P. 1
Imaginarul URBAN

Imaginarul URBAN

|Views: 24|Likes:
Published by UPDV

More info:

Published by: UPDV on Jun 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2012

pdf

text

original

Dimensiunea socială a imaginarului urban Social aspects of urban imaginary Abstract: The paper offers a general view on the

basic meanings of the urban structures and on their relations to the evolution of politics, culture and social organization. Keywords: Urbanism; social organization; geopolitics

Orasul a jucat un rol deosebit in constituirea culturii si civilizatiei mondiale. Fenomenul urban, deseori asimilat cu fondarea civilizatiei insesi, apare ca o caracte-ristică majoră a organizării societătilor umane timp de cinci milenii, adică de la inceputul epocii istorice propriu-zise. Orasul este expresia socială (care nu poate fi separată de alte manifestări ale vietii sociale ale epocii date) si proiectia problemelor epocilor consecutive. Născut dintr-o necesitate de protectie, de comoditate, de schimb, de circulatie a oamenilor, orasul a evoluat si si-a diversificat in timp functiile. Fondarea oricărui oras este legată de conditii specifice geografice, de traditiile religioase ale timpului, cat si de ansamblul organizării sociale si politice. Orasul nu este o simplă reflectare a echilibrului sau a dezechilibrului societătii. El este locul informării si formării, schimbării si memoriei, care favorizează intensitatea si inovatiile, dezvoltă multiplele schimburi de ordin social, economic, politic, cultural. Dispozitiv spatial complex, totodată colectiv si individual, public si privat, orasul necesită, cand dorim să-l abordăm, o reflexie globală si o analiză interdisciplinară modernă. O meditatie asupra orasului presupune o conceptie despre spatiul si timpul proprii unei civilizatii. Loc de intindere spatială si concentrare

cultură. Pur produs social. gresit intocmită sau nedreaptă. Dacă realitatea cerea timp spre a fi rescrisă. magistrale.. Astfel apar proiecte ontologic noi. imaginarul autorilor / cetătenilor sugera alternative posibile aproape imediate. ratiunii si ordinii. experientă care apreciază deformările cantitative si calitative pe care le suferă societatea. Dacă in prima etapă orasele erau percepute ca obiecte (rezultate) ale istoriei. mai intai de toate. Tentativele de redefinire globală a orasului se fac adeseori in conformitate cu proiectii imaginare si utopice care nu apartin in exclusivitate discursului arhitectural insusi. el este o lume materială si spirituală. prefigurand societăti. traditii. Catalizator al evolutiilor sociale. orasul este reflectarea cunostintelor. etice si estetice. spatiu al culturii.temporală a valorilor civilizatiei si culturii. care se opun toate naturii.. sau cel putin sălasul acesteia" (2). "mediului construit . din această perspectivă. politice. Atunci cand societatea este coruptă. Iată de ce orasul este privit drept . conform legilor echilibrului dinamic si a evolutiei structurilor disipative. orasele sunt considerate in acelasi timp obiecte si subiecte ale culturii si civilizatiei. spatiu definit prin materialitatea (imobile.). orasul este mai mult decat un loc in spatiu. economice. "organism fundamental specializat in transmiterea valorilor intelectuale si spirituale" (1)..arhitectură sau oras .ii este adresat un discurs incă mai critic. ci si teoriilor sociale. Astfel. in zilele noastre. Concentrările urbane au permis elaborarea regulilor de civilizatie bazate pe necesitătile si idealurile societătii. valorilor si aspiratiilor civilizatiilor. orasul este. materiei amorfe si inconstiente. care critică sistemul de valori precedent si avansează noi proiecte onto-axiologice. orasul este o unitate spatiotemporală semnificativă a unei experiente existentiale cu spiritualitate milenară colectivă. "Orasul este metafora dominatiei umane asupra spatiului fizic si.) si spiritualitatea sa (istorie. pentru că deseori orasul este privit drept cauză primă a degradării. comunităti si indivizi moralmente noi.. Astfel orasul este definit drept locul prin excelentă al schimbărilor de ordin social. spiritului.

alternativă ontologică la spatiul fizic. de imaginarul social si politic. 14). dar cat se poate de real. Charles Fourier propune inlocuirea orasului cu falansterul (palat social locuit in comun de 1600 persoane). Modelarea spatială a unei dorite realităti viitoare a sugerat utopii diferite. cum ar fi Utopia lui Thomas Morus. dintre care cel principal este cultul Atenei. Urbanismul clasic se intoarce la formulele estetice ale Antichitătii. Ceva mai tarziu. este un vast sanctuar grupand culte multiple. Despre importanta orasului in viata urbei antice vorbeste faptul că acropola Atenei. zeita intelepciunii. Reinventarea realitătii isi găseste expresie cel mai frecvent in utopie. in traditia occidentală. Icara. ideală. dar si al orasului (Orasul devine templu al legii umane in fata cosmosului circular). in Republica si mai ales in Legi. principiile care trebuie să stea la baza instaurării orasului ideal. "Un raport subtil. centru religios si al puterii politice a cetătii.sunt si răman teme favorite ale ima-ginarului. Discursul urban si meta-urbanismul . orasele modelează imaginarul si viata tutu-ror civilizatiilor. Owen preconizează crearea "satelor armoniei si cooperării". leagă arhitectura de ideologii. care reflectă ideea unui trai comunitar. El reprezintă o instaurare a unei culturi si / sau ideologii superioare in(tru) realitate" (Ioan p. proiectele de orase ideale concepute de utopistii si reformatorii secolului al XIX-lea si al XX-lea au tins să fie puse in . eponim al haosului" (Ioan p. 18) Astfel. o veritabilă gandire referitoare la urbanism ia nastere odată cu Platon care expune. Cabet se pronuntă pentru orasul cu plan in tablă de sah. intr-o anumită măsură." (3). orasul ideal al lui Albrecht Dürer. Orasul utopic este o consecintă a reformării societătii. Printre alti arhitecti clasici.orasul regandindu-se pe sine . cetatea soarelui lui Tommaso Campanella. Pe de altă parte. Alberti este primul care reia problema platoniciană a cetătii ideale. "Orasul utopic implică cu necesitate o dimensiune absolut transcendentă si. cetatea ideală a lui Anton Francesco Doni. de o anumită viziune a lumii.

ca pe un loc al fericirii absolute (. filozoful Michel Random constata că inteleptii marilor traditii si fizicienii mo-derni se intalnesc in ideea că Universul reprezintă mai curand forma unui gand decat o realitate (7). Astfel. Toate aceste modele au sugerat simboluri diferite. In diversele utopii . Comentand teza lui Ştefan Lupascu despre asemănarea coerentei Universului cu un gand. Urbanismul modern a generat si el concepte originale. Stalin. vehiculand o ideologie anti-urbană. Urbanismul progresist. a cărui influentă este predominantă in secolele XIX si XX "decurge in mare măsură din modelele utopice precum cel al lui Fourier. de a-i fi impus idealul nemărturisit al unui univers kafkian.. orasul linear al lui Soria. Orasul devine. cu imobilele sale colective uriase. Marea vină a acestui urbanism progresist "a fost aceea de a prezenta orasul viitorului. care se reflectă in crearea unui spatiu destructurat si a unor gigantice 'masini de locuit' destinate omului-masină" (6). tehnologia) se ierarhizau sau se combinau in mod diferit conform exigentelor si asteptărilor fiecărei societăti. furnicar cu numeroase celule de locuit dotate cu tot confortul. iar functiile acestor orase (religia. functionarea si principiul social sunt tratate impreună.microsocietăti de la antici pană la moderni arhitectura. Mussolini si Franco.). intr-un oras-dormitor).aplicare: orasul-grădină al lui Ebenezer Howard (care s-a transformat de facto. prin dezvoltarea unor diferite forme ideale. politica. monumentalismul lui Haussmann. care. . estetica. cultura.. a condus la intelegerea echivocă a distinctiei traditionale dintre sat si oras" (5). un obiect sau un "laborator" privilegiat al stiintelor sociale. economia. "orasul radios" al lui Le Corbusier care se leagă de traditia orasului-grădină. megalomania totalitaristă a lui Hitler. orasul regional a lui Patrick Geddes si a lui Lewis Mumford. cum ar fi orasul deschis (anti-urban) al lui Wright. care si-au constituit demersul intr-o mare măsură si datorită dimensiunii imaginare. cat si de cea a orasuluimonumentelor si constituie versiunea modernizată si asezată pe verticală a falansterului.

Note 1. producand "colaje prin alianta dintre citate ale trecutului si extrase ale prezentului. 1999. p. necesitătilor. Repede ochire asupra culturii urbane ideale. prin sensurile sale unice si prin interdictiile sale. Astfel. Gaston Bardet. situat oriunde există pete albe in geografie. 2. p. adică unul din care lipseste confuzia. acest oras perfect este. Lucian Boia. 48 .imaginarul social a generat si orase imaginate conform a două modele : modelul El-Dorado. să fim asemenea lui. Repede ochire asupra culturii urbane ideale. Augustin Ioan. Realitatea cotidiană insă este orasul văzut de jos. Pentru o istorie a imaginarului. orasul i-a ajutat pe arhitecti. un oras mort. orasul bogătiei absolute. Paideia. utopie). si aspiratiilor sociale. haosul si securitatea. Pe de altă parte. povestitori si bricoleri. p. care cuprinde totul in orizontul său. Aceste metamorfoze dinamice ale formelor utopice a oraselor exprimă perenitatea imaginarului urban care creează modele adecvate epocii. filozofi si scriitori să-si exprime si să-si reprezinte timpul. Humanitas. Paris. de un ochi rece. Bucuresti. Problčmes d'urbanisme. Dunot. virtual. 9 3. pentru a face din ele serii (procese gestuale. in: 2000. Reflectand asupra polivalentei spatiului urban. de aproape.218 Augustin Ioan. 1948. punand in discutie raportul problematic pe care omul il intretine cu spatiul inconjurător si cu lumea. Bucuresti. insă. Ciprian Mihali face următoarele constatări referitor la binomul oras utopic / oras real: orasul utopic este un oras văzut de sus. in care contrariile simbolizează" (9) in toate timpurile. Modelul Tombouctou. in: Arhitectura care nu există (imaginar. orasul ne obligă. 4. este orasul prins in istoria sa si in istoriile sale (8). splendoare arhitecturală strămutată in altă geografie si investită cu calităti ulterior neconfirmate. itinerarii na-rative). de la nivelul pasilor.

Gallimard. p. virtual. Altfel de spatii. 10 Paris. Istoria urbanismului. 1999. L'invention du quotidien. Atlas. Jean-Louis Harouel. Fin du siecle : un nou inceput. Bucuresti. 201. 2001. p. 7. Paideia. In: Petre Răileanu. polivalent. 130-131 Michel Random. 153-154 decat o realitate. Michel de Certeau. Idem. Bucuresti. Paideia. . p. 2001.Arhitectura care nu există (imaginar. 1980. cuisiner. Spatiul urban: diseminat. 1999. 2. Bucuresti. 6. Meridiane. Universul reprezintă mai curand forma unui gand p. miniaturizat. p. 14 5. Ciprian Mihali. 9. p. Habiter. Bucuresti. utopie). 140 8.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->