You are on page 1of 12

CAPITOLUL 1. CARDUL - INSTRUMENT MODERN DE PLAT 1.

1 Concept , istoric , avantaje

Cardul este un instrument cu ajutorul cruia se poate efectua plata unui produs sa u serviciu, avnd la baz un sistem organizat pe baze contractuale, ntre deintor, emite nt i comerciantul sau prestatorul de servicii. De asemenea, cu ajutorul anumitor cari de plat, deinatorul poate dispune sau retrage numerar n i din contul personal. E ste deci un instrument de plat far numerar, prin care un posesor autorizat poate a chita contravaloarea unor bunuri i/sau servicii cumprate de la comerciani abilitai s l accepte sau prin utilizarea cruia poate obine lichiditai de la banca emitent. n 1946, John C. Biggins creeaz premisele apariiei crii de plat bancare. Lucrnd ca spec alist n domeniul creditelor de consum la Flatbush National Ban din Broo lyn, New Yor , Biggins s-a gndit s lanseze un nou plan de creditare denumit Charge - It ca re s utilizeze script-uri ( bonuri valorice) n schimbul crora se puteau face achizii i de la comercianii participani la acest nou plan de creditare. Principiul acestui plan era relativ simplu : comercianii depuneau aceste bonuri valorice obinute n ur ma vnzrilor efectuate ( n general de mic valoare) ntr-un cont bancar, iar banca factu ra cumparatorii pentru contravaloarea lor. De la acest plan de creditare pna la apariia efectiv a primei cari de credit moderne nu mai era dect un pas, pas care n 1951 este facut de Fran lin National Ban din New Yor . n 1950, Dinners Club introducea prima carte pentru calatorii i amuzament ( T & E C ard). Aceast noua carte a strnit interesul bancilor de a considera o noua forma de acordare de credite pe baza unei cari de plastic, care functiona ntr-un mod simil ar cu bonurile valorice introduse de Biggins. Ideea de creditare pe baza carilor de plastic s-a transformat n realitate abia n 1960 ntr-un instrument propriu zis, cn d Ban of America a lansat Ban Americard ( n prezent denumit VISA). Ban Americard a fost utilizat la nceput de foarte puini consumatori, ca apoi, n numa i 10 ani, statisticile s indice existena a peste 20 milioane de deinatori de cardur i. n 1970 s-au prelucrat peste 170 milioane de bonuri de vnzri, fiecare reprezentnd cte o singur achiziie. Pn n 1980 numrul crilor ajunsese la 73 milioane, iar n 1991 ifr crescuse la 105 milioane. n data de 26 iulie 2011 VISA International a srbtorit 35 de ani din momentul n care Ban Americard i-a schimbat numele n VISA. Primul card marca VISA emis de Howard Ba n a fost utilizat la 26 iulie 1976, la Thompson Travel, n statul american Vermon t. Valoarea tranzaciei a fost de 178 USD, plata reprezentnd contravaloarea unor bi lete de avion. Odat cu succesul nemaintilnit al crii Ban Americard, un grup de 17 bancheri din dife rite instituii financiare s-au decis s-i creeze propria reea prin care s-i accepte rec iproc carile de credit locale.Astfel, n 1966, aceste 17 bnci nfiineaza Asociatia Inte rbancara de Carduri, care se ocup cu procesele de autorizare, de clearing si deco ntare. Pn n 1970, peste 5000 de instituii financiare aderaser la Master Charge i exist au 36 milioane de deintori de carduri. Odata cu dezvoltarea pe plan internaional a acestei organizaii, s-a redenumit n 1979 Mastercard. Aceast organizaie a cunoscut, c a i Ban America (VISA) o dezvoltare rapid, ajungnd ca n 1990 s aib peste 90 de milioan e de carduri MasterCard n circulaie.

Utilizarea crilor de plat n Europa a crescut mai repede dect utilizarea altor modaliti de plat. n ultimii ani, volumul plilor efectuate cu cri de plat a crescut cu 40% ajung la peste 8 miliarde de tranzacii. De asemenea, numrul deintorilor de crti de plat a c rescut cu 20%, ajungndu-se la 1,3 carduri/adult. n prezent, exist 10 ri care au mai multe cri de plat dect numarul adulilor. Cea mai densitate este n Marea Britanie, unde sunt aproximativ doua cri de plat pentru fieca re adult. La cealalt extrem se situeaza Turcia, Irlanda i Grecia, care au 0,5 cri de plat/adult.

n ciuda faptului ca proporia deinut de cardurile de debit n totalul crilor de plat a istrat o scdere, acestea sunt totui cele mai importante carduri din Europa, reprez entnd 53% din totalul cardurilor emise. Astzi, n lume exist peste un miliard de carduri VISA, care genereaz anual un volum d e vnzri de aproximativ 2.000 de miliarde dolari. Cardurile prezint anumite avantaje :

Din punct de vedere al comercianilor : a) vnzarile se puteau autoriza cu uurin. Dac numrul de card nu aprea pe lista neagr a comerciantului i valoarea tranzaciei se n adra sub limita de autorizare stabilita, atunci achiziia deintorului de card era co nsiderat solid. n cazul n care valoarea tranzaciei depea limita de autorizare stabilit e banc, comerciantul lua legatura telefonic cu centrul de autorizare al bncii pent ru a valida tranzacia. Prin aceast procedur simpl comercianii nu erau expui riscurilor inexistenei de fonduri sau a validitii cardurilor, sumele cuvenite pltindu-se de ctr e banc n momentul n care acetia depuneau la banc chitanele n original. b) creterea volumului vnzrilor comercianilor. Bncile i asociaiile naionale emit e de carduri, au cheltuit sume nsemnate de bani pentru publicitate i direcionarea p osesorilor de carduri ctre punctele de vnzare ce afiau autocolante cu nsemnele bncii. Odat cu creterea numrului deintorilor de carduri, comercianii au nceput s accepte ma ulte mrci de carduri, contribuind astfel la creterea volumului vnzrilor. Comercianii agreau cardurile pentru motivul c posesorii acestora faceau achiziii de valori mul t mai mari dect ar fi fcut cu numerar. c) comercianii au putut vinde pe credit odat cu apariia Mastercard International i V isa International. Astfel, orice comerciant care accepta carduri putea s vnd pe cre dit oricrui consumator care folosea carduri. Rezultatul imediat a fost o sporire a numrului de carduri, a volumului i valorii vnzrilor comercianilor. Din punct de vedere al bncilor care ofereau carduri clienilor lor :

a) linia de credit revolving asociat cardurilor Clientul putea mprumuta din nou fr a fi nevoit s mearg la banc pentru a completa o nou cerere de mprumut. Att timp ct suma mprumutat nu depaea plafonul de creditare stabilit ( adic suma pe care banca o punea la dispoziia clientului ) deinatorul de card se putea mprumuta continuu i rambursa sumele la scadene lunare. Bncile foloseau carduri le ca o modalitate simpl de a acorda credite i de a ncuraja clienii s se mprumute, ven iturile bncii sporind cu dobnda ncasata de la clienii care mprumutau bani i care i ram ursau n trane lunare la scaden.

b) atragerea i a clienilor care nu locuiau n apropierea bncii Contrar ideii clasice de creditare conform creia clientul trebuie s se prezinte la banc ori de cte ori dorea s obin un credit, cu ajutorul cardului clientul putea obine credite fr prea multe inconveniente, portofoliul bncii crescnd necontenit. Pe de al t parte, multe bnci au ncercat cu aceast ocazie s ofere clienilor i alte servicii i p use bancare. c) comercianii plteau comisioane bncii pentru prestarea serviciilor de prelucrare i decontare a tranzaciilor cu carduri. Pe lng veniturile din comisioane, comercianii m ai aduceau i depozite suplimentare bncii. Lista cu chitane a comerciantului era con siderat drept un depozit.Deci, banii obinui din achiziiile clienilor cu ajutorul card ului generau noi depozite pentru banc, iar aceste sume la rndul lor deveneau noi s urse de creditare.

1.2. Tipuri de carduri. Trsturi comune ale cardurilor : - suport fizic din material plastic cu dimensiune i grosime standard ; - pe aversul cardurilor este nscripionat prin tiprire, gofrare sau gravare laser nu mele emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, sfera de aplicabil itate i numele posesorului; - de asemenea, pe aversul cardurilor este aplicat sigla emitentului, logo-ul orga nizaiei de carduri i holograma standard de securitate ( diferit ca form de securitat e n funcie de marca de emisiune ); - pe reversul cardurilor este ntotdeauna aplicat o band magnetic pentru ncriptarea el ementelor de securitate, precum i un spaiu desemnat exclusiv semnturii posesorului. Clasificarea cardurilor Dupa modul de stocare a caracteristicilor de securizare : a. carduri cu band magnetica b. carduri cu microprocesor a. Cardul cu band magnetic asigur pe trei piste distincte ncriptarea i securizarea un or informaii despre utilizatorul cardului, emitentul acestuia, precum i a algoritm ului unic de codare/decodare a datelor de verificare a validitaii; b. Cardul cu microprocesor (chip) - smartcardul - asigur, prin intermediul chip-u lui ataat pe avers, stocarea informaiilor de securitate direct n acest chip i poate opional asigur alimentarea i golirea financiar ( transfer efectiv de fonduri ). ncepnd din 1992, cardurile cu chip au nceput s-i extind aria de rspidire, iar din 1998 mari i operatori ai acestor instrumente de decontare au promovat pe scar larg chip-ul, n cercnd nlocuirea tehnologiei de securizare pe band magnetic cu cea de microprocesor. Dup funciile specifice pe care le ndeplinesc : a. carduri de debit; b. carduri de credit; c. carduri de retragere a numerarului; d. carduri de garantare a cecurilor; e. carduri multifunctionale sau derivate; f. carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de vnzare.

a. Cardurile de debit asigur utilizatorului achizionarea de bunuri i servicii sau r etragerea de numerar fr prezentarea efectiv a nsemnelor monetare. Condiia esenial de f ncionare a acestui tip de card o reprezint prezervarea unor fonduri ntr-un cont de card i efectuarea de cheltuieli n limita soldului disponibil. Toate plile efectuate prin intermediul unui asemenea card se regsesc n grupa debitor ului contului ataat cardului. Un card de debit poate funciona printr-un cont curen t de operaiuni sau printr-un cont pentru tranzacii cu carduri. Cu toate c acest tip de card se apropie cel mai mult de ideea lichiditailor financ iare fizice ( cheltuielile se fac n limita disponibilului existent ), practica mo ndiala demonstreaz o reinere evident pentru produsele de debit. O societate bancar o rientat pe gestionarea profitabil a unor produse de retail ( produse i servicii ban care pentru populaie ) nu este interesat de ncadrarea consumului n limitele disponib ilitailor proprii, ci de stimularea cheltuielilor pe credit. b. Cardurile de credit asigur utilizarea de bunuri i servicii sau retragerea de nu merar, iar plile se efectueaz dintr-un credit sau linie de credit acordat pe numele posesorului de card.

Funcionarea sistemului crilor de credit se sprijin pe dou entitti specifice : centrele de autorizare i cele de prelucrare. Centrele de autorizare sunt organizate de bnci i reprezint interesele lor. La cere rea comercianior, acord autorizaia de plat, adic recunosc existena condiiilor de plat trivit informaiilor pe care le dein, sesiznd cazurile de inoportunitate, de furt, p ierdere sau utilizare abuziv. Centrele de prelucrare sunt gestionate de societi de servicii i inginerie informati c, avnd ca sarcin principal primirea documentelor sau informaiilor privind plile desfa ate.Plile care se ncadreaz n normele stabilite se iau n eviden, datele sunt prelucrat transmise celor interesati. Se asigur astfel fluxurile monetare implicate i modifi carea soldurilor din conturile bancare n favoarea comercianilor, prin diminuarea d isponibilitilor pltitorilor. n funcie de gradul de expunere al bncii fa de creditul potential exist : - cardul de tip charge pentru utilizatorii fr o credibilitate bancar considerabil sau lipsa cunoaterii unor comportamente bancare anterioare. Posesorul este obligat c a n maxim o lun s acopere depairea de sold nregistrat ( credit de overdraft ) sau cred itul temporar acordat; - card de credit cu functiuni depline pentru utilizatorii cu punctaje de credit re zonabile. Cheltuielile sunt acoperite dintr-un plafon sau linie de credit negoci at anterior. Practica mondial relev c acest tip de card este cel mai avantajos, att p entru utilizatori i pentru bnci, ct i pentru comerciani. Orice cheltuial efectuat de u ilizator genereaz instantaneu venituri bancare i surse de profit pentru comerciani. Dobnda la credit asigur fructificarea resurselor bancare, iar utilizatorii si pot satisface oricnd dorinele chiar dac nu dispun de sumele necesare. c. Cardul pentru retrageri de numerar este un instrument cu ajutorul cruia poseso rul poate dispune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de bilete ( ca sh dispenser ), operaiunea reflectndu-se, dup caz, n debitul sau creditul contului su personal deschis la o instituie financiar. d. Cardul de garantare a cecurilor este un instrument de garantare ca sumele de plat nscrise pe cec au acoperire n contul personal al deintorului. El poate functiona att ca o carte de debit sau de credit, ct i ca o carte pentru retrageri de numerar . e. Cardul multifuncional sau derivat are funcii mixte i faciliti sporite i deriv din celelate tipuri de carti menionate. Exemplu sunt crile de cltorie sau de ag rement ( care ndeplinesc funciile unei cri de credit al crei plafon nu poate fi depait ) i crile private emise de comerciani pentru a fi utilizate n propriile lor magazine . n a. b. c. funcie carduri carduri carduri de calitatea emitentului emise de bnci ( carduri bancare ); emise de comerciani ( carduri private ); emise de societai nonbancare ( alte instituii sau organizaii ).

a. Cardurile bancare n ultimele dou decenii numrul deintorilor i volumul plilor efectuate prin cri banca unoscut o cretere spectaculoas. Bncile au facut eforturi pentru unificarea ofertei i eliminarea concurenei dintre ele, aparnd astfel un nou fenomen : interbancaritat ea, ce ofer posibilitatea oricrui deinator de carduri, oricare ar fi emitentul banc ar s o utilizeze oriunde exist un distribuitor de numerar i pentru toi comercianii. Aceast tendina de dezvoltare a crilor de plat a aprut pentru scderea cheltuielilor de xploatare a bncilor, pentru a ameliora rentabilitatea i eventual condiiile de credi tare pe care le ofer. n funcie de posibilitaile de utilizare, distingem urmtoarele patru niveluri distinct e : i) cri pentru retragere de numerar; ii) cri naionale; iii) cri internaionale; iv) cri internaionale de prestigiu ;

i) Crile pentru retrageri de numerer au de regul dou niveluri de utilizare : nivelul 0, care d dreptul numai la servicii oferite de instituia emitent, nefiind r eglementate prin acorduri interbancare, emiterea lor fiind gratuit; nivel 1, permite accesul la reteaua interbancar a distribuitoarelor de numerar, f iind emise contra cost i folosite pentru retrageri de numerar n limita unui plafon variabil, n funcie de banca emitent. n plus, ele ofer i posibilitatea de a cunoate soldul contulu i i ultimele operaiuni efectuate.

ii) Crtile naionale ( de nivel 2 ) sunt administrate prin acorduri interbancar e, permind retrageri de numerar prin distribuitoare aflate pe teritoriul naional, n baza unui plafon variabil i n plus i reglarea plilor n cazul achiziiei de bunuri de la comercianii afiliai. Pot fi personale sau profesionale i ofer dou opiuni : debit rapid : contul deintorului este debitat n momentul efecturii tranzaciei n termen i cu cei asemntori cu cei pentru ncasarea unui cec; debit ulterior : contul deintorului se debiteaz lunar, la o dat fix, cu un termen ce poate atinge 4-5 saptmni. iii) Crile internaionale ( nivelul 3 ) sunt grupate n dou reele ( VISA i EUROCARD/M STERCARD ) i sunt utilizate ca i crile naionale pentru pli i retrageri de numerar pe n naional, fiind folosite, n plus, n aceleai operaiuni i n strintate. iv) Crile bancare internaionale de prestigiu, definite prin nivelul 4 al acordu rilor internaionale, sunt cri internaionale de plat care ofer servicii multiple : retr ageri de numerar n ar i n strintate, asigurarea automat a clatoriei, servicii de rez e asigurate, protecie juridic, nchirieri de maini fr garanie, etc. Fiecare dintre cele 2 reele ofer cartea sa de perstigiu : PREMIER pentru VISA i GOL D pentru MASTERCARD, create n mai i respectiv septembrie 1986.

b. Cardurile private Sunt emise n principal de marii comerciani care dein un segment important de pia i car e sunt foarte bine cunoscui de consumatori. Existena acestor cri private presupune c rearea unei reele financiare paralele administrata de instituiile de credit. Spre deosebire de cardul bancar care e acceptat n orice lan de magazine, cardul pr ivat este acceptat doar de un comerciant sau de un grup de comerciani. Emitenii acestui tip de card ofer o gam atractiv de servicii prin care urmresc : stab ilirea unei relaii directe cu clienii, creterea vnzrilor care justific apelarea la cre dite, oferirea i administrarea mai bun a unor servicii, stimularea cumprturilor, etc . Concurena dintre crile private i cele bancare are loc ca urmare a dezvoltarii servic iilor asociate primelor. Aceste servicii ( care urmresc atragerea i fidelizarea cl ientelei ) sunt adesea nsoite de faciliti de credit. Cartea este eliberat dup acceptar ea ofertei prealabile pentru deschiderea unui credit propus de comerciant, accept are care are loc imediat dac emitentul este legat direct la o instituie de credit. Plafonul cheltuielilor maxime se stabilete fie de comun acord cu comerciantul, f ie este impus i reprezint pentru deintorul cardului datoria maxim autorizat, numit re va pentru cumprturi. Cardurile private ofer, n principal, patru avantaje : i) plata din disponibilitatile clientului; ii) creditul; iii) retragerile de numerar; iv) servicii anexe multiple. i) Plata din disponibiliti. Cardul prezint, n funcie de punctele de vnzare dou po ibiliti : - plata imediat. Se menioneaz opiunea pentru plata din disponibiliti, caz n care nivel l cumprturilor va fi prelevat ulterior asupra contului bancar ataat crii, fr cheltuiel suplimentare i n termenul de ncasare a unui cec; - plata prin cec trimis gestionarului crii sale, n urma primirii lunar a extrasului de cont detaliat pentru cheltuielile sale. ii) Creditul. Deintorul cardului poate opta pentru plata pe credit sau parial credi t, parial disponibiliti, putnd alege ntre urmtoarele tipuri de credite : - plata amnat gratuit n 20-50 zile de la data efecturii cumprturilor;

- un credit scurt cu plata n 2-3 vrsminte lunare i cu plafonarea, n general, a cheltu ielilor; - eantionarea plilor pe o perioada de la 3 la 24 luni, cumprtorul putnd stabili cote l unare - care-i convin mai bine, rata dobnzii variind de la un comerciant la altul; - credit revolving ( linie de credit permanent pe care deintorul o poate folosi dup opiunea sa n limita plafonului stabilit n cadrul ei ). iii) Retrageri de numerar, serviciu pe care l ofer doar cteva carduri i are dou forme : - din disponibiliti : suma rmas este debitat n acelai interval de timp ca i un cec, c entru cumprturile pltite cash; - pe credit : clientul beneficiaz pentru retrageri de numerar de condiii de credit identice creditului permanent. iv) Alte servicii : reducerile speciale, remize la sfritul anului, asigurarea maini lor, a locuinelor, asigurarea pentru rspundere civil, asigurarea contului i a crii car e s acopere riscurile de boal, omaj, pierderea sau furtul crii, etc. c. Carduri emise de societi nonbancare Instituiile i organizaiile care emit acest tip de card sunt : instituii internaionale specializate, instituii de credit, companii de transport i telecomunicaii, compani i autorutiere i de nchirieri de vehicule, companii petroliere, societi de asigurri, a genii de turism, cluburi, etc. Exist patru tipuri de astfel de carduri : i) cri de plat sau de credit cu larg accesibilitate, utilizabile pentru toate t ipurile de comer; ii) cri de plat selective, cu accesibilitate redus; iii) cri care se substituie plii ( cri de abonament ); iv) cri de identificare, care dau dreptul sau nu la anumite avantaje sau servi cii, dar care nu pot fi folosite ca instrumente de plat.

i) Cri de plat sau de credit cu larg acceptabilitate pot fi asimilate prin ntreb uinri cu crile bancare, fiind utilizabile la un numar mare de puncte de vnzare. Din punct de vedere al accesibilitaii clientelei crora li se adreseaz i al naturii e mitentului lor, exist : - cri emise de instituii internaionale - cele mai vechi i mai prestigioase; - cri emise de instituii de credit - efectul dezvoltrii recente a pieei cardurilor : Diners Club, American Express, American Express Gold. Aceste trei cari ofer urmatoarele servicii i faciliti : - acceptabilitate n peste 170 de ri, fr limit de sum, cheltuielile sunt debitate ntrtermen foarte scurt ( 10 zile ) prin prelevare automat; - retrageri de numerar n numeroase agenii n toata lumea; - asigurare automat i gratuit a calatoriilor; - asigurare medicala i materiala internaionala gratuit; - garanii pentru pierderea sau furtul crilor; - garanii pentru rezervarea hotelier; - linii de credit permanente egale cu ctigul pe mai multe luni; - numeroase alte servicii. ii) Cri de plat selective pot fi folosite doar la o singur categorie de bunuri i servicii ( cri de telefon, crile companiilor petroliere, crile de asigurare ). iii) Cri de abonament au o utilizare specific, clientela limitat i sunt emise de c ompaniile de transport aerian i rutier. Trebuie menionat c ele nu se substituie n to talitate plii, genernd reduceri i alte avantaje preferentiale pentru deinatori ( bile te gratuite, etc. ). iv) Crile de identificare pot fi folosite doar n scop de identificare a posesor ului i sunt emise de agenii economici a cror activitate const n nchirierea autovehicul elor, agenii de turism, hoteluri, diverse cluburi, organizaii profesionale, etc. * * * Cardul proprietar este folosit ca mijloc de pstrare a disponibilitilor bnesti, i n une le cazuri, ca instrument de plat. Primul card de acest fel a fost Prima emis de B

RD n 1995. A urmat emiterea n 1997 a cardului de debit al BNR pentru plata salarii lor angajatilor acestei instituii i lansarea, trei ani mai tirziu, n decembrie 2000 , a produsului din aceeai clas denumit Vendor Card, al crui proprietar este Citiban . Cardurile proprietar au aprut naintea cardurilor emise sub licena ( VISA, Europay ) , i au fost destinate acoperirii nevoilor unor segmente relativ limitate de clieni . Acest tip de card poate fi segmentat din punct de vedere al instituiilor emiten te astfel : carduri bancare i carduri nonbancare. n ultima vreme se asist ns la expansiunea creditului proprietar nonbancar, cu care s e pot plti diverse bunuri i servicii fra a folosi numerar. Astfel a aprut cardul She ll, cardul Acces Bucuresti i cardurile nonbancare naionale emise de compania austr iaca OMV ( acestea pot fi folosite n reelele de benzinrii ale companiilor partenere n cadrul Routex-OMV, State Oil, British Petroleum, Italiana Petroleum si Aral ). Cardurile proprietar existente pe piat sunt n marea lor majoritate loyalty card ( Sh ell, Gima, Connex, Orange). Cu ele nu se pot cumpra bunuri i/sau servicii. Este pui n credibil ideea de a le considera concurente cardurilor bancare, deoarece funcion eaz ntr-un cerc restrns de utilizatori i comerciani. La fel, cardurile EuroShell i OMV care funcioneaza pe sistemul pre-platit sau credit furnizor, dar nu sunt accepta te dect la staiile respective. n acelai timp, cel puin n Europa, staiile Shell i OMV ept cardurile Visa i Europay. n general, aceste carduri se utilizeaz pe arii mai restrnse i sunt strict specializa te ( de exemplu numai pentru servicii telefonice, achiziii de produse petroliere sau operaiuni doar n cadrul unui anumit lan de magazine). Majoritatea acestor cardu ri sunt achitate ( cumprate cu plata n avans) i nu sunt personalizate. Un exemplu c lasic este cel al cartelelor telefonice. Un alt tip de card proprietar este cardul care acumulez puncte ( n microprocesor s au pe band magnetic ). n anumite cazuri, aceste carduri sunt personalizate, iar pri ncipiul funcional const n acumularea de puncte valorice - n baza unor regulamente va riate - care ulterior pot fi utilizate pentru achiziii n cadrul aceluiai lan comerci al. n esen, prin acest tip de card comerciantul acord utilizatorilor un discount de pre ca mijloc de fidelizare a clientelei i/sau atragerea de noi clieni. Caracterist ica principal a sistemului const n faptul c se acord un discount retroactiv, n sensul c reducerea de pre devine efectiv numai n momentul utilizrii punctelor valorice acumu late ( respectiv ulterior cumprturilor care genereaz acumularea de puncte ). Astfel, cardurile proprietar : - rspund unor necesiti ale clientelei, adresndu-se n general, unor piee noi a cror cuc rire nu este posibil : ( ex : servicii telefonice ) sau nu este considerat profita bil de bnci; - piaa romneasc de carduri, fiind n prezent n expansiune, permite i ncurajeaz aparii a cardurilor bancare cu variat utilizare ( sub sigle consacrate ), ct i a cardurilo r proprietar, cu condiia ca serviciile ataate acestora din urm s fie de un real folo s utilizatorilor ( cum ar fi de exemplu contoarele electrice de apartament cu ca rtel, istoric medical pe card cu microprocesor, etc). - cardurile proprietar romneti - cu exceptia cartelelor telefonice -se adreseaz deo camdat unui public cu venituri medii i mari, nereuind nc s devin concureni serioi pe cardurile bancare de larg utilizare, emise sub sigle consacrate. 1.3. Smart-cardul.

n 1990, Frana a fost pionier n lansarea smart-cardurilor pentru aplicatii financiare , prin convertirea cardurilor bancare in smart-carduri. In prezent, cea mai comu na aplicatie folosind un smart-card este in telefonia publica. Cardurile folosit e sunt carduri care inmagazineaza informatie, dar nu contin microprocesor. Aprox imativ 200 milioane de astfel de smart-carduri sunt emise anual numai in Franta si Germania, si multe alte tari, inclusiv Romania, folosesc sau au in plan folos irea de sisteme similare.

Cardurile cu cip mai sunt denumite si smart-carduri, carduri cu circuit integrat sau carduri cu microprocesor. Pe acest suport se pot rula aplicatii care utiliz eaza parametrii sau optiuni care pot fi stabilite de catre emitentul cardului si folosesc date specifice detinatorului de card, cum ar fi numarul de cont al ace stuia. Procesul de inlocuire a cardurilor cu banda magnetica cu cardurile inteligente e ste in plina desfasurare. La ora actuala exista in lume 50 milioane de smartcard uri, iar cresterea estimata pentru 2003 este de 10 milioane in SUA si 5 milioane in Marea Britanie. Exista aproximativ 170 de tipuri de smart-carduri in lume si peste 10 companii produc cip-uri pentru carduri. Smart-cardurile sunt fabricate respectind standardele ISO. Fabricarea unui smart-card incepe cu cip-ul. Acesta este un mic dispozitiv fabricat din material semiconductor subtire, de obicei s iliciu, care contine un set specific de caracteristici electrice. Pentru a produ ce un smart-card, fabricantul inglobeaza cip-ul intr-un card de plastic. Mare parte din informatiile continute intr-un cip sunt inscrise in memoria ROM i n timpul fabricatiei acestuia, din ratiuni de eficienta a costurilor. Sistemul d e operare al cip-ului si multe alte aplicatii sunt stocate in memoria RAM. Optiu nile si informatiile specifice detinatorului de card sunt programate in memoria EPROM atunci cind un card specific este utilizat. Tot atunci, cardul este embosa t si personalizat, iar banda magnetica este codata cu informatii care corespund informatiilor din cip. Acum cardul este gata pentu a fi folosit de catre detinat or. In 1993, VISA, Europay si Mastercard au inceput colaborarea pentru a elabora spe cificatii pentru utilizarea cip-urilor in domeniul platilor. Scopurile acestei c olaborari au fost : - sa asigure o interoperabilitate globala, astfel incit smart-cardurile , terminalele si dispozitivele implicate in operatiuni cu acestea sa interaction eze cu succes in toata lumea, indiferent de locatie, institutie financiara, sau furnizor de tehnologie. Astfel, detinatorul de card poate fi sigur ca, oriunde s -ar afla, cardul sau va fi acceptat, iar comerciantii nu sunt nevoiti sa investe asca in diferite tehnologii de acceptare in scopul deservirii tuturor clientilor sai; - sa instituie standarde ridicate pentru smart-carduri si terminale, in scopul descurajarii fraudelor. Factorii care influenteaza cresterea recenta si potentiala a programelor bazate pe smart-card si pe industria serviciilor financiare, sunt : - concurenta crescuta din partea noilor intrati pe piata serviciilor fin anciare, care a impus institutiilor financiare sa caute noi modalitati de a ment ine si imbunatati relatiile cu clientii lor. Tehnologia cip-urilor permite insti tutiilor financiare sa ofere pachete de servicii prin proiectarea unui card care sa vina in intimpinarea nevoilor clientilor. Un astfel de produs, un smart-card , poate asigura accesul la mai multe conturi, incluzind conturi de depozit si de credit, programe de loialitate, informatii personale ale detinatorului de card, etc., facilitind desfasurarea relatiei client-banca oriunde si oricind. - dezvoltarea tehnologiei si implicit a cailor de acces catre aceasta, d ezvoltarea diverselor servicii interactive ( informatii on-line, cumparaturi si servicii de consum), face ca legatura cu aceste servicii financiare moderne sa a iba loc prin intermediul smart-cardului; - costul cardurilor este in scadere din cauza cresterii productiei. In a celasi timp sunt dezvoltate o mai buna securitate a cardului, capacitatile de st ocare si procesare a informatiilor. Smart-cardul a fost recunoscut ca singura tehnologie capabila sa lupte impotriva fraudelor. Permite efectuarea de tranzactii on-line si off-line, reducind ast fel costul tranzactiei. Este de asemenea considerat ca tehnologia ideala pentru a oferi servicii suplimentare detinatorului de card si comerciantului, servicii care nu pot fi oferite folosind tehnologia existenta cu banda magnetica 1.3.1. Portofelul electronic

Cerinte functionale Un portofel electronic este un smart-card care inlocuieste numerarul sau cecuril e. Sistemele de portofel electronic prezinta urmatoarele avantaje : - usurinta de a-l purta; - sunt ieftine; - sunt sigure din punct de vedere functional; - sunt prevazute cu un inalt grad de securitate, necesar pentru a preveni fraude le si falsurile; - un singur smart-card poate fi folosit ca un portofel electronic si poate sa in cluda si alte functii ca facilitati de debit sau credit. Un sistem de portofel electronic este inchis atunci cind acelasi operator emite carduri si accepta tranzactiile. Un sistem deschis necesita compensarea tranzact iilor intre diferiti emitenti. Un portofel electronic de unica folosinta este vindut la valoarea inglobata in e l. Odata consumat, poate fi aruncat sau colectionat la fel ca si cardurile pentr u telefonia publica. Un portofel electronic reincarcabil poate fi reincarcat la banci sau ATM-uri, sau poate fi folosit atit timp cit soldul sau este creditor.

Valoarea inglobata in card poate fi ori preplatita, ori preautorizata. Un portof el electronic pre-platit inglobeaza bani reali, transferati dintr-un cont bancar sau dintr-un depozit de numerar. Un portofel electronic pre-autorizat inglobeaz a valoarea ( costul ) unei cumparaturi, pe care operatorul portofelului o garant eaza. Se poate opta pentru un portofel electronic pre-platit in situatia unei pi ete mature din punct de vedere al platilor, iar in cazul pietelor in formare pen tru sisteme pre-autorizate. Pre-platit Pre-autorizat Valoarea inglobata reprezinta ... bani electronici o linie de credi t Dobinda aferenta float-ului revine... operatorului portofelului clientul ui bancii Cumparaturile sunt ... anonime evidentiate Tabel 1.1 : Comparatie intre portofelul electronic pre-platit si cel preautoriza t

Portofelul electronic poate fi domestic sau international, caz in care este nece sar un card care se adreseaza mai multor valute. Aceasta necesita dispozitive ca pabile sa execute schimbul valutar si un sistem de compensare intre operatorii p ortofelului. 1.3.2. Mediul de functionare al sistemului de portofel electronic In orice sistem de portofel electronic exista cel putin trei participanti princi pali : Banca Un sistem de portofel electronic este promavat, de obicei, de catre un grup de b anci sau alte institutii financiare sau asociatii de comercianti ( in continuare institutia care promoveaza portofelul electronic va fi denumita banca ). Banca po arta intreaga raspundere pentru operarea si securitatea sistemului de portofel e lectronic. Banca va implementa sau subcontracta emiterea portofelului, operatiun ile de la ATM-uri pentru incarcarea portofelului si transferul de fonduri de la comercianti. In cadrul unui sistem national, exista mai multe banci sau institutii implicate

intr-un sistem de portofel electronic. Acestea implica existenta cel putin a unu i acceptant si o retea de case de compensatii pentru a colecta tranzactiile de l a comercianti si a le redistribui intre banci. De aceea, un sistem de portofel e lectronic porneste de la un sistem pilot care implica o singura banca pentru a s e asigura de operarea corecta a sistemului, dupa care sistemul este extins la sc ara nationala. Detinatorul de card Este persoana care primeste de la banca un portofel electronic il incarca cu num erar electronic si il foloseste pentru cumparaturi. In mod normal, detinatorul p ortofelului pretinde ca acesta sa fie acceptat acolo unde este acceptat si numer arul si in locurile ce il avantajeaza. Comerciantul Comerciantul va accepta plata cu un portofel electronic in schimbul bunurilor/se rviciilor vindute detinatorului de portofel. Plata se va face cu ajutorul unui t erminal EFTPOS. Beneficii si limitari Pentru banca, portofelul electronic asigura o noua metoda de plata care permite acesteia sa intre intr-o piata a tranzactiilor, care este complementara pietei t ranzactiilor cu debit sau credit-carduri. Portofelul electronic nu prezinta risc ul de neplata si genereaza venituri din existenta contului de float. Atunci cind portofelul electronic este combinat cu un debit-card, detinatorul ac estuia poate plati cu un singur card toate cumparaturile de valoare mica pina la medie, fiind usor de folosit si avind posibilitatea de a consulta soldul portof elului oriunde si oricind. Pentru comerciant, un sistem total de portofel electronic va insemna o metoda si mpla de a accepta plati, cu eliminarea numerarului si a costurilor de manipulare a acestuia si fara fraude. Marii detailisti pot folosi cardul si terminalul ins talat si pentru programe de loialitate (practica foarte des intilnita in Occiden t). 1.3.3. Caracteristici de operare ale smart-cardului Emiterea cardurilor Atunci cind banca emite un portofel electronic, se creeaza un cont de floatcare co ncentreaza toate tranzactiile din sistemul portofelului electronic. Portofelele electronice vor fi emise numai clientilor care au un cont deschis la banca respe ctiva. Cardul emis poate avea si functie de debit-card, caz in care functiile de debit-card si de portofel electronic sunt folosite in concordanta cu valoarea b unurilor si serviciilor achizitionate. Portofelul electronic poate fi emis si ce lor care nu poseda debit-card. Incarcarea portofelului Atunci cind un detinator isi incarca portofelul sau electronic, el debiteaza sum a respectiva din contul sau curent. Incarcarea se face fie folosind un ATM on-li ne sau un PC la sediul bancii, fie terminalele dedicate din sediul bancii, telef oanele mobile sau telefoanele fixe cu ecran. In interior, banca crediteaza contu l de float. Soldul contului de float este suma soldurilor tuturor portofelelor ele ctronice pe care banca le-a emis, la care se adauga suma tuturor cumparaturilor efectuate cu portofelele electronice aflate inca in sistemul de compensare. Deoarece incarcarea portofelului electronic este efectuata on-line, este posibil sa se verifice daca detinatorul are suficient credit pentru incarcare, acest lu cru eliminind toate problemele legate de garantia platii. Achizitionarea de bunuri si servicii Atunci cind detinatorul de portofel electronic cumpara un produs sau u n serviciu, cardul sau este debitat. Deoarece garantarea platii cu un portofel e lectronic nu este o problema, numai valabilitatea, soldul si optional identitate

a detinatorului portofelului electronic trebuie verificate. Toate acestea pot fi efectuate off-line de cardul comerciantului sau de EFTPOS, astfel incit nu exis ta nici o intirziere sau cost asociat legaturii telefonice cu banca in timpul ef ectuarii tranzactiei. Posibilitatea de a lucra off-line, in siguranta, inseamna ca portofelul electronic poate fi utilizat ca mijloc de plata la automate de vin zare, telefoane publice sau la automatele de taxare pentru parcarea autoturismel or. Numerar electronic bancar La intervale de timp regulate ( in mod normal zilnic ), comerciantul comunica ba ncii numerarul electronic pe care l-a obtinut. Banca transfera suma corespunzato are din contul float in contul comerciantului. Transferul de fonduri electronice c atre banca poate fi efectuat in mai multe moduri. Cel mai comun presupune ca ace ste fonduri sa fie stocate in EFTPOS care are o facilitate de transmitere automa ta a datelor prin modem. Fondurile sunt transferate in timpul noptii, in afara v irfurilor de aglomeratie a retelelor telefonice. Atunci cind EFTPOS-ul functione aza on-line, informatia poate fi incarcata in EFTPOS la fel ca si o lista actual izata de carduri pierdute sau furate. Acolo unde aceasta solutie nu este practic abila, fondurile sunt stocate in cardul comerciantului si transferate bancii pri n intermediul unui ATM on-line sau chiar prin posta. In cazul automatelor care f unctioneaza off-line, fondurile trebuie colectate initial intr-un card de colect are si apoi transferate bancii prin intermediul unui ATM sau posta. Contul comer ciantului se crediteaza cu suma reprezentind totalul tranzactiilor. Intr-un sist em in care mai multe banci emit portofele electronice, fondurile transferate ban cilor vor fi procesate printr-o casa de compensatie intr-o modalitate similara c u cea utilizata pentru debit/credit-cardurile existente in prezent. Componentele unui sistem de portofel electronic : a. portofelul electronic, care contine: - un identificator de card; - un identificator pentru banca emitenta pentru a permite compensarea si deconta rea; soldul; - chei criptografice de debitare pentru a securiza actiunea de cumparare; - chei criptografice de creditare pentru a securiza reincarcarea; - soldul maxim; - inregistrarea ultimelor tranzactii. b. cardul comerciantului, care contine cheile secrete cu care EFTPOS-ul autentif ica portofelul electronic, verifica extrasul de cont cu soldul curent si debitea za din soldul portofelului valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate. c. EFTPOS-ul care trebuie : - sa aibe capacitatea de a conecta doua carduri; - sa afiseze pe display valoarea curenta stocata in portofelul electronic; - sa afiseze pe display valoarea curenta a tranzactiei efectuate; - sa permita detinatorului sa-si dea acordul pentru cumparare; - sa verifice cardul si certificatul de debitare; - sa permita detinatorului sa introduca PIN-ul sau; - sa tipareasca chitanta ( pe hirtie ) cu suma tranzactiei; - sa memoreze tranzactiile si valoarea lor totala; - sa memoreze fisierul tranzactiilor pentru comerciantul care il opereaza, situa tie in care terminalul transmite acest fisier bancii sau acceptantului si obtine de la acesta lista cardurilor pierdute si furate. d. cardul de colectare care este folosit pentru a colecta datele referitoare la tranzactii off-line efectuate prin dispozitive de tipul distribuitor automat de produse. Banii electronici colectati, precum si informatia asociata pot fi descar cate direct la centru de procesare sau on-line, folosind un ATM, un PC cu modem s i un cititor de card. e. jurnalul tranzactiilor este inregistrarea tuturor tranzactiilor efectuate de catre un comerciant, de-a lungul unei perioade de timp, de obicei o zi si este p astrat in EFTPOS sau in cadrul comerciantului. El contine toate detaliile fiecar

ei tranzactii, cum ar fi : suma, identificatorul bancii care a emis portofelul e lectronic, identificatorul portofelului si a comerciantului, data si ora la care s-a desfasurat tranzactia. Intr-un astfel de sistem este posibil ca , teoretic, sa se poata reconstitui soldul unui portofel pierdut sau furat si sa detecteze orice forma de frauda prin verificarea incrucisata a tuturor informatiilor. f. ATM-ul sau alt dispozitiv pentru incarcarea portofelului. In cazul folosirii ATM-ului, acesta va fi in legatura on-line cu banca emitenta unde sunt pastrate cheile secrete necesare pentru incarcarea portofelului. ATM-ul este, de asemenea , capabil sa descarce cardul comerciantului. Tranzactia prin intermediul smart-cardului - clientul vine la locul unde se efectueaza plata cu smart-cardul; - clientul introduce cardul in terminal; - suma de plata apare pe ecran; - clientul apasa o tasta prin care accepta suma; - este solicitata introducerea codului PIN; - PIN-ul introdus este transmis cardului clientului pentru validare; - cind PIN-ul este acceptat, smart-cardul este gata pentru tranzactie. Suma este transmisa microprocesorului smart-cardului. Daca sunt suficiente fondu ri pe card, soldul este ajustat si trazactia este inregistrata in jurnalul tranz actiilor. Acceptarea tranzactiei este transmisa terminalului si o chitanta este tiparita pentru client si comerciant. Datele sunt inregistrate in cardul comerci antului, astfel finalizindu-se tranzactia. Aplicatiile si justificarile economice ale sistemului smart-cardurilor In sistemul smart-cardurilor nu este nevoie de chitante, prelucrare sau restitui ri. Astfel, este accelerat procesul de verificare de catre comerciant, acesta ne maiavind nevoie de o lista a cardurilor pierdute sau furate. De asemenea si banc a este scutita de tiparirea si distribuirea acestei liste. Fiecare tranzactie es te autorizata in limita fondurilor existente. Metoda electronica inlocuieste mun ca angajatilor bancii de a mai stringe date. Problemele privind minuirea numerar ului, securitatea acestuia si celelalte activitati bancare complementare sunt re duse sau eliminate. Folosirea caselor de marcat, a celor de imprimat carduri si seturi de formulare sunt eliminate, precum si nevoia de a instrui cumparatorii s i comerciantii. Acestea sunt doar citeva avantaje rezultate din implementarea sm art-cardurilor. Una peste alta, sistemul de transfer financiar prin intermediul smart-cardurilor pare incitant. El ofera noi functii electronice si de control si pare a avea fa ctori economici justificanti. Smart-cardurile sunt mai scumpe comparativ cu card urile cu banda magnetica. Costurile smart-cardurilor personalizate pot fi chiar de doua ori mai mari decit cele ale cardurilor obisnuite. Nu toate solutiile pri vind operativitatea, securitatea si controlul smart-cardurilor au fost satisfaca toare pentru industria bancara a SUA, insa utilizarea pe termen lung a adus rezu ltate satisfacatoare. Pe scurt, ne aflam la inceput de drum in ceea ce priveste dezvoltarea smart-card urilor. Astazi, transferul financiar prin intermediul cardurilor cu banda magnet ica intimpina citeva limitari, incluzind capacitatea redusa a inregistrarilor pe banda, slaba securitate si lipsa perspectivelor pentru o evolutie viitoare. Ast fel, cautarea de solutii in mediul comunicatiilor va redeschide noi directii pri vind tehnologia cardurilor. Cum nevoile sunt intr-o continua crestere, smart-car durile pot i sunt un candidat pentru satisfacerea lor.