Patologia chirurgicala a diafragmului

Curs semestrul II

Conf. Dr. C. Burcoveanu

sternalis . orificiul venei cave inf si n. frenic drept • Portiunea verticala se imparte in pars lumbaris. costalis.Anatomia diafragmei • Diafragmul – este un muschi larg si subtire. de forma unei bolte care separa cavitatea toracica de cea abdominala • Este alcatuita din 2 parti: partea orizontala sau centrul tendinos al diafragmului si parte verticala • Portiunea orizontala formeaza 2 bandelete (oblica sup si arciforma).

Anatomia diafragmei • Pars sternalis cuprinde: hiatusul diafragmatic median • Pars costalis cuprinde: hiatusul diafragmatic sterno-costal • Pars lumbaris cuprinde: pilierii mediali dr si stg. ant se afla hiatusul esofagian T10. ant insertia centrului tendinos al diafragmului . Intre cei 2 pilieri se formeza hiatusul aortic.

Anatomia diafragmei .

in care se produce migrarea transdiafragmatica a stomacului. in torace. prin hiatusul esofagian • Hernii ale peretelui superior al abdomenului .Herniile hiatale • Reprezinta o varietate speciala de hernii diafragmatice.

prin brahiesofag • Tipul II: H. intraabdominal.H axiala – esofagul este normal.H paraesofagiana – cardia ramane pe loc. migrand numai o parte din fornix . el apare flexuos • Tipul III: H.Clasificare • Ake Akerlund: • Tipul I: H.H.

Clasificare • • • • Dupa mecanismul de producere: Tipul I: H.H mixta .H prin rostogolire (paraesofagiana) Tipul III: H.H prin alunecare (cardioesofagiene) Tipul II: H.

hipertensiunea intraabdominala (sarcina. disurie). cauze iatrogene. . constipatie cronica. tuse cronica.H.H prin alunecare • Peste 90% din total si se datoreaza alterarii mecanismului de sustinere a jonctiunii esogastrice • Factorii etiologici: obezitatea. traumatisme abdominotoracice. factori endocrini.

triada Saint (H. tulburari cardiace. palpitatii. tulburari de ritm ce apar uneori dupa mese copioase.Simptomatologie • Semne provocate de RGE • Semne provocate de volumul herniei: tulburari respiratorii. semnele cancerului esofagian. HDS. semnele bolii ulceroase. dispnee.H+litiaza biliara+diverticuloza colonica) . • Semne datorate complicatiilor: anemia hipocroma.

Explorari paraclinice • Examenul radiologic: tranzitul baritat eso-gastric se face atat in pozitie standard dar mai ales in pozitii speciale de procubit.H mici sunt greu de evidentiat. H. Uneori apar semne radiologice ale “ulcerului de colet”. • H. • H.H mari se evidentiaza usor ca o masa rotunda ovalara situat supradiafargmatic stg ce “coafeaza” fornixul gastric.H cu brahiesofag (Rx in strat subtire poate evidentia pliurile gastrice) . Trendelenburg.

Tranzitul eso-gastric cu bariu .

Endoscopia digestiva superioara .

dar mai ales pe esofagul Barrett . cicatrizarea cu stenoza.Complicatii • Cele mai multe sunt complicatiile RGE care la randul lui se poate complica cu brahiesofag secundar • Ulcerul esofagian cu posibilitatea aparitiei complicatiilor • Perforatia. fie hemoragii oculte pozitive • Cancerul esofagian care apare pe leziuni de esofagita. anemia secundara fie HDS.

Complicatii .

Complicatii .

sdr. hemoragii digestive necontrolate. ulcerul gastric cronic. malignizarea • Indicatiile chirurgicale pot fi relative atunci cand apar incarcerarea. reflux necomplicat . anemia.H asimptomatica nu necesita tratament • Cele simptomatice necesita tratament medicamentos specifice BRGE • Indicatiile chirurgicale pot fi absolute atunci cand apar perforatia. obstructia.Tratament • H. necroza gastrica. de aspiratie cronica.

sau posterioara Toupet (180 grade).Tehnici chirurgicale • Fundoplicaturile – realizeaza din fornixul gastric un manson elastic in jurul esofagului ce va reusi sa mentina subdiafragmatic. • Procedeul cel mai folosit este fundoplicatura Nissen ce realizeaza o inmansonare pe 360 grade. in abdomen esofagul abdominal si stomacul. pe cale toracica. procedul Gavriliu . • Alte tehnici: fundoplicatura anterioara Dor.

Fundoplicatura Nissen .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful