Brainstorming

Brainstorming-ul

Brainstorming1 este una dintre cele mai folosite metode de creativitate din zilele noastre. Reprezintă un procedeu în care un grup de participanți se concentrează asupra unei anumite probleme și lucrează pentru a găsi un număr de soluții adecvate pentru rezolvarea acesteia prin intermediul unui proces colectiv de adunare de propuneri. Scopul este de a obține cât mai multe idei, propuneri cu privire la o temă dată, fără să fie impuse reguli, restricții membrilor grupului. Această metodă a fost elaborată de psihologul Alexander Osborn, în anul 19532. Brainstormingul se derulează în cadrul unei reuniuni formate dintr-un grup restrâns de persoane, 5-12, de preferinţă cât mai eterogene din punct de vedere al pregătirii şi ocupaţiilor. Grupul se întruneşte sub conducerea unui coordonator, care îndeplineşte atât rolul de animator, cât şi de moderator, în funcţie de evoluţia desfăşurării reuniunii. Durata optimă de desfăşurare a brainstormingului este de 15-45 de minute3. Există numeroase tipuri de brainstorming, după cum urmează4:
a) După gradul de noutate a mijloacelor tehnice aplicate: -

Brainstorming-ul tradițional Brainstorming-ul electronic

-

b) După modalitatea de apariție a ideilor: Calea progresiv-liniară, care presupune evoluția unei idei prin completarea ei până la emiterea ideii-soluții de rezolvare a problemei.

Brainstoming este un cuvânt compus („brain”=creier și „storm”=furtună), care se traduce prin „furtună în creier”. În literatura de specialitate din țara noastră, precum și în practică, se preferă termenul de „asalt de idei”. 2 A. Osborn, “L’imagination constructive”, Dunod, Paris,1971 3 Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu, “Management”, Editura Economica, 1999 4 Adela Voicu, Introducere în psihologia educației, Editura Europolis, Constața, 2002
1

Liderul va strânge apoi aceste foi cu ideile și propunerile la finalul exercițiului. 2005. 5 Dobridor. c) După criteriul modului de expunere a ideilor: Metoda expunerii libere – metodă care presupune a lăsa membrior grupului libertatea de a-și exprima ideile în mod spontan. păstrând atât forma cât și ordinea în care acestea au fost expuse. de obicei circulară a luăriii de poziție. pagina 213 . - “Metoda exprimării pe rând – metodă care presupune ca secretarul de discuții sau liderul grupului să ceară membrilor acestuia să își spună ideile. București. propunerile într-o enumită ordine. Acest tip de brainstorming prezintă avantajul major al participării echitabile a membrilor la sesiunile de dezbatere. Această tehnică are avantaj sporirea gradului de libertate a persoanei care participă în raport cu grupul. dar în același. opusă celei care a generat-o.N. dar prezintă și un important dezavantaj. se pierde chiar fenomenul de contagiune a ideilor în grup. acela de incoerență a fluxului producerii de idei dacă doi sau mai mulți participanți vor să se exprime simultan. Editura Polirom.”Ș tiința învăță turii”. Acest tip de brainstorming are avantajul de a elimina inhibiția rezultată din exprimarea liberă. fenomen care este unul dintre avantajele importante ale metodei.. asteptând unrmătoarea circularitate să facă acest lucru”5. Membrii au libertatea de a nu răspunde acestei solicitări. dar poate să și îngreuneze activitatea. după care le va organiza și prezenta grupului. secretarul de discuții va nota aceste idei. - Metoda bilețelelor – presupune exprimarea ideilor prin dezvoltarea lor pe caiete sau pe foi de hârtie. - Calea mixtă – este aceea când o idee poate dezvolta simultan soluții complementare și soluții opuse ei. În cadrul acestei metode. fiecare fiind întrebat despre tema aleasă pentru discuție. I.- Calea catalictică – ideile sunt produse prin anlogie sau prin apariția unei idei noi. În acest caz sesiunea de brainstorming se va considera încheiată atunci când toți participanții optează să nu mai răspundă.

B3.etc. B1.. Prin urmare.. însumându-le avantajele. B2. într-un grup.……. în mod aleatoriu. B1. d) După numărul de participanți: - Maniera de brainstormig individual – acest tip se dezvoltă dintr-un dezavantaj principal al grupurilor. iar al doilea criteriu ar putea fi criteriul cifră – A1.. fiecare participant trebuie să își asculte colegii. iar fluxul de idei și creativitate vor fi optime. Metodele de formare a echipelor se realizează după mai multe criterii: primul criteriu ar putea fi criteriul literă – toți cei cu litera A să formeze o echipă. sa formeze o echipă. să se poată ridica de la locul lor și să își noteze singuri ideea. Această manieră de brainstorming este considerată de unii autori6 ca având direcții noi de gândire asupra unor probleme. ceilalți au posibilitatea să vizualizeze această contribuție în același timp cu ideea pe care o au de la cel care vorbește... câte o foaie pe care sunt notate un număr și o literă în genul A1. - Brainstorming-ul pe grupuri mici – este cel mai utilizat. Astfel numărul de combinații în formarea echipelor este multiplu. participanții ar trebui să se exprime pe rând. Această metodă presupune crearea mai multor echipe. stimularea implicării finnd oferită și de relativa lipsă de stabilitatre a echipelor. lucru care câteodată constituie un avantaj. toți cei cu litera B să formeze o altă echipă etc. - Brainstorming-ul pe greupuri mari – poate fi considerat o metodă de tip Philips 66. dar secretarul de discuții trebuie să noteze ideile emise pe foi sau pe o tablă. Astfel. Astfel. remarcându-se importanța unui brainstorming individual. dezvoltat ca metodă și în lipsa unui grup... A3. Participanții primesc. etc. pentru a asugura o participare mai numeroasă și echitabilă din partea membrilor grupului.- Metoda mixtă – acest tip de metodă se bazează pe cele trei metode prezentate mai sus. A2. discuția ia amploare foarte repede. C1. Acesta presupune formarea unui grup foarte mic care poate fi asemănat cu un foc rapid. 6 Saundra Hybels și Richard Weaver . de către fiecare persoană în parte. astfel încât cei care au idei. Prin această afirmație se observă flexibiliatea procedurală a granițelor dintre aceste metode. dar subiectul este epuizat rapid. simultan cu cel care amite în același moment.

- expunerea clară şi cât mai concisă a problemei pentru care se cer soluţii. sonoritate etc. 1999. 7 Marieta Olaru. “Asaltul de idei” presupune parcurgerea mai multor etape7: 1) Formularea problemei.Marele avantaj al brainstorming-ului pe grupuri mari este faptul că presupune reîmprospătarea implicării participanților prin alcătuirea unor noi echipe/grupuri când subiectul pare că a fost epuizat în activitatea cu vechea echipă. a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii ca profesiune. “Managementul calității”. hazlii – acestea sunt acelea care conduc de cele mai multe ori la identificarea uor soluții de rezolvare a problemelor - Vor fi evitate criticile de orice natură referitoare la propriile idei și ale celorlalți membrii ai grupului - Ideile trebuie să fie ascultate cu atenție. inclusiv persoanele care au formulat problema. vârstă. - selecţionarea cu atenţie. încercându-se asocieri cu acestea și dezvoltarea lor. Vor fi enunțate chiar și ideile care par absurde. făcând abstracție de calitatea lor determinarea cu precizie a problemei care constituie subiectul sesiunii.mobilier. Editura Economica. scopul urmărit. coordonate de liderul grupului. având grijă ca aceasta să fie limitată şi foarte bine conturată. - asigurarea unui loc corespunzător pentru şedinţă . post ocupat.. Reprezintă a doua etapă. sex etc. temperament. precizând regulile de bază care trebuie respectate: - Formularea unui număr cât mai mare de idei. pagina 407 . 2) Descoperirea ideilor. de această dată cu participarea a 10-20 de persoane. Se realizează cu participarea activă a unui număr restrâns de persoane (cel mult 5). -astfel încât şă favorizeze crearea unei atmosfere de permisivitate. Liderul grupului prezintă problema.

substituire. evaluarea şi selecţionarea ideilor după reuniune cu ajutorul managerilor şi specialiştilor în domeniul la care se referă problema. încât membrii grupului să le vadă sau să le audă. Toate ideile grupului vor fi înregistrate. 5) Explicați că vă puteți concentra numai asupra a trei subiecte și că participanții trebuie să aleagă o ordine a priorităților referitoare la acestea. . Lucrați repede. prea severe. Osborn propune mai multe variante de ordonare a acestora: prin combinare. adaptare. astfel încât toți participanții să fie de acord cu decizia finală. 3) Opriți-vă atunci când ideile participanților se epuizează. oricât de bizară ar părea.- evitarea deranjării participanţilor în timpul sesiunii cu alte probleme. mențineți ritmul. Cereți lămuriri acolo unde este nevoie și incercați să șlefuiți idee. dimpotrivă. programarea sesiunii în perioada când participanţii sunt odihniţi. Exemplu de procedură pentru brainstorming realizată de către ș eful Sectorului Poliț iei de Frontieră 1) Introduceți subiectul. În felul acesta se evită realizarea ueni selecții pripite sau. susținere cu noi argumente etc. dacă participanții sunt de acord. Această etapă este de preferat să se facă cu prilejul unei reuniuni ulterioare. De exemplu. Nu respingeți niciuna. “” 2) Solicitați idei. Pentru asigurarea unei evaluări cât mai eficiente a listei de idei. 3) Ordonarea și evaluarea ideilor. Se recomandă ca toate ideile să fie analizate în vederea clarificării lor. Scrieți-le pe tablă sau pe foi de mari dimensiuni astfel încât intreg grupul să poată să le vadă.reuniți ideile asemănătoare. 4) Reviziuți ideile.

timpul disponibil etc. Avantajele utilizării metodei brainstorming-ului sunt următoarele: - Implică o participare intensă din partea grupului Este productivă Este o experiență creativă obţinerea uşoară de idei noi pentru soluţionarea problemelor manageriale şi de altă natură. 7) Acum că participanții au reflectat asupra ceea ce înseamnă fieacare idee în parte. nivelul de dificultate. cereți-le să convină asupra primelor trei. începeți procesul de analiză conform unor criterii diferite. practic în toate componentele managementului Limitări ale folosirii acestei metode: - dependenţa puternică a rezultatelor de calitatea coordonatorului integrarea ideilor generate necesită aptitudini speciale din partea coordonatorului mărimea grupului trebuie să fie aleasă potrivit cu complexitatea problemei avute în vedere . 8) Asigurați-vă că aveți consens absolut.6) Utilizând planșele de pe tablă și un ritm mai lejer. timpul necesar. cum ar fi de exemplu: urgența. găsirea unui formator potrivit pentru subiect. - costurile reduse necesare pentru folosirea metodei găsirea de soluții la diferite probleme economisirea de timp prețios facilitarea schimbului de idei aplicabilitatea pe scară largă a brainstormingului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful