You are on page 1of 51

1.

Suportul vital de baza


Acest termen include toate elementele de resuscitare fara echipament, efectuate de o persoana sau de persoanele care acorda primul ajutor la o victima aflata n stop cardio-respirator. Aceste elemente includ: evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia artificiala cu aer expirat masajul cardiac extern. Scopul suportului vital de baza (BLS), este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate pna la sosirea personalului medical calificat. Cu alte cuvinte, resuscitarea cardio-pulmonara de baza este un ansamblu de manevre care incearca sa mentina perfuzia si oxigenarea organelor vitale (creier,cord). Cteodata aceasta operatiune poate sa necesite un timp ndelungat depinznd de cauza care a dus la instalarea stopului cardiac. Orice ntrziere reduce sansa victimei de a-si reveni. De aceea trebuie actionat rapid si conform protocolului.

Evaluarea primara
Nivelul de constienta: Se evalueaza starea victimei: este constient sau inconstient? l scuturam cu grija de umar si l ntreabam cu voce tare: Ce s-a ntmplat? Va simtiti bine? sau ncercam sa-l determinam sa raspunda la comenzi ca de exemplu: Deschideti ochii. Daca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa n pozitia n care a fost gasita, (asigurati-va nca odata ca nu este n pericol) si incercati sa identificati motivul pentru care pacientul se afla n pozitia respectiva. Se cheama ajutor calificat anuntnd situatia la112. Starea victimei se reevalueaza periodic pna la sosirea echipei calificate.

CAB-ul resuscitarii:
C. Circulation - Circulatia - Circulatia sngelui prin organism. A. Airway. Eliberarea cailor aeriene. Mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite circulatia aerului ntre organism si mediul nconjurator. B. Breathing Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul n plamni si se elibereaza dioxidul de carbon n aerul atmosferic.

A.Airway. Eliberarea cailor aeriene

Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte. Puneti una dintre mini pe fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna libere pentru a putea pensa nasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.) n acelasi timp cu doua degete de la mna cealalta ridicati barbia victimei. n cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada n spate spre faringele posterior blocnd astfel caile aeriene superioare. Facnd o hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati gtul de eventualele haine strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta pot fi: dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc. Nu pierdeti timpul cautnd obstructii ascunse.

B. Breathing Respiratia
Pastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Ne aplecam asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului. Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-10 secunde.

C. Circulation Circulatia
Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate simti cel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii gtului si marul lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt pna se simte bataia n vrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului dar niciodata n acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.

Protocoale de interventie Prim-ajutor de baza


Victima nu respira si nu are puls:

Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la 112 solicitnd ajutorul echipei medicale calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. Daca victima nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat, ncepe ventilatia artificiala si compresiunile toracice. Ele se executa succesiv. Raportul ventilatie - masaj cardiac trebuie sa fie de 2:30, acest lucru repetndu-se timp de un minut Se executa 10 cicluri dupa care se face reevaluarea pacientului. Fiecare ciclu se ncepe cu masajul cardiac si se termina cu 2 ventilatii, conform Ghidurilor de resuscitare din 2010.

Victima nu respira dar are puls: n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 10 ventilatii artificiale dupa care vom anunta 112 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem, reevaluam starea pacientului si vom actiona n functie de ceea ce vom constata. n cazul n care situatia va fi nemodificata vom continua ventilatia pacientului verificnd periodic pulsul pacientului

Victima respira si are puls: Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta.

Tehnica ventilatiei artificiale


ngenuncheati lnga pacient. Cu capul victimei n hiperextensie se mentine gura usor ntredeschisa cu o mna, n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund aer

asezati etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3


secunde. n acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam .

Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice. Tineti capul n hiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revina. Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l administram.

Tehnica masajului cardiac extern


Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea inferioara a sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pna la apendicele xifoid (locul de ntlnire a coastelor). La acest nivel lnga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul mijlociu si cel aratator, dupa care asezam podul palmei celeilalte mini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta este locul n care trebuie facute compresiunile toracice

ngenuncheati lnga victima, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar, pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de ntlnire a coastelor). Ajungnd cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lnga el, apoi asezam podul palmei celeilalte mini, acesta fiind locul n care trebuie facute compresiunile. Aseazam cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mna situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace.

Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de aproximativ 4-5 cm (numarnd cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 100/min., nu mai mult de 120/min.

Resuscitatorul trebuie s administreze fiecare ventilatie in aproximativ 1 secund, cu un volum de aer suficient cat s determine expansionarea toracelui victimei, dar evitand ventilatiile rapide sau bruste. Timpul alocat pentru efectuarea celor 2 ventilatii nu ar trebui s depseasc 5 secunde. Aceste recomandri sunt valabile indiferent de modul de ventilatie in timpul RCP, acesta incluzand ventilatia gur-la-gur cat si cea pe masc si balon, cu si fra aport suplimentar de oxigen.

Recunoasterea stopului cardiorespirator

Palparea pulsului carotidian (sau la orice alt nivel) este o metod inexact in confirmarea prezentei sau absentei circulatiei sangvine, atat pentru persoanale laice cat si pentru cele cu pregtire medical. Persoanele cu pregtire medical cat si cele laice intampin dificultti in aprecierea prezentei sau absentei respiratiilor eficiente sau normale la persoanele cu constient absent. Aceasta se poate datora deschiderii inadecvate a caii aeriene sau prezentei gaspurilor (respiratiilor agonice), ce apar in primele minute dup debutul stopului cardiac in pan la 40% din cazuri. Persoanele laice ar trebui invatate s inceap resuscitarea cand victima este inconstient (aresponsiv) si cand nu respir normal. In timpul instructiei, trebuie pus accent pe faptul c respiratia agonic nu trebuie confundat cu cea normal si, c aceasta reprezint o indicatie de incepere imediat a RCP.

Pozitia laterala de siguranta


ngenunchind lnga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei. Asezam bratul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fata de corp, iar antebratul se ndoaie n sus. Vom trece celalalt brat al victimei peste torace aseznd dosul palmei pe obrazul victimei.

Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragndu-l n sus si mentinnd piciorul pe pamnt. Cu o mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna genunchiul pacientului. l vom ntoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot, rearanjam capul n hiperextensie si deschidem gura.

Anuntam la 112 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem apoi la victima, reevaluam situatia si supraveghem pacientul pna la sosirea echipajului medical.

Dezobstructia cailor aeriene superioare


Pacient constient: Obstructia cailor aeriene nseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp strain. Victima se va sufoca. Obstructia poate fi incompleta sau completa. Daca victima este constienta va indica acest lucru prin prinderea gtului cu o mna sau cu doua mini. n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si ncurajat sa tuseasca.

Daca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra , numita manevra Heimlich; se aplica atunci cnd obstructia devine completa.

Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub brate, ndepartati picioarele, aseaza-ti o mna la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid, cu cealalta mna prindeti mna nclestata si faceti miscari bruste nauntru si n sus. Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rndul lui va comprima plamnii si presiunea creata n bronhii va arunca corpul strain n cavitatea bucala. Faceti aceste miscari pna eliberati caile aeriene.

Pacient inconstient

Daca victima devine inconstienta, ntindeti-o pe pamnt si aplicati aceeasi manevra, ncalecnd picioarele victimei. Reperati locul, aseznd podul palmei la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid. Asezati cealalta mna peste aceasta (ca la masajul cardiac) si faceti compresiuni cu miscari bruste n adncime si n sus. Repetati aceste miscari de 4-5 ori dupa care, ntorcnd capul victimei ntro parte, verificati cavitatea bucala a acesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. Daca acesta nu este vizibil, ncercati din nou sa ventilati, observnd daca intra sau nu aerul. n caz de insucces repetati manevra Heimlich pna cnd caile aeriene vor fi libere.

Pacientul traumatizat asistenta primara de urgenta Evaluarea primara a pacientului traumatizat

In cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim exact ce trebuie si ce nu trebuie sa facem. Orice greseala comisa poate agrava starea bolnavului punndu-i viata n pericol. Obiectivul principal urmarit n cazul pacientilor traumatizati consta n asigurarea tratamentului precoce si corect pentru ca acest lucru poate mbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. Deci principiul fundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru n timpul unei urgente este:

A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI !

Evaluarea zonei si siguranta salvatorului ramn n atentia noastra. -Sa devina sigur locul accidentului: semnalizare, stationarea vehiculelor -ndepartarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza accidentului evitnd riscurile si / sau agravarea situatiei.

Secventele urmarite n cazul acestor situatii sunt similare cu cele ntlnite la pacientii fara traumatisme. eliberarea cailor aeriene - n acest caz nu se face hiperextensia capului ci subluxatia mandibulei. verificarea respiratiei prin: simt - vad auz verificarea pulsului Daca este necesar, se ncep imediat manevrele de resuscitare exceptie fiind situatia n care se constata existenta unei hemoragii masive, situatie cnd se realieaza hemostaza apoi se vor ncepe manevrele de resuscitare.

n toate cazurile de trauma se are n vedere posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. Suspiciunea existentei leziunii de coloana cervicala apare: la orice pacient politraumatizat (pacientii care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune viata n pericol). la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului la orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui n apropierea capului la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelul gtului

la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul gtului pacientului la orice pacient care prezinta un status mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...) Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza examenului radiografic.

Pentru fixarea gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. Un

salvator se aseaza la capul pacientului, va fixa capul si cu o miscare ferma va aseza capul n ax, cel de-al doilea salvator v-a fixa gulerul cervical. Important este sa se ndeparteze toate hainele din jurul gtului pacientului. Se ncepe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a gtului fara a-l mai misca.
.

Mobilizarea traumatizatului
Degajarea pacientului traumatizat

La locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa apara. Degajarea victimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect efectuata poate agrava foarte mult situatia pacientului.
Urmatoarele situatii pot impune degajarea pacientului: pacientul se afla ntr-o ncapere cu fum sau foc pacientul se afla ntr-o masina instabila, ce urmeaza a se rasturna pacientul se afla ntr-o masina cu pericol iminent de explozie

nainte de a ncepe degajarea victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientului de pedale, se desface centura de siguranta.

Odata scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte mare strictete si anume: capul va fi mentinut n permanenta n ax

n cazul n care victima este gasita culcata pe burta, examinarea nu se poate face dect dupa asezarea lui n decubit dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum trei persoane. Unul dintre salvatori se aseaza la capul victimei, l v-a pune n ax si l v-a imobiliza comandnd ntreaga operatiune de ntoarcere. Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, ct mai aproape de ea, ridicnd bratul dinspre salvatori n sus, lnga capul victimei. La comanda celui aflat la cap, toti salvatorii vor efectua ntoarcerea n acelasi timp, mentinnd n permanenta coloana pacientului n ax.

Transportul traumatizatilor pe targi

Imobilizarea pacientului traumatizat


Fracturile
Semne de probabilitate

durere spontana sau ntru-n punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare impotenta functionala a membrului afectat deformarea si scurtarea regiunii echimoze tardive tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale Semne de certitudine (semne sigure) mobilitate anormala n focar perceperea palpatorie de crepitatii osoase
netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase
METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC N CAZUL SUSPICIONARII UNEI FRACTURI ESTE EFECTUAREA RADIOGRAFIEI.

Imobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos.

Plagile-tehnica pansamentului, tipuri de bandaje

Hemoragii
Hemoragia reprezinta scurgerea sngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii de continuitate. Dupa tipul vasului lezat poate fi: arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron cu bataile inimii; venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta; capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei;

Hemostaza
Oprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza.. Ea poate fi spontana n cazul unor hemoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva. Hemostaza proviorie se poate realiza prin: compresiune digitala pansament compresiv garou

Cteva exemple de posibilitati de compresiune digitala:

Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostaza provizorie.

Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n portiunea de membru situata dedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave.

Arsuri

Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea ndelungata si nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie. Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocnd aparitia flictenelor, vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dect plasma sangvina extravazata. Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel. Arsura de grad III intereseaza dermul n totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu mai este att de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).

Caracteristici: n cazul arsurilor provocate de flacara. Important n aceste situatii este oprirea ct mai rapida a arderii cu jet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cnd flacara este deja stinsa, deoarece n acest moment arsura se poate propaga n continuare n profunzime. Se ndeparteaza hainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa nu produca distrugeri tisulare. Odata cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie.

n cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa n aceste situatii trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare. Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile substantei. n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este ndepartarea pacientului de sursa de curent (sau invers).

Hipotermia

Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrni, copii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii, necatii. Temperatura corpului se pierde mai repede n apa dect n aer. n functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta alterata sau coma. Primul ajutor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la stop cardiac. n cazul pacientilor aflati n stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid.

Metode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt: rencalzire externa pasiva, consta din nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiant cald. Acest tip de rencalzire se foloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste 32 grade C. rencalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie cu apa ncalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati n hipotermie medie cu o temperatura centrala pna la 31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia n apa calda se foloseste atunci cnd dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care au pierdut temperatura n mod rapid. rencalzirea activa centrala - folosite n unitati spitalicesti.

Inecul
necul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc. Siguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuie sa evite orice fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine echipamentul potrivit pentru intrarea n apa rece. Orice pacient nnecat este suspicionat de existenta leziunii de coloana cervicala, victima se pastreaza n pozitie orizontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare naintea scoaterii victimei din apa. Indiferent carui fapt se datoreaza necul, din punct de vedere fiziologic nti se instaleaza stopul respirator apoi apare stopul cardiac

Electrocutarea
Accidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric. n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzatie de tremuratura a corpului contracturi musculare generalizate pierderea constientei si chiar moartea. La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie calorica. Voltajul arde si intensitatea omoara. Conduita de urmat: Siguranta salvatorului. Nu atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric Se ntrerupe sursa de curent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent utiliznd un obiect uscat ca de exemplu o coada de matura, haine uscate, avnd grija sa va plasati pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. Daca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta la spital.

Intoxicatii

Intoxicatiile cu CO Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiile incomplete. Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala. Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei, aspect visiniu al pielii. Conduita de urmat: siguranta salvatorului. Nu este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze fara echipament de protectie. n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai rapid la o unitate spitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai precoce n concentratii mari.

Intoxicatia cu substante caustice n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor si gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza. Manifestari clinice (dupa ingestie): constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la nghitire, varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de soc se poate instala foarte rapid, chiar la cteva ore dupa ingestie. Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC). n cazul stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita contactul direct dintre gura salvatorului si gura pacientului. Se poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. Este interisa provocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. Exemplu: n cazul intoxicatiei cu acizi nu se administreaza lapte sau uleiuri.

Intoxicatia cu fum Deseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu. Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita. Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportul ct mai urgent la spital cu administrare de oxigen ,precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta n pozitia laterala de siguranta.