Scheme electrică de acţionare a unui motor electric asincron monofazat

Pornirea şi inversarea sensului de rotaţie a unui motor asincron trifazat
Schimbarea sensului de rotaţie la motoarele asincrone trifazate se realizează prin inversarea a două faze în circuitul de alimentare al motorului (fig. 1)

Fig.1

Pentru pornirea în sensul direct a motorului, se închide S1 şi se apasă butonul de pornire S2. Bobina contactorului 1K se pune sub tensiune între faza A şi nul, prin S4, 1F1, S2 şi 2K3 şi siguranţa F2. Contactorul1K acţioneazăşi închide contactele ND 1K1 şi 1K2, iar contactele NI 1K3 se deschid. Prin contactele de forţă 1K2 motorul se alimentează şi porneşte, prin contactul de autoreţinere 1K1 bobina contactorului 1K se automenţine alimentată, iar prin contactul 1K3 (contact de interblocare electrică) se elimină posibilitatea alimentării bobinei contactorului 2K atunci când s-ar apăsa S3 şi deci, se elimină posibilitatea producerii unui scurtcircuit bifazat prin închiderea contactelor 2K2 simultan cu 1K2. Pentru schimbarea sensului de rotaţie se apasă pe S4 şi apoi pe S3. Bobina contactorului 1K nu va mai fi sub tensiune şi deci contactele 1K1, 1K2 şi 1K3 revin în poziţia normală. Astfel contactele 1K2 şi 1K1 se deschid şi întrerup alimentarea motorului, iar 1K3 se închide. Când se apasă pe S3, bobina contactorului 2K este pusă sub tensiune şi se vor închide contactele 2K1 şi 2k2, iar contactele 2K3 se vor deschide. Prin închiderea contactelor 2K1 se produce automenţinerea, prin închiderea contactelor 2K2 se produce inversarea fazelor A cu C şi motorul va porni în sens invers, iar prin deschiderea contactelor 2K3 se produce interblocarea electrică.

schema revine la situaţia iniţială. motorul funcţionând în continuare cu conexiunea în triunghi şi se vor deschide contactele 3K1 (de interblocare electrică). acţionând cu întârziere. Releul d. S3. 1K2 (de forţă) şi 1K3. se poate face prin pornirea stea-triunghi.Pornirea automată stea-triunghi a motorului asincron trifazat (fig. La apăsarea pe butonul de pornire S2 este pusă sub tensiune bobina contactorului 1K. Contactorul 1K acţionează şi închide Contactele 1K1 (de autoreţinere). se vor închide deci şi contactele 3K2.1K3. va deschide contactele d1 (NI cu temporizare la deschidere) şi va închide contactele d2 (ND cu temporizare la închidere). la funcţionarea motorului cu conexiune în triunghi (funcţionare de durată). care vor realiza conexiunea în stea a motorului şi deci motorul va porni.2 Funcţionarea schemei este următoarea: se închide întrerupătorul S1. iar 2K1 se închid. 2K1 şi d2). S3 şi 1F1. Pentru oprirea motorului se apasă pe S3 şi se întrerupe alimentarea contactoarelor 1K şi 3K.2 bobina contactorului 3K este pusă sub tensiune (prin contactele 1K1. rămâne sub tensiune contactorul 1K şi 3K. precum şi releul de timp d. prin contactele S2. după un timp reglat. . Prin deschiderea contactelor d1. Prin închiderea contactelor d2 Fig. În locul comutatorului stea-triunghi se pot utiliza două contactoare: contactorul 2K pentru realizarea conexiunii în stea a înfăşurării statorului şi 3K pentru realizarea conexiunii în triunghi. Contactorul 2K va acţiona imediat şi va deschide contactele 2K1 (de interblocare electrică) şi va închide contactele 2K2. Se observă din schemă că. care pune sub tensiune bobina contactorului 2K şi 3K. Fig.2) Se ştie micşorarea curentului de pornire la motoarele trifazate cu rotorul în scurtcircuit. bobina contactorului 2K este scoasă de sub tensiune şi deci 2K2 se deschid.

Intocmiti o lista cu aparatele din schema Fig.1 .Fisa de lucru Nume si prenume Data 1. Avand schema inversarii sensului de rotatie prezentata mai jos incercati sa descrieti modul in care se face pornirea cat si inversarea sensului de rotatie 3. Precizati cum se face inversarea sensului de rotaţie a unui motor asincron trifazat 2.

Acestea pot fi: . alături de gabarite şi mase mai mici. aşa cum rezultă din figura 2.se doreşte izolarea reţelei de circuitul de ieşire . În cel de-al doilea caz soluţiile sunt mai complicate dar randamentele energetice obţinute sunt mult mai bune. cu o structură complexă. Sursele în comutaţie cu reacţie sunt surse stabilizate. În cazul a) soluţiile sunt mai simple. dar şi performanţe de stablizare modeste.01 şi asigură performanţe ridicate. în cazul în care: .1 Introducere Funcţionarea corectă a aparaturii electronice presupune alimentarea ei de la surse de tensiune continuă cu performanţe adecvate scopului urmărit. Elementul comutator 3 realizează din această tensiune continuă una variabilă de frecvenţă ridicată (în jurul valorii de 2025kHz) şi de formă apropiată de cea rectangulară care este aplicată unui transformator de inaltă frecvenţă 4. Aceste soluţii constă în utilizarea surselor în comutaţie. între redresor şi sarcină intercându-se un stabilizator de tensiune. indiferent de variaţiile ce afectează tensiunea de intrare şi de perturbaţiile la care este supus sistemul. De regulă acesta este cu acţiune continuă. Se utilizează două metode principale de stabilizare a tensiunii continue şi anume: a) prin acţiune după redresor b) prin acţiune înaintea redresorului. Funcţionarea stabilizatorului din figura de mai sus este următoarea: Tensiunea alternativă a reţelei Ua este redresată şi filtrată în 2.cu reacţie . Vom utiliza în continuare denumirile de sursă în comutaţie în cazul absenţei reacţiei şi stabilizator în comutaţie în cazul existenţei reacţiei.fără reacţie Sursele de tensiune fără reacţie nu asigură stabilizarea tensiunii de ieşire. O sursă de tensiune continuă trebuie să cuprindă în majoritatea cazurilor un stabilizator electronic care asigură menţinerea tensiunii furnizate între anumite limite stabilite şi admise.Surse de tensiune în comutaţie 2. având structuri simple.

2.comandă şi controlează elementul de comutaţie . Circuitul de reacţie 6 asigură una sau mai multe din următoarele funcţiuni: .surse de tensiune directă –STD.protejează sarcina şi elementul de comutaţie. avem de-a face evident cu o sursă în comutaţie.obţinerea unei tensiuni sensibil mai mici decât cea obţinută prin redresarea tensiunii reţelei.2 Clasificarea surselor în comutaţie În principal sursele de tensiune în comutaţie se clasifică după tipul elementului de comutaţie utilizat respectiv după existenţa sau lipsa transformatorului.surse de tensiune cu revenire –STR.“flyback” fig. Conform celor de mai sus deosebim: . În cazul în care lipseşte circuitul de reacţie.2.04 Sursa următor: de tensiune directă –STD- funcţionează în felul . tensiunea de intrare a stabilizatorului (sursei) va fi considerată cea furnizată de redresorul şi filtrul de reţea şi notată UI.”forward” .02 .2. Filtrul de radiofrecvenţă 1 împiedică accesul în reţea a componentelor de înaltă frecvenţă generate de funcţionarea în comutaţie.fig. Întrucât în cadrul disciplinelor premergătoare au fost studiate redresoarele ce funcţionează la frecvenţa reţelei monofazate.surse de tensiune în contratimp .fig. 2..03 . ambele subansamble fiind simbolizate cu 5. Redresorul asigură redresarea tensiunii de înaltă frecvenţă care înainte de utilizare este filtrată cu ajutorul unui filtru.obţinerea simultană a mai multor tensiuni .

Când comutatorul K se deschide energia înmagazinată în inductanţă determină apariţia fenomenului de autoinducţie care determină polarizarea în sens direct a diodei D. Prin sarcină va circula în continuare curent în acelaşi sens. Astfel. când comutatorul K este închis. între sursa de alimentare şi rezistenţa de sarcină existând secvenţial conexiune galvanică. funcţionarea ei va fi studiată pentru cazuri concrete. Curentul care circulă prin inductanţă se închide parţial prin sarcină . Cele două exemple de surse în comutaţie sunt.Când comutatorul K (constituit evident dintr-un element static) este închis prin inductanţa L circulă un curent spre sarcină. aşa cum se observă. O parte din acesta trece în sarcina .curentul prin sarcină este neîntrerupt curentul absorbit de la sursa UI este pulsatoriu În ce priveşte sursa cu revenire. funcţionarea ei poate fi considerată complementară cu cea a sursei directe. fără izolare. iar parţial încarcă condensatorul C - . Dioda D polarizată invers este blocată. Când K se deschide autoinducţia determină polarizarea directă a diodei D care va conduce.tensiunea la bornele sarcinii nu-şi modifică polaritatea . Mai mult decât atât în cazul defectării (scurcircuitării) elementului ce constitue comutatorul tensiunea de alimentare se aplică aproape integral sarcinii. iar o altă parte încarcă condensatorul C spre o tensiune finală aproximativ egală cu cea de intrare. dioda D este polarizată în sens invers şi prin inductivitate circulă un curent. . Datorită acestui fapt în ea se înmagazinează energie. Trebuie menţionate trei aspecte esenţiale: . Referiror la sursa în contratimp.

01 Datorită faptului că valoarea medie a curentului prin condensator este nulă. fără izolare care utilizează ca şi comutator un tranzistor ce funcţionează în regim de comutaţie se prezintă în figura 2.1 Sursă de tensiune directă. fără izolare . Pentru acest caz concret funcţionarea este descrisă de diagramele din figura 2.02 .05. Pe durata T1 tranzistorul Tc se află în conducţie şi tensiunea de intrare UI se aplică în catodul diodei D determinând un curent crescător prin inductanţa L. CC este circuitul de comandă al tranzistorului comutator.STD Schema unei surse în comutaţie directă.Datorită faptului că curentul prin inductanţă se ramifică spre condensatorul de filtraj şi spre rezistenţele de sarcină este valabilă relaţia: 2.3.06. valoarea medie a curentului prin inductanţă este tocmai valoarea medie a curentului prin sarcină.2.3 Tipuri concrete de surse în comutaţie 2. Acest curent încarcă condensatorul C determinând creşterea tensiunii la bornele sale. adică: 2. El funcţionează conform descrierii de la cazul schemei principiale.

iar în prezenţa ei ca un stabilizator în comutaţie. valoarea medie a tensiunii de sarcină este: 2. pulsaţiile tensiunii de sarcină sunt invers proporţionale cu produsul frecvenţei tensiunii redresate şi cu capacitatea condensatorului de filtraj. După expirarea intervalului de conducţie T1. condensator şi sarcină se menţine. datorită autoinducţiei circulaţia de curent prin inductivitate.05 este prevăzută şi o conexiune de reacţie facultativă.03 Aceasta înseamnă că prin reglarea factorului de umplere : 2. conform unei relaţii de forma: .04 se poate regla valoarea tensiunii pe sarcină. În schema din figura 2. curentul iL fiind preluat de dioda D.Diagramele au fost reprezentate în condiţiile simplificatoare în care dioda. Aşa cum se cunoaşte. figurată cu linie întreruptă.în intervalul T2. inductanţa şi condensatorul sunt considerate ideale. Corespunzător celor descrise şi diagramelor prezentate. Aceasta înseamnă că în cel de-al doilea caz circuitul de comandă va regla automat factorul de umplere astfel încât tensiunea medie pe sarcină să se menţină constantă. indiferent de variaţiile tensiunii de intrare sau ale curenţilor de sarcină. În lipsa ei în schema se comportă ca o sursă în comutaţie.

05 unde: a – este o mărime uşor determinabilă.2.07.03.2 Sursă de tensiune cu revenire. Conform acesteia o schemă concretizată. Funcţionarea sa trebuie descrisă penru două situaţii distincte şi anume: . 2.regimul de curent întrerupt . fără izolare-STR Configuraţia principială a acestei surse a fost prezentată în figura 2. Prin urmare pentru obţinerea unor pulsaţii de valoare limitată superior se va opera asupra condensatorului de filtraj şi a frecvenţei semnalului furnizat de circuitul de comandă.regimul de curent neîntrerupt . utilizând ca şi comutator un tranzistor funcţionând în regim de comutaţie se prezintă în figura 2.3.

08 Considerând elementele ideale.06 Când conducţia încetează. dioda este blocată şi prin inductanţă circulă un curent liniar crescător.08. datorită autoinducţiei. puterea transferată sarcinii va fi: 2.07 valoarea sa maximă va fi: 2.09 Observând că valoarea medie a curentului prin sarcină este: 2. dioda D este adusă în conducţie iar energia înmagazinată în inductanţă se transferă sarcinii şi condensatorului de filtraj. 10 . Întrucât în intervalul T1 variaţia curentului prin inductanţă este liniară : 2. Acest regim este caracterizat prin existenţa a trei intervale distincte şi anume: 1. În acest interval în inductanţă se acumulează energia: 2.În prima situaţie funcţionarea sursei este descrisă de diagramele din figura 2. T1 în care tranzistorul conduce.

La acest aspect se referă denumirea regimului de curent întrerupt. În cazul în care se utilizează . Prin sarcină circulă curent în permanenţă. 3. prin inductivitate nu mai circulă curent şi condensatorul de filtraj se descarcă prin rezistenţa de sarcină -T3. În cazul regimului de curent neîntrerupt funcţionarea sursei este descrisă de diagramele din figura 2.Im şi una maximă IM. Pentru acest regim sursa trebuie să dispună de inductanţă de valoare mare.existenţa unui curent permanent prin inductanţă .09.rezultă valoarea tensiunii de sarcină: 2.curenţii prin diodă variază liniar între o valoare minimă . Deosebirile principale între acest regim şi cel precedent sunt: . aceasta fiind cea care determină regimul de funcţionare. Tanzistorul şi dioda sunt blocate. Se observă că atât în cazul sursei cu regim de curent întrerupt cât şi al celei cu regim neîntrerupt de curent a fost figurată reacţia prin care valoarea tensiunii de ieşire poate fi controlată şi reglată.11 relaţie în care T2 este dependentă de rezistenţa de sarcină. Prin urmare nu există corespondenţă între acest regim şi cel de curent întrerupt din cazul redresoarelor comandate.

Curentul de magnetizare reprezentat haşurat în figura 2. fără izolare. cu izolare . În cazul stabilizatorului trebuie să avem în vedere faptul că cele funcţionând în regim de curent neîntrerupt au viteze de răspuns mult mai mici decât cele funcţionând în regim de curent întrerupt. Această formă de variaţie se datorează efectelor cumulate ale înmagazinării energiei în primar şi ale reflectării curentului din secundar.3 Sursă de tensiune directă. urmat de o crestere cvasiliniară. Conform sensurilor de bobinare intră în conducţie dioda D2 determinând circulaţia unui curent iL crescător. Tensiunea indusă în înfăşurarea 2 polarizează în sens direct dioda D1 şi ca urmare energia acumulată este transferată sursei de alimentare. Componentul specific al sursei este transformatorul cu trei înfăşurări.3. La aducerea în conducţie a tranzistorului Tc se produce un salt brusc al curentului de colector urmat de colector. La exprimarea intervalului de conducţie datorită autoinducţiei se menţine circulaţia de curent prin inductanţa de filtraj L şi dioda D3 care va fi polarizată în sens direct ( fiind blocată).STDi Denumirea sursei provine de la faptul că dioda redresoare din circuitul secundar se află în conducţie în intervalul în care şi elementul comutator (Tc) se află în conducţie. 2. pregătit pentru reluarea unui nou ciclu.această reacţie avem de-a face cu un stabilizator de tensiune cu revenire. începuturile acestora fiind alese conform figurii 2. În urma acestui proces transformatorul revine în stare demagnetizată.10.11 care prezintă funcţionarea circuitului este descris de o relaţie de forma: . a cărui prezenţă face ca în inductanţa de filtraj să se acumuleze energie.

12 având valoarea maximă: 2.13 Dacă se notează relaţiei: cu factorul de umplere definit conform 2.13 devine: 2.2.16 .15 relaţia 2.14 şi având valoarea maximă: 2.

17 Din punctul de vedere al curentului maxim care solicită tranzistorul comutator este importantă cunoaşterea expresiei acestora şi anume: 2. 2. Schema unei asemenea surse.18 Valoarea maximă a acesteia este: 2. Principiul de funcţionare este acelaşi.STRi .12.19 sau: 2.20 În cazul în care este necesară obţinerea mai multor tensiuni de ieşire se poate utiliza o sursă STDi multiplă. care furnizează două tensiuni se prezintă în figura 2.Prezenţa diodei şi a înfăşurării 2 – având rolul de recuperare a energiei face ca tensiunea maximă colector-emitor la care este supus tranzistorul comutator să fie aproximativ egală cu dublul tensiunii de intrare. inclusiv pentru cazurile cu mai multe tensiuni de ieşire. adică: 2.3.4 Sursă de tensiune cu revenire. cu izolare .

în intervalul T1 în care tranzistorul Tc conduce. şi transferul de energie spre În intervalul de timp sarcină(prin ) se realizează de la condensatorul de filtraj C. iar transformatorul înmagazinează Când tranzistorul în comutaţie se blochează.Cea mai simplă sursă de acest tip se prezintă în figura 2.14.M) şi de curent(ISM) la care este supus tranzistorul comutator. dioda D intră în conducţie şi prin intermediul curentului iD energia înmagazinată în transformator se transferă (în intervalul T3) condensatorului de filtraj C şi rezistenţei de sarcină . datorită autoinducţiei. Din modul de conectare al transformatorului de separaţie rezultă faptul că tranzistorul de comutaţie şi dioda redresoare nu conduc simultan.13. Din punctul de vedere al proiectării. . în cazul acestor surse (ca de altfel şi la altele) este importantă cunoaşterea solicitării de tensiune(UCE. curentul său de colector creşte liniar. Astfel. Funcţionarea sursei este descrisă de diagramele din figura 2.

24 2.22 Egalând cele două variaţii şi ţinând seama de notaţia adoptată pentru factorul de umplere: 2.21 La blocare.În intervalul de conducţie. curentul tranzistorului variază cu cantitatea: de colector al 2. cantitativ egală cu cea din conducţie este: 2.23 rezultă: 2.25 . variaţia curentului.

funcţie de energia înmagazinată în inductivitatea transformatorului: 2.26 Relaţia de mai sus ne permite determinarea tensiunii maxime colector-emitor la care este supus tranzistorul.2. în condiţiile în care se cunoaşte(se poate estima) valoarea maximă a factorului de umplere: 2.28 Din raţiuni practice este utilă exprimarea acestuia funcţie de tensiunea de intrare UI şi de puterea transferată sarcinii.32 .27 În ce priveşte curentul de colector al tranzistorului între valoarea maximă a acestuia şi curentul maxim prin sarcină există relaţia: 2.31 Presupunând (cu bună aproximaţie) că în cazul nostru: 2. Se ştie că tensiunea pe inductivitatea transformatorului este de forma: 2.30 unde:  este randamentul transformatorului.29 Puterea transferată sarcinii este: 2.

34 din care se obţine expresia curentului prin sarcină: 2.30 rezultă expresia puterii debitate pe sarcină.3.16 caracterizează cazul în care ca şi comutator s-au utilizat tranzistoare ce lucrează în comutaţie.35 Acest tip de sursă are două avantaje esenţiale şi anume: . 2.31 rezultă o altă mărime importantă de proiectare şi anume inductivitatea necesară a transformatorului: 2.15. Figura 2. cu revenire cu trei tensiuni de ieşire se prezintă în figura 2. Schema unei surse în comutaţie.33 Înlocuind în 2. . are puţine componente iar inductivitatea transformatorului are şi rolul unei inductivităţi de filtrare .5 Sursă de tensiune în contratimp .STC Schema principială a unei surse în contratimp a fost prezentată în figura 2.schema este simplă. adică: 2.Înlocuind în relaţia 2.04.se realizează foarte simplu surse multiple.

Conform celor de mai sus tensiunea de sarcină este: în 2.valoarea sa rezultă ca medie a curentului prin inductanţa de filtraj L. Acestea parcurg ciclic. Aşa cum rezultă şi din examinarea schemei bloc diodele D1 şi D2 funcţionând în antifază formează un redresor bialternanţă care redresează tensiunea variabilă din primarul transformatorului. cu factor de umplere egal şi întotdeauna mai mic decât 0.conducţie datorită autoinducţiei (ca în cazul surselor cu revenire) .17. următoarele stări: .36 În fapt ansamblul este echivalent cu două surse comutaţie directă cu izolare conectate în antifază. aşa cum se observă. adică: 2. Această tensiune variabilă alternativă se obţine prin conducţia alternativă a tranzistoarelor Tc1 şi Tc2.Funcţionarea sursei este descrisă de diagramele din figura 2.38 El se constitue ca sumă a curenţilor prin diode.37 unde n şi  au semnificaţiile prezentate în cazurile anterioare. În ce priveşte curentul de sarcină.5. adică: 2.

D2 sau D1.conducţie simultană cu cealaltă diodă .blocată Tensiunile de colector-emitor şi curenţii de colector au evoluţii complementare. În cazurile unui curent de sarcină mic starea 3 poate fi caracterizată prin durate sever inegale de conducţie.conducţie datorată comutaţiei directe-forward .D1 sau D2 şi scăzându-se din curentul prin cealaltă diodă . El a fost prezentat sub formă haşurată şi este alternativ. variabil este preluat alternativ de cele două tranzistoare. Curentul de magnetizare al miezului. fapt ce .. suprapunându-se peste curentul direct – o diodă .

conectării şi utilizării simple a tensiunii redresată a reţelei.18. pericolul saturării miezurilor în cazul în care tranzistoarele nu au caracteristici de comutaţie sensibil egale Aceste dezavantaje sunt înlăturate parţial sau total de sursele în contratimp în semipunte sau în punte. Sursă în contratimp în semipunte Schema unei surse în contratimp în semipunte se prezintă în figura 2. a.dar prezintă câteva dezavantaje: creşterea puternică a tensiunilor colector-emitor în cazurile în care construcţia neîngrijită a transformatorului determină inductanţe mari de scăpări.39 Aceasta corespunde evident situaţiei ideale în care inductanţele de dispersie ale transformatorului sunt nule. tensiunea maximă colector-emitor ce solicită tranzistoarele este: 2. Prin comanda alternativă a tranzistoarelor şi la bornele ansamblului compus din . În forma prezentată sursa în contratimp asigură o putere mare transmisă sarcinii. egalizarea facilă a intervalelor tranzistoarelor în comutaţie. Circuitul din primar fiind simetric. Cu ajutorul rezistenţelor şi de de conducţie valori a egale conectate în paralel cu cele două condensatoare şi se crează un punct median la care se conectează unul din capetele primarului. Însă la construcţii îngrijite creşterea suplimentară a tensiuni poate fi estimată cu bună aproximaţie. Celălalt capăt al primarului se conectează prin intermediul condensatorului C. Ea constitue o soluţie destul de răspândită datorită unor avantaje nete cum ar fi: .determină o creştere a tensiunii de sarcină (la bornele condensatorului de filtraj).

adică: .42 serveşte pentru asigurarea blocării sigure a tranzistorului care trece din starea de conducţie în cea de blocare. Tensiunile din secundar au aceeaşi variaţie ca în cazul conexiunii tipice în contra timp.40 corespunzător unei fracţiuni egale: 2.19. Această prezenţă face ca la bornele primarului să regăsim tensiunea caracterizată prin valori egale ale integralelor (suprafeţelor) pentru ambele alternanţe. Prezenţa condensatorului este necesară întrucât parametrii diferiţi ai tranzistoarelor ar determina o componentă continuă a curentului prin primar. care prezintă diagramele aferente părţii de primar.care ar avea ca rezultat magnetizarea acestuia.condensatorul şi primarul conectate în serie se generează o tensiune alternativă rectangulară ca cea din figura 2. Diagramele au fost prezentate pentru cazul în care factorul de umplere cu care se face comnda fiecărui tranzistor are valoarea : 2.41 din valoarea teoretică maximă. Rezerva corespunzătoare fracţiunii: 2.

44 Pentru funcţionarea corectă a schemei este necesar printre altele ca încărcarea condensatorului de cuplaj să fie liniară.48 Ca şi în alte scheme.2.dintre care două sunt mai importante: .43 în condiţiile în care: 2. diodele şi conectate în paralel cu tranzistoarele ce lucrează în comutaţie au rolul de a asigura protecţia acestora din urmă împotriva supratensiunilor.47 Se poate deduce valoarea condensatorului de cuplaj: 2.45 unde: k este un număr întreg. adică: 2. Pentru aceasta frecvenţa proprie de oscilaţie a circuitului determinat de şi dereflectarea în primar a inductanţei de filtraj din secundar trebuie să fie de câteva ori mai mică decât frecvenţa cu care se produce comutarea tranzistoarelor.46 unde: este reflectarea filtraj. adică: în primar a inductivităţii de 2. Sursă în contratimp în punte Schema în semipunte prezentată anterior are pe lângă avantajele menţionate şi câteva dezavantaje. b. Ştiind că frecvenţa proprie rezultă dintr-o relaţie de forma: 2.

existând însă posibilitatea utilizării unei metode de calcul mai simple. decât în cazul sursei clasice în contratimp tensiunea redresată este utilizată mai puţin eficace (se utilizează doar . Ca în cazul montajului în semipunte. şi tensiunea de 2. primarul este alimentat prin intermediul unui condensator de cuplaj care elimină pericolul magnetizării miezului. care necesită şi un circuit de comandă de o structură mai complexă. sunt comandate simultan două din cele patru tranzistoare şi anume: şi sau şi Datorită acestei configuraţii..49 care respectă relaţia: . Astfel. Valoarea sa poate fi calculată cu o formulă analoagă celei utilizate în cazul sursei în semipunte.20. comparativ cu alte tipuri de surse în contratimp. sursa în punte poate fi considerată cea mai eficentă în ansamblul ei. Aceste două dezavantaje sunt eliminate de schema ei în punte prezentată în figura 2. Pentru asigurarea unui bun randament al circuitului este necesar ca pe acest condensator să nu existe căderi de tensiune comparabile cu cea de la bornele primarului.curentul de colector al tranzistoarelor în comutaţie este mai mare pentru aceeaşi putere debitată pe sarcină.jumătatea” ei). se consideră ca acceptat raportul dintre căderea de tensiune intrare la : bornele condensatorului. Conform schemei. Deşi utilizează un număr dublu de tranzistoare şi diode. schema foloseşte integral tensiunea continuă de intrare .

8. conform unei relaţii de forma: 2. .49 2.50 Cunoscând că tensiunea pe condensator variază cu bună aproximaţie.50 rezultă valoarea necesară a condensatorului .52 Corespunzător relaţiilor 2. având valori orientative de ordinul 0. de forma: 2.48.51 iar variaţia ei într-un interval de conducţie este: 2.2. 2.53 unde: I este valoarea medie a curentului prin condensator fC este frecvenţa de comutaţie  este factorul de umplere raportat la o semiperioadă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful