S E R lED

E . AUT

0R

:1

ELENA NITA IBRIAN ,

IINEREIE, FARA B" IRANEIE, CU HRANA NA URAlA

PARTEAI

Ce trebuie

sa stim ca sa fim sanatosi. ..

Capitolul

I

In primul rand, trebuie sa stim sa ne alimentam corect si astfel vom fi mereu frumosi, sanatosi, ne vom mentine mereu tineri, bine dispusi, rara sa avem timp sa ne plictisim. Hrana naturala iti poate modifica viata, poate dezvolta puterea spiritului si cea a imaginatiei, poate innobila sufletul si faptele sale. Putini stiu ce inseamna sa ai 0 sanatate buna, acea sanatate care face ca omul sa se sirnta cuprins de niste forte vitale puternice de a face ceva cu totul deosebit, Adevarata sanatate ne umple eu 0 energie binefacatoare, 0 claritate intelectuala neobisnuita si un entuziasm de neinvins, pana la adanci batraneti, Dad. gandesti mereu pozitiv, daca ai credinta in Dumnezeu, dad te vei alimenta numai cu produse naturale, vei fi pe deplin sanatos, plin de entuziasm, de energie si de vitali tate, stari care iti vor aduce fericire si multumire deplina ... nu vei simti cum tree anii... Sunt multi dintre semenii nostri care nu stiu sa ~ina la sanatatea lor, consumand alcool, cafea, tutun si alte droguri, pe care le socotesc intaritoare, fad sa se gandeasd niei 0 clipa ca acestea le ruineaza viata, sanatatea Ie este in mare primejdie si, mai mult dedit atat, se alimenteaza cu produse necorespunzatoare care ii predispun la boli de inirna, la diabet, la boli de ficat, de rinichi, ea si la diferite forme de cancer. Nu uitati alimentatia si starea sufleteasca sunt doua aspecte ale aceleiasi probleme. Cele mai gustoase alimente servite la masa pot deveni pentru organism 0 adevarata otrava, daca in timpuI mesei vom trai niste sentimente negative. Dad sunteti suparati, dad sunteti obositi, nervosi sau gelosi, este mai bine sa nu va asezati la masa de cat dupa ce v-ati linistit total si sunteti bine dispusi. La masa, e bine sa fie buna dispozitie, fara muzica, fara televizor, rara a citi ziarul.

ca

12

Elena NiP. Ibrian

Tinerete fara batriinete cu hrarui naturalii

13

conditia ca de sa fie consumate numai in stare proaspata, netratate termic. Fierte, coapte sau prajite fructele nu mai furnizeaza organismului substantele nutritive necesare. Se recomanda totodata ca fruetele sa fie bine si indelung mestecate, evitand graba ~i Iacomia. Experienta dernonstreaza ca mancatul fructelor pe stomaeul gol nu numai ca este sanatate curata, dar accentueaza pierderea in greutate. Mancati numai fructe eel putin 0 zi pe saptamana si veti deveni supli. Este bine sa cunoasteti timpul de digestie la diverse alimente: fructe ea atare sausucuri din mere si pere - 30 minute; banane, curmale, smochine, stafide, fructe uscate la soare - 1 ora; salatele - 2 ore; mancaruri de legume combinate coreet - 3 ore; mancaruri incorect combinate - 8 ore. Acest din urma exemplu solicita un mai mare consum de energie in procesul digestiv, ca sa nu rnai pomenim de marea cantitate de toxine acumulata in organism. Cerealele, Iegumele, zarzavaturile de orice feI, diferitele soiuri de nuci si alune contin - printre altele - cantitati apreciabile de proteine, grasimi nesaturate, hidrati de carbon, calciu. De altfel, peste 70% din populatia Pamantului obtine cantitatea necesara de proteine din surse vegetale, in special din cereale integrale, printre care se nurnara :;;i orezul nedecorticat si cartofii. Apoi, nu trebuie sa uitam ca soia si algele sunt proteinele viitorului si se pot pre para in cele mai diverse moduri. Savantii specializati in probleme de nutritie de la Universitatea Harvard, SUA, asiguri cetatenii ca hrana cornpusa din cereale, legume si fructe poate furniza intreaga cantitate de proteine necesare organismului. Marul este aliment si medicament deopotriva. Acest fruct minunat contine, pe liriga aIte saruri minerale (fosfor, calciu, magneziu, fier) si potasiu, element care este atat de necesar bunei functionari a muschiului inimii. In plus, marul contine enzime si vitaminele A, BI' B2, Csi pp si zahar usor asimilabiL De aceea, marul trebuie sa fie consumat de tori oamenii, indiferent de varsta, dar numai pe stomacul goL La copii men tine echilibrul acido-bazic si previne gastro-enteritele; Ia sportivi stirnuleaza activitatea musculara, iar Ia adulti combate guta, reumatismul si are actiune benefica asupra ficatului. La cei ce muncesc intelectual, marul este hrana creierului, iar la cei ce se situeaza la varsta a. treia este considerat antiarteriosclerotic. Sunt 8 aminoacizi pe care corpuI omenesc nu-i poate sintetiza si trebuie sa-i ia din alimente. Fructele si vegetalele contin majoritatea acestor aminoacizi; rosiile, morcovii, bananele, varza, coriopida, porumbul,

castravetii, vinetele, mazarea, cartofii, dovleceii, nucile si sernintele de flo area soarelui I:icontin pe toti 8. Atunci cand doriti sa pierdeti in greutate, nu consumati curmale, stafide, smochine sau alte fruete uscate, care, cu toate ca sunt 0 minunata sursa de energie, contin foarte mult zahar concentrat, care va va impiedica sa slabiti. Benefica este ~i folosirea in alimentatie a fructelor proaspete netratate terrnic sau a celor conge late, cand cele proaspete nu se mai gisesc. Sanatatea ornului depinde foarte mult si de fibrele celulozice pe care le consuma. Acestea previn in primul rand constipatia si hemoroizii; de aceea amintim ca in carne nu se afla aserneriea fibre, ci numai in fruete, legume ~i cereale. Evitati pe cat posibil carnurile, in special cele sarate si afumate, care imbolnavesc organismuL Calciul poate fi asimilat din toate vegetalele cu frunze verzi, din nuci, seminte de susan, curmale, smochine si prune. Printr-o alimentatie acida se pierde 0 buna parte de calciu din organism. Untul este neutru, deci este singurul produs lactat care se poate combina cu carbohidrati (paine, cartofi, orez, macaroane). Cafeaua, ceaiul rusesc si eel chinezesc produc aeizi in stomac, fiindu-Ie necesare 24 de ore pentru a trece prin rinichi. In locul celor trei produse mentionate mai sus se recornanda a se consuma ceaiuri din plante medicinale autohtone, care sunt mult mai sanatoase si mai datatoare de viata, Zaharul alb ingra~a pentru ca fumizeaza numai calorii Hi.d importanta, de slaba calitate. Zaharul din fructe este foarte hogat in nutrienti de care corpul nostru are mare nevoie, Vinul ingreuneaza digestia deoarece este fermentat. In general, aIcoolul ingreuneaza activitatea rinichilor si a ficatului. Este recomandat ca vinul sa se bea pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte de rnasa, in acest fel fiind eIiminat intr-ur, timp mai scurt. Nutritionistii au demonstrat 90% din alimentatie este necesara in mentinerea functiilor vitale ale organismului. Pentru a functiona normal, ereierul are nevoie de un singur combustibil - zaharul - sub forma de glucoza, Fruetoza (din fructe), 0 data ajunsa in organism, se transforrna in glucoza mai rapid ca orice alt carbohidrat, numai ca fructele, pentru a-si atinge acest tel, trebuie sa fie consumate in stare naturala ~i numai inainte de masa, pe stomacul gol. Pentru perioadele de trecere Ia hrana vie - 14-21 de zile - alimentatia zilnica trebuie sa fie alcatuita in proportie de 85% din cruditati,

ca

14

Elena Nita Ibrian

Tinerete

Jiira biitrdnete

cu hrarui naturale

15

Este cunoscut faptul di leacurile (oricat ar fi ele de bune) nu pot "prinde" dad organismul uman este incarcat cu toxine, dad mintea si sufletul fiintei umane sunt blocate de tensiuni, stres, ernotii negative. Pentru acest motiv, tratamentul natural are trei faze: a) purificarea - prin care se urrnareste deblocarea tranzitului intestinal, mobilizarea toxinelor din organism si eliminarea lor, deblocarea activitatii bilei si ficatului printr-un regim stric de hrana vie; b) "netezirea" planului emotional prin relaxare (buna dispozitie, exercitii de educatie fizica}, meditatie si rugaciune; c) tonifierea - in care se urmareste rezolvarea afectiunilor si restabilirea functiilor normale ale organismului. Cele mai potrivite anotimpuri pentru dezintoxicarea organismului sunt primavara (cu muguri si plante tinere) si toamna (cu fructe si legume proaspete recoltate de pe terenuri ingrasate biologic). In farmacologia americana, cercetarea plantelor se afla pe locul intai, Asa s-a descoperit dintr-un total de 4700 de plante diferite, graul verde se dovedeste a fi - prin componentele sale -, un campion absolut. Din 100 g grau verde se obtin 80 g sue, care contine: vitaminaA, grupul de vitamine B, apoi vitaminele E, K, D si PP, apoi saruri minerale si elemente catalitice (calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, arsenic), gdsime fosforata, amidon, fermenti, diastaze etc. Acest uimitor fir de iarba previne bolile, dar le si vindeca, in primul rand, ajuta la dezintoxicarea organismului, este energetic, vitalizant, reface structura celulelor, vindeca anemia, astenia fizica si intelectuala, asigura cresterea, combate rahitismul, vindeca tuberculoza, favorizeaza alaptarea, combate cancerul (ca metoda alternativa). De asemenea, orzul si ovazul verde sunt considerate aliment medicament de mare valoare. Intepaturile de albine sunt considerate un medicamentfabulos. Aceasta terapie naturala - ca si altele -, continua sa surprinda si sa fad minuni. Cine ar fi putut crede d veninul albinelor are forta de a vindeca multe boli, printre care si cancerul?! Ce-i drept, este nevoie de stiinta unui medic cu foarte multa experienta in acest domeniu. Nu de mult timp, pe pietele romanesti au inceput sa-~ifad loc cu multa timiditate primele produse "curate", o btinute de pe terenuri ingrasate biologic, adica nechimizate. Hrana ferita de atingerea ingrasamintelor chimice reprezinta 0 garanpe a sanatatii. Bine ar fi ca harnicii nostri tarani, cultivatorii de legume, sa ocupe cat mai curand piata cu astfel de produse biologice, naturale, asa cum le-a dat Dumnezeu.

Argila, dupa cum scrie in dictionarul de specialitate, este un produs rezultat din descompunerea silicatilor naturali. Prin actiunea apei si a bioxidului de carbon, acestia i~i pierd bazele solubile si se obtin silicati de aluminiu hidratati. Din feldspatii alcalini si alcalino-pamantosi rezulta argila pura. Cum in natura rareori se gasesc feldspati izolati, ei fiind asociati cu diferite alte minereuri, produsul rezultat nu este argila pura, ci un amestec constituit din cadmiu, nisip, oxizi metalici, calcar etc." Deci, compozitia argilei este asemanatoare cu a corpului nostru. Ea ne ajutil atlt in cure interne, cat si externe, sub forma de apa de argila, lapte de argila, plasturi, cataplasme, bai, completand necesarul de constituenti organici, restabilind echilibrul acido-bazic si stimuland activitatea glandelor endocrine. Argila nu este nici leguma, nici cereala, nici fruct, dar, ca si vegetalele pe care le sustine si Ie imbogateste, contine foarte multe mirierale si oligoelemente. Este inzestrata, ca si plantele, cu calitati care contribuie di~ plin la vindecarea a numeroase si grave maladii. Ii ajuta chiar si pe cei foarte sensibili, cum sunt copiii, inlocuind cu succes pudra de talc (caz in care se foloseste argila sub forma de pudra). Cunoscuta de cand e lumea lume, utilizata ca remediu terapeutic de incasi, greei, romani ~ifrancezi, de popoarele din toata Africa si Asia, argila a rezistat cu bine probei destul de aspre a timpuIui, conservandu-si veleitatile terapeutice. E bine sa stiti din Biblie, la Geneza cap. 2, verso 7 scrie astfel: "Domnul Dumnezeu a facut pe om din tirana pamantului". Deci, parnantul este acela care furnizeaza Iumii vegetale sursa de hrana care, la randul ei, constituie sursa de hrana a tuturor vietuitoarelor, indusiv a omului si toate se intorc in tarana (vezi Geneza. 3,19: "Cad tarana esti si in tarana te vei intoarce"). Din punct de vedere stiintific nu se cunoaste inca in intregime miracolul vindecator al argilei, dar speram ca aceasta mare taina sa fie descifrata in viitor. Chiar dad nu este cunoscuta stiintific decat in mica masura, argila rnerita toata atentia noastra, deoarece din vremuri stravechi s-a constatat ca este eficienta in tratarea a diferite afectiuni grave. Astazi cand au aparut mii si mii de feluri de medicamente pe baza chimica, desigur d un tratament pe baza naturals, cum este argila, urina ~i plantele, pare ceva banal. Dar nu trebuie sa uitam ca numai ce este natural, neprelucrat, ne poate intretine 0 sana tate perfecta,

ca

in fie care minut sistemul nostru imunitar inactiveaza virusii.in mod eu totul eronat -. motivul pentru care multe fruete si legume sunt atat de mult dezvoltate. deoarece cunosteau foarte bine actiunea antiseptica. lasi la frecarea intre degete senzatia de alifie. Fad sa stim. in care faza dispersata trece in stare de gel. de la 0 adancime de 50-100 cm. distruge microbii patogeni la nive1ul pielii (extern) ~i al mucoasei (intern). Ea poate fi considerati aliment-medicament. sunt practici folosite de cand lumea. dar in acelasi timp ataca si organismul. Secretiile noastre salivare. In organism exista adevarate centre de instruire a eelulelor sistemului imunitar. la umezire cu api. Este suficient sa adaugati l lingurita cu argila la un litru de apa de la robinet si yep obtine un plus de sanatate.. cu nenumarate linii de aparare dotate cu .16 Elena Nip Ibrian Tinerete fara batrdnete cu hrarui naturala 17 Este foarte important ca argila sa fie recoltati din zone mai putin poluate. sangele contine cele mai puternice substante antibacteriene si antivirale. constituindu-se intr-o adevarata armata cu miliarde de "osta~i" cu tot felul de specializari. a carui stimulare este urmata negresit de 0 sporire a rezistentei naturale la infectii. de fapt. iar carnea isi micsoreaza volumul la fiert. antivirale si antitumorale foarte puternice si cu un spectru larg de actiune. Acesta este. hrana produsa natural are 0 aroma mai puternica. care 0 incarci cu energie solara. care este un antiseptic natural. 0 grupa de substante. fad a avea insa gust caracteristie. antiseptica. in acelasi timp. asemenea fibrelor alimentare. concentratia de substante nutritive este mult scazuta. roscat. eliminand surplusul rara a suferi asa cum se intarnpla cu medicamentele de sinteza. Argila are actiune bactericida. Se stie ci baile si cataplasmele cu argila. Se stie d organismul fiecaruia dintre noi are de la natura un sistem de aparare fabulos. metale grele. Spre deosebire de acestea. Adeseori. Egiptenii foloseau argila in procesul mumificarii. Una din 100 de celule ale organismului apartine sistemului imunitar.0 substanta. fie el virus sau bacterie. protejeaza organismul de orice atac din exterior. in bataia soarelui (se va incarca cu energie). dupa care bep multa apa sau beti apa argiloasa (1 linguriti cu argila la 250 ml apa). Un asemenea centru de instruire este timusul. Cu 0 alirnentatie de hrana vie. Argila are proprietatea de a distruge bacteriile si impiedici proliferarea acestora. Organismul retine numai acele microelemente de care are nevoie. E binesa va faceti un obicei in a consuma zilnic cite purina argila (cit o aluna) . neutralizand gustul neplacut al apei. Apa de argili este un agent cu rati tor si vindecitor al organismului. numai lutul pastes care. aducand sangele la PH-ul optim. Dupa bataJiile dintre celulele sistemului imunitar si microorganismele invadatoare apar leucocitele care "inghit" microorganismele si resturile de celule. datorita irisusirilor. printre care se nurnara si faimosul interferon . hormoni etc. Se utilizeaza [iri a tine cont de culoare (cenusiu.arme" chimice. facand astfel curatenie. constituind 0 linie de aparare foarte eficienta. distruge bacteriiIe ori celulele canceroase. biologice si mecanice de distrugere a oricarui nepoftit. sudorifice si lichidul prostatic contin enzime care au proprietatea de a distruge 0 serie de bacterii si ciuperci. foarte placuta si un continut mare de vitamina C si de magneziu. apoi se pastreaza in ambalaje de hartie sau in saculeti de panza. chiar dad se abuzeaza ca doza zilnica. deoarece nu este deloc primejdioasa. In acelasi timp creeaza mediu alcalin. ce se confundi cu dainuirea omului ca fiinta pe Pamant. are putere absorbanti. La drept vorbind este vorba de acidoza sangelui. saruri ale acizilor biliari). se pune la uscat (la so are ). Dupa ce a fost colectati argila in cele mai igienice conditii din maluri batute de soare. de fapt. Apoi. mai ales dad 0 puneti intr-un vas de sticla albastri.sale coloidale. MetaIul depreciaza argila. mai ales cei care au fost obisnuiti sa consume carne si produse din carne la toate mesele zilei. care este un produs viu. omul este ferit de cele mai cumplite boli care apar ca urmare a unei alimentatii defectuoase. consumatorii cred . con tin in medie 20% apa. produsele vegetale cultivate cu ingrasaminte chimice. situat in centrul plexului cardiac. Pentru colectarea si prepararea ei trebuie sa se foloseasci numai ustensile de lemn sau de os. unde acesteasunt triate. sortate si trimise in misiune. ca hrana biologics este prea vegetariana. ca si consumul "apei tulburi" de citre indieni. argila absoarbe toate substantele toxice (mirosuri neplacute. galben. legume si cereale integrale preparate dupa bucataria fara foe. ceea ce 0 face de mare folos in colibaciloza si in afectiuni pulmonare. nefavorabil dezvoltarii bacteriilor. negru). bazara pe fruete. In general. Ea nu prezi nta inconvenientul antisepticelor chimice uzuale care oricum distrug microbii. lacrimare. Ca absorbant si antitoxic. dar si dupa cea creativa (pentru inceput). Argila are proprietatea de a alcaliniza sangele si de a creste raspunsul minim al organismului. .

au fost supranumite "concentrate de apa de mare". afectiuni eardiace. spirulina platensis. pentru ingrasarea pamantului. arterioscleroza. rubidiu. astenii fiziee si intelectuale. Japonezii cultiva pentru consum 0 alga rosie numita "uori". 19 Algele sunt indicate in numeroase afectiuni. reumatism cronic.a. De aceea. potasiu. japoneze sau vietnameze.japonezii. D1. 1actatele de orice fel . introducerea algelor in alimentatia animalelor trebuie facuta treptat si in ames tee cu alte produse furajere pentru a preveni eventualele intoxicatii. Pana in prezent. compuse numai din produse vegetale care pot inlocui cu mult succes produse animaliere ca ouale. Tonice generale. hawaienii consuma rnari cantitati de alge ca sa-si poata echilibra meniurile bazate pe orez si peste uscat. spirulina dezvolta functiile organismului. In multe tari din lume algele sunt folosite eu mult sucees in hrana animalelor domestiee ca nutreturi gustoase si foarte hranitoare.e ta. rosii.a. aur. enzime si vitaminele A. irlandezii man and de veacuri anumite varietati de alge rosii si brune. algele nu sunt nici fruete. Sunt remineralizante. E.~piru1ina este in primuI rand un produs care se poate consuma profilactic.000 de specii. Ele au avut si au si in prezent 0 mare irnportanta pentru popoarele din Orient si pentro anumite popoare nordice. captind azotul din aer. fier. F. au p ro p ri. tulburari glandulare. niei cereale. este folosita si de mine in diferite preparate de hrarui vie sau in ceIe ale bucduiriei creative. Algele iubesc lumina soarelui. si in judetul Neamt. magneziu. afectiuni pulmonare. potfigura in eategoria alimentelor . alaturi de aIte produse vegetale ca patrunjelul. soluri1or nisipoase carora li se adauga alge ca ingrasamant dau mari recolte de cartofi si de orez.ti antireumatismale. staniu.' biitranete cu hranii naturala Luati totusi aminte ca in prezenta lucrare va sunt puse la dispozitie retete destuJ de variate. in general. se cunosc peste 13. antiserofuloase. PP etc.. Algele contin aproape toate substantele necesare vietii: proteine. hipertensiune. astfel: in adenite. aurii s. direetorul S. celulita. siliciu. sechele de fracturi etc.lngd~area plantatiilor de vita-de-vie cu alge fereste plantele de filoxera. ceea ce n-ar putea surprinde pe eel ce gande~te ca P. K. tonifica glandele endocrine si se opun astfel imbarranirii. predispozitie generala la maladii. Multi vor spune d. proprietati bactericide si cicatrizante. Sunt si unele soiuri de alge care traiesc pe sol umed sau pe zidurile caselor. La noi in tara se fac muIte experiente in laboratoare pentru extinderea culturilor de alge in bazine special amenajate. minerale. dar e1e pot inlocui destul de bine legumele in alimentatia zilnica a sute de milioane de oameni. cunoscatorii pot sa beneficieze de aceste mancaruri pe baza de alge mai ales in restaurantele chinezesti. titan. Bucuresti: . anernii. favorizeaza schimburile. Trebuie tinut cont d. Prind viata oriunde intalnesc purina umezeala.A. strontiu. Cel mai mult este studiata. imbatra~irea celulelor. este de la sine inteles d si algele. algii. astfel: alge de apa dulce si alge marine. D2. pentru toate gusturile si pentru toate varstele. an tii nfe ctioase. C.i carnea. dupa felul ape lor in care cresc. in mare parte. cupru. antigusa. Se folosesc cu mult succes ~iin agricultura. mangan. nichel. algele sunt apreciate in tarile respective pentru nenurnaratele lor virtuti. Prezenta in apa marii a numeroase specii de alge microseopice ii confera acesteia. vegetaleIe nu contin proteine. Toate como rile din adancurile rnarilor si oceanelor nu ating nici pe departe valoarea deosebita a algelor. Ele sunt stimulente. aluminiu. Reechilibrand terenul. calciu. Datorita acestui fapt. Algele contin minerale si metaloizi din belsug: iod. sub forma de pulbere. Asadar. usturoiul. . Nu cresc in desert si nici in tinuturi acoperite cu gheturi vesnice. S-a constatat ca produsele algale au mai rnulte avantaje cornparariv eu gunoiul de grajd. Algele marine sunt de 0 bogatie nebanuita. zinc. rino-faringite. Acestea isi iau bioxidul de carbon de care au nevoie direct din aero Cultivatorii de orez din Indochina lasa unele specii de alge albastre sa creasca in culturile lor de orez stiind din experienta inaintasilor dele. circulatorii. amegrisante (numai pentru 0 bezi). tulburari circillatorii. morcovul. telina s. fosfor. Aceasta alga.C.medicament. anumite afectiuni cutanate. Gloess ca sunt "intiia manifestare a vietii pe globul parnantesc". in Franta. obezitate.18 Elena Nita Ibrian Tinerete fad. ele ne intaresc mijloacele de aparare naturala. Sunt de mai multe culori: verzi. ceapa. aflati ca aIgele sunt vegetalele cele mai bogate in proteine dintre toate plantele de pe Pamant. imbogatesc solul in substante minerale si ajuta astfel Ia obtinerea unui spor de recolta. alergii. Ei bine. limfatism.. cu rezultate foarte bune. proprietatile algelor sunt multiple. B. brune. Algele se impart in doua grupuri mari. In special la copii. vanadiu. sulf. albastre. lata ce spunea domnul Manea Stefan. cobalt. Dupa cum se stie. HofigaI S. Chinezii.

Utilizarea pulberilor de alge in alimentatia omului sub forma de paine si diferite paste fainoase (in amestec eu faina integrala de cereale).in special a insulinei. in prezent eonsumul de carne prezinta alte riscuri majore pentru organismul uman. fiind recomandata in curele de slabire. are actiune antioxidanra. Printre cele mai mari furnizoare de energie ale secolului XXI se situeaza aIgele.Are efecte benefice in afectiunile oculare. dar nu este indicat sa se fad mai mult de 3 pe an. dar si a hormonilor tiroidieni si a adrenalinei. predispuse aecidentelor vasculare. care apara organismul). venind in ajutorul persoanelor eu fragilitate vasculara. Algele proaspete consumate crude sub forma de preparate culinare ale buciuiiriei lara foe prezinta numeroase proprietati anticanceroase.Stimuleaza lactatia tinerelor marne. _ Creste cantitatea de hemoglobina si nurnarul de eritroeite (celule albe Pe drept cuoiint. Alimentatia pe baza de soia cu adaos de alge este 0 adevarata minune deoarece cu aceste doua produse alimentare se pot inlocui produsele alimentare animaliere (carnea. exercita o influenta favorabila asupra organismului uman. sedative contra stresului si 0 gama de produse chimice artificiale eu care se cauta diminuarea numeroaselor boli de care sufera animalele.Conrroleaza senzatia de foame si pofta de mancare. ouale si lactatele) care nu fac aItceva decat sa intoxice organismul. avand efect benefic in spermatogeneza si in ovulatie. care este socotita un miracol alimentar inca pre a putin folosit de noi. de exemplu. . astronautii vor avea Ia bordul navelor lor culturi de alge care Ie vor imbogati substantial hrana zilnica. avand astfel actiune antidiabetica. prin reglarea functiilor organelor sexuale. creand 0 elasticitate celulara rernarcabila ~istopeaza hemoragiile celulare in cazul fracturilor celulare. algele consumate in stare naturala ca adaos in preparatele culinare de hrana vie ajuti mult in hepatica. . pancreatita si mai ales in obezitate. _ Stimuleaza metabolismul general. . oprindu-le astfel dezvoltarea. . _ Are rol hepatoproteetor. . fiind comparabila cu cele mai bune medicamente hepato-protectoare obtinute pe baza de anghinare. in acest sens. le asimileaza dupa 0 masa buna. cu un continut ceva mai mic in proteine se situeaza soia. as aminti punctual: _ Spirulina normalizeaza schimburile de substante la nivel celular. _ Are rol antitoxic. se consuma zilnic in medie cam 100 g aIge proaspete pe cap de locuitor. Sa Iuam. In plus. cantitativ si calitativ. _ Stirnuleaza organele sexuale. prin facilitatea eliminarii particulelor de metale grele. _ Stimuleaza productia de corticoizi . . . care totdeauna a reprezentat un focar in transmiterea parazitozelor si a infectiilor. faro' bali! In alimentatia umaria din aproape toate r1irile lumii sunt utilizate peste 20 de specii de alge. se stie ca radiografiile sunt absolut necesare intr-o investigatie naturala. ulcer gastric. utilizarea spirulinei permite efectuarea a 25 de radiografii pe an fad ca acestea sa aiba un efect noeiv asupra organismului. . Apele fara vegetatie algala sunt mai sarace in vietati. Cat despre proprieta~le sale terapeutice. carnea.Ajuta procesul de digestie prin faptul ca toti ferrnentii naturali necesari digestiei se dezvolta foarte rapid in tubul digestiv. crescand cu 30-60%. a hematopoezei si a circulatiei sanguine. predispunandu-l Ia boli grave. _ Previne scaderea nurnarului de leucocite dupa rontgenografie. mai ales conservantii. pasrrand vitaminele in forma initiala pana dud ele ajung la celule. in seeolul ce urmeaza. hormoni de crestere rapida. Dupa alge. _ Stirnuleaza metabolismul proteic. Chiar si eoefieientul de inteligenta al eopiilor este stimulat. tara cu iqdelungata traditie culinara algologica. contribuind in mare masura Ia imbunatatirea metabolismului. in mod normal.20 Elena Nita Ibrian Tineretelara batriinete cu hmrui naturale 21 deterrninand cresterea organelor interne. Mecanismul actiunii lor s-a explicat prin fixarea grupei lactonice pe acidul dezoxiribonucleic al celuIelor canceroase. Spirulina menta sa i se spuna elixirul de viata lunga. intr-un singur gram de spirulina se gasesc toate substantele pe care organismul. antibiotice. Mai mult de cat atat.Incetineste procesul de imbatranire". Inmultirea si cresterea animalelor marine depinde in mare masura de aIgele cu care se hranesc aces tea. in Japonia. Aiei putem include derivatii care rezulta din cresterea intensiva a animalelor ce se practica in exploatari industriale: furaje artificiale. resrabileste legaturile intercelulare slabite. ajutand organismul sa distruga toti compusii chimici nocivi. avand eapacitatea de a deseompune alimentele din tractul digestiv pana la fragmente netoxice. ' _ Creste capacitate a de aparare a organismului fata de infectii. inca din cele mai indepartate timpuri. _ Combate impotentasi frigiditatea.

" . tronina. chiar mai putin costisitoare ~i mult mai sanatoase. trebuie ca noi sa i Ie furnizam). Cu soia ~utem pregati 0 mas a excelenra si completa. nervi). Acest ulei contine: acizi grasi nesaturati in proportie de 85%. la surrn enari. la numai 2-3 saptamani de tratament. Vergnaud. Asa apar infarctul miocardic si tromboza cerebrala. plus lipsa de irigare sanguina in extrernitati.fata de 15-25% cate suntin carne. chineze si indiene bazate pe cereale. Mult mai usor de digerat si de asimilat. Aceasta substanta se depoziteaza pe peretii arterelor. 1 kg de boabe de soia este echivalent in proteine si grasimi cu 56 oua de gaina. Valoarea protidelor sau a proteine1or din soia depinde in mare masura de aeizii aminati esentiali care 0 alcatuiesc (esential inseamna in acest caz ci organismul nu poate sintetiza aceste corpuri indispensabile si. cazeina continuta. Primele culturi pe suprafete mai mari dateaza abia din 1932. este mult mai bogati in anumite substante si mult mai sanatoasa decat carnea. accentueaza risculleziunilor la rinichi. eliminarea in exces a acidului uric si a ureei solicita un efort suplimentar din partea riniehiului. boabe uscate. acid oleic (mononesaturati) 25-35%. 12-25% lipide fata de 1-4% cate sunt tot in carne. Excesul proteie din carne incarca cic1ul urogenetic cu mari cantitati de uree in ficat si da surplus de acid uric circulant. acizi polisaturati . in plus este de 3-4 ori rnai saraca in hidrati de carbon.de soia se inrudeste cu cea con tin uti de carne. triptofanul. De asemenea. metianina. deci.5 litri lapte proaspat muls sau aproape 4 kg de carne macra. B12. Aid se comite 0 mare eroare deoareee exeesul de proteine este mai periculos decat defieitul de proteine. la Institutul agricol si industrial al soiei de la Paris. este bine sa fie generalizata. la arterele membrelor inferioare. diastaze. contribuie foarte mult la imbunaratirea memoriei si ajuta in acelasi timp la sprijinirea performantelor intelectuale. irnpreuna cu tutunul. remineralizant echilibrant celular. dejun care s-a bucurat de un succes rasunator. dar in mod special in alime ntatia copiilor. magneziu. Multi confunda proteina eu carnea. Faina de soia este de 4 ori mai bogata in azot decat cea de grau si de 20 de ori mai bogata in materii grase. revin la normal cu colesteroluI. ceea ce face din ea un produs mai bine echilibrat. licina. unde s-a aclimatizat treptat. exceptie facand radacina. potasiu. fad os. flori.calciu. ceea ce reprezinta un mare avantaj pentm organismul uman. legume si fruete au asigurat necesarul proteie. Se poate trai foarte bine tara produse anirnaliere. apoi in cerealele integrale. fosfor. 23 de si ' Excesul de grasime din dieta carnata si din produsele de origine animala este responsabil. Soia se preteaza la sute de preparate din ce1e mai sofistieate si variate. De aceea. Vreme de multe generaJii. In anul 1962. Deci. ceara. creste riscul calculozei urice si al gutei. la arterele coronare. Boabele de soia furnizeaza circa 12-25% ulei. Iecitina inrudita cu aceea a g. E. PP. demineralizati si nervosi. dar trebuie consumat in 24 de ore.circa 40% .ilbenu~ului si celuloza. Retineti asadar proteina animalii sporeste riscul imbolruioinior. dietele traditionale japoneze. in leguminoase si in fruete oleaginoase. Drept urmare. La cresterea colesterolului mai contribuie si alte produse animaliere ca ouale si lactatele. energetic viguros. desi este mult mai consistenti ca aceasta din urma. n. apoi minerale . Astfel. sulf. Ca aliment a fost numita pe drept cuvant planta rniraculoasa. Ba mai mult. Protidele din soia con tin toti acizii aminati necesari in proportie aproape ideala. In eartea de fata veti gasi cele mai bune retete pe baza de soia. Uleiul de soia este de nepretuit.22 Elena NiJii Ibrian Tinereiefara batrdnete cu hrarui naturalii Soia este un aliment complet si foarte digerabila. Laptele de soia este ferit de germeni patogeni. Soia (Sojahispida) face parte din familia Papilionacee. S-a constatat ca unii bolnavi. valina. sunt proteiriele de provenienta vegetala ce se gasesc in mari cantitati in alge si soia. de cresterea colesterolului in sange. Este constructor prim or din (rnusch i. s-a organizat un dejun de propaganda cu delicioase preparate pe baza de soia sub conducerea domnului M. fenilalanina. asociate cu tulburarile metabolismului hidric. a fost introdusa mai intai in Franta in 1738. K. H. acid arahidonic si acizi grasi nesaturati in proportie de 10-15% (stearic. arahidic si lignoceric). oase. leucina. 7. vitaminele: A. acid linolenic 2-10%. B6. Alimentele de provenienta vegetala nu contin colesterol. stresul si sedentarismul. considera ca salvarea le vine de la eonsumul de proteine. care sunt usor de preparat ~i mult mai ieftine decat carnea. palmitic. Aceste fenomene. rasini. sodiu. fenomen cunoscut sub denumirea de aterosclerozi. boabe verzi. Bogaria uleiului de soia in acizi grasi polisaturati ~i prezenta acidului arahidonic ii asigura puternice proprietati hipocoIesteroiemiante. ca Este foarte buna in diversificarea regimului alimentar pentru toate varste le. De la soia se folosesc toate partile: frunze. intarindu-i si ingustindu-Ie diametrul. Numele acizilor aminati esentiali sunt: izoleucina. Soia contine protide . .add linoleic 40-50%. C. De asemenea. Bz' H.

" intregul organism.foloseasca ceaiul si tinctura de paducel. se stie ca anemia este cauzata de numarul redus de globule rosii. Ceaiul din fructe de maces este bogat in vitamina C. fiind totodata si un bun mijloc de prevenire a aparitiei dermatitelor si leziunilor pielii la om. apoi se ~terg si pe bataturi se aplicasuc de rostopasca. Frunzele. printre care se numara si cafeaua. diabetul. In uleiul de soia se gase~te din abundenta vitamina E. cate 2 cani pe zi. Continutul de vitamina B1 din soia este depasit numai de eel din graul incoltit si din drojdia de bere. 0 unitate internationala I. eel mai simplu procedeu contra balonarilor: este bine sa se ia dupa fie care masa cate un varf de cutit cu pulbere fina din seminte de chimion. Inflamatia intestinului gros dispare fara urma in scurt timp dad se consuma cate 0 can a de macerat din casul popii zilnic. adica vitamina B6• Aceasta vitamina este esentiala pentru cresterea porcilor. vitamina B2 este esentiala pentru crestere. la 100 g). Aceste produse au un bun efect dezinfectant asupra intestinelor. dermatite ~i leziuni in jurul ochilor si gurii. apoi se mai foloseste sub forma de crupe. de 20-25 de ori mai multa ca in Iamai. soia verde este destul de bogata in aceasta vitamina (700 I. vitamina B2 din soia este cea mai ridicata in randul alimentelor de origine vegetala. elemente care pentru sanatate reprezinta o mare valoare. mirosul de mandarine face dintr-un timid un indraznet. Aceasta vitarnina se gase~te din abundenta in uleiul din ficat de pqte. Dad doriti sa aveti 0 sanatate perfecta. Deficienta acestei vitamine duce la slabirea vederii. Din acest motiv carotina din fructe si aIte vegetale se numeste vitamina A. Cu mici exceptii.24 Elena Nita Ibrian Tinerete farii biitranefe cu hrasui naturalii 25 Soia se poate folosi sub forma de boabe care. rumenite auriu. B.0006 miligrame de beta-carotina. cainilor si a puilor de gaina. a carei absenta duce la aparitia unei boli a ochilor numita xeroftalmie. se consuma cat mai multe diuretice. cate 3 cani pe zi. e bine sa se bea ceai de traista ciobanului si frunze de mesteacan. eel mai eficient este ceaiuI de traista ciobanului ~iceai de pedicuta. In acest sens. . dar cea aflata in plante (in special in soia) este sub forma unui grup de pigmenti galbeni si se numeste carotina. Astfel. soia verde contine 0 mare cantitate de vitamina A. Aroma de busuioc stimuleaza activitatile nervoase. carotina se transforma in vitamina A. in cantitati egale. care le cornpenseaza pe A si D. iar eel de iacramioare binedispune pe cei ursuzi. in cazul bolilor de rinichi. iar cea de iasomie confera indrazneala. ceea ce este benefic pentru . Un alt factor dietetic din grupuI lui B complex este vitamina B6· Apoi. In colita de putrefactie. Dar de la soia se pot folosi si frunzele. tulburarile intestinale. vitaminele se dezvolta prin schirnbarile chimice din perioada de crestere. pot fi folosite la prepararea cafe lei de soia.H. Coada soricelului are remarcabila capacitate de a creste numarul de globule rosii fabricate" de maduva osoasa. iar dad apare sfmge in urina (hematurie). Soia poate fi considerata 0 excelenta sursa de pi rirloxin. de Iaina si de soia germinata. un leac eficient si la indernana oricui este consumul de ceapa si de usturoi in stare cruda. este bine sa se bea seara un ceai de talpa ga~tei sau de odolean. tutunul si alcooIul. consumati hrana vie preparata dupa retetele din bucataria f<ira foe sau dupa retetele din bucataria creativa si in acelasi timp renuntati la numeroasele droguri pe care le folositi. VitarninaA este 0 vitarnina grasa solubila.a. in corp. ci rasp lata celui intelept. In caz de astenie nervoasa. fapt pentru care se recornanda ca in perioada de iarna sa se consume 1-2 cani cu ceai de macese pe zi.H. Printre acestea pot fi mentionate arterioscleroza. fructele si florile de paducel stimuleaza activitatea muschilor inimii.la 100 g). florile si boabele verzr. In caz de dureri de cap. Curele de prirnavara cu Ieurda consumata in stare cruda si tinctura de leurda contribuie din plin la prevenirea arteriosderozei. 1 Mai este numita si vitamina anti-beri-beri. C. Se spune ca sanatatea nu este dreptul celui mai tare. Aparent. boli datorate alergiei alimentare. Numeroase experiente au fost indreptate spre determinarea indiciului de vitamine al soiei. acesta arata ca in soia se afla toate vitaminele cunoscute pana in prezent. Soia este un excelent aliment. Orice bolnav de inima trebuie sa. un leac de mare eficienta este leurda. Picioarele se tin in baie tirnp de 20 de minute. In cazul in care apare sange in scaun.H. In caz de arterioscleroza. Asadar. este foarte eficient cartofuI proaspat ras si aplicat sub forma de cataplasma pe frunte. Vitamina Beste cea mai cunoscuta vitamina din grupullui B complex. este echivalenta cu 0. dar si un foarte bun medicament care previne si vindeca foarte multe boli. In timp ce soia boabe uscate contine 0 cantitate moderata de vitamina A (140 I. Bataturile pot fi inlaturate cu bai din ceai de urzici. slabiciune musculara. boli coronariene si multe altele. un om intelept se alimenteaza in conformitate cu toate regulile stiintei.

Din cand in cand. Astfel. stari de anxietate. preparate dupa retetele din bucataria tara foe. angoasele. Dovleacul neprelucrat terrnic este foarte eficient pentru suferinzii de afectiuni oculare. mai sunt ~ialte terapii mai putin cunoscute printre care se numara (ca metoda terapeutica) terapia prin dans. S-a constatat ca introducerea nucilor in dieta zilnica duce la scaderea dimineata si seara cate riscului aparitiei bolilor cardiovasculare. In albeata. infectii intestinale. migrene de intensitati modeste. atat la barbati. apa de argila. legumele de euloare verde inchis. exe rcitii de gimnastica. in tuse. creste rezistenta fizica. Pepenele verde este un diuretic. fit! mai veseli si veti fi mai frumosi. ulcer gastro-intestinal. In perioada de convalescenta. iar rozul este calmant. Apoi. pastura granule are marea cali tate de a fi reconstituent general in starile de suprasolicitare fizic:i sau psihica. Este necesar ca scaunul sa fie normal. inlatura stresul. Impotriva coristipatiei se recornanda multa miscare in aer Iiber. prevenind cancerul. albastrul are efect sedativ. tonifiante. ea are si valoare terapeutica. curata si subtiaza sangele. este recomandat consumul de zeama de varza murata. apoi este foarte indicat eelor ce sufera de lipsa de calciu. in afara de terapiile mai cunoscute ca: alirnentatia cu hrana vie. este un medicament deosebit de eficace. constipatii. mai ales cele bogate in vitamin a C. Tineretelara batriinete cu hrenii naturald 27 iar merele sunt hrana creierului. Rasul face viata omului mai usoara. emoliente etc. mai armonioasa. creeaza un optimism sanatos si molipsitor. Fructele. fata de numai 60-80 mg este suficient pentru un o persoana cat nefumator. coada soricelului. Si culorile Yin in sprijinul sanatatii. Pastura este un produs apicol care actioneaza ca un excelent dezinfectant al celulei hepatice. drojdie de bere proaspata. trebuie sa se consume cat mai multe mere ~i sucuri proaspete de legume si zarzavaturi. liniste si multa buna dispozitie. diuretice. stopand miopia ~i prevenind cataracta. timp de 1 an. Apoi. fiind 0 sursa importanta de energie. aperitive. Semintele de susan sunt adevarate izvoare de energie sexuala. prurit (rnancarime). Invatati sa radeti. deoarece este cancerigen. aer de munte. expectorante. enervarea etc. care sunt aliment si medicament in acelasi timp. care fumeaza un pachet de ~gari pe zi are nevoie de 120 mg de vitamina C. galbenul dinamizeaza. sedative. fiind recomandata celor suferinzi de reumatism. [nsuficienta hepatica. mistuire dificila. edeme renale si hepatice. enzime si vitam. plimbari lungi (5 km pe zi). minerale etc. combate oboseala. brocoli. arsuri. germeni de griu. ale aparatului circulator.ine. vase si Iumanarica. contribuie la curatarea singelui. Rosiile ajuta foarte mult in procesul de digestie. Inlocuiti-l cu miere naturala sau cu zahar invertit. insomnii rebele. imbunatatesc Elena NWi Ibrian digestia si aspectul pielii. de melancolie sau de depresie. In plus. anorexie. condurasii. tensiune arteriala. morcovul si varza. sucurile din fructe si legume. slabire. Guliile consumate in stare cruda. dar numai cu coriditia sa fie consumate in stare cruda.26 Prunele reduc stresul si oboseala. Telina este 0 leguma foarte hranitoare. iar la altii le sunt necesare 1-2 cesti). stari carentiale. antiseptice. Mierea are mari proprietati energetice. apoi. se consuma regim de cruditati. Pentru ca moarea (zeama de varza) sa fie mai bine tolerata de stomac se recomanda sa se indoaie cu apa de argila. cresonul. grijile. ceai din frunze de mur. Iaurtul previne racelile. In plus. care sunt foarte bogate in saruri minerale. este reeomandat anemicilor si deopotriva obezilor. Se recomanda in astenie._dicinale. Dealtfel. In caz de TBC pulmonar. fiind deci foarte eficienta in afectiunile hepatice. toate protejeaza impotriva formelor de cancer. efectele bunei dispozitii asupra bolnavilor fiind extraordinare. urinari greoaie. galbenu~ de ou crud si alimente bogate in clorofila. cat si la femei. bogata in enzime. cu conditia sa fie consumat numai pe stomacul gol. ame1ioreaza digestia. miscare. care se recomanda in tratarea unor afectiuni ca: dureri de stomac. alergiile. a intestinelor si intensifica diureza. vitamine. terapia prin ras. se recomanda si cite 2 zile de post. laxative. cat . antianemice. de podbal. mai multumiti de viata si mai sanatosi. sunt recomandate cit mai multe cruditati in alimentatie. usoare afectiuni ale inirnii. se recomanda ceaiuri din plante me. Ceapa este utilizata cu succes in combaterea tendintelor de scleroza. seade febra. lapte nefiert si cite 1 ou la doua zile. To to data. Nu folositi zahar alb in alimentatie. Mierea este un produs alimentar de origine vegetala foarte usor de asimilat. in functie de toleranta individuala (la unit este suficient sa ia 2-31inguri cu moare. impotenta. intern. In bolilegastrice se recornanda sa se consume 1-2 bulbili de usturoi.

care dau impresia de race ala. scad procentul de colesterol din sange. De exemplu. (In urma unor experiente efectuate in S. De asemenea. verdele. Folosirea terapiei culorilor poate contribui in mod substantial Ia ameliorarea unor suferinte prin influentarea anumitor organe. cat si acizii nesaturati. izgonirea viermilor care fac sa apara colitele ~i aIte infectii acute sau grave. sunt mult mai purine boli dedit in Europa sau America. facandu-se uz din plin de acidofilul din soia. in cazurile de diaree la copii se obtin rezultate uimitoare ca urrnare a dietei cu soia.) Prin folosirea laptelui si a fainii de soia. Este recomandat ca dimineata. s-a apreciat ca exista un procent de 2% de astfel de oameni. dar men tin organismul in cea mai bun a forma. pe langa durerile de cap. alte cereale si soia. micsorand activitatile inflamatorii ale pielii. violetul inchis. laptele de soia are 0 mare insemnatate pentru persoanele care nu tolereaza laptele de vaca. rosul amelioreaza metabolismul si stirnuleaza functiile ficatului. au fost tratati sute de copii care faceau alergii la Iaptele de vaca sau sufereau de eczeme. consumul de lapte. Prin urmare. direct sau indirect. Evitati grasimile animale care dau nastere Ia colesterol. Cateva cazuri de insanatosire au fost aproape incredibile. in schimbarea florei intestinale. hrana lui sa fie cat mai diversificata si coreet combinata. Apoi trebuie evitate pe cat posibil supararile. Ea este pretioasa in artrite. apoi stimuleaza activitatea sexuala masculina.urmare a aIergiei la laptele de vaca. sa beti 500 ml apa de argila si sa faceti gimnastica. Luati masa la ore regulate. S-a constatat ca numeroase boli apar ca urmare a uriei alimentatii necorespunzatoare. astm. In camerele cu temperaturi inalte nu se va foIosi culoarea rosie.A. acesta aparand din carne. in decurs de 6 luni de ziIe copilul s-a irisanatosit perfect. Consumul de soia de catre diabetici face sa scada nevoia de insulina. aduce un mare ajutor in digestia intestinala. S-a constatat ca soia produce 0 reducere partiala sau totala a cantitatii de zahar trecute in urina diabeticilor. obtinandu-se rezultate splendide si s-a ajuns la convingerea ca acest component al soiei este cu mult superior celui din lapte printr-o tale de schimbare a florei. diaree. urmare fiind d organismului ii este necesar un antrenament mai lung pentru a produce 0 mai buna cali tate de unt. Ea ajuta la vindecarea cosurilor de pe fata. s-a mai observat d laptele si faina de soia au accelerat cresterea. . vegetale sau cereale. grisimi animaIe sau aIte mancaruri prea consistente. Folosirea soiei nu este insotita de tendinte de sensibilizare sau de reactii alergice care insotesc atar de des folosirea tuturor proteinelor animale. folosita in amestec cu legume sau cereale in anumite proportii. au dezvoltat apetitul si functia digestiva. a eczemelor si a altor afectiuni ale pielii. Datorita bogatiei proteice si a foarte scazutului continut in amidon. Soia se dovedeste a fi 0 excelenta hrana pentru cei care sufera de alergie alim en tara. Acest lucru se pare ca stimuleaza cresterea acidofilului. atat sterolii din plante. creste functia batailor inimii si tensiunea arteriala. unde se consurna mai mult orez natural. Stresul dauneaza foarte mult sanatatii. Potrivit unor studii recente. atat in familie. In soia colesterolul este inlocuit de fitosterol. afectiuni ale pielii si 0 gama intreaga de boli cronice refractare. arterioscleroza este provocata de cresterea colesterolului in sange. Masa trebuie sa fie ca un ritual. S-a de pus un mare efort pentru descoperirea Preparatele pe baza de soia.U. S-au efectuat experiente interesante. dar mai ales a psihicului. reumatism si alergii pricinuite de astm.28 Elena Nita Ibrian Tinerete fara biitriine{e cu hrarui naturalii proprietatilor intestinala. soia este larg folosita in dieta celor suferinzi de diabet. rara a asculta radioul si rara a privi la televizor. ci numai culori reci ca: albastrul. au refacut dispozitia generala. Astfel. aibastruI-violet actiorieaza favorabil asupra icterului nou-nascutilor.. comportamentuI psihic ~imai ales vioiciunea mentala care au fost alterate de boala. In China sijaponia. Omul trebuie sa se alimenteze numai cu produse naturale. dupa ce va dati jos din pat. fapt pentru care este indicat ca meniul sa fie alcatuit din aceste produse care nu ingrasa. Motivul pentru care soia este recomandata a se folosi in cazuri de eczeme si aite boli ale pielii este acela ca ea inlocuieste folosirea proteinelor animale. asa cum Yeti intalni in retetele urmatoare. intrucat Iaptele de vaca nu este un mediu asa de prielnic. mai ales faina de soia. Laptele de soia nu cere 0 astfel de pregatire. Un astfel de caz este acela al unui copil adus la tratament in stare foarte grava . Prin iniocuirea laptelui de vaca cu eel de soia. un ice ale soiei de a crea si mentine 0 29 formidabila flora Culorile au efect nu numai asupra psihicuIui. cat si Ia serviciu. oua si grasimi animale fiind considerat un lux. Colesterolul nu se gaseste in fructe. ci si asupra organelor interne. dupa 0 obisnuita dieta cu restrictii. rara a citi ziarul. pentru care soia este cea mai bun a sursa cunoscuta.

In n emasu ratul nostru orgoliu ne asumarn eu 0 coridamnabila autoritate dreptul de a fi stapanii absoluti ai Pamantului. Amilaza salivara si eea pancreatica deseompun mai rapid amidonul fiert sau copt. cand si cum anume. gandirea si reflectarea faptelor in ogIinda fiintei fiecaruia. Daniel si alti doi tineri iudei au hotarat sa nu se spurce eu bucatele alese ale irriparatului si cu vinurile acestuia. apoi sa te uiti la chipurile noastre si ale celorlalti tineri care mananca din bucate alese. de ficat. Ea vizeaza intai constiinta. cum este Daniel. Trebuie sa fim atenti la necesitatea alegerii alimentelor in functie de valoarea lor energetid si felul cum se combina. nu sunt absorbite de mucoasa intestinala . caci viata 0 data luata nu mai poate fi adusa inapoi. lungi si fericite este de a face totul cu incredere deplina. in eea mai mare parte. cu suflet. Este absolut necesar sa credem in taria hranei din produse naturale care ne aduee sanatatea in trup.nu poate fi salivata si mestecata bine deoareee se strange in cocoloase si scade eontactul cu saliva. Obieeiurile alimentare ale oamenilor denota abateri grave de la cuvantul lui Dumnezeu. Orice boala.pe care gresit oamenii 0 consuma foarte mult in prezent . Ingrijitorul in seama caruia erau credinciosii si-a exprimat teama ca imparatul sa nu vada chipurile lor mai trase ca ale altora de varsta lor si sa-l acuze d nu i-a omenit cum se cuvine. de piele. boli de inima. Digestia amidonului din paine se desavarseste de catre amilaza pancreatica si de fermentii zaharolitici din sucul intestinal. Maerobiotiea reprezinta 0 cale naturala fara excese ~ifara norme absolute privind sanatatea. Actiunea amilazei salivare continua in partea centrala a hranei ajunsa in stomac. si cum ti se va parea. Faptul ca animalele au 0 inteligenta inferioara noua nu inseamna ci ele nu au suflet si prin urmare pot fi ornorate. Conform legilor lui Dumnezeu. prin urmare. este dovedit din vremuri de demult de marii credinciosi placuti lui Dumnezeu. In ultimele decenii s-au obtinut tot mai multe succese terapeutice. Insa Daniel i-a spus irnparatului: . Sa omori un om sau un animal tot pacat se cheama. folosindu-se 0 alimentatie bazata pe produse naturale netratate termic. Dupa 10 zile. Painea alba .Inceard pe robii tai 10 zile si da-ne sa mancam bueate din zarzavaturi si da-ne sa bem apa. nu este bine Sa se consume la aceeasi masa proteine cu amidonoase. Dar trebuie Sa stim exact ce rnancam. numarul meselor si orele afeetate aeesteia. Dintre toate produseIe alimentare naturale numai cerealeIe integrale sunt eehilibrate. Cei mai multi dintre bolnavii considerati incurabili de catre medici s-au vindecat complet datorita hranei vii consumata dupa principii bine stabilite si nicidecum la voia intamplarii. sub influenta amilazei. Calmul. se poate vindeea in decurs de 6 luni pana la un an si 8 luni. Dincolo de oriee retete si indernnuri privind orarul de masa. Nu trebuie sa mancam la voia intarnplarii sau dupa pofta cerului gurii. In fata lui Dumneze. ei aratau mai bine la fata si la tru p decat toti tinerii care mancasera din bueatele irn paratului (Daniell. fiind cele mai bune constituente ale hranei noastre. ca urmare a proastei sale educatii alimentare. dragostea si prietenia sunt puncte de spijin pretioase. Profesorul Mader de la Universitatea din Frankfurt a aratat cum copiii pot fi vindecati sau protejati de afectiuni intestinale ori ale pielii printr-o died! care sa contina faina de soia. Consumati paine coaptii la soare si paine haricii. vointa. deei ea urmare a civilizatiei in care traieste. ornorarea unui animal este tot atat de coridamnabila ca omorarea unui om. pana cand invadarea ei de catre acidul cianhidric suprirna actiunea enzimei numita ptialina. folosirea acesteia rnarind rezistenta la infectii. cu placere.30 Elena Nita Ibrian TinereteJara biitranete cu hrasui naturala 31 Oamenii de stiinta au gasit explicaria ca introducerea acestui nou factor in acelasi timp cu folosirea vitaminei A are efecte pozitive asupra pielii. dad e luata din timp eu ajutorul hranei vii. cit. caci atunci ne inselam amarnic. Bolile de care sufera omul apar. primeaza lege a bunului simt privind cantitatea hranei. Zaharisirea amidonului incepe din cavitatea bucala. Deexemplu. caracterul. de ochi etc. fiecare suflet care anima un corp are dreptul de a se bucura de viata.u. ca 0 coriditie a elevarii spirituale. 0 masticatie buna si prelungita asigura 0 buna digestie. Fibrele alimentare sunt acele eomponente ale hranei pe care enzimele nu Ie digera si. lata un exemplu: aflat in robia babiloniana. Vegetarianismul. mereu eu zambetul pe buze. adaugati in rnancaruri tarate de grau deoarece aceasta este foarte bogata in fibre celulozice care previn aparitia constipatiei si a alto I' tulburari intestinale. 15). eehilibrul vietii lara boala. asa fa si eu supusii tai. Digestia painii din Hina integrala este mult mai usoara de cit a celei din faina alba. De oriee fel de boala omul poate scapa prin eonsumul de produse naturale corect combinate dupa retetele din bucataria £axa foe. mai eu seama pentru eel ce se doreste longeviv. care spunea ca hrana influenteaza spiritul. Lipsa toxinelor in aceasta situatie a rezolvat numeroase cazuri de boli grave precum cancerul. la curtea lui Nabucodonosor. echilibrul in toate. Orice forma de viata trebuie respectata. Secretul unei vieti sanatoase.

ceea ce atesta corelatia dintre fumat si aceasta boala. Fructele. ulcerul stomacal si eel intestinal. sterolii vegetali. Tot in aceasta tara mortalitatea la fumatori este dubla in comparatie cu cei nefumatori. infarctul. Fibrele previn constipatia. care sunt eliminate 0 data cu apa prin materiile fecale. acidul fitic. prevenind cresterea exploziva a insulinei cu urmarile ei nefaste. Ele inglobeaza 0 parte din colesterolul alimentar care astfel se elimina prin scaun 0 data cu ele. minerale 3·4%. se asigura un nivel mult mai constant al glucozei in sange. de buna dispozitie. dar accentueaza pierderea in greutate. mucilagiile. In comunitatile religioase in care nu exista fumatori. Mai intai. datatoare de viata. retin 0 mare cantitate de apa din organism. Sunt cunoscute sub denumirea metaforica de "detergentul intestinului". de energie.betaglucomil. inlocuind cat mai mult dulciurile rafinate eu cereale integrale si fructe sau eel putin folosindu-se in eombinatie. emfizemul pulmonar. Ovazul are prin excelenta aceasta proprietate. s-a constatat ca 98% din cei bolnavi de cancer pulmonar sunt fumatori. S-a constatat ca fibra din tarata de grau scade concentratia hormonilor estrogeni la femei. scazand riscul de cancer de colon. De aceea. Se recomanda eonsumul a 25-30 g fibre in alimente zilnic. acizi gra~i 1 %.dulciuri plus cereale integrale. aminoacizi 4-5%. ca si din alte vegetale. in timp ce la restul populatiei se constata 0 crestere continua a numarului de cazuri.). nu se inregistreaza cazuri de cancer al cailor respiratorii superioare.000 de amputari ale membrelor inferioare la fumatorii din Germania trebuie sa ne dea de gandit. care permite absorbtia si eliminarea substantelor nocive. Consumul cerealelor. saponidele. netratate termic. reduc absorbtia colesterolului in sange. ne vom simti mai curari la suflet si la trup. Hidrocarbonatele complexe. vitamine 1%. Fructele sunt singurele produse care furnizeaza aceasta compozitie de nutrienti cu conditia ca ele sa fie consumate numai in stare proaspata. ajutand astfel organismul sa elimine toxinele. legumele si cerealele netratate termic reprezinta hrana binefacatoare. se descompun treptat in glucoza. au rol de schimbatori de ioni (polizaharidele din vegetale). Este foarte indicat ca 0 data pe saptamana sa facem post negru. trecand in sange mult mai lent. cerealele sunt 0 sursa de energie pe termen lung.32 Elena Nita Ibrian Tineretefara batranefe cu hrand naturalli 33 (celuloza. in periaada pasturilar negre se recomanda consumul a cit mai multor lichide (cel putin 21itri zilnic). Apa este un element de curatare. evita glicemia. Expertii spun ca efectul fumatului este mult mai mare ca al altor factori. In concluzie. Experienta demonstreaza mancatul fructelor pe stomacul gol nu numai este sanatate curata. form and un bol alimentar gelatinos. Dar pentru aceasta este nevoie de vointa si de exercitiul S-a constatat ca fumatul paate genera ~i alte forme de cancer. datorita unei fibre tip clei . Astfel. elirninandu-i pe cei toxici. cum este amidonul din cereale sau cartofi. Dintre toate produsele naturale. micsoreaza timpul de golire a stomacului prin accelerarea tranzitului intestinal. taninurile etc. Fibrele scad si mai mult rata de absorbtie a glucozei din cereale. cele mai importante pentru om sunt fructele. Se recomanda totodata ca fructele fie bine si indelung mestecate. lata ce se spune despre cancerul pulmonar legat de consumul de tigan: "in plarnanii celui care fumeaza 20 de tigari pe zi ajung zilnic 356 mg de produse gudronate". dieta bogata in fibre alimentare are efecte benefice asupra sanatatii. Cele peste 10. Apoi. sa ca ca . Ca efect daunator al tutunului trebuie avut in vedere si fumatul pasiv realizat de catre persoanele nefumatoare. Fibrele din cereale. evitand graba ~i Iacomia. o Exista cinci nutrienti esentiali de care corpul uman are nevoie: glucoza 90%. Este necesar sa se bea multa apa in timpul unui post pentru a nu fi afectati rinichii. sub forma de preparate de hrana vie. In plus. pectinele. fiind folosite cu succes de alergatorii de cursa Iunga in perioada competitiilor. Ele au foarte mare importanta in mentinerea perfecta a sanatatii prin capacitatea de absorbtie a apei si proprietatea de a lega diferite substante nocive. Mancati numai fructe eel putin 0 zi pe saptamana si Yeti deveni supli. pre cum ~i a celei din dulciurile consumate la aceeasi masa. ca urmare. fibrele nu sunt un balast nefolositor asa cum s-a considerat pana nu demult. Fierte. ovazul si fulgii de ovaz sunt produse recomandate in mod special in diabet. Se stie acurn d. In acest sens. bolile vasculare si multe altele (carcinomulla vezica urinara). de spalare a impuritatilor. avand un efect protector impotriva cancerului de san. ele putand fi consumate la orice varsta. coapte sau prajite fructele nu mai furnizeaza organismului substantele nutritive necesare. brorisita. ea avand capacitatea de a prelua toxinele din corp ~i de a Ie elimina. dar care stau in preajma celor care fumeaza multo Medicii pun in evidenta faptul ca limitarea consumului de tigari duce la scaderea semniflcativa a numarului cazurilor de cancer pulmonar.

de rosii. Deprinderea de a indulci hrana nu se reeomandii. Ele depasesc cu mult necesarul organismului. Oruditatile cele mai bogate in enzime sunt: fructele de tot feIul. lipidelor si proteinelor. floarea soarelui trebuie consumate cat mai des posibil. se transform a in glucoza mai rapid ca orice alt carbohidrat. busuioc. devin toxice. Pentru a functiona normal. se poate consuma miere sau zahar invertit. castravetii si ardeii grasi. AIte vegetale care pot inlocui telina sunt: salata verde. iegumele. NuciIe se consuma numai crude. Periodic. creierul are nevoie de un singur combustibil . fenicul. afectiuni ale ficatului si stomacuIui. Daca se simte nevoia. de gogosari. sarare. fapt pentru care nu trebuie sa Iipseasca din meniul nostru zilnic. chimion. mai mult ca oricand. mancarurile fara carne corect combinate se digera in trei ore. care reduc greutatea corporala. Fructoza (din fructe). avand 0 durata me die de viata de numai 25 ani). dad sunt tratate termic (prajite. mai ales atunci cand este conservata prin congelare. fapt ce conduce la ca ingra~are si la aparitia unor boli grave: artrita. cu inghitituri mici si bine salivat. eI se gase~te numai in carne. prazul. varzasunt incarcate . Plantele aromatiee si eondimentare sunt de un real folos in alimentatia de zi cu zi. Aleoolul impiedicd absorbtia calciului prin blocarea ficatului de a activa vitamina D. fierte. vara si toamna. indiferent ce si cat mananca. Puteti manca fructe numai dad au trecut 3 ore de la servirea uneia din mesele principale. cu cit imbolnavirile animalelor sunt din ce in ce mai frecvente. cimbru. prin macerare la rece si apoi incalzit numai pana la 38°C. negrilica. sufoca celulele. in ele se poate adauga putin suc de catina sau sue de lamaie: ele se prepara numai din plante aromate. eeapa. si in cornbinatie cu alimente bogate in fier (urzici. Corpul uman este usor alcaloid. Nutritionistii au demonstrat 90% din alimentatie este necesara in mentinerea functiilor vitale ale organismului. adica netratate termic. Telina este unuI din cele mai aIcaline alimente. numai ca fructele pentru a-si atinge acest tel trebuie sa fie consumate in stare naturala si numai inainte de masa. pe stomacul gol. hreanul. de mac. zarzavaturile. in susan. Ceaiurile calde pot inlocui cafeaua naturalii:. bolile inimii sunt cauzate de excesul de proteine din carne. asa cum ni Ie pune la dispozitie natura. fara a-I indulci pentru a impiedica fermentatia. Alcoolul fibrozeaui fieatul. Cerinta de proteine a organismului recornandata zilnic este de 40 g. Colesterolul transferat organismului prin alimentatie reprezinta un mare pericol pentm sanatate. care este bogata in potasiu. Consumati unt si branzeturi tit mai brute. mai ales daca se consuma in coaja. Semintele de ardei grasi. Grice alcoolic este un subnutrit. in eIe este insasi viata. Nu consumati carne deoarece este un aliment greu digerabil. Salatele sau alte vegetate crude. afumare.cu antibiotice. ardei lungi. Nu mancati cand va aflati in stare de surescitare! Beti mai bine un ceai calmant. fapt ce face ca aceasta populatie sa fie cea mai bolnava de pe glob. Cand aveti arsuri Ia stomac. germenii de grau.sub forma de glucoza. ingreuneaza mult oxigenarea aces tora si transforma flora in testinala din fermentativa in putrida. iar cele incorect combinate se digera in opt ore. Pentru perioadele de trecere la hrana vie (14-21 de zile) alimentatia zilnica trebuie sa fie alcatuita in proportie de 85% din cruditati. fata de consumul actual. dovleac. Cu cat se consuma mai multe proteine. Ele sunt condiment si medicament in acelasi timp. care este cea mai importanta in metabolismul calciului. netratate termic se digeri in doua ore. cand stim cate rele ne aduce. consumati purina telina si durerile dispar ca prin minune. spanac). cerealele. cancer. niciodata in produsele vegetaIe. coapte in cozonaci). putand fi consumate proaspete primavara. graul germinat. Produsele animaliere sunt foarte bogate in proteine. cu atat se pierde mai mult calciu din organism. in special stomacului. sterilizare. colesterol crescut. Evitati pe cat posibiI preparatele prea rafinate deoarece sunt daunatoare organismului. inhiba enzimele digestive si diminueaza absorbtia vitaminelor. este bine sa consumati numai fructe si salate. este cu atat mai nepotrivita. Usturoiul. toate cerealele . 0 data ajunsa in organism.zaharul . Proteina animala sporeste riscul imbolruitnrii: De cand e lumea si pamantul carnea nu a fost cea mai buna hrana. fapt pentru care ar trebui sa renuntam la a 0 mai consuma. iar consumarea ei astazi. de aceea consumul de alimente care furnizeaza acid produce suferinta organismuIui. ajutand astfella prevenirea anemiei. anason. uscare (sub forma de pastrama) pentru ci acumuleaza bacterii ~i mucegaiuri care intoxica organismul. care depaseste cu mult 100 g. Nu uitati ca semintele sunt un adevarat miracol.pe langa celelalte substante mentionate anterior . fiind foarte greu de digerat. iar iarna sub forma de pulbere. sovarf. Un studiu efectuat in prezent dernonstreaza ca un mare consum de proteine animale duce la pierderea calciului (eschimosii corisurna zilnic cam 400 g proteine animale.34 Elena Nita lbrian Tineretefara batriinete eu hrarui naturald 35 Cartofii sunt 0 excelenta sursa de vitamina C. Pietrele la ficat si la rinichi.

Bogatie in vitamine.20 septembrie cand contin cea mai mare cantitate de substanta activa. Cercetarile din ultimul an au descoperit in catina substante care contribuie la scaderea tensiunii. Ele regleaza schimbul de substante. potasiu. adica impotriva vietii. Daca se foloseste in doze moderate. acidullinoleic. enzime. laptele nefiert. ridichile de luna). Acest ceai poate fi pastrat intr-un loc racoros si intunecos. contirie aeidul malic. pastarriacul se foloseste ca mijloc care stimuleaza pofta de mancare. nu va veti alege de cu alergii. avand duble legaturi. peste ele se toarna 500 ml apa clocotita. lueerna. Cele mai bune uleiuri vegetale indicate in combaterea bolilor cardio vasculare sunt: eel de arahide. urzicile. mai mult chiar decat eafeaua. intaresc sistemul nervos. antisclerotice si imbunatatesc schimbul de substante. galbenu~ul de ou s. frunzele fragede ':. carina mai coniine si microelemente biologice active. este foarte bine tolerat chiar si de oamenii mai varstnici.36 Elena NiP. El stimuleaza coagularea sangelui. incat a ineeput puna stapanire pe om deficitul imunitar dobandit . Din fructe proaspete de maces se prepara pulberi. accelereaza cresterea la copii. grausorul. inul. apoi se introduce in alt vas cu apa clocotita un de se tine 15 minute. stirul.00 deoarece catina este foarte excitanta. vasul se acopera etans. fixeaza colesterolul din sange si ajuta la metabolismul lui. Ceaiul din fructe de maces se poate prepara astfel: se iau 20 g fructe de maces. Ele au reusit sa slabeasca imunitatea unei bune parti a populatiei. In tarile cu standard de viata ridicat. Otetul de mere coniine un acid constructiv.adica SIDA.4 ori pe zi. dar nu mai mult de 48 de ore. loboda. Orice preparat care are la baza carina nu trebuie consumat dupa ora 14. dupa care se lasa sa se raceasca 6 ore. care se depune sub forma de glicogen. usturoiul verde. necesar procesului digestiv. zerul. papadia. Nu degeaba penicilina si alte medieamente inrudite cu ea se numese anti biotice. otetul de mere intregi cu coaja cu tot. . ceea ce face din el una dintre grasimile vegetale folosite in alimentatia omului sanatos din ce in ce mai mult pe plan mondial. grasimi. norrnalizeaza ciclul menstrual. fiind apreciat tocmai pentru principiile sale nutritive. extracte. Catina s: pastarnacul contin substante asemanatoare cu ale ging-seng-Iui. La inceputul primaverii avem ca principale surse de vitamine si enzime fructele bine pastrate (mere si nuci) si primele legume si zarzavaturi care apar (ceapa verde. In plus. siropuri.. In scopuri medicinale. iarna si primavara. vitaminele B si C. nediluat. stimuleaza vederea. ceea ce este deosebit de important toamna tarziu. in ordinea importantei lor pentru organism. irnbunatateste digestia. se consuma de preferinta uleiul de soia. Cine riuclizeazd cu ging-seng-ul? Pdstdrnacu! contine albumina. tocmai cu scopul de a preveni arterioscleroza si dislipidemia care se gasese la originea infarctului miocardie. aceasta pentru motivul ca cei mai valorosi acizi grasi sunt.ilinoleic 50%) si are foarte purine grasimi saturate (14%).a. se strecoara prin tifon si se poate bea cate un pahar de 2 .. linolic. intareste peretii vaselor sanguine. Daca veti apela la medieamente pentru aeeasta. Alte surse de vitamine. trifoiul. Este foarte important ca aceste legume si zarzavaturi sa fie consumate sub forma de hrana vie pentru a furniza organismului substantele necesare unei vieti sanatoase. de soia si eel de floarea soarelui. cat sa Miicesele poseda pro pr ietati antiinflamarorii. spanacul. cu 30 de minute inainte de masa. Medicina actuala a constatat ca spectrul actiunii binefacatoare a catinei este mult mai largo Din ea se prepara medicamente extrem de eficiente pentru tratarea cancerului. De la mace~ se mai pot folosi si mugurii. Organismul trebuie ajutat sa se curete de toxine prin hrarui vie. cresonul.a. furocumarina si alte substante fiziologice active. generator de energie. Ciupercile cultivate au 0 valoare nutritiva mal mare decat cele din flora spontana. se zdrobesc. Ibrian Tineretefara batranete cu hrarui nasuralii 37 germinate.1 florile din care se prepara mancaruri si dulciuri de hrana vie dupa retetele din bucataria rara foe. Aeeste antibiotice sunt responsabile de numeroase afectiuni alergice din lumea intreaga. In afara de vitamine. 0 grasime are valoare in raportul cu acizii grasi nesaturati pe care ii contine. natriu. a cardiopatiei ischemiee s. fosfor.catina alba de rau detine recordul in ceea ce priveste continutul de vitarnine si constituie un medicament ideal preparat chiar de catre natura impotriva avitaminozei si a anemiei. saruri bogate in fier. salata. Ceaiurile obtinute din fructe de maces se recornanda nu numai bolnavilor.25% :. ei si oamenilor sanatosi ca mijloc care sporeste vigoarea organismului si ii mareste rezistenta la boliIe infectioase. Uleiul de soia este bogat in acizi gra$i nesaturaii (oleic . tonice. fasolea. arahidonic si in ultimul rand oleic. intareste vasele sanguine si contribuie in acelasi timp la formarea globulelor rosii. diuretice. fructele necesitand sa fie recoltate in perioada 20 august . hidrati de carbon. pline de energie si vitalitate. Este foarte eficient in calmarea sistemului nervos si in prelucrarea energiei datorita continutului mare de potasiu. compusi flavonici. patlagina. acizi care. se pun intr-un vas.

element care este atat de neeesar bunei functionari a muschiului inimii. Colesterolul se gise~te numai in alimentele de origine animala. magneziu. acidul glicolie. legume. Studiile epidemiologice din ultimele decenii au scos pregnant in evidenta ca populatiile consumatoare de cantitati mari de produse naturale au 0 incidenta mult mai redusa a obezitatii. zarzavaturi si cereale integrale. dar numai pe stomacul gol. sucul de morcovi se poate folosi eu rezultate bune in combaterea urrnatoarelor maladii: hemoragia intestinala. con line polifosfati. Laptele vegetal de cereale este un puternic energizant. reumatismul si are actiune benefica asupra ficatului. aroma si parfum. potasiu. si ale pamantului. Retineti ca alimentatia saraca in grisimi previne cancerul. drept urmare ajungern sa ne confruntim cu diferite boli. Dintre substantele compuse au fost puse in evidenta urmatoarele: rotina alfa. . continand toate principiile active care intretin si revigoreaza starea de sanitate. marul este hrana ereierului. Analiza chimicd a sucului de morcooi= spre exemplu .preferabil de capra si nu mai vechi de 24 de ore .. Cele vegetale nu contin colesterol. fortifiantesi reconfortante. B]' B2. aI plamanilor. incidenta redusa Ia populatiile care introduc in doza de hrana zilnica 0 cantitate mare de fibre vegetale (legume. Consumati produse naturale din locul in care triiiti.pe de 0 parte. K si E. .urzica. ei tineau posturile si mergeau la munei grele eu nuci si cu paine neagra. cat si. Iata de ce trebuie sa imbratisam natura in ideea de a nu fi bolnavi. busuiocul etc. Lumea vegetali ne ajuta sa fim sinato~i atat la trup. care le incarca eu energie. D. boli grave. fiind polisaturate (eel de floarea soarelui. elemente Grdsimile saturate . fructe. Marui este aliment si medicament deopotrioii: Acest fruct minunat contine. La eei ee muncesc intelectuaI. indiferent de varsta. avand implicatii profunde in metabolismul nostru. Produsele comercializate aduse cine stie de unde nu fac decat sa sporeasca profiturile celor care Ie ofera spre vanzare si va deregleazi sistemuI digestiv.margarina. ealciu si magneziu. precum ~i 0 gam a intreaga de substante eompuse. Ele au anumite insusiri si 0 programare enzimatica si genetici nespecifice noua. nutritiv si usor digerabiI. Uleiurile vegetale. 39 chisturi. la sportivi stimuleazi activitatea musculara.arata ci el contine o serie de ioni. gust. colite. cu ecouri largi asupra starii de sanatate. ealciu. acidul mevalonic. Briinza obtinuta pe cale industriald care intoxica organismuI si genereazi nitriti. arseniul ~isiliciul. Aceste roade ale soarelui. determina scaderea colesterolului riu din organism si cresterea nivelului colesterolului bun. care le hraneste sunt prezentate intr-o diversitate atat de mare de culori. al capilarelor.I' 38 Elena Nita Ibrian Tineretefara biitrdnete cu hrarui naturala Laptele tratat termic cauzeaza induratii si fibroame uterine. beta si gamma. loc diabetul! Datele statistice arata ci diabetul are 0 . La copii mentine echiIibrul acidobazic si previne gastro . Ingestia crescuti de grasimi duce la inrnultirea unor baeterii intestinale anaerobe si la cresterea acizilor biliari in lumenul intestinal. eczeme. cereale integrale). Oamenii sunt din ee in ce mai mult constienti de importanta alimentatiei naturale compusa din fructe. Iaurtul. irilocuind cu succes laptele de vaca. acidul feros si ferie. Fumul de {igara ataca mai inmi celulele nervoase. B. patlagina. si intre acizii biliari si cancerul intestinal pe de al ti parte. C. iar dintre anioni clorul.. anghinarea. substantele pectice.populeaza flora intestinala cu bacili lactici. iar la eei ee se situeaza la varsta a treia este eonsiderat antiarteriosclerotic. stanjerieste ficatul si inactiveaza circulatia.enteritele.. C si PP si zahir usor asimilabil.Ia suflet. fructoza. de porumb sau de soia) sau monosaturate (eel de rnasline sau de alune). Este un aliment complet. untura . sparanghelul. De aceea. fier) si potasi~. consumate sub forma de hrana vie preparati dupa retetele din bucataria tari foe. slanina. marul contine enzime si vitaminele A. fiind detoxifiant. Dintre cationi amintim pe cei de sodiu. inhiband gandirea. iar Ia adulti eombate guta. apoi este dusmanul inimii. ulcer gastric si duodenal. hormonal ~i glandular. Unde nu are. a bolilor de inima. Stiind proprietatile fiziologice ale substantelor enumerate mai sus.determina cresterea colesterolului si favorizeaza scleroza si imbatranirea timpurie. acnee. marul trebuie sa fie eonsumat de toti oamenii. interdependenta intre cantitatea de grisimi ingerate ~i continutul de acizi biliari in fecale . Exista 0 relatie de . Plantele din flora spontana . vitaminele A. Produsele aduse de Ia mari departari poarta cu sine anumiti germeni patogeni de care organismul nostru nu este pregatit sa se apere. a diabetului si ehiar a diferitelor forme de cancer. pe langa alte saruri minerale (fosfor. In plus. dar si de cornpozitie chimica. in loc de fripturi sau de slanina. avand actiune cicatrizanti. alergii. sunt regeneratoare. antianemice. Iata de ce inaintasii nostri consumau ziinic cateva nuci sau cateva alune.

nu va puteti relaxa. branza. frumosi. carnea se impregneaza cu vibratii joase. somnul are un rol deosebit in viata omului. Se stie ca vegetarienii sunt mai scutiti de cancer sau de alte boli decat cei care sunt consumatori de carne. 6. smantana. Daca veti studia atent paginile de mai sus. deoarece dad trecutul va ingrijoreaza prea mult. trebuie sa va culcati eu stomacul gol. Statisticile arata ci tirile eu eel mai ridieat consum de lactate au cea mai irialta rata a osteoporozei. Decenii de-a randul am crezut d laptele este indispensabil sanatapi. zer. plini de entuziasm pana la cea mai inaintata varsta. rnananci si traie~ti in functie de modul cum gande~ti. ci completeaza hrana cu nutrienti si principii active. Laptele vegetal obtinut din diferite seminte este mult mai sanatos si mai usor de consumat. in mod orientativ. gustul putin neobisnuit soarputea sa va starneasca 0 oarecare repulsie sau 0 mid retinere. Ca sa aiba 0 eficienta maxima.Deveniti !ara patimi!". nu mai sunt probleme. trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: 1. Ar trebui sa alegeti 0 altematiod siindtoasii: Este posibil ca la orice varsta sa-p corectezi gandirea. Generatiile din trecut nu consumau laptele de vaca de cat sub forma derivatelor sale (iaurt. de aceea. De fapt. Oamenii erau mai sanatosi. in zona temperata. e bine ca nara dreapta sa fie astupata cu un tampon de vata si sa se doarma pe partea stanga. infectii ale urechii si acnee s-au vindecat complet prin simpla mlaturare a produselor lactate din alimentatie. in loc sa ne apere de osteoporoza. relaxarea nu poate avealocoTot Buddha spunea: "Inmormantati treeutul. Cercetat mai arnanuntit. activeaza metabolismul si imunitatea adultilor. Se stie ca durata optima a somnului este strict individuala si depinde de starea organismului in momentul trecerii in starea de somn.40 Elena Nita Ibrian Tinerete lara biitrdnete cu hrarui naturald 41 Nu uitat: cii laptele oricarui animal este un aliment siindtos numai pentru puii lui. Este 0 eroare a carei "acreditare" am platit-o scump tocmai prin faptul ca am atentat la sanatatea noastra. incercand sa metabolizeze excesul de proteine adus de lapte si de derivatele sale (20% fata de un necesar de 11-13%). Astfel. 5. Adorrniti mereu pe un fond de autosugestie pozitiva. cina trebuie luata cu cel putin 3 ore inainte de a merge la culcare. La inceput. In perioada caldurilor toride. se considera a fi sufieiente 7. E bine sa stiti aforismul plin de intelepciune: "Con~tiinra curata este cel mai bun sornnifer". prin faptul ca organismul pierde eaIciu. La sacrificarea animalelor. 3. ca urmare a cresterii solicitarii diafragmei. unt) pentm ca pe atunei nu se inventasera ingredientele chimice pentm a-i grabi fermentatia sau pentru a 0 opri si nici cele care sa dea untului 0 culoare "atragatoare"." Si nici nu yeti putea avea un somn profund. dar dad va ganditi d este un aliment si un medicament in acelasi timp. preintampina scleroza in cazul celor de varsta a treia. fiti buni si ingaduitori cu tot ce va sta in preajma. deoarece in felul acesta respiratia este mult ingreunata. Deci. Carnea este hrana bolilor. Este in spiritul logicii d influenta acestora irnpiedica evolu~ia spirituals a individului necesara vindecarii. Elena Nita Ibrian . Tot ceea ce stim pana azi este ca laptele de vaca prejudiciaza organismul de minerale. intr-o stare de optimism si deplina incredere in sine. Se stie ca dad exista patimi (dorinte). Este un aliment care favorizeaza cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor. deci omul trebuie ea inainte de culcare sa-sianalizeze toate gandurile si tot ce a facut in ziua care a trecut. este sarac in grasimi. cu atat mai mult a cancerului. intretine arderile. inlocuind complet carnea cu produse vegetale. Ca atare. 2. Laptele vegetal este usor de preparat. initiaza dezechilibre hormonale si de metabolism. Inainte de orice. lipsit de colesterol si cu un aport mare de minerale. de groaza. cu sentimentul de profunda liniste interioara. fiindca si stomacul are nevoie de odihna. Totul va fi in favoarea voastra. Veti ramane buni. Multe persoane cu astm bronsic. desi nu aveau prea multe cunostinte despre continutul in factori nutritivi ai acestui aliment. nu numai d inlocuieste laptele de vaca in toate ipostazele in care acesta se gase~te in alimeritatie. nu veti avea de cat de castigat.5 ore de somn pentru perioada de vara si 8 ore de somn pentm celelalte anotimpuri. Se stie ca Buddha mereu spunea: . consumul de lapte duee la demineralizarea oaselor. Daca vreti sa dormiti profund. s-a observat ci prin eonsum de lapte se provoaca 0 reactie violenta a organismului sub forma simptomelor specifice colitei. 4. Nu se recomanda a se dormi pe burta. eonsumul de lapte nu face altceva de cat sa impovareze si mai mult un sistem metabolic deja suprasolicitat. De altfel.

Salata de cartofi cu uarzii rosie Ingrediente: 600 g cartofi. Preparati cu incredere retetele care urmeaza si veti avea numai de castigat. mai ales Ia sosuri. care este a 31-a din cele aparute pana in prezent Ia mai multe edituri) cand veri gasi.SALATE. 2-3linguri cu moare de varza (r. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. se taie felii. 2linguri cmpe de soia (r.PARTEAAII-A Capitolul II Bucataria creativa De data aceasta voi incepe cu retetele de bucatarie creativa pentru a se obisnui gospodinele noastre cu aceste retete culinare usor de preparat si foarte sanatoase pentm organismul uman. Mod de preparare: eartofii fierti in coaja se curata. Ilingura eu pulbere de alge (r. 549). Llingurita cu apa de mare (r. 487). Este pentm prima data (in cartea de fata. prazul t:'iiatfideluta.0 legatura de verdeturi de sezon. 1 fir mare de praz. Salate 1. 547). Aceasta apa. se amesteca eu varza rosie taiat. se poate Iua din largul marii. APERITIVE . uleiul. 548). 510). I felie de sfecla rosie rasa. l lingura eu pulbere de alge (r. pe Ianga alte ingrediente. 518). 1-2linguri cu tarate (r. 1 lingurii cu ulei presat la rece (r. Ia noi in tara. 545). care contine 59 de substante ce ajuta organismul sa se mentina in perfecta stare de functionare. moarea.:'i arunt. 1 lingurita sijumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. 10-12rnasline negre desarate. 546).7-8 foi de salata verde. 1-2lingurite cu hrean ras fin. PIUREURI. TORTURI A. 546). m . dar in alte tari ea se gase~te frumos ambalatii in magazinele cu produse naturale. sucuri si ceaiuri si apa de mare. 150 g varza rosie.

de nalba. eu . 519). Hreanul ~e poate inlocui cu 2 lingurite cu usturoi pisat fin. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. 550). de prun. radacinoasele rase. pasta de rosii. Salata de cartofi cu pastarnac 45 hreanul. in afara de varza rosie. Salata de macaroane cu radacinoase Ingrediente: 250 g maearoane. Ibrian Tine:reteJara biitriinete cu hrarui naturalii 8. pulberile. care se inlocuieste eu brocoli (r. in afara de varza rosie . 538). dupa care se stinge sursa de foe. macris. acestora. ridichi sau gulioare. folosind aceleasi ingrediente. guliile. 5. 1. . strecoara. 10. Se potfolosi si muguri de trifoi. de visin sau de frasin. varza creap. patrunjel. folosind aceleasi ingrediente. anghinarea. 7-8 foi de salata verde. moarea. se decoreaza cu felioare de gogosari si eu foi de salata. in afara de varza rosie. folosind aceleasi ingrediente. apa de mare. 250 g radacinoase (moreov. 1 Iingurita eu apa de mare (r. de tarhon. In Iipsa . 9. de cires. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de gogo~ari (r. 545). de sfecla. care se inlocuieste cu patison (r. 6. sau varza de Bruxelles ori eu andive. 7. 10. in afara de radacinoase. in afara de varza rosie. apoi se. 0 Iegatura de verdeturi desezon. iar hreanul se poate inlocui eu 2lingurite eu usturoi pisatfin. Salata de cartofi cu urzici Se pre para ea la r. folosind aceleasi ingredi~nte. se acopera vasul cu un servet gros umed si se lasa maearoanele sa "infloreasd" in jur de 30 de minute.2-3 linguri eu moare de varza. poate inlocui prazul eli 0 ceapa mare de apa. Salata de cartoft cu hribi Se prepara ca la r. usturoiul. Patisonul poate fi inloeuit cu dovleae alb sau furajer. 3. 549). ver deturile maruntite. taratele. care se inlocuieste cu gogo~ari taiati fideluta. apoi se decoreaza cu sfecla rosie si foi de salata. Salata de cartofi cu gogo~ari Se prepara ea la reteta precedenta. 0 ceapa mare de apa. de roinita sau de hasmatuchi. 2. Se mai pot folosi frunze de busuioe. 1. 3 linguri cu pasta de rosii (r. 1. in afara de varza rosie. varza creata sau varza de Bruxelles. ridichiile. crupele de soia. in plus. in afara de varza. care se inlocuiesc eu muguri de lucerria. telina ori bulbi de anason. Salata de cartofi cu brocoli Se pre para ca Ia r. care se inlocuiesc eu andive taiate fideluta. de maces. creson (556) sau alte plante comestibile. 1. un sfert de Iingurita cu pulbere din eoji de oua (r. eare se inlocuieste eu pascirnae ras sau eu moreov. In lipsa acestora. telina. uleiuI. 530) maruntite fideluta sau cu conopida. 496). 1. 1 gogosar. patrunjel. verdeturile taiate marunt.care se inlocuieste eu radaeinoase (morcov. folosind aceleasi ingrediente. 12. Varza rosie mai poate fi inlocuita eu varza alba. in afara de varza rosie care se inlocuieste cu hribi taiati fideluta sau eu aIte ciuperci eomestibile de' c~ltura sau din flo~ spontana. chitra (r. Mod de preparare: macaroanele se fierb in apa clocotita timp de 10 minute. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. llingurip. cu varf de radacina de leustean rasa fin. de bob. in final. Salata de cartofi cu patison Se prepara ca la r. Salata de macaroane cu muguri de lucernd Se pre para ea Ia r. 1. de mar. apa de mare si pulberile.552) ras. se Iimpezesc si se amesteca eu ceapa taiata pestisori. varza rosie. pastamac).44 Elena NiP. folosind aceleasi ingrediente. Salata de cartofi cu radacinoase Se prepara ea la r. 4. 1-2linguri cu tarate. 11. Salata de cartofi cu aroma de leustean Se prepara ea la r. 1. folosind aceleasi ingrediente. de loboda. de menta. in afara de radacinoase. se pot folosi varza alba. folosind aceleasi ingrediente. telina. Se prepara ea la r. care se irrlocuieste eu urzici tocare marunt sau pasate. Se consurna imediat ce a fost preparata. de fasole. folosind aceleasi ingrediente. 548). maruntite fin. Cine doreste. pastarnac) . 1 lingura eu ulei presat la rece (r. napi. folosind aceleasi ingredi~nte. Urzicile potfi si ele inlocuite eu frunze de soia. Salata de macaroane cu andive Se prepara ea la reteta precedenta. . se pot folosi ardei gra~i sau ardei lungi.

care se inlocuiesc cu radacinoase (moreov patrunjel telina pastirnae). Salata de hsisdi cu jrunze de ridichi Hrisca poate inlocui orezul in toate preparatele si se pregateste la fel. 1 lingurita cu apa de mare (r. 514). In locul radacinoaselor se pot folosi bulbi de ~nason. in afara de florile de dovleae. 546). se taie bucati potrivite si se amesteca cu eeapa si usturoiul verde taiate marunt. 2-3 fire de usturoi verde. felioare de rosii. Salata de fasole verde cu brocoli Se pre para ca la r. 20. de mur. de nalba. Llingura eu pulbere de alge (r. 546). care se inlocuiesc cu brocoli sau eu varza alba. apoi se lasa sase racoreasca. l Iingura eu pulbere de aIge (r. 1 legatura de 15. varza de Bruxelles. folosind aceleasi ingrediente. de galbeneie. 18. 19. folosind aceleasi ingrediente.46 Elena Niti Ibrian Tincreteara biitrlinete cu hraniinaturalii l 47 13. 515) sau eu pulbere de hribi (r. . de sfecla. de zmeur etc. 545). de bob. 10. varza creata. 548). 1-2 linguri eu tarate. de zmeur. de coacaz negru 17. in afara de radacinoase. Salata dejasole verde cu flori de douleac Ingrediente: 600 g fasole verde. morcov. flori de dovleae. 10-12 masline negre desarate. Salata de macaroane cu ciuperci Se prepara ea la r. dupa care se decoreaza estetie eu sfecla rosie. flori de trifoi rosu sau de sofran. petalele de trandafiri taiate fideluta. uleiuI si pulberile. masline si salata verde. ceapa verde. conopida sau dovleac ras. de erizanteme. 150 g peta1e rosii de trandafir. varza rosie. de patlagina. Salata de orez cu anghinare Se prepara ca Ia reteta precedenta. de loboda. 1 lingud cu ulei presat la reee (r. iar dupa ce a fiert se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu prazul taiat fideluta. 1-21inguri cu tarate. 1-2 lingurite cu puIbere de argila (r. 545). de stevie. Llingura eu ulei presat la reee (r. 10. folosind aceleasi ingrediente. 7-8 foi de salata verde. 1 fir mare de praz. p~s~rna~ sau muguri de coacaz negru. In Iocul acestora. de bujori. 16. se pot foIosi frunze de soia. care se inlocuiesc eu flori de dovleac taiate fideluta. 10. verdeturile maruntite. de nalba. de dalii. Salata de macaroane cu urzici Se prepara ea la r. in afara de petale de trandafiri. Salata defasole verde cu pastarnac Se prepara ea la reteta precedenta. telina. 516). taratele. de mur. 510). 538). se pot folosi varza alba. de dalii. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. 20. petale de bujori. 549). creson (556) sau alte plante comestibile. Llingurita cu apa de mare (r. 539). care se inlocuiesc eu anghinare (r. de crizanteme. 538). de spanae. Mod de preparare: fasolea se curata de varfuri ~i de codite si se fierbe in apa clocotita. care se inlocuiesc cu pulbere de ciuperci de pajiste (r. crupele de soia. 200 g flori de dovleae. uleiul. de galbenele. in afara de florile de dovleae. 551) rasa. Mod de preparare: orezul se pune la fiert in apa clocotita. in afara de petalele de trandafiri. se pot folosi petale de nareise albe. care se inlocuiesc eu frunz~ de pastarnac taiate fideluta. In lipsa aeesteia. dupa care se decoreaza eu salata verde. de nalba. a legatud de verdeturi de sezon. Bruxelles. se seurge de apa. Salata de orez cu rddiicinoase Se prepara ea la r. 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. l-z lingurite eu pulbere din serninte de ardei gras (r. de bob. taratele. 16. 549). de morcov. llegatura de patrunjel eu rnarar. 1-2 linguri cu sue decatina (r. 520) diIuat eu apa de argila (r. de stevie. 10-12 masline negre desarate. folosind aceleasi ingrediente. pastarnac. cu macris. 7-8 foi de salata verde. 519). 14. Se consuma imediat ce a fost preparata. Salata de macaroane cu flori de dooleac Se prepara ea la r. in afara de tiri~e. varza creata. hreanul. 3 cesti de apa. 1 felie de sfecla rosie rasa. de patlagina. varza de 22. Urzicile pot fi si ele inlocuite cu frunze de soia. apa de mare. In lipsa aeestora. sau de alte plante comestibile. folosind aceleasi ingrediente. de soia. de fasole. inlocuind petalele de trandafiri eu frunze de ridiehi. Salata de orez cu trandafiri Ingrediente: 1 ceasca de orez. pulberiIe. iar deasupra se asaza jumatati de masline negre. flori de trifoi ro~u sau de sofran. 2-3 rosii. in afara de radacinoase. de trandafiri. care se inlocuiesc eu urzici fin maruntite. 3 linguri erupe de soia (r. un sfert de Iingurita eu pulbere din eoji de oua (r. folosind aceleasi ingrediente. 0 jumatate de lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. folosind aceleasi ingrediente. de volbura. toeate foarte fin. 21.

2-3 linguri cu moare de varza. 549). apoi se limpezese in mai multe ape reci si se pun la fiert eu apa clocotita la foe rapid. in afara de fasole. pulberile. 23. in afara de rosii. Salata de fasole alba cu sparanghel Ingrediente: 250 g fasole alba. hreanul sau usturoiul. folosind aceleasi ingrediente.48 Elena Nita Ibrian Tinereteara biitranete hraruiruuuraid f cu 49 23. se taie felioare si se amesteca cu rosiile tiiiate sferturi. care se inlocuieste cu Iinte (care se tine la inmuiat 3 ore). 487). folosind aceleasi ingrediente. apoi se pune la fiert. care se inlocuieste cu mazare. napi. 1 lingura cu ulei presat la rece (r. Se adauga si 2-3linguri cu moare de varza (r. 549). 1-2 Iingurite eu pulbere de argila (r.1-2 linguri cu tarate. patison. 1 Iegatura de hasmatuchi cu marar. care se inlocuieste cu bob. apoi se decoreaza cu sfecla rosie si salata verde sau cu alte produse pe care le avem la indemana. folosind aceleasi ingrediente. iar sparanghelul se inlocuieste cu muguri de lucerna sau de trifoi rosu fin maruntiti. 23. 1 felie de sfecla rosie rasa. Salata de [asole boabe cu radacinoase Se prepara ca la reteta precedenta. 546). in afara de rosii. pastarnac) sau cu bulbi de anason. 23. verdeturile maruntite. la randul Iui. Se decoreaza eu produsele pe care Ie avem la indemana. folosind aceleasi ingrediente. ceapa taiatajulien. Salata de ndu: cu telitui Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. 538). se las a sa se racoreasca si se arnesteca cu varfurile fragede de sparanghel taiate fideluta 0 data cu ceapa. telina. 23. 7-8 foi de salata verde. care se inlocuieste eu naut (care se tine la inmuiat 5 ore). 25. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 linguri cu tarate. li se indeparteaza coditele. care se inlocuieste cu urzici fin maruntite. 551) rasa sau cu ridichi. 1 Iingurita sijumatate cu pulbere din serninte de rosii (r. in afara de ori eu varza 26. iar sparanghelul cu dovleac alb ras. dovleae . pastarnac. 518). 23. guIioare. iar sparanghelul cu telina rasa ori eu pastarnac. 0 ceapa mare de apa. bulbi de anason ori ridichi. 30. Salata de bob cu dovleac alb Se prepara ca la r. 548). 545). 1 legatura de patrunjel eu tarhon sau eimbru. care se inloeuiesc cu castraveti tineri taiati felioare eu coaja cu tot. Llingura cu pulbere de alge (r. partea alba de la pepenele verde. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 lingurite cu hrean ras fin sau 2 lingurite cu usturoi pisat fin. Salata de fasole boabe cu urzici Se prepara ca la r. l Iingura eu pulbere de alge (r. cand sunt gata. in afara de fasole. 29. 31. taratele si moarea. 24. 510). 200 g sparanghel. apa de mare. 519). 1-2 lingurite cu pulbere din serninte de gogosari (r. anghinare. Salata de . Salata de bame cu rosii Ingrediente: 300 g bame. 545). sparanghe1. 28. 522). gulioare. patrunjel. in afara de sparanghel. 31. Salata de linte cu gulioare Se prepara ea la r. apa de mare si pulberile. 300 g rosii. care se inlocuieste cu radacinoase (morcov. in afara de 32. 23. 27. ridichi. varza creata sau varza de Bruxelles. Salata de bame cu anghinare Se pre para ea la r. 2 lingurite cu usturoi pisat fin. se lasa sa se racoreasca. patison (r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 1 lingurita cu apa de mare (r. inlocuit cu dovleac furajer. care se inlocuiesc cu anghinare (r. 546). llinguri cu ulei presat la reee (r. Acesta din 33. se scurg. Mod de preparare: se aleg numai bame tinere. un sfert de Iingurita eu pulbere din coji de oua (r. care se inlocuieste cu varza rosie taiata fideluta alba. 2linguri crupe de soia (r. 1-2 lingurite cu pulbere de argila (r. 7-8 foi de salata verde. uleiul. 2-3 flori de dovleac. se adauga usturoiul. urma poate fi.'wzare cu lucernd Se prepara ca la r. sparanghel. 538). in afara de fasole. Salata de [asole boabe cu uarui rosie Se pre para ca la r. Mod de preparare: fasolea se l-ine la inmuiat 8-10 ore. Salata de bame cu castraoeti Se pre para ca la reteta precedenta. chitra. pe foc domol. in afara de fasole. l Iingurita cu apa de mare (r. se oparesc cu bors sau eu otet indoit eu apa. cand este gata. iar sparanghelul cu gulioare rase. se scurge de apa. dovlecel. ridichi. dupa care se decoreaza eu flori de dovleac si eu salata verde.

folosind aceleasi ingrediente. 1 linguri ta si jumatate cu pulber~ din sen:mte de ro~ll (r. se strivesc bine in apa in care au fiert si se amesteca eu urzicile. Salata de max/ire cu. de stevie. sa 36. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. Salata de mazdre cu urzici Se prepara ca la reteta precedenta. . Salata de mauire cu. 25 g petale de narcise. care se irilocuiesc cu frunze fragede de soia. se taie sferturi. de mUT. 10-15 masline negre desarate. Piure de cartoft cu urzici Ingrediente: 650 g cartofi. l Iegatura de patrunjel eu busuioc. de stevie. folosind aceleasi ingrediente. ardei lungi. Salata de bame cu ardei gras Se prepara ea la r. 1 lingura cu ulei presat la rece (r. 546).se~rgv~de apa. de ridiehi sau de gulioare taiate fidel uta. 3 li~guri ~~ moar~ de varza (r. 1-21inguri eu tarate. de soia. pulberile. care se inlocuiesc cu gulioare rase sau cu telina ori pastarnac ras. apa de mare. Piure de cartoft cu Jrunze de soia Se prepara ea la reteta precedenta. apoi se lasa sa se racoreasca. patrunjel. Llingurita cu apa de mare (r. 1-2 linguri eu tarate.50 de catina (r. in ~ara de rosii. de zmeur. La fel. gulioare 51 alb. se fierb eu apa fierbinte. . se decoreaza en salata verde si sfecla rosie. se adauga apa de mare. 1 legatura de rnarar eu patrunjel. putem folosi si varza alba sau cea rosie. In loe de urzici. Mod de preparare: mazarea fiarta se Iasa sa se racoreasca. 538). folosind ~e~lea~ii~gre~iente. 42. varza alba sau rosie. pastarnac). de patlagina. 2 lingurite cu usturoi pisat fin. frunze de fasole. 35. 538). cat sa-i acopere. 31. in afara de petalele de bujori. La final. putem folosi ridichi. 150 g petale rosii de bujori. Piureuri 41. Elena Nita Ibrian Tineretelara biitriinete cu brand naturale 39. care se inlocuiesc eu urztci fin maruntite sau cu frunze de bob. un sfert de linguritJ. 526). 1 felie de sfecla rosie rasa. dar ea fie si mai bune la gust. telina. dovleae furajer. In loeul petalelor de bujori se pot folosi petale de nalba sau de erizanteme. de patiagina. Toate soiurile de ciuperci cornestibile se pot folosi in alirnentatie netratate termic. folosind aceleasi ingrediente. l Iingura cu pulbere de alge (r. care se inlocuiesc eu radacinoase (moreov. chitra etc. Llingura cu pulbere de alge (r. 1~2 lingurite eu pulbere de argiEi (r. atunci cand ne lipsesc frunzele de soia. apoi se amesteca cu ceapa taiata pestisori. dupa care se decoreaza eu produsele pe care le avem la indernana. recoltate inainte ~i in timpul infloririi plantei. moarea. 499) diluat. aceasta Ie fragezqte si le face delicioase. dovleae alb sau furaje. uleiul si cremogen cit cuprinde pana se ingroa~a cit este necesar. Se prepara ca la r. in :farii ~e peta~e~e de bujori. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiese eu urziei fin maruntite sau eu frunze de SOla. Salata de mazdre cu iasca galbenii Se prepara ca la. ceapa si verdeturile mixate. 487). de laboda. 200 g urzici. folosind aceleasi ingrediente. 38. dovleeel.r. in ~ara ~e ro~i~. Salata de mazdre verde cu bujori Ingrediente: 350 g mazare verde boabe. 7-8 foi de salata verde. se pot folosi muguri de lucerna sau de trifoi rosu. in afara de petalele de bujori. 545). Se pot folosi si frunze de bob. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. taiate fideluta. toate taiate fideluta. in plus. care se inlocuiesc cu iasca galbena (r. in afara de petalele de bujori. radacinoase Se prepara ea la L 36. in afaci de urziei. 549). usturoiuI. 40. de stir. 31. care se inlocuiesc cu ardei gras taiat fideluta sau eu gogo~an. 549). de ridichi. Llingurita eu apa de mare (r. verdeturile taiate marunt si uleiul. Mod de preparare: cartofii se curata de coaja. B. de spanae. 36. 2lingurite eu usturoi pisatfin. 548). se pot folosi ~i aIte soiuri de ciuperci comestibile din flora spontana sau cele de cultura. 2-3 linguri eu moare de varza sau sue 34. Llingura eu ulei presat la rece (r. Salata de bame cu urzici Se prepara ca la r. 37. 545). gulioare. 7-8 foi de salata verde. pulberile. 518). 548). de coacaz negru. folosind aceleasi ingrediente. 36. de stevie. se tin inainte de folosire 24 de are in moare de varza. cremogen (r. 0 ceapa mare de apa. se . 546). 0 ceapa mare de apa. patison. toate taiate fideluta. eu ?ulbere dl~ coji de oua (r. 519). 528) taiata felioare. taratele. In lipsa aeestora. 1-21ingurite eu pulbere de argila (r. petalele ~e ~~Jon :alate fideluta usturoiul. de spanae.

care se inlocuieste eu mazare. Piure de cartofi cu pastdrnac Se prepara ca la r. 552) din rnaruntite. 1 gogo~ar. 41.naturale Mod de preparare: boabele de fasole fierb: cand sunt gata. 48. Piure de mauire cu miez alb de pepene verde Se prepara ea la r. 44. napi ori chitra. 46. 48. 548). 1 moreov ras. prazul si verdeturile mixate.~I 52 Elena Ni~a Ibriar. care se inlocuiesc eu brocoli. 1-2 Iingurite eu pulbere de argila (r. Piure de cartofi cu brocoli Se prepara ea la r. 550). folosind aceleasi ingrediente. 546). 1-2 lingurite eu pulbere din serninte de gogo~ari (r. folosind aceleasi ingrediente. de galbenele ori cu flori de salcam alb. pulberile si uleiul. In lipsa lui. iar retina se inlocuieste eu anghinare rasa. Piure de cartofi cu aroma de hribi Se prepara ea la r. 519). 496). 1 Iingura cu uiei presat la reee (r. 48. varza alba. 522) ori chitra (r. de crizanteme. in afara de urzici. rosie sau de Bruxelles. patison (r. in afara de urziei. 53 se tin la inmuiat 8 ore. apa de eu felioare de gogo~ar. 200 g telina. 553). 41. care se inlocuieste eu dovleae alb maruntit fin sau eu dovleae furajer. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste cu pasta de macese (T. mare. folosind aceleasi ingrediente. de nalba. 41. faina de soia (r. Ceapa se inlocuieste eu 1 fir mare de praz. care se inlocuiesc cu pastarnac fin maruntit. in afara de urziei. iar usturoiul eu 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. de stevie. in afara de telina. putem folosi gulioare. care se inlocuieste cu bulbi de anason fin maruntiri sau eu pastarnac. rosie sau creata ori varza de Bruxelles fin maruntite toate. 515) sau de basica poreului (r. Piure defasole cu pasta de mdcese Se prepara ea ia reteta precedenta. adaugand ~i l lingura varfuita eu pulbere de hribi (r. 50. care se inlocuiesc cu petale de trandafiri sau eu petale de bujori. 538). se paseaza in apa in relina. inmuiata cu 3-4linguri eu sue de tarate (r. 49. creata. 41. dovleeel. pasm de rosii. apoi se decoreaza ras si salata verde. 1-2 lingurite eu hrean ras fin. Piure de cartofi cu trandafiri Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. 53. 522). 1 fir mare de praz. de dalii. moreov 43. l Iingura cu pulbere de alge (r. 55. folosind aceleasi ingrediente. de spanae. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. Tinere(eJara batrdnete cu hrand. in afara de urziei. 501). 498). se pot folosi telina. 48. in afara de telina. 514). adaugand si miez alb de pepene verde fin rnaruntit. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. care se irilocuiesc eu an dive taiate fideluta. care se inlocuieste eu conopida mixata sau eu brocoli. apoi se care au fiert si se amesteca eu hreanul. Piure de fasole cu sparanghel Se prepara ca la r. taratele. in . Llegatura de patrunjel cu leustean. . care se inloeuiese cu frunze de mangold (r. in afara de telina. 51. Piure de fasole cu bulbi de anason Se prepara ca la r. napi. 47. Dad nu avem brocoli. folosirid aceleasi ingrediente. 48. bulbi de anason. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. Piure de cartofi cu an dive Se prepara ea la r. 41. llinguri~a cu apa de mare (r. 54. 545). 512). morcov. Piure defasole cu aroma de leustean Se prepara ea la r. Pulberea de hribi poate [1 inlocuita eu pulbere de ciuperci de pajiste (r. flori de dovleae etc. 45. de patlagina etc. anghinare. varza alba. 52. 549). in afara de urzici. Piure de[asole boabe cu tetina Ingrediente: 300 g fasole. 7-8 foi de salata verde. 48. in afara de fasoie. care se 'inlocuieste cu patison (r. Piure defasole cu conopidii Se prepara ea la r. Piure de [asole cu dovleac alb Se prepara ea la r. gulioare sau napi. 2-3linguri eu pasta de rosii (r. afara de pasta de rosii. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 linguri eu tarate. 48. coriopida. care se inlocuieste eu varfuri fragede de sparanghel fin maruntite ori cu frunze de nalba. in afara de telina. de sofran. adaugand si 2 linguri eu radacina de leustean rasa fin. in afara de telina.

48 in care se pot adauga 3-4 Iinguri eu C. 522). 2linguri erupe de soia (r. 1-2lingurite eu hrean ras fin. care inlocuieste fasolea. pentru umplutura: 200 g morcov. mugurii de lucerna sau de trifoi si verdeturile se maruntesc fin. peste crerna se presara sernintele de mac sau de susan. preparat ea la r. 56. Torturi aperitive 59. 3-4linguri cu pasta de rosii (r. 100 gmuguri de lucerna. apa de mare. 549). apoi se arnestec:i eu 50 g unt batut spuma. se prepara compozitia de urzici astfel . alternand cele doua cornpozitii . Toate retetele de mai sus se pot prepara fasolea. Care inlocuieste si eu linte. 43. Se serveste taiat felii. piure de cartofi Foile de tort se procura din comert si se umplu eu piure de cartofi eu trandafiri. Llingura eu pulbere de alge (r. care se framanta bine. care se inlocuieste cu bob. 1 linguritii eu usturoi pisat fin. 1 lingurita de pulbere de argila si tarite cuprinde. 250 ml sue de tarate. 546). amesteeat apoi eu pasta de macese. Piure de linte cu patison Se prepara ea la r. 48. la final. 1 gogo~ar rosu. 519). 526). 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. Tort cu urzici si morcov Ingrediente: pentru foi: 150 rnl ulei. care inlocuieste cat 60. 2linguri eu faina de soia (r. daca mai este neeesar. apoi tortul se imbraca intr-o crema preparata din untul batut spuma. Ingredientepentru umplutura: 300 g broeoli. 5-6 linguri eu lapte vegetal din seminte de pepeni verzi (r. 2 linguri eu ulei. taratele. 10-15 masline negre desarate. cat 57. aeestea . 551). Tort cu. in afara defasole. care se umplu cu piure de fasole preparat ea la r. 3-4linguri eu apa de argila. care se inlocuieste eu linte (care se tine la inmuiat 3 ore). se adauga usturoiul. Llingura cu pulbere de alge (r. 548). 48. eeapa. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. in afara de fasole.de urzici si de moreov.se toad marunt urzieile. ca oriee tort. 48. 496). se arnesteca eu apa de mare. Tort cu piure de fasole boabe Se prepara foile ea la r. Llingurita eu apa de mare (r. verdeturile maruntite. 200 g urziei. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de gogo~ari (r. 538). iar telina se inloeuieste To. Mod de preparare: foile se pregatese astfel-se amesteca sueul de tarate eu uleiul. 2 linguri cu lapte vegetal si pulberile.moreovii se maruntesc fin ~ise amesteca eu restul de pulberi. 519). 1-2linguri eu tiirite. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 59 sau se folosesc foi din cornert. plus eremogen euprinde. l Iegatura de patrunjel eu marar si cimbru. apa de argiEi. 1 lingura de faina de soia. 2-3 linguri eu lapte vegetal si crernogen cat cuprinde. eremogen (r. folosindaceleasi ingrediente. 58. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. 549). crupele de soia. 2linguri eu pasta de macese (r. 311).50 g unt. 100 g unt. Llingurita eu apa de mare (r.54 Elena Nit-i Ibrian Teate retetele de mai sus se pot prepara si eu mazare. 526). plus c:iteva verdeturi. cornpozitia eu morcov se pre para astfel. care inlocuieste fasolea. pe un platou se pun foile de tort. crernogen (r. dupa care se imparte in 3 parti egale. in afara de fasole. Piure de ruiu: cu castravete matur Se prepara ea la r. iar telina cu anghinare (r. 498). retetele de mai sus se pot prepara si eu naut. apoi se adauga raini cate putina pana se obtine un aluat mai ingro~at. o ceapa mare de apa. Piure de bob cu anghinare Se prepara ea la r. Tort de brocoli Foile de aluat se prepara ea la reteta precedenta. 510). 538). eu eastravete matur fin maruntit. eu aceasta cornpozitie se umplu foile de tort ea la reteta precedenta. se adauga si eremogen. 1-2linguri eu serninte de susan sau mac.te fasolea. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 546). 512). se decoreaza cu felioare de gogo~ar sijumatiiti de masline. urate. Toate retetele de mai sus se pot prepara si eu bob. llegatura de patrunjel cu leustean. care se inlocuieste eu naut (care se tine la inmuiat 5 ore). Llingura de ulei si eremogen cat cuprinde. raina integrala de secara cat euprinde. dupa care se imbraca tortul intr-o crerna preparata din untul batut spuma si amesteeat eu pasta de rosii. Tineretelara biiirdnete cu hrana naturalii 55 se intind pe planseta: separat. 61. Mod de preparare: brocoli. 62. hreanul. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei eu produsele care le are la indernana. 1 lingura de ulei. iar telina se inlocuieste eu patison (r.

2 lingurite cu usturoi pisat fin. patrunjel. 0 ceapa mare de apa. care se urnplu cu piure de linte preparat ca la r. 526). 55. 549). taratele. apa de mare. Capitolul III Supe si ciorbe A. 1-2 lingurite cu pulbere de argila (r. 514) sau de ciuperci de pajiste. llegatura de marar cu patrunjel. 1. Supa de cartofi cu urzici Ingrediente: 650 g cartofi. 66. 4-5 linguri cu pasta de rosii (r. 548). Tort cu piure de maziue boabe Se prepara foile ca la r. 69. care se inlocuiesc cu stir taiat fideluta. Elena Nita lbrian cu pasta de macese (r. 496) si putin crernogen (r. usturoiul.56 sfecla rosie rasa sau 3-4linguri (r. 498) si putin crernogen 63. 496). ceapa taiata rnarunt. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. care se inlocuiesc cu frunzisoare de portulaca. pastamac). 538). 546). 59 sau se folosesc foi din comert. folosind aceleasi ingrediente. pulberile. 66. folosind aceleasi ingrediente. apoi se lasa sa se racoreasca si li se adauga radacinoasele rase. Supa de cartofi cu brocoli Se prepara ca Ia reteta precedenta. un sfert de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. 526). 1 Iingurita cu apa de mare (r.5 litri apa. Tort cu piure de niiut Se prepara foile ca la r. 1-21inguri cu tarate. 510). 57. in afara de urzici. Supa de cartofi eu aroma de hribi Se prepara ca la r. dar iscusitele noastre gospodine pot nascoci compozitii si mai nastrusnice. 150 g urzici. Inainte eu 5 minute de a pune la fiert cartofii. la care se pot adauga 3-4 linguri cu pasta de gogo~ari (r. se pune un pumn de orez. 1 lingura cu pulbere de alge (r. Acestea sunt doar ca idee. la care se adauga Llingura cu pulbere de hribi (r. Eu le doresc un deplin succes. care se umplu cu piure de mazare preparat ca la r.Supe 64. care se umplu cu piure de naut preparat ca la r. in afara de urzici.200 g radacinoase (morcov. 497) sau pasta de rosii (r. in afara de urzici. pasta de rosii. 59 sau se folosesc foi din comert. ca si cu pastele de la capitolul IV din bucataria fara foe. Torturile aperitive se pot prepara cu toate piureurile din acest capitol. se lasa sa traga un cIoeot si se continua ca mai sus. telina. 59 sau se folosesc foi din comert. 519). 4 linguri crupe de soia (r. 65. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 66. 0 lingura varfuita eu . urzicile fin maruntite si crupele de soia. 58. Mod de preparare: cartofii taiati cuburele se fierb in apa clocotita. in plus. la care se adauga 3-4linguri cu urzici fin maruntite si putin crernogen (r. folosind aceleasi ingrediente. 526). Tort cu piure de linte Se prepara foile ca la r. care se inlocuiesc eu brocoli fin maruntit sau eu gulioare sau conopida rase. Supa de cartofi cu orez Se prepara ca la r. 67. 68.

66. in afara de granulele de soia. 150 g frunze de ridiehi. 21inguri eu eremogen (1'. Supa de orez cu andice Se prepara ea la reteta precedenta. eremogenul. apoi taiate felioare. se lasa la racorit. care se inlocuiesc eu an dive taiate fideluta. de fag etc. 74. 1 fir mare de praz. patrunjel. 515). telina. folosind aceleasi ingrediente.58 pulbere de hribi (r. 546). 548). 497). 1-2lingurite cu hrean ras fin. Mod de preparare: granulele de soia se fierb in apa clocotita. Llingurita eu apa de mare (r. . hreanuI. in afara de urziei. eeapa taiata marunt. 548). care se inlocuieste gulioare ori pastarnac rase. 518). frunzele de ridiehi taiate fideluta. 150 g varza rosie. 300 g radacinoase (morcov.linguri~a eu pulbere din eoji de oua (r. Supa de cartofi cu andive Se pre para ea Ia r. 66.5litri apa. sau eu frunze de mangold. Supa din snuele de soia cu [runze de bob Se prepara ea la r. 553). Se poate folosi in loeul andivelor si dovleae alb sau dovleae furajer. 2lingurite cu usturoi pisat fin. in afara de varza rosie. Supa din cuburi de soia cu muguri de mace} Se prepara ea la reteta precedenta. 546). folosind aceleasi ingrediente. in afara de varza rosie. 514) sau pulbere de eiuperei ghebe (r. 3-4 linguri eu eremogen (r.5 litri apa. 1. 73. 1-2 lingurite ell pulbere de argila (r. iar frunzele de ridiehi se mlocuiesc eu muguri de maces sau de trandafir. care se inloeuiese eu cub uri de soia. 526). un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 2 Iinguri eu tarate. de tei. de zmeur. eremogenul. in afara de varza rosie. folosind aceleasi ingrediente. pulberile si uleiul. pasta de rosii. 526). apoi se adaugi peste ele radacinoasele rase. patison. 0 ceapa mare de apa. 79. 1 lingurita eu apa de mare (r. apa de mare. 72. un sfert de . apa de mare si pulberile. Supa de orez cu patison Se pre para ea la r. 71. care se inlocuiesc eu snitele de soia inmuiate timp de 10-15 minute in apa fierbinte. usturoiuI. 72. care se inlocuiesc eu an dive taiate fideluta. 1. taratele. Mod de preparare: orezul se fierbe in apa clocotita. de stevie. Supa dejasole verde cu galbenu!j Ingrediente: gaina. 538). Supa de orez cu anghinare Se prepara ea la r. in afara de granulele de soia. 78. 76. de mur. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. Supa de orez cu raddcinoase Ingrediente: 5-6linguri eu orez. Elena Nita Ibrian de pajiste (r. 1 linguri eu ulei presat la reee (r. 300 g radacinoase (moreov. 75. pastarnac). 554) sau de basica poreului (r. 1 lingura eu pulbere de alge (r. care se inlocuieste eu varza de Bruxelles rasa ori eu varza alba sau creata. 538). 0 legituri de verdeturi de sezon. 519). gulioare sau anghinare. pasta de gogo~ari.5litri apa. 2 gilbenu~uri de ceapa verde. folosind aceleasi ingrediente. telina. folosind aceleasi ingrediente. 2-3 linguri cu tarate. iar frunzele de ridiehi se inlocuiesc eu 80. 1. Cine doreste poate adauga I felie de sfecla rosie rasa. 549). 545). 41inguri eu pasta de gogosari (r. folosind aceleasi ingrediente. 75. care se inlocuieste eu patison maruntit ori eu dovleae alb. folosind aceleasi ingrediente. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 3-4 linguri eu pasta de rosii (r. 516). 496). . 11egatura de patrunjel eu Ieustean. Llingura eu pulbere de alge (r. 75. dovleae furajer. iar cand eartofii au fiert pe jumitate se adauga 0 mana de taitei sau de fidea. 75. 70. de Tinere{e fara batranete cu Mana naturald frunze de bob taiate fideluta de spanae etc. in afara de urziei. pastamac). 1-2 Iingurite cu pulbere de argila (r. de eoacaz' negru. dovleeel. apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu radacinoasele rase. 1 Iegatura 400 g fasole verde. l lingurita si jumatate cu pulbere din seminte de rosii (r. 549). folosind aceleasi ingrediente. de oua de patrunjel. 0 Iingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. varza rasa. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de ardei gras (r. 59 de soia. Supa de cartofi cu taitei Se prepara ea la r. dovleeel etc. 300 g radacinoase (moreov. in eu andive taiate fideluta sau cu 77. prazul taiat fideluta. afara de varza rosie. Supa din granule de soia cu frunze de ridichi Ingrediente: 75 g granule de soia. Supa de orez cu Varza de Bruxelles Se prepara ea la r. apoi. patrunjel. taratele. care se inlocuieste cu anghinare rasa ori eu gulioare sau eu napi.

51itri apa. care se inloeuiese eu 2 linguri eu orez. pulberile. 545). 546). telina. apa de mare. care se inlocuieste eu ardei gras rosu taiat fidelupi. 150 g varza alba. 81. Supa de [asole boabe cu oarzii Ingrediente: 200 g fasole boabe. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 80. usturoiul. llinguri eu pulbere de alge (r. 2 linguri eu tarate. 2 linguri eu eremogen (L 526). Mod de preparare: fasolea se tine la inrnuiat 8 ore. eeapa si usturoiul taiate marunt. pulberile si uleiuI. folosind aceleasi ingrediente. 546). Llingurita eu apa de mare (L 549). Supa de fasole verde cu oua de prepelita Se prepara ca la retcta precedenta. 1 lingura eu ulei presat la reee (r. 538). Supa defasole boabe cu ciuperci de cultura Se prepara ea la r. . 1 Iingura eu pulbere de alge (r. iar loboda se inlocuieste eu urziei toeate fin. Supa defasole boabe cu ardei gras Se prepara ea Ia reteta precedenta. 538).5 litri apa. 1 fir mare de praz. loboda se inlocuieste eu spanae. Llingura eli ulei presat la rece (L 545). 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. 496).60 Elena Nita Ibrian Tinereteara bdtrdnetecu hraruinaturald f 61 telina. in afara de varza. in afara de galbenu~urile de oua de gaina. 84. 3 fire de usturoi verde. in afara de varza. folosind aceleasi ingrediente. se lasa apoi sa se racoreasca si se amesteca eu ridieinoasele rase. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogosari (r.4 linguri eu past:'i de rosii (r. 1-2 lingurite eu pul bere din semin te de ardei lungi (r. 518). pasta de rosii. varza creata sau varza de Bruxelles. patrunjel. 84. folosind aceleasi ingrediente. in afara de varza. soiuri de eiuperei comestibile din flora spontana.1 lingurita cu apa de mare (r. iar deasupra se presara verdeturilj. 88. ardeiul taiat fideluta 0 data eu loboda. care se inlocuieste eu eiuperei de cultura taiate fideluta. un sfert de Iingurita eu pulbere din coji de oua (L 548). 82. usturoiul. 2 Iingurite eu usturoi pisat fin. Ilegaturii de patrunjel eu eimbru. ap~ de mare si pulberile. ridaeinoasele rase. in afara de tarate.creson. folosind aceleasi ingrediente. 519). in afara de loboda. 200 g radacirioase (moreov. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de owl (L 548). eeapa taiata marunt 0 data cu ardeiul. gilbenu~urile batute spurna si taratele. 0 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (L 516). 548). 150 g petale rosii de trandafiri. 3 linguri eu tarate. taiate fideluta. Llingura eu pulbere de alge (r. 87. 538). 519). folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc eu 10 garbenu~uri de oua de prepelita (L 555). muguri de Iucerna sau de trifoi sau. 86. eremogenul. eremogenul. 1 ardei gras. Supa din boabe de porumb cu trandafiri Ingrediente: 350 g boabe de porumb. folosind aceleasi ingrediente. 1. ee se pun la fiert 0 data eu fasolea.Jn locul petalelor de trandafiri se potfolosi petale de bujori sau de maces. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. pastarnac). 85. 83. Supa de [asole boabe cu hribi uscati Se prepara ea la r. Mod de preparare: fasolea se fierbe in apa clocotita. 2 Iinguri eu tarate. pastamac). 4linguri eu pasta de gogo~ari (r. un sfert de Iingurita cu pulbere din eoji de oua (r. 2 linguri cu eremogen (L 526). 80. taratele. Ilinguriti cu apa de mare (r. Supa defasole verde cu ciuperci Se prepara ea la r. 1 rosie. dupa care se adauga petalele de traridafiri taiate fideluta. taratele. 497). Se pot folosi ~i ardei lung sau gogosari. fierbe dupa care se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu ridaeinoasele rase: varza si prazul taiate fide lura. pitrunjel. Varza alba poate fi inlocuita eu varza rosie. 1-2lingurite cu pulbere de argila (r. se fierb in apa cloeotit:'i. pastarnac}.0 jumatate de Iinguri}i eu pulbere de plante aromatiee ~ieondimentare (r. 549).taiate marunt. apoi se lasa sa se racoreasca. Mod de preparare: se recolteaza numai boabe tinere de pe stiuletii care tree in faza de lapte. 1 ardei gras. 546). 50 g loboda rosie. 11egatura de patrunjel eu tarhon. rosia tiiata felioare. Llingurita sijumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. 549). apa de mare. Se pot folosi si alte 84. 516). apoi se. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. Supa de [asole verde cu orez Se prepara ea la r. 1 Iegatura de patrunjel eli marar. 0 ceapa mare de apa. pasta de gogosari. care se inlocuieste eu 25 g hribi uscati (Iasati la inmuiat 3 ore eu purina apa calda) . care se inlocuieste eu ciuperci de pajiste taiate fideluta. telina. 1. 200 g radacinoase (moreov. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt.

Llingura eu pulbere de alge (r. 95. sue de coacaze aurii (r. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiese ell flori albe de salcam. 519). 499). inlocuind fasolea eu naut. atat supele. 538). 91. 549). telina. cat si eiorbele trebuie sa fie cat mai ingro~ate. 98. iar fasolea eu mazare uscata. Supa din boabe de porumb cu dalii Se prepara ea la reteta precedenta. 2 rosii. care se inlocuieste eu andive rase. in afara de varza. 2 linguri eu smantana. 95. care se inlocuiesc eu creson taiat fideluta. 92. 94. 96. patrunjel. Supa de maziire verde cu petale de narcise albe Ingrediente: 350 g boabe de mazare verde. La fel se pre para r. 93. 200 g radacinoase (morcov. Ciorbe Se pre para ea si supele. pastarnac). Supa de mazare boabe cu flori de salcdm alb Se prepara ea la r. 546). 548). folosind aceleasi ingrediente. in afara de petalele de narcise. 100. 1-2 linguri eu titrate. folosind aceleasi ingrediente. Supa de mazdre boabe cu flori de trifoi Se prepara ea la r. Llingurita eu apa de mare (r. 84. sue de rosii (r. care se inloeuiese eu 75 g flori de gaibenele in afara de petalele sau de sofran. 95. in afara de petalele de trandafiri. 84. 516). apa de mare. eare se inlocuieste eu sfecla rosie rasa. folosind aceleasi ingrediente. 100 g peta1e de narcise albe. 97. folosind aceleasi ingrediente. Supa de mazdre boabe cu [lori de galbenele Se pre para ea la r. 88. 95. 92. folosind aceleasi ingrediente. rosiile taiate felioare. care se inloeuiese eu urziei fin rnaruntite sau eu muguri de lucerna ori de trifoi ro~u. care se inloeuiesc eu petale de dalii. 526). 1. La fel se prepara r. 0 ceapa mare de apa. 25 g petale de trandafiri rosii. 0 legatura de verdeturi de sezon. inloeuind fasolea eu mazare uscata. in afara de petalele de trandafiri. folosind aceleasi ingrediente. ardeiul taiat fideluta. sue de corcoduse (r. 1-2 linguri eu cremogen (r. 92. folosind aceleasi ingrediente.5 litri apa. sue de catina (r. 531). Supa din boabe de porumb cu creson Se prepara ca la r. petalele de nareise. folosind aceleasi ingrediente. dupa gust si anotimp. in afara de varza. folosind aceleasi ingrediente. 533). de nareise. care se inlocuiesc cu flori de dovleae taiate fideluta. iar fasolea eu bob. 96 si 97. Supa de mauue uscatii cu dovleac Se prepara ea la r. iar fasolea eu naut. 96 ~i 97. folosind aceleasi ingrediente. Supa de linte cu pastarnac Se prepara eala r. care se inlocuieste eu dovleae ras. de narcise. in afara de petalele de nareise. numai d. 1 ardei. afara de petalele de trandafiri. sue de coacaze rosii (r. iar fasolea eu linte. Supa de mazare boabe cu flori de dooleac Se pre para ea la reteta precedenta. Retinetil Sa nu ramaneti surprinse di aceste supe de legume sunt ingrosate. 544). 92. eu: bors (r. 0 jumatate de lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. ele se acresc. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. Mod de preparare: boabele de mazare proaspat recoltate se fierb in apa clocotita. in afara de varza. Supa din boabe de porumb cu urzici Se pre para ca la r. La fel se pre para r. 496). La fel se prepara r. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. Supa de bob cu sfecla rosie Se prepara ea la r. care se inloeuiese eu 150 g flori de trifoi taiate fideluta. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. care se inlocuieste eu pastarnac ras. inlocuind fasolea cu bob. pulberile si smantana. sue deagurida (r. 84. sue de macris ete. 96 si 97. in afara de varza. 532). 90. 99. in afara de petalele . l-z Iingurite eu hrean ras fin. folosind aceleasi ingrediente. sue de revent (r. 535). 84. Supa de ruiut cu an dive Se prepara ea la r. eeapa taiata rnarunt. hreanul. se lasa apoi sa se racoreasca ~i se amesteca eu riidacinoasele rase. moare de varza (487) sau de alte rnuraturi. 96 si 97. in 95.62 Elena Nita Ibrian Tinerete Jiira batninete cu hrarui naturalii 63 89. 88. inlocuind fasolea cu linte. B. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de gogosari (r. 532). Dar dupa ultimele cercetari din domeniul nutritiei.

539). care se irilocuieste cu sue de sfecla rosie indoit cu apa de argila (r. 101. 2 linguri cu ulei (r. Sosuripreparatefarafoc 50S 107. Se prepara afara de moare. 50S cu pasta de rosii Sosuri si alte preparate ll. se adauga uleiul pus ca la maioneza. 557) indoit eu apa de argila. 101. un sfert de lingurita cu . Mod de preparare: cremogenul se amesteca cu tararele. care se inlocuieste eu sue de tarate (r. apoi se adauga rnoarea putin cate putin. in afara de moare. folosind aceleasi ingrediente. plus 3 lingurite cu usturoi pis at fin. 101. Capitolul N 106. 101. 311). cu cremogen si moare Ingrediente: 4linguri cu crernogen (r. 1 lingurita si jumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 497) .pul~ere din coji de oua (r. care se inlocuieste cu sue de struguri (r. 109.Cremogenul se reduce la 2 linguri. 545). 516). 50S Se prepara ea la r. 539). care se inlocuieste cu apa de argila (r. plus 3Iingurite cu radacina de leustean rasa. folosind aceleasi ingrediente. 50s cu pasta de mdcese Se prepara ea Ia r. plus 3 lingurite cu hrean ras fin. plus 4-5linguri cu pasta de rosii (r. 526). 50S cu aroma de usturoi Se prepara ca Ia r. 112. folosind aceleasi ingrediente. 518). plus 4-5 linguri cu pasta de macese (r. 1~2 lingurite eu pulbere de argila (r. 50S cu sue de morcovi ca la reteta precedenta. 101. in afara de moare. in Se pre para ea la r. in afara de moare. care se inlocuieste eu sue din fruete de soc (r. care se inlocuieste cu apa de argila (r. 512). 549). punn patrunjel verde. Se prepara ca la r. in afara de moare. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 113. 101. 50S cu pasta de gogo~ari 101. Cremogenul se reduce la 2 linguri. 101. 0 Jumatate ~e Iingurita cu pulbere de plante aromatice si condirnentare (r. in afara de moare. 537) indoit eu apa de argila (r. Se prepara ca la r. in afara de moare. plus 4-5 linguri eu pasta de gogosari (r. cu muster Se prepara ea la r. 496). 539). 539).Tinerete fara batrane{e cu hrarui naturalii 50S 65 105. 101. 548). folosind aceleasi ingrediente. pulberile. 1 lingurita cu apa de mare (r. 111. 101. in afara de moare. 538). la final. 108. amestecand continuu cu 0 lingura de lemn in compozitie. 539). 101. plus 1-2 linguri cu mustar sau purina pulbere de ardei iute. 50S cu sue din fruete de soc 102. folosind aceleasi ingrediente. llingurii cu pulbere de alge (r. dupa preferinta. 3lingurite eu tiiri}e. folosind aceleasi ingrediente. 101. 50S cu aroma de hrean Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. in afara de moare. 50S cu sue de struguri 103. care se irilocuieste cu Yin indoit cu apa de argila (r. care se inlocuieste eu sue de morcovi. 50S cu vin 104.Cremogenul se reduce Ia 2 linguri. apa de mare. 110. Se pre para ca la r. nina de soia. 501). foIosind aceleasi ingrediente. in afara de moare. folosind aceleasi ingrediente. care se irrlocuieste cu Iapte vegetal din seminte de struguri. pana se obtine consistenta dorita. cu aroma de leustean Se prepara ca la r. care se inlocuieste eu lapte din seminte de pepene verde (r. folosind aceleasi ingrediente. 546). 1 lingura cu faina de soia (r. 50S cu sue de sfeda rosie Se pre para ea Ia r. 498) . rnoare de varza. .

Sos de smdntlina cu pasta de mdcese Se prepara ea Ia r. 50S 67 114. 498). 0 Iingurija cu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. 114. se ameste ca ell toate ingredientele de mai sus. eu pasta de macese (r. 1-21inguri eu tarate. folosind aceleasi ingrediente. faina si usturoiul. 121. 121. 126. Sos de eastane cu usturoi Se prepara ea Ia r. 3 lingurite cu usturoi pisat fin. folosind aceleasi ingrediente. . Se prepara ea la r. sue de gogosari. 114. 4-5 linguri eu urziei. folosind aceleasi ingrediente. 114. 129. care se inlocuiesc cu seminte de dovleac decorticate ~imacinate. 546). folosind aceleasi ingrediente. in afara de nuei. 122. folosind aceleasi ingrediente. 121. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. 2 linguri eu tarate. care se inlocuiesc eu eastane eomestibile curatate de ambele randuri de eoji si macinate. folosind aceleasi ingrediente. 121. Llingura eu pulbere de aIge (r. Sos eu smlintlina si pasta de rosii Se prepara ea la r. 2 lingurite eu usturoi pisat fin sau 1-2lingurite eu hrean ras fin. 121. 114. 121. folosind aceleasi ingrediente. 11 7. 121. folosind aceleasi ingrediente. 119. Sos eu arahide si usturoi Se prepara ea la r. de verdeturi de sezon. 116. Sos cu smdntdnii si usturoi Ingrediente: 0 jumatate de ceasca eu smantana. un sfcr i de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. Sos de oud cu urziei in afara de nuei. 548). eare se inlocuiesc eu arahide macinate. Mod de preparare: nueile se arnesteca cu taratele. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. care se inlocuiesc eu alune macinate. Sos cu migdale dulci si usturoi Se prepara ca Ia r. eu smdntlina si maghiran in Se prep ad ea Ia reteta precedenta. 549). Sos cu pasta de gogo~ari Se prepara ea Ia r. 2-31ingurite eu usturoi pisar fin. 518). 128. apoi se adauga sue de gogo~ari cat cuprinde pana se ingroasa cat este neeesar. 123. in plus 2-3 linguri in plus 2-3linguri 115. 501). 512). Sos de nuci eu usturoi Ingrediente: 3-4linguri eu nuei macinate. usturoi Se prepara ca la r. 124. folosind aceleasi ingrediente. Sos de smlintana cu hrean in afara de nuei. folosind aceleasi ingrediente. l Iingurita sijumatate eu pulbere din seminte de rosii (r. 497). in afara de nuci. folosind aceleasi ingrediente. sue de tarate (r.in eu urziei fin rnaruntite. folosind aceleasi ingrediente. in plus 2-3linguri cu pasta de rosii (r. care se inloeuiese eu migdale dulci deeojite si maruntite. Sos de smlintlina eu mdrar Se prepara ea la r. se amesteca eu usturoiul. care se inlocuieste eu 1-2 lingurite eu hrean ras fin. Se prepara ea la r. in afara de nuci. uleiul se adauga putin 120. 50S de snuinuirui eu urziei plus 3-4 Iinguri 118. care se inlocuiesc cu serninte de floarea soarelui decorticate si macinate. 2linguri eu ulei (r. Llingurita cu apa de mare (r. cu pasta de gogo~ari (r. 50S din seminte de dovleae eu usturoi Se prepara ea la reteta precedenta. Mod de preparare: o uale se bat spurna. verdeata. Ingrediente: 4 oua de gaina. 0 legaturJ. care se inlocuieste ell maghiran taiat marunt. Sos din seminie defloarea soarelui cu. in afara de nuci. 545). 2 Iinguri eu raina de secara (r. Mod de preparare: smantana se subtiaza eu zerul.66 Elena Nita lbrian Tinere(efara batranete cu hrarui naturala . in plus 3-4linguri 127. afara de usturoi. eu marar fin maruntit. 496). 516). 114. 538). folosind aceleasi ingrediente. 0 jumatate de ceasca eu zer. 125. in afara de usturoi. Sos cu atune si usturoi Se prepara ea la r. plus urzieiIe maruntite fin. apoi se presara eu putina verdeata taiata marunt sau eu petale de trandafiri taiate fideluta. verdeturi de sezon.

dona cani si jumatate de apa. Llingura eu ulei presat la reee (r. la care se adauga ceapa taiata marunt si pulberile. 200 g sos eu eremogen (r. iar urzicile se inlocuiesc eu pastarnac ras. taratele si sosul. la care se adauga 4 linguri cu erupe de porumb. 50S de ouii cu doolenc alb 136. 139. folosind aceleasi ingrediente. 545). care se inlocuiesc cu oua de prepelita. Mod de preparare: se prepara 0 cornpozitie din erupele de soia amesteeate eu radacinoasele rase. 50S cu ouii de prepelita si miez alb de pepene verde Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. pastamac). in afara de ouale de gaina. 50S de oua cu muguri de lucerrui in Se pre para ca la reteta precederita. 129.150 g sos eu pasta de rosii (r. 134. 510). 0 ceapa mare de apa. 133. ardeiul taiat fideluta. 150 g dovleae alb. care se inlocuiesc eu muguri de lucerna maruntiti. 486). iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. (moreov. in afara de sosuI de eremogen. 132. Cartofi eu sos de crernogen Ingrediente: 650 g eartofi. folosind aceleasi ingrediente. 545). cand sunt gata. in. Pasta de rosii poate fi inlocuita cu pasta de gogosari sau de macese. 522). care se inlocuieste eu sos eu pastil de rosii (r. Sos de oua de prepelita eu pastarnae Se prepara ea la r. 129. B. sarmalele se pun in oala.in foile de varza taiate in bucati potrivite. patrunjel. folosind aceleasi ingredientc. 350 g ddacinoase . 496). iar urzieile eu pasta de rosii (r. se adauga apa sa le cuprinda si se fierb la euptor. se stropesc eu putin ulei. 21inguri cu tarate. 0 ceapa mare de apa. si condimentare (r. Cine doreste poate adauga 2lingurite eu usturoi pisat fin sau 1-2 lingurite eu hrean ras fin. in afara de ouale de gaina. iar urzicile cu miez alb de pepene verde fin maruntit sau eu patison (r. 129. Alte preparate 135. 1 legatura de patrunjel en frunze de telina. care se inloeuiese cu 20 de oua de prepelita.0 jumatate de Iingurita eu pulbere de plante aromatice . 1-2 linguri eu tarate. se lasa sa se racoreasca. 129. 20 frunze de varza murata (r. 11egaturi de patrunjel eu marar. 101). 137. Mod de preparare: cartofii se fierb taiati sferturi in apa fierbinte.afara de urzici. telina. 106). Sarmale din crupe de soia si radacinoase Ingrediente: 4-5 linguri eu erupe de soia (r. chitra sau eastravete matur. 137. care se inlocuieste en 200 g urziei mixate si 1 lingura eu ulei presat la reee (r. Sarmale cu erupe de porumb Se prepara ca la reteta precedenta. 0 ceapa mare de apa. 1 ardei gras. afara de urzici. in afara de ouale de gain a. patison sau chitra (r. Orez cu dovleae alb Ingrediente: trei sferturi de ceasca de orez. folosind aceleasi ingrediente. Cartofi cu sos eu pasta de rosii Se prepara ca la reteta precedenta. 200 g 2 lingurite ell usturoi pisat fin. iar deasupra se presaci verdeturile taiate marunt si cateva petale de trandafir roz taiate fideluta. . in afara de sosuI de eremogen. telina. care se inloeuiese cu oua de prepelita. patrunjel. in afara de crupele de soia din care se folosesenumai 2 linguri. eu ea se impacheteaza sarmale . pastamac). ea la maioneza pfma se incorporeaza intreaga cantitate. 150 g radacinoase (moreov.25 g petale rosii de trandafiri. radacinoasele rase. care se inlocuiesc cu dovleac alb fin maruntit sau cu dovleae furajer. 516). Cartofi eu urziei Se prepara ea la r. se pun in platou si se toarna peste ele sosul. 130. cat 131. apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca ell ceapa taiata marunt. 50S de oud de prepelita cu pasta de rosii Se prepara ea Ia r.. 106). folosind aceleasi ingrediente. 0 legatura de verdeturi de . folosind aceleasi ingrediente. 550). 0 legatura de verdeturi de sezon si sfecla rosie rasa. dovleeel. I felie de sfecla rosie rasa. 140. 138. Se prepara ea la r.68 Elena Ni~a Ibrian Tineretejarii biaranete cu hrana naturalii 69 cate putin.

pulberile. hreanul si sosul. 146. Fasole verde cu 50S de muster Ingrediente: 600 g fasole verde. Macaroane cu urzici Se prepara ca la reteta precedenta. 1-2 lingurite eu hrean ras fin. 126). dupa care se scurg. dupa ee s-au fiert. 1 lingurita si jurnatate eu pulbere din seminte de rosii (r. care se inlocuieste cu sos de srnantana urziei (r. 25 g petale rosii de dalii. iar deasupra se presara verderurile taiate marunt si petalele de dalii taiate fideluta. 1 lingurita cu apa de mare (r. folosind aceleasi ingrediente. chitra sau eastravete matur. l legatura de patrunjel cu cimbru.70 Elena Nita Ibrian Tinere(efara batrdnete cu hrana naturale marunt. 113). 25 g petaIe roz de nalba de gcidina. 127). 200 g sos eu mustar (r. patison (r. 1 lingura eu pulbere de alge (r. se oparesc cu bors sau eu otet indoit eu apa. la care se adauga 100 g urziei maruntite fin. se lasa sa se ricoreas~a -. .'?i etalele de trandafiri taiate fideluta. 1 felie de sfecla rosie rasa. in afara de sosul de mustar. 144. Mod de preparare: se aleg numai bame foarte tinere. 548). Fasole verde cu urzici Se prepara ca la reteta precedenta. 200 g 50S eu oua de prepelita eu pastarnac (r. ceapa taiata Ingrediente: 350 g boabe de rnazare verde. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: mazarea se fierbe in apa clocotita. apa de mare. 147. Mod de preparare: pastaile curatate de varfuri si codite se fierb in apa clocotita.) Mod de preparare: orezul se fierbe in apa clocotita. apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu taratele. folosind aceleasi ingrediente. in plus 15-20 masline negre desarate ee se adauga in orez 0 data eu eelelalte ingrediente. Ingrediente: 400 g bame. 124). Bame cu 50S de smdntdrui si urzici in eu 143. apoi se lasa in vas acoperit cu un servet gros umezit timp de 30 de minute.1 felie de sfecla rosie rasa. cat sa Ie acopere. 549). iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie rasa sau cateva petale de nalba sau de trandafiri taiate fidel uta. Llegatura de ceapa verde.ceapa verde. 2 linguri eu tarate. llegatura de patrunjel eu tarhon. ra 145. in afara de sosuI cu mustar. apoi se fierb in apa clocotita purina. se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu eeapa si usturoiul taiate marunt. care se inlocuieste eu sos de smantana cu pasta de gogo~ari (r. 1 ardei gras. 522). 2 lingurite eu usturoi pisat fin. Macaroane cu 50S de leustean Ingrediente: 200 g maearoane. care se inlocuieste eu 50S de oua eu muguri de Iucerna (r. Fasole verde cu 50S de smdntdna cu pasta de gogo~ari Se prepara ea la r. 131). 0 Iegatura de verdeturi de sezon si petalele de nalba taiate fideluta. Bame cu 50S de ouii de prepelita 142. 105). 2 linguri eu tarate. 3 fire de usturoi verde. in afara de sosuI de mustar. care se irilocuieste cu sos de srnantana eu marar (r.?i e arnesteca cu eeapa taiata marunt. un sfert de linguri eu pulbere din eoji de oua (r. 148. 132). 546). FasoZeverde cu 50S de oud cu muguri de lucerrui Se prepara ea la r. 538). cu Se prepara ea la reteta precedenta. taratele. 130). pastamacul ras si sosul. 144. 1-21ingurite eu pulbere de argila (r. folosind aceleasi ingrediente. 1 fir mare de praz. completand cu 100 g urziei mixate. timp de 10 minute. afara de sosul de oua de prepelita. taratele si sosul. cand este gata. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie sau peta1e de bujor taiate fideluta. ardeiul gras taiat fideluta. radacinoasele si s dovleaeul rase. 141. (Dovleaeul alb poate fi inloeuit eu dovleae furajer. se limpezesc eu apa reee ~i se amesteca cu prazul taiat fideluta. 150 g pastarnac. 150. se curata de codite. 1 legatura de . usturoiul si sosul. Mas/ire verde cu 50S de oud si dooleac alb 144. 25 g petale rosii de trandafiri. folosind aceleasi ingrediente. Orez cu mas line negre Se pre para ea la reteta precedenta. 3 fire de usturoi verde. 1 legatura de ceapa verde. p se pre sari verdeturile 71 taiate marunt sezon. dovlecel. 200 g sos de oua eu dovleae alb (r. 518). Llegatura de patrunjel cu tarhon. Llegatura de hasmatuchi eu tarhon. iar deasupra . ca sa "infloreasea". apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu eeapa taiata marunt. numai 100 g sos. 149. 200 g sos eu leustean (r. usturoiul si uleiul. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: macaroanele se fierb in apa clocotita (de 3 ori volumullor).

folosind aceleasi ingrediente. prazul taiat fideluta. se preseaza 154. Llegatura de patrunjel cu frunze de telina. in afara de fasole. 496). 549). care se inlocuieste cu 1-2 lingurite eu hrean ras fin. apa de mare. folosind aceleasi ingrediente. 161. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. din care se folosese doar 100 g.de 10 minute. Pizza se acopera eu 0 folie de celofan. in afara de fasole. pulberile si uleiul. cand este gata. Fasole cu miez alb de pepene verde Se pre para ca la r. patison. Se prepara ca la r. 152. La fel se poate proceda si cu retetele 153-155. 152. 5 linguri eu pasta de rosii (r. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 lingurite cu pulbere din serninte de gogosari (r. 156. Niiut cu an dive Se prepara ca la r.fel se poate proeeda si cu retetele 153-155. Pizza romdneascd Ingrediente: 450 g faini'! integrala. se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu radacinoasele rase. 545). care se inlocuieste cu naut. La fel se poate proeeda ~icu retetele 153-155. 155. 1 legatura de marar eu patrunjel. 546). 122). apoi 0 cornpozitie preparata din piure de urziei ames tecate cu verdeturi taiate marunt 0 data cu ceapa. folosind aceleasi ingrediente. Bob cu radacinoase 73 Se prepara ea la reteta precedenta. 548). apoi se fierbe. 551) rasa. 516).Ibrian Tineretelara biitrane{e cu hrarui naturaia 157. folosind aceleasi ingrediente. 158. 1 fir mare de praz. peste aceasta cornpozitie se asaza a treia foaie de aluat. Llingurita eu apa de mare. 43). 160. 152. 159. sueul de tarate si cremogen cat cuprinde. 2linguri eu tiirate. 1 felie de sfecla rosie rasa. plus faina de soia. dovleeel ori eastravete matur. completand eu 150 g andive taiate fideluta. usturoiul. Fasole cu miisline negre Se pre para ea la reteta preeedentii. se preseaza bine totul si se imbraca pizza rezultata eu 0 crema preparata din pasta de rosii. care se inlocuieste cu mazare uscata. I linguci eu pulbere de alge (r. care se inlocuieste cu naut (se tine la inmuiat 5 ore). folosind aceleasi ingrediente. 2 linguri cu faina de soia (r. 0 ceapa mare de apa. telina. se pune a doua foaie. 1 lingura cu serninte de susan. cremogen (r. pe rand. taratele. care se inlocuieste eu sos de smantana eu maghiran (r. Mod de preparare: fasolea se spala si se tine la inmuiat 8 ore. care se framanta eu mana ~mp . care se inlocuieste cu bob. se pot folosi pastarnac sau gulioare rase. Mod de preparare: in raina integrala se adauga apa. 501). 538). La. Niiut cu raddcinoose Se prepara ca la r. in afara de radacinoase. in afara de fasole. iar radacinoasele se reduc la 100 g. uleiul si cremogen cat cuprinde. pastarnac). amestecand cu 0 lingura de Iemn pana se obtirie un aluat ingrosat. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 2linguri~e eu usturoi pisat fin. pasta de rosii. Fasole cu anghinare Se prepara ea la r. Llingura eu ulei presat la rece (r.72 151. 152. in afara de fasole. Fasole alba cu radiicinoase Ingrediente: 250 g fasole boabe alba. folosind aceleasi ingrediente. 496). apoi se pune 0 . 519). folosind aceleasi ingrediente. foaie pe un platou si se acopera cu 200 g piure de cartofi cu trandafiri. Mauire uscata cu riidacinoase Se prepara ca la r. care se Inlocuieste eu linte (se tine la inrnuiat 3 ore). 0 legatura de verdeturi de sezon si sfecla rosie rasa. 0 lingurip eu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. 250 g radacinoase (morcov. taratele. folosind aceleasi ingrediente. apa. in afara de sosul de oua. din care se folosesc doar 100 g. In Iipsa acesteia. 526). foile se coe pe dosul tavii. dovleac. La fel se poate proceda ~icu retetele 153-155. In ~Ol groase cam de un deget. 152. 152. . 153. in afara de radacinoase.200 g urziei. patrunjel. Maxdre verde cu sos de smdnuuui cu maghiran Elena NitiJ. in afara de usturoi. 512). peste ea se presara sernintele de susan si verdeturile taiate marunt. 152. 1 lingura eu ulei presat la rece (r. urmata de restul de piure si ultima foaie. 3-4 linguri eu pasta de rosii (r. 4-51inguri cu clrate (r. in afara de fasole. (r. Linte cu riiddcinoase Se prepara ca Ia r. 152. completand cu 150 g miez alb de pepene verde sau eu chitra. apoi se imparte in 4 parti egale care se intind. 545). cornpletand cu 150 g anghinare (r. plus 15-20 masline negre desarate. 400 g piure de cartofi cu trandafiri (r.

Pizza romdneascii 5 Se prepara ca la r. Salate 168. in afara de piureul de cartofi. 169. uleiul si moarea. foIosind aceleasi ingrediente. peste care se asaza jumatati de masline negre si felioare de rosii.74 cu 0 greutate si se da la rece limp de lora. folosind aceleasi ingrediente. iar petalele de trandafiri se inlocuiesc eu mere rase 0 data cu 1 felioara de telina. Pasta de rosii se poate inlocui eu pasta de macese. 48). Pizza romdneascd 6 Se prepara ca la r. 161. RULADE 164. 150 g petale rosii de trandafiri. foIosind aceleasi ingrediente. 2 Iingurite eu usturoi pisat fin. iar pe margini se decoreaza eu salata verde. un sfert de lingurita eu pulbere din coji de oua (r. diferite forme. in afara de piureul de eartofi. de spanac etc. 7-8 foi de salata verde. 548). foile de pizza preparate in casa se inlocuiesc cu foi pro curate din cornert. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: varza taiata fideluta sau mixata se amesteca cu petalele de trandafiri taiate fideluta. in afara de varza alba. 2 linguri cu tarate. folosind aceleasi ingrediente. 161. care se inlocuieste cu piure de naut cu castravete matur (r. 161. 1 70. 538). 0 ceapa mare de apa. foile de pizza preparate in casa se inlocuiesc cu foi pro curate din comert. 1 lingurita sijumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. ceapa taiata julien. Elena Nita Ibrian dupa care se poate servi taiata in 162. 168. care se inlocuieste ell piure de bob cu anghinare (r. 1 rosie. Pizza romdmeasca 3 Se prepara ea la r. care se inlocuieste eu varza rosie. iar urzicile se inlocuiesc cu spanae sau muguri de coacaz negru. care se inlocuieste cu piure de mazare eu miez alb de pepene verde (r. 11ingurita cu apa de mare (r. faina de soia. 518). PARTEAAIII-A Preparate culinare 163. 1 lingura cu pulbere de alge (r. Pizza ronuineasdi 7 Se prepara ca la r. 166. 161. 497). in afar:i de piureuI de cartofi. 56). Pizza rom/incased 2 Se prepara ca la reteta precedenta. 0 lingurita cu pulbere de plante aromatice si condimentare (r. 2-3 linguri eu moare de varza (r. iar petalele trandafiri se inlocuiesc cu urziei fin maruntite. 1lingura cu faina de soia (r. 487). 55). iar in loe de urzici se pot folosi petale de trandafiri rosii. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 165. Retineti! Pizza rornaneasca 0 puteti prepara dupa aceste retete . afara de varza alba. 546). 512). taratele. apa de mare. iar in loc de pasta de rosii se foloseste pasta de gogo~ari (r. puteti sa va folositi imaginatia ~i sa creati altele foarte bune la gust si foarte atragatoare. in afara de piureul de cartofi. Salata de uarui alba cu trandafiri Ingrediente: 400 g varza alba. usturoiul. Pizza romdneascii 4 Se prepara ca la r. alaturi de salata de sezon. 57). 1 lingura eu ulei presat la rece (r. 55).SAIATE. 10-15 masline negre desarate. 58). A. pulberile. 545). iar urzicile se inlocuiesc eu morcov ras sau varza rosie rasa fin. folosind aceleasi ingrediente. . far-a foe APERITIVE . care se inlocuieste cu piure de linte cu patison (r. dar dvs. in afara de piureul de cartofi.care sunt doar ea 0 prima idee. folosind aceleasi ingrediente. 516). 549). Llegatura de patrunjel eu busuioc. in afara de piureul de cartofi. care se inlocuieste cu piure de mazare cu miez alb de pepene verde (r. in de 167. care se inlocuieste cu piure de fasole boabe cu telina (r. urzicile se inlocuiesc cu brocoli amestecat cu 1 felie de sfecla rosie rasa. 161. folosind aceleasi ingrediente. urzicile se inlocuiese cu muguri de lucerna sau frunze de stevie. Salata de uarui rosie cu mere dulci Se prepara ca Ia r. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. care se inlocuieste eu varza creata. PASTE. de soia. Salata de uarui creatd cu urzici Se prepara ea la reteta precedenta.

taratele. Salata de telirui cu uarui muratd Se prepara ea la reteta precedenta. 172. iar petalele de trandafir se inloeuiese eu patison (r. 7-8 foi de salata verde.76 Elena Nita Ibrian Tinerete fara biitriinete cu hrarui naturala 77 171. 150 gurziei. 3 linguri eu sue de t:irat. napi. 168. afara de dovleae. folosind aceleasi ingrediente. patrunjel. 168. se decoreaza cu salata verde. 1-2 lingurite cu pulbere de argila (r. Llingura eu pulbere de alge (r. 2 linguri eu tarate.e (r. pulberile. 7-8 foi de salata verde. 1-21ingurite eu pulbere din serninte de ardei lungi (r. un sfert de Iingurita eu pulbere din coji de oua (r. 549). 100 f morcov. 168. 546). moarea. Salata de dovleac alb cu oarui murata Ingrediente: 400 g dovleae. 175. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 1-2 lingurite eu hrean ras fin. 516). llinguri¢ eu apa de mare (r.0 lingurita eu pulbere de plante aromatice si condimentare (r. 2 linguri eu tarate. Salata. apoi se amesteca eu hribii (recoltati numai cei miei si mijloeii) taiati fideluta 0 data eu eeapa si ardeiul gras. 173. care se inlocuieste cu andive. 538). 516). 175. 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. 150 g varza murata. 1 legatura de patrunjel cu marar. 545). 501). 176. 549). 1 linguri eu ulei presat la rece (r. 1 lingurita eu apa de mare (r. in afara de varza alba. pastarnac sau gulii. Salata de doulecei cu petale rosii de bujari Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. telina. 25 g flori albe de urzica moarta. 0 jumatate de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. 551) rasa.0 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. 501). Salata de anghinare cu uarui muratd Se prepara ea la r. 548). dovleeel. care se inlocuieste eu anghinare (r. 1-2 lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. 1 lingura eu pulbere de alge (r. 546). 545). Salata de radiicinoase cu uarzd muratii Se prepara ca la r. pulberile si uleiul. care se inlocuieste ell dovlecei. de oarui de Bruxelles cu patison Se prepara ca la r. hreanul. l legatura de usturoi. gulioare. folosind aceleasi ingrediente. 150 g hribi. pulberile si uleiul. Salata de an dive cu jJastlirnac Se pre para ea la r. apa de mare. pastamac) rase. Mod de preparare: in urzicile taiate foarte marunt sau mixate se adauga eeapa si usturoiul maruntite. in afara de dovleae. apa de mare. 0 ceapa mare de apa. care se inlocuieste cu telina rasa. in afara de varza alba. Dad patison. Salata de miez alb de pepene verde cu varzii muratd Se prepara ea la r. 1 legatura de patrunjel cu tarhon. 174. castravete. 3 linguri eu moare de varza. rosiile taiate 175. 1 fir mare de praz. apa de mare. in afara de dovleae. se taie fideluta. se decoreaza pe margini eu salata verde si felioare de rosii. 1 linguri eu ulei presat la reee (I'. folosind aceleasi ingrediente. 1 lingurita ~i jurnatate eu pulbere din seminte de rosii (r. folosind aceleasi ingrediente. 538). 1 ardei gras. 175. care se inlocuieste eu varza rosie. 1 felie de sfecla rosie rasa. 549). Salata de Jasole verde cu hribi Ingrediente: 300 g pastai de fasole verde. 546). 178. 11egitura de ceapa verde. 519). fara bob format. 1 Iingura eu ulei presat la reee (r. . 7-8 foi de salata verde. iar petalele de trandafir se inlocuiesc eu pastarnac ras ori eu telina. 1 legatura de patrunjel eu telina. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. 2 linguri eu tarate. Mod de preparare: se aleg numai pastai tinere. folosind aceleasi ingrediente. moreovul ras. in afara de dovleae. 545). 0 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt ~i florile de urzica moarta. 519). care se inlocuieste eu miez alb de pepene verde ras. 1-2 Iingurite cu pulbere de argila (r. 10-15 masline negre desarate. 180. putem folosi dovleae furajer. 548). 518). 179. 548). 25 g flori albe de urzica moarta. 516). Mod de preparare: dovleacul ras se amesteca eu varza bine scursa de moare ~i taiata fideluta 0 data eu prazul. taratele. iar petalele de trandafir se inlaeuiese eu petale de bujor sau de alte flori comestibile. 1 lingurita cu apa de mare (r. 1 linguri eu pulbere de alge (r. folosind aceleasi ingrediente. 2-3 linguri cu sue de tarate (r. nu avem dovleae alb. 1 rosie. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie rasa. Salata de rosii cu urzici Ingrediente: 600 g rosii. care se inlocuieste eu radacinoase (morcov. 538). dovlecel. chitra sau miez alb de pepene verde. in afara de varza alba. in 177. 522) ras sau eu dovleae alb ori furajer. hreanul.

2 rosii. 1 lingurira eu pulbere de alge. 1 lingurita si jumatate eu pulbere din seminte de ardei gras (r. 545). prazul se inlocuieste cu 0 ceapa mare de apa. 546). Salata de castravete matur cu spanac Se prepara ea la r. se taie fideluta o data cu mugurii de trifoi si prazul. 180. 200 g muguri de Iucerna. care se inlocuieste eu gulioare rase. folosind aceleasi ingrediente. zbarciogi. care se inlocuiesc eu eastravete matur ras. folosind aceleasi ingrediente. Salata de rdscooi cu praz Ingrediente: 250 g rascovi. 186. moarea. in afara de broeoli. rnoarea. 1 lingura eu ulei presat la reee (r. care se inlocuieste cu conopida. 190. 516).. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si fIorile albe de urzica moarta. in afara de brocoli. iar mugurii de Iucerna se inloeuiese eu pastarnac ras sau eu telina. folosind aceleasi ingrediente. Salata de ridichi cu pastamac Se prepara ea la r. Salata de gulioare cu jlori de trifoi rosu. in afara de rosii. Mod de preparare: se aleg numai rascovi miei si mijlodi. 519). 1-2 linguri eu moare de varza. 2 Iinguri eu tarate. 2 rosii. 538). iar mugurii de lucerna se inloeuiesc cu . iar fIorile de urzica alba se inlocuiesc eu petale rosii de trandafiri taiate fideluta. folosind aceleasi ingrediente. o jumatate de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. iar urzicile eu spanac. taratele. Salata de castraoeti cu urzici Se prepara ea la reteta precedenta. pulberile si uleiul. in afara de brocoli. de nalba sau de erizanteme. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: broeoli se taie felioare. 25 g petale roz de dalii. Se prepara ca la r. iar mugurii de lucerna se inlocuiese eu petale rosii de dalii. care se inlocuieste eu ridiehi rase. uleiul. 0 ceapa mare de apa. iar mugurii de Iucerna se inloeuiese eu galbenele sau petale de sofran. 25 g petale rosii de trandafiri. apa de mare. 549). se adauga mugurii de Iucerna taiati fideluta 0 data cu eeapa. in afara de rascovi. 7-8 foi de salata verde. in afara de broeoli. ghebe. mugurii de trifoi se inlocuiesc eu urzici 185. Salata de ardei gras cu ridichi Se prepara ca la r. 183. 558). care se inlocuiesc eu castraveti taiati felioare. 1-2 Iingurite cu hrean ras fin. 188.0 jumatate de lingurira eu pulbere din eoji de oua (r. se pot folosi petale rosii de trandafiri. 150 g muguri de trifoi rosu. 1 lingura eu ulei (r. iar mugurii de lucerna se inloeuiese eu galbenele sau petale de sofran. dar atentie (vezi r. care se inlocuieste eu ridichi rase. In lipsa lor. 181. usturoiul. pe margini se decoreaza eu salata verde sijumatati de masline. painisoare. 187. 1 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. vinetele. 183. sucul de tarate se inlocuieste eu moare. de stevie. 7-8 foi de salata verde. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. folosind aceleasi ingrediente. 183. 519). de bujori. 538). 548). in afara de rosii. 1-21ingurite cu pulbere de argila (r. 183. 545). de loboda etc. in loe de rascovi se pot folosi hribi. care se inloeuiesc eu iasca galbena taiata fideluta. 0 Iegatura de verdeturi de sezon. . 184. Salata de ridichi cu galbenele Se prepara ea la r. iar deasupra se pre sara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. urechiuse. sueul de tarate se inlocuieste eu moare de varza. 0 lingurita eu apa de mare. petaIele de trandafiri taiate fidelura se inloeuiese 79 eu petale roz de nalba felioare. de patlagina. pe margini se decoreaza eu salata verde si felioare de rosii. 189. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. Salata de brocoli cu muguri de lucernd Ingrediente: 400 g broeoli. 1 Iegatud de patrunjel cu marar. 2 linguri eu tacite. 0 lingurita eu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. 182. un fir mare de praz. pulberile si uleiul. 516). folosind aceleasi ingrediente. 1-2linguri te eu pulbere din seminte de ardei gras (r. 1linguri¢ eu apa de mare (r. Salata de iasca galbenii cu utzici Se prepara ea la reteta precedenta. 2-3 linguri eu moare de varza. Ceapa se inlocuieste eu un fir mare de praz. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu ridiehi rase. 548). putern folosi frunze fragede de soia. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt ~ipetalele de dalii taiate fideluta. l Iingura eu pulbere de alge (r.183. Dad nu avern spanae. in afara de broeoli.78 Elena Nj~a Ibrian Tiner-etejara batriinete cu hrand naturalii £lori de trifoi rosu. Salata de conopidii cu petale rosii de dalii Se prepara ea la reteta precedenta. pe margini se decoreaza eu salata verde si felioare de rosii. se adauga taratele.

1 legatura de patrunjel eu rnarar. de sofran etc. de coacaz negru. un fir mare de praz. mugurii de trifoi se inlocuiesc cu frunzisoare de portulaca tocate marunt. folosind aceleasi ingrediente. 192. petale albe de narcise. bujori. folosind aceleasi ingrediente. Salata de muguri de lucerrui cu cas de caprii 81 191. Salata de Jrunze de zmeur cu brdnza de vaci Se prepara ca la r. in afara de andive. iar mugurii de trifoi eu ridichi de luna taiate felioare subtiri. in afara de andive. de crizanteme sau de aIte flori comestibile taiate fidel uta. 194. 192. iar prazul se inlocuieste eu 0 ceapa mare de apa. iar prazul se inlocuieste . Salata de andive cu branza de vaci Ingrediente: 250 g andive. de agris. portulaca Se prepara ca la r. 200. care se inlocuiesc cu flori de dovleae taiate fideluta. care se inloeuiese eu spanae. in afara de andive. se folosese si frunzele fragede de ridiehi taiate fideluta. taratele. 189. apa de mare si pulberile. 1 lingurita eu pulbere de alge. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 538). in afara de andive. iar deasupra. care se inlocuiesc eu varfuri fragede de sparanghel taiate fideluta. care se inlocuiesc cu 350 g anghinare (r. folosind aceleasi ingrediente. iar prazul se irilocuieste cu 0 ceapa mare de apa. in afara de rascovi. care se inlocuiesc cu frunze fragede de ridichi taiate fideluta. in afara de an dive . 198. sueul de tarate. folosind aceleasi ingrediente. de alun. de crizanteme. de galbeneie. prazul se inlocuieste cu 0 ceapa mare de apa. folosind aceleasi ingrediente. peste verdeata. folosind aceleasi ingrediente. 192. 202. 551). 192. 192. hreanul sau usturoiul. Salata de anghinare cu. Salata de petale de trandafiri cu branza de vaci Se prepara ea la r. peste verdeata. 501). 201. 199. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie rasa. 192. Salata de flori de dovleac cu branzii de vaci Se prepara ea la r. 192. care se inlocuiesc cu salata verde watii in fragmente mai marl. iar prazul cu ceapa verde. care se inloeuiesc cu frunze fragede de soia taiate fideluta.0 jumatate de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. rosii. 2-3 linguri cu sue de tarate (r. iar in loc de sfecla rosie se pot folosi peta1e de flori comestibile taiate fideluta. in afara de andive. Salata de spanac cu cas de oaie Se prepara ea la r. 193. Salata de jrunze de soia cu branza de vaci Se prepara ea la r. 0 lingurip cu apa de mare. 1 lingurita si jumatate eu pulbere din seminte de rosii (r. in afara de andive. iar branza de vaci se inlocuieste cu cas de oaie. iar prazul se inlocuieste cu ceapa verde. care se inlocuiesc eu frunze fragede de zmeur tiiiate fideluta sau cu muguri ori frunze de mur. care se inlocuiesc cu petale rosii de trandafiri taiate fideluta. se presara bujori sau de trandafiri Elena Nitii Ibrian cateva peta1e de Tineretefara biitranete cu hraaui naturalii 196. 189. 195. folosind aceleasi ingrediente. iar deasupra. se presara cateva petale de Se prepara ca la r. 192. 1-2 lingurite eu usturoi pisat fin sau 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. Salata de urzici cu branzii de vaci Se prepara ea la r. 518). 192. cu conditia sa fie foarte fragede si foarte proaspete. 548).80 tocate marunt. 7-8 foi de salata verde. 2 linguri cu tara~e. In loc de petale de trandafiri se pot folosi petale de bujori. Mod de preparare: andivele si prazul taiate fideluta se amesteca eu branza de vaci. de nalba de gradina. Deasupra se presara petale rosii sau roz de trandafiri taiate fideluta. care se inloeuiesc cu muguri de lucerna. de nalba sau de trandafiri rosii. de tei. in afara de andive. care se inlocuiesc eu urziei fin maruntite. folosind aceleasi ingrediente. 1-21ingurite eu pulbere de argila (r. in afara de rascovi. Salata de sparanghel cu ridichi de luna Se prepari ea la r. Deasupra se presara petale rosii sau roz de bujori. Salata verde cu branza de vaci Se pre pari ca la reteta precedenta. 197. iar branza de vaei se inlocuieste cu cas de capra. pe margini se decoreaza eu salata verde. 250 g branza de vaci. Salata deJrunze de ridichi cu brdnzii de vaci Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. in afara de andive. iar deasupra se presara petale rosii de flori eomestibile taiate marunt. 1 felioara de sfecla rosie rasa.

care se inlocuiesc cu flori de salcam albe taiate fideluta. in afara de urziei si sparanghel. care se inlocuiesc cu pastarnac radacina si urzici mixate. folosind aceleasi ingrediente. taiate rnarun t. folosind aceleasi ingrediente. 204. 1-21ingurit. eu produsele pe care le are la indemana. in afara de andive. 209. Pasta cu uarui alba si mara» Se prepara ca Ia r. iar prazul se inlocuieste eu ceapa verde. cu produsele pe care le are la indernana. de mac. in afara de urzici ~i sparangheI. folosind aceleasi ingrediente. Pasta eu Jrunze de coacdz negru si urzici Se prepara ca la reteta precedenci. iar sparanghelul . 205. 526). patison (r. varza creata. 7-8 fehoare subtiri de paine neagra sau graham. Frunzele de papadie se pot inlocui cu frunze de cicoare sau de roinita. pastarnac.e eu pulbere de argila (r. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei. 550). iar sparangheluI se inlocuieste cu marar. in afara de andive. care se inlocuiesc cu varza alba. folosind aceleasi ingrediente. 0 lingurita cu apa de mare. in afara de urziei si sparanghel. verdeturile taiate marunt. taratele. Telina poate fi inlocuita cu gulioare. cateva frunze de patrunjel si jumatati de masline negre. 205. Salata de {elina cu branza de vaci Se prepara ca la r. 207. 518). sucul de morcovi se poate inlocui cu sue de tarate (r. iar deasupra se presara petale rosii de flori comestibile taiate marunt. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei. Pasta cu Jrunze de bob si coada soricelului Se prepara ea la r. Salata de jlori albe de salaim cu branza de uaci Se prepara ca la L 192. Pasta cu Jrunze de papadie si (etina B.de urzici. 538). 539). 192. in afara. Se prepara ca la r. 205. 522). napi. chitra (r. Pasta eu Jrunze de mur si patlagina Se prepara ca la r. care se inlocuiesc eu telina rasa. eu produsele pe care Ie are la indernana . 83 inainte ~i in timpul 203. 3-4 linguri eu sue de morcovi. varza de Bruxelles. pulberile si crernogen euprinde pana se obtine 0 compozitie ingro~ata care se asaza pe feliile de paine. uleiul. Ca decor. folosind aceleasi ingrediente. Frunzele de coacaz se recolteaza inainte ~iin timpul irifloririi plantei. 11ingurita si jumatate cu pulbere din serninte de rosii (r. Pasta de pastdrnac cu urzici Se prepara ca la r. in afara de urziei si sparanghel. Pasta de muguri de lucern/i si chitra Se prepara ca la r. iar deasupra se presara sfecla rosie rasa sau seminte de susan. 205. 100 g sparanghel.alge. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei. varza alba. eremogen (r. 205. se inlocuieste eu 206. care se inloeuiesc cu frunze de bob si de eoada soricelului mixat. 205. Ilegatura de ridichi de luna rosii. 1 lingurita cu pulbere de . care se inloeuiesc cu frunze de coacaz negru.82 cu ceapa verde. iar sparanghelul chitra sau cu dovleac alb ori furajer. apa de mare. de in. folosind aceleasi ingrediente. un sfert de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. brocoli sau coriopida. in afara de urzici. se decoreaza cu fe1ioare de ridichi de luna sau eu alte produse pe care gospodina le are la indemana. care se inlocuiesc eu muguri de Iucerna. folosind aceleasi ingrediente. 1 Iingura eu ulei (r. folosind aceleasi ingrediente. apoi se amesteca cu usturoiul. in afara de urzici. 548). Paste preparate fara foe 205. 1-2 Iingurite cu usturoi pisatfin. 0 ceapa mare de apa. care se inlocuiesc cu frunze de papadie si telina radacina mixate. 516). 208. folosind aceleasi ingrediente. Frunzele de coacaz se recolteaza infioririi plantei. 545). Pasta de urzici cu sparanghel Ingrediente: 250 g urziei. 1 lingurita cu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. iar deasupra se presara petale ElenaNita Ibrian rosii de flori comestibile TinereteJara batninete cu hrarui naturald se inlocuie~te cu urzici. 210. 211. 1 lingura cu tarate.1 legatura de patrunjel eu cimbru. se folosesc petale de trandafiri taiate fideluta sau felioare de gogosari. Mod de preparare: urzicile si varfurile fragede de sparanghel se mixeaza. care se inlocuiesc cu frunze de mur si de patlagina mixate. cat 212. 501) sau cu apa de argila '(r.

1 legatura de patrunjel cu tarhon. folosind aceleasi ingrediente. Pasta de bulbi de anason cu branza de vaci Se prepara ea la r. 0 Iingurita eu apa de mare. 0 ceapa mare de apa. dovleac sau patison. 227. in afara de anghinare. 548). folosind aceleasi ingrediente. pulberile si tarate cat euprinde pana se obtine 0 pastil ornogena care se intinde pe feliile de paine si se decoreaza cu felioare de gogosari sau eu petale de £lori si verdeturi. iar sparanghelul cu frunze fragede de nalba de gradina. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu sfecla rosie mixata. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu an dive mixate. 522). folosind aceleasi ingrediente. anghinare. folosind aceleasi ingrediente. 510). 516). anghinare. In lipsa acesteia. Pasta de andive cu CaJ de oaie Se prepara ea Ia r. care se inlocuieste eu ehitd (r. 215. Ceapa se inlocuieste cu un fir mare de praz mixat. folosind aceleasi ingrediente. 215. Pasta de gulioare cu branza de vaci Se prepara ca la r. 215. Pasta de castravete matur cu branza de vaci Se prepara ea la r. in afara de anghinare. folosind aceleasi ingrediente. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. folosind aceleasi ingrediente. 550) mixata. castraveti maturi sau patison. 1 ardei gras rosu sau cateva petale rosii de bujor. apa de mare. 215. iar branza de vaei eu cas de capra. 224. afara de anghinare. care se inlocuiese eu patison (r. 215. care se inlocuieste eu telina mixata. 214. anghinare. Pasta de brocoli cu branza de vaci Se prep ad ea la r. in afara de urzici. care se inlocuieste eu castravete mixat. 215. 200 g branza de vaci. folosind aceleasi ingrediente. dovleac furajer sau alb. Pasta de sJecla rosie cu branza de vaci Se prepara ca la r. 7-8 felii de paine neagra sau graham. care se inlocuiesc cu frunze fragede de ridichi. folosind aceleasi ingrediente. 215. care se inlocuieste eli bulbi de anason mixati sau eu dovlecei in floare. in afara de anghinare. in afara de 218. care se inlocuieste ell brocoli mixat. Pasta de anghinare cu branza de vaci Ingrediente: 200 g anghinare (r. 538). Pasta de patison cuJrunze de nalbd Se prepara ea la r. l Iingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. folosind aceleasi ingrediente. 220. . trandafir on nalba. 1-2 lingurite cu usturoi pisat fin sau 1-21ingurite eu hrean ras fin. care se inlocuieste cu pastarnac mixat. 215. verdeturile taiate marunt.84 Elena Nita Ibrian Tinerefefara batrdnete cu hrana naturald 219. 217. se adauga branza. in afara de anghinare. un sfert de Iingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 3 linguri cu apa deargila. Pasta de chitra cu briinzii de vaci Se pre para ea la r. 215. Gulioarele pot fi inlocuite cu napi sau miez alb de pepene verde. Se pre para ea la r. usturoiul sau hreanul. iar sparanghelul en crupe de soia germinat'i (r. in afarade 222. folosind aceleasi ingrediente. in afara de anghinare. 518). Pasta de telinii cu cas de coprd 85 213. in afara de urzici. in afara de 226. 221. 215. 215. in afara de anghinare. tarate. Pasta de morcovi cu branza de vaci Se prepara ca la r. in afara de 223. care se inlocuieste eu gulioare mixate. Pasta de pastamac cu branza de vaci Se prepara ca la reteta precedenta. Pasta de napi cu branza de vaci Se prepara ca la r. care se inlocuieste eu varza rosie mixata. apa de argiEi. 216. Se decoreaza cu £lori albe de urzica moarta sau eu petale de flori eomestibile. 215. 551). iar branza de vaci eu 150 g cas de oaie. Pasta de uarza rosie cu branza de vaci Se prepara ea la r. 205. care se inlocuieste eu napi mixati. in 225. Llingurita eu pulbere de alge. se pot fo"losi rniez alb de pepene verde. in afara de anghinare. Mod de preparare: anghinarea se rnixeaza 0 data cu ceapa. 1 lingurita si jumatate cu pulbere din seminte de rosii (r. anghinare. 205. folosind aceleasi ingredien te. Pasta cu Jrunze de ridichi si crupe de soia germinaui Se prepara ca la r. care se inlocuieste eu moreovi mixati.

se presara tarate putine. iar urzicile se inloeuiesc cu loboda rosie. dupa care se po ate servi taiata felii mai grosute.86 228. 215. 539). 229. iar urzieile se inlocuiesc eu varza rosie rasa. care se inlocuieste cu flori de dovleae mixate. 2-3 linguri eu zer. Ruladd de patison cu spanac Se prepara ea la r. care se inlocuieste eu andive. cu ajutorul foliei de plastic. iar urzicile se inlocuiesc cu sfecla rosie rasa. 3-4linguri eu pasta de rosii (r. un fir . 237. 230. Ruladd de an dive cu uarzii rosie Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. 3 linguri eu apa de argila. apa de mare. folosind aceleasi ingrediente. apoi se intinde din compozitia de mai sus 0 foaie dreptunghiulara. C. l lingura cu ulei. in afara de conopida. 5-6 linguri eu apa de argila (r. 519). in afara de conopida. pulberile ~itacite cit cuprinde. usturoiul. Rulada rezultata se da la rece pentru cateva ore. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. 526). 229. 229. 235. peste care se presara sernintele de susan. Rulade preparate farii foe 229. Rulada de pastiirnac cu uarui rosie 87 Se prepara ca la r. groasa cam de un deget. 0 ceapa mare de apa. folosind aceleasi ingrediente. Ruladii de oarzii alM cu sfecla rosie 239. care se inlocuieste eu pastarnac ras. 229. 496). verdeturile taiate marunt. folosind aceleasi ingrediente. iar urzieile se inloeuiese cu sfec1a rosie rasa. 350 g branza de vaei.2 linguri eu serninte de susan. in afara de conopida. 545). folosind aceleasi ingrediente. Ruladd de mangold cu branza de vaci Ingrediente: 550 g marigold. iar urzicile se inlocuiesc eu spanac. pe 0 folie de plastic. se ruleaza ambele compozitii. 516). 548). 1-2 Iingurite eu usturoi pisat fin. 233. 229. 231. 229. 229. cremogen(r. 0 ceapa mare de apa. in afara de conopida. Rulada de anghinare cu lobodd rosie Se prepara ea la r. Ruladd de conopida cu urzici Ingrediente: 650 g conopida. l Iingurita si jumatate eu pulbere din serninte de gogosari (r. in afara de conopida. mare de praz. avand grija ea dupa fiecare rasucire sa tragem folia in afara. 510). care se inlocuieste eu anghinare. 522).100 g erupe de soia germinata (r. care se inlocuieste eu broeoli. . 1 Iingura cu ulei si eremogen cat euprinde pana se ingro~a bine. 3-4 Se prepara ea la r. 2 linguri cu ulei (r. Trandafirii se pot inlocui eu peta1e de alte flori eomestibile. iar urzieile se inlocuiesc eu petale de trandafiri taiate fideluta. care se inlocuieste eu patison (r. 236. in afara de conopida. in afara de conopida. pasta de rosii. in afara de Se prepara ea la r. Rulad/i de chitrii cu sfeclii rosie Se prepara ca la r. 538). Rulada de telina cu Jrunze de soia Se pre para ea la r. Pasta de flori de douleac cu branza de vaci Elena Ni(:i Ibrian Tinerete jara biitriinete cu hranii naturale 232. care se inlocuieste cu varza alba. prazul taiat fideluta. care se inlocuieste eu chitra (r. care se inlocuieste eu telina rasa. Rulad/i de dooleac alb cu flori de tnJoi rosu S~ prepara ca la r. 0 lingurita si jumatate eu apa de mare. peste care se asaza 0 pasta preparata din urzieile mixate si ames tecate cu 2-3 linguri eu apa de argila. iar urzicile se inlocuiesc eu flori de trifoi rosu (recoltate cand sunt inflorite in proportie de 75%). Llingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. anghinare. folosind aceleasi ingrediente. 229.1 lingurita cu pulbere de alge. 1-2lingurire cu usturoi pisat fin sau 1-2 lingurite euhrean ras fin. un fir mare de praz. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu dovleae alb. 1 legatura de patrunjel eu leustean. iar urzicile se inlocuiesc eu varza ro~ie rasa. in afara de conopida. 0 linguri~a eu apa de mare. tarate. Ruladd de brocoli cu trandafiri Se prepara ea la reteta precedenta. 350 g urziei. Aceasta cantitate este suficienta pentru 12-14portii. 234. iar urzieile se inlocuiesc eu frunze fragede de soia taiate marunt. folosind aceleasi ingrediente. 550). 238. Mod de preparare: eonopida maruntita 0 dati eu ceapa se amesteca cu crupele de soia. in afara de conopida.

care se inlocuieste eu frunze de loboda rosie taiate fideluta. 229. care se inlocuieste ell muguri de lucerna taiati fideluta. de alge si cea de eoji de oua. 248. 246. Ruladd de petale rosii de bujor cu brdnui Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. in afara de mangold. in afara de mangold. de spanac. Petale1e de bujor pot fi inlocuite cu muguri de trifoi sau flori de trifoi rosu ori eu petale de crizanteme. iar pasta de rosii eu pasta de gogo~ari (r. pulberea de plante aromatiee si eea de alge. care se inlocuieste eu petale rosii de bujor taiate fideluta. plus tarate cat cuprinde pana se ingroasa bine. 229. in afara de mangold. Ruladd de brocoli cu branza Se pre para ca la r. folosind aceleasi ingrediente. plus cremogen cit euprinde. 229. 538). peste care se asaza 0 pasta preparata din branza maruntita amestecata eu zerul. la care se adauga 300 g urzici sau muguri de Iucerna mixate. 229. de narcise albe. 245. petalele de flori taiate fideluta 0 data eu ceapa. iar pasta de rosii eu pasta de rnacese. 229. care se inlocuieste cu varza rosie. se procedeaza ca la r. in afara de mangold. folosind aceleasi ingrediente. se pot folosi frunze de fasoie. folosind aceleasi ingrediente. 241. in afara de marigold. 548). iar branza de vaei se reduce la 150 g. in afara de mangold.150 g petale aibe de bujor sau de alte flOli eomestibile. folosind aceleasi ingrediente. 229. de stevie sau de fasole.88 Elena Nita Ibrian finerete jara Mtranete eu hrana naturala 89 linguri eu pasta de rosii (r. Rulada de oarui rosie cu brdnza Se prepara ca la r. care se inlocuieste cu frunze de padagina foarte fragede. pulberea de gogosari. 243. 519). in afara de mangold. In lipsa aeestora. tara~e. 1-2 lingurite eu pulhere de argila (r. in afara de mangold. la care se adauga 300 g spanae sau varza rosie. 516). 229. 1 lingurita CU pulbere de alge. stevie. o jurnatate de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 240. folosind aceleasi ingrediente. de in sau de mac. la care se adauga 300 g frunze fragede de ridichi. la care se adauga 300 g frunze de soia. groasa cam de un deget. de loboda. Deasupra se presara serninte de susan. 229. de sofran sau de alte flori comestibile. care se inlocuieste eu frunze fragede de gulioare. apoi se intinde din compozitia de mai sus 0 foaie dreptunghiulara. 539). Llingurita sijumatate eu pulbere din seminte de gogosari (r. Ruladd de muguri de lucemd cu brdnza de vaci Se prepara ca la reteta precedent}. 1 legatura de patrunjel eu frunze de telina. folosind aceleasi ingrediente. cornpletand cu 200 g cas de oaie. pasta de rosii. 497). folosind aceleasi ingrediente. eremogen (r. Ruladd de jrunze de gulioare cu brdnui Se prepara ca la r. 247. Mod de preparare: frunzele de mangold (fragede) taiate fideluta 0 dati cu prazul se amesteca eu verdeturile maruntite fin. Loboda poate fi inlocuita cu muguri de trifoi sau flori de trifoi rosu. . in afara de marigold. 526). pe 0 folie de plastic. 496). care se inlocuieste eu sfecla rosie. 1-2 Iinguri eu serninte de susan. 2-3 linguri CUi apa de argila (r. Llingurita eu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. se presara tarate putine. 229. Ruladd de Jrunze de patlagina cu brdnza de capra Se prepara ca la r. Ruladd de Labodarosie cu brdnza Se prepara ea la r. Rulada de spanac cu cas de oaie Se preparii ca la r. iar branza de vaei se inlocuie~te eu branza de capra. care se inlocuieste cu spanae. Ruladii de sfecla rosie cu brdnza Se pre para ea Ia r. care se inlocuieste cu broeoli. 242. de stir. de gaIbeneie. de soia sau de aIte plante eomestibile. 244. in continuare. folosind aceleasi ingrediente. usturoi sau hrean.

folosind aceleasi ingrediente. 556) sau eu troscot ori frunze de patlagina. folosind aceleasi irtgrediente. telina) . un mare de praz. Supa crema de uarui alba cu muguri de lucerrui Se prepara ea la r. 529). 501). ciorbe creme si alte preparate A. 255. 249. in afara de chitra. 150 g castane. 538). iar taratele se inlocuiesc cu 3 linguri eu alune macinate. 1 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. usturoiul sau hreanul. 1-2Iinguri~ecu pulbere de argila (r. completind cu 150 g muguri de l. folosind aceleasi ingrediente. 526). care se inlocuieste eu frunze fragede de macris. care se . 516). radacinoasele se reduc la 100 g. 0 ceapa mare de apa. radacinoasele se reduc la 150g. iar taratele se inlocuiesc cu 3 linguri cu arahide macinate. 249. care se inlocuieste cu patison sau cu dovlecei in floare. 249. 256. apa de mare.0 jumatate de lingurita eu pulbere din coji de oua (r. fir de eu . completand eli 100 g creson (r. Supa cremd de patison eu raddcinoase Se prepara ca la r. Supa crenui de chitrii cu radacinoase Ingrediente: 500 g chitra. care se inlocuieste cu brocali sau eu conopida. care se inlocuieste eu portulaca. 3-4 linguri Cll pasta de macese (r. 249. 496). folosind aceleasi ingrediente. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. apoi se adauga radacinoasele. 250 g radacinoase (morcov. folosind aceleasi ingrediente. in afara de chitra. folosind aceleasi ingrediente. 1 linguritasi jumatate eu pulbere din serninte de ardei lungi (r. 25 g petale rosii de trandafiri.ca la r. Supa cremd de castravete matur Se prepara. 2 linguri cu orate. uleiul nu mai este necesar. 551).. iar taratele se inlocuiesc cu 3 linguri ell nuci macinate: uleiul nu mai este necesar. de fasole. telina). care se inlocuieste eu varza alba sau eu varza creata. 257. 4linguri cu cremogen (r. l legatura de patrunjel eli leustean. in afara de chitra.Tineref. de loboda sau de alte plante comestibile. Supa cremii de andive cu arahide Se prepara ca la r. 519). }. in afara de chitra. 250. Supa cremd de dovleac alb cu alune Se prepara ca la r. 3-41inguri eu pasta de rosii 8r. in afara de chitra. 2lingurite cu bulbili (catei) de leurda (r. Chitra se poate inlocui eu dovleae alb sau furajer ori dovlecel in floare. 1-2Iinguri~e cu usturoi pisat fin sau 1-21inguri~ecu hrean ras fin. Mod de preparare: sucul de tara~e se pune in castron. care se inlocuieste cu andive taiate fideluta. in afara de chitra.ca la r. pastarnac. pulberile ~iuleiul. anason Se prepara ca la r.e jara batrdnete eu hrarui naturald 91 BruxeUes. completind cu 150 g urzici. Llingura cu ulei (r. Supa creme de macris cu nuci Se prepara. 249. Supa cremd de portulaca cu. pasta de rosii. l Iingurita cu pulbere de alge. din ddacinoase se folosesc doar 100 g.ucerna sau de trifoi rosu. 254. patrunjel. uleiul nu mai este necesar. 100 g radacinoase (rnorcov. 548). 0 lingurita ~ijumatate eu apa de mare. eremogenul. 252. 498). Llegatura patrunjel cu tarhon. . 249. 259. in afara de chitra.inlocuieste eu castravete sau dovlecel matur. chitra si ceapa maruntite fin. iar uleiul cu 1 lingura de smantana sau 2 linguri cu iaurt. 249. Supa cremd de cicoare cu castane Ingrediente: 400 g frunze fragede de cicoare. 1. 249. varza de 253. 545). Supa crema de brocoli cu radacinoase Se prepara ca la reteta precedenta. Capitolul V Supe creme. varza rosie. frunze de soia. taratele. Supa cremd de anghinare cu riiddcinoase Se prepara ea la r. care se inlocuieste eu anghinare (r. 3-4linguri (r.51itri sue de tarate (r. in afara de chitra. Supe creme 249. in afara de chitra.5 Iitri apa de argila 539). 251. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 258. care se irilocuieste cu dovleac alb. folosind aceleasi ingrediente.

Supa cremd de frunze de coacdz negru CU grau germinal 261. . llegatura de patrunjel eu marar. iar castanele se irilocuiesc eu serninte de dovleac decorticate si macinate. in afara de cicoare. eu sue de lamaie. llinguri eu ulei (r. folosind aceleasi ingrediente. 260. 1-2 Iingurite eu pulbere de argila (r. 548). 516). 499). 259. folosind aceleasi ingrediente. Se prepara ca la r. Supa crema de trandajiri cu. de revent (r. iar eastanele se inlocuiesc cu griu germinat (r. leurda. in afara de cicoare. 269. 518). 331). 2 linguri eu tarate. in afara de cicoare. Supii cremd de {elina cu mere Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. iar castanele se inlocuiesc eu mere. 534). care se inlocuieste eu petale rosii d~ trandafiri sau de alte flori comestibile. 1 Iingurita cu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. 267. in afara de eieoare. 259. care se inlocuieste en stir. de coacaze rosii sau aurii (r. un fir mare de praz. in afara de cicoare. Supa cremii de stir cu seminte dejloarea soarelui Se prepara ca la r. 259. care se inlocuieste eu napi. care se inlocuieste eu pastamac. 502). Sup a cremd de pastarnac cu seminte de dovleac Se prepara ea la reteta precedenta. care se inlocuieste cu frunze de ridichi. 259. 1 lingurita cu pulbere de alge. cremogenul.92 Elena Ni(:<lbrian I Tinere{ejara batrlinete. iar eastanele se inlocuiesc cu migdale macinate. in afaci de eicoare. 25 g petale rosii de dalii. 1 pastarnac. folosind aceleasi ingrediente. Supa cremd de dovlecei cu susan Se prepara ea la r. 259. Supa cremd de telirui cu migdale Se prepara ca la r. 538). care se inlocuieste cu dovlecei. 1-2 lingurite cu usturoi pisat fin. folosind aceleasi ingrediente. iar eastanele se inlocuiese eu faina din seminte de in. 526). de carina (r. Sarmale cu crupe de soia germinatii Ingrediente: 150 g crupe de soia germinata (r. eastanele (euratate de ambele randuri de coji si maruntite) . 263. folosind aceleasi ingrediente. 532). de rosii (r. de agurida (r. se pot folosi petale de la orice £lori eomestibile. Se prepara ca la r. 264. care se inlocuieste eu telina. 560). 510). Supii cremd de frunze de ridichi cu soia Se prepara ea la r. iar eastanele se inlocuiesc cu alune macinate. 0 lingurita si jumatate eu apa de mare. 545). iar castanele se inlocuiesc cu serninte de susan macinate. C. plus I lingura cu ulei (r. iar castanele se inlocuiesc eu empe de soia gerrninatii. care se inlocuieste eu frunze fragede de zrneur (recoltate inainte si in timpul infloririi plantei). 259. nuci Se prepara ca la r. 3-4 linguri cu lapte de soia (r. 3-4 265. in afara de cicoare. folosind aceleasi ingrediente. 259. in afara de cicoare. pasta de macese. 259. 496). 350 g frunze de varza murata. 268. Mod de preparare: apa de argila se toarna in eastron. folosind aceleasi ingrediente. in afaci de cicoare. 259.cu hranii naturald 266. iar castanele se inloeuiese cu nuei macinate. 0 jumatate de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. 545). iar deasupra se presara verdeturile taiate rnarunt si petalele de dalii sau de trandafiri taiate fideluta. iar castanele se inlocuiesc cu serninte de floarea soarelui decorticate si macinate. B. Supa cremd deJrunze de zmeur cu dune Se prepara ca la r. iar eastanele se inlocuiesc eu arahide macinate. de rnacris (r. 262. care se inlocuieste cu telina. folosind aceleasi ingrediente. 526). cremogen (r. 259. Ciorbe creme Se prepara la fel ca supele creme. numai ca se acrese. de mere padurete (r. Alte preparate fara foe 271. dupa gust:. se adauga frunzele de cicoare. care se inlocuieste cu gulioare. in afara de cicoare. 270. 531). l Iingurita -?iumatate j cu pulbere din serninte de rosii (r. Supa cremd de napi cu Jiiina de in 93 cremogen (r. care se inlocuieste eu frunze de coacaz negm. apa de mare si pulberile. radacinoasele si prazul maruntite fin. 533). Supa cremd de guZioare cu arahide Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. in afara de cicoare. In Iipsa lor.

1-2 lingurite cu usturoi pisat fin. 518). un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 538). din care se pun doar 100 g. 284. Urzieile pot fi inlocuite eu spanae. Llingurita cu ulei (r. in afara de morcovi. 515).i si jumatate eu apa de mare. Perisoare cu. 282. 2 linguri eu tarate. se stropese eu ulei. un fir mare de praz. 538). cremogen (r. 287. folosind aceleasi ingrediente. 7-8 foi de salai. seminte de dovleae sau de floarea soarelui. 516). flori de trifoi rosu sau alte verdeturi eomestibile. taratele. llinguri ell faina de soia. 516). l Iingura eu ulei (r. 496). iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 1-2lingurite cu pulbere de argila (r. completand cu 100 g urziei fin maruntite. llegatura de verdeturi de sezon. in afara de morcov. Mod de preparare: varza se marunteste fin 0 data cu eeapa si eu pastarnacul. verde. 1-2 Iingurite cu usturoi pisar fin. 286. varza si soia Ingrediente: 400 g varza alba. folosind aceleasi ingrediente. 1legaturi de patrunjel eu marar. 510). aeestea se asaza in platou pe un postament de petale de trandafiri. eastane eomestibile. 548). folosind aceleasi ingrediente. 1 lingurita eu pulbere de plante arornatiee si eondimentare (r. 0 lingurita eu apa de mare. 516). Chiftele de brocoli cu urzici Ingrediente: 400 g brocoli. in afara de nuei. 545). migdale dulci. 1 lingurita cu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. 530). usturoiul. 496). Ilingura eu ulei (r. moreovul. Perisoare C'U varza muraui si soia Se prepara ea la r. hreanul. care se inlocuiesc cu soia germinata (r. Perisoare C'U uarzii si urzici Se prepara ea la reteta precedenta. 150 g urziei. Llingurita si jumatate cu pulbere din seminte de gogosari (r. uleiul si cremogen cat euprinde pana se . loboda. frunze de soia. apa de mare. La fel se prepara perisoare din varza murata cu alune. care se inlocuieste eu broeoli (r. 3-4linguri eu pasta de rosii (r. 0 jumatate de . 519). 545). in afara de varza. 545). 100 g pastarnac ras. arahide. 288. 510) sau cu grau germinat (r. 1-2lingurite cu pulbere de argila (r. 150 g nuci rnacinate. 526). in continuare se procedeaza ea la r. completand eu 100 g urziei fin maruntite. 100 g pastarnac ras. de mangold sau de fasole taiate fideluti. 548). se adauga nueile. 285. se adauga erupele de soia. care se redue Ia 0 linguri. stevie. verdeata taiata marunt. varza rosie ~i varza de Bruxelles. 150 g moreov ras. 1 legatura de patrunjel eu tarhon. 539). completand eu 0 lingura varfuita eu pulbere de ciuperci de pajiste (r. l lingurita cu pulbere de alge.si se decoreaza pe margini cu salata verde. eremogen (r. 1-2 linguri cu tarate. Llingurita si jumatate eu pulbere din seminte de rosii (r. 100 g petale rosii de trandafiri. 3-4linguri ell pasta de rosii (r. 519). Llingurita eu pulbere de plante arornatice si eondimentare (r. in afara de tarate. eremogen (r. 1 felioara de sfecla rosie rasa. din care se folosese doar 50 g. 285. Perisoare C'U brocoli Se prepara ea la r. de bob. 290. 285. . pulberile ~i cremogen cat euprinde pana se obtine 0 cornpozitie groasa din care se pregatese perisoare. 502) ori alte eereale germinate. Perisoare cu varza muratd si aroma de ciuperci Se prepara ea la r. 282. 0 lingurit. 50 g unt. din care se folosese 2300 g. 0 ceapa mare de apa. alba. l lingurita ~ijumatate eu pulbere din serninte de gogosari (r. serninte de in. apa de argila. l-z lingurite eu pulbere de argila (r. La fel se prepara perisoare eu varza creata. stir. 1-2lingurite cu hrean ras fin. Perisoare de uarzii muratii cu nuci Ingrediente: 200 g varza murata. Urzicile pot fi inlocuite eu spanae. 3-4 linguri eu apa de argila (r. completand cu 50 g radacina de Ieustean proaspat scoasa din pamant si rasa fin. obtine 0 cornpozitie ingrosata din care se pregatesc perisoare. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. taratele. 1-21inguri eu tarate. Perisoare cu oarui muraui si urzici Se prepara ea la reteta precedenta. 100 g erupe de soia (r. Se prepara ca la r. Perisoare de varza muraui cu aroma de leustean . in afara de varza 289. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 0 lingurita si jurnatate eu apa de mare. 283. 7-8 foi de salata verde. folosind aceleasi ingrediente. . apa de mare. 0 ceapa rnare de apa.96 Elena Nita Ibrian Tineretefara batranete cu hrana natural/i 97 282. 538). 285. 526). de susan sau de mac. pulberile. Mod de preparare: varza bine scursa de moare (in niei un eaz nu se spala sau nu se tine in apa) se marunteste fin 0 data eu prazul. 1 lingurita cu pulbere de alge. 526).

298. 300. folosind aceleasi ingrediente. 297.98 Elena Ni~a Ibrian Tinerete fara biitriinete cu hranii naturale 294. iar sosul cu pasta de rosii se inlocuieste cu sos de nuci eu usturoi (r. in afara de varza. 25 g petale rosii de trandafiri. care se inlocuieste cu 200 g conopida si 250 g branza. Patisonul poate fi inlocuit cu dovleac alb. Llingura de eremogen (r. . 129). 308). se toarna apoi sosul in eare s-au adaugat andivele si prazul taiate fideluta. Mod de preparare: brocoli. folosind aceleasi ingrediente. 1 legatura de patrunjel cu tarhon. Patison cu sos de nuci si usturoi Se prepara ca la r. 282 pana la r.ceapa. 524). 524). 295. rotunjindu-se inainte cate 0 lingura de aluat. Mooilite de spanac pe 505 de snuinuina cu miirar Se prepara ea la r. Mooilue de sfecla rosie pe 50S 99 lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 293. apoi latindu-se pe 0 folie presarata eu tarate. 10 masline negre. anghinare sau bulbi de anason. Movilite de oarui rosie pe sos cu hrean Ingrediente: 250 g varza rosie. dovleac furajer. apoi se asaza movilite preparate din varza rosie rnaruntita fin 0 data cu prazul. 112). 296. Conopida poate fi irilocuita cu varza alba. verdeturile si pascirnaeul se maruntesc fin ~i se amesteca cu usturoiul. care se inloeuiese eu varza alba. 1 legatura de verdeturi de sewn. 114). 600 g sos din oua de prepelita eu pasta de rosii (r. in afara de andive. in afara de varza. care se inloeuiesc eu anghinare. 1 legatura de verdeturi de sewn. pe margini se decoreaza eu salata verde si ceapa taiate fideluta. Se prepara ca la r. se toarna sosul. Chiftelele se asaza in platou pe salata verde. iar sosul eu hrean eu sos cu smantana si maghiran (r. eare se inlocuieste cu sfecla rosie. se decoreaza pe margini eu salata verde si masline negre. 7-8 foi de salata verde. 293. iar deasupra se pre sara verderurile taiate marunt si petalele de flori taiate fideluta. un fir mare de praz. se stropesc eu ulei.0 ceapa mare de apa. Varza alba cu 505 de castane cu usturoi Se prepara ea la r. 25 g peta1e rosii de trandafiri. 7-8 foi de salata verde. Buchetele de conopidd pe 50S de ouii cu urzici 291. 102). care se inlocuieste eu conopida desfacuta buchetele. 293. 600 g 50S eu aroma de hrean (r. apoi se asaza rosiile in grupuri de cite trei. 1 lin guri eu pulbere de alge. folosind aceleasi ingrediente. in afara de andive. Anghinare cu sos de ouii si muguri de lucernii Se prepara ea la reteta precedenta. urzicile. folosind aceleasi ingrediente. pe margini se decoreaza cu salata verde. ta de smantana cu mdghiran Se prepara ea la reteta precedents. Andive cu sos din oua de prepelita cu pasta de rosii Ingrediente: 250 g andive. ridiehi albe (tepusi de gheata). 1 felioara de sfecla rosie rasa. 297. folosind aceleasi ingrediente. 297. iar sosul cu hrean eu sos de oua cu urziei (r. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste cu 50S de oua si muguri de lucerna (r. 7-8 foi de salata verde. gulioare. 101). 4linguri cu tarate sau granovit grisat (r. taratele. 289. iarsosul eu pasta de rosiise inlocuieste eu . se toarna sosul. 3-4 linguri eu tarate sau granovit (r. un fir mare de praz. Faina de soia nu mai este necesara. in afara de varza. care se inlocuieste cu spanae. 292. in afara de andive. 600 g sos eu sue de morcovi (r. puiberile si eremogen cat euprinde pima se obtine 0 compozitie groasa din eare se pregatesc chiftelele. 4linguri cu tarate sau granovit (r. 126). in afara de brocoli. Rosii pe sos rosu eu sue de morcovi Ingrediente: 12 rosii miei. folosind aceleasi ingrediente. 139). 548). La fel se prepara chiftele din compozitiile de la r. la care se adauga eremogen cat euprinde. 526). 7-8 foi de salata verde. laptele vegetal. Mod de preparare: taratele sau granovitul se asaza in platou in strat uniform. Chiftele de conopida cu branza Se prepara ca la reteta precedenta. care se inloeuiesc eu patison. iar sosul eu hrean eu sos eu smantana si marar (r. Mod de preparare: taratele sau granovitul se presara in platou in strat uniform. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunr si sfecla rosie rasa. 523). 299. folosind aceleasi ingrediente. ve rdeturi de sezon ~i petale de trandafiri taiate fideluta. Mod de preparare: taratele sau granovitul se presara in platou in strat uniform. 130). 3-4 linguri eu lapte vegetal din seminte de struguri (r. dovleeel etc.

un varf de cutit cu pulbere de busuioc. Dovleac alb cu sos de pasta de macese Se prepara ea la r. 297. in afara de andive. Capitolul VI Lapte vegetal. care se inloeuiese eu eiuperci de cultura taiate fasioare. 307. 309. cure eu produse naturale. in afara de andive. Deasupra se presara petale de trandafiri tiiiate fideluta. chitra. care se inlocuiesc eu telina. Urzicile pot fi inlocuite cu flori ~i muguri de trifoi rosu. folosind aceleasi ingrediente. 302. se bat 5-6 minute eu a lingura noua de lemn. telina. 301. 108).117). un varf de cutit eu pulbere de busuioc. folosind aceleasi ingrediente. 380). eafea din plante indigene si ceaiuri A. 539). in afara de andive. 125).100 Elena Ni~ Ibrian sos de castane cu usturoi (r. Cine doreste. se adauga 1-2 lingurite eu usturoi pisat fin. care se inlocuiesc eu eiuperci de pajiste (fara a fi curatate de pielita de pe palarioare) taiate fasioare. pulberi. 307. 308. 297. 380). Mod de preparare: apa se incalzeste pana la 38°C. Lapte vegetal 307. In plus. 305. Acest lapte se poate folosi si la diferite preparate din bucataria lara foe. Lapte din seminte de struguri Ingrediente: 300 g apa de argila (r. Ciuperci de paji5te cu sos de muster Se prepara ea la r. Se poate eonsuma imediat. folosind aceleasi ingrediente. in afara de andive. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos eu pasta de macese (r. indulcit cu purina miere. apoi se strecoara prin tifon. Ciuperci de cultura cu sos de seminte de dovleac Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. Lapte din seminte de pere Se prepara ca la r. in afara de andive. care se inlocuiesc eu serninte de bumbae. . In plus. Lapte din seminte de mar Ingrediente: 300 g apa de argila (r. in afara de sernintele de mar. 11 poate colora eu pulberile de plante autohtone. care se inlocuiesc eu urzici. se amesteca eu semintele macinate si pulberea de busuioc. indulcit cu purina miere. in afara de andive. Urzici cu sos de oud si dovleac alb Se prepara ea la r. care se inlocuiesc cu gulioare. spanac etc. moreov. 131). 303. patison. 2linguri cu seminte de struguri albi fin macinate. Telitui cu sos de smantana si pasta de macese Se prepara ca la r. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de seminte de dovleac eu usturoi (r. dovleeel. Se paate consuma imediat. Gulioare cu sos de ouii de prepelita Se prepara ca la r. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de oua si dovleae alb (r. 306. Dovleacul alb poate fi inloeui t eu dovleae furajer. eastravete matur etc. Lapte din seminte de bumbac Se prepara ca la r. in afara de semintele de mar. iar pulberea de busuioc se inlocuieste cu pulbere de salvie (r. 297. 539). folosind aceleasi ingrediente. 2 linguri eu seminte de mar fin macinate. care se inlocuiesc cu serninte de pere. stevie. 310. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de smantana eu pasta de macese (r. rosie sau de Bruxelles. folosind aceleasi ingrediente. 297. 297. Mod de preparare: apa se incalzeste pana la 38°C. loboda. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de mustar (L113). se bat 5-6 minute cu a lingura noua de lemn. folosind aceleasi ingrediente. 304.115). folosind aceleasi ingrediente. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de oua de prepelita (r. Gulioarele se pot inlocui cu pastarnac. 133). 297. iar pulberea de busuioc se inlocuieste cu pulbere de salvie (r. se adauga 1-2 Iingurite eu usturoi pisat fin. se amesteca cu sernintele macinate si pulberea de busuioc. care se inlocuiesc eu dovleae alb. apoi se strecoara prin tifon. Varza alba poate fi inlocuita eu varza creata. Telina poate fi inlocuita eu pastarnac.

sernintele de mar. 319. sernintele de mar. folosind aceleasi ingrediente. 307. Lapte din arahide Se pre para ea la r. in afara de eu serninte de floarea soarelui. Lapte din seminte de castraueti Se prepara ca la r. in afara de sernintele de mar.folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. in afara de sernintele de mar. care se inlocuiesc eu seminte de mac. 307. folosind aceleasi ingrediente. Lapte din alune Se pre para ca la r. 307. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 322. care se irilocuiesc cu migdale dulei. 307. 325. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc eu seminte de rosii. 327. folosind aceleasi ingrediente. 321. 311. 314. care se inlocuiese eu arahide. 317. 318. Lapte din seminte de docleac 1 Se prepara coaja cu tot. semintele de mar. 307. folosind aceleasi ingrediente. sernintele de mar. sernintele de mar. Lapte din seminte de canepa Se pre para ca la r. care se inlocuiesc cu serninte de dovleac macinate fin eu Se pre para ca la r. care se inlocuiesc Se prepara ea la r. 307. semintele de mar. semintele de mar. folosind aceleasi ingrediente. 307. folosind aceleasi ingrediente. sernintele de mar. care se inlocuiesc eu serninte de castraveti. Lapte din seminte de rosii Se prepara ca la r. in afara de sernintele de mar. 307. 307. 328. 324. folosind aceleasi ingrediente. Lapte din seminte de dovleac 2 Se prepara ea la r. Lapte din castane Se prepara ca la r. Lapte din seminte de catina Se prepara ea la r. care se inlocuiesc cu alune. Lapte din seminte de floarea soarelui serniritele de mar. sernintele de mar. care se inlocuiesc cu serninte de dovleac decorticate si macinate. 307. Se prepara ca la r. in afara de in afara de in afara de in afara de in afara de in afara de Se prepara ca la r. care se inlocuiesc eu fiina integrala de hrisca sau de alte cereale. care se inlocuiesc eu serninte de in. semintele de mar. in afara de sernintele de mar. 307. Lapte din faina integralii de hriscii in afara de in afara de in afara de Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 307. Lapte din seminie de chitra in afara de Se prepara ca la r. care se inlocuiesc eu serninte de gogo~ari. in afara de sernintele de mar. Lapte din seminte de in in afara de ea la r. care se inlocuiese cu serninte de chitra. Lapte din seminte de gogo~ari in afara de in afara de 315. 307. . semintele de mar. semintele de mar. 307.102 Elena Niti Ibriaj. 326. folosind aceleasi ingrediente. 376) si un varf de cutit cu pulbere de scortisoara. care se inlocuiesc cu seminte de canepa. care se inlocuiesc cu miez de nuci. 307. care se Inlocuiesc eu serninte de gutui. 307. la care se adauga 0 jurnatate de linguritii cu pulbere de coacaze negre (r. care se inlocuiesc cu seminte de catina. 307. Lapte din seminte de pepene verde Tinerete fora biitninete cu hranii naturale 103 320. 313. 329. sernintele de mar. folosind aceleasi ingrediente. 307. folosind aceleasi ingrediente. Lapte din semirue de gutui Se prepara ea Ia r. folosind aceleasi ingrediente. 316. 307. Lapte din seminte de mac Se prepara ca la r. 312. care se inlocuiesc cu castane. 323. Lapte din miez de nuci Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. Lapte din migdale dulci Se prepara ca la r. care se inlocuiesc eu serninte de pepene verde.

Cure cu produse naturale 336. apoi intr-un vas emailat. 30 ml sue de laptuca. 60 ml sue de radacina de patrunjel. . de asemenea. se pun in saculet de tifon dublu. Exista argileverzui. 4. galbuie sau ruginie. 2. Lapte din stiuleti de porumb Se recolteaza stiuletii de porumb cand sunt in faza de lapte. cenusii. bine salivat. Se consuma imediat ce a fost preparat. 539). care ajuta la fortificarea sistemului nervos. Se consuma imediat ce a fost preparat. dupa care se poate consuma laptele de argila preparat astfel: se amesteca 0 lingurita cu argila si trei sferturi de pahar eu apa. se limpezese in 2-3 ape reci. apoi se mixeaza. eu aceeasi cantitate de apa. 1. Nu se pastreaza mai mult de 24 de ore. 307. Luat abuziv poate deveni daunator. dupa care se seurg. Lapte de soia Ingrediente: 250 g boabe de soia. apoi se bea a doua zi. producand supraincarcari nedorite. 5. se framanta 15 minute si se strecoara prin tifon. galbene. se sfarama eu mainile. 150 ml sue de varza alba dulce. Oricare ar fi euloarea. Are calitati uimitoare de refaeere si stimulare a eanalelor nervoase.5 litri apa calduta. care se pre para din 1 Iingurita eu argila la trei sferturi de pahar cu apa de izvor. Lapte de plistura Trebuie sa stiti ca pastura este un produs hormonal al albinelor. care se inloeuiese eu £aina de porumb. se adauga apa si se framanta bine cu mainile tirnp de 15 minute. 50 ml sue de sfecla rosie. apoi se amesteca cu 300 ml apa de argili (r. de secara. Se lasa sa fiarba timp de 10 minute. cu inghitituri mici. se lasa 8-10 are. care trebuie administrat cu masura. 200 ml sue de telina. Cum cu sucuri necesarepentru 0 zi 334. Acest preparat se pune la macerat de cu seara. Boabele de soia se pun la inmuiat 7-8 ore cu apa reee. se arnesteca eu apa. Acest amestec se poate Iua si seara sau chiar inainte cu 30 de minute de mesele prineipale. se consurna numai apa limpede. 9. un exceptional dezinfectant al eelulei hepatice. 335. B. de ovaz. Lapte din spice de on Se recolteaza spicele de orz cand acesta este in faza de lapte. Fagurii eu pastura se pun in eongelator. Luat in cure de 3 ori pe zi timp de 30 de zile fortifica organismul. avand aspeetul unui polen de euloare eafenie. ' sa 332. lara nisip. Este. se amesteca eu putina tarata. 539). dupa care se amesteca ambele lichide. Este eel mai bun ~i eel mai consistent lapte vegetal si se poate consuma la toate varstele.30 ml sue de gulie. Ingrediente: 300 g pastura. 333. folosind aceleasi ingrediente. se spala de praf.4 kg miere. iar a doua zi se agita continutul paharului si se bea la fel ca apa de argila. de la adancimi ee depasesc 1 metru. 6. untoasa.104 Elena Nita Ibrian Tineretefarii biitranete cu hrarui naturale 105 330. 3. dupa eare se scot. 8. dupa care se strecoara prin tifon. se limpezesc si se pun Ia fiert cu apa reee la foe domol. pe stomaeul gol. se rad boabele. albieioase. Lapte din faina de porumb Se prepara ca la r. Lapte de argilii Argila trebuie sa fie grasa. se tree prin masina de tocat eu sita deasa. 500 ml sue de moreovi. din malurile apelor sau a unor dealuri batute de soare si numai din locurile unde locuieste persoana care urmeaza a consume. 1 litru de apa fierbinte. se strivesc bine in mojar. argila se recolteaza numai din profunzimea pamantului. Astfel obtinem laptele de pastura. Pentru recoltare se evita instrumentele de metal fiind indicate numai eele din lemn sau os. 90 ml sue de pastarnac. Pentru 0 cura interna se foloseste mai intai apa de argila. 1. Liehidul obtinut este laptele vegetal de soia.90 ml sue de castravete. sernintele de mar. Rezulta astfel un puternie vitaminizant. in afara de 331. nefiarta si neamestecata eu produse medicamentoase. Se repeta acest fapt timp de 8 zile. adaugfmd la 11itru de lapte 1. La fel se prepara lapte din spice de grau. urrneaza apoi 0 pauza de alte 8 zile. eare se poate eonsuma ca atare in cure de 30 de zile sau se poate lua sub forma de sirop. se amesteca eu 300 ml apa de argila Cr. se lasa peste noapte. Pentru 0 mai buna valorificare a boabelor de soia se poate repeta operatia. un varf de cutit eu pulbere de rozmarin. 7. roseate.

vitaminele A. regenerator sanguin. Nu se pastreaza de la 0 zi la alta. icter. antiseptic. Extern este cicatrizant. consumata dupa retetele de Mana vie. afectiuni sexuale. tirozina. 0 esenta (anhidrida sedanonici). in cura de 21 de zile consecutive. mangan. degeraturi. La copiii sub 6 ani se adrninistreaza un sfert din doza adultului. antireumatismal. fiind pentru omul sanatos 0 sursa energetica ce da vitalitate. anorexie.3. iod. tegumentelor si articulatiilor. antidot al nicotinei.00). Supranumit si "sanatatea corpului". dermatoze (eczeme. 0 jumatate de pahar pe zi.250 ml sue de mere 11. Sucurile se prepara numai atunci cand se consuma. afectiu ni pulmonare.106 Elena Nita Ibrian TinerereJara biitriinete cu hrarui naturalii 107 10.2. hidropizie. angine. Datorita acestei esente. 1. Sucul de mere se bea intre mese (de exemplu: orele 10. Toate sucurile se beau cu inghitituri mici. guta. Pentru bolile de nervi se mareste cantitatea de sue de telina pana la 250-300ml. sudorific. ajuta in pEigi. se paate lua dimineata si seara cate 0 portie de sue de orz verde. afectiuni hepatice. diabet. Fiertura de telina din tije si frunze. Atentie mariti! Pentru bolnavii cu rrietastaza. astenie. surmenaj. intestinului. Cum cu (elina (frunze) Telina este indicata in: inapetenta. minerale si metaioizi. ulei sulfoazotat. tonic. 30 ml sue de cartofi.ulcere. vermifug. febra intermitenta. cupru. calciu. remineralizant. fara a fi amestecat cu altele. bolnavul va lua cate 0 portie de 3 ori pe zi. In uz intern ajuta in: inapetenta. Frunzele de telina cu tije cu tot se pot consuma de catre diabetici. care ajutii la vindeearea a peste 70 de boli. 337. depurativ. caroten. tonic al sistemului nervos si general. In cazul bolii Hodkin si leucemiei se poate mari cantitatea de sue de sfecla rosie. antianemic. Pentru bali de ochi se poate adauga sue de andive. C (140 mg la 100 g). stimulent al renalelor. fosfor. aparatului pulmonar. fosfor. convalescenta. ere sonul este aperitiv. diuretic. deoarece uscat nu are nici 0 eficienta. litiaze biliare. S-a constatat ca acest valoros aliment-medicament are proprietati comune cu aIte vegetale din aceeasi familie (crucifere) care can tin esenta sulfoazotata a cresonului. magneziu. impotenta. demineralizare. sodiu. Cresonul se foloseste numai proaspat recoltat. In uz intern este: aperitiv. raie. remineralizant. cum ar fi ridichea neagra. fier. expectorant. inainte de masa eu 30 de minute. obezitate. paraziti intestinali. ajungandu-se treptat pana la 450 ml. extract amar. Cum cu sue de on verde Sucul de orz yerde s-a dovedit a fi un bun medicament. reumatism. litiaza urinara. gastrite. antiscorbutic. deoarece contin 0 substanta asemanatoare insulinei. se vor folosi numai sucurile care sunt tolerate. scrofuloza. colici nefritice. nervozitate. afectiuni pulmonare. litiaze si afectiuni urinare. afectiuni nervoase etc. astenie. B. zinc. insuficierita a suprarenalelor. limfatism. 338. afectiuni pulmonare. printre care enumeram: afectiuni oculare. afe ctiuni cardiaee. aceste plante au 0 actiune remarcabila la nivelul ficatului. anemie. hipoglicemiant. E. cu dureri mari. acid glutamic. stomahic. antipaludic. Preventiv. arsenic. anemie. cancer. drenor pulmonar si hepatic. pecingine). varza. scorbut. cu 30 de minute inaintea meselor principale. 340.00 si 16. . Pentru ulcere. anticancerigen (injectiile cu extract de creson franeaza cancerele experimentale). potasiu. racoritor. Sucul de sfecla se bea fiha a fi amestecat cu celelalte. afectiuni gastrice si intestinale. hreanul. tuberculoza. digestii lente. iod. Cura cu cresori Aceasta planta contine: fier. reumatism. calciu. afectiurii hepatice . colite sucurile vor fi doar cele de la nr. cancer. Sucul de cartofi se bea imediat ce a fost preparat.4. Telina este eel mai eficient tratament al vigorii sexuale. antiscorbutic. remediu al obezitatii. 339. celina. ajuta in toate formele de reumatism. hepatism. cupru. fracturi.stimulent al vitalitatii bulbului pilos. bine salivate si numai inainte de masa cu 30 minute. In cazul unor afectiuni. bronsite. mangan. Cum cu (elina (radacina) Telina contine: vitamine1e A. B si C. Sucul proaspat de orz verde se administreaza in doze de cite 50 ml suc amestecat cu 150 ml apa de argila sau sue de mere. La copiii intre 6 ~i14 ani se administreaza jumatate din doza adultului.

Se poate consuma cu suc de morcovi sau indoit cu apa de argila (r.sau de morcovi si cite Llingurita cu sue de carina (1'. Insulina este 0 substanta secretata de pancreas care permite organismului sa asimileze zaharurile naturale sub forma de combustibil pentru produeerea energiei necesare activitatii corpului. fier. 539) si cine doreste il poate indulci cu miere sau eu zahar invertit (r. 345. 346. Din acest ceai se ia cite 0 Iingurita din 15 in 15 minute. Este racoritor . se combina cu pulin suc de varza alba. oxilati. in special potasiu. apoi se amesteca eu llitru de apa clocotita si se infuzeaza 5 minute. se lasa 25 de minute. Persoanele care au stomaeul deranjat trebuie sa treaca de indata la un regim cu crema de ovaz. cate 3 pahare pe zi. Acest SUe este indicat foarte mult diabeticilor. eczeme. Cartofii bine spalati se mixeaza cu coaja cu tot. vitamina C. Este un produs Lafel de bun si pentru om si pentru animaIe. arsenic. inainte de mese eu 30 de minute. poliurie si polidipsie (sete mare). deoarece bobul in stare cruda este toxic pentru organism.: 539).Ibriall Tinerete lara biitriinete cu hranii naturale 344. bronsite. fosfati.5 litri sue bogat in minerale alcaline. si un leac pretios. Sueul proaspat extras se consuma imediat. Cum cu sue de napi Napii coritin numeroase substante minerale. se mixeaza ~ise indoieste cu apa de argila (r. Planta verde este. 536). in plus. Cum cu sue de miicris Sucul de rnacris contine clorofila. lara bob format. laxativ. tulburari functioriale cardiace. an tiscorbutic. cistite.499) sau de lamaie. se amesteca cu 5 linguri cu apa reee. Cura cu sue de anghinare Sucul se obtine prin mixarea tuberculului de anghinare. Ovazul se recolteaza la fel ca si graul. depurativ. Ovazul poate fi folosit de indata ce a ajuns la inaltimea de 45-50 em. Cura se repeta pana la vindecare. cereale preparate termic. . iod. digestiv. 341. obezitate. Este reeomandat pentru toate varstele fiind foarte bogat in minerale. Este util in tratarea diabetului care apare ca urmare a alimentarii in copilarie cu multe paste fainoase. ale fieatului sau ale cailor biliare. Cum eu sue de eartofi 109 Nu trebuie sa se fad. Iitiaza renala. 348. revitaliz~nt. Cura eu sue de ooiiz verde Cine nu stie di ovazul face caii vigurosi? El constituie 0 hrana intaritoare ~i pentru om. abuzuri in ceea ce priveste consumul cresonuluj Consumat in doze mari este greu tolerat de stomacurile mai sensibile iar in unele eazuri poate provoea fenomene de cistita. Este indicat ea aceasta combinatie de sucuri sa se ia de 3 ori pe zi in doze de 500 . eserita sulfoazotata. care contine mult potasiu. ea calmeaza si regenereaza nervii surmenati si le da 0 noua forta. 347. diuretic. 343. dar cele mai multe virtuti Ie are in mornentul infloririi. Cura cu sue de cimbrisor de camp Se iau 4 linguri eu planta rnaruntita. In agitatia in care traim astazi. Se consuma imediat ce a fost extras. aenee. Sueul de an dive in amestee eu eel de morcovi. se mixeaza si se extrage sucul din ele. Este indicat sueul de napi in oboseala generala. dupa care se strecoara si se pastreaza in term?s.108 Elena Ni(il. Sueul de andive eombinat cu celelalte sucuri mentioriate anterior mai ajuta in anemie. zaharuri. vitaminele A. plus consumul de lapte de vaca pasteurizat. ea sa fie cald. Cum eu sue de andive Andiva este inrudita eu papadia ~i coniine substante asemanatoare. verna. Din 4 kg planta se obtin 1. De indata ce pe tulpina sa incepe sa dea spicul. Andiva este cea rnai bogatii resursa naturala in vitamina A dupa orzul verde. Cura cu sue defasole verde Se aleg cele mai tin ere pastai.1000 ml. Pentru cei cafe nu-l suporta. ajuta in u1cere gastro-duodenale si diabet. se poate beneficia de proprietatile tonifiante ale aveninei pe care 0 contine si care este un medicament eficient pentru nervi. sueul se bea de 3 ori pe zi cite 150 ml inainte de masa cu 30 de minute. aperitiv. Administrata in cure. Ajutii alcolicilor sa se lase de bautura. Cel care va incerca aceasta cura va eonstata in scurta vreme ca este mai linistit si ea timp de un an sisternul sau nervos ii va fi recunoscator. telina si patrunjel ajuci la corectarea vederii. B si C. cand boabele sunt laptoase. greatii. se spala. In urma administrarii eeaiului pot aparea transpiratie. enterite. 342. acest suc de ovaz verde este 0 bautura bine venita pentru fiecare.

cantitatea se reduce la 6 lingurite pe zi. epilepsie. neutralizand toxine1e. metale grele. Argila se recoma nda tuturor persoanelor atirise de afe c tiurri contagioase. gandind cii aceasta este ultima sansa. datorita insusirilor sale coloidale. ii da vitalitate si reglementeaza activitatea glandelor endocrine. inclusiv glandele anexe . saruri ale acizilor biliari): Poate ati observat cum animalele cand sunt otravite mananca argila. asemenea fibrelor alimentare. cu un tampon imbibat in slatina (apa de izvor sarat) sau albastru de metil. Este recomandata in toate afectiunile tubului digestiv datorita proprietatilor ei eliminatorii. Apad organismul. de dimineata pana seara colecteaza puroiul din amigdale ca apoi. in acelasi timp creeaza rnediu aJcalin. s-a adresat unui terapeut naturist. Ajutii asadar tot tractul gastro-intestinal. Asa se explica si faptul d nodulii mamari si ganglionii se l'etrag ca urmare a aplicatiei externe eu aeeste miraeuloase cataplasme. Se adrninistreaza cate 61inguri pe zi la adulti. Leziunile se vioded revenind la aspeetul anterior. ceea ce 0 face de mare folos in colibaciloza si in afectiuni pulmonare. Argila activeaza circulatia fluidelor din organism. cu 0 grava fractura de coloana.yura la digestia intestinale. care tree in sange. splina. apoi in limfa ~i in intestinul gras. cicatrizante si reconstitutive.be~te coacerea unui buboi. Cum cu obligeanii Elena Nifa Ibrian Tineretefara batriinete cu hmnii naturald III Se ia 0 Iingurira cu riidacina de obligeana bine rnaruntitasi se pune cu 250 ml apa rece. care ne dau mare bataie de cap. Medicamentele de sinteza pentru sudarea oaselor n-au fost de nici un folos. Nu se poate sustine ca argila singura este un panaceu. inlaturarn acest focar de infectie. acesta a folosit o plaga purulenta fara sa ramana cicatrici . deoarece impiedica alterarea produsa de microbi a tesuturilor sau ea urmare a unui traumatism. se lecuieste in scurt timp. cate 2 linguri inainte de mese. este tratata eu argiia ori alte semne dezagreabile. argila formeaza un gel protector. eel mai bun detergent al intestinelor. alimente. leucemie.i prin clisma. Argila colecteaza puroiul din rana. in care faza dispersata trece in stare de gel.ficat. argiia absoarbe toate substantele toxice (mirosuri neplacute. Ajunsa in stomac. cancere. vezica biliara si pancreas. Ajut'i ca remineralizant si an tiaoemic. Este considerata. ruberculoza. Au fost cazuri de diaree rebela la copiii mici si chiar la nou-nascutii pe care numai cateva linguri eu apa argiloasa i-au scapat in scurt timp de aceasta neplacere. dernineralizare. inflamatia a fost usoara ~i de scurta durata. de unde se elimina prin defecatie ~. administrate la fei. Administrata sub forma de granule (supte incet pana se topese in gud) ca ~j sub forma de apa argiloasa. dezinfecteaza portiunea afectata. La drept vorbind este yorba de acidoza sangelui. apoi se incalzeste foarte putin si se strecoara. in boli degenerative. are un mare efect de eliminare a viermilor intestinali cum este lamblia si alp paraziti ai intestinelor. 0 cornpresa en Iapte de argilii. Cataplasmele cu argila extrag prin piele substantele toxiee din organism ~i tot prin ele corpul primeste mineralele de care are nevoie. Argila are proprietatea de a alcaliniza sangeie si de a creste raspunsul minim al organismului. Tatal cantaretei. Sa retinern ca in Polonia un eaz nernaipomenit de terapie eu argila este acela aI frumoasei cantarete Rika Zarai care a fost in spital. aer. Cum cu argilii Argila are proprietatea de a distruge bacteriile si impiedica proliferarea acestora.. convalescenta. Se lasa Ia macerat 12 ore. pierderi in greutate. Irnportanta magneziului si a ealciului in terapeutica naturala explica pe deplin insernnatatea eurelor eu argila in unele boli ca: anemie. de la Ieziuni degenerative pana la necroza. Astfel se explica cum se gr3. diferite afectiuni hepatice. ajuns la disperare. Cura cu argila este parte constitutiva a unui tratament dezintoxicaot prin apifitoterapie alaturi de 0 nutritie echilibrata. din instinct. ptoze gastrice.. 350. in urma unui groaznie accident de masina. dad. Ajuta in gastrite hipoacide. dezinfectand 10 acelasi timp intreg organismuL Deoareee contine siliciu este suficienta in arteroscleroza. respectand principiul polaritatii si compatibilitatii alimeotelor naturale preparate dupa retetele din bucataria rar3. Ca absorbant si antitoxic. dad. aducand sangele la PH-ul optim. astenie. imobilizatii la pat aproape 2 ani. ajuti in prevenirea efectelor irnbatranirii celulelor. stimuland enzirnele care . asa cum nici un alr produs nu poate curata singur organismul de toxine.110 349. dar folosind-o in acelasi timp eu hrana vie se obtin rezultate de-a dreptul spectaeuloase. nefavorabil dezvoltarii bacteriilor . foe. Mobilizeaza deseurile metabolice si aite toxine preluate din apa. pentru copii. pe drept cuvant.

112

Elena Ni(:iIbrian

Tinereiefara batriinete cu hranii naturalii

113

indeosebi argila, atat extern, cat ~l 111tern, alaturi de 0 luana vie bine echilibrata. in numai cateva Iuni bolnava s-a refacut cornplet. Si in Romania s-au vindecat multi bolnavi cu ajutorul argilei, care se foloseste din eele mai vechi timpuri, De exemplu, femeile gravide din localitatile rurale rnananca hurna in perioada sarcinii (huma este 0 argila de culoare cenusie, foarte alifioasa). Din aceasta hurna se faceau si eataplasme. Cand aveam in jur de 4 ani, fiind primul nascut din familie (dupa mine nascandu-se inca 8 fratiori), am vazut pe mama mancand huma; cred ca manca din instinct sau la sfaturile bunicii. Mult mai tarziu am afIat ca ferneile consuma huma in perioada sarcinii pentru refacerea deficitului de ca1ciu si de magneziu al organismului. Dupa analizele efeetuate in laborator argila are foarte multe substante active ca: silicati de aluminiu, magneziu $1 fier, geluri feromagnifere si silice, carbonat de calciu, anhidrida titanica, oxizi de fier, etc. Rolul acestora in organismul urnan este cunoseut de multi vreme, deoarece il fortified ajutand din plin la vindecarea unor maladii grave ..

cre~te doza zilnica cu cite 1 boaba pe zi, pana in a 12 a zi, cand se iau 15 boabe, iar din a 13 a zi se scade eu cite 0 boaba zilnic, pana se ajunge la 4 boabe in a 23 a zi. Ajuta in migrene, afectiuni gastrointestinale, dischinezii biliare, infectii pulmonare, dereglari hormonale. Ca diuretic, se ia 1 lingurita eu boabe zdrobite, se umecteaza cu 1 lingura cu apa rece, se rasa 5 minute, apoi se infuzeaza cu 250 ml apa fierbinte, se mai lasa 2 minute, se strecoara ~ise poate eonsuma. Este contraindicat in afectiuni renale. In timpul curei en boabe de ienupar se consuma hrana vie preparata dupa retetele din bucataria fara foe si se consuma sucurile necesare pentm 0 zi, pe 0 perioada de 2 luni. 353. Cum in colesterolcrescui Se recomandii cura cu sucuri (r. 336), alimentatie bazata pe hrana vie, cura cu sue de orz verde (r. 339), cura eu suc de ridichi negre (r. 562) - 250 ml sue amestecat cu 250 ml ulei de masline si l lingura eu sue de catina (r. 499), se bea dimineata, pe stomaeul gol, bine salivat, cu inghitiruri rare, in decurs de 30 de minute, pacientul trebuie sa fie relaxat si timp de 2 ore sa nu consume nimie, apoi trebuie sii bea 0 cana eu ceai din plante indigene; in cursul zilei, se consuma numai suc de legume strecurat. Aeest tratament este bine sa se repete din 4 in 4 ani. 354. Cum cu lapte de hri~ca in caz de gastrita, alaturi de cura eu sucuri de poate eonsuma zilnie, de 3 ori, eu 30 de minute inainte lapte de hrisca (preparat din 2 linguri cu mina de calduta, plus putina miere poliflora, care se amesteca 355. Cura
GU

351. Cum cu urinii Urina este un leac natural cunoseut de mii de ani. In primul rand, aceasta catifeleaza pielea, vindeca rapid orice fel de rana, elirnina matreata, normalizeaza pulsul, combate accesele febrile, vindeca si dizolva calculii si nisipul. Dad se bea timp de 9 zile urina, se va scapa de scorbut. Prin urinoterapie se refac nu numai plarnanii, pancreasul, inima, creierul sialte organe, dar se regenereaza si invelisul creierului $i al intestinelor, precum si alte invelisuri care sum afeetate in cazul unor boli grave ca sindromul consumptivaI intestineIor si cea mai grava forma de colita, Armstrong prescria in tratamentele sale asocierea urinoterapiei cu metoda postului complet. Astfel, in timpul perioadei de post, pacientii consumau intreaga cantitate de urina pe care 0 produeeau, adaugand, dad era nevoie, apa de argila ~i masau corpul cu urina in fiecare zi. Aceste perioade de post eomplet, nurnai cu urina si apa, ar putea dura 1, 2, 3, 21 sau 45 de zile pe an. Acest tratament ajuta in eangrene, pneumonic, tuberculoza, afectiuni renale, boli veneriee, rani, arsuri, cancer .'?i tumori benigne. 352. Cum
GU

cruditati (r. 336), se de mesele principale, hrisca ~i 150 ml apa foarte bine).

polen de albine

Aceasta cura este indicata in nevroze, hepatite, ciroza, colite, ulcer. Pentru cura, se iau 2 lingurite cu polen dimineata si la pranz, inainte de mese. Se poate Iua ca atare sau amestecat cu putina miere, Cura eu polen dureaza 1 luna. Se face 0 pauza de 3 luni, apoi cura se poate relua de 2-3 ori.

boabe de ienupar

356. Cum

GU

iaurt

Pentru 0 cura sunt necesare 213 boabe de ienupar, care se iau timp de 23 de zile, Boabele se zdrobesc intre masele, se mesteca bine, se saliveaza abundent si apoi se inghit. In prima zi se ian
4

boabe, a doua zi 5, apoi se

Iaurtul previne racelile, alergiile, scade febra, este recomandat anemicilor si deopotriva obezilor, apoi este foarte indieat eelor ee sufera de lipsa de calciu,

114

Elena Ni~aIbrian

Tinerete fora batriinete cu hmnii naturald

115

In organismul uman exista doua feluri de acid lactic. Ele au aceeas; formula chimica, dar se deosebesc prin aceea ca unul dine ele deviaza spr~ dreapta 0 raza luminoasa polarizata, iar celalalt spre stanga. in mod corespunzator, se vorbeste despre forma dreapta si forma stanga. Acidullactic orientat spre stanga este considerat toxic, dar dupa cat se cunoaste importanta lui, nu joaca un rol prea mare in organism. Acidul lactic orientat spre dreapta, asa-nurnitul acid lactic muscular, rezulta in cursul efortului muscular (la un efort de lunga durata, 0 cantitate prea mare a acestui acid produce febra rnusculara). Ca sa fie mai clar, el este doar un produs intermediar al metabolismului nostru dar este totusi un produs pretios care actiueaui respirtuia celularii. Din a~easta cauza, ~ alimentatie bogata in acid lactic este recornandata in tratamentul formelor de cancer (dr. Kuhl). El este asimilat de partea superioara a intestinului subtire, imediat ce este eliminat din stomac. Este important sa se stie ca laptele acru contine genneni speciali care favorizeaza formarea acidului lactic. Germeni ca bifidus, L. acidofilus si streptococii Iacticiajung nernodificati~iin partea inferioara a intestinului sublir~. AJun~iacolo, ei au dubla influenta: pe de 0 parte pot, in cazul bolnavilor de cancer, sa impiedice dezvoltarea germenilor intestinali daunatori, si pe de alta parte pot sa produca acizi lactici proprii corpului, activatori ai metabolismului, care au capacitatea de a opri multiplicarea bacteriilor de putrefactie. Din aceasta cauza, unii specialisti in cancer, care au si notiuni precise de dieta, recomanda de fiecare data laptele acru preparat in casa. Atragem atentia asupra iaurtului obisnuit care impiedica dezvoltarea in intestin a unui mediu bacterian sanatos, mai dar - intarzie insanatosirea acestuia. In aceasta privinta este bine sa fim foarte atenti deoarece practic nu exista bolnavi de cancer Ia care acest mediu sa nu fie puternic perturbat. Efectul acestei perturbari este acela ca la germenii intestinaIi patologici se adauga si alte substante toxice si de putrefactie ce incarca in permanenta ficatul si asa destul de afectat Reglarea functiilor intestinului este al doilea efect pozitiv, extrem de valoros, al consumarii IapteIui acru, pre cum si a legumelor supuse unui regim de fermentare in urma caruia rezulta acidullactic (rnuraturile, in special varza murata, pot face adevarate minuni, la fel ca si moarea lor, care se folosesc mult in hrana vie). 357. Cum cu
Ze1'

de nutritie. Este colagog, diuretic, stimulator al activitatii intestinale, dad. se bea care 0 ceasca cu zer de doua ori pe zi. Sugarilor si se pot da 2·3 lingurite inainte de supt. Este indicat in anemie, dispepsie, guta (cite 500 ml pe zi), iar sub forma de comprese este eficient contra degeraturilor, eczemelor. Singura condipe este ca acesta sa fie foarte proaspat, Cura tine 3 saptamani. Se poate face si preventiv. 358. Cum cu struguri in scopuri alimentare si terapeutice se folosesc samburii, sevavitei-de-vie, frunzele, carceii, precurn si fructul-strugurele, in forma de ciorchine cilindric sau cilindro-conic, care se recolteaza incepand din luna august pana in luna octombrie. Pentru mentinerea intacta a principiilor active, este necesar ca strugurii sa fie recoltati numai pe timp frumos, nu prin ruperea ciorchinelui, ci prin taierea coditei, Contine: apa, zahar fermentabil, crerna de tartru, acid tartric liber, acid malic, materii azotate, materii minerale, materiilignoase insolubile, aciziliberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rasinoase. In cenusi se gasesc: potasiu, magneziu, calciu, mangan, sodiu, oxid de fier, oxid de magneziu, clor, siliciu, acid fosforic, iod, arsenic. Vita-de-viemai contine vitaminele A, B si C, factori vitaminici P, substante protectoare vasculare favorabile acuitatii vizuale. Stmgurele negru contine un colorant numit enocianina, care este tonic. Din punct de vedere nutritiv, strugurele contine 120-150g de zaharuri, glucoza si fructoza, la I kg. Aceste zaharuri sunt direct asimilabile. Pentru Herpin, sucul de strugure este un .Japte vegetal", deoarece contine 900 de calorii la 1 litru. Strugurele este foarte digest, energetic muscular, energetic nervos, remineraIizant, antitoxic, drenor organic, stimulent si decongestionant hepatic, racoritor, colagog, diuretic, laxativ, reintineritor cutanat (in uz extern). Este indicat in: anemie, convalescenta, demineralizare, sarcina, surmenaj, astenie, sporturi de rezistenta, stan acute febrile, congestia ficatului si a splinei, temperamente bilioase, temperamente sanguine, artritism, reumatism, guta, litiaze, pletora, obezitate, nefrite, azotemie, edeme, intoxicatii, tulburari ale hipertensiunii, tulburari digestive, constipatie, enterita, dermatoze, ingrijirea tenului, Mod de folosire: strugurele trebuie spalat Cll foarte multa atentie lajet de apa, pcntru a indeparta total solutia preparaci cu sulfat de cupm care se fixcaza pe fructe in timpul stropirii viei.

Zerul coruine lactoalbumina, enzime, vitamine, Iactoza si saruri minerale. Poate fi folosit tranzitoriu dupa dieta hridrica la copiii cu tulburari

116

Elena Nita Ibrian

Tinere(efara batranete cu hrarui naturale 360. Cum eu sue de eatina

117

Cura de struguri consta in 1-2 kg de struguri pe zi sau 700-1,4 I de must, cantitati ce se consuma pe intreg parcursul unei zile tara a se rnai consuma altceva. Strugurele este diuretic, laxativ, eliminator al aciduhj] uricsi provocator al unei hipersecretii biliare .. Aceasta cura este indicara dispepticilor, constipatilor, eelor ee au litiaze biliare sau renale, artriticilor, celor ee au intoxicatii eroniee, mereuriale si saturnale, eelor ce au dermatoze, hemoroizi, preeum si in eazul anumitor tuberculoze pulmonare. in obezitate este indieat ea 2 zile din 10 sa se consume numai struguri, in jur de 1,2 kg pe zi. Pentru dezintoxicare se beau 3 paharele de must de trei ori pe zi, intre mese. Sueul de strugure bine copt este diuretic si laxativ. Stafida curatata de sarnburi are aceleasi virtuti curative ea si boabele proaspete. Este insa mult mai energetica si inzestrata cu proprietati pectorale si de indulcire ..Este recomandata in afectiunile pulmonare, traheale, renale, vezicale si hepatice. Seva de primavara sau .Jacrimile vitei-de-vie" ajuta in litiazele urinare, biliare si in cazul pietrelor. Din aceasta seva este indicat sa se ia 0 linguri¢ dimineata. Seva se recolteaza primavara din picaturile ee ies din crengile taiate, in sticlute sterilizate. In buciuiiria jara joe, se consuma dimineata struguri, in loc de mic dejun. Se foloseste sueul de struguri sau mustul de catre persoanele care nu pot mfinca strugurii. Bobitele se folosesc la ornarea diferitelor preparate. Frunzele si carceii, taiate marunt, se pun in salate de Iaptuca, hasmatuchi si altele. Sernintele de struguri bine uscate (la 0 temperatura de maxim 38°C), se maruntesc fin si in amestec cu apa formeaza laptele vegetal care se poate eonsuma ca atare sau in compozitia unor sosuri sau creme la rece.

Catina se recolteaza in a treia decada a lunii august si prima decada a dod coniine cea mai mare cantitate de substanta activa, Se spala sub jet de apa si se mixeaza, apoi pasta se pune in tifon, se lasa sa se scurga, apoi se pune in pungute si se tine la congelator, iar sucul se pune in sticle de I litru cu suvite de hrean, apoi se inehid ennetic ~i se pastreaza la loc rece si ferit de lumina. Sucul de catina este foarte bogat in enzime, vitamine, minerale. Nu este indicat sa se consume dupa ora 14.00, deoarece este un puternic excitant, mai puternic dedit cafeaua.
IUllii septembrie,

C. Pulberi 361. Pulbere de sfecla rosie
Sfecla se spala bine, se taie felioare (cu coaja cu tot) de 4 milimetri, se insira pe ata ca margelele cu mici distante intre ele si se leaga suspendate in bataia soarelui sau in poduri cu acoperis de tabla ori se usuca pe marginea masinii de gatil. Atentie marital Sfecla rosie se arde foarte repede, deci trebuie avuta mare grija la uscarea ei in preajma unei surse de foe, Bine uscata, se pastreaza in recipiente care se inchid ermetic, jar la nevoie se poate transfonna in pulbere, dar nu mai mult decat pentru 7 zile.

362. Pulbere din petale de trandafiri
Petalele de trandafiri (rosii sau de alta culoare) se recolteaza petimp cat mai insorit, se pun sa se usuce cat mai rapid, intinse pe hartie alba, in strat foarte subtire, apoi, cand sunt bine uscate, se pastreaza in pungi de hartie, in Ioc rece, uscat si inrunecos, La nevoie, se transforma in pulbere, dar nu mai mult decat pentru 7 zile. Pulberea din petale rosii are euloare aproape ca la cacao. Se foloseste in diferite preparate din bucataria tara

359. Cum cu sue de piistdrnae
Are un continut scazut in calciu si sodiu, fund in schimb bogat in potasiu, fosfor, siliciu si dor. Datorita acestei compozitii este redusa valoarea nutritiva a acestui sue, ceea ee-l situeaza in randul sucurilor curative. Este de mare folos in corectarea fragilitatii unghiilor, in afectiunile sistemului nervos si cde bronho-pulmonare. Retinetil Atat pastarnacul, cat si toate alimentele pe care Ie folosim pentru a ne hrani trebuie sa provina din terenuri ingra~ate biologic. In plus, pastamacul, dupa ultimele cercetari, contine elemente asemanatoare ging-seng-ului.

foe, 363. Pulbere din petale de bujerr
Se prepara ca la reteta precedenta.

364. Pulbere din petale de dalii
Se prepara ca la r. 362.

118

Elena Ni~ Ibrian

Tinerete fara biitranete cu hmna natura/a 373. Pulbere de urzidi

119

365. Pulbere din petale de nalbii de griidinii
Se prepara ea 1£1 362. r.

366. Pulbere din petale de crizanteme
Se prepara ea la r. 362.

367. Pulbere din petale de giilbenele
Se prepara ea la r. 362.

368. Pulbere din petale de sofia»
Se prepara ea Ia r. 362.

369. Pulbere din coada calului
Se recolteaza numai partea aeriana a plantei, de la coada ealului de talie mica, si numai in lunile iulie ~i august. Bine uscata, se foloseste ca tratament, transformata in pulbere, luand de 3 ori pe zi cite un varf de eutit.

370. Pulbere de ghindii
Ghinda, fructul stejarului, contine amidon, uleiuri, taninuri, saruri minerale si vitamirie. Pentru a fi folosita ca leae eficient, i se indeparteaza invelisul, iar fructul se rumeneste auriu, dupa eare se transforma in pulbere din care se prepara eafea (intr-o cescuta eu apa clocotita se pune 0 lingurita eu pulbere de planta si se lasa la infuzat cateva minute) ..Aceasta cafea se foloseste ca antidiareic, bandu-se dimineata, pe stomacul gal. De asemenea, este foarte eficienta si in tratarea anemiei si a rahitismului.

Urzica este eea mai buna planta de leae din cate se eunose in prezent, 'fund diuretica si hernatopoetica, avand 0 mare influenta pozitiva asupra panereasului dcoarece seade nivelul glieemiei. Urziea arrihi leaza predispozitia la raceli, alergii, ajuili in afectiunile artritice si re~~atis~ale. De la urzica se foloseste totul- radacina, tulpina, frunze, flon ~l semmte, atilt ca aliment, cit si ca medicament. Sernintele de urzica au constituit un remediu apreciat mult in Evul Mediu, uita~ 0 vreme, apoi reactualizat in prezent. Ele con tin 30% ulei gras bogat in clorofila si tocoferoli, precum si fitostimulina si fitohormoni. Sunt folosite prin macerare in Yin rosu ea fitogeriatric si tonic general. Frunzele de urzica reprezinta unul din cele mai accesibile materii prime pentru obtinerea industriala a Beta-carotenului si a clorofilei, .. ~ Din vremuri de demult, in terapia traditionala, urzica a fost utilizata cu multsucees pentru proprietatile sale antianemice, hemostatice, antidiabetice, diuretice si colagoge. In alimentatie. mai cu seama in Mana vie din bucatiiriafarii foe, se vor folosi numai urzicile foarte tinere, in care productia toxinei nu are loc. U rzicile mature sau batrane, chiar dupa ce se fierb, atat lichidul, cat si partea vegetala ingerata, deranjeaza peretii stomacului, provocand iritatii gastrice, senzatie de arsura la nive1ul pielii, ederne, ca si imposibilitatea de a urina. Din experientele de pana aeum, s-a dovedit ca extractele de urzica provoacii 0 eliminare renala abundenta a acidului uric, in acelasi timp deplasand acidul uric din tesuturi, rrecandu-l In circulatia sanguina, Pentru aceasta, se prepara un decoct dintr-o lingura de urzici uscate la 150 ml apa, din care se beau 3 cani pe zi, timp de 4-6 saptamani.

371. Pulbere din riidiicinii de leustean
Radacina de leustean se recolteaza numai toamna tarziu sau prirnavara devreme. Se usuca la fel ca sfecla rosie. Bine uscata, se transforms in pulbere, Este utila in tratarea edemelor cardiace si renale, regleaza dclul menstrual, diminuand durerile, este diuretica.

374. Pulberea de busuioc
Se pun 5-6Iinguri~e cu plata (proaspata sau uscata) bine maruntita la 1 litru de apa de argila ~i se lasa la macerat 8 ore, apoi se bea cate un pahar dupa mesele principale, 1£1 de minute de 1£1 30 servirea mesei. Ajuta la eliminarea gazelor intestinale.

372 ..Pulbere din ciirbume de lemn de lei
Se recolteaza ramuri de tei in varsta de 3-5 ani, se ard inabusit, apoi, carbunele rezultat se transform a in pulbere. Se administreaza cate 0 linguri, amesteeati eu 150 ml1apte eald, de doua ori pe zi, ajutand in afectiunile pulmonare, gastriee si hepatice.

375. Pulbere din jlori albede salcdm
FIorile albe de salcarn se recolteaza dnd sunt inflorite in proportie de 75% si se usuca in timp scurt. La nevoie, se transformii in pulbere, care se presara pe ranile provoeate de arsuri ..Intern, ajuti 1£1 diminuarea arsurilor stomacale.

se rasnesc. 378. 382.2-3 picaturi Ia 0 cescuta de cafea. 383. 380. dar numai pentru 7 zile. folosind aceleasi ingrediente. Astfel.red. La nevoie. 379. in 377. bine salivata. Pulbere din [ructe de soc Se prepara ca la r. se transforrna 363. Cafea din petale de nalbii de griidina Petalele de nalba se rumenesc usor. se taie felioare (cu coaja cu tot) de 4 milimetri. se lasa sa traga 2-3 docote. Din experienta proprie. dar nu mai mult de cat pentru 7 zile. 384_ Cafea de sfecla rosie SfecIa se spala bine. in pulbere ca Ia r.120 Elena Nita Ibrian Tinere(e fara batuinete cu hrarui naturalii 121 376. iar la nevoie se poate transforrna in pulbere. Sunt foarte bogate in vitamina C. lara a le curata de coaja. se despica in suvite pe lungime. se mai lasa putin sa se racoreasca. D. Cu aceasta pulbere se prepara cafea ca la r. rarind arbustuI. Cafea din radacina de andive In general. radacinile de an dive se spala bine cu 0 periuta. si se bea ca atare sau indulcita cu miere dupa gust. se usuca bine in timp scurt. recoltat tara radacina. se rumenesc apoi auriu. care se foloseste in diferite preparate culinare. se transforms r. 381. se adauga tirictura de propolis . Se bea pe stomacul gol. Cafea din raditcina de papadie Radacinile de papadie bine spalate. se usuca rapid si se rumen esc auriu inchis. apoi se poate prepara cafea ca la r. apoi se transforrna in pulbere fina. Pulberea rezultata se foloseste in diferite preparate din bucataria tara foe. Ajuta mult in afectiunile ficatului si ale stomacului. 381. afara de radacinile de andive. Pulbere din fructe de coadiz negru Fructele se usuca asezate in strat subtire pe hartie alba sau se recolteaza eu crengute cu tot. se usuca bine ~i se transforma in pulbere. apoi se poate pre para eafea ca la r. lara a fi curatate cle coaja.n. 385. in pulbere ca la r. 381).i suspendate in bataia soarelui sau in poduri cu acoperis de tabla ori se usuca pe marginea masinii de gatit. apoi se poate prepara cafea ea Ia r. cu inghitiruri rare. Se pastreaza in pungi de hartie etichetate. 381. care se foloseste pentru aromarea preparatelor culinare. La fel se obtine pulbere de salvie si de rozmarin. apoi se toarna in ceasca. colorandu-Ie foarte frumos. Bine uscata. 362. in pulbere ca la r. dupa care se transforms in pulbere din care se poate prepara cafea ea la r. apoi se adauga pulberea. Pulbere de maghiran Maghiranul. se transforrna 364. Cafea din petale de bujori Petalele de bujori se rumenesc usor. Cafea din petale de trandafiri Petalele de trandafiri se rumenesc usor. transformandu-le in pulbere. am observat d din radacina de anclive in amestec cu telina. 381. de peste 5 decenii. . se stinge sursa de foe. Atentie marital Sfeda rosie se arde foarte repede. ddiicina de andive se arunca. deci trebuie avuta mare grija Ja uscarea ei in preajrna unei surse de foe. Mie (autoarei . morcov ~i pastarnac se obtine 0 delicioasa bautura care poate inlocui fructeIe cle grepfruit.) mi-a venit ideea sa 0 folosesc drept irilocuitor de cafea. care se inlocuiesc cu radacini de cicoare. Cafea din petale de dalii Petalele de dalii se rumenese usor. se pastreaza in recipiente care se inchid errnetic. 381. 388. Pulbere de mdcese Macesele se despica pe lungime si se usuca eu seminte eu tot. se insira pe at:'i ca margelele cu mici distante intre ele ~ise 1eag. Cafea din plante indigene 381. se acopera vasul si se lasa astfel 5 minute. iar crengutele culese se usuca in poduri cu acoperis de tabla. Pentru a pre para cafea din aceasta pulbere se procedeaza in felul urmator: se pune apa la flert. Pulbere de afine Se prepara ea la reteta precedenta si se foloseste la fel. apoi se poate prepara cafe a ca la r. in pulbere ca la 386. 387. 276. se transforma 365. Cajea din radiicind de cicoare Se pre para ca la reteta precedenta.

apoi se iridulceste eu miere si se pune in cescute. apoi se limpezesc din nou. De asemenea. 563. se rumenesc auriu. Ceai de pelin Se ia 0 lingurita varfuita de pelin si se infuzeaza 30 de secunde ml apa fierbinte. care este nociva pentru organism. se usuca rapid in cup tor. apoi se bea de 3 ori pe zi. colica renala. pe stomacul gol. exceptie facandu-se in ciroza hepatica. 381. apoi se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi. se las a la infuzat 0 jumatate de minut. cu 250 394.122 389. hemoroizi. nefrita eu edeme. este foarte eficienta si in tratarea anemiei si a rahitismului. artrite. Se imparte in 3 parti egale. Ceai din jlori de soc Intr-un vas avand capacitatea de 2-4 litri se pun 2 pumni de flori ~i frunze de soc. ciroza. 381. Gafea de on Boabele de orz din ultima recolta se curata bine de praf. La fel se prepara cafea din flori de lucerna. 399. ea si cele care urmeaza. dupa care se rumenesc auriu si se transform a in pulbere: din aceasta pulbere se pre para cafea ca la 1'. uleiuri. taninuri. saruri minerale si vitamine. Ateritiel Nu se lasa rnai mult in repaus. se lasa in repaus un rninut. Ceaiuri din plante autohtone 396. Ceai din scoartd de soc Se iau doi pumni de scoarta de soc bine maruntita si se pun la fiert eu un litru de apa rece. apoi se strecoara si se beau 3 cani pe zi. petale de sofran sau de galbenele. la foe moderat. situatie in care se beau 2 cani pe zi. Cafeotoxina provoadi in cele din urrna 0 actiune depresivii asupra sistemului nervos central si asupra centrilor nervosi. se transforrna in pulbere ca la r. Cafea de soia I Boabele de soia. se limpezese si se fierb eu alta apa la foc moderat timp de 10 minute. nu se fierbe niciodata si intotdeauna se toarna apa clocotita peste planta. La fiecare cescuta eu cafea se adauga 2 picaturi de tinctura de pro polis. se transforma la r. 381. se bea numai 0 cana eu ceai de pedicuta pe zi. 381. in pulbere ca din care se preparii cafea ea la r. afectiuni ale organelor genitale. guta. pe stornacul gal. Cafea din petale de crizanieme Elena Nita Iblian Tinerete fora biitrdne{e cu Mana ruuurala 123 Petalele de erizanteme se rumeriesc usor. Pentru a fi Iolosita ca leac eficient. Cafea de soia 11 Boabele de soia din ultima recolta se pun la inmuiat 8 ore. Efectul este si mai mare daca se face baia rara a strecura ceaiul. reumatism. se rumenesc putin. Se foloseste 1 lingurita eu pulbere la 100 ml apa fierbinte. retentie urinara. 393. pregatite ca pentru faina. eolici renale. apoi se poate pre para cafea ea la r. inlocuiesc cu mult succes cafeaua obisnuita. 397. apoi se strecoara. Cafea de niua Se prepara ca la reteta precedenta. AJuta in hidropizie. reumatism. se rasnesc si se poate prepara cafeaua din pulberea rezultata. Aceasta cafea. 381. apoi se poate pre para cafe a ca la r. Ceaiul de pedicuta este de un real folos in litiaza renala. 398. dupa care se transforrna in pulbere . Cafea din flori de trifoi TO$U FIorile de trifoi rosu se rumenesc usor. Aceasta cafea se foloseste ea antidiareic. colita cronidi. se lasa vasul aeoperit 5-6 minute. Extraetul rezultat se foloseste pentm bai la pieioare. inflamatii ale testiculelor. bandu-se dirnineata. care-i dau un gust delieios. se scurg. 392. i se indeparteaza invelisul. Cafea de ghinda Ghinda. 391. E. 366. Ceai de pedicuta Se ia 0 lingurita eu planta bine maruntita si se opareste cu 250 ml apa clocotita. 390. hepatita. 400. in toate afectiunile. iar fruetul se rumeneste auriu. fructul stejarului. bine useate. se toarna apa peste ele si se fierb la foe domol 5 minute. 395. Ceai de piiducel Se ia 0 lingurit3_ varfuita cu flori si frunze de paducel si se oparesc eu 250 ml apa clocotita. pana scade lichidul lajumatate. coritine amidon. apoi se transforrna in pulbere din care se pre para cafea ca la 1'.

preparat dad se poate din planta proaspata. astm bronsic (ea sedativ). hipogalactie. de eomprese). acestea se fierb la foc damol 3-5 minute (1 linguri~ varfuita la 250 ml apa). Ceai de creti~oara Se iau 6 linguri cu planta bine maruntita. 408.ia sangelui. aritmie extrasistolica.50 ml apa clocotita si se mai lasa la infuzat 2 minute. apoi se strecoara si se bea. se rasa in repaus 5 minute. reluand tratamentul. atrofie muscular a. se streeoara ~i se bea in doze de 2 . bronsita cronica. Se administreaza cate 6 linguri pe zi Ia adulti. Traista ciobanului. Se recornanda pentru insornnie si agita\ie psiho-motorie. inclusiv glandele anexe . bronsita acuta si cronica.5 minute in repaus. balonari. cani pe zi. se clate~te gura dupa extraqiile dentare. Ceai din 1-adacina de angelica cu radacina fin marun\ita se fierbe eu 250 ml apa timp de 4 apoi se lad in repaus 10 minute. ajutand foarte mult In formele de cancer. apoi se strecoara. Ajuta in gastrite hipoacide. In colitele de fermentatie se bea neindulcit. Ajutii in anemie. se lasa in repaus 5 minute. dupa care se strecoara. J\juti in angina pectorals. Ceai de busuioc o linguriTii cu planta bine marunt. Extern. Ceai din coji de mere 1 Cojile de mere se pot folosi atat proaspete cat si uscate. Ajutii asadar tot tractul gastro-intestinal. la fel ca vascul. de obligeana bine maruntita ~i se pune cu 250 ml apa reee. pentm copii. in caz de cadere a uterului. palpitatii. Ceai din coji de mere 2 Aceeasi cantitate de coji se pune 1a 125 ml apa rece si se lasa la macerat 8 ore. apoi se infuzeaza cu 250 ml apa clocotita timp de cateva minute. spalaturi si bai de sezut cu decoct caldut de traista ciobanului. hemoragii interne.iti se urnecteaza eu a lingunl de apa rece. Se strecoara prin tifon si se beau 3 cani pe zi. Ceai de obligeana Se ia 0 lingurita cu radacina. mastite (se aplica sub forma. se lasa in repaus 0 jumatate de minut. dupacare se strecoara. Ajuti si in hipertensiune. 403.124 Elena Nita lbrian Tineretefarii biitranete cu hranii naturalii 125 401. Ceaiul de busuioc poate fi obtinut si prin maeerare la rece. 410. convalescenta. Copiii slabi se fortified in scurt timp daca in apa de baie se adaugii cretisoara (200 g la 5 litri de apa). Ajuta in labilitate psiho-vegetativa. 407. dischinezie biliara. hipertensiune arteriala. Se lasa in repaus 10 minute. o lingurita minute. se strecoara. Ceai de coada soricelului Peste llinguri~ se lasa in repaus30 de plantii bine maruntita se toarna 250 ml apa fierbinte.50 ml apa clocotita. se Iasa la infuzat a jumatate de minut. administrate la fel. dismenoree. Din sernintele de angelica se prepara ceai si se consuma la fel ca mai sus. Ceai de traista ciobanului Se ia a linguri~ cu planta bine maruntita si se opareste eu 2. dispepsie. dupa care se strecoara si se poate utiliza. Este mai eficient decat ceaiul precedent. 409. fiecare femeie ar trebui sa bea cite 2 cani eli astfe1 de eeai pe zi. facand apoi 0 pauza de 3 saptamani. 404. este a planta care normalizeazi circulat. apoi se strecoara maceratul. Ceai de trifoi rosu . cate 2 linguri inainte de mese. se amestedl ambele lichide si se poate eonsuma. Se beau 3-4 dini pe zi. 0 lingurita si jumatate cu plantii bine rnaruntita se umecteaza cu 0 lingura de apa rece. vezica biliara si pancreas. 402. timp de 4 saptamani. dar ~i in hipatensiune arteriala. in eazul ferneilor care au tendinta de avort span tan. . se lasa la macerat 12 ore. splina. Se recomanda in colici intestinale. de hernie. iar plantele ramase se oparesc eu 125 ml apa fierbinte de data aceasta. de secunde. varsaturi. dupa mesele prineipale. 405. eantitatea se reduce la G lingurite pe zi. pierderi in greutate. Se beau 2-3 cani eu eeai pe zi. apoi se infuzeaza eu 250 ml apa cloeotitii timp de cateva minute. caz in care se beau 4 cani cu ceai pe zi.ficat. apoi se opareste amestecul cu 2. se umecteaza eu 0 lingura de apa reee si se lasa . menometroragii. fiind mai eficient. apoi se incalzeste foarte putin si se strecoara. dureri in perioada eiclului menstruaL 406. In timpul menopauzei. Ceai de sdnziene Se prepara prin infuzie din Llingurita cu plantii la 250 ml apa fierbinte. dupa care se strecoara si se beau 3-4 cani pe zi. ptoze gastrice. Pentru hernoroizi care sangereaza se fae clisme.

ajungand la Q inflorire Jara precedent. antiseptic si antiinfectios. Terapia cu mirodenii s-a dezuoltat apoi. lemnos in partea inferioara. se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi. Se pot obtine pana la 3 recolte pe vara. ceapa cruda de orice soi este folosita zilnic tot timpul anuIui. pentru aroma lui placuta. lama se foloseste sub forma de pulbere eare se prepara numai pentru 7 zile. calmant al colicilor intestinale. Aceste eondimente (carora li se mai spune si mirodenii) Jac din cea mai plicticoasd mdncase 0 delicatesii irezistibilii. potasiu. In uz intern ajuta la retentie hidrica si clorosodica (edeme cardiace si renale. tanoizi. iod. oxidaze si alte enzime. Cimbrul de culturii (SATUREJA HORTENSIS) Este un arbust stufos cu tulpini in patru muchii. parazitoze intestinale. ulcere. in vechea In die. Este indicat in colici intestinale. 1ntr-o oreme au fost date uitiirii. UIeiul volatil este bogat in estrargol si linalol. sedativ. reduce starile de voma. Ceapa (ALLIUM CEPA) 127 Capitolul VII Importanta condimentelor pentru alimentatie Condimentele sunt alimente si medicamenie in acelasi limp. B si C. Este aromatizant. vermifug. mai eu seama in bucataria lara foc. hipoglicemiant. Busuiocul (OCIMUM BASILICUM) Este 0 planta erbacee cu tulpina usor paroasa. Contine: ulei volatil.Tinere(ejara biitrdnete cu hrarui naturald 412. colita de ferrnentatie. litiaza urica. varice. Si apoi. Cu mull inamtea lui. In scopuri alimeritare si terapeutice se recolteaza partile aeriene nelignificate. glucochinina. se strecoara si se bea care un pahar inainre de mese ~iunul inainte de culeare. Est. ascita. substante naturale cu proprietati antiseptice. cu flori mici. Ceapa contine numeroase oligoelemente (so diu. dupa mesele principal:. jnflore~te in perioada de vara. in plus. bronsite acute sau cronice. laringita. Hipocrate nu mai contenea sa laude minunile ce se aflii in condimente. plagi. delicate. afrodisiac. Este 0 planta adusa din tarile mediteraneene. mai ales virtu{ilePijJerului si ale scortisoarei. ca aliment ~i ca medicament. Exista un tratament pentru gripa care dureaza 15 zile si anume: doua cepe taiate felii cat mai subtiri se pun la macerat timp de 6 ore in 500 ml de apa. Exemplu avem pe gradinarii care consurna rnulta ceapa cruda si ajung la eele mai inaintate varste lara boli si lara medicamente. insomnii. triterpenice.Hr. furunculoza. gripa. infectii intestinale si urinare. bronsita. un Japt aproape de necrezut. ulcere gastrice. uleiuri volatile. carbon. afectiuni respiratorii. astm.anJ:arilor. cu flori rnici de culoare violacee. oligurie). hepatic si renal. cam in jurul anului 3000 i. bronsite acute si cronice. in diferite preparate. fosfor. dizolvant si eliminator al ureei si al clorurilor. 413.. curativ al pieii si al sistemului pilos. Sub forma de infuzie. surmenaj fizic si intelectual. pentru proprietatile ei de stimulare a sistemului endocrin si a capacitatii de aparare a organismului. calmant. antisclerogen si antitrombotic. infectii urinare. tromboflebita. 411. 0 lingurita la 200 ml de apa. legenda:rul Shen Nung a scris cea dintai carte despre tratamentele cu jJiante condimentare. astenie. arterioscleroza. atunei cand planta este inflorita in proportie de 75%. In alimentatie. Uleiul volatil are proprietati antimicrobiene si antifungice. degeraturi. Jac mai user de digerat tot ceea ce este indigest si calmeaui lotodala durerile. galactogog. Este un aliment cunoscut din cele mai vechi timpuri pentru virtutile sale terapeutice. iar in cantitati mai mici acizii fosforic si acetic. prostatita. antitusiv. cefalee. Se cornporta intocmai ca un antibiotic fata de culturile de stafilocoei.e folosita si pentru indepartarea t. gripa. cu miros atragator si foarte placut. In uz extern este indicata in abcese. puternic diuretic. pleurezie. siliciu. de unde treptat s-a raspandit in toate rarile lumii. este echilibrant glandular. chiar si uuua noastrii afectioii profitii de pe urma puteri: vindeeiitoare a aromelor lor naturale. intepaturi de viespe. in buciiuiria Jara Joe se folosesc frunzele si varfurile tinere. vorna. arsuri. tiuituri. obezitate. vitaminele A. Ceapa este recomandata ca factor de sanatate si longevitate. in scopuri medicinale se folosesc partite aeriene ale plantei formate din tulpini si ramuri tinere. emolient ~i rezolutiv. nevralgii den tare. tonice si antiinfectioase. diaree . caleiu. inalt pana la 30 em. diabet. saponozide. albe sau rozii. crapaturi. Ceapa este stimulent al sistemului nervos. balonari. inalta de 20-60 cm. dar acum sun! din ce in ce mai mult redescoperite ca aroma. guta. absoarbe gazele. migrene. negi. guturai. deoarece in aceasta perioada a dezvoltarii sale ea contine . Se administreaza in colici intestinale. clor) . Aromele lor sunt multiple. Are actiune sedativa si diuretica. hipnotic usor. de culoare verde-rosiatica. expectorant. in scopuri alimentare si medicinale se foloseste si sucul si frunzele verzi. jnflore~te din luna iulie pana in septembrie. balonari intestinale. antihelmintic. surditate. In colitele de fermeutatie eeaiul se bea neindulcit. anorexic. panaritiu.

Este coleretic. In buditaria fara foe se foloseste sub forma de pulbcre pentru aroma lui deosebit de placuta. uleiuri volatile. Este calmant. bronsite. antispastic al cailor respiratorii. stimulent al fenomenelor de nutritie. esofagite. in podur] bine aerisi te. antiseptic intestinal si gastlic. Este folosit in: edeme cardiace si renale. Con tine: ulei volati] bogat in timol. Este contraindicat in: gastrite. migrenele si oboseala. asparagine. colagog. din care se bea eel mult 0 cana (50-200 ml) pe zi. regulator al intestinului gros. Ajuta in tuse convulsiva. insuficiente pancreatice. suc de lamaie si ceapa. naturald 129 cantitatea maxima de ulei volatil. Se foloseste preparat prin infuzie. Se foloseste ca aliment si ca medicament. ori preparat cu 50S de smantana sau cu g. Are actiune calmanta asupra tusei. are actiune mai puternica decat a mustarului. ras pe razatoarea de sticla in amestec cu sfecla rosie. In buciitaria fara foe nu se poate concepe 0 supa sau 0 ciorba tara aroma de leustean. acid cafeic. gogo~ari. tanin. Are un miros pIkUL si un gust aromat ce se mentin ~i dupa uscare. Este descongestionant in bronsite cronice. Se poate adauga in orice mancare (preparata la rece) cate un varf de cutit de hrean. tinctura si pulbere. alte terpine. fiert in docote mici timp de 5 minute.128 Elena NiP. cu tulpinile ascendente inalte de 5-30 em. expectorant. iar din radacina se obtine 0 delicioasa ciorba de primavara dad i se adauga si 0 mana de urzici fragede taiate fideluta. excitatii nervoase urmate de depresii si incoordonare motorie. un principiu amar. 414. diuretice. Hreanul este un bun conservant si se adauga la toate produsele puse la murat penu-u iarna. ficatului si intestinelor. Leusteanul este: diuretic. intre mese (ajuti in bronsita acuta si cronica). pneumonie si astm. debilitate. Creste spontan. in bucataria traditionala se folosese si frunzele. spastica si astmatica. bronsite. torturi aperitive. dupa care se lasa la macerat limp de 12 ore si se consurna cite doua cesti pe zi. dar se si cultiva ca planta condirrientara . sub forma de decoct din radacina. spastica ~i astmatica. B. semintele si radacinile de leustean se folosesc ca aroma in salate. Se foloseste sub forma de infuzie din frunze si seminte. antihelmintic. Leusteanul (LEVISTICUM OFFICINALE) 415. Este tonic al vezicii biliare. sosuri. sedativ nervos. acizi organici.ilbenu~ de oua de giina sau prepelita. traheite. Atentie: 0 supradozare provoaca tu lbu rari gastrointestinale. Sub forma de cataplasme. Se administreaza sub forma de infuzii. acesta combate retractia gingiilor ~i ajuta la intarirea lor. In "bueiitaria fara foe" se foloseste drept condiment sub forma de pulbere. enterite. la adapost de lumina. inapetenta. acesta conferind un gust foarte placut. vitaminele A. Determina eliminarea viermilor intestinali datorita timolului din uleiul volatil. coleretic. expectorant. hipertensiune arteriala). se iau cate 50-200 ml de infuzie pe zi. cu pauza de 60 de zile. glutamina. tonic in afectiunile cardiace (in cardiopatiile ischernice. Contine: ulei vola til (ce contine timol). Se folosesc atat frunzele cat si sernintele. dimineata pe nernancate timp de 30 de me. pentru rnarirea apetitului. emenagog. cat si pentru anorexii ale anemicilor si pentru enterocolite. in anorexia anemicilor si in dispepsii. In scopuri terapeutice se recolteaza planta intreaga (fara radacina) in perioada mfloririi. . pasta vermifuga: hrean ras eu rniere. Uneori. purgativ. 1-2 g la 100 ml de apa. Este un antiseptic puternic actionand asupra ficatului si rinichilor. Hreanul este un bun condiment-medicament si este un produs la indemana tuturor. Se foloseste radacina recoltata primavara timpuriu si toamna tarziu. grasimi. sulfuric. Contine in frunze si serninte uleiuri volatile. mucilagii si rezine.. B si C etc. hipotensiv. acizi (cIorhidric. Ajuta in: tuse convulsiva. Cimbrisorul de camp (THYMUS VULGARIS) Este un arbust de talie mica. eu tulpina subterana (rizom). " I • Este 0 planta legumicola perena. in afectiuni pulmonare si guta. gogonele. carminativ. saruri minerale. In scop alimental' se pun mici ramurele la varza murata. Daca se mesteca zilnic 0 felie de hrean. care creste pana la un metru inaltime. unt si cremogen. Este foarte raspandit in flor~ spontana a tarii noastre. Cura de hrean este: 0 lingura de hrean ras amestecat cu tot atata mine. aperitiv gastric. vitaminele A. combate durerile reumatice. vennifug. acizii rozmarinic si cafeic. Infloreste din luna mai pana in septembrie. Regleaza cidul menstrual si micsoreaza durerile. cu acoperis de labia. macerat din 15-30 grame de hrean ras la un litru de apa. Are proprietati terapeutice revulsive si rubefiante. rulade. Ibrian Tinerete fara biitriinete eu hranii. sue de catina. glicozizi sulfurati. Se usuca identic cu cimbri~orul. antihelmintic ~i antiseptic. 116. raguseala. B2. Contine: saruri minerale. pentru aroma lui placuta. carbonic). antiseptice. in . C. Pentru tratamentul tusei convulsive si astmatice. Hreanul (ARMORACIA RUSTICANA) Este 0 planta legumicola perena. iar in ridacina se gasesc taninuri. castraveti.buoiuiria fara foe" are multiple Intrebuintari. in dispepsii. terpinol. ameliorand starea lor de functionare. Frunzele si semintele au un continut bogat in uleiuri eterice. in paste de branza. flavonoide si triterpenoide. 1-2 g la 100 ml de apa. in anorexia anemicilor. constipatie si in cazul scaunelor moi. in mai multe reprize. tanin. colici abdominale la copii. colagog. cu flori mici rosii-purpurii sau albe. tonic. Frunzele.

vitaminele A si C. artrita. gutii. cistite. aromata placut. anemie. menstre dureroase. Este tonic aI sistemului nervos. Contine: potasiu. Semintele se folosesc sub forma. Prazul (ALLIUM PORRUM) Faee parte din aceeasi familie cu ceapa si usturoiul. medicament 422. sodiu. terpineol si corvaorol. supe in care a fiert prazul.5-1 m. substante rninerale. uterine. cu tulpina inalta pana la 120 em. cafea. Planta se foloseste in intregime. Frunzele sunt asemanatoare cu cele de fenicul. Se foloseste partea aeriana a plantei care se recolteaza in timpul infloririi petimp senin. De obicei se ia seara. cu tulpina dreapta rerragoriala. tubului digestiv si al sangelui). iritepaturi de insecte. inflore~te din luna iulie pana in septembrie. hemoroizi. Are proprietati . Tulpinitele se folosese 1a muraturi. La noi in tara se cultiva ca planta rnedicinala si condimentara. Extern: dirninueaza secretia lactata. sodiu. azotemie. siliciu. paraziti intestinali. sulf. cu flori mici asezate in spice drepte de culoare rosiatica. esenta sulfoazotata. resorbant. mucilagii. apoi este diuretic. Este indicat In: dispepsii. celuloza.'?i C. obezitate. Se folosesc ea laxativ. care de care mai sofistieate. fier. anemic. radacinile ~i mustatile. Extern: leucoree. inainte de amiaza cand contine maximum de ulei esential. insuficienra renala. alimentatie bogata in carne sau rafinata excesiv) . se folosesc ca vermifug. Semintele contin ulei gras. arterita. depurativ (antiseptic al cailor urinare. stimulator al secretiei gastrice. Se recolteaza iriaintea 0 euloare galben-ruginie. si condiment in acelasi tirnp. substante proteiee. inalta pana la 20-30 em si mult ramificata la baza. anorexie. cand frunzele de la bazii s-au ingalbenit. contuzii. iod. Intern: se inghit sernintele intregi eu apa. antiscorbutic. atit verzi in perioada de van cat si sub forma de pulbere uscata. afectiuni urinare. inainte la eulcare. enzime. ajuta in unele stari nervoase si mai ales in combaterea insomniilor ~i mareste diureza. calciu. oligoelemente (cupru. arterioscleroza. un pahar in fiecare dirnineata. mueilagii. B. cu frunze mici dispuse opus. Se utilizeaza in toate cazurile intreaga planta. magneziu. tutun. retentie de urina. prazul scurr si prazullung de iarna. laxativ ("matura intestinului"). vasodilatator. EI reprezinta aliment. intepaturi de insecte. prin preajma padurilor.. Frunzele de praz se pot usca sau se pot pastra in congeIator pentru a se folosi in perioada de iarna. i 421. ajuta in elimmarea gazelor. bine rnaruntite si puse in lapte. fosfor. Radacinile. magneziu. diuretic uric. Se folosesc frunzeIe. potasiu. eu serninte gilbui. Contine: vitaminele B. astenie. Patrunjelul Este 0 planta legumicola bienala. biliare. bataturi. calciu. stimulent usor al fibrelor rnusculare netede: intestinale. nevralgii. mareste pofta de rnancare si calrneaza eolicile gaetrice. constructor. fier. ingrosata. atonie a vezieii biliare. foarte digestibil. fosfor. La noi in tara creste numai in flora spontana in loculi umede cu frunzis putrezit. Intern: stimuleaza digestia. antitoxic. edeme.130 Elena Ni~ Ibrian Tinereielara biitranefe cu hranii naturalii 131 41 7. 420. antiexoftalmic.: abcese. Radacinutele (rnustati) de praz macerate zece zile intr-un litru de Yin alb se folosesc in azotemie. lese din parnant primavara. guta. Mararul (ANETHUM GRA VEOLENS) Este 0 planta anuala legumicola spontana si cultivata. C. in perioada de iarna. furuncule. cardiopatie ischemica. iar fructele capata planta inalta de 0. antiseptic. Extern se foloseste in. Iunga cam de 12-30 em si frunze penat-sectate. exceptand radicina. in scopuri alimentare si medieinale se folosese semintele. In buciuiiria fara focse foloseste in nenurnarate preparate. apoi marind doza in functie de necesitati. MU$tarul alb graului. intoxicatii (prin alcool. Intern: pentru reumatism. enzime. Contine: ulei volatil campus din terpinen. mangan. reumatism.'?i ndicatii ca feniculul. in amestec cu alte legume si verdeturi. Frunzele ei se pot confunda eu eele . normalizator altranzitului intestinal. de pulbere. foarte bune la gust. Leusda (ALilUM URSlNUM) Contine substante asernanatoare cu ale usturoiului. Frunzele se folosesc la aromat preparatele din budltiiria fiira foe. urinare. plagi. vermifug. Este stimulent general si nervos. Sunt indicate in constipatii si 0 Este anorexie. 418. vitarninele A. 419. Se cunosc mai multe varietari de praz: prazul galbui. antianemic. este originara de pe litoralul Marii Mediteraneene. Se foloseste deeoctul de praz. sinalbozida. convalescenta. rnirozinoza. brom). incepand 0 cura eu a lingura pe zi. eu radacina pivotanta. oftalrnii. Extern: calrneaza colicile intestinale la copii sub forma de cataplasme. Maghiranul Este 0 planta erbacee frumos mirositoare.

rulade. fiind putin acrisor. Este contraindieat in: hiperclorhidrie. Inca din cele mai :echi timpuri se foloseste ca afrodisiae. cit si verde. Indicatiile pulberii din rizomul de revent s-au extins incetul cu incetul. ei de la toate soiurile si culorile de trandafir. iar pentru iarna se usudi. Trandafirul de dulceaui (ROSA CENTIFOUA) 423. antiputrid. Se bea in cursul unei zile. Deci. Din infuzia de petale uscate se fac comprese pentru ochii obositi. Se folose~te ea infuzie astfel: 20 de g la llitru de apa. citronelol. purgativ in doze suficiente . Reoent sau rabarbiir (RHEUM OFFICINAlE) Este 0 planta cunoscuci de chinezi de rnulte mii de ani pentru virtutile sale purgative. in insomnii. diaree cronica. cianozide. ciorbe. antiinflamator. Se ia 0 capsula la irrceputul eelor doua mese prinei~~le timp de 15 zile (tonic. Se utilizeaza la prepararea "mierii rozate" care se foloseste in unele iritatii ale gurii la sugari si copii roici. Este un condiment la indemana tuturor. magneziu. astringent in doze slabe. ceara. de 4 ori cite 10-15 picaturi in pu~na apa. derivati flavonici. In budiuiria fara joe. Frunzele nu trebuie consumate niciodata. atonie gastrica. antianemic. petalele de trandafir (de toate varietatile) se folosese din mai si pina da bruma. efectel sale congestive Iacandu-l contraindicat celor ce au hemoroizi. galie si einamie.Ia 200 ml apa) ajuta. Se prepara salate. printre care si cazuri mortale. Se apreciaza ca in intreaga lume exista aproximativ 60 de soiuri de revent dintre care doua treimi pot fi intalnite in China: In prezent circa 20 de au indus aceasta planta pe lista produselar farmaeeutice. Contine: acizii oxalic. Infuzia din petale de trandafir (200 mg de petal:. sub forma de ceai preparat prin infuzie. ciorbe. viermi intestinali. constipa~e. apoi de greci si de romani. Se iau astfel: mici 5 putina este in capsule de 0. nu se administreaza timp indelungat. inlocuieste uneori sucul de catina sau sucul de lamaie in numeroase preparate la rece. torturi si multe altele. Ajutii la vindecarea bolilor cronice de piele. se toarna rachiu de secara de 40 de grade. este si un bun leac pentru impotenta. avand aspect de cacao. taninuri. Datorita taninurilor cu ac~~ne astringenta se foloseste in diareile cronice. Are un efect deosebit pentru stimularea apetitului si digestiei. astringent. ' 424. Vinul de leurda se pre para se ia un pumn de frunze fragede tiiiate rnarunt si se fierbe In cioeote minute. zaharuri. hepatiti. antiseptic. iar frectiile cu sue de ardei iute . se lasa la infuzat 10 minute. tonic. Se folosesc petalele nu numai de la trandafiruI de dulceata. dar nu de mult tirop cereetatorii au descoperit d poate fi folosit cu succes in tratamentul bolilor aparatului digestiv. aperitiv. Contine: uleivolatil (format din alcooli triterpenici si stearoterpenici).)l 132 Elena Nita Ibrian Tineretefara batriine(e eu hrarui naturalii 133 de hkrimioara care apar cam in aceeasi perioada. ca stiroulent. de la care se raspande~te in mai multe ~ari printre care si Romania. Este tonic amar (reconstituent) si antianemic. vitaminele B si C. litiaza oxalica.efectul e fiind urmat de constipatie. in unele afectiuni ale sistemului imunitar si in obezitate. Tijele reventului se folosesc in bududria fara foe la prepararea diferitelor salate. sosuri. De multe sute de ani reventul a fost considerat ca un antidot al temperaturii ridicate. Este indicat in: anernie. Recoltarea petalelor se face numai dupa ce s-a ridicat roua si numai pe timp frumos si uscat. vermifug.25 g. 0 cura de primavara cu leurda (frunze si bulb) cura~a corpul complet de toxine. Este foarte bogat in vitamina C. iar din petale macerate cu miere se face gargara in tratamentul afectiunilor bucale. balonari si colici. acid galie. tuberculoza pulrnon ara si hidroptizie. Ca medicament se pre para tinctura din leurda: frunzele si bulbii taiati marunt se pun intr-o sticla de culoare inchisa (tara a-i presa). previne arterioscieroza si intareste memoria. stimulent al digestiei). Petalele uscate se transforma in pulbere si se folosesc la diferite dulciuri preparate la rece. Ele con tin substante toxice care prieinuiesc grave accidente. Se foloseste in diaree acuta si r roriica. puse pe hartie alba in straturi subtiri in poduri cu acoperis de tabla. In practica farmaceutica se foloseste uleiul volatil pentru diferite unguente si creme. roai ales in omatul colivei preparata din griu germinat. n~Tol. cianidina. Ardeiul iute Se poate folosi atat rosu (ajuns la maturitate). se strecoara si se tndulceste cu miere. guta. se lasa la infuzat timp de 10 minute si se ia 0 ceasca inaintea celor doua mese principale. apoi creste tensiunea arteriala. consumandu-se 2 cani pe zi. Oamenii de stiinta chinezi au deciaral ca reventul folosit in medicina tradi~onala chinezeasca poate fi utilizat in 35 de boli. In uz extern este decongestiv si dezinfectant. 425. tulburari cardiace. glueozit. colagog. Pulberea in tara noastra trandafirul creste numai ca specie de cultura si necesita terenuri cu mult soare. In buauiiria fara foe se folosesc atat frunzele cat si bulbul care in combinatie cu alte vegetale servesc la numeroase preparate. atonie generalii. Se lasa 14 zile la cald sa se macereze. geraniol. la diareile croniee. dizenterii cranice. hemoroizi. Este: antipiretic. parazitoze intestinale. amidon. ran fier.

tuse. Au efect stimulativ pentru sisternul neuro-vegetativ ~i pentm digestie. Infuzia de hamei are un efeet Iinistitor asupra sistemului nervos central. Nucsoara Se foloseste in cantitari foarte miei. Este tonic. 431. se folosesc la multe preparate de patiserie. ajutand foarte mull in digestie. vitamina C. cu frunze penat divizate. Pastdrnacul Asernanator cu patrunjelul prin principiile active. Se foloseste in tratamentul gutei si cade febra. complexul B (Bl ~i B2). In China antica nucsoara era considerata ca stimulentsiafrodisiac. esenta aromatica (anetol. in special la preparatele pe In cantitati mari. cultivandu-se ca planta medicinala si conclimentarii. pectine. ca atare sau macinate. dispepsii digestive. migrena. 433. guta etc. ajuta in tratamentul afectiunilor reurnatice. spasme intestinale. tuse convulsiva. este depurativ al sangelui si fortifiant. Moldova si Bucovina. stimuleaza secretiile gastrointestinale.. Semintele se folosesc rnult ~iin "hrana vU!'sub forma de pulbere. Hameiul (HUMULUS LUPULUS) Stimuleaza cresterea poftei de mancare. Este: carminativ (calmeaza durerile abdorninale reducand spasmele digestive ~i balonarile. se consuma cu prudenta. astm. Poate inlocui Ging-Seng-uJ (radacina vietii). substante minerale. Cuisoarele Se disting prin aroma lor specifica si gustul deosebit de fin . galactogen. baza de varza. cartofi si la unele sosuri si supe-creme. arneteala. . curata rinichii . Ghimbirul Este un condiment care intareste sistemul imunitar. Ajuta in: astenie. Contine: ulei vola til format din linalel sau coriandrol. Este adusa la noi in tara din regiunile calde. antispasmodic. Mugurii fragezi ~i lastarii de hamei sunt folositi in hranavie. vermifug. aceasta avand 0 aroma foarte deosebita. Cehia. dipentene. 434.Din de se extrage 0 tincturii ce eombate durerile dedinti sau este folosita la combaterea nevralgiei. acid petroselinic. fosfor. dureri gastrice. derivati terpenici). sunt aromate si folosite mult in arta culrnara Ia diferite preparate. Elena Ni~ Ibrian in caz contrar ataca Tineretelara batriine(e cu hrana naturalii 135 429. stomacul 426. sub forma de pulbere. reumatism. pinen. sulf. menstre insuficiente si dureroase. Coriandrul (CORIANDRUM SATIVUM) Este 0 planta erbacee anuala l:naltii de 40-100 em. cimol.Infuzia de seminte (30 g la II de apa) se bea cite 0 ceasca dupa mese.. amidon. Anasonul (PIMPINELLA ANISUM) De la aceasta plants se utilizeaza bulbul.34 reduc febra. Ajuta astfel in dispepsii digestive ~i in stirnularea poftei de mancare. Macul (PAPA VER RHOEAS) Sernintele de mac. flori albe sau roz si fructe globulare bogate in uleiuri eteriee. In buciitiiria lara foe anasonul este intrebuintat in nurneroase preparate . dar si in cremele preparate la rece. Se foloseste ca atare sau in combinatie eli alte pulberi. el are efect diuretic si antireumatismal. diuretic. Ungaria. pentru aroma lui plkuta. 432. In alimentatie si ficatul. Este indicat in anorexic. felondren. Se foloseste sub forma de infuzie (0 lingurita de fruete maruntite Ia 300 rnl de apa) din care se beau 1-2 cani pe zi. aperitiv. iar in Romania se cultiva in Banat. 428. favorizand evacuarea gazelor intestinale). Este un purgativ usor. acest condiment poate provoca ameteli. linisteste stomacul. rasa fin. Din sernintele de mac in combmatie cu apa de argila se obtine un delicios lapte vegetal 427. balonari abdominale. Cel mai des folosit este in ¢rile asiatice.. Se consurna at:1t radacina cat si frunzele fragede. Macul are efect binefacator asupra sucului gastric (neutralizant) si ajuta in tratamentul ulcerului stornacului. calciu. In "buciitiiria fara foe' se foloseste drept condiment. Este de aserneriea bactericid si antihelmintic. dupa mesele principale. Slovacia. digestii lente. vierrni intestinali. lipide. 430. emenagog. Dafinul Frunzele lui au gust usor amarui. potasiu.1. dezintoxica si actioneaza contra balonarilor. Inlatura nervozitatea. terpinen. a racelilor si a raului de calatorie. H asmatuchi Este 0 plantii cu 0 aroma deosebita ce creste in Austria. Contine: vitamina A. Transilvania. dar in cantitati mici este util. 435.. verna psihogena. fier. frunzele si sernintele. dupa gust. Extractul de cuisoare (cate I lingurii de 2 ori pe zi) eombate startle de dureri reumatice.

441. a gutei si a iulburarilor gastrointestinale. Gurgumeiul Intareste pielea. nervii si energizeaza organismul. nu zaharul vanilat. printre altele. extras din boabele ce n-au ajuns la maturitate. Salvia Opreste transpiratia nocturna a tuberculosilor. Se foloseste mai ales in preparatele culinare pe baza de orez si in aluaturi pe care le coloreaza in galben. Jenuparul Are actiune antiinflamatorie. Fiorile au actiune carminativa. Feniculul Elimina balonarile. ca si a starii de epuizare. ceapa lunga Ceapa Iunga este a liliacee care contine. 439. 450. are actiune depurativa. intareste organismul. ficatul $i colecistul. intareste capacitatea de aparare a corpului contra micozelor. Ceapa doreasdi. colagoga si calrneaza sisternul nervos central. intareste nervii. Chimenul Ajuta contra crampelor si a balonarilor.. tonifiant. si siliciu. elimina apa din tesuturi. de usturator. 0 esenta sulfurata . arrnonizeaza si stimuleaza bucuria de a trai. ajuta contra balonarilor si a suferintelor gas trice de natura nervoasa. si a stresului. dischinezii biliare. 2. Scortisoara Extractul de scortisoara in tratarea bolilor de inima. Vanilia In stare naturala. ajuta in inflarnatiile gastrointestinale urmate de balonari. Leoiintica Este un puternic aromatizant cu actiune antiseptica locala si usor antispastica datorita uleiului volatil. 448. In Austria si Germania se foarte mult utilizat in alimentatie. combate spasmele si are un efect 443. diabet zaharat. care contirie de cele mai multe ori arome artificiale. contra nervozitatii combate balonarile. Sofranu! Intire~te inima. reumatism. 444. fiind mult mai sanatos ca aceasta. Frunzisoara Activeaza foarte apreciata pentru aroma sa deosebita. 438 . piperul negru. usturator. are actiune afrodisiaca. 451. Bolnavii de rinichi si femeile gravide il vor folosi cu multa prudenta. stari de nervozitate. psihicul circulatia. intareste memoria si face cafeaua mai putin agresiva pentru stomac si intestin. varice. Pimentul (cuisoare engleze}ti) Ajuta digerabila. Este indicat sa se consume batoanele de vanilie. a tusei si a reumatismului. asiguri un somn profund. piperul verde. ajuta contra reumatismului. Kardamonul Stirnuleaza sistemul circulator. face mancarea mai uso r durcrile de stornac. 3. bronsite cronice. ajuta contra cram pel or. Niiuiul Stimuleaza digestia. 437. elibereaza caile respiratorii. curata pielea.136 Elena Nita Ibrian Tinerete Jara batranere cu hrarui naiurala 137 436. ~uti'i contra neplacerilor legate de ciclul menstrual. stimuleaza digestia. improspateaza respiratia. combate durerile de dinti. 440. murarurilor. in bolile de ficat. care nu au un gust atat de puternic. lor majoritate. bactericida si curata intareste 446. piperul alb. Acest condiment stimuleaza digestia. in menstruatii neregulate. diuretica. cu gust moderat. diareea si constipatia. 442. vaginita atrofica. arrnonizeaza psihicul. Tarhonul Este 0 planta condimentara care da gust placut ciorbelor si pe care le ~i vindeca in marea prepara otet aromat de tarhon. irnprospateaza respiratia. cu gust putemic. acneea ~i este util 445. circulatie defectuoasa a sangelui. Combate tulburarile digestive. Piperul Acest condiment (poate eel mai cunoscut si folosit in toata lumea) se gaseste ~i se intrebuinteaza in trei variante: 1. 449. Se poate folosi ca inlocuitor de cafea. amelioreaza suferintele aparatului respirator. 447.

Usturoiul se poate manca indeosebi cu nuci si alune. anticancerigen (injeqiile cu extract de creson franeaza cancerele experimentale). E. Datorita acestei esente. arsenic. fosfor. pecingine). reumatism. cum ar fi ridichea neagra. 452. substante cu proprietati bacteriostatice (alicina. difterie). . ciorbe. hidropizie. alisantine I si II cu actiune antistafilococica). afectiuni pulmonare. mangan. serninte de dovleac si de floarea soarelui. antidot al nicotinei. anticanceros. materii grase. materii extractive. castane. Cresonul Aceasta planta con line: fier. remineralizant. Cresonul se foloseste numai proaspat recoltat. alune. guti. Consumat in doze mari este greu tolerat de stornacurile mai sensibile iar in unele cazuri poate provoca fenomene de cistita. hipoglicemiant. C (140 mg la 100 g). siliciu. arahide.138 Elena Nipi Ibrian poate fi Tinerete Jara biitranete cu hrana naturalii 139 Proprietati: antiputrid. . expectorant. scorbut. afectiuni hepatice. saruri minerale (iod. tuse). diabet. extract amar. celuloza. intestinului. Mai contine apa. Nu trebuie sa se fad abuzuri in ceea ce priveste consumul cresonului. antiscorbutic. iod. in prezent nu mai este folosit decat in preparatele de cofetarie. ca . carora le confera un gust deosebit de placut. cenusi. astenie. raie. anemie. materii proteice. digestiv. glucide. tuberculoza. zinc. varza. bronsite. stimulent al vitalitatii bulbului pilos. si dumneavoastra si veti constata di este ~ . Ajutii in profilaxia si tratamentuI bolilor infectioase (epidemii gripale. calciu. cupru. aceste plante au a actiune rernarcabila la nive1ul ficatului. fiind ~i mult mai sanatos. rulade. celuloza. usturoiul este nelipsit. tonic. mai bun decat cu friptura de purcel. gripa. in hipertensiune arteriala. Iitiaza urinara. tegumentelor si articulatiilor. 453. guturai. deoarece uscat nu are nici a eficienta. in uz intern ajutii in: inapetenta. litiaze biliare. Acest condiment util in caz de dispepsii si de ferrnentatii intestinale. sudorific. vermifug. in hrana vie. aparatului pulmonar. S-a constatat acest valoros aliment-medicament are proprietati comune cu alte vegetale din aceeasi familie (crucifere) care contin esenta sulfoazotata a cresonului. Iitiaze si afectiuni urinare. adaugandu-se drept condiment la salate. garlicina. B. ulei sulfoazotat. protide. vitaminele B si C. potasiu). cancer. sulf. dermatoze (eczeme.) 454. Carnea incarca organismul de toxine in timp ce produsele vegetale II curata de acestea. in diaree si dizenterie. sodiu. vitaminele A. in afectiuni pulmonare (astm. cresonul este aperitiv. Incercati . hreanul. mai ales la cele care au in componenta nuci. reumatisrn. calorii. uleiuri volatile ce contin sulfura si oxid de alil. Supranumit si "sanatatea corpului". Iimfatism. caroten. Usturoiul Contine: glicozizi sulfurati. supe-creme. Fisticul Contine: apa. antianemic. mangan. paraziti intestinali. zinc. bronsite cronice. lipide.

. 464. afara de nuei. care se inloeuiesc eu migdale dulei decojite (r. iar apa de argiIa se irilocuieste cu lapte vegetal din seminte de struguri (r. 1 lingurita eu tinctura de propolis (r. 455. iar apa de argila se reduce la jumatate. 1 lingura eu seminte de mac. un varf de cuti t eu 459. Crema cu fainii din seminte de in Se prepara ea la r. 2linguri cu eremogen (r. 501). eoaja de lamaie. folosind aceleasi ingrediente. miere dupa gust. l lingurita cu tinctura din muguri de plop negro (1'. inafara care se inlocuiesc eu moreovi rasi. care se inlocuiesc cu serninte de floarea soarelui decorticate si rnacinate. Cremd cu faina de hriscii Se prepara ea la r. 462. 455. 25 g petale rosii de trandafiri. in afara de nuei. 455. cornpletand cu sue de moreovi. scortisoara. 455. iar deasupra se presara sernintele de mac si petalele de trandafiri taiate fideluta. tarate. in afara de nuei. 567). in afara de nuei. folosind aceleasi ingrediente. iar apa de argila se inlocuieste vegetal din serninte de mac (1". care se inlocuiesc ell faina integrala de in. folosind aceleasi ingrediente. romul. 31imguri ell rom. 2 linguri eu rom. 250 ml apa de argila (r. in plus 2-31inguri cu stafide inmuiate in Iapte vegetal din seminte de pepene verde (r. 463. apoi amesteeate eu ingredientele amintite mai sus. Crema de migdale dulci Se prepara ea la r. 566). folosind aceleasi ingrediente. in afara de nuci. 455. Cremii de castane Se prepara ca la r. Cremii din seminte de douleac 141 Se prepara ca la r. iar apa de argila se reduce la jumatate. in afara de nuci. 512). miere dupa gust si tiira~e cat cuprinde pan a se ingroasa cat este neeesar. 465: Crema de morcovi Se prepara ca la r. in afara de nuei. care se inlocuiesc cu alune macinate. Cremd cu dovleac alb Se prepara ea la r. completand cu sue de sfecla rosie. care se inlocuiesc eu fiina integrala de hrisca. 308). fiina integrala de hrisca (r. Mod de preparare: nueile se amesteca eu apa de argila. 455. folosind aceleasi ingrediente. 455. 324). eu lapte 456. 250 ml sue de riirate (r. coaja rasa de la 0 portocala. 311) timp de 2 ore. folosind aceleasi ingrediente. 455.. care se inlocuiesc eu eastane curatate de arnbele randuri de coji si macinate. folosind aceleasi ingrediente. Capitolul VIII Dulciuri preparate fara foe 455. 466. Cremd de arahide Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. eu fiina de soia (r. 467. care se inlocuiesc cu serninte de dovleac decorticate ~i macinate. de nuci. 1 lingura cu pulbere de sfeda rosie (r. miere dupa gust. folosind aceleasi ingrediente. eare se inlocuiesc eu arahide rnacinate. fo1osind aceleasi ingrediente.Tineretelara Mtninete cu hrana naturalii 460. Crema cu stafide in afara de nuci. 361). care se inlocuiesc eu dovleac alb ras fin. se adauga cremogenul. 461. folosind aceleasi ingrediente. Crema obtinuta se pune in pahare eu picior sau in farfurioare de eompot. Cremii de nuci Ingrediente: 4linguri eu nuei macinate. 526). . Se prepari ca la r. in 457. Cremii de alune Se prepara ea la reteta precedenta. Creme din semirue de jloarea soarelui Se prepara ea la r. 458. 455. tinctura. 561) si macinate. in afara de nuci. 512). 455. eoaja rasa de la 0 Iamaie. Fursecuri cu migdale Ingrediente: 2linguri. 539). un varf de cutit eu pulbere de scortisoara.

pe lungime. Mod de preparare: stafide1e se tin la inmuiat in sue de tarate 2-3 ore. Llingurita cu faina de orez. folosind aceleasi ingrediente. Tort cu seminte de douleac si trandafiri Se prepara ea la r. Fursecusi cu prune uscate Se prepara ca la r. in afara de nuci. 472. una se asaza pe tortiera. tinctura. 2 linguri eli ulei pres at la rece (r. coaja de portocalii. iar bananele se inlocuiesc cu 150 g petale rosii de trandafiri mixate amesteeate cu putina miere. folosind aceleasi ingrediente. 469. folosind aceleasi ingrediente. in 474. care se inlocuiesc eu eaise useate lara samburi. Aceasta cantitate ajunge pentru 12-14 portii.:'ira~ecat euprinde pana se obtine 0 compozitie ingrosata. Fursecuri cu smochine Se prepara ca la reteta precedenta. de erizanterne sau de narcise albe. pulberea de sfecla rosie se inlocuieste eu pulbere de trandafiri sau de bujori albi (r. 566). Mod de preparare: nucile se amesteca ell pulberea de sfecla rosie. in afara de nuci. iar pe rnargini se decoreaza eu miezul de nuca intreg. in afara de nuci. mierea si t. Fursecuri cu caise uscate Se prepara ca la r. l lingurita cu tinctura de propolis (r. 363). care se inlocuiesc eu arahide. 374) si laina de hrisca cuprinde. 470. coaja rasa de la 0 jumatate de portocala si fiina integrala de hrisca cat cuprinde ori eremogen sau tanite. 472. Tort de arahide cu jrunze de zmeur in afara de stafide. 467. Tort de atune cu sfeclii rosie Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. 512). apoi se intinde in foaie groasa cam de 4-5 milimetri. 0 ceasca cu sue de tarate. folosind aceleasi ingrediente. Fursecuri cu curmale Se prepara ca la r. peste ea se asaza bananele curatate de coaja si taiate in doua. cat . uleiul ~i lain a de hrisca cuprinde pani se obtine un aluat consistent. cat 473. 472. pe 0 folie de plastic presarata eu tira~e. in afara de stafide. care se inlocuiese eu migdale dulci deeojite. romul. la care se adauga miere dupa gust. 475. pulberea de sfecla rosie se inlocuieste cu pulbere de trandafiri albi (r. care se servesc presarate cu faina de orez (r. tiinlre. 361). 545). amestecandu-se cu faina de soia. 362). folosind afara de stafide. 0jumatate de lingurita cu pulbere de scortisoara. Tort de nuci cu banane Ingrediente: 750 g nuci macinate.. de dalii. care se inloeuiese cu prune useate. apoi se scurg. iar bananele cu 0 pasta preparata din 150 g fIori rosii de trifoi amestecate cu miere dupa gust si titrate cat euprinde. daca mai este cazul. Se lasa aceasti foaie sa se zvante putin. se taseaza. Se prepara ca la r. miere. 467. a doua parte a cornpozitiei eu nuci. folosind aceleasi ingrediente. pulberea de sfecla rosie se irilocuieste cu pulbere din petale de dalii (r. apoi se pune Se prepara ca la r. care se inlocuiesc cu smochine . 476. folosind aceleasi ingrediente. 467. 477. lara samburi. se maruntesc si se pun din nou in sue.142 Elena Nita Ibrian Tineretelara biitranete cu hranii naturald 143 pulbere de scortisoara cu cuisoare. 0 jumatate de Iingurita de pulbere de busuioc (r. eoaja rasa de la 0 jumatate de portocala si cremogen cat cuprinde. dupa care tortul se imbraca in serninte de susan. Se serveste taiat felii in forma de raze. 468. 3-4 linguri cu rom. apoi se taie in diferite forme. sueul de tarate. se taseaza din nou. iar bananele cu 0 cornpozirie preparata din 250 g sfecla rosie rasa si arnestecata cu miere dupa gust. care se inlocuieste cu pulbere de trandafiri sau cu pulbere din petale de bujori. care se inlocuiesc eu alune. Tort de nuci cu pulbere de trandafiri Se prepara ca la reteta precedenta. miere dupa gust. folosind aceleasi ingrediente. in afara de stafide. llingurii eu seminte de susan. 2 linguri varfuite eu pulbere de sfecla rosie (r. 471. in afara de pulberea de sfecla rosie. 2 banane. 472. ca orice tort. 100 g miez de nuca intreg. coaja de lamaie. iar bananele cu 250 g frunze fragede de zmeur rnixate. tinctura. in afara de nuci. coaja rasa de la 0 lamaie mica. care se imparte in doua pirti egale. pulbere de sfecla rosie si de mirodenii. care se inlocuiesc cu eurmale (tara samburi). aceleasi ingrediente. romul. 364). Tort de migdale dulci cu flori de trifo» rG$U 472. care se inlocuiesc eu serninte de dovleac decorticate si macinate. se adauga cea de scortisoara.

100 g miez de nuca intreg. eoaja rasa de la cat 482. 472. in afara de nuci.Se consuma in timp scurt deoareee este perisabila. 362). folosind aceleasi ingrediente. tarate. 0 jumatate de lingurita cu pulbere de scortisoara eu cuisoare. 483. Tort cu grau inmuiat Se prepara ea la r. se marunteste fin. sueul de tarate si tarate cuprinde pana ee capata consistenta dorita. 0 480. in loc de nuci se pot folosi alune. seminte de dovleac sau de flo area soarelui. in mijloeul caruia se poate pune banane. 2 linguri eu pulbere de trandafiri rosii (r. 502). castane comestibile. 2linguri cu faina de orez (r. care se inlocuieste eu granovit (r. Mod de preparare: graul germinat se amesteca eu putina tarata. 484. folosind aceleasi ingrediente. 472. Cornpozitia rezultata se asaza in platou. arahide. 485. iar bananele cu 0 pasta de pastarnac ras fin amestecat cu coaja rasa de la 0 jumatate de portocala. in afara de graul germinat. eoaja de lamaie. 510). Tort de castane cu smochine Se prepara ca la r. Coliva din granovit grisat Se prepara ca la r. in afara de graul germinat. i se da forma dorita. iar pulberea de sfecla rosie se inlocuieste cu 0 compozitie de smochine inrnuiate 2-3 ore ~i maruntite fin. romul. la care se adauga 250 g unt batut spuma. folosind aceleasi ingrediente. 501) sau sue de morcovi. 481. 481.144 Elena NiP. Coliva de grdu germinal cu soia germinatii Se prepara ca la r. se toarna faina de orez sau de soia (r. pulberea de scortisoara cu cuisoare si eea de trandafiri. 502) fin rnaruntit. 0 jumatate de lingurita cu pulbere de maghiran ~i cremogen (r. Ingrediente: dupa gust. 472. 524) umezit eu apa de argila sau sue de pastarnac. 523) umezit cu putin sue de tarite (r. 1 lingura eu tinctura de propolis (r. . 566). lbrian Tinerete fara biitrdnele cu hranii naturalii 145 478. folosind aceleasi ingrediente. care se Inlocuiesc cu seminte de floarea soarelui decorticate si macinate. apoi amesteeate cu pulbere de sfecla rosie titarate cat euprinde. 479. Tort de semirue de jloarea soarelui cu pastarnac Se prepara ca la r. care se inlocuieste eu granovit grisat (r. 3 linguri eu rom. folosind aceleasi ingrediente. miere dupa gust. completand eu 200 g soia germinata (r. apoi se arnesteca eu nucile macinate. care se inlocuiesc eu eastane. 363). migdale dulci. se imbraca in pulbere de bujori rosii. dupa care se indeparteaza tiparul si se decoreaza coliva eu stafide inrnuiate in apa de argila ~i miez de nuca . numai ca se reduce eantitatea de grau la 600 g.. 512). 501). suc de tarate (r. 512). apoi se asaza tiparul special pentru coliva. Colivii din granovit Se prepara ea la reteta precedenta. Colioii din grau germinal 800 g grau germinat (r. in afara de nucl. Tort de post Din toate cornpozitiile de mal sus se poate prepara un tort delicios. 3 linguri eu pulbere de bujori rosii (r. tinetura. folosind aceleasi ingrediente. 100 g stafide. care se inloeuiese cu grau inrnuiat (r. miere 0 lamaie. crema delicioasa de euloare deschisa sau 481. in afara de nuci. 300 g nuci macinate. 526) cat cuprinde.

toarna moar~ cat incape. cand s-a. 488. Borcanul se leaga la gud eu celofan ~l se pastreaza la loe reee si intunecos. de visin sau de coacaz negru. La fel se poate pastra moarea de castraveti sau cea a altor muratun. eu frunze de telina printre ele. mal ales. folosind aceleasi ingrediente. Hribi murati in moare de varzii Se recolteaza numai hribi rnici si mijlocii. Dupa ee s-au consumat toate. Piistrarea oerzei murate pe timp de vara In prima jumatate a lunii martie. care se inlocuiesc eu rascovi sau alte ciuperci comestibile din flora spontana. apoi se 488.TmereteJara batriinete cu hrarui naturalii 147 toarna sueul de carina (r. Pentru eonsum se iau din barcan numai atat cat se mananca Ia 0 masa. chitra. dar sunt mult mai gustoase dupa 7 zile. se curata de parnant sau de resturile vegetale. In bucataria tara foc aceste ciuperci se prepara in zeci de feluri. sosunlor st. 0 lespede de eremene infasurata intr-un tifon sau 0 farfurioara de portelan pentm a line ciupercile aeoperite de moare. In timp~l ve~i se f?lose~te in hucataria tara foe la aeritul eiorbelor. • . tara a mai vorbi de prezenta acidului lactic. procedeaza ea la retetele de mai sus. Dovleeei muraii in 24 de ore Se prepara ea la reteta precedenta. la prepararea maionezei de post. in afara de castraveti. 489. apoi se pun eiupercile si coditele lor. deoareee cea mai mare eantitate de enzime. folosind aceleasi ingrediente. se taie sferturi ~l se asaza in borcane rmci. Se pastreaza la IDe reee si intunecos. fiind tara sare. tara a se curata pielita de deasupra si li se taie codita. Deasupra se pun cateva suvite de hrean asezate in crucis. Se recolteaza numai ciuperci mici si rnijlocii. dovleacul alb sau eel furajer. 0 gospodina iscusita nu arunca nimic. pepenii verzi. inlocuind otetul. jutr-un borcan de marime potrivita se pune moarea de varza pana la jumatatea lui. 0 ramurica de cimbru sau de busuioc. moarea se foloseste la prepararea maionezei de post sau la sosuri si la ciorbe. 487. in boreane de stid:i. apm se . se spala. plin ras. in aeest fel varza se pastreaza intacta pana in noiembrie (cand se pune la murat eea din noua recolta). 3-4 frunze de vie si. La fel se prepara patisonul.ifoarte hranitoare. c~nsuma: ~ buna parte ~i~ varza murata se ia varza ramasa. Riiscoui murtui in 24 de ore Se prepara ca la reteta precedenta. iar in locullor se adauga moare de varza sau de alte mucituri pentru ea vasul fie permanent plin. Pastrarea moarei de varza pe timp de varil Dupa ee s-a pregatit varza ca mai sus. deasupra dr~ra se pun suvite de hrean In crucis. Capito lui IX Retete eu trimiteri 490. se leaga la gura si se pastreaza la loc reee si intunecos. se procedeaza Se aleg numai castraveti mid de 2-3 em. in continuare ca la r. se taie felioare. Nu tin mai mult de 3-4 zile. dad ramane. minerale si alte substante care se aflau la inceput in varza au trecut in ea. Acesti castraveti se pregatesc in cantitati miei. A' • sa 491. AtM varza murata. ei nurnai se stoarce bine in maini inainte de a fi urilizata. Nu dureaza mai mult de 3-4 zile. pepenii galbeni. Borcanul. peste eIe. in afara de eiupercile de pajiste. Ciuperei de paj~te murate 486. Gogosari in suc de eiitinii Cogosarii taiati felioare se asaza in borcan. Moarea se strecoara prin tifon si se toarna in sticle eare se inchid ermenc. salatelor. care se inlocuiesc eu dovlecei. ~upa :are se . Castraueti murati eu sue de eiitinii zn 24 de ore 493. tara a-si sehimba gustul placut. Varza murata nu se spala si niei nu se tine in apa. vitarnine. Se pot consuma eiupereile astfel preparate dupa 24 de ore. Napii murati se pastreaza la fel ea mai sus.moare: nu se a~nca. se asaza In borcane. atat de folositor organis~ului. fund foarte gustoase s. una de stejar. deasu~ra se pun ramurele de telina sau de busuioe si cateva suvite de hrean. cit si moarea ei se folosesc 1a diferite preparate di~ buciitilriafilriifoc. care se recolteaza inainte de a da bruma (eei ce raman miei). 487). fund ladi safe. 492. eare distruge ealciul din eorp.

apoi se inchid ermetic si se pastreazaIa loc reee si ferit de lumina. schimbandu-i de mai multe ori pe zi apa ~i limpezindu-l. folosind aceleasi ingrediente. bine dezvoltati. Se tree apoi prin ciur emailat. Vara. se mixeaza. Sueul de rosii se pune in sticle de un litru irnpreuna eu 60 g hrean (suvite). se curata de serninte. se acopera si se lasa la maeerat 10-12 ore. se spala. . 498. se desface in buchetele. se agata deasupra unui vas emailat si se lasa sa se scurgaf-B ore la loe racoros. in Ioe racoros. bine dezvoI tata. frunze de telina. 149 494. Conopidii rosie muratd Se prepara ca la reteta precedenta. se pun tara~ si apa. se asaza in borean.00. vitamine. Bine spalate. Se strecoara prin tifon si se consuma in aceeasi zi. in plus 2-3 sfeele rosii taiate felii. usturoi eu coaja eu tot usor strivit. ca sa se scurga. minerale. 502. 500. Sueul de catina este foarte bogat in enzime. se stropeste eu apa calda. Conopida alba muraui Se alege conopida frumoasa. in care se adauga suvite de hrean (60 g hrean pentru fiecare kg de pasta). tara ulei si lara hrean. Sue de tarafa Intr-un borcan. deasupra se pune un saculet eu boabe de mustar. se eticheteaza si se pastreaza Ja loe reee si intunecos. Pentru 0 mai buna valorifieare a taratelor. 495. 501. deasupra se pun cateva suvite de hrean in crucis si 3-4 ramurele de visin. se leaga strans gura borcanului. Se spala sub jet de apa si se mixeaza. se asaza in borean 0 data eu tulpinite de rnarar eu floare. 497. mai puternic de cat eafeaua. apoi 0 lespede de eremene infasurata in tifon si se umple boreanulla final eu moare de varza. timp de 6 ore. Pasta. Dupa 14 zile se pot consuma.400 mIla 1 kg macese. asezate pe hartie alba. intr-un singur rand si se lasa timp de 14-16 zile. ramurele de busuioe. 499. deoareee este un puternic excitant. Sue si pasta de macese Macesele se recolteaza ea si catina. avand grija sa fie bine limpezit dimineata si seara. se acopera eu 0 foaie de polietilena de culoare inchisa si se tine la eald. Se pun in poduri eu acoperis de tabla. 496. in eare se adauga suvite de hrean (60 g hrean pentru fieeare kg de pasta). ales de corpurile straine. Se asaza apoi intr-o tava ernailata. Se poate pastra pasta si in congelator. se strecoara prin tifon dublu. Se toarna apa sarara preparata din apa de argila si sare grunjoasa (300 g sare la 10 litri apa). iar sueul se pune in stide de 1 litru eu suvite de hrean. Nu este indicat sa se consume dupa ora 14. ea sa se irideparteze mai usor pulpa de pc serninte. se eticheteaza si se pastreaza in lac rece si intunecos. apoi pasta se pune in tifon. cateva suvite de hrean in crucis si 0 lespede de piatra infasurata in tifon. Grau germinal in amduii casnice Graul din ultima recolta. Sueul se pastreaza bine numai la eongelator. de preferinta rosii. lara ulei si lara hrean. Pasta se seoate din tifon si se pune in borcane de marime potrivita. care se asaza printre conopida. Deasupra se pune ulei de un deget. iar deasupra de un deget ulei. se maruntesc fin. apoi se pune pasta in pungute si se tine la eongelator. se lasa sa se scurga. dar nu trecute din eopt. adaugandu-se din cand in cand cate pu~na apa de argila . se eticheteaza si se pastreaza in loe reee si intunecos. se leaga strans gura boreanului. graul este gata. se arnesteca bine eu un ladle! de Iernn. bine coapte. se pune la inmuiat in apa dldutii timp de 48 de ore. apoi se pun in tifon dublu. dandu-i aeesteia in timpul murarii 0 frumoasa culoare rosie. Pasta se seoate din tifon si se pune in borcane de marime potrivita. iar iarna in 4 zile. Cand embrionul este de 1-2 milimetri. din tifon se pune in pungute si se tine tot la congelator. se pune din nou apa peste ele si se mai lasa la macerat inca 10-12 ore. Se poate pastra pasta si in congelator. ajunsa la maturitate. Este mai slab de cat primul. cand contine eea mai mare eantitate de substanta activa. Deasupra se pune ulei de un deget. perioada in care fructele se inrnoaie complet. carnosi. Sue ~i pasta de gogo~ari Se aleg numai gogo~ari sanatosi. Apoi se inchid ermetie. dar destul de bun de eonsumat. Sue si pasta de eatina Catina se recolteaza in a treia decada a lunii august si prima decada a lunii septernbrie. iar produsul obtinut se pune intr-un tifon care se agata deasupra unui vas emailat. Sue si pasta de rosii cu 'man Sc aleg numai rosii frumoase. graul pus la germinat in conditii casnice incolteste in 2 zile. se agata deasupra unui vas emailat si se lasa sa se seurga 6-8 ore la loe racoros. pe un sfert. Ardei lungi in moare de uarui Se aleg ardei ajunsi la maturitate.148 Elena Nita Ibrian Tmerete Jara batnine{e cu hranii naturald.

Hrisdi si mei germinate Se prepara temperatura saculet de tifon deoareee ea Ia r. leustean. 513. Grupe de soia Boabele de soia se limpezesc in . La nevoie se transforma in pulbere. de trifoi. 507. apoi se procedeaza ea la r. se transforma in pulbere. dar numai pentru 7 zile. in functie de came rei. 506. Bine uscate. se pun in server curat. 515. Pulbere din plante aromatice si condimentare Se recolteaza fmnze de patrunjel. se rasucesc de cateva ori. Fasole si niiu: germinate Se aleg boabele de fasole sau naut din ultima recolta. Pulbere din seminte derosii Semintele si cojile care raman de la prepararea rosii se usuca bine si se transforma in pulbere. 512. Ia loc uscat ~i reee. 502. 505. 502. se tin la inmuiat 8 ore. Incoltes« in 5-6 zile. 504 . apoi se procedeaza ea la r. Este recomandat ea in aeest interval de timp al eurei eu grau germinat se consume hrana vie preparata dupa retetele din bucataria rara foe. se pun in ~tergar useat. 517.. 502. la loc rece. . sucului si pastei de 509. La nevoie. setaie felioare. 502. Soia germinata Se aleg boabele de soia din ultima recolta. Faina integralii de grau 151 In coriditii de Iaborator.Maziire si linte germinate Se aleg boabele de mazare sau de linte din ultima recolta. se Insira pe a~a si se pun la uscat in bataia soarelui. numai d boabele de hrisca si de mei se pun in sunt prea miei.. Se seoate de la ghea~ numai eantitatea pe care 0 putem eonsuma la 0 masa. dar nu mai mult decat pentru 7 ziIe. apoi se maruntesc. 508 . telina.150 Elena Ni~a Ibrian Tineretefara Mtriinete cu hrana naturalii 511. Boabele de grau se aleg de corpurile straine. se tin la inmuiat 8 sau 5 ore. Ooiiz germinal Se pre para ea la r. apoi se maruntesc. Pe perioada curei se consuma 3 lingurite cu grau germinal pe zi. Pulbere de ciuperci de paji~te Se recolteaza numai cele mid si mijlocii. Incoltesc in 4-5 zile. de harnei. la nevoie. orz.La nevoie. tinut intre 2 foi de sugativa umezite. 510. limpezindu-l dimineata si seara. dar numai pentru 7 zile. apoi se procedeaza ea la L 502. ca sa se zvante.2-3 ape.taina integralii. germineaza in 7 zile. marar. Pulbere de hribi Hribii uscati ca Ia reteta precedenta.. se taie felioare. ca sa se zvante. se tin la inrnuiat 8 ore. boabele se limpezesc si se pastreaza la congelator. ovaz. incoltesc in 4-5 zile.. care se sa 503.. se pastreaza in pungi de hartie sau de panza. Grupe de griiu Boabele de grau se limpezesc in 2-3 ape. se pun instergar rasuceste de cateva ori. apoi muguri de lucerna. [a loc rece . uscat. hasmatuchi si pastarnac. Hribi uscaii Se recolteaza numai ciuperci mid si mijloeii. hri~ci si secara. Orz germinat Se prepara ea la r. cimbru si sovarf (recoltate cand sunt 75% inflorite) si se usuca bine . Dupa incoltire. Ineoltesc in 9-10 zile . dar numai pentru 7 zile. Seauii germinatii Se pre para ca la reteta precedenta. se usuca bine si se pastreaza in saculeti de panza sau in pungi de hartie. altfel i~i pierd aroma. 516. se transformii in pulbere. se transforrna in raina eu ajutoml masinii de rasnit. se in~iri pe ata ~i se pun la uscat in bataia soarelui. La fel se procedeaza eu boabele de orez. care se rasuceste de cateva ori. eu 30 de minute inainte de aeeasta. cate una inainte de fiecare masa. la temperatura de 20°C. Graul germinat ajutit foarte mult organismul. 502. 514. Este reeomandat in eure de 20 de zile eu 3 Iuni de pauza. Se foloseste numai ca . se spala rara a se curara de pielita de pe palarioare. se pastreaza in pungi de hartie sau de panza. Cand sunt bine uscate.

0/ si la lipide 0. patisonul are miezul mai dens. Cremogenul Se obtine prin expandarea malaiului extra. apoi se transform a in pulbere. enzime ~i vitamine. printre care se numara si Braila. 534. Tapinamburul Este 0 specie de nap porcesc. Leurda tubercul. valoare nutritiva la proteine de 10. 521. 535. Sue de aguridii Strugurii bine dezvoltati. Granovitul grisat Este griul germinat presat si macinat. Este un 520. dar Inca acrisori. Sue de miicris Se recolteaza frunze fragede de macris si se mixeaza. iar sucul rezultat se foloseste in 533. 532. Pulbere din seminte de eatina citina Semintele si cojile care raman se usuca bine ~i se transforma de la prepararea in pulbere. Aeesta are diferite 523. 531. intrebuintari. i se mai spune conopida italiana. Este 0 plan ta eu aroma de usturoi. folosit in alimentatia omului. saleie.152 Elena NWi Ibrian Tinerete lara biitninete cu hrarui naturalii 153 519. in budiuiria Jara se mixeaza Joe la cand sunt bine dezvoltate. este mai bogat in zahar. de marimea unei jumatati de mar domnesc. creste prirnavara in preajma padurilor de foioase . Se obtin prin macinare. Are frunzele asemanatoare eu cele de lacrarnioare.7%. Sue de corcoduse Corcodusele Inuiitiiria foloseste imediat ce a fost preparat Jara foe bine coapte se tree prin ciur ernailat. £ara foe. din bucataria 524. Pentru preparare nu trebuie curatat de coaja. i~i pastreaza mai multi! vreme calitatile culinare in comparatie cu dovlecelul. sucului si pastel de 528. Patisonul Are culoare alba sau galbuie. extriigandu~se din bobul de gdiu numai germenu1. mai mult sau mai putin bombat. Acest procedeu este posibil numai la mori specializate in domeniu. Tinut la racoare. dusmanul cancerului. ardei gras si ardei lung se usuca bine. Are culoare galbena. Comparativ cu acesta. are forma unei farfurii sau castrone1 rasturnat. Patisonul este asernanator la gust cu dovlecelul. 526. Sue de coaciize rosii si aurii Coacazele diferite preparate bine coapte se mixeaza. specie de varza cu radacina 522. iar sucul rezultat se Ia acritul diferitelor preparate din sau din cea creatiud: . Marginile sunt dintate. aliment perrnis diabetieilor. care creste pe tulpinile in special pe salcam. Tasca galbena Este copacilor. Sue de revent Tijele de revent foloseste 525. 0 ciuperca cornestibila. Germeni de grdu Se gasesc la magazinele de produse naturale. ci se rad eventual partile patate. se mixeaza. Granovitul Este graul germinat presat. cires. foarte placuta la gust.. Rutabaga Este 0 529. creste numai in anii ploiosi. 530. iar in pamant are un bulb asernanator eu al usturoiului. Brocoli Este un fel de conopida verde. pe drept cuvant. cu sucul rezultat se acresc ciorbele si sosurile. Este considerata. 527. Se fabrica in tara noastra in multe localitati. iar sucul se acritul ciorbelor. fiind aliment si medicament in acelasi timp. Pulbere din seminie de gogo}ari Sernintele de gogo~ari. dar ceva mai mie. Valoare energeticii = 423 kcal/ 100 g.

stomatitelor ~i hemoptiziilor. dizolva uratii (sarurile acidului uric). se eticheteaza si se pastreaza la Ioc rece si in tune cos. sodiu. factori vitaminici P. acizi liberi. substante protectoare vasculare favorabile acuitatii vizuale.Hreanul. dintr-un mal batut de soare. Prin faptul ci zaharul invertit contine acid citric sporeste capacitatea de asimilare a calciului in intestin. previne formarea calculilor renali. oxid de magneziu. dar pentru ca este mai greu de procurat din cauza pretului piperat. Sueul obtinut din strugurii inca neajunsi la maturitate este racoritor. 540. la loe rece si intunecos. 450 ml apa. clor. materii rasinoase. zahar fennentabil. stimulent si decongestionant hepatic. Ingrediente: 1 kg zahar alb. de la 0 adancirne de 1-1. apoi se strecoara prin tifon si siropul se pastreaza in stide ce se inchid ennetic. crerna de tartru. Ajuci in tratarea celor mai rebele accese de tuse. reintineritor cutanat (in uz extern). In cenusi se gasesc: potasiu. dar si contra anginelor. ulei. acid tartric liber. Se lasa astfel 8 ore. glucoza si fructoza. dermatoza. contribuie la combaterea si vindecarea rahitismului. ca zaharul alb. intre mese. folosindu-se in calmarea starilor febrile. consumandu-se cate 1-2 kg pe zi. arsenic. care este tonic. Prezenta hreanului in must nu-i schirnba in nici un fel gustul celui din urma . Pentru Herpin. eliminator al acidului uric si hipersecretor bihar. materii lignoase insolubile. Ajuta in dispepsie.tarapetederugina. Iitiaza biliara si renali. sucul de strugure este un . are certe proprietati antiinfectioase si nu este eancerigen. Ceai de salvie 2 lingurite de planta bine maruntita se urnecteaza eu Llingura de apa rece (5 minute). sticle cu ajutorul unui furtun.Japte vegetal". .5 m si numai cu unelte de lemn sau de corn. in mustul proaspat extras se adauga hrean bine spalat. diuretic. dupa care se poate folosi. acid fosforic. apoi se trage mustul in 539. materii minerale. dar necuratat de coaja.154 Elena Nitii Ibrian Tinerete fora batrane. In acest fel putern avea must dulce tot timpul anului . ras fin (800 g hrean la 50 litri must). nu direct pe flacara. laxativ. tanin. deoarece contine 900 de calorii la 1 litru. se amesteca cu mierea si se lasa in vas acoperit in repaus 12 ore. Din punct de vedere nutritiv. in vas emailat. colagog. acid malic. laxativ. vasul in care sunt puse aceste doua elemente se asaza in bataia soarelui.Cu o lingura de lemn noua se colecteaza in permanenta spuma care se ridica deasupra. dupa care se las a in repaus 24 de ore. rernineralizant. este si un aliment foarte bogat in antibiotice. B si C. Sticlele cu must se inchid ermetic. mangan. pe langa ca este un bun conservant. care are putere dubla de indulclre fata de zaharul alb. intoxicatie acuta. cu 0 putere dubla de indulcire comparativ cu zaharul alb obisnuit. pentru a se incarca de energie solara. siliciu. Mod de preparare: aceste ingrediente se pun la fiert pe foe domol. artri0. " 541. 1 lingurita cu acid citric sau tartric (sare de lamaie). Sirop de ridiche neagrii Ingrediente: 3 ridichi negre mijlocii. Aceste zaharuri sunt direct asimilabile. strugurele contine 120-150 g de zaharuri. calciu. energetic muscular. Apa de argilii La un Iitru de apa de izvor se pune 0 Iingurita de argila. Vita-de-vie mai contine vitaminele A. iod. oxid de fier. energetic nervos. Mod de preparare: ridichile bine spalate (cu coaja cu tot) se maruntesc fin. constipatie. Strugurele este diuretic. In obezita~e se recomanda ca 2 zile din 10 sa se consume numai 1-2 kg struguri pe zi. acizi volatili. hemoroizi ~i tuberculoza pulmonara. se poate prepara in casa de catre gospodine asa-zisul zahar invertit. Strugure1e este foarte digest. Damigeana in care este pus mustul trebuie sa stea la Joe intunecos si trebuie sa fie agitaci de 3 ori pe zi timp de 7 zile. racoritor.. In dezintoxicatie se vor consuma cate 3 pahare eu sue de struguri in fiecare zi.e cu hrarui naturaui 155 536. in felul acesta se obtine un amestec de 2 monozaharide (glucoza si fructoza). 538. antitoxic. Pulbere de mgilii Se recolteaza argila numai din localitatile unde traim. arnelioreaza bronsitele cronice astmul afectiunile pulmonare si litiazele biliare. 400 g miere naturala. Zahiir invertit Cel mai bun inlocuitor al zaharului alb este mierea naturala. la 1 kg. Se ia in doze de 4-6 lingurite pe zi. Strugurele negru contine un colorant numit enocianina. magneziu. Cura cu struguri se face eu fructul ea atare. 537. materii azotate. Sue de struguri (must) cu hrean Contine: apa. drenor organic.timpdel0minute. apoi se amestecii eu 250 ml apa fie rbin te si se Iasa in repaus ..

minerale si multe substante de care corpul are nevoie. a colesterolului excesiv). Pentru ameliorarea transpiratiei. ajutii m~lt in diareile cronice. Tiira(ele Folosite in alimentatia ornului calculate din ziua macinisului. Ajutii in boli de ficat. 543.Biisica porcului este in flora spontana. din cauza concentratiei ei. se completeaza cu apa fiarta si racita (37°). 100 g de anghinare dau 50-70 de calorii. Apoi se toarna peste el 4 litri de apa fierbinte (42°) si se ames ted. se va folosi la 0 supa sau ciorba de cruditati: aceasta nu se recomandii insa. are de 60ri mai rnulta vitamin a B si de 15 ori mai multi vitamina B2. lara piciorus. malaiul si faina de orz si ovaz se pun in putiniea de bors sau intr-un borean cu 2 litri eu apa si se lasa la macerat limp de 3 ore. 1 rarnurica de busuioc si 1 de Ieustean. Acesta are 0 densitate atat de mare incat sunt suficiente cateva picaturi de apa de mare la un pahar cu suc natural sau la orice preparat de hrana vie pentru ca acesta sa capete 0 valoare mult crescuta la sanatatea organismului. B2l C. se bea numai rece. a ureei. se acopera vasul eu tifon si se Iasa langa 0 sursa de caldura timp de 48 ore. antitoxica. 250 g orz ~i ovaz macinate. mai putin consistent. Anghinarea tanara. A nghinarea tubercul 544 . astfel: de 5 ori mai bogat in fosfor. dar destul de bun de consumat. Pentru 0 mai buna valorificare a produselor se mai poate adauga apa calda peste huste. in 555. 0 ciuperca alba. 552. Astfel se obtine al doilea rand de bars. fosfor. hidropiziei si icterului.5 ori mai bogat in fier. Este un puternic drenor a1 ficatului si al vezicii biliare. zaharuri (reprezentate in mare parte de insulina. Ceai de tei Se prepara ca la reteta precedenta. Apa de mare Toti compusii minerali din aceasta se gasesc sub forma de lichid coloidal. lipide. 545. Mod de preparare: taratele. ulcere 550. mangan. si inflamatii ale colonului. vitamine. Ridikina este diuretica (decoct in Yin alb natural) si se recomanda in cazul gutei. numai cii are miezul alb. cateva ramurele de visin. creste 547. de Ia care se consuma petiolul. Pregiitirea borsului de putina Ingrediente: 450 g tarate de grau. Out de prepelitiieste mai bogat decat oul de gfuna in multe substante. radacina este Iemnoasa. Borsul este foarte bogat in enzime. 546. 553 . dupa care se strecoara prin tifon. foarte bogata in saruri minerale. stimulerita. Anghinarea contine: protide. 542. Cand amestecul este caldut se adauga hustele sau drojdia de bere. 549. Ceai de giilbenele Se prepara ca la r. 541 si ajuta in boli gastro-intestinale. se lasa din nou la macerat 48 de are. diabet. Ele sunt alimentele viitorului. arnestecand de 3-4 ori pe zi. Ea impiedica secretia Iactata. 25 g drojdie de bere sau un castronel de huste. din Llingurita sijumatate de pIanta la 250 mI apa. Este 0 leguma eriergeticasi constructoare. Algele Sunt vegetalele eele mai bogate in proteine. Se consume numai uleiul obtinut prin pres are La rece. Ghebele sunt ciuperci din flora spontana foarte utilizate alimentatie. diuretica (favorizeaza eliminarea acidului uric. 551. vitaminele A.inile crescute pe langa casa ornului. cu 0 lingud de Iemn. la loc rece. celor ce sufera de artrita. consumata cruda. Sejolosesc numai cojdede oud de la g3. amestecand de mai multe ori cu un facale] de lemn. Are efect sedativ general si de combatere a insomniilor. frageda. Chura Se aseamana cu pepenele verde. Mangoldul Este a varietate de sfecla.156 Elena Ni\:i Ibrian Tmerete fara biilrane(. de 7. nurnai frunzele si . litiazei.e eu hranii naiurala 157 5 minute. guta sau unele afectiuni urinare. deci permisa diabeticilor).. mai ales dad este consurnata in stare cruda. crampe. Se recornanda sa se recolteze numai cele mid si mijloeii. Este foarte digerabila. apa. fier. 548. Dupa aceea se strecoara si se pastreaza in sticle inchise ermetic. nu trebuie sa fie mai vechi de 8-16 zile 554. 10-12 litri apa. bronsite cronice. 150 g raina de porumb. rotunda. Apa de Ia fierberea anghinarei.. . Se mai numeste planta ficatului. durerilor reumatice.

din aceasta cauza putand transmite parazitul duva ficatului. Decojirea migdalelor dulei Se face punandu-le intr-o sita ernailata. 558. zerul este bun si extern. astm. Se iau cate 20-50 ml pe zi. care se tine deasupra cu apa fierbinte pana se inmoaie coaja. Consumat in doze mari este greu tolerat de stomaeurile mai sensibile iar in unele cazuri poate provoea fenomene de cistita. scorbut. in caz de degeraturi ~ eczeme. 560. Sucul de mere padure(R Se obtine din mere bine coapte. sa 559. bronsita cronies. unui vas. Poate fi eonservat in miere. insuficienta hepatica. Ciupercile nu trebuie depaseasca 6 ore de la recoltare pana la utilizarea lor in alimentatie. aceste plante au 0 actiune remarcabila Ia nivelul ficatului. cum ar fi ridiehea neagra. 557. in colecistite. Este folosit si in decorarea preparatelor culinare. Datorita acestei esente. Cresonul (niisturelul) Cresonul se foloseste numai proaspat recoltat. Zerol Este indicat in anemie. afectiuni pulmonare. tegumentelor si articulatiilor. cand creste sub pia puma de zapada. in perioada de toamna. care se lndeparteaza. Cum eu sue de ridiche neagrii Este indicata in tratarea litiazei biliare si urinare. tuse. Pulberea din flori de trifoi rosu. Ateruie la ciuperci! Cele din flora spontana devin din ce in ce mai periculoase. reumatism. terenuri mlastinoase ). Nu trebuie sa se faca abuzuri in ceea ce priveste eonsumul cresonului. hreanul. . varza. Este bine de stiut faptul d aceasta plants se dezvolta in conditii norrnale acolo unde are multa umezeala (malurile raurilor.158 Elena Nita Ibrian TinereteJara batranetecu hrarui naturale 159 556. gutii. in bueatariafaro'foe giisindu-~i locul bine meritat. aIergie. dupa ce au fast recoltate cand erau inflorite in proportie de 75%. sub forma de comprese. in uz intern. Preferati ciupereile de cultura celor din flora spontana. intestinului. Din el se pregatesc cele mai variate preparate. guta (cate 500 ml pe zi). 561. Se obtine uscandu-Ie bine. Cresonul din flora spontana poate fi de multe ori infestat de dejectiile oilor. Cresonul se prepara numai Ia reee. deoarece uscat nu are nici 0 eficienta. Sueul din fruete de soc Se extrage din fructele bine coapte si foarte proaspete. rahitism. S-a constatat ca acest valoros aliment-medicament are proprietati comune cu aIte vegetale din aceeasi familie (erucifere) care contin esenta sulfoazotata a cresonului. un parazit hepatic. dispepsie. mai ales iarna. 562. 563. dispepsie. aparatului pulmonar. artrita cronica. Din aeest motiv trebuie sa avem grija ea loeurile de unde recoltam cresonul sa nu fie si acelea un de pase sau se adapa aile.

Apoi se filtreaza prin tifon si se trage in sticlute de culoare inchisa care se pastreaza la loc rece. pentm tratarea osteoporozei. agitand-o de 2 ori pe zi. diuretice. 0 566. a bronsitei eronice sau a Iitiazei renale. apoi se filtreaza. se spala cu a perie si se taie rnarunt. Se lasa la macerat la loe intunecos timp de 9-10 zile. Se administreaza extern sub forma de frectii in caz de reumatism ~i raceala rebela. adaugate in apa de argila (r. Are proprietati tonice. agitand stic1a de 2 ori pe zi. scoase din pamant primavara devreme sau toamna tarziu. Dupa aceea se strecoara prin tifon si se poate consuma atat ca aliment. Dupa acest timp se strecoara prin tifon. inflamarii ale cailor urinare si scade glicemia. se arnesteca apoi cu alcoa I de fruete sau de secara de 40° si se lasa la macerat 14 zile. se curata de impuritati. 539). Bine uscati. se inchide vasul ermetic si se lasa la macerat 8 zile. Radacinile de urzica. Are aceeasi aroma si aceleasi intrebuintari cu cea de pro polis. de 3 ori pe zi. apoi se filtreaza. cat si ca medicament. de 3-4 ori pe zi. se transforrna in pulbere eu ajutorul masinii de rasnit cafea. dupa care se filtreaza. artritei. se adauga 500 ml alcool alimentar de 70°. Leacuri din produse naturale A. agitand borcanul cat mai energic in fie care zi. agitand sticluta de 2 ori pe zi. Tinctura de urzici (frunze sau radacini) 20 g frunze de urzici taiate fideluta se pun intr-o sticluta. 539) sau in eeai de plante. b) 20 g radiicina de hamei fin maruntita se pune la maeerat eu 100 ml alcool de 700 timp de 8 zile. apoi se toarna peste ele alcool de 500 pana se umple sticla. dimineata si seara. infectiilor tractului biliar si urinar. Tincturi 564. se mai adauga inca 50 ml alcool. 570. Tratamentul dureaza in jur de 6 luni. procedand in continuare ca la r. care trebuie sa aiba eel putin 2 ani.50 timp de 5 zile. agitind sticla de 2 ori pe zi. procedand ea prima dati. in caz de nisip la rinichi. Este aliment si medicament in acelasi timp. Ajuta in tratarea anorexiei. apoi se filtreaza si se administreaza 10-15 picaturi pe zi. 569.Tinerete lara batranete cu hrana naturala 161 567 Tincturd din muguri de plop negru Mugurii de plop negru se recolteaza intre 25 februarie .iate. stimuland foarte mult pofta de mancare la copii (mai ales).i mult in tratarea pEigilor ta. P ARTEA A IV-A Capitolul X 568. Ajuti in dureri de cap. Tincturii de hrean Hreanul proaspat recoltat se marunteste fin eu coaja cu tot si se pune intr-o sticla pan a la jumatate. eu avizul speeialistului in terapie naturala. 565. peste ele se toarna 100 ml rachiu de secara sau de fructe de 40° si se lasa la macerat 15 zile. . Cu ele se umple 0 sticla.. agitand energic stida de 3 ori pe zi. Se administreaza cate 15 picaturi pe zi.. stomahice. Mareste apetitul alimentar. iese 0 tinctura mai slaba. Pentru obtinerea tincturii se pun intr-o sticluta 30 g pulbere din muguri de plop negm si 100 ml alcool de 900. ~ut. lara a le presa. Tincturd de propolis Se iau 10 g de pro polis proaspat recoltat. Tincturii din conuri sau. Se ia 0 lingura de tinctura pusa in 125 ml apa de argili (r. se 0 marunteste fin si se pun in sticlute de euloare inchisa eu 50 ml alcool de 90 .Tinctura de propolis se foloseste la diferite preparate de hrana vie. Pentru 0 mai buna valorifieare. Setine la macerat 14 zile. apoi se filtreaza si se administreaza 3-4 rnl pe zi. inainte de masa. Tincturii de miirar 20 de linguri eu serninte de marar strivite grosier se pun in borean. 565. Tincturii de ienupiir 100 g boabe de ienupar fin maruntite se pun Ia macerat cu 500 ml alcool de 4. dar destul de buna .25 martie. agitand stic1a de 2 ori pe Z1. agitand stic1a de 3 ori pe zi. din riiddcini de hamei a) 10 conuri de hamei maruntite se pun la macerat cu 90 ml alcool de 90 timp de 8 zile.

hidropiziei. 576. flori si frunze de rostopasca. Frunzele de leurda proaspete consumate in stare cruda curata riniehii si veziea. se strecoara si se adauga miere si se bea in cursul unei zile. timp de 2 minute. Sirop de uarui rosie 500 g sue proaspat extras de varza rosie. Sirop de levantica 100 ml sue de fIori de levantica se amesteca bine cu 140 g miere narurala si 25 ml sue de catina (r. 50 g drojdie de yin. 539). folosind aceleasi ingrediente. 500 ml Yin . agitand energie pana se omogenizeaza perfect. care se pastreaza in vase foarte bine inchise. miere. agitand boreanul de 2 ori pe zi.. bine salivat. Este eontraindicat in gastrite. Ajuta Lavindecarea varicelor. 580. Sirop de ceapa rosie 600 ml sue de ceapa bine limpezit. se amesteca de mai multe ori cu 0 lingura de lemn. expectorant si diuretic. la rece. bine salivat. fund util in eliminarea parazitilor intestinali. Este un bun vermifug. 577. 25 g sue de carina (r.4 kg miere sau 700 g zahar invertit (r.162 Elena Nita Ibrian Ttneretelara batranete eu hrarui naturale 163 B. Vinuri terapeutice 578. Este util contra guturaiului. Se adrninistreaza de 3 ori pe zi cate 50 rnl. este folosit in tratarea tuberculozei pulmonare. Sirop de uatzii 700 g varza alba tillata fideluta se pun la fiert cu Llitru de apa clocotita. 499) sau de larnaie. 1 kg coacaze negre bine coapte. care se inlocuieste eu sue de praz proaspat extras. 573. ulcere stomacale si duodenale . tuse indelungata. care sufera de greutati in respiratie. De asernenea. presand-o bine. Se bea arnestecul eu inghitiruri rare. Se consuma numai dimineata. cand se amesteca cu 250 ml suc de catina si 350 g miere. Sirop de usturoi 500 g usturoi maruntit fin In mojar se oparesc eu l litru de apa fierbinte La 75°C. cate 3-4 Linguri. eu 30 de minute inainte de masa. 499) sau de Iamaie. cu pauza de 1 luna. Se iau 3-4linguri pe zi in tratarea afectiunilor pulmonare. 572. dupa care cura se repeta. Inlatud rapid icterul. ea intaritor. 3hnguri pe zi. se amesteca eu infuzie de sofran (3 g La 100 ml apa).5 litri apa de argila (r. 579. 575. Apoi se lasa sa se racoreasca (38°C). Se adrninistreaza cate 31inguri~e pe zi. Se ia dimineata pe nernancate. emolient. se toarna in sticIe ee se inchid errnetic si se pastreaza la rece. dupa care se strecoara prin tifon dublu. se strecoara prin tifon si se lasa sa se racoreasca la 38°C. fiind util in tratarea migrenelor. 30 g radacina. ajutand in tratarea bolilor de stomac. Nu se pastreaza La frigider deoarece devine toxic. Sirop de paz Se prepara ca la reteta precedenta. 499) si 500 g miere naturala. pe stomacul goL. Ajuta in tratarea afectiunile biliare si hepatice. durerilor reumatice si hepatice. Vin de rostopasdi Ingrediente: alb. C. usurand urinarea. se adauga 3 kg de miere si se agita pana se obtine un amestec desavarsit. se lasa la maeerat 5 saptamani. se amesteca cu 300 g miere naturala si 25 ml sue de catina (r. in doze de 2-31inguri. apoi se strecoara prin tifon. bine limpezit. secretii pulmonare abundente. se pune inrr-un vas pe baie de aburi. Vin de leurda Ingrediente: frunze fragede de leurda. limp de 30 de zile. 536). 574. Mod de preparare: un pumn de frunze de leurda se taie fideluta si se pun la fiert. se agita energic vasul in care sunt puse to ate aceste componente si se pastreaza siropul rezultat in sticlute care se inchid ermetie. Nu se prepara mai mult dedit necesarul pentru 2-3 zile. Mod de preparare: planta maruntita se amesteca eu vinul si se lasa la macerat 2 ore. in afara de sucul de ceapa. 499). Siropuri terapeutice 571. Se administreaza care 50 ml de 3 ori pe zi. 250 ml Yin alb. Se pastreaza siropul in sticlute care se inchid ermetic. Vin de coadize negre Ingrediente: 2. 1. dupa care se acopera vasul etans si se lasa in repaus 50 de minute.5 kg miere naturala si 250 rnl sue de carina (r. dupa ce a fiert. Sirop din jloTi de papadie FIorile de papadie (500 g) se pun in borcan eu 2. Este indicat persoanelor de varsta a treia. nu direct pe flacara. eatarelor si Iaringitelor.

se agita energic amestecul. se elimina tot ceea ce este rau. amestecul se agita bine. pe stornacul go! (ca pansament gastric) se ia un galbenu~ de ou bine amestecat cu 1 lingurita de miere: dupa 30 de minute. 2 Iinguri cu lichior de fmete. Leac pentru bali de stomac Intr-o sticla se introduc flori de galbenele pina la trei sferturi. se adauga vinul si se lasa la rnacerat 10 zile. Se beau 1. Este utilizat ca fitogeriatric si tonic general. 10 zile. in tratamentul azotemiei. Mod de preparare: afinele se mixeaza si se arnesteca cu alcoolul.La fel se procedeaza si in a doua si a treia zi. la pranz si seara se iau tot cate 100 ml din amestec. 500 g miere naturala si 250 ml rachiu de tescovina de 42°. 1 rarnurica de busuioc. 583. si tot asa pin a cand se terrnina si uleiulsi moarea. de 3 ori pe zi. Mod de preparare: urzicile tecate si vinul se pun in sticla. Vin de praz Ingrediente: 30 g rad. apoi se decanteaza. dupa care se filtreaza prin tifon. Este aliment si medicament in acelasi timp.. persoana respectiva se culca pe partea ficatului si adoarme linistita. indoii cu apa de argila (r. agitand vasul in care sum puse de 3-4 ori pc zi. 589. inclusiv pietre la ficat sau bila. apoi 0 gura de moare. apoi se toarna vinul. cand se beau seara 250 ml ulei presat la rece ~i 250 ml moare de varza indoita eu apa de argila. pana se urnple sticla si se Iasa la maceral. peste ele se toarna ulei de masline. Se mananca 3 catei de usturoi zilnic sau se foloseste eu regularitate alimentatie bazata pe hrana vie. 581.. se adauga lichiorul de fmete si busuioeul taiat marunt. Luat cu regularitate ajuta mai mult de cat orice medicament. apoi se lasa astfel 12 ore. se cornpleteaza eu vin pana la llitru si se indulceste cu miere. natural. 18-21 zile. miere dupa gust.. Vin de ceapa Ingrediente: 300 g ceapa taiata marunt. fara a fi presate. 100 g miere lichida. Vin de urzici lngrediente: I mana de varfuri de urzici cu seminte. preparata dupa reletele din bucataria tara foe. Mod de preparare: mustarile de praz se maruntesc fin. apoi normal. 586. dupa gust. cu 30 de minute inainte de masa. 582.kini de praz (rnustati). cate 1 lingurita din fiecare. ' D. Se man inca putin in primele zile. VinuJ rezultat este foarte bogat in vitamina C.164 Elena Nita Ibrian TinereteJaUl biitninete ai hrand naturale 165 Mod de preparare: apa se amesteca bine cu mierea sau cu zaharul invertit. Ajuta mult in tratarea anemiei si a tulburarilor de vedere. timp de 7 zile. Lear pentra reintinerire. llitm de yin alb superior. plus boabe de ienupar. 600 ml Yin alb vechi. 588. se pun in sticla eu gura larga. se astupa si se lasa la macerat 7-8 zile. 584. apoi se decanteaza si se bea care 1 pahar 'in fiecare dirnineata. care 0 lingurita. se acopera si se lasa la macerat 48 ore. dupa care se filtreaza. se saliveaza abundent si se inghite incet. apoi se lasa in repaus 30 de minute (vasul acoperit). Lear pentru ulcer 300 g pojarnita se fierb cu 3litri de apa Ia foe domol timp de 25 de minute. Se iau 2-4 linguri pe zi. ajutand la fortificarea organismului. Alte leacuri 585. Se tau cate 50 ml. la final se filtreaza. Se filtreaza prin tifon si se adrninistreaza dimineata pe stomacul gol. contra litiazei biliare. Mod de preparare: mierea si ceapa se pun intr-o sticla cu gat larg. se iau 100 ml din amesteeul de mai sus. In ziua urrnatoare. pe stomacul gol. cu 30 de minute inainte de masa. dupa care se adauga vinul si se lasa la maceral 4 zile. Pentru a bea uleiul si moarea.5 litri de ceai zilnic. sc amesteca cu 500 ml ulei de masline. Dimirieata. miere . se adauga coacazele strivite si drojdia de yin. Leac in caz de cistita si afeciiun: renale Se prepara un ceai din frunze si £lori de maces. Cu acest leac s-au vindecat de ulcer foarte mute persoane. a doua zi nu se mananca nimic. la temperatura camerei. in loc ferit de lumina. ci se beau doar 2 Iitri de sue de macese. Leac pentru fica: Se face seara 0 clisma. eu 30 de minute inainte de masa. inainte de masa eu 30 de minute. 1 Iitru vin rosu. Dupa aeeea. Vin de afine Ingrediente: 1 kg afine. dupa care se filtreaza. cu 30 de minute inainte de masa. se pune in borcan. agitand sticla de 2 ori pe zi cat mai energic. 539) . de rnorcovi sau de cira~e. se iau alternativ cate 0 gura de ulei. 100 ml alcool de 70°. Se adrninistreaza de 3 ori pe zi cate 1 lingura. 587. se acopera vasul eu dop de ferrnentatie si se lasa totul la fermentat. 1 litru Yin alb superior. Inainte de eonsum. la 250 ml apa.

apoi se pot manca la pranz si seara diferite preparate din legume. patrunjelul. prazul. Leac pentru reoenirea vederii Se iau 2 borcane de 800 ml. Intre rnese nu se consurna nimic. agitind zilnic vasul in care sunt combinate. Busuiocul proaspat reimprospateaza aerul din locuinte si alunga insectele datorita mirosului sau puternic. numai ci sueul de rosii este inlocuit cu 100 ml sue de telina in amestec euIOO ml apa de argila (r. se umplu eu moreov ras. eu adaos de putin ulei presat la reee. Sunt interzise toate produsele grase. apoi se ia cate 0 lingura din amestec in fiecare dimineata. joi la pranz cuburi de soia cu 50S de rosii ~i salata de spanae. Se poate rezolva 0 astfel de deficienta prin eonsumul a cat mai multe produse diuretice. la fel merele de dirnineata. Ajuta in vindeearea derrnatozelor rebele. Pentru 0 mai mare eficienta. in cantitati egale. pe stomacul gol. 591.166 Elena Ni~ Ibrian Tineretejara biitrdnete cu hranii naturalii. se consuma cate 0 lingurit. produsele de panificatie ~i de patiserie. Deci. ci se beau numai 2. 100 g radacina proaspata de boz. cate una inainte de fieeare masa: ajuta si in constipatie. 595 . inainte de masa. Este eontraindicat in caz de diabet. Se bea un litru de ceai pe zi. tarhonul si numai foarte putina paine neagra.2'50 litri sue de fructe sau de legume si 1. Aeest tratament dureaza eel putin 14 zile. Cu aeest regim se slabesc 3 kg pe luna. se recomanda ceapa. Conjunctivita este deseori un simptom al functionarii insufieiente a rinichilor. 596. Duminica la pranz brocoli eu branza de soia si seara rulada de varza murata eu urzici. Un al doilea regim de slabire este acela in care se consuma in fieeare dirnineata pe nernancate 250 ml sue de rosii. pentru oehii obositi si suprasolicitati este umezirea ochilor cu propria saliva.cinoase si seara nuci eu usturoi. Luni se consurna 4-5 mere dirnineata pe stomacul gol. consumati cat mai multe produse vegetale care coniin vitarnina A. mestecandu-le indelung. aces tea curatii foarte bine dintii. a eczemelor veehi si a psoriazisului. la pranz salata de telina cu mere si andive. dimineata. se pune la maceral cu 1 litru de tuica de seem timp de 5 zile. Pentni dinti frumo. la pranz 0 salata de legume cu branza de soia. capacitate de digestie slaba. este bine sa se tina si un regim alimentar bazat pe legume. eunoscut din mosi strarnosi. se repeta tratamentul. 592. Leac contra bolilor de piele a) Se prepara un ceai detoxifiant din trei frati patati si sanziene galbene. Leac pentru sliibit Miercurea si vinerea nu se manand nimic. apoi la pranz un sos maioneza de cremogen cu dda.5 litri Iichid pe zi (1. apoi seara salata de varza cu cremogen. iar seara 0 cana cu iaurt degresat in combinatie cu granovit. 539). Un al treilea regim de slabire este eel in care se procedeaza ea Ia eel de la numarul doi. 593. Dupa aceea se iau 1·2 lingurite cu ulei de ricin. Pentru a rernedia vederea slabita. din I Iingurita co plante la 250 ml apa. Acest amestee se imparte in 3 parti egale. nu se mai consuma nimic. care se consuma..i si sanato. adica pana la ora 12. dulciuriIe. care se aplica apoi pe zona afectata. fruetele dulci. Leac contra teniei si ascarizilor 1 kg de serninte de dovleac furajer decorticate se macina si se amesteca cu 500 g miere poliflora si 125 mllapte nefiert. mai putin miereurea si vinerea. cornbinatacu diferite pulberi de plante autohtone aromatice. dad este nevoie. se repeta cura. in urrnatoarele 3 ore. usturoiul. telina. Se strecoara prin tifon. mararul.l de sue de busuioe zilnic. dupa 0 pauza de 2 saptamani. fructe si cereale preparate dupa budiuisia fara foe: b) Se face 0 pasta din cateva frunze proaspete de busuioc ~i putina apa de argila (r. . pan a se termina intreaga cantitate. Pungile de sub ochi pot dispare rapid dad inainte de micul dejun se consurna 2 boabe de piper. Paralel. Sambatii. iar seara tort din germeni de grau eu banane. pe rand. fin maruntita. se iau zilnic 3 linguri. 539). Marti. Leac pentru ochi Un remediu vechi. fructe si cereale integrale. se adauga aceeasi cantitate de miere si 1 kg de lamai maruntite fin cu coaja cu tot si se lasa la reee 12 ore.250 litri apa de argila). 539). in fiecare dirnineata se consuma mere. intaresc gingiile si dau un parfum placut gurii. gastrita hopoacida. Dupa 0 pauza de 7 zile. 594.i Este indicat sa folositi pentru spalarea lor pulbere de argila (r. Dad nu se obtine rezultatul dorit de prima data. lntre mese. numai pe stomacuI gol. mai ales in perioada de Luna plina.00. Leac contra apetitului necontrolat 167 590.

Tratamentul antialgic. nemaivorbind de patogenia acestei boli (a urmat timp de 3 saptamani infiltrati ile si baile ). care inainre de a va cunoaste si de a-I spune despre dvs. care se bea nu numai dimineata ci ~i intre mese.luand 0 medicatie pe baza de electroliti. Tin foarte mult sa va scriu in numele tatalui meu care. avea hipertensiune. numai ci sucul de rosii este inlocuit eu ceai din frunze de zmeur. . durerile au incetat. au facut sa dispara complet durerile. In total se consums 2 litri de eeai pe zi. dar nepersistente in urma tratamentului eu antihipertensive. In timpul aeesteia. si datorita dvs. inregistrand scaderi temporare. Leac in bali pulmonare Se consuma 200 g serninte de floarea soarelui zilnie. unguent local si a alirnentatjei preponderent naturiste. se exclud din alimentatie oriee fel de grasimi. eataplasmele realizate din plantele pe care ni le-ati dat dvs. Cura tine 20 de zile. desi avea 0 stare de sanitate aparenta. eu sucuri din plante. datorita intelegerii si vointei de care a dat dovada. Va multumim. totusi. Va seriu si va multumesc in numeJe soaerei mele. dintr-o dati s-a vazut pus in situatia de a merge foarte greu din cauza artrozei la sold de care a fost diagnosticat. foarte durerosi si eu o accentuata stare de impotenta functionala. valoarea diastolica se men tinea ridicata.i branzeturi. sub diferite forme. ing. combinat preponderent eu 0 alimentatie naturista. Oprea Mihai Stimaia doamrui Ibrum. Pentru varsta de 74 de ani 0 consider 0 reusita si.. in urma tratamentului prescris de dvs.168 Elena Nita Ibrian l Scrisori de multumire Un al patmlea regim de slabit este eel in care se procedeaza ca la numarul doi. eu respect. avea poliartrita reumatoida eu noduli la nivelul articulatiilor metaearpofalangiene. Intre mese nu se mai mananca nimic. exceptie facand branza slaba de vaei. dulce. A urmat acest tratament. starea clinics s-a ameliorat eonsiderabil din punet de vedere functional. Stimatd doamnd Ibrian. preparate sub forma de hrana vie. antiinflamator si chiar infiltratiile nu au determinat arrieliorari simptornatice. Avea. 597. mentionez. Pe Hinga acesasta afectiune. care ne-ati pus la dispozitie aceste minunate daruri ale naturii. i-au luat durerea eu mana si impreuna cu sueurile enzimatiee si unguentul de la dvs. de asemenea. In schirnb. iar nodulii au regresat. In prezent.. palpitatii datorita tulburarilor de ritrn .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful