MICA GRAMATICĂ ITALIANĂ

CUPRINS SUBSTANTIVUL Genul Pluralul substantivelor Substantive colective Substantive compuse Formele diminutive şi augmentative PRONUMELE Pronumele subiect Lei / Tu Conjunctive Pronouns Personal Object Pronouns Prepositional Pronouns Possessive Adjectives and Pronouns Relative Pronouns Interrogative Pronouns Reflexive Pronouns ARTICOLUL Definite Article Indefinite Article ADJECTIVUL Adjective Formation Comparatives Superlative Possessive Adjectives ADVERBUL PRONUME SI ADJ Quantifiers Demonstrative Adjectives and Pronouns VERBUL Summary of Tenses Modal Verbs Avere and Essere Idiomatic Use of Fare Simple Past Tense Imperfect Tense Future Tense Present Tense Present Conditional Present Subjunctive Imperfect Subjunctive Compound Tenses Present Perfect Tense Past Perfect Tense

Past Anterior Tense Future Perfect Tense Conditional Perfect Past Perfect Subjunctive Passive Voice Reflexive Verbs Imperative Forms Participles Notes On Piacere PREPOZITIA CONJUNCTIA INTERJECTIA SINTAXA Clauses Declarative Sentences Negation Object Predicate Questions Subordinate Adjective Clause Subordinate NounClause Subjunctive after Impersonal Non-Grammatical Forms Title Forms ORA ŞI DATA NUMERALUL CARDINAL SI ORDINAL PUNCTUAŢIA GLOSAR

SUBSTANTIVUL GENURI, NUMERE Substantivele italiene au genul masculin sau feminin şi au două numere: singular şi plural. Toate substantivele italiene au inflexiunile conform cu cele cinci cazuri prezentate (cu foarte puţine excepţii): Caz 1 2 3 4 5 Singular -o -o -a -a -e Plural -i -a -e -i -i Exemple ragazzo, ragazzi (băiat) uovo, uova (ou) sorella, sorelle (soră) turista, turisti (turist) cane, cani (câine)

Substantivele terminate în -co, -go, -ca sau -ga formează pluralele în -chi, -ghi, -che sau -ghe pentru a păstra sunetul puternic. Exemple: albergo (m. sg.) alberghi (m. pl.) hotel hoteluri. Substantivele terminate în -io cu -i accentuat formează pluralul regulat, înlocuind -o final cu -i. Exemplu: zio zii unchi unchi (mai mulţi) Substantivele terminate în -io cu -i din diftong, primesc un singur -i la plural. Exemplu: bacio baci sărut săruturi occhio occhi ochi ochi (mai mulţi) Toate substantivele care nu se încadrează în grupele 1 - 5 rămân invariable la plural, incluzând: · substantive terminate în -à la città le città oraşul oraşele · substantivele monosilabice il re i re regele regii · substantive terminate în -i la crisi le crisi criza crizele · substantive terminate în consoană l'autobus gli autobus autobuzul autobuzele · substantivele abreviate l'auto le auto automobilul automobilele · numele de familie i Marcenaro (familia) Marcenaro · cuvintele provenite din limbi străine lo sport gli sport sportul sporturile Genul substantivelor italiene nu poate fi determinat pe baza unui aspect morfologic, cu excepţia celor din grupa a 2-a care sunt masculine la singular şi feminine la plural (ex. il ginocchio

genunchiul, le ginocchia genunchii) şi substantivelor din grupa a 4-a care sunt masculine (l'artista artistul, gli artisti artiştii). Cele mai multe substantive din grupa 1 sunt masculine (excepţie pentru la mano mâna, le mani mâinile). Substantivele terminate în -e din grupa a 5-a sunt în mod egal distribuite între cele două genuri. Multe substantive masculine terminate în -o sau -e au formele corespondente feminine terminate în -a. Exemple: zio zia unchi mătuşă signore signora domn doamnă Câteva substantive au o formă specială pentru feminin. Exemple: attore attrice actor actriţă dottore dottoressa doctor doctoriţă eroe eroina erou eroină Majoritatea substantivelor terminate în o sunt masculine şi majoritatea celor terminate în a sunt feminine. Masculine il gatto il pollo il formaggio il cappello il telefono il lavoro il tempio il maestro il ragazzo il denaro Română pisicul puiul brânză pălăria telefonul munca templul profesorul băiatul banii Feminine la blusa la camicia la candela la casa la gonna la donna la lotteria la maestra la ragazza la moneta Română bluza cămaşa lumânarea casa fusta femeia loteria profesoara fata moneda

EXCEPŢII Câteva substantive terminate în o sunt feminine: la mano mâna la foto foto (abreviere de la fotografie) Câteva substantive terminate în -a sunt masculine. Cele mai frecvent folosite din aceste substantive sunt: il programma programul il pianeta planeta Majoritatea substantivelor terminate în -ma sunt masculine: il clima clima il dramma drama il sistema sistemul il tema tema, subiectul il poema poemul il problema problema il teorema teorema Alteori, cele mai comune cuvinte terminate în -ma sunt feminine: la forma forma la trama trama, ideea la vittima victima INFINITIVE folosite ca SUBSTANTIVE Infinitivele folosite ca substantive sunt totdeauna masculine: il viaggiare călătoria il contribuire contribuţia il camminare mersul il pensare gândirea

Să se noteze corelaţia între italianul -tà şi românescul -tate: la libertà libertatea la bontà bunătatea la malvagità lumea interlopă la carità caritatea la città oraşul la comunità comunitatea la santità sanctitatea la difficoltà dificultatea la vanità vanitatea De reţinut că aceste substantive sunt invariable la plural. Exemple: il capitale capitalul la capitale capitala il fronte frontul la fronte fruntea SUBSTANTIVELE DE GRUP Formele de masculin plural pot include atât substantive masculine cât şi feminine aparţinând grupului: i bambini = băieţii / băieţii şi fetele / băiatul şi fata / copiii i figli = fiii / fiul şi fiica / fiii şi fiicele i signori = domnii / domnul şi doamna. Genul este indicat de articolul care precede substantivul. articolul care precede substantivul compus poate să se schimbe în funcţie de număr. SUBSTANTIVE COMPUSE Substantivele compuse sunt cele alcătuite din două sau mai multe elemente independente. sau -ente. precauţia la costituzione constituţia la funzione funcţia la liberazione eliberarea SUBSTANTIVE TERMINATE ÎN -tà Substantivele terminate în -tà sunt întotdeauna feminine.SUBSTANTIVE TERMINATE ÎN -zione Substantivele terminate în -zione sunt întotdeauna feminine: la benedizione binecuvântarea la cauzione grija. Substantivele compuse sunt întotdeauna masculine. dar substantivul nu suferă schimbări. iar terminaţia substantivului nu se schimbă: l'artista artistul la artista artista il cantante cântăreţul la cantante cântăreaţa il dentista dentistul la dentista dentista Anumite substantive îşi schimbă sensul în funcţie de genul pe care îl au. SUBSTANTIVE CARE DENUMESC PERSOANE / ANIMALE Substantivele care denumesc persoane sau animale pot fi masculine sau feminine şi sunt formate prin adăugarea unui o sau a la rădăcina comună: il nonno bunicul la nonna bunica lo sposo soţul la sposa soţia il gatto pisoiul la gatta pisica SUBSTANTIVE CARE DENUMESC PROFESII / POZIŢII SOCIALE Substantivele care denumesc profesiile sau poziţii sociale se termină de regulă în -ista. -ante. În limba italiană. EXEMPLE: cavatappi (corkscrew) il cavatappi i cavatappi accallappiacani l'accallappiacani gli accallappiacani il lavapiatti il giradischi maşina de spălat vase i lavapiatti pick-up-ul i giradischi maşinile de spălat vase pick-up-urile .

ella asino. sp. libraccio carte proastă -astro. urâte. -uccia bocca. -accia libro. st). necalitative: -accio. sc. Articolele hotărâte sunt următoarele: Masculine Singular Plural Înainte de consoană "pură" il i Înainte de consoană "impură" lo gli Înainte de vocală l' gli Feminine Înainte de consoană la le Înainte de vocală l' le Consoană "impură" se numeşte s urmat de altă consoană (sb. hotărâte şi nehotărâte. ps sau gn. -astra poeta. asinello măgăruş -olo. boccuccia guriţă Terminaţia -ONE este alipită substantivelor ca augmentativ. mediconzolo doctor închipuit (slab) -ucolo. Substantivele feminine devin în general masculine ca augmentative: un ragazzo un ragazzone un băiat un băieţoi una caserma un casermone o cazarmă o cazarmă mare Alteori se folosesc diminutive depreciative pentru exprimarea ideii unor lucruri nedorite. figliolo fiu (fecioraş) -uccio. z. poetastro poet de duzină -onzolo. -ola figlio. paesucolo sat urât ARTICOLUL ARTICOLUL HOTĂRÂT Limba italiană are articole pentru genuri şi numere.DIMINUTIVE SI AUGMENTATIVE Diminutivele în italiană implică ideea de mărime mai mică. proaste. -onzola medico. Cele mai uzuale diminutive sunt: Masculine Feminine -ino -ina -etto -etta un ragazzo un ragazzino un băiat un băieţel una donna una donnina o femeie o femeiuşcă un libro un libretto o carte o cărticică una casa una casetta o casă o căsuţă Un diminutiv poate fi folosit şi ca expresie a afecţiunii: -ello. -ucola paese. Exemple: lo stato gli stati statul statele lo zio gli zii unchiul unchii lo psicologo gli psicologi psihologul psihologii .

ţării. De notat totuşi că articolul hotărât este omis când numele continentului. signora Savorelli Articolul hotărât este folosit cu numele geografice de: · continente · ţări · insule · regiuni. articolul se omite. cu excepţia numelor de ţări care sunt masculine. Articolul hotărât se foloseşte împreună cu apelativele când se vorbeşte despre persoana numită. insulei sau regiunii este modificat în vreun fel. La signora Savorelli abita a Roma dar Buona sera. L'amore fa bene a tutti. NUME DE ŢĂRI ŞI ORAŞE Articolul hotărât este folosit împreună cu unele nume de ţări: l'Argentina il Giappone il Brasile la Repubblica di Panama il Canada il Paraguay la Cina il Perù l'Ecuador il Salvador l'India l'Uruguay ARTICOLUL NEHOTĂRÂT Articolul nehotărât în italiană are următoarele forme: Masculine Înainte de consoană "pură" un Înainte de consoană "impură" uno Înainte de vocală un Feminine Înainte de consoană una Înainte de vocală un' Exemple: un treno uno specchio un tren o oglindă un ufficio una donna un birou o femeie un'eccezione o excepţie Folosirea articolului nehotărât în limba italiană este aproape similară cu cea din româneşte. . Articolul hotărât în italiană este folosit cu toate substantivele generale sau abstracte.lo gnosticismo gli gnosticismi agnosticismul agnosticismele Consoană pură este oricare altă consoană sau grup de consoane. insulei sau regiunii este precedat de prepoziţia di sau in. Exemple: I libri sono importanti. Dragostea face bine tuturor. Articolul este de asemenea omis dacă numele continentului. Cărţile sunt importante. ţării. În adresarea directă.

au şi un comparativ neregulat): alto înalt più alto sau superiore mai înalt basso jos più basso sau inferiore mai jos buono bun più buono sau migliore mai bun cattivo rău più cattivo sau peggiore mai rău grande mare più grande sau maggiore mai mare . Acest băiat este înalt Questo ragazzo è più alto degli altri. rasa. Essere cattolico o protestante. ADJECTIVUL FORMAREA ADJECTIVELOR Cele mai multe adjective italiene au formare regulată şi urmează modelul lui alto (înalt): Masculin Feminin Singular alto alta Plural alti alte Alte modele comune sunt: · Adjective terminate în -e (masculine şi feminine cu aceeaşi formă) Masculin Feminin Singular elegante elegante Plural eleganti eleganti · Adjective terminate în -ista (masculine şi feminine cu aceeaşi formă) Masculin Feminin Singular communista communista Plural communista communista Cele mai multe adjective formează comparativul cu più şi superlativul cu articolul hotărât respectiv urmat de più: Questo ragazzo è alto. articolul nehotărât este omis: Antonio non è italiano. A fi catolic sau protestant. Anton nu este italian. Acest băiat este cel mai înalt din familie COMPARATIVUL ADJECTIVULUI Comparativul adjectivelor este format plasând più (mai mare) sau meno (mai mic) înaintea adjectivului.OCUPAŢIE / RASĂ / NAŢIONALITATE / STATUT SOCIAL / CREDINŢE RELIGIOASE SAU POLITICE Dacă vorbitorul înţelege să clasifice subiectul acordându-l cu ocupaţia. statutul social sau credinţa religioasă sau politică. în afară de gradul comparativ regulat. è boliviano. naţionalitatea. el este bolivian. Acest băiat este mai înalt ca ceilalţi Questo ragazzo è il più alto della famiglia. Exemplu: (Următoarele adjective.

Mai bine să taci decât să vorbeşti prea mult. il pane è migliore del cavolo. De exemplu: Sono più furbi che intelligenti. cu mici schimbări de sens. Cu di înaintea unei expresii numerice. SUPERLATIVUL Superlativul se formează plasând articolul hotărât înaintea comparativului. Sunt mai şmecheri decât inteligenţi. Meglio tardi che mai. conform celor cerute de articolul hotărât sau nehotărât. care nu exprimă o idee de comparaţie. Come cibo. Napoli este oraşul cel mai populat din Italia. Anumite adjective. Asemenea adjective au terminaţii speciale la masculin singular.piccolo mic più piccolo sau minore mai mic Formele maggiore. Anumite adjective au comparative şi superlative neregulate: buono migliore il migliore grande maggiore il maggiore În mod uzual. Comparaţia poate fi exprimată prin trei mijloace: che înaintea adjectivului. Înlocuirea unui adjectiv cu un substantiv care se referă la o persoană sau la un obiect cu o calitate particulară este mult folosită în italiană. minore. È un bravissimo ragazzo. (Notă: când superlativul urmează imediat după substantiv. Este un băiat foarte bun. Mai bine mai târziu decât niciodată. Bătrâna voia să cumpere lapte. Ştiu s-o fac mai bine decât dvs. obţinem superlativul relativ. Meglio tacere che dire troppo. cum) înaintea unui verb conjugat. Cu di quello che (decât ceea ce. pâinea e mai bună decât varza. Sau: È un ragazzo molto bravo. superiore. Il giovane è bello. Tânărul este frumos. Il più bello di tutto il mondo. Prendo questo piuttosto che quello. Cheltuieşte mai mult decât (ceea ce) câştigă. Cel mai frumos din toată lumea. La vecchia voleva comprare del latte. Ca aliment. Îl iau (mai degrabă) pe acesta decât pe celălalt. un adverb. Lo so fare meglio di Lei. Aceeaşi rezolvare o putem avea folosind ca prefixe adverbele molto sau assai (foarte) înaintea adjectivului. Astfel se obţine superlativul absolut (superlativo assoluto). precum buono. se pot folosi şi înaintea substantivului. Migliore şi peggiore sunt preferate în loc de più buono şi de più cattivo. unui substantiv sau a unui pronume. Am făcut (di acestea) mai mult de douăzeci. iar după adjectiv cu piuttosto (mai degrabă). Ne ha fatto più di venti. inferiore sunt folosite rar. De exemplu: Napoli è la città più popolosa d'Italia. grande şi bello. un infinitiv. Dacă înlăturăm vocala finală a adjectivului şi adăugăm sufixul –issimo. adjectivele urmează substantivul sau fraza substantivată pe care o modifică. Spende più di quello che guadagna. . articolul este omis).

când se referă la substantive ce indică relaţii de familie. adjectivele posesive vor fi precedate de articolele hotărâte sau nehotărâte. articolul hotărât este omis dacă: · substantivul este la singular · substantivul este nemodificat · substantivul nu are sufixe (diminutive etc. nostro nostri nostra nostre persoana a II-a pl. acela (este) al dvs. de pronume demonstrative şi de numerale (care rămân invariabile). loro loro loro loro persoana a III-a de politeţe Loro Loro Loro Loro De notat forma pentru persoana a III-a plural loro şi de politeţe Loro. Se acordă cu substantivele pe care le însoţesc. Spre deosebire de limba română. quello il Suo.) Ho perso le mie Le-am pierdut pe ale mele (substantiv fem. tuo tuoi tua tue persoana a III-a sing. Acesta este al meu. f. mio miei mia mie persoana a II-a sing. . Exemple: Questo è il mio Acesta este al meu (substantiv sing.) Numărul şi genul adjectivelor posesive sunt determinate de substantivul sau fraza substantivată care este modificat sau reprezentat de posesiv.) · adjectivul posesiv nu este loro Exemple: mio padre tua cognata tatăl meu cumnata ta nostro padre tatăl nostru i miei fratelli il nostro fratellino fraţii mei frăţiorul nostru la mia cugina francese il loro padre verişoara mea franceză tatăl lor În frazele emfatice. m. masc. suo suoi sua sue persoana a III-a de politeţe Suo Suoi Sua Sue persoana I pl. persoana I sing.ADJECTIVUL POSESIV Posesivele sunt pronume şi adjective. sg.pl. În cazul adjectivelor posesive. Au forme diferite în funcţie de gen şi de numărul posesorilor şi a obiectelor posedate. f. adjectivul posesiv se transformă în substantiv şi este întotdeauna articulat. pl. sg. care se scrie întotdeauna cu iniţială aldină şi nu variază după gen şi numărul obiectelor posedate. pl. vostro vostri vostra vostre persoana a III-a pl. Obiecte posedate m. Exemple: il mio libro la nostra casa cartea mea casa noastră i vostri libri le loro scuole cărţile voastre şcolile lor la mia amica una mia amica prietena mea o prietenă de-a mea questa mia amica tre mie amiche această prietenă a mea trei prietene de-ale mele alcune mie amiche câteva prietene de-ale mele Dar Questo è il mio.

iar pronumele demonstrative cu antecedentele lor.) stau înaintea substantivului şi admit număr şi gen. Exemple: dodici dodicesimo al doisprezecelea ottanta ottantesimo al optzecilea Numeralele cardinale terminate în în tré sunt o excepţie de la această regulă. milione. aceasta. Vocala finală -o din numeralele compuse terminate în uno (ventuno. aceştia. secondo. quarantotto etc. tre etc.CUANTIFICATORI Trei sunt principalele categorii de cuantificatori: numeralul cardinal. Numerale ordinale Numeralele ordinale şi numerele de ordine (primo. settecento). care pierde vocala finală. Pentru milione şi miliardo. De notat şi faptul că se pune accent pe vocala din tre care se adaugă la zeci: sessantatré etc. Exemple: ventun ragazzi ottantun libri douăzeci şi unu de băieţi optzeci şi una de cărţi Cuvântul cento rămâne neschimbat . terzo etc. numeralul ordinal şi cuantificatorii generali. quaranta etc. devenind trentuno. iar compusele lui cento sunt ataşate (seicento. Ci sono tre ragazzi sulla strada Sunt trei băieţi pe stradă Acestea sunt invariabile. Exemplu: ventitré ventitreesimo al douăzeci şi treilea PRONUME ŞI ADJECTIVE DEMONSTRATIVE Adjectivele demonstrative se acordă în gen şi număr cusubstantivul. Quest'uomo Quest'aria acest om această arie . Mille. due. niciodată un cento sau un mille. acelea Questo şi questa sunt scrise în mod obişnuit quest' înaintea unei vocale. Singular Plural Masculin Feminin Masculin Feminin questo questa questi queste acesta. aceia. sessantuno) de obicei dispare înaintea unui substantiv. aceea. dar vocala ca atare nu dispare înainte de adăugarea lui -esimo. numeralul cardinal se formează adăugând sufixul -esimo la numeralul cardinal. miliardo au forme plurale şi elementele de compunere nu sunt ataşate. cu câteva excepţii precise: Vocala finală de la venti.) se plasează fie înainte. trenta. în sensul că vocala accentuată pierde accentul grafic. il primo cane la terza volta the first dog the third time De la undici (unsprezece) în sus. devenind un milione şi respectiv un miliardo. acestea quello quella quelli quelle acela. "un" se foloseşte. fie după substantivele determinate: Dieci e dieci fanno venti Zece plus zece fac douăzeci. Exemple: tre milioni quattro miliardi De notat că "o sută" şi "o mie" în italiană sunt cento şi mille. Numerale cardinale Numeralele cardinale (uno. dispare când urmează uno sau otto.

după terminaţiile de la infinitiv: -are giocare a juca -ere vendere a vinde -ire partire a pleca . Verbele sunt împărţite în trei grupe. Casa mea şi cea a fratelui tău. ăsta). ps and gn) quello înainte de z şi s impur. Ciò si capisce. Nu e aur tot ce luceşte (Nu toate muştele fac miere). asta) costoro (aceştia. din care şapte simple şi şapte compuse. s impur. Formele pentru depărtare sunt quegli şi questi numai pentru persoane. nu un singur cuvânt. altfel se folosesc quello şi questo. Asta se înţelege. reprezintă o idee. Ceea ce vă spun este adevărul adevărat. se referă numai la persoane. Al meu şi al lui Robert La mia casa e quella di tuo fratello. Schimbările verbelor în diferitele timpuri şi moduri sunt însoţite sau nu de auxiliare. Tot ce a spus s-a adeverit. se foloseşte quello che sau ciò che: Ciò che Le dico è la pura verità. Formele costui (acesta. "Acesta (acest om)" se spune questi. costei (aceasta. "acela (acel om)" se spune quegli. Aceste două forme sun invariabile. aceasta). Demonstrativele nu pot fi omise: Il mio e quello di Roberto. Ciò è chiaro. ps şi gn quei pluralul lui quel quegli pluralul lui quello Ciò (asta. Asta-i clar. dar fiecare timp are propriile terminaţii. Tutto quello che disse si è avverato. Demonstrativul "care" nu se poate omite: Non è tutto oro quello che luccica.Quello (ca adjectiv) prezintă următoarele forme: quel înaintea unui substantiv care începe cu o consoană (exceptând z. ăştia). sunt folosite numai pentru persoane şi în general cu sens depreciativ: Chi è costui? Cine-i ăsta? Che ardire hanno costoro! Ce impertinenţă au şi ăştia! VERBUL TABLOUL TIMPURILOR Verbele italiene au patruprezece timpuri. Când se doreşte precizie mai mare.

VERBELE MODALE The modal verbs may be conjugated with either avere or essere. depending on the infinitive that follows. it is conjugated with avere. where the infinitive is understood. If the infinitive is a transitive verb. then it is conjugated with essere. If the infinitive expresses movement and is not transitive. When the modal verb is used în a response. POTERE (be able to) and VOLERE (want) sunt usually followed by an infinitive and sunt considered irregular verbs since they don't follow the pattern of the regular -ere verbs.Iată conjugarea model a verbului giocare: Italiană Timpuri prezente Presente dell'Indicativo: [Io] gioco Presente del Congiuntivo: [che] io giochi Timpuri trecute Passato Remoto: [Io] giocai Imperfetto dell'Indicativo: io giocavo Congiuntivo Passato: [che] io abbia giocato Imperfetto del Congiuntivo: [che] io giocassi Passato Prossimo: [Io] ho giocato Trapassato Remoto: [Io] ebbi giocato Trapassato Prossimo: Io avevo giocato Trapassato del Congiuntivo: [che] io avessi giocato Timpuri viitoare Futuro Semplice: [Io] giocherò Timpuri viitoare compuse Futuro Anteriore: [Io] avrò giocato Condiţional Condizionale Presente: Io giocherei Condiţionale compuse Condizionale Passato: Io avrei giocato Română Prezent: Eu (mă) joc Prezent Conjunctiv: să mă joc Perfectul simplu: mă jucai (m-am jucat) Imperfect: mă jucam Conjunctiv trecut: să mă fi jucat Conjunctiv Imperfect: să mă fi jucat Perfect compus Indicativ: M-am jucat Perfect compus: M-am jucat Mai mult ca perfectul: Mă jucasem Conjunctiv trecut: să mă fi jucat Viitor indicativ: Mă voi juca Viitor anterior: Voi fi jucat Condiţional prezent: M-aş juca Condiţional Compus: M-aş fi jucat. DOVERE (must) . . avere is used as the auxiliary verb.

Non sono voluti uscire con noi. nici în italiană nu este obligatoriu ca verbul să fie însoţit de pronume. Maria trebuie să termine tema. essa) deve [Noi] dobbiamo [Voi] dovete Essi [loro] devono POTERE [Io] posso [Tu] puoi Egli può [Noi] possiamo [Voi] potete Essi [loro] possono VOLERE [Io] voglio [Tu] vuoi Egli vuole [Noi] vogliamo [Voi] volete Essi [loro] vogliono Eu am datoria să Tu ai datoria să El (ea) are datoria să Noi avem datoria să Voi aveţi datoria să Ei (ele) au datoria să Eu pot Tu poţi El (ea) poate Noi putem Voi puteţi Ei (ele) pot Eu vreau Tu vrei El (ea) vrea Noi vrem Voi vreţi Ei (ele) vor Notă: ca şi în româneşte. used by itself. Essere. AVERE şi ESSERE The Italian Auxiliary verbs "essere" (to be) and "avere" (to have) sunt irregular. sau pentru accentuarea persoanei care face acţiunea. is an intransitive verb with the meaning: to exist. Nu au vrut să iasă cu noi. deoarece desinenţele verbale sunt suficiente. used by itself. They sunt called Auxiliary Verbs because they sunt used în conjunction with other verbs to form compound tenses. Essere and Avere sunt conjugated as follows: AVERE Presente dell'Indicativo [Io] ho [Tu] hai Egli ha [Noi] abbiamo [Voi] avete Essi [loro] hanno am ai are avem aveţi au . is a transitive verb with the meaning : to own or to have. sau când fraza ar putea da naştere la confuzii.DOVERE [Io] devo [Tu] devi Egli (lui. Avere. Se pune pronumele numai în cazul în care se doreşte în mod special. Maria deve finire il compito.

Imperfetto dell'Indicativo [Io] avevo aveam [Tu] avevi aveai Egli aveva avea [Noi] avevamo aveam [Voi] avevate aveaţi Essi [loro] avevano aveau Passato Remoto [Io] ebbi am avut [Tu] avesti ai avut Egli ebbe a avut [Noi] avemmo am avut [Voi] aveste aţi avut Essi [loro] ebbero au avut Futuro [Io] avrò [Tu] avrai Egli (ella) avrà [Noi] avremo [Voi] avrete Essi [loro] avranno voi avea vei avea va avea vom avea veţi avea vor avea Condizionale Presente [Io] avrei aş avea [Tu] avresti ai avea Egli (ella) avrebbe ar avea [Noi] avremmo am avea [Voi] avreste aţi avea Essi [loro] avrebbero ar avea Presente del Congiuntivo che io abbia să am che tu abbia să ai che egli (ella) abbia să aibă che noi abbiamo să avem che voi abbiate să aveţi che essi [loro] abbiano să aibă Imperfetto del Congiuntivo che io avessi dacă aveam che tu avessi dacă aveai che egli (ella) avesse dacă avea che noi avessimo dacă aveam che voi aveste dacă aveaţi che essi [loro] avessero dacă aveau Passato Prossimo [Io] ho avuto [Tu] hai avuto Egli (ella) ha avuto [Noi] abbiamo avuto [Voi] avete avuto Essi [loro] hanno avuto am avut ai avut a avut am avut aţi avut au avut .

Trapassato Prossimo [Io] avevo avuto avusesem [Tu] avevi avuto avusesei Egli (ella) aveva avuto avuses [Noi] avevamo avuto avuseserăm [Voi] avevate avuto avuseserăţi Essi [loro] avevano avuto avuseseră Trapassato Remoto [Io] ebbi avuto [Tu] avesti avuto Egli (ella) ebbe avuto [Noi] avemmo avuto [Voi] aveste avuto Essi [loro] ebbero avuto avusesem avusesei avusese avuseserăm avuseserăţi avuseseră Futuro Anteriore [Io] avrò avuto voi fi avut [Tu] avrai avuto vei fi avut Egli (ella) avrà avuto va fi avut [Noi] avremo avuto vom fi avut [Voi] avrete avuto veţi fi avut Essi [loro] avranno avuto vor fi avut Condizionale Passato [Io] avrei avuto aş fi avut [Tu] avresti avuto ai fi avut Egli (ella) avrebbe avuto ar fi avut [Noi] avremmo avuto am fi avut [Voi] avreste avuto aţi fi avut Essi [loro] avrebbero avuto ar fi avut Passato del Congiuntivo che io abbia avuto che tu abbia avuto che egli (ella) abbia avuto che noi abbiamo avuto che voi abbiate avuto che essi [loro] abbiano avuto să fi avut să fi avut să fi avut să fi avut să fi avut să fi avut Trapassato del Congiuntivo che io avessi avuto dacă aş fi avut che tu avessi avuto dacă ai fi avut che egli (ella) avesse avuto dacă ar fi avut che noi avessimo avuto dacă am fi avut che voi aveste avuto dacă aţi fi avut che essi [loro] avessero avuto dacă ar fi avut ESSERE Presente dell'Indicativo [Io] sono eu sunt [Tu] sei tu eşti Egli è el (ea) este [Noi] siamo noi suntem [Voi] siete voi sunteţi Essi [loro] sono ei sunt .

Imperfetto dell'Indicativo [Io] ero eram [Tu] eri erai Egli era era [Noi] eravamo eram [Voi] eravate eraţi Essi [loro] erano erau Passato Remoto [Io] fui fusei [Tu] fosti fuseşi Egli fu fuse [Noi] fummo fuserăm [Voi] foste fuserăţi Essi [loro] furono fuseră Futuro [Io] sarò [Tu] sarai Egli (ella) sarà [Noi] saremo [Voi] sarete Essi [loro] saranno voi fi vei fi va fi vom fi veţi fi vor fi Condizionale Presente [Io] sarei aş fi [Tu] saresti ai fi Egli (ella) sarebbe ar fi [Noi] saremmo am fi [Voi] sareste aţi fi Essi [loro] sarebbero ar fi Presente del Congiuntivo che io sia să fiu che tu sia să fii che egli (ella) sia să fie che noi siamo să fim che voi siate să fiţi che essi [loro] siano să fie Imperfetto del Congiuntivo che io fossi dacă aş fi fost che tu fossi dacă ai fi fost che egli (ella) fosse dacă ar fi fost che noi fossimo dacă am fi fost che voi foste dacă aţi fi fost che essi [loro] fossero dacă ar fi fost Passato Prossimo [Io] sono stato [Tu] sei stato Egli (ella) è stato/a [Noi] siamo stati [Voi] siete stati Essi [loro] sono stati am fost ai fost a fost am fost aţi fost au fost .

Multe blocuri fuseseră distruse. participiul trecut se acordă întotdeauna în gen şi număr cu subiectul: Mia sorella è uscita con gli amici. .Trapassato Prossimo [Io] ero stato fusesem [Tu] eri stato fusesei Egli (ella) era stato/a fusese [Noi] eravamo stati fuseserăm [Voi] eravate stati fuseserăţi Essi [loro] erano stati fuseseră Trapassato Remoto [Io] fui stato [Tu] fosti stato Egli (ella) fu stato/a [Noi] fummo stati [Voi] foste stati Essi [loro] furono stati Futuro Anteriore [Io] sarò stato [Tu] sarai stato Egli (ella) sarà stato/a [Noi] saremo stati [Voi] sarete stati Essi [loro] saranno stati am fost ai fost a fost am fost aţi fost au fost voi fi fost vei fi fost va fi fost vom fi fost veţi fi fost vor fi fost Condizionale Passato [Io] sarei stato aş fi fost [Tu] saresti stato ai fi fost Egli (ella) sarebbe stato/a ar fi fost [Noi] saremmo stati am fi fost [Voi] sareste stati aţi fi fost Essi [loro] sarebbero stati ar fi fost Passato del Congiuntivo che io sia stato eu să fi fost che tu sia stato tu să fi fost che egli (ella) sia stato/a el să fi fost che noi siamo stati noi să fi fost che voi siate stati voi să fi fost che essi [loro] siano stati ei să fi fost Trapassato del Congiuntivo che io fossi stato dacă aş fi fost che tu fossi stato dacă ai fost che egli (ella) fosse stato/a dacă ar fi fost che noi fossimo stati dacă am fi fost che voi foste stati dacă aţi fi fost che essi [loro] fossero stati dacă ar fi fost Toate verbele transitive sunt conjugate cu auxiliaru avere. Sora mea a ieşit cu prietenii. Molti palazzi erano stati distrutti. În toate formele unde se foloseşte auxiliarul essere.

Azi dimineaţă m-am sculat târziu · Verbe care exprimă o schimbare: È morto ieri. · Verbele reflexive: Questa mattina mi sono alzato tardi. Loro l'hanno usata. A mers la Roma. Ei au folosit-o. Avete letto la rivista? Aţi citit revista? Sì. Si sono smarrite. Câteva verbe intranzitive se conjugă cu avere.Siamo arrivati in ritardo. Următoarele verbe se conjugă cu avere: camminare a merge parlare a vorbi dormire a dormi passeggiare a se plimba vivere a trăi viaggiare a călători nuotare a înota Verbele conjugate cu essere: · Verbe care exprimă mişcarea: È andato a Roma. urmat de un infinitiv.). Ei au folosit bicicleta mea. Am ajuns cu întârziere. precede forma conjugată a verbului fare. ceva) să facă ceva. De exemplu: Che tempo fa oggi? Cum e timpul azi? . S-a vorbit în engleză la conferinţă · Verbele la forma pasivă: Il libro è stato pubblicato da Random House. Loro hanno usato la mia bicicletta.pl. induce ideea de a face (pe cineva. alla conferenza. S-au pierdut (f. UTILIZAREA IDIOMATICĂ A VERBULUI FARE Pe lângă utilizările idiomatice în expresiile privind timpul (starea rimpului). marea majoritate fiind conjugate cu essere. am citit-o. A murit ieri · Verbele impersonale: Si è parlato în inglese. dacă există. I-am mâncat pe toţi. l'abbiamo letta. Cartea a fost publicată de Random House. Pronumele complement. şi nu infinitivul. participiul trecut se acordă numai dacă complementul direct este un pronume. Le-am văzut ieri. Le ho viste ieri. verbul fare. È venuta mia sorella? A venit sora mea? În formele active cu auxiliarul avere. Da. Li ho mangiati tutti.

ella noi voi Essi [loro] -ai -asti -ò -ammo -aste -arono -ere -ei -esti -è -emmo -este -erono -ire -ii -isti -ì -immo -iste -irono EXEMPLE: PARLARE [Io] parlai [Tu] parlasti Egli. Gli ho fatto dire una bugia. Me l'ha già fatto ripetere due volte. Era frig când am ieşit. L-am făcut să-l vadă alaltăieri. care exprimă o acţiune din trecutul foarte apropiat). non dubiti.Faceva freddo quando uscii. M-a făcut deja să repet de două ori. Perfectul simplu (passato remoto) al verbelor regulate se formează prin înlăturarea desinenţei -are / -ere / -ire de la infinitiv şi adăugarea terminaţiilor specifice la rădăcina verbelor: -are io tu egli. Ha fatto chiamare Suo fratello? Aţi trimis pe cineva să cheme pe fratele dvs? Glielo farà ammettere. L-am făcut să spună o minciună. PASSATO REMOTO Perfectul simplu (passato remoto) exprimă o acţiune care a fost îndeplinită într-un timp îndepărtat (spre deosebire de relicva oltenească din română. Îl va face să admită. ella parlò [Noi] parlammo [Voi] parlaste Essi [loro] parlarono eu vorbii tu vorbişi el vorbi noi vorbirăm voi vorbirăţi ei vorbiră eu reflectai tu reflectaşi el reflectă noi reflectarăm voi reflectarăţi ei reflectară RIFLETTERE [Io] riflettei [Tu] riflettesti Egli. nu te îndoi. ella riflettè [Noi] riflettemmo [Voi] rifletteste Essi [loro] rifletterono APRIRE [Io] aprii [Tu] apristi Egli aprì [Noi] aprimmo [Voi] apriste Essi [loro] aprirono deschisei deschiseşi deschise deschiserăm deschiserăţi deschiseră . Glielo feci vedere l'altro giorno.

numai în anumite cazuri cu perfectul simplu (în special în naraţiuni. ella noi voi Essi [loro] -avo -avi -ava -avamo -avate -avano -ere -evo -evi -eva -evamo -evate -evano -ire -ivo -ivi -iva -ivamo -ivate -ivano EXEMPLU: [Io] parlavo [Tu] parlavi Lei parlava Egli (ella) parlava [Noi] parlavamo [Voi] parlavate Loro parlavano eu vorbeam tu vorbeai Dv. emoţionale şi fizice în trecut. În parc. Era foarte cald. Faceva molto caldo. cărţi). Ştiam că prietenilor mei nu le plăceau ideile mele. Quando ero al liceo.FOLOSIRE: Perfectul simplu este folosit pentru a descrie: 1. care nu a fost terminată sau este ambiguă. Notă: Este timpul prin excelenţă al naraţiunii. L'amava molto. Descrie o acţiune care se desfăşoară în trecut. · Condiţii mintale. În româneşte se traduce în general cu perfectul compus. 2. Debora andò al ginnasio la settimana scorsa. timp şi vârstă. IMPERFETTO Imperfectul indicativului este un timp trecut. O acţiune terminată într-o perioadă definită de timp: Il film durò più di due ore. Îl (o) iubea mult. Când eram la liceu. precum condiţiile de climă. · O descriere a unei scene din trecut: Nel parco. Nu am mâncat de prânz ieri. lucram în fiecare weekend. O acţiune terminată în trecut: Non feci colazione ieri. Debora a mers la gimnaziu săptămâna trecută. timpul era frumos şi păsărelele cântau. opinii sau emoţii: Sapevo che ai miei amici non piacevano le mie idee. vorbeaţi Hel (ea) vorbea Noi vorbeam Voi vorbeaţi Ei vorbeau În limba italiană se foloseşte pentru a descrie: · O stare trecută privind idei. Filmul a durat mai mult de două ore. lavoravo tutti i week-ends. il tempo era bello e gli uccelli cantavano. Imperfectul (Imperfetto dell'Indicativo) se formează prin eliminarea desinenţelor de infinitiv -are / -ere / -ire şi adăugarea la rădăcina verbului a terminaţiilor specifice: -are io tu egli. . · O acţiune obişnuită care se plasează în trecut.

lui. Apoi la rădăcina astfel rămasă. se adaugă terminaţiile -ò. Probabilitate prezentă: Saranno probabilmente a casa. Îl voi vedea când voi ajunge. Pentru grupa I în -ARE. Pentru verbele în -ERE şi -IRE. Baletul va avea loc sâmbăta viitoare. PRESENTE Prezentul indicativului (Presente dell'Indicativo) se formează adăgând la tema verbului (după ce i se taie terminaţiile infinitivului -are / -ere / -ire) terminaţiile specifice: -are io tu egli. mai întâi se taie vocala finală e din desinenţa infinitivului. Când în propoziţia principală este un viitor. -ai. -ai. Andrò a vederlo domani. ella. Or fi probabil acasă. Este folosit pentru a descrie acţiuni sau stări care vor avea loc într-un timp viitor faţă de prezent: Il balletto avrà luogo sabato prossimo. essa) parla [Noi] parliamo [Voi] parlate Essi [loro] parlano -o -i -a -iamo -ate -ano -ere -o -i -e -iamo -ete -ono -ire -o -i -e -iamo -ite -ono vorbesc vorbeşti vorbeşte vorbim vorbiţi vorbesc . -anno. veţi vorbi Egli (ella) parlerà va vorbi [Noi] parleremo vom vorbi [Voi] parlerete veţi vorbi Essi [loro] parleranno vor vorbi FOLOSIRE: Viitorul este echivalent în română şi italiană. -à. -ete. Merg să-l văd mâine. iar subordonata este introdusă prin quando. -ete. EXEMPLU: [Io] parlerò voi vorbi [Tu] parlerai vei vorbi Lei parlerà dv. -anno. -emo. Folosirea viitorului după quando (când).FUTURO Viitorul în limba italiană se formează diferit pentru grupa I şi pentru a II-a şi a III-a.. schimbând -ere în -er şi -ire în -ir. -emo. subordonata trebuie să aibă verbul la viitor: Lo vedrò quando arriverò. lei noi voi essi [loro] EXEMPLE: PARLARE [Io] parlo [Tu] parli Egli (lui. Se poate folosi ca prezent pentru intenţie viitoare. Terminaţia infinitivului -are se schimbă în -er şi se adaugă terminaţiile -ò. -à.

la toate persoanele de singular şi la a III-a plural (la prezent indicativ. Soarele este cea mai apropiată stea de pământ. APRIRE [Io] apro [Tu] apri Egli apre [Noi] apriamo [Voi] aprite Essi [loro] aprono deschid deschizi deschide deschidem deschideţi deschid termin termini termină termină terminăm terminaţi termină Tipul 2 de verbe în -ire: FINIRE [Io] finisco [Tu] finisci Lei finisce Egli (ella. Mă duc la biserică în fiecare duminică. . O acţiune care se desfăşoară într-o perioadă de timp specifică. 3.SCRIVERE [Io] scrivo [Tu] scrivi Egli scrive [Noi] scriviamo [Voi] scrivete Essi [loro] scrivono scriu scrii scrie scriem scrieţi scriu Verbele în -ire au două tipuri de formare a prezentului: unul în care la rădăcina verbului se adaugă direct terminaţiile specifice (ca avvertire.) şi celălalt. se va consulta un dicţionar. la care se inserează grupul -isc. Vado în chiesa tutte le domeniche. Un fapt general sau un adevăr permanent: Il sole è la stella più vicina alla terra. la imperativ şi la subjonctiv).esso) finisce [Noi] finiamo [Voi] finite Essi [loro] finiscono Verbele neregulate au conjugări adesea neobişnuite. O acţiune prezentă sau care e pe cale de a începeă: [Io] lavoro în ufficio. 2. 4. O acţiune care urmează a se înfăptui în viitorul apropiat: Mi visitano alle tre. partire. aprire etc. pentru a exprima: 1.între rădăcină şi terminaţiile specifice. Mă vizitează la ora trei. Lucrez la birou. Verbul neregulat: ANDARE [Io] vado merg [Tu] vai mergi Egli (ella) va merge [Noi] andiamo mergem [Voi] andate mergeţi Essi [loro] vanno merg FOLOSIRE: Prezentul indicativ este folosit la fel ca în româneşte.

Un sentiment care poate fi extins la infinit în trecut sau în viitor (numit prezentul universal): Dio è misericordioso. -ino. verbul în condiţional urmează conjuncţia se plus un verb în conjunctiv trecut: Se fossi in te. imperativul şi conjunctivul. 6. · Pentru a exprima probabilitatea în viitor: Andrei in Italia domani. CONDIZIONALE PRESENTE Ca şi indicativul. -esti. · Pentru a exprima politeţea şi în fraze în care se află un singur verb: Lo farei con piacere. -este. -iamo. -este. rădăcina verbului este aceeaşi de la viitorul indicativului. Dacă aş fi în locul tău. Vorrei una tazza di caffè. Dumnezeu este milos.5. EXEMPLU: [Io] parlerei [Tu] parleresti Lei parlerebbe Egli (ella) parlerebbe [Noi] parleremmo [Voi] parlereste Essi [loro] parlerebbero aş vorbi ai vorbi ar vorbi ar vorbi am vorbi aţi vorbi ar vorbi Condiţionalul prezent este în mare parte echivalent cu cel românesc. -ebbe. -esti. -i. -a. -emmo. -iamo. care are timpurile sale specifice. CONGIUNTIVO PRESENTE Prezentul conjunctivului se formează înlăturând terminaţia de la infinitiv şi adăugând apoi terminaţiile specifice: pentru verbele în -ARE -i. iar pentru cele în -ERE şi -IRE. non lo farei. La condiţional prezent. ella noi voi Essi [loro] -i -i -i -iamo -iate -ino -ere / -ire -a -a -a -iamo -iate -ano . Aş face-o cu plăcere. -iate. Iată cazurile lui de folosire: · Pentru a exprima rezultatul unei situaţii ipotetice. n-aş face-o. -i. Verbele în -ARE terminate cu schimbarea în -er adaugă terminaţiile -ei. -a. -ebbero. -are io tu egli. Citesc instrucţiunile. Aş vrea o ceaşcă de cafea. -ano. M-aş duce în Italia mâine. -emmo. Cele terminate în -ERE şi -IRE pierd vocala e finală înainte de a adăuga terminaţiile specifice condiţionalului -ei. -a. O acţiune care se desfăşoară în momentul vorbirii: [Io] leggo le istruzioni. -iate. Nu se foloseşte decât în anumite contexte în frazele ipotetice principale. -ebbero. -ebbe. conditionalul este un mod.

dorinţă): Sono contento che voi siate qui. unui dubiu sau a unei posibilităţi: È necessario che tu venga con me. È possibile che noi andiamo a Parigi. qualunque (oricare). Doresc să soseşti repede. sperare. Orice aş face . Oriunde se merge . sentire) când acestea sunt la forma negativă sau interogativă: Lei non pensa che sia freddo în Alaska. Le sembra che io sia malato? Vi se pare că eu sunt bolnav? După anumite fraze care exprimă ideea unei condiţii fără de care nu se poate îndeplini: benchè cu toate că. în ciuda. Este necesar ca tu să vii cu mine. chiar dacă affinchè astfel ca în modo che astfel ca (că) prima che înainte (de) per paura che de teamă că a meno che numai să nu fino a che până când După chiunque (oricine). . . . Oricine aţi fi Dv . loro] aprano să vorbesc să vorbeşti să vorbească să vorbim să vorbiţi să vorbească să scriu să scrii să scrie să scriem să scrieţi să scrie să deschid să deschizi să deschidă să deschidem să deschideţi să deschidă Conjunctivul prezent se foloseşte: După o expresie a unui sentiment personal (emoţie. Este posibil ca noi să mergem la Paris. . Dovunque si vada . Dv. dovunque (oriunde): Chiunque Lei sia . nu credeţi că este frig în Alaska. loro] scrivano Aprire [io] apra [tu] apra Egli (ella) apra [Noi] apriamo [Voi] apriate [Essi. Sunt fericit că voi sunteţi aici. Qualunque cosa io faccia. . . După o expresie a unei necesităţi.EXEMPLE: Parlare [io] parli [tu] parli Egli (ella) parli [Noi] parliamo [Voi] parliate [Essi. . credere. . loro] parlino Scrivere [io] scriva [tu] scriva Egli (ella) scriva [Noi] scriviamo [Voi] scriviate [Essi. . . . . Desidero che tu arrivi presto. După verbe de opinie (pensare. .

-essero. -isse. loro] scrivessero ei să fi scris Aprire [io] aprissi [tu] aprissi Egli (ella) aprisse [Noi] aprissimo [Voi] apriste [Essi. Este important ca copiii să mănânce vegetale. -IRE: -issi. Prezentul conjunctiv: Voglio che tu lo faccia. -issero. când urmează unei expresii impersonale şi subordonata conţine tema. EXEMPLE: Parlare [Io] parlassi [Tu] parlassi Egli (ella) parlasse [Noi] parlassimo [Voi] parlaste Essi [loro] parlassero eu să fi vorbit tu să fi vorbit el să fi vorbit noi să fi vorbit voi să fi vorbit ei să fi vorbit Scrivere [io] scrivessi eu să fi scris [tu] scrivessi tu să fi scris Egli (ella) scrivesse el să fi scris [Noi] scrivessimo noi să fi scris [Voi] scriveste voi să fi scris [Essi. È importante che i bambini mangino la verdura. Tu eşti poate cel mai bun prieten pe care îl am. Vreau ca tu s-o faci. a unei probabilităţi. -assi. este mai des folosit în literatură. -este. Aş fi vrut ca tu s-o faci. -essi. dar nu a unei certitudini: Tu sei forse il miglior amico che io abbia. -aste. Expresii impersonale è importante este important è impossibile este imposibil è necessario este necesar è possibile este possibil è probabile este probabil CONGIUNTIVO IMPERFETTO Subjonctivul trecut se foloseşte mai rar în vorbirea curentă. -esse. care este la un timp trecut sau condiţional. Conjunctivul imperfect: Volevo che tu lo facessi. -essimo. La rădăcina verbului se adaugă terminaţiile: pentru verbele în -ARE -assi. -ERE: -essi. -issimo. -issi. -asse. Poate fi folosit în fraze unde conjunctivul este cerut de verbul din principală. În frazele subordonate.După un adjectiv la superlativ când este exprimată ideea unei îndoilei. assero. -assimo. -iste. loro] aprissero eu să fi deschis tu să fi deschis el să fi deschis noi să fi deschis voi să fi deschis ei să fi deschis .

În frazele subordonate ce urmează după verbele ce exprimă dorinţă. Vorbeşte ca şi cum m-ar cunoaşte. dar în acelaşi timp presupune o legătură cu prezentul. sau trecutul conversaţional (passato prossimo): Perfectul compus indică o acţiune încheiată în trecut. În frazele subordonat după o expresie impersonală. Conjunctivul este folosit: 1. Conjunctivul se foloseşte în frazele subordonate în cazurile în care subiectele sunt diferite şi vorbitorul din principală exprimă dubii sau acţiunea dorită de el se va petrece în viitor faţă de acţiunea din principală.. Participiul trecut al verbelor regulate se formează înlăturând terminaţia infinitivului. În frazele subordonate. terminaţia -ato. condiţional sau mai mult ca perfect. Mă tratează ca şi cum aş fi un cretin. iar pentru verbele în -ire. Volevo parlare con qualcuno che conoscesse bene la Francia. dacă subordonata conţine un subiect. Mi tratta come se fossi un cretino.. comandă.? Abbiamo sempre detto. perfectul simplu.. Avevano paura che lui lo facesse..? Ai văzut.. îndoială sau nesiguranţă. Era importante che ascoltassimo i dettagli. o dorinţă. "Come se" cere întotdeauna imperfectul conjunctiv. în fraza secundară se va folosi imperfectul conjunctiv. 2. 3.. [schimbarea subiectului] Le era teamă ca el să n-o fi făcut. la fel ca prezentul conjunctivului. După conjuncţia subordonatoare "come se" pentru a exprima un fapt contrar condiţiei. Am spus întotdeauna. posibilitate. Lei insistì che [io] lo facessi. Se formează cu ajutorul verbului auxiliar (avere sau essere) conjugat la prezent indicativ plus participiul trecut al verbului de conjugat. terminaţia -ito. la care se adaugă: pentru verbele în -are. Parla come se mi conoscesse. Sono venuti? Au venit? Hai visto. 4..FOLOSIRE: Imperfectul conjunctiv exprimă nesiguranţă. terminaţia -uto. Exemple de participii trecute regulate: ballare ballato cantare cantato avere avuto cadere caduto sapere saputo partire partito capire capito . Dacă verbul din principală este la imperfect indicativ.. când substantivul modificat de subordonată nu se referă la cineva anume. TIMPURI COMPUSE Timpurile compuse ale tuturor verbelor sunt format cu diverse timpuri ale auxiliarelor avere (a avea) sau essere (a fi) plus participiul trecut al verbului de conjugat. pentru verbele în -ere. Voiam să vorbesc cu cineva care să cunoască bine Franţa. PASSATO PROSSIMO Perfectul compus. Era important ca noi să ascultăm detaliile. emoţie. Ea a insistat ca eu s-o fac.

Verbele tranzitive se conjugă cu avere. Complementul poate fi un substantiv sau un verb. Ha voluto cantare. ella è noi siamo voi siete Essi sono + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut am vorbit ai vorbit a vorbit am vorbit aţi vorbit au vorbit am mers ai mers a mers am mers aţi mers au mers EXEMPLE: [Io] ho parlato [Tu] hai parlato Egli(ella) ha parlato [Noi] abbiamo parlato [Voi] avete parlato Essi.Iată două exemple cu avere şi essere: io ho + participiul trecut tu hai + participiul trecut egli. . cugetare sau o stare: Ella ha aperto la porta e io sono entrato. a emoţiei. . etc ha + participiul trecut noi abbiamo + participiul trecut voi avete + participiul trecut Essi hanno + participiul trecut io sono tu sei egli. loro sono andati/e Perfectul compus (passato prossimo) are două folosiri importante: · Pentru a exprima o acţiune sau o stare a minţii. Ea a deschis uşa şi eu am intrat. loro hanno parlato [Io] sono andato [Tu] sei andato Egli (ella) è andato/a [Noi] siamo andati [Voi] siete andati Essi. pe cine?". È andato a Roma. mi-a fost frică. Ha guardato la TV.Verbele tranzitive cer complement direct şi răspund la întrebarea "ce. Conjugarea la "passato prossimo" cu prezentul verbelor avere sau essere depinde de felul verbelor: tranzitive sa intranzitive. · Pentru a exprima o acţiune încheiată. A mers la Roma. ele exprimă o mişcare. ella . a opiniei şi pentru a preciza momentul din trecut: Quando mi ha visto. Sono partiti ieri. Ha mangiato una pizza. Au plecat ieri. Am vrut să cânt.Verbele intranzitive nu cer complement direct şi nu răspund la întrebarea "ce?" În mod frecvent. verbele intranzitive – cu essere. Am mâncat o pizza. . ho avuto paura. Am privit la televizor. Când m-a văzut.

quando. La ragazza è andata a scuola. Se formează cu ajutorul verbului auxiliar (essere sau avere) conjugat la imperfect indicativ şi participiul trecut al verbului de conjugat: Non eravamo usciti perché già avevamo comprato i regali. ella era + participiul trecut noi eravamo + participiul trecut voi eravate + participiul trecut Essi. Se formează cu perfectul simplu al auxiliarului (essere sau avere) şi participiul trecut al verbului de conjugat. loro erano andati/e plecasem plecasei plecase plecaserăm plecaserăţi plecaseră TRAPASSATO REMOTO Mai mult ca perfectul anterior (trapassato remoto) este folosit mai mult în contexte literare sau istorice. Se foloseşte în scris pentru a indica relaţia între două acţiuni succesive trecute. Fata a mers la şcoală. I ragazzi sono andati a scuola. loro avevano + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut ESSERE io ero + participiul trecut tu eri + participiul trecut egli. .Important! Amintiţi-vă că participiul trecut al verbelor conjugate cu essere se acordă în gen şi număr cu subiectul. loro avevano parlato vorbiseră [Io] ero andato [Tu] eri andato Egli (ella) era andato/a [Noi] eravamo andati [Voi] eravate andati Essi. ella aveva noi avevamo voi avevate Essi. Se regăseşte de obicei în fraze subordonate introduse prin conjuncţii temporale: appena. AVERE io avevo tu avevi egli. TRAPASSATO PROSSIMO Mai mult ca perfectul (trapassato prossimo) indică o acţiune anterioară altei acţiuni trecute. loro erano + participiul trecut EXEMPLE: [Io] avevo parlato vorbisem [Tu] avevi parlato vorbisei Egli(ella) aveva parlato vorbise [Noi] avevamo parlato vorbiserăm [Voi] avevate parlato vorbiserăţi Essi. Băieţii au mers la şcoală. Ieşisem pentru că cumpărasem cadourile. exprimate de obicei prin perfectul compus sau prin imperfect.

redată prin perfectul simplu. În română se traduce prin mai mult ca perfect: Quando il re ebbe finito. După ce (când) regele terminase. aceleaşi forme pot avea sens de prezumtiv trecut. Acest timp exprimă ca şi în limba română o acţiune anterioară altei acţiuni viitoare.Indică o acţiune tecută anterioară altei acţiuni trecute. loro furono EXEMPLE: [Io] ebbi parlato [Tu] avesti parlato Egli(ella) ebbe parlato [Noi] avemmo parlato [Voi] aveste parlato Essi. loro furono andati/e dacă aş fi vorbit dacă ai fi vorbit dacă ar fi vorbit dacă am fi vorbit dacă aţi fi vorbit dacă ar fi vorbit dacă aş fi mers dacă ai fi mers dacă ar fi mers dacă am fi mers dacă aţi fi mers dacă ar fi mers + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut FUTURO ANTERIORE (PRESUMTIVO PASSATO) Viitorul anterior se formează cu viitorul auxiliarului (avere sau essere) plus participiul trecut al verbului de conjugat. loro saranno + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut . loro ebbero parlato [Io] fui andato [Tu] fosti andato Egli (ella) fu andato/a [Noi] fummo andati [Voi] foste andati Essi. fece un discorso. ella ebbe noi avemmo voi aveste Essi. loro ebbero io fui tu fosti egli. io ebbi tu avesti egli. loro avranno + participiul trecut Auxiliarul essere io sarò tu sarai egli ella sarà noi saremo voi sarete Essi. ella fu noi fummo voi foste Essi. io avrò + participiul trecut tu avrai + participiul trecut egli ella avrà + participiul trecut noi avremo + participiul trecut voi avrete + participiul trecut Essi. a ţinut un discurs.

Când Dv veţi fi terminat.EXEMPLE: [Io] avrò parlato [Tu] avrai parlato Egli(ella) avrà parlato [Noi] avremo parlato [Voi] avrete parlato Essi. loro saranno andati vor fi mers FOLOSIRE: Quando Lei avrà terminato. CONDIZIONALE PASSATO Condiţionalul trecut se formează cu condiţionalul prezent al verbului auxiliar (essere sau avere) plus participiul tecut al verbului de conjugat. me lo dirà. loro sarebbero andati . loro avrebbero Auxiliarul essere io sarei tu saresti egli ella sarebbe noi saremmo voi sareste Essi. loro avrebbero parlato [Io] sarei andato [Tu] saresti andato Egli (ella) sarebbe andato [Noi] saremmo andati [Voi] sareste andati Essi. Este folosit pentru a exprima rezultatul unei condiţii ipotetice sau a unei supoziţii în trecut. loro sarebbero + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut aş fi vorbit ai fi vorbit ar fi vorbit ar fi vorbit am fi vorbit aţi fi vorbit ar fi vorbit aş fi mers ai fi mers ar fi mers am fi mers aţi fi mers ar fi mers EXEMPLE: [Io] avrei parlato [Tu] avresti parlato Lei avrebbe parlato Egli (ella) avrebbe parlato [Noi] avremmo parlato [Voi] avreste parlato Essi. Numai auxiliarul este conjugat. -are / -ere / -ire io avrei tu avresti egli ella avrebbe noi avremmo voi avreste Essi. o să-mi spuneţi. loro avranno parlato voi fi vorbit vei fi vorbit va fi vorbit vom fi vorbit veţi fi vorbit vor fi vorbit [Io] sarò andato voi fi mers [Tu] sarai andato vei fi mers Egli(ella) sarà andato va fi mers [Noi] saremo andati vom fi mers [Voi] sarete andati veţi fi mers Essi.

Non era possibile che tutti avessero comprato i biglietti. În limba modernă este folosit doar la persoana a treia: Ero contento che Maria fosse arrivata. o posibilitate. Nu era posibil ca toţi să fi cumpărat bilete. -are / -ere / -ire io avessi tu avessi egli. CONGIUNTIVO TRAPASSATTO Conjunctivul trecut este un timp rezervat contextelor literare. . în propoziţiile principale.FOLOSIRE: Condiţionalul trecut are aceleaşi valori ca în româneşte. ella avesse noi avessimo voi aveste Essi avessero + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut + participiul trecut io fossi + participiul trecut tu fossi + participiul trecut egli. Eram fericit că Maria venise. Am fi ieşit mai repede dacă am fi ştiut că magazinele închideau devreme. Dacă voi aţi fi venit. Formarea lui este din imperfectul conjunctiv al auxiliarului şi participiul trecut al verbului. Patronul se îndoia că funcţionarii ar fi terminat proiectul. ella fosse + participiul trecut noi fossimo + participiul trecut voi foste + participiul trecut Essi fossero + participiul trecut EXEMPLE: [Io] avessi parlato dacă aş fi vorbit [Tu] avessi parlato dacă ai fi vorbit Egli(ella) avesse parlato dacă ar fi vorbit [Noi] avessimo parlato dacă am fi vorbit [Voi] aveste parlato dacă aţi fi vorbit Essi. Nu se poate folosi condiţionalul în propoziţiile condiţionale subordonate. Conjunctivul trebuie folosit în frazele secundare când subiectul este diferit şi există un dubiu al vorbitorului faţă de situaţia descrisă. Conjunctivul este folosit pentru a exprima o incertitudine. în această situaţie se foloseşte se va folosi în italiană conjunctivul imperfect (în loc de condiţional prezent) şi conjunctivul mai mult ca perfect (în loc de condiţional trecut): Se voi foste venuti. noi saremmo stati molto contenti. Saremmo usciti più presto se avessimo saputo che i negozi chiudevano presto. loro fossero andati/e dacă ar fi mers FOLOSIRE: Indicativul este folosit pentru o stare de fapt. Il datore di lavoro dubitò che gli impiegati avessero completato il progetto. noi am fi fost foarte mulţumiţi. o dorinţă. loro avessero parlato dacă ar fi vorbit [Io] fossi andato dacă aş fi mers [Tu] fossi andato dacă ai fi mers Egli (ella) fosse andato/a dacă ar fi mers [Noi] fossimo andati dacă am fi mers [Voi] foste andati dacă aţi fi mers Essi.

. Aici se vorbeşte (lumea vorbeşte) italiana. Persoana sau entitatea care suferă acţiunea se numeşte complement indirect. O bursă de studii va fi acordată de universitate. unde are forme proprii numai la persoana a II-a singular şi plural. spre deosebire de română. Participiul trecut se acordă cu subiectul în gen şi număr: Subject + essere + Past Participle + PREPOSITIONS +Agent La canzone fu scritta da Lucio Battisti. subiectul suferă acţiunea verbului. În italiană are forme la persoana a II-a şi a III-a singular şi plural şi persoana I plural. În italiană. Ne scriem adesea (noi între noi). în italiană se foloseşte pentru diateza pasivă pronumele reflexiv si cu persoana a III-a singular sau plural a verbului: Si pensa che questa casa sia stata venduta un anno fa. La posta è stata distribuita dal postino. Imperativul familiar foloseşte pronumele tu sau voi cu formele verbului la prezent indicativ. În diateza pasivă. Qui si parla italiano. Universitatea va acorda o bursă de studii. Diateza activă: L'università concederà una borsa di studio.DIATEZA PASIVĂ Diateza activă este o construcţie în care subiectul face acţiunea descrisă de verb. Si amano molto. Diateza pasivă: Una borsa di studio sarà concessa dall'università. (Ei) spun (se zice) că a fuma face rău la sănătate. o chemare la acţiune. Preşedintele era respectat de toţi. diateza pasivă are aceeaşi construcţie cu cea din limba română. Scrivi la lettera! Scrie scrisoarea! . Il presidente era rispettato da tutti. Cântecul a fost scris de Lucio Battisti. Se iubesc mult (ei între ei). Gândim (se gândeşte) că această casă a fost vândută acum un an. Când autorul acţiunii nu este definit. Diateza pasivă implică întotdeauna o acţiune care se reflectă asupra subiectului. VERBI REFLESSIVI Anumite verbe intranzitive în româneşte se pot schimba în reflexive în italiană: sposare a lua în căsătorie sposarsi a se căsători lavare a spăla lavarsi a se spăla sedere a şedea sedersi a se aşeza vestire a îmbrăca (ceva) vestirsi a se îmbrăca Reflexivele reciproce sunt folosite pentru a indica faptul că două sau mai multe persoane fac acţiunea una către alta: Ci scriviamo spesso. un sfat. Impersonalul poate fi folosit ca alternativă la diateza pasivă: Dicono che fumare fa male alla salute. Poşta a fost distribuită de (către) poştaş. IMPERATIVO Modul imperativ exprimă o comandă.

pentru verbele terminate în -ire se adaugă -ito. Aceste forme se folosesc în timpurile compuse şi la diateza pasivă. pentru verbele terminate în -are adăugându-se -ato. Participiul trecut Participiul trecut al verbelor regulate se formează de la tema infinitivului. Va' con lui! Mergi cu el! Da' il libro a Maria! Dă-i cartea Mariei! Fa' il lavoro oggi! Fă-ţi munca azi! Sta' a casa questa settimana! Stai acasă săptămâna asta! Dire are doar pentru imperativul familiar forma di'. Finisca di leggere! Terminaţi (Lei) de citit! Paghi în contanti. vă rog! Dica la verità al professore! Spuneţii (Lei) adevărul profesorului! Persoana I plural a imperativului: Limba italiană are şi persoana I plural. Pentru persoana a II-a singular. Participiul trecut şi Participiul prezent sunt grupate împreună pentru raţiuni funcţionale. în care caz devin adjective. per favore! Plătiţi (Lei) cu numerar. Aceste forme verbale nu se schimbă după persoană şi număr cum se întâmplă la toate celelalte timpuri. dare. pentru care se foloseşte aceeaşi persoană de la indicativ prezent (în româneşte se foloseşte pentru aceasta conjunctivul prezent). forma familiară (tu) a verbelor de grupa I în -ARE foloseşte a treia persoană singular de la indicativ. se pune după non infinitivul verbului: Non andiamo al cinema stasera! Să nu mergem la cinema în seara asta! Non dormite in quel letto! Nu dormiţi în patul acela! Non parlare mentre la professoressa parla! Nu vorbi în timp ce profesoara vorbeşte! PARTICIPIO Infinitivul. . pentru verbele terminate în -ere se adaugă -uto. Dacă verbul este neregulat la subjonctiv. Mangia la frutta! Mănâncă fructele! Patru verbe în -ARE au forme scurte pentru imperativ: andare.Finite il compito! Terminaţi tema! Pentru persoana a II-a singular. Andiamo al cinema! Să mergem la cinematograf! Imperativul negativ: Forma negativă a imperativului se formează simplu cu punerea negaţiei non înaintea verbului. Di' la storia ai ragazzi! Spune povestea băieţilor! Imperativul de politeţe: Imperativul formal (Lei/Loro) foloseşte formele verbale de la a III-a persoană de la subjonctiv prezent. va fi neregulat şi la imperativ. fare şi stare.

Mi divertivo cantando. exprimă o acţiune care este legată de alta printr-o relaţie cauzală: Lo incontrai andando al teatro. Note asupra verbului PIACERE Folosirea verbului piacere este similară cu cea din limba română (spre deosebire de engleză sau franceză. vi şi a loro. le. Le squadre concorrenti alla coppa dei campioni. ti. Există deci două forme: Participio Presente şi Participio Passato. gli. Mă distram cântând. în care caz se acordă în număr şi gen cu substantivul (substantivele) pe care le modifică. Mi piace il caffè. de exemplu). L-am întâlnit mergând la teatru. Infinitiv amare (a iubi) Participiul prezent amante (iubitor) Participiul trecut amato (iubit) EXEMPLE: una poesia commovente (commuovere) o poezie mişcătoare una conversazione stimolante (stimolare) o conversaţie stimulatoare delle notizie sorprendenti (sorprendere) noutăţi surpinzătoare GERUNDIVO Gerunziul. ca şi în româneşte. Îţi plac florile. Ti piacciono i fiori. Gerunziul are două forme: prezent (cantando) şi trecut (avendo cantato).Iată câteva exemple de participii regulate: ballare ballato cantare cantato avere avuto cadere caduto sapere saputo partire partito capire capito EXEMPLU: Il pollo era stato cucinato. Participiul prezent Participiul prezent (echivalent cu gerunziul românesc) este numit astfel pentru că în participarea sa în frază asumă funcţia de adjectiv. Participiul prezent se formează pentru verbele terminate în: -are adăugând –ante. Echipele concurânde (care concură) la cupa campionilor. Lor le place să schieze. ci. Îmi place cafeaua. . Piacere este întotdeauna însoţit de pronumele complemente indirecte mi. iar pentru cele în -ere şi -ire adăugând sufixul -ente. Puiul fusese gătit. A loro piace sciare.

Folosită în faţa numelui unui oraş. prin da durante în timp(ul) in senza fără tra su pe eccetto dopo după VERB + PREPOZIŢIE Prepoziţiile pot schimba sensul unui verb: pensare a gândi pensare di a gândi să. cu excepţia il meglio il peggio cel mai bine cel mai rău . ADVERBUL Multe adverbe de mod sunt formate prin adăugarea sufixului -mente la forma de feminin singular a adjectivului corespondent. De exemplu: facilmente più facilmente il più facilmente Următoarele adverbe au (şi) un comparativ neregulat: bene bine meglio mai bine male rău peggio mai rău prin (intermediul) mai puţin. De exemplu: franco deschis. Adjectivele terminate în -le şi -re pierd e final înainte de adăugarea lui -mente. de la de la în prin(tre) efără. piacere este întotdeauna la singular (dar rezultatul nu este foarte precis exprimat): Le piace pescare e nuotare.PIACERE + INFINITIV Când subiectul este un infinitiv. a medita FRAZE PREPOZIŢIONALE Anumite prepoziţii sunt folosite în frazele prepoziţionale: a causa di din cauza al fine di cu scopul de a forza di din cauza al punto di pe punctul de a davanti a în faţa invece di în loc să (de a) Prepoziţia a înseamnă către (arată direcţia). a intenţiona pensare a a gândi la. exceptând de. PREPOSIZIONE Prepoziţiile simple în italiană sunt: a la. către mediante con cu meno contro împotriva di per pentru. cinstit debole slab debolmente slab facile uşor facilmente uşor maggiore mai mare maggiormente mai mare Adverbele se compară precum adjectivele. înseamnă în. din. cinstit francamente deschis. Vă place să pescuiţi şi să înotaţi. Ei îi place să pescuiască şi să înoate.

Am prea multe reviste. Ei studiază prea rapid. adverbele urmează după verb. Adverbe care întăresc sensul celor amintite sunt relativamente. Studiez prea rapid. foarte bine. Adjectivele îşi schimbă forma. mereu) care sunt plasate între auxiliar şi participiul trecut (ca în franceză). dacă este posibil. De exemplu: Ha già finito? Aţi (dv) terminat deja? Sono sempre stato così. enormemente. Aleargă destul de rău. Am cumpărat prea multe haine. Paolo non canta molto bene. mai (niciodată). realmente. Întotdeauna am fost aşa. totuşi. MODIFICAREA ADVERBELOR DE CĂTRE ALTE ADVERBE Afirmative Disegna molto. Adverbele modifică verbe. Adverbele nu-şi schimbă forma. Negative Anna non parla proprio bene. Nu a vrut niciodată să mă asculte. Corre abbastanza male. poco. Loro studiano troppo rapidamente. Cuvinte ca poco. Studio troppo rapidamente. adjective şi alte adverbe. SUBSTANTIV + CON ca ADVERB Adverbele sunt în mod frecvent formate folosind fraza preposiţională con + singularul substantivului: con + substantiv -mente English con ansietà con gusto con affetto con pazienza con rapidità ansiosamente gustosamente affettuosamente pazientemente rapidamente cu nelinişte gustos (cu gust) cu afecţiune (afectuos) cu răbdare rapid FOLOSIREA ADVERBELOR CU MODIFICAREA ADJECTIVELOR + ALTE ADVERBE Adverbe ca molto. Desenează bine. Câteva. abbastanza şi troppo sunt folosite pentru a transmite intensitatea. Vi è mai stato? Aţi (dv) mai fost acolo? Non ha più voluto saperne. Non ha mai voluto ascoltarmi. più (mai) şi sempre (întotdeauna. Paul nu cântă foarte bine. adverbul urmează invariabil participiul trecut. molto bene. Adjectivele modifică substantive şi pronume şi se acordă cu cuvintele pe care le modifică în număr şi. De exemplu: bene bine molto bene foarte bine benissimo foarte bine piano încet molto piano foarte încet pianissimo foarte încet În general.molto mult più mai mult il più cel mai mult poco puţin meno mai puţin il meno cel mai puţin Adverbele care nu se termină în -mente pot adăuga -issimo după ce am înlăturat vocala finală şi astfel rezultă superlativul echivalent cu molto (foarte) + adverb. Adverbele nu-şi schimbă forma. Nu a mai vrut să ştie (de asta). în gen. În timpurile compuse. Tengo troppe riviste. molto. Anna nu vorbeşte deloc bine. Comprai troppi vestiti. Canta veramente bene. abbastanza pot fi folosite ca adverbe şi adjective. . straordinariamente. cu excepţia lui già (deja). estremamente. le preced. Cântă cu adevărat bine.

dar interesantă. INTERJECŢIA Interjecţiile sunt mai numeroase şi mai importante în italiană decât în româneşte: Numele divine ca exclamaţii sunt frecvente şi nu sunt privite ca fiind profanări: Dio! Doamne! Per Dio! Pentru numele lui Dumnezeu! Dio mio! Dumnezeule! Oh Dio mio! Oh. totuşi sau cu toate acestea: Questa medicina è cattiva però fa bene. Sau poate conţine o propoziţie principală şi una sau mai multe secundare. Este o carte dificilă. înaintea adverbelor: Dubito che venga. CONJUNCŢIA Conjuncţiile simple care unesc propoziţiile coordonate sunt: e şi o sau nè nici però totuşi. Doamne! Mamma mia! Ca interjecţii pot fi folosite şi substantive sau adjective: Bravo! Bine! Bravo! Attenzione! Atenţie! Al fuoco! Săriţi! Foc! Aiuto! Ajutor! SINTAXA STRUCTURA FRAZEI O frază trebuie să aibă minim un subiect (care poate fi şi subînţeles) şi un predicat. MA Ma este mai retoric decât però şi se foloseşte pentru eufonie: È un libro difficile. CHE Che serveşte drept conjuncţie şi este cerută după afirmaţii. Mă îndoiesc că vine. Cred că nu e adevărat. Maria si sente troppo stanca. Acest medicament este rău. È piccante. . E iute.MODIFICĂRI ALE ADJECTIVELOR DE CĂTRE ADVERBE Roberto è abbastanza alto. Maria se simte prea obosită. Credo che non sia vero. însă ma dar. însă Conjuncţiile care introduc propoziţii subordonate sunt: come ca quando când mentre în timp ce che că se dacă PERÒ Però înseamnă dar. Îmi place chiar dacă este picant. Roberto este destul de înalt. Mi piace anche se è piccante. dar face bine. ma interessante.

Ordinea construirii acestor fraze este subiect-verb-complement direct. PROPOZIŢIA DECLARATIVĂ DIATEZA ACTIVĂ Diateza activă este o construcţie în care subiectul execută acţiunea descrisă de verb. De obicei. verbul este întotdeauna la singular: Gli piace pescare e nuotare. mi comprerei una casa in campagna. Dacă bugetul meu mi-ar permite. subiect verb compl. Nu-şi spală mâinile. Nu-l chem. propoziţia subordonată este separată de principală prin virgulă. De asemenea şi un gerunziu sau o frază infinitivală poate fi subiect. Parlo italiano. Subiect (egli / el) omis: Riparò la macchina. A reparat maşina. un pronume. un adverb sau o propoziţie adverbială sau cu o propoziţie subordonată. mi-aş cumpăra o casă la ţară. sau ca răspuns la întrebarea Chi? Chi riparà la macchina? Cine va repara maşina? La riparà un buon meccanico. non precede pronumele complement. EXEMPLU: Il meccanico / ripara / la macchina. Îşi spală mâinile. Afirmaţia făcută în propoziţia subordonată nu poate avea aceeaşi greutate ca cea făcută în principală. INFINITIVUL CA SUBIECT Când subiectul este un infinitiv (sau mai multe). Non parlo italiano. Vorbesc italiana. Se il mio bilancio lo permettesse. un nume propriu sau o frază substantivală. Subiectul poate fi simplu sau compus. propoziţia subordonată este întotdeauna dependentă de una principală şi nu poate exista de una singură. Si lavano le mani. Nu vorbesc italiana. NEGAŢIA Negaţia non se plasează întotdeauna chiar înaintea verbului. Începe lecţia. Există o mulţime de posibilităţi de combinare. cu un complement. Mecanicul repară maşina. cu excepţia frazelor care conţin un verb reflexiv şi/sau un pronume complement. Îl chem. Subiectul este adesea plasat la sfârşitul frazei atunci când aceasta conţine informaţie nouă. În frazele ce conţin un pronume complement. ba chiar subiectul poate lipsi: Subiect la sfârşit: Comincia la lezione.PROPOZIŢII PRINCIPALE Propoziţia principală poate începe cu subiectul expunerii. POZIŢIA SUBIECTULUI Subiectul nu trebuie să stea în faţa verbului. Non si lavano le mani. Non lo chiamo. PROPOZIŢII SUBORDONATE Prin definiţie. Prima poziţie în frază este în general una de emfază. O va repara un bun mecanic.dir SUBIECTUL Subiectul unei propoziţii poate fi un substantiv. . Îi place să pescuiască şi să înoate. Lo chiamo.

Nu vorbim niciodată.. Nu doriţi nimic? Nu. Niente şi nulla sunt sinonime. Vuole nulla.niciodată Non parliamo mai. grazie. Nu mă spăl. mulţumesc. Poziţia lui non în frază nu e fixă. mai . non este omis. Nessun aiuto mi gioverà. domnule? Da. Nessun(o) (nici un. Nessun Nessuno pierde vocala finală o când modifică un substantiv masculin: Non hai nessun motivo per criticarlo. Nu am vorbit niciodată. Ca adjectiv se poate modifica. Se folosesc după modelul lui nessuno. Lei? No.. Nimeni n-ar fi făcut-o astfel. .. grazie. nici nu îl justific. Non ci alziamo. Non desidero nulla. Nu ai nici un motiv să-l critici. Nici o plajă nu este mai pitorească decât aceasta. Nici nu îl dezaprob. nici non. né quello. nici acela. Nici un ajutor nu-mi va aduce ceva bun.né nici. Nu ne sculăm. Nimeni nu a mers cu ea. nici unul) este invariabil când este folosit ca pronume.. Nulla è buono per Lei. Non vuole nulla. Nessuno l'avrebbe fatto così. Nessuno andò con lei. NESSUNO Adjectivul Nessuno se declină după gen: SINGULAR Masculin Feminin nessuno nessuna NOTĂ: Adjectivul nessuno nu are formă de plural. Nu e bun pentru dv.né nu.În construcţiile verbale reflexive. Nessuno l'ha visto Nimeni nu l-a văzut. De reţinut că în timpurile compuse mai poate să apară între verbul auxiliar şi participiu. Non lo disapprovo né lo giustifico. Nessuna spiaggia è più pittoresca di questa.. Negaţia non este plasată numai înaintea verbului. Non mi lavo.. Mai abbiamo parlato. Când cuvântul negativ (în acest caz mai) precede verbul. NÉ né nici né. Signore? Sì. mulţumesc. Înseamnă nimic. nici Né questo. Nu doresc nimic. Ne sculăm.. Non abbiamo mai parlato. Ci alziamo. non precede pronumele reflexiv. Mai parliamo.. Mi lavo. Nici acesta. Doriţi ceva. Mă spăl.

Şi o propoziţie subordonată poate fi complement direct. atribut sau complement. Dă-mi-l. În vorbire este suficientă intonaţia. I-am trimis un cadou tatălui meu. pronumele complement indirect gli devine glielo. Gli mandai un regalo. Vine acasă Roberto? Roberto vine acasă. O propoziţie poate include mai mult de un verb. Am mâncat (nişte) pizza. Mi l-a dat. este suficient să verificăm dacă răspunde la întrebarea: cine? ce? PRONUMELE COMPLEMENTE Când două pronume complemente sunt folosite împreună cu un verb. acesta este precedat de articolul partitiv di: Ho mangiato della pizza. INTEROGAŢIA Frazele interogative poartă la sfârşit semnul întrebării. Băiatul mănâncă pizza. I-am trimis un cadou. nu-i aşa? Ti piacciono i dolci. POZIŢIA COMPLEMENTULUI DIRECT De obicei. în anumite cazuri.COMPLEMENTUL DIRECT Complement direct în propoziţie poate fi un substantiv. vero? Nu te-ai dus la concert. nu? . Lo mandai a mio padre. Giovanni are doi copii? Giovanni are doi copii. Glielo mandai. Dammelo. PREDICATUL Predicatul constă dintr-un verb sau o frază verbală. L-am trimis tatălui meu. Dar. complementul direct stă după verb: Il ragazzo mangia la pizza. cel somplement indirect se pune primul: Me lo diede. un nume propriu sau o expresie substantivală. atribute şi modifică expresia. Vine Roberto acasă? Robert vine acasă. vero? Vrei să mă însoţeşti. Uneori întrebarea este construită punând verbul înaintea subiectului. Mandai un regalo a mio padre. Întrebare Afirmaţie John ha due figli? John ha due figli. no? Îţi plac dulciurile. un pronume. sau Viene Roberto a casa? Roberto viene a casa. care include complemente. Pentru a elimina riscul de confuzie între complementul direct şi construcţii similare. Vuoi accompagnarmi. ÎNTREBĂRI RETORICE Expresiile afirmative şi negative pot fi transformate în întrebări adăugând un cuvânt sau o propoziţie la sfârşit. nu-i aşa? Non sei andato al concerto. I l-am trimis. DOUĂ PRONUME DE PERSOANA A III-A Când două pronume de persoana a III-a sunt folosite împreună. Subiectul poate fi plasat imediat după verb sau tocmai la sfârşitul întrebării: Viene a casa Roberto? Roberto viene a casa.

solo. dar Ne ho visti parecchi che sono a buon mercato. · După un superlativ sau după unul din următoarele adjective care au putere de superlative: primo. utilitatea. È possible che me lo dia. după verbe impersonale sau expresii care implică possibilitatea. È possible che se ne sia andato? Is it possible that he has gone away? · After verbs of thinking and believing when doubt or uncertainty is implied. necesitatea. Bisogna (è necessario) che Lei agisca subito. Sono stati i primi che l'abbiano fatto. De exemplu: È il più antico che esista. ultimo. Trebuie ca dv să acţionaţi imediat. È probabile che l'abbia ricevuto. Caut pe cineva care să fie capabil s-o facă. Cerco qualcuno che sia capace di farlo. . ultimul. De exemplu: È probabile che non ne sappia nulla.SUBORDONATA ADJECTIVALĂ Verbul unei subordonate adjectivale este la conjunctiv în următoarele două cazuri: · După un pronume relativ al cărui antecedent este indefinit. sunt la conjunctiv. corectitudinea. refuzul. I really do not think that he is right. È l'unico che non sia riuscito. probabilitatea. For Exemplu: Veramente non credo che abbia ragione. Non posso ammettere che sappia farlo. Este singurul care nu a reuşit. doar. Este cel mai vechi care există. I cannot admit that he can do it. probabilitatea. Credo che mi ascolterà. Credi che me ne importi? Do you think I care? Note: The future. Daţi-mi altul care să nu fie aşa de scump. is used when there is no uncertainty. SUBJONCTIVUL DUPĂ VERBE IMPERSONALE Verbele din propoziţiile subordonate introduse cu che. greşeala. SUBORDONATA NOMINALĂ Verbul subordonatei nominale (introdusă cu che) este la conjunctiv în următoarele două cazuri: · După verbe sau expresii care exprimă îndoiala. unico (primul. Probabil că nu ştie nimic. I doubt that it is true. I believe he will listen to me. posibilitatea şi dorinţa: Dubito che sia vero. aparenţa şi dorinţa. Au fost primii care au făcut-o. however. Ho trovato un individuo che sa fare qualunque cosa. It is probable that he has received it. Este posibil să mi-l dea. unic). Am văzut destui (din aceştia) care sunt ieftini. Am găsit un tip care ştie să facă orice. De exemplu: Me ne dia un altro che non sia troppo caro.

no şi grazie. Este posibil s-o facem. etc. Cele mai comune sunt: sì. Infinitivul este folosit în propoziţiile subordonate când nu exprimă un subiect: È possible farlo. Il professor Bianchi spiega la lezione. È inutile proseguire. è perchè. Asta e pentru că o spun eu. FORME NON-GRAMATICALE Termenul de non-gramatical se aplică pentru civintele şi expresiile ce nu pot fi încadrate într-o categorie lexicală. TITLURI DE POLITEŢE Apelativele de politeţe sunt Signore.È inutile che gliene parli Este inutil să-i vorbeşti despre asta. Non è giusto che anche Lei s'incomodi. Profesorul explică lecţia. E facile che ci faccia questo favore. Signora. doctor Rossi. pierd vocala -e când urmează nume proprii: Il professore spiega la lezione. Doctorul Rossi este bun. È giusto che ognuno riceva la sua parte. si vede. Profesorul Bianchi explică lecţia. persoană sau timp. Formele non-gramaticale nu se schimbă după gen. Este inutil să continuăm. Adresare directă: Buongiorno dottor Rossi. Trebuie să vorbim clar. E clar că nu are chef să facă nimic. Bisogna parlare chiaramente. Nu e drept să vă încurcaţi şi dv. ORA SI DATA ORA Pentru exprimarea orei este folosită persoana a III-a a verbului essere: Che ora è? Ce oră e? Cât e ceasul? . Este adevărat că a spus-o. È vero che lo disse. număr. E uşor să ne facă favoarea asta. Această regulă nu se aplică totuşi pentru expresiile impersonale cas è vero. Titlurile terminate în -e ca dottore. când se foloseşte indicativul: È chiaro che non ha voglia di fare nulla. Bună ziua. signorina şi abrevierile lor asociate. Pare că s-a decis. Se foloseşte articolul hotărât întotdeauna. professore. è chiaro.. Sembra che si sia deciso. signore. cu excepţia adresării directe: Il dottor Rossi è bravo. È perchè lo dico io. Este drept ca fiecare să-şi primească partea.

i giovedì. În expresiile de timp articolul hotărât apare ca în expresiile similare româneşti: il venerdì... lunedì luni venerdì vineri martedì marţi sabato sâmbătă mercoledì miercuri domenica duminică giovedì joi Articolul hotărât este cerut înaintea expresiilor de timp când sunt modificate de un adjectiv: la settimana scorsa. (în) ultima zi a lunii. lo Stato = statul. în timpul zilei noaptea... LUNILE gennaio ianuarie luglio iulie febbraio februarie agosto august marzo martie settembre septembrie aprile aprilie ottobre octombrie maggio mai novembre noiembrie giugno iunie dicembre decembrie ANOTIMPURILE la primavera primăvara l'estate vara DIVIZIUNILE ZILEI la mattina il giorno di giorno la notte il pomeriggio ieri notte l'altro ieri ieri stanotte oggi domani domani mattina l'autunno l'inverno toamna iarna dimineaţa ziua ziua. următoarea sâmbătă. joile. Este ora două. Avionul pleacă în (ziua de) paisprezece. vinerea. Sono le otto meno venti. Este ora unu. Sono le sei e dieci.. în timpul nopţii după amiaza azi noapte alaltăieri ieri (în) noaptea asta azi mâine mâine dimineaţa .. lunilor şi anotimpurilor nu sunt scrise cu iniţială aldină (de fapt... L'aereo parte il quattordici... Este opt fără douăzeci. l'ultimo giorno del mese. Este trei şi jumătate.... il prossimo sabato. Sono le due. săptămâna trecută. ZILELE SĂPTĂMÂNII Numele zilelor..È l'una.. Sono le tre e mezzo. un singur substantiv comun este scris cu iniţială aldină în interiorul propoziţiei..... Este ora şase şi zece. pentru a arăta ce importanţă se acordă statului în civilizaţia occidentală)..

când de două ori câteodată în acelaşi timp la rândul său ocazional. pe zi. de puţine ori rareori NUMERALUL NUMERALELE CARDINALE Numeralele cardinale sunt: 0 = zero 10 = 1 = uno 11 = 2 = due 12 = 3 = tre 13 = 4 = quattro 14 = 5 = cinque 15 = 6 = sei 16 = 7 = sette 17 = 8 = otto 18 = 9 = nove 19 = 20 = venti 21 = 22 = ventidue 30 = 40 = quaranta 50 = 60 = sessanta 70 = 80 = ottanta 90 = 100 = cento 1000 = 2000 = duemila 100.. sau articolul hotărât. al giorno..REPETIŢIA Repetiţi este exprimată folosind volta (o dată) şi per..000 200.000 = duecentomila NUMERALELE ORDINALE primul = primo -a al doilea = secondo -a al treilea = terzo -a al patrulea = quarto -a al cincilea = quinto -a al şaselea = sesto -a dieci undici dodici tredici quattordici quindici sedici diciassette diciotto diciannove ventuno trenta cinquanta settanta novanta mille = centomila . alla.. Quante volte alla settimana. De câte ori pe săptămână. una volta una volta che due volte a volte alla volta a sua volta qualche volta due volte più grande ogni volta quante volte una volta e per tutte una volta ogni tanto c'era una volta la prima volta molte volte poche volte rare volte o dată odată ce. all'anno?. pe an?. câteodată de două ori mai mare de fiecare dată de câte ori o dată pentru totdeauna din când în când a fost odată prima dată de multe ori rareori.

000-lea = FRACŢIUNI Numerale fracţionale: o jumătate = o treime = două treimi = un sfert = trei sferturi = o cincime = o şesime = o şeptime = o optime = o noime = o zecime = settimo -a ottavo nono -a = decimo -a = undicesimo -a = dodicesimo -a tredicesimo -a quattordicesimo -a quindicesimo-a sedicesimo -a diciassettesimo -a diciottesimo -a diciannovesimo -a ventesimo -a ventunesimo -a ventiduesimo -a trentesimo -a quarantesimo -a cinquantesimo -a sessantesimo -a settantesimo -a ottantesimo -a novantesimo -a centesimo -a centunesimo -a centoundicesimo -a centoventunesimo -a duecentesimo. -a settecentesimo.al optulea = al nouălea = al zecelea = al unsprezecelea al doispezecelea al treispezecelea al 13-lea = al 14-lea = al 15-lea = al 16-lea = al 17-lea = al 18-lea = al 19-lea = al 20-lea = al 21-lea = al 22-lea = al 30-lea = al 40-lea = al 50-lea = al 60-lea = al 70-lea = al 80-lea = al 90-lea = al 100-lea = al 101-lea = al 111-lea = al 121-lea = al 200-lea = al 300-lea = al 400-lea = al 500-lea = al 600-lea = al 700-lea = al 800-lea = al 900-lea = al 1000-lea = al 2000-lea = al 100. -a quattrocentesimo -a cinquecentesimo. -a seicentesimo. -a trecentesimo.000-lea = al 200. -a millesimo -a duemillesimo-a centomillesimo -a duecentomillesimo -a un mezzo un terzo due terzi un quarto tre quarti un quinto un sesto un settimo un ottavo un nono un decimo . -a ottocentesimo. -a novecentesimo.

. o unsprezecime = un undicesimo o doisprezecime = un dodicesimo o treisprezecime = un tredicesimo o paisprezecime = un quattordicesimo o cincisprezecime = un quindicesimo o şaisprezecime = un sedicesimo o şaptesprezecime = un diciassettesimo o optsprezecime = un diciottesimo o nouăsprezecime = un diciannovesimo o douăzecime = un ventesimo o treizecime = un trentesimo o patruzecime = un centesimo o cincizecime = un millesimo Numeralele fracţionale se pot forma mai uşor cu forma feminină a numeralului ordinal şi "parte": treime = terza parte douăzecime = ventesima parte Numărătorul unei fracţii este cardinal: două noimi = 2/9 = due noni paisprezece treizecimi= 14/30 = quattordici trentesimi NOTAREA NUMERELOR Numere întregi Miile şi mai mari se despart prin punct: 10.2 = unu virgulă doi PUNCTUAŢIA . . Finala i a numeralului cardinal (exceptând pe cele care conţin sette şi nove) pot fi reduse înainte de -esimo..000 = zece mii Zecimale Numerele zecimale folosesc virgula: 1. : punto virgola punto e virgola due punti .Numeralele fracţionale până la decimo sunt formate adăugând -esimo la numeralul cardinal. ? ! () puntini sospensivi punto interrogativo punto esclamativo parentesi "" dieresi virgolette trattino . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful