină şi lehuzie. Cuantumul acestei indemnizaţii este stabilit în sumă fixă pentru fiecare dintre aceşti copii. viu sau mort. care aprobã Ordonanţa nr. Concediul de maternitate cuprinde 63 de zile concediu prenatal şi 63 de zile concediu postnatal cu posibilitatea compensării între ele.

precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip. Indemnizaţia în caz de maternitate se plăteşte pe baza certificatului de concediu medical şi a cererii tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale. pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară iar pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară. Se acordă un an şi jumătate. Un an. indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se acordă cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale 6 luni de în intervalul ultimilor doi ani. şi. cu drept de prelungire până la un an şi jumătate în ultimii doi ani se acordă de către medicul expert al asigurărilor sociale pentru tuberculoză meningeală. dar care nasc în termen de nouă luni de la data pierderii calităţii de asigurat. începând cu luna a şasea de sarcină. la cerere. De aceste drepturi beneficiază şi femeile însărcinate care au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale. în intervalul ultimilor 2 ani. după caz. Femeile cu handicap asigurate beneficiază. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 59 Indemnizaţia care se acordã pentru cele 126 de zile de concediu de maternitate se stabileşte dacã persoana respectivã are îndeplinitã condiţia de a avea sase luni stagiu de cotizare la asigurările sociale în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului. în funcţie de stadiul bolii. Tot din bugetul asigurărilor sociale se suportă şi un ajutor de maternitate în sumă fixă acordat studentelor ai căror soţi sunt studenţi sau efectuează stagiul militar. În ceea ce priveşte valoarea indemnizaţiei care se acordã în perioada de maternitate. La acest ajutor care se acordă în sumă fixă pentru fiecare sarcină se adaugă o sumă separată pentru procurarea rufăriei fiecărui copil nou născut. ea a fost stabilitã la 85% din media veniturilor realizate în ultimele sase luni de stagiu anterioare naşterii copilului şi se suportă din bugetul asigurărilor sociale. ori studenţilor ale căror soţii nu realizează venituri. de concediu pentru sarcină.∗ Pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli stabilite de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale cu acordul Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă pe o perioadă de un an în intervalul ultimilor doi ani. peritoneală şi urogenitală. inclusiv a glandelor suprarenale. 24 . a certificatului de persoană cu handicap. emis în condiţiile legii. cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an.

persoană fizică autorizată etc. ∗ Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.C. toţi angajatorii au fost obligaţi să procedeze la evaluarea locurilor de muncă din punct de vedere al securităţii salariatelor gravide sau în perioada imediat următoare naşterii.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă.2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă şi Hotărârea Guvernului României nr. Aceste reglementări nu sunt aplicabile persoanelor asigurate în cadrul sistemului public de pensii în baza declaraţiei de asigurare (având calitatea de patron. lăuze sau care alăptează şi care au cetăţenie română sau al unui stat membru al Uniunii Europene sau sunt cetăţeni ai altor state cu domiciliul în România.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.537/07.96%14.Indemnizaţia de risc maternal La sfârşitul anului 2003 pentru prima dată în ţara noastră au fost puse bazele legislative pentru acordarea concediului şi indemnizaţiei de risc maternal.) sau contract de asigurare şi nici persoanele beneficiare ale drepturilor de şomaj. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 60 Solicitantele indemnizaţiei de risc maternal trebuie să dovedească starea de maternitate şi necesitatea protecţiei speciale cu documente emise de medicul de familie sau medicul de specialitate. de multe ori. Aspectele esenţiale care trebuie avute în vedere la respectarea acestor reglementări sunt: Riscul maternal se confundă. cu o eventuală sarcină în timpul căreia medicul de specialitate constată probleme. asociat. lăuze sau în perioada de alăptare.04. angajatorul trebuie să îndeplinească toate măsurile cerute pentru crearea condiţiilor corespunzătoare evitării riscului potenţial semnalat şi procedează în continuare la evaluarea posibilităţii de a modifica orarul de lucru al angajatei sau a condiţiilor la locul de muncă respectiv la 25 . Astfel. se află în stare de graviditate. O dată cu apariţia reglementărilor legale referitoare la riscul maternal. sunt mame. Pe de o parte reglementările legale adoptate∗ cuprind o mulţime de măsuri şi condiţii cu caracter obligatoriu pe care angajatorii trebuie să le asigure femeilor gravide iar pe de altă parte ele se constituie şi ca măsuri speciale şi drepturi de protecţie socială specifice pentru femeile care sunt salariate. De aceste prevederi poate beneficia numai o persoană care este angajată cu contract individual de muncă.10.

în continuarea indemnizaţiei în caz de maternitate sau oricând pentru îngrijirea copilului. cu condiţia ca acestea să nu depăşească 16 ore pe lună. la cerere. În situaţii speciale. În situaţia în care salariata a născut recent. ea mai poate beneficia de anumite facilităţi la locul de muncă. respectiv înainte cu cele 63 de zile de naşterea copilului. angajatorul va întocmi toate formele pentru a proceda la acordarea concediului şi indemnizaţiei de risc maternal. menţinându-i-se salariul de bază brut lunar. dacă solicită dispensă pentru consultaţii prenatale care nu se pot efectua decât în timpul programului de lucru. De asemenea. Până la 31 decembrie 2003. reducerea cu 25% a duratei normale de lucru dacă nu poate îndeplini durata normală de muncă. Acest concediu şi acest tip de indemnizaţie nu se acordă simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Concediul pentru risc maternal nu poate depăşi 120 de zile şi va fi acordat în funcţie de situaţia specifică a salariatei: În situaţia femeii gravide salariata poate beneficia de acest tip de concediu în următoarele condiţii: înainte de concediul de maternitate. cuantumul indemnizaţiei reprezintă 85% din media veniturilor lunare din ultimele şase luni. ca de exemplu muncă de noapte sau în condiţii insalubre sau greu de suportat salariata însărcinată sau în perioadă de alăptare va trebui transferată la un alt loc de muncă unde timpul de lucru este ziua şi în condiţii normale.Indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 61 Indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului constituie o altă formă de sprijin bănesc ce se acordă mamelor salariate care au copii în vârstă de până la doi ani. pe baza cărora s-a stabilit contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile respective şi se 26 . până când acesta împlineşte vârsta de doi ani. În cazul în care nici una dintre acţiunile precizate nu este posibilă. ca de exemplu două pauze de alăptare de câte o oră fiecare în timpul programului de lucru sau reducerea duratei normale de lucru cu două ore zilnic.. Indemnizaţia pentru creştere şi îngrijirea copilului constituie o altă formă de sprijin bănesc ce se acordă mamelor salariate care au copii în vârstă de până la doi ani.repartizarea unui alt loc de muncă. poate cere concediu de risc maternal dacă au trecut minim 42 de zile calendaristice de la naştere şi nu a solicitat concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani. Acest tip de indemnizaţie se acordă. D.

000 lei). În cazul copilului handicapat. Reglementările legale în vigoare referitoare la indemnizaţia pentru creşterea copilului au transferat gestiunea acestor fonduri de la Casele Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale la Direcţiile Judeţene de Muncă. indemnizaţia era în cuantum fix de 85% din salariul mediu brut lunar prognozat pentru anul următor.2005. opţional. Începând cu 1 ianuarie 2004. Solidarităţii Sociale şi Familiei.12. până la împlinirea de către copii a vârstei de doi ani. până la vârsta de trei ani pe baza certificatului de persoană cu handicap. 27 . Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Direcţiei de Muncă.412/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii. indemnizaţia pentru creşterea copilului este în cuantum fix de 800 RON şi nu se mai virează angajatorilor pentru ca ulterior ei să facă aceste plăţi ci aceste drepturi băneşti sunt plătite fiecărui beneficiar prin mandat poştal∗. prevăzut de Legea bugetului de asigurări sociale (pentru anul 2004.1825/22. timpul lucrat o normă întreagă.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. la cerere.suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat. au copii încredinţaţi spre creştere şi educare sau primiţi în plasament familial. Solidaritate Socială şi Familie. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. oricare dintre părinţii copilului iar durata acestui concediu constituie vechime în muncă. De această indemnizaţie beneficiază şi mamele care înfiază sau adoptă copii. indemnizaţia se acordă. pe care îi îngrijesc. au fost numite tutore. De concediul şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului până la vârsta de doi ani poate beneficia. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. ea s-a stabileşte pentru persoanele care au îndeplinit condiţia de a avea cel puţin zece luni stagiu de cotizare realizat în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului. Pentru femeile care nasc după această dată.Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav ∗ Hotărârea Guvernului nr. Mamele care au copii în vârstă de până la şapte ani.682. dacă nu beneficiază de creşe sau cămine iar în aceste condiţii se ia în considerare la calculul vechimii în muncă.148/2005 a Guvernului României aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. D. Solidaritate Socială şi Familie În prezent. cu modificările şi completările ulterioare. pot lucra ½ din normă. salariul mediu brut prognozat este de 7.

şi se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat. după caz. se acordă indiferent de vechimea în muncă. Cuantumul lunar al indemnizaţiei este de 85% din baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale determinate ca medie a veniturilor din ultimele şase luni. Cuantumul ajutorului în caz de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat şi făcut public de către Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale∗. în vârstă de până la şapte ani. Ajutorul în caz de deces Ajutorul în caz de deces este o formă de protecţie ce se concretizează într-o sumă de bani care se acordă prin sistemul asigurărilor sociale de stat în caz de încetare din viaţă a persoanelor încadrate în muncă. până la împlinirea vârstei de 18 ani.5. Durata de acordare a indemnizaţiei este de 14 zile calendaristice într-un an cu excepţia situaţiilor în care copilul contractează boli contagioase. persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Acest ajutor 28 .4. a pensionarilor şi a membrilor lor de familie. sau. De acest ajutor beneficiază o singură persoană care poate fi. iar în cazul copilului cu handicap.3. părintele. în condiţiile dreptului comun. caz în care durata concediului medical se stabileşte de către medicul de familie. în celelalte cazuri solicitându-se o vechime minimă în muncă.PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 62 Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului constituie o altă formă de sprijin bănesc ce se acordă mamelor salariate pentru îngrijirea copilului bolnav. Ajutorul în caz de deces se acordă şi în situaţia în care decesul a survenit la 90 de zile de la desfacerea contractului de muncă sau de la lăsarea la vatră. pe baza cărora s-a stabilit contribuţia individuală de asigurări sociale. copilul. cu condiţia ca cel în cauză să fi fost încadrat într-o unitate de stat. moştenitorul. în lipsa acestora. tutorele. 3. soţul supravieţuitor. este imobilizat sau este supus unor intervenţii chirurgicale. Ajutorul în caz de deces cauzat de un accident de muncă sau de o boală profesională.

Ajutoare sociale acordate elevilor şi studenţilor Aceste ajutoare sunt forme de sprijin acordate elevilor şi studenţilor pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte.poate fi solicitat în termen maxim trei ani de la data decesului şi plata acestuia nu este condiţionată de îndeplinirea unui stagiu de cotizare. sub următoarele forme: ajutorul pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte se acordă studenţilor şi elevilor orfani. persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier. In cazul decesului unui membru de familie. persoane care desfăşoară activităţi în unităţile de cult recunoscute de lege şi care n-au încheiat contract individual de muncă. Pentru anul 2005 cuantumul ajutorului de deces este de 9.000 lei moneda veche. Cuantumul ajutorului de deces ce se cuvine pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul ajutorului pentru asigurat sau pensionar.000 lei. în cazul decesului pensionarului sau a asiguratului care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin cinci salarii medii brute pe economie şi care sunt: asociat unic. respectiv 940 lei moneda noua. al persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţilor judecătoreşti sau executive. în cazul decesului şomerului. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 63 Angajator. Ajutorul în caz de deces se acordă în termen de 24 de ore de la solicitare de către: ∗ Pentru anul 2003 cuantumul ajutorului de deces este de 6. ajutoare pentru maternitate şi ajutoare în caz de deces.682.962. administratori sau manageri.400. Pentru anul 2004 cuantumul ajutorului de deces este de 7. pe durata mandatului. Casa Teritorială de Pensii şi Asigurări Sociale. persoane angajate la instituţii internaţionale.000 lei. proprietare de bunuri ţi/sau arendaţi de suprafeţe agricole şi forestiere. Instituţia care gestionează bugetul fondului pentru plata indemnizaţiilor de şomaj. respectiv al unui membru din familia acestuia. cuantumul ajutorului de deces reprezinta jumatate din cuantumul ajutorului de deces cuvenit unui asigurat sau pensionar. celor proveniţi din case de copii sau plasament familial şi celor care provin din familii cu 29 . dacă nu sunt asiguraţii acestora. comanditari sau acţionari. respectiv al unui membru din familia acestuia. membrii ai asociaţilor familiale. asociaţi. în cazul decesului persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă. al membrilor cooperatori dintr-o organizaţie a cooperativei meşteşugăreşti şi al persoanelor care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin cinci salarii medii brute pe economie. membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură. persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente.

statistica socială rămâne tributară accentului pus pe aspectele macrosociale.1. statistica sănătăţii. Ajutorul se acordă în numerar şi un student poate beneficia de acest ajutor o singură dată în decursul unui an universitar. Numărul biletelor care pot fi distribuite este de până la 15% din numărul studenţilor şcolarizaţi la învăţământul de zi. fără taxă de studii. . statistica mediului înconjurător etc.statistica economică. dar care pune un accent deosebit pe aspectele de ordin social. Dacă statistica economică cunoaşte actualmente o dezvoltare evidentă prin lărgirea ariei de investigare la nivel microeconomic. cu subramurile sale şi care abordează cu predilecţie procesele economice din societate. Sistemul de indicatori ai statisticii nivelului de trai Prin nivel de trai înţelegem gradul de satisfacere a necesităţilor de viaţă ale populaţiei unei ţări. Studenţii beneficiază de sprijin material pentru participarea la tabere de odihnă şi tratament balnear în vacanţă. fără a neglija aspectele macroeconomice ce servesc ca fundament deciziilor în conducerea economiei naţionale. expresie a volumului de bunuri şi servicii de care dispune populaţia pe baza veniturilor obţinute. organic legată de prima. gratuit sau cu reduceri de tarife. statistica învăţământului ştiinţei şi culturii. statistica muncii şi asistenţei sociale. Pentru obiectul de studiu al protecţiei sociale şi asigurărilor sociale. statistica gospodăriei comunale şi de locuinţe.statistica socială. În sens general. statistica socialeconomică s-a divizat în două mari secţiuni: . Repartizarea biletelor pe unităţi de învăţământ se face Ministerul Învăţământului. 6.venituri mici. Studenţii orfani de ambii părinţi sau asistaţi ai caselor de copii pot beneficia de acest ajutor în fiecare trimestru. statistica socială serveşte drept fundament al analizei dinamicii şi structurii indicatorilor legaţi de statistica populaţiei. ale unui grup social sau ale unei persoane. iar repartizarea PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 64 ELEMENTE DE STATISTICĂ SOCIALĂ În procesul definirii obiectului de studiu şi al metodelor cu care operează. nivelul de trai reprezintă ansamblul 30 . acordarea de bilete în tabere de odihnă şi tratament. statistica justiţiei şi ordinii publice.

etc. cadastrul funciar.) sau prin intermediul înregistrărilor special organizate (cercetarea selectivă a bugetelor de familie. indicatorii consumului alimentar exprimat în calorii şi factori nutritivi. Indicatorii consumului populaţiei: indicatorii valorici ai consumului. indicatorii serviciilor utilizate de populaţie. . indicatorii stării de nutriţie a populaţiei. . veniturile reale. Aspectele definitorii ale nivelului de trai sunt legate de următoarele elemente: . 3. aptitudinile şi nivelul calitativ al activităţilor depuse. 2.starea de sănătate a populaţiei. populaţia activă ocupată. .nivelul şi structura consumului de bunuri şi servicii. culturale şi sociale pe care societatea le creează membrilor săi. veniturile finale (nete). Indicatori ai bazei materiale a nivelului de trai: avuţia naţională. gradul de participare la procesul muncii.condiţiile de muncă şi odihnă. veniturile totale utilizate de populaţie.analiza periodică a evoluţiei principalilor indicatori ai nivelului de trai pentru fundamentarea deciziilor de politică economică şi socială a statului.culegerea de informaţii prin intermediul unor surse tradiţionale de înregistrare totală (dări de seamă statistice. 31 . Sistemul indicatorilor generali şi specifici ai nivelului de trai al populaţiei cuprinde: 1. produsul intern brut. . Limitele nivelului de trai depind de nivelul de dezvoltare economică al fiecărei ţări. indicatorii consumului în unităţi naturale. venitul naţional disponibil brut.elaborarea metodologiei de calcul al principalilor indicatori sintetici şi analitici ai nivelului de trai şi determinarea acestora pentru diverse perioade de timp.condiţiile de locuit şi serviciile comunale. . registre agricole. indicele preţurilor de consum (indicele costului vieţii). productivitatea muncii sociale. monografii) cu ajutorul cărora se poate caracteriza nivelul de trai al populaţiei. . recensăminte. veniturile populaţiei din fondurile sociale de consum. capacităţile. . anchete. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 83 . Sarcinile principale ale statisticii nivelului de trai constau în următoarele: .condiţiilor materiale.nivelul şi evoluţia veniturilor. ca şi de poziţia fiecărei persoane faţă de sursele de venit.nivelul de instruire şi accesul la cultură şi artă. Indicatorii veniturilor populaţiei: veniturile globale (în bani şi în natură). câştigul salaria nominal net (salariul real).nivelul şi evoluţia preţurilor bunurilor şi serviciilor ce alcătuiesc consumul populaţiei.

etc. în ordine cronologică şi pe măsura producerii fenomenelor sau grupate după anumite criterii. Suplimentar. indicatori privind activitatea culturală şi gradul de accesibilitate a populaţiei la cultură. permiţând abordarea unor aspecte ce nu se regăsesc în mod detaliat în cadrul altor surse de informaţii statistice. indicatorii caracteristicilor tehnice şi ai gradului de confort. produse nealimentare şi servicii. 6. Indicatorii nivelului cultural al populaţiei: indicatori ai nivelului de instruire a populaţiei. cheltuielilor şi consumului după destinaţie. 7. Bugetul de familie rămâne cea mai importantă sursă de informaţii pentru caracterizarea nivelului de trai al populaţiei. 5. cheltuielile în bani şi în natură pe destinaţii (produse alimentare. producţia gospodăriei şi destinaţiile acesteia. Indicatori ai bazei materiale a ocrotirii sănătăţii şi stării de sănătate a populaţiei: indicatorii accesibilităţii populaţiei la asistenţă medicală.4.2. Principalele obiective urmărite prin cercetarea bugetelor de familie vizează obţinerea datelor referitoare la: componenţa familiei. indicatori ai condiţiilor de odihnă a populaţiei. situaţia înzestrării gospodăriei cu animale şi păsări.) pe baza eşantionului bugetelor de familie se organizează şi alte cercetări selective referitoare la condiţiile de locuit. cheltuielile populaţiei pentru construirea. înregistrate în mod sistematic. consumul principalelor produse alimentare. indicatorii stării de sănătate a populaţiei. cu o anumită periodicitate (anual. indicatori ai condiţiilor la locul de muncă. volumul 32 . 6. veniturile în bani şi în natură după sursa de provenienţă. înzestrarea familiilor şi gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată. durata zilei şi săptămânii de lucru. întreţinerea şi folosirea locuinţelor. Indicatorii condiţiilor de muncă şi odihnă: gradul de ocupare a forţei de muncă. precum şi alte aspecte ale nivelului de trai al unei familii. Indicatorii condiţiilor de locuit: indicatori ai asigurării populaţiei cu locuinţe. Cercetarea selectivă a bugetelor de familie Bugetul de familie reprezintă un sistem de evidenţă bilanţieră în scopul identificării veniturilor pe surse de formare. la interval de doi ani. indicatorii bilanţului vital al populaţiei. PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 84 indicatori ai procesului de învăţământ. indicatori ai dezvoltării ştiinţei şi gradului de răspândire a cunoştinţelor ştiinţifice în rândul populaţiei.

Bugetul de familie se bazează pe următoarele principii: PROTECŢIE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE 85 . Din punct de vedere economic. oferind condiţii mai bune pentru verificarea veridicităţii informaţiilor. Având în vedere situaţia actuală din ţara noastră putem afirma că marea majoritate a gospodăriilor se confruntă de fapt cu familia. legături de rudenie. ca şi la realizarea acumulărilor în bani şi în natură ale familiei. participând total sau parţial la bugetul comun de venituri şi cheltuieli. dată fiind durata perioadei. atât în expresie valorică. În cercetarea bugetelor de familie unitatea de observare este „gospodăria”. facilitează prelucrarea operativă a datelor. prezente permanent în gospodărie sau temporar absente (dacă nu şi-au constituit o altă familie) şi care participă integral sau parţial la formarea veniturilor în bani şi în natură cât şi la cheltuirea şi consumarea bugetului.acumulărilor băneşti şi în natură. Bugetul anual este mai dificil de delimitat. Referitor la perioada pentru care se elaborează. de regulă. stocurile principalelor produse agricole.înregistrarea intrărilor şi ieşirilor se face.înregistrarea cuprinde şi elemente care să permită verificarea sistemului bilanţier al bugetului de familie. definită ca totalitatea persoanelor între care există. Bugetul lunar prezintă avantaje de ordin organizatoric. . se complică operaţiunile de prelucrare finală. bugetul de timp.începerea înregistrărilor pentru toate familiile din eşantion este precedată de inventarierea banilor şi a produselor aflate în familie la data începerii înregistrării. . plus intrările din cursul perioadei trebuie să fie egale cu ieşirile din cursul perioadei. .soldul bănesc şi stocul de produse aflate în gospodărie la începutul perioadei. plus soldul bănesc şi stocul de produse la sfârşitul perioadei. de unde şi denumirea generică de „bugete de familie”. Membrii familiei se consideră persoanele care compun familia. prin corelaţia de balanţă. în general. locuiesc şi se gospodăresc împreună. cât şi în expresie naturală. având însă avantajul că oferă o imagine mai completă a condiţiilor de trai ale populaţiei şi face posibilă caracterizarea sezonalităţii în formarea veniturilor şi consumului. echilibru ce poate fi constatat prin cercetarea bugetului acesteia. 33 . bugetul poate fi lunar sau anual. familia este o unitate bazată pe echilibru dintre venituri şi consum.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful