FACULTAEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

I. REFERAT: PSIHOLOGIE EDUCATIONALA: PROBLEME SPECIFICE VIRSTEI ADOLESCENTE

1

Alegerea viitorului………………………………………….pg. Dezvoltarea psihică…………………………………………pg.9 1 Cauze frecvente cu consecvenţe frecvente pentru viitor 2.....14 I.. Caracteristicile afective în perioada adolescenţei…………. Orientarea şcolară şi profesională……………….. 2 .pg.....4 III....CUPRINS Caracterizarea generală a vârstei adolescente………………pg...7 VI.6 IV. Percepţia adolescenţilor asupra consumului de droguri … pg. Delicvenţa………………………………………….. Lupta cu barajele ignoranţei………………………………....pg.pg.pg.12 IX .13 X. Maturizarea timpurie – maturizarea târzie…………………... Dezvoltarea biologică şi restructurarea conduitelor ……….pg.. Cauze care depind de adolescent în alegerea viitorului VIII.3 II.7 I..pg.6 V...

arta ştiinţă. fiind numită ”vârsta de aur”. transformările sunt extreme de rapide. marginalităţii”. Astfel la adolescenta este apreciată în mod diferit. Acestea sunt o parte din motivele pentru care adolescenţa este atât de controversată de o serie de specialişti. în modul de a privi si de a se adapta la lumea înconjurătoare. a intelectului îl maturizează îndeosebi sub raport social şi cultural. Treptat dezvoltarea psihică. ci si ca o interpretare a condiţionărilor si transformărilor multiple ce intervin in perioada respectivă a vieţii. În felul acesta adolescenta este privită nu numai prin prisma concepţiei autorilor respectivi. insatisfacţiei. Adolescentul este un noncomformist şi un luptător activ pentru îndeplinirea dorinţelor sale. dar este labil în relaţiile cu sexul opus. se antrenează în elaborarea de lucrări originale în literatură. cu evoluţii mai lente la nivelurile altora Diversitatea dezvoltării psihice generează noi conduite si noi modalităţi de relaţionare cu cei din jur. Mai cu seama pentru prima parte a perioadei adolescentul în plan comportamental. tehnică 3 . forme originale de înţelegere si adaptare . oscilează între copilărie si maturitate.I. în schimb. ”vârsta ingrata”. în plan psihologic.”vârsta subculturii a contestaţiei. Perioada adolescentei (14/15-18/25) mai este denumita si perioada şcolarului mare. un original in adaptarea soluţiilor urmărite. îl face să devină avid de cunoaştere şi de participare cu responsabilitate în deplina cunoştinţă de cauză la activităţi cu caracter social. ”vârsta integrării sociale” . Daca în pubertate se înregistrează un puseu de creştere. visează si este preocupat de viitor.prin lărgirea si incorporarea de conduite adulte. nesiguranţei. este dornic de a şti şi de a învăţa dar efortul depus nu este constant. adolescentul tinde spre echilibru şi spre adoptarea unui conformaţii apropiata de cea a adultului. anxietăţii. în perioada adolescentei se produce o dezvoltare intense in plan psihic si se stabilizează structurile de personalitate Pe planul dezvoltării biologice. este nemulţumit de alţii dar fata de sine adoptă un uşor narcisism.Traversarea acestei perioade nu se face în mod lent dimpotrivă tensionat adeseori cu trăiri dramatice cu frământări interne pentru găsirea surselor de satisfacere a elanurilor interne. Caracterizarea generala a vârstei adolescente: Adolescenta se caracterizează printr-o intelectualizare intensa (dezvoltarea gândirii abstracte). ”vârsta crizelor”. trăieşte sentimental intens. spectaculoase si de maxima complexitate cu salturi la nivel unor funcţii. a aspiraţiilor si cu tendinţa de a evita teama faţă de piedicile sale de viitor.

Aspiraţiile dorinţele de afirmare interesele motivaţiei etc exprima noi metamorfozări care duc la elaborarea de comportamente participative la viaţa socială. Pe la mijlocul perioadei se constată şi o stabilizare relativa a creşterii adolescenţilor în înălţime si greutate dar frecvent acest fenomen se corelează cu alimentaţia şi cu condiţiile de activitate.a. Astfel unele măsurători pun în evidenţă faptul în care 14 si 20 de ani creierul atinge aproximativ greutatea maximă şi se apropie de finalizare osificări diferitelor părţi ale creierului. Ca atare tot mai evident adolescentele capătă înfăţişare generală feminină concretizată în proeminenta bustului conformaţia bazinului dezvoltarea şoldului au craniu mai mic faţa mai scurtă forme mai rotunde existenţa unor grăsimi mai accentuate pe partea superioara a coapsei pe şezut s. Aşadar dezvoltarea biologica a întregului organism tinde la această vârstă spre un anumit echilibru şi stabilizare în timp ce evoluţia psihica se realizează prin tensiuni şi conflicte adeseori cu salturi calitative şi constitutive de la o funcţie la alta de la un proces la altul. Cercetările efectuate au demonstrat existenţa unor diferente ce sunt specifice sexului. Fetele au conduite feminine complexe din care transpar acţiuni erotizante ce pot fi distinse la nivelul mimici pantomimice în expresivitatea feţei şi a ochilor la nivelul vestimentaţiei si podoabei capilare iar băieţii manifesta o gestica semnificativa pentru dezvoltarea vieţii afective şi sexuale cu conduite atente şi controlate faţă de sexul opus. iar în greutate 4-5 kg anual. Concomitent se dezvolta volumul muşchilor şi se răreşte forţa musculara. După pubertate tânărul trăieşte mai intens ieşirea din societatea de tip tutelar familial şi şcolar şi 4 . Totuşi se constată un anume paralelism între dezvoltarea biologica (sexuala mai ales ) şi cea psihică cu o evoluţie pertinenta spre maturizarea socială ce determina implicarea adolescenţilor în rezolvarea complicatelor probleme ale lumi contemporane. Dar procesul de osificare al scheletului se realizează progresiv şi se încheie intre 20 si 25 de ani ca ulterior până la bătrâneţe să se producă modificări în compoziţia chimica a ţesutului osos. Dezvoltarea biologica si restructurarea conduitelor Transformările din planul fizic deşi nu sunt spectaculoase imprimă caracteristici stabile asemănătoare adultului. Prin unele măsurători s-a pus în evidenţă o creştere în înălţime intre 20-30 cm. şi conduitele motrice şi acţionale poartă pecetea sexului. O dezvoltare mai intensă se înregistrează la începutul perioadei adolescenţei la nivelul muşchilor mari ca apoi întregul proces să se extindă şi la nivelul muşchilor mici ceea ce influenţează perfecţionarea şi coordonarea mişcărilor fine. În funcţie de maturizarea sexuală precoce se produce şi o creştere statuara mai timpurie si mai rapida.II.

b) Subperioada adolescenţei propriu-zis (16-18 ani) Este centrată pe intelectualizare intense pe îmbogăţirea experienţei afective şi structurarea conduitelor ca însemn al personalităţii complexe. c) Subperioada adolescentei prelungite(18-20/25 ani) Este înglobată de mulţi autori in perioada adolescenţei dar sunt unii care o includ în perioada tinereţii. Notele personale şi specifice se exprimă în atitudini de independenţă şi în îndeplinirea unor responsabilităţi prin care adolescentul să se poată afirma şi autodepăşi.intrarea în viaţă cultural-socială sau într-o formă şcolară mai complexa. Identitatea de sine şi adoptarea de comportamente individuale se dezvoltă sub influenta planurilor intelectuale şi de relaţionare Interesele se diversifică pe direcţia unor roluri pentru care se manifestă dorinţa de exercitare sau pentru care apar preferinţe în situaţiile ocupaţionale legate de lectura. Atitudinile şi acţiunile sunt tot mai impregnate de planurile intelectual-afective ceea ce modelează viaţa afectivă. Prin aceasta se satisface dorinţa de afirmare personala ce conţine componente ale socializării. Adolescentul afişează o demnitate bazată pe valorile culturale şi morale în care încearcă să demonstreze simţ critic si originalitate . Având în vedere caracteristicile biopsihice si modelul integrării sociale putem desprinde în cadrul acestei perioade următoarele subperioade: a) Subperioada adolescentei(14-16 ani) Ce se caracterizează prin stabilizarea maturizării biologice dezvoltarea conştiinţei în general şi a conştiinţei de sine în special. Interesul pentru viaţa culturală creşte şi se nuanţează ca şi pentru dobândirea unui statut profesional cât mai complex 5 . Independenta este dobândită în bună măsură sau pe cale de a fi dobândită ceea ce duce la dezvoltarea personalităţii şi afirmarea tânărului prin stiluri personale în conduite. Dezvoltarea psihica este intensă şi încărcată de conflicte interioare şi ca urmare a menţinerii unor stări de agitaţie şi impulsivitate a unor momente de nelinişte şi anxietate .Expansiunea personalităţii se realizează prin socializarea aspiraţiilor a manifestării vocaţionale şi profesionale devenind dornic de confruntare şi competiţie Deşi din punct de vedere psihologic adolescentul este pregătit pentru a răspunde dificultăţilor ivite în plan biologic se menţine o fragilitate la boli (TBC nervroze psihoze) si la conduite deviante pe un fond de condiţionare tensionala si de adaptare dificila. filme TV tehnica.

Se trăieşte intens sentimental deşi se manifestă o anumită instabilitate în plan afectiv. Exista numeroase studii privind caracteristicile maturizării în direcţiile mai sus menţionate. În acelaşi timp se învaţă rolul sexual şi au loc angajări matrimoniale ceea ce duce la adoptarea de noi responsabilităţi legate de întemeierea unei familii III. Se semnalează cazuri ceva mai numeroase de maturizare morală întârziată sau de inadaptare socială. demnitate şi onoare c) Găsirea unei identităţi vocaţionale ce priveşte un fel de autodescoperire de posibilităţi sau capacitate cu o fervoare deosebita pentru dorinţa de autoperfecţionare IV. ceea ce duce la modificarea înălţimii medii a tineretului dar şi la oarecare modificare a fragilităţii psihice la sistemul cerinţelor socio-şcolare prin precizarea cerinţelor socio-morale. Maturizare timpurie-maturizare târzie Maturizarea biologica (sexuala) intelectuală şi morală nu se realizează concomitent deşi există tendinţe puternice de a micşora decalajul transversal dintre acestea. Dezvoltarea psihica În ansamblu în perioada adolescenţei sunt cuprinse cel puţin trei categorii de reacţii legate de seria de modificări mai sus descrise a) Se dezvoltă preocupări ale conştiinţei şi conştiinţei de sine (ca percepţie de sine intai inclusiv schema corporala) ca expresie a identităţii egoului b) Modificarea şi transformările ce condiţionează ieşirea din conformismul infantile au loc prin opoziţiile încărcata de cerinţa de căutare a identităţii ceea ce face ca să treacă printr-o experienţă densă personală trecere impregnate de nesiguranţă şi năzuinţe puternice spre independenţa ţi libertate. 6 .În îmbrăcăminte şi comportament se adoptă atitudini moderniste . Din ansamblul acestora reiese ca tendinţa de coborâre a vârstei de maturizare sexuala se secundează în multe ţări (în curs de dezvoltare) de o accentuare a puseului de creştere.

Se conştientizează ca aspecte ale ignoranţei fapte şi evenimente de care adolescentul nu este singur.în perioada adolescenţei se conştientizează câteva aspecte şi specii ale ignoranţei. persoană identificabilă. plăcere. gama emoţiilor devine foarte largă şi vibraţia emoţională foarte vie: regrete. Ca atare este vorba de o ignoranţă legată de zonele periferice ale cunoaşterii. care pot/duc la un efort nedorit. Conflictele pot fi normale intermediare şi patologice. Găsirea argumentelor este tratată subiectiv. teamă. Caracteristicile afectivităţii in perioada adolescentei În perioada adolescenţei teama este considerată cea mai specifică emoţie. excitare.fenomen. deoarece îi lipsesc elemente din şirul necesar argumentaţiei . satisfacţie dezgust. În adolescenţă rolurile dobândite şi de adeziune se multiplică intre 16-18 ani se formează grupuri mai mici dar mai stabile de interrelaţii VI. Din acest punct de vedere prezintă importanţă conştientizarea limitelor proprii şi a bunurilor temporare ale cunoaşterii mai ales conştientizarea ignoranţei. Lupta cu barajele ignoranţei În structura personalităţii adolescentului. Ea este reacţie la obiect . 7 . În cazul anxietăţii teama fără obiect clar. .. disconfort pentru persoana în cauză. pudoare. de generaţie). se formează o anumită acceptantă şi respingere în planurile investigaţiei şi cunoaşterii. Tot în această perioada emoţiile deşi nu sunt controlate voluntar capacitatea de stăpânire devine activă ca şi capacitatea de a masca emoţia . Conflictele sunt punctul de plecare al sentimentului de teamă care pot fi endogene (ale subiectivului dorinţe-responsabilitaţi. aspiraţiiposibilităţi)şi exogene (familiale. calm etc Din punct de vedere al integrării sociale se manifestă două niveluri de dezvoltare: Se referă la complicarea interrelaţiilor sociale şi priveşte sentimentele constituite la nivelul de complicaţie a acestora. În perioada adolescenţei conflictele se trăiesc tensional mai intens decât se structurează ca atare. groază. amărăciune. tristeţe. exaltare.V. Se referă la integrarea în grup sau colectiv. socio-relaţionale. 1.

6. bunic. Din acest domeniu face parte “marele necunoscut”. Se conştientizează ignoranţa faţă de fapte şi domenii ce se vor cunoaşte probabil în viitor. părinte). fie a fondului de anxietate şi depresiune a personalităţii. 4. Sinuciderile au la bază astfel de situaţii. adolescentul are crize puternice depresive. Probabil uşoara fragilitate de fond a structurilor personalităţii în adolescenţă se datorează în mare măsură parte faptul că experienţa generală inclusiv ş cognitivă şi afectivă este foarte vagă dar nu deplin valorificată ca să constituie o bază validă pentru aspiraţii şi idealuri ceea ce creează un fond de incertitudine şi nelinişte. Se conştientizează ignoranţa faţă de fapte şi fenomene care ar putea fi cunoscute dar se schimbă mereu (cunoştinţe din domeniul tehnico-ştiinţific) 5. Se conştientizează ignoranţa care se referă la fapte şi fenomene care nu vor fi verificate niciodată (fapte inexplicabile percepute ca atare şi care depăşesc raţionalitatea şi comprehensiunea şi faptele implicate în credinţele religioase şi politice). Se conştientizează ignoranţa faţă de fapte şi fenomene. un alt domeniu cu care se confruntă adolescentul este cel al morţii. Adolescenţii suportă o incidenţă crescută a pierderi prin deces a unui membru al familiei (bunică.2. fie fondului eroic sau a fondului compensator al acestuia. 8 . Acestea sunt fenomene şi evenimente ale domeniului previzibil al cunoştinţelor actuale în care există o mare investiţie de inteligenţă umană Individualizată această formă de ignoranţă se află în zonele trangente au cunoştinţele organizate ca sisteme (remediul cancerului şi a altor boli. 3. evenimente şi condiţii . urmate de decepţii in dragoste) sau constituie starea de fond pe care se consumă alte şocuri . Acesta este domeniul ignoranţei datorate structurii generale a instruirii . Astfel de şocuri psihologice se trăiesc cu mare intensitate . Această întâlnire cu ireversibilul creează o furtună afectivă şi în planul raţionamentelor şi conturează o accentuare. Dacă un astfel de şoc este trăit pe fondul altor şocuri (insuccese şcolare semnificative. ele se află în zonele marginale ale culturii generale individuale. se află în aceste zone). Se conştientizează ignoranţa dată şi domenii despre care ştie că există dar nu se cunosc .

În pubertate şi adolescenţă opoziţia şi criza de originalitate oricât de vehement s-ar manifesta sunt mai impregnate de tensiunea implicată în dobândirea autonomiei şi a conturării de sine. absorbită tatălui şi apoi a mamei în viaţa socială. Aceste absorbţii au dus la contacte mult mai scurte şi mai puternice cu copii în familie adesea nesemnificative. deoarece părinţii vin tensionaţi de numeroase probleme traversate în cursul zilei. trebuie şi ei. Alegerea viitorului . O schimbare de orientare ulterioară nu mai este posibilă decât cu preţul învingerii unor mari dificultăţi. 9 . copiii destinaţi să urmeze studii secundare şi superioare. Există diferite evidenţe de …… între generaţii. studii au în evidenţă faptul că încă mai există forme patriarhale de existenţă bazată pe autoritate şi supuneri supraidentificate a copiilor cu părinţi. S-au spulberat fenomenele de discontinuitate dar şi de continuitate în rolul familiei între generaţii. Dificultăţile inerente alegerii unei meserii şi concluziile care trebuie trase din eşecurile sau succesele obţinute la examenele din ce în ce mai numeroase pe care le are de trecut se adaugă la celelalte frământări ale sale şi aşa destul de multe. Există de asemenea distanţe culturale între generaţi datorată faptului că părinţii au frecventat mai puţin anii de şcoală faţă de părinţii lor VII. dacă părinţii lor doresc acest lucru şi au posibilităţi financiare trebuie să aleagă între învăţământul clasic modern sau tehnic superior. Ceilalţi adolescenţi cei mai numeroşi cărora mediul familial sau greutăţile financiare le interzic continuarea studiilor . Viaţa socială se află într-un interes proces de schimbare . Părinţii ar trebui să se pregătească pentru o asemenea eventualitate în loc să-i timoreze pe copii. la această vârstă la care se termină şcolarizarea obligatorie să aleagă între învăţarea unei meserii sau o muncă imediat salariată fără posibilitatea unei calificări profesionale ulterioare.perioada de la 14 la 18 ani care hotărăşte viitorul fiziologic şi psihologic al adolescentului este şi cea care decide viitorul lui profesional şi social. De la 14 ani şi chiar mai înainte. El devine conştient de prăpastia care desparte în viaţă dorinţele de realizarea afectivă. Aceştia sunt obligaţi să accepte orice meserie sau loc de muncă ce li se oferă. Familia se supune unui puternic fenomen de depresie .

Există meserii nobile şi meserii care sunt ruşinoase. c) Prejudecăţi sociale există prejudecăţi în ceea ce priveşte meseria şi locul de muncă . Condiţia socială şi familială îi impune această hotărâre. 10 . Adolescenţii sunt pasivi . Singurii răspunzători sunt părinţii. b) Preocuparea pentru o slujbă mai bună şi pensie – impetuoşi revizuită. Chiar dacă n-au suferit personal de pe urma unor lipsuri. Această stare de spirit se dovedeşte nefastă. Slujbele bine retribuite şi care oferă posibilităţi de reuşită personală. deoarece aglomerează anumite profesii în detrimentul altora. un număr din ce în ce mai mare de tineri se orientează spre cariere capabile să le asigure o slujbă bună . 1. Viitorul “ucenic” începe să dispreţuiască datorită părerilor şi discuţiilor părinţilor viitoarea meserie în care poate ar fi reuşit bine. această psihoză a adolescenţilor este periculoasă şi trebuie combătută. pentru a o prefera pe alta pentru care nu e înzestrat şi căreia îl destinează familia pentru amorul propriu . şi nu sunt luate în seamă dacă nu a oferă aceste avantaje. O asemenea tendinţă atunci când este foarte operativă şi face cu desăvârşire abstracţie de a) Profesiunea tatălui gusturile personale ale adolescentului se poate dovedi catastrofală. dar tocmai meseriile al căror viitor este cel mai nesigur sunt întotdeauna căutate de candidaţii ce se adresează cerinţelor de orientare sau plasare de muncă. ei par să se mulţumească cu nişte perspective călduţe şi lipsite de surprize. care sunt neglijate şi îi determină pe unii tineri să se orienteze greşit . Este vorba de un fenomen grav. Cauzele familiale afective n-au acelaşi caracter. adesea ele sunt însă hotărârea şi nu întotdeauna în mod fericit. sigură şi o pensie. aceştia nu numai că nu reacţionează împotriva înăbuşirii. decât să rişte un eşec se mulţumesc mai bine cu mediocritatea. d) Dorinţa de a-şi lua revanşa faţă de societate. năzuinţelor lor şi a excesului de precauţii cu care se urmăreşte ocrotirea lor în viitor. tinereţea le-a fost legată de neliniştile şi necazurile părinţilor lor.În realitate tânărul are arareori posibilitatea să-şi alegă singur propriu său viitor . Fuga de acasă pare adesea multor adolescenţi mijloc de a-şi împlinii năzuinţele. mărturisesc în absenţa părinţilor că singura lor năzuinţă este de-a trăi lipsiţi de griji. Cauze frecvente şi mai pline de consecvenţe pentru viitor multă vreme părinţii mai ales taţii au fost înclinaţi să impună copiilor propria lor profesie.

Mulţi părinţi comit greşeala contrară. adesea ca autoritatea în familie să nu-i fie subjugată de fiul cu o poziţie socială superioară faţă de a lui. Mai pot interveni şi alte sentimente tatăl se teme. h) Necunoaşterea cerinţelor meseriei şi a posibilităţilor de plasare oferite de câmpul muncii. 2. f) Necunoaşterea posibilităţilor familiale aceasta este greşeala pe care o săvârşesc părinţii prea bătrâni pentru a putea spera să poată subvenţiona studii costisitoare îndelungate.- părinţii care nu şi-au putut realiza propriile năzuinţe le trec adesea pe seama copiilor lor oricare ar fi rezultatul o asemenea motivare este greşită. Adolescentul astfel supraestimat constată foarte curând această greşeală de supraapreciere. Influenţează prin climat şi educaţie) factori psihici şi caracteriali. Dacă reuşeşte acolo unde tatăl a eşuat acesta din urmă poate simţi gelozie şi invidie şi să tindă care devin astfel instrumente ale revanşei împotriva soartei sau a societăţii. Cauze care depind de adolescent în alegerea unei meserii vocaţii artistice (înnăscute care ocupă un rol special în alegerea meseriei) influenţa familială (familia. Ei subapreciază posibilitatea copilului şi se arată prea modeşti în aprecierea meseriei pe care vor acesta să le îmbrăţişeze. a) b) c) 11 . dacă eşuează climatul familial se strică. Are însă o fiică şi decide să o îndrepte spre meseria îndrăgită pe care o dorea pentru fiu. g) Necunoaşterea posibilităţilor copilului părerea prea bună pe care mulţi părinţi o au despre copiii lor îi face adesea să aleagă pentru studii pe care ei nu sunt în stare să le urmeze. taţii care au ajuns în poziţii sociale prin strădania lor proprie fără prea multă pregătire nu vor înţelege fiii care nu se mai pot bizui numai pe energia lor ci trebuie să se înarmeze cu cunoştinţe noi. Unii părinţi nu simt faţă de copiii lor decât indiferenţă şi chiar ură deşi cazurile sunt foarte rare. e) Influenţa pe care o are sexul copilului părintele plănuieşte să aibă un fiu. s-ar putea să intervină şi o lipsă de afecţiuni. să „sugrume” personalitatea adolescentului care trebuie să facă eforturi pentru a nu otrăvi climatul familial cu orgoliul său. Eşecurile îl face să-şi piardă orice încredere în el cu cât se simte mai descurajat cu atât crede mai puţin în şansele de reuşită.

Iată de ce depildă uni băieţi prin extinderea complexului Oedip fie că aleg meseria tatălui lor din invidie fie pentru a rivaliza cu el sau dimpotrivă resping o asemenea alegere din aversiune faţă de tot ce ţine de tatăl lor. etc. nu trebuie constrâns să facă o muncă sedentară ci trebuie canalizat aşa cum şi-ar dori el.în atracţia meseriilor legate de călătorii (aviatori.tinerii ce îşi aleg meserii rezervate sexului opus (băieţi care aleg coafura. În mediul familial dezechilibrat ostil refuză să facă pe plac părinţilor şi pentru a-şi dovedi independenţa şi a pleca din această atmosferă preferă plecarea la un internat al unei facultăţi oricare ar fi el pentru a evada VIII. Din acest motiv revoluţia tehnico-industrială a revoluţionat dezvoltarea de şcoli mai aproape de cerinţele de întreţinere a reţelei de forme de industrie ce sunt implicate în economia unei ţării.) reflectă aproape întotdeauna tulburări sexuale. (contabili) .la repetare monotonă şi neîntreruptă a aceloraşi mişcări sau efectuarea unor lucrări cu operaţii cu cifre şi aritmetice simple se manifestă unii factori obsesionali. moda. Orientarea şcolară şi profesională implică o identificare socială din ce în ce mai complexă deoarece presupune o autoantrenare şi organizare nu numai a unei opţiuni ci a tuturor resurselor adolescentului 12 . . marinari. Nu arareori vedem o mamă ce refuză un viitor strălucit pentru a nu se îndepărta fiul lor de ele. Astfel şcoala a devenit un producător de forţă de muncă. ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ (OSP) pe terenul acestei activităţi social-educative din punctul de vedere profesional OSP constituie pentru puber şi apoi adolescent. croitoria) ( fete care aleg meserii bărbăteşti. . Persoanele care au aceste trăsături de caracter devin adeseori contabili sau îmbrăţişează alte meserii ce necesită aceste trăsături. lumea profesiunilor suferă şi ea o schimbare prematură în ritm rapid.înclinaţi spre impulsivitate şi agresivitate (copii care tind spre meseria de măcelar “le place să omoare”) . Tot aşa de mare este şi răspunderea mamelor tiranice cu atitudine de clasă atunci când afecţiunea lor egoistă determină o încadrare socială dificilă.climatul pe care părinţii îl oferă în familie copiilor lor are un rol hotărâtor.năzuinţele unui copil cu anumite înclinaţii (spre evadare). un lung moment de conştientizare a necesităţii de a efectua o opţiune profesională..) apare puţină instabilitate . Dată fiind intensa rată de schimbare a vieţii economice .

Slade. opţiuni profesionale dominate de interese. băieţii stângaci (grapin) tulburările hormonale sunt mai prezente .) o antrenare afectivă şi profundă. legate de atracţii spontane şi întreţinere de interese neconsolidate prin cunoştinţele satisfăcătoare la unii tineri. D. Ursula Schiopu. Datorată acestor considerente în ţara noastră s-au accentuat preocupările legate de OSP prin elaborarea de lucrări în domeniu organizarea de laboratoare OSP – cursuri. consum de alcool şi chiar delicte sexuale. Dascalescu.Chercev. Cazangiu. opţiuni profesionale superficiale . Din acest motiv există opţiuni bazate pe o dominantă afectivă ”eu doresc” soldată cu eşec la început apoi odată depăşită creează profesionişti de înaltă clasă. DELICVENŢA - studiul infractorilor şi al infracţiunilor a început să devină de importanţă mai ales după sec. drogări.prin care în fapt devine autodeterminarea şi mai ales socializare vocaţională. Discuţii contradictorii au avut loc în legătură cu alte caracteristici fiziologice ale delicvenţilor. Aceşti tineri pot avea succes la început dar nu vor avea IX. opţiuni diferite din punct de vedere al profunzimii identificării profesionale prospective. al XVII-lea . Cauzele de delicvenţă cresc în jurul crestei de 14 ani. În principiu pe acest plan se diferenţiază studiul fenomenelor infracţionale (descrierea şi clasificarea lor) de studiul infractorului . Unele studii au pus în evidenţă faptul că delicvenţa este mai frecventă la tinerii cu pubertate şi adolescenţa precoce sau întârziată. S-a constatat în multe lucrări că la . În perioada adolescenţei se manifestă tendinţe delictuale de diferite feluri începând cu furturi mărunte . lucrări de sinteză (A. Aceştia se simt adeseori decepţionaţi deoarece există neconcordanţe între imaginea lor cu privire la profesie şi caracteristicile lor reale 2. adică o orientare de eforturi şi energie psihică în vederea adaptării la profesiunea aleasă. cunoştinţe teoretice şi curiozitate fără rezonanţe interioare prea mari şi profesiunea devine anostă şi grea de executat. R. 3. A. Rolul orientării şcolare şi profesionale constă în a facilita procesul identificării atât din punct de vedere al societăţii cât şi din cel al tânărului Există diferite forme de opţiuni cum ar fi: 1. conferinţe. În acest sens hipergenitalii şi hiperflegmaticii sunt mai mulţi în delictele 13 . vagabondaj.

Acest comportament se însuşeşte în contact cu alte persoane într-un proces de comunicare restrâns în grup . Infractorii sunt egocentristi au tulburări de cuprindere raţională mai ales a conduitelor lor de scurtă şi lungă durată. adesea absenta eforturilor activităţii care să-l implice pe deplin pe adolescent. tendinţe impulsive de înţelegere şi de atitudini. Tot un neofreudist Lagache a centrat tulburările infracţionale pe tulburări de identificare. PERCEPŢIA ADOLESCENŢILOR ASUPRA DROGURILOR Vârsta adolescenţei este un teren propriu flagelului din cauza specificului său de tensiuni şi revoltă şi căutări înfrigurate. Comportamentul delictual cuprinde tehnici de corectare a delictelor. Factorii care împiedică socializarea formează mentalităţi disociate. Cauze interne: • • • Personalitate slabă Absenţa unui ideal şi /sau incapacitatea de a urmări un scop prin efortul propriu. Pentru Muchielli delicvenţa este o sociopatologie face parte din maladiile de socializare. Acest proces de învingere a fost numit principiul asocierii diferenţiate. Incapacitatea de aş alege în mod deliberat anturajul 14 . evitarea mobilului. Sutherland a subliniat ideea necesităţii studierii mai atente a cauzelor delicvenţei juvenile. profesia. X . interpretări nefavorabile cu privire la limbaj ce înving interpretările favorabile . evadarea din realitate ca reacţie a dificultăţii vârstei. Pentru delicvenţii ce au săvârşit omoruri şi furturi s-au găsit multe hipertiroidieni şi hipersuprarenali. Aceşti factori sunt: familia. Sutherland s-a referit la mediul regional marginalizat la cartiere cu standard de viaţă redus. Primele influenţe sunt legate de familie mai ales de mamă. şcoala. Poate alege inclusiv delicvenţa.sexuale. O mamă tiranică va transmite prin comportamentul ei dorinţa de evadare a adolescentului care este dispus să încerce orice să se elibereze de sub tutela mamei. axietatea datorată dificultăţii de a-şi găsi noi orizonturi.

compania unei alte persoane care impune anumite condiţii pentru menţinerea relaţiei. strada Cauze externe: Atât profesorii cât şi părinţii sunt total nepregătiţi deşi intuiesc corect cauzele. indiferent de canalele pe care ar ajunge informaţia la adolescent: mass-media. anturaje influente .• • • • • • • • • • • Curiozitate “tendinţa fructului oprit” Perceperea lipsei de afecţiune (individual se simte abandonat . străine de cultură umanistă şi artistică impactul negativ al mass-media care impune modele străine de cultura noastră anturajul. Trebuie constituit şi dezvoltat sistemul informaţional privitor la fenomenul prevenire şi terapie a dicţiei. Acest lucru se poate explica în nivelul scăzut sau total inexistent al consumului în unele „insule” cât şi amploarea nescandaloasă a fenomenului Deocamdată în România problema consumului de droguri nu este atât de gravă ca în ţările occidentale. şcoală. chiar este timp pentru iniţiative de tip profilactic care să contracareze “moartea albă” 15 . de altfel şi unii şi alţii acuză o acută ignoranţă în materie de droguri deşi profesorii par mai avizaţi. lipsa de respect pentru valori impuse de familie deturnarea educaţiei către domenii tehnice supraspecializate (calculatoare). Poate că România se numără printre acele ţări privilegiate în care consumul de droguri poate fi încă împiedicat să se răspândească. Profesorii nu sunt mai informaţi decât părinţii. confuz) confuzia indusă în perioada de tranziţie asupra macrogrupului social îngustarea orizontului de şanse şi posibilităţi de realizare profesională dezorganizarea şi tensiunile din familie lipsa unui sistem de valori solide. medii dubioase . Adolescenţii adoptă pseudonime culturale occidentale ce se substituie celor autohtone dificultăţi ale educaţiei fundamentale datorate părinţilor absenţa autorităţii şi controlului părinţilor degradarea relaţiilor din familie.

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1981 “Adolescentul acest necunoscut” Jean Rousselet “Psihologia vârstelor” Emil Verza şi Florin Emil Verza Ed.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ “Psihologia vârstelor” Ursula Schiopu. Emil Verza Ed. Pro Humanitate 2000 16 .

17 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful