PAC

Universitatea Dunărea de Jos Galați Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Politica Agricolă Comună în România

Student: Şerban Marilena Economie agroalimentară Anul III

-Galaț i 2012- 2 .

......................... Cele două agriculturi ale României şi Politica Agricolă Comună .............................. 3 4 4 6 11 12 3 ....................... Politica Agricolă Comună în România ................CUPRINS: Introducere ......................................................................... 1......................................... Concluzii .................................. 2........................................................................................................................................................................... Prevederile Tratatului de Aderare referitoare la agricultură .......................... Bibliografie ..........................

PAC evoluând de la o politică care se concentra pe sprijinirea directă a producţiei. de siguranţa alimentelor şi utilizarea eficientă şi durabilă a resurselor. preferinţei comunitare (favorizarea consumului de produse originare din Uniunea Europeană) şi al solidarităţii financiare (măsurile comune sunt finanţate dintr-un buget comun). este aşteptată o dezbatere asupra structurii cheltuielilor în UE. Ponderea importantă deţinută de cheltuielile agricole în cadrul bugetului comunitar pot determina ca tema reformării bugetului alocat PAC să devină una din mizele dezbaterii pe tema bugetului UE. fiind fundamentată pe principiile pieţei unice. PAC este constituită din doi piloni – pilonul organizaţiilor comune de piaţă (măsurile comune de reglementare a funcţionării pieţelor produselor agricole) şi cel al dezvoltării rurale – măsurile structurale care vizează dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale. eficientizarea politicii şi reducerea costurilor bugetare. În contextul negocierii viitorului cadru financiar al UE pentru perioada 2014-2020. axată pe parametri calitativi. 4 . ecologici. în contextul actual caracterizat de dificultăţi financiare şi economice la nivel global. PAC a cunoscut o serie de reforme succesive. Reformele au vizat in principal simplificarea modului de acordare a subvenţiilor. eliminarea sau ajustarea unor măsuri de sprijinire a pieţei. a satisface cerinţele pieţei europene şi a atenua impactul posibilei liberalizări a comerţului agricol mondial asupra agriculturii comunitare. bio-energia). şi pe mecanisme adaptate la necesităţile specifice ale noilor state membre. realocarea progresivă a fondurilor UE către măsurile de dezvoltare rurală pentru a răspunde noilor provocări (schimbările climatice. protecţia bio-diversităţii. asigurarea securităţii alimentare. de procesul de extindere a UE şi de negocierile comerciale multilaterale din cadrul GATT(Acordul General pentru Tarife și Comerț) (runda Uruguay) şi a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (runda Doha) privind liberalizarea comerţului mondial cu produse agricole. influenţate de evoluţia agriculturii europene (gestionarea costurilor bugetare mari şi a stocurilor excedentare de produse agricole). pentru a asigura securitatea alimentară. Cea mai recentă reformă (2003 – 2008) s-a finalizat prin aşa-numitul « control de sănătatate al PAC » şi a vizat o simplificare mai radicală a sistemului de acordare a subvenţiilor directe. la o politică orientată către cerinţele pieţei. Având un potenţial agricol semnificativ.INTRODUCERE Politica Agricolă Comună (PAC) este una dintre primele politici comune ale Uniunii Europene. România consideră că PAC trebuie să se fundamenteze în viitor pe un buget consistent.

implementării. dovadă că au început în 2002 şi s-au încheiat în 2004 cu o serie de exceptări şi perioade de tranziţie prevăzute în Tratatul de aderare. monitorizării. Pentru România negocierile la acest capitol au fost dificile. preferinţei pentru produsele comunitare. € pentru îmbunătăţirea procesului de prelucrare şi comercializare a produselor agricole şi piscicole.A. solidarităţii financiare în susţinerea acestei politici şi coresponsabilităţii în finanţarea stocurilor. • modernizarea infrastructurii rurale şi asigurarea unor venituri decente pentru agricultori vor contribui la atenuarea diferenţei mari existente în prezent între oraş şi sat şi la reducerea migraţiei.C.E. 40% din aquis-ul comunitar). € pentru investiţii în exploataţii (ferme) agricole. 157 mil. € pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale. € repartizate astfel: 256 mil. Principiile acestei politici sunt: unicităţii pieţei şi a preţurilor.E. aplicarea mecanismelor de coordonare specifice Politicii agricole comune. inclusiv a sistemului de identificare şi înregistrare a animalelor şi a sistemului de identificare a parcelelor de pământ. precum şi urmare a reducerii importurilor din ţările terţe prin 5 . • costul redus al terenurilor şi abundenţa forţei de muncă vor atrage investitori străini în scopul realizării unor producţii ecologice pe terenuri ce s-au „odihnit” mai mult de 15 ani.G. – a fost stabilită de Tratatul de la Roma (1957) şi s-a realizat rapid prin cele 3122 de reglementări (cca.E. Avantaje: • Fondurile de preaderare prin programul SAPARD au totalizat pentru întreaga perioadă 1. • îmbunătăţirea balanţei comerciale la produse agro-alimentare prin creşterea exporturilor (datorită competitivităţii sporite şi restituirilor la exportul în ţările terţe) şi a ponderii produselor indigene la asigurarea necesarului intern. 226 mil. România a beneficiat de importante fonduri şi asistenţă tehnică prin programul PHARE.A.Politica Agricolă Comună în România 1. constituirea registrului viticol şi a unui sistem de control în sectorul viti-vinicol. ci vor creşte. a fost sistemul de garantare a preţurilor prin Fondul European de Orientare şi Garantare a Agriculturii – F. • punerea bazelor unei agriculturi moderne.609 mil. plăţile directe către agricultori vor ocupa locul principal şi se va acorda o atenţie sporită dezvoltării rurale. 450 mil. Principalele recomandări în cadrul criteriilor de aderare s-au referit la: pregătirea structurilor administrative necesare elaborării. în special la viitoarele frontiere externe.A. inclusiv prin reducerea gradului de fragmentare a acesteia. • în afara asistenţei financiare şi tehnice primite prin programul SAPARD. în special a sistemului integrat de administrare şi control. € pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice. € petru activitatea forestieră şi 81 mil. întărirea structurilor administrative în vederea îmbunătăţirii capacităţii de formulare a politicilor şi de analiză economică. valorificarea mai bună a avantajelor pedoclimatice şi a costului redus al forţei de muncă la o serie de culturi şi produse în care România s-ar putea specializa. iar în funcţie de domeniu beneficiarul trebuie să contribuie cu cel mult 50% din valoarea (costul) proiectului. care să răspundă exigenţelor de randament şi calitate existente în U. cu deosebire că vor avea un alt mecanism de gestiune şi repartizare. 439 mil. alinierea legislaţiei în domeniul veterinar şi fitosanitar şi modernizarea inspecţiei. respectiv prin FEOGA.. însă.C. 75% din aceste fonduri reprezintă contribuţia U. diferenţa revenind statului. coordonării. Prevederile Tratatului de Aderare referitoare la agricultură Adoptarea unei Politici Agricole Comune – P. € pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale. – înfiinţat în 1962. controlului şi evaluării programelor de dezvoltare rurală finanţate de Uniunea Europeană. în viitor.O. Până în prezent principalul instrument de susţinere a P. • Fondurile post-aderare nu se vor reduce.

orz. • pe măsura schimbului de generaţii din agricultură se va realiza şi o nouă mentalitate şi pregătire profesională a celor care lucrează în acest domeniu. • dezvoltarea unor activităţi neagricole în mediul rural creând posibilităţi suplimentare de câştig. legume şi nuci. ieşind de pe piaţă. floarea soarelui. • majoritatea micilor producători care practică agricultură de subzistenţă vor părăsi în timp această activitate prin: vânzarea sau cedarea folosinţei pământului ce-l au în posesie. • în cazul în care oferta internă nu se va îmbunătăţi pentru a acoperi necesarul intern vor creşte şi importurile (în special din ţările care au aderat la U. cu avantajele. grâu. îmbrăţişarea unei activităţi neagricole. dar mai ales dezavantajele acestei situaţii. porumb. emigrare sau pensionare/deces. • datorită concurenţei importurilor şi resurselor limitate unii agenţi economici din sectorul agroalimentar ar putea avea dificultăţi de adaptare. • pe termen mediu şi lung alături de agricultorii cărora li se va asigura un trai decent (venituri sigure şi cât mai apropiate de media naţională) principalii beneficiari vor fi consumatorii care vor avea acces la o gamă variată de produse. care nu are calificare şi este îmbătrânită.E. garantate calitativ şi la preţuri rezonabile. Până în prezent am fost excedentari în comerţul cu U. vin. • liberalizarea pieţei funciare (terenuri agricole şi forestiere) şi în special accesul străinilor (după cei şapte ani de tranziţie) la această piaţă • ar putea conduce la un transfer semnificativ de proprietate. Dezavantaje: • costurile bugetare importante la care obligă cofinanţarea proiectelor ce beneficiază de sprijin SAPARD şi apoi FEOGA. costurile sociale ale acestei schimbări. în 2004) înrăutăţind şi mai mult balanţa comercială agricolă.aplicarea taxelor de prelevare (alinierea la preţurile interne prin plata diferenţei dintre acste preţuri şi cele internaţionale). la animale vii. 6 . noi locuri de muncă şi modernizarea satului. • reducerea drastică a numărului de persoane care lucrează în agricultură şi dificultăţile reconversiei profesionale a acestei populaţii. • pe termen scurt preţurile la produsele agro-alimentare vor creşte ceea ce va avea un impact negativ asupra consumatorilor.E.

dar şi un număr semnificativ de ferme foarte mari care consumă cea mai mare parte din subvenţiile agricole.foarte multe micro-exploataţii. Agricultura de subzistenţă . fără legătură între ele şi cu obiective. Agricultura agro-industrială compusă din exploataţii de sute. Cele două agriculturi ale României şi Politica Agricolă Comună Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în România este cea mai mare din UE. dar este în scădere încă din perioada de pre-aderare. avem o populaţie ocupată în agricultură uriaşă ca procent.6 milioane gospodării din România deţin sub 1 hectar de pământ). Sursa cea mai importantă a descreşterii pare a fi migraţia externă.2. dar mai curând de mii de hectare – o agricultură adaptată la piaţă şi relativ performantă din punct de vedere tehnic (9600 de gospodării deţin peste 100 hectare). de obicei familială.3 hectare. cu Marea Britanie şi Danemarca. Exploataţia medie în România are 3. Exploataţiile mijlocii (între 10 şi 100 ha) utilizează doar în jur de 12% din suprafaţa agricolă din România. care nu trăiesc pentru piaţă ci pentru auto-consum (2. dar şi Cehia având exploataţii mai mari decât media europeană. mai ales spre Spania şi Italia. E drept că există diferenţe între ţările UE. 1 II. România are două agriculturi. 7 . modelul european de agricultură nu se bazează pe uriaşe exploataţii agricole. interese şi chiar soluţii de dezvoltare divergente: 1 I. România însă nu corespunde acestui model şi are o structură agricolă bizară pentru un stat european modern. ci pe ferma mijlocie. Figura 1 – Ponderea populaţiei ocupate în agricultură din totalul populaţiei ocupate (2007) 1% 1% 1% 1% 1% 1% 2% 2% 17% 2% 2% 2% 2% 3% 9% 3% 3% 3% 7% 3% 3% 7% 6% 6% 4% 6% 3% GB LU MT BE DE SE DK NL FR CZ IT SK CY ES FI HU EE IE AT BG LV SI LT GR PT PL RO Sursa: Grafic întocmit de autor pe baza datelor furnizate de Eurostat (2008) Deşi în România multă lume are o impresie contrară. De fapt. facilitată de libertatea de mişcare în Europa.

Dezindustrializarea forţată din anii `90 a împins mase de orăşeni recenţi înapoi la ţară. Dar această structură nu se datorează politiciii europene. În 2007 nivelul mediu al veniturilor băneşti realizate din agricultură era de şapte ori mai mic decât cel realizat în medie de un salariat. puternic industrializat. Doar că echilibrul dintre cele două este invers faţă de ţările din 8 . iar PAC este gândită ca o politică unitară.225 Suprafaţa utilizată (mii ha) 6. România se integrează treptat în mecanismele de aplicare ale PAC şi ar trebui să mediteze serios la modul în care politica europeană comună afectează structura sa agricolă. Astfel veniturile băneşti din agricultură contribuie cu doar 2. Aceasta face ca unul din doi agricultori să trăiască în gospodării aflate sub pragul sărăciei. marja de manevră a guvernelor naţionale în cadrul PAC nu e foarte mare. şomajul ascuns şi sărăcia. Deocamdată. Nu degeaba se constată o corelaţie între populaţia ocupată în agricultură şi sărăcia la nivel regional: 13% în judeţul Braşov.6% în cazul gospodăriilor de agricultori. Danemarca este cazul tipic de agricultură din spaţiul anglo-nordic: ţară puternic industrializată.846 1. Cum se arăta mai sus. Din nefericire.5% în 1989 la 43. indiferent de mărimea exploataţiilor. Astfel populaţia ocupată în agricultură a crescut de la 28. faţă de mai mult de jumătate din populaţia ocupată în judeţe precum Teleorman (55%) sau Giurgiu (53%) – poluri ale sărăciei. agricultura europeană care se bazează masiv pe ferme mijlocii este Polonia. cu populaţia ocupată în agricultură insignifiantă (3%) şi cu producţie realizată în ferme foarte mari. unde au supravieţuit cu mici loturi de pământ care nu le-au oferit nici o şansă să realizeze venituri decente. cele două agriculturi româneşti atât de diferite au interese de cele mai multe ori divergente şi cer genuri de intervenţie diferită din partea statului.Tabelul 1 . Cea mai mare parte a producţiei exploataţiilor agricole mici este folosită pentru consumul propriu şi nu pentru realizarea de venituri băneşti.751 90 5. Figura 2 – Procent comparativ categoria 20-50 ha (2007) 40 30 20 10 0 Spania România Polonia 120 100 80 60 40 20 0 Spania Procent exploataţii 20-50 ha din total num ăr exploataţii Rom ânia Polonia Num ăr gospodării între 20-50 ha (m ii) Sursa: Grafic întocmit de autor pe baza datelor furnizate de Eurostat Cum este posibil ca cea mai mare populaţie rurală din Europa să lucreze cel mai mare număr de ferme neviabile economic şi nici măcar conectate la piaţă? Răspunsul ţine de structura socială a mediului rural românesc: agricultura de subzistenţă ascunde de fapt lipsa de şanse.173 Sursa: Tabel întocmit de autor pe baza datelor furnizate de Eurostat În mod paradoxal.Suprafaţa agricolă utilizată în funcţie de mărimea exploataţiilor (2007) Categorii de exploataţii Sub 10 ha Între 10 şi 100 ha Peste 100 ha Numărul exploataţiilor (mii) 3.8% la formarea veniturilor pe ansamblul gospodăriilor şi cu 20. PAC înseamnă pentru România în principal subvenţii pentru producători şi bani pentru dezvoltare rurală.733 5. În anii ’90 agricultura a absorbit şocurile economice prin care a trecut România. nici măcar pe termen lung. Polonia ieşind din comunism cu o structură bazată pe asemenea ferme.5% în 2001 pentru ca apoi să scadă la 30% în 2008. La rândul său.

Bucureştiul a optat în timpul negocierilor pentru o suprafaţă minimă pentru exploataţiile care pot primi subvenţii de 1 ha – cu alte cuvinte. oricum România nu pare a fi capabilă să gestioneze riguros nici măcar plăţile pentru gospodăriile de peste 1 ha. în defavoarea ţăranilor săraci din Africa şi America de Sud. A fost o decizie dificilă pentru că în mod practic asta înseamnă că 2. administrarea plăţilor pentru gospodării minuscule ar fi fost un coşmar. subvenţiile tind să se concentreze spre cele mari. Ecologiştii susţin că acestea distrug mediul prin agricultura intensivă. dar menţinută în bune condiţii agricole). pe principalii beneficiari 9 . s-ar fi putut alege o limită minimă de 0. Figura 3 – Subvenţii/suprafaţă primite în 2008. Aşa cum am arătat mai sus. Subvenţiile Ţările din Est care au intrat în UE în 2004 şi 2007 au intrat pe o schemă de plăţi diferită faţă de membrii vechi ai Uniunii. Estul Europei a aderat după ce schema fusese deja reformată. cei care militează pentru combaterea sărăciei globale spun că e nedrept ca din banii contribuabililor europeni să fie subvenţionate firme mari care oricum s-ar descurca fără aceşti bani. dar ceva mijloace timide de limitare au fost introduse. Considerăm totuşi că opţiunea a fost corectă pentru că: • sumele primite pentru gospodării de sub 1 ha ar fi fost nesemnificative pentru scopul conectării la piaţă (pentru a înţelege ordinul de mărime. Teoretic. reformele succesive ale PAC au făcut ca fermierii europeni să primească sume fixe anuale care ţin cont de criteriul istoric (cât au primit în trecut). subvenţia pe 1 ha a fost în jur de 100 euro anual). în sensul că în România dezvoltarea rurală are alocate mai multe fonduri decât subvenţionarea fermelor. • în schimb. unde dominaţia lor este mai evidentă decât în Europa. Propunerile actualului comisar pentru Agricultură Mariann Fischer Boel privind fixarea unei limite superioare a sumei pe care o exploataţie o poate primi au fost respinse prin presiunea lobby-ului agricol. cei interesaţi de bunăstarea animalelor arată cu degetul spre tratamentul acestora în complexele agro-industriale. Soluţia a fost găsită în plata subvenţiei pe suprafaţă: fermierii esteuropeni primesc bani în funcţie de suprafaţa deţinută (nu neapărat şi cultivată. În ce priveşte fermele agro-industriale mari. ruptura între agricultura de subzistenţă şi fermele foarte mari face ca distribuţia subvenţiilor să fie cea mai inechitabilă din toată UE. astfel încât criteriul istoric nu putea fi aplicat. începând de la un nivel de 25% faţă din plăţile din vechile state membre: Tabelul 2.6 milioane de gospodării de subzistenţă nu primesc subvenţii. există o dezbatere aprinsă la nivel european asupra lor. În plus. schema a fost gândită astfel încât subvenţiile din Est să se alinieze treptat la cele din Vest. exploataţiile de sub 1 ha nu primesc subvenţii europene. Fermele mari sunt supuse focului încrucişat în toată lumea dezvoltată. Deşi intenţiile iniţiale ale PAC erau de a proteja fermele mijlocii familiale. fiecare stat nou intrat avusese în trecut propriile politici de subvenţionare a agriculturii. – Alinierea treptată a subvenţiilor faţă de UE An România – % subvenţii 2007 25 2008 30 2009 35 2010 40 2011 50 2012 60 Sursa: Tabel întocmit de autor pe baza datelor Eurostat În ce priveşte România.3 ha. chiar mai mult în SUA.Occident. În România.

situaţia e inversă. Cazul României este tipic pentru statele din est. 4. prelucrare Centrul Român de Politici Europene Fig. 6).Sursa: APIA.2% din exploataţii (cele de peste 500 ha) au luat 30% din subvenţiile PAC alocate României.868 543. dar nu trebuie să uităm că în acelaşi timp această statistică nu include cele 2. Tabelul 4 – Top 10 beneficiari plăţi în România Firma Localitatea Suma primită din fonduri europene – plăţi directe (euro) 2. 0.130. Figura 5 – Ponderea Pilonului II în bugetul PAC 10 . Astfel. rezultă că 0.116. statistica procentuală este influenţată de fragmentarea extremă a terenurilor la categoria 1 – 5 ha. Pilonul I (subvenţii) are alocată cea mai mare parte a fondurilor PAC. Cifrele pentru 2007 arată o situaţie asemănătoare. 3 suprinde distribuţia subvenţiilor pe suprafaţă în România în funcţie de mărimea exploataţiilor.811.162 Sursa: Organismul de Coordonare al agenţilor de Plăţi Dezvoltarea rurală În general la nivelul UE. unde în general dezvoltarea rurală ocupă o pondere mai mare în alocarea bugetară decât subvenţiile pentru ferme (vezi Fig.799. Evident.855 1. În România însă. Situaţia celor mai mari primitori de subvenţii PAC din România este prezentată în Fig. Se vede o concentrare puternică a plăţilor în categoria fermelor foarte mari.535.6 milioane de gospodării care au mai puţin de 1 ha. Dacă includem şi fermele de 100 – 500 ha.872 594.332 567.853 TOTAL 9.115 SC TCE 3 BRAZI SRL Brăila SC COMCEREAL SA Vaslui SC AGROCEREAL CARANI SRL Sânandrei SC INTERAGRO SA Bucureşti SC AGROCOMPLEX BÂRLAD SA Bârlad SC INTERCEREAL SA MOVILA Movila SC MARIA TRADING SRL Constanţa SC ZIMBRUL SA Lehliu Gară SC DELTA-ROM AGRICULTURE Chilia SRL Veche SC AGRO CHIRNOGI SA Chirnogi 497. iar pentru 2009 centralizarea cererilor făcută de APIA dă o distribuţie similară.9% din exploataţii au primit 51% din subvenţii.776 502. în 2008.952 1.462 1.229 511. Dacă analizăm suma alocată (nu cheltuită) României în perioada 2007 – 2013 observăm că Pilonul II ar trebui să absoarbă 55% din fondurile agricole.

cum am arătat mai sus. vom mări fondurile de dezvoltare rurală pentru ţările care au cea mai mare nevoie de ele. prelucrare Centrul Român de Politici Europene Cum se face că România şi ţările din est în general deţin o atât de mare pondere a fondurilor pentru dezvoltare rurală? Este şi un efect indirect al faptului că subvenţiile nu au fost încă aliniate cu cele din Vest (deci ponderea în total e mai mică). premierul britanic de atunci Tony Blair a adresat un fel de provocare ţărilor din Occident: reducem Pilonul I. Aşa se face că România poate accesa sume dintre cele mai semnificative procentual pentru dezvoltare rurală. Va rămâne însă această formulă în practică şi după 2013? Guvernele succesive ale României s-au comportat ca şi cum deja fondurile de dezvoltare rurală apreciabile alocate României sunt un dat natural. care nu au efect practic asupra peisajului social rural sau au chiar efecte negative. apă potabilă. 11 . care nu poate fi schimbat. aşa că se concentrează pe creşterea subvenţiilor. Prioritatea guvernelor româneşti ar trebui să fie păstrarea şi eventual creşterea fondurilor de dezvoltare de care satele au disperată nevoie.2013 ar putea să scadă. dar în principal explicaţia ţine de formula generoasă pentru Est la care s-a ajuns în precedenta dezbatere asupra PAC: dorind să reducă fondurile pentru subvenţii. dar ca să nu fim acuzaţi că dorim să obţinem banii rămaşi. Formula de calcul negociată politic se baza în principal pe suprafaţa agricolă şi pe dimensiunea populaţiei rurale. igienizare. Subvenţii care merg. Asta ar însemna ca posibilitatea satelor româneşti de a accesa fonduri pentru canalizare. să fie redusă. mai mult decât creşterea subvenţiilor.Sursa: Comisia Europeană. ca urmare a schimbării formulei de alocare. Nu este exclus un scenariu prin care sumele alocate României pentru dezvoltare rurală post. de pildă. în mare parte spre fermele foarte mari.

b) slaba reprezentare a fermelor familiale comerciale. deşi anumite semne (slabe) ale unei apropieri de modelul european de agricultură sunt vizibile. România trebuie să fie un participant activ în dezbaterile privind reforma PAC și să caute aliați pentru propuneri care servesc cel mai bine structura agriculturii românești. ca urmare a caracterului de subzistență al activității din cea mai mare parte a gospodăriilor individuale. 12 .CONCLUZII Dacă pentru țările care au aderat la UE în 2004. care să plece de la realitatea celor două sectoare – subzistență / agro-industrie . De altfel. La aproape trei ani de la aderare situația sectorului agroalimentar nu s-a îmbunătățit substanțial din nici un punct de vedere.și care să se integreze în PAC. De asemenea. şi mai puțin de a elabora unele programe de transformare a sectorului agroalimentar şi a spațiului rural. Totuşi. caracteristicile principale ale agriculturii româneşti au rămas aceleaşi din perioada de pre-aderare: a) pondere ridicată a populației ocupate în agricultură. Politica Agricolă Comună nu poate suplini lipsa unei viziuni naționale cu privire la rolul agriculturii în modernizarea economică a României. Avem nevoie de o viziune proprie asupra agriculturii. Pe acest fond de subdezvoltare a sectorului agricol românesc. primii cinci ani de aplicare a PAC au fost considerați în general un succes major. pentru România acest lucru nu este deloc evident. c) sumele mari primite de sectorul agricol de la bugetul UE şi de la bugetul național au avut un impact nesemnificativ asupra performanțelor tehnice şi economice ale fermelor. terenul agricol fiind utilizat preponderent de un mare număr de exploatații individuale mici şi un număr redus de exploatații foarte mari. principalele preocupări ale administrației româneşti în ultimii trei ani au fost de a implementa regulamentele europene (destul de sofisticate) cu scopul absorbției fondurilor comunitare destinate agriculturii.

2009 Niţă I.Proiect de raport referitor la viitorul Politicii Agricole Comune după 2013 (2009/2236(INI)) – 24. Ed. nr. Dicţionar explicativ al Uniunii Europene. Niţă I.eu/?p=8 *** www.eu *** www.3. Dublin. Ed.eu *** www.com 13 . H. Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală . Independenţa Economică. Ed. Ghinea Cristian . 2009 Peadar O Broin.iiea. Reforma politicilor comunitare în perspectiva lărgirii UE. Ireland.Centrul Român de Politici Europene. Piteşti. Construcţie europeană. Voicu Iulica.. Pollack. November 2007 Wallace.. 2005 *** Analysis of the 2003 CAP Reform. 2003 *** Parlamentul European. Ciochină I. 4.. Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană.europarl. OECD.• • • • • • • • • • • • • • BIBLIOGRAFIE: Câmpeanu Virginia. FAPRI Staff Report 2-03. 2010 Luca Lucian. 2003 Dumitrescu S. Bucureşti. a V-a.2010 *** http://eurojurnal. Institute of International and European Affairs.europa. Sima Isabella-Cristiana. 2004 *** Analysis of the 2003 CAP Reform Agreement. Piteşti.. O ţară şi două agriculturi – Policy memo. Ed.euranet. Independenţa Economică. IEM. Irecson. 2007 Niţă Ion. Integrarea României în Uniunea Europeană. Bucureşti: Institutul European din România. William Wallace şi Mark A.. UE. Scărlătescu Iuliana. Consolidated version of the Treaties amended by the Treaty of Lisabon.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful