Referat Transmisii curele

Referat

Tema : Transmisii prin curele

Intocmit : Boşneagă Bogdan CL XIII SERAL PROGRESIV

TRANSMISII PRIN CURELE
1. GENERALITĂŢI
Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice care transmit putere si turatie (deci moment de torsiune), prin frecarea dintre un element intermediar flexibil (cureaua, curelele) şi roţi. În legătură cu această definiţie se pot face câteva comentarii:  sunt şi transmisii cu mai multe curele;  pentru realizarea frecării dintre curea (curele) şi roţi, transmisia este tensionată;  există şi transmisii prin curele .dinţate. care transmit moment de torsiune prin formă.

a) Clasificare
După forma secţiunii curelei, acestea sunt:  late ;  trapezoidale ;

 rotunde ;

 dinţate .

După poziţia relativă a axelor, transmisiile sunt:  cu axe paralele;  cu axe încrucişate. După raportul de transmitere, transmisiile sunt:  cu raport constant;  cu raport variabil (în trepte sau continuu).
-2-

b) Avantaje şi dezavantaje
Avantaje:  simplitate constructivă;  cost redus;  randament relativ mare;  transmit moment de torsiune la distanţă;  arborii pot avea orice poziţie relativă;  la suprasarcini apare patinarea. Dezavantaje  gabarit mare;  raportul de transmitere nu este riguros constant;  durabilitate mică;  pretensionarea încarcă arborii şi lagărele;  necesită sistem de realizare a pretensionării.

c) Caracteristici de funcţionare
Puterea maximă transmisă:  1200 kW - la curele trapezoidale;  5000 kW - la curele late "compound". Raportul de transmitere maxim:  8 - la curele trapezoidale;  10 - la curele late "compound". Viteza periferică maximă  50 m/s - la curele trapezoidale;  100 m/s - la curele late "compound".

2. ELEMENTE GEOMETRICE ŞI CINEMATICE
O transmisie reductoare prin curele este schiţată mai jos. Roata conducătoare are diametrul primitiv Dp1 şi turaţia n1 iar roata condusă are diametrul primitiv Dp2 şi se roteşte în acelaşi sens cu turaţia n2. Diametrul primitiv., care este considerat în relaţiile de calcul, corespunde fibrei medii nedeformate a elementului flexibil. La o curea lată,

-3-

la care grosimea h este foarte mică, în calcule se poate utiliza diametrul roţii D . Nu însă şi la o roată trapezoidala.

Elementele geometrice ale unei transmisii prin curele. Elementul flexibil (cureaua sau curelele) de lungime primitivă Lp este petrecut peste cele două roţi. În vederea tensionării, una dintre roţi trebuie să aibă axa mobilă în spaţiu. În figura de mai sus, roata conducătoare este cea tensionată cu forţa Q0. Dacă A este distanţa dintre axele roţilor, atunci unghiul dintre ramurile curelei este: γ =2arcsin [ ( Dp2- Dp1) /2A]

Diametrele primitive la cureaua lată şi trapezoidală. Unghiurile de înfăşurare, exprimate în grade sexazecimale, peste cele două roţi sunt: β1 = 180° - γ β2 = 180° - γ
-4-

Lungimea primitivă a curelei se determină cu relaţia: Lp =2Acosγ/2) + β1 *π/180° * Dp1/2 + β2 * π/180° * D p2/2= =2Acosγ/2) + π/2(Dp1+ D p2) + γ/2 * π/180°(Dp1- D p2) Şi la transmisia prin curele, vitezele periferice, corespunzătoare diametrelor primitive, sunt diferite (v1 > v2) datorită fenomenului de alunecare elastică. Definind coeficientul alunecării elastice prin: ξv1 – v2)/ v1 ≈ 0,01…0,05 raportul de transmitere al transmisiei este: i=n1/n2=ω1=ω2=(2 v1/ Dp1)/(2v2/Dp2)

3. SISTEMUL DE FORŢE
În repaus (n1 = 0), tensionarea transmisiei cu forţa Q0 face ca ramurile elementului flexibil să fie solicitate la întindere de forţele F0 (fig.a). Relaţia de legătură dintre Q0 şi F0 este: Q0 = 2F0 cos(y /2) În funcţionare (n1 ≠ 0), în funcţie de sensul de rotaţie al roţii conducătoare, cele două ramuri ale elementului flexibil sunt solicitate diferit. Astfel, ramura .activă. este solicitată la întindere de forţa F1 > F0, în timp ce în ramura .pasivă. forţa este F2 <F0 (fig. b). Deci, datorită tensionării transmisiei prin curele, arborele pe care este montată roata de curea este încărcat cu forţa:

Sistemul de forţe la o transmisie prin curele.
-5-

Relaţia de legătură dintre forţele Q0, F1 şi F2 este: Q0= ( F1 + F2 )cos (γ/2) Forţa utilă, datorită căreia se transmite moment de torsiune de la roata conducătoare la cea condusă, este tocmai diferenţa dintre forţele din ramurile elementului flexibil: Fu = F1 – F2 = ( 2Mt1 * cf )/ Dp1 În relaţia de mai sus, cf = 1….2,5 este coeficientul de funcţionare, care depinde de caracteristicile de funcţionare ale maşinilor motoare şi respectiv de lucru. Pentru determinarea forţelor F1 şi F2 în funcţie de forţa utilă Fu (deci, practic în funcţie de momentul de torsiune Mt1) mai este necesară o relaţie. Pentru stabilirea acesteia se fac mai multe ipoteze simplificatoare dintre care cele mai importante sunt:  coeficientul de frecare de alunecare π dintre elementul flexibil şi roţi este cunoscut şi constant;  cureaua (curelele) este subţire şi flexibilă.

4. CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
Acest calcul este standardizat şi are ca scop determinarea elementelor geometrice, a numărului de curele necesar pentru transmiterea momentului de torsiune, a forţei necesare pentru tensionarea transmisiei, verificarea vitezei periferice şi a frecvenţei încovoierilor curelelor. Din bilanţul energetic al transmisiei mecanice se stabileşte puterea P 1. Se adoptă raportul de transmitere i şi din bilanţul cinematic rezultă turaţia n1. În funcţie de caracteristicile de funcţionare ale maşinilor motoare şi respectiv de lucru se stabileşte valoarea coeficientului cf. Cu ajutorul unei diagrame, se determină .tipul. curelelor în funcţie de puterea de calcul P1c = P1cf şi de turaţia n1. Se alege o valoare standardizată pentru diametrul Dp1 al roţii conducătoare. Se calculează diametrul nestandardizat Dp2 al roţii conduse, neglijând alunecarea elastică ( δ  0 ): Dp2 = i *Dp1

-6-

Lungimea primitivă Lp,STAS se realizează cu nişte toleranţe, care fac ca în timpul funcţionării curelele transmisiei să nu fie încărcate uniform. De aceea transmisia nu trebuie să aibă mai multe de opt curele. Dacă numărul definitiv este mai mare atunci calculele se reiau, fie pentru un tip de curele mai portant, fie adoptând un diametru Dp1, mai mare, fie alegând o distanţă dintre axe preliminară Aprel mai mare. Se determină forţa utilă cu relaţia (P1 este în kW, iar v1 în m/s): Fu =( 1000P1Cf )/ v1 În final se stabileşte forţa necesară pentru tensionare: Q0 = (1,5...2) Fu Materialele folosite sunt fonta, otel, aliaje de aluminiu,materiale plastice. Pentru confectionarea curelelor se intrebuinteaza: piele de bovine, crupon, cauciuc sau panza cauciucata, fibre textile, materiale plastice.

Roţile dinţilor se pot construi dintr-o gamă foarte largă de materiale metalice şi nemetalice. Alegerea raţională a sortimentului de material trebuie să aibă în vedere sarcinile ce se transmit, durata totală de funcţionare, viteza şi precizia de execuţie. Oţeluri: oţel carbon de calitate pentru cementare şi îmbunătăţire STAS 880 (OLC45) oţeluri aliate pentru construcţia maşinilor STAS 791-66-80 : 41MoCr11 oţel carbon turnat în piese STAS 600 oţel aliat turnat în piese STAS 1773 Fonte: maleabile STAS 569 : Fmp 70-02 cu grafit nodular STAS 6071 : Fgn 700-2 antifricţiune STAS 6707 Metale neferoase : bronzuri – Cu Sn 10; CuSn 6Zn 4Pb4-STAS 197/2 Materiale nemetalice : bachelita, textolit, lignofol, poliamide.

-7-

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful