ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE

În timp ce IQ creşte de la o generaţie la alta, EQ (coeficientul emoţional) are tendinţa să scadă, determinat de noile transformări din societate. Astfel se accentuează invidualismul şi egocentrismul individului. Considerăm cş învăţarea prin cooperare oferă soluţia de echilibrare optimă IQ-EQ şi ajută la autocunoaşterea copiilor, în speţă la cunoaşterea propriilor limite, dar le dezvoltă şi capacitatea de autoevaluare obiectivă în raport cu alţii. De fapt, ce urmărim noi să înveţe copiii noştri, ştiind că la această vărstă egocentrismul se manifestă puternic? Să se simtă legaţi de celelalte fiinţe umane, să le pese de binele altora, să se bucure de realizările ori cel puţin de încercările proprii şi ale celorlalţi; să rezolve probleme fără a se certa, să se iubească pe ei şi pe ceilalţi şi să arate această dragoste a lor şi celorlalţi, să treacă peste ocazia de a-i învinovăţi pe ceilalţi şi, în loc de aceasta, să caute căi de a ajuta la îmbunătăţirea unei situaţii, să înţeleagă că modul în care ,,jucăm” esta cu adevărat mai important decât faptul de a pierde sau câştiga. Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci, pe promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi creativităţii. ,,Activ” este copilul care depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care intreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoştinţe.,,Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material ,,activismului interior”, psihic, mental, să devină un purtător al acestuia. În contextul proiectelor tematice îşi găseşte locul şi tehnica ,,Ştiu-vreau să ştiu-am învăţat”,frecvent utilizată pentru dezvoltarea gândirii critice, ajutând la conştientizarea de către fiecare participant a ceea ce crede că ştie despre un subiect, ce ar mai dori să afle (aşteptările proprii) şi, în final, ce a aflat nou despre subiectul respectiv. Apar clar evidenţiate achiziţiile anterioare pe care se sprijină învăţarea, aşteptările şi achiziţiile finale ce s-au dobândit prin activitatea de învăţare sau de formare. Lucru bazat pe metoda proiectelor tematice în grădiniţă oferă cadrului didactic posibilităţi multiple privind forma de organizare şi desfăşurare a activităţii cu copiii; pe grupuri mici, individual, în echipă, în perechi, stimulând astfel cooperarea între copii, eliminând discriminările de orice

afectiv copilului. împreună alcătuiesc un colaj. în jocurile didactice. în echipele formate.. conţinuturile şi tematicile ce urmează a fi parcurse în cadrul temei proiectului. cooperarea în orice activitate este strategia( procedeul) cheie pentru însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor. lucrări practice.. stabilind care sunt .Tradiţii şi obiceiuri româneşti”. In relaţia părinte. collective. a unor e xpoziţii tematice. . copiii şi educatoarea au posibiliatea de a proiecta împreună. scenete. extinzând cooperarea la părinţi. De asemenea. realizarea unei machete pentru centrul tematic. Floarea. pe lângă obiectivele vizând învăţarea copiilor li se formează şi deprinderea de a munci în grup. munca realizându-se în perechi. ilustrând ideea de interdependenţă pozitivă: .soarelui”. Artă şi Construcţii. Munca în echipă este un aspect al învăţării prin cooperare. cu nevoia lui pentru joc. . identificarea şi gruparea personajelor pozitive şi a celor negative dintr-o poveste. prin natura ei.copil. Pentru a sensibiliza familiile copiilor în această direcţie derulăm de trei ani de zile un parteneriat educaţional: . Deseori un copil construieşte blocurile unui cartier. Frecent. bune” şi care sunt . prsupune ca fiecare copil din echipă să realieze un element component. . Impreună ne este mai usor” în cadrul Clubului Educaţiei. . rele”. La nivelul grădiniţei. biserică. Atfel solicităm copiii să lucreze în colaborare pentru a realiza diverse sarcini. educatoarea propune ca sarcină. în cadrul jocurilor de mişcare de la educaţie fizică. şcoală. realizarea unor măşti pentru sărbătorile de iarnă. La grupa pe care o conduc am desfăşurat următoarele proiecte tematice: .. Ştiinţă. In asemenea activităţi. învăţarea prin cooperare este o activitate frecvent utilizată în programul zilei.Meseriile”. Pădurea”. dansuri.. celălalt allege şi arată imagini sugestive în ordinea desfăşurării evenimentelor. intrând în lumea lor şi constituindu-se într-o echipă. este un mediu apropiat .natură şi transformând copilul în participant activ la propria formare.. prin cooperare. munca la colţul naturii. ori pavoazarea sălii de grupă. Familia. apoi discută fiecare personaj.. în manifstări artistice: serbări. Munca în perechi este o strategie frecvent utilizată în centrele: Alfabetizare. Părinţii trebuie să se sincronizeze cu necesităţile copilului. De pildă.. în timp ce perechea lui de joc adaugă elemente care să întregească construcţia planificată. Cooperarea şi colaborarea se întâlnesc şi în jocurile de creaţie – jocuri de rol. alţi membri ai comuniţăţii. un copil nu poate să reuşească fără ceilalţi”. Un copil repovesteşte perechii sale de joc momentele mai importante..

se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al crativităţii. ceea ce se constiuie într-o componentă importantă pentru viaţa şi pentru activitatea lor profesională viitoare. se creează noi prietenii si simpatii. Ei primesc un ghem de sfoara( lâna) pe care îl rostogolesc de la unul la altul în direcţii diferite. dezvoltarea unor trăsături de personalitate cu caracter prosocial. are ca efect educarea stăpânirii de sine şi a unui comportament tolerant faţă de opiniile celorlalţi. dar acel nod va exista. solidarizarea membrilor grupului în jurul atingerii obiectivelor de interes comun. Pe măsură ce se strange. Scopul principal al învăţării prin cooperare este familiarizarea copiilor cu relaţiile de muncă ce presupun împărţirea şi distribuirea sarcinilor. Când ghemul s-a terminat începe strângerea lui în ordine inversă. generând un comportament contagios şi o strădanie competitivă. se poate face nod . Prin învăţarea prin cooperare se poate contura şi o rezolvare creativă a conflictelor. renunţarea la interesele personale în favoarea intereselor de grup. li se spune copiilor ca există şi prietenii care se pot rupe. Grupul de copii este asezat în cerc. Fiecare ţine de bucata de fir astfel încât. EDUCATOARE: MARIA FĂGĂDAR GRĂDINIŢA. grupul dă un sentiment de încredere. se va vedea tot timpul.SFÂNTA MARIA” TURDA . Dacă firul se rupe. pledez pentru învăţarea prin cooperare şi sunt preocupată să-mi însuşesc cât mai multe metode şi tehnici de predare. reparându-se ruptura. antrenarea reciprocă a copiilor ce duce la dispariţia fricii de eşec şi determină curajul de a-şi asuma riscul . dezvoltă capacităţile copiilor de a lucra împreună . contribuie la intensificarea atitudinilor pozitive faţă de cadrele didactice. In concluzie. înfrângerea subiectivismului şi acceptarea gândirii colective. facilitează emiterea de ipostaze multiple şi variate.Pentru dezvoltarea sentimntului de prietenie s-a desfăşurat jocul . pe covor. de siguranţă. fiecare îl numeşte pe colegul căruia îi înmânează ghemul. iar în cadrul divergenţelor de opinii copiii se deprind să folosească un arsenal de luptă complex: deopotrivă cognitiv... deoarece această învăţare este stimulativă. pe covor să apară un desen inedit. timpul de soluţionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt. Ghemul”. afectiv şi comportamental.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful