SANDAMANEA ION ANTONESCU

LORETTA COMEAGA LAURENTIU JIANU

iND:A.uMATOR PENTRU PROIECTUL DE GEOTEHNICA ~I FUNDAlII
- pentru uzul studenttlor -

Universitatea Tehnici de Construc~ii

B~cure!ilti

1998

\'

~- ..

SANDAMANEA ION ANTONESCU

LORETTA COMEAGA LAURENTIU JIANU

iNDRUMATOR PENTRU PROIECTUL DE GEOTEHNICA ~I FUNDAlII
- pentru uzul studerittlor -

Universitatea

Tehni_ci de Constructii BucurefJti

1998

3 2

I. GENERALITA'I'I PRIVIND ACfIUNILE IN CONSTRUCTII
Calculul starile limita, In vedcrca alcatuirii unor grupari rationale pentru calculul structurilor, actiunile sc constructiilor sc face astfel 'incat sa sc obtina
0

asigurare

rationala

in raport cu

clasifica dupa criteriul frecventei cu care ele sunt intalnite la anumite intensitati, conform
10101/0-75 : Indrumatorul unele se adreseaza studentilor de la Facultatea necesare de Hidrotehnica,

ST AS

conti nand si

- actiuni permanente,
- grcutatea

P - se aplica in mod continuu,
pcrrnanente

cu

0

intensitate practic constanta

elernente specifice

studentilor de la sectia de Inginerie

Sanitara §i Protectia

elementelor

ale constructiilor,

Mediului. Calculul fundatiilor pe piloti nu este tratat 'in prezenta lucrare, Marcu, recornandandu-se asistent Loretta valorilor Marcu pentru pretioasele sugestii §i

- grcutatea §i prcsiunea pamantului §i a umpluturilor,
- efectul precomprimarii.

[ndrumatorul de calcul al fundaiiilor pe piloti, autori Prof. Anatolie
Comeaga (1991), care 'isi pastreaza actualitatea. prof. dr. ing. Anatolie

Valorile normate
medii statistice.

ale intensitatilor actiunilor permanente

se stabilesc, de regula,

pc baza

Autorii

sunt recunoscatori

- actiuni temporare,
lipseasca total in anumite - greutatea decursul exploatarii, - presiunea - impingerea - deplasari

T - variaza sensibil cu timpul (C - cvasi - permancntc)
de timp (V - variabile).

sau pot sa

cornpletari aduse lucrarii de fata, ca si pentru elaborarea
seismice.

anexei referitoare la calculul actiunilor

intervale

unor elemente

ale constructici a caror pozitic poate sa se rnodifice in

gazelor,

lichidelor,

presiunea

hidrostatica terenului

§i hidrodinamica cu materialul

a apei,

pamantului neuniforme

datorita incarcarii ale terenului

depozitat,

de fundare,

- incarcan generate de utilaje,
-incarcari Valorile extreme normate datorate zapezii, vantului, actiunilor etc. ternporare se dcfinesc pe haza intcnsitatilor

ale intcnsitatil

ce se inregistrcaza in limitclc unor perioade de revcnire, conform STAS 10101/2 .... 99. - actiuni exceptlonale, E - apar foarte rar, eventual
niciodata in viata constructici, la

intcnsrtati In sedinta Catedrei de Geotehnica si Fundatii din ziua de 23 februarie 1998 a fost analizat, s-a discutat §i s-a aprobat multiplicarea Indrumatorului pentru proiectul de geotehnicli §i fundatii 'in cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, Lucrarea nu confine date secrete sau brevetabile,

scrnnificative.

- incarcare scismica, - incarcari datorate defectarii utilajeior,
- incare~i datorate rupcrii unor clemente de constructie,

- incarcar] cu caracter de soc,
- incarcari Modul de definire datorate inundatiilor catastrofale. a valorilor utilizate 'in calcul se precizeza in

si de determinare

Tehnoredactare

computerizata:

Loretta Comeaga,

Laurentiu

Jianu, Alina Rancea

reglernentarilc

tchnice de specialitate.

Multiplicarea

s-a facut in atelierele

de reprografie

ale UTCB Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

4 Gruparile de actiuni utilizate in calcul, conform datorate STAS 101Ol/OA-77 actiunilor (tabelul 0) sunt: si a unor actiuni

5

- gruparea fundamentalii: incarcarile
temporare a caror prczenta simultana

pcrmanentc

este practic posibila. datorate actiunilor pcrmanente, unor actiuni cu
0

I1.PROIECTAREA
ternporarc a Solutia digurilor vecinatatca scazuta este posibila intcnsitate cvasi-

UNUI DIG DE PAMANT CU SECTIUNE OMOGENA

- grupiiri speciale: incarcarile
carer prezenta permanents In timpul aparitiei unci

actiuni cxceptionale

din materiale

locale cu sectiune omogena de un parnant de etansare coeziv (nucleu,

se adopta In cazurile In care In cu permeabilitate suficient de

redusa ~i 0 actiune exceptionala,

amplasamentului

se dispune

sprc a nu mai fi nccesare

clemente

masca etc.) dintr-un de punerc

material

In aplicarea

metodei

starilor

limita, incarcarile

sc iau In consideratic

cu intcnsitatile

de

difcrit fata de eel aflat In corpul digului. acest seop sunt indicate etc. mai

Tinand

scarna ~i de conditiile de tipul argilclor

In opera, In al

calcul, care se dcterrnina

prin inmultirea

celor normate cu coeficientii

Incarcarilor. si de categoria gruparilor sc

ales pamanturile

nisipoase

sau prafoasc,

In Iunctie de natura starilor iau in considerare intensitati

limit a la care se face verificarea I-I).

prafurilor

argiloase

de caleul diferite (Tabelul

II. 1. Predimensionarea
Tabelull-l Intensitatilc Intensitati de calcul considerate de calcul limita Coeficicntul incarcarii n Verificarilc la care se ut~lizeaza Elernentul taluzurilor vcrificari la starile limite ultimc ~ rezistcnta ~i stahilitatc, suh actiunca grunarilor fundamentalc verificari la starile Iimita uudc intervin efectc de durata si verificari suh actiunea gruparilor spcciale amonte

pantelor taluzurilor digului
sectiunii transversale pcricliteaza a digului 11constituie stabilitatea digului inclinarca

de baza pentru stahilirea ~i aval. Inclinari
0

prea abrupte

si, dirnpotriva, unor valori

pante prea line due la prelirninarc

solutie neeconornica. (predimensionare),

In mod curent se incepe prin alegerea apoi accstc inclinari sunt verificate

ale inclinarilor

din punctul de

lntensitati de calcul reduse ( care pentru incarcarile permanente ~i cvasi-pcrmanentc coincid cu intensitatile normate, iar pentru incarcarile variabile reprczinta Iractiuni de lunga durata ale intcnsitatilor)

pentru incarcari C: 1,0 pentru incarcari

P ~i

vedcrc al stahilitatii, Pentru rezistentei materialclc teren,

In diferite conditii de cxploatare. cstc necesara
C

predimensionare

cunoasterea pamantului

valorilor

de calcul digului.

a parametrilor Daca pentru sau pe valorilor de

V:

n''

la forfecare

<t>

~l

corespunzatori

din corpul

respecti vc se dispunc de calcul

de un set de rezultate

ale unor incercari statistice, speciale.

de lahorator calculul

paramctrii

pot fi obtinuti

prin prelucrari la "Fundatii

Pcntru

normatc

~i a cclor de calcul

se va face referire

Cercetarea

terenului

[undare si determinarea Fundaiii si procedee

('aracierislicilor

geotehnice

de calrul", (1977).
W,

autor Anatolic

Marcu (I '!X1) ~i ..

de [undare",

autor Iacint Manoliu in laborator

Pornind de la datcle ootinute curgerc
WI.,

(urniditatea

limita de framantare geotehnici ncccsari

w, ~i cea de
calculclor

greutatca

volumica

y ~i cea specifica

y,), parametrii

globale se obtin cu relatiilc urmatoare: - Indicele de plasticitate: - Porozitatea: In care greutatea volumica in stare uscata Yd se obtine din relatia: (2.1) (2.2)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Gcotehnica si Fundafii

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

6

7

t,

=--w1 + 100

Y

(2.3)

- Indicele porilor:

e = --(n in proccntc, 100-n
~ In tractiuni zecimalc)

100

(2.4)

- Indicele de consistenta: Determinarea digului, situatia situatie parametrilor

I_WL-W_WL-W C-

wL

-

wp -

Ip

(2.5) incheierii cxecutici apoi

<1> ~i c se face la inceput pentru morncntul are valoarea optima de compactarc,
W"pt:

1;___~ ~
11avand, de regula, valori cuprinse la baza masivului, Dcci:

r
Tfl

b+c tg 'l'= ... ~ ~
(J intrucat b = (J tg <1>, rczulta ca

(2.9)

tg 'l' = tg <1> + ~
deci, din relatia (2.R) Tf = (J·tg 'l' Unghiul stabilcstc

c

(J

(2.10)

(2.1 I) taluzului stabil al digului sc de siguranta 11,

p al

adopt and un cocficicnt

in care umiditatca

sc considcra

astrel Inc at tgB=intre I, 1 si 1,3. maxima tg 'l' 11 (2.12)

din cursu I cxploatarii. iar greutatea

in care umiditatea

arc valoarea

W," corespunzatoare se obtin cu relatiile:

saturarii

pamantului,

volumica

devine y,,,. Valorile respective

«;

=

100'Yw n

[

t,

]

·100

(%)

(2.6)

Metoda Maslov se aplica tinand seama de taptul ca etortul normal (J arc valoarca unde (J = Y H (In care H este inaltimca digului).

si

Y

sat - Y s ( 1--n)( 100

I+-~ 100

Wsat)

(2.7)

tg 'l' = tg <1> + Y ·H tg B =

c

(2.10')

sau, direct in care greutatea volurnica a apei Ywsc ia egala cu 10 kN/m
3

(2.7')

~i

F~ (tg

<1> + /

HJ
ca panta taluzurilor ~i numitorul

(2.12')

undc Y arc valoarca corespunzatoare zecimale, caz In care factorul In practica de proicctare

parnantului

saturat. sc obisnuicsic sa sc exprima

In relatiilc de mai sus, "100" dispare. Predirncnsionarea taluzului stabil elaborata

n ~i '!:!. pot

fi cxprirnate

~i In fractiuni

~i In cxccutic

sub Iorrna unor fractiuni pantei taluzurilor digului sc cfcctucaza In mod curent prin metoda lacului astld: de N. N. Maslov, In situatia (dcfavorabila) creata dupa golirea

avand nurnaratorul cgal cu unitatca

IT! cu valori rotunjitc,

din amontc de dig. Considerand din rclatia Coulomb pamantul caractcrizat prin unghiul de frccare intcrioara <1> ~i coeziunea c, pcntru taluzurilc digurilorse

tgB =m

1

undc m = 1,0; 1,5; 2.0; 2,5 ctc., mai inaltc, inclusiv cclc ale

putin inaltc (pana la 2 ... 3 mctri). Pcntru taluzurile precum

admit si valori IT! intcrrnediare pentru taluzul

1,25; 1,75; 2,25 etc.
0

r,
pentru
0

= (J. tg <1> + a efortului

c
normal (J sc dcfinestc un unghi 'l', dcnurnit "unghi de

In mod curent,

aval sc adopta

pania putin mai lina dccat

pentru

eel

anumita

valoare

amonte, sprc a sc line seama de actiunea hidrodinamica sau

posibila a cxfiltratiilor

in zonu aval, dcci
(2.13)

taicre", astfel ca (Fig. II.J):

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti ('atedra de Gcotehnica si Fundatii

Univcrsitatea Tehnica de Constructii Bucurcsti Catcdra de Geotchnica ~iFundatii

< t' centru se gases e I .. Prin urmare inililimca pana la de siguranta. precizat asigurarii retentici de apa. ' de siguran\a sc '1 1 .' • v 11. amonte. stabilitc empiric V aIon c )-'1" 1-'2" a taluzului ~i 0 dcpind intr-o anumua masur x.. a digului sc cotele NAC ~i NME fiind socotite de la cota zero a tercnului Cunoscandu-se inaltimca H ~i cele doua pante.> > •••• v v face pornind de la piciorul Latimca amonte sau eel aval. a istarua c" aval B al dlgulm. pe coronament de intretincrc B' pe aceasta drcapta a pieiorului 0 1 sc ana la intersec\ia ~2 O B " () -\ care Iac unghlUnle segmcnte 1or . 1 d' t: t. cunoscutc care . amant cu caractenstici suprafe\ei . .4): pe dreapta . in cazul de IAa a aratat ca.2).. aval . 5 m. suprafa\a ullhzandu-se coronament a digului rezult't: H = (NAC) + 1.5. " 'are trcbuie cautat centrul cereu UI A Iicarca metodei incepe prin preelzarea zone. . ~ I cu de coronamentului a permite h pentru dig uri cu inaltirni de ordinul a vehiculelor M se gaseste de 4 .' I' xpenenta > 9 ". iar rata de nivclul de calcul se mai asigura 0 :eterminarea a coeficientului celei mai periculoase Aeeasta de alunecare. 1 J ~I . conditiilor digul are de stahilitate 0 taluzul ~i respeetiv cu orizontala ' > 'I (" S'I' A . se produce prin desprinderea a carei dircctoare sc poate admite d ccdarea taluzurilor ~i rotirca unci portiuni din dig pe 0 ca urmare a pierderii suprafata cilindrica stabilitatii de alunecare. ' " • ibil d 'Iunecare mai este necesara .in cazu 1 d e a a digului . valoarea (FJ. . arc forma unui arc de cere.d . marginestc de exploatare prin tema proiectului.. lungime nedefinita normal a de forma ~i marime constanta.->1 stahilirea ccntrului aval 0 al ccrcului respcctiv. .2 B' B printr-un exprimat coefieientului Verificarea eu elemcnte de siguran\a stanilitati! unui taluz date. > K. trasarea sectiunii transversale de cercctatorul suedez W.2). (pe dircctia Verificarea stabilitatii are loc pe sectiunca unci "Iclii" din dig avand grosimea. • . I' . x metoda altfel. m.8 (rn.ona centrelor corespunzand valori or ce c mal .' pcntru nodurile alla de regula in jurul punctului 0. mici ale eoeltcientulul /.. se stabilestc careia ii corespunde prin 'incerearl.I de cedare Studiile lui Fellenius au ararat ca acest director al suprafe\ei celci mal pencu oasc .tc M si 0 ale caror POLltll t >n vecinatatea unei drepte. 11.. dcfinita pnn oua punc c.consta in .14) (haza sectiunii digului) (Fig. . Daca nu se ~ f \' eorpul .2... . lncercarile se pot face stahilind valonle I'. P .Verificarea stabllitapl unui taluz Analiza scctorul analizat. 11. 111 c . --J Figura Il. ca in figura 11. a de unghiul de panta [l al sc face considcrand sectiune transversals problema plana: pe taluzului. Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundaui Universitatea Tehnica de Construclii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~iFundatii . l' .[. lungimii digului) materialul egala eu unltatea (de excmplu. nivclul amontc de calcul NAC se fixeaza cu I . (Figura IIA).' de regula acest arc trece prin pieiorul taluzului. spre amonte .' Figura geo e n. un mctru). conform Tahelului II-I. sc ia sau de punctul proicctia punctul se stabilesc astfel (Figura. Intrucat din eorpul digului este omogen. amonte b . Fcllenius . unui caroiaj cu ochiuri patratc.figura 11. v~loarea ml~llna garda de inca 1.' I ' I I' (Figura II 1) Pentru definirea arcului POSI I e a ' pnn picroru ava > . (crestei) circulatia in planul considerat a 2()·<'(j m.. eonstruit ca in figura 11. spre interventie. ". .5 metri. generatoarea fiind paralela eu liniile de nivel ale taluzului.: t hni .2.5 m = (NME) + 3 "ra~iilor" etaborata m (2.5m peste NME. de geometriee un masiv IniH\imea H a digului se stabileste exprimata prevedc amontc prin nivelul maxim \inand seama de necesitatea NME. de Fiecarc supralata alunecare grad prin se posibila earacterizeaza de asigurarc... de 45H de cola -H.

In cazul cand. ONB poate fi asimilata dreapta. Krey ~i modificat.o): Baza m~iilor trcbuie sa fie cuprinsa intr-un singur strat de pamant. nurncrotarea amontc pe cat posibil. . Silvan Andrei.5 3T'41' 26" 35' de '..4 \ \ \ \ ~ u<~ 0\\ \ \ \ \ \ Corp baraj \ \ \ _:st-"_o~~ Strat 1 _ B Nma Figura 11.6J.5 figura sprc aval. unde Neste nurnarul de ordine al centrului avut in vedere.itatea Tehnica de Constructii Hucuresti Catcdra de Geotchnica ~iFundatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Gcotchnica si l-undarii .atura Arcul director oehiurilor sc ia In mod curcnt > •• (J '. lle altfel. Univcrs. de regula.i digului. Intrucat digul cste ornogcn. pe taluzul aval. 13 131 132 spre a tine seama de prezenta si de cfcctul apci din corpul lazclc lucrarii sunt: Trasarea liniei de depresic cu 0 a apci 1n dig. h) Limitele e) Latimea unei ra~ii b. K- 4.1 sau 0. d ' . ..6 Valorile b. varianta gralo-analitica claborata de H. ca sc obtine unind punctul al suprafetei d I .v . rotunjin • .0. III () din raza R a arcului.5H Figura 11. fil. dintrc ra~ii tree prin punctele de frangere a conturului digului.~iilor sc face din arnonte exista 0 In mod curent Figura 11. ca In poate capata 11. Tabelul ll-] Pentru 1:2 26"34' 25" 35" 1:3 18"25' 25" 35" digurile de retentie.. accasta nurnarul de ordinc "0". la 0. l'i '" . u-se 111 metri intrcg]. sc alcg rotunjite. . adoptand vcrificarca prin calcul a stabilitatii taluzului cu metoda de I:m 1:1 45" 28" 37" 1:1. nu trcbuie sa depaseasca. e a unccare cxarrunate apei ~i taluzul amonte cu punctul de icsirc a apci In drcnul de picior aval (Figura 11. de intcrscctic aceastf dintrc linic nivclul r. () "H .. potrivit urrnatoarelor a) reguli (Figura Il.2 mctri. rolul principal infiltratic al accstui dren este tocmai evitarea eventualei izvorari a apci de se traseaza deci luand ca raza segmentul == RN. la extrernitatea ra~ie situata numai In apa. ra~iilor poatc fi cfcctuata 1:5 11"1')' 25" 37" prof...10 II Supraiata scctiunii de dig delimitata de arcul de alunecare sc impartc apoi In fa~ii verticale de calcul.

~ ig. care se > > > < • coardci arcului respcctiv: f . Excepiie Iac . rala de r ---ui - u. l. cos 2 iw apei 'in fasia "i" avuta In vcderc. 16.i Fundatii . '. A Y imed hi periculoase centrul cercului.6). cc sc calculeaza valorile a. pcntru accasta <1> 0.7 Conform utilizeaza color demonstrate la curs (Andrei." .15). pentru fa~iilc situate In stanga razei verticalc iar pcntru cell' din dreapta. irue mtrerupta) a verticalelor rin ce suprafe\el fiecarel ta~ii. ea (cocfieient raport ror\clor din zona piciorului granular sc poatc considcra ca tiind alcatuit din acelasi material cu eel din corpul digului (Yin" '" Ywt). 11-2 pc sunt parametrii . situata numai 'in apa (vczi Iigura 11.15) se ohtin prin insumarca Pi este IUngimea bazei f' .16) undc b.eolehnlca ~i Fundalii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica s. xc "1'11 u la la 1I. rata de varL Marcarea. .. P unghlUlare.' uc infiltratic (care . Sc precizcaza aval. pruna ~i ultima m~ic. intersec\iilor pe mediane. calculclc sc recomanda pot fi organizaic lungirni.7). c '" O. estc cocficientul presiunii apei din pori. aplicarii Y'med h. 7). a apei (Fig. < ~Ig. n ~ 'med h . a~ll or este in general tra c: . totala a ra~ici.1 due figurii 11. I 1 n Y'med h. sina. "".ici "0".}) iar iw unghiul rata de orizontala al ~i rcspccuv de-a lungul Suprafe\ei de ccdare.1>\) prcsiunii apei din pori u. cste data de: (2. Figura 11. eLI estc inaltimea cstc greutatca Iorrnula: y. COSa.. totusj.15) i ms. ai pamantului all. dill accst punct '. .19<1>. 19<1>·r ' UI In cazul cxistcntei (2. r. sunt 1'. estc Ui\imea fa~ici ''i": cste unghiul Conform pozitive. . Y w .. at a aza Ca unit~\i de masura mctrul pcntru forte s. 11. dec I vertiealel' '.. hi [aia de verticala al razei ce trece prin mijlocul fa~iei "i" (Fig.ic ~ Y'med h. II.7).e I" aume. hw.17) pamantul y dc I Corp bara] .1.I' h.I cu limitclc stratlOlor si cu nl'vc'lul apel '. . rezis enter la [orfecare fa<ler "i" (F' II 7). ele pot fi soeotlle drc t . <I' . II 6 si F" c respectrve sc vor lraxa prin .s::. I 1 n ~ sc considcra Y"". = cxprcsI·a'. \/1 I I ~. zz rclatici (2. aster..6. Forma f""1 .s::.Ueolehni('(" .12 IJ Trasarea (cu I" .s::.I '" Yw '" 10 kN/m'. =_b_. hw.7). fiind inaltirnca liniei de dcpresic Fs = ffC+~y 1 ' . (2. p ZOI a a.xprcsiilc de la numaratorii ~i nurnitorii fractiilor din (2. sc U.. mlJlocul la\imii (Fig.d V '. . Unive"itate T hni C:ated a de Olea de Construqii llueure~li ra e . sin a. In care: I COSa Pcntru usurarca 20 coloanc. unde valoarca 'unda(ii). • Iactorulu: de de intn: de de volurnice diferite (vezi Fig.. determinat prin relatia: (2.- din separa corpu] digului eu eel unde indicele "j" sc rcfcra la segmentele componente ale ra~ici "i''.' te . avand grcutat: Yn". COS 0 2 a. drcnul din material ca la calculul grosier F. Calcularea stabilitate siguranta) momentele stabilitate alunecare volumidl I I . ungrmea valorilor de pe coloancle 15. ntoncscu . . P. I I care J verticalelc de 21. asimilcaza cu triunghiuri. e. care se aproxrmcaza prin I ._ COS a. negative.- grcutatea saturat).. ca 'in Tabclul kN pentru ras. volumica medic pondcrata a ra~iei. . P. 1l. Il.-' distant. de vedere.1 pentru ra~iik (2.i kPa pcntru eforturi unitare sau prcsiuni. 17 ~i I Y din tabel. >' .P ntrele de greutatc (mcdiane) ale .

(2...t' de calculul pentru to ate fasiilc ... calculclor nu difera cu mult C • crata constanta v (I) (I) B \j Nma dcci: m general c 2.. se ob servav.In arnontc la cota F's= rn Numru-ato ru1 rutned' n ultimului termen > al expresiei (2. .nst~C!1I Bucuresti reo c mea ~I Fundatii Ilnivcrsitatca 'l'ehnica de Construc\ii Bucure~ti Catcdra de Geotehnica ~i Funda\ii ... ~ . rued afercnta de aluneeare date.- d 0 0 )( IJ) d 0 0 IJ) 'iii c: 0 0 d _QII 0 . de panta "i..) ~ ~ 0 m ~ 3 m m 6 ~ 11 12 ~~ ~~ 13 14 ~ ~ 15 ~ ~ 16 ~ ~ 17 18 ~ 19 2 4 7 8 9 10 I I I I I I (I) (I) (I) S-a eonstatat lOa daca val oarea r"i este consid ' . e E' . niveluri n n cstc n = nurnarul F" a~lllor.rumed n LYimed h. pcntru uncle hw.r: >< ~ 11 >< ~' .20') sau suprafata posibila de ape' I . .-) (+..r: 0 'iii -e 'iii (+. .. de calcul. la primcle fa~ii sa raulte de cedarc considerate.. + LY .g> e- ~ ". lUI) precum ~i valorilc aritmetica a valorilor r. cos a j Universitatea Tehnica de (' ._~ £ >< >< ~ pentru fiecare fa~ie de calcul media .' de stahilitate F'." ale acestora ILlJ).a d d d 0 0 IJ) d IJ) . . 3'%" r. Catedra de o t h ...r: N '" 8 " )( 0 u 0: " '" " a: E foarte redusa. . 'intruci\t valorile odata calculate. cu r. de dig ~i unei suprafc\e t. 'in funet de pozitia suprafetei ie scazute ale apei.X r in care _ umed n -'-'n ul 1 Lr n = const.20) rezulta din insumarea ui valorilor de pe coloana 14 a tahclului II-2.fi. numai valoarca fieciirui nivel.pentru casa NME. variahil. '.. Jfl e a 0 fa~le la alta nu cstc prea mare.-) c: ~ >< »-. relatia (I " I 'i) de .tgct> 1 ' folosit la mediere va ramane insa acela~i..15 14 Sc determine a ast t'cl valoarea facto . numarul fa~iilor !l F's L 1 e. .. Y • ". ccdare ale . Aceasta ipoteza simplifieatoare unci sec\iuni r eakuland permite determinarea valorilor factorul de stabilitate F. nu sc schimha varia\ici (0 analiza mai riguroasa volumice arata ca. = 0 si deci r"i = 0.. Pentru difcritdc lliveluri de ealcu! ale apci in lac.o.. apar ~i la accstea uncle respective au 0 modificru-i datorita greuta\ii Yin"d' 'insa modificarilc intlucn\a I .f 1 ai· tgct>i .med h i'. care poate fi neglijata). de excmplu. m. Daca se exam' meaza. Tabelul II-2 corespunzato in amonte. valorile r. lOU centrul in 0) rului '. 1 ~l pcntru ipoteza nivelului v ( (2. ?- I. de fapt . pcntru dit critele fa~i i •... ~i masurand unghiurilc (Fig. I . rar eVIne: COS 2 3 Calculul poate fi organiz.- . Sc rczu ""I poate lua Figura II.i: '0- COl ~~ - s: )( -e E ?- " .20) L: Yimedhi e 1 i sin o I.-) (+. c. apoi efectuand (Fig. )( -e E' . Este posihil ca.d se dctermina trasand e E' liniile de depresie h w .at ca 'in Tabclulll. o (+7. E E ob\inute. ca vanatia acestuia de I U UI prcstunn apei din P ori r. pentru orice ni vel al apei "rn" ~i "n". valorile coeficient I' .

{J orespunziHoare lacului I" ' go 111 amontc. () metoda sirnpla de cvaluare a efeetului seismului este apliearea statica a unor torte de factorului de stahilitatc coresp .16 Pentru a se ap v • 17 In supraietclor mod obisnuit. tehnic provizoriu de rcduccrc C 239-92 estc prczcntata de siguranta 0 metoda sirnpla ~i rapida de stahilit In conditii Cauzele pierderii a Iactorului la alunccarc ca urmare a actiunii seisrnice.92. atorua Metoda admitc urrnatoarele vihra[iilor . coeficientul seismului (conform Nivclul Tabelulll_3 l'ih=GK" unde G este greutatca masivului zonarii seismicc a teritoriului Romaniei Yw-IOkN/m' Fil~ia "i" in normativul P 100 . (NAC) (NME) ctc. ~i cu valoarca F c g cstc uti] ca valorilc l'~" F'. .)). prOlCctat. IL2. U ni versi latea Tehnicii d (' " c: e_onstruqu Bucuresti atedra de Geotehnica ~i Fundalii ' Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotennica si Fundatii ----~~-~-- ------- .. stahilitatea circular taluzurilor la cutrernur este analizata prin metoda apci din sa fie comparatc dec I 1\0 = m. " " 'f. >' .: " ti 111 rmpu] cutremurelor pot Ii: In Indrumatorul deter min are a raportului staticc de solicitarc. selsmm. parare cu valoarea minima adrnisa pent ru t'IpUI respeetiv de dig.seismice . . J\. IL2 pentru morncntele Aceasta forta se adauga celor deja luate In calcul la paragratul tortelor stabilizatoare si a cclor de alunecare. Se ohline l'igura !J. .' catre parka superioara a taluzurilof. Figura 11.) avut In vedere se' .: II Illnl de alunccare . Precizari al lucrarilor (I) refcritoare stabilitatii realizata taluzurilor ~i de sustinere prin met ode pseudo-stat ice sunt date In anexa de Prot'.9 In final la apreeierca starii de . este de tip rotational sau translational.t . astf'cl obtinutc . 111 nodurile o caroiajului supratclelor . d . unza oare unui anumit nivcl (NMI:.amplifiearea mi~eiir" II selsmlce . prin interpolarc I· s- curhele de cgal valorilor care serve~te r. 11.J.lO estc cgala cu: (2... mscnu .statical. In acest caz r = () . prevazuta iar K.. minim. prin com . la aeliuni " .alunecarea .21) care aluncca. considerand fortclc de inertie si presiunea ~I pori 'in mod corespunzator. . . ipotcze simplificatoare: rezi stc I ' s en!el a forteeare sau cre~terii presiunii apei din pori. la evaluarca actiunii seisrnicc pentru calculul kPa Marcu.11 ). NJ\t' v Valorile inertie pc ficcare fil~ie de calcul (analiza pseudo . Forta de inertie onzontala F.. • • Pe baza acest graftea se traseaza asttel valoarea topograma I' or va on. reela c ectul ape I II1filtrak In di ". stahilitate a taluzulu.cilindricc.\ • v format de eentrele de curbura ale 'h'l POSI I e de cedarc (Fig. . ~i implicit Figura fJ. '.reducerea m'lh'I'· t I iza e a mate' v 1'1 na cor. V T en learea stahiltalii stahilita\ii taluzului taluzurilor .

suprafa[a ncmodificata. In cazu] luarii in condiliilc acliunii seismice.rezisten\a criliea de aluneeare slahilita in conditi. ccuatia C. .. estc faetorul de siguranla ~alculal in cllndilii stalicc.::!::!) Universitatea Tehnica de Conslruqii Bucure~ti Catedra de Geotehnica ~i Fund. statice de solicitare ramanc 19 la forrecare mohilizala in masivul de pamsnt actionat in condi(ii statico de solicitari seismice estc cgala cu reZiSlcn(a de /(lrfeeare ncdrenata mohiJizata Raporlul de orizontala de reducerc 0 a raclorului accclcralic de siguranla pentru un laluz inciinat cstc: lOU unghiul 13 rata ~i solicilal de seismica orizunlala und« 1'.18 . '.\ii .stc faeloruJ de siguranp devine: In eonsidcra\ie si a unci acceleralii seismice verlicalc. . iar 1'..

~i B. fiind compresibil. Estc dcci de grusimea lor. =--' ~H 1913. +m2 8. 3 esle necesara cunoa~terea . acest caz. II.I3). cu cola de cxploatare Intrucat fi incgale. In simplificare. a digului este asimilata cu un triunghi.. datorita la\imii reduse a coronarnentului. punctelc cxtinzandu-se cu calc 2 . sc va tasa. b2 ---lI prin metoda tasarilor elcmcntare cuprinsul conform Se inccpe a valorii tasarilor probabile cstc necesara.' distribulie: e f rt 0 ~i in afara arnprizei (Fig.2~) deci Prcsiunca rn.. [inand scarna de dirnensiunile paqi B. ST AS prin 3300._ Sm Sm 5m Pentru slabilirea inallimea scgmcnte segmentc de 25 . se refera transversals metri. ceea ce. In acest scop. In drcptul varfului p= y. 3m u maxima pe tercn. triunghiulare nu afcctcaza digul cstc: sensibil rezultatele. pcntru ca cxecutia prin proicct.Ig 13 ' 2 b ~H=--- 2m (2.. de [undarc sub acliunea . a se slratele In [unctic (Fig. In acest scop.24) Cu notatiile din figura II. tasarile pe directic transversals vor digul de pamant este () constructic Impar\i tuologice. digului (cu in cate I () CII "C CII -t . Universitatca Tehnica de ConstruC\ii Bucurqti Catedra de Geolehnica ~iFundatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica !i Fundatii . 13). 8 Strat 1 Strat 2 82 :. 111 necesara calcularea Prima pentru sub difcrite puncte ale laumi: digului. crcscil.' ~H b ---' 2 . ohligata (camino de vane. punctclor celc doua de calcul. I JO( 11. flcxibila. "I norma Ie veruca e .nd sprc adancimc faza a calculului sectiunea Ia stabil irea starii de eforturi in teren. De ascmcnea.. H In care grcuiatca volurnica y a digului c.Calculul tasarilor probabile ale terenului sub dig I pentru se fiecare efeetueaza 1nsumarii stratelor in zonei active. tasarilc ~ I astfel incat in final sectiunea sa nu afecteze eventualele nivelul sa aiba forma ~i dirncnsiunile stabilit. suprainaltarea ~ H se delennina din: b .). terenul de fundare.. u sc considcra ca pcn(ru pamantul saturat.3. II. pe baza teoriei digulUl..25) Ind1rcarii triunghiularc./I D. stratc de calcul cu grosimi de 2 .12. ale amprizei de calcul B sc Impart '§ 1i5 ~i respcctiv B. goliri de fund ctc. Pcntru calculul (J deformaliilor 'In tcrcnul un ilor unitare . ' 5 fiind mai mari in zona centrala tasarilor a sectiunii si mai mici spre extrernitati. 30 egale cu BJIO poziliilor melri). va fi: (2. dcnivclarii stabilitc cunoscand de rctcntie se pol suprainaltari pentru cornpcnsarca constructiilor rig ide afcrentc digului. ___ 1_ AH H 1nallimea incarcarii reprczemand (2.21 20 Caleulul tasarilor punel Sub Cunoastcrea fie condusa dcformatiile determina actiunea inainte greutatii de executie digului.j. sa iar b b.

inf al fiecarui 9) se stabilcste cu relatia: strat.. este grosimea acestui strat. z unc a maslvulUl de teren cu ajutorul relatiei unde Schema de calcul prevede 0 KIt Z 23 = f(~~) B'B efortul Valoarea tasarii unui strat elcmentar de calcul este data de relatia: (2.5 crg zi pentru verticala "I ". cu ajutoruI tabelului pentru adancirrule corespunzatoare separatiilor dintre stratele elementare.. asa cum este schitat in figura IJ. precizarea ca adil. Cu notatiile din aceasta figura. Penlru supraunitare ale raportului xlB situate dincolo de presiunca maxima p (spre dreapta.". Deci ultimul strat de calcul va fi eel pentru care a. I rar coordonatele x. respectiv pentru pcntru o intermediare nivelul superior a. I . _ constructir i. dupa care valoarea medie ann"d (coloana ale Valorile G z x Figura 11. de tipul digurilor.ndu-sc x liniar ~i pe verucala.i depaseste inca 0. valoarea acestui modul depinde si de intervalul de presiuni pentru care este determinat. Fundafii .14 rapoartelor xlB intcrpolil. tar cele negative stanga r- B~. iar E. corespund punctelor (2.'up si eel inferior a. tnunghiulara liniar ereseatoare de la zero la valoarea maxima p pe distant a B. .: I I I I I I I I constructiile foarte late. . distrihu\ie. .22 elasticitan] au fost calculati factori de . II.14). in limitele careia se calculeaza tasarea. Asa cum se observa ~i din Tabelul II-5. su h incarcarca exercuata de dig sc obune prin o I I ~ I -j--~ insumarea de cele cforturilor doua generate par\i ale -------------- _j_o. au ca origine punctul Ode presiune nula (Fig. B p Faelorul adimensional valorile se delermina II-4.ncimile z se masuara de la suprafala Univers!tatea Tehnicii de Constructi] Bucure~ti Catedra de Geotehnicii ~i Fundati] Universitatea Tehnicii de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~. notati Kft" care permit stabilirea valorri efortulu! urutar a in orice punct . Valoarea totala a a. in' Iigura II. h.28) in care ari.27) . aceasta adancime se deterrnina pe baza eriteriului: (2.J 5.Fig. calculul valorilor efortului an se efectueaza (2.l3).15 fi orgunizat ca in Tabelul 11-5.29) In ultima coloana a tabelului II-5 se tree vaIorile sarcinii geologice a. ealculul tasari] pentru () anumita vcrticala sub dig poate Figura 1I. rio Ele servesc pentru stabilirea adancimii zonei active. I I z a e punetu ui M in care sc calculeaza incarcare a.30) punclelor rala de :0 x p situate punctul efortului spre relatia fiind calculata pentru verticala situata sub axul sectiunii digului (unde presiunea pe teren este p . in principiu. este modulul de deformatie liniara a stratului litologic din care face parte stratul elementar "i". cu tercnului.l4).d este valoarea efortului vertical mediu in stratul de ordinul ''i". O. 11.

. 0 .. f') N aaN a a a a "<1a a a' 0 a N 0 0 '-D 0 0 1il- ..-e. N 00 '0 'r.. 0 0 . 00 of') 0 0' 0" 0" 0 N M 0 Q_ 00 0 0 on 0 00 * 00 r. N N -. 0 0' N 0 0 '" aa 0 0 0 0 "<10 v. .".". ra o. r0 0 N '0 N or. ~ ~ ~ 0 0 0 00 00 0 0.._ 0 00 0' 0 0\ 0 00 0... MN NNN 0 0 0 ..:2 ..". r-. 0 r. N '-D N 0 r-..Co or.. o. r-.:::.. on -o or.. '0 r-. ::! . ..:::: 0 000 00 -o 0 r-.". r0 000 0 0 0000 or.. a or. -e- 0 0 0" 0 0" 0 0 '" 0 0" 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0' 0 0 0 M .. N o.". 0 0 on 'O" .. 0 '-0 0 .. .. -r . r-. on N0 NN 0 0. .a-.. f') f') 0 0 0 0 f') "':Q Q I - 0 cr. '0 0 0. 0 - 0 r-..-e- 00000000 - r-.N 00 r. on N 0 00 '-D 00 .. 0 '" '" 0 N 0 II X 1m t- 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 '" 0 0 0 0 0 0 0" 0 f') r-. N r-. ec cr.. . '-0 0 0 00 0 .. 0 r.. o.00 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 000 000 0 0 cr. 'O 0 '" '" or.... NN r- 0 on N 0 on N 0 M 0 t-. M 0 '9 '9 ~ ~ .. r-.-. or...'" N 0 N on o- r00 r0 0- . '" ..r-0 0 0 0 r- 0 0" 0 00 00 '" 0 N on 0 0 . <:> 000 0 .-o 0 '" 'Co 'n 0 or.. r-.0:: 0 a00--0 0 a or. or.. 0 or.. cr. N 'Co -o 0 r-. -e'" '" '" '" 0 or. 0 or. rev aa "i - 00 0 0 .:.r... 00 N NNN 0' 0 0 0 0 0" 0" .-e cr. cr. . . N N 0 N '" '" N on 0 00 r-. a '" or....".0 N 0 N '" ---00 00 on 0 r0 0- M '" '" 0 'n 0 on 0 -c- 0 0 .-~ . N 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0..". - '" 0 0 0 N 00 0 .". eo 0 N M or.". 0 '-D 0 o.. 0 '" 00 N 0.. 0 "1" . . 0 '0 0 'Co o- 'r. r0 0' '-D 0 0' N '0 0 0 -c 0 N N on or.-0 0 0 . M 0 a 00 0or."..... -r .3 - on a-.0 . 0 f') 0 00 00 -N 0- on 00 0- r-..or.. ...-e.--..f') .. .. 0 -o -c -eN N N . r- 0 00 '-D or. N 0 00 f') . f') 0 0' r0 a 00 0a 0 '-D 0 or. f') '-D V1 -e- -er 0 N 0 f') cr.. '" 00 N N N N N 1m NN 0 NN 00 -o :2 0 N r0 00 '" '" 0 N 0 N on on .. 0 or. .r.a-. 0 N <:> r-.a 00 r.".".24 25 o. ~ 0- '') 'Co -r 0 0 0 '" 0 0 '" '" 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0" 0 00 . N r- 00000 -e on 0 0N '-D 00 :::: ." 00 or.. or... . M f') 00 - "l- "< - 0 '-0 0 0 .. 0 N 0000 . oS 'E:: Q Irl <:> ..: .". 0 0 '" '" '" 0 on 0 .r..'" -e....r.-..00 0 r'-D 0 0 or. -er -e- '0 ..:. 0 'r.....r. or... f'. or.-e. r0 -o 0 N 'r. -e0 o0 or.". 0 on.'" '" ..0 '" '" '" 0 0 0 0 000 '-D N 0 O N -e.0." '" .. N MM 00 0 00 0 0 ~ 0 N 0 0' z 0 f') f') '-0 00 0 0 0 00 0 .." 0 0 0 0 00 00" 0\ 0 0 0 0 0" lX 0" 0 0" 0" 0 0 'O .0- f') -on '" 0 o II Q\_ Q '9 '9 '9 '9 ~ .-o or... ~ '" 0 0 N .. 0 N 0 ..:: .'O N '0 N on N r-.. f') N o..r. 00 0" 0 0 N Q\ <:> 00 v: 0 0 0 or. '" N 0 -o N N 0 N on on .. r-. '-D .t-. N r-."..'" :: . N . f') N f') 0 f') 0 0 0 0 0' aa 0 00 N 0 . 0\ '" MN .a 00 0 r-. "1 N N 00 00a 00 N -e..0 r-.. 0N 0 N NN 0 . on M 0 N M 0 OJ I II X "1..". . r.0 0 0 0 0 0 0 0... 0 or..r-: o. cr. I <:> 0 0 0 '" 0 0 0 0 '" '" 0 0 0 M 0 0 0 N 0 00\ N M 0\ N '" N N ._ '" or.0 rN 0.....: :2 rN0 00 r-...e-0 0 0-.: f') 00 0 r. on . a-.Co or. 0 0 N 0 '" 0 . -_ - -r r.. -er . '" - N 0 N or.. or. rf') N 0. on r. M 0' 0 oa or.. ~ .. .on -o 0cr.~ .'" '" r0 -o 0 M 0 0 0" 0 0 0 0 o..0 '" 0 0.. ..') t-...0 0 0 0 0 '" 0 0 0 00 0. on -e 00 0 '" 0 0 on 0 0 00 o0 0 on 0 N or... -eaa . 0 '" N M 0 00 Q 00 IQ 0 0 r...: .. 0 '" 00 N r0 r-. N N N N N N :: 00000 0 '" 0 '" 0 00 0 0 0 0 0 '" '" 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0. N '0 N .. 'Co on r- N 00 on N N .-. 'n . I Q IQ 0.OO N r-. 0 0 .. 0 0 0 0 0 0 0' 0 1 <:> <:> 0 0 N 0' N 0 N 0" 0 0\ 0 NN 0" ~ 0 ..'" 0 0 0 0 0 0" 0 0 N 0 0 0 N or." N NNNN . -e a or. 0 or. 0 f') N '" 0 N ~ + OJ 00 ~ -.Co N or..'" '" . ---N a 00 M . 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 --00 -.: .. r-.. -e. 0 o.: . N or.-eN '-D on -e- .:.r.-o -o on r-c r0..or. . 0 r-. . f') 'r.. or. 0 on 0 on 0 -er a 0 .." r-.0 '" ..o. 000 0. 0 -e- or..0 0 .-e. 0 0 0' \0 0 0 0' 0 0 00 0 0 a 0 . . r.".. 0- '-0 '0 r- N or. .. 00 0 ... -o o. N or.0" 0 0 N :: .-o f') 0 0 N 0 0 0 f') '" 0' 0 '" aa f') 00 0\ r-.r. 0 N r-.. 0 0 -er 00 on on N a r. 00 0 3 o- on M 0 cr. 0 '-D 0 M or.:.. on 00 on 0 0 ..'" '" 0 e-.Co 'Co cr.M f') et.. a '0 on N '-D NN 0 0 r-. 00 '-D -e._" - . '-D cr. . '0 o.M N '" M N N N '" 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 00 0 0 . on or.: 0 -e -e..:::: . M N 0 '0 N 0" 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0" 0 0 ..-e. . 0 0 v....... . f') 0 0 cr.~ '" s: 0 0 0 0 0 000 r-...0.. M N f') 0 0 0" or.-0 -er -e.

.. .kN/m3. . E2 = .. p >. = .- N -r ~ --~----+--~----+---~--~-+--~--+--+--~--+---~--~kPa m kPa m m __ kPa kPa kPa kPa 10 11 12 13 14 ~o ~f ~ O~_O~--~--O-+--~~~~~ ~ ~-+--+-~--~--~r-'-- ~ Tasarea totala s eorespunzatoare 12. Verit'icarea stabilitatii tcrenului de fundarc Pentru analiza stabilitaiii. en masivul de tercn pe care este amplasat exercitata in oricc digul cstc eonsiderat 0 un stare Suh ineiircarea prin cxisten\a de dig. Stratelc geologice: 't . kPa. kN/m3.26 27 Tabelu/ II-S. . in accst mediu se de/v()lta al masivului a unor dorturi punct unitarc 1% Universitatca Tchnica de Constructii Bucurcsti Catedra de Gcotchnidi ~i Fu~da\ii . ficcarui punct de calcul sc oh\ine prin insumarea valorilor de pe eoloana pcntru toate stratclc de calcul: CUI) digului sc Cunoscand valorilc tasarilor prohahilc sub punctelc alcsc la ha/.. y2=········ .rn: . proieetare 00 masurile de eompensare II.:.. ~i sc pot lua.=.· . kPa..m: _l<_1_ 6.. mediu corttinu de dorturi u caraeterizata ~i omog . kPa E.. .4...a sec\iunii poate trasa Iinia dcformata <:> a accstcia dupa eonsumarea amintite la ineeputul tasarilllr tcrcnului accstu) suheapitol.. Ca\culul tasarii prohabilc x... =. <:> ~. .···· ~ 6 2 . Inca de la . . Tahe\uI1l-5..- "..

. intr-un masivului de teren starca de Pana greutatea aici a fost ncglijata adica eforturi sa fie cornpatibila eu starea de rezistcnta starea de eforturi proprio geologica a terenului. la eforturilc o adaugata principale este stabil niei un punet din masiv Iel ca tcrmenul datorat coeziunii.11) de fundare estc cocziv: pentru calcul se aplica un numcrice ale functiilor adimensionali maxim se calculeaza. potrivil caruia la valorile cforturilor principalc se adauga constant. tg 8 max tg <1> presiunea (2.28 prineipale 29 a. principale prin: tcrenul Iiind deci stahil in cazul in 2X 2Z) a. cocziv sc poatc mai mic decat unghiul Figura 11. d e I" 1111 un ung h'I de deviere c maxim 8' """.'.16 In functie de valorile conform eforturilor figurii U6. estc supraunitar. 11. In acest caz.35) care F. = ~OC = --a. prin egal eu a = c cotg <1>.17): coczive reducandu-se astfcl la cazul pamantului necoeziv.' = pf ( B'B C~. sunt valorile cforturilor principalc generale de prezenta digului considerat ca 0 II1carCv"V2' . cotg Universitatea Tchnica de Constructii Bucuresti Catedra de Gcotehnica si Pundatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnicli ~i Fundatii . -a2 f. pentru digul spux. [1. grafie intr-un intelegjmdu-se considerat. cu relatiile: Figura 11. +a2 din tcma. Accstc valori sc calculcaza pe haza teoriei elasticitatii. ~i 1'" respectiv ale rapoartclor in Tabclcle Il-6 si 11-7. slahilit . cu rclatia a'. starea de rezistenta prin originea eereul in acclasi sistcm a. = a 1 + c- cot 9 <1> <1> a'2 = a2 + c. Se considera izostatic.'l ~.17). al terenului prin rclatia: a'2 = a~ + c cot g <1> a gz + . sunt datc suh forma unor coeficicnti Sarcina geologica agz=Y'z in care Y este greulalea pcmru adancirnca r. [1. a definestc F S =:r_r_ = t a tg <1> a. 1:.0 1flung hiIU lara . eli sistem de coordonate unghiul intre directia a..12) maxima p exercitata de dig la suprafata tcrcnului. sc poate d eel . unghiul de devierc unde p a Iost obtinut din relatia (2.1p ~i a\/p. in punetul considcrat.16) volumica a tcrenului. tcrenul lui Mohr intrinscca unghiul nu intersectcaza sau. altfel drcapta daca c dg<D • ~ in toate directiilc. 1: eu ajutorul ecreului lui Mohr. Se obtine deci: a'. In consecinta. punel al masivului se poate rcprczenta sarcina a. pornind de la lI1earcare . asezat pe teren de deviere maxim 8""" estc de Irecarc a'i = Iactorul analizat de sc . tercnul CT a.17 scrie: (2. corespondente.care reprczinta axci ordonatelor Or cfectul cocziunii. ca arc acecasi dcci valoare poatc fi la Pentru pamanturile intrinseca pentru necoezive. sin 8ma. pro hie rna Pcntru pamanturilc prin rclatia (Fig. . ~i a2• Conditiile de stabilitate eer ea in toale punctelc a mediului. al In stahilitate acest sens. ()' prin dreapta daca (Coulomb) trecand 0 (Fig. sc dctcrrnina (2.26). Valorilc (2. prin unghi de devierc 8 prin punctul di aeeasta aile cuvintc actioneaza efortului total ~i normal a pe un plan trccand sc reprezinta. Asa cum este eunoseut. ~".14) interna <1> parnantului. Aceasta se cxprirna translatarea pe distanta respectiva (Fig.16). af +e·cotg <1>+agz F. . In eazu~ digului principiul terrnen grafic starilor .

18).i Ci'" sec\iunca digului poate fi simetrizata prin deplasarea v1lrfului t determioat 'in suhcapitolul II.nului de fundarc suh dig. pentru toate nodurile retclci dill figura 11.18 Universitatea Tehnica de ("onstruc\ii Bucure~ti Catedra de Geotehnidi ~i Funda\ii .i11-7fara intcrpolari. In acclasi scop sc recomanda ca pc adancime sa sc ia intervale de ca\cul cgalc cu 0.19). \ ~------------------ _L--. verticalc!e vor fi deci distan\ate cu B/20 san O. izoliniilc F" prczinta discontilluita\i datorita schimharii caractcristicilor de rczisten\a ale pamantului.19 si sc poate construi topogranta izoliniilor F" care ofera II imagine de ansamhlu a condi\iilor de stahilitak a ten. i. - (2. Pcntru calculul valorilor Ci\ s.30 3I ::10000000800 0"0"0" (2. II. la treeerea dintr-un strat geologic 'in altul.>i BI2 -<- B/2 FiguraIl. ~i d. I ste de remarcat ca.38) tg ct> F--Stg S'max Calculelc pot fi organizate ca 'In Tabclul II-S. valoarea p = Ydig' H poate fi rotunjiHi. fiind date de rela\iile (2.H .<l (dcnumitc /llne plasticc) sunt neclOsaremasuri pentru prevenirca cedarii (ruperii) tcrcnului suh grcutatea digului. 11. In cazul dnd 'in teren apar zone pcntru care F.02 B.34). ___ -J'. sc cfcetucal a pcntru vorticalc oh\inute prin divizarca [iecarc] jumata\i a la\imii digului 'In catc 10 par\i cgalc. valoarea factorului de stahilitate pentru pamantuti cste: coczivc. conform tcmci. valahil pentru punch: situate la dil'critc ~r---~--------------~ adancimi.:') la mijlocul amprizei (Fig. 111 scopul utilizarii tabelclor 11-6s. calculul valorilor F. In concluzic.37) eforturile principalc o'. Se obtin astfcl valori F. pe 0 verticala sub dig. pcntru simplificarea ca\culelor.()5B (Fig.

b b II~ -b .: c:: III . = _ Stratele geologico: kN/mJ.2xfB=~~~_ p = YbM H = ~~~~ kN/m ._ + 0 0 N Cl + 0 0 N Cl -b I e- -b II II ~ <l '" <1 b b b + . I In clapa actuala. dc~eurilor prezinta doua situa\ii caracterislice: multe dintrc clc realizate haotic ~i ca atarc apare necesitatea reamenajarii ~i asanarii lor.. y". Q. Exista mai multe criterii de clasificarc Strat I Strut :2 A. . fie ca sunt vcchi sau noi. _ poluarea provoeata de dcpozitan:a de~eurilor. aria posihila de infcslare.. o ? o Q. sistemul implica sau totala. durata de Figura II. ~ <1 -<]N :e: b b .1. dupa modul de populare. proiectarea ~i cxecutia in conditii de sccuritate tehnica ~i eeologica a noilor depozite.s> in rauri si oceano. kPa 10 kPa 11 unor astfel de depozite stahilita\ii ~i prevenirii serie de prohleme.'" II". dcsfasurate de euJccliviH\\ile c..s> ~ mod arc dezavantajeJe Construirea _ asigurarea ~i avantajeJc adoptat in general fiind depozitarca 0 o u.s. produse printre care: de~eurilor ~i a catastrofeJor de deplasarea 0 1 - m 2 3 4 kPa 5 kPa 6 kPa 7 kPa 8 kPa 9 12 13 14 15 apci in cazul ruperii structurii _ prevenirea _ reintegrarea poluarii de Iormare a depozitului.. dupa solutiile constructive aplicate: etansari. prezinta doua laturi m. kN/m'.. cotg = _ . 1 kNzm".. efectcle asupra de eomportare 111timp: perioada de neutralizare a dcseurilor. Prohlcmatica puluarca mediului. mediului amhiant cu suhstante ~i ecologic antrenate din depozit. kN/m-.33 32 n. amplasament. lJnivers. m N N N <1 ~ Q. . prohJema I. .. dupa natura producatorului B.. 2. Calculul B=~~~~m..itatea Tehnica de Constructii Bucurcsti Catedra de Geotehnica ~iFundatii Universitatea Tehnica de C'onstruC\ii Bucuresti Catedra de Geotehnic~ ~i Fnndalii .curilor.itare. posihilita\ilc lor se poatc face dupa de utilizare.2.. Specificul Tabelul II-S. " _ cotg <1>2 = __ I Q. existent a unor depozite dcpozitarii vechi. gencrala problema deosehit de acuta a perioadei actuale... Fiecare des. mai multe arunearca structura moduri de deharasare de aceste de~euri: partiala . umane..5. _ tg <1>\ Y2 = tg <1>2 = _~~_ <1>\ = C2 -~--' --- --- esen\iale sub aspeclul cauzelor generatoare: _ poluarea rczultata direct prin difcritc forme ale activitatilor kN/m2. valorificarea sale. ocupatc pcntru depm. prin depozitare in CI) . Sunt eunoscute [ocuri special amenajate. Clasificarea si natura lor. X= __ calculului depllzitelor de de~euri stabilitatii terenului 11.. 09 09 (5 OJ N N lichida sau solida... -b + b +~ -b "o Co c iii E ~ ~ Co ~ ~ E <D ~ OJ E~ 09 II Co E ~ mai multe criterii: sursa de producere. (5 N II N Cl OJ . dupa criterii sociale: gradul sanatatii pupula\iei C. Y\ = . 11. Dc~eurilc pot fi sub forma gazoasa. 19 via\a a depozitului D.. economic al terenurilor in cireuitul I .5.. Clasificarca depozilcJor a depozitelor.

depozitului corpului taluzata laterala existenta in cazul solu\iilor formeaza pe un teren plat) fie prin pcreti de etan~are sau prin continuarea etansarii de baza. J _=_===:. de albie. Pentru acclasi tip de deseuri. etc. .1-1 =====j \ haldele de ~======--_-T-==-=~~-====4 rape. cu diguri de contur din materiale dar in stare apropiata neetansate. din industrii. haldelc de cancra II. de: a asigura impe:rmcahiIi/.35 34 In general. avand un rol complex: accstuia partca supe:rinara din dcpozit.--_ -=-=- -=- i--_:--. se utilizeaza solutiile constructive sunt diversificate in functie de natura materialclor cenusi. istanta rruru Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnicii ~i Fundatii Universitatea Tehnica de Coustructii Bucurqti Catedra de Geotebnicii ~i Fundatii . industriale.ctansarca .area pc cat ibil s ral'ata depozitului POSI I sup " de adancime in mcdiul arnbiant. par ea c . care prezinta etansari pe tot conturul r .sisternele Corpul sortate. In accst sens.3.21) ..::=::. valcele. Alcatuirea ~i depozitele capsulate capsulate) depozitelor Principalele parti cornponente ale unui depozit sunt (figura II.-1 ==~ (halde sau de unele capsu- \ iocetr late)." pere\ll depoZitulUl.) Pentru deseuri provenite iazurile de decantare. de tipul slamurilor (din minereuri.20 (iazurile de decantare realizate in general in' declivitati ~i structuri mixte.corpul depozitului . In ceea ce priveste dimensiunile rezultand din este impiedicarea al depozitului. cu rol Etansarca de haza estc partea infcnnara a depozltu UI. printr-o platoul conditiile Elevatia sectiune central de suprafata laterala de haza de drenaj este alcatuit depozitului din deseurile se realizeaza depozitate. ses ~~==~=====-Ll-=j=====9\9\====~ I--"__~===_=-:_===_ '='_ depozite naturale.-) --I pozitionarii de tercnului depozitele supraterane ~==~====~r1-~~====~I~1 \ ~ ::~ II . de adancime CU S£CURITAT£ MARITA Figura 11. (In conditiile care in general amplasarii trebuie sa fie Llanprca dc supral"a\a wnstituie: de: a protcja mcdiul de: cmisia de substan\c raVi de apelc pluvialc Etanprca realizandu-sc ~i de a reincadra Figura 11. amplasamentului ~i cantitatea de deseuri. halde sub forma unor umpluturi Pentru deseurile sc utilizeaza depozite de starea uscata (steril) se rcalizeaza taluzate rnenajere. pot fi: capsulate. locale. Rolul acesteia cu pante de circa 1:3 ~i berrne circulabile nu sunt impuse conditii geometrice. Din de vedere punct al fala nivelul natural. ' I' arte: de contact cu tcrcnul. de Sm.etansarea .2/ a depozitului.-=. :onlaminarii tercnului.20).S. d" 'rna admisihila intre escntial In Impiedicarea infiltrarii noxelor. uncle deseuri deseurile toxice si cele radioactive sectiunii (figura II. depozitate.etansarea . .

pentru asigurarea ctan~1irii de baza...i provenill: de:pozitat. Principii pentru realizarea depozitelor capsulate .J Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresu Catedra de Geotehnicii ~i Funda\ii Umversitatca Tehnica de Constructii Bucurcsti Catedra de Geotehnica ~iFundatii .turii a rcalizari] sale In condiji] de securitate rcspcctive ~i a de~curilor dcpust:..zisll:n\(../" Idcca principal a cc trcbui.I<: haza ~i ni vclul apci suhlc:rane: cste ue I m. minimum sinlclicc cu pc diametru din Strat compozi! h? 1m straturj de Aenstre Acoperire cu phdnt Strat Figura //. In Figura 11.ft:a corpul drcnaj ~i cvacuarca (Iixiviali). avuta In vcdcrc In cazul proicctari] dcplina [inand unui dcpozit nou cste act:c:a In timp a stru(.36 37 '-'lan~area (..22 dar ~i la din de vcrificarea solicil1irile matcrialul .22 sunt prczcntausolutiile cxistem. rem pruuar de colccturc a lixiviatului ~i sistcinul de evacuate k:2 l01l:m/s h z 30cm Si stem secunda r de colectare a lixi viatului ~i sistcrnul cu (Iigura materiale 11..2.11.23 Geomembrana Strat compozit secunhri Detectarea scurgerilor ~ievacuarea Geomembrane dep()zitului.23 250mm... Llan~arih: (A) Deseuri ingropate ill teren natural impermeabil In general din stratun imperme:ahile impermeahiliz1iri c:omplelatc geosinletice.4. solutiile constructive sunt adoptate trebuie sa perrnita vizitarea ~i rernedierea sistemelor de ctansarc ~i drcnaj. Prima geomembrana Si. conditic impusa de nC(.5.eSilatt:a inspcclarii lor.. (a) alle:manle drcnaruc.. Gcomem bran3 II. SiS[cmcle: de drcnaj pmpriu-zise (C) Depozit de deseuri prevazut cu captu~ala etan~ii sunt alciituite: din conducte matcrialc drcnanu-._ Deseuri Strarul principal de colectare a lixivialilor dreuant r(.. Figura 11.25) Sislc:mck permit apclor prevenind sub cllkclare:a uzate illfillro. straturi ~i mincralc.. (8) Deseuri illgropate deasupra tereoului impermeabil . cont UC cvolutin Figura //. ac:"slora (b) SChe:malic: Pentru alcaluile de: ca efectul depozitelor asupra mediului inconjurator sa poata fi controlabil in permanenta.

Sm cu un coeltclent de permeabilitate de 1x 10" II.! 11 par\1I supcrioare I. Grosimea *i Sm). geomembrana .20. _ pentru protectia de minimum 1m.39 31 .3 ~i 1. easemenl In IUne\ie de I' a ' . moloz Gunoi menajer Deseuri industrialc Noroaie din statii de epurare Mixturi de deseuri industriale (lips Nisipde 12 .' na\lOnal cste ccruta 0 permeahl'II'lal" ill ' »: ~ aXlm" a etan .10 D= (pictn!) de bazl \ Pamant. x' alaturi de problema stabiJitatii.2 17.-.datorita formarii de' '.1 85 16. ACOPERlRE l.4 38.16. de etansare." " '-. ' suhlerane trcbuie s' 1'1'. Factorul de stabilitate admisihil recomandat pe plan international se consider a a fi intre a h. poate fJ cunstltulta di t " n roo comoinape de clemente geoco '.9 12.38 39 _ suplimentar se poate prevcdca etansarilor o etansare sintetica (geomernbrana sc realizeaza de exernplu): .2 10. Verificarea Posibilitatea deforrnarii terenului terenului aparitiei de fundare. 0 nara a tasarilor. e . . ". Tcrcnu] de fUndar' t '0' " . etc.. • 111 r-un matenal cmogen si necoeziv.9 16 ..v " d.'.5 .5 ..c.).'" f " . . " ' mpozite bentonitice.a-"d". sau geotcxtil) (gCQCompoz. c rc urc sa Indeplineasdl anumite c dit ii " dllcra de la tara la lara .20 )5 .30 25 .'ra!!f. • ar .2 .16.pcntru rcalizarea optima' '''Ix-'' " a prorr a.15 () .. '.5 foartc variat 0. posibile mls. de fund are se trateaza similar ca la alte constructii unor tasari datorate comportarii 'in limp de acelasi tip.grosime medie a etan~arii minerale dO. gaze eombuslIbtle se va prevedea un strat drenanr nnnima de 0 1 d eu 0 grosime '. miner ale si sintetice un strat de parnant vegetal * Pentru prcdimcnsionarea luand In consideratie 'in Tabelul parametrii II-9).italea Telinicii de Construqii Bucure~ti Catedra de Geotelinicii ~i Pundapi Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii .6 34 _E_ta_n~s=ar=e. ld " .a1§bl!a.9 Tip de deseuri 3. "I I C rCZlsten\iI mecallldt Nivclul apelor a e SI uat a eel put' I ' ~111 m sub ni velul tlilpii elan~arii de baza.7 46.20 12 .16 8 -12 12. Cerintele principal' c re entoare urmatoarele: v la materialele cc 0 al t ' ca uiesc sunt .5. 21.11.25 .2 .7 . sunt __..")5) .t) ~ specifici materialelor depozitate orientative DE~EURI j pentru taluze laterale prezentate : Tabelul /1.=..26.V la alunecare Cazurile se bazeaza specificc tot pe luarea de cedare 'in considerare sunt prezentate a unor in Iigura dc cedare. ' m/s. " .3 34.8 . In Deseuri vegetale Deseuri industriale rezultate din productia de zinc ~i plumb Deseuri din activitatea de dernolare Deseuri solido ora~ene~ti Verificatea suprafetc cilindrice stabilitatii 0-24 0 ~i sintetiee pe plan inter . Teren de bazl turnatoric () () Zgura Figura 11. m. mlllerale general. " . sectiunii depozitului se folosesc metode similare (valori ca pentru dig.3 0-10 0-2 0-40 Modul de deformatie (MN/m') foarte varial 0.5 .30 10 .. I' . 0 -. (intre lrn ' compactata. etc. Strat de protccpe 4 (Geomcmbl'lld)' Greutate volumica (kN/m') 8arim (Geomcmbrad) 2.!!.34 35 36 13. 0 probJemll esenliala pentru proieetarea depozitelor.s~'u~p:!.42 Coeziune (kPa) 5 . COnslltule corecta evaluare prell'ml' .18. e obicei din pietris: . Filtru (pildnt 2 "'--..' strat de egalizare de mini 05 a CI sc impunc prezenla unui irnum m realizat di t ' ." ' saru c aza de I x 10" . Unghi de frecare interna (0) 30 .»: ci variaza d . a descurilor. ca ~i obliga la alegerea unor materiale pentru etansarea de baza care Univcrs.40 25 .6 19.5 la. . lip de depoZII. un 'Ill de Impermeahilitate (care ~I In unqlC de tipul de de~euri) 'i de .~"". Etan§area de baza (figurile (argiia II ")1 .14 14 .

.ln""1 Intcgralc a fum:liilor .v 'in gruparea dupa ambelc dircctii: fundamcntala p. Principii de proiectare Ca oricc element ccrintclc tehnicc.. IlxivialiloL ~I a prolcctarca srsternulu] de drcnare a 41 III. 26 unde prin G.<. cn. ccntrica P (in kN). planului pentru baza sa se va alegc forma dreptunghiulara.. si consistcnte 1I1.40 sa sc poata adapta stani d.. de strate prafoasc cxccutat pc amplasament. cu: dupa 0 ... fundatia trebuie astfcl conceputa In cat sa satisfaca Iiind solicitata atat de cat si pc cclc economicc.<.: I.1 ) Figura II.1.. parte din clasclc de importanta convcntionalc. lIllie m' I ..4 p""" 'in gruparea Univcrs.' . asa cum rczulta din si argiloasc.. Fundatia estacadc PROmCTAREA cc urrneaza si transmitc pc directia UNEI FUNDA TIl DIRECTE 0 IZOLATE civile.4 .. Fundatia o forta normala forla orizontala H (In kN) ~i de un moment M (in kNm). accstcla.<.2 p..2 P"'Ol1V in gruparca spcciala In care prin p""" s-a notat prcsiunca tercn ~i de fundarc convcntionala de calcul corcspunzatoarc conditiilor de avutc 'in vcdcrc. Tcrcnul dintr-o succcsiunc poate fi alcatuit."". 0 In conditii cat mai hunc. \'n gruparea P..h '.. .. . (In kN) s-a notat grcuiatca Constructia ee sc proicctcaza l sau II (conform ST AS I OI OOl()-75) calculul neccsara in. .excc~tricita\i singura dircctic: tundamentala speciala p.' .itatca Tchnica de Construqii Bucurc~li Catedra de Geotehnica ~iFundatii Universitatca Tehnica de Constructii Bucuresti ('atedra de Geotehnica si Fundatii .la incarcari se poate face pc baza prcsiunilor conditii: Pel med In accst caz cstc urmtoarelor centricc: <.. Peonv in gruparea [undamcntala Pdllwd::. prcsiunca re" ~ etcctiva •• r'amant me die pc tcren este: Pelmed Parnant =LT ncfacand P+GI (kPa) propric a Iundatici.la incarcari . variate.l..exccntricitati Pee". industriale sau a fi proicctata sustinc stalpul unci constructii atat incarcarc portuare la tcrcnul de fundare vcrticala si una orizontala.. avand cat ~i un moment fisa forajului porozita\i uncia din axelc sale.. .!. Accleasi considcrent> t ." .. •. al constructiei. c dciormatll progno/ata' . de actiune al morncntului. 'In' con dil i .I.. (3.I.lcplinirca . Noland cu L ~i B (in mctri ) lungimea cu latura mare oricntata pe dircctia si respcctiv latimca bazci fundatici. lo re UIC avutc III vcdcrc ..I.

c ' IS aeu c cat ea poate fi aproximatn. n cazu gruparu Valoarea Peonyse deterrnina conform indicatiilor din STAS 33(X)/2-85. . po. In mod orientativ. Ymed (kN) total exeavat i'd '.1) ~i 13. este adancimea + ----'-- M+H·Df W (3. latime. un a rei provenita din incarearile de gruparea speciala 'I. conform capitolului L pe talpa trebuie sa fie conform forrnule.~l l aceste conditii. Stabilirea presiunii conventlonale de calcul 'in care Pt· ef max "' I' I . prafoasc) fundatiile proiectate este de 0. funda\ici incluzand ' atat betonul valoare. L). de calcul se stabileste de indcsarc (exprimata in functic prin Pentru pamanturile de granulozitate necoezive. (1. . pre I etorturi de intindere ua iti . sa fie definitivata coezive. pOZI Iva pentru ca pamantul nu poatc Se precizeaza ca in cazu I cand Ie > I. In mod curcnt ".. din standardul mentionat.43 42 P. de adancime la valoarea de baza trebuie sa se aplice corectie de ' ." es e presiunea cfcctiva maxima pe talpa f respectiv • IlL2. '. mearcarIic cu coeficicntn sp ... presiunea conventionala ~i umiditate.0. 6 In Tabelul conventionale. Natura prin valoarea pe de consistenta si caracteristicile Iucrarii.!B.2) devin: CB se obtine astfel: a se ca In Latimea considera inca stabilita. Valoarea lalimea p conv astfel obtinuta la 0 valoare de baza..te f 1 considcrata fundatii (cu egala cu B 2: 5 metri. Dimensiunile talpii trebuie alese astfelfncat mal aproape de limit a. Intrucat unei fundatii fundatia 0 cu sc B= 1.rmoxsl.2 in cazul pamanturilor (inclusiv nisipurile Ve. dar eonsiderandu-sc Dupa precizarea stratului ~i adancimii la care urrneaza a se implanta fundatia directa.1) unui foraj pc arnplasamentul III-I sunt extrase W si W = . Ymed + f S I2 P L2 'B 'COli\' va fi deci: (3. este 0 caleulUIIntr~cat greutatea fundatie] o. d \' . valoarea conv s de baza corespunzatoare prin interpolari terenului respectiv hotata in cele cc urmeaza TabelullII-1. Y med S Peon.. . rar condi\iilc Permed cu la\imi cuprinse nefiind intre I ~i 5 metri.l) ~i (3.Dr in care cu Dr (in m) s-a notat 'd' " .. corectia pentru cazul (3. I ' . ca cu din gruparea fundamentala. (in m ) cste volumul latime CH si alta corectie CD: (3. me IC a grcutati! volumicc. valorile de baza ale presiunii de fundare L2 (in rrr') este modulul de rezisten\il al sectiunii bazei fundatiel..L.5) n.2) valoarea indicelui indicelui pori lor ~) si de umiditate.1 ') valoarea respectiva cazul pamanturilor asa cum se va arata in subcapitolul p _ __!'_ 6 (M + H . .6 Peon. terenului de fundare au fost evaluate _ M+H·Df baza executarji (. a ancrmea de fundare. .5 metri.. ca valoare p conv se ia. P+Gr P =~~-=~-+D L· B initial. urmand urrnator.1. P se deterrnina liniare succesive intre valorile din Presiunea minima efectiva " . care .2) sa fie sat' -j'"' tc . n ve crea execuue. cu ajutoru] relatiei Gr = Ve. Bucuresti Catedra de Gcotehnica ~iFundau] ' Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnidi ~i Fundatii . de la\ime se ex prima sporul fractiune din presiunea cazul de baza: pentru umplutura 20 kN/m' de parnam de deai>'upra sa. corectia anumita ulterior. ' .6) ca 0 estc 0 valoare di . pentru nisipurile argiloase. =L·B. . in care V ex dinainte.2') Univ~rsitatea Tehnica de Construcn. corespunzand de l m.. B r . iar pentru celclalte pamanturi coezive. .. Pcntru gruparile . B + Df ..4 Pconv P con' in pamanturilor coezive necoezive In aceste conditii se poate scrie: nisipurilor Pentru fundatiei ~i de 0. nu este cunoscuta pre rmmar.. I ' ecta c se calculeaza cu accleasi actiunilor. conditiilc (3.0. fd un amentale expresiile p ef max si pst' cftnin din un . se majorcaza cu 20%.4) iar Y (in kNI nu-d 1m) funda\iei cat' . D ) ef max .7) (3. 0 de fala se recornanda B = 2. iar pentru cele coezive. a Yn"d proiecteaza 0. ' din corpul Pconv = Peony + CB + CD Corectia avand lalimea exceptia prafoase). . de exemplu L. pentru cea corespunzatoare la Ie = 1. respectiv in functie consistenta (exprirnata P+Gf Per max = ~~~ L·B Pef min = P+Gf L·B unde D. si principii lor cxpuse la curs.0 m si plasata nu va indeplini 0 adancime de fundare care .. valoarea corespunde la Ie::O 1.'in gruparea speciala.

condi\iile pentru gruparea fundamentala p""" (kPa) devin: (3. 'in prineipiu.depinde.1 rclatia: Corcctia dc' ad' . cstc data de sc veri fica ~i condi\iile valorilc pentru gruparea specials de 'incarcari.6). B si L .2") Raportul 'A. YIred S + PeonY Denumirea pamantului Cu. rotunjite la 5 em sau preferabil CO=K2y(Dr-2) In care Dr cste cxprirnata In metri ' _ (in kN/m..1 ") 'A. accstor strate iar K este u r.~20':): argila nisipoasa.U5 pent .5 m . !O pentru pamantun nccoezi .( de (air ul pentru pamant uri (3. c calcui a stratelor .2') enun\ate LIB = 'A. v 10 ern. care sc ia e al cu ".. ' ): rusrp argiles. ' < p< .) este greutatea volumica de . I ~o'y. valoarea (10() 500 350 ~50 300 200 150 valorii de haza eoree\iile definitiva respective..R 550 450 300 225 . Indicclc porilor. I undatici.' .1\1: eu cxccpua ru msipun praioase si pa man turi COCZI . Daca valoarea 0. 2 . necocztvc (eu exceptia nisiouril ' g 2. de regula. valorile - ~~IPoa~a.S 300 27S 300 275 ZOO 1. ' 0 0 . de baza ale presiunii I a) pamanturi necoczive o . . . Pentru formula: redusa ~i mijloeie ~i 1. .9) _ Of .5 pentru pamantunlc isipun or prafoase). ca\culul sc reia de la 1:nccput.·' '. Y med ~50 300 250 se ia 'intre 1. ~ O. la tuturor condi\iilor. argila I prafoasa. .B2 + Of I.() pent ru nisipurile prafoase ~i parnanturilc .5 0.5 pentru pamanturi coezive eu plastieitate mare ~i a adaneimi de fundare inferioare a 2m corectia de adaneime se ealculeaz eu canven ion ale .5 m fala dc valoarea prezumata corectici de lalime ~ PB . ·B 'A. ve.B + Of 6(M+H·Df) 2 3 S 1. astfel'incat H ~i un moment singura direC\ie.1 ~i 1.. ancrmc . In caz contrar.0 350 300 - p --2 'A. de fund' arc.' . coczrvc 111. de calcul se ohline deci aplicand Nisin mare Nisip rnijlociu useat sau umcd Nisip fin foartc urned sau saturat Nisip fin uscat prafos umed foartc umed sau saturat h) p arnantu n.' " . ie ponderata cu grosimilc • . praf nisipos.S 0. P . praf nisipos argilos. . argita. Stabilirea ~unda\ia dimensiunilor bazei fundatiei directe de catre suprastructura printr-o forl a centric a cc se proiecteaza fiind solieitata M pe 0 P. considcrandu-se de cea finala. ( ated d rcuresu .5 0. e ra e Geotehnica ~iFundatii Universitatea Tehnica de Construqii Bucurc~ti Catcdra de Geotehnicli ~i Fundalii . pral argilos argila p ra fOaxa' i.2 Pconv (3.3. el mai mari fiind necesare In cazul transmiterii unor momente .Ccuort . atunci cand a d" .o for\a orizontala. raman definiti vc. a prcsiunii conform convenlionale relal iei (3. argila raloasa Cu pla~tieitate marc ~i foartc marc (l. Y 'I xrtuatc dcasupra nivclului haze' f . anctmea ~i implicit Pem" nu sc mai modi fica.. --4- Denumirea pamantului Indesatc 700 600 500 -'50 350 2S0 ZOO I P l'UIlV (kl'a) Indcsarc medic In final. Cu aceste valori obtinutc Dupa verificarea pentru B 0 valoare mai apropiata 2 metri.2 Co'"Peonv . ~I sc calculeaza ca medi . dimensiunile anterior.care K I cstc un coeficicnt egal cu 0 . \. . e .plastieitate rcdusa (lr<1 O'k') nisip aruilos. .0 Consiste$ Ie O.5. de relalia dintre moment ~i forta centrica. (:l. .45 44 In .7 0. praloase) ~i eu O. . coezive cu plastieitate nisipurilor foarte mare.. 0 '< un TabeluIIII-I.atunci aeeasta coreC\ic 1. nraf Cu plasticitate rnijlocic (!(l'k. ( ..6 O. Univ~rsitatea Tehnica de Constructii Bu . Notand hazei trebuie alese raportullaturilor sa fie satisfacute rela\iilc (3.' ..X) .7 1. argila grasa importante.1') ~i (3.... dc ' cpascstc 650 525 '350 100 inilial pentru stahilirea finala B difera cu mai putin decat 0.' ' 2' n coe rcicnt adimensional. argila nisipoasa.In cazul de fala 2.

Armarea laturile. Valorile minime ale tg a pentru beton de clasa: Be 3.funda\le din beton simplu cu cuzinei d b t e eon annat: structurii.5 I. In cazu] tcmei . blocul avand doua trepte.l ()-X6. inallimea total a H (in metri) trebuie a blocului de beton simplu..0 I. c nu mai este necesara verificarea sec{iunii la forta taietoare. Daca valoarea h sc alegc astfel incat 111. H.5 1.. I 1. se alege de regula u di sus InC undalia .solicitarile de la st.. b {_ greutatea de armare.4. H21L2 = tg a (si. avand in vedere dirnensiunile Presiunilc extreme in paragraful L '"B = 0. fiecareia HI> H. din calculu] Tabelul1Il-2 Presiunea maxima pe teren [kPa I Pm" <.12) treapta. Dimcnsiunile 'n I' UI. p e.atedra de Geotehnica Ii Fundalii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii . pentru preluarea (3. In in blocul de din Daca valoarea M cste mare in raport cu solicitarea de intindere cuzinetului h 20. (Fig..5 1. Proiectarea celelalte fundatiei directe izolate Dupa stabilirea dimensiunilor bazei (tal ii) I . In cazul temei. or respecta indicaliilc din "Normativul "d I aril privm proiectan:a a ucr I or de fundalii directe la construc(ii ".21. III. B .40 tcmei. C ' rucui ucuresn . I . orpu UI undatie].46 47 in care s-au avut in vedere notatiile din figura IILl.) trebuic sa res pectc conditiile cunoscute de minim din Tabelul III-2. .15) proprie a cuzinetului. iar distanta intre ele fiind cuprinsa intrc 10 si Dimensionarea calculate (IIl.6 se face eu Be 7. diametrul 25cm. ca In eazul flira a se lua in considerare Procentajul marginile stalpului. atunci cand acesta are 0 sa fie de minimum 0. na mtre urrnatoarelc variantc de proiectare: .6 1. fiind inaltimea mornentului exterior utila a sectiunii). indicativ P. posibil ca intre cuzinet si blocul de beton simplu sa apara eforturi acestora se poate recurge tgl3=-2C h 2 3 astfel de cazuri. a pu fundatie] este nccesar sa se determine e ernentc geometnce ale c I' f . b/B: asa cum sc va arata mai departe. fundatiei elastice urmatoarele f conditii privind raporturile b '" 0. La executare Iundatie (talpa) elastica de beton armat. laturile bazei sale f" error.. 200 p~".8 retea de bare dispuse Be 10 1.25.6 paralel cu = 300 Pom = 400 Pm•• = 600 In aceasta varianta. Cu notatiile este data de: 20.IL. va fi de eel putin 0. ~i simplu) se calculeaza p'max mm cu relatia: 6(M+H·h) 02.2.05% (h. este (p'm'" < 0). on simp u poatc avea 1~1 tre t'"' .65 II singura flL.3 1. armatutii de rezistenta se face pe baza referitor momentelor la varianta incovoietoare. t~i bale cuzinetului §i presiunile p' pe talpa acestuia. raportat la sectiunile utile ho R §i respectiv daca blocul inferior arc 2 sau 3 trepte. are II .3 m.ilp la blocul infe .! 1.2). . normal a.' .4. Ina1limea trebuie conditii: h v f b '" 0. sc vor prevedea Cuzinetu] v • hlocul inferior de bet doua trepte.3 metri.n) = e:-b ± P (3. a .3 1. prin arrnaturi capabile la ancorarea Figura IIU f h sa preia intreaga forta de tractiune T (in kN). cuzinetului la partea inferioara 0 forma pnsmaticii de beton arm' t . minim sa satisfaca metri) a euzinetul~i I simu tan urmatoarele trci In • (i h. distanta pe care se exercita eforturi unitare norrnale de tractiune Uni versitatea Tehnica de Canst .2 1. sum considerate implicit.55 H 0.3 1." b (In metn) se aleg astfel lncat sa satisfaca > minim al barelor fiind 8 mm. proiectare se v .4 metri. care transmin... beton p'm~ ~i p'm'" (in kPa) pe talpa cuzinetului (rostul cuzinet/bloc daca blocul inferior arc L'" B = 0. Raporturile H.4 1. I ). s a pu ' stahilite si < h t9 13 = .IB. Inallimea singura treapta. ~J si b. Figura m.8 - ~i Be 5 1.50 n. b de la este de 0. In cazul ternei " rmportanta solicitarilor ~i de faptul ca stalpu] d h ct. H21B. [rnand scama de e eton armat pe care I va I' f urmeaza a fi turnat pc loc.14) sub el.

' . eventualclor erori de trasaj ~i a asigura buna rczcmare stalpului. Pcntru raportul asigurarca rigiditatii blocului neccsarc fundatici sau suprafata lui prczinta de la baza euzllletului in vedcrca si latura econornice. usa a compre.15. sa fie cuprins rotunjindu-se intrc 0.25 si 0. pentru a cotrajelor a pcrmitc _ T .4. 0. valoarea H astfel oh\inula obcliscului .slUne exeentriea. Inaltirnca H' la marginca sc va lua de rcguHIH'= 3"'''2" ' dcpasindu-sc. Pc considcrcntc ca raportul In scopul reduccrii cantitatii HII. '" 0.10. din Tahclul sc rccornanda 111-1. cu fe{ele lateralc tesite._1_.20 metri.48 49 H H" :beton egalizare L eompreslUni Figura 1II.3. b 2 p' . Univ. atunei cand terenul nercgularitati. repartizarii mare a hazci presiunilor va rcspccta pc tcrcn.17) s . de beton armat va avea forma unui obelisc. 111cazul icmci sc va In plus la 5 em. P '. H H In orice caz. a vananta 0 • limitative armature. eu in jurul bazci stalpului corectarca 0.2. max (3. In baza fundatiei ~i tcrcn sc prevede un strat de beton de cgalizare estc umcd cu grosirnea min+Pmax sectiune di corare se lmenslOneaza eonsiderand de beton armat sup I' .2 1.min e r : b 2 J\rmaturile ca 0 =-. ' ' llltrucat aria bazci depa~qte rrr'. < asa cum se arata In lua HII. Fundatie elastica (talpa) de beton armat Daca se adopt blocu] de fund~tie' figura II!. in et- pi p'min. de an 0 care poate fi mar it pana la 10 em.3 sc asigura 0 iar for{a totala de intindere relatia: portiune 0 orizontala de 5+10 em. de :1 em.16) se ealculeaza ca volumul eforturi\or zona corespunzatoare.e min +P . 1 p'min' e .ersitatea Tehnica de Constructii Bucure~ti Latedra de Geotehnica ~iFundati] Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~iFundatii . cctiunea > • • • Figura II!. fundatie. valorilc de H/L intrc IniH\imea III.

elastice (prccum si la cuzineti. diarnctrul minim al barelor fiind de 8 mm. .22 ().n ~i Pnm' in punctele pe metrul !iniar ca ~i cca din portiunea La fundatiile plaseaza v '. Pcntru aferente fiecarei calculul laturi sc iau in considcrare pe supraf~\ele a stalpului..23 0. si My fiind stabilite astfcl cunoscute. Pe fiecare directie. intrc I 0 si 25 em. de acccast sec\lUnC lIlA). de beton Pv stabilite prin duccrca al stalpului.19) atura calculata A (paralela cu latura mica B) sc dispunc uniform pc P c Iatura marc.50 Tahelul1ll-3 51 y HlL minim 0.28 t elastica se va utiliza un beton de marca Be 10. care sc presiuniior Po ~i p. "1 . produse Pmax fctclor latcralc ale stalpului momente p de pe talpa. ccntrala.25 Presiunca maxima pc teren.. '.4 Momcntcle calculeaza M. sc liniar variabila pc dircctia x-x). Pm" [kPaj 100 200 30O 400 500 600 Pcntru Iundatia Armarea Valori HlL peste care nu mai este neccsaraverlflcarea la furta taietoarc Be 7. p" Figura JII.22 0. In acest scop volumul .a) . paralcl J Armature (3. a talpii: fundatiei.20 0. v .~ IL ---)-. (PlIlax + fJlIlin) 2 ( HI x _. celc paralele cu latura marc (L) plasandu-sc dedesubt. pc por\lUl1l e margma . se [ace la partea infcrioara cu o rctea din bare drepte dispuse dintre acestea paralel K· fundatiei cu laturilc.morncntele cu relatiile la cursul (conform dreptunghlulare My (In kNm) pc ccle doua directii sunt: 2 12 Mx = }_.23 0. ale ba si fly sc prcvcdc 0 arrnatura suplimentara.20 0.20 0..24 0. cunoastcrca precis aa greuta\ll In COrpUIUlfundatici sc separa in v' doua parti: partea superioara. dispuse pe Iiecare din cc Ie 50 cm. arm" "Y fl. poruunea centrala at-' cupnnsa Hl .20) liniara intrc Pm.5 Be 10 0. in scctiunile In varianta 1din dreptul acestor _~ la fundatiilc precedent a) se dctcrrnina pe baza mornentclor de catre presiunile presiunile incovoietoare reactive.23 0. cu incarcarc cxcentrica din Iiecarc colt pana ce intersectcaza cazul temci latura corespunzatoare dreptunghiulara Pentru (prcsiune . se oolin prin interpolare la Iata supenoara de eel putin (Fi III 5) 19. di . din doua d oua v sau mai muIte bare cu indicate in figura rnA. ..u seC\iunilc ~i A". 4 PlIlax + 2Pmin ( ) 2 3 My = -6In care Valorilc Plllcd·t: 3eo 4ly + (3.V' trc drcptcle la 45" dusc din colturile hazci sialpului Wig.28 0. Ill.30 0.26 0.21 0. ' Uuiversitatea Tehnica de Coastructii Bucuresti Catedra de Geotehnicii Ii Fundatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucurejti Catedra de Geotehnicil ji Fundatii .:. > fy (Fig. iar distanta fiind cuprinsa I" -)o+oE:--'r(-- _Iy .n - 2 (kPa) (3.26 (J.18) de rezistcnta se dispune uniform cu Iiecarc din Iaturile fundatici. Sectiunea de arrnatura procentajul minim de armare cste de 0. .21 0.fundatie pc 0 directie M" sectiunile armat pcntru de armaturaA. ii astfel incat distan\a !fCC" dintrc doua bare vecine sa nu depa~easca Pentru calculul exact al presiunilor fundatiei. catc unei drepte inclinate la 45" fala de axcle de sirnetrie.l" simplu armate supuse la ineovoicre STAS 10107/0).21 0. in situatia in care f. pe teren este necesara ' . t-' ' • v P med _ Pm•x + Pm.05'y. (cu harelc asczate la distantc egalc).. diametrul 12 mm. este nccesara Ea este alcatuita v in forma v de obelisc ~i 0 arrnatura constructiva.

+ V.suprasarcina de calcul la nivelu) talpii Iundatiei... .3) metoda metoda cstc clcmcntare..th" ..ersitatea Tehnica de ('oDstruqii Hucuresti (aledra de Geotehnica ~iFundatf .suprasarcina interiorul fundatiei l1niv. Acest valcul estc rccorn. avand n:speeliv dcplasarca ~I H-H' si bazck. Incadreaza 111calculul la ' pcntru toatc cOllslructiilc . ).. B.olula. exac e a c presIUIlIior pc planul talpii funda(ici.cocficient al couditiiior de Iucru.26) I •. iar V .211) J Per . (~. Pef not" .1 J. y" cslc {' d (' ..presiunca gruparca medic verticala fundamentala: pc talpa fundatiei. a urnpt ...24) doua parli cu V.... Illsumlirii pe strate l:a ~i III cazul calculului adoptata tasarilor 11. Illallimla avanu I. 2) ~i n. PI". de sub fundatie cuprinse Y .6 Volumul P.52 53 forma Inal(imea de obclisc..pentru Iundatii incarcatc . Iundare.27) Valoarca astfe] ealculata (j C k . Pentru fundatiilc dreptunghiulare a bet OIlU se calculcaza CUrelatiile: ill can: y" estc greutatea grcutatca volurnica volurnica I' UI annat . > • (. BI . <."".. ~i V .accslor (ill vlllulllCk conditiilc: centric: Pe''O PI" exccntric: p. tc I' tel eslacadel se I a crenu ui. roicctu UI urmcaza a se . " III N) se mtroducc ill rclariilc (1 I) ()h \Il1andu-se aSlfel valorile 'I>' I '.. .=O.. conform volurnice tabelului III. probahila pc vcrticala a fundatiei izolatc. " starea limila de deformati' . (kN/m\ B . provenita din incarcarile de cal cul din >< H'·LB Figura II/. paralclipipedica.. .. <.H') 6 1 [2(t'b'+1 B) ~ " + ("8 + Lb' (1. la caracteristicile fundatiei. de . r.. talpii lateral falii de fundatie fundatiei la exteriorul (kPa).(H .. un auci..5 illkriuara.. Nolalld . = I.' U UrI! e pamanl de dcasupra volurnu] lolal ex" . = Yb . lll.media pondcrata Determinarea valorii tasari: prohahile a lunda i " . undc t = (I" + 2d ~i h' = ill ill accst scop sc utilizeaza.25) y II' " y VI = . In cazul exccntricitatii limitate dupa ambelc dircctii: plastice In terenul de iar greutatea: corespunzatoarc unci extinderi a zonei G. or) + 2d (d fiilld cvazarca jurul bazci staIpului). V + Y U (V . stahili lasarea ab. ca urrnare a dcformarii digului (vezi subcap..()).. si parlea se iau eu valorile de calcul cu un nivel de asigurare a.. In care: m.<.. Actiunile Cara.pentru Iundatii In care: Illcarcate rni.ll5 (STAS ~:l()()/I-S5).. dcscrisa In STAS 330012-R5.. ..prcsiunca total csh: (1.. pe 0 a greutatii de calcul a sraturilor adancimc 1314masurata (m): de la talpa fundatiei.V) ex . Cafeulul tasarlt probabiJe a fundafiei directe iZillate III-4. ..22) din gruparea maxima vcrticala Iundamentala.t ' d cava III vc crca exeeularii funda\iei. d' h'l fundate pc tcrenuri nestanc 9 all a I .pentru constructii din care cstc I a ci1luilii fUllda\ia. Aceasta tcrenului. .. 1.. lAp"" (3. Figura 111. expresiile sum: carl' Ie dctcrmina II P .. In cazul cxcentricitatii proven ita din Inclircarilc dupa 0 de calcul singura dircctie: din Incarcarilc de V = V. Pentru indcplinitc clcctuarca calculului dcforrnatiilor probabile ale tcrenului de fundare trebuie H' ~i haza (Fig. de calcul de subsol la nivelul (kPa).S. p.presiunea vcrticala pe talpa fundatiei provcnita calcul din gruparea P". \lni versitatea Tehnica de Construciii Bucuresti Catedra de Geotchnica ~iFundatii .. .prcsiunea fundamentala.2p". .pentru constructii cu subsol: (3...:terislicile care se iau 111considcrarc gcotehnicc ale pamantului In calcul sunt celt: din gruparea fundamentala.. maxima pe talpa fundatici..latura mica a fundatiei q . cslL' 1 fara subsol: 0. si respecti v 4" 4i . aneoase 1n cadrul proi I' .

84 0. I .73 1. praf argilos. el trebuie stabilit.25 1.55 1.1 1.2 1.00 1.3 1.76: 1.3 1.) §i presiunea IJ 1.76: 1.9 1.61 :1 eoezive eu k? si pietrisuri o.6') 5. (3.W 0.17 2.00 0.() l.42 4.21 8. valori care se tree de fis Ic.35 7.6 1.7 1.29 0.00 - indicele 1.12 1.61"_1l.66 N2 1. • > orientativ.00 0.:1 0. praf nisipos.81: 1.:n 4.roark Bolovani~uri 0.25 9.uscate sau umede 4 5 6 7 .Ioarte umede sau saturate (S > O.91 5.50: 0.55 1. de sondaj .11 2. In functic de indicele pamanl respecli vc. .04 6. obtinc Inlrucat strat de pamant euprins in zona activa.73 12.75 0.06 O.94 2.71 3.46 2.37 3.() l.14 :n2 1.8) .1 sporita prin inearearile transmise de Iundatie (crg. I~e Universitalea Tehnica de Construqii Bucure~ti ( 'atedra de Geotehnica ~i Fundalii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotchnica si l-undatii .0 1.5 cu interspa(iilc umplute eu pamantun coczive cu Ie < 1. 2.11 5.21 9.41 0.:l 1.81 2.(11: 1.64 N.45 6.00 0.23 0.M pc haza valorilor Sc va apliea rclatia: M determinate inscrisc in Iiscle sondajelor pe amplasainent.98 1.0 1.15 1.OO 0.66 6.l 3.72 3.5 1.6 2.98 10.01 0.8 1. in func\ie de intervalul luat in considerare. argila prafoasa Argila.n coezive cu I < 0.96 14.44 3. I 2 Denumirea terenului de fundare Bolovani~uri eu interspaliile umplutc cu nisip.10 pamanturllor Nisipuri (cu exceptia nisipului argilos Nisip argilos.) la adaneimea Atunei cand nu sc dispune de curbcle de comprcsi ibilitatc ale Iiecarui strat.18 0.34 1.44 10. in (cr.80 1. ~i de indicele pori lor e ale stralelor de O.5 Pamanluri Bolovani§uri 0.1 U <1>(") 0 2 4 6 8 !O 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 45 Nt 0.59 6.36 0.OO"_I.0 ca valoarea modulului edometrie M este variabila.55 9.cocficicnj] freeare inlerioara Pcntru ealeulul tasarii adimensionali a terenulu: fundatiei de calcul a unghiului tabelului III-5.87 3.0 1.2 1.51 0. pentru fieeare strat de calcul. O.00 5. argi la grasa 1.84 12.41 :0.87 4.60 - (kPa) In carl' M" cstc un coeficient de eorectic adimcnsional.93 4.50:0. se pot Iolosi..7 1.5 l. de sub talpa fundatiei este necesara conform eunoa§ter~a modulului de dcformatic asa cum se va liniara E (In kPa) al fieearui arala mai dcparte.valoarea de calcul a eoeziunii N" N" N.S) umede sau saturate (S > 0.5 Tahclului 111-6.75 I.III .39 1.14 0. 0.4 1.5 Pamantun (S :s. Se preeizeaza de prcsiuni intcrvalul de consislen\a I.43 2.77 13. d e I· I()() la '"l()() kPa sau de la a _ 200 la 300 kPa. valorile M determinate pentru intervalul 0hi icei. delimitata valorile acestui modul nu au fost stabilite modulului geotehniee de dcforrnatie cfcctuate edometrie direct pe teren.5 1.40 7.egalcu: O.95 8. cuprins intre presiunea in consecinta geologica rcspectiva..80 11.8) ~i pictri~ufi eu interspatine 0.51 1. de preslum . + o.50 14.06 3.e.5 1.90 7..S) Nisipuri prafoase: .1 umplute cu pamiinturi coezive eu Ie? m. ele se pol in laboralor ~i 0.28) care poate fi stabilit orientativ conform de coreetle M" pentru p()rilor.54 55 Tabelul JIJ-5 TabelullII-4. Denumirea I. argila_prafoasa Praf.48 15.17 4. Tabelul JIJ-fJ Coeficientul 0. pietrisun si nisipuri cu eXeePlia nisir?_urilor fine si _E!afoase Nisipuri fine: -uscatc sau umede (S :s..l stratulu] de pamant de sub talpa fundatiei in tunctie de valoarea (kPa): de c .

stratu IUI .01 0.75 0. .56 57 Starea de eforturi In teren sc stahile~tc pornind funda\iei. IkN/m"I LJ o gzi I I Ei 0 [m] I 3 1.96 0)18 0. deterlllinat.22 0.53 0.10 1lI-8.2:1). .02 1. In ccntrul (2..04 o.45 0.00 O.Beste irurc stratek litologict: a zone: active: - pl ntru fundatii sub forma de: a" e Dreptunghi eu raportulla.1:1 O.19 0.0 4.Ill ~i d.'c'lI" ~i va II III orin' ~).OX 0.0 6.08 0.f L·B Se reaminte~te ca In greutato. In kl-a.n o. 11' ' I.:19 0.' o.32 0.0 5. masurata planului . este efortut unitar vertical mediu In stratulclcmcntar cu rela\ia: "i". ~i B fiind IUngimea ~i lalimea In mctri a talpii funda\iei.00 [kl'al 4 (p.mo P+G P=~. d I I de deformatie liniara al stratu 1''''''inkPa' UI I. 0.10 0.00 0.:19 OJ:' 0.LJ6 0.O:! 0.2 1. Sj y.este coefieientul presiunca de distrihu\ie al eforturilor verlicale.16 medie uniform distrihuita pe talpa.')7 0.u I Tahelului tasarii prohahilc poate fiI.04 U. Pentru talpii funda\iei strat elementar aplicarca se Imparte tundaliei Insumarii (conform pe strate t..26 0.6 0.cstc grosimca I:. aoe I u 1111 7 I - z/B Cere 1. uu . a pamantului situat deasupra nivclului tal pi.95 0. .7 se va intnpola Tasarca absoluta s =p In care: prohahila Ii a funda\iei se calculeaza cu relalia: Strst I "i" Zj 7JU 2 2: n crll1cd.00 0..urilor 1 2 1.05 O.5) 0." .X.41 (U8 0.numaru I de .O 0. In m(.16 0.m 0. CU3) • c • • '. de paman. dat in Tahelul lJI-7 In "unqic de rapoarl<:1c iar z cstc adancilllt:a r .. valoarca zlB (I.76 0. all' rapoartelor liniar.j conform rcla\ici (3.2 1--0.2LJ). undc cr sup " ~l "o inf Zl su sunt cfortul urutar la limita : p erioara ~i rcspectiv 2 infcrioara .29 0.. .:l4 0.n la limitele de scparalit: ale stratelor SL' eielllclltarL'.8X 0.ir g aruzat cu • . In Tahdu I 1Il.04 In care: ~) ." calculat cu rclatia (3'_l ) 111 kl'a:.4 1--0.X7 1.n 0.00 0. presiunii o.42 0. in metri: .0 Calculul ~i grcutatca ulllpluturi. Pcntru valori intermediarc LIB ~i zlB.. Tabclul JIJ-8 suh nivelu] talpii fundatit:ij.:11 ) I'unda\it:i pcntru O.80 0.75 0.este cr~ed - I Universitatea Tehnicg de ('ons(ruqii Bucurqli Catedra de Geotehnica ~iFundan] Universitaiea Tehnicd de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica Ii Fundatii ~ .45 O. calculat 0 P .0 3.0:. Dr (In m) este adancimea intre surna Incarcarilor iar p (in kPa) extc presiunlOa bruia sau raporlui (fundaliei) si suprafala talpi: accstcia: .96 0.55 0. pamantul situat suh nivl'lul fi.S5 O.11 (J. se obtinc insurnand p" . calculatg cu rela\ia: de la valoarea presiunii ncte p" pc talp. aflatc deasupr. --A___~I h - ao aZi cr zi 5 med h.n cantata v 0. v '.OLJ 0.24 0. SCparalit: al stratului demen'lar.17 In strate de calcuj pana la limita infcrioara mai mica dedit OA B (undi.6 2. ctiva strate clcmcntarc cupnns 111 zona a .37 va avea grosimca lalimea funda\ici) vor cort:spundc C<lnstituit din pamant omogen (dec] separaliile caz cu separa\ii Intre strate de calcul)..4 r-1. Pc vertical a centrului ei()rturile rcla\ia: unuare verticale fUndaliei.estc presiunt:a neta pe talpa fundaliei.[ri.LJ6 (J.63 0. v a fUnda\ici.(J4 LIB > 10 1.61 0.8 r--1. ~ sup + cr inf __ z_. .) [kPal [kPal 7 [m] X [kl'al 10 (YIDr) 0 un cDeficient de corectie cgal cu O. calculcaza ell datorate nete transmisc de talpa funda\iei o. mctodei funda\ici Cit (In kN) sc cuprind« relaliei :1.4X 0.21 0.00 0. elemcntare.. stratului clcrncntar "'. corpulu. In care Y (In kN/m') cstc grcutatea volumica de fundare.. valorilc de pc coloana 8. [m] 6 E.20 0. ajutot .o: Om o.O 1. II de calcul ale construqiei h. n .oz o.

vo Iu mica de calcul a straturilor (m) d e paman t de sub talpa fundatici • .: 1 unci stratificatii aproapc orizon a . . .J In coloana I () din tabcl sc tree valorile presiunii geologice cr zi g pentru separaliile dintre stratele de calcul.3 45."' ul unci inclinari a rezultantci • incarcarii de calcu I mai midi p" .1 37. ale tasarilor . lateral f"a\a de In cadre (din care fae parte cele prcvazuts se prevad valori admisibile tcma) sau cu ziduri portante. P'cf < me' Per in care: P'cf = directe (kPa) cu talpa orizontala se recomanda verificarea capacitalii (1.0 1. rn ST AS 3300-85 ahsolute cup rinse intre 8 ~i 15 em. I I . Universitatea '1' e hnica de Constructii_ .5 3.6 2.. v' . t Ie prcsiunca criuca sc poatc e c ~t 'n conditiile c.J 99.0 120. A. de calcul care actioneaza conform tabelului III-9.1 9.ca d \' " cu a stahilitc de proiectant mod orientativ.4 75.Bucuresti .valoarea e ca .5 20.3 A. por t an ta care depind de valoarca N N coeficierui .2 10.9 134.6 33.9 Universitatea Tehnieii de Construqii Bucure~ti Catedra de Geotehnicii ~i Fundalii .40) Forma fundatiei respeetiv continua dreotunahiulara patrat. L (kPa) III.1 58. la nivelul fundatie (kPa) "'1 de amant de suh talpa fundatici d '!CuI a coeziunii stratun or e pa e* . cere 13/L > 0.presiunca cntica.1 0.3 13'/L' 1.34) Per"'y*·B· 'N y (3.2 0.35 ) .9 30. 5. A adancimea /' sub talpa fundaliei. egal cu 0. In in 4' C unghiului- • .9 In cazul funda(iilor portante cu rclatia.'.6 20. de l'orrna• .2 Ta be I u I III 10 A. (kN) a rczultantei Incarcarii de calcul provenita din gruparea I.2e. C!J* al straturilor d e pam ant de suh talpa fun aIel " talpii fundatici. B .1 6.0 47.3 113.4 8.4 24. (kPa) calcula cu relatia: (3.1 6. IlI-IO .9 18.coeficienti .2 91. Catedra de Geotehnica 11 Fundatii .6 e" c. 1 Ieq..9 N.. .2e2 L. ley +q·Nq Zona infcrioara activa In cuprinsut carcia sc calculcaza deformaliile stratelor are ca Iirnita in care: y* .'.suprasarcma. 1..8 2.Ie.~ 64. CaJculul terenului de fundare la starea Iimita de capacitate portanta «1>* 0° 5° 10° 15° 20° 22°30' 25° 27°30' 30° 32°30' 35° 37°30' 40° 42°30' 45° 1'abllIII9 eu - Ny 0.5 8) 11.38) t- V v- eomponcnta verticala speciala.0 I .37) L7Ir 0.0 0.8 17.lalimea redusa a talpii fundatici Tasarca probahila calculata a fundaliei nu trebuie sa depa~easca valorile admisihile N Y' . In fUnclie de tipul structurii construe\ii cu structuri ~i de sistemul de fundare. pcntru de la caz la caz.0 I + 0.7 1. ara . Aceste valor] se calculeaza cu relatia recurenta. ' talpii fundatici conform tahc u UI at 'vy.. de.4 31. 1.0 13.41) Ieq+c*·Ne·lee (kPa) .9 6. 1.coeficient al conditiilor de calcul rata de axa transversala de lucru.0 14.lungimea respectiv lalimea talpii fundaliei (rn) 0.0.0 __ 46.dimensiunile reduse ale talpii fundaliei: L' == L .58 59 v v'. de capacitate de .39) 0..cxcentricita\ile rezultantei Incarcarii longitudinala a fundaliei (01) 11"\.greutatea (3. q .7 4.7 13.4 B'IL' 0. . .7 24. cno de frecare 111tc .7 75.5 N. la care se indepline~te condilia: (kN/m') I I B' . . B' = B . B' . In caz .6.

'. kN/m' 1. P.43 ) critica se poate calcula eu rclatia: (1.. p""". cste tasarea speer rca a natural corespunzatoare " "... A... dirncnsionarea (tahclul Ill-II).a.60 190 .44 ) mas uri de prcvenire a urnczirii terenului sau. care la urnczirc se tascaza suplimentar Iundatii." transmlsa . 190 190 . valorilc Se prccizcaza acestora din urrna sunt modificate Tabelul Ill-Ll . ... I speer lea sup I'mentara slratului dementar. prcstutut p.. .: esiunea lui de tocss In stare natura a ~l o.. de tundare care cuprind la umczire (PS U) sc Imparl In doua grupe: scmnificativ suh propria lor grcutatc (lasari valoarea redusa: . cu Pamanturi compactatc cu dcnsitatca calculcaza In stare uscata.. Proiectarea Din punctul constructiilor fundate pe loess se realizeaza pe haza normativului la umczirc.<{!I.. din umezire : In stare inundata.. 170 Imp = Limp' he D... d~'.7." . ~ . Valonlc h. prcsiunea minima pcntru carl' sc produce a depozi u "'1 I" . Valonle . i.. jarca (sc consldera c aeeslea nu sc va lace msun . pamantului 10. tcrcnurilc . . care reprezinta prin umczirc. S I"" + In". 'i h . -ste lasarea suplimenlara pnn 1m.7).cr". 260 290.110 (147) 1. ~ . "..61 60 In cazul in care inclinarca cand stratificaua este aproximativ rezultantei orizontala. . .70 240 .I -rncntar 1'. sc parnantului Pamanturi densitatea cu structure naturala.p este lasarea . Calculul tasarll suplimentare prin umezire in cazul arnplasiirli fundatiei pe loess In astfcl de sit"a\ii. Presiuni conventionale piimanturi Natura ...grupa 8. cr" .1' sub [undalrc a pentru PSU din grupa A nu cste ncccsara dad cfectiva pe teren nu depascstc structurala.. se eu reiatia: (3." .. Catcdra de Ocotehnidi ~I i'un a\1I . de rcrncdicre a dcgradarilor constructici.. ". A pamanl de vcdcrc al modului pamanturi sensibilc in care sc taseaza suplimcntar..46) ...1i. vt.. care nu trcbuie sa depa~easca l m... sunt coeficienti datorati inclinarii rezultantei. " ". .. " . . de tasare suplimentara conventionala ca pcntni in conformitate cu P 7-92.I .. ' sub sarcina geologica si I". ". e I se calculeaza cu m. Tasarea suplimentarli prin cu torrmrla: hdcl umezirc sub indircarca transmisa de funda\ie. I'd "dupa . '. nu sc taseaza geologice a unde: 10" estc tasarca at at suh actiunca incarcarilur adusc de pamantului spccifica . 160 150 .'. .. darea sc pro ucc [)aca sc consldera ca mun . cat ~i sub actiunca greutatii Verificarea prcsiunca la deforrnatiile proprii. umezire calculata pcntru adiincimea de este grosimea ...grupa A. sub lnearearea suphmentara PI'" = > uml'Zlre" ' .... care la umevirc infcr ioare valorii de Scm). 210 240 ..isten\a struclurala. Tasarea suplimentara prm umCZlr. "' . I' sare 1)<: prohe cu de comprcslUne ..(O in cazul in care tasarea s-a produs... 260 1. "r'ln umezire.' de funda\iile construqIllor. cstc tasarca corespunzaloare mijlocului '"1"·.:urqli lJniversitatca I ehmca de _~ns.. p .. pr .· 111. hi' m I 'in care: l Jniversitatca Tehnica de Constructii Bucuresu Catedra de Geotchnica ~iFundatii .=O). corespunza at oarc presiunii (1. undata (figura I1!.55 170 . stratu IUl .42) unde unde i.. 1". sensibile i.. . a pamanlului umezit. luati din ST AS DOO-I IX5." realizarea . . umiditatea naturala Sl 111 stare III undc o. sc stahilcsc din condi\ia ali <..prcsiunea de calcul. S' calculeaza pnn umezrrc . Pn=crgn+crz. cu cr~1Isarcina geologica adanci mea z... .45) .T " ..C troctii B uc. . p". .35 Nisipos Argiles 140 . stabilirca tasarii suplirncntare estc ncccsara pcntru luarca unor formula: (3. p...rczistcnta tcnomcnul cro. prin iar h. v. (:1.: sc detcrmina din cur h c Ic 10" ~l 10. Dadi pc adancimc sunt zone 'in care cr">cr. cstc ro... P7-92. (kPa) constituitc din pc haza prcsiunilor convcntionalc." kN/m' 1. incarcarilor prcsiunea de calcul [ala de verticals 15> 5° ~i " suplimentara Tasarea I0 tala . de calcul pentru terenurile drjundarc la umezire av/tnd S. e sub sarcina geo oglca. 210 In stare uscata.. e. eventual. i". se calculeaza construc\lcl..

8. stabilit ca mai sus.8 (lmpO).tu. _ _ _ . .Ltt. in kPa. este valabil in functie de raportul uniform laturilor distribuite Iundatiei. _.. STAS 3300-85. de loess.. m . ca urrnare a umezirii se face pentru to ate stratele aflate sub fundatie pana la adancirne < 0. rr(kPa) porozitatii sale in stare naturals (n. 0". I O"gi' cazului precedent.5+ r g I Y777 "'r\ ! III.IB.+-+.j H __Ii. pe lilnga cunoasterea ~i umiditatii greutatii specifice a pamantului (y..62 impeste tasarea specifica suplirnentara prin umezire a stratului de pamant de ordinul "i".50) = Y i (Of + Zi) O"gn = Yn(Df +zi) unde Y. -+. Valoarea compresiune imp se calculeaza pentru fiecare I umezire /lIlT TT7~T a) tasarea in unci centrul inundari strat elementar pe haza curbclor de --T7'T7T. w. d) tasarea h lief' sub locale conform rclativa diferentiala. __. w).. 7): (3AlJ) Figura III.gr 0 ..valoarea cu relatia: se calculcaza (3. LIB si de raportul Figura III. unde peste rczistcnta Loess r- t_LI -____. Pentru situatia a) ..coeficientul conditiilor de lucru .pentru B (Iatimea fundatiei) . este tasarea specified a probei inundate de la inccput (curb a "i") pentru presiunca colt al fundatiei c) tasarea a probei inundate pentru sarcina geologica 1 datorata (Imp. locale la mijlocul unei laturi a fundatiei Eg. generale prin sub a tasarea sub l\ J l. cste necesara (inundare) Pentru calcul.pentru B g. respectiv inclinarea constructiei._+-.tasarea (medic) in centru .pentru 3m < B < 12m. //l\'~~~\\\! _II i m = 0.. prin interpol are intre valorile m obtinutc In kPa ~i 0"11 NT.51) in care Uo este un coeficient s rcm/m) de reducere..este tasarea specifica Insumarea care 0"..).U. . unitar 0"..grosimea stratului de pamant de ordinul "i".. conform :s 3m se calculeaza 1. 7 Z. se deterrnina pentru B=3m ~i B=12m. In cele ce urrneaza se considera 0 63 h.) §i dupa umezire • (n. ~i incarcata eu uniforrna 0 presiune figurii . Coeficientul pentru presiuni pe talpa si poate fi luat din tabelul5. h) tasarea unci umeziri suplimentara locale intr-un unde: Ep.5 (p-O"o) 100 kPa presiunea cu formula: (3AR) medic pe talpa fundatiei. Pentru sup limen tara a prin calcula umezire de fundatie situatii: sup limen tara fundatiei.TT1TT efectul terenului ..tasare cu ajutorul relatiei (figura III.este greutatea volumica in stare inundata.).:> 12m. suplirnentara datorata unei umeziri Pi = 0" gi + 0" z. se ia egal cu I fundatie patrata cu latura B. incarcarea transmisa se au structural a a stratului in vedere urrnatoarele . iar y" greutatea volumica efortului In stare naturala. situata la adancimea fundare bruta de 0. detcrminarea "0 "gn "gi Pn Pi . Valorile 0" gi sarcinii geologice se calculeaza cu expresiile: (3. Universitatea Tehnica de Constructii Bucurcsti Catedra de Geotehnicii ~i Fundatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii .

i.64 Pentru situatia (h) . relativa a fundatici In ipotcza (d). tasarea relative cste data de relatia: (1.52) In care cocficientul 65 (J. c- o. (In se face la scari convenabilc obtinandu-se probabile 0 ( de cxemplu 1: 1()O pcntru adancirni ~i 1cm=O.tasarca la coltul fundatiei . Coeficicntul drcptunghi «'. este stabilit pentru 0 vcrticala situata sub coltul fundatiei ~i poate fi luat din tabclul 8.51) a eforturilor vcrticalc (J.Y). prin umezire la mijlocul unei laturi. pcntru cautat M aflandu-se In colt (Iigura pentru Iiecarc eM Ill:? II!.. sc calculcaza tot cu ajutorul tahelului 8 din ST AS 11()() . In la Tasarea Figura IIJ.. raportul pentru B -- LIB hind de data accasta egal cu 2.i (inainte ~i dupa inundare) ~i (J. cu cele adrnisihile prcvazute In ST AS cstc Valorile calculate sc cornpara 110() pcntru catcgoriilc ncccsara tcrenului.85.85.cfortul sc calculcaza cu rclatia: (1. aria se stabileste astfcl: se impartc alaturate fundatici Iiccare In doua punctul drcptunghiuri . de constructii respective.. efortului sc obtine prin insumarc. tasarilor suplimentare luarea de masuri pentru prcvenirea ~i cornbaterea prin umczirc a Uni vcrsitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~iFundatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucurc~ti Catedra de Geotehnica si Fundatii . Pentru situatia (c) . si (J... STAS :B()() . stahilita pcntru d) Tinand seama de valoarca tg8 = lmpm B Rcprczentarca ccle trei situatii) daN/em' grafica obtinutii la punctul c). laturii . se cxprima tg8=-Impm B suplirnentara care prin inclinarea parnantul soar umczi ~i soar tasa numai talpii sub forma: In care I".-------------- .. Valoarea valorile (J.25 pentru eforturi) tasarilor diagrama ca In figura 111.. In cazul cand aceste valori sunt depasitc. este tasarea situatia (c). iar z/B socotindu-se 2z/B.10.9 mijlocul unci laturi.tasarca la mijlocul valoarea Ill:? (J.

= (0. arrnatura longitudinala se iau in calculul se incovoietoare la care sc dimensioneaza In sectiunile de la fetelc stalpilor.. Toata arrnatura longitudinala in inima parte ~i de alta a grinzii 0 se prcvad in placa accsteia arrnaturi longitudinalc de eu sectiune pe ml de eel putin 10 % din arrnatura transversals Aceasta arrnatura poate fi luata de rezistenta pentru a placii preluarca pe ml dar momentelor minim 3<!J8/m.I.. .. placii grinzii sc realizeaza cu plase sudate in toate situatiile cand este posibil. oricum Lo SECTIUNEA I-I - mai mare de 0.2 Unive~sitate. Armarea Figura Iv. Tehnica de Constructii Bucurqti C. . ELEMENTE CONSTRUCTIVE Recomandari: Se considcra dimensiunile stalpilor (b.25 .20 m. 0 in care placa grinzii este cornprimata.-. Lungimea consolelor L.30 m.25 .30 m. Fundatia continua se realizeaza sub forma unci grinzi din beton armat ca in figura IV.. Inaltimea grinzii HI = (± ··D Lo.. 4) cunoscute din dimensionarea suprastructurii. 0. '. 0.I.35) B. = h) doar daca de maxim 0. inaltimea poate sa rezulte egala cu inaltimea grinzii de latimea Figura IV.atedra de Gcotehnica ~i Fundatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii . in eon sola. d '. CALCULUL UNEI FUNDATII CONTINUE PRIN METODA WINKLER IV. sa sc realizeze rezulta din conditia ca in jurul stalpilor o bancheta Functie de 2. Armarea grinzilor continue sub stalpi se face cu armaturi longitudinale ~i transversale. fin a propnu-zlsa cu scctiune dreptunghiulara si () placa de haza dezvoltata stmctric rata de grinda.±) H. Indl\imea Latimea h a placii la exterior h la partea superioara orizontala = (~ . (PC) este Procentul minim de armare pentru arrnatura longitudinala din otel cu profil periodic de 0. 1 In sectiune transversala grinzil f . B a placii. De repartitie 0 sectiune T. .5 cm.5 .10 % din sectiunea Momentele sectiunile utila iar pentru cea transversala sin otel OB 37 estc de 0. in calcule pe reazeme. Peste aceasta inaltime ea sc va realiza in - Placa de la partea inferioara a grinzii sc realizeaza orizontala (H aceasta arc panta.05 %. 0 grosime 1~ Inaltimea H a placii in dreptul grinzii se ia astfel incat H = (0.66 67 IV. de rezistenta sc amplaseaza face ca pentru grinzii. ' nnzi e se ac de regula sub forma prezentata in figura IV ~ fund alcatuna din g .30) Lo. oricum de eel putin 0.

15:l7 O. I" morncntul de incrtic al scctiunii grinzii obtinut prin rclatia a ccuaiici difcrcntialc (4.semilungimea de dcforrnatie suprafe\ei suprafetei liniara a tcrcnului: (4.S De ascmcnca cocficicntu] E de pat sc poatc determine cu rclatia (conform PI o/X6): Il V4E. 20(J0(J(J dx~ In can: A.50 4. plastic vartoasc.modulul de deforma\ie liniara a tercnului: ce line scarna de raportul intrc lungimca ~i Iatimca de clasa Ilc IS ( marca 1l2()()) sc ia I: = 2. pictrisuri.00 k 0.2) plastic curgatoare-plastic 2 moi.137X ().1606 O.75 :>.3663 ()..')226 (). Pcntru hctonul I: ..4) de contact a grinzii.()O "O..()O 3.25X4 0.23 " .. sc aiungc la forma: d~\ -'+4A.1705 (). crt.2'J5:l 0. cocficient de pat.O() 10. E ..4740 0.2:>70 O.00 70. cste dcnumit experimental.OO 'J. de contact a grinzii.14X4 0.·\.I X6X 0..coeficientut a . pamanturi argiloase I ()OO. IV-I..OO IO.I ()7 kla.00 X.i (cm') cu urrnatoarclc notatii: x. 5000 .35 I " O.semilalil1lea h .00 60. ELEMENTE DE CALCUL TabelullV-2 Mediul de tip Winkler p imr-un punct al mcdiului se caractcnzeaza prin rclatia de propor\ionalitate Intre prcsiunca h/a 1.')5 (4.4:>57 0. e mtegrare A . holovani~uri nisipuri indcsate 5 ()OO().. .')X:l6 0. S"lu\ia generals estc: v .:nX5 0.1442 0. = kll1-(--2-) a 1-· v = latimca grinzii (em) de clasticitatc al bctonului din care cstc alcatuita grinda.50 5. 1. punand conditiilc de eontur: llnivcrsitatca Tehnica de Constructii Bucurc~ti Catedra de Geotehnica ~i Fuudatii Universitatca Tchnica de Constructii Bucurcsri Catcdra de Gcotchnica ~i lundntii . umpluturi necompactate.68 69 IV.00 50.1 4 ~i tinand scama de relatia de mai inainte.75 2.. Valoarea valoarea acestu] cocficicn] sc dclcrmina ~i forma In tabclu] fiind Iunctie de natura tcrcnului.00 1. I O()OOO IOOOO() .2465 0.OO 'JO.modulul unde: kill cste un cocficienr contact a grinzii.1) 150 1.1353 si tasarea y a acelui punct: In care K.4.30'J:l O. nisipuri afanate pamanturj argiloasc plastic consistcnte. (kPa/ m) Parnanturi maloasc.~() (4.0(} ".:l) BH' 1 = -12--.OO I ()O. fundatiei. 50()0 Pornind de la ccuatia difercntiala d~\ EI~4+pB dx a unci grinzi incovoiate: (4.1407 0.()() Natura terenului K.2')'J') 0.5')~n ().0() 40. = 4(i(. incarcari] cilt si de rnarimca Uncle valori oricntative ale acestuia pentru solicitan staticc sunt prezcntatc TahelullV-/ Nr...OO k 0. dat In tabelul IV -2. I 4.50 2. Constantcle dc ] .4070 OJX45 ().3) Pal1lanturi argiloase Argile tari. 3()000 =0 Umpluturi cornpactate.00 7.00 XO.273'J o/a 6. I' C' D sc dctcrrnina .:>"75 O.2. nisipuri de indesarc medic .

f3('f'i) I M = i L: Pi .. daca capetele grinzii sa valorile y._ L: Pif3iB a = ~[e-'I' (cos'P ._!_ dx1 EI' rezulta Figura IV.X este un parametru adimensional. la dreapta lui B. si l3i sunt functii de \Vi=A.160 (4. respectiv valoarca norrnalizata Presupunand si pozitiei fortelor ca grinda reala are capetele fictive se scriu condtiile A si B Iibcre. a('f'. TA=O §i MB=O..70 .7) I 'f' = =e" cos 'P 2 V . conditiile Incovoietoare §i fortele taietoare fie nule. Pentru solicitarile si deformatiile grinzii AB. ajungandu-se a distaruclor urrnatoarele relatii: rcale x. T ~i M intr-o sectiunc data: v =.-----Jo" _xJ~ ~ 0.J _~_l~_____ ~1~ Po D V1 B t1 V4 _ __ __.._ sa nu modifice L: P I .IV-5) .X. Se proccdeaza xlA =--)....._- parte si de alta a cxtrcmitatilnr intr-o grinda infinita (figura IV.052 V 2 pentru valori date ale lui \1' (tahelele Exprcsiile analitice -'f' IV-3 . concentrate daca se exarnincaza 0 grinda infinita actionata de mai mulle Iortc expresii In afara de fortelc grinda se mai introduc ca fortele fictive reale care aqioneaza pe portiunea AB. Introducerea lui \jI permite utilizarea functiilor . in accst asncl: !\ ~i B.3 Cu aceste rezultate._- Universiratea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundati] . KsB )..0) L: Pia. grind a de lungimc VI y = 0 pentru x = _00 rczu lOA + ta = B = 0..8) x411 =-). ~i anurne PI'P2''' . T8=O.. pe P j" ..575 0. din conditia 0 71 infinita.3). fictive" introdusa de 0 unde ex. ale grinzii sunt: sa se ca!culczc Pozitiile fictive Vi .7&5 de la Iortele Pi ~i Vi la Bale grinzii reale. P". 13 si a eu vaJori nurncricc intabulate V ~L:PiuiA I0. V. P".. ....Bsunt distantele i extremitatile A ~i respectiv Iortclor 1.. Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii . In eontinuare.ar X. ~i V21a stanga lui A ~i V] ~i V. iar din conditia pentru x = 0 rezulta C = D.5) la limita sunt si de diferite...L: Pif3iA -0J6() ale acestor functii sunt: r=2eI f3 (cos'I'+sin'I') V3=-~ 4(4. va trebui ca in acestc puncte rnomentele capctelor sunt diferite. prin suprapunerea t' t I ..A§i X. ill 0.. ) In care 'I'=A.. In raport cu cele doua extrernitati scop.. sc po ate recurge la metoda "fortelor Grinda transformandu-se reala !\B sc prclungcsie de Bleich.785 1.. Daca rezernarile (4. pentru deterrninarca MA=O. Y('f' ) I realc sunt libere.._- 0. supusa unei incarcari concentrate P .575 (4.daca se considcra intr-un punet._x3H =-). ... x2A =--). intensitatii astfel la T = L: Pi . ~tiind ca d \ = . din conditia T = -PI2 pentru x dv ~ =0 dx lL *- V2 1'4~'2:_~- tL p\ 12 . In raport eu faetorul lungimii elastice A. e ec e or se ajunge la urmatoareIc ' pcntru fortele fictive V. y.sin In practica estc ncccsar 'l')] solicitarilc 'In grinzi de lungimc finita. ---------.

050 ().350 0.033 0.<J:l5 -().020 4.325 -0.125 '¥ 1.012 0.300 1.052 -1J.740 a -O.030 0.O()') O.525 !3 -0.035 -O_(J34 -0.275 0.400 0.011 0.600 4.032 0.500 3.iJ36 (Un5 0.022 0.200 4.no 0.000 !3 0.300 3.100 2.IIO -o.()48 -O.005 '¥ 1.250 0.675 0.401 -0.o: I -IU II 0 -0.010 0.500 3.OOX ~J 2.700 3.500 0.035 -0.O()I O.168 0.601J 2.700 2.017 -0.OO'l -O.670 0.400 2.700 4.001 0.200 0.002 -O.400 4.350 0350 0.025 0.OO() a -0.400 1.310 1.930 5.700 1.72 Valorilc ahsciselor x sc iau Intlltdeauna cu scmn negativ .027 0.005 0005 0.439 0.X50 O.032 0.030 0.165 0.X41J a -0.:n5 a 0.000 2.400 3.1.375 -0.()()') 0.800 0.425 0.020 0.100 -0076 -0075 -0.800 0.()I)() O.001 ±O.445 3500 3.200 1.190 1.IJ05 -IU) 10 -(J.005 +().9()O 2.050 0.062 0.125 -0.079 0075 0.570 1.200 f3 -0.400 3.605 0.350 '.700 4.800 4.201J 0.900 0.700 1.025 0.775 I.025 I.000 I 100 I 105 1.560 0.030 0.032 -0.'l15 2.665 4.052 -0.780 y 0.305 0.150 4.900 2.8')5 2.020 (J.375 1.820 0.700 2.970 4.537 1.()45 -0.720 3.482 0.010 -0009 -0.400 4.200 4.125 0.420 0.032 '¥ 2.012 0.9LJ5 2.080 0.070 0.600 4.354 -0350 -0.225 0.200 1.024 0025 0.155 1J.sco 1.575 2.770 .OI5 0.045 -().600 3.500 4. la distaniclc 'f'abelullV-3.(J15 -0.255 0.050 0.034 0.021 -0021 -0021 -0020 -0020 -0019 -0018 '¥ 0000 0100 0.1K"i 3.LJOO O.141J 0.845 3.040 .(j')O -0.400 -0.046 -0..n7 3.000 3.175 '¥ 0..475 y 0.170 (J.985 3.350 1.)5 -O.020 -OJ).270 4300 4.205 0.400 0.215 0.600 0.1J45 0.456 3.245 1.400 0.135 IJ) 0.095 0.540 0.312 0.250 -0.485 1.300 0.X20 O.270 o.rnLJ IJ) 1.15() 0.475 -0. sc proccdeaza din cxprcsiile corcspunzatoan-.IJ()'" 0.330 3.020 -0.005 -0004 -0001 i.IJOI 0.105 1J.800 1.375 1.(1)') O.463 0.880 1.120 2.225 0.245 0.100 4.720 1.O(n -IJ.()()'" 3 .032 -0. grinzii finite.OIl2 0.175 0.200 4. I'" ortc icuve V1 . T ~i M se includ V4.225 0.215 2.200 -0.OOIJ (J.3XO 0.830 4.600 0.(J26 -0.007 0.004 -0.048 -0.1J43 -(J.120 0.004 0.705 1.945 1.390 1.035 TIOO 1.630 0..309 -0300 -0.JX5 2.240 0.100 4.150 0142 0.300 2.IJ(J5 -0.()16 -1J.700 4.specllve 73 sc gasl:sc v la stanga scctiunii In continuarc.025 -(J.200 3.027 0.020 0.()(P O.012 -0.220 1.600 0.300 4.028 0.OOIJ +I).1.()60 0.004 0.500 4.745 1.02X -1J.500 2.065 IJ.015 3.690 1.325 '¥ 0.020 0.005 0.545 0.300 4.0X5 2.400 1.650 3.300 1.180 0.OOIJ -1J.220 4.%5 .465 O.20() 0.019 -0..015 1.277 1)_')'lO IUOO 0.105 O.4XO 1J.500 -0.625 1.300 0.022 0.065 (J.500 0.005 -0.21 () 0.001 0.450 0.004 +0.255 0.600 '¥ 3.785 '¥ 3. -o. .050 -0045 -0040 -0036 -0.461J 2.500 1.098 0.266 -0.425 -0. r-t .7X5 O.580 1.140 1J.C C n.2()O 2.030 0.195 O.002 0.185 0.1.0()O 3.55 0.000 0.200 0195 0175 0.400 4.650 0.009 '¥ 0000 0. cu prceizarea ~.050 -O_()49 -0.122 0.800 2.160 (U55 O.203 0.127 O.360 0.450 1.016 -0.310 0.018 0..655 0.114 0.03X -0.995 4.500 0.001 (J.100 3.: ' .220 3.000 2070 2.100 2.014 -0.no 2.036 IJnivc~sitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Gcotehnica ~i Fundaui Universitatea Tchnica de Constructii Bucuresti ( 'atcdra de Geotehnica ~i Fundaui .010 0.240 0.120 O.100 3.925 2.051J -0.OOO +0.200 1.033 0.495 0.165 0.445 0.300 3.250 0.015 0. oricc sectiunc a ca In randul lortclor P 111 M" TahelullV-4. situate .019 -0.016 0.030 0.035 -0030 -0025 -0.381 0375 0.030 0.200 3. Valorile coeficientului y y -0008 -0.10 0.1J4') -0.700 3.X50 3.425 ').laca" .025 0.500 1.165 4.IJIJI -IJ.()IP -IJ.012 o. \jI Valorile me/i('ientulul IJ) a a 0.100 1J.060 4.025 -0.021 -0020 -0015 -0010 -0008 -0.029 0.480 0500 0.157 -0.352 2.60{) 3.I'lO 0.700 0.800 3.IJOI -(J.XOO 4.250 1.920 3.199 -0.155 0.620 0.141 3.500 2.· u (l.550 3.()()O ').000 -0003 '¥ 2.755 O.400 3.042 -O_()41 -0.013 0.OXO 1.245 1. la Iel ca pentru grinda infinita.540 2.400 0.200 2.820 1.400 2.900 3.900 4.600 1.800 5.1.095 I 100 I 185 1.(J06 -0.100 2.100 0.220 0.227 -0. Valorile coeficientului fJ [3 0.600 4.725 0.110 Tabelul lv-S.(J22 -(J.00') (J.275 -0.X70 2.115 1.010 -0013 -0016 -0018 -0.044 -O.855 0.235 0.05 r -1J.030 0.05') -0.900 0.021 -(J.265 0.(J4'J -O.000 O_(JIO 0.225 -0.002 IJ.300 2.008 -0007 -0006 -0.1)06 -O.430 0.400 1.()45 -(J.975 I .000 3.615 ') .019 0.21') 0.095 0.003 0.015 0.900 5.175 0.035 2.LJ30 0.1)10 -O.800 3.935 1.600 2.100 1.004 -0.002 0.365 0.IJOI -IJ.855 3.286 0.XOO 3.900 1.020 0.365 2.600 1.450 0.003 0.033 0.300 2.415 0.XOO O.415 1.IX5 (J.000 ±O.900 2.031 -0.310 2..541J 2.021 -0..224 0.300 1.145 0.090 0.075 0.155 2.280 1.025 0.XOO 2. considerate si cu scmn pozitiv daca sc gasesc la dreapta scctiunii \ pcntru calculul deformatiilo- y si ale solicitarj lor T " S··I '.033 0.008 0..530 2.855 2.580 0.120 :UXO 3.012 0.000 y -0017 -0016 -0015 -0014 -0013 -0.012 -0.715 2.700 0.700 2.6lJ5 2.900 1.XX5 O.075 0.017 -1J.400 y 0119 0.230 0..OOO -0001 -0001 y.031 0.045 (U)52 0.051 -0.475 0.006 0.042 -O.0()O 2.200 1.155 1.605 0.014 -0.680 1.465 1.O5() -0.740 3.036 -O.590 3.003 0.500 4.600 1.014 0.300 1.500 1.055 -0.465 .390 4.254 0.021 -0.007 0.003 -o.1J15 -0.700 0.710 4.800 1.350 0.900 3.02X 0.mx -0.540 0.017 0.800 2.412 0.IO(J 4.000 1.150 -0.085 0.200 2.275 1.075 4.(J2') -0.520 0.500 2.00') O.240 0.205 0.029 -O.041J O.085 0.1 15 f).OIl'" 0.065 2.450 -0.·icclc pentru .047 0.009 0.300 0.100 0.040 -0.IO(J 0.600 !3 +0.000 4.

aflata sub suprafata de alunccare.2. prin metoda analities Calculul 'impingerii Rankine sau grafo-analitic active a pamantului prin metoda Culmann. rigola In descarca ce aval barbacanc zidului. casoaie: frccarca intre zid ~ipamant se neglijeaza. zidurilor trebuie incastrata In forrnatiunea V. V. materialele eel mai freevent utilizate sunt betonul prefabricate. cu paramentul amontc vertical sau foarte mclinat si eu fundatia evazata (fig.PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRIJIN DE GREUTATE. impingerea activa a masivului impotriva cu versanti eroziunii. Accasta metoda presupune urrnatoarele ipoteze: Zidurile de sprijin pot fi de diferite tipuri: perete!e zidului de sprijin este vertical. In aceste conditii.l transversala In functie de inaltimea Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~iFundatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii . din spatele zidului. degradarilor fundatia Pe langa aceasta. este cocficicntul 2 0 - Figura V. Scctiunca al clevatiei unui zid de sprijin monolit estc In general trapczoidala. Metoda Rankine In geologica zonclc intacta. GENERALIT Zidurilc scop principal totodata V.= tg (45 <1>/2) procedeaza predimcnsionare. suprafata tercnului natural estc orizontala. zidurile ~i au ca prcluand asigura. prin H halast).ELEMENTE Zidurile de sprijin DE CALCUL de greutate sunt constructii Aceasta masive. stabila.I.! cste impingerea suprasarcina se iar k.74 totala h. . care rezista prin propria teorici lor lui A'p de regula la baza vcrsantilor praclic verticalc pc inaltimea sau taluzurilor respectiva. asa V. etc. B=h/L2h/3 ~I In sectiunea deterrninata prima la faza a proiectarii 0 k. dupa caz. In care Astfel: p". . a zidului fiind De aici rezulta valoarea impingerii Figura V. gahioane.. greutate de sprijin se amplaseaza realizarca unei suprafetc la Impingerea activa a pamantului. . instabili.ziduri de sprijin de grcutate.1. etc. cum se va arata mai departc.masive de pamant armat. conform figurii V. Sectiunca 75 aleasa estc apoi supusa unor vcrificari de stabilitatc. Pcntru zidurilc de sprijin de greutatc. protectia din Inghc\. impingerea activa a unui masiv nccocziv se poatc calcula conform figurii V. traverseaza elcvatia Zidurile tronsoane sunt impartitc de tasare. simplu si zidaria de piatra.l).2 activa datorata sarcinii geologico de 'impingere activa : (5. perrncabil la baza.2) iar P rczultatji din prin rosturi patrund pana la baza fundatiei. se poate calcula cu ajutorul Coulomh. In un dren executat (pietris.ziduri de sprijin tip cornier.2.ziduri de sprijin din clemente . din spate (amonte).l. MONO LIT V.1) totale: (5. care h se amonte pentru din de zid se prevede colectarea material cu 0 apeJor.2.

. ... a pamill1tului._. y = grcutatea V. pamantulu] din spatcle zidului [kl-a].P1S6 V.J'~ ~I • = aportul Tinand cocziunii.Pa<P.<1>. Calculullmpingcrii activc a pamantului din spatele zidului. sll1(8 . de Culmann are la haza tcoria lui Coulomb asupra impiugcrii K" = cucficientu] impingerii Pac = 2cJK: Conform [kl''a] cu c = cocziunea metodei Coulornh.). ii" • t I presiunca aetiva P" la nivclul tiilpii estc data de (Iigura V. dreapta de orientare Ll. Universitatea Tehnica de Constructii Bucurcsti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii ...4). pe un metru liniar de zid va fi: (. Pcntru construirea epurci Culmann se reprezinta printr-un (Fig.<p _ Pac IkPal h In care: .3 pamantihcton.. ]2 (5.. In care: 8 = unghiul fata de orizontala al paramentulu] arnonte al zidului: [kPa] valoarca P.=P"sino punctului Fixura V. diagrama irnpingcrii sc manifests pe tnata 0= unghiul de frecare pamantiheton.pc orizontala . scama ~I de clcrncntchde Irccarca gcornctrice .=p.'1.pc vcrticala H. acti va este data de relatia: [n cazu] unui pamant cocziv.2.4) In cazul unui masiv de pamant inallimea zidului si p._.. coeficientul planul AB pe care se considcra Din punetul ca se cxcrcita irnpingerea zidului se traseaza B de la baza Ka =----.Pac *P-" . Pa~ "_".. cP = unghiul de frecare interna a pamantului. Calculul impingcrii necoeziv. pana cc intalnestc In C linia terenului [I + In care: sin(CP + 6) sin(CP -~) .. tot prin punetul de referinta.. inclinata de free are intre zid ~i umplutura se recornanda Universitatea Tehnica de ('O"struetii Bucurcsti Catedra de Geotehnica ~i Fundati] .7) avand cornponentele : IkN/m] IkN/m]. de rclatia: active a pamantului din spatele zidu)ui..<p cstc data lnal\imea (5. K" cstc dat. . de relatia: sin8 Pa<!) = coso yhKa.6)sin(8 +~) . ~ = unghiul rata de orizontala al suprafetci terenului in arnontc.g) (5. Teoria Coulomh. Valoarea Inal\imii ho la care se anuleaza irnpingerca '. dreapta de refcrinta natural.. inclinata cu segment vertical...2. active Metoda grafica claborata parnantului.2.. V. Metoda Culmann volumica a pamaqtulu] din spatele zidului IkN/m']. Unghiul B. In accst caz.5 ) Se traseaza o t"ala de dreapta 0= (1/3 . . este: _. sin(8-6)sin28 unghiul cP fala de orizontala.11 ~~l Pq_C II" . valoarca impingcrii active totalc P" " i [--Ma-\ . cu unghiul cP = 8 a sc lua BC.1) ~ k Pa<l) h Pac [rn] de unde h () = h -Pa<!) (5. = prcsiunca corespunzatoarl' 15.213) CPo apoi. de aplicare al irnpingerii PO' masurata de la talpa fundatiei. la scara.6) Netinand scama de portiunea cu presiuni negative.3): Pa=P.76 77 V..=P._-' frecarii interne a pamantului..

79 78 In vederea rnaxime.... V..5 unghiul <t> fa\a de normal a la planul AB (Fig. h b 2 ... irnpingerile unor planuri de cedare avand dircctiilc PI. 1 ... G... G. h b· 1 + q............. Distanta h. incepand . A A8C.S)... sc obtine ducand... rcprczinta... BC" G"P" '" obtinandu-sc la scara BCI....• pc drcapta de rcferinta.. inclusiv suprasareinile afercnu: . A C. BC" . se trascaza segrncntc paralclc cu drcapta de D pana ee se intersectcaza razele corespunzatoarc BCI• BC.... impinger ilor. accasta dreapta BC..b· 1 y .8C. prismelor prismatiee din masivul ~e segment paralel eu dreapta de orientarc.... scara convcnahila fortelor. p... b. (Fig... pcntru la 0 stahilirea valorii a B se plascaza ••.2b si 1....... prin rczolvarea active PaA~i P"B in punctcle de ccuatii: astfel ohtinutc. I h.._BC1.. sa fie rcprezcntata printr-un ca scara fortelor segment cu lungimca cuprinsa intre I . ·1 + qq AC 1 ·1 = '2 .. PJ. . G'1 = Y. Scgmentclc pe AB corespunzatoare posihile active GIPI. greutatile G\ date de: = G'\ G2 = G'\+G'2 G3 = G'\+G'2+G'3 h (S. cgala cu 0. in eazul de rata G' '1 orizontale): reala a impingerilor cste insii inclinata = G' 2 = G' _ 3- Figura V. sa se aleaga astfel incat G'... BC" astfel punetele Iortclor... . sc face eu originea In B... Figura V. Cunoscand trapezoidala presiunilor valoarea irnpingcrii a presiunilor active totale P" (rnasurata pc planul A ~i rcspectiv la scara Iortelor). G3. Din cxtrernitatile orientate Iortclor GI. ·1 + C1C2 ·1 P" se poatc ohtinc grafie ccntrul trapczului diagrama irnpingcrilor (considerate cu .11 ) G'2 = Y.4 In continuarc pe linia tercnului natural t bil I sc s a I esc puncte e Clo C" C" . ..1 PaA -~ PaB ..fI calcularii din punctul G1. irnpingerii dupa planck BCI. Universitatca Tehnica de Constructii Bucuresu Catedra de Gcotehnica ~iFundatii Univc~silalea Tehnica de Constructi] Bucuresti Catedra de Geotchnica ~i Fundati] . G2...4).he + h (5. C..IO) o... rotunjita. h b· 1 + q. Plo P" PJ' ... la distantc portiuni v. •..9) Punctul dcterminand de aplicatie a rezultantci (5... deterrninand sistcmului diagrama valorilc umplutura avand scctiunilc I 1 a e caror aru sunt egale eu -.. irnpingerii la curba lOU 0 tangcnta printr-un dreapta de referinta BC si unind punetul de tangenta cgalc b: unind aceste puncte cu eel de baza B se defincsc ABCI.. G2P" .5b.. Curba impingerilor Valoarea paralcla lOU se traseaza unind punctele P.. y = ~. n = LG'i i=\ Rcprezcntarea Se recornanda greutatilor G. Se ohserva ca. V. St: calculcaza cu rclatiilc: se ia aproxirnativ apoi greutatilc de rcpartitie AB se construieste E. CIBC_..

In functic P max nun .4 Pc".14) de natura pamantului Tabelul Dcnumirca Araile cu 0. V-I . Verificarea presiunilor pe tcren In cazul In care talpa zidului deterrnina cu relatia: este orizontala. Universiratea Tehnica de Consrructii Bucuresu Catedra de Gcotehnica ~i !'unda!ii .10 0. valorile extreme ale (aici talpa) (din gruparea ale carui valori suntdate Iundarncntala In tahclul de caicul). Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnicll ~i Fundatii . asupra zidului sunt: vertical a. devine: Fsi = De ohicei.2Pcon . Presiunile gruparea Va si namanturi nrafoase 0.N verificarca a. In accst caz.5.6).1. este supusa pamantului.50 0.! este un coeficient de frecare (alunecare) de sub zid. rcspcctiv orizontal« iar In consecinta.. impingere) 'in raport cu punctul 0 de la mijlocul pe talpa calculate trebuie conditii: din sa fundamentala urmatoarele Indeplineasea Prred = Valoarea F. Mo = mornentul talpii. conditia de stahilitate cca mai exigcnta.!( N cos Ha cos a.7 sa indeplinesca conditia P'fm~ S 1. sectiunea excentrice. orizontala sau inclinata.. 1.75 Argile cu Ie > 0.. (512) (a se vcdea ~i fig. cocficicntul de ~ B B/2 . Pentru Imhunata\irea conditiilor de stahilitate din din Pmax + Pmin 2 S Peonv (5.25 0..6.20 0. < 0.15) accst punct de vcdcrc..) .2.80 81 V. unci compresiuni de la baza zidului. V.n 'in care Peonv este presiunea de calcul. V.grcutatca _ Impingerca proprie. + H a si n a.2.il I l jl TnTI ST AS :BOO. ilL rrTTITI.I Pm. Verificarea zidului la alunecare pc talpa V . coeficientul de siguranta la alunccare sc Fortele care actioneaza .45 0.25 < I .. detcrrninata conform conventionala prevedcrilor J. la alunecarea (511) pe talpa cstc Pmaxlili. < 0.4.61 In care N §i H" sunt rezultantelc care actioneaza pc sectiunea considerata Iortclor vcrticalc. V.. I .I trebuie sa fie eel putin 1.7) sunt date de: J. care nu po ale dcpasi de regula siguranta 100 (fig.10 LN = suma tuturor forte lor verticale. talpa zidului H" poatc fi Inciinala PlllaxS. cu tercnul de fundare.5 Argile cu 0.' Figura V.5.I.5 < I. Pmilf-O ~-----~ aval sprc amontc cu un unghi o.60 tuturor tortelor (greutati. .75 Argile nisipoase. accstei presiuni (fig. la contactul Adrnitand variatia liniara a presiunii pe talpa.. nisinuri arailoase Nisipuri fine Nisinuri mijlocii si mari Pietrisuri si holovanisuri Tcrcnuri stancoase pamantului V-I 11 in care: 0. Pentru gruparea specials de incarcari presiunea efectiva maxima trebuie Figura V.3 . B = latimea talpii zidului. =--+--=---+-B. _-. Sill a. B 2 B6 LN MO LN 6MO B2 ' [kPa[ (5.40 0.

.. .II =M=P-d' r a reprezinta Ms G·dGA PA (5.S). dircctic verticala poate avea valori pozitive De regula.=k.eoeficientul seismic .Okabc. al rezultantci p. clcmcntclc de sustinerc sunt actionatc suplimcntar faia de suprasarcina uniform distrihuita q..inallimea statica Pa.unghiul de frecare dintre perete ~i pamant. valoarca negativa a lui k. (inand scarna de Calculul Mononohe In conditi: Punctul de aplicatie punctcle de aplicatie a) componenta a valorilor .'f') +a + 'f') T/2j Jf intrc 2 (S.IY) a ...coeficientul impingcrii active scisrnice: Kas mijlocie a talpii.. 2.=O.n. ~i acceleratia egal cu raportul intrc acceleratia maxima care i se opune. k.>1.20) a din spatele zidului.parnant II face cu un plan vertical p .20) a valorilor y . respectiv excentricitatea e =-LN-6 Mo = (l±kv)cos2(<1>-'f'-a) 2 x cos'P .. (vczi paragrafullI. se po ale considcra k. de Iortelc de incrtic ale prismclor Impingerii active a pamantului de parnant cc le sustin.82 Rclatia Pntil\20 exprima 83 c. Irnpingerea pas..greutatea H . In cazul in care exista terenului 0 Din accst punct de vedcre sc cere ca F.q seismica produsa de accasta se calculcaza = q." sc detcrrnina astfel: din inlocuirca in formula (S. zidului de sprijin are punctul de aplicatic Universitatea Tehnidi de Constructii Bucurcsti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii Uni versitatea Tehnica de Construcu: Bucuresti Catedra de Geotchnica si Fundal. cu raportul cornponcnta vcrticala a accelcratiei maxi me seismice ~i accclcratia gravitationala.. calculatji cu formula (5.p _( ) Kas al rczultantei impingcrii active. bazei zidului de sprijin: h) cornponehta P. prezentata impingcrii in Indrumatorul active scismice tehnic provizoriu C 2:N-92.. cu formula: (5. in cazul zidurilm de de Coria Pit' iar mornentul P. se poate lua egal cu K.=O.1 <1> unghiul de frecare interna al pamantulu: - si ancxa). in scns acoperitor. fie k.coeficientul orizonlala seismic pc directie orizontala.5 .7. seisrnice sc poatc rcaliza cu metoda Valoarea p". Momentul de rasturnare M..16) de la ~i la a rniscarii seismice gravitationala.1l J1 J I sin(<1>+ 8) sin (<1> p .=kh='f'=O. pe supratata inclinata cu formula: (S. V..2. F" se determina Fsr :. 8=(1 rl . Vcrificarea actiunii zidului la ac\iuni seismicc scismicc.2.2/3)<1>. . In care: Punctul de aplicatie volumica a parnantului. cos a: cos(8 + a + 'f') V. cste dat Ms' zidul se poatc k. Hcosa co".unghiul facut de supratata libera a tercnului ~i orizontala in care dOA ~i dPA sunt distantelc Iorta care greutatea activa pan a la punctul A. a) componenta k. determinata la H/2. In cazul in care nu sc eUIlOSc accxlc valori.. astfel: prin In!oeuirca In formula Rczultanta pentru un masiv coeziv se calculeaza active in regim static. de stabilitatc dat de sprijin.='f'=O. In cazul in care nu st: cunoaste accelcratia seismic a verticala. Figura V. V." se adauga la rczultanta P. :.a . sc ia in consideratie.Po. are' punctul de aplicare la H/2. P. aval a talpii (fig.Skh. are punctul de aplicatie seisrnica. zidului rcspcctiv de la forta de irnpingcre 8.IX) costa .17) a componcntclor impingerii sale.unghiul pe care planul pcretc .2. se dctcrrnina In timpul solicitarca statics. cste grcutatea zidului G. Cocficicntul seismic pc sau negative..17)..=P. . P" ohlinuta la HI} deasupra k..coeziunea pamantului conditia ca rczultanta fortelor B <- P" ~i LN sa se situeze in trcirnca K" .q. directie si marime. Coeficientul rasturnare de siguranta cu relatia: (S.p)cos(8 cgal Suh actiunca rmpingcrii rasturna (roli) In jurul punctului active Pit' cunoscuta A de la extrernitatea pc directie verticala. : '!ci6 __. Vcrifiearea stahilitiijii la rasturnarc ca pozitie...

a lucrarii: inaltimea libera a In figura VI. 4 (In mod curcnt se consider a q=15 .22) A sc vedea deasemenea seisrruce. • ~ Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnicii ~i Fundatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~iFundatii . Pentru calculul din grcutatca In canalizarc. P&l=P".'1..'1 are punctul VI. Tirant 85 de aplicare la (). Verificarile si In cazul static.J Pc terenul natural se considcra ca exista 0 suprasarcina uniform rcpartizata. dcschise vedcrea galcric cu pereti realizarii de metrou. Calculul palplansci sc efcctucaza pcntru situatia prcmergatoarc inccperii cxecutici lucrarii. Marcu privind cvaluarea estc h.66H de la haza seismica. umiditatea ca terenul cstc constituit dintr-un depozit practic uniform spccifica de medie.11 ) ~i (5. cu palplanse. laterali momcntelor unei pe directie acestor valori se UNEI INCINTE DE PALPLAN~E ANCORATE constructii suhterane etc) apare de mica adancime cxccutarii ancorate (magistrala de pasaj pietonal. 20kPa).84 b) componenta zidului de sprijin.P". caruia i sc cunosc greutatea y" porozitatea coeziunea fiind w (desupra NH) si unghiul de frecarc intern a <1>. este coefieientul seismic luat conform normativului P 1()O-LJ2(Figura 1. PROIECTAREA si prin aplicarea orizontala unei forte de inertie rezultata si verticala. in general (pcntru reducerea incovoietoare scctiunea ~i asigurarea transversala spatiului curenta libcr In incinta). iar fisa sau adancimea de In fig ere (suh nivelul fundului excavatiei) sc notcaza la alunecare pe talpa. In cazul de fala se considers nisip mijlociu III stare naturala nula. A. la rasturnare ~i la I?rcsiunilc pe tercn sc rcalizca/a ca NT 1 Ulmt Nisip rnijlociu h NIl Figura VI.I estc Infa\i~ata aciiunu palplansei eu 1. sprijiniti neccsitatea unei sapaturi prin tiranti vcrticali. Efectul seismic sc introduce proprie a zidului de sprijin.. atunci cand nivelul apei se gascste la cot a NH.. Etapele de proieetare sunt urrnatoarele: In stare de indcsare n.21 ) unde K. utilizeaza expresiile: (5. anexa elaborata de Prof.

presiunile cxercitatc se deterrnina din impingerea cu relatiile: 3.3. PB' =Y(he +h-hw)Ka. Dimensionarea grinzii de solidarizare tirantului R. q he =Y presupune rezemate in doua portiuni independente. I. In punctul C se considers Ka = tg2( 450-~} Kp = tg2( 450+~) Momente incovoietoare A' impingerile (in realitate. acest punct este putin mai jos). Calculul 2.2.gradientul Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii . Calculul 5.2 si cu notatiile pamantului respective.86 I. se considera grind a inlcrioara se deduce CD si sc anulcaza adancimea de calcul 0. calculul y a punctului C. Pc =PB -Y'y(Kp Adancirnca (6. arnbele ca se anuleaza a~a cum Y'=(I-I~O)(yS-Yw)CUYw=IOkN/m3. y" n.1. gradientul i trebuic sa fie mai mic decat gradientul ~ critic. Determinarea adancimll de intigere "t" a palplanselor h Cunoscand momcntul tuturor valoarea fortelor rcactiunii in punctul Re. din ecuatia respcctiva t 'o I Fisa efectiva Pentru hidrodinamica.2) 6. V1.Ka) (6..Calculul sollcltarilor asupra palplanselor Se cunosc datele de baza h.l) 3 VI. Dimensionarea 7. P B = P B' + Y 'h w K a + Yw h w .Ka) Po = PB -Y'to(Kp . parametri: W y a punctului de irnpingere PB accstora se calculcaza urrnatorii si <1>. se verifies stabilitatea la antrenare aceasta In accst sens. g. RA ~i Rc se egaleaza cu zero momentele in punctclc C ~i reactiunilor Pentru verificarea calculului numeric se insumeaza toate solicitarile orizontale.hA)Ka. pe aceasta baza se deterrnina. AT ~i CD. ale palplanselor momentului PA' =y·he tipului si dimensiunilor PA = Y{he + h . in A ~i C ~i respectiv C ~i D. Alegerea si a apei in diferitc punch: caractcristice ·Ka. Cu ajutorul y = Y'(Kp . Determinarea 4. Stabilirea lungimii tirantului -Ka)=O nula este deci: VI.2to· a fisei palplansei hidraulic. hidraulic Figura VI. adancimea Pentru rcspectiv A. Calculul solicitarilor asupra palplanselor 87 static al palplanselor fisci incovoietor maxim in palplansa palplanselor Cu schema din figura VI. palplansa impartita utilizandu-se metoda grinzii inlocuitoare. Calculul static al palplanselor Calculul Aceasta simplu se face pe metrul liniar de palplansa.2 a palplanselor valoare sc obtine sporind cu 20% fisa de calcul: t=l . i. s-a aratat mai sus.=y'lyw' hidraulic se calculeaza cu formula: Cu notatiile din figura VI.3) Y=(I-I~O)'YS(I+I~O) [kN/m ] 3 [kN/m ] (n.

de calcul a otelului din care este confectionat de siguranta diametrul tirantul (pcntru pe52 sc VI . 3m Iiind un multiplu de 2B (B=la\imea Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~iFundatii . modulul de rczistenta necesar (pentru un metru liniar de se obtine din relatia: MllIax Wnec =-Ga a~~rn~·a Sectiunc verticals b-b din: undc G. (6. Universitatca Tehnica de Constructii Bucuresri Catedra de Gcotehnica ~iFundatii Rc\ este socotit a actiona uniform distribuit tiranti succesivi. d net nee = ~i In final sc adopta pcntru tirant un diametru d ?: dnclncc + (6 . sc este rezistenta G. dispusc de parte ~i de alta a tirantului. sudate. VI. undc a Ga . sc pun doua conditii care (conform sa asigurc Iixarca U. succesivi .S. Kmm). vom avea: Mgmax W gnec = ~ . in care sunt trecute caracteristieile po ate lua = 2Y()()()() kPa si k cstc un coeficicnt tirantului este circulara. Forta de calcul in tirant sc obtine cu relatia: (67) unde K = cocficient de supraincarcare ( de obicei K=] . Sectiunea neta necesara a tirantului rezulta [em'] G" (6. VI. 7. Dimensionarea grinzii de solidarizare Pcntru metalicc solidarizarea 0 palplanseior ~i lcgatura eu tirantii se adopta 0 percche de grinzi VI.. palplanselor metalice uzualc. Alegerea tipului ~i dimensiunilor palplanselor Cunoscand palaplansa) rnornentul maxim. iar momentul estc eel mai mare dintre cleo VI.4) Daca aceasta conditio nu estc vcrificata. Calculul momentului Incovoietor maxim In palplanse Pentru portiunea anularii superioara AT.4.: doi tiranti ancurajuiui stabila a masivului din spatele palplanselor figurii VI.75 §i respectiv Wx?: WnjO. prin urmare momcntul Grinda incovoietor sc considers maxim este: intn.5).. pozitia momcntului Incovoictor x I' ~i se determina si M2 max ' Din tahelul VI-2 sc alegc un profil U cu se stabilestc h maxim punand conditia fortci taietoare inferioara si sc dctermina valoarca Pentru portiunea Sc calculeaza maxim pe Intreaga CD se procedeaza maxime In mod ascmanator M 1 max x2· VI. deci Wx ?: Wne/(). care po ate fi luat egal cu 1.4): RA M g max = --8-mtrucat . simplu rczernata ca in Figura V1. 1=--- hi hi + 2t se marcste valoarca fisei..S.5.K) In care rezistenta Folosind admisibila tabelul = 2 I OO()OkPa. ~i cu 15 'j" Intrueiit portiunilc scctiunea filctate) se obtine cu rclatia: 4A net nee 7t W X eu 25 % daca profilcle sunt introduse independent doua cate doua.16 (6.1. = 140()O() kPa. care se ia 10=1.5) Rt Anctnec = kGt (6. iar 10este distanta intre doi palplansei). net necesar (diamctrul clcctiv in alcgc un tip la care Wx ?: Wnec· Se prccizeaza trcbuic sa se reduca daea sunt introduse ea la palplansele modulul Larssen. Stahilirea lungimii tirantului Pcntru stahilirea in portiunea lungimii tirantului.I.6.6) pe metrul liniar.89 88 Scctiunc orizontala a-a Intrucat se iau doua grinzi U.K5. Dimensionarea tirantului momentele palplansa pe cele doua portiuni. la care Imhinarilc sunt situate in axa medic..

::112 90° (a) .4 127. 7.2 37.5 X.4 155.0 28.4 197.3 100 100 122 155 187 238 290 XL) lCX) 122 122 155 IX5 238 95 98 128 W.5 II 11."" . r. mew/ice Musil g (kWm) 30.0 4X.0 7.5 41.4 pe 1ml Denu mire perete (b) G (kWm2) 74.5 13 14 16 (ern'] 11.5 8 8.3 4X..5 9 lO 10.2 37.X 42. Figura VI.':> 46.5 0.8 163..0 32.0 14.4 33.0 IlL 1 normal 1 [ Ih + y Lungimea nrantului trcbuie sa fie .0 40.6 13. J 1" Tabelul Schita profilului DenumiVI-2.4 155.5 12 9.4 82.0 124.Y •.0 3':>.i Fundatii ee.6 9..2 121.0 9.4 24.11) b) Lrnill= h·etg<ll.J.5 9 9.6 105 127 127 156 193 239 300 369 113.7 290 100 100 150 (mm) t 6.4 HOI~~CH I II III IV V VI [ - (6.0 18.0 122. 16(X) 2200 3000 358 374 713 HOESCH Lmin: L.0 18..5 17. ..5 12. Projile de otel "U" Dimensiuni (mm) Secpune 11 Mllsll (k~m) M.4 16.X 10.5 10.0 74.0 X.. Tipuri uzuale de palplanse Dimensiuni R 405 400 450 400 4()() 400 400 420 420 425 425 425 425 400 400 425 400 400 425 h 100 126 150 ISO 200 247 ::1l0 344 440 160 I()O 170 2(X) 230 2(.2 60. 2" max(Lmin)· II special t 1.8 r. (em') 26..90 91 Tabelul Schita prufilului LARSSEN VI-l.2 38.4 116 150 191 245 300 371 535 rca X 10 12 14 16 18 20 22 24 26 30 h XO J(){) a 45 50 55 60 65 70 75 80 85 L)O 100 g 6 6 7 7 7.5 21.1 Ie I.0 tj - : .0 37. ~1 11 120 140 160 180 200 220 240 260 300 JO Universitatea Tehnica de Constructii Bucure~ti Catedra de Geotehnicii . " .0 X.1 32.X 100.2 74 101.3 29..5 10 t 8 8.4 42.5 6.2 W. .O 10.0 20. li+ .5 12.5 9...5 12.X (. ai marc dintre cdc doua valori eel putm egala eu cca m "" 13 ~ II III IV V O.8 22.0 14. (em') 262 360 460 500 850 1360 2040 2960 4200 600 7(x) 650 II(){) A (cnr') 94.0 25.0 22.10) (6.7 86.0 15.5 235.0 9. Universitatea Tehnicii de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica !i Fundatii .O 10.X 5l..X 62.7 303. ····'!4·J.0 9. O.5 12.6 10.5 5l.2 54.5 7.9 45.3 58. 31 - ~h \4---13 -.0 13.

Anatolie MARCU Inal\ime.a = 0.sc recornanda valori: kll = 5:1994 prevede urrnatoarele valori ale coeficientilor o.4.7) In care (i cste rczultanta incarcarilor gravitauonatc.pcntru 13 S 15" Evaluarea actiunii seismice pentru calculul stabilitalii taluzurilor ~i al lucrarilor de suslinere prin metoda pseudostatica a = 0. (1\.rn '" 0.6) = kv·(i acliunii scismicc pcntru metode pseudostaticc dc caleul. indicat pc harta din figura 11. In care: g este acceleratiagravitatici k s .13.7 . In cazul constructiilor (ziduri de spijin.93 92 3. seismicc) orientata generate de oscilatiile masivelor de pamant antrenatc care pol :1. dr.1 ) Sv (1\. Tinand searna de capacitatea pc orizontala taluzurilor ~i pc vcrticala. ~i petru determinarca scisrnicc: doua cornponcnte: orizontala: vcrticala: 3. de detazarca de amplificare oscilatiilor a 1.) a se adopta dupa cum urrneaza: (In functie de deplasarea acceptata) . culee de poduri... Reducer] ale cocficientului seismic kll In raport cu ks.pentru 13 > 10" a taluzului (versantului) [ala de orizontala.1 . corespunzator terestre.11. Valorile prcsiunii orizontala kll ~i k. 1. seismici: prescriptia . pereti ancorati a= I In miscarea fi analizate sectiune directie ohligatoriu bidimensional In spatiu.1.Partea 5 (ENV 1998-5: 1994 J 4.5 . prenorma curopeana Eurocodc 8 . perioada medie de revenire de cca. pentru valoarea a sc pate adrnite 0 variatie lincara pc ANExA elaborata de Prof.1. PI: 729-92. comparahile a Normativului departamental cu cclc aratau: la pet. de amortizare a masivului de pamant.. undo 13 estc unghiul mcdiu de inclinarc I. ctc. a 1. cu 0 a miscarii scismice a terenului practice de stahilitate sc poate acccpta pentru haza 0 valoare medic a cocficientului a a. Evaluarea all = kll·g <ly = kv·g (SII)' respectiv verticala (Sv) cu relatiile: (1\. astfcl: la haza: a = 0. In care scisrnici.2) (1\.2.5 la partea superioara (coronament): a = 0. In conformitate (Normativul (considerata cu prescriptiile acceleratia rornanesti maxima pcntru proiectarea antiscisrnica a constructiilor ncconstruit Nntii: In calculelc egalil (A. 50 de ani) se stabilestc cu relatia: cu semisuma valorilor respective ~i parte a superioara taluzului (vcrsantului J.5) l Jni versitatea Tehnica de Constructii Bucuresri Catcdra de Geotchnica ~iFundatii' Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~iFundatii . pereti de paiplanse.1 sunt prcvazute .I) P100-92). diguri sistem de coordonate pc lungimi ~i harajc cu prin cclc 1. ing.In functie amplasamentului de clasa si in forma rcvizuita de irnportanta precum ~i de efectcl~ specificc a lucrarilor in zona superioara ENV 1998- a construcjiilor hidrotehnicc si de zona si versantilor sau de rigidizare de sustincre.5 .4) (1\. In conformitate eu (1\.coeficicnt 2.. pot servi direct sau pasivc In calculul prccurn stahilitatii taluzurilor ~i versantilor actiunilor sau al transvcrsala constanta mari) accelcratia seismica estc introdusa active a parnantului. 0. percti mulati.6 .pentru 15" < 13 s 10" a = 0. In cazul vcrsantilor si al taluzurilor. In cazul lucrarilor cocficicntul de sustincre (ziduri de sprijin.67 sau spraituit: pcntru ziduri de sprijin de greutate Fortele de inertie (actiunile seismica intr-un au 0 pentru ziduri de sprijin fundate pe piloti. zonei seismice de calcul.

3/19Y3 14. PROIECTAREA UNEI FUNDATII DIRECTE IZOLATE III.5. xxx . xxx (1997) . ICB 6. Marcu.STAS JOIOI/oA-77.Part 5: Foundations.94 95 BIBLIOGRAFIE 1.211Y93 13.. Report of the ISSMFE TC 5 IV.2.TI PRIVIND ACTIUNILE IN CONSTRUCTII II.I.STAS 1010110-75. Vcrificarea stabilitatii terenului de fundare 1I.Calculul tasarii probabile a fundatiei directe izolate III. (1991) .5. Elemente de calcul :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~~ V. Buletinul Constructiilor nr. I. grafice ~i formule pentru proiectarea fundatiilor. xxx .3.STAS 3990-74 . INCERC. "Norrnativ departamental pentru c1asificarea.Fundatii ~i procedee de fundare.. xxx (1979) . S. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei directe 1Il. Popovici. Normativ pentru proiectarea antiseisrnica a constructiilor de locuinte. Indrumator tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundarc.Environmental Geotechnics.1. xxx . PROIECTAREA UNUI DIG DE pAMANT CU SECTIUNE OMOGENJi. Principii gencrale de verificare a sigurantei constructiilor 15.2.2.P!O-86.7.48 52 58 60 66 evaluarea actiunilor hidrotehnice" (proiect) 18. MONOLIT V. INCERC. partea I. Antonescu. simboluri.P7-92. Antonescu. gruparca ~I .1. ICB 3. Calculul terenului de fundare in cazul III.. Clasificarea si gruparca actiunilor pentru constructii civile si industriale. CALCULUL UNEI FUNDATII CONTINUE PRIN METODA WINKLER . Calculul tasarii suplimentare prin umezire in cazul amplasarii fundatiei pe loess IV. I si II. 6.1. Catedra de Geotehnica si Fundatii.Indrumator pcntru proicctarca fundatiilor pc piloti.2. Principii pentru realizarea depozitelor capsulate 3 5 5 8 16 20 27 33 33 33 34 36 7. al presiunii pamantului pe lucrari de sustinere ~i al stabilitatii taluzurilor si vcrsantilor. 74 74 Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~iFundaui Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnicii ~i Fundatii . xxx . Elemente constructive . retaining strucutres and geotechnical aspects" 19. Priscu. (1983) . ICB 5. Andrei.Curs de geotehnica ~i fundatii. xxx . ~i altii (19RO). Normativ privind proiectarea. 111. Editura Tehnica 4. ICB 2.. I.4.Geotehnica ~i Fundatii vol. Normativ pentru proiectarea ~i executarea lucrarilor de Iundatii directe la constructii.Geotehnica.I. INCERC. xxx . Problematica gcnerala 1I. A. Marcu. Alcatuirea depozitelor capsulate II. xxx . 11.4. Clasiticarea depozitelor. Birletinul Constructiilor nr.3. unitau de masura 9.. Corneaga.C239-92.. Terminologie. Verificarea stabiltatii taluzului la actiuni seismice II. xxx . xxx . Specificul calculului depozitelor de deseuri 1I. (1980) .4. GENERALITJi. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta III. GENERALITA. Verificarea stabilitatii unui taluz 11. Manea. R. Actiuni in constructii. Actiuni in constructii 16.TI. Ed itura Academiei CUPRINS I.I. rV. 111987 12. 11.STAS !O10010-75.5.I.52.3. Principii de proicctare 1Il. PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRIJIN DE GREUTATE.Ingineria scismica a marilor barajc.culturale. agrozootehnice ~i industriale.PE 72Y-Y2.4. Proiectarea fundatiei directe izolate III. Stabilirea presiunii conventionale de calcul 1II.2. A. 17. Calculul tasarilor probabiie ale terenului sub dig II. (1991) .4.Prcdimensionarea pantel or taluzurilor digului II.PI00-92.41 41 43 . executarea si exploatarca constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire. L. I. la ctiuni seismice.Teren de fundare.5. S. social . Bul. Fundatie elastica (talpa) de beton armat.ENV 1998 .Indrumator pentru proiectul de fundatii. xxx .5:1994 "Eurocode 8.Tabele. 11. (1984) . xxx . Manoliu. ICB R.5.45 46 46 . Design provisions for earthquake resistance of strucutures .STAS 3300/2-85 fundarii directe 10. A. Constructiilor nr. Fundatie de beton simplu cu cuzinet de beton armat III.

Metoda Rankine V..1.. ing.7) 7) 7h 77 V. Calculul solicitarilor V1. Calculul irnpingerii V.h. Verificarea V. Calculul impingcrii V. PROIECTAREA zidului la actiuni seisrnicc UNEI INCINTE DE PALPLAN~E ANCORATE VI. Stabilirea lungimii tirantului actiunii seisrnicc pcntru ealculul stabilitatii ANEXA. Calculul static al palplanselor adancimii de infigerc "t" a palplanselor . Alegcrea tipului ~i dimensiunilor tirantuJui grinzii de solidarizare W! Xl) VI. Dimensionarea VI.X.5. taluzurilor ~i al lucrarilor de l)2 l)4 V.7.2. Calcului impingerii active a pamantului din spatelc zidului.3. VI.. .2.5.96 V..4.2. maxim In palplanse palplansclor.l. Dcterrninarea asupra palplanselor VI.2. Dimcnsionarca incovoietor VI. Teoria Coulomb active din spatelc zidului.4. Verificarea active a pamantului din spatelc zidului. Verificarea VI. Anatolie Marcu BIBIJOCrRAI:IE Univcrsitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catcdra de Geotehnica ~i Fundatii .2. Calculul mornentului Vl.2. autor Prof. sustinere Evaluarea prin metoda pseudostatica.2.2. Verificarca V.7.o. Metoda Culrnann zidului la alunccarc pe talpa presiunilor pe teren stabilitatii la rasturnarc ..3.2. EIJ:MENTI: DI: CALCUL . X(J XI X2 X2 X5 Xh X7 X7 XX XX XX : . Dr.2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful