P. 1
Banca Nationala a Romaniei

Banca Nationala a Romaniei

|Views: 73|Likes:

More info:

Published by: Nicoleta-Andra Ileana on May 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2013

pdf

text

original

BANCA NATIONALA A ROMANIEI

Monede şi bancnote – Elemente de siguranta ale bancnotelor in circulatie

Ileana Nicoleta-Andra Anul III, Comert Seria B, Grupa 344

BNR a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de acţiunile militare. fără ca acesta să mai poată fi recuperat. De asemenea. . Între 1900 şi 1925. prin volumul creditelor acordate şi nivelul redus al taxei scontului.Capitolul I . BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929. unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de sucursale şi agenţii la nivelul întregii ţări. măsuri pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu. 90. instituţie de credit. care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României.Istoria BNR La o jumătate de secol după apariţia primului proiect de înfiinţare a unei bănci naţionale. BNR a trebuit să răspundă altor provocări. în acelaşi timp. În anii celui de-Al Doilea Război Mondial. a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar. După revenirea statului între acţionarii săi (1925). printre care: criza economică postbelică. Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să accepte transferul tezaurului său la Moscova. În timpul Războiului de Reîntregire. Până la declanşarea Primului Război Mondial. alături de guvernul român. Imediat după 1918. fapt pentru care BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată. Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. în controlul comerţului cu aur şi devize. la 17/29 aprilie 1880. BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român. în “Monitorul Oficial” nr. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor. prin renunţarea la bimetalism în favoarea monometalismului aur. precum şi în acţiunile de conversiune a datoriilor agricole şi în organizarea şi reglementarea comerţului de bancă începând din 1934. dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale. restabilirea convertibilităţii leului. a fost publicată. statul s-a retras dintre acţionarii băncii. Banca Naţională a României s-a implicat în susţinerea dezvoltării economiei naţionale. luând.

În 1948. Astfel a devenit necesară conlucrarea dintre autorităţile responsabile cu autorizarea. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa. iar din 1957. pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică. . în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc. a devenit mult mai dinamic şi complex. determinând întrepătrunderi la nivel instituţional. Capitolul II – Rolul BNR: Stabilitate financiară Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare. subordonată iniţial Ministerului de Finanţe. Banca Naţională a îndeplinit un rol important în evoluţia sistemului monetar şi de credit prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 şi 1952. BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat. implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale. precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului. Consiliului de Miniştri. BNR şi-a reluat titulatura iniţială. reglementarea. titulatura băncii de emisiune s-a transformat în Banca Naţională a Republicii Socialiste România. Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare Cooperarea dintre Banca Naţională a României şi celelalte autorităţi de reglementare şi supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar românesc s-a intensificat treptat. în planificarea circulaţiei monetare. pe măsură ce sistemul financiar românesc. potrivit noilor imperative politice. supravegherea şi controlul pieţelor componente ale sistemului financiar.Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa. În 1965. în ansamblul său. precum şi lărgirea cadrului naţional de stabilitate financiară. este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar. similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume. Totodată. obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică. date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi. deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. respectarea cadrului legal aplicabil. pentru a asigura transparenţa şi integritatea sistemului financiar şi a pieţelor sale componente. În toţi aceşti ani. în ansamblul său şi pe componentele sale. Din 1990.

ban. Monede şi bancnote noi (RON) Moneda de 1 ban     Oţel placat cu alamă. moneda naţională a României. articole. . pl. Analiza subiectelor de interes general pentru stabilitatea sistemului financiar şi dezvoltarea cooperării la nivel regional reprezintă obiectivele primordiale ale seminarului. leul. având ca subdiviziune banul (sg. pl. informări Capitolul III . Diametru 16. Leul (sg.Cercetare. atingerea acestora fiind realizată deopotrivă prin implicarea specialiştilor în domeniu ai Fondului Monetar Internaţional şi reprezentanţilor ţărilor participante. a fost denominată astfel încât 1 leu nou echivalează cu 10 000 lei vechi. un seminar regional pe teme de stabilitate financiară. discursuri. împreună cu Fondul Monetar Internaţional. Sinaia Banca Naţională a României organizează anual. Cant neted. Prezentări. Banca Naţională a României are dreptul de a emite monedă în scop numismatic. La data de 1 iulie 2005. bani). lei) reprezintă unitatea monetară a României. leu. Culoare galbenă.Monede şi bancnote în circulaţie Alături de însemnele monetare. documentare şi informare în domeniul stabilităţii financiare     Raportul de stabilitate financiară Studii şi analize în domeniul stabilităţii financiare Seminarul regional de stabilitate financiară. omagiind astfel personalităţi din viaţa culturală şi ştiinţifică românească şi internaţională sau marcând evenimente reprezentative pe plan intern şi internaţional.75 mm.

25 mm.75 mm.5 mm. Moneda de 10 bani     Oţel placat cu nichel. Cant inscripţionat. Culoare galben.Moneda de 5 bani     Oţel placat cu cupru. Culoare galben. an de emisiune 2005     Alamă. Moneda de 50 bani.75 mm. Cant inscripţionat. Diametru 23. an de emisiune 2010     Alamă. Culoare albă. Diametru 20.75 mm. caracter comemorativ. Diametru 18. Culoare roşie. Cant inscripţionat. an de emisiune 2011     Alamă. Culoare galben deschis. . Cant cu trei grupe de zimţi. Diametru 23. caracter comemorativ. Cant zimţat. Moneda de 50 bani. Moneda de 50 bani. Diametru 23.

emisiunea 2008     133 x 72 mm (similar cu cea de 20€). suport polimer. imprimare plană elemente de siguranţă . suport polimer. imprimare plană elemente de siguranţă Bancnota de 10 lei .emisiunea 2005 . imprimare plană elemente de siguranţă Bancnota de 5 lei     127 x 67 mm (similar cu cea de 10€).Bancnota de 1 leu     120 x 62 mm (similar cu cea de 5€). suport polimer.

Bancnota de 50 lei     140 x 77 mm (similar cu cea de 50€). suport polimer. imprimare în relief elemente de siguranţă Bancnota de 200 lei     150 x 82 mm suport polimer. suport polimer. imprimare în relief elemente de siguranţă . imprimare în relief elemente de siguranţă Bancnota de 500 lei     153 x 82 mm (similar cu cea de 200€). suport polimer. imprimare în relief elemente de siguranţă Bancnota de 100 lei     147 x 82 mm (similar cu cea de 100€).

Elementele de siguranţă ale bancnotelor în circulaţie 10 lei Nicolae Bancnota Grigorescu 2008 2005 Dimensiuni (mm) 120x62 127x67 133x72 133x72 Fereastra transparentă Filigran Fir de siguranţă Element de suprapunere Banda iridescentă Microtext Imprimare vizibilă în lumina ultravioletă Imprimare aurie Imprimare în relief Imagine latentă Microperforaţii Cerneala care îşi schimbă culoarea 1 leu 5 lei Nicolae George Iorga Enescu 50 lei 100lei 200lei 500 lei Aurel Ion Luca Lucian Mihai Vlaicu Caragiale Blaga Eminescu 140x77 147x82 150x82 153x82 .Capitolul IV .

Filigranul este vizibil când bancnota este luminată din partea opusă privitorului. Firul de siguranţă Toate bancnotele româneşti aflate în circulaţie au.Fereastra transparentă Fereastra transparentă se află în stânga aversului bancnotei şi pentru fiecare cupiură în parte are forma conform tabelului de mai jos: Bancnota 1 leu Nicolae Iorga 5 lei George Enescu 10 lei Nicolae Grigorescu emisiunea 2008 10 lei Nicolae Grigorescu emisiunea 2005 50 lei Aurel Vlaicu 100 lei Ion Luca Caragiale 200 lei Lucian Blaga 500 lei Mihai Eminescu Forma ferestrei transparente Acvila cruciată Notă muzicală Paletă de pictură Două pensule aurii Elemente de siguranţă prezente în fereastră Paletă de pictură Valoarea nominală ambutisată Cap de acvilă Măşti de teatru Filă de carte Clepsidră Valoarea nominală ambutisată Valoarea nominală ambutisată şi element auriu sub formă de panglică Valoarea nominală ambutisată şi element auriu sub formă de carte deschisă Valoarea nominală ambutisată şi element auriu sub forma nisipului ce se scurge în clepsidră Filigranul Filigranul este constituit din două componente poziţionate în stânga aversului. în zona centrală. un fir ce devine vizibil când bancnota este luminată din partea opusă privitorului. pe zona neimprimată: portretul personalităţii de pe bancnotă şi emblema BNR. .

de şapte ori. zone imprimate cu caractere foarte mici. o bandă verticală de culoare transparent aurie care are înscrisă. pe avers. Microtextul Toate bancnotele româneşti în circulaţie au. pe verticală. Acesta se află plasat. pe avers şi pe revers. elementul să fie văzut în întregime. sub denumirea băncii centrale de emisiune. sub 1 mm înălţime. astfel că atunci când sunt privite prin transparenţă şi luminate din partea opusă privitorului. valoarea nominală. Bancnota 1 leu Nicolae Iorga 5 lei George Enescu 10 lei Nicolae Grigorescu 2005 10 lei Nicolae Grigorescu 2008 50 lei Aurel Vlaicu 100 lei Ion Luca Caragiale 200 lei Lucian Blaga 500 lei Mihai Eminescu Elementul de suprapunere Element floral stilizat Liră (instrument muzical) Paletă de pictură Paletă de pictură Roza vânturilor (busolă) O floare stilizată de violetă Călimară cu capac Călimară şi pană de scris Banda iridescentă Toate bancnotele româneşti în circulaţie au imprimată pe revers. ce se pot vedea cu ajutorul unei lupe.Elementul de suprapunere Toate bancnotele româneşti în circulaţie au anumite fragmente ale unui element de design de mici dimensiuni imprimate în acelaşi loc pe ambele feţe. . în partea dreaptă.

imprimat cu cerneală vizibilă numai în lumină ultravioletă. Imprimarea aurie Bancnotele de 10 lei. în dreapta aversului Panglică în fereastra transparentă Carte deschisă în fereastra transparentă Clepsidră. Seria şi numărul tipărite cu cerneală neagră. iar seria şi numărul imprimate cu cerneală roşie. "100". nisipul ce se scurge în clepsidră. 200 lei şi 500 lei au imprimate în relief principalele elemente de design. "5". în zona centrală a aversului. 200 lei şi 500 lei au un element de design de pe aversul bancnotei imprimat cu cerneală de culoare aurie. în stânga. pe ambele feţe. 100 lei.Imprimare vizibilă în lumină ultravioletă Toate bancnotele româneşti în circulaţie au. 50 lei. în dreapta aversului Două pensule în fereastra transparentă. Numărul fiecărei bancnote este unic. 50 lei. se văd de culoare portocalie în lumină ultravioletă. paletă de pictură. Seria bancnotelor româneşti în circulaţie este formată din trei cifre şi o literă. în dreapta aversului Cap de acvilă de munte. un patrulater ce conţine valoarea nominală: "1". în fereastra transparentă Imprimarea în relief Bancnotele de 10 lei emisiunea 2005. "50". cu caractere de înălţime crescătoare. pe verticală. . "10". pe revers. "200". "500". 100 lei. se văd de culoare verde. Bancnota 10 lei Nicolae Grigorescu 2005 10 lei Nicolae Grigorescu 2008 50 lei Aurel Vlaicu 100 lei Ion Luca Caragiale 200 lei Lucian Blaga 500 lei Mihai Eminescu Elementul imprimat cu cerneală aurie Paletă de pictură. iar numărul din şapte cifre. pe orizontală în dreapta.

Bancnota 10 lei Nicolae Grigorescu 2005 50 lei Aurel Vlaicu 100 lei Ion Luca Caragiale 200 lei Lucian Blaga 500 lei Mihai Eminescu Locul unde imaginea latentă se află pe bancnotă Umărul stâng al portretului. în zona elementului floral pe avers. 200 lei şi 500 lei. pe revers Ferestrele clădirii. pe avers Uşile clădirii. 200 lei şi 500 lei au. înscrisă valoarea nominală prin perforaţii foarte fine. pe avers Umărul stâng al portretului.Imaginea latentă Imaginea latentă nu este percepută la examinarea directă. pe revers Microperforaţiile Bancnotele de 50 lei. Pe bancnotele de 10 lei emisiunea 2005. 100 lei. 100 lei. pe revers Peretele clădirii. dar devine vizibilă când bancnota este privită razant. imaginea latentă este constituită din iniţialele "BNR". Acestea devin vizibile numai când bancnota este luminată din partea opusă privitorului. . 50 lei.

200 lei şi 500 lei au. în funcţie de unghiul din care este privită.Cerneala care îşi schimbă culoarea Bancnotele de 50 lei. elemente imprimate cu cerneală care îşi schimbă culoarea din auriu în verde. în partea stângă jos. Bancnota 50 lei Aurel Vlaicu 100 lei Ion Luca Caragiale 200 lei Lucian Blaga 500 lei Mihai Eminescu Elementele imprimate cu cerneală care îşi schimbă culoarea LEI CINCIZECI LEI UNA SUTĂ LEI DOUĂ SUTE LEI CINCI SUTE . 100 lei. pe avers.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->