Analele Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, Seria Istorie – Serie nouă, Anul 1, Nr. 3, 2010, p.

47-55 ISSN 2068 – 3766 (online); ISSN 2068 – 3758 (CD-ROM); ISSN 1584 – 3343 (print)

PERCEPŢIA PERSONALITĂŢII ŞI OPEREI LUI DIMITRIE CANTEMIR LA COMEMORAREA A 300 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA (ÎN SPAŢIILE GERMAN, EX-SOVIETIC ŞI TURCIA)∗
Prof. univ. dr. Ion ALEXANDRESCU∗∗

Abstract. Dimitrie Cantemir’s personality and work at 300 years of his birthday (perceptions in Germany, USSR and Turkey). This paper deals with the events organized abroad in 1973 by the Romanian authorities dedicated to the 300th anniversary of the great scholar and ruler Dimitrie Cantemir’s. This initiative was very well received in former West Germany and East Germany. The exclusive affiliation of Cantemir to the Russian culture that authorities from Moscow were eager to assert was meant to remove the creation of Dimitrie Cantemir from the national and historical heritage of the Romanian people. In the same manner, the situation from the former Soviet Republic of Moldova has been notable; here political and cultural authorities had organised more consistent events dedicated to the great scholar as exclusive „Moldavian”. The Romanian and Turkish authorities focused on the Cantemir’s musical achievements during his stay at Istanbul, but also on the detection and identification of some sites and monuments that attested his presence in the capital of the Ottoman Empire. Keywords: Dimitrie Cantemir, exhibitions, Democratic Republic of Germany, West Germany, manifestations, Romanian embassies, tercentenary anniversary, Turkey, UNESCO, USSR. Cuvinte-cheie: ambasadele României, aniversare tricentenar, Dimitrie Cantemir, expoziţii, manifestări aniversare, R. D. Germană, R. F. Germania, UNESCO, URSS.

Manifestările consacrate aniversării, în anul 1973, a tricentenarului naşterii lui Dimitrie
Cantemir, atât pe plan intern cât şi în numeroase ţări din Europa, Asia, Africa şi cele două Americi, permit o evaluare a modului cum era percepută atunci opera şi activitatea acestuia, aşa cum reiese din informaţiile transmise de oficiile diplomatice ale României, referitoare la acţiuni organizate la Academii de ştiinţe, universităţi, institute de cercetare, societăţi culturale, biblioteci centrale, şcoli, muzee etc. în multe ţări ale lumii. Comemorarea în acel an a lui Dimitrie Cantemir s-a înscris la loc de frunte în rândul personalităţilor române recomandate de UNESCO, a fi sărbătorite în acel an, între care se numărau şi Gheorghe Lazăr, Gheorghe Ţiţeica şi Dimitrie Paciurea. România, aşa cum se preciza într-o circulară din 23 februarie 1973 a MAE1 către toate oficiile diplomatice ale ţării noastre, preconiza, potrivit unui plan de acţiuni ce urmau a avea loc în ţară şi străinătate, editarea de lucrări ale marelui cărturar, monografii despre viaţa şi activitatea sa, inclusiv în limbi străine, organizarea unei expoziţii foto-documentare, realizarea unui film documentar pentru televiziune şi a unui film artistic (după un scenariu de Mihnea Gheorghiu), o emisiune de timbre jubiliare şi cărţi poştale cu efigia domnitorului, organizarea de simpozioane şi conferinţe, difuzarea de articole şi studii care să apară peste hotare.
Comunicare prezentată la Conferinţa internaţională: „Opera lui Dimitrie Cantemir – simbol al convergenţei civilizaţiilor”, organizată de Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” în cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” şi 300 de ani de la începutul domniei lui Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 21-22 octombrie 2010. ∗∗ Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Istorie, Bucureşti; revista.istorie.ucdc@gmail.com. 1 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (în continuare Arh. MAE), dos. nr. 3403/1973, f. 1 (Marcarea peste hotare a 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir), vol. 1-3.

47

ambasada României la Berlin informa. ff. comunica faptul că se conturează deja posibilitatea organizării unui simpozion dedicat lui Dimitrie Cantemir prin intermediul Societăţii Sud-Est-Europene (SOEG) şi a Institutului de Studii Sud-Est-Europene din München. 9 Idem. ambele instituţii fiind dispuse să invite. Constantin Oancea. în acest context că. iar apoi să solicite constituirea unor comitete naţionale care să coordoneze şi să sprijine manifestările care vor avea loc în ţările de reşedinţă ale acestora (simpozioane.) în programul de aniversări al acestor organizaţii fiind inclus. filmul documentar era solicitat de 17 oficii. vol. 7 Idem. o personalitate cultural-ştiinţifică din România care să prezinte o expunere despre viaţa. Comisia vest-germană pentru UNESCO solicitase ca. în conferinţa despre Dimitrie Cantemir şi în materialele de prezentare a personalităţii şi activităţii sale „să se scoată cât mai pronunţat în evidenţă legăturile marelui cărturar român cu Germania. la 25 ianuarie 1973. ff. iar 2-3 conferinţe despre Dimitrie Cantemir puteau fi organizate în universităţi sau instituţii de relaţii culturale cu străinătatea. 48 . cu care ocazie să se prezinte o conferinţă despre personalitatea acestuia. vol. vol. 67. 2. că 21 de oficii doresc să primească o expoziţie documentară sau de fotografii privind viaţa şi activitatea lui Dimitrie Cantemir. cu accent pe relaţiile sale cu Germania şi Academia din Berlin.A). că în RDG se va putea organiza o şedinţă festivă de comunicări la Academia de Ştiinţe. ff. comunicările putând fi publicate într-un număr special al Buletinului Academiei. 15. Direcţia pentru Cultură şi Presă din MAE notifica ministrului adjunct.9 La 21 mai erau deja perfectate sesiunea de comunicări dedicate vieţii şi operei lui Dimitrie 2 3 Idem.n. 63-64. 4 Idem. L.2 După aproape două luni. conferinţe. 15-16. 14. aşa cum RDG realizase o coproducţie cu Polonia cu ocazia aniversării a 500 de ani de la naşterea lui Copernic. în cadrul căreia ar urma să se prezinte omul de stat. iar filmul documentar putea fi inclus în programul televiziunii vest-germane. prezentarea la Berlin a expoziţiei foto-documentare.) şi să comunice reacţia autorităţilor faţă de acest demers.3 În spaţiul german – RFG şi RDG – recomandările UNESCO şi demersurile Bucureştiului sau bucurat de o atenţie remarcabilă. 6 Idem. publicaţii. f. Idem.6 Anterior. Caragiale”.4 O seară dedicată lui Dimitrie Cantemir putea fi organizată prin intermediul Societăţii InterNationes. istoricul şi filologul Dimitrie Cantemir. 7-8. La 14 februarie 1973. pentru sărbătorirea a 500 de ani de la naşterea lui Copernic. La lectoratele de limbă şi literatură română din Berlin şi Leipzig. al cărei membru de onoare a fost (subl. ambasadorul României în RFG.Acţiuni similare urmau a fi organizate prin intermediul comisiilor naţionale UNESCO (care nu s-au implicat plenar şi frecvent în aceste acţiuni – n. la 28 februarie. că trebuie realizată coproducţia România-Film şi Defa-Berlin pe baza unui scenariu românesc după romanul „Venea un om din Răsărit” al lui Mihnea Gheorghiu. Se menţiona. prezentarea la televiziune a filmului documentar şi publicarea în „Berliner Zeitung” a unui articol special. în ţara noastră a fost creat un astfel de Comitet naţional. 5 Idem. iar 13 oficii îşi propuneau să faciliteze prezentarea acestuia la posturi de televiziune din ţările respective.5 Expoziţia foto-documentară.7 Cu aceeaşi promptitudine. la secţia de romanistică a Universităţii din Halle şi la secţia de istorie a Universităţii din Jena se putea organiza ţinerea unor conferinţe de specialitate. şi Dimitrie Cantemir. cu suportarea integrală a cheltuielilor de transport şi întreţinere. MAE cerea ambasadorilor României acreditaţi în ţările respective să tatoneze. o întâlnire comemorativă la biblioteca „I. – I. La 2 martie. putea fi prezentată cu ocazia simpozionului de la SOEG şi a conferinţei de la Inter-Nationes.8 Ambasadorul Vasile Vlad telegrafia din Berlin. activitatea şi opera marelui cărturar român. Vasile Gliga. 19. comunica la 27 februarie 1973 oficiul diplomatic al României din Köln. cărţi etc. subliniindu-se relaţiile mai vechi cultural-ştiinţifice dintre cele două ţări”. f. ca fost membru al Academiei din Berlin. o expoziţie de carte cu lucrări ale lui Dimitrie Cantemir publicate în limba română şi în limbi străine. 3. 9-10. f. f. 3. printr-o altă circulară semnată de adjunctul ministrului. la 7 martie 1973. f. 8 Idem. aşa cum am arătat.n.

Grassof (Relaţiile din Dimitrie Cantemir şi învăţaţii germani ai vremii reflectate în corespondenţa fiului său Antioh). Academia de Ştiinţe din Bavaria a organizat.16 Astfel. în Germania. Bahner va evoca. Dimitrie Cantemir. dr. personalitatea lui Dimitrie Cantemir. manifestările consacrate tricentenarului naşterii lui Dimitrie Cantemir au început în iunie. Întrucât lucrările în original. nu puteau ieşi din ţară.11 Trebuie menţionat că ambasadorul Vasile Vlad solicita. Dimitrie Cantemir de C. acad. A. 41. Academia „nu dispune de un spaţiu corespunzător”. „să aducă din biblioteca sa personală trei lucrări ale lui Dimitrie Cantemir. 39-40. acad. prin intermediul şi cu sprijinul material al Societăţii Sud-Est Europene (SOEG) şi al Institutului de Studii Sud-Est Europene. I. Werner Bahner. Forster. Nicolae Ceauşescu. Lăudat (Editura Junimea). Bochmann (Limba lucrărilor lui Dimitrie Cantemir). pentru faptul că acţiunile preconizate vor prezenta interes şi vor avea ecou mai mare în atmosfera de pregătire şi realizare a vizitei preşedintelui Consiliului de Stat al României. în aceeaşi perioadă. 12 Idem. aşa cum a comunicat dr. Cândea (Editura Enciclopedică). f. expoziţia documentară foto consacrată vieţii şi activităţii lui Dimitrie Cantemir şi o expoziţie de carte pentru care ambasadorul român solicita şi recentele apariţii (Istoria Ieroglifică. Werner (referiri asupra lucrării „Istoria Imperiului Otoman”). directorul Institutului de Limbi şi Literaturi Romanice din cadrul Academiei de Ştiinţe (Problema romanităţii în opera lui Dimitrie Cantemir). directorul Bibliotecii Academiei. o manifestare comemorativă dedicată aniversării a 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir. f.Cantemir de Academia de ştiinţe a RDG (25 octombrie). iar Secţia de Istorie a Universităţii din Jena. responsabilul desemnat de Academia respectivă pentru acţiunile dedicate aniversării lui Dimitrie Cantemir. acad. În holul sălii unde avea loc sesiunea. M. pe adresa ambasadei. a unor materiale în limba germană sau engleză despre viaţa şi opera lui Dimitrie Cantemir. opere de tezaur.10 În după amiaza aceleiaşi zile de 25 octombrie. Eugen Stănescu. prelegeri susţinute de un profesor sau conferenţiar universitar de la Universitatea „Al. W. 16 Idem. F. la care au participat: prof. la iniţiativa ambasadei române. Descrierea Moldavei. Cuza” din Iaşi. Descriptio Moldaviae. Academia dorea. vol. 32. directorul Idem. Dimitrie Cantemir – studiu lingvistic (Editura Ştiinţifică). H. expedierea de urgenţă. alături de câteva documente şi de lucrarea în original – Istoria Imperiului Otoman – pe care le o deţine Academia germană. sub semnătura sa fiind publicat şi un articol într-un cotidian de mare tiraj. 22. Revista „Urania” şi ziarul „Berliner Zeitung” au publicat câte un articol cu aceeaşi temă despre Dimitrie Cantemir. 14 Idem. Măciucă (Editura Albatros). f. 11 10 49 . director general adjunct al Direcţiei Relaţiilor Culturale din MAE vest-german. să expună câteva lucrări în original ale savantului român. împrumutate de la Academia Română. ff. Descriptio Moldaviae – ediţie bilingvă (Editura Academiei).14 La adunarea plenară solemnă a Academiei de Ştiinţe din 25 octombrie 1973 au participat academicianul Şerban Cioculescu şi profesorul universitar dr.13 Societatea culturală „Urania” programa conferinţe în „2-3 mari centre din provincie. 2. E.15 În RFG. „solicitate de oameni de ştiinţă germani care pregătesc comunicări pentru sesiune”. ediţie în limba germană (Editura Kriterion) – o reproducere facsimilată a ediţiei care a apărut la Leipzig în 1772. însă. Dimitrie Cantemir (micromonografie ilustrată) de V. 3. lună potrivită. aprecia H. vol. la 14 iunie. academicianul W. vol. care a participat la sesiunea festivă a Academiei de Ştiinţe din RDG. secţiile de romanistică ale lectoratelor de limbă şi literatură română ale Universităţilor din Berlin şi Leipzig. 15 Idem. Sahia”. prelegeri speciale susţinute de personalităţi din ţară şi de lectori români. ediţii princeps”. în cadrul căreia urmau să prezinte referate acad.12 La Academia de Ştiinţe urma a se prezenta filmul documentar realizat de Studioul „Al. în şedinţa plenară a Academiei de Ştiinţe. s-a propus ca academicianul Şerban Cioculescu. Winter şi prof. roman de Alice Botez (Editura Cartea Românească). membru al Academiei germane de ştiinţe. 13 Expoziţia de carte de la Academia de Ştiinţe a RDG nu s-a putut organiza deoarece. 3. Vita Constantini Cantemyrii (Editura Minerva). dr. Werner. Barnath. Dimitrie Cantemir – monografie de I. f. R. 5. Marko (Perioada istorică în care a trăit Dimitrie Cantemir). Ibidem.

nu au găsit ecou la Moscova şi nici în capitalele republicilor unionale. dr. Colocviul de la Freiburg a fost. Mihnea Gheorghiu. Düsseldorf. Orlik. Aachen. în colaborare cu seminariile de filologie romanică de la universităţile din Freiburg. dr. între care s-au aflat dr. a fost apreciată elogios de către participanţi. Teodorescu. D. 2. vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe din Bavaria. că această acţiune „nu intră în preocupările imediate ale comisiei” şi că la nivelul acesteia „nu s-au întreprins nici un fel de paşi în această direcţie”23 dar. probabil. Gemil Tashin. Bochum şi Heidelberg. în martie 197322. preşedintele Asociaţiei Românilor din Sudul RFG (organizaţie legionară). directorul Institutului Sud-Est. în dorinţa comună de a descoperi şi cunoaşte cultura şi istoria poporului român. Vahruşev secretarul comisiei sovietice pentru UNESCO. V. docenţi. 3.a. plus o importantă delegaţie română alcătuită din 20 de persoane (V. La Kiev. f. prof. Coşeriu. asistenţi şi studenţi de la 12 universităţi vest-germane. V. A. Dragoş Moldovan. Barnath. desigur. Cele 25 de comunicări prezentate. f. Werner. f. Buhociu. alţi profesori. Idem. G. V. La Universitatea din Freiburg s-a desfăşurat. vol. M.18 Manifestările dedicate aniversării lui Dimitrie Cantemir au avut loc şi în oraşele Bonn. 50 . Köln. însă „sub rezerva aprobării lor şi a indicaţiilor ce le vor primi de la Moscova”. lăsa să se înţeleagă. literat. Şt. prezentat celor prezenţi de prof. şeful sectorului România de la Institutul pentru Economia Sistemului Mondial Socialist. studenţi. aşa cum s-a subliniat în încheierea lucrărilor. docenţi. 151-152. „numai din punctul de vedere al evocării importanţei lui Dimitrie Cantemir ca om de cultură. oficialităţile priveau cu interes organizarea acţiunilor. Anghelescu. 23. C. În aceeaşi perioadă. prof. 21 Idem. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. dr. un aport la organizarea acestuia a depus şi preşedinta societăţii „Mihai Eminescu”. 22 Idem. urmate de discuţii. Tübingen şi Iaşi19. al 12-lea Colocviu de Studii Româneşti. prof. Philippi. lingvist şi mai puţin ca istoric”. f. ff. Al. Moraru. Ştefan Ştefănescu. între 7 şi 10 noiembrie. fost şi preşedinte al „Uniunii Asociaţiilor Românilor din Germania” şi unele persoane de la postul „Europa Liberă”. martie 1973. V. Zub. Mainz. cu trăsături specific naţionale. 20 Idem. Mircea Maliţa.21 Solicitarea Bucureştiului către oficiile diplomatice din „toate ţările socialiste” să intervină pe lângă oficialităţi pentru crearea unor comitete naţionale care să coordoneze şi să sprijine manifestările consacrate tricentenarului lui Dimitrie Cantemir. dr. vol. Conducerea Universităţii din Freiburg a acordat o atenţie deosebită colocviului.20 Referatele au fost publicate în volumul doi al revistei “Dacoromânia”. Ciobanu. 151. Demersurile României pentru organizarea în fosta URSS a unor manifestări consacrate tricentenarului naşterii lui Dimitrie Cantemir. precum şi de la universităţile din Viena. Armbruster). Impunătoarea manifestare românească a întrunit şi participarea unor personalităţi proeminente ale emigraţiei române din RFG: E. P. Grigorovici ş. la care au participat peste 70 de profesori. Dan Zamfirescu. J. arăta că aniversarea pe plan unional a 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir se va face. P. dar este 17 18 Idem. Caraman. Stadtmüller. cazarea şi întreţinerea delegaţilor din România). oameni de cultură şi ştiinţă. personalitate recomandată de UNESCO tuturor comisiilor naţionale a fi sărbătorită. că. P. Cândea. f.17 Conferinţa academicianului Şerban Cioculescu despre viaţa şi opera lui Dimitrie Cantemir. O. Al. Gross. Poghirc. Tübingen. asistenţi. Basel. München. 24. au relevat aspecte multilaterale ale gândirii şi operei lui Dimitrie Cantemir. 25. precum şi valoarea şi vocaţia culturii româneşti de a se integra valoric. M. 1. Constantinescu. şi comisia sovietică „va întreprinde ceva” în această direcţie. Stuttgart. Secţia Română. Gheorghe Tasse. Edgar Papu. Mihăilescu. 23 Ibidem. H. Cristian. persoane din emigraţie. Costa.Institutului Sud-Est. un „mic congres” care a reuşit să întrunească un mare număr de cadre universitare. Basel. au fost primite cu dezinteres sau indiferenţă evidente. V. vol. directorul Institutului din München. Heidelberg. I. Duţu. în cultura europeană şi universală. Elsa Luder (Societatea a asigurat transportul. 19 Idem. 24. N. Salzburg. organizat de societatea „Mihai Eminescu”. I. vicepreşedinte al SOEG.

f. fapt pentru care „numai în alianţă cu ea (cu Rusia – n.. literar – informa în nr. Antioh Cantemir este „poet rus şi diplomat. 32 Idem. unul din adepţii şi promotorii convinşi şi consecvenţi ai legăturilor de prietenie moldo-ruse”. în ciuda demersurilor Bucureştiului. 14 din 7 aprilie că pe platourile studioului cinematografic „Moldova-Film” „au început filmările pentru turnarea filmului istoric «Deşteptarea» (ulterior intitulat «Dimitrie Cantemir»). încă la Constantinopol. actorul estonian Leonard Merzin şi actorul moldovean Mihail Volontir. închinat împlinirii a 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir” [. în toamnă. pe care „l-a asigurat de credinţa pe care o poartă Rusiei”. 24 25 Idem. care depune un enorm efort pentru difuzarea şi cunoaşterea operelor lui Dimitrie Cantemir în rândul istoricilor şi personalităţilor culturale din Anglia şi Franţa. a promovat energic politica de apropiere de Rusia şi a încheiat „vestitul tratat de la Luţk. „istoricii nu cunosc nici o măsură. 35) extrase din monografia.30 În timp ce Moscova. social. Mohov prezenta ca un fapt pozitiv lucrarea lui P. 51 . continuă el. nici un plan. cultural. precum şi faptul că „unul dintre promotorii traducerii şi editării în diverse limbi a Istoriei creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman este Antioh Cantemir. menţinânduşi autonomia. credinţă pe care Cantemir şi-a format-o.33 Domnitorul Dimitrie Cantemir. La filmări participau artistul kirghiz Balot Beişenaliev.). însă.] evocând episoade din anii 1710-1711”. 30 Ibidem. ca şi centru al progresului şi culturii. menţiona în continuare autorul. care i-a stimulat activitatea creatoare”. Este cert că. f. f. deocamdată.. om de stat al Moldovei”.26 Filmul îşi propunea să arate „izvoarele frăţiei de arme dintre Rusia şi Moldova în lupta împotriva jugului turcesc [. Cineaştii moldoveni erau ajutaţi de studiourile „Mosfilm”.. 22.. Dimitrie Cantemir a început „o viaţă nouă”. 21. unde a obţinut şi cele mai multe succese pe tărâm ştiinţific şi a scris majoritatea lucrărilor în limba rusă. 71. P. Mohov evidenţia „clarviziunea lui Cantemir în legătură cu decăderea Imperiului Otoman” şi ascensiunea Rusiei. vol. f. scriitor.]. tergiversând un răspuns clar. 29 Idem. f. printre oamenii de vază ai trecutului Moldovei. ff. pedagogic. unde a stabilit legături cu ambasadorul rus. la întocmirea scenariului avându-se în vedere datele din letopiseţul lui Ion Neculce. 3. „Dimitrie Cantemir – scriitor umanist”. poate fi asigurat viitorul scumpei sale Moldove.24 În RSS Moldova. 31 Idem. fiind influenţat de activitatea clocotitoare de la curtea lui Petru I. nu rezona la propunerile acestuia.25 Filmările erau conduse de Vlad Ioviţă şi Vitali Kalaşnikov. chiar şi în ceea ce priveşte organizarea unei foto-expoziţii31.29 Potrivit autorului. „unul dintre cele mai de frunte locuri revine lui Dimitrie Cantemir [. potrivit căruia Moldova. care apăruse de curând în editura „Sovetskii Pisateli”. f. rolul lui Petru I fiind interpretat de Alekandr Lazarev de la teatrul „Maiakovski” din Moscova.] patriot al Moldovei. trecea în componenţa Rusiei”. posibil. în curs de apariţie. 74-75. membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSSM arăta că. Piotr Tolstoi. fiul lui Dimitrie Cantemir”.posibil ca Uniunea Scriitorilor din URSS să organizeze unele manifestări. în care N. 26 Idem. „eminent istoric... ziarul „Moldova Socialistă” din 14 septembrie publica articolul „Dimitrie Cantemir – gânditor şi om politic”32. autorul scoţând în evidenţă apartenenţa la tezaurul culturii ruse a lucrărilor scrise de Dimitrie Cantemir28. 70. 21-22. aprecia Mohov. f. Revista „Cultura” – săptămânal politic. Idem.n. Mohov.27 La 1 septembrie. precum şi nuvela istorică „Dimitrie Cantemir” scrisă de Vlad Ioviţă. pregătirile pentru aniversarea lui Dimitrie Cantemir începuseră totuşi. aceeaşi revistă publica (în nr. 86. Sub semnătura lui Vasile Coroban. N. 33 Idem. 28 Idem. iar pe linia Asociaţiei de Prietenie Sovieto-Română acestea se vor organiza. 85. nici o propunere din care să reiasă că aniversarea lui Dimitrie Cantemir se va face pe plan unional. „Lenfilm” şi studioul „Dovgenko” din Kiev. 27 Idem. ff. arăta el. revista a publicat în numerele 35 şi 36 din 1 şi 8 septembrie un amplu articol din monografia „Dimitrie Cantemir şi Antioh Cantemir”. în prima jumătate a secolului al 18-lea”. 25. Pe teritoriul Rusiei.

a Ucrainei. cu a cărui realizare este însărcinată comisia sovietică pentru UNESCO şi că este firesc ca propunerea română să fie încadrată în acest plan”. tipărirea de cărţi poştale şi „pancarte” cu portretul lui Cantemir. se recomanda organizarea 34 35 Ibidem. f. au un plan propriu pentru comemorarea lui Cantemir”. preşedintele Comisiei UNESCO din acea republică. Programul mai prevedea emiterea unor insigne jubiliare. remarcabil om de ştiinţă şi de stat”. în Ştiinţe Filozofice. Teatrul muzical-dramatic „A. consulul general la Kiev aprecia.36 În Ucraina. a afirmat că el nu poate face nimic. 36 Idem. 149. 39 Ibidem. 15. că „în URSS a fost aprobat un plan general de acţiune pentru marcarea tricentenarului Dimitrie Cantemir. f. „apariţia apropiată” a cărţii „Limba cronicii lui Dimitrie Cantemir” de T. „Descrierea Moldovei”.34 În legătură cu lucrarea „Hronica vechimii a romano-moldo-vlahilor. manifestările continuau însă.39 Era evident că partea sovietică tergiversa formularea unui răspuns cererii româneşti de a primi şi organiza expoziţia consacrată lui Dimitrie Cantemir. Puşkin” urma să prezinte. în octombrie. că la sesiunea generală a Academiei de Ştiinţe a RSSM vor lua parte „savanţi de seamă” din URSS. care prevedea: „terminarea tipăririi” monografiei „Cantemir gânditor şi om de stat” de V. 38 Idem. vol. 40 Idem. Ibidem. la 25 septembrie. totuşi. vădit jenat. în aceste condiţii. pentru prima dată în presa din fosta URSS. Alexandru Ungur. întrucât această chestiune se hotărăşte „la nivele mult mai înalte”. însărcinatul cu afaceri al României la Moscova şi consulul general de la Kiev au fost rugaţi să nu mai întreprindă nici un demers oficial „în legătură cu organizarea în URSS a fotoexpoziţiei Dimitrie Cantemir”41 sau alte manifestări.42 La Chişinău. Revista „Cultura” publica noi materiale dedicate lui Dimitrie Cantemir. şeful cabinetului de limbă şi literatură moldovenească de la Institutul de Perfecţionare a Cadrelor Didactice din RSS Moldovenească.38 În faţa argumentului că „marcarea tricentenarului a fost cuprinsă în calendarul de aniversări UNESCO. În septembrie. adjunct al ministrului de externe al Ucrainei. Gheorghiţă.Panaitescu în care se subliniază că tocmai în Rusia „el (Cantemir – n. aniversarea lui Dimitrie Cantemir era prezentată. 42 Idem. el a spus că este dificilă organizarea expoziţiei. care menţiona. D. S.) a devenit om de ştiinţă”. considerând greşită denumirea atribuită de unii autori – Hronicul vechimii a româno-moldo-vlahilor atrăgând atenţia la diferenţa dintre roman şi român.35 În acest articol. precum şi a altor opere literare consacrate lui Dimitrie Cantemir. 146-147. f. cu atât mai mult cu cât „între cele două ţări ale noastre există deosebiri de păreri în ceea ce priveşte personalitatea lui Dimitrie Cantemir”. 91.40 În faţa acestei situaţii. 41 Idem. f. Ursul. ff. nu primise încă.37 În condiţiile existenţei acestui plan. piesa „Zodia inorogului” de dramaturgul I. că „nu trebuie să dăm curs eventualelor invitaţii de a participa la acţiunile ce se vor organiza în Ucraina de către organele locale pe linia planului elaborat de partea sovietică. iar istorici şi specialişti din RSSM vor participa la lucrările sesiunii Academiei de Ştiinţe a URSS din Moscova. vol. V. 15. Gr. 91. Eremei. respectiv. la 26 septembrie. „pregătirea şi scoaterea unor ediţii jubiliare din „Istoria ieroglifică”. semnat de Ana Negară. sublinia. Kraveţ. preşedintele comitetului organizatoric pentru pregătirea sărbătoririi lui Dimitrie Cantemir. agenţia ATEM făcea cunoscut programul manifestărilor consacrate aniversării tricentenarului naşterii lui Dimitrie Cantemir. I. la 17 septembrie. „un răspuns de la organele din Moscova” pentru deschiderea expoziţiei româneşti dedicate lui Dimitrie Cantemir şi afirma că „Academia de Ştiinţe a URSS şi. în contextul unor personalităţi de seamă recomandate de către UNESCO. 2. prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al RSSM.n. 2. f. În articolul intitulat „Tricentenarul lui Dimitrie Cantemir – întâlnire destoinică”. 52 . Mohov sublinia că „astfel şi-a denumit cartea însuşi autorul ei”. fapt confirmat de directorul Direcţiei Pentru Legături Culturale cu Ţările Străine din MAE al URSS. Kraveţ. 37 Idem. în semn de cinstire a memoriei unui ilustru fiu al poporului român. Ermurasku dr.

savant enciclopedist „al Moldovei şi al Rusiei”. domnitorul moldovean a fost prezentat ca eminent militant social şi politic. reprezentant de seamă al „culturii moldoveneşti şi ruse”. f. conferinţe şi simpozioane. Mulţi autori îl considerau succesorul strălucit al cronicarilor Grigore Ureche şi Miron Costin şi precursorul lui Costache Negruzzi. au avut loc spectacole de teatru. ff. ci şi pe plan unional.44 Aşa cum rezultă dintr-o sinteză semnată de ambasadorul Gheorghe Badrus privind manifestările consacrate tricentenarului naşterii lui Dimitrie Cantemir în URSS şi RSS Moldovenească. În alte materiale se avansa ideea că savantul era aproape pe de-a întregul tributar culturii şi concepţiilor din Rusia. La Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” din Moscova a avut loc sesiunea jubiliară ştiinţifică a Academiei de Ştiinţe a URSS şi a Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti. ci doar ca partizan al apropierii Moldovei de Rusia. cu unele excepţii. Noţiunea de român. fotocopii de pe documentele din arhivele sovietice. 46 Idem. în altele „alipirea”) cu Rusia. definită „a doua patrie” şi concluzionând că „toate lucrările lui Cantemir poartă amprenta atenţiei pentru Rusia”46. apariţii editoriale.45 Fără a insista asupra lucrărilor lui Cantemir înainte de refugiul în Rusia. prin intermediul căreia au ajuns în limba română. aspecte din activitatea de savant a lui Dimitrie Cantemir.unor activităţi culturale în şcoli. care să includă concepţia social-politică şi filozofică a lui Cantemir. Chiar şi un vas comercial a primit numele de „Dimitrie Cantemir”. economică. Astfel. în care să se evoce Moldova în timpul lui Dimitrie Cantemir. prezenţa masivă a cuvintelor de origine latină în scrierile lui Dimitrie Cantemir s-ar fi datorat limbii ruse. întemeietorul clasicismului rus. 47 Ibidem. toate aceste personalităţi fiind prezentate ca „moldoveni”. acuarele. care numai după ce a creat opera sa în Rusia a devenit cunoscut ca savant în Occident. în care să se ţină conferinţe teoretice pe teme ca: momente din viaţa şi opera lui Dimitrie Cantemir. „Descriptio Moldaviae” fiind apreciată ca o lucrare „geografică. La Moscova s-a publicat un mare număr de articole de presă. ff. alianţa lui Dimitrie Cantemir cu Rusia. 45 Idem. acţiunile dedicate marelui cărturar s-au intensificat nu numai în RSS Moldovenească. continuitatea şi unitatea poporului român erau omise. istoricul P.43 În a doua jumătate a lunii octombrie. iar la Chişinău s-a deschis expoziţia „Dimitrie Cantemir” în care s-au prezentat tablouri. s-au făcut comentarii la radio şi televiziune. Dimitrie Cantemir şi Rusia. s-au ţinut sesiuni ştiinţifice jubiliare şi pe domenii de activitate. în afara lecţiilor. singura care se împotrivea Turciei. istoriografii din RSS Moldovenească şi URSS acordau un spaţiu larg activităţii ştiinţifice desfăşurate de acesta după 1711 în Rusia. Cantemir era conştient de faptul că „eliberarea” Moldovei poate deveni fapt numai prin ajutorul Rusiei lui Petru I. 89. Mai mult. cercetări în domeniul istoriei. la cultura rusă. realizări de filme documentare şi artistice de lung metraj. s-a emis un timbru jubiliar ş. social-politică şi administrativă”. Dimitrie Cantemir nu era prezentat ca un partizan al unităţii naţional-statale a românilor din cele trei provincii. Lucinski afirma că prin cultivarea sentimentului demnităţii naţionale la moldoveni. 43 44 Idem. Trebuie precizat faptul că Ambasada României la Moscova nu a fost invitată la nici una dintre aceste acţiuni. K. 56-57. în unele studii. originea latină.a. fiind evidentă încercarea istoricilor din RSS Moldovenească şi Uniunea Sovietică de a dovedi apartenenţa omului de ştiinţă Cantemir. tinereţea şi educaţia domnitorului moldovean. Ibidem. „primul învăţat al Rusiei şi Moldovei care a devenit membru al unei academii de ştiinţe a altui stat”. Mihail Kogălniceanu şi Barbu Petriceicu Hasdeu.47 În ansamblu. Era evidentă stăruinţa autorilor de a prezenta dragostea lui Dimitrie Cantemir faţă de Moldova şi dorinţa sa de a o vedea liberă şi neatârnată de Imperiul Otoman în strânsă legătură cu convingerea că „viitorul patriei sale este legat de alianţa (în unele materiale „unirea”. schiţe. 90-91. a opiniilor filozofice şi social-politice ale lui Cantemir”. iar complexul de reforme iniţiat de Petru I a avut „o influenţă pozitivă asupra dezvoltării concepţiei ştiinţifice. care la începutul secolului al XVIII-lea devenise o putere autoritară pe arena politică europeană. politica internă în timpul domniei acestuia. 53 .

în unele materiale. neîncrederea în capacitatea maselor populare de a participa la viaţa politică. 2.) când poporul moldovean şi-a dobândit mult aşteptata libertate. ca om de stat. 54 . a rezultat că în Turcia nu existau atunci discuri cu muzică compusă de Dimitrie Cantemir. au condus la depistarea locului unde a fost construit palatul lui Dimitrie Cantemir. la care au vorbit despre viaţa şi opera 48 49 Idem. necesităţilor spirituale. foste reşedinţe diplomatice ale Moldovei şi Ţării Româneşti din secolele al XVI-lea – al XVII-lea la Constantinopol.49 Autorii sovietici distingeau două etape în concepţia filozofică a lui Dimitrie Cantemir: etapa tematicii filozofico-religioase (în timpul şederii la Constantinopol) şi etapa rusă. în 1973. 24. trecerea sub tăcere. 26. nu a cerut eliberarea iobagilor. totodată.50 Tot ei relevau unele limite ale concepţiei sale: aprobarea inegalităţii sociale. Ulterior. combaterea „istoriografiei naţionaliste burgheze”. 52 Idem.48 „Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor” era prezentat ca o „încercare de a explica originea popoarelor romanice răsăritene. a inconsistenţei tezei „istoricilor naţionalişti” potrivit căreia domnitorul. perioada şederii acestuia la Istanbul. nu a ţinut cont de înaltele interese de stat ale Moldovei. trecându-se sub tăcere demonstraţia autorului privind romanitatea românilor. realizările sale în domeniul muzicii. ca partizan al prieteniei şi alianţei dintre popoarele rus şi moldovean (din Basarabia – n. f. precum şi faptul că. care „a găsit în Rusia mediul cultural favorabil. 51 Ibidem. împreună cu regizorul de film Vlad Bîtcă. permanenţa lor în nordul Dunării în toate cele trei principate. Apartenenţa exclusivă a lui Cantemir la cultura „moldovenească” şi rusă pe care încercau să o acrediteze.n. Virgil Cândea şi regizorul Vlad Bîtcă au depistat o serie de monumente. f. socotită ca „naturală”. Ilie Tudor. a reprezentat o încercare evidentă de a scoate pe ilustrul savant şi cărturar din patrimoniul istoriei şi culturii naţionale a românilor. la 23 octombrie. f. f. 28.51 Nu lipsea. dar insistându-se asupra „atenţiei speciale” acordate vecinilor. la radio. dar că la radiodifuziunea din Istanbul se află notele muzicale ale unor cântece compuse de Cantemir şi că radiodifuziunea ar putea găsi instrumente şi instrumentişti necesari pentru a interpreta aceste cântece. mediu care a contribuit la continua sa afirmare ca savant şi om de stat”.omiţându-se ideea că autorul demonstra originea latină şi continuitatea poporului român. 93. de către autorii naţionalişti burghezi. Ca argument era invocat manifestul lui Cantemir către moldoveni şi faptul că în cronici se vorbeşte de „întâmpinarea de către moldoveni a oştilor ruseşti ca eliberatoare”.n. deşi s-a pronunţat împotriva exploatării ţărănimii. conservator. În Turcia. Cantemir a ocupat un loc de seamă în istoria ambelor popoare. a influenţei „culturii ruse înaintate” asupra concepţiilor şi creaţiei lui Cantemir. 54 Idem. întrucât acesta (tratatul) întruchipa relaţiile dintre stăpân şi serv. în care. 92. „deşi pe poziţii idealiste”. precum şi depistarea şi identificarea unor locuri şi monumente. iar dragostea pentru Moldova era susţinută doar prin „ura faţă de cotropitorii turci”. acţiunile întreprinse de România cu prilejul aniversării tricentenarului naşterii lui Dimitrie Cantemir au vizat.54 La consulatul general din Istanbul a fost organizată. continuitatea şi unitatea acestora. 50 Ibidem. Idem.52 Din manifestările sovietice consacrate analizei vieţii şi operei lui Dimitrie Cantemir se degajă evidente concluzii politice: visele dragi ale lui Dimitrie Cantemir s-au înfăptuit la începutul secolului al XIX-lea (1812 – n. o istorie a cnezatelor dunărene din cele mai vechi timpuri până în secolul al XIII-lea”. 53 Idem. în care sunt vizibile şi elemente ale materialismului spontan”. Era criticată. care necesitau măsuri pentru salvarea lor. corespunzător vederilor sale social-politice.). prof. Din demersurile consulului general. care puteau fi imprimate pe bandă de magnetofon. o seară dedicată aniversării a 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir.53 Cercetările pe teren efectuate de acelaşi consul. prin tratatul de la Luţk. vol. îndeosebi. din acesta păstrându-se doar urmele unor ziduri. „în special vechilor slavi”. muzeul Top Kapî. f. Cantemir „exprimă o serie de idei progresiste. mărturii ale prezenţei sale în capitala Imperiului Otoman. autori şi autorităţi din URSS şi RSSM.

de la Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti şi Ilie Tudor. precum şi personalitatea sa ca savant de talie mondială. care a vorbit despre aportul lui Cantemir la muzica clasică turcă. Feridum Dirimitekin. f. muzicolog. Cu acelaşi prilej s-a organizat şi o expoziţie de carte. Ercumed Berker. Ion Matei. 23. de la Universitatea din Bucureşti.57 55 56 Idem. Idem. Ankara. 57 Idem.55 În Capitala Turciei. Manifestarea a scos în evidenţă interesul pentru cunoaşterea mai bună a aspectelor din viaţa şi opera marelui cărturar din perioada şederii sale la Istanbul şi. cu care prilej s-a prezentat şi expoziţia fotodocumentară „Dimitrie Cantemir”56. ff. S-a convenit organizarea. dar să scoată în relief şederea lui Cantemir la Istanbul. în mod deosebit. George Eftimie. 77-78. Expoziţia. creaţia sa muzicală. directorul Muzeului Sfânta Sofia. istoric.i. 22. la Ankara. preciza şi sublinia însărcinatul cu afaceri a. Dimitrie Cantemir având o contribuţie fundamentală la muzica clasică turcă. a unor emisiuni la radio Istanbul cu muzică compusă de Dimitrie Cantemir. Berker. cu ajutorul lui E. este necesar să fie „selecţionată” în sensul de a fi excluse fotografiile şi materialele care tratează în detaliu relaţiile lui Cantemir cu Petru I şi perioada cât el a fost la Moscova. 55 . organizarea unei manifestări împreună cu comisia naţională turcă pentru UNESCO a avut loc în decembrie 1973. consulul general al României la Istanbul. f.acestuia: Şabahetin Tekindag. profesor la Universitatea Istanbul. Mihail Guboglu.

225-227 ISSN 2068 – 3766 (online). – capitol cat.i. Ms. (al P.) – Comitetul Central CEKA – Всероссийская чрезвычайная комиссия по борьбе с контрреволюцией и саботажем (Comisia Extraordinară pe Întreaga Rusie pentru Combaterea Contrarevoluţiei şi Sabotajului) CENTCOM – Central Command CEPI – Compania Europeană a Participaţiunilor Industriale CFR – Căile ferate Române CIA – Central Intelligence Agency.C. – Anno Domini A. coloanele coord. ISSN 2068 – 3758 (CD-ROM). Nr. Filiala Cluj-Napoca. Anul 1. – diametru dist. – coordonator (volum) DGP – Direcţia Generală a Poliţiei diam.D. Bucureşti.Analele Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”. coll. MAE – Arhiva Ministerului de Externe ARPCT – Alliance for the Restoration of Peace and Counter-Terrorism art. – coloana. – Artilerie antiaeriană A. ISSN 1584 – 3343 (print) Lista abrevierilor A. Seria Istorie – Serie nouă.. – dosar EAN – European Article Numbering EAU – Extended Arithmetic Unit 225 . Manuscrise latine BNR – Banca Naţională a României cap. – ad interim (însărcinat cu afaceri ~) acad. p.C. – distanţa dos.R. – catalog C. Ministerul de Externe Am – abraziune multidirecţională ANI – Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană Iaşi ANR – Arhivele Naţionale ale României Ao – oblică Arh. USA col. – articol At – transversală BAR-CN. – academician ADMAE – Arhive Diplomatice. lat. 2010.A. 3. – Biblioteca Academiei Române.

inv. – ediţia citată EP – extremitatea proximală EU – European Union EUROMED – Europe-Méditérannée ext. Augustine) OMC – Organisation Mondiale du Commerce ONG – Organizaţie non-guvernamentală OPEC – Organization of the Petroleum Exporting Countries or. – figura. – Majestatea Sa M.E.S.A. nr.S. – interior(oară) I. – locotenent-colonel M. – fila. – Forţe Militare Maritime fig.col. – Frater. editor (vezi contextul) ed.ED – extremitatea distală ed. – Marele Stat Major M. – nota autorului n. – ediţia. – ilusttaţia IMDA – industria materiilor dure animale int. figurile Fr. – judeţ L – lungimea L tot. Father (cultul catolic) HST-BEM – Histria-Basilica extra muros. – Ordo Eremitarum Sancti Augustini (Latin.a.S. – lăţime Lt.M. cit. – Înalt Prea Sfinţitul IPSS – Înalt Prea Sfinţia Sa (Patriarhul României) jud.M. – nota noastră NATO – North Atlantic Treaty Organization nr.P. – exterior(oară) f.M.St. – număr n.V. – Majestatea Voastră MAE – Ministerul de Externe MPN – Ministerul Propagandei Naţionale n. – număr de inventar O. filele (de dosar arhivă) F. – oraş 226 . IBM – International Business Machines Corporation il. ff.n. – lungimea totală LANC – Liga Apărării Naţionale Creştine lăţ. Order of St..

Scientific and Cultural Organization.n.C.n.N. – Prea Sfinţitul PTT – Poştă. Telegraf.C. RFG – Republica Federală Germania R.M.R. F.R. D.P. – rând. Germană.N. – Partidul naţional Creştin PD – partea distală perf. – Secţia Militară Secretă s.. – Republica Populară Română Ra – raclaj axial RSSM – Republica Socialistă Sovietică Moldovenească S – Secţiune S. – tomul T. F. – perforaţie PIB – produsul intern brut PM – partea mezială PNL – Partidul Naţional Liberal PNŢ – Partidul Naţional Ţărănesc PP – partea proximală P. subl. Telefon PUF – Presses Univérsitaires de France.OSA – Ordo Sancti Augustini p.C. – Titan-Nădrag-Călan (Societatea) TrT – tratament termic UDR – Uzinele şi Domeniile Reşiţa UE – Uniunea Europeană UNESCO – United Nations Educational. USSR – Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice vol. Germania) SUA – Statele Unite ale Americii t. UPC – Universal Product Code URSS. Germania. – sublinierea noastră SOEG – Societatea Sud-Est-Europeană (R. paginile P. – pagina.S. – Partidul Comunist Român P. – volum YPMA – Young People's Missionary Association 227 . Paris r. RDG – Republica Democrată Germană R.S. rânduri R.