CUPRINS:
Cap.1 Generalităţi ...............................................................04 Cap.2 Tehnologia cadru pentru execuţia lucrărilor de forare şi injectare prin metoda “PRESETUPĂ” în terenuri eterogene ............................................................................10 2.1. Organizarea lucrărilor .........................................12 2.2. Tehnologia forare – injectare ..............................13 2.3. Forarea ...............................................................13 2.4. Injectarea............................................................15 2.5. Reţetele de suspensii pentru injectare şi forare ...18 2.6. Tipuri de injecţii...................................................21 2.7. Utilaje necesare pentru forare – injectare ...........23 2.8. Materiale necesare .............................................24 Cap.3 Tehnologia pentru execuţia injecţiilor de consolidare – precomprimare, simultană cu 4 plane alăturate pe inel de 8 ml la galerii de aducţiune ................................................26 3.1. Organizarea lucrărilor ......................................29 3.1.1. La suprafaţă.....................................................29 3.1.2. În subteran.......................................................31 3.1.3. Echiparea unei staţii fixe de injecţii ..................32 3.1.4. Echiparea cadrelor mobile de injecţii ................34 3.2. Perforarea........................................................35
-2-

3.3. 3.4. 3.5.

Probele iniţiale cu apă......................................37 Injectarea propiu – zisă ....................................38 Tipuri de injecţii ................................................40

3.6. Ţinerea sub presiune ........................................42 3.7. Tratarea zonelor cu infiltraţii ..............................44 3.8. Diagramele de injecţii........................................45 3.9. Montajul materialelor de injecţii .........................46 3.10. Controlul lucrărilor de injecţii .............................48 3.11. Materiale necesare ..........................................50 Cap.4 Galerii sub presiune ................................................52 4.1. Consideraţii asupra încărcărilor şi asupra dimensionării căptuşelii galeriilor sub presiune...53 4.2. Tipuri de căptuşeli folosite galeriile sub presiune ..........................................................................59 4.3. Calculul căptuşelilor simple .................................61 4.4. Consideraţii finale în legătură cu calculele statice ale căptuşelilor galeriilor sub presiune .....65 Cap.5 Măsuri de protecţie a muncii ...................................67 Cap.6 Forţe de muncă ........................................................71 Cap.7 Concluzii şi atenţionări ............................................73

-3-

CAPITOLUL 1 Generalităţi -4- .

A. pe plan mondial. În ţara noastră. În acest context. a fost studiată şi aplicată pe plan industrial în Italia în anii 1946-1948. a fost aplicată la lucrările hidroenergetice începând cu 1962. cu un caracter tehnic studiat de I.G. şi reflectat apoi în toate proiectele de execuţie.C. având ca principale scopuri: etanşarea. când galeria este sub presiune sau din exterior spre interior din cauza împingerii masivului spre rocă. Acestea au ca scop umplerea spaţiului rămas de la betonare între rocă şi cămăşuiala de beton.H.P. lucrările de injecţii au devenit mai complexe necesitând o tehnicitate şi o dotare deosebită.apă. Tehnica injecţiilor la galerii. Injecţii de umplere. consolidarea sau scopuri speciale . ale obiectelor hidroenergetice. care lucrează sub presiune. respectiv în T.S. ce se execută în bolta galeriei prin găuri perforate şi prin care se injectează sub presiune mortare preparate dintr-un amestec de ciment – nisip . Pe măsura creşterii performanţelor tehnice ale uvrajelor. În general.H. la ora actuală. la scară industrială. tratamentele prin injecţii ale galeriilor sunt absolut necesare. În condiţiile în actuale de execuţie a galeriilor de aducţiuni principale. în spatele cămăşuielii de beton a galeriilor de aducţiune sub presiune sunt exercitate următoarele tipuri de injecţii: 1. dislocarea).(precomprimarea. Marca -5- L ucrările de injectare au însoţit de la început toate construcţiile inginereşti din hidroenergetica românească. de ritmurile de execuţie şi de economii de materiale pentru ca lucrarea să fie fiabilă. Este absolut necesară această injectare deoarece se va realiza un contact intim între rocă şi cămăşuiala de beton astfel încât betonul şi roca să conlucreze în vederea preluării eforturilor din interior spre exterior. trebuie ţinut cont de noile tehnologii de execuţie la excavare şi betonare.

Injecţiile se vor executa cu pompe de mortar sau de beton la presiunea de 3-6 atm. Injecţiile de consolidare au ca scop îmbunătăţirea caracteristicilor fizico – mecanice ale rocilor în sectorul de la marginea galeriei. . Injecţiile de umplere se vor executa la maxim 30 zile de la betonare şi pot începe de chiar de la decofrare. Cu cât pauza între betonare şi injecţiile de umplere va fi mai mică. .completarea legăturii între beton şi rocă . 2. . -6- . 3. Injecţiile de consolidare – precomprimare comportă 3 faze distincte de execuţie: . Injecţiile de consolidare – precomprimare. în funcţie de absorbţii până la presiunea de refuz.îmbunătăţirea caracteristicilor fizico – mecanice ale rocilor în special ridicarea modului de elasticitate şi a rezistenţei la compresiune. .mortarului de injecţii va fi de M-100 la 28 zile.Pregătirea forajelor pentru injectare şi proba iniţială de apă. cu atât rezultatul va fi mai bun deoarece prizele se vor face aproape concomitent.Şi ţinerea sub presiune a inelului injectat cu lapte de ciment de consistenţa redusă (1:10) la presiunea constantă la valoarea de refuz. Ele sunt executate cu o suspensie din lapte de ciment injectată la presiuni între 12-25 atm.Şi în final realizarea unei precomprimări a inelului de beton care va duce la dimensiunea grosimii acestuia prin proiectare.să realizeze o impermeabilitate a rocii eliminându-se posibilitatea circulaţiei de ape sub presiune în extradosul cămăşuielii de beton.Injectarea propiu-zisă cu suspensii de lapte de ciment de diverse consistenţe. care fac obiectul acestei tehnologii au ca scop: .

se pot executa injecţiile de consolidare – precomprimare în fază unică. a betonului. Durata este cuprinsă între 12 şi 24 de ore şi este precizată prin proiectele de execuţie în funcţie de calitatea cimentului. Dacă coeficientul Protodiaconov. Aceasta deoarece modulul de elasticitate a rocilor este mic (20000-40000 kg/cmp) şi efectul de precomprimare asupra cămăşuielii de beton nu se va putea realiza deoarece eforturile de la ţinerea de sub presiune vor fi preluate de rocă şi nu de beton. considerând că aceasta va trebui să facă priza sub presiune pentru ca efectul de precomprimare să fie remanent. 90% din marcă. În cazul în care aducţiunea traversează roca cu un coeficient Protodiaconov de 1-3 injectarea se execută în general în două faze: de consolidare şi de consolidare – precomprimare. este ridicat. În acest caz este necesară o consolidare prealabilă a masivului de rocă prin injectarea în găuri mai scurte şi presiuni cu cca. După un interval de 45 de zile se va executa faza a doua de consolidare – precomprimare reperforându-se forajele inelului care se va injecta la refuz la presiunile nominale şi cu ţinerea sub presiune. 25% mai mici decât cele din faza a doua.În proiectele de execuţie. în urma studiilor de teren şi a releveelor geologice de la excavare. Precomprimarea se realizează prin ţinerea sub presiune a întregului inel de injectare astfel încât un tronson de galerie de 8-12 ml este supus integral şi simultan la precomprimare. execuţia lucrărilor de injecţii pentru consolidare – precomprimare în fază unică sau în două faze. deci şi un modul de elasticitate bun. se va fixa în funcţie d calitatea roci. -7- . Durata de ţinere sub presiune este în funcţie de priza suspensie. după execuţia injecţiilor de umplere la un interval de 90 zile când atât betonul cât şi mortarul au ajuns la cca. caracteristicile fizico – mecanice ale rocilor diametrul galeriei şi grosimea cămăşuielii de beton.

cu lungimi variind între 2. avea un caracter mai complicat. şi se trece la următorul inel impar (campion).G. La rândul lor inelele erau împărţite în 6 plane de injecţii cu câte 8-10 foraje perforate radial.A.D. apoi perforarea. Lotru.0 şi 2. La începutul activităţii. Staţiile de injecţii erau fixe şi se executau 4-5 inele în amonte şi 4-5 inele în aval şi alimentarea lor se făcea cu ciment în saci. injectarea şi ţinerea sub presiune a planelor B. În această tehnologie s-a realizat la început la Argeş şi la Lotru un ritm de 60 de ml de galerie injectată pe lună de o staţie fixă (echipată cu o pompă Häny şi un. Planele erau numerotate A. malaxor).C.E din inelul cu număr impar. injectarea şi ţinerea sub presiune a planelor A.Spre deosebire de injecţiile de legătură şi consolidare care se execută în flux continuu (inel după inel).H. Se utilizau packere cu circulaţie reversibilă. iar la Someş 90 ml galerie injectată pe lună şi staţie (echipată cu a doua pompă). Someş. injecţiile de consolidare precomprimare se execută în inele campioane şi inele de închidere (unul da. După execuţia a 45 inele campioane se trece la execuţia inelelor de închidere (cu numere pare) în aceeaşi tehnologie. tehnologia de injectare pentru consolidare – precomprimare executată la galeriile de aducţiune sub presiune da la Argeş. În final această tehnologie a fost îmbunătăţită prin modernizare.C. utilizându-se cadre mobile de injectare pe care sunt montate pompele de injecţii -8- .D. Se începe cu perforarea.C.E. În cadrul inelului turul şi returul furtunelor de injecţie erau legate la distribuitoare centrale spre planele de injecţie.50. aceasta pentru ca efectul de precomprimare să fie cât mai eficace şi limitat pe tronsoane de galerie (8-12 ml).B.F. unul nu). Galeria era împărţită în inele de injectare de 12 ml (indiferent de lungimea inelelor de betonare).F. în T.

A.F. De remarcat că la galeria de aducţiune de la H.I. care în noua tehnologie vor putea acţiona 60-80 m amonte şi aval de staţie. cu vagoane V.9 pentru excavaţii sau V.A.C. Modernizarea va putea merge mai departe realizându-se cadre mobile de perforare. -9- . Bineînţeles că acolo unde diametrul galeriei este mic şi nu se vor putea monta cadrele mobile de injecţie se va lucra cu staţii fixe. Modernizarea prin amplasarea utilajelor pe cadru a fost posibilă datorită existenţei celei de a doua linie de C. el poate reveni cu uşurinţă la injectarea inelelor de închidere (pare) sau la control. de pe galerie folosită de cadrele de betonare. Clăbucet în noua tehnologie cu cadre mobile (în zonele unde absorbţia a fost sub 1 t ciment/ml galerie) au fost realizate ritmuri de cca 400 ml galerie pe lună echipe calificare.S. Cadrele mobile sunt la fel concepute ca pe sub ele să se poată executa în continuare transportul în subteran (L. practic cu acelaşi consum de forţă muncă ca şi în vechea tehnologie. raza de acţiune a cadrului este nelimitată.M. Practic în aceste condiţii de mobilitate.şi malaxoarele şi cuvele pentru stocarea cimentului.D.S.5 pentru betonare sau injecţii de umplere).

CAPITOLUL 2 Tehnologia cadru pentru execuţia lucrărilor de forare şi injectare prin metoda “Presetupă” în terenuri eterogene .10 - .

în . Tehnologia se aplică la executarea voalurilor de etanşare sub baraje fundate pe terenuri eterogene necoezive sau la voaluri de larg sub digurile lucrărilor şi complectarea prin injectare a lucrărilor de etanşare la pereţi continui.11 - P rezenta tehnologie se referă la execuţia lucrărilor de injectare simultană cu forarea în terenuri eterogene necoezive aluvionare deluviale. Proiectul de execuţie sau prescripţiile tehnice vor prevedea pasul forajelor. Terenurile forate fiind necoezive tehnologiile clasice de forare sunt greoaie costisitoare şi durează mult. roci foarte alterate şi se găsesc sub nivelul freatic. În aceste condiţii dărâmarea pereţilor este înlăturată deoarece pe măsură ce forajul avansează terenurile sunt injectate şi consolidate. etapele de execuţie (3 pentru aceste tipuri de lucrări) şi adâncimea forajelor în general încastrate în rocile impermeabile din fundaţie). Detritusul rezultat de la forare. care are un volum foarte . Injectarea se face descendent prin prăjinile de foraj cu ajutorul unei presetupe montată la suprafaţă pe tubajul de ghidaj (vezi anexa 1). Prin această tehnologie se evită dărâmarea pereţilor forajului pe sculele de foraj prin injectarea simultană cu forarea terenurilor. În această tehnologie fluidul de foraj pentru circulaţie este înlocuit cu suspensia de injectare. ecartul între şirurile de foraje. respectiv eliminarea tubului carotier şi a frezei şi înlocuirea acestora cu o boştangă astfel ca garnitura de foraj să fie lisă şi la acelaşi diametru.care execuţia forajului constituie o problemă datorită greutăţilor întâmpinate la menţinerea găurii forate şi imposibilitatea plasării în gaura forată a unui obturator (packer). În această tehnologie nu este posibilă prelevarea de carote (terenuri necoezive) datorită simplificării schemelor de foraj.

0 m şi în final etapa a 3-a la 1. Este de dorit ca suprafaţa aferentă şirurilor de foraje să fie betonată cu o sapă de beton de cca. Atacarea lucrărilor de foraje şi injecţii se va face etapizat pe şiruri şi foraje conform prescripţiilor tehnice din proiect. formate dintr-un amestec de argile – ciment – bentonită şi aditivi (silicat de sodiu. Suspensiile injectate sunt în general de tipul stabil.) 2.5 m. Chiar dacă nu sunt prevăzute etape de execuţie. etc.1.Organizarea lucrărilor Suprafeţele de pe care se vor executa forajele vor fi nivelate cu buldozer sau autograder şu cu accese corespunzătore pentru transportul şi mutarea instalaţiilor de foraj şi a pompelor de injecţii. .mic datorită sculei de foraj (boştangă) nu mai este eliminat la suprafaţă şi este împins în golurile existente în teren de suspensia injectată sub presiune. pentru o bună calitate a lucrărilor de injecţii este necesară executarea acestora în 3 etape prin înjumătăţirea distanţelor dintre foraje. sodă calcinată.0 m foraj de foraj apoi etapa a 2-a la 3. Trecerea de la o etapă la alta nu se va face decât dacă forajele adiacente etapei premergătoare sunt injectate până la cota proiectată. 20 cm grosime care să constituie o suprafaţă de lucru curată şi totodată un capac etanş pentru evitarea resurgenţelor la suprafaţă a suspensiei injectate.12 - . Dacă pasul forajelor este de 1. Locaţiile forajelor se vor picheta cu topometrul conform proiectului de execuţie.5 m se va ataca prima etapă la 6.

Tubajul se cimentează cu lapte de ciment de 1:1 sau 1:0.5.Forarea Instalaţia de foraj este pregătită pentru forare – injectare. 1.3. Tehnologia de forare injectare După pichetarea locaţiilor forajelor şi amplasarea instalaţiei de foraj. Pe prăjina de antrenare se va înfileta boştanga şi se va introduce prin presetupă şi se va fora cimentul din interiorul tubului de ghidaj (dacă există) până la talpa tubului de ghidaj.2.60 m şi Ø 76 mm un foraj de cca. 2. Se va pregăti în malaxor suspensie (vezi capitolul următor). Se va lăsa în priză minim 24 de ore pentru întărire după care se va monta presetupe ( pe flanşe sau filetată). se va introduce şnur cu cânepă cu seu (în spirală) în lăcaşul presetupei şi se va strânge apoi piuliţa fără a forţa garnitura. apoi cu furtun de Ø 32 mm armat se va racorda la capul hidraulic montat pe prăjina de antrenare.13 - . Se va desfileta piuliţa de strângere a presetupei. La refularea pompei de injecţie. .5 m în care se va introduce un tub de ghidaj l = 1.2. după domul de echilibrare a presiunii se va lega un furtun de Ø 32 mm armat care va continua cu ţeavă de 1'' cu holendere până la instalaţia de foraj.8 m care va avea la partea superioară (deasupra terenului) filet pătrat interior sau flanşe sudată pentru montarea presetupei. se execută cu tub de carotaj scurt de 0.

0-1. În momentul în care apare suspensia retur malaxor se va închide caneaua până când presiunea de foraj va creşte la 1. Dacă presiunea nu creşte se va opri forajul şi se va injecta până la creşterea presiunii (cu caneaua închisă) şi obţinerea refuzului după care se va relua forarea. Controlând în permanenţă presiunea de la manometru de pe presetupă şi returul la malaxor se va continua operaţia de forare prin rotirea şi avansarea prăjinii de antrenare. se va strânge piuliţa pentru presarea garniturii de cânepă sau seu.Dacă presiunea de la manometru presetupei scade şi presiunea de la manometru pompei creşte.Dacă manometrul de la pompa de injecţii are şi el presiunea scăzută sub cea propusă pentru injectare înseamnă că există pierdere de suspensie în teren şi se va închide încet caneaua de la refularea presetupei până când se obţine din nou presiunea de injectare. În momentul în care se constată o scădere a presiunii la manometrul presetupei se pot întâmpla două evenimente: . În cazul în care va comunica suspensie pe la presetupă pe lângă prăjină.De la ştuţul de refulare al presetupei se va lega un furtun de Ø 32 mm armat cu ţeavă de 1'' cu holendere pentru returul suspensiei în surplus la malaxor.14 - . Pe ştuţul de retur de la presetupă se va monta o ploscă de protecţie cu ulei şi un manometru de 0-16 sau 0-25 bari în funcţie de presiunea maximă de injectare După terminarea acestui montaj se va face o probă cu apă pentru verificarea etanşării şi continuităţii instalaţiei. Se va cupla maneta de viteze a instalaţiei de foraj la treapta “încet” şi se va începe rotirea prăjinii de antrenare. Pompa de injecţie va fi pornită şi se va pompa suspensie în instalaţie. . cu caneaua de retur deschisă. înseamnă că boştanga s-a înfundat. Se vor .5 bari după care va începe avansarea prăjinii de antrenare. deci forarea propriu-zisă.

face manevre sus – jos până la desfundare şi echilibrarea presiunilor. pe forajul următor. După ce se ajunge cu forajul la cota proiectată se extrag prăjinile de foraj şi se completează forajul cu lapte de ciment gros până la gură. prăjini de avansare sau prăjini întregi pentru completarea garniturii de foraj. Pe măsura avansării forajului se vor adăuga. Instalaţia de foraj se va muta prin ripare. după necesităţi. Dacă aceste înfundături sunt dese înseamnă că avansul la forare este prea mare. 2. În timpul forării rotirea se va face la treapta “încet” şi cu avansare mică pentru a se evita înfundarea la boştangă şi efectuarea injectării în regim lent şi continuu fără dozări . În această situaţie refuzul injectării este condiţionat fie prin obţinerea presiunii maxime de . nisipuri şi pietrişuri până la bolovani. permeabilitatea pe verticală este foarte variată. La fiecare foraj nou se va controla boştanga. În condiţiile terenurilor aluvionare.4. Injectarea Cum s-a văzut mai sus injectarea se efectuează simultan cu procesul de forare.15 - . Se vor observa continuu ambele manometre care vor indica regimul de injectare – forare. se va reascuţi sau schimba după caz. care au regim torenţial de depunere deci o stratificaţie foarte eterogenă mergând de la argile.

pietrişuri grosiere cu nisip . absorbţia de . fie prin injectarea unui volum de suspensie stabilit. Din acest motiv cunoaşterea profilului litologic al forajului este absolut necesară.d. Suspensia care se va pregăti pentru injectare se face în funcţie de materialele ce au fost străbătute de foraj. dacă în etapa anterioară s-a injectat suspensie din amestec de ciment – argilă – bentonită în etapa următoare pentru acelaşi orizont se va injecta suspensie de lapte de ciment ş. În general de la o etapă la alta.nisipuri cu pietrişuri mărunte . . Succesiunea de suspensii este logică în funcţie de volumul golurilor existent în materiale ce se vor injecta. ciment şi silicat de sodiu. apă în greutate). 1:0.suspensie instabilă de lapte de ciment de diverse consistenţe (1:10 .5 – ciment. la o presiune mai mică decât cea de refuz.suspensie formată din mortare cu nisip – apă – ciment.pietrişuri cu bolovani În funcţie de acestea vom folosi 3 tipuri de suspensii în ordinea criteriului de mai sus şi anume: . Vom stabili 3 categorii de materiale întâlnite la foraj ce vor fi injectate: . când materialele ce se injectează au caracter omogen şi stratul are continuitate de la un foraj la altul. în funcţie de indicele de goluri din masa terenului.16 - . .suspensie stabilă formată dintr-un amestec de argilă – bentonită.m.injectare pentru adâncimea respectivă cu absorbţie nulă.a. Schimbarea suspensiilor se va face şi în funcţie de etapa forajului şi anume: dacă în etapa anterioară (exemplul I-a) s-au injectat suspensii de mortare în etapa următoare (a II-a) pe acelaşi orizont se vor injecta suspensii din amestec de argilă – ciment – bentonită.

. în jurul forajului. injectarea nu se va putea efectua la presiunea de refuz. după criteriile de mai sus. De exemplu. astfel încât teoretic în etapa a III-a pierderile trebuie să fie foarte mici. În orizonturile în care poate obţine presiunea se va injecta până la presiunea de refuz.56 mc × 25% = 3. dacă se va lua un indice de goluri de 25% (ceea ce este relativ mare şi acoperitor) volumul de suspensie ce se va injecta 1 ml. care să fie secant cu forajul etapei următoare. Odată stabilit tipul de suspensie ce se va injecta. prezentând orizonturi întrerupte sau lentile de depuneri cu litologii diferite.14 × 1. Acest caz în practică este greu de întâlnit deoarece depunerile aluvionare au caracter torenţial. la etapa I-a şi a II-a. se va prepara în etajul superior al malaxorului sau în primul malaxor Ciclon.17 - .14 mc suspensie Se va aplica acest procedeu deoarece nu suntem interesaţi ca injectarea să aibă o rază de influenţă mai mare decât distanţa între două foraje. de foraj cu o rază de influenţă de 2 m va fi următorul: V = 2. În cazul în care volumul golurilor este relativ mare în stratul aluvionar ce se va injecta (pietrişuri sau bolovănişuri). suspensia care se va malaxa 5 minute pentru omogenizare apoi se va transfera în etajul inferior sau al doilea malaxor Ciclon în vederea preluării de către pompa de mortar.suspensie până la refuz va scădea cu 20% ÷ 30%.02 × 3.0 = 12. se va face o umplere a golurilor existente într-un cilindru ipotetic.

apă .18 - .trasgel . şi apoi se vor introduce pe rând şi celelalte materiale în raţii mici. prin malaxare.2.ciment .apă .silicat de sodiu AD 1:1 pentru 1 mc de suspensie 720 l 333 kg 16 kg 8l 570 l 500 l 25 kg 8l Cimentul se va introduce în raţii mici în funcţie de omogenizarea. .Reţetele de suspensii pentru injectare şi presiuni Se dau mai jos 3 reţete uzuale care au fost folosite.sodă calcinată .trasgel . AD 1:3 .ciment .silicat de sodiu 740 l 540 l 6 kg 58 kg 135 kg 8l După introducerea argilei se va aştepta omogenizarea. ST 13 pentru 1 mc de suspensie .argilă .5. Ordinea materialelor de adaos din reţetă este şi ordinea ce se va respecta la introducerea în malaxor.

1:3:1 în greutate. Nisipul va fi de preferinţă de râu cu granulă până la 2 mm. silicatul va fi diluat cu apă caldă într-o proporţie convenabilă. Se va aplica formula: în care: P max este presiunea maximă de injectare h este adâncimea la care se injectează .0-3. În cazul în care se vor întâlni (la zona de contact în general) bolovani mari cu pietriş cu o permeabilitate foarte mare se vor utiliza la injectare mortare de ciment – nisip – apă în proporţie de 1:1:1.Dacă şantierul dispune de o argilă prăfoasă slab nisipoasă şi care se dispersează uşor în apă. Timpul de utilizare a unei şarje de suspensie va fi maxim 4 ore de la preparare. Pentru zone de permeabilitate mare reţeta AD 1:1. Ţinând seama de faptul că forajul este executat la limita superioară pânzei freatice se poate considera coloana de foraj plină. astfel de la cota 0 este necesară o presiune de injectare pentru depăşirea pierderilor de sarcină din strat. Silicatul de sodiu va fi de tip SD industrial cu un modul de 3.19 - Pmax = h × k . Presiunea de injectare a suspensiei va trebui să fie cel puţin egală cu coloana de apă ce există în foraj pentru a putea penetra în golurile existente din aluviuni. Pentru zone în care permeabilitatea este relativ mică se va utiliza reţeta AD 1:3. Adaosul de apă pentru diluare se va scădea din apa de amestec a suspensiei. este indicat a se folosi suspensia ST 13 care are cea mai bună stabilitate. Se va utiliza sodă calcinată ca pulbere. 1:2:1.2 şi 38º Baume. La lucrările în timp de iarnă.

Treptele de presiune se vor stabili pentru tranşe de 2 m. În partea dreaptă a diagramei se vor trece valorile scriptice iar în partea stângă se va trece reprezentarea grafică a .5 pentru aluviuni permeabile şi suspensii groase mortare.75 şi 2. În condiţiile digurilor şi aluviunilor la lucrările noastre se poate lua un k între 1 şi 1.k este coeficient de corecţie k este în funcţie de înălţimea apei în lacul de acumulare în punctul unde se injectează de vâscozitatea şi greutatea specifică a suspensiei şi de capacitatea de absorbţie a stratului ce se injectează. Presiunea minimă va fi de 3 atm la suprafaţă pentru primii 5 m şi de maxim 15 atm indiferent dacă adâncimea este mai mare şi presiunea după formulă va creşte. Se va lua 1 pentru aluviuni mai puţin permeabile şi suspensii fluide şi 1.5.5 m 5-7 m 7-9 m 9-11 m 11-13 m 13-15 m 15-până la cota finală presiunea de injectare 3 atm 5 atm 7 atm 9 atm 11 atm 13 atm 15 atm Pe parcursul injectării se va întocmi diagrama de absorbţie a forajului în care se vor trece măsurătorile de volume de suspensiei cu cantităţile preparate şi diverse observaţii. Presiunea de injectare va fi completată şi de greutatea specifică a suspensiei.20 - . El este cuprins între 0. cu privire la injectare. astfel: Adâncimea de injectare 0.

ciment – apă cu dozaj 1:21:10 în foraje de Ø 59 – Ø 76 mm cu adâncimea de 6-15 m în funcţie de tectonica şi tipul de formaţiune geologică.00 m. Presiunea de injectare este variabilă în funcţie de acoperirea tronsonului injectat.21 - . a) Injecţii de voal: pentru realizarea unui voal de etanşare ce continuă pe adâncime frontul de reţinerea apei racordându-se constructiv cu elementele impermeabile ale uvrajelui.0 m. Se execută prin injectarea de suspensii fluide. .Tipuri de injecţii S-au aplicat în cea mai mare măsură la baraje cu următoarele scopuri: injecţii de legătură şi consolidare pentru asigurarea contactului între beton şi rocă la ploturile barajului de beton şi îmbunătăţirea caracteristicilor mecanice al rocii de fundare în zona activă.33 la 2. Se utilizează pompe de injecţii cu membrană tip Hänny cu presiuni de 40-80 at. Diagramele cor fi semnate de injectorul şef. în funcţie de pierderi. în roci slabe pe tronsoane de 0. Citirile se vor face din 5 în 5 minute iar tronsoanele (tranşele). maistrul de foraje şi injecţii şi inginer. de la 0. Tehnica de forare şi injectare se alege după capacitatea de menţinere a forajului.6.5-2. 2. aplicându-se injectarea ascendenţă în roci bune şi injectarea descendentă pe tronsoane de 5 m.presiunilor şi absorbţiilor.

22 - . Se execută prin injectarea de suspensii ciment – apă cu dozajele 1:21:10 în rampe cu manşete dispuse în rosturile verticale la betonarea ploturilor. Poziţia voalului este diferită funcţie de tipul barajului în aval de acesta prevăzându-se o reţea de foraje de drenaj. Pentru injectare se folosesc pompe de membrană tip Hänny cu presiunea de 40 at. c) Injecţii de control: pentru verificarea eficienţei injecţiilor executate şi stabilirea unor etape suplimentare.Se execută prin injectarea de suspensii fluide ciment – apă cu dozaje 1:3-1:10 şi adaosuri de bentonită sau accelerator de priză în foraje Ø 59-76 mm adâncimi de 50-150 m. Injectarea se execută după perioada rece pe rosturile barajului şi pe câmpuri în cadrul unei rampe. b) Injecţii în rosturile barajelor:(vezi fig. Utilajul şi tehnica de forare şi injectare este identică cu cea a injecţiilor de legătură şi consolidare. Se execută prin injectare de apă sau suspensie ciment – apă 1:10 în regim de presiune impus şi determinarea absorbţiei realizate în funcţie de care apreciază rezultatele injectării . în funcţie de condiţiile geologice şi înălţimea barajului.1) pentru realizarea monolitizării ploturilor după consumarea deformaţiilor din răcire şi contracţie.

în funcţie de dotarea brigăzii. Utilaje necesare pentru forare injectare Forajul se va executa cu instalaţii rotativ – hidraulice de tip SG 150 pe şasiu – sanie şi turla uşoară (trepied sau mastul instalaţiei) confecţionate la atelierele ACH. . Această echipare paralelă este impusă de tehnologie.23 - . deoarece forarea se execută simultan cu injectarea. 120 ml/lună instalaţie foraj injectat. tot în funcţie de dotarea brigăzii. Argeş. În funcţie de volumul de lucrări şi timpul disponibil de execuţie din program se va dota punctul de lucru cu instalaţii de foraj şi staţii de injecţii considerând ca în această tehnologie ritmul de lucru.7. De preferat sunt malaxoare ciclon cu care se prepară o suspensie mai malaxată deci mai omogenă. Staţia de injecţii va fi amplasată ca să acopere un număr de foraje dar nu mai departe de 50 m de la staţie la ultimul foraj (dreapta şi stânga) astfel încât să acopere un front de cca. forare + injectare + pauze tehnologice este de cca. 100 m. 6 Martie. Fiecare instalaţie de foraj va avea pentru deservire o staţie de injectare (malaxor + pompă). Steinach. Se va utiliza pompa de injecţie de tip Hänny acţionată cu aer comprimat sau pompe de mortar tip Aversa. Prepararea suspensiei de circulaţie şi injecţie se a face în malaxoare etajate de 2 × 300.2. etc. 2 × 500 sau 2 malaxoare ciclon în serie.

în lungime de 0. Staţia de injecţii va fi dotată cu furtune pentru apă şi aer comprimat de la sursă până la staţia de injecţii şu cu ţeavă de 1'' îmbinată în holendere pentru transportul suspensiei tur – retur de la staţie la forajul ce se injectează. Se va trece la sudarea cu sârmă de alamă a pastilelor de boştangă. Şliţurile vor avea adâncimea pe generatoarea prăjinii. Răcirea se va face lent pentru a nu provoca microfisuri în pastilele widia. Legătura la staţie şi la instalaţia de foraj de la ţeava de 1'' se va face cu furtun armat de Ø .8.4-0.6 m care va avea la un capăt mufă filetată pentru cepul niplului. temperatura de sudură nu va depăşi 900º C şi se va face cu flacără cu exces de acetilenă pentru a nu deteriora calităţile pastilei widia.6 ÷ 1. de 12 mm cu o lăţime de 8 mm. Fiecare instalaţie de foraj va avea câte 2-3 bucăţi de boştangă armate cu widia (vezi fig. Cele 4 şliţuri vor constitui lăcaşele în care se vor insera pastilele widia octogonale de tip BK 8 – G 153. Pentru această operaţie atât corpul cât şi pastilele vor fi degresate. Materiale necesare Pentru execuţia forajului. instalaţia SG 150 va fi dotată cu prăjini de Ø 400 m (lise cu mufă în corp şi nipluri cep – cep) cu o cantitate care să acopere adâncimea proiectată a forajului plus 2-3 prăjini cu nipluri de rezervă şi 2-3 de avansare (1 = 0. Fixarea provizorie a pastilelor în şliţ se va face prin chernăruire în parte frontală a boştangăi. La celălalt capăt se vor practica la freză 4 şliţuri în cruce.2). Pentru confecţionare acestora se va utiliza prăjină veche de Ø 40 mm. Pastilele se vor amplasa astfel ca 2 bucăţi (faţă în faţă) să aibă o degajare spre exterior de 2-3 mm iar celelalte 2 bucăţi o degajare spre interior de 2-3 mm.5 m) cu nipluri.2.24 - .

curate. Se va avea în vedere că garnitura de cânepă cu seu a presetupei are uzură mare. ca cleşti cu lanţ de 1-2. Presetupa va fi echipată cu o ploscă de protecţie cu ulei pentru manometru şi cu manometru.25 - . . cleşti cordon de Ø 40 mm. etc. În vederea forajului simultan cu injectarea pentru fiecare instalaţie de forat se va confecţiona câte o presetupă conform schiţei din anexa 2. Sunt necesare 4 bucăţi de furtune de circa 6÷7 ml. pentru a realiza o bună etanşare a presetupei pe prăjina de foraj în timpul rotirii şi avansării acesteia. patent.32 mm îmbinat la fel prin holendere. chei mecanice. schimbarea ei se va face foarte des. etc. Fixarea presetupei pe tubul de ghidaj se va face pe flanşe sau cu filet pătrat mufă pe tub şi cep pe presetupă). ciocan şurubelniţă. fără rizuri de la cleşti cu lanţ sau bacuri. chei pentru holendere. Echipa va fi dotată cu scule de lucru necesare. Prăjinile de foraj care trec prin garnitura presetupei vor trebui să fie lise.

.26 - .CAPITOLUL 3 Tehnologia de execuţie a injecţiilor de consolidare – precomprimare cu 4 plane alăturate pe inel de 8 m.

) ale inelului.P entru ambele tipuri de staţii de injecţii.2 împreună cu inel 1 1 2 3 4 5 6 7 Ziua 1 .27 - .1 Ţinerea sub presiune cu pompa nr. singular sau pe grupe până la jumătate din presiunea de refuz.C. fixe sau pe cadrele mobile de injecţii. În perioada de ţinere sub presiune cu pompa liberă se va face la controlul iniţial cu apă pe inelul campion următor şi continuarea injecţie ca mai sus ţinerea sub presiune.1 Cuplarea tuturor găurilor şi obţinerea refuz pompa nr. Se va efectua injectarea simultană la diverse consistenţe în funcţie de absorbţii până la presiunea de refuz prescrisă.1montare Injectare găuri cu pierderi maripompa nr.1 Cuplarea tuturor găurilor şi obţinerea refuz inel 2 pompa nr. Pe un inel se va începe efectuarea probelor iniţial cu apă. Ciclograma pentru injecţiile de consolidare precomprimare inel cu 4 plane Op. 1 + setul 2 de pakere Injectare găuri cu pierderi mari inel 2 pompa nr. Atât injectarea cât şi ţinerea sub presiune se va face cu circulaţie (excepţie făcând găurile singulare cu pierderi mari). apoi se va dilua suspensia la 1:10 şi se va trece inelul la pompa de ţinere sub presiune. Timp Proba de apă cu pompa nr. impar) (vezi anexa 2). tehnologia de execuţie a injecţiilor de consolidare – precomprimare va fi aceeaşi: Se va organiza în avans perforarea forajelor din planele inelelor campion (cu nr. După terminarea intervalului de ţinere sub presiune instalaţia se va spăla şi demonta. Se vor marca forajele care au pierderi mari şi acestea se vor injecta la început.D.1 Ţinere sub presiune pompa nr. 2 la inel 1 Probă de apă la inel 2 cu pompa nr. Se vor cupla apoi restul de foraje ale celor patru plane (A.B.

5-4. diferenţele provocate de diametrul galeriei se răsfrâng.8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 . 24 Ziua 2 ORA După efectuarea injecţiilor la un grup de 3-5 inele campion se va trece la perforarea inelelor de închidere (numere pare şi injectarea acestora dar nu mai înainte de 72 ore. asupra numărului de foraje pe plan. Vom lua în continuare.28 - . . de la terminarea ţinerii sub presiune a ultimului inel adiacent. Aceste diferenţe nu vor modifica tehnologia de execuţie a injecţiilor de consolidare – precomprimare. . în general. tratarea acestei tehnologii în condiţiile unei galerii cu un diametru de 3.0 m. lungimea lor şi eventual presiunea de injectare şi durata de ţinere. . Cum s-a precizat la început.

1. Pentru stabilirea ritmului şi a organizării este necesară întocmirea unui profil sinoptic al galeriei în care se vor trece.1. chiar până la jumătate (din cauza consumului de ciment) faţă de zonele unde roca este sănătoasă.29 - . 3. În zonele cu coeficienţi mici (1-3) şi dislocări sau fisuri puternice ritmul va fi mai scăzut. În final acest profil va fi completat cu absorbţiile specifice de ciment pentru corelarea acestora cu masivul injectat. infiltraţiile. Pentru o echipă calificată. Organizarea lucrărilor În vederea atacării lucrărilor propiu-zise de injecţii pe galerie. sau încălecat pe aceasta. caracterul lor şi alte fenomene ce au fost constatate la excavaţie sau betonare. zonele cu prucuri şi accidente geologice.1. după releveele geologice de la excavaţii (după kilometraj) coeficienţii Protodiaconov. care a mai executat lucrări de consolidare – precomprimare se poate lua în medie un ritm 150-200 ml galerie/lună pentru o staţie fixă şi de 250-3650 ml galerie/lună pentru un cadru mobil de injecţii. În funcţie de condiţiile de pe galerie se vor stabili numărul de cadre mobile pentru injecţii cel de staţii fixe.F. care va avea partea inferioară un şubăr de .L.3.La suprafaţă pe platformă de acces (haldă) Pentru depozitarea cimentului vrac se va monta un siloz de 50 t lângă linia C.

ţeavă. ingineri) şi personalul pentru prelucrarea diagramelor. motorină. Încărcarea cimentului în siloz se va face direct din autocisterna de ciment sau dacă se transportă cimentul cu cărăbuşi. lopeţi. Platformele vor avea la fiecare colţ. aparat de sudură electrică şi autogenă. packere. maşină de găurit. Se va prevedea lângă linia C.I. Un birou pentru personalul de supraveghere (maiştri. Se vor amenaja minimum două platforme. cutii de dozare. . va exista un buncăr de descărcare al acestora şi un elevator pneumatic sau recipient tampon care va încărca silozul. sudate patru ghidaje care vor intra în interiorul platformei cuvei. Pe platformă va exista un atelier mecanic pentru intervenţii echipat cu un strung. pe boghiuri. menghină. de aceleaşi dimensiuni. fitinguri.F. pentru transportul cuvelor de ciment în saci şi transportul pompelor şi malaxoarelor la montarea lor pe cadre sau staţii fixe sau înlocuirea lor când vor necesita reparaţii la atelier. cuva să fie centrată pe platforma vagonetului şi să nu se mişte în timpul transportului (gol sau plin) şi să nu se agaţe în staţiile fixe sau de picioarele cadrului mobil de injectare. cu o capacitate de 20-25 t. furtune. ulei motor.descărcare cu filet şi manivelă pentru manevrare şi o mânecă din prelată care va ajunge până la cuva de ciment de pe vagonet pentru evitarea prafului la descărcare. şi un şopron pentru depozitarea cimentului în saci. truse de chei mecanice. ulei hidraulic. capete detaşabile. Un vestiar pentru hainele muncitorilor cu uscătorie pentru haine şi o lămpărie. O barcă pentru depozitul tampon de materiale: burghie.30 - . Ghidajele vor fi dimensionate şi sudate astfel ca. etc. etc. Va exista în afară de cuvele de la fiecare cadru o cuvă în plus care se va efectua transportul.

În subteran Galeria va fi marcată cu vopsea de către topometru. Dispecerul de haldă va coordona transportul de ciment corela cu celelalte transporturi necesare pe galerie astfel ca.D). L. Se va verifica dacă a dacă a intrat între ghidajele platformei. locomotiva va intra în galerie cu o platformă vagonet goală în faţă şi cu o platformă vagonet cu cuva de ciment în vrac încărcată la siloz.-ul va aduce afară o platformă goală şi o platformă cu cuvă goală. Comanda de ciment pentru cadre se va face în momentul în care mai este ciment pentru prepararea a 1-2 malaxoare şi în funcţie de durata transportului.M. Inelele se vor marca cu cifre la ambele capete (3/4-4/5-6/7) şi planele cu litere (A. Se vor scoate bolţurile de la cablurile de ridicare şi locomotiva va aduce platforma cu cuva plină sub cadru.B.D.2. cadrele de injecţii să nu stea fără ciment. Operaţia de transport se va repeta la fiecare cadru de injecţie care a terminat cimentul. Sub cadru se va plasa platforma goală de la cadru.C. Se vor monta bolţurile cu siguranţe de la cable şi se va ridica cuva plină cu ciment şi se vor pune siguranţele cadrului pe cuvă. în inele de 8 ml şi plane de injecţii. Acest profil va fi necesar pentru programarea amplasării staţiilor şi carelor şi mutarea acestora şi urmărirea pe fiecare schimb a realizării fizice. . În biroul de supraveghere se va afişa pe perete un profil al galeriei (cel sinoptic cu releveele geologice) cu împărţirea pe inele şi plane şi numerotarea acestora.31 - . 3.Pentru alimentarea cu ciment în vrac la cadre.1. astfel ca lipsa de ciment să nu întrerupă injectarea care trebuie să aibă continuitate.

32 - .Echiparea unei staţii fixe de injecţii În cazul în care datorită lipsei de linie C. La amplasarea acestora se va ţine cont că o staţie va putea acţiona 60-80 ml în amonte şi aval deci 16-20 inele de injectare.3. .1.Un malaxor tip Prigoana are un necesar de apă de 1 l/sec şi energie electrică de 5 kw. se va face în funcţie de numărul de staţii şi maşini de perforat ce vor exista pe galerie.Un perforator Tampella are un necesar de apă de 0.F. Dimensionarea acestora.5 kw.5 l/sec şi aer 5 mc/min. pompele şi malaxoarele se vor monta în staţiile fixe. sau diametre mici de galerie.O pompă Häny consum aer 4 mc/mic. Conductele de apă şi aer vor avea sudate canale de 1''-2'' la distanţe de cca 50 m pentru racordarea staţiilor de injecţii şi a perforatoarelor.I. . 3. Amplasarea se va face astfel ca pompele malaxoare să fie între planele de injecţie a inelului. aer comprimat şi cablul de forţă pentru energie electrică. De preferat pe un perete se vor monta coloanele de apă şi aer şi vis-à-vis cablul electric şi iluminatul. Staţiile fixe şi cadrele mobile de injecţie vor avea lămpi amplasate astfel ca pompele şi malaxoarele să fie bine iluminate.În galerie va exista coloane de apă curată sub presiune. la următoarele consumuri: . .Un cadru mobil de injecţie necesită 7. Iluminarea galeriei se va face corespunzător normelor pe tronsonul pe care se lucrează. .

Caprele vor fi solidarizate prin legare cu sârmă de aceste ancore.S. ancore verticale pe radier la picioarele caprelor şi orizontale la nivelul podinei.M. etc). mulate de peretele galeriei şi distanţe cu cca 5 cm faţă de gabaritele maxime ale mijloacelor de transport (V. În general durata de injectare a unui inel (în condiţii de absorbţii normale) este de un schimb la care se adaugă şi probele iniţiale cu apă. Vis-à-vis de malaxoare se vor monta capre podite pentru stocarea sacilor de ciment cu o capacitate de 5-6 t sau dacă alimentarea se va face cu ciment în vrac . Cealaltă pompă şi malaxor vor efectua ţinerea sub presiune.33 - . Se vor bate.5. La pierderi mici se va decupla o pompă şi se va injecta numai cu o pompă la malaxor. Caprele şi podina vor fi modulate pentru o mai uşoară manevrare şi mutare. Înălţimea acestora va fi la nivelul platformelor de transport pentru ca riparea utilajelor de pe platformă pe capre sau invers să se facă cu uşurinţă. În aceleaşi condiţii de echipare este posibilă executarea simultană a două inele (unul în injecţie. ce se vor plasa pe capre sau ancora de perete. găuri perforate de 20-25 cm.A. V.9. . platforme cu cuve de ciment.Se vor confecţiona capre metalice (din deşeuri de fier profilat) lungi de cca 2 m cu o lăţime convenabilă pentru fixarea pompei şi malaxorului. Caprele vor fi podite cu dulapi. se vor confecţiona cuve metalice cu capacitate de cca 2 tone (2-3 buc pentru o staţie). altul sub presiune). Staţiile fixe vor fi echipate cu două pompe Häny legate la acelaşi malaxor (amonte şi aval) şi o pompă legată la un alt malaxor.A. Această dispoziţie este făcută ca cele două pompe legate la un malaxor să injecteze simultan pe acelaşi foraj în cazul unor absorbţii mari. iar ţinerea sub presiune de 12-24 ore. pentru reducerea timpului de injectare.

.34 - . . se va monta o pompă Häny şi un malaxor Prigoana pentru ţinerea sub presiune. pompele şi malaxoare se vor monta astfel: . Deplasarea cadrului mobil se va face cu ajutorul LMD-lui prin tragere. Legarea cablelor de cuvă se va face prin bolţuri cu siguranţă.Pe platforma pe care există agregatul electrohidraulic de ridicare a cuvei de ciment. care este legată cu 4 cable.4.3.1.Pe platforma de vis-à-vis se vor monta 2 pompe pe acelaşi malaxor. datorită spaţiului mai mic. Cadrul de injecţii este dotat cu o cuvă pentru stocarea cimentului în vrac sau saci cu o capacitate de 3-5 t (capacitatea de ridicare a agregatului electrohidraulic). Ambele tipuri de staţii vor fi dotate cu câte două schele uşoare pe care se vor urca injectorii. Una pentru montarea packerelor la inelul la care se injectează şi una la inelul la care se face demontarea după ţinerea sub presiune. În timpul manevrei de translaţie a cadrului se vor lua măsuri ca linia cadrului să fie liberă iar flanşele conductelor şi ancorelor acestora să nu agaţe cadrul. Legarea la cadru se va face cât mai jos posibil. Acest montaj este făcut din acelaşi considerate ca la staţiile fixe pentru aplicarea tehnologiei de injectare. Remorcarea făcându-se cu un cablu în “V” special confecţionat cu ochiuri şi plasat cu vârful “V”-lui la LDM şi fiecare braţ la câte un picior al cadrului.Echiparea cadrelor mobile de injectare Pe platformele laterale ale cadrelor.

1 continuând pe plan în sensul axelor de ceasornic. 3.2. Forajele se vor numerota începând de la cheia bolţii cu nr. se vor pune dulapi până la nivelul platformei laterale a cadrului şi se va asigura la această înălţime cu dulapi sau cupoane de şină.A. privind de la planul A spre D. de montaj şi exploatare. . Ea va fi coborâtă până la nivelul vagonului platformă. Bucureşti în care sunt date toate elementele constructive. Amplasarea forajelor se va face în cruce şi la mediana braţelor. pe care sunt transportate utilajele. Lungimea forajelor este de 2 m incluzând şi grosimea betonului.35 - . Când se lucrează în poziţii intermediare (la montarea şi demontare de utilaj) se va interzice trecerea persoanelor pe sub cuvă. care vor fi studiate şi prelucrate cu mecanicii şi injectorii. Operaţia de demontare este inversă. Se va ripa utilajul de pe cuvă pe platforma laterală cadrului. realizând astfel 8 găuri pe plan care vor fi transversal pe axa galeriei (centrul galeriei).H.La montarea şi demontarea pompelor şi malaxoarelor se va folosi cuva.C. Cadrele de injectare fac obiectul unor proiecte de execuţie elaborate de Secţia de proiectare a T.G. Perforarea După marcarea pe galerie a inelelor şi planelor de injectare se va trece la marcarea forajelor ce se vor perfora pe plane. În timpul injectării cuva va fi în poziţie ridicată şi cu siguranţele de pe cadru puse.

acesta se va deplasa cu cca. Ventilaţia naturală nu mai face faţă.1 ale planurilor B şi D vor fi rotite cu 22º30’.. plasate în acelaşi plan din exteriorul liniei C. în totalitate. iar planele D şi C la 2 m unul de altul astfel ca în finalul. 25 cm spre aval sau amonte. Şi la limita gabaritelor mijloacelor de transport.În planul A şi C forajele nr. Această rotire este făcută pentru a se acoperi cât mai bine în şah suprafaţa laterală a inelului.F:I. Este de dorit ca perforajul să se facă umed pentru evitarea prafului.36 - . În această situaţie plasarea packerelor şi a furtunelor nu va fi posibilă din cauza transportului. În final într-un inel vor exista planele Aşi C cu 9 foraje iar planele B şi D cu 8 foraje. pe o lungime de 40-50 cm şi apoi se va continua cu burghie de Ø 36-32 mm până . Planele A şi B vor fi plasate la 1 m de la limita inelului de injectare. De regulă unui foraj îi revine o suprafaţă laterală de cca 4 mp. În consecinţă acest foraj va fi înlocuit cu două foraje verticale laterale.1 vor fi perfect verticale în sus iar forajele nr. totalizând pe inel 34 de foraje (vezi anexa 3). galeria să fie împărţită în plane echidistante de 2 m. Acelaşi lucru şi pentru forajele care vor cădea la rosturile prefabricatelor de radier. În cazul în care un plan va cădea pe rostul de betonare. Forajele vor fi perforate cu perforatoare tip Tampela pe ştulf sau pe un cadru mobil de perforare. Aceste amplasări geometrice ale forajelor sunt dictate de raza de influenţă a forajului injectat care trebuie să se intersecteze cu raza de influenţă a forajelor vecine pentru asigurarea unei injecţii controlate în întreg masivul de rocă din jurul galeriei şi o repartizare uniformă şi continuă a eforturilor pentru precomprimare în cămăşuiala de beton. Perforarea forajelor va începe cu coroană amovibilă de Ø 48 mm pe con. În planele A şi C forajul de radier va cădea între liniile CFI.

Se va căuta să nu rămână burghie înţepenite în galerie. cu un perforator Tampela pe ştulf.8 m iar dacă forajul de injecţii este mai scurt. va putea perfora într-un schimb de 12 ore forajele unui inel de injectare. Lungimea forajelor pentru control va fi de 1. acestea pot provoca după injectare surse de infiltraţii ce nu vor putea fi închise.37 - .la adâncimea de 2 m. Probe iniţiale cu apă Injectorul şef va controla în avans inelele perforate şi va proceda la umplerea rateurilor forajelor care au dat în cintre sau lemn şi a găurilor rămase de la injecţiile de umplere sau alte spaţii care ar putea provoca comunicări de suspensie. 3.2 m necesară pentru manevrarea şi extragerea burghielor înţepenite. Echipa de mineri va fi dotată cu o cheie de burghie (confecţionată de sudori dintr-un burghiu vechi) cu o lungime de 1. În general. La mortarul de umplere se va adăuga accelerator de priză 3% la . Maistrul de injecţii şi şefii de staţii de injecţii vor controla adâncimea fiecărui foraj perforat.0-1. controlul se va face în rocă neinjectată. La terminarea forajului gaura se va sufla cu aer şi apă prin intermediul burghiului. Nu se vor admite foraje mai scurte decât lungimea prevăzută. un echipaj format dintr-un minier şi un ajutor.3. Se va prelucra şi se va insista cu echipele de mineri şi injectori necesitatea respectării geometriei de amplasare a forajelor pe inel şi a adâncimilor. Această verificare va cădea şi în sarcina controlorilor CTC.

3.5 m legată cu holender la furtunul de apă. timp de 1 minut caneaua va fi deschisă şi apa va circula prin packer şi foraj şi va fi refulată afară. putând provoca accidente. Rezultatele se vor înscrie în diagrama de absorbţie. Dacă presiunea este sub jumătate presiunea de refuz.0 l/min/ml de foraj/m coloană de apă şi se va începe injectarea lor (singulară sau în grup de foraje) cu o suspensie de 1:10. Au fost cazuri când dopurile proaspete la injecţii la 20 de atm au fost împuşcate din cauza comunicărilor.4. În anexă se găseşte tabelul de consistenţe al suspensiilor în funcţie de probele iniţiale. legat la pompa Häny şi montat în foraj.38 - . în cantitate de 250 l. se vor marca forajele. cu canea de 3/4''. se va face proba iniţială cu apă. Injectarea propiu–zisă După controlarea unui plan de foraje. Echipa de injecţii va fi dotată cu o ţeavă de 3/4 cu lungime de 2. Proba iniţială se va putea efectua şi cu suspensie de 1:10.ciment. Cu un packer de circulaţie. se vor marca forjele care au pierderi mai mari de 1. şi proba se va opri după două citiri constante la debit şi presiune. Pentru început. Operaţia trebuie făcută la minimum 24 ore înaintea injectării inelului. se va schimba consistenţa. Măsurătorile de debite absorbite şi de presiune se vor face din 5 în 5 minute. conform tabelului din anexă cu modificările suspensiei în timpul injecţiei. 1:8. În inel nu va trebui să existe nici o gaură sau spaţiu neumplut în afară de forajele din planurile pentru injecţii. cu ajutorul căreia se va spăla intens forajul înainte de control. Se va închide caneaua şi se va creşte treptat până la refuz. Când presiunea de injecţie va creşte la jumătatea presiunii .

(cca 75%) modificarea nu se va mai face pentru că se va produce doparea forajelor. cu retur. şi se injectează la consistenţa 1:5 după un consum de ciment de 40 kg × 34 foraje = 1260 kg ciment se va trece la consistenţa de 1:3. iar la obţinerea unei presiuni de jumătate presiunea de refuz. în timpul injectării se va proceda la montarea unui packer orb în forajul ce comunică şi se va continua injectarea până la terminarea operaţiei. În cazul comunicărilor de la un foraj la altul. Ridicarea presiunii se va face pentru a constata dacă nu este un refuz fals. În cazul în care în inel sunt 3-4 foraje cu acelaşi valori de absorbţii mari se va proceda la injectarea lor simultană. Când presiunea de injectare se apropie constant de refuz (cca 90%) se va modifica consistenţa şi se va trece la 1:10. În acest caz. Dacă la consumul exemplificat mai sus. deci se va face cu presiune sporită cu cca 25% faţă de presiunea de refuz. utilizând cele două pompe cuplate la un malaxor. Bineînţeles că valorile de modificare sunt informative şi injectorul şef va decide modificarea. în vederea ţinerii sub presiune. deoarece se va produce imediat doparea forajelor cu pierderi mici din cauza suspensiei de consistenţă mai mare decât absorbţia forajelor. Valoarea absorbţiei pentru modificare va fi media de absorbţie a forajelor injectate şi nu totalul forajelor. se va cupla la injectare întregul inel. se va proceda la modificarea consistenţei suspensiei. Se va proceda la fel pentru planele B.39 - . Finalul injectării pentru ultimele 2-3 citiri. C si D. se va cupla întregul plan de foraje pentru injectare. Şi în acest caz. Packerul orb se va monta numai după ce . se va obţine un refuz fals injectarea se va considera încheiată iar la probele de control vor exista pierderi şi în consecinţă se va reinjecta inelul. presiunea de injectare se apropie de refuz. Se interzice injectarea simultană a forajelor cu pierderi mari cu forajele cu pierderi mici. deci 34 de foraje.de refuz. dacă este necesar. De exemplu: dacă tot inelul este cuplat.

Tipuri de injecţii Se aplică în galerii cu nivel liber.la comunicare va ajunge suspensia de aceeaşi consecinţă. se face cu circulaţie.3) în următoarele scopuri: a) Injecţii de umplere pentru completare cu material rezistent a golurilor rămase în spatele cămăşuielilor galeriilor sau bolţilor cavernelor.00 m.40 - . atunci forajul în care comunică se va monta packer şi se va injecta simultan cu primul. radiale scurte situate în boltă în plane de injecţie dispuse la 1. Presiunea de injecţie se va micşora. Când injectarea forajului din care se comunică. Se execută cu mortare fluide ciment – nisip – apă în dozaje 1:1:1-1:4:1. pentru ca în final să se ajungă la presiunea de refuz. Comunicările din forajele singulare în rosturi de betonare. Dacă durata de injectare este de 1-2 ore.50-2. . apoi va creşte treptat în funcţie de reducerea resurgenţei. galerii sub presiune şi puţuri şi caverne subterane (vezi fig. injecate la presiunea de 2-8 at. Injectarea se execută cu pompe de mortar tip Stecnak sau “Retezat” cu debite de 3-5 m3/h. 3. împănarea în rosturi sau fisuri de pene de lemn sau materiale textile. se vor trata prin îngroşarea suspensiei.5. adaosuri de acceleratori de priză. segregări de betonare sau fisuri ale inelului. În 1-5 foraje. se va scoate packerul orb se va spăla forajul unei ţevi de 3/4'' cu apă sub presiune şi se va cupla forajul în continuare la injectare sau la ţinere sub presiune.

Alimentarea pompelor cu mortar se face de la malaxoare cu volum de 0,05-3,00 m3. Sistemul vechi de injectare cu staţii de pompe fixe a fost înlocuit cu instalaţii de injectare mobile pe linie CFI cuprinzând platforme de perforare, care portmalaxoare şi portpompă, schele de manevră în plan ridicând ritmul de execuţie de la 100 m/lună la 500 m/lună. b) Injecţii de consolidare (vezi fig.4) pentru îmbunătăţirea caracteristicilor mecanice şi de permeabilitate ale rocii în vecinătatea galeriilor sub presiune. Se execută cu suspensii ciment – apă în dozaje 1:10, 1:0,89 la presiunea de 10 at. În foraje radiere Ø 42 mm cu lungime 0,5-2,5 m dispuse pe întreg conturul lucrării în plane la distanţa de 1,5-2,00 m. Se execută una sau mai multe faze după gradul de tectonizare al rocii. Injectarea se execută cu pompe membrană tip Hanny alimentat de malaxoare supraetajate de joasă turbulenţă cu capacitatea de 100 l. Prin înlocuirea sistemului de injectare cu staţii fixe prin instalaţiile de injectare mobile pe linie CFI cu aceeaşi compunere ca la injecţiile de umplere şi înlocuirea injectării pe plane alternante cu injectare pe inele alternante s-a obţinut creşterea ritmului de execuţie de la 50 la 200 m/lună, instalaţiei. c) Injecţii de comprimare pentru realizarea unei stări remanente de compresiune în cămăşuiala galeriilor subpresiune în vederea preluări presiunii interioare fără fisurarea betonului. Se execută conform tehnicii injecţiilor de consolidare la presiunea de 2030 at. cu o fază suplimentară de ţinere sub presiune de 16-24 ore. Se execută de regulă combinate cu injecţiile de consolidare utilizând packere cu circulaţie (reversibilă) care elimină deficienţele packerelor cu injectare directă.

- 41 -

În galeriile săpate cu maşini de forat, precomprimarea se realizează prin injectarea suspensiei în rostul despicat de injectare între extradosul cămăşuielii şi rocă la presiuni de 30-40 at. d) Injecţii de etanşare pentru limitarea exfiltraţiilor în zone cu grosime insuficientă a pilierilor spre spaţii de drenaj. Se execută conform tehnicii injecţiilor de consolidare la presiunea de 10-20 at. în foraje Ø 42-59 mm cu lungimi de 4-6 m cu suspensii fluide ciment – apă în dozaje de 1:5-1:10 cu adaos de 5%-20% betonită. e) Injecţii intramurale pentru umplerea golurilor milimetrice între blindaje şi betonul de montaj. Se execută conform tehnicii injecţiilor de consolidare la presiuni de 2-5 at. în foraje scurte (10cm în beton) cu suspensii fluide ciment – apă în dozaj 1:5-1:10 cu adaosuri expandate ADEX, praf de aluminiu.

3.6.Ţinerea sub presiune

Pentru realizarea efectului de precomprimare pe care s-a contat la elaborarea proiectului aducţiunii, respectiv reducerea grosimii cămăşuielii de beton, inelul se va trece sub presiune după injectarea completă şi simultană a forajelor. Practic, după injectare, fiecare plan se cuplează la pompe de ţinere sub presiune, atunci când sunt pierderi mari pe inel. Când pierderile sunt mici de cca 1 t ciment/ml galerie, injectarea este simultană pe cele 4 plane, deci tot inelul va trece sub presiune.

- 42 -

Datorită caracterului, în parte artizanal, al lucrărilor de injecţii, maistrul de injecţie şi injectorul şef au latitudinea aplicării prescripţiilor tehnice, în funcţie de comportarea la injectare a masivului de rocă, astfel încât să nu se provoace dopări ale forajelor sau refuzuri false. Este recomandat ca modificările de consistenţă, respectiv îngroşarea, să se facă ceva mai târziu pentru avea siguranţa unei raze de influenţă cît mai mare în masiv. Pe de altă parte, în zonele cu fisuri mari nu suntem interesaţi ca suspensia să fie împinsă la zeci de m în masiv, zona interesată este de 2-3 m în jurul cămăşuielii. Terminarea injectării s-a făcut la presiuni sporite, ultimele 2-3 citiri, cu suspensii de 1:10. Când absorbţiile sunt practic 0 l pentru aceste citiri, se va trece întreg montajul la ţinerea sub presiune cu pompa de ţinere sub presiune. Durata ţinerii sub presiune va fi precizată prin proiectele de execuţie sau dispoziţiile de şantier ale proiectantului şi acceptate va fi precizată prin proiectele de execuţie sau dispoziţiile de şantier ale proiectantului şi acceptate de beneficiar şi va fi cuprinsă între 12-24 ore. Pe întregul interval de timp presiunea va fi riguros constantă la presiunea de refuz. Ţinerea sub presiune se va face cu circuit de retur la malaxor iar citirea presiunii se va face la retur. Dacă la ţinerea sub presiune turul începe cu planul A şi de la planul D, este bine ca la jumătatea intervalului de timp de ţinere sub presiune, să se inverseze turul cu returul. Este de indicat ca această schimbare de tur – retur pentru obţinerea unei umpleri prin decantarea cimentului în foraje. În acest fel, va exista o echilibrare a presiunilor şi a decantării, ţinând seama de pierderile de sarcină existente pe instalaţie. La retur unde este montat manometrul se va face reglarea presiunii cu ajutorul unei canele plasate după manometru spre malaxor.
- 43 -

se va proceda la execuţia injectării prin strângerea frontului de infiltraţii spre centrul inelului sau un inel central. Se vor injecta întâi inelele extreme pentru delimitarea zonei de infiltraţii şi crearea unui front impermeabil. 3. O bună ţinere sub presiune va avea ca rezultat doparea găurii până la aproape la nivelul packerului. Imediat după demontarea packerului de pe inel se vor umple toate forajele de mortar. etc. . deoarece la o suspensie malaxală 4 ore cimentul nu mai are o priză bună. şi apoi se injectează spre centrul zonei plan după plan şi inel după inel până la rezolvarea infiltrţiei. se va modifica consistenţa suspensiei prin îngroşare la 1:3 până la 1:2 pentru ca decantarea cimentului să fie mai intensă. Tratarea zonelor cu infiltraţii În cadrul unui inel sau grup de inele de injectare dacă vor exista infiltraţii prin forajele perforate sau rosturi de betoane.44 - .. Se vor adăuga acceleratori de priză 3% sau silicat de sodiu (38º Baumé) 5% în suspensia de injectare. În diagrame se va marca ţinerea sub presiune şi schimbările de suspensie. Se vor injecta întâi planele A şi D din cadrul inelului şi apoi planele B şi C până la închiderea sau reducerea infiltraţiei. segregări. fisuri. La fiecare 4 ore suspensia rămasă se va arunca şi se va prepara o suspensie nouă. Acelaşi procedeu se va aplica şi pe o zonă întinsă pe mai multe inele.În ultimele 15 minute.7.

absorbţii şi presiuni.În cazul în care mai sunt infiltraţii în zonele concentrate. cuplarea planelor şi apoi a inelului şi tot intervalul de timp de ţinere sub presiune. în radier sau bolta. aşa cum este şi tehnologia. . cu probele iniţiale pe fiecare foraj şi plan din inel şi va continua cronologic cu injectarea forajelor singulare. se va trece cantitatea fiecărei şarje de suspensie preparată cu dozajul respectiv şi eventualele adaosuri la suspensie. forajul poziţia packerului şi grosimea în beton. În acest scop arcul supapei va trebui să fie reglat prin tatonări ca bila să se deschidă la 1-2 atm (vezi schiţa anexă).45 - . se vor perfora foraje cu adâncime mai mare de 2. Supapa va lucra din exterior spre interior în momentul în care galeria este golită de apă şi va descărca masivul şi se va închide în momentul în care galeria va intra sub presiune. Diagramele de injecţii Orice operaţie de injectare se va trece în diagramele de absorbţie Diagrama trebuie să reprezinte întregul film al operaţiei de injectare marcându-se numărul inelului. planul. Diagrama va începe. În afară de măsurători.00 m pentru a ieşi din zona injectată şi se vor monta supape reversibile care vor descărca apele din masiv.8. În diagramă la rubrica observaţii se vor menţiona comunicările de suspensie preparată cu dozajul respectiv şi eventualele adaosuri la suspensie şi orice alt fenomen ce vizează injectare. 3.

În partea dreaptă a diagramei se vor trece scriptic valorile măsurate iar în partea stângă va fi reprezentarea grafică a evoluţiei absorbţiilor ţi presiunii din timp. cu o lungime de 6-7 m.5). În birou un tehnician va face verificarea diagramelor şi calculul absorbţiilor specifice de la probele iniţiale cu apă şi calculul consumului de ciment.46 - . Diagramele fac parte din cartea construcţiei ca documente primare de lucrări ascunse.Montajul materialelor de injecţii La injectare se vor folosi packere mecanice cu circulaţie reversibilă. cu manşoane cu cauciuc elastic (vezi fig. la primul . se va monta până la inelul ce se injectează o coloană de tur din ţeavă de 3/4'' îmbinată prin holendere. Se vor completa în două exemplare. Se va îngriji de clasarea diagramelor. De la refularea pompei prin intermediul unui dom care are rolul de compensator de presiune (diminuarea bătăilor pistonului pompei). 3. Obturarea se va face prin înşurubarea piuliţei cu coarne pentru strângere care va provoca umflarea manşoanelor de cauciuc. îmbinat tot în holendere de 3/4''. şi unul pentru constructor. şi presarea lor cu peretele forajului. unul pentru beneficiar.9. între şaibe. Acestea vor obtura forajul în beton pentru a da posibilitatea etanşării pe foraj şi injectarea sub presiune. Aceasta se va racorda prin intermediul unui furtun armat de presiune Ø 32 mm. Diagrama se va completa în galerie de către injectorul şef pe măsura avansării operaţiilor de injectare.

6). Gradarea va face în litri sau în centimetri. După terminarea fiecărei operaţiuni de ţinere sub presiune. 5). de exemplu: pe partea dreaptă a galeriei (forajul nr. Apoi de la packer la packer pe tot planul Ase vor racorda furtune armate de Ø 32 mm cu o lungime de 1. Se va racorda planul A cu planul B la forajul nr. La fiecare malaxor se vor face măsurători pentru gradarea mirei. un cm reprezintă 5-6 l. pe contorul galeriei. partea dreaptă. . 5 radier cu un furtun armat de Ø 32 mm cu holendere de 3/4'' cu o lungime de 2. la demontare se vor spăla cu apă sub presiune toate materialele de injectare şi se vor depune ordonat la inelul următor de injectare.8 m îmbinate tot prin holendere de 3/4''. Se vor racorda pe conturul planului B packerele ca la planul A până la forajul nr.packer din planul A. etc. în partea superioară a cuvei. Pe domul pompei se va monta un manometru cu ploscă de ulei pentru protecţie iar la capătul furtunului de retur de la panul D se va monta un racord T un alt manometru cu ploscă de ulei şi o canea de 3/4'' pentru reglarea presiunii în întreg montajul de injectare a inelului. 4 dreapta care se va racorda cu forajul nr. forajul nr.3-5 m.47 - . care va readuce suspensia la malaxor pentru recirculare (vezi fig. furtune.. Staţia de injecţii va avea o miră metalică gradată pentru măsurarea nivelului în malaxor. garnituri de holendere. care la rândul lui se va racorda la ţeava de retur de 3/4'' prin intermediul unui furtun armat de 6-7 m lungime. ţeavă de transport de 3/4''.6-1. canale. La malaxorul Prigoana. Toate materialele de injectare. packer. pe planul A până la forajul din radier nr. deasupra axului paleţilor. 4 din radier. 6 pe partea stângă. vor fi controlate înainte de montaj ca să nu fie obturate sau înfundate cu ciment. 5 din planul C şi aşa mai departe până la ultimul packer al planului D. Se ajunge astfel.

fisuri. Este bine ca această operaţie de reinjectare să se facă tot cu circulaţie (tur – retur la malaxor). . vor stabili procedeul de reinjectare pentru reparare. care vor avea infiltraţii. degregări. Obligatoriu injectorul şef trebuie să aibă ceas necesar pentru citirile măsurătorilor şi înscrierea timpului în diagrame. Presiunea de injectare va fi de 25-30 atm. 4 chei duble pentru holendere (la un cap dimensiunea mare a holenderului şi la un cap dimensiunea mică a hexagonului de la cep) ce se vor confecţiona la atelier. maistrul de injecţii şi injectorul şef după injectare şi ţinere sub presiune.Cimentul vrac va fi dozat cu o cutie metalică cu o capacitate de 25 kg ciment care se va confecţiona la atelier. şurubelniţă mare. Controlul lucrărilor de injecţii Inginerul. 3. Uneori este necesară lăsarea forajului în pauză de decantare de 15-30' după care se reia reinjectarea. vor face un control vizual al inelului injectat. dorn pentru legături cu sârmă. Echipa de injecţii va fi dotată cu o trusă minimă de chei mecanice uzuale. Pauza de minimum 72 ore este necesară pentru a nu deranja întărirea cimentului injectat iniţial. Dacă este cazul se vor adăuga acceleratori de priză la suspensie. În cazul vor mai exista foraje. Injectarea se va face la minim 72 ore de la terminarea ţinerii sub presiune ţi se va începe cu suspensie 1:10 şi apoi dacă este cazul se va îngroşa în funcţie de absorbţie şi rezultat. ciocan.48 - . se vor perfora foraje noi amplasate astfel ca să intersecteze eventual sursa de apă. Forajele se vor perfora.10. rosturi de betonare. etc. La rosturi. segregări. fisuri. cleşte patent.

la 16 atm şi citire la 5 minute.În cazul în care unele foraje vor lăcrima în continuare. permeabilitatea zonei fiind sub limita de injectabilitate din cauza fisuraţiei sau porilor foarte fini. Controlul propiu-zis al lucrărilor de injecţii se va face în prezenţa CTC.0 m la injectare şi presiunea de control va fi cca 20% redusă faţă de presiunea de refuz (de exemplu: de la 20 atm la refuz la 16 atm la control). de foraj/minut/atm.02 litri/m. se vor începe citirile. Proba se va face cu apă curată şi cu manometru nou sigilat.49 - . Creşterea presiunii se va face treptat după ce furtunul şi forajul s-a umplut iar presiunea este constantă. beneficiar şi eventual proiectant. Restul găurii până la faţa betonului se va umple cu mortar. la minimum 14 zile de la injectare inelului. În această etapă pe conturul inelului nu va mai rezista nici o gaură în beton neumplută. se va amplasa în foraj la 10-15 cm un manşon de packer introdus e un prezon între două şaibe şi cu piuliţă.8. Prin strângerea piuliţei cu o cheie tubulară. În funcţie de prescripţiile date se vor amplasa forajele de control pe conturul inelului. De exemplu: la un foraj de 1. Se va grada exact o miră metalică după dimensiunile malaxorului sau a habei cu apă. manşonul se va umfla şi va obtura gaura. Limita admisibilă la pierderile de apă pentru control este de 0. Acest lucru trebuie precizat de la începutul lucrărilor ţi atenţionată echipa că va efectua şi controlul. Forajul va avea o lungime de 1.8 m pentru foraje de 2. limita admisibilă va fi de: . În aceste condiţii există o obligaţie în plus a echipei pentru respectarea tehnologiei şi în consecinţă a calităţii. Este necesar să se organizeze conturul în aşa fel încât echipa care a executat injecţiile să efectueze şi controlul.

88 litri La probele de control se vor face între 4-6 citiri la 5 minute la presiune şi absorbţie constantă.2.2 seturi de packere a 34 bucăţi lungimi de: . Materiale necesare pentru echiparea unei staţii . cât şi presiunea de control.furtune armate de Ø 32 mm cu ştuţuri şi holendere la ambele capete cu =60 buc.6-1.4-2. După efectuarea controlului şi eventual al reinjecţiei (dacă aceasta s-a impus) se va întocmi în procesul verbal de către participanţii la control prin care se va preciza recepţia lucrărilor de injecţii în urma controlului pe tronsonului de galerie în cauză 3. Sunt prevăzute şi interpretările rezultatelor în funcţie de numărul de foraje care au pierderi peste limita admisibilă şi reinjectarea pe foraje. .8 m pentru racorduri între packere 2 × 30 .02 litri × 1. .8m × 5 minute × 16 atm = 2.11.0. Pentru fiecare foraj se va întocmi o diagramă de absorbţie semnată de toţi participanţii la control. Caietele de sarcini sau dispoziţiile de şantier ale proiectantului vor prevedea numărul de foraje ce se vor controla pe inel.6 m pentru racorduri între plane =64 buc.50 - . amplasarea şi lungimea lor. pe plane sau a întregului inel.1.

ploscă cu ulei pentru manometre perforatoare .ţeavă de 3/4'' cu holendere pentru transport suspensie tur – retur la 10 inele. 2 coloane pentru ţinere sub presiune.0-7. .5 mp Pentru consumurile specifice de injecţii şi perforatoare se va consulta “Indicatorul de norme de deviz pentru lucrări de construcţii hidroenergetice la suprafaţă şi în subteran” H1 în vederea programării pentru aprovizionare pe durata lucrărilor. = 8 buc.51 - . 80 m × 4 canele de 3/4'' manometre 0-40 atm Ø 100 =320 m.0 m pentru racorduri tur – retur 2×4 = 6 buc.6.furtun Ø 24 mm pentru alimentare cu apă şi aer la pompe malaxor = 4 buc = 120 m = 2 buc = 4 buc = 1 buc = 1 buc = 4 buc .2×3 .furtun Ø 16-19 pentru alimentare cu apă la perforator .ţeavă de 3/4''. 2 coloane pentru injecţii. 1''. .2 m . 24 mm: .8-1.sită metalică cu ochiuri de 5 mm pentru malaxoare .L = 0. 24 mm .capete detaşabile pe con pentru hex. 1 1/2'' şi 2'' pentru confecţii de ştuţuri .ştulf pentru perforator . =12 buc = 4 buc = 4 buc .un polizor de mână electric sau pneumatic cu pânze pentru debitarea = 1 buc =0.perforator Tampella .chei pentru holendere de 3/4'' cu două capete furtunelor armate (pentru tot punctul de lucru) .Burghie cu con hex.

52 - .CAPITOLUL 4 Galerii sub presiune .

între modulul ei de elasticitate şi coeficientul de rezistenţă elastică corespunzător unei excavaţii cu raza r. greutatea apei în interior Ipoteza de bază de la care se porneşte constă în a admite că pe tot conturul excavaţiei este asigurat contactul intim între rocă şi căptuşeală de beton. Acest fapt are ca efect o reducere a eforturilor de întindere produse de presiunea interioară a apei. Consideraţii asupra încărcărilor şi asupra dimensionării căptuşelii galeriilor sub presiune muntelui greutatea proprie. preluate de căptuşeală. eforturile produse de presiunea interioară a apei se stabilesc considerând căptuşeala un cilindru cu pereţi groşi. de raportul caracteristicilor elastice ale celor două medii care vin în contact – căptuşeala şi roca. există relaţia: .4. Această presiune exterioară produsă de reacţiunea rocii poartă denumirea de rezistenţă elastică a rocii sau raportând-o la o deplasare a intradosului excavaţiei egală cu 1 cm – coeficient de rezistenţă elastică a rocii kg/cm3. Dacă se produce o deplasare a căptuşelii de beton spre exterior din cauza interacţiunii rocii. funcţie.1. Pe baza acestei ipoteze.53 - Î ncărcările pe baza cărora se calculează în mod curent eforturile care pot să apară în căptuşeala unei galerii de derivaţie sub presiune sunt: presiunea interioară a apei când galeria este în exploatare. Dacă roca s-ar comporta cu un mediu elastic omogen şi izotrop atunci. bineînţeles. ale cărui deplasări spre exterior sunt parţial împiedicate de prezenţa rocii. împingerea . apare pe extradosul căptuşelii presiunea exterioară.

neuniformitatea secţiunii căptuşelii. Grosimea căptuşelii şi marca betonului se determină utilizând formulele care stabilesc relaţiile între încărcarea produsă de presiunea interioară şi eforturile care apar în pereţii unui cilindru gros introdus într-un mediu elastic. ci într-un mod mult mai complex. fenomene de care în mod curent nu se ţine seama de calcule. deoarece este singura metodă care permite introducerea noţiunii. În calcule se introduce noţiunea de coeficient de rezistenţă atribuind rocii. în mod convenţional. dificil de stăpânit prin calcul. μ – inversul coeficientului lui Poisson. creşterea rezistenţei betonului. de coeficient de rezistenţă elastică specifică K0 cu toate avantajele care decurge uşoară clasificare a rocilor. diferenţa dintre grosimile teoretice ale căptuşelii şi cele reale. Aceste fenomene sunt: fisuri suplimentare în rocă. corespunzătoare excavaţiei cu raza de 1 m. variaţia de temperatură. s-a introdus noţiunea de coeficient de rezistenţă elastică specifică K0 . adică betonul să nu fisureze. Unul dintre factorii principali care stau la baza diferenţierii valorilor lui K 0 pe traseul galeriei este de gradul de fisurare a rocii. permeabile căptuşelilor etc.K= E roca . .54 - . r (1+ µ ) Pentru compararea calităţilor elastice ale diferitelor roci. care pot să influenţeze comportarea unei galerii de derivaţie sub presiune. calităţile unui mediu elastic omogen şi izotrop. punând condiţia ca eforturile maxime să nu depăşească rezistenţa admisibilă la întindere pură. Sunt unele fenomene care apar. În realitate însă coeficientul de rezistenţă elastică în condiţiile de omogenitate şi izotropie pe care le prezintă în mod obişnuit rocile variază funcţie de presiune şi totodată din aceleaşi motive nu variază direct proporţional cu raza. cunoaşterea legilor de variaţie ale lui K funcţie de r.

deci implicit eforturi de întindere şi tendinţa apariţiei unor fisuri radiale. şocurile provocate de acestea supun unei solicitări importante roca din vecinătate. ci şi fisuri transversale.excavarea făcându-se cu ajutorul exploziilor. cu condiţia ca injecţiile să se execute foarte corect şi ca roca să prezinte nu numai fisuri radiale. . ceea ce duce la o concentrare a eforturilor produse de presiunea litostatică pe zona din vecinătatea galerie.după darea galeriei în funcţiune. . deoarece ca urmare a executării galeriei zona rocii din vecinătatea golului excavat este supusă la o serie de încărcări suplimentare. poate fi . ceea ce accentuează contracţia rocii. din cauza apei reci care trece prin tunel.din cauza executării excavaţiei apare o zonă de discontinuitate în masivul muntos.55 - . Fisurile produse de fenomenele de fenomenele care apar înainte de darea galeriei în exploatare sunt închise prin lucrările de injecţii. Temperatura rocii în diferite puncte ale traseului unei galerii de aducţiune. funcţie de raportul între raza zonei până la care se întind fisurile şi raza excavaţiei. Dacă fisurile radiale se întind pe o zonă corespunzătoare unei raze R se constată că la valoarea coeficientului de rezistenţă elastică specifică scade de la valoarea iniţială K 0 la valoarea K 0 '. Astfel: . cum sunt cele cauzate de răcire. . se răceşte suplimentar zona din vecinătatea galeriei. dacă aceasta este situată la suficientă depărtare de suprafaţa terenului. Ca o ultimă cauză care contribuie la apariţia fisurilor în rocă este însăşi conlucrarea căptuşelii cu roca la preluarea eforturilor produse de presiunea apei.Pe traseul unei galerii sub presiune existentă motive să apară fisuri. ceea ce arte ca urmare apariţia unui fenomen de contracţie în rocă.curentul de aer care apare în galeria străpunsă produce o răcire a intradosului excavaţiei.

în acele cazuri când există deplină siguranţă că eforturile maxime în căptuşeală vor fi atinse la mai mult de 6 luni de betonare. În roci dure.56 - . Ţinând seama de condiţiile prielnice în care îşi face priza şi se întăreşte şi de timpul de dare în funcţiune. volumul excavat real este sensibil mai mare decât cel teoretic. Neuniformitatea grosimii căptuşelii grosimii căptuşelii care apare datorită condiţiilor în care se execută galeria. căptuşeala nu mai lucrează ca un cilindru cu pereţii de grosime constată. respectiv la eforturi suplimentare.considerată practică constantă. în care Eroca este sensibil egal cu E beton efectul îngroşărilor încetează să se mai resimtă. deoarece rigiditatea diferită a secţiunilor corespunzătoare diferitelor unghiuri la centru face ca deformaţiile căptuşelii să nu fie funcţie numai de rază. din cauză că se lucrează cu explozivi şi din cauza sprijinirilor. Se calculează grosimea medie reală corespunzătoare. se iau rezistenţele de rupere din norme sporite cu 25%. Un avantaj mare pe care îl are căptuşeala unei galerii constă în faptul că microclimatul în care face priza şi se întăreşte betonul din care este confecţionată este foarte prielnic obţinerii unor betoane rezistente. Îngroşarea inerentă a căptuşelii are ca efect o mişcare a eforturilor pe care le produc diferitele încărcări. cum se presupune în toate calculele. ceea ce implicit duce la apariţia unor momente încovoietoare şi forţe tăietoare. ci şi de unghiul la centru. Un alt factor care contribuie la mărirea capacităţii de rezistenţă este faptul că în condiţiile de lucru specifice excavaţiilor subterane. . în timp şi funcţie numai de aşa – numitul grad geometric. iar pe baza acestei noi grosimi se poate face verificare rezistenţelor. se poate admite că. Trebuie ţinut seama însă de influenţa pe care o are faptul că intradosul excavaţiei prezintă multe neregularităţi. Din cauza îngroşării.

Apariţia fisurilor în torcret duce practic la anihilarea efectului de etanşare. Înainte de apariţia fisurilor permeabilitatea torcretului este foarte mică. Permeabilitatea căptuşelilor se explică ţinând seama de condiţiile în care se execută şi de eforturile care apar în ele la punerea sub sarcină. Prezenţa unei armături puternice limitează foarte mult deschiderea fisurilor. sunt cu mult mai mari decât în situaţia căptuşelii nefisurate. Se pot considera următoarele cazuri: . ceea ce împiedică apariţia unor pierderi suplimentare importante. De o deosebit de mare importanţă pentru etanşeitatea unei galerii este gradul de permeabilitate a rocilor pe care le străbate. pierderile căptuşelii cu torcret slab armat. chiar la presiuni mult mai mici decât în cea care a produs fisurarea. Căptuşelile din beton simplu sau beton armat nu pot fi socotite practic impermeabile nici înainte de apariţia fisurilor. Căptuşelile galeriilor sub presiune nu sunt perfect etanşe.Un alt factor care influenţează rezistenţa căptuşelii este permeabilitatea betonului. umflării fisurilor capilare etc. datorită neuniformităţii execuţiei torcretului. chiar şi cel cu torcret destul de gros în interior.57 - . Concluziile asupra modului cum trebuie să fie tratată problema alegerii şi dimensionării căptuşelii galeriilor sub presiune se pot rezuma după cum urmează: În primul rând roca nu trebuie caracterizată numai prin caracteristicile sale clasice K 0 . După apariţia fisurilor. şi felul cum se dezvoltă împingere activă. Un strat de torcret simplu bine executat care nu prezintă nici un fel de fisuri reduce simţitor permeabilitatea căptuşelii. ci şi prin caracteristicile sale în ceea ce priveşte permeabilitatea.

Galeria străbate roci fisurate. cât mai subţire. În acest caz s-ar putea lăsa necăptuşită. un conţinut ridicat de material argilos. sau numai căptuşeală simplă de torcret aruncată direct pe rocă. cu coeficient de permeabilitate K>10-5-10-6. c) Galeria străbate roci cu caracter pronunţat plastic. b) Galeria străbate roci dure sau foarte dure (K 0 >500). cu coeficientul K 0 ≥ 1000 Kgf cm 3 . pierderile de apă în exploatare vor fi mai mari decât în cazul când tunelul roci practic impermeabile.a) Galeria străbate. căptuşeala are şi rol de sprijinire a muntelui. roci foarte dure nefisurate. pe o bună parte a traseului. nu este necesară dimensionarea căptuşelii pe considerentul împiedicării fisurilor. dacă n-ar interveni problema pierderilor de sarcină. În cazul rocilor puternic fisurate. ceea ce face ca ele să intre în categoria rocilor impermeabile. fisurate. cu coeficientul de permeabilitate k>10-5-10-6 cm/s. peste care se aplică tencuială torcretată. Coeficientul de permeabilitate fiind mai mic ca 10-5-10-6 cm/s.58 - . Forma secţiunii transversale a galeriilor sub presiune se adoptă fără excepţie circulară. în general. marcă redusă(110-140). practic permeabile K 〈10 −5 − 10 −6 cm s . Dacă se prevede căptuşeală este indicat ca aceasta să se efectueze din beton simplu. În această situaţie. slabe (K0 =100-500). în afară de funcţia de reducere a permeabilităţii. funcţia principală pe care trebuie s-o îndeplinească căptuşeala este micşorarea cât mai mult a pierderilor de apă în exploatare. căptuşeala să fie prevăzută cu armarea minimă. în astfel de cazuri. Deoarece vor apărea totuşi unele momente încovoietoare este remarcabil ca. . În acest caz. cu toate măsurile care se iau. roci care au.

Căptuşelile de netezire şi etanşare se întrebuinţează la galerii construite în roci compacte. Secţiunea corespunde şi din punct de vedere hidraulic.59 - .2. cu aflux puternic de ape subterane. cu coeficientul de tărie ft > 14. care preia o parte din presiunea apei. la căderi de cel mult 40 m.Căptuşeala galeriilor circulare sub presiune este întinsă de presiunea apei. la căderi de la 30-100m (vezi . • Căptuşeli duble sau combinate. • Căptuşeli din beton. Pentru a mări etanşeitatea în interior se execută o torcretare de (2-4 cm). la căderi până la 60 m şi la diametre ale galeriei până la 3 m. Căptuşelile de beton armat se folosesc în rocile cu împingerea muntelui mare (ft <1). • Căptuşeli de oţel. • Căptuşeli de beton armat. stabile şi uscate. Necesitatea lor din punct de vedere hidraulic trebuie verificată printr-un calcul economic. Căptuşeala de beton simplă (vezi fig. Tipuri de căptuşeli folosite la galeriile sub presiune Căptuşelile galeriilor sub presiune pot fi de următoarele tipuri: • Căptuşeli de netezire şi de etanşare din torcret. Aceste tipuri de căptuşeli au scopul să reducă rugozitatea şi infiltraţiile şi în unele cazuri să protejeze stânca împotriva alterărilor. acu atât mai mare cu cât stânca este mai rezistentă. 7a) cu grosimea până la 60 cm se foloseşte în roci tari. rezemându-se pe tot conturul de stâncă. 4.

iar la interior inelul metalic (vezi fig. nefiind nevoie de cofraje. Inelul exterior de beton se execută în prima etapă şi preia împingerea muntelui. care folosesc un strat hidroizolator contra infiltraţiilor (vezi fig. Inelul metalic se confecţionează din tolă de oţel netedă. În cazul căptuşelilor combinate se pot adopta mai multe variante cum ar fi: inelul exterior se execută din blocuri de piatră sau beton prefabricat (vezi fig. În această situaţie. Căptuşelile de oţel sunt de fapt tot căptuşeli duble: la exterior un inel de beton. iar cel din interior din tubaje metalice sau alte combinaţii. iar în interior inelul metalic (vezi fig. Grosimea inelului torcretat este de 8-10 cm (vezi fig. deoarece calităţile oţelului nu sunt folosite complet. .fig. 7b). 7d).5-8 m. întrucât sunt admise fisuri în căptuşeli. La căptuşelile din beton şi beton armat trebuie prevăzute rosturi longitudinale şi transversale de dilataţie şi contracţie. inelul interior se execută prin torcretarea armăturii. 7f). iar a celui exterior din beton de 30-70 cm. Căptuşelile duble sau combinate sunt alcătuite din două inele: cel interior din beton armat sau armătură torcretată. 7e). Aceste tipuri de căptuşeli sunt scumpe şi de aceea nu se folosesc decât în cazuri speciale şi la presiuni foarte mari. De cele mai multe ori. 7g). Distanţa între rosturile transversale se alege între 6. iar cel interior. Alte tipuri de căptuşeli sunt cele din beton şi beton armat. cel exterior din beton. aceste căptuşeli se execută cu cofraje duble: unul pentru căptuşeala de egalizare şi altul pentru căptuşeala de beton armat. Acest tip de căptuşeli nu sunt economice. Căptuşelile de beton sunt de fapt tot căptuşeli duble: la exterior un inel de beton. în etapa a doua. iar uneori ondulată cu grosimea de 4-5 mm. De asemenea trebuie executat şi drenajul apelor subterane din jurul galeriei. 7c).60 - .

Efortul unitar normal δ în orice punct aflat la distanţa r de la centrul galeriei (r i < r < re ) se determină cu formula: re2 r 2 [1 + N (1 − 2 µ )] δ =p 2 t − 1 + N [t 2 (1 − 2 µ ) + 1] 1− N − (1).4.61 - . Formula (1) se foloseşte în cazul presiunii interioare exercitate asupra căptuşelilor din beton monolit. k – coeficientul reacţiunii elastice a rocii. s-a ajuns la o rezolvare exactă pentru conductele cilindrice supuse la presiunea interioară uniformă p şi înconjurate de un mediu elastic caracterizat de coeficientul de rezistenţă elastică K. p – presiunea interioară uniformă a apei: t= re ri K ⋅ re (1 + µ ) E N= re – raza exterioară. E – modulul de elasticitate pentru materialul căptuşelii.3.Calculul căptuşelilor simple Calculul la presiunea hidrostatică interioară Folosindu-se metodele teoriei elasticităţii. . ri – raza interioară. pentru materialul căptuşelii. În roci slabe trebuie presupus K = 0 şi N = 0. μ – coeficientul lui Poison.

Studiul caracterului diagramelor eforturilor. două puncte cu ordonatele K δa .Calculul la împingerea muntelui La calculul căptuşelii la acţiunea presiunii muntelui reacţiunea (împingerea) rocii se ia în consideraţie numai în acea parte a conturului căptuşelii la care rezultă o deplasare către rocă. mărimea zonei căptuşelii care nu este acţionată de împingere se determină cu unghiul la centru apropiat de 90°. apărute datorită împingerii muntelui. Kδ = K δa sin2 φ + Kδ b cos2φ: φ – este unghiul de înclinare a secţiunii radiale faţă de verticală. a = 2− re r r – raza liniei axiale a căptuşelii . În această situaţie rezistenţa între limitele de 45° < φ < 90° se poate admite Kδ= -δa cos2φ. a permis să se aleagă conturul curbei de împingere determinat prin cinci puncte două de nul în secţiunile sub un unghi de ±45°. În această situaţie. partea superioară a inelului se deformează în jos. iar în limitele de 90° < φ < 180°.62 - . punctele de nul ale diagramei de împingere sunt luate în secţiunile înclinate cu un unghi de 45°(fig. Eforturile unitare normale în căptuşeală normală se determină după formulele momentului încovoietor M şi forţei normale N în secţiunile respective: M = q re r Aa [+B + Cn (1 + a)]. q – împingerea verticală uniform distribuită a muntelui. situate la nivelul diametrului orizontal. La acţiunea unei încărcări distribuite de sus asupra căptuşelii. şi un punct de ordonată K δ b în talpă. N = q re Da [+E + Fn (1 + a)]. 8). Pentru această bază.

3375 1. g – greutatea pe m2 de căptuşeală.1667 0.00825 0.00575 0.00067 C1 -0.7122 F 0.02589 0. momentul încovoietor M şi forţa normală N în secţiunile respective au următoarea expresie: M = g r2 (A1 + B1 n). C 1 şi D 1 sunt trecute în tabelul următor Secţiuni φ 1 2 3 4 0 π/4 π/2 3π/4 A1 0.1628 -0. D.6416 ⋅ r 3 ⋅ re ⋅ k ⋅ b + EI I – momentul de inerţie al secţiunii căptuşelii.0250 -0.01804 0.3447 0.025 0.04220 .9000 0.3928 -0. Coeficienţii A. N = g r2 (C 1 + D 1 n).1500 -0.04661 0.00084 0.00837 D 0.63 - .01380 0.0334 -0.1250 0.1628 C -0.0250 -0.2122 0. C.0000 -0.06592 0. B 1 .0000 0.0872 B 0.9186 D1 0. b – lăţimea fâşiei de calcul a căptuşelii (de obicei 1 m).2500 1. Valorile coeficienţilor A 1 .0335 B1 -0.n= r 3 ⋅ re ⋅ k ⋅ b 0.5708 1.0872 0.0250 0. B.00267 0.2122 0. E şi F se determină cu Secţiuni φ 1 2 3 4 5 0 π/4 π/2 3π/4 Π A 0.2122 E -0.02198 -0.02240 Calculul căptuşelii cu grosimea la acţiunea greutăţii proprii În acest caz.1500 0.00022 -0.125 -0.01485 0.00700 -0.02100 0.

07010 Calculul căptuşelii la presiunea apei care umple galeria fără presiune M = (A2 + B 2 n) γ ri 2 r. calculul căptuşelii urmează să fie efectuat fără a ţine cont de împingerea rocii.02161 0.03509 Calculul căptuşelii la presiunea apelor subterane al căror nivel se găseşte la înălţimea h deasupra cheii bolţii M = .(A2 + B 2 n) γ re 2 r.22027 B2 -0.42771 -0.5 Π 0.01673 -0.19638 -0.01097 -0.00036 -0. B2 .39413 -0. N = (C 2 + D 2 n) γ ri 2. C 2 .03294 0.21460 -0.01679 0. Întrucât împingerea în acest caz rezultă negativă.(C 2 + D 2 n) γ re 2 + γ h re .02620 1.7375 0.63125 D2 0. Valorile A2 . În caz contrar.01294 0.02329 0. . utilizarea formulelor de mai sus este posibilă numai în cazul în care mărimea pozitivă a împingerii produse de acţiunea împingerii muntelui şi a greutăţii proprii a căptuşelii este mai mare în valoare absolută decât împingerea produsă de presiunea apelor subterane.17240 0.58385 -0.4405 -0.00903 0.64 - . N = . ri este raza interioară a căptuşelii.0132 0. şi D 2 sunt date în tabelul următor Secţiuni φ 1 2 3 4 5 0 π/4 π/2 3π/4 Π A2 0.1312 C2 -0.

.5 e re . ale rezistenţei elastici şi alţi indici ai rocii în care se sapă galeria. e – este împingerea laterală specifică a muntelui.pentru secţiunile după diametrul orizontal: M = 0. La alegerea unei metode de calcul. N = 0. Consideraţii finale în legătură cu calculele statice ale căptuşelilor galeriilor sub presiune Calculele statice ale căptuşelilor vor fi cu atât mai sigure cu cât se vor determina mai precis valorile împingerii muntelui. adică concordanţa dintre starea reală de eforturi din căptuşeală cu cea din calcul. N = 0.pentru secţiunile de la cheia bolţii şi la talpa căptuşelii. Aceste mărimi la proiectarea căptuşelilor de galerii se fixează mai mult sau mai puţin aproximativ .4. sau a alteia.7854 e re . Calculul căptuşelii la împingerea laterală a muntelui se face cu formulele: .65 - . În cazul când nu există rezistenţă elastică în formulele de mai sus se face K = 0 şi n = 0. trebuie să se aibă în vedere că exactitatea rezultatelor obţinute.1366 e re r. M = .1488 e re r.0. de mărimea şi legea de repartizare a împingerii muntelui şi caracterul de deformaţie a rocii. 4.În calcule se însumează eforturile unitare provenite de la diferite încărcări. depinde în mare măsură de exactitatea fixării datelor iniţiale de bază.

iar împingerea muntelui se neglijează în calcule.66 - . . din punct de vedere matematic. rezultatele ce se obţin sunt aproximative.5 nu trebuie să fie considerată în calculele rezistenţa elastică (K =0). mărimile care caracterizează roca trebuie să se determinate experimental la faţa locului.şi de aceea chiar dacă problema este rezolvată foarte riguros. galeriile cu diametrul până la 6 m se pot calcula numai la presiunea interioară a apei. În rocile al căror coeficient de tărie ft < 1. iar pentru rocile care se caracterizează prin ft > 10. Pentru proiectele de execuţie.

CAPITOLUL 5 Măsuri de protecţie a muncii .67 - .

Strângerea packerului se va face corect de la început şi la punerea sub presiune în primele minute nu se va staţiona în dreptul lui.E. furtune. M. Ed.E. nu se vor admite improvizaţii.Se vor prelucra măsuri de protecţie a muncii specifice locului de muncă cu ocazia instructajelor de protecţie a muncii şi cele pe linie de P. . “Lucrări de foraje. • “Norme de protecţie a muncii pentru lucrările de construcţii hidroenergetice la suprafaţă şi pe apă”. ediţia M. ..E. şi cele din proiectul de execuţie.Se vor utiliza scule şi dispozitive potrivite scopului. injecţii şi etanşări”. suspensie sub presiune. ediţia Ministerului Minelor.VIII. . . ţevi de transport. Injectorul însărcinat cu observarea lui va sta la 3-5 m lateral..68 - . În afară de prevederile normelor de mai sus.5 ori presiune maximă de injectare. partea I-a.Toate dispozitivele de injectare vor fi menţinute în stare curată şi de bună funcţionare şi vor fi probate de 1. Coloana de injectare se va descărca de presiune de la returul pompei. Există posibilitatea frecventă ca la presiunea de 20 atm packerul să fie împuşcat din beton. se vor respecta următoarele: .S e vor aplica şi prelucra cu personalul normele de protecţie a muncii cuprinse în: • “Normele de protecţie a muncii pentru lucrările de construcţii hidroenergetice în subteran”. .I. 1977.S. . racorduri.E. • “Norme de protecţie a muncii pentru industria minieră”.Nu se vor demonta packere. Cap.Pompele vor fi probate la suprafaţă înaintea introducerii lor în subteran.

.Locurile de muncă vor fi iluminate corespunzător pe tot frontul pe care se lucrează la injecţii.Deplasarea cadrelor se va face în prezenţa maistrului mecanic sau înlocuit de maistrul de injecţii şi asistat de un electrician (pentru cuplarea şi decuplarea sau legarea cablului la alt tablou).Injectorii cor fi instruiţi şi controlaţi de maistrul mecanic pentru manevrarea şi exploatarea cadrelor mobile pentru injecţii. .. de scurtă durată la poziţii intermediare se vor asigura platforme cu spraiţuri. Fiecare echipă de injecţii şi de perforare va fi dotată cu minimum o lampă de mină electrică portativă.Cadrele vor lucra cu platformele cu cuve de ciment ridicate şi cu siguranţa pusă. . .Nu se va staţiona sub platformele cadrelor. . .Staţiile fixe de injecţii şi cadrele mobile de injecţii vor fi prevăzute în amonte şi aval cu lămpi roşii de semnalizare pentru ca L. În cazuri speciale. inclusiv accesul de la staţie la inel. dulapuri sau cupoane de şină pentru ca la o eventuală rupere de cabluri sau întrerupere de energie electrică. injecţii vor fi dotaţi cu mănuşi industriale de cauciuc.D. .M.Tot personalul care va lucra la injecţii va trebui să poarte echipament de protecţie adecvat: cască. mănuşi şi ochelari şi mască de praf pentru cei ce vor lucra la dozarea cimentului în malaxor. platforma să nu cadă dezechilibrată. în acest caz se vor spăla imediat ochii cu apă curată iar dacă persistă jena se va îndruma persoana la dispensar. .La umplerea golurilor obligatoriu.-stii şă fie avertizaţi pentru reducerea vitezei în sector.69 - .Platformele laterale ale cadrelor vor fi prevăzute cu balustrade. . Sunt frecvente stropirile cu suspensie de ciment în ochi.

Orice defecţiune posibilă sau existentă la cadrul mobil de injectare.. . .Bolţurile de fixare a cablelor de platformă să aibă siguranţă. . injectorul şef o va semnala maistrului de injecţii sau maistrului mecanic în vederea remedierii.Se vor reverifica şi controla periodic cablele de ridicare ale platformei cu cuva de ciment ca aceasta să fie în poziţie atârnată astfel ca la ridicare siguranţele să poată fi puse cu uşurinţă.70 - .

CAPITOLUL 6 Forţe de muncă .71 - .

M. .un electrician .trei muncitori necalificaţi. . .un injector şef de echipă care ştie să întocmească diagrame. .un mecanic L.un muncitor necalificat la haldă pentru manevrarea cimentului în vrac. .un tehnician la birou.un dispecer pe haldă.un injector calificat.un maistru de injecţii la 3 staţii pe schimb. d) Personal d supraveghere în funcţie de numărul staţiilor . c) Deservire în funcţie de numărul staţiilor . pentru verificarea şi calcularea diagramelor.A tât la staţiile fixe cât şi la cadrele mobile de injecţii.un inginer.D.un mecanic de întreţinere la trei staţii. .un minier. . .un ajutor minier.72 - . b) Injectare . .un sudor. a) Perforare .. echipa va avea aceeaşi componenţă pe schimb. .

73 - .CAPITOLUL 7 Concluzii şi atenţionări .

prezenta tehnologie. Deoarece programul de lucru este industrial şi supravegherea tehnică trebuie organizată în consecinţă. Lucrările de injecţii nu permit întreruperi. Ţinându-se seama că ritmul de aprovizionare cu materiale al şantierului este în general deficitar. Ritmul şi calitatea lucrărilor de injecţii de consolidare – precomprimare sunt condiţiile de execuţia corectă a injecţiilor de umplere. plane chiar inele sunt foarte frecvente. ajungând azi. În cazuri de forţă majoră la întreruperi programate de energie electrică. şi reluarea injectării se va face de la început după 72 ore. de altfel şi caietele de sarcini prevăd acest lucru.74 - . aplicându-se . inclusiv pompele se vor spăla intens cu apă curată. A doua condiţie este conştiinciozitatea cu care se aplică riguros tehnologia de injecţii. tehnologia având în plus şi avantajele expuse în primul capitol. În aceste condiţii organizarea lucrărilor trebuie făcută foarte minuţios şi staţiile să fie aprovizionate continuu cu ciment. Din acest motiv se va pierde foarte mult timp şi în plus calitatea lucrărilor va scădea. malaxoarele se vor goli de suspensie şi întreaga instalaţie. aer comprimat. ţinând seama că sunt lucrări ascunse şi numai la control se pot constata rezultatele. ritmul de injectare pentru consolidare – precomprimare în galerii a fost 60 ml galerie/lună/staţie la Argeş şi Lotru. se vor întocmi din timp listele de materiale necesare pentru împrospătarea stocului la magazie. la 400 ml galerie/lună/cadru mobil de injectare a Sebeş şi Clăbucet. energie electrică şi materiale. Formularele de diagrame de absorbţie A şa cum s-a spus la început. altfel cantitatea de ciment necesară pentru completarea umplerii la consolidare – precomprimare este foarte mare iar comunicările între foraje.

nu sunt corect date şi uneori scapă la injectare (de exemplu: la Tismana.trebuie să existe în permanenţă pentru a fi distribuite injectorilor în vederea completării lor zilnice. greutăţile întâmpinate şi propuneri pentru activitatea schimbului următor (continuarea injecţiilor pe inele începute. unde după punerea în funcţionau fost necazuri cu radierul). să existe un registru de reportare în care maiştri de schimb vor raporta producţia realizată. care în general. prezenţa personalului. iar forajul nu se mai poate umple corect şi va lăcrima.75 - . Umplerea trebuie făcută corect. segregări sau grosimi de beton necorespunzătoare. Este necesar ca pe lângă profilul afişat în birou pe care se vor marca realizările zilnice. astfel ca la perforarea pentru control să nu existe nici o gaură neumplută pentru a nu da ocazia la comunicări. rosturi de lucru. Este de dorit a se evita baterea de dopuri de lemn în foraje la care sunt comunicări. reparaţii necesare. Se va urmări mod special amplasarea forajelor şi direcţia găurilor din radier. etc. În general dopul nu se mai poate extrage. (confirmate la perforare). În zonele ăn care betonul prezintă fisuri. datorită materialelor rămase în galerie. La suprafaţă surplusul de mortar se va răzui ca să nu rămână proeminenţă de mortar. Înaintea începerii forajului pentru consolidare – precomprimare se vor umple cu mortar toate găurile de la injecţii de legătură şi rateuri. aprovizionarea cu materiale. cu găluşti de mortar făcute cu mâna şi înfundate în foraj cu un lemn astfel ca tot forajul până la faţa betonului să fie umplut şi îndesat cu mortar.). alimentarea cu ciment. Este interzisă doparea cu hârtie de sac a forajelor (exemplu: la Tismana). După demontare packerelor de la ţinerea sub presiune se vor umple imediat forajele. care ulterior la finisajul galerie să fie buceardate. ridicarea presiunii . Pentru aceasta se vor plasa packere oarbe.

pe inel şi presiunea de control. În caz contrar. acestea se vor trata altfel: . Reuşita ei este condiţionată de respectarea prescripţiilor tehnice. se va controla proiectantul şi beneficiarul pentru precizarea lor. În cazul în care la primele tronsoane (în curs de injectare vor apărea resurgente la suprafaţă).se va reduce presiunea de injectare prin deschiderea canelei de retur de la presetupă spre malaxor. Prescripţiile tehnice cu privire la execuţia injecţiilor de consolidare – precomprimare în ceea ce priveşte: amplasarea forajelor de injecţii. O atenţie deosebită se va da forajelor care injectează singular (cu pierderi mari) la timpul când acestea se vor cupla cu planele sau inelul în care se injectează (de ex. cât şi interpretarea rezultatelor controlului (volumul de injecţii în funcţie de forajele cu pierderi peste limită) vor trebui să fie clar precizate de către proiectant şi cunoscute de beneficiar şi controlori CTC.se va mări dozajul materialelor din compoziţia suspensiei şi se va trece la o suspensie mai consistentă. Sebeş şi R.76 - . packerelor sau ţevilor. Mare).: au fost fisurate betoane la injecţii la Tismana. Tehnologia de forare – injecţii simultană cu presetupa a fost aplicată cu succes la unele amenajări de pe Valea Bistriţei şi Valea Argeşului. numărul şi lungimea lor.: la Clăbucet undele foraje singulare au fost peste limită).se va face cu foarte multă atenţie pentru a nu se provoca în continuare fisurarea betonului (de ex. . . Aplicarea ei conduce la execuţia unor lucrări de calitate superioară în terenuri eterogene necoezive. În cazul în care operaţiunea de injectare durează peste 3-4 ore. Inelul va sta în atenţia maistrului de injecţii pentru a lua pe loc măsuri în consecinţă. se va face din loc în loc câte o descărcare de suspensie de jumătate de minut pentru evitarea decantării cimentului şi obturarea furtunelor.

calitatea lucrărilor şi facilitatea întocmirii diagramei de absorbţie şi presiune. . Laboratorul va stabili criteriile de control al suspensiilor pentru greutatea specifică şi vâscozitate (cu pâlnie Marsch).se va injecta cu pauze de 2-3 ore..0 m pentru controlul capacităţii absorbite. calitatea lucrărilor şi facilitatea întocmirii diagramei de absorbite. Tronsoanele de injectare vor fi cuprinse între 0. .se va lăsa forajul în pauză 24 ore după care se va relua injectarea cu suspensie iniţială cu presiuni crescătoare.77 - . Orice reţetă de suspensie va fi testată în prealabil la laboratorul brigăzii cu materialele existente în şantier. Operaţiile de mai sus se vor aplica în ordinea expusă. Reţetele amestecurilor pentru suspensii cât şi regimul de presiuni pot fi modificate în funcţie de condiţiile locale.33 m şi 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful