You are on page 1of 5

Creterea masei monetare

Creterea masei monetare (a ofertei de moned) poate constitui o surs de cretere a preurilor. Dac oferta de bunuri i servicii nu se adapteaz suficient de repede la variaia ofertei de bani, atunci restabilirea echilibrului se va face prin intermediul preurilor, respectiv va crete nivelul acestora. Deplasarea curbei IS la dreapta (respectiv o cretere a ofertei de bunuri i servicii) determin creterea ratei dobnzii, i de aici i creterea preurilor. Creterea masei monetare, nsoit de creterea produciei, poate conduce lareducerea ratei dobnzii, de aici la creterea cererii pentru investiii, i implicit la creterea preurilor. n cazul unei ntrzieri ntre momentul creterii ofertei de moned i creterea produciei n cadrul sectorului real, atunci creterea de mas monetar se ndreapt n totalitate ctre preuri, respectiv se va regsi ntr-o cretere a inflaiei. Inflaia este procesul de cretere semnificativ i persistent a nivelului preurilor. n perioadele n care se manifest fenomenele inflaioniste, influena preurilor care cresc este mai mare dect a celor care scad, astfel nct, pe total, nivelul mediu al preurilor va crete. De asemenea, inflaia mai poate fi definit prin scderea puterii de cumprare a unei uniti monetare (respectiv a cantitii de bunuri i servicii ce poate fi achiziionat prin intermediul unei uniti monetare). De obicei, o cretere a nivelului mediu al preurilor de sub 1% anual nu este considerat inflaie. Un nivel al inflaiei ntre 1 i 3 % pe an este considerat rezonabil pentru o economie n expansiune, iar o astfel de inflaie se numete inflaie trtoare. La polul opus se situeaz situaia n care inflaia este de peste 50% pe lun, caz n care avem hiperinflaie. Pe termen lung inflaia este prezent n orice economie. Deci, fenomenul nu poate fi controlat n totalitate, ci doar influenat. Inflaia nu este pguboas pentru toat lumea. Cei care anticipeaz corect evoluia acesteia au de ctigat, n timp ce cei care nu o pot anticipa au n general de pierdut. Inflaia este un obstacol important n calea implementrii politicilor economice de cretere economic, datorit faptului c anticiprile agenilor nu mai pot fi efectuate corect, de aici o risip de resurse i o nencredere n politicile implementate de puterea public. Este necesar s facem distincie ntre inflaia anticipat i inflaia neanticipat. Inflaia neanticipat este acea cretere surprinztoare a preurilor, cretere care nu a fost anticipat de ctre agenii economici. Acest nivel al inflaiei poate fi mai mare dect nivelul real, determinat ex-post, sau mai mic dect acesta. Inflaia anticipat este acea inflaie pe care agenii economici o ateapt n decursul perioadei urmtoare. Procesul inflaionist determin o redistribuire a veniturilor ntre agenii care mprumut bani i cei care dau cu mprumut. Efectele inflatiei 2

a.)Efectele inflatiei asupra populatiei: La ntrebarea, cine pierde, cine cstiga, raspunsul trebuie nuantat, deoarece se poate spune ca populatia pierde atunci cnd economiseste si cstiga n calitate de debitor. ntruct inflatia nu creeaza bogatie, rezulta ca cei care cstiga o fac n detrimentul celor care pierd, iar suma pierderilor si castigurilor este nula. Cei care pierd sunt, n principal, titularii unor venituri fixe sau modeste si cei care economisesc. Acestia din urma constituie principala victima a inflatiei, ca urmare a dobnzilor reale scazute, chiar negative, si ca urmare a devalorizarii capitalului lor financiar. n schimb, proprietarii de bunuri imobiliare si funciare, precum si de alte active reale, beneficiaza de inflatie ntruct, la modul general, pretul acestor bunuri se majoreaza mai repede dect al altora. Beneficiaza, de asemenea, de inflatie, cei care se ndatoreaza ntruct rambursarea datoriilor se realizeaza ntr-o moneda depreciata. b.)Efectele asupra intreprinderilor ntreprinderile sunt, n egala masura, beneficiare si victime ale inflatiei. Astfel, sunt favorizate investitiile, pe de o parte, si se degaja o marja de autofinantare suplimentara, pe de alta parte, prin diminuarea sarcinii cu rambursarea datoriilor. Inflatia provoaca, deseori, cresterea salariilor si a ponderii acestora n valoarea adaugata, n detrimentul profiturilor, de unde rezulta o scadere a rentabilitatii economice. Un alt fenomen l constituie influenta inflatiei asupra contabilitatii ntreprinderilor, n sensul ca da iluzia realizarii de profituri, majoreaza baza impozabilasi distribuirea de dividende. Rezulta ca efectele pozitive sunt de mai mica importanta dect cele negative, ceea ce permite justificarea ncetinirii cresterii economice. Cauzele inflaiei Inflaia prin salarii i prin costuri n toate rile lumii, sindicatele urmresc interesele membrilor proprii, respective creterea puterii de cumprare. Aceasta se realizeaz n primul rnd prin creterea nivelului salariilor. Orice cretere a salariilor conduce la creterea costurilor de producie, i de aici, la creterea preurilor, deci la inflaie. De asemenea, creterea costurilor de producie datorat creterii preurilor materiilor prime, a materialelor sau energiei va determina creterea preurilor bunurilor i serviciilor finale, contribuind la creterea inflaiei. n cadrul inflaiei prin costuri o form distinct o constituie inflaia importat. Acest tip de inflaie se manifest ntr-o economie puternic dependent de mediul extern datorit creterii preurilor mondiale (de exemplu la combustibili, materii prime etc.). Creterea preurior pe piaa mondial va conduce la creterea costurilor de producie generate de bunurile i serviciile importate, i de aici creterea preurilor interne.

Inflaia prin cerere Creterea cererii de bunuri i servicii mai rapid dect creterea ofertei va determina creterea preurilor. Msuri antiinflaioniste A) Msuri de reducere a excesului de cerere agregat: - politic monetar riguroas, de natur s evite excedentul de moned n economie; - politica bugetar a statului, orientat spre reducerea deficitului bugetar, spre meninerea la un nivel a cheltuielilor publice, n perioada respectiv, i spre ridicarea, n anumite limite, a nivelului impozitelor i taxelor, care s frneze creterea cererii i a preurilor; - politica dobnzilor la creditele acordate, prin care s nu se ajung la o micorareartificial a ratei dobnzii i la ieftinirea creditului. B) Msuri de stimulare a creterii ofertei: - o politic de salarizare corelat cu rezultatele economice obinute prin munc, prin care se evite creterea costurilor medii; - creterea capacitii de adaptare a aparatului de producie la cerinele pieii; - stimularea extinderii potenialului de producie, prin investiii de capital n mijloacele de producie performante, prin fora de munc ntr-o structur de calificare nou, inovaii, prin creterea productivitii factorilor de producie. O alt modalitate de influenare a inflaiei este prin intermediul politicii de venituri. Acesata presupune s se acioneze asupra veniturilor i profituror ateptate, i nu asupra omajului. Preedintele american Nixon a propus n 1971 un control strict al preurilor i salariilor (deci un control al profiturilor i veniturilor salariale). Acesata msur nu a avut efect dect pe termen scurt (6 luni) dup care au nceput s apar dezechilibre n altesectoare,cea ce a condus la renunarea la acest tip de politic.Incheiere Consecinele inflaiei sunt: scderea puterii de cumprare a populaiei; redistribuirea veniturilor i avuiei; este stimulat nclinaia spre consum i este descurajat nclinaia spre economisire; inflaia avantajeaz debitorii (in moneda naional); rata dobnzii este influenat de rata inflaiei. Consecinele inflaiei pe care le suport populaia, viaa social-economic n ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflaiei. Inflatia este un fenomen produs de relatiile organismului economic la dezechilibrele existente in interiorul sau,o forma prin care raporturile si proportiile economice si monetare sa se echilibreze in mod automat . Politicele economice de combatere a inflatiei trebuie sa asigure reflecterea echilibrului economic,conditii de stabilire a preturilor luind masuri de crestere a ofertei , in primul rind prin cresterea productiei la un nivel rezonabil , editind pe cit posibil in procesul redistribuirii veniturilor deteriorarea situatie economice a grupurilor sociale defavorizate. Cerceterea economica scoate faptul ca ,in prezent ,exista o puasidisparitie a mecanismelor

spontane de limitare a inflatiei.In acelas timp exista preocupari de a gasi modalitati de incorporare a mecanismelor de autoreglare la nivelul intreprinderilor, la nivelulunde se formeaza preturile. De asemenea ca urmare a intentificarii inflatiei, a curentelor libere in toata lumea, s-au adoptat masuri de liberalizare a economie a economiei. Aceste mecanisme trebuie sa aiba un rol mai mare si in sfera inflatiei,in sensul absorbirii si temperarii automate,in mai mare masura ,a fenomenelor inflatoiniste.Deocamdata,in toate tarile exista un control centralizat in domeniul monetarcreditar ,precum si programe guvernamentare de stopare a inflatiei ,statul fiind principalul factor a luptei pentru combaterea inflatiei. Inflatia provoaca grave distorsiuni in functionarea sistemului economic din cauza imprevizibilitatii sale. Daca s-ar putea prezice cu absoluta exactitate data si marimea cresterii preturilor fiecarui produs, unicele prejudicii ar proveni din munca de corectare a etichetelor sau meniurilor. Problemele provocate de inflatie vin din imprevizibilitatea sa, acum ca nici toate produsele si nici toti factorii nu-si vor creste preturile in acelasi timp si in aceeasi proportie. Si, cu cat mai mare va fi rata inflatiei, cu atat mai mare va fi gradul de eroare al expectativelor agentilor economici si cu atat mai mare senzatia de insecuritate. Preturile sunt o cale prin care se transmite informatia necesara pentru ca consumatorii sa decida corect ce trebuie sa cumpere si pentru ca intreprinderile sa calculeze ce si cat trebuie sa produca. Daca preturile se schimba continuu, inceteaza sa mai indeplineasca functia lor informativa; consumatorii vor fi incapabili sa cunoasca daca un supermarket are preturile mai mici decat altul; supermarketurile vor pierde stimulul pentru a mentine preturi joase si vor fi incapabili de a prezice efectele unei cresteri mai mari sau mai mici a preturilor asupra cererii. Efectele inflatiei asupra distributiei veniturilor constau, in esential, in deplasarea bogatiei de la creditori la debitori. Individul care a imprumutat bani va observa atunci cand ii primeste ca ceea ce a dat avea mai mare valoare decat ceea ce a primit inapoi. Cei care economisesc sunt pedepsiti cu pierderea valorii fondurilor lor. Cei care au cheltuit mai mult decat veniturile in schimb, primesc un premiu de neprevedere si risipa. In general, toti cei care au un venit fix (pensionarii, proprietarii de titluri cu valoare fixa, proprietarii de locuinte de inchiriat cu contracte neindexate) vor vedea redusa capacitatea de achizitie a veniturilor lor. Cei care trebuie sa plateasca aceste venituri (statul, intreprinderile emitente, chiriasii) vor percepe un nemeritat beneficiu. Statul va vedea de asemeni crescand veniturile sale fiscale: cand impozitele sunt proportionale sau progresive, ratele de impozitare vor grava veniturile de mai mica cantitate in termeni reali; in plus, numarul familiilor care primesc venituri dispensate se va reduce. Pe de alta parte inflatia actioneaza ca un impozit ascuns: daca, de exemplu, banca centrala pune in circulatie bancnote care, dupa un an, isi reduc valoarea cu 25%, cei care au detinut astfel de bancnote pe parcursul anului vor suferi o reducere fortata cu un sfert a fondurilor in efectiv; alti avantajati ai acestui impozit, in afara de banca emitenta, sunt toate bancile ce participa la procesul de creare de bani.

Cresterea riscului va provoca o crestere a costului banilor. Tipurile de dobanzi la care se vor imprumuta bani vor trebui sa creasca retributia obisnuita prin doua concepte: necesitatea acoperirii deprecierii si riscul de a nu putea prevedea cu exactitate aceasta depreciere. Ingestita va fi descurajata din multe motive. In afara de cresterea dobanzilor, intreprinzatorul va gasi dificultati aditionale in prevederea beneficiilor activitatii sale datorate insecuritatii preturilor viitoare ale factorilor, produselor in curs de fabricatie si produselor finale. Vor incepe doar companiile cele mai promitatoare. In perioade de inflatii puternice, investitiile cele mai sigure si rentabile sunt cele cu caracter speculativ: bijuteriile si operele de arta, imobilele, devizele si valorile straine, actioneaza ca un depozit incoruptibil de valoare; pentru ca o oferta foarte rigida sa coincida cu o mare crestere a cererii, preturile sale pot creste intr-o forma exorbitanta, proportionand astfel beneficiile foarte mari cu cele ale oricarei investitii productive.