Pr. Lect. Dr.

Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică
1
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU

Facultatea de Teologie “Andrei Şaguna”








Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea







Curs de limba ebraică biblică























Editura Alma Mater
Sibiu 2006
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

2

ISBN !!!!!!
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică
3


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea









Curs de limba ebraică biblică
























Editura Alma Mater
Sibiu 2006
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

4

Alfabetul

s alef
: bet
. ghimel
: dalet
¬ he
· waw
· zain
: het
: tet
· iod
: z kaf
· lamed
: : mem
. ¸ nun
: sameh
. ain
e ¸ pe
s ¦ ţade
¡ kof
· reş
: sin
: şin
- taw
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică
5


CUVÂNT ÎNAINTE



Acest curs se adresează în primul rând studenţilor teologi, dar şi tuturor acelora care
doresc să înveţe limba ebraică biblică, limba în care au fost scrise cărţile Vechiului
Testament.
Cursul a fost conceput pentru un studiu cu durata de un semestru (14 săptămâni, 28
şedinţe, 56 ore de curs). Având în vedere numărul redus de ore de studiu, cursul a fost alcătuit
astfel încât să acopere chestiunile esenţiale ale limbii. O cunoaştere temeinică ar presupune un
număr dublu de ore de studiu.
Chiar şi în condiţiile date, parcurgerea şi asimilarea acestui curs presupune şi un studiu
individual de cel puţin 1 oră pe zi. Recomandăm ca acasă să se înceapă prin recitirea lecţiei
predate la curs, apoi să se facă exerciţiile prevăzute.
Materialul are ca scop familiarizarea studenţilor cu limba ebraică, astfel încât să poată
citi şi traduce, cu ajutorul unui dicţionar, texte cu un grad de dificultate mediu din cărţile
istorice, îndeosebi naraţiuni biblice. În scopul familiarizării studentului cu varietatea litarară a
Vechiului Testament, am ales ca lecturi şi câteva texte aparţinând altor genuri ale literaturii
biblice, cum sunt poezia, profeţia, sau textele legislative.
Majoritatea cuvintelor ebraice au fost transliterate cu caractere latine, din dorinţa de a
uşura lectura lor, cel puţin la început, şi pentru a veni în ajutorul celor care învaţă limba fără
profesor. Aceasta nu înseamnă că citirea cuvintelor în scrierea ebraică trebuie neglijată.
Transliterarea este doar un ajutor şi un mijloc de verificare pentru student în învăţarea citirii şi
pronunţării cuvintelor. Deasemenea, transliterarea cuvintelor ebraice facilitează înţelegerea
unor reguli gramaticale de fonetică şi morfologie.
Fiecare lecţie este prevăzută cu un vocabular. Vocabularul de la sfârşitul cursului
cuprinde toate cuvintele care apar de peste 50 (în cazul verbelor 25) de ori în Biblia ebraică.
La fiecare lecţie sunt prevăzute exerciţii, iar după lecţiile 5, 23 şi 28 există exerciţii
recapitulative.
La sfârşitul cursului am adăugat o anexă, cuprinzând conjugările verbului regulat şi a
celor neregulate, precum şi conjugările derivate ale verbului.


Autorul
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

6
Abrevieri:

adj. adjectiv
adv. adverb
art. articol
BH Biblia Hebraica
cauz. cauzativ
coh. cohortativ
col. colectiv
conj. conjuncţie
cs. construct
du. dual
f. feminin
fig. figurat
hi. Hifil
hişt. Hiştafel
hitp. Hitpael
hitpal. Hitpalel
imp. imperativ
interj. interjecţie
intr. intranzitiv
ius. iusiv
m. masculin
nereg. neregulat
ni. Nifal
num. numeral
ord. ordinal (numeral)
part. participiu
pi. Piel
pilp. Pilpel
pl. plural
pol. Polel
prep. prepoziţie
pron. pronume
s. substantiv
sg. singular
p. propriu (substantiv)
tr. tranzitiv
vb. verb
[ ] forma sau conjugarea Qal nu apare în Vechiul
Testament

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

7
CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE................................................................................................................. 5
LECŢIA 1................................................................................................................................. 10
1. Limba ebraică................................................................................................................... 10
2. Scrierea ebraică. Alfabetul ............................................................................................... 10
3. Vocalele............................................................................................................................ 13
4. Împărţirea cuvintelor în silabe. Accentul ......................................................................... 15
5. Şwa mobile şi şwa quiescens. .......................................................................................... 16
6. Substantivul: genul substantivelor ................................................................................... 17
7. Numărul substantivelor .................................................................................................... 17
8. Articolul hotărât. Conjuncţia · w
e
(şi)............................................................................. 18
9. Prepoziţii .......................................................................................................................... 18
10. Propoziţii cu predicat adverbial...................................................................................... 19
LECŢIA 2................................................................................................................................. 21
11. Consoanele „begadkefat“ ............................................................................................... 21
12. Dageş.............................................................................................................................. 21
13. Reducerea vocalică......................................................................................................... 22
14. Câteva proprietăţi ale consoanelor guturale (s . ¬ :) şi ale consoanei ·................ 22
15. Articolul hotărât (continuare)......................................................................................... 23
16. Pluralul substantivelor.................................................................................................... 24
LECŢIA 3................................................................................................................................. 26
17. Articolul (încheiere) ....................................................................................................... 26
18. Adjectivul ....................................................................................................................... 26
19. Folosirea adjectivului ..................................................................................................... 27
LECŢIA 4................................................................................................................................. 30
20. Pluralul substantivelor (continuare) ............................................................................... 30
21. Participiul activ al verbului ............................................................................................ 30
22. Traducerea şi utilizarea participiului activ..................................................................... 31
23. Nota acuzativului: -s ’æt- .......................................................................................... 31
LECŢIA 5................................................................................................................................. 33
24. Matres lectionis. Scriptio defectiva................................................................................ 33
25. Prepoziţia ¸: min (din, de la, dintre) ............................................................................. 33
26 Comparativul ................................................................................................................... 34
27 Pronumele relativ ·: s (’
a
šær - care) ............................................................................. 34
28 Analiza şi traducerea unui text ........................................................................................ 34
LECŢIA 6................................................................................................................................. 38
29 Pluralul substantivelor (continuare) ................................................................................ 38
30. Participiul activ (continuare) .......................................................................................... 38
31. Particulele :· (yēš) şi ¸·s (’ên) ................................................................................. 38
32. Prepoziţiile · , : şi -s cu sufixe pronominale........................................................... 39
33. Pronumele demonstrativ................................................................................................. 39
34. Participiul activ (continuare) .......................................................................................... 40
LECŢIA 7................................................................................................................................. 42
35. Qameţ hatuf şi Meteg ..................................................................................................... 42
36. Perfectul ......................................................................................................................... 42
37. Traducerea perfectului.................................................................................................... 43
38. Ordinea cuvintelor în propoziţie .................................................................................... 43
LECŢIA 8................................................................................................................................. 45
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

8
39. Perfectul verbelor cu consoane guturale ........................................................................ 45
40. Perfectul verbului ¸- . .................................................................................................... 45
41. Perfectul verbelor III-s.................................................................................................. 46
42. ¬ h
a
interogativ ............................................................................................................. 46
LECŢIA 9................................................................................................................................. 49
43. Perfectul verbelor III-¬.................................................................................................. 49
44. ¬ locale (sufixul -āh pentru indicarea direcţiei)............................................................. 49
45. Prepoziţiile ¸: min (din, de la) şi : k
e
(ca, precum) cu sufixe pronominale................. 50
LECŢIA 10............................................................................................................................... 52
46. Perfectul verbelor II-· şi II-·........................................................................................... 52
47. ·: kōl ............................................................................................................................ 52
48. Statul construct. Legătura constructă (construcţia genitivală) ....................................... 53
LECŢIA 11............................................................................................................................... 56
49. Perfectul verbelor „geminate” (verba mediae geminatae) ............................................. 56
50. Prepoziţiile :. (cu, împreună) şi -s (cu, împreună) cu sufixe pronominale ............... 56
51. Pronumele relativ ·: s (continuare).............................................................................. 57
52. Statul construct al substantivelor masculine singulare................................................... 57
53. Câteva tipuri deosebite de stat construct ale substantivelor masculine singulare.......... 58
54. Regula lui Şwa ............................................................................................................... 58
55. Statul construct al substantivelor feminine cu terminaţia -ā(h)...................................... 58
LECŢIA 12............................................................................................................................... 61
56. Pronumele personal ........................................................................................................ 61
57. Pronumele interogativ .................................................................................................... 61
58. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -îm........................................... 62
59. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -ôt ............................................ 63
LECŢIA 13............................................................................................................................... 64
60. Substantivul cu sufixe pronominale. Sufixe pentru substantive singulare..................... 64
61. Verbe de stare................................................................................................................. 65
LECŢIA 14............................................................................................................................... 67
62. Prepoziţiile ·s , ·. , -: ~ şi ·· : s cu sufixe pronominale........................................ 67
63. Sufixe pentru substantive plurale ................................................................................... 68
LECŢIA 15............................................................................................................................... 70
64. Imperfectul ..................................................................................................................... 70
65. Traducerea imperfectului ............................................................................................... 70
66. Imperfectul cu vocala a .................................................................................................. 71
LECŢIA 16............................................................................................................................... 73
67. Imperfectul verbelor III-s.............................................................................................. 73
68. Sufixe pronominale pentru substantivele :s , :s şi ¬e ............................................... 73
LECŢIA 17............................................................................................................................... 75
69. Narativul (waw-imperfectul). Secvenţele narative......................................................... 75
70. Imperativul ..................................................................................................................... 76
71. Formele conjuncţiei · ..................................................................................................... 77
LECŢIA 18............................................................................................................................... 79
72. Imperfectul şi imperativul verbelor I-guturale (I-., I-:)............................................... 79
73. Iusivul şi cohortativul..................................................................................................... 80
74. Secvenţe conţinând imperative, iusive şi cohortative .................................................... 80
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

9
75. Imperfectul şi imperativul verbelor I-s ......................................................................... 81
LECŢIA 19............................................................................................................................... 83
76. Propoziţii temporale ....................................................................................................... 83
77. Infinitivul construct ........................................................................................................ 84
78. Folosirea infinitivului construct ..................................................................................... 84
LECŢIA 20............................................................................................................................... 87
79. Verbe I-. (imperfect, imperativ, infinitiv cs.) ................................................................ 87
80. Verbe I-· (imperfect, imperativ, infinitiv construct) ...................................................... 88
LECŢIA 21............................................................................................................................... 90
81. Numerele de la 1 la 10.................................................................................................... 90
82. Verbe III-¬ (imperfect, imperativ, infinitiv construct)................................................. 90
LECŢIA 22............................................................................................................................... 92
83. Verbe II-· şi II-· (imperfect, imperativ, infinitiv construct) ......................................... 92
84. Verbe geminate (imperfect) ........................................................................................... 93
LECŢIA 23............................................................................................................................... 95
85. Participiul pasiv şi infinitivul absolut............................................................................. 95
86. Accentele (atnah; silluq-sof pasuq; Pauza) .................................................................... 96
87. Câteva tipuri de propoziţii.............................................................................................. 97
LECŢIA 24............................................................................................................................. 100
88. Tulpini verbale derivate (conjugări derivate)............................................................... 100
89. Nifal.............................................................................................................................. 100
LECŢIA 25............................................................................................................................. 102
90. Piel şi Pual.................................................................................................................... 102
91. Sufixe pronominale pentru verbe ................................................................................. 102
LECŢIA 26............................................................................................................................. 105
92. Hifil şi Hofal................................................................................................................. 105
LECŢIA 27............................................................................................................................. 108
93. Hitpael .......................................................................................................................... 108
94. Propoziţii condiţionale ................................................................................................. 109
LECŢIA 28............................................................................................................................. 111
95. Numerele de la 10 la 1000............................................................................................ 111
96. Alte conjugări derivate: polel, polal, hitpolel, poel, pilpel, hiştafel ............................. 111
97. Numerele de la 11 la 19................................................................................................ 112
ANEXA.................................................................................................................................. 115
VOCABULAR....................................................................................................................... 147
INDEX ................................................................................................................................... 174
RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE.................................................................................. 178
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................... 179

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică
10

LECŢIA 1


1. Limba ebraică


Limba ebraică este limba în care au fost scrise cărţile Vechiului Testament (1200-200 î.H.).
1

Ea face parte din grupul limbilor semitice nordvestice, grupă din care mai fac parte şi
canaanita, feniciana, ugarita şi aramaica. Limbile semitice se deosebesc de cele indo-europene
în mai multe privinţe. Din punct de vedere fonetic, în limbile semitice există sunete guturale şi
emfatice neîntâlnite în limbile indo-europene. Caracteristica morfologică a limbilor semitice
este derivarea majorităţii cuvintelor dintr-o rădăcină triconsonantică, prin adăugare de sufixe
şi prefixe şi o anumită vocalizare.
În decursul celor peste 3000 ani de folosire, limba a evoluat. Se disting trei perioade în
evoluţia limbii: ebraica veche, ebraica medie (întâlnită în unele cărţi post-exilice şi în
Talmud) şi ebraica modernă (ivrit).
Limba în care au fost scrise majoritatea cărţilor Vechiului Testament este ebraica veche. Se
apreciază că limba ebraică veche a cunoscut epoca clasică în perioada regalităţii, până la
exilul babilonian (587 î.H.). O mare parte din cărţile Bibliei ebraice (BH)
2
au fost scrise în
această perioadă. În perioada postexilică, ebraica a suferit influenţe din partea altor limbi
(aramaică, persă, greacă).
Întrucât în scrierea ebraică nu se notau vocalele, pronunţia limbii ebraice biblice s-a transmis
prin tradiţie. Dezvoltarea unor sisteme de punctuaţie, sub sau deasupra consoanelor, pentru a
nota vocalele, s-a resimţit mai cu seamă când limba ebraică a început să fie tot mai puţin
folosită, fenomen ce s-a acutizat după cucerirea Iudeei de romani şi împrăştierea evreilor în
lumea mediterană. Astfel, începând din sec. 2 d.H., învăţaţi iudei, numiţi masoreţi (ebr.
Masora = tradiţie), au căutat să transmită un text unitar al Bibliei ebraice, indicând pronunţia
textului prin adăugarea de vocale. Textul oferit de tradiţia masoretică se numeşte text
masoretic şi datează din sec. 9-10 d.H. Ediţiile moderne ale Bibliei ebraice redau textul
masoretic.
3
Pronunţia indicată de gramaticile ebraice este astfel dependentă de tradiţia
masoretică şi reflectă stadiul limbii din această epocă. Nu putem şti cum se pronunţa ebraica
în vremea regalităţii sau după exil. Pe de altă parte, pronunţia nu a fost niciodată unică, ci au
existat simultan dialecte regionale, fapt pe care îl atestă şi Biblia (Jud 12,5-6).


2. Scrierea ebraică. Alfabetul

Trebuie să facem distincţie între limba ebraică şi scrierea ei, adică modul în care ea era notată.
Nu s-a folosit de la început scrierea de azi. Înainte de exil, era în uz scrierea protoebraică,
derivată din scrierea feniciană alfabetică.
4
După exil, evreii au adoptat treptat scrierea
pătratică, derivată din scrierea aramaică. Este scrierea folosită până astăzi pentru ediţiile
Bibliei ebraice. Atât în scrierea protoebraică, cât şi în cea pătratică până în sec. 2 d.H. nu se
notau vocalele.


1
Părţi din Vechiul Testament au fost scrise în limba aramaică: Ier 10,11; Dan 2,46-7,28; Ezr 4,8-6,18; 7,12-26.
2
BH=Biblia Hebraica.
3
Mai vechi decât textul masoretic sunt textele de la Qumran. Ele atestă o formă premasoretică a textului Bibliei
ebraice, dar nu oferă un text integral, ci doar fragmente din aceasta. De aceea este folosit în continuare textul
masoretic pentru ediţiile Bibliei ebraice.
4
Din alfabetul fenician s-au dezvoltat deasemenea alfabetul grec şi cel latin.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

11
Alfabetul ebraic este format din 22 de semne consonantice.
5
Literele se pot înscrie într-un
pătrat imaginar, de unde şi denumirea de scriere pătratică. Scrierea unei litere se începe din
colţul din stânga sus al pătratului. Cuvintele se scriu şi se citesc de la dreapta la stânga.

ALFABETUL

Nume Literă Transcriere Pronunţie


Alef s ’ -
6

Bet : b [b]
: b [v]
Ghimel . g [g]
. g [g]
Dalet : d [d]
: d [ð] ca în engl. the
He ¬ h [h] sau zero
7

Waw · w [w] sau zero
Zain · z [z]
Chet : [H] aspru
Tet : [t]
Iod · y [i] sau zero
Kaf : k [k]
: ¡ k [h] ca în germ. Bach
Lamed · l [l]
Mem : : m [m]
Nun . ¸ n [n]
Sameh : s [s]
Ain . ‘ -
8

Pe e p [p]
e ¸ [f]
Ţade s ¦ [ţ]
Kof ¡ q [k]
Reş · r [r]
Sin : ś [s]
Şin : š [ş]
Taw ~ t [t]
- t [θ] ca în engl. think

5
Sunt 23 de litere, însă sin şi şin folosesc acelaşi simbol.
6
Consoană mută, caracteristică limbilor semitice, care nu are echivalent în limbile indoeuropene.
7
La sfârşitul unui cuvânt nu se citeşte.
8
Consoană mută, caracteristică limbilor semitice, care nu are echivalent în limbile indoeuropene.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

12

Observaţii:

a) unele litere au pronunţie diferită: explozivă (cu punct în interior) sau spirantă (fără punct).
Când se foloseşte pronunţia explozivă şi când cea spirantă va fi precizat puţin mai târziu.
Reţineţi pentru moment că la transciere am subliniat litera fără punct (pronunţia spirantă). De
ex. : se transcrie b, - se transcrie t, etc.

b) unele litere au două forme
- la sfârşitul cuvântului: ¸ ¦ ¡ ¸ :
- în rest (la începutul şi în interiorul cuvântului): . s : e :

c) următoarele litere au forme asemănătoare, dar nu trebuie confundate:
: :
bet kaf


- : ¬
taw chet het


: ·
dalet reş



EXERCIŢII

a) Scrieţi fiecare literă de 10 ori. Folosiţi o foaie liniată. Începeţi din colţul de sus, partea
dreaptă a foii, scriind de la dreapta la stânga.
Încercaţi să încadraţi literele între două linii. Nu toate literele pot fi totuşi încadrate. Observaţi
că faţă de litera s , de exemplu, sunt litere care depăşesc linia de jos sau linia de sus:
-jos: ¦ ¸ ¡ ¡ ¸ s

-sus: · s

b) Copiaţi cuvintele de mai jos, păstrând o distanţa între două cuvinte:

::s .:: s·¡ ¬-: ·:s :·: :s s·: ¬·¬ z·¬ .:· ·:. :·:

c) Exerciţii de transcriere cu litere latine:

¸-. s:. ::s .:: s·¡ ¬-: ·:s :·: :s s·:
Ex: s·: bw’
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

13

d) Copiaţi din BH primul verset (Gen 1,1), fără vocale. Transcrieţi apoi textul cu litere latine.


3. Vocalele

3.1 Calitatea şi cantitatea vocalelor. Masoreţii au notat 7 vocale care se deosebesc prin
calitatea sunetului: i, e, æ, a, å, o, u. Putem reprezenta vocalele într-un triunghi. Vocalele de
bază sunt i, a şi u. Celelalte sunt sunete intermediare între aceste 3 vocale. Sunetele i şi u sunt
închise. Cu cât ne apropiem de a, sunetele sunt mai deschise:


i u

e o

æ
9
å
10


a

Masoreţii au făcut în unele cazuri şi deosebire cantitativă între vocale scurte şi lungi. De
aceea există mai mult de şapte semne pentru notarea vocalelor.


3.2 Reprezentarea vocalelor. Vocalele sunt aşezate aproape toate sub consoană. În caz că
sub consoană nu se află nici o vocală, ea se află fie deasupra, fie după consoană. Vom nota cu
X o consoană oarecare:

Semn Transcriere Pronunţie Nume
X i [i] scurt îræq (hireq)
X ē [e] lung ērê (ţere)
X æ [e] deschis, scurt
11
s
e
gōl (segol)
X ā [a] lung qāmæ (qameţ)
(mai rar) o [o] deschis, scurt
12

X a [a] scurt pata (patah)
X ō [o] lung ôlæm (holem)
· ô [o] lung ”
X u [u] scurt qibbû (qibbuţ)
· û [u] lung šuræq (şureq)


9
Se pronunţă ca un e deschis, ca în engl. “cat”.
10
Se pronunţă ca un o deschis, ca în ardelenescul “no!”
11
Ca în engl. cat.
12
Ca în ardelenescul no!
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

14
Când unele vocale sunt urmate de un ·, ele se lungesc:
·X î [i] lung
·X ê [e] lung
·X æ [e] deschis, lung
şi rar ·X â [a] lung


Semivocalele. Masoreţii au notat şi semivocale (sunete foarte scurte):

X
e
[e] foarte scurt
13
š
e
wā (şwa)
X
a
[a] foarte scurt ātē pata (hatef patah)
X
æ
[e] foarte scurt ātē s
e
gōl (hatef segol)
X
o
[o] foarte scurt ātē qāmæ (hatef qameţ)


Aşadar, din punct de vedere cantitativ, vocalele sunt:
-lungi: ē, ā; ō ( şi bineînţeles î, ê, æ , â, ô, û)
-scurte: i, æ, a, o, u
-reduse (semivocale):
e
,
a
,
æ
,
o



Notă: Învăţarea limbii ebraice este imposibilă fără cunoaşterea literelor alfabetului şi a
semnelor vocalice. Ele trebuie asimilate cât mai repede (în maximum 10 zile)!


EXERCIŢII

a) Citiţi de mai multe ori următoarele cuvinte, până când reuşiţi să citiţi 20 de cuvinte pe
minut:

Atenţie:
- se citeşte rândul de la dreapta la stânga
- se citeşte întâi consoana, apoi vocala.
- ¬ la sfârşitul unui cuvânt nu se pronunţă (ex.: ¬· : Sara; ¬: . Ada; ¬: : Moşe). Totuşi,
la transcriere îl vom nota în paranteză (ex.: śārā(h); ‘ādā(h); mōšæ(h)).


¸: :: ·. :s :s ¦s :· ·: -·: ¸: ¬: -: ¸: ·s
¸- . ¬s · ¬· : ¬: : ¬· : :·¡ ¸- . :¬ · ¬. : ·s : ¸· · s·¬ ·: :
:·: s ¸s ·: ¬: : s ¸·:. :·¡: ¸·:s ¬: : :·. : -·.: :s ·· ·: ·s



13
Ca în franceză le, sau în engl. above.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

15
4. Împărţirea cuvintelor în silabe. Accentul

Pentru împărţirea în silabe a cuvintelor, regula de bază este următoarea:
- o silabă începe totdeauna cu o consoană
- după consoană urmează o vocală sau o vocală + o consoană

Exemple:

midbār (deşert) mid-bār
’abîw (tatăl lui) ’a-bîw
d
e
bārîm (cuvinte) d
e
-bā-rîm
mimmænnî (de la mine) mim-mæn-nî
malk
e
kā (regele tău) mal-k
e
-kā
malkêkæm (regii voştrii) mal-kê-kæm

Silabele sunt deschise (CV) sau închise (CVC; CVCC).
14

La împărţirea în silabe, o consoană dublă (CC) se împarte la jumătate (C-C): gibbôr
(războinic) gib-bôr. La pronunţia cuvântului nu se face pauză între cele două consoane, ci se
pronunţă consoana mai lung: libb
e
kā (inima ta); mimm
e
kā, haššāmayim.


De regulă accentul cade pe ultima silabă.
dābār
d
e
bārîm
’ādām

La unele cuvinte accentul cade pe penultima silabă:
mǽlæk
láylā(h)

Vom marca în continuare doar accentul pe penultima silabă în cuvintele ebraice. Vom folosi
semnul „<” deasupra silabei pe care cade accentul. De exemplu: z· : mǽlæk. Unde nu apare
semnul „<”, accentul în cuvânt este pe ultima silabă.

Silaba accentuată o vom numi silaba tonică. Cele două care o preced le vom numi: pretonică,
respectiv pre-pretonică. Ex.:
d
e
-bā-rîm (d
e
pre-pretonică; bā pretonică; rîm tonică)


EXERCIŢII:

a) Să se împartă în silabe:

·. . : : ·.· : : :· ·: s ·- . : ·:·· ·¬ ¦· s ¬


14
C=consoană; V=vocală.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică
16
5. Şwa mobile şi şwa quiescens.

O dificultate pentru începători este de a recunoaşte când se citeşte şwa şi când nu se citeşte.
Regulile de bază sunt următoarele:

- la începutul unei silabe, şwa se citeşte
15
(1)

- la sfârşitul unei silabe închise, şwa nu se citeşte
16
(2)

Exemple:

:: s · l
e
’ādām (1)
:. · . gil‘ād :· : s abrām z: · yæškā ¸: · : šulān (2)


Observaţi că silabele la care se referă regula 2 sunt silabele închise de tipul CVC. Acestea au
ca vocală una din următoarele vocale scurte:
: : : : (i, a, ae, u)
17
. Deci după aceste vocale, şwa nu se citeşte!

De fapt masoreţii au vrut să arate tocmai faptul că aceste silabe sunt închise, şi ca atare au notat sub a 2-a
consoană a silabei un şwa mut.


O serie de cazuri particulare se desprind din regulile 1 şi 2:

- la începutul unui cuvânt, şwa se citeşte (1):
:··: b
e
yôm
- când urmează 2 şwa unul după altul, primul e mut, iar al doilea se citeşte (2 şi 1):
·.: : · yišm
e
û
18

- însă sub ultima literă a cuvântului (consoană finală) nu se citeşte:
~ : - : kātabt
- când se află sub o consoană cu punct în interior (care nu e finală), şwa se citeşte (1):
:·: · : ¬ hamm
e
lakîm
··:: · yimk
e

- după o vocală lungă, şwa se citeşte (1)
ā: ¬s · ¡ qār
e
’ā(h)
ō: :·: · ¬ hōl
e
kîm
ô: z: ·· yôm
e

û: z· ·:. g
e
bûl
e

ē: ·:· · yēr
e



15
Şwa mobile
16
Şwa quiescens
17
La acestea se adaugă şi qameţ hatuf (o). Această situaţie va fi prezentată într-o lecţie viitoare.
18
Exceptând cazul când se află la sfârşitul unui cuvânt. Atunci nu se citeşte: ~ · : · zākart
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

17
În caz de dubiu, încercaţi să împărţiţi cuvântul în silabe. Nu uitaţi că o silabă începe
întotdeauna cu o consoană (deci niciodată cu o vocală!). Apoi citiţi sau nu şwa, conform
regulilor 1 şi 2.


EXERCIŢII

a) Citiţi următoarele cuvinte:

-·.: ¬: ·¬· ·· e :· : ·
·:· ¬ z· ·s ¸··: : ¬· . ·. ·:· ·
·. : · : ¸··· . ¬: ·: : ·.: : ¡: s · ·s · : · ··:· : ¸· ::
·-· : ~ ·.: : ·


6. Substantivul: genul substantivelor

Substantivele sunt de două genuri: masculin sau feminin. Nu există genul neutru.
În general, nu există o regulă clară după care să recunoaştem genul unui substantiv. Totuşi,
substantivele care au terminaţia -ā(h), -at, -æt sunt de obicei de genul feminin.

¬: s ’iššā(h)
19

-: bat
-· s e ~ ti’æræt


7. Numărul substantivelor

Referitor la numărul substantivelor, în ebraică se disting trei categorii: singular, plural şi dual.

Singular Dual Plural

:· yād :· : · yādayim -·:· yādôt
·. · rægæl :· · . · raglayim :·· . · r
e
gālîm
¸: bēn :·. : bānîm


De remarcat că nu toate substantivele prezintă dual. Dualul se utilizează pentru părţile bipare
ale trupului, sau în numere, ca 200, 2 ani, 2 zile, etc.

Pluralul are terminaţiile -îm şi -ôt (sau -ōt), care se adaugă la forma singulară.

:·: sûs :·: ·: sûsîm
:· yād -·:· yādôt
¬· ·~ tôrā(h) -· ·~ tôrōt

19
Punctul din interiorul literei : indică dublarea ei.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

18

La majoritatea substantivelor apar însă şi modificări vocalice la formarea pluralului.

z· : mælæk :·: ·: m
e
lākîm
·: : dābār :·· : : d
e
bārîm


Unele susbstantive prezintă şi modificări ale consoanelor la formarea pluralului:

:·s ’îš :·: . s ’
a
nāšîm (în loc de · apare .)
:·· yôm :·: · yāmîm
-: bat -·.: bānôt


De regulă substantivele masculine se termină în -îm, iar cele feminine în -ôt (sau -ōt).

Există şi excepţii:

¬: s ’iššā(h) - femeie :·: . nāšîm (feminin)
:s ’āb - tată -·:s ’ābôt (masculin)


8. Articolul hotărât. Conjuncţia · w
e
(şi)

Articolul hotărât este ¬ ha-, ataşat de substantiv, cu dublarea primei consoane a
substantivului.

z· : mælæk z· : ¬ hammælæk
20

:·: sûs :·:¬ hassûs
:·· : : d
e
bārîm :·· : : ¬ hadd
e
bārîm

În ebraică nu există articol nehotărât; sûs poate să însemne „cal” sau „un cal”.

Conjuncţia · „şi“ este foarte folosită în limba ebraică biblică. Ea se ataşează ca un prefix la
următorul cuvânt: ·. . ¬ · w
e
hanna‘ar (şi tânărul). Despre formele conjuncţiei şi folosirea ei
vom vorbi în mai multe rânduri pe parcursul cursului.


9. Prepoziţii

Există trei tipuri de prepoziţii în ebraică:

(1) cele ataşate direct substantivelor, formând un singur cuvânt: : b
e
(în), · l
e
(către, pentru,
indică dativul), : k
e
(precum, ca)

20
Punctul din interiorul literei : indică dublare.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

19

z· : : b
e
mælæk (într-un rege)
z· : · l
e
mælæk (către un rege, unui rege)
z· : : k
e
mælæk (ca un rege)

Când substantivul este determinat prin articolul hotărât, prepoziţiile asimilează articolul
formând o singură silabă şi preluând vocala articolului. Consoana articolului dispare:

Ex: z· : ¬ hammælæk

z· : ¬ + : z· : : bammælæk (în rege)
z· : ¬ + · z· : · lammælæk (regelui, pentru rege)
z· : ¬ + : z· : : kammælæk (ca regele)


(2) Cele legate indirect de substantiv printr-o linie, numită maqqef. De exemplu: ·s ’æl-
(către, spre); ·. ‘al- (pe, peste); ¸: min- (de la, din).

-· : ¬ ·s ’æl-habbayit (spre, către casă)
-· : ¬ ·. ‘al-habbayit (pe, peste casă)
-· : ¬ ¸: min-habbayit (din casă)

Maqqef indică faptul că aceste două cuvinte se pronunţă ca şi când ar fi un singur cuvânt.
Deci prepoziţia devine prima silabă a cuvântului şi e neaccentuată.


(3) Cele mai multe prepoziţii sunt scrise ca şi cuvinte separate, în faţa substantivului. De ex:
·s s ēæl (lângă), :. . nægæd (înaintea), ·. e · linê (în faţa)

-· : ¬ ·s s ēæl habbayit (lângă casă)
:. ¬ :. . nægæd hā‘ām (înaintea poporului)
z· : ¬ ·. e · linê hammælæk (în faţa regelui)

Ocazional, aceste prepoziţii pot apărea unite de următorul cuvânt prin maqqef.


10. Propoziţii cu predicat adverbial

În limba ebraică se pot forma prepoziţii şi fără verb. Acestea se mai numesc şi propoziţii
nominale. Ordinea normală a cuvintelor în propoziţie este: subiect (substantiv, pronume) –
predicat (adjectiv, participiu, adverb sau substantiv)
Timpul acţiunii rezultă din context.

-· : : z· : ¬ hammælæk babbayit: Regele (este) în casă.


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

20
În cazul unei interogaţii, adverbul va sta pe primul loc:

z· : ¬ ¬· s ’ayyēh hammælæk Unde (este) regele?


Vocabular

¬· s ’ayyē(h) adv. unde?
·s s ’ēæl prep. lângă, în apropiere de
: b
e
prep. în
-· : bayit s.m. casă; pl. :·~ : bāttîm
z· : dæræk s.m. drum, cale
· w
e
conj. şi; însă
: k
e
prep. ca, precum
· l
e
prep. nota dativului: lui X; pentru
·¬ . nāhār s.m. râu
·. . na‘ar s.m. băiat, tânăr; ucenic
¸· . ‘ayin s.f. şi m. ochi; du. :· . ·. ‘ênayim
·. ‘al prep. pe, peste
¬: : śādæ(h) s.m. câmp, câmpie
:: šām adv. acolo
¸: šēn s.f. dinte
-: ~ taat prep. sub; în loc de, în schimbul


EXERCIŢII:

a) Traduceţi în ebraică (oral):

Casă, casa, în casă (art.), lângă casă (art.)
Câmp, într-un câmp, în câmp (art.)
Drum, pe un drum, pe drum (art.)

b) Traduceţi:

:: ·. . ¬ ·. . ¬ ¬· s
:: -· : ¬ -· : ¬ ¬· s
·¬ . ¬ ·s s -· : ¬
¸: -: ~ ¸: ¸· . -: ~ ¸· .

c) Traduceţi în ebraică (scris):

Unde sunt casa şi câmpul?
Tânărul este în câmp.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

21
LECŢIA 2


11. Consoanele „begadkefat“

Consoanele (- e : : . :) b, g, d, k, p, t sunt asemănătoare prin faptul că au două
pronunţări:
- una explozivă (cu punct în interior)
- alta spirantă, fricativă (fără punct în interior).

De obicei, dificultatea începătorului este de a recunoaşte când într-o literă din cele
begadkefat
21
punctul indică citirea explozivă şi când indică dublarea consoanei.

- când litera cu punct este la începutul cuvântului, atunci punctul indică citire explozivă.

- când punctul se află într-o literă în interiorul cuvântului, atunci avem 2 situaţii:
a) Când litera cu punct e precedată de o vocală (în afară de şwa), atunci e semn de
dublare (dageş
22
forte):
Ex: ··:. gibbôr (b dublat); .. · · wayyigga‘ (g dublat); ·e : · yekapper (p dublat)

b) Când litera cu punct e precedată de o consoană cu şwa, atunci e doar semn de citire
explozivă (dageş lene).
Ex: ·: :: midbar (b pronunţat exploziv); :e : : mišpa (p pronunţat exploziv)

În caz de dubiu, împărţirea cuvântului în silabe poate fi de folos.
Asemenea fenomene fonetice se întâlnesc şi în limbile moderne, mai ales în dialecte: aber (germană) – awer
(alsaciană), etc.

Masoreţii au marcat cele două feluri de pronunţie, introducând un punct în interiorul
consoanei, în cazul pronunţiei explozive.
Traducerea VT în alte limbi a păstrat uneori distincţia: (z··:) Baruh, şi nu Baruk; (¸:··) Iosif, şi nu Iosip.
Întrucât variaţia pronunţiei nu schimbă sensul cuvântului, multe gramatici nu fac deosebire în transcrierea şi
pronunţarea acestor consoane, diferenţiind doar între p şi f.


12. Dageş

Masoreţii au utilizat un punct în interiorul unei litere (numit dageş) în următoarele cazuri:

- pentru a indica o dublare a consoanei respective (dageş forte)
- pentru a arăta când una din consoanele begadkepat se pronunţă exploziv (dageş lene)
- pentru a arăta când litera ¬ finală se pronunţă: ¬: bāh (h se pronunţă!). Punctul se numeşte
în acest caz mappiq.

21
Cuvânt artificial, realizat pentru a memora mai uşor consoanele în cauză. Cuvântul s-a format prin adăugare de
vocale între consoanele respective.
22
Vezi mai jos, la paragraful 12.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

22
13. Reducerea vocalică

Multe dintre schimbările vocalice care au loc la flexiunea cuvintelor (în cazul formării
pluralului substantivelor, de ex.) se produc după anumite reguli.

(a) Reducere pre-pretonică. Când în cursul flexiunii, accentul se mută, vocalele ā şi ē, care
ajung în silaba deschisă pre-pretonică, devin
e
(Şwa). Cel mai uzual acest tip de reducere se
observă la formarea pluralului substantivelor. La rădăcina singulară se adaugă terminaţiile
specifice. Accentul se mută pe silaba finală, implicând o reducere a vocalelor din silabele
devenite pre-pretonice. Ex:

ā: nābî’ + îm *nābî’îm (*nā-bî-’îm)
23
n
e
bî’îm
ē: lēbāb + ôt *lēbābôt (*lē-bā-bôt) l
e
bābôt

Observăm cum ā şi ē din vocale pretonice au ajuns prin adăugarea terminaţiei pluralului în
silabe pre-pretonice şi au fost reduse la
e
.

Acest tip de reducere apare la formarea pluralului la substantive şi adjective.


(b) Reducere pretonică. Acest tip de reducere apare:

- la substantive care au vocala pre-pretonică lungă neschimbabilă sau silaba închisă:
singular plural
šōē + îm * šōēîm (šōēîm) šōēîm

- cel mai frecvent la flexiunea verbelor, indiferent de vocala pretonică:
yiktōb + û *yiktōbû (*yik-tō-bû) yikt
e

yittēn + û *yittēnû (*yit-tē-nû) yitt
e

yišma‘ + û *yišma‘û (*yiš-ma-‘û) yišm
e
‘û


14. Câteva proprietăţi ale consoanelor guturale (s . ¬ :) şi ale consoanei ·

Reţineţi următoarele proprietăţi:
- guturalele şi consoana r nu pot fi dublate
- guturalele nu pot fi urmate de semivocala şwa.

Datorită primei propietăţi, apar deviaţii la forma articolului când substantivul începe cu o
consoană guturală (a se vedea în continuare, la paragraful 18).
Cea de a doua proprietate face ca semivocala şwa după o guturală să fie transformată în
semivocalele
a
sau
æ
, mai rar în
o
.
În cazul reducerii pre-pretonice la formarea pluralului substantivelor, ā va deveni
a
:
ākām + îm
a
kāmîm (şi nu
e
kāmîm)

De fapt semivocalele
a
,
æ
,
o
pot fi privite ca variante ale lui
e
(şwa mobile) folosite după
guturale.

23
Cu * am marcat forme care nu există în realitate, ci au fost scrise pentru a înţelege transformările vocalice.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

23
15. Articolul hotărât (continuare)

Forma obişnuită a articolului este ¬ cu dublarea consoanei următoare (vezi paragraful 8).
Articolul înaintea unor cuvinte care încep cu guturale (s . ¬ :) sau cu · suferă modificări.

a. înainte de s şi · forma articolului este ¬ :

:·s ’îš om :·s ¬ hā’îš omul
:. · rā‘āb foamete :. · ¬ hārā‘āb foametea

b. înainte de . articolul este de obicei tot ¬ . Dacă însă . este urmat de vocala ā neaccentuată,
articolul este ¬ :

··. ‘îr oraş ··. ¬ hā‘îr oraşul
:·· . ‘ārîm oraşe :·· . ¬ hæ‘ārîm oraşele
·e . ‘āār praf ·e . ¬ hæ‘āār praful

c. înainte de ¬ şi : articoul este de obicei ¬ , fără dublarea consoanei următoare. Dar dacă:
- ¬ este urmat de vocala ā neaccentuată
- : este urmat de vocala ā (accentuată sau neaccentuată)
articolul este ¬ :

·: ·¬ hêkāl palat ·: ·¬ ¬ hahêkāl palatul
:· : æræb sabie :· : ¬ haæræb sabia
:: : ākām înţelept :: : ¬ hæākām înţeleptul
:·· ¬ hārîm munţi :·· ¬ ¬ hæhārîm munţii

În cazul prepoziţiilor : b
e
, · l
e
, : k
e
ataşate substantivelor care încep cu o guturală, se
păstrează aceeaşi regulă ca pentru substantivele normale (vezi 9): prepoziţiile asimilează
articolul, formând o singură silabă şi preluând vocala articolului. Consoana articolului
dispare:

:·s ¬ + · :·s · lā’îš
:·· ¬ ¬ + : :·· ¬ : bæhārîm

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

24
16. Pluralul substantivelor

Observaţi pluralul următoarelor substantive:

Sg. Pl.
A :··:
a
lôm -·:··:
a
lômôt


B ·: : dābār :·· : : d
e
bārîm
¸¡ · zāqēn :·. ¡ · z
e
qēnîm

În cazul A, nu avem modificări vocalice la adăugarea terminaţiei pluralului.
În cazul B, vocala ā este redusă la
e
(vezi paragraful 13). De altfel în cazul A, vocala pre-
pretonică este deja
e
şi nu mai poate fi redusă.

Substantivele următoare („segolata”) sunt deasemenea des întâlnite:

z· : mælæk :·: ·: m
e
lākîm
·e : sēær :·· e : s
e
ārîm
·. . na‘ar :·· . . n
e
‘ārîm
:: . ‘æbæd :·: : . ‘
a
badîm

Comun substantivelor segolate este accentul pe prima silabă la forma singular. Observăm
reducerea pre-pretonică a vocalei æ sau ē la
e
(respectiv la
a
în ‘
a
badîm, din cauza guturalei).


Vocabular

:·s ’îš s.m. bărbat, soţ; pl. :·: . s ’
a
nāšîm
¬: s ’iššā(h) s.f. femeie, soţie, pl. :·: . nāšîm
·: ·¬ hêkāl s.m. palat; templu
:· · yælæd s.m. copil
z· : mælæk s.m. rege
·e : sēær s.m. carte
:: . ‘æbæd s.m. slugă; sclav
··. ‘îr s.f. oraş, cetate; pl. :·· . ‘ārîm
¬e pō(h) adv. aici


EXERCIŢII:

a) Citiţi şi transcrieţi următoarele cuvinte:

:: : :·· e : ¬ :e : · ¬: ·: ·: : ¬ ¬: · : :~ : · ~ : - :

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

25
b) Aşezaţi prepoziţia · înaintea substantivelor şi citiţi cuvântul rezultat:

:· e pārāš
z· : dæræk
·¡ : bāqār
¬· ·~ tôrā(h)

c) Traduceţi următoarele cuvinte folosind vocabularul de la sfârşitul cursului:

:·: · : -·:· : :·. ¡ · :·: · ·

d) Traduceţi (oral):

Bărbat, bărbaţi, bărbatul, în bărbatul
Femeie, femei, femeile, în femeile
Rege, regi, peste regii

e) Traduceţi:

··. : ¬: s ¬ · :·s ¬
··. ¬ ·s s :·: · : ¬
:·· . . ¬ ¬· s


d) Traduceţi (scris):

Femeile sunt aici.
Oraşele sunt lângă râuri.


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

26
LECŢIA 3


17. Articolul (încheiere)

Când un cuvânt începe cu silabele y
e
sau m
e
, articolul este de obicei fără dublarea primei
consoane.

:·: · · y
e
lādîm :·: · · ¬ haylādîm
·s · ye’ōr ·s · ¬ hay’ōr
Observaţi că dispare o silabă prin articulare: hay-lā-dîm, şi nu ha-y
e
-lā-dîm.
Execepţie de la această regulă o fac substantive care au a doua consoană . sau ¬

:·: ·¬· y
e
hûdîm :·: ·¬· ¬ hayy
e
hûdîm (iudeii)

Câteva substantive au o formă uşor modificată când primesc articol. Cele mai importante
sunt:

¦· s ’æræ (ţară, pământ) ¦· s ¬ hā’āræ
·¬ har (munte) ·¬ ¬ hāhār
:. ‘am (popor) :. ¬ hā‘ām
¸. gan (grădină) ¸. ¬ haggān
·e par (viţel) ·e ¬ happār
.: ag (sărbătoare) .: ¬ hæāg
¸··s ’
a
rôn (chivot) ¸··s ¬ hā’ārôn


18. Adjectivul

Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl însoţeşte.

Singular Plural
Masc. :·: ôb (bun) :·: ·: ôbîm (buni)
Fem. ¬: ·: ôbā(h) (bună) -·:·: ôbôt (bune)

Terminaţiile ā(h), îm, ôt, au mai fost întîlnite şi la substantive. Dacă însă genul unui
substantiv nu poate fi recunoscut totdeauna pe baza terminaţiei (ex. ··. ‘îr (oraş) este
substantiv feminin, dar pluralul are terminaţia -îm), când substantivul e însoţit de adjectiv,
terminaţia acestuia din urmă ne indică totdeauna genul şi numărul substantivului (ex. ‘ārîm
ôbôt – oraşe bune)

La adjective bisilabice, adăugarea terminaţiilor -ā(h), -îm, -ôt duc la aceeaşi modificare ca şi
la substantive: reducerea pre-pretonică a vocalei ā la
e
(vezi 13).

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

27
Singular Plural

Masc. ··:. gādôl (mare) :·· ·:. g
e
dôlîm
Fem. ¬· ·:. g
e
dôlā(h) -···:. g
e
dôlôt

Unele adjective monosilabice cunosc şi modificări ale formei prin adăugarea terminaţiilor:

:· rab ¬: · rabbā(h)
:·: · rabbîm -·:· rabbôt

.· ra‘ ¬. · rā‘ā(h)
:·. · rā‘îm -·.· rā‘ôt

·: ay ¬· : ayyā(h)
:·· : ayyîm -··: ayyôt

Adjective care se termină în –æ(h) au următoarele forme:

¬e · yāæ(h) ) ¬e · yāā(h)
:·e · yāîm -·e· yāôt

¬: ¡ qāšæ(h) ¬: ¡ qāšā(h)
:·: ¡ qāšîm -·:¡ qāšôt


19. Folosirea adjectivului

A. Adjectivele pot avea funcţie atributivă sau predicativă.

a) folosirea atributivă. În acest caz, adjectivul urmează substantivul cu care se acordă în gen,
număr şi determinare:

:·: :·s ’îš ôb un om bun
:·:¬ :·s ¬ hā’îš haôb omul bun
:·: ·: :·: . s ’
a
nāšîm ôbîm oameni buni
:·: ·:¬ :·: . s ¬ hā’
a
nāšîm haôbîm oamenii buni

¬: ·: ¬: s ’iššā(h) ôbā(h) o femeie bună
¬: ·:¬ ¬: s ¬ hā’iššā(h) haôbā(h) femeia bună
-·:·: :·: . nāšîm ôbôt femei bune
-·:·:¬ :·: . ¬ hannāšîm haôbôt femeile bune

Atenţie: adjectivul se acordă cu genul, nu cu terminaţia substantivului!

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

28
b) folosirea predicativă. În ebraică se poate forma o propoziţie prin alăturarea unui
substantiv articulat şi a unui adjectiv nearticulat. Substantivul va fi subiectul propoziţiei, iar
adjectivul predicatul.

:·: :·s ¬ hā’îš ôb Omul este bun.
:·s ¬ :·: ôb hā’îš Bun este omul.

¬: ·: ¬: s ¬ hā’iššā(h) ôbā(h) Femeia este bună.
¬: s ¬ ¬: ·: ôbā(h) hā’iššā(h) Bună este femeia.

:·: ·: :·: . s ¬ hā’
a
nāšîm ôbîm Oamenii sunt buni.
:·: . s ¬ :·: ·: ôbîm hā’
a
nāšîm Buni sunt oamenii.

Un substantiv poate fi însoţit de mai multe adjective:

¬: ·:¬ · ¬· ·:. ¬ ··. ¬ hā’îr hagg
e
dôlā(h) wehaôbā(h) Oraşul mare şi bun (folosire
atributivă)
¬: ·:· ¬· ·:. ··. ¬ hā’îr g
e
dôlā(h) weôbā(h) Oraşul este mare şi bun.
(folosire predicativă)

Predicatul poate fi format dintr-un adjectiv şi un substantiv cu prepoziţie:

:. · ··. ¬ ¬: ·: ôbā(h) hā’îr lā‘ām
Bun este oraşul pentru popor.

B. Adjectivele pot avea funcţia unui substantiv, când sunt însoţite de articol:

:: : ¬ hæākām cel care este înţelept, înţeleptul

Formele masculine şi feminine ale unor adjective pot fi utilizate ca substantive abstracte:

.· ¬ hārā‘ (masc.) ceea ce este rău, rău
¬. · ¬ hārā‘ā(h) (fem.) răutate


Vocabular

¦· s ’æræ s.f. pământ; ţară; cu art. ¦· s ¬ hā’āræ
··:. gādôl adj. mare (şi ·: . gādōl)
·: : dābār s.m. cuvânt; lucru
·¬ har s.m. munte
¸¡ · zāqēn adj. bătrân
:·: ôb adj. bun, plăcut; bine
¬e · yāæ(h) adj. frumos
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

29
:: : kābēd adj. greu; important
:s:
m
e
’ōd adv.
foarte (stă după adjectiv: :s : :·: „foarte bun”)
:. ‘am s.m. popor; pl. :·: . ‘ammîm
¸: ¡ qāōn
adj.
mic, neînsemnat (f. şi pl.: ¬. : ¡ :·. : ¡ -·.: ¡ )
.· ra‘ adj. rău
:. · rā‘āb s.m. foamete


EXERCIŢII:

a) Care sunt formele adjectivelor următoare (masculin, feminin, singular, plural)?
:·:¡
¡·:·
:··¡
:: :

b) Traduceţi în ebraică (oral):

omul bun, omul mic, omul rău
oraşul mare, oraşul mic, oraşul rău
în oraş(ul), în oraşul mare, lângă oraşul mare
oraşe, oraşele, în oraşe(le), în oraşele mari
oameni, oamenii, oamenii răi, în oamenii răi


Traduceţi:

-·:·: -·s· s ¬
:s : -·e· :·· . ¬
z· : ¬ ·s s :·. : ¡ ¬ :·~ : ¬
:s : :: : :. · ¬

c) Traduceţi în ebraică (scris):

Cuvântul este bun.
Lucrul este neimportant (mic).


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

30
LECŢIA 4


20. Pluralul substantivelor (continuare)

Un alt tip de substantive sunt cele bisilabice, care au prima silabă închisă, sau aceasta conţine
o vocală lungă neschimbabilă şi a doua silabă are vocala ā sau ē. La formarea pluralului,
prima silabă nu se schimbă; în a doua, ē devine
e
, în vreme ce ā rămâne tot ā:

a. prima silabă închisă:
:e : : mišpā pl. :·: e :: mišpāîm (fără modificare)
zs · : mal’āk pl. :·: s ·: mal’ākîm (fără modificare)
: : · : mizbēa
24
pl. -·:: ·: mizb
e
ôt (ē devine
e
)

b. prima silabă are o vocală lungă neschimbabilă:
:· s ’ōyēb pl. :·: · s ’ōy
e
bîm (ē devine
e
)
¸¬ : kōhēn pl. :·. ¬ : kōh
a
nîm (ē devine
a
)
:: ·: kôkāb pl. :·: : ·: kôkābîm (fără modificare)


21. Participiul activ al verbului

În limba ebraică, cuvintele pot fi reduse la o rădăcină consonantică şi o paradigmă vocalică.
De exemplu, în cuvintele următoare, secvenţa de consoane ¡·: (BRK) are sensul primar de
binecuvântare. Prin diverse moduri de vocalizare, se obţin cuvinte diferite.

z··: bārûk binecuvântat (verb)
z· : bērak el a binecuvântat (verb)
¬: · : b
e
rākā(h) binecuvântare (substantiv)

Modurile de vocalizare determină aşadar sensul unui cuvânt.

Vom începe studiul verbului în limba ebraică biblică cu participiul activ. În ebraică, rădăcina
verbelor e formată de regulă din 3 consoane: ¸-. (a da), :-: (a scrie), etc.

Participiul activ al unui verb are paradigma vocalică XXX ō-ē (prima vocală este ō, a doua
ē)
25


:- : kōtēb (scriind); :: · yōšēb (şezând); ¸- . nōtēn (dând).


24
În mod normal, în ebraică se citeşte întâi consoana, apoi vocala. Excepţie de la această regulă face vocala
patah sub : sau . finale, când se citeşte întâi vocala şi apoi consoana: : ·· rûa, . : : šōmēa‘. În acest caz,
patah se numeşte patah furtivum.
25
XXX reprezintă consoanele verbului.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

31
Deşi este o formă a verbului, participiul se comportă ca un adjectiv din punct de vedere
morfologic, având aşadar forme de singular masculin şi feminin, respectiv plural masculin şi
feminin:

Singular Plural
Masc. :- : kōtēb :·: - : kōt
e
bîm
Fem. -: - : kōtæbæt -· :- : kōt
e
bôt

Prima vocală este lungă şi neschimbabilă; în a doua silabă ē este redus la
e
.


22. Traducerea şi utilizarea participiului activ

Participiul poate fi tradus în română ca verb sau ca substantiv.

1) Ca verb, participiul activ în ebraică indică o acţiune continuă, aflată în desfăşurare. Literal,
kōtēb însemnă “scriind”. Timpul acţiunii se desprinde din context, astfel încât participiul
poate exprima o acţiune în desfăşurare în trecut, prezent sau viitor: “el scrie”, “el scria” sau
“el va scrie”.

2) Ca substantiv, când participiul are articol, sensul derivă din activitatea desfăşurată:
hakkōtēb cel care scrie (este scriind) = scriitorul
haššōmēr cel care păzeşte = păzitorul

Ca şi adjectivul, participiul activ poate fi utilizat atributiv sau predicativ.
-atributiv:
:- : ¬ :·s ¬ hā’îš hakkōtēb omul care este scriind (omul care scrie)

-predicativ:
:- : :·s ¬ hā’îš kōtēb omul este scriind (omul scrie)


23. Nota acuzativului: -s ’æt-

Un substantiv este determinat atunci când:
- este cu articol (“omul”)
- este nume propriu (“David”)
- e însoţit de pronume posesiv (“calul meu”)
Când nu are articol, nu e nume propriu sau nu e însoţit de pronume posesiv, substantivul e
nedeterminat.

În ebraică nu există cazul acuzativ. Dacă complementul direct este un substantiv determinat,
atunci el va fi precedat de prepoziţia -s ’æt- (sau fără maqqef, -s ’ēt).
Exemple:

·: : ¬ -s :- : :·s ¬ hā’îš kōtēb ’æt-haddābār
(Omul scrie cuvântul.)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

32
:· : -s :¬ s :. ¬ hā’ām ’ōhēb ’æt-Dāwid
(Poporul îl iubeşte pe David.)

Dacă însă complementul direct este un substantiv nedeterminat, lipseşte de obicei prepoziţia
’æt- :

·: : :- : :·s ¬ hā’îš kōtēb dābār
(Omul scrie un cuvânt.)

Vocabular
26


·:s ’ōkēl vb. a mânca
·s ’æl prep. către, spre (un loc)
-s sau -s ’ēt sau ’æt prep. nota acuzativului, pe X
z·¬ hōlēk vb. a merge; a umbla
::· yōšēb vb. a şedea; a locui
:-: kōtēb vb. a scrie
zs ·: mal’āk s.m. sol; înger (= solul lui Dumnezeu)
¸-. nōtēn vb. a da
:e: šōē vb. a judeca; part. :e : = judecător


EXERCIŢII

a) Traduceţi în ebraică (oral):

Regele scrie. Femeia merge.
Regii scriu. Femeile merg.
Regele care scrie. Femeia care merge

e) Traduceţi:

z· ¬ ¬ zs · : ¬ -: : · ¬: s ¬
:·. - . :·: · : ¬ :: · :e : ¬
:·s · ·e : ¬ -s ¸- . z· : ¬
¬· ·:. ··. ·s :·: · ¬ ¬: s ¬ · :·s ¬


26
Verbele cuprinse în vocabularele lecţiilor 4-6 sunt transcrise la participiul activ.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

33
LECŢIA 5


24. Matres lectionis. Scriptio defectiva

A. Matres lectionis. Inscripţiile ebraice vechi descoperite în Ţara Sfântă (sec. 10 î.H.) nu
conţin semne vocalice. Din sec. 9 î.H., literele ·, · şi ¬ au început să fie utilizate pentru a
semnala o vocală la sfârşitul unui cuvânt:
· = û Ex: ·:·: mal
e
kû (ei au domnit)
· = î Ex: ·:·: malkî (regele meu)
¬ = orice altă vocală finală Ex: ¬:·: malkah (regină)

După exilul babilonian, · şi · au început să fie utilizate pentru a indica vocale şi în interiorul
unui cuvânt, pe când ¬ a rămas mai departe indicator al oricărei vocale finale:
· = û şi ô
· = ê, æ , sau î

Păstrând şi funcţia de vocale a acestor trei consoane, masoreţii au adăugat apoi semnele
vocalice pe care le utilizăm azi. Pentru că au funcţia de a indica o vocală, aceste trei litere (·, ·
şi ¬) se numesc şi matres lectionis (lat. „mame ale lecturii”- te învaţă cum să citeşti).
27



B. Scriere defectivă (scriptio defectiva). Acelaşi cuvânt este scris uneori în textul masoretic
fără una din cele două matres lectionis · şi ·.
Ex: :·¡· respectiv :¡ · (Gen 27,31) el se va ridica
··:. respectiv ·: . (Deut 26,8) mare
În acest caz se vorbeşte de scriere defectivă a cuvântului.


25. Prepoziţia ¸: min (din, de la, dintre)

a. Înaintea substantivelor cu articol hotărât, prepoziţia are forma : (mē) şi se ataşează înaintea
substantivului, sau ¸: (min), legat de obicei de substantiv prin maqqef.
Astfel, „de la rege” poate fi exprimat în două feluri:
z· : ¬: (mēhammælæk) sau
z· : ¬ ¸: (min-hammælæk)
b. Înaintea substantivelor fără articol, care încep cu o guturală sau cu r, forma prepoziţiei este
: (mē), ataşată direct înaintea substantivului.
„dintr-un oraş, de la un oraş” ··. : mē‘îr
c. Înaintea tuturor celorlalte substantive fără articol, forma este : (mi), ataşată înaintea
susbtantivului, cu dublarea primei consoane a acestuia.
„de la un rege” z· :: mimmælæk

27
Vezi din nou 3.2.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

34
26 Comparativul

Pentru a exprima gradul comparativ, în ebraică nu se modifică forma adjectivului, ci se
foloseşte prepoziţia ¸: (min):
z· : ¬ : :: : ¸¡· ¬ hazzāqēn ākām mēhammælæk
Bătrânul e mai înţelep decât regele.
¬· . . ¬ : ¬: s ¬ ¬e · yāā(h) hā’iššā(h) mēhanna‘
a
rā(h)
Mai frumoasă e femeia decât tânăra.

Este posibilă şi traducerea următoare: „...prea...pentru...”
z· : ¬ : ¬: ·:. ¬ ¬: ¡ qāšā(h) hā‘
a
bôdā(h) mēhammælæk
Sarcina e prea grea pentru rege.


27 Pronumele relativ ·: s (’
a
šær - care)

Pronumele relativ se poate folosi pentru a forma propoziţii relative:

-· : : ·: s :·s ¬ hā’îš ’
a
šær babbayi
Omul care este în casă
¦· s : ·: s :. ¬ hā‘ām ’
a
šær bā’āræ
Poporul care este în ţară

·: s (’
a
šær) nu se foloseşte înainte de adjective sau participii:
„Omul care este bun”, va fi în ebraică :·:¬ :·s ¬ hā’îš haôb.
„Omul care merge” va fi z· ¬ ¬ :·s ¬ hā’îš hahōlēk.


28 Analiza şi traducerea unui text

Înainte de analiza propriu-zisă a unui text, reţineţi următoarele indicaţii:

i. De obicei, în text cuvintele sunt compuse. Pentru a le găsi în dicţionar, trebuie să
separăm elementele componente. Separaţi ceea ce este înaintea cuvântului (articolul,
conjuncţia „şi”, prepoziţii) sau după cuvânt (terminaţiile). Dacă nu există elemente ce pot
fi separate, căutaţi cuvântul întreg, aşa cum apare în text.
ii. Cuvântul rămas după separare se va căuta în vocabular sau în dicţionar. Căutaţi
succesiunea de consoane! Ignoraţi pentru început vocalele!
28

iii. După ce aţi analizat toate cuvintele, recitiţi textul, şi de abia apoi traduceţi.

De exemplu, în cuvântul :·· e : : se pot separa prepoziţia cu articol : şi terminaţia :· .
Rămâne cuvântul ·e : . Căutăm în vocabular succesiunea de consoane ·e: şi găsim 2
cuvinte: susbstantivul ·e : şi verbul ·e:. Cum verbul nu are articol şi prepoziţie, cuvântul
din text este substantivul ·e : , carte.


28
De cele mai multe ori, vocalele cuvântului din dicţionar sunt diferite de cele din textul de analizat.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

35
Să analizăm şi să traducem următorul text:
:·s · ·e : ¬ -s ¸- . :e : ¬
Analiză:

:e : ¬ = substantiv comun, singular, cu articol, :e : , judecător
¸- . = verb, participiu activ, masculin singular, ¸-., a da
-s = prepoziţie, pe (nota acuzativului)
·e : ¬ = substantiv comun, singular, cu articol, ·e : , carte
:·s · · = prepoziţie, pentru (nota dativului)
:·s = substantiv comun, singular, om, bărbat

Traducere:

Judecătorul dă cartea unui om.



Vocabular

:s ’āb
s.m.
tată, părinte; pl. -·:s ’ābôt
:s ’ā s.m. frate
·: s ’
a
šær pron.rel. care
s·¬ hû’ pron. el; acela
s·¬ hî’ pron. ea; aceea
·: mî pron. cine?
¸: min prep. din, dintre, de la
¬· ·~ tôrā(h) s.f. lege, Legea (lui Moise)


Câteva substantive proprii:

:·¬ · s ’
æ
lōhîm Dumnezeu (uneori dumnezei)
¬· ¬· yahwæ(h) (’
a
dōnāy) Iahve (Domnul)
29

·s · : · yiśrā’ēl Israel
:·· lô Lot
¬: : mōšæ(h) Moise
:· : dāwid David
¬: · : š
e
lōmō(h) Solomon

29
Masoreţii au scris sub cele patru consoane („tetragramul“) YHWH ale numelui divin vocalele de la cuvântul
·. : s ’
a
dōnāy („Domnul“), indicând astfel cum trebuie citit numele divin. Pronunţia iniţială nu e cunoscută, ci
doar presupusă a fi fost Iahve sau Iahu. Când întâlneau în textul biblic tetragramul, evreii citeau ’
a
dōnāy.
În Biblia ebraică se întâlnesc şi alte cuvinte care se citesc altfel decât sunt scrise (Ketib- „este scris”). Modul de
citire, numit Qere- „a se citi”- a fost indicat pe marginea textului.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

36
:· : ··· y
e
rûšālaim (y
e
rûšālēm) Ierusalim
:: : s
e
dōm Sodoma




Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

37
EXERCIŢII RECAPITULATIVE 1

Analizaţi şi traduceţi următoarele propoziţii:

··:. z· : s·¬ :·: :·s :· : :·: :·s ·:
:· : ···: :·: : · :· : · ¬: · :
:s : :·: ·: : ¬
··:. ¬ -· : : s·¬ ¬· : ¬· s
¦· s : :. · ¬ :: :
:. · ¬· ·~¬ -s ¸- . ¬::
·e : : :·· : : ¬ -s :- : :·s ¬
¬· ·:. ¬ ··. ¬ ·s :·: · ¬ :·: · : ¬
·s · : · · ¦· s ¬ -s ¸- . :·¬ · s ¬· ¬·
-· : : :·· : s ¬: s ¬ · :·s ¬
:: : ·s :·: · ¬ :·: s · : ¬ ¬. · ¬ ··. : :: · :··
:·s · ·e : ¬ -s ¸- . :e : ¬
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

38
LECŢIA 6


29 Pluralul substantivelor (continuare)

Unele substantive monosilabice nu suferă modificări la formarea pluralului:
:: dām (sânge) :·: : dāmîm

Altele îşi dublează consoana finală (eventual cu modificare vocalică):
:. ‘am (popor) :·: . ‘ammîm
¡: ôq (hotărâre) :·¡ : uqqîm

O serie de substantive frecvente au plural neregulat:
:s· rō’š (cap) :·: s· rā’šîm
:·· yôm (zi) :·: · yāmîm
¸: bēn (fiu) :·. : bānîm
··. ‘îr (oraş) :·· . ‘ārîm
:·s ’îš (om) :·: . s ’
a
nāšîm


30. Participiul activ (continuare)

Când a 2-a sau a 3-a dintre consoanele rădăcinii verbului este o guturală, apar uşoare
modificări în forma participiului:

Sg. Pl.
m. ¡. s ō‘ēq :·¡ . s ō‘
a
qîm
f. -¡ . s ō‘æqæt -·¡. s ō‘
a
qôt

m. . : : šōmēa‘
30
:·.: : šōm
e
‘îm
f. -. : : šōma‘at -·.: : šōm
e
‘ôt


31. Particulele :· (yēš) şi ¸·s (’ên)

Pentru a exprima existenţa sau neexistenţa, în ebraică se utilizează particulele :· yēš (există,
este) şi ¸·s ’ên (nu există, nu este). De multe ori, aceste particule sunt folosite şi cu sensul de
„a avea, a nu avea”.

-· : : :·s :· yēš ’îš babbayit
E un om în casă.
:. · z· : :· yēš mælæk lā‘ām
E un rege pentru popor ( = Poporul are un rege).

30
Patah furtivum. Vezi nota 24.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

39
-· : : :·s ¸·s ’ên ’îš babbayit
Nu e nici un om în casă.
:. · z· : ¸·s ’ên mælæk lā‘ām
Nu e nici un rege pentru popor = Poporul nu are rege.


32. Prepoziţiile · , : şi -s cu sufixe pronominale

Aceste prepoziţii primesc aceleaşi sufixe.

·· lî mie ·.· lānû nouă
z· l
e
kā ţie (m.sg.) :: · lākæm vouă (m.pl.)
z· lāk ţie (f.sg.) [¸: · ]
31
lākæn vouă (f.pl.)
·· lô lui :¬ · lāhæm lor (m.pl.)
¬· lāh ei ¸¬ · lāhæn lor (f.pl.)

La fel şi pentru prepoziţia : . Pentru :¬ : bāhæm (3 m.pl.) există forma alternativă :: bām.

Prepoziţia -s cu sufixe:

·- s ’ōtî pe mine ·.- s ’ōtānû pe noi
z- s ’ōt
e
kā pe tine (m.sg.) :: - s ’ætkæm pe voi (m.pl.)
z- s ’ōtāk pe tine (f.sg.) [¸: - s ] ’ætkæn pe voi (f.pl.)
·-s ’ōtô pe el :- s ’ōtām pe ei
¬- s ’ōtāh pe ea ¸- s ’ōtān pe ele


Exemple de folosire:
:: · ·.· ¸- . :·s ¬ Omul ne dă nouă pâine.
¸: : ·· ¸·s Nu am argint (bani).
z· : :¬ · :· Ei au un rege.
:- s :¬ s z· : ¬ Regele îi iubeşte pe ei.


33. Pronumele demonstrativ

Singular Plural
m. ¬· zæ(h) (acesta) m. şi f. ¬~ s ’ēllæ(h) (aceştia,
f. -s· zō’t (aceasta) acestea)

m. s·¬ hû’ (acela) m. :¬ hēm (aceia)
f. s·¬ hî’ (aceea) f. ¬. ¬ hēnnā(h) (acelea)

31
[ ] = Forma nu apare în BH.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

40
Pronumele se foloseşte şi ca adjectiv demonstrativ:

¬· ¬ :·s ¬ hā’îš hazzæ(h) omul acesta
-s· ¬ ¬: s ¬ hā’îššā(h) hazzō’ femeia aceasta
¬~ s ¬ :·: . s ¬ hā’
a
nāšîm hā’ēllæ(h) oamenii aceştia
¬~ s ¬ :·: . ¬ hannāšîm hā’ēllæ(h) femeile acestea

s·¬¬ :·s ¬ hā’îš hahû’ omul acela
s·¬ ¬ ¬: s ¬ hā’îššā(h) hahî’ femeia aceea
:¬ ¬ :·: . s ¬ hā’
a
nāšîm hāhēm oamenii aceia
¬. ¬ ¬ :·: . ¬ hannāšîm hāhēnnā(h) femeile acelea

Şi pronumele se poate folosi predicativ:
:·s ¬ ¬· zæ(h) hā’îš acesta este omul
¬: s ¬ -s· zō’ hā’îššā(h) aceasta este femeia
:·: . s ¬ ¬~ s ’ēllæ(h) hā’
a
nāšîm aceştia sunt bărbaţii


34. Participiul activ (continuare)

Verbele cu terminaţia ¬ -h:
Sg. Pl.
masc. ¬. : bōnæ(h) :·. : bōnîm
fem. ¬. : bōnā(h) -·.: bōnôt
(rar ¬· . : bōnîyā(h))

Vom vedea, când vom discuta despre conjugarea verbelor, că acest tip de verbe au rădăcină
variabilă, uneori BN-, alteori BNY.


Vocabular

z·s ’êk adv. cum?
:· yēš s. adv. există, este, sunt
¸: : kæsæ s.m. argint; bani
:: · lææm s.m. pâine; hrană
s·: . nābî’ s.m. profet
¬:. ‘ōśē(h) vb. a face
··¡ qôl s.m. glas; sunet, zgomot
.:: šōmēa‘ vb. a auzi; a asculta de ( + : , · sau ··¡: )

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

41
EXERCIŢII

a) Analizaţi şi traduceţi:
s·¬¬ s·: . ¬ :- : ·: s :·· : : ¬ ¬~ s
-s· ¬ ¬· ·~¬ -s :·. : : · :·: ·: :·: . s ¬
-s· ¬ ¦· s ¬ -s :: · ¸- . :·¬ · s ¬· ¬·
·-s ¬: . :·¬ · s
:: · ·.· ¸·s · ¦· s : ¡· : :. · ¬
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

42
LECŢIA 7


35. Qameţ hatuf şi Meteg

Qameţ hatuf. De obicei qameţ se citeşte ā. Uneori însă qameţ se citeşte o şi poartă denumirea
de qameţ hatuf. Ex: ¬: : : okmā(h) (înţelepciune). Pentru a distinge când qameţ se citeşte ā,
respectiv o, reţineţi că într-o silabă închisă şi neaccentuată, qameţ se citeşte o. În restul
cazurilor se citeşte ā.

Regulă practică: de obicei, când în stânga lui qameţ stă şwa, qameţ se citeşte o. XX
32


Meteg. O linie orizontală aşezată sub o literă şi în stânga vocalei poartă numele de meteg (X).
Ea are mai multe funcţii. În textul Bibliei ebraice, acest semn ne arată uneori când qameţ
trebuie citit ca vocala ā, sau când trebuie citit ca vocala o (qameţ hatuf).
Astfel, cuvântul ¬: : : se citeşte okmā(h) (înţelepciune). Cu meteg însă, ¬: : : se citeşte
āk
e
mā(h) (ea e înţeleaptă).
Uneori meteg poate să indice tocmai că silaba e neaccentuată: :· · ¬ s oh
o
rayim. În această
situaţie X se citeşte o. Acest caz de folosire a lui meteg pare să contrazică cele prezentate mai
sus. În realitate, rareori X (qameţ) e urmat de X (hatef qameţ) în următoarea silabă. În
majoritatea cazurilor, qameţ urmat de meteg se citeşte ā.


36. Perfectul

În ebraică, ca şi în alte limbi semitice, rădăcina unui verb este formată din trei consoane (de
exemplu :-:). În funcţie de conjugare, la această rădăcină se adaugă prefixe sau sufixe.
Există două conjugări principale ale verbului:
- perfect (sau conjugare aformativă), când după rădăcina verbală se adaugă sufixe personale.
- imperfect (sau conjugarea preformativă), când rădăcina primeşte atât sufixe, cât şi prefixe.

Vom începe studiul verbului cu perfectul. Pentru exemplificare, vom conjuga verbul :-: a
scrie:

Sg. Pl.
3 m.
:- :
kātab
(el a scris)
·:- :
kāt
e

(ei au scris)
3 f.
¬: - :
kāt
e
bā(h)
(ea a scris)

2 m.
~ : - :
kātabtā
(tu ai scris)
:~ : - :
k
e
tabtæm
(voi aţi scris)
2 f.
~ : - :
kātabt
(tu ai scris)
¸~ : - :
k
e
tabtæn
(voi aţi scris)
1
·~ : - :
kātabtî
(eu am scris)
·.: - :
kātabnû
(noi am scris)


32
Fiindcă silaba închisă se marchează prin şwa mut.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

43
Observaţii: Sufixele trebuie învăţate. Ele nu se schimbă, indiferent de verbul conjugat.
Forma persoanei a 3-a sg. masc. este paradigma verbală a perfectului.
33

Când ultima consoană a rădăcinii unui verb este aceeaşi ca şi prima consoană a sufixului, se
scrie doar o literă, dar dublată (cu dageş forte). Ex: el a tăiat -· : kārat ; eu am tăiat ·~ · : .
kārattî.


37. Traducerea perfectului


a. De regulă, prin perfect se redă o acţiune finită în trecut.
·~ : - : kātabtî Eu am scris

b. Pentru verbe ce indică percepţia, atitudinea, dispoziţia, perfectul poate fi redat şi prin
prezent:
·~ . : · yāda‘tî eu ştiu (sau eu am cunoscut)

c. Pentru verbe ce exprimă o stare, perfectul poate fi redat prin „a fi”, urmat de un adjectiv,
sau „a deveni”, urmat de un adjectiv:
·~ . ¡ · zāqantî eu sunt bătrân (sau eu am devenit bătrân = eu am îmbătrânit)

d. Rar în proză, dar adesea în poezie sau proverbe, perfectul poate fi folosit pentru a reda o
acţiune habituală, tradusă prin prezent.


38. Ordinea cuvintelor în propoziţie

În mod obişnuit, pe primul loc într-o propoziţie verbală stă verbul ca predicat, urmat de
subiect, complement direct şi alte complemente.

·e : : :·· : : ¬ -s :·s ¬ :- : kātab hā’îš ’æt-hadd
e
bārîm bāssēær
A scris bărbatul cuvintele în carte (Bărbatul a scris cuvintele în carte).

Negaţia stă înaintea verbului:
:·s ¬ :- : s· lō’ kātab hā’îš
Bărbatul nu a scris.

Când complementul indirect este pronume şi cel direct substantiv, cel indirect stă de obicei
înaintea celui direct:

¬: s ¬ -s ·· ¸- . nātan lô ’æt-hā’iššā(h)
A dat el lui pe femeie = El i-a dat lui femeia.

Altfel, cel direct stă de obicei înaintea celui indirect:

¬: s · ·· ¬- s ¸- . nātan ’ōtāh lî l
e
’iššā(h)
A dat el pe ea mie ca soţie = El mi-a dat-o pe ea ca soţie
34
.

33
În dicţionare vom întâlni fie forma perfect, pers. a 3-a sg., masc (:- : ), fie rădăcina consonantică (:-:).
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

44

:·s · ¬: s ¬ -s ¸- . nātan ’æt -hā’iššā(h) lā’îš
El a dat femeia bărbatului.


Vocabular
35


·:· zākar vb. a-şi aminti
.:· yāda‘ vb. a cunoaşte; a şti; a afla
·: kî conj. că; fiindcă; dacă
s· lō’ adv. nu
::. ‘āmad vb. a sta
:· : : šāmayim s.m.pl. cer (ceruri)



EXERCIŢII:

a) Conjugaţi verbul ·:· la perfect.

b) Analizaţi şi traduceţi:


s·¬¬ s·: . ¬ ·.· ¸- . ·: s :: ~ ¬ -s ·.· : s
:·¬ · s ¬· ¬· :·:·: ~ . : ·
¬: : ·s :·: . s ¬ ·.: : s·
z· : ¬ ·. e · :~ : : . ·: ·~ .: :
¬· ·~¬ -s ·.· : · s·


34
Prepoziţia · l
e
(care de obicei indică dativul) poate indica un scop: “spre a fi soţie”.
35
În continuare, verbele vor fi transcrise la perfect.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

45
LECŢIA 8


39. Perfectul verbelor cu consoane guturale

Verbul în ebraică are rădăcina formată din trei consoane. În mod tradiţional, gramaticile
ebraice notează cele trei consoane ale verbului astfel: prima cu e, a doua cu . şi a treia cu ·.
Să luăm de exemplu verbul .: : :

·.e
.: :

Ultima consoană (·) este .. Un astfel de verb este numit . ·.
Noi vom utiliza o notare simplificată:
I prima consoană
II a doua consoană
III a treia consoană
Verbul .: : este un verb III-..

Formele perfectului pentru aceste verbe sunt următoarele:


I-. II-: III-.
3 m.sg.
:: . ‘āmad ·: : bāar .: : šāma‘
3 f.sg.
¬:: . ‘ām
e
dā(h) ¬· : : bā
a
rā(h) ¬. : : šām
e
‘ā(h)
2 m.sg.
~ :: . ‘āmadtā ~ · : : bāartā ~ . : : šāma‘tā
2 f.sg.
~ :: . ‘āmadt ~ · : : bāart ~ . : : šāma‘at
1 sg.
·~ :: . ‘āmadtî ·~ · : : bāartî ·~ . : : šāma‘tî
3 pl.
·:: . ‘ām
e
dû ··: : bā
a
rû ·.: : šām
e
‘û
2 m.pl.
:~ :: . ‘
a
madtæm :~ · : : b
e
artæm :~ . : : š
e
ma‘tæm
2 f.pl.
¸~ :: . ‘
a
madtæn ¸~ · : : b
e
artæn ¸~ . : : š
e
ma‘tæn
1 pl.
·.:: . ‘āmadnû ·.· : : bāarnû ·.. : : šāma‘nû


Observaţii: Datorită prezenţei guturalelor în rădăcină, apar unele modificări vocalice, în
principal şwa fiind înlocuit cu hatef patah sub guturale.
Perfectul verbelor III-s va fi prezentat la paragraful 41.


40. Perfectul verbului ¸- .

3 m.sg.
¸- . nātan
3 f.sg.
¬. - . nāt
e
nā(h)
2 m.sg.
~ - . nātattā
2 f.sg.
~ - . nātatt
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

46
1 sg.
·~ - . nātattî
3 pl.
·.- . nāt
e

2 m.pl.
:~ - . n
e
tattæm
2 f.pl.
¸~ - . n
e
tattæn
1 pl.
·.- . nātannû


Observaţii: Anomalia constă în asimilarea consoanei finale ¸ de către prima consoană a
sufixului -, rezultând dublarea acesteia (~ cu dageş forte).


41. Perfectul verbelor III-s

3 m.sg.
ss: māā’
3 f.sg.
¬s s: mā
e
’ā(h)
2 m.sg.
- ss: māā’tā
2 f.sg.
-ss: māā’t
1 sg.
·- ss: māā’tî
3 pl.
·ss: mā
e
’û
2 m.pl.
:- ss: m
e
ā’tæm
2 f.pl.
¸- ss: m
e
ā’tæn
1 pl.
·.ss: māā’nû


Observaţii: Fiindcă ultima consoană este s, vocala de sub a doua consoană s-a prelungit de la
patah la qameţ. Consoana - de la începutul sufixelor 2 m. şi f. şi 1 sg. nu mai are punct
(dageş), deoarece s şi-a pierdut valoarea de consoană şi are funcţie de vocală.
36



42. ¬ h
a
interogativ

Orice afirmaţie poate fi transformată într-o interogaţie prin adăugarea particulei ¬ h
a

interogative. Aceasta se aşează direct în faţa primului cuvânt (la fel ca articolul, dar fără
dublarea consoanei următoare):

:·s ¬ :· : ¬ h
a
šāla hā’îš A trimis omul ?
¦· s ¬ :·:¬ h
a
ôb hā’āræ E bună ţara (pământul)?

Înainte de guturale, forma particulei este ¬ ha:


36
Din această cauză, la transliterare consoana se putea se putea omite - māānû - sau trece în paranteze -
māā(’)nû.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

47
:·s ¬ :: . ¬ ha‘ōmē hā’îš Stă omul?

Înainte de guturale urmate de qameţ (ā sau o), forma particulei este ¬ hæ:

~ · : s ¬ hæ’ākaltā Ai mâncat ?

După o consoană urmată de şwa, forma este ¬ ha:

:~ : ¡ · ¬ halqatæm Aţi luat?

Mai rar se întâlneşte dublarea primei consoane (ca în cazul articolului):

:~ : ¡ ~ ¬ hall
e
qatæm Aţi luat?


Vocabular

:: s ’ādām s.c. şi p. om; Adam (Gen 4,25); col.: omenire
··s ’ôr s.f. lumină
·:s ’āmar vb. a spune
:s ’ēš s.f. şi m. foc
·. ·. : b
e
‘ênê prep. în ochii, în opinia
s·: bārā’ vb. a crea (doar cu Dumnezeu ca subiect)
¬ h
a
partic. particulă ce indică o interogaţie; oare?
¸: ēn s.m. har, graţie, trecere
z: : ōšæk s.m. întuneric
:·· yôm s.m. zi; pl. :·: · yāmîm
ss· yāā’ vb. a ieşi, a pleca
·: s· lē’mōr prep. zicând: (introduce vorbirea directă)
¬· · · laylā(h) s.m. noapte; noaptea
ss: māā’ vb. a găsi
:· · s : mirayim s.p. Egipt
: . nōa s.p. Noe
·e. nāal vb. a cădea
s:. nāśā’ vb. a ridica; a purta
¸· .
‘āwôn s.m. păcat; vină (pentru păcat); pedeapsă (pentru păcat)
s·¡ qārā’ vb. a striga; a chema; a numi
:·: šāla vb. a trimite
¸··: : šōm
e
rôn s.p. Samaria


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

48
EXERCIŢII:

a) Analizaţi şi traduceţi:


Gen 1,1 (modificat): ¦· s ¬ -s · :· : : ¬ -s :·¬ · s s· :
Gen 1,5 (modificat): ¬· · · s· ¡ z: : · · :·· ··s· :·¬ · s s· ¡
Gen 6,8: ¬· ¬· ·. ·. : ¸: ss: : . ·

b) Analizaţi şi traduceţi:

¬· ¬· ··¡: ·.: : s·
:: · ·~ - . ·: s ¸: : ¬ ¬· s
:· : : ¬ ¸: ¬· e . :s · ··. ¬ : :·: s · : ¬ ·ss ·
¸··: : ·s :·: s · : ¬ -s ~ : · : ¬
·: s· ··:. ··¡: :·: . s ¬ ·s· ¡
:~ · : s ·: s :·· : : ¬ :s : :·. ·
¸· . -s s: . s·¬
:: · :- s ·~ - .

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

49
LECŢIA 9


43. Perfectul verbelor III-¬

3 m.sg.
¬. : bānā(h)
3 f.sg.
¬- . : bān
e
tā(h)
2 m.sg.
- ·. : bānîtā
2 f.sg.
-·. : bānît
1 sg.
·- ·. : bānîtî
3 pl.
·.: bānû
2 m.pl.
:- ·. : b
e
nîtæm
2 f.pl.
¸- ·. : b
e
nîtæn
1 pl.
·.·. : bānînû


Deşi rădăcina acestui verb este trecută în dicţionare ca ¬.:, consoana ¬ este doar formal a 3-
a consoană a rădăcinii. Cum se poate observa din conjugare, rădăcina acestor verbe este
variabilă - uneori .:, alteori ·.:.
Când prima consoană este guturală, întâlnim modificările vocalice tipice. De ex. verbul ¬· .
‘ālā(h) (a urca) are următoarele modificări la pers. 2 pl.:
2 m. pl. :- ·· . ‘
a
lîtæm
2 f. pl. ¸- ·· . ‘
a
lîtæn

Din această categorie face parte şi verbul ¬· ¬ a fi. Reţineţi forma deosebită pentru persoana 2
pl.:
2 m. pl. :- ·· ¬ h
æ
yîtæm
2 f. pl ¸- ·· ¬ h
æ
yîtæn


44. ¬ locale (sufixul -āh pentru indicarea direcţiei)

Un substantiv căruia i se ataşează sufixul –ā(h) indică direcţia sau mişcare spre un anumit loc.
Exemple:
:· · s : mirayim ¬: · · s : miraymā(h)
(Egipt) (spre Egipt)
:· : ··· y
e
rûšālaim ¬: · : ··· y
e
rûšālaimā(h)
(Ierusalim) (spre (la) Ierusalim)
-· : bayit (casă) ¬- · : baytā(h); ¬- · : ¬ habbaytā(h)
(casă) (spre casă, acasă)
:· : : šāmayim ¬: ·: : ¬ šāmaymā(h)
(cer) (spre cer)
¦· s ’æræ ¬s · s ’arā(h)
(pământ) (spre/la pământ)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

50
·: : : midbar ¬· : : : midbarā(h)
(deşert) (spre deşert)
·¬ har ¬· ¬ ¬ hāhārā(h); ¬· ¬ hærā(h)
(munte) (spre/la munte)
··. ‘îr ¬· ·. ¬ hā‘îrā(h)
(oraş) (spre /în oraş)
·s : š
e
’ōl ¬· s : š
e
’ōlā(h)
(Şeol
37
) (spre/în Şeol)
¸·es āôn ¬. ·e s āônā(h)
(nord) (spre nord)
¸: ·~ têmān ¬.: ·~ têmānā(h)
(sud) (spre sud)
:. . nægæb ¬: . . nægbā(h)
(Negev
38
, sud) (spre Negev, spre sud)
:: ¡ qædæm ¬: : ¡ qædmā(h)
(est) (spre est)
:· yām ¬: · yāmmā(h)
(mare, vest) (spre mare, spre vest)

Acestea sunt cele mai frecvente substantive cu sufix de direcţie. Reţineţi că accentul cade
întotdeauna pe penultima silabă, spre deosebire de substantivele feminine terminate în -ā(h),
unde accentul cade pe ultima silabă.

Sufixul direcţional se foloseşte şi pentru adverbe:
¬· s unde ¬. s încotro
¬e aici ¬. ¬ încoace
:: acolo ¬: : încolo


45. Prepoziţiile ¸: min (din, de la) şi : k
e
(ca, precum) cu sufixe pronominale

·. : : mimmænnî de la mine ·. ·: : kāmônî ca mine
z: : mimm
e
kā de la tine (m.sg.) z·: : kāmôkā ca tine (m.sg.)
z: : mimmēk de la tine (f.sg.) z·: : kāmôk ca tine (f.sg.)
·.: : mimmænnû de la el ·¬·: : kāmôhû ca el
¬. : : mimmænnā de la ea ¬ ·: : kāmôhā ca ea
·.: : mimmænnû de la noi ·.·: : kāmônû ca noi
:: : mikkæm de la voi (m.pl.) :: : kākæm ca voi (m.pl.)
¸: : mikkæm de la voi (f.pl.) ¸: : kākæn ca voi (f.pl.)
:¬ : mēhæm de la ei :¬ : kāhæm ca ei
¸¬ : mēhæn de la ele ¸¬ : kāhæn ca ele

37
Locuinţa morţilor, iad.
38
Partea sudică a Palestinei, sud.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

51
sau ¬. ¬ : mēhēnnā(h) de la ele

Exemplu:
¦· s : ·¬·: : ¸·s Nu e (nimeni) ca el în ţară.


Vocabular

¸: bēn s.m. fiu; cs. ¸: ; pl. :·. :
¬·¬ hāyā(h) vb. a fi; a se întâmpla; a deveni
:·: ālam vb. a visa
:·· yārad vb. a coborî
¬: mā(h) pron. ce?
¬·. ‘ālā(h) vb. a urca
¬.. ‘ānā(h) vb. I. a răspunde
¬:. ‘āśā(h) vb. a face
¬s· rā’ā(h) vb. a vedea
:s· rāa vb. a ucide


EXERCIŢII:

a) Analizaţi şi traduceţi:



-
·¬: · ·¬- ¬- · ¬ ¦· s ¬ ·
:: s ¬ -s :·¬ · s ¬· ¬· ¬: .
:·. : ·· ··¬ s·
·: : ·-s :. ¬ ·.. s· ·
¬· ¬ :··: ·¬ : :- ·· . s· ·
Is 9,1: ··:. ··s ·s· z: : : :·: · ¬ ¬ :. ¬
-: ¬s · s ·e . :·s ¬ ·
:¬ : ·: : : ¬· ¬ ·: : ¬ :·
z·: : :: : ¸·s
¬: · · s : :·: . s ¬ ·:· ·


39
·¬: · ·¬- = „netocmit şi gol”.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

52
LECŢIA 10


46. Perfectul verbelor II-· şi II-·


II-· II-·
3 m.sg.
:¡ qām :: śām
3 f.sg.
¬: ¡ qāmā(h) ¬: : śāmā(h)
2 m.sg.
~: ¡ qamtā ~ : : śamtā
2 f.sg.
~: ¡ qamt ~ : : śamt
1 sg.
·~: ¡ qamtî ·~ : : śamtî
3 pl.
·:¡ qāmû ·:: śāmû
2 m.pl.
:~: ¡ qamtæm :~ : : śamtæm
2 f.pl.
¸~: ¡ qamtæn ¸~ : : śamtæn
1 pl.
·.: ¡ qamnû ·.: : śamnû


Observaţii: Aceste două tipuri de verbe pierd în timpul conjugării la perfect consoana a 2-a.
„Golindu-se” de consoana din mijloc, ele devin la perfect, de exemplu, :¡ şi :: . În
dicţionare însă se redă forma triconsonantică a lor (:·¡ şi :·:). Deosebirea între verbe II-· şi
II-· va fi sesizabilă când vom vorbi despre imperfectul acestor verbe.

Participiul activ masculin şi feminin singular are aceeaşi formă ca perfectul. Doar accentul e
pe ultima silabă la participiu:

Sg. Pl.
m. :¡ qām :·: ¡ qāmîm
f. ¬: ¡ qāmā(h) :·:¡ qāmôt

Din grupa verbelor II-· face parte şi verbul s·: bô’ (a veni, a intra), la perfect s: bā’.
Deoarece ultima consoană este s, la conjugare sufixele au aceeaşi formă ca în cazul verbelor
III-s (vezi 41).


47. ·: kōl

Sensul acestui substantiv este „întregul, totul”, dar se foloseşte foarte frecvent ca un adjectiv:
„întreg, tot” sau „fiecare”. Deobicei este legat de substantivul pe care îl modifică prin maqqef,
având forma ·: kol-.
40
În exemplele următoare de folosire se observă diferenţa între sensul
„tot, întreg” şi „fiecare” al cuvântului ·: :
:···: kol-yôm Fiecare zi
:··¬ ·: kol-hayyôm Toată ziua, întreaga zi

40
Qameţ într-o silabă neaccentuată, închisă, se citeşte o. Vezi 35.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

53
:·: · ¬ ·: kol-hayyāmîm Toate zilele
··. ·: kol-‘îr Fiecare oraş
··. ¬ ·: kol-hā‘îr Tot oraşul, întregul oraş
:·· . ¬ ·: kol-hæ‘ārîm Toate oraşele


48. Statul construct. Legătura constructă (construcţia genitivală)

În limba ebraică nu există cazul genitiv al substantivului, ca în majoritatea limbilor moderne.
Pentru a exprima o relaţie genitivală, se alătură pur şi simplu două sau mai multe substantive,
acestea formând o construcţie gramaticală:

s·: . ¬ ··¡ qôl hannābî’ Glasul profetului
¦· s ¬ z·: mælæk hā’āræ Regele ţării

Primul substantiv este în aşa numitul „stat construct” (fiindcă a fost „construit” împreună cu
un alt substantiv într-o legătură). Când nu se află în stat construct, un substantiv este în „stat
absolut”.
41

De obicei, statul construct al unui substantiv este diferit ca formă de statul absolut. Ca şi la
formarea pluralului substantivelor, şi aici au loc reduceri vocalice. Construcţia trebuie privită
din punct de vedere fonetic ca un singur cuvânt, astfel încât adăugarea celui de-al 2-lea
substantiv impune de obicei reduceri vocalice în primul substantiv. De exemplu, substantivul
·: : dābār (stat absolut) suferă o reducere a vocalelor în construcţia următoare, statul
construct fiind ·: : d
e
bar:

z· : ¬ ·: : d
e
bar hammælæk cuvântul regelui
¬: : ·: : d
e
bar mōšæ(h) cuvântul lui Moise

Aşadar:
- doar primul substantiv este în stat construct
- doar al doilea substantiv poate avea articol, sau poate fi substantiv propriu (substantiv
determinat).

Primul substantiv este dependent de al doilea. Dacă al doilea e determinat, atunci şi primul va
deveni, prin relaţie, determinat, şi nu mai are nevoie de articol. De ex.:

z· : ¬ ·: : d
e
bar hammælæk cuvântul regelui
¬: : ·: : d
e
bar mōšæ(h) cuvântul lui Moise

Dacă al doilea substantiv nu e determinat, atunci nici primul nu este determinat. De ex.:

z· : ·: : un cuvânt al unui rege


41
Substantivele studiate până acum au fost în stat absolut. În dicţionare se redă întotdeauna statul absolut al
substantivelor (eventual cu indicarea auxiliară a pluralului şi a statului construct).
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

54
Pentru a exprima nedeterminarea primului şi determinarea celui de al doilea substantiv, se
foloseşte prepoziţia · (cu sau fără ·: s ). În acest caz, primul substantiv îşi păstrează forma
absolută:

z· : · (·: s ) ·: : dābār ’
a
šær lāmmælæk
un cuvânt al regelui
:· : · ··:·: mizmôr l
e
dāwid
un psalm al lui David

Construcţia poate fi formată şi din substantive plurale:

z· : ¬ ·· : : dibrê hāmmælæk
cuvintele regelui
:·: · : ¬ ·· : : dibrê hāmm
e
lākîm
cuvintele regilor

Adjectivele se adaugă la sfârşitul construcţiei. De aceea sensul poate fi ambiguu, adjectivul
putând să se refere fie la primul, fie la cel de al 2-lea substantiv al construcţiei. De obicei
acordul dintre adjectiv şi substantivul pe care îl modifică, sau contextul, lămuresc sensul:

:·:¬ z· : ¬ -: bat hāmmælæk haôb
fiica regelui bun
¬: ·:¬ z· : ¬ -: bat hāmmælæk haôbā(h)
fiica cea bună a regelui
:·:¬ z· : ¬ ·· : : dibrê hāmmælæk haôb
cuvintele regelui bun

Uneori însă ambiguitatea persistă:

:·: ·:¬ :·: · : ¬ ·· : : dibrê hāmm
e
lākîm haôbîm
cuvintele regilor buni sau cuvintele bune ale regilor

Construcţia poate fi formată din mai multe substantive:

z· : ¬ -: ·· : : dibrê bat hāmmælæk
cuvintele fiicei regelui
¦· s ¬ · :·: : ¬ z·: mælæk haššāmayim w
e
hā’āræ
regele cerului şi al pământului

Traducerea construcţiei trebuie făcută în funcţie de relaţia dintre cel două substantive. De cele
mai multe ori este vorba de o relaţie posesivă sau genitivă. Însă uneori ea se referă la felul sau
la funcţia unui subiect:

:·s ¬ ¸: : kæsæ hā’îš banii (argintul) bărbatului
z· : ¬ -: bat hāmmælæk fiica regelui
¸: s : ·· lûa ’æbæn o tablă de piatră
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

55
:· : ·· : k
e
lî mayim un vas pentru apă


Vocabular

s·: bô’
vb.
a intra; a veni; perf.: s: bā’
·: / ·: kōl/kol- s.m. întregul; toţi, toate; fiecare
:·: mayim s.m. apă, ape
:· . ‘æræb s.m. seară
:·¡ qûm vb. a se ridica, a se scula; perf.: :¡ qām
:·: šûb vb. a se întoarce; perf.: :: šāb
:·: śîm vb. a pune, a aşeza; perf.: :: śām



EXERCIŢII:

a) Analizaţi şi traduceţi:


:· . ¬ :. s·¬¬ :··¬ ·: ·:¡ s· · ¬s · s ··e . :. ¬ ·: ·
:· : ·s :·. : : :¬ : :·: . s ¦· s ¬ ·: : ··¬ s·
··. ¬ ·s ·- s:
¦· s ¬ ·. : :· : ¬ ·::

b) Traduceţi:

.· ¬ z· : ¬ :: . -s· ¬ ¦· s ¬ z· : :¬ · : s :: . z· : ¬ :: .

c) Traduceţi:

o slugă a unui rege, sluga regelui, o slugă a regelui; un rege al unei ţări; regele Israelului; o
slugă a lui David; un vas de argint

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

56
LECŢIA 11


49. Perfectul verbelor „geminate” (verba mediae geminatae)

3 m.sg.
:: : sābab
3 f.sg.
¬: : : sāb
a
bā(h)
2 m.sg.
- ·: : sābbôtā
2 f.sg.
-·:: sābbôt
1 sg.
·- ·: : sābbôtî
3 pl.
·:: : sāb
a

2 m.pl.
:- ·:: sābbôtæm
2 f.pl.
¸- ·:: sābbôtæn
1 pl.
·.·: : sābbônû


Observaţii: Tipic pentru aceste verbe este că au a 3-a consoană identică cu a 2-a consoană.
Denumirea lor vine de la faptul că a 3-a consoană a fost adăugată rădăcinii biconsonantice
prin multiplicarea celei de a 2-a consoane.


50. Prepoziţiile :. (cu, împreună) şi -s (cu, împreună) cu sufixe pronominale

·: . ‘immî (sau ·: : . ) cu mine ·~ s ‘ittî
z: . ‘imm
e
kā cu tine (m.sg.) z~ s ‘itt
e

z: . ‘immāk cu tine (f.sg.) z~ s ‘ittāk
·:. ‘immô cu el ·~s ‘ittô
¬: . ‘immāh cu ea ¬~ s ‘ittāh
·.: . ‘immānû cu noi ·.~ s ‘ittānû
:: : . ‘immākæm cu voi (m.pl.) :: ~ s ‘ittākæm
¸: : . ‘immāk æn cu voi (f.pl.) ¸: ~ s ‘ittākæn
:: . ‘immām (sau :¬ : . ) cu ei :~ s ‘ittām
¸: . ‘immān cu ele ¸~ s ‘ittān

Exemple:

·s ·.: . ·:
Căci cu noi este Dumnezeu! (Is 8,10).

:~ s z· ¬ :¬ · : s · :·: . s ¬ :: : ·ss ·
Bărbaţii au plecat de acolo. Şi Avraam mergea împreună cu ei.


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

57
51. Pronumele relativ ·: s (continuare)

·: s introduce de multe ori o propoziţie relativă. Când se foloseşte cu prepoziţii ce indică
dativul, acuzativul, locul, etc., acestea nu se pun înaintea lui ·: s , ca în cazul substantivelor.
Prepoziţiile cu sufixe pronominale urmează după ·: s . La fel şi în cazul adverbelor:

¸: : ¬ -s ·· ·~ - . ·: s :·s ¬ Omul care eu am dat lui argintul = Omul căruia i-am dat
argintul
¬. : : ·ss · ·: s ··. ¬ Oraşul care ei au ieşit din el = oraşul din care au ieşit ei
·~s ·:: · ·: s :·s ¬ Omul care ei au şezut cu el = Omul cu care au şezut ei
:: :: · ·: s ··. ¬ Oraşul care el a locuit acolo = Oraşul în care el a locuit
·-s ·~ : · : ·: s :·s ¬ Omul care eu am trimis pe el = Omul pe care eu l-am trimis
·~ : · : ·: s :·s ¬ Omul care eu am trimis = Omul pe care eu l-am trimis

·: s poate fi folosit deasemenea ca şi conjuncţie:
·: s ¸. · pentru că
·: s : după cum, conform cu ceea ce; când


52. Statul construct al substantivelor masculine singulare

La formarea statului construct se pot observa următoarele reguli de modificare a vocalelor:

1) ā şi ē în silabe neaccentuate devin
e
(X şi X se reduc la X).
2) ā în silaba finală devine a (X devine X).
3) ē în silaba finală rămâne de obicei neschimbat; rar ē se schimbă în a (rar X în X).

Observaţi statul absolut şi statul construct al următoarelor substantive:

Absolut Construct Regula urmată

:· yād :· yad 2
s·: . nābî’ s·: . n
e
bî’ 1
:: ·: :: ·: 2
:·¡: :·¡: 1
·: : ·: : 1 şi 2
:: · :: · 1 şi 2
:e : :e : 3 (fără schimbare)
¸¡ · ¸¡ · 1 şi 3 (cu schimbare)
z· : z·: nici una
·e : ·e : nici una (ē este accentuat!)


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

58
53. Câteva tipuri deosebite de stat construct ale substantivelor masculine singulare

a) Substantivele :s (tată) şi :s (frate):
st. abs. st. cs.
:s ’āb ·: s ’
a

:s ’ā ·: s ’
a
î
b) Substantive de tipul -· : (casă) şi -· : (moarte):
st. abs. st. cs.
-· : bayit -·: bêt
-· : māwæt -·: môt
c) Substantivul ¸: (fiu):
st. abs. st. cs.
¸: bēn ¸: bæn-

Notă: Substantivele a) - c) sunt foarte frecvente şi trebuie memorizate!


54. Regula lui Şwa

Nu putem avea şwa ca vocală în două silabe succesive. Unul din şwa se transformă în altă
vocală. De exemplu succesiunea
C
e
C
e
devine CiC

l
e
+ n
e
bî’î devine linbî’î (şi nu l
e
n
e
bî’î)

Atenţie: regula se referă la 2 şwa mobile. Dacă unul din şwa e mut, pot să apară unul după altul 2 şwa, caz în
care primul e mut, iar al doilea se pronunţă.

Regula lui şwa se aplică şi în cazul semivocalelor
a
,
ae
,
o
(unul din şwa se transformă în altă
vocală):

C
e
G
a
CaG
a
(G = consoană guturală)
b
e
+
a
lôm ba
a
lôm

G
a
C
e
GaC (şwa dispare)
ākām + ê *
a
k
e
mê (dublă reducere) akmê


55. Statul construct al substantivelor feminine cu terminaţia -ā(h)

La formarea statului construct al acestor substantive, terminaţia -ā(h) devine -at (¬X devine
(-X).
În rest, se respectă regulile 1-3 observate la substantivele masculine:

st. abs. st. cs. Regula urmată

¬· ·~ tôrā(h) -· ·~ tôrat
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

59
¬. : šānā(h) -. : š
e
nat 1
¬s . -s . 1
¬: ·: -: ·:
¬: · : -: · : 1 şi apoi regula lui şwa

O formă neregulată o are substantivul ¬: s (femeie):
st. abs. st. cs.
¬: s ’iššā(h) -: s ’ēšæt


Vocabular

:¬ · : s abrāhām s.p. Avraam
-s / -s ’ēt / ’æt- prep. cu, împreună cu
·. : ba‘al s.m. stăpân, domn, soţ; Baal
¬: · : b
e
rākā(h) s.f. binecuvântare
·: s : ka’
a
šær conj. precum
¸¬ : kōhēn s.m. preot
¸. . : k
e
na‘an s.p. Canaan
¡: s ·: ·: malkî-ædæq s.p. Melchisedec
¸- . nātān s.p. Natan
:. ‘im prep. cu, împreună cu
¬s . ‘ēā(h) s.f. sfat; plan
:· : šālēm adj. paşnic
¬. : šānā(h) s.f. an; pl. :·. : šānîm


EXERCIŢII:

a) Analizaţi şi traduceţi:
:¬ · : s · ·: s ·: s : ·.· ¬· ¬· ¸- . ·: s ¦· s ¬ -s·
:: . z· ¬ :¬ · : s ·
·.~ s :·: · : ¬~ s ¬ :·: . s ¬

b) Formaţi statul construct pentru următoarele substantive:

:· s ··. ·: .
··:. zs · : :. ·
·¬ . z· : ¸. .

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

60
c) Traduceţi:

··:. ¬ :. ¬ ··¡ :· : z· : ¡: s ·: ·:
¬· ¬· ·: : ¬. · ¬ ¬: s ¬ :·s :· : : ¬ ¸. .
¬. · e :· ·. : ¬ ¸¬ : ¦· s ¬ :.


d) Traduceţi:
s·: . ¬ -·: ··:. ¬ :. · ¬ -. :
¸- . -s . -·:s ¬ -: · :
¬: : -· ·~ -s· s·¬ :e : ¬ ¸:
¸. . : ·: s :· : s ·: s ¸: :···

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

61
LECŢIA 12


56. Pronumele personal

1 sg. ·: . s ’ānôkî sau ·. s ’
a
nî eu
2 m. sg ¬~ s ’attā(h) tu
2 f. sg. ~ s ’att tu
3 m. sg s·¬ hû’ el
3 fem. sg. s·¬ hî’ ea
1 pl. ·.: . s ’
a
nanû sau ·.: . nanû noi
2 m. pl. :~ s ’attæm voi
2 f. pl. ¬. ~ s ’attēnnā(h) sau ¸~ s ’attæn voi
3 m. pl. ¬: ¬ hēmmā(h) sau :¬ hēm ei
3 f. pl. ¬. ¬ hēnnā(h) sau ¸¬ hēn ele

În Pentateuh, pronumele feminin (3 f.sg.) are uneori forma s·¬ (forma pronumelui masculin,
dar vocalizarea e ca a celui feminin).

Pronumele personal este folosit ca subiect, de obicei în propoziţii cu predicat neverbal.
:·: ·. s Eu sunt bun.
z· ¬ ·. s Eu merg.
:·s ·. s Eu sunt un om.
-· : : ·. s Eu sunt în casă.

Având în vedere că verbul are sufixe personale, în mod obişnuit nu mai e nevoie şi de
pronume într-o propoziţie cu predicat verbal.
·~ : - : Eu am scris.

Pronumele poate să stea şi înaintea verbului într-o propoziţie cu predicat verbal, pentru a pune
accentul pe subiectul acţiunii.
·~ : - : ·. s Eu am scris! (nu altcineva)

Sau aşezarea pronumelui înaintea verbului poate să fie o urmare a schimbării subiectului într-
un pasaj, fără o accentuare a subiectului.


57. Pronumele interogativ

a) ·: mî (cine?)

b) ¬: mah (ce?)

Formele pentru ¬: sunt diferite:
- înainte de s ¬ ·, forma este ¬: mā(h):
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

62
- ·s · ¬: Ce ai văzut?
- înainte de . :, forma este ¬: mæ(h):
- ·: . ¬: Ce ai făcut?
- în toate celelalte cazuri, forma este ¬: , plus dublarea consoanei următoare:
- ss : ¬: Ce ai găsit?

Când ·: sau ¬: sunt urmate de pronume demonstrative, acestea din urmă pot fi ignorate la
traducere:
- ·: . -s· ¬: Ce (aceasta) ai făcut?


58. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -îm

La formarea statului construct al acestor substantive, terminaţia -îm va deveni -ê (:·X devine
·X ).
42

În rest sunt urmate regulile deja observate la substantivele singulare.

pl. abs. pl. cs. Regula urmată
:·: · yāmîm ·: · y
e
mê 1
:·. : ·. : 1
:·: . ·: .
:·: : ·: ·: : ·: 1
:·· : : ·· : : 1 şi regula lui şwa
:·: . s ·: . s 1 şi regula lui şwa
:·. ¡ · ·. ¡ · 1 şi regula lui şwa

Substantivele segolate provin din forme arhaice cu o singură vocală. De exemplu: *z·: a
devenit z·: ,
43
sau *· e : a devenit ulterior ·e : . La formarea statului cs. plural, se revine la
vocala arhaică a cuvântului (a, i, sau o):

Sg. abs. Pl. abs. Pl. cs. Vocala
z· : :·: ·: ·: · : malkê a
·e : :·· e : ·· e : sirê i
:: : :·: : : ·: : : odšê o

Substantivul :·: (apă) nu are formă singulară. St. cs. este ·: . La fel :· : : (cer), are st. cs.
·: : .

Câteva excepţii de la regulile 1-3:


42
: final cade.
43
A fost vocalizat cu segol. De aici şi numele acestor substantive de “substantive segolate”.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

63
Sg. Pl. abs. Pl. cs.
:s· (cap) :·: s· ·: s·
··. (oraş) :·· . ·· .
·¬ (munte) :·· ¬ ·· ¬


59. Statul construct al substantivelor plurale cu terminaţia -ôt

Terminaţia -ôt rămâne neschimbată la formarea statului construct.
În rest se urmează regula 1, iar în cazul segolatelor se revine la vocala arhaică.

Sg. Pl. Abs. Pl. Cs. regula urmată
:: -·:: -·:: 1
:· -·:· -·:·
:e . -·:e . -·:e .
:· : -·:· : -·:· :
¦· s -·s· s -·s· s
¬: · : -·:· : -·:· : 1 şi regula lui şwa


Vocabular

:· s ’ōyēb vb.part. duşman
-: bat s.f. fiică; pl. -·.: bānôt
:· : æræb s.f. sabie
:: : ōdæš s.m. lună; lună nouă (începutul lunii la evrei)
:·· : ayyîm s.m. viaţă
¬· : ayyā(h) s.f. fiinţă vie, animal
·s. : : · yišmā‘ēl s.p. Ismael
:· lēb s.m. inimă
:e . nææš s.f. suflet; viaţă; răsuflare; fiinţă vie
:: šēm s.m. nume; pl.: -·:: šēmôt


EXERCIŢII

a) Traduceţi:
··. ¬ ·: . s :· : ·: . :. ¬ ·: · s
·s · : · ·. : ·~ : ·e : ¬ ·· : : ¦· s ¬ -· :
:·s ¬ ·· : ¬· ¬· ·: · : :: s ¬ -·.:
·s. : : · ·. : -·::

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

64
LECŢIA 13


60. Substantivul cu sufixe pronominale. Sufixe pentru substantive singulare

În limba ebraică, posesia e indicată prin sufixe pronominale ataşate unui substantiv (asemenea
prepoziţiilor cu sufixe). Sufixele sunt aproape identice cu cele observate la prepoziţii.

A. Sufixe pentru substantive singulare:

Pentru un substantiv monosilabic, de ex. :·: sûs (cal) formele cu sufix sunt:

Sg. Pl.
1 ·: ·: sûsî calul meu ·.: ·: sûsēnû calul nostru
2m. z: ·: sûs
e
kā calul tău :: : ·: sûs
e
kæm calul vostru
2f. z: ·: sûsēk calul tău ¸: : ·: sûs
e
kæn calul vostru
3m. ·:·: sûsô calul lui :: ·: sûsām calul lor
3f. ¬: ·: sûsāh calul ei ¸: ·: sûsān calul lor

După cum se poate observa, sufixele sunt cele întâlnite la prepoziţia · (vezi la 32).

În cazul substantivelor bisilabice (de ex. ·: : ), sufixele sunt aceleaşi, dar apar reduceri
vocalice la substantiv, ca la formarea pluralului şi a statului construct.:

Sg. Pl.
1 ·· : : d
e
bārî cuvântul meu ·.· : : d
e
bārēnû
2m. z· : : d
e
bār
e
kā :: · : : d
e
barkæm
2f. z· : : d
e
bārēk ¸: · : : d
e
barkæn
3m. ··: : d
e
bārô :· : : d
e
bārām
3f. ¬· : : d
e
bārāh ¸· : : d
e
bārān


La substantivele feminine terminate în –ā(h) (de ex. ¬· ·~) se întâlnesc modificările
observate la statul construct (-ā(h) devine –āt sau -at):
Sg. Pl.
1 ·- · ·~ tôrātî legea mea ·.- · ·~ tôrātēnû
2m. z- · ·~ tôrāt
e
kā :: - · ·~ tôratkæm
2f. z- · ·~ tôrātēk ¸: - · ·~ tôratkæn
3m. ·-· ·~ tôrātô :- · ·~ tôrātām
3f. ¬- · ·~ tôrātāh ¸- · ·~ tôrātān


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

65
61. Verbe de stare

Un grup mic de verbe, care exprimă o stare, au la conjugarea perfectului a doua vocală ē sau ō
(spre deosebire de cele studiate până acum, care aveau a). Ele pot fi traduse şi ca adjective,
exprimând o stare prezentă, trecută.

:: : el este greu / el a fost (era) greu / el a devenit greu
¸¡ · el este bătrân / el a fost (era) bătrân / el a devenit bătrân = el a îmbătrânit

Verbe de stare des întâlnite sunt şi următoarele:

:·: a fi ruşinat, a se ruşina
-: a fi mort, a muri (rădăcina verbală -·:)
·: · a fi în stare, a putea
s· · a fi înfricoşat, a se teme
s· : a fi plin, a se umple

Perfectul verbului :: : :
Sg. Pl.
3m. :: : kābēd ·:: : kāb
e

3f. ¬: : : kāb
e
dā(h)
2m. ~ : : : kābadtā :~ : : : k
e
badtæm
2f. ~ : : : kābadt ¸~ : : : k
e
badtæn
1 ·~ : : : kābadtî ·.: : : kābadnû

Perfectul verbului s· · :
Sg. Pl.
3m. s· · yārē’ ·s· · yār
e
’ û
3f. ¬s · · yār
e
’ā(h)
2m. - s· · yārē’tā :- s· · y
e
rē’tæm
2f. -s· · yārē’t ¸- s· · y
e
rē’tæn
1 ·- s· · yārē’tî ·.s· · yārē’nû


Multe dintre aceste verbe au şi un adjectiv asociat: :: : greu, -: mort, s· : plin, etc. De
aceeea există posibilitatea de confuzie între adjectiv şi persoana 3 m.sg. perfect:
:·s ¬ ¸¡ · Omul e bătrân sau omul a îmbătrânit (era, a fost bătrân).

Confuzia nu e posibilă pentru alte persoane:
¬: s ¬ ¬. ¡ · femeia este bătrână (predicat adjectival)
¬: s ¬ ¬. ¡ · femeia a îmbătrânit (predicat verbal)


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

66
Vocabular

¬: : s
a
dāmā(h) s.f. pământ, pământ arabil
·¬· · s ’ēlîyāhû s.p. Ilie
:s ’ēm s.f. mamă; cu suf. ·: s
··. gôy s.m. neam (păgân); pl.: :· ·.
¬: : : okmā(h) s.f. înţelepciune
:· yād s.f. mână; putere; du. :· : · ; pl. -·:·
s: : kissē’ s.m. tron
z·: mālak vb. a fi rege, a domni
:·¡: māqôm s.m. loc
:: ¡
qōdæš s.m.
sfinţenie; lucru sfânt, sfinţit ; loc sfânt, templu
¬~ e ~ t
e
illā(h) s.f. rugăciune


EXERCIŢII

a) Traduceţi următoarele cuvinte:

·: : z- ·: ·-·: z· ·. :: . ¡ · ¬: s·
z: ·s :: s ·: . ·- : · : ¸- ~ e ~ ·:·¡: z: · s
¬- . : ·: s ·.- s . z: ·· :: - : : s ¸-: : :

b) Analizaţi şi traduceţi:

·:: ¡ s: : ·. :: · :· ·.·. :·¬ · s z·:
·¬· · s ·s ¬- · ¬ ¬· ¬· :· ·

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

67
LECŢIA 14


62. Prepoziţiile ·s , ·. , -: ~ şi ·· : s cu sufixe pronominale

·· s ’ēlay către mine
z·· s ’ēlæ kā
z· · s ’ēlayik
··· s ’ēlâw
¬ ·· s ’ēlæ hā
·.·· s ’ēlênû
:: ·· s ’
a
lêkæm
¸: ·· s ’
a
lêkæn
:¬ ·· s ’
a
lêhæm
¸¬ ·· s
a
lêhæn

Aceleaşi sufixe le primesc şi următoarele prepoziţii:

·· . ‘ālay pe mine
z·· . ‘ālæ kā
z· · . ‘ālayik
··· . ‘ālâw
¬ ·· . ‘ālæ hā
·.·· . ‘ālênû
:: ·· . ‘
a
lêkæm
:: ·· . ‘
a
lêkæn
:¬ ·· . ‘
a
lêhæm
¸¬ ·· . ‘
a
lêhæn

·· : s ’a
a
ray după mine ·~ : ~ tatay sub mine
z·· : s ’a
a
ræ kā z·~ : ~ tatæ kā
z· · : s ’a
a
rayik z· ~ : ~ tatayik
··· : s ’a
a
râw ··~ : ~ tatâw
¬ ·· : s ’a
a
ræ hā ¬ ·~ : ~ tatæ hā
·.·· : s ’a
a
rênû ·.·~ : - tatênû
:: ·· : s ’a
a
rêkæm :: ·~ : - tatêkæm
¸: ·· : s ’a
a
rêkæn ¸: ·~ : - tatêkæn
:¬ ·· : s ’a
a
rêhæm :¬ ·~ : ~ tatêhæm
¸¬ ·· : s ’a
a
rêhæn ¸¬ ·~ : ~ tatêhæn
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

68
63. Sufixe pentru substantive plurale

B. Sufixe pentru substantive plurale sunt aceleaşi ca la prepoziţiile de mai sus (vezi 62).

a) Substantive cu terminaţia -ôt:

Sufixul se adaugă după terminaţie:

-···~

1 sg. ·- ···~ tôrôtay legile mele
2 m.sg. z·- ···~ tôrôtæ kā
2. f.sg. z· - ···~ tôrôtayik
3 m.sg. ··- ···~ tôrôtâw
3 f.sg. ¬ ·- ···~ tôrôtæ hā
1 pl. ·.·- ···~ tôrôtênû
2 m.pl. :: ·- ···~ tôrôtêkæm
2 f.pl. ¸: ·- ···~ tôrôtêkæn
3 m.pl. :¬ ·- ···~ tôrôtêhæm
3 f.pl. ¸¬ ·- ···~ tôrôtêhæn

După cum se poate observa, sufixele sunt cele întâlnite la prepoziţia ·s (vezi la 62).

b) Substantive cu terminaţia -îm:

Terminaţia -îm este înlocuită de aceleaşi sufixe:

:·: ·:

1 sg. ·: ·: sûs caii mei
2 m.sg. z·: ·: sûsæ kā
2. f.sg. z· : ·: sûsayik
3 m.sg. ··: ·: sûsâw
3 f.sg. ¬ ·: ·: sûsæ hā
1 pl. ·.·: ·: sûsênû
2 m.pl. :: ·: ·: sûsêkæm
2 f.pl. ¸: ·: ·: sûsêkæn
3 m.pl. :¬ ·: ·: sûsêhæm
3 f.pl. ¸¬ ·: ·: sûsêhæn

La adăugarea sufixelor 2 pl. m. şi f. se observă reducerea vocalică cunoscută de la statul
construct plural.

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

69
suf. 1 sg. suf. 2 m.pl regula
:·. : ·. : :: ·. : 1
:·: · ·: · :: ·: · 1
-·:· : ·- ·:· : :: ·- ·:· : 1 + reg. lui şw


Un substantiv cu sufix este determinat. De aceea:
- el nu mai are articol
- când este complement direct, înaintea lui stă prepoziţia -s (nota acuzativului).

Exemple:
:·:¬ ··: : cuvântul lui cel bun
··: : :·: cuvântul lui este bun
·:· -: : : bucuria inimii lui
z· ¡ -s ·~ .: : am auzit glasul tău


Vocabular

·· : s ’a
a
rê prep. şi conj. după, în urma
-: ~ taat prep. sub; în loc de


EXERCIŢII

a) Adăugaţi sufixele pronominale pentru substantivul -·.: . Ţineţi cont de reducerea vocalică.

1 sg. ·- ·. : b
e
nôtay fiicele mele 1 pl.
2 m.sg. 2 m.pl.
2. f.sg. 2 f.pl.
3 m.sg. 3 m.pl.
3 f.sg. 3 f.pl.



b) Analizaţi şi traduceţi :

··· : ·: · ·: ¸. . : ¦· s -s ¬s · s·
-s· ¬ ¬· ·~¬ ·e : : ·~ : - : ·: s ·· : : -s ·.: :
:: ·· : : -s . : : ·: . s

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

70
LECŢIA 15


64. Imperfectul

Dacă perfectul se forma prin adăugarea de sufixe (conjugare aformativă), imperfectul se
formează totdeauna prin adăugarea de prefixe (conjugarea preformativă). Pentru unele
persoane există şi sufixe. Formele imperfectului unui verb regulat (de ex. :- : ) sunt
următoarele:

Sg.
3 m.
:~ : ·
yiktōb (el va scrie)
3 f.
:~ : ~
tiktōb (ea va scrie)
2 m.
:~ : ~
tiktōb (tu vei scrie)
2 f.
·: ~ : ~
tikt
e
bî (tu vei scrie)
1
:~ : s
’æktōb (eu voi scrie)
Pl.
3 m.
·:~ : ·
yikt
e

++
(ei vor scrie)
3 f.
¬. : ~ : ~
tiktōbnā(h) (ele vor scrie)
2 m.
·:~ : ~
tikt
e
bû (voi veţi scrie)
2 f.
¬. : ~ : ~
tiktōbnā(h) (voi veţi scrie)
1
:~ : .
niktōb (noi vom scrie)

Prefixele şi sufixele acestea le primesc toate verbele la imperfect. De aceea este bine ca ele să
fie reţinute.


65. Traducerea imperfectului

Imperfectul exprimă o acţiune neîncheiată sau o acţiune posibilă.
a) De regulă este vorba de o acţiune în viitor („el va scrie”).
b) Dar poate fi vorba şi de o acţiune habituală, în prezent sau trecut („el scrie”, „el
obişnuia să scrie”).
c) Uneori traducerea este modală (el ar trebui să scrie, el ar putea să scrie, etc.)

Ca şi perfectul, imperfectul este negat prin s· :
:~ : · s· El nu va scrie (nu scrie, nu obişnuia să scrie, nu ar putea să scrie)

Ca şi în cazul perfectului, există modificări la conjugare, în funcţie de tipul verbelor (a
consoanelor rădăcinii: I-s; III-¬; II-·; II-·, etc.).

44
Mai rar se întâlneşte şi terminaţia -ûn (cu “¸ paragogic”) pentru persoana 3 pl sau 2 m. pl. De exemplu
¸··: : ~ (veţi asculta) în Deut 6,17.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

71
66. Imperfectul cu vocala a

În loc de vocala o, unele verbe au la imperfect vocala a. Din această categorie fac parte
verbele de stare, verbele cu consoanele II sau III guturale, precum şi alte verbe. Prefixele şi
sufixele rămân neschimbate.

de stare III-guturală II-guturală
Sg.
3m. :: : · yikbad .: : · yišma‘ ·: : · yibar
3f. :: : ~ tikbad .: : ~ tišma‘
2m. :: : ~ tikbad .: : ~ tišma‘
2f. ·: : : ~ tikb
e
dî ·.: : ~ tišm
e
‘î
1 :: : s ’ækba d .: : s ’æšma‘
Pl.
3m. ·:: : · yikb
e
dû ·.: : · yišm
e
‘û
3f. ¬. : : : ~ tikbadnā(h) ¬. .: : ~ tišma‘nā(h)
2m. ·:: : ~ tikb
e
dû ·.: : - tišm
e
‘û
2f. ¬. : : : ~ tikbadnā(h) ¬. .: : ~ tišma‘nā(h)
1 :: : . nikbad .: : . nišma‘

Alte verbe care au imperfect cu vocala a:
Perf. Imperf.
:: : :: : · a se culca
:: · :: · · a învăţa
:: · :: · · a călări


Vocabular

¸·: bên prep. între; Y ¸·: · X ¸·: = „între X şi Y”.
-·· : b
e
rît s.f. legământ
:·: dāraš vb. a căuta; a întreba; a cere
¬. ·:· y
e
šû’ā(h) s.f. ajutor, izbăvire, mântuire
¬: s· : m
e
lā’kā(h) s.f. muncă
··s ûr vb. stâncă
-:: šābat vb. a se opri, a înceta; a se odihni
-: : šabbāt s.f. şi m. sabat, ziua odihnei

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

72
EXERCIŢII

a) Conjugaţi verbul ·: · la imperfect.

b) Analizaţi şi traduceţi următoarele (4) fraze:

¬: . ¬~ s ·: s ¬: s· : ·: : -: : ~ s·¬¬ :··:
s·¬ -: : ¬ :·· ·:

·- . ·:·· ·· ·s s·¬ ·: ·· : ·: · ·: ¬· ¬· -s :· : s

:. ¬ ¸·: · ·s·: . ¸·: ¬· ¬· :e : ·

¬· : :e . ·: ¸·: · ·.·: ·-·· : -s :·¬ · s ·: · ·

c) Completaţi mai sus formele pentru verbul ·: : .

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

73
LECŢIA 16


67. Imperfectul verbelor III-s

Pentru verbul s· ¡ formele imperfectului sunt următoarele:

Sg. Pl.
3m. s· ¡ · yiqrā’ ·s· ¡ · yiqr
e
’û
3f. s· ¡ ~ tiqrā’ ¬. s· ¡ ~ tiqræ’nā(h)
2m. s· ¡ ~ tiqrā’ ·s· ¡ ~ tiqr
e
’û
2f. ·s · ¡ ~ tiqr
e
’î ¬. s· ¡ - tiqræ’nā(h)
1 s· ¡ s ’æqrā’ s· ¡ . niqrā’


Observaţii: Ca şi la perfect, aceste verbe au vocala a (X) prelungită la ā (X) datorită ultimei
consoane s.


68. Sufixe pronominale pentru substantivele :s , :s şi ¬e

Aceste substantive au vocala –î în statul construct şi înainte de sufixe:

St.abs.: :s āb :s ¬e
St. cs.: ·: s
a
bî ·: s ·e

Cu sufixe:

Sg.:
1 ·: s ābî ·: s ·e
2m. z·: s ābîkā z·: s z·e
2f. z·: s ābîk z·: s z·e
3m. ·¬·: s ābîhû ·¬·: s ·¬·e
sau ··: s ābîw sau ··: s sau ··e
3f. ¬ ·: s ābîhā ¬ ·: s ¬ ·e

Pl.:
1 ·.·: s ābînû ·.·: s ·.·e
2m. :: ·: s
a
bîkæm :: ·: s :: ·e
2f. ¸: ·: s
a
bîkæn ¸: ·: s ¸: ·e
3m. :¬ ·: s
a
bîhæm :¬ ·: s :¬ ·e
3f. ¸¬ ·: s
a
bîhæn ¸¬ ·: s ¸¬ ·e


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

74
Pluralul cu sufixe pentru susbtantivul :s (pl. abs. :·: s ):

Sg. Pl.
1 ·: s ’aay ·.·: s ’aênû
2m. z·: s ’aæ kā :: ·: s ’
a
êkæm
2f. z· : s ’aayik ¸: ·: s ’
a
êkæn
3m. ··: s ’aâw :¬ ·: s ’
a
êhæm
3f. ¬ ·: s ’aæ hā ¸¬ ·: s ’
a
êhæn


Vocabular

¬· : : b
e
kōrā(h) s.f. întâia născută
·: ¬ hæbæl s.p. Abel
¬· : awwā(h) s.p. Eva
.:· yāda‘ vb. a cunoaşte; a şti; a afla
:·· yālad vb. a naşte
¬: . : minā(h) s.f. jertfă (de obicei nesângeroasă)
::. ‘ābad vb. a sluji
·· e p
e
rî s.m. fruct, rod
¸ss ō’n s.col. cornute mici = oi şi capre
¸· ¡ qayin s.p. Cain
¬.· rā‘ā(h) vb. a paşte (tr.)


EXERCIŢII

d) Analizaţi şi traduceţi (Gen 4,1 ş.u. cu modificări):

¬: ·s · ¸: ¬· : ¬: · · ·~: s ¬· : -s .: · :: s ¬ ·
·: ¬ -s :. ¬: · · ¸· ¡ :· · ¬ :: -s ¬s · ¡
¬· ¬ ¸· ¡ · ¸ss ¬. · ·: ¬

·¬ · · ¸· ¡ ·: s
¬: : s ¬ ·· e : ¸· ¡

s·: ¬ ¬: : s :: .
·.ss -··: : : s·¬:. s·: ¬ ·: ¬ · ¬· ¬·· ¬: .:


45
„Şi a fost“.
46
“A adus”.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

75
LECŢIA 17


69. Narativul (waw-imperfectul). Secvenţele narative

A. Cea mai folosită formă verbală în cărţile istorice este aşa-numitul „narativ”, sau „waw-
imperfect. O naraţiune în ebraică este constituită dintr-o succesiune de propoziţii, având
narative ca predicate. Acţiunile descrise de narative sunt consecutive:

Succesiunea în timp:
1 2 3
Şi s-a sculat (Ilie) şi a plecat spre Sarepta şi a venit la poarta oraşului (1Regi 17,10)

Forma unui narativ este: wa+imperfect (cu dublarea primei consoane):
:~ : · · wayyiktōb şi a scris
··: : · · wayyimk
e
rû şi au vândut
·: · · · wayyizkōr şi şi-a amintit
.: : ~ · wattišma‘ şi (ea) a auzit

De aceeea se mai numeşte şi waw-imperfect. Conjuncţia w
e
este numită şi waw consecutiv,
fiindcă acţiunile descrise sunt consecutive, sau waw conversiv, fiindcă conjuncţia a produs o
conversiune a imperfectul, care nu mai redă o acţiune viitoare, ci una în trecut, comportându-
se ca un perfect.

La începutul unei secvenţe narative poate să stea şi un perfect, urmat de unul sau mai multe
waw-imperfecte:

s·: . ¬ -·: ·s :·: s ·: :· : · · z· : ¬ :¡
Regele s-a ridicat şi a trimis soli la casa profetului.

O propoziţie negativă poate face parte din secvenţă. În acest caz, narativele sunt urmate de
s· · (conjuncţie+negaţie) şi apoi de un verb la perfect:

··¡ -s ·..: : s· · ·.·· s :·s ¬ s· ¡ · ·
Şi a strigat bărbatul către noi şi
47
noi nu am auzit glasul lui.


B. Waw-perfectul. Nu numai imperfectul poate fi „convertit” de conjuncţia w
e
. Waw-perfectul,
adică perfectul precedat de waw-conversiv, va reda o acţiune în viitor.
Forma waw-perfectului este w
e
+perfect (fără dublarea primei consoane). Accentul cade de
regulă pe ultima silabă:
·~ : - : · w
e
kātabtî Şi voi scrie
~ : · ¬ · w
e
hālaktî şi vei merge

Se poate construi o secvenţă din imperfecte şi waw-perfecte:


47
Sau “dar noi…”.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

76
·e : : :- s ·~ : - : · z·· : : -s ·: · s
Îmi voi aminti cuvintele tale şi le voi scrie într-o carte.

La fel ca în secvenţa narativă, o propoziţie negativă ce urmează unor waw-imperfecte va fi
formată din s· · şi apoi verbul la imperfect.

.: : ~ s· · z·· s ·- s· ¡ · :·¡s
Mă voi ridica şi voi striga către tine, dar tu nu vei auzi.


70. Imperativul

Dacă se înlătură prefixul imperfectului unui verb (· ), se obţine forma imperativului:

Imperfect Imperativ

:~ : · yiktōb :- : k
e
tōb
el va scrie scrie!

.: : · yišma‘ .: : š
e
ma‘
el va asculta ascultă!

s· ¡ · yiqrā’ s· ¡ q
e
rā’
El va striga strigă!

Terminaţiile formelor imperativului sunt aceleaşi cu ale imperfectului 2 sg. şi pl:
Sg. Pl.
Masc. - -û
Fem. -î -nā(h)

Reduceri vocalice
48
au loc la adăugarea terminaţiilor -î şi -û:

2 m.sg 2 f.sg. 2 m.pl. 2 f.pl.
:- :
k
e
tōb
·: - :
kitbî
·:- :
kitbû
¬. : - :
k
e
tōbnā(h)
.: :
š
e
ma‘
·.: :
šim‘î
·.: :
šim‘û
¬. . : :
š
e
ma‘nā(h)
·: :
b
e
ar
·· : :
ba
a

··: :
ba
a

¬. · : :
b
e
arnā(h)


Pentru 2 m.sg. mai există forma alternativă cu sufix -ā(h), (numită adhortativ):
¬: : : šikbā(h) Culcă-te!


48
Vezi regula lui şwa la 54.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

77
Uneori, după imperativ poate să urmeze particula s. nā’, care fie nu modifică sensul
imperativului, fie poate să dea imperativului o nuanţă reverenţioasă, de rugăminte:

s. :- : k
e
tōb nā’ Scrie! sau Te rog, scrie!
s. ·: : š
e
mōr nā’ Păzeşte! sau Te rog, păzeşte!

Frecvent particula s. este legată de imperativ prin maqqef, caz în care construcţia e privită ca
un singur cuvânt. De aceea qameţ ( ) se citeşte o (se află în silabă închisă neaccentuată):
s. ·: : š
e
mor-nā’

O interdicţie sau prohibiţie se exprimă în ebraică în două feluri:
a) ·s +imperfect, pentru interdicţii imediate: „să nu faci asta (acum, imediat)!”
b) s· +imperfect, pentru interdicţii de durată, permanente: „să nu ucizi (niciodată)!”
În cazul interdicţiilor imediate (a), este frecventă forma:
s. ·s +imperfect.


71. Formele conjuncţiei ·

a) Înainte de cuvinte care încep cu o consoană labială („bumaf”: : b; : m; e ), forma
conjuncţiei este · û:
-: bat fiică -: · ûbat şi o fiică
¬e pō(h) aici ¬e · ûō(h) şi aici
:· : mayim apă :· : · ûmayim şi apă

b) Înainte de cuvinte care încep cu o consoană urmată de şwa (cu excepţia consoanei ·), forma
este tot ·:
:·· : : d
e
bārîm cuvinte :·· : : · ûd
e
bārîm şi cuvinte

c) Înainte de cuvinte care încep cu · se aplică regula lui şwa, forma fiind · :
¬: ·¬· y
e
hûdā(h) Iuda ¬: ·¬·· wîhûdā(h) şi Iuda

d) Înaintea cuvintelor care încep cu guturale urmate de semivocale (
a
,
æ
, sau
o
), formele sunt · ,
· , sau · (wo)
49
:
·. s ’
a
nî eu ·. s · wa’
a
nî şi eu
:: s ’
æ
dōm Edom :: s · wæ’
æ
dōm şi Edom
·. . ‘
o
nî asuprire ·. . · wo‘
o
nî şi asuprire



49
Qameţ înaintea lui şwa (sau hatef qameţ) se citeşte o. Vezi şi 35.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

78
Vocabular

:.. gānab vb. a fura
·. ¬ hāgār s.p. Hagar
¬. ¬ hinnē(h) interj. iată!
¬·¬ hārā(h) vb. a zămisli, a rămâne însărcinată
:¡· lāqa vb. a lua
¬· s: miwā(h) s.f. poruncă
·· s: mirî
adj. şi s. col. egiptean; egiptenii
s.
nā’ partic. (după imperativ sau exortativ) te rog, deci
·s. ‘āar
vb. a închide pântecele, a opri de la naştere
·· : / ¬· : śārā(h) / śāray s.p. Sara
·:: šāmar vb. a păzi, a observa (legea)
¬: e : šiā(h) s.f. roabă, slujitoare


EXERCIŢII

a) Analizaţi şi traduceţi (Gen 16,1 ş.u. cu modif.):


¬: : · -·· s : ¬: e : ¬· · ·· ¬: · · s· :· : s -: s ·· : ·
·- s ¬· ¬· ·s . ¬. ¬ :· : s ·s ·· :
·a
·: s~ · ·. ¬
·. ¬ -s :· : s -: s ·· : ¬: ¡ ·
·:
-: ~:
¬: s · ·· ¬: ·s :· : s · ¬- s ¬. - . -·· s : ¬ ¬- : e :
¬- · ¬ s·¬ · ·. ¬ ·s
·:
s: · ·

b) Traduceţi:

¬· ¬· -· s: ·: ·:· : · ··: : -s· ··: · ·s · : · .: :
:. . ~ s· :s · ~ s·


50
„Şi a spus“ (waw-imperfect al verbului ·: s ).
51
„de la a naşte“.
52
„Şi a intrat“.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

79
LECŢIA 18


72. Imperfectul şi imperativul verbelor I-guturale (I-., I-:)

Aceste verbe au o semivocală sub guturală.
Verbele având imperfectul în ō au prima vocală a.

Perf. Imperf. Imperativ
3 m.s :: . :: . · ya‘
a
mōd
3 f.s :: . ~ ta‘
a
mōd
2 m.s :: . ~ ta‘
a
mōd :: . ‘
a
mōd
2 f.s ·:: . ~ ta‘amdî ·: : . ‘imdî
1 sg. :: . s ’æ‘
æ
mōd
3 m.pl. ·:: . · ya‘amdû
3 f.pl. ¬. :: . ~ ta‘
a
mōdnā(h)
2 m.pl ·:: . ~ ta‘amdû ·:: . ‘imdû
2 f.pl ¬. :: . ~ ta‘
a
mōdnā(h) ¬. : : . ‘
a
mōdnā(h)
1 pl. :: . . na‘
a
mōd


Verbele cu imperfect în a au prima vocală æ.

Perf. Imperf. Imperativ
3 m.sg. ¡· : ¡· : · yæ
æ
zaq
3 f.sg. ¡· : ~
2 m.sg. ¡· : ~ ¡· :
a
zaq
2 f.sg. ·¡ · : ~ ·¡ · :
1 sg. ¡· : s
3 m.pl. ·¡· : ·
3 f.pl. ¬. ¡ · : ~
2 m.pl. ·¡· : ~ ·¡· :
2 f.pl. ¬. ¡ · : ~ ¬. ¡ · :
1 pl. ¡· : .

Există şi verbe din această categorie la care nu apare semivocală sub guturală în imperfect:

Perfect imperfect
:: : āšab :: : · yašōb

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

80
73. Iusivul şi cohortativul

Imperfectul poate fi utilizat, indirect, ca un imperativ pentru toate persoanele:
3 sg. :· : · yišla Să trimită (iusiv)
3 pl. ·:· : · yišl
e
û Să trimită (iusiv)

2 sg. :· : ~ tišla Să trimiţi
2 pl. ·:· : ~ tišl
e
û Să trimiteţi

1 sg. ¬: · : s ’æšl
e
ā(h) Să trimit (cohortativ)
1 pl. ¬: · : . ’nišl
e
ā(h) Să trimitem (cohortativ)

Astfel utilizat, imperfectul se numeşte iusiv pentru persoana a 3-a sg. şi pl., şi cohortativ
pentru persoana 1 sg. şi pl. La verbele studiate până acum, forma iusivului e identică cu cea a
imperfectului. Sunt însă tipuri de verbe pentru care iusivul diferă de imperfect ca formă.
Caracteristic pentru cohortativ este sufixul –ā(h).


74. Secvenţe conţinând imperative, iusive şi cohortative

Cele mai frecvente cazuri sunt următoarele:

a) Imperativ + imperativ.

... :: . · ... :· : · ... .: :
Ascultă...şi trimite...şi stai...!

Acţiunile pot fi consecutive sau concomitente.

b) Imperativ + perfect.

... ~ : : . · ... ~ : · : · ... .: :
ascultă...şi (apoi) trimite...şi (apoi) stai...!

Acţiunile sunt consecutive. Secvenţa este asemănătoare cu cea din 69 B: imperfect+waw-
perfect, conjuncţia fiind conversivă.

c) Imperativ (sau iusiv, sau cohortativ) + imperfect (sau cohortativ)

... :· : s · ... :- :
scrie...ca să trimit!

... .: : · · ... s· ¡
strigă...ca să audă!

... ss : · · ... ¬: · : .
să trimitem...ca să găsească!

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

81
A doua propoziţie exprimă un scop (propoziţie finală). Conjuncţia are forma normală şi nu
este conversivă.


75. Imperfectul şi imperativul verbelor I-s

a) verbe de tipul ·: s ’ākal (a mânca) au imperfectul ·: s· yō’kal

Sg. Pl.
3 m. ·: s· yō’kal ··: s· yō’k
e

3 f. ·: s~ tō’kal ¬. · : s~ tō’kalnā(h)
2 m. ·: s~ tō’kal ··: s- tō’k
e

2 f. ·· : s~ tō’k
e
lî ¬. · : s~ tō’kalnā(h)
1 ·: s ō’kal ·: s. nō’kal

La fel se conjugă ·: s ’āmar (a spune).
Imperfect Imperativ
·: s· yō’mar ·: s ’
æ
mōr

Foarte frecvent este waw-imperfectul acestui verb: ·: s· · wayyómer „şi a spus” (accentul
este pe penultima silabă). Când se află pe ultima poziţie în propoziţie, forma sa este: ·: s· ·
wayyō’mar:

.: : ··· s ·: s· · Şi a spus către el: ascultă...
.: : ·: s· · Şi a spus: ascultă...

b) alte verbe se aseamănă la conjugare cu verbele I-:. De exemplu

:¬ s ’āhab (a iubi) :¬ s · yæ’
æ
hab


Vocabular

¸·:s ’ādôn s.m. domn, stăpân
¸· ¬ s ’ah
a
rōn s.p. Aaron
:: s ’æād adj.şi num. un, unul singur, unul oarecare, fiecare
·: s ’aar prep. după, în spate
·: s ’aēr adj. alt, străin, următor
:··
yāraš vb.
a lua în posesie; a moşteni; a deposeda
-·: kārat vb. a tăia; a încheia (un legământ)
·. e · linê prep. în faţa, înaintea
¦:¡ qāba vb. a aduna
:·: šāla vb. a trimite
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

82
EXERCIŢII:

a) Analizaţi şi traduceţi:
¦· s ¬ -s :~ : · ·· ·¡· : ~ :e : ¬ ·. e · ·:: .
¦· s : :· : s ·: . · ·
:: ·· s ·- s :· : :: ·- ·:s ·¬ · s

b) Analizaţi şi traduceţi:
·· : : -s .: : ~ · ·. e · :: . ¬· ¬· -s ·:· :
·s · : · ·: -s ·· s ¦: ¡ · s. .: :
:~ s -·· : ·-· : - s· ¬· ¬· -· s : -s ··: . ~ s·
:: s ¬· ¬· ·.·¬ · s ¬· ¬· ·s · : · .: :

c) Analizaţi şi traduceţi:
z·. : s ¬· s ··· s ··: s· · :·¬ · s ·: s· ·
z· : ¬ ·. : s· ··: s s·¬ ·: s~ · ¬: s ¬ ·: s~ ·
¸· ¬ s ·. : :·. ¬ : ¬ ·s ·: s ¬: : ·s ¬· ¬· ·: s· ·
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

83
LECŢIA 19


76. Propoziţii temporale


Verbul ¬· ¬ hāyā(h) (a fi) apare frecvent precedat de waw-consecutiv la perfect sau la
imperfect:
·¬ · · wayhî
53
„şi a fost”
¬· ¬ · w
e
hāyā(h) „şi va fi”

Cele două forme pot fi urmate de complemente directe în propoziţie:

...·: s· ··· s ¬· ¬· ·: : ·¬ · ·
Şi a fost cuvântul Domnului către el:..

¦· s : :. · ¬· ¬ ·
Şi va fi foamete în ţară.

De obicei, cu ajutorul acestor cuvinte se introduc în ebraică propoziţii temporale. Următoarele
propoziţii sunt secvenţe narative, de tipul perfect + waw-imperfect sau imperfect + waw-
perfect. Fiind o formulă introductivă, se poate face abstracţie de „şi a fost” la traducere:

...:· : · · ·¡ : : ·¬ · ·
Şi (a fost că) seara el a trimis...

...:· : · · ¬~ s ¬ :·· : : ¬ ·: s ·¬ · ·
Şi după aceste lucruri a trimis...

...s· ¡ · · :- s ¬s · ·: s : ·¬ · ·
Şi când i-a văzut pe ei a strigat...

La fel se poate omite la traducere „ şi va fi”:

...:- ss ·· ·¡ : : ¬· ¬ ·
Şi (va fi că) dimineaţa veţi pleca...

Cele mai folosite conjuncţii în propoziţiile temporale sunt ·: s : ka’
a
šær (când, pe când) şi
·: kî (când, ori de câte ori).

...:~ · : · · ¬~ s ¬ :·· : : ¬ -s ·.: : - ·: ¬· ¬ ·
Şi când veţi auzi aceste cuvinte vă veţi aminti...

Pot indica timpul şi propoziţii participiale:


53
Sau wayy
e
hî.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

84
...·.: : · · :: :·:: . :¬ ·¬ · ·
Şi pe când stăteau ei (lit.: erau stând) acolo, au auzit...


77. Infinitivul construct

În ebraică există două forme de infinitiv pentru verbe: absolut şi construct. Cel absolut va fi
studiat într-o lecţie viitoare. Infinitivul construct este apropiat ca sens de infinitivul din
limbile moderne, putând fi folosit fie ca verb, fie ca substantiv. De altfel, denumirea sa vine
de la faptul că această formă se construieşte, ca şi un substantiv, cu alte cuvinte.

Ca formă, infinitivul construct este frecvent identic cu imperativul, dar nu întotdeauna.
Paradigma vocalică a inf.cs. este: XXX (
e
-ō)

:- : k
e
tōb a scrie; ss: m
e
ō’ a găsi; :: . ‘
a
mōd a sta

Infinitivul construct poate primi sufixe pronominale, caz în care apar modificări ale vocalelor.
Mai jos sunt redate formele câtorva dintre tipurile de verbe deja studiate:

Perf. Imperf. Imp. Inf. cs. Inf.cs.+suf
Reg.
:- : :~ : · :- : :- : ·: - :
(kotbî)
I-gut.
:: . :: . · :: . :: . ·: : .
(‘omdî)
II-gut.
·: : ·: : · ·: : ·: : ·· : :
(bo
o
rî)
III-gut.
.: : .: : · .: : . : : ·. : :
(šom‘î)
I-s ·: s ·: s· ·: s ·: s ·· : s
(’oklî)
III-s ss: ss: · ss : ss : ·s s :
(mo’î)


78. Folosirea infinitivului construct

a) Infinitivul construct poate fi folosit ca un substantiv.

·: - : kotbî scrierea mea (acţiunea mea de a scrie)
:·s ¬ :- : scrierea omului (acţiunea de a scrie a omului)
:·s .· ¬ ucidere a unui om (2 sensuri: omul este subiectul uciderii sau omul este obiectul
uciderii)
:·s ¬ -s ·. · ¬ uciderea de către mine a omului (acţiunea mea de a ucide omul)
·- s :·s ¬ .· ¬ uciderea mea de către om (acţiunea omului de a mă ucide)
·- s ··: : păzirea mea de către el (acţiunea lui de a mă păzi)

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

85
Infinitivul construct, având funcţie de substantiv, poate fi subiect sau complement în
propoziţie.

b) Cea mai frecventă utilizare a inf. cs. este împreună cu prepoziţiile : , : şi · , când poate fi
tradus verbal.
Cu prepoziţiile : şi : , inf. cs. formează obişnuit propoziţii temporale:

·: : ¬ -s ·.: : :
când (sau pe când) a auzit el cuvântul

·: : ¬ -s ·.: : :
când a auzit el cuvântul

Cu prepoziţia · , infinitivul construct exprimă un scop sau un rezultat:

…. : : · …·s:
Au venit…să asculte.

…·: : · ··: · s·
Nu au putut să păzească…

Infinitivul construct este negat cu ·~ · : biltî, prefaţat de · , exprimând o privare sau oprire:

¦. ¬ ·· e -s ·: s ·~ · : ·
Spre a nu mânca fructul pomului


Vocabular

·: s ’āāz s.p. Ahaz
:· s ’
a
rām s.p. Aram
:. : bægæd s.m. haină, veşmânt
: b
e
prep. în; când, pe când
·~ · :
biltî adv.
în afara, cu exepţia, fără; ·~ · : · = ca să nu...
s:: āā’ vb. a păcătui, a greşi
¬: ·¬· y
e
hûdā(h) s.p. Iuda
·: · yākōl vb. a putea, a fi în stare; a rezista, a birui
¬: : · : milāmā(h) s.f. luptă, război
¬: ·:. ‘
a
bōdā(h) s.f. muncă; slujbă; slujire cultică
:·. ‘āzab vb. a părăsi
¬: ¡ qāšæ(h) adj. greu, dificil

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

86
EXERCIŢII

a) Analizaţi şi traduceţi:
z· : ¬ ·s ·.- s s·: . ¬ :· : · · ·.·: s -·: ·· : s ·¬ · ·
·: s· ·· s ¬· ¬· ·: : ·¬ · ·
:· s z· : ¬· . ¬: ·¬· z· : ·: s ·: ·: ·¬ · ·
¬: : · : · :· : ···
·· ·¡: ~ . : : · z·· s s· ¡ s ·: ¬· ¬ ·
¬: ·:. ¬ z: : ¬: ¡ ·: ·: s ·: s· ·
·+
·:~ : · · :¬ ·· : : -s :¬ · : s :: . .: : ·: s : ·¬ · ·
¬· ¬·· ¬s · s
b) Analizaţi şi traduceţi:
:: : · · :· · ¬ -s ·ss : : ·¬ · ·
·:. : :· . · · ·· ·¡-s ·.: : : ·¬ · ·
:: · ·: s · ·: · s· ·
¬· ¬· -: : . -s :: . · ¬e ·- s:
·- s ··: · · ·: : · -s :· : s : ¬· ¬ ·
s: : ·~ · : · ·: : . ¬: : -· ·~ ·: ·

54
„s-a închinat“.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

87
LECŢIA 20


79. Verbe I-. (imperfect, imperativ, infinitiv cs.)

Se deosebesc două tipuri de verbe:

a) cu vocala ō la imperfect:
Perfect Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.
·e . (a cădea) ·e · ·e . ·e . ·· e . nolî

Conjugarea verbului ·e . la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. ·e · yippōl ··e · yipp
e

3 f. ·e ~ tippōl ¬. · e ~ tippōlnā(h)
2 m. ·e ~ tippōl ··e ~ tipp
e

2 f. ·· e ~ tipp
e
lî ¬. · e ~ tippōlnā(h)
1 ·e s ’æppōl ·e . nippōl


b) cu vocala a la imperfect:
Perfect Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.
.: . (a pleca) .: · .: . : . nesōa‘ ·. : . nos‘î

Conjugarea verbului .: . la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. .: · yissa‘ ·.: · yis‘û
3 f. .: ~ tissa‘ ¬. . : ~ tissa‘nā(h)
2 m. .: ~ tissa‘ ·.: ~ tis‘û
2 f. ·. : ~ tis‘î ¬. . : ~ tissa‘nā(h)
1 .: s ’æssa‘ .: . nissa‘

Observaţii: La imperfect, prima consoană . este asimilată de a doua, rezultând dublarea
acesteia.

Unele dintre aceste verbe au o altă formă a infinitivului construct, primind sufixul -:

Perfect Imperf. Imp. Inf.cs Inf.cs.+suf.
[:..]
55
:. · :. -: . gæšæt ·~: .
.. . .. · .. -. . ga‘at -
s: . s: · s: -s: /-s : śē’t/ś
e
’ēt ·- s :

Verbul ¸- . are vocala ē la imperfect:

55
“A se apropia”. Forma nu apare la perfect în BH.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

88
Perfect Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.
¸- . (a da) ¸~ · ¸~ -~ ·~ ~

Infinitivul cs. cu prepoziţia · are forma:
-- · (spre a da)
-. . · (spre a atinge)
-: . · (spre a se apropia), etc.
56



80. Verbe I-· (imperfect, imperativ, infinitiv construct)

Şi pentru aceste verbe există două tipuri de imperfect, în funcţie de vocala care apare:

a) cu vocala ē:

Perf. Imperf. W-Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.
:: · :: · :: · · :: -: : ·~ : :
.: · .: ·
·:
.: · · .: -. : ·~ . :

Aici putem încadra şi verbul z· ¬ , fiindcă se comportă ca un verb I-·:
z· ¬ z· · z· · · z· -: · ·~ : ·

Conjugarea verbului :: · la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. :: · yēšēb ·:: · yēš
e

3 f. :: ~ tēšēb ¬. : : ~ tēšabnā(h)
2 m. :: ~ tēšēb ·:: ~ tēš
e

2 f. ·: : ~ tēš
e
bî ¬. : : ~ tēšabnā(h)
1 :: s ’ēšēb :: . nēšēb


b) cu vocala a:

Perf. Imperf. W-Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf.
¸: · ¸: ·· ¸: ·· · ¸: · ¸: · ·. : ·
s· · s· ·· s· ·· · s· · s· · -
:· · :· ·· :· ·· · :· -: · ·~ : ·


56
vocala prepoziţiei este qameţ (X).
57
Aici vocala a se datorează guturalei.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

89
Conjugarea verbului :· · la imperfect:

Sg. Pl.
3 m. :· ·· yîraš ·:· ·· yîr
e
šû
3 f. :· ·~ tîraš ¬. : · ·~ tîrašnā(h)
2 m. :· ·~ tîraš ·:· ·~ tîr
e
šû
2 f. ·: · ·~ tîr
e
šî ¬. : · ·~ tîrašnā(h)
1 :· ·s ’îraš :· ·. nîraš

Verbul ·: · este neregulat prin faptul că are vocala û la imperfect (·: ··).


Vocabular

:¡ . · ya‘
a
qōb s.p. Iacov
¸: · lābān s.p. Laban
s·: mālē’ vb. a fi plin, umplut, a umple
:.. nāgaš vb. a se apropia
·: . nāāl s.m. pârâu, torent


EXERCIŢII

a) Analizaţi şi traduceţi:
·: s :·s · ¬- s ·~ ~ : z· ¬- s ·~ ~ :·: ¸: · ·: s· ·
:. · :: · ¸~
·: s· · :. ¬ ·: ·s ·¬· · s :. · ·


b) Analizaţi şi traduceţi:
-·· : ·: . : :: · · z· · ·
¸. . : ¬s · s -: · · ·ss · ·
-: · · ¬ ·: · ·s·: · ·
·¬· · s ¬. ¬ z·. : s· ·: s z·
·: s · ·: ·-s·
:s : :¡ . · s· ·· ·
·s · ·~ ·s ·¬· · s ·: s· ·
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

90
LECŢIA 21


81. Numerele de la 1 la 10

Masc. Fem.
abs. cs. abs. cs.
1 :: s -: s
2 :· . : ·. : :· ~ : štayim ·~ : štê

Pentru următoarele numere forma masculină se foloseşte cu substantive feminine şi invers.
Fem. Masc.
abs. cs. abs. cs.
3 ¬: ·: -: · : :· : :· :
4 ¬. : · s -. : · s .: · s .: · s
5 ¬:: : -:: : :: : :: :
6 ¬: : -: : :: ::
7 ¬. : : -. : : .: : .: :
8 ¬. : : -.: : ¬. : : ¬. : :
9 ¬. : ~ -. : ~ .: ~ .: ~
10 ¬· : . -· : . ·: . ·: .

De ex:
:·: . s ¬: ·: trei bărbaţi
:·: . :· : trei femei
:·. : :·: trei ani
:·: . s ¬ -: · : cei trei bărbaţi

Impreună cu substantivul ¸: , numerele indică vârsta:
:·: · -. : : ¸: în vârstă de opt zile (lit.: fiul a opt zile)
De fapt, sensul mai larg al substantivului ¸: este de „membru al unei clase”, de exemplu al celor care au 8 zile.


82. Verbe III-¬ (imperfect, imperativ, infinitiv construct)

Imperfectul acestor verbe se termină în –æ(h), imperativul în –ē(h), inf. cs. în –ôt. Vocalizarea
însă variază între diferitele verbe ale acestei grupe.

Perf. Imperf. Imp. Inf.cs. Iusiv W-imperf.
¬. : ¬. : · ¬. : -·.: ¸: · ¸: · ·
¬· . ¬· . · ¬· . -··. ·. · ·. · ·
¬s · ¬s · · ¬s · -·s· s· · s· · ·
¬· ¬ ¬· ¬ · ¬· ¬ -··¬ ·¬ · ·¬ · ·

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

91
Observaţi forma iusivului, diferită de cea a imperfectului. Ea este scurtată prin tăierea ¬ final
(forma „apocopată”). După cum se poate observa, în cele mai multe cazuri, waw-imperfectul
verbelor III-¬ se formează din waw+iusivul acestor verbe.

Conjugarea verbului ¬. : la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. ¬. : · yibnæ(h) ·.: · yibnû
3 f. ¬. : ~ tibnæ(h) ¬. ·. : ~ tibnæ nā(h)
2 m. ¬. : ~ tibnæ(h) ·:· ·~ tibnû
2 f. ·. : ~ tibnî ¬. ·. : ~ tibnæ nā(h)
1 ¬. : s ’æbnæ(h) ¬. : . nibnæ(h)


Vocabular

¬:: bākā(h) vb. a plânge
·e. nāal vb. a cădea
¬. e pānæ(h) s.m. şi f. faţă; suprafaţă; pl. :·. e , cs. ·. e ; ·. e ·. pe faţa
. ·¡ · rāqîa‘ s.m. tărie, bolta cerească


EXERCIŢII

a) Analizaţi şi traduceţi:
··s·¬ · · ··s ·¬ · :·¬ · s ·: s· ·
. ·¡ · ¬ -s :·¬ · s :. · ·
·: s· · s·: . ¬ ·¬· · s :. · · ¬: . : ¬ -··. : ·¬ · ·
·: : -·:. · ·: ·s s·
:·:·: ··s¬ -s :·¬ · s s· · ·
··· . ¸ : · · ··: s ·. e ·. ¸: ·· ·e · ·
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

92
LECŢIA 22


83. Verbe II-· şi II-· (imperfect, imperativ, infinitiv construct)

Am văzut că la perfect distincţia dintre cele două tipuri nu era posibilă. La imperfect verbele
au fie î, fie û, adică consoana a II-a are valoare vocalică.

a) Verbe II-·:
Perfect Imperf. Imp. Inf.cs. inf.cs.+suf. W-imperf.
:¡ :·¡· :·¡ :·¡ ·: ·¡ :¡ · · (wayyāqom)

Observaţii. La waw-imperfect dispare consoana a II-a şi accentul e pe penultima silabă.

Conjugarea verbului :·¡ la imperfect:

Sg. Pl.
3 m. :·¡· yāqûm ·:·¡ · yāqûmû
3 f. :·¡~ tāqûm ¬. ·: ·¡~ t
e
qûmæ nā(h)
2 m. :·¡~ tāqûm ·:·¡ - tāqûmû
2 f. ·: ·¡ ~ tāqûmî ¬. ·: ·¡~ t
e
qûmæ nā(h)
1 :·¡s ’āqûm :·¡. nāqûm


b) Verbe II-·:

Perf. Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf. W-imperf.
:: :·: · :·: :·: ·: ·: :: · ·
sau ·: ·:

Conjugarea verbului :·: la imperfect:
Sg. Pl.
3 m. :·: · yāśîm ·:·: · yāśîmû
3 f. :·: ~ tāśîm ¬. ·: ·: ~ t
e
śîmæ nā(h)
2 m. :·: ~ tāśîm ·:·: ~ tāśîmû
2 f. ·: ·: ~ tāśîmî ¬. ·: ·: ~ t
e
śîmæ nā(h)
1 :·: s ’āśîm :·: . nāśîm

Verbul s·: are vocala ô:

Perf. Imperf. Imp. Inf.cs. Inf.cs.+suf. W-imperf.
s: s·:· s: s·: ·s ·: s·:· ·

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

93
84. Verbe geminate (imperfect)

Şi pentru aceste verbe avem imperfect cu vocala ō (:: : :: · ) sau imperfect cu vocala a
(··¡).
Verbul :: : are două forme de imperfect: :: · sau :: ·

3 m.sg. :: · yāsōb sau :: · yissōb
3 f.sg. :: ~ :: ~
2 m.sg. :: ~ :: ~
2 f.sg. ·: : ~ ·: : ~ sau ·: : ~
1 sg. :: s :: s
3 m.pl. ·:: · ·:: · sau ·:: ·
3 f.pl. ¬. ·: : ~ ¬. : : ~
2 m.pl. ·:: ~ ·:: ~ sau ·:: ~
2 f.pl. ¬. ·: : ~ ¬. : : ~
1 pl. :: . :: .


Vocabular

·- s ¬. ¬ = ·. . ¬ hin
e
nî interj.+suf. iată-mă!
·¬· ¡ · : izqîyāhû s.p. Iezechia
¬·: ālā(h) vb. a fi bolnav, a se îmbolnăvi
¸.: ānan vb. a fi milostiv, a milui
·¬· . : · y
e
ša‘yāhû s.p. Isaia
-·: mût vb. a muri; perf.: -:
¬s ·: mar’æ(h) s.m. înfăţişare, chip; arătare, vedenie
·· . ‘ēlî s.p. Eli
¦·· rû vb. a fugi, a alerga; perf.: ¦·
::: šākab vb. a se culca


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

94
EXERCIŢII

a) Analizaţi şi traduceţi:
·¬· . : · ··· s s·:· · -·:· ·¬· ¡ · : ¬· : :¬ ¬ :·: · :
z·- . : ·~ : -s · z~ : s -s :¡ :·¡
:: s ¬ -s :: :: · ·
¬· · · -s· ¬ ¬: s ¬ ¸: -: · ·
·~ - s· ¡ ·: ·. . ¬ ·: s· · ·· . ·s ¦· · ·
:: : · · z· · · :: : :·: ·- s· ¡ s· ·: s· ·
z· · :¡ z~ : s ¬. ¬
~ s ¬s · : -e · ¬: s ·: ·~ . : · s. ¬. ¬

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

95
LECŢIA 23


85. Participiul pasiv şi infinitivul absolut

Cele două se deosebesc d.p.d.v formal doar prin vocală: û pentru participiul pasiv, respectiv ô
pentru infinitivul absolut.

Perfect Participiu pasiv Infinitiv absolut
:- : :·-: kātûb :·-: kātôb
.: : . ·:: šāmûa‘ . ·:: šāmôa‘
¬. : ··.: bānûy ¬. : bānō(h)
etc.

Ca şi participiul activ, participiul pasiv are terminaţii specifice pentru masculin şi feminin,
singular şi plural:
Sg. Pl.
m. :·-: :·: ·-:
f. ¬: ·-: -·:·-:

Ca şi participiul activ, cel pasiv poate fi folosit atributiv sau predicativ:

:·-: ¬ ·e : ¬ cartea scrisă
:·-: ¬ ·e : ¬ Cartea este scrisă (sau a fost scrisă).

Ca şi în cazul participiului activ, şi aici timpul acţiunii (prezent sau trecut) se desprinde din
context.


Infinitivul absolut are cel mai frecvent funcţia unui adverb emfatic, care întăreşte o anumită
acţiune. În acest caz, el însoţeşte o altă formă a aceluiaşi verb, putând fi tradus ca: „într-
adevăr, cu adevărat, cu siguranţă”, sau alte adverbe. Ordinea uzuală este verb inf.abs. urmat
de verb altă formă:

¬· ¬· -· s: -s ¸··: : ~ ··::
Veţi păzi cu adevărat poruncile Domnului.
z- : s ·. .: ¬s · - ¬s · :s
Dacă într-adevăr vei vedea suferinţa roabei tale

Uneori ordinea poate fi inversă, după o formă verbală urmând infinitivul absolut:

. ·:: ·.: :
Ascultaţi cu atenţie!

În cazuri mai rare, infinitivul absolut înlocuieşte o altă formă a verbului (imperativ, perfect):

-: : ¬ :··-s ··::
Păzeşte ziua odihnei (imperativ)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

96
¬: . : ·: · ·: · -s ¸·-. · ·- ·s · ¬· ·: -s
Toate acestea le-am văzut şi am acordat atenţie (lit: am dat inima mea) tuturor faptelor
(perfect)

O utilizare deosebită a infin.abs. este secvenţa formată din două verbe uneori cu sens antitetic,
care poate introduce o nuanţă de desfăşurare treptată sau evoluţie graduală:

¬: : · z··¬ ¬~ s z· · ·
Şi a mers cu ea plângând (lit: şi a mers cu ea mergând şi plângând)

:·:· z··¬ ¦· s ¬ ·.: :· : ¬ ·:: · ·
Şi apa s-a retras treptat de pe pământ (lit: şi apa s-a retras mergând şi întorcându-se)

. ·:. · z··¬ :· : s .: · ·
Şi a plecat Avram tot mai departe (lit: şi a plecat Avram mergând şi plecând)


86. Accentele (atnah; silluq-sof pasuq; Pauza)

Masoreţii au folosit unele semne, numite accente, pentru a marca întreruperi sau continuitate
în frază (asemenea semnelor de punctuaţie în limbile moderne), sau pentru a indica silaba
tonică.
Dintre multele accente notate de masoreţi amintim doar pe următoarele:
- atnah (semnul “ ” aşezat sub un cuvânt) împarte un verset în două părţi (de obicei inegale
ca lungime).
- silluq (semnul “ ” sub ultimul cuvânt al versetului) este urmat sof pasuq (· indică sfârşitul
versetului).


Exemplu
Gen 12,10:
:: : ·: :: ··.· ¬: · · s: :· : s :· · · ¦· s : :. · ·¬ · ·
·¦· s : :. · ¬

Observaţi atnah sub ¦· s : , silluq sub al doilea ¦· s : şi sof pasuq la sfârşitul versetului.

După cum în limba română, după virgulă sau punct, se face o pauză în lectură, la fel se
întâmplă în ebraică după atnah şi silluq - sof pasuq. Convenţional se spune că, cuvintele sub
care stau aceste accente sunt „în pauză”. De aceea ele pot să sufere modificări vocalice
cantitative (lungire) sau calitative (deschidere), precum şi schimbări ale accentului în cuvânt.
Cele mai întâlnite modificări sunt:
- a (patah) devine ā (qameţ). Ex: :- : devine :- :
- æ (segol) devine uneori ā (qameţ). Ex: ·: ¡ devine ·: ¡
- accentul se mută pe penultima silabă. Ex. ¬: · · devine ¬: · ·
- sufixul -
e
kā (2.m.sg.) devine –ækā: z: · devine z: ·
- z· (prepoziţie cu sufix 2 m.sg.) devine z· (forma pt. 2.f.sg.). La fel z: devine z:

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

97
În continuare nu vom reda accentele în acest curs. Ele vor fi întâlnite în textele din BH, însă
studentul familiarizat cu modificările care apar în aceste situaţii nu va întîmpina dificultăţi
majore la analiza şi traducerea lor.


87. Câteva tipuri de propoziţii

A. Propoziţii disjunctive

Caracteristic pentru proza ebraică sunt propoziţiile legate prin conjuncţia · . În linii mari,
putem vorbi de două tipuri de propoziţii:
- conjunctive (secvenţe narative cu acţiuni consecutive: „şi s-a sculat...şi a plecat...)
- disjunctive (a doua propoziţie nu este consecutivă primei propoziţii: „am strigat, dar tu nu ai
răspuns” sau altele prezentate în continuare)

Cum deosebim o propoziţie conjunctivă de una disjunctivă? Regula de bază este:
O propoziţie conjunctivă începe cu · sau · urmat de verb.
58

O propoziţie disjunctivă începe cu · -urmat de orice cuvânt ne-verb (topica inversată).

Propoziţiile disjunctive pot avea mai multe funcţii într-o naraţiune. În continuare vom oferi
câteva situaţii frecvent întâlnite:

a) Funcţie introductivă. Propoziţiile disjunctive pot sta la începutul unui episod, arătând
cauzele pentru care sau fondul pe care se petrec evenimentele ulterioare.

·· ¬: · · s· :· : s -: s ·· : ·
Şi Sara, soţia lui Avram, nu îi năştea copii (Gen 16,1).


b) Funcţie contrastivă. Printr-o propoziţie disjunctivă se poate scoate în evidenţă un contrast:

·:: · ¬· ¬ :· · s : ¦· s ·: : · -·s· s ¬ ·: : :. · ·¬ · ·
Şi era foamete în toate ţările, însă în tot pământul Egiptului era pâine (Gen 41,54).


c) Funcţie circumstanţială sau explicativă. Frecvent propoziţiile disjunctive întrerup firul
naraţiunii pentru a oferi cititorului informaţii suplimentare, necesare înţelegerii ulterioare:

·¸··: : : ¡· : :. · ¬ · :s : s ·s -·s· ¬ · ·¬· · s z· · ·
Şi s-a dus Ilie să se arate lui Ahab. Foametea însă era grea în Samaria (1Regi 18,2).

¬· ¬ ·¬· : : . · -· : ¬ ·. ·: s ·¬· : : . ·s :s : s s· ¡ · ·
·:s : ¬· ¬· -s s· ·
Şi l-a chemat Ahab pe Obadia, care era peste casă. Obadia însă era foarte temător de Domnul
(1Regi 18,3).


58
Topica uzuală a propoziţiei ebraice.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

98
Vocabular

.: ·· s ’
æ
lîšā‘ s.p. Elisei
¬: ¬ : b
e
hēmā(h) s.f. animale, animale domestice, vite
¬·: āyā(h) vb. a fi viu, a trăi
:. . nægæd s. şi prep. s.: ceea ce este sau stă în faţă; prep.: în faţa, înaintea
s:. nāśā’ vb. a ridica; a purta
¸·. ‘ô s.m. col.: păsări
·· . ‘ēzær s.m. ajutor, sprijin
·. . ‘onî s.m. suferinţă, umilinţă
¡.s ā‘aq vb. a striga (în necaz)
-·: s· rē’šît s.f. început


EXERCIŢII

a) Analizaţi şi traduceţi:
··: . ·. . -s ·- ·s · ¬s · ¬· ¬· ·: s· ·
··· . ·· ¸~ ~ ¸·-.
·z·. e · z·: s · z: s · ·. s s·:. s·:¬
··- · s : -s ··:: · ·· ·¡·s ·.: : ~
:- ss · ·: s ¬· ¬ :··¬ -s ··:· :. ¬ ·s ¬: : ·: s· ·
·:· · s ::

b) Analizaţi şi traduceţi:
·: s· .: ·· s ·s ¬¡ . s :·s ·: . ¬ ·. : ·: . : -: s ¬: s ·
s· · ¬· ¬ z: : . ·: ~ . : · ¬~ s · -: ·: ·s z: : .
·¬· ¬· -s

¬- · ¬ ¦· s ¬ · ·¦· s ¬ -s · :· : : ¬ -s :·¬ · s s· : -·: s· :
··¬: · ·¬-
·: · · :· : : ¬ ¸·.· · ¬: ¬ : ¬ ·: · -·:: :: s ¬ s· ¡ · ·
··:. . : ·· . ss : s· :: s · · ¬: : ¬ -· :

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

99
EXERCIŢII RECAPITULATIVE 2

1) Precizaţi următoarele forme verbale şi le traduceţi:

·s·:· · z· · · .: s · ss ~ · :: · · ·:·:· · s: · · ·¬ · · ·: s· ·
:¡ · · ¸~ s · :· · · ·. · · :. · · :: . · · s· ¡ · · ·s· · · ·: s~ · :: · · ·:· : · · .: : · ·
:¡ · · ·:·¡· · ·: . · · ·:: · · ·s· ·· · ·: · · :: · · ··: s· ·

-··. · -·.: · -: · · -··¬ · :·¡· s·:· -. : · -: · · ·: s·
·: · · -: ¡ · -- ·
-: : : -··. : -··¬ : s·:: .: : :

:·¡ ·: ·¡ ¬: . s: ·s : :·: ¬s · s·: s. s: ·s· ¡ ¬· ¬
.: : s. ·· : s ¸~ z·

2) Analizaţi şi traduceţi următorul text din BH: Gen 16,1-6

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

100
LECŢIA 24


88. Tulpini verbale derivate (conjugări derivate)

Toate verbele şi studiate până acum făceau parte din aşa-numita conjugare sau tulpină verbală
Qal. Caracteristic pentru conjugarea Qal este faptul că rădăcina verbală primea sufixe sau
prefixe la perfect şi imperfect.
Un verb poate fi folosit în limbile moderne atât la diateza activă, cât şi la diateza pasivă (eu
scriu, respectiv, cartea e scrisă). La fel, şi în limba ebraică există pentru multe verbe aşa-
numitele tulpini sau conjugări derivate, prin care sensul unui verb se modifică pentru a
exprima un sens, pasiv, cauzativ, intensiv, reflexiv, denominativ, reciproc, etc.
Există 6 conjugări derivate mai importante. Pentru fiecare dintre ele, rădăcina verbală
urmează o paradigmă specifică sau există prefixe specifice. Pornind de la notarea clasică a
rădăcinii verbale cu ·.e, conjugările derivate sunt:

Nifal ·.e . (ni‘al)

Piel ·.e (pi‘ēl)
Pual ·.e (pu‘al)

Hifil ··.e ¬ (hi‘îl)
Hofal ·.e ¬ (ho‘al)

Hitpael ·.e - ¬ (hitpa‘ēl)

Trebuie menţionat că o rădăcină verbală apare doar uneori în două sau mai multe conjugări şi
aproape niciodată în toate conjugările.

Notă: În anexă găsiţi conjugarea completă pentru toate tipurile de verbe.


89. Nifal

Caracteristic pentru această conjugare la perfect este prefixul ..
Astfel, verbul :- : are la Nifal următoarele forme:

Perfect Imperfect Imp. Inf. cs. Participiu
:~ : .
niktab
:- : ·
yikkātēb
:- : ¬
hikkātēb
:- : ¬
hikkātēb
:~ : .
niktāb

Pentru verbele cu a doua consoană guturală (care nu se dublează) diferă puţin vocalizarea:

Perfect Imperfect Imp. Inf. cs. Participiu
¸: s .
næ’
æ
man
¸: s ·
yē’āmēn
¸: s ¬
hē’āmēn
¸: s ¬
hē’āmēn
¸: s .
næ’
æ
mān
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

101
Observaţii. La imperfect se dublează prima consoană a verbului (cu excepţia guturalelor). În
rest, sufixele şi prefixele perfectului, imperfectului, imperativului, participiului, etc. sunt
aceleaşi ca şi pentru conjugarea Qal. Vezi anexa pentru conjugarea completă.

Verbele I-· provin aproape toate din foste verbe I-·. La Nifal, revine · ca primă consoană.
Astfel verbul :· · are următoarele forme:

Perfect Imperfect Imp. Inf. cs. Participiu
:· ·.
nôlad
:· · ·
yiwwālēd
:· · ¬
hiwwālēd
:· · ¬
hiwwālēd
:· ·.
nôlād

Sensuri:
a) cel mai frecvent, pasiv.
Qal Nifal
Perfect: :- : ·: : ¬ :~: .
El a scris Cuvântul a fost scris

b) reflexiv: .: : . a se jura; ¬s · . a se arăta
c) alte sensuri: rezultativ, tolerativ, reciproc.


Vocabular

¸:s ’āman vb. ni.: ¸: s . a fi de încredere, credincios
[·-·] [yātar] vb. ni.: ·- ·. a rămâne (în plus, de prisos)
[¸·:] [kûn] vb. ni.: ¸·:. a fi stabil, întărit
::· lāam vb. ni.: :: · . a (se) lupta
¬· : . na
a
lā(h) s.f. moştenire; proprietate, stăpânire
·~ : · e p
e
lîštî adj. şi s.p. filistean


EXERCIŢII

a) Analizaţi şi traduceţi:
¬: s s· ¡ · -s· ·
·· s ¬s · . :: ·- : s ·¬ · s ¬· ¬·
¬· ¬· ·: s ·: : ·- · · s·
·-·· : : ·.: s . s· · ·:. ¸·:. s· :: · ·
¬· : . :¬ · ¸~ . s· ·:
·s · : · : ·:: · . :·~ : · e ·
-· : ¬. : · ¬: : : :
:· : -·: · :· ·. ¸: ¬. ¬ ¬· ¬· ·: s ¬:
·s · : · : :·¬ · s ¬~ s ·: .: · · :··¬
¬· ¬ :·¡: ¬ s· ·.¬:
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

102
LECŢIA 25


90. Piel şi Pual

Caracteristic pentru verbele Piel este dublarea consoanei a II-a din rădăcină.
Astfel, verbul ·: . are la Piel următoarele forme:

Perfect Imperfect Imp. Inf. cs. Participiu
·: .
giddēl
·: . ·
y
e
gaddēl
·: .
gaddēl
·: .
gaddēl
·: . :
m
e
gaddēl


Observaţii. La perfect, prima vocală este i, a doua ē (uneori a). Dacă a doua consoană e
guturală sau r, atunci nu se poate dubla şi ca urmare se lungeşte prima vocală i, devenind ē:
z· : bērēk a binecuvânta
59



Sensuri:

a) cel mai frecvent, factitiv-intensiv. Verbul prezentat mai sus (·:.), înseamnă în Qal „a fi
mare”, iar în Piel „a face mare”.

b) denominativ. Este vorba de verbe provenite din substantive („de-nominare”). Astfel, din
substantivul ·: : „cuvânt” provine verbul ·: : „a vorbi” (lit. a cuvânta).

c) nespecific. Sunt verbe care nu apar la Qal, astfel încât să putem observa intensivare sau
factizare a sensului la Piel.
Ex: :¡ : a căuta

Pual este conjugarea pasivă pentru Piel. Ex:
Piel Pual
·: . a mări ·: . guddal a fi mărit
·~ ¬ a lăuda ·~¬ hullal a fi lăudat
z· : a binecuvânta z· : bōrak a fi binecuvântat (pentru verbe II-guturală u devine ō)

Formele Pual sunt rare, mai frecvent fiind doar participiul. Ex: z· : : „binecuvântat”.
Vezi anexa pentru conjugările complete Piel şi Pual.


91. Sufixe pronominale pentru verbe

Ca şi substantivele sau prepoziţiile, şi verbele pot primi sufixe pronominale. Am observat
acest lucru deja pentru infinitivul construct al verbelor, formă care de multe ori avea însă
funţie neverbală (de substantiv). Sufixe pot primi şi verbele la perfect, imperfect, sau

59
Sau z· : .
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

103
imperativ, indicând în acest mod obiectul acţiunii. De exemplu, putem spune „El m-a strigat”
în două feluri:

·- s s· ¡
sau
·. s · ¡
Invers, putem spune „te-am auzit” z·~ . : : în loc de z- s ·~ . : :

În anexă găsiţi toate sufixele posibile pentru verbe la perfect, imperfect sau imperativ.

Întâlnirea verbelor cu sufixe poate să descurajeze studentul la început, deoarece prin
adăugarea sufixelor apar modificări vocalice în rădăcina verbului. Însă sufixele sunt deja
cunoscute sau ele seamănă cu pronumele personal!
În primul rând, trebuie recunoscut sufixul şi separat de restul cuvântului. Rămâne astfel
perfectul, imperfectul sau imperativul unui verb. În acest fel, studentul va reuşi, cu puţin efort,
să intuiască şi să traducă corect cuvântul respectiv.


Vocabular

·s ’ēl s.m. dumnezeu; Dumnezeu
¬: s ’ummā(h) s.f. naţiune
:¡ : biqqēš vb. pi.: a căuta; a cere
z· : bērak vb. pi.: a binecuvânta (Gen 1,28)
·: : dibbær vb. pi.: a vorbi
·~ ¬
hillēl vb.
pi.: a lăuda (“alelu-ia” = lăudaţi-pe Iahve)
:··:
a
lôm s.m. vis
¬: · / ¬: ·
lāmmā(h) /
lāmā(h)
adv. de ce?
[::.] [nāam]
vb.
ni.: :: . a-i părea rău; pi.: :: . a mângîia, întări
·e: sāar
vb.
a număra, enumera; pi.: ·e : a povesti
·. ‘ōz s.m. putere, forţă, tărie
¸: ·. ‘al-kēn adv. de aceea
¬· s iwwā(h) vb. pi.: a porunci
::¡ qādaš vb. a fi sfânt, consacrat; pi.: a sfinţi
:: : šibba vb. pi.: a lăuda, a slăvi
·. ·: : š
e
bî‘î num. al şaptelea
:·: ~ tāmîd adv. neîncetat


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

104
EXERCIŢII

a) Analizaţi şi traduceţi:
·¬: : ¡ · · -: : ¬ :··-s ¬· ¬· z· : ¸: ·.
·: s· : . ·s :·¬ · s ·: : · ·
:·¬ · s ·-s ¬· s ·: s ·: : : . :. · ·
:·: ~ ··. e ·:¡ : ··. · ¬· ¬· ·:· :
·:· : -s :¬ · ¬. · e ·e : · ·
:: ·¬ · s ·: s· ·: . ·:: . ·:: .
¬· ··· ¬
·-s :: ¡ · · ·. ·: : ¬ :··-s :·¬ · s z· : · ·

b) Analizaţi şi traduceţi:
¬: s s : · s·
·. ~ : · . ¬: · ·· s ·· s
··: s · : ·: ·¬·· · ¬

c) Analizaţi şi traduceţi:următorul text din BH: Ps 117.




Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

105
LECŢIA 26


92. Hifil şi Hofal

Caracteristic pentru verbele Hifil este în primul rând prefixul ¬ la perfect:
Astfel, verbul ·: · are la Hifil următoarele forme:

Perfect Imperfect Imp. Inf. cs. Participiu
··: · ¬
hizkîr
··: · ·
yazkîr
·: · ¬
hazkēr
··: · ¬
hazkîr
··: · :
mazkîr

În al doilea rând, în rădăcina verbului apare de obicei un · (î) după consoana II:
60

··: · ¬
··: · ·
··: · ¬
··: · :
Există însă verbe, ca de exemplu cele III-¬, sau verbele geminate, la care nu apare acest ·.
De ex:
Perfect Imperfect
¬: · ¬ hirbā(h) ¬: · · yarbæ(h)
:: ¬ hēsēb :: · yāsēb

De obicei prima vocală a perfectului este i (¬: · ¬ ), iar a imperfectului este a (¬: · · ).
Aşadar, la imperfect, vocala prefixului · ne ajută să ne dăm seama dacă verbul este Qal (i) sau
Hifil (a):
De ex:
Qal imperfect Hifil imperfect
¬: · · yirbæ(h) ¬: · · yarbæ(h)
Participiul activ are prefixul :. Vezi anexele pentru conjugarea completă a acestor verbe.


Sensuri:

a) cel mai frecvent, cauzativ. Este principalul sens în raport cu sensul Qal:
Qal Hifil
·: · a-şi aminti ··: · ¬ a aduce aminte, a aminti (a cauza să-şi amintească)
s: a veni s·: ¬ a aduce (a cauza să vină)
ss · a ieşi s·s ·¬ a scoate (a cauza să iasă)

b) permisiv. Apropiat de sensul cauzativ este şi cel permisiv:
z. · · -s :. :·¬ · s ·- s ¬s · ¬
Dumnezeu mi-a îngăduit să văd şi sămânţa ta (urmaşii tăi).

60
Excepţie fac imperativul şi infinitivul absolut.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

106
c) denominativ.
¸· s ureche ¸·· s ¬ a asculta

d) nespecific. Ca şi pentru Piel, sunt verbe a căror formă Qal nu e atestată

z·· : ¬ a arunca
:·: : ¬ a distruge
:·: : ¬ a se scula devreme


Hofal este pasivul pentru Hifil.

Hifil Hofal
:·: : ¬ hišmîd a distruge :: : ¬ hošmad a fi distrus
:·. ¬ higgîd a relata, a spune :. ¬ huggad a fi relatat, spus
:·¡ ¬ hēqîm a ridica :¡ ·¬ hûqam a fi ridicat

Vezi anexa pentru conjugarea completă a acestor verbe.


Vocabular

¸:s ’āman vb. hi.: ¸·: s ¬ a crede
·¡ : bōqær s.m. dimineaţa, zorii zilei
s:: āā’ vb. a păcătui, a greşi
.· · zæra‘ s.m. sămânţă; urmaşi
[¬:.] [nākā(h)] vb. hi.: ¬: ¬ a bate, lovi, a ucide
[.:·]
[yāša‘] vb.
hi.: . ·: ·¬ a salva, mântui, elibera; a ajuta
:: ·: kôkāb s.m. stea
[¸·:] [kûn] vb. hi.: ¸·: ¬ a stabili; a întemeia; a pregăti
¸: kēn adv. aşa, astfel
[:..] nāgad vb. hi.: :·. ¬ a relata, a comunica, a spune
¬:·
rābā(h) vb.
a fi mult, numeros, a se înmulţi; hi.: ¬: · ¬ a înmulţi
¬. · rā‘ā(h) s.f. rău, răutate
··s: š
e
’ ôl s.f. Şeol, împărăţia morţilor, iad
[:::] šākam vb. hi.: :·: : ¬ a se trezi devreme


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

107
EXERCIŢII

a) Treceţi la Hifil următoarele rădăcini verbale:
Hif. perfect Hif. imperfect
:::
z·:
·-:

b) Analizaţi şi traduceţi:
:. ¬ ·s ¬. · s·: : ·: . s ¬. ¬
:· · s : ¦· s : z·- ss ·¬ ·: s z·¬ · s ¬· ¬· ·: . s
·: e . ··s: ¸: - ·· . ¬ ¬· ¬·
¬· ¬· z· :·¡ · ·. : : s·: .
·:. · ¸: ·¬ : z- s ¬s · ¬ ·: s :
·:·: ¬ ·: s s·: . ¬ ·s ¬· ¬· ·: : ·¬ · ·
. ·: :: ¸·s
·. : -s -·: ¬ · · ·. · . -s ··: · ¬ · ·· s - s:
·s · : · -s s·: : ¬ s·¬
·· s ·¬: · ·¬ z·: : . ·s ·: s~ ·
z: . -s ¬· ¬· .: ·¬ ··: s · ··· ¬
·s: : ¸·: ¬ :· : : : ¬· ¬·
¬· ¬· ·· : : ·: -s ¸· ¬ s · ¬: : :. · ·
·· s : ¬ -s ¬:: z· ·
:· : : ¬ ·: : ·:: z. · · -s ¬: · s
·:
¬: · ¬
·:: . ¬: : : · ¬· ¬·: ·.·: s · ·
·¡ : : :¬ · : s :: : · ·


c) Analizaţi şi traduceţi următorul text din BH: Is 7,14.



61
Hifil infinitiv absolut.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

108
LECŢIA 27


93. Hitpael

Caracteristic pentru verbele Hitpael este prefixul - ¬ hit- la perfect şi dublarea consoanei II a
rădăcinii.
62

Astfel, verbul z· ¬ are la Hitpael următoarele forme:

Perfect Imperfect Imp. Inf. cs. Participiu
z~ ¬ - ¬
hithallēk
z~ ¬ - ·
yithallēk
z~ ¬ - ¬
hithallēk
z~ ¬ - ¬
hithallēk
z~ ¬ - :
mithallēk

Verbele Hitpael sunt relativ rare în BH. Pentru unele rădăcini se întâlnesc transformări în
rădăcina verbului:
- pentru verbe care au consoana I sibilantă (:, :, s, :, ·) se observă schimbarea poziţiei între
aceasta şi consoana - a prefixului. Astfel, rădăcina ·:: ar trebui să fie la hitpael
*hitšammēr, dar ea devine ·: ~ : ¬ hištammēr.
- când consoana I este -, :, sau :, ea asimilează consoana - a prefixului. Astfel, rădăcina
·:: ar fi trebuit să fie la hitpael *hitdabbēr, dar ea devine ·: : ¬ hiddabbēr.

Vezi anexa pentru conjugarea completă a acestor verbe.

Sensuri:

a) reflexiv.
Qal Hitpael
·: . a fi mare ·: . - ¬ a se mări (pe sine)

b) reciproc.
Qal Hitpael
¬s · a vedea ¬s · - ¬ a se vedea unul pe altul

c) reflexiv indirect: a face ceva în propriul interes, pentru sine
Qal Hitpael
- ·~ e - ¬ a se ruga
63


d) iterativ
Qal Hitpael
z· ¬ z~ ¬ - ¬ a merge în continuu, a umbla

e) denominativ
Qal Hitpael
- s: . - ¬ a profeţi

62
Ca la Piel şi Pual.
63
În cazul verbului de faţă şi „a se ruga pentru altcineva, a mijloci“.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

109
94. Propoziţii condiţionale

O frază condiţională conţine de obicei:
1) o propoziţie condiţională („Dacă...”)
64
şi
2) o propoziţie conţinând consecinţa acesteia („...atunci...”)
65
.
Condiţia din prima propoziţie poate fi reală („Dacă asculţi...”) sau ireală, ipotetică („Dacă ai
asculta...”).


A. Uneori, în ebraică, o propoziţie condiţională nu are o formă aparte de o propoziţie narativă:
·-: · ··: s -s :· . ·
„Şi dacă îşi părăseşte tatăl, acesta ar muri.” (Gen 44,22)

Propoziţia ar fi putut fi tradusă şi ca o succesiune de waw-perfecte, cu acţiunea în viitor („Şi îl
va părăsi pe tatăl său, şi acesta va muri”). Redarea depinde de context, şi uneori întâlnim în
traducerile moderne ambele variante.

Asemenea propoziţii condiţionale se întâlnesc în texte legislative ale VT:
·-: ·· -·: ·:s · ··: s ¬:: ·
„Dacă cineva îşi ucide tatăl şi mama, va fi omorât.” (Ex 21,15). Se putea traduce şi: „Cel care
ucide pe tatăl şi pe mama sa, va fi omorât.”


B. Cel mai frecvent, condiţionala este introdusă de conjuncţiile:
a) :s „dacă...” - pentru condiţii reale (sunt folosite uneori şi: ·: , ¸¬ )
b) ·· „dacă...” - pentru condiţii ireale, ipotetice sau irealizabile (pentru condiţii negative
·· ·· „dacă nu...”)

Exemple:

a) condiţii reale

··· : s ·:· :·¬ · s ¬ ¬· ¬· :s
„Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El!”

z: : . ·.: ·: . - s. ·s z·. ·. : ¸: ·- ss : s. :s
„Dacă am aflat har în ochii Tăi, (Te rog) să nu treci pe lângă robul Tău!”

...:· : : ¬ ¸: :s :· ~ ·. s :·¬ · s :·s :s ·
„Şi dacă eu sunt omul lui Dumneu, să coboare foc din cer...”

·:: . ¸·. -s :·s ¬: · ·: ·
„Dacă un om loveşte ochiul sclavului său...”



64
În gramaticile tradiţionale numită şi „protasis“.
65
Numită şi „apodosis“.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

110
b) condiţii ireale

z·. e · ¬· : · ·s.: : · ··
„Dacă Ismael ar trăi înaintea ta...”

·· ¬· ¬ ·: s ·¬ · s ·· ··
„Dacă nu ar fi fost Dumnezeul tatălui meu cu mine...”


În jurăminte, conjuncţia :s se comportă ca o negaţie:
-: ··:s ¬· ¬· ·:
„Viu este Domnul, nu va fi omorât!” (lit.: „Viu este Domnul dacă va fi omorât!”)

Când apare şi negaţia obişnuită s· , propoziţia devine afirmativă (negarea negaţiei):
·. · s : :~ · : : ·: s : s· :s ¬· ¬· :s . ·. s ·:
:: · ¬: . s ¸:
„Viu sunt Eu -sentinţă a Domnului- după cum aţi vorbit în urechile mele, aşa vă voi face
vouă!” (lit.: „Viu sunt Eu -sentinţă a Domnului- dacă nu după cum aţi vorbit în urechile mele,
aşa vă voi face vouă!”).


Vocabular

s:. [nābā’] vb. ni.: s: . ; hitp.: s: . - ¬ a profeţi
:· ·. ‘ôlām s.m. perioadă lungă de timp în trecut sau viitor: de demult; veşnicie
··e [pālal] vb. hitp.: ·~ e - ¬ a se ruga, a mijloci


EXERCIŢII

a) Analizaţi şi traduceţi:
:·: ·· . s: . - · s·
¬· ¬· ·. e · ·¬· ¡ · : ·~ e - · ·
:· ·.:. ·. e · ·:~ ¬ - · z·: s -·: · z- ·:


b) Analizaţi şi traduceţi următorul text din BH: Ex 21,20-21.

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

111
LECŢIA 28


95. Numerele de la 10 la 1000

Zecile se formează prin trecerea unităţilor la plural (cu excepţia lui 20, care are forma
pluralului de la 10):

douăzeci :·· : .
treizeci :·: · :
patruzeci :·. : · s
cincizeci :·:: :
şaizeci :·: :
şaptezeci :·. : :
optzeci :·.: :
nouăzeci :·. : ~
o sută ¬s :
o mie ¸· s

Pentru vârste se utilizează expresia „fiu a X ani”. De ex: ¬. : :·. : : ¸: în vârstă de
optzeci de ani.


96. Alte conjugări derivate: polel, polal, hitpolel, poel, pilpel, hiştafel

a) Polel, Polal, Hitpolel

Pentru verbele II-· şi II-·, în loc de formele piel, pual şi hitpael sunt mai degrabă întâlnite
formele polel, polal şi hitpolel. Caracteristic pentru aceste conjugări este repetarea consoanei
a treia şi vocala ô în prima silabă. Astfel, verbul qal :·¡ va deveni :: ·¡ în conjugarea polel,
:: ·¡ în polal şi :: ·¡- ¬ în hitpolel. Având în vedere că aceste conjugări derivate sunt
relativ rar întâlnite în Biblia ebraică, vom aminti doar verbele mai importante pentru care
aceste conjugări sunt atestate:

QAL POLEL POLAL HITPOLEL
:·¡ :: ·¡ :: ·¡ :: ·¡- ¬
-·: -- ·: -- ·: -- ·:- ¬
:·· :: ·· :: ·· :: ··- ¬
··. ·· ·. ·· ·. ·· ·.- ¬

În anexa cu verbe sunt date toate formele acestor conjugări.


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

112
b) Poel, Pilpel, Hiştafel

Aceste forme fiind foarte rare, ele nu au o paradigmă completă de conjugare. Conjugarea poel
este atestată ca variantă a conjugării piel pentru câteva verbe triconsonantice, ca de exemplu
:· : .
Perfect Imperfect Participiu
:· : :· : · :· : :

Unele verbe de tipul II-· / II-· sunt întâlnite parţial la conjugarea pilpel, rezultată prin
repetarea rădăcinii (fără consoana a 2-a). De exemplu, verbul ··: (qal) apare şi sub forma
·: · : (pilpel):
Perfect Imperfect Participiu
·: · : ·: · : · ·: · : :


c) Hiştafel

Mai des întâlnit în textul masoretic este verbul ¬· : ~ : ¬ , conjugarea hiştafel a rădăcinii ¬·:.
În gramaticile mai vechi acest verb era considerat ca forma hitpael a verbului ¬::.
Conjugarea urmează paradigma verbelor III- ¬:



Perfect Imperfect Imperativ
3.m.sg. ¬· : ~ : ¬ 3.m.sg. ¬· : ~ : · 2.m.pl. ··: ~ : ¬
1.sg. ·- ·· : ~ : ¬

Waw-imperfect Inf.cs. Participiu
3.m.sg. ·:~ : · · -·: ~ : ¬ ¬· : ~ : :


97. Numerele de la 11 la 19

Acestea se obţin prin adăugarea unităţilor la numărul 10. De ex., pentru a exprima numărul
17, se aşează în faţa numărului 10 cifra 7. Formele sunt uşor modificate faţă de cele absolute:

cu substantive masculine cu substantive feminine
17 ·: . ¬. : : ¬· : . .: :

La fel se formează şi celelalte numere.


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

113
Vocabular

::s ’ābad vb. a pieri
¬·: āwā(h)
vb.
hişt.: ¬· : ~ : ¬ a se închina, a face o plecăciune
66

··: [kûl] vb. pilp.: ·: · : a hrăni
-·: mût
vb. polel: a omorî
¸·: šāla vb. a scoate, a trage afară (sabia)


EXERCIŢII

a) Traduceţi:
-s : .: · s
:·. : .: : · ¬. : :·· : . · ¬. : ¬s:
¬. : -·s: .: - · :·. : ·: . ¸. ·¡ ·: · ·: ··¬ · ·
-·s: :· : · ¸· s :·:: :
:·: : : · -·s: :: : · :·e · s -: · : · ¸· s -·s: ::


b) Traduceţi:
¬. : ¬· : . :: :
:·: : ·: ·: . :: s
·: . :·. : :¡ . · ·. : ··¬ · ·
¬. : ¬· : . :· : ¸: ·.: ·s.: : · ·
¬. : -·s: .: - · ¬. : ¬· : . :·~ : -: ·: · ·: ··¬ · ·

c) Traduceţi:

· :· : · :: · :· : · : · :·s : . ¬s : :¡ · ·
·:~ : · · :¬ ·· : : -s :¬ · : s :: . .: : ·: s : ·¬ · ·
·¬· ¬·· ¬s · s
··. - - ·:· z: · : ¸· : ·· ·: s· ·

66
În dicţionare şi gramatici mai vechi apare ca ¬:: (hitpal.)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

114
EXERCIŢII RECAPITULATIVE 3

1) Precizaţi următoarele forme verbale şi le traduceţi (cu ajutorul vocabularului de la sfârşitul
cursului):
·- : ¡ ¬ · :¡ · · -· . ¬ · ¬· . ¬ ss ··· ·s·: ¬ s·: : ·s·: · · ·: : · · s· · ~
¬. : ·¬ :: · ··· s· ·. s·: : ¬ ¡·· : ¬ ··: · : z· : · · ·.·: : ¬ :·¡ ¬ ·
¬: · s ·s · · ·- ·· s z· · -·:¬ ¬: ¬ :. · · :·. ¬ ¸·:. ¸·: ¬ ·. . ·: ·¬
s: . ¬ :: ~ · · ·e : · ·e : · :·· - ·. ·:~ : · · ··: ~ : · · ·~ : : s ¬ · ¬: · ¬
·~ e - · · ~ : : ¡ · ·e : · ·e : · · ·:: . :: . · · ·s: . - · ·

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

115
ANEXA
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

116

Conjugarea verbului regulat (·: ¡ )
67



Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael
PERF. Sg. 3m
·: ¡ ·: ¡ . ·: ¡ ·: ¡ ··: ¡ ¬ ·:¡ ¬ ·: ¡- ¬
3f
¬· : ¡ ¬· : ¡ . ¬· : ¡ ¬· : ¡ ¬· ·: ¡ ¬ ¬· : ¡ ¬ ¬· : ¡- ¬
2m
~ · : ¡ ~ · : ¡ . ~ · : ¡ ~ · : ¡ ~ · : ¡ ¬ ~ · :¡ ¬ ~ · : ¡- ¬
2f
~ · : ¡ ~ · : ¡ . ~ · : ¡ ~ · : ¡ ~ · : ¡ ¬ ~ · :¡ ¬ ~ · : ¡- ¬
1
·~ · : ¡ ·~ · : ¡ . ·~ · : ¡ ·~ · : ¡ ·~ · : ¡ ¬ ·~ · :¡ ¬ ·~ · : ¡- ¬
Pl. 3
··: ¡ ··: ¡ . ··: ¡ ··: ¡ ···: ¡ ¬ ··: ¡ ¬ ··: ¡- ¬
2m
:~ · : ¡ :~ · : ¡ . :~ · : ¡ :~ · : ¡ :~ · : ¡ ¬ :~ · :¡ ¬ :~ · : ¡- ¬
2f
¸~ · : ¡ ¸~ · : ¡ . ¸~ · : ¡ ¸~ · : ¡ ¸~ · : ¡ ¬ ¸~ · :¡ ¬ ¸~ · : ¡- ¬
1
·.· : ¡ ·.· : ¡ . ·.· : ¡ ·.· : ¡ ·.· : ¡ ¬ ·.· :¡ ¬ ·.· : ¡- ¬
INFIN. Abs.
··:¡ ··:¡ ¬ ·: ¡ ·: ¡ ··: ¡ ¬ ·:¡ ¬ ·: ¡- ¬
Cs.
·: ¡ ·: ¡ ¬ ·: ¡

··: ¡ ¬

·: ¡- ¬
IMP. S. m
·: ¡ ·: ¡ ¬ ·: ¡

·: ¡ ¬

·: ¡- ¬
f
·· : ¡ ·· : ¡ ¬ ·· : ¡

·· ·: ¡ ¬

·· : ¡- ¬
Pl. m
··: ¡ ··: ¡ ¬ ··: ¡

···: ¡ ¬

··: ¡- ¬
f
¬. ·: ¡ ¬. ·: ¡ ¬ ¬. ·: ¡

¬. ·: ¡ ¬

¬. ·: ¡- ¬

67
Verbul este prezentat în conjugare completă, chiar dacă unele din forme nu sunt întâlnite în Biblia ebraică.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

117
IMPERF. Sg 3m
·: ¡ · ·: ¡ · ·: ¡ · ·: ¡ · ··: ¡ · ·:¡ · ·: ¡ - ·
3f
·: ¡ ~ ·: ¡ ~ ·: ¡ ~ ·: ¡ ~ ··: ¡ ~ ·:¡ ~ ·: ¡- ~
2m
·: ¡ ~ ·: ¡ ~ ·: ¡ ~ ·: ¡ ~ ··: ¡ ~ ·:¡ ~ ·: ¡- ~
2f
·· : ¡ ~ ·· : ¡ ~ ·· : ¡ ~ ·· : ¡ ~ ·· ·: ¡ ~ ·· : ¡ ~ ·· : ¡- ~
1
·: ¡ s ·: ¡ s ·: ¡ s ·: ¡ s ··: ¡ s ·:¡ s ·: ¡- s
Pl. 3m
··: ¡ · ··: ¡ · ··: ¡ · ··: ¡ · ···: ¡ · ··: ¡ · ··: ¡- ·
3f
¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡- ~
2m
··: ¡ ~ ··: ¡ ~ ··: ¡ ~ ··: ¡ ~ ···: ¡ ~ ··: ¡ ~ ··: ¡- ~
2f
¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡ ~ ¬. · : ¡- ~
1
·: ¡ . ·: ¡ . ·: ¡ . ·: ¡ . ··: ¡ . ·:¡ . ·: ¡ ~ .
COH. Sg.
¬· : ¡ s ¬· : ¡ s ¬· : ¡ s

¬· ·: ¡ s

¬· : ¡- s
Pl.
¬· : ¡ . ¬· : ¡ . ¬· : ¡ .

¬· ·: ¡ .

¬· : ¡ ~ .
PART. Activ m.sg.
·: ¡ ·: ¡ .

·: ¡: ··: ¡: ·:¡: ·: ¡-:
Pasiv m.sg.
··:¡

Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

118

Conjugarea verbelor I-guturală: :: . şi ¡· :


Qal Nifal Hifil Hofal
PERF. Sg. 3m
:: . :: . . :·: . ¬ :: .¬
3f
¬: : . ¬: : . . ¬: ·: . ¬ ¬:: .¬
2m
~ : : . ~ : : . . ~ :: . ¬ ~ :: .¬
2f
~ : : . ~ : : . . ~ :: . ¬ ~ :: .¬
1
·~ : : . ·~ : : . . ·~ :: . ¬ ·~ :: .¬
Pl. 3
·:: . ·:: . . ·:·: . ¬ ·:: .¬
2m
:~ : : . :~ : : . . :~ :: . ¬ :~ :: .¬
2f
¸~ : : . ¸~ : : . . ¸~ :: . ¬ ¸~ :: .¬
1
·.: : . ·.:: . . ·.:: . ¬ .·:: .¬
INFIN. Abs.
:·:. :·:. .

Cs.
:: . :: . ¬ :·: . ¬ :: .¬
IMP. Sg. m
:: . ¡· : :: . ¬ :: . ¬

f
·: : . ·¡ · : ·: : . ¬ ·: ·: . ¬

Pl. m
·:: . ·¡· : ·:: . ¬ ·:·: . ¬

f
¬. : : . ¬. ¡ · : ¬. : : . ¬ ¬. :: . ¬

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

119
IMPERF. Sg. 3m
:: . · ¡· : · :: . · :·: . · :: .·
3f
:: . ~ ¡· : ~ :: . ~ :·: . ~ :: .~
2m
:: . ~ ¡· : ~ :: . ~ :·: . ~ :: .~
2f
·: : . ~ ·¡ · : ~ ·: : . ~ ·: ·: . ~ ·:: .~
1
:: . s ¡· : s :: . s :·: . s :: .s
Pl. 3m
·:: . · ·¡· : · ·:: . · ·:·: . · ·:: .·
3f
¬. : : . ~ ¬. ¡ · : ~ ¬. : : . ~ ¬. :: . ~ ¬. :: .~
2m
·:: . ~ ·¡· : ~ ·:: . ~ ·:·: . ~ ·:: .~
2f
¬. : : . ~ ¬. ¡ · : ~ ¬. : : . ~ ¬. :: . ~ ¬. :: .~
1
:: . . ¡· : . :: . . :·: . . :: ..
PART. Activ
:: . :: . . :·: .: :: .:
Pasiv
:·:.

Qal Nifal Hifil Hofal



Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

120

Conjugarea verbelor II-guturală: ¡. · şi z· :


Qal Nifal Piel Pual Hitpael
PERF. Sg. 3m
¡. · ¡. · . z· : z· : z· : - ¬
3f
¬¡ . · ¬¡ . · . ¬: · : ¬: · : ¬: · : - ¬
2m
~ ¡ . · ~ ¡ . · . ~ : · : ~ : · : ~ : · : - ¬
2f
~ ¡ . · ~ ¡ · . ~ : · : ~ : · : ~ : · : - ¬
1
·~ ¡ . · ·~ ¡ · . ·~ : · : ·~ : · : ·~ : · : - ¬
Pl. 3
·¡. · ·¡. · . ·:· : ·:· : ·:· : - ¬
2m
:~ ¡ . · :~ ¡ . · . :~ : · : :~ : · : :~ : · : - ¬
2f
¸~ ¡ . · ¸~ ¡ . · . ¸~ : · : ¸~ : · : ¸~ : · : - ¬
1
·.¡ . · ·.¡ . · . ·.: · : ·.: · : ·.: · : - ¬
INFIN. Abs.
¡·.· ¡·.· . z··:

Cs.
¡. · ¡. · ¬ z· : z· : z· : - ¬
IMP. Sg. m
¡. · ¡. · ¬ z· :

z· : - ¬
f
·¡ . · ·¡ . · ¬ ·: · :

·: · : - ¬
Pl. m
·¡. · ·¡. · ¬ ·:· :

·:· : - ¬
f
¬. ¡ . · ¬. ¡ . · ¬ ¬. : · :

¬. : · : - ¬
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

121
IMPERF. Sg. 3m
¡. · · ¡. · · z· : · z· : · z· : - ·
3f
¡. · ~ ¡. · ~ z· : ~ z· : ~ z· : - ~
2m
¡. · ~ ¡. · ~ z· : ~ z· : ~ z· : - ~
2f
·¡ . · ~ ·¡ . · ~ ·: · : ~ ·: · : ~ ·: · : - ~
1
¡. · s ¡. · s z· : s z· : s z· : - s
Pl. 3m
·¡. · · ·¡. · · ·:· : · ·:· : · ·:· : - ·
3f
¬. ¡ . · ~ ¬. ¡ . · ~ ¬. : · : ~ ¬. : · : ~ ¬. : · : - ~
2m
·¡. · ~ ·¡. · ~ ·:· : ~ ·:· : ~ ·:· : - ~
2f
¬. ¡ . · ~ ¬. ¡ . · ~ ¬. : · : ~ ¬. : · : ~ ¬. : · : - ~
1
¡. · . ¡. · ~ z· : . z· : . z· : - .
PART. Activ
¡. · ¡. · . z· :: z· :: z· : -:
Pasiv
¡·.·

Qal Nifal Piel Pual Hitpael


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

122

Conjugarea verbelor III-guturală: .: :


Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael
PERF. Sg. 3m
.: : .: : . .: : .: : . ·: : ¬ .: : ¬ .: ~ : ¬
3f
¬. : : ¬. : : . ¬. : : ¬. : : ¬. ·: : ¬ ¬.: : ¬ ¬. : ~ : ¬
2m
~ . : : ~ . : : . ~ . : : ~ . : : ~ .: : ¬ ~ .: : ¬ ~ . : ~ : ¬
2f
~ . : : ~ . : : . ~ . : : ~ . : : ~ .: : ¬ ~ .: : ¬ ~ . : ~ : ¬
1
·~ . : : ·~ . : : . ·~ . : : ·~ . : : ·~ .: : ¬ ·~ .: : ¬ ·~ . : ~ : ¬
Pl. 3
·.: : ·.: : . ·.: : ·.: : ·.·: : ¬ ·.: : ¬ ·.: ~ : ¬
2m
:~ . : : :~ . : : . :~ . : : :~ . : : :~ .: : ¬ :~ .: : ¬ :~ . : ~ : ¬
2f
¸~ . : : ¸~ . : : . ¸~ . : : ¸~ . : : ¸~ .: : ¬ ¸~ .: : ¬ ¸~ . : ~ : ¬
1
·.. : : ·.. : : . ·.. : : ·.. : : ·..: : ¬ ·..: : ¬ ·.. : ~ : ¬
INFIN. Abs.
.·:: . : : . . : :

.: : ¬

Cs.
. : : .: : ¬ .: : .: : . ·: : ¬ .: : ¬ .: ~ : ¬
IMP. Sg. m
.: : .: : ¬ .: :

.: : ¬

.: ~ : ¬
f
·. : : ·. : : ¬ ·. : :

·. ·: : ¬

·. : ~ : ¬
Pl. m
·.: : ·.: : ¬ ·.: :

·.·: : ¬

·.: ~ : ¬
f
¬. . : : ¬. . : : ¬ ¬. . : :

¬. .: : ¬

¬. . : ~ : ¬
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

123
IMPERF. Sg. 3m
.: : · .: : · .: : · .: : · . ·: : · .: : · .: ~ : ·
3f
.: : ~ .: : ~ .: : ~ .: : ~ . ·: : ~ .: : ~ .: ~ : ~
2m
.: : ~ .: : ~ .: : ~ .: : ~ . ·: : ~ .: : ~ .: ~ : ~
2f
·. : : ~ ·. : : ~ ·. : : ~ ·. : : ~ ·. ·: : ~ ·.: : ~ ·. : ~ : ~
1
.: : s .: : s .: : s .: : s . ·: : s .: : s .: ~ : s
Pl. 3m
·.: : · ·.: : · ·.: : · ·.: : · ·.·: : · ·.: : · ·.: ~ : ·
3f
¬. . : : ~ ¬. . : : ~ ¬. . : : ~ ¬. . : : ~ ¬. .: : ~ ¬. .: : ~ ¬. . : ~ : ~
2m
·.: : ~ ·.: : ~ ·.: : ~ ·.: : ~ ·.·: : ~ ·.: : ~ ·.: ~ : ~
2f
¬. . : : ~ ¬. . : : ~ ¬. . : : ~ ¬. . : : ~ ¬. .: : ~ ¬. .: : ~ ¬. . : ~ : ~
1
.: : . .: : . .: : . .: : . . ·: : . .: : . .: ~ : .
PART. Activ
. : : .: : . .: : : .: : : . ·: :: .: :: . : ~ ::
Pasiv
. ·::

Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

124

Conjugarea verbelor I-. (. e): :. .


Qal Nifal Hifil Hofal
PERF. Sg. 3m
:. . :. . :·. ¬ :. ¬
3f
¬: . . ¬: . . ¬: ·. ¬ ¬: . ¬
2m
~ : . . ~ : . . ~: . ¬ ~: . ¬
2f
~ : . . ~ : . . ~ : . ¬ ~ : . ¬
1
·~ : . . ·~ : . . ·~ : . ¬ ·~ : . ¬
Pl. 3
·:. . ·:. . ·:·. ¬ ·:. ¬
2m
:~ : . . :~ : . . :~ : . ¬ :~ : . ¬
2f
¸~ : . . ¸~ : . . ¸~ : . ¬ ¸~ : . ¬
1
·.: . . ·.: . . ·.: . ¬ ·.: . ¬
INFIN. Abs.
:·.. :. . ¬ :·. ¬

Cs.
-: . :. . ¬ :·. ¬ :. ¬
IMP. Sg. m
:. :. . ¬ :. ¬

f
·: . ·: . . ¬ ·: ·. ¬

Pl. m
·:. ·:. . ¬ ·:·. ¬

f
¬. : . ¬. : . . ¬ ¬. : . ¬

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

125
IMPERF. Sg. 3m
:. · :. . · :·. · :. ·
3f
:. ~ :. . ~ :·. ~ :. ~
2m
:. ~ :. . ~ :·. ~ :. ~
2f
·: . ~ ·: . . ~ ·: ·. ~ ·: . ~
1
:. s :. . s :·. s :. s
Pl. 3m
·:. · ·:. . · ·: ·. · ·:. ·
3f
¬. : . ~ ¬. : . . ~ ¬. : . ~ ¬. : . ~
2m
·:. ~ ·:. . ~ ·: ·. ~ ·:. ~
2f
¬. : . ~ ¬. : . . ~ ¬. : . ~ ¬. : . ~
1
:. . :. . . :·. . :. .
PART. Activ
:. . :. . :·.: :.:
Pasiv
:·..

Qal Nifal Hifil Hofal


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

126

Conjugarea verbelor I-· ·· · (· e): :: ·


Qal Nifal Hifil Hofal
PERF. Sg. 3m
:: · :· · :: ·. :·: ·¬ :: ·¬
3f
¬: : · ¬: : ·. ¬: ·: ·¬ ¬: : ·¬
2m
~ : : ·
La fel
ca :: ·
~ : : ·. ~: : ·¬ ~: : ·¬
2f
~ : : · ~ : : ·. ~ : : ·¬ ~ : : ·¬
1
·~ : : · ·~ : : ·. ·~ : : ·¬ ·~ : : ·¬
Pl. 3
·:: · ·:: ·. ·:·: ·¬ ·:: ·¬
2m
:~ : : · :~ : · · :~ : : ·. :~ : : ·¬ :~ : : ·¬
2f
¸~ : : · ¸~ : · · ¸~ : : ·. ¸~ : : ·¬ ¸~ : : ·¬
1
·.: : · ·.: : ·. ·.: : ·¬ ·.: : ·¬
INFIN. Abs.
:·:· :·: ·¬
Cs.
-: :
La fel
ca :: ·
:: · ¬ :·: ·¬ :: ·¬
IMP. Sg. m
:: :: · ¬ :: ·¬
f
·: :
La fel
ca :: ·
·: : · ¬ ·: ·: ·¬
Pl. m
·:: ·:: · ¬ ·:·: ·¬
f
¬. : : ¬. : : · ¬ ¬. : : ·¬
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

127
IMPERF. Sg. 3m
:: · :· ·· :: · · :·: ·· :: ··
3f
:: ~ :· ·~ :: · ~ :·: ·~ :: ·~
2m
:: ~ :· ·~ :: · ~ :·: ·~ :: ·~
2f
·: : ~ ·: · ·~ ·: : · ~ ·: ·: ·~ ·: : ·~
1
:: s :· ·s :: · s :·: ·s :: ·s
Pl. 3m
·:: · ·:· ·· ·:: · · ·:·: ·· ·:: ··
3f
¬. : : ~ ¬. : · ·~ ¬. : : · ~ ¬. : : ·~ ¬. : : ·~
2m
·:: ~ ·:· ·~ ·:: · ~ ·:·: ·~ ·:: ·~
2f
¬. : : ~ ¬. : · ·~ ¬. : : · ~ ¬. : : ·~ ¬. : : ·~
1
:: . :· ·. :: · . :·: ·. :: ·~
PART. Activ
:: · :: ·. :·: ·: :: ·:
Pasiv
:·:·
La fel
ca :: ·

Qal Nifal Hifil Hofal


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

128

Conjugarea verbelor I-· (· e): :: ·


Qal Hifil
PERF. Sg. 3m
:: · :·: ·¬
3f
¬: ·: ·¬
2m
~: : ·¬
2f
~ : : ·¬
1
·~ : : ·¬
Pl. 3
·:·: ·¬
2m
:~ : : ·¬
2f
¸~ : : ·¬
1
La fel
ca I-·
·.: : ·¬
INFIN. Abs.
:·:· :: ·¬
Cs.
:: · :·: ·¬
IMP. Sg. m
:: · :: ·¬
f
·: : · ·: ·: ·¬
Pl. m
·:: · ·:·: ·¬
f
¬. : : · ¬. : : ·¬
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

129
IMPERF. Sg. 3m
:: ·· :·: ··
3f
:: ·~ :·: ·~
2m
:: ·~ :·: ·~
2f
·: : ·~ ·: ·: ·~
1
:: ·s :·: ·s
Pl. 3m
·:: ·· ·:·: ··
3f
¬. : : ·~ ¬. : : ·~
2m
·:: ·~ ·:·: ·~
2f
¬. : : ·~ ¬. : : ·~
1
:: ·. :·: ·.
PART. Activ
:: · :·: ·:
Pasiv
:·:·

Qal Hifil


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

130

Conjugarea verbelor I-s (s e): ·: s


Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael
PERF. Sg. 3m
·: s
3f
¬· : s
2m
~ · : s
2f
~ · : s
La fel
ca I-
guturală
La fel ca
verbele regulate
La fel
ca
verbele
regulate
1
·~ · : s

La fel ca I-
guturală

Pl. 3
··: s

2m
:~ · : s

2f
¸~ · : s

1
·.· : s

INFIN. Abs.
··:s

Cs.
·: s

IMP. Sg. m
·: s

f
·· : s

Pl. m
··: s

f
¬. · : s

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

131
IMPERF. Sg. 3m
·: s·

3f
·: s~

2m
·: s~

2f
·· : s~

1
·: s

Pl. 3m
··: s·

3f
¬. · : s~

2m
··: s~

2f
¬. · : s~

1
·: s.

PART. Activ
·: s

Pasiv
··:s

Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

132

Conjugarea verbelor II-· (· .): :·¡


Qal Nifal Piel
(Polel)
Pual
(Polal)
Hifil Hofal Hitpael
(Hitpolel)
PERF. Sg. 3m
:¡ :·¡. :: ·¡ :: ·¡ :·¡ ¬ :¡ ·¬ :: ·¡- ¬
3f
¬: ¡ ¬: ·¡. ¬: : ·¡ ¬: : ·¡ ¬: ·¡ ¬ ¬: ¡ ·¬ ¬:: ·¡- ¬
2m
~ : ¡ - ·:·¡. ~ : : ·¡ ~ : : ·¡ - ·:·¡ ¬ : ¡ ·¬ ~:: ·¡- ¬
2f
~ : ¡ -·:·¡. ~ : : ·¡ ~ : : ·¡ -·:·¡ ¬ ~: ¡ ·¬ ~:: ·¡- ¬
1
·~ : ¡ ·- ·:·¡. ·~ : : ·¡ ·~ : : ·¡ ·- ·:·¡ ¬ ·~: ¡ ·¬ ·~:: ·¡- ¬
Pl. 3
·:¡ ·:·¡. ·:: ·¡ ·:: ·¡ ·:·¡ ¬ ·:¡ ·¬ ·:: ·¡- ¬
2m
:~ : ¡ :- ·:·¡. :~ : : ·¡ :~ : : ·¡ :- ·:·¡ ¬ :~: ¡ ·¬ :~:: ·¡- ¬
2f
¸~ : ¡ ¸- ·:·¡. ¸~ : : ·¡ ¸~ : : ·¡ ¸- ·:·¡ ¬ ¸~: ¡ ·¬ ¸~:: ·¡- ¬
1
·.: ¡ ·.·:·¡. ·.: : ·¡ ·.: : ·¡ ·.·:·¡ ¬ ·.: ¡ ·¬ ·.:: ·¡- ¬
INFIN. Abs.
:·¡ :·¡¬

:·¡ ¬

Cs.
:·¡ :·¡¬ :: ·¡ :: ·¡ :·¡ ¬

IMP. Sg. m
:·¡ :·¡¬ :: ·¡

:¡ ¬

f
·: ·¡ ·: ·¡¬ ·: : ·¡

·: ·¡ ¬

Pl. m
·:·¡ ·:·¡¬ ·:: ·¡

·:·¡ ¬

f
¬. : ·¡ ¬. : ¡ ¬ ¬. : : ·¡

¬.: ¡ ¬

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

133
IMPERF. Sg. 3m
:·¡· :·¡· :: ·¡· :: ·¡· :·¡ · :¡ ·· :: ·¡- ·
3f
:·¡~ :·¡~ :: ·¡~ :: ·¡~ :·¡ ~ :¡ ·~ :: ·¡- ~
2m
:·¡~ :·¡~ :: ·¡~ :: ·¡~ :·¡ ~ :¡ ·~ :: ·¡- ~
2f
·: ·¡~ ·: ·¡~ ·: : ·¡~ ·: : ·¡~ ·: ·¡ ~ ·: ¡ ·~ ·:: ·¡- ~
1
:·¡s :·¡s :: ·¡s :: ·¡s :·¡ s :¡ ·s :: ·¡- s
Pl. 3m
·:·¡· ·:·¡· ·:: ·¡· ·:: ·¡· ·:·¡ · ·:¡ ·· ·:: ·¡- ·
3f
¬. ·: ·¡~ ¬. : ¡ ~ ¬. : : ·¡~ ¬. : : ·¡~ ¬.: ¡ ~ ¬.: ¡ ·~ ¬.:: ·¡- ~
2m
·:·¡~ ·:·¡~ ·:: ·¡~ ·:: ·¡~ ·:·¡ ~ ·:¡ ·~ ·:: ·¡- ~
2f
¬. ·: ·¡~ ¬. : ¡ ~ ¬. : : ·¡~ ¬. : : ·¡~ ¬.: ¡ ~ ¬.: ¡ ·~ ¬.:: ·¡- ~
1
:·¡. ¬. : ¡. :: ·¡. :: ·¡. :·¡ . :¡ ·. :: ·¡- .
PART. Activ
:¡ :·¡. :: ·¡: :: ·¡: :·¡: :¡ ·: :: ·¡-:
Pasiv
:·¡

Qal Nifal Piel
(Polel)
Pual
(Polal)
Hifil Hofal Hitpael
(Hitpolel)


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

134

Conjugarea verbelor II-· (· .): ¸·:


Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael
PERF. Sg. 3m
¸: ¸·: ¸·:.
La
fel ca
II-·
La fel
ca II-
·
La fel
ca II-
·
La fel
ca II-·
La fel
ca II-·
3f
¬. : ¬. ·: ¬. ·:.

2m
~ . : - ·.·: - ·.·:.

2f
~ . : -·.·: -·.·:.

1
·~ . : ·- ·.·: ·- ·.·:.

Pl. 3
·.: ·.·: ·.·:.

2m
:~ . : :- ·.·: :- ·.·:.

2f
¸~ . : ¸- ·.·: ¸~ ·.·:.

1
·. : ·.·.·: ·.·.·:.

INFIN. Abs.
¸·: ¸·:¬

Cs.
¸·: ¸·:¬

IMP. Sg. m
¸·: ¸·:¬

f
·. ·: ·. ·:¬

Pl. m
·.·: ·.·:¬

f
¬. . ·:¬

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

135
IMPERF. Sg. 3m
¸·: · ¸·:·

3f
¸·: ~ ¸·:~

2m
¸·: ~ ¸·:~

2f
·. ·: ~ ·. ·:~

1
¸·: s ¸·:s

Pl. 3m
·.·: · ·.·:·

3f
¬. ·. ·: ~ ¬. . ·:~

2m
·.·: ~ ·.·:~

2f
¬. ·. ·: ~ ¬. . ·:~

1
¸·: . ¸·:.

PART. Activ
¸: ¸·:.

Pasiv
¸·:

Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

136

Conjugarea verbelor geminate (. .): :: :


Qal Nifal Poel Poal Hifil Hofal
PERF. Sg. 3m
:: :: . :: ·: :: ·: :: ¬ :: ·¬
3f
¬: : ¬: : . ¬: : ·: ¬: : ·: ¬: : ¬ ¬: : ·¬
2m
- ·:: - ·:: . ~ : : ·: ~ : : ·: - ·:: ¬ - ·:: ·¬
2f
-·:: -·:: . ~ : : ·: ~ : : ·: -·:: ¬ -·:: ·¬
1
·- ·:: ·- ·:: . ·~ : : ·: ·~ : : ·: ·- ·:: ¬ ·- ·:: ·¬
Pl. 3
·:: ·:: . ·:: ·: ·:: ·: ·:: ¬ ·:: ·¬
2m
:- ·:: :- ·:: . :~ : : ·: :~ : : ·: :- ·:: ¬ :- ·:: ·¬
2f
¸- ·:: ¸- ·:: . ¸~ : : ·: ¸~ : : ·: ¸- ·:: ¬ ¸- ·:: ·¬
1
·.·:: ·.·:: . ·.: : ·: ·.: : ·: ·.·:: ¬ ·.·:: ·¬
INFIN. Abs.
:·:: :·:¬

:: ¬

Cs.
:: :: ¬ :: ·:

:: ¬ :: ·¬
IMP. Sg. m
:: :: ¬ :: ·:

:: ¬

f
·: : ·: : ¬ ·: : ·:

·: : ¬

Pl. m
·:: ·:: ¬ ·:: ·:

·:: ¬

f
¬. ·: : ¬. ·: : ¬ ¬. : : ·:

¬. ·: : ¬

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

137
IMPERF. Sg. 3m
:: · :: · :: · :: ·:· :: ·:· :: · :: ··
3f
:: ~ :: ~ :: ~ :: ·:~ :: ·:~ :: ~ :: ·~
2m
:: ~ :: ~ :: ~ :: ·:~ :: ·:~ :: ~ :: ·~
2f
·: : ~ ·: : ~ ·: : ~ ·: : ·:~ ·: : ·:~ ·: : ~ ·: : ·~
1
:: s :: s :: s :: ·:s :: ·:s :: s :: ·s
Pl. 3m
·:: · ·:: · ·:: · ·:: ·:· ·:: ·:· ·:: · ·:: ··
3f
¬. ·: : ~ ¬. : : ~ ¬. ·: : ~ ¬. : : ·:~ ¬. : : ·:~ ¬. ·: : ~ ¬. ·: : ·~
2m
·:: ~ ·:: ~ ·:: ~ ·:: ·:~ ·:: ·:~ ·:: ~ ·:: ·~
2f
¬. ·: : ~ ¬. : : ~ ¬. ·: : ~ ¬. : : ·:~ ¬. : : ·:~ ¬. ·: : ~ ¬. ·: : ·~
1
:: . :: . :: . :: ·:. :: ·:. :: . :: ·.
PART. Activ
:: ·: :: . :: ·:: :: ·::

:: ·:
Pasiv
:·::

Qal Nifal Poel Poal Hifil Hofal


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

138

Conjugarea verbelor geminate (. .): ·~ ¬


Piel Pual Hitpael
PERF. Sg. 3m
·~ ¬ ·~ ¬ ·~ ¬ - ¬
3f
¬· · ¬ ¬· · ¬ ¬· · ¬ - ¬
2m
~ · ~ ¬ ~ · ~ ¬ · ~ ¬ - ¬
2f
~ · ~ ¬ ~ · ~ ¬ · ~ ¬ - ¬
1
·~ · ~ ¬ ·~ · ~ ¬ · ~ ¬ - ¬
Pl. 3
··· ¬ ··· ¬ ··· ¬ - ¬
2m
:~ · ~ ¬ :~ · ~ ¬ :~ · ~ ¬ - ¬
2f
¸~ · ~ ¬ ¸~ · ~ ¬ ¸~ · ~ ¬ - ¬
1
·.· ~ ¬ ·.· ~ ¬ ·.· ~ ¬ - ¬
INFIN. Abs.
·~ ¬

Cs.
·~ ¬

·~ ¬ - ¬
IMP. Sg. m
·~ ¬

·~ ¬ - ¬
f
·· · ¬

·· · ¬ - ¬
Pl. m
··· ¬

··· ¬ - ¬
f
¬. · ~ ¬

¬. · ~ ¬ - ¬
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

139
IMPERF. Sg. 3m
·~ ¬ · ·~ ¬ · ·~ ¬ - ·
3f
·~ ¬ ~ ·~ ¬ ~ ·~ ¬ - ~
2m
·~ ¬ ~ ·~ ¬ ~ ·~ ¬ - ~
2f
·· · ¬ ~ ·· · ¬ ~ ·· · ¬ - ~
1
·~ ¬ s ·~ ¬ s ·~ ¬ - s
Pl. 3m
··· ¬ · ··· ¬ · ··· ¬ - ·
3f
¬. · ~ ¬ ~ ¬. · ~ ¬ ~ ¬. · ~ ¬ - ~
2m
··· ¬ ~ ··· ¬ ~ ··· ¬ - ~
2f
¬. · ~ ¬ ~ ¬. · ~ ¬ ~ ¬. · ~ ¬ - ~
1
·~ ¬ . ·~ ¬ . ·~ ¬ - .
PART. Activ
·~ ¬ : ·~ ¬: ·~ ¬ -:
Pasiv
Piel Pual Hitpael




Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

140

Conjugarea verbelor III-¬ (¬ ·): ¬· .


Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael
PERF. Sg. 3m
¬· . ¬· . . ¬~ . ¬~ . ¬· . ¬ ¬· . ¬ ¬~ . - ¬
3f
¬- · . ¬· . . ¬- ~ . ¬- ~ . ¬- · . ¬ ¬- · . ¬ ¬- ~ . - ¬
2m
- ·· . - ·· . . - ·~ . - ·~ . - ·~ . - ·· . ¬ - ·· . ¬ - ·~ . - ¬
2f
-·· . -·· . . -·~ . -·~ . -·~ . -·· . ¬ -·· . ¬ -·~ . - ¬
1
·- ·· . ·- ·· . . ·- ·~ . ·- ·~ . ·- ·~ . ·- ·· . ¬ ·- ·· . ¬ ·- ·~ . - ¬
Pl. 3
··. ··. . ·~. ·~. ··. ¬ ··. ¬ ·~. - ¬
2m
:- ·· . ·· . . :- ·~ . :- ·~ . :- ·~ . :- ·· . ¬ :- ·· . ¬ :- ·~ . - ¬
2f
¸- ·· . ·· . . ¸- ·~ . ¸- ·~ . ¸- ·~ . ¸- ·· . ¬ ¸- ·· . ¬ ¸- ·~ . - ¬
1
·.·· . ·· . . ·.·~ . ·.·~ . ·.·~ . ·.·· . ¬ ·.·· . ¬ ·.·~ . - ¬
INFIN. Abs.
¬· . ¬· . . ¬~ . ¬~ .

¬· . ¬ ¬· . ¬ ¬~ . - ¬
Cs.
-··. -··. ¬ -·~. -·~. -··. ¬ -··. ¬ -·~. - ¬
IMP. Sg. m
¬· . ¬· . ¬ ¬~ .

¬· . ¬

¬~ . - ¬
f
·· . ·· . ¬ ·~ .

·· . ¬

·~ . - ¬
Pl. m
··. ··. ¬ ·~.

··. ¬

·~. - ¬
f
¬. ·· . ¬. ·· . ¬ ¬. ·~ .

¬. ·· . ¬

¬. ·~ . - ¬
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

141
IMPERF. Sg. 3m
¬· . · ¬· . · ¬~ . · ¬~ . · ¬· . · ¬· . · ¬~ . - ·
3f
¬· . ~ ¬· . ~ ¬~ . ~ ¬~ . ~ ¬· . ~ ¬· . ~ ¬~ . - ~
2m
¬· . ~ ¬· . ~ ¬~ . ~ ¬~ . ~ ¬· . ~ ¬· . ~ ¬~ . - ~
2f
·· . ~ ·· . ~ ·~ . ~ ·~ . ~ ·· . ~ ·· . ~ ·~ . - ~
1
¬· . s ¬· . s ¬~ . s ¬~ . s ¬· . s ¬· . s ¬~ . - s
Pl. 3m
··. · ··. · ·~. · ·~. · ··. · ··. · ·~. - ·
3f
¬. ·· . ~ ¬. ·· . ~ ¬. ·~ . ~ ¬. ·~ . ~ ¬. ·· . ~ ¬. ·· . ~ ¬. ·~ . - ~
2m
··. ~ ··. ~ ·~. ~ ·~. ~ ··. ~ ··. ~ ·~. - ~
2f
¬. ·· . ~ ¬. ·· . ~ ¬. ·~ . ~ ¬. ·~ . ~ ¬. ·· . ~ ¬. ·· . ~ ¬. ·~ . - ~
1
¬· . . ¬· . . ¬~ . . ¬~ . . ¬· . . ¬· . . ¬~ . - .
PART. Activ
¬· . ¬· . . ¬~ . : ¬~ .: ¬· .: ¬· .: ¬~ . -:
Pasiv
···.

Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

142

Conjugarea verbelor III-s (s ·): ss:


Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael
PERF. Sg. 3m
ss : ss : . ss : ss : s·s: ¬ ss: ¬ ss: - ¬
3f
¬s s : ¬s s : . ¬s s : ¬s s : ¬s ·s: ¬ ¬s s: ¬ ¬s s: - ¬
2m
- ss : - ss : . - ss : - ss : - s·s: ¬ - ss: ¬ ss: - ¬
2f
-ss : -ss : . -ss : -ss : -s·s: ¬ -ss: ¬ ss: - ¬
1
·- ss : ·- ss : . ·- ss : ·- ss : ·- s·s: ¬ ·- ss: ¬ ss: - ¬
Pl. 3
·ss : ·ss : . ·ss : ·ss : ·s·s: ¬ ·ss: ¬ ·ss: - ¬
2m
:- ss : :- ss : . :- ss : :- ss : :- s·s: ¬ :- ss: ¬ :- ss: - ¬
2f
¸- ss : ¸- ss : . ¸- ss : ¸- ss : ¸- s·s: ¬ ¸- ss: ¬ ¸- ss: - ¬
1
·.ss : ·.ss : . ·.ss : ·.ss : ·.s·s: ¬ ·.ss: ¬ ·.ss: - ¬
INFIN. Abs.
s·s: ss : . ss :

ss: ¬

Cs.
ss : ss : ¬ ss : ss : s·s: ¬ ss: ¬ ss: - ¬
IMP. Sg. m
ss : ss : ¬ ss :

ss: ¬

ss: - ¬
f
·s s : ·s s : ¬ ·s s :

·s ·s: ¬

·s s: - ¬
Pl. m
·ss : ·ss : ¬ ·ss :

·s·s: ¬

·ss: - ¬
f
¬. ss : ¬. ss : ¬ ¬. ss :

¬. ss: ¬

¬. ss: - ¬
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

143
IMPERF. Sg. 3m
ss : · ss : · ss : · ss : · s·s: · ss: · ss: - ·
3f
ss : ~ ss : ~ ss : ~ ss : ~ s·s: ~ ss: ~ ss: - ~
2m
ss : ~ ·s : ~ ss : ~ ss : ~ s·s: ~ ss: ~ ss: - ~
2f
·s s : ~ ·s s : ~ ·s s : ~ ·s s : ~ ·s ·s: ~ ·s s: ~ ·s s: - ~
1
ss : s ss : s ss : s ss : s s·s: s ss: s ss: - s
Pl. 3m
·ss : · ·ss : · ·ss : · ·ss : · ·s·s: · ·ss: · ·ss: - ·
3f
¬. ss : ~ ¬. ss : ~ ¬. ss : ~ ¬. ss : ~ ¬. ss: ~ ¬. ss: ~ ¬. ss: - ~
2m
·ss : ~ ·ss : ~ ·ss : ~ ·ss : ~ ·s·s: ~ ·ss: ~ ·ss: - ~
2f
¬. ss : ~ ¬. ss : ~ ¬. ss : ~ ¬. ss : ~ ¬. ss: ~ ¬. ss: ~ ¬. ss: - ~
1
ss : . ss : . ss : . ss : . s·s: . ss: . ss: - .
PART. Activ
ss : ss : . ss : : ss : : s·s:: ss:: ss: -:
Pasiv
s·s:

Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

144

Verbul regulat cu sufixe la perfect, imperativ şi imperfect


QAL PERFECT
El a păzit Ea a
păzit
Tu (m) ai
păzit
Tu (f) ai
păzit
Eu am
păzit
Ei au
păzit
Voi aţi
păzit
Noi am
păzit

·: : ¬· : : ~ · : : ~ · : :

·~ ·: :

··: : :~ ·: : ·.·: :
pe mine
·. · : : ·. - · : : ·. ~ · : : ·. ·~ · : :

·. ··: : ·. ·~·: :

pe tine (m)
z· : : z- · : :

z·~ · : : z·~ ·: : z··: :

z·.·: :
pe tine (f)
z· : : z- · : :

z·~ ·: : z··: :

z·.·: :
pe el
·¬· : : ·¬- · : : ·¬~ · : : ·¬·~ · : : ·¬·~ ·: : ·¬··: : ·¬·~·: : ·¬·.·: :

··: : ·~· : : ·~· : : ··~ · : : ··~ ·: :

pe ea
¬· : : ¬~ · : : ¬~ · : : ¬ ·~ · : : ¬ ·~ ·: : ¬ ··: : ¬ ·~·: : ¬ ·.·: :
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

145
pe noi
·.· : : ·.- · : : ·.~ · : : ·.·~ · : :

·.··: : ·.·~·: :

pe voi (m)
(:: · : : )
:: ·~ ·: :

:: ·.·: :
pe voi (f)
(¸: · : : )
pe ei
:· : : :- · : : :~ · : : :·~ · : : :·~ ·: : :··: : :·~·: : :·.·: :
pe ele
¸· : : ¸- · : : ¸~ · : : ¸·~ · : : ¸·~ ·: : ¸··: : ¸·~·: : ¸·.·: :
El a păzit Ea a
păzit
Tu (m) ai
păzit
Tu (f) ai
păzit
Eu am
păzit
Ei au
păzit
Voi aţi
păzit
Noi am
păzit







Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

146




QAL IMPERATIV QAL IMPERFECT
Păzeşte Păziţi El va păzi Ei vor păzi
·: : ··: : ·: : · ··: : ·
pe mine
·. · : : ·. ··: : ·. ·: : · ·. ··: : ·

·. ·: : ·

pe tine (m)
z·: : · z··: : ·

¸ ·: : ·

pe tine (f)
z·: : · z··: : ·
pe el
¬ · : : ·¬··: : ·¬·: : · ·¬··: : ·

·.·: : ·

pe ea
¬ · : : ¬ ··: : ¬· : : · , ¬ ·: : · ¬ ··: : ·

¬· : :

¬. ·: : ·

pe noi
·.· : : ·.··: : ·.·: : · ·.··: : ·

·.·: : ·

pe voi (m)

:: ··: : ·
pe voi (f)

¸: ··: : ·
pe ei
:· : : :··: : :·: : · :··: : ·
pe ele
¸· : : ¸··: : ¸·: : · ¸··: : ·
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

147
VOCABULAR


s

:s s.m. tată, părinte; pl. -·:s
::s vb. a pieri
¬:s vb. a voi
¸··: s adj. sărac
·:s vb. a jeli, a ţine doliu
¸: s s.f. piatră
:¬ · : s s.p. Avraam
:· : s s.p. Avram
¸·:s s.m. domn, stăpân
:: s s.c. şi p. om (Gen 1,26); Adam (Gen 4,25); col.: omenire (Eccl 7,2)
¬: : s s.f. pământ (Gen 1,25), pământ arabil (Gen 3,17); ţară (Iona 4,2)
¸: s s.m. postament
·. : s s.p. Domnul (vezi şi nota 29)
:¬s vb. a iubi, a îndrăgi
¬: ¬ s s.f. iubire
·¬ s s.m. cort, locuinţă
¬· s vb. pi.: a dori, a râvni
·s conj. sau
¸· s s.m. răutate, nedreptate
··s s.f. lumină
-·s s.m. semn
·s adv. atunci, pe atunci
[¸·s] vb. hi.: a asculta, lua aminte
¸· s s.f. ureche; du. :· . · s
:s s.m. frate
:: s adj.şi num. un, unul singur, unul oarecare, fiecare
¬· : s s.f. proprietate, moşie
-·:s s.f. soră
·:s vb. a apuca, înşfăca, prinde; a ţine
·: s s.p. Ahaz
·: s adj. alt, străin, următor
·: s prep. după, în spate
¸··: s adj. cel din urmă, ultimul
·· : s prep. şi conj. după, în urma
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

148
-·· : s s.f. sfârşit
-: s adj. num. una, una singură, una oarecare
¬· : ·s adv. de unde?
:· s vb.part. duşman
¬· s adv. unde?
z·s adv. cum?
·· s s.m. berbec
¸·s adv. nu este, nu există (cs. e la ¸· s = nimic)
:·s s.m. bărbat, soţ; pl. :·: . s ,
zs adv. numai; desigur
·:s vb. a mânca
·: s s.m. mâncare
·s prep. către, spre
·s s.m. dumnezeu (Is 44,10); Dumnezeu (Ps 5,5/5,4)
¬~ s pron. aceştia, acestea
:·¬ · s s.m. Dumnezeu; dumnezei (Ex 20,3); dumnezeu (1R 18,27)
¬ ··s s.m. Dumnezeu; dumnezeu
·¬· · s s.p. Ilie
.: ·· s s.p. Elisei
¬. : · s s.f. văduvă
¸· s num. o mie
:s conj. dacă
:s s.f. mamă; cu suf. ·: s
¬: s s.f. roabă, sclavă; pl. -¬ : s
¬: s s.f. cot
¸:s vb. ni.: a fi de încredere, credincios; hi.: a crede
¦:s vb. a fi tare, curajos
·:s vb. a spune
-: s s.f. şi adv. adevăr; adevărat
¬. s adv. unde, încotro?
·.: . s pron. noi
·. s pron. eu
·: . s pron. eu
:·.s s.m. om, omenire
¸:s vb. a aduna; ni.: a fi adunat; a se aduna
·:s vb. a lega, întemniţa
¸s
s.m.
faţă (Gen 3,19), nas; du. :· e s nări (Gen 2,7); mânie (Deut
9,19; (frecvent împreună cu verbul ¬·: = a se aprinde la faţă,
a se mânia)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

149
¬es vb. a coace
·s s prep. lângă, în apropiere de
:·s vb. a pândi
.: · s num. patru (m.)
¬. : · s num. patru (f.)
68

:·. : · s num. patruzeci (Gen 7,12)
¸··s
s.m. şi f. chivot (chivotul legii); ladă (2R 12,10/12,9); sicriu, sarcofag
(Gen 50,26)
·· s s.m. cedru
:· s s.m. cale, drum
z· s vb. a fi (a deveni) lung ; hi.: a lungi
z· s s.m. lungime
¬· · s s.m. leu (şi ·· s )
:· s s.p. Aram
··s vb. a blestema
¦· s s.f. pământ; ţară, regiune; cu art. ¦· s ¬
:s s.f. şi m. foc
¬: s s.f. femeie, soţie, cs. -: s ; pl. :·: .
::s vb. a fi (a se face) vinovat (Lev 5,19); a ispăşi vina (Is 24,6)
·: s pron.rel. care
-s /-s prep. nota acuzativului, pe
-s /-s prep. cu, împreună cu; cu suf. ·~ s
~ s pron. tu (f. sg.)
¬~ s pron. tu (m. sg.)
¸·-s s.f. asină (Gen 22,3)
:~ s pron. voi (m. pl.)
¸~ s pron. voi (f. pl.)
¬. ~ s pron. voi (f. pl.)


:

:
prep. în, înlăuntrul; când, pe când (cu infinitivul construct); prin
(instrumentalitate, intermediere); cu (asociere); potrivit cu
(relaţie)
·s : s.f. izvor, fântână
:.: vb. a fi necredincios, a înşela
:. : s.m. haină, veşmânt
[·::] vb. hi.: a despărţi, a deosebi

68
Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

150
[·¬:] vb. ni.: a fi consternat, înfricoşat; pi.: a înfricoşa; a se grăbi
¬: ¬ : s.f. animale, animale domestice, vite
s·: vb. a intra; a veni; hi.: a aduce
¸·: vb. a discerne, a înţelege, a pricepe, a lua seama
··: s.m. puţ, fântână, cisternă
:·: vb. a se ruşina
¬·: vb. a dispreţui
··: vb. a prăda, a jefui
··:: s.m. tânăr
¸:: vb. a pune la încercare, a cerceta
·:: vb. a alege
::: vb. a se încrede, a nădăjdui
¸: : s.f. pântece
¸·: prep. între
¸·: vb. a discerne, a înţelege, pricepe
¬. ·: s.f. pricepere, înţelegere
-· : s.m. casă; familie (Gen 12,1); înăuntru (1R 7,25); cs. -·: ; pl. :·~ :
¬:: vb. a plânge
··:: s.m. întâiul născut
¬· : : s.f. întâia născută
··: vb. a amesteca (Gen 11,9)
.·: vb. a înghiţi
·~ · : adv. în afara, cu exepţia, fără
¬: : s.f. înălţime, loc înalt (loc de cult)
¸:
s.m. fiu; nepot (Gen 29,5); membru al unei clase („fiii oamenilor” =
oamenii Gen 11,5); cs. ¸: ; pl. :·. :
¬.: vb. a zidi, construi
··:. : prep. de dragul, din cauza
:. : prep. prin (Gen 26,8); în jurul (Iov 1,10); pentru (2S 12,16)
·. ·. : prep. în ochii, în opinia
·. : s.m. stăpân, domn, soţ; Baal
·. : vb. a arde (intr.); pi.: a face foc; a stârpi
.s : s.m. folos, câştig
.¡: vb. a despica, crăpa
·s: vb. a fi oprit, fortificat, inaccesibil; a culege via
·¡ : s.m. dimineaţa, zorii zilei
·¡ : s.m. col.: cornute mari, vite
:¡ : vb. pi.: a căuta; a cere
s·: vb. a crea (doar cu Dumnezeu ca subiect)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

151
·· · : s.m. fier
-·· : s.f. legământ
:·: vb. a fugi de
z· : vb. pi.: a binecuvânta (Gen 1,28)
¬: · : s.f. binecuvântare (Gen 12,2)
·: : s.m. carne; trup (Num 8,7); om (trup muritor Is 40,6)
·:: vb. a fierbe; a se coace
-:

s.f. fiică; membră a unei clase („fiică a 90 ani” = în vârstă de 90
ani Gen 17,17); pl. -·.:


.

¸·s. s.m. măreţie
·s. vb. a răscumpăra
¬:. vb. a fi înalt, a se înălţa; fig: mândru
··:. s.m. războinic, viteaz, voinic
¬· ·:. s.f putere
··:. s.m. hotar; ţinut
¬. : . s.f. deal; Ghibeea
·: . s.m. bărbat
··:. adj. mare (şi ·: . )
·:. vb. a fi mare, a creşte; hi.: a mări
·: . s.m. ied
··. vb. a locui (ca străin Gen 12,10)
··. s.m. neam (păgân); pl.: :· ·.
·· ·. s.m. sorţi
··. vb. a lua cu forţa, a smulge, a jefui, a jupui
··. vb. a se bucura
¬·. vb. a descoperi, a revela; hi.: a duce în exil
:. · . s.p. Galaad
:. adv. deasemenea şi; chiar şi
·:. vb. a face cuiva bine sau rău, a răsplăti; intr.: a înţărca, a fi copt
·: . s.m. cămilă
¸. s.m. grădină
:.. vb. a fura
¸e . s.f. viţă
·. s.m. străin, refugiat (Ex 22,20)
:·. vb. pi.: a alunga :· . ; ni.: a fi alungat
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

152
:

¡:: vb. a se lipi; a se agăţa, atârna, ţine
·: : s.m. cuvânt; lucru, chestiune
·: : s.m. ciumă
·: : vb. pi.: a vorbi
:: : s.m. miere
.: s.m. peşte
¬. : s.f. col.: peşte
:· : s.p. David
··: s.m. generaţie, neam
¸·: vb. a judeca
·: adj. sărac
-· : s.f. uşă
¬::
vb. I. a se asemăna, compara; a gândi; II. a nimici; ni.: a pieri, a fi
pierdut
:: s.m. sânge
::: vb. a sta nemişcat, a tăcea
-. : s.f. cunoaştere; cunoştinţă
z· : s.m. drum, cale
:·:
vb. a căuta, a întreba de, a se informa despre; a întreba, consulta un
oracol (1S 9,9); a cere (Gen 9,5)


¬

¬ ¬ ¬ art. articolul hotărât
¬ partic. particulă care indică o interogaţie; oare?
·: ¬ s.p. Abel
¬.¬ vb. a murmura; a cugeta, medita
·. ¬ s.p. Hagar
s·¬ pron. el; acela
s·¬ pron. ea; aceea (=s·¬ )
69

s·¬ pron. ea; aceea
¬·¬ vb. a fi; a se întâmpla; a deveni
·: ·¬ s.m. palat; templu
z·¬ vb. a merge; a umbla
·~ ¬ vb. a lăuda (“alelu-ia” = lăudaţi-pe Domnul)

69
Forma s·¬ pentru pronumele feminin este întâlnită doar în Pentateuh.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

153
:¬ pron. ei; aceia
¬:¬
vb. a face zgomot, a se zbuciuma (despre om 1R 1,41, animal Is
59,11, apă Is 17,12, instrument Ier 48,36, sentimente Cant 5,4)
¸·:¬ s.m. zgomot, rumoare; mulţime
¸¬ adv. şi interj. iată!; dacă;
¬. ¬ interj. iată!
¬. ¬ pron. ele; acelea
¬. ¬ adv. încoace, aici
ze¬ vb. a preschimba, transforma; a nimici
·¬ s.m. munte
.·¬ vb. a ucide
¬·¬ vb. a zămisli, a rămâne însărcinată
:·¬ vb. a dărâma; a năvăli


·

· conj. şi; însă


·

-s· pron. aceasta
::· vb. a junghia (animalul de jertfă), a sacrifica
:: · s.m. jertfă (sângeroasă)
¬· pron. acesta
:¬ · s.m. aur
:·· vb. a curge
-· · s.m. măslin
·:· vb. a-şi aminti; hi.: a aduce aminte, a pomeni
·: · s.m. bărbat, parte bărbătească
·: · vb. pi.: a cânta (acompaniat de instrument)
¬.· vb. a se desfrâna, prostitua
¡.· vb. a striga (după ajutor)
¸¡ · vb. a fi (a deveni) bătrân
¸¡ · adj. bătrân
¬·· vb. a împrăştia; a presăra; a vântura; pi.: ¬· ·
. ··· s.f braţ; fig. putere
.·· vb. a semăna
.· · s.m. sămânţă; urmaşi
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

154
¡·· vb. a stropi, a arunca în sus, presăra


:

[s::] vb. ni., hitp.: a se ascunde
·:: vb. a uni; a se uni, aduna
·: : s.m. şi f. frânghie, funie de măsurat; moşie (teren măsurat); ceată
::: vb. a înfăşa, lega: a lega rănile; a înşeua
.: s.m. sărbătoare
·.: vb. a se încinge
·:: vb. a înceta
:: : adj. nou
:: : s.m. lună; lună nouă (începutul lunii la evrei)
¬· : s.p. Eva
¬·: vb. hişt.: ¬· : ~ : ¬ a se închina, a face o plecăciune
70

··: / ··: vb. a dansa, a se învârti; a se zvârcoli de durere, a naşte
¬: ·: s.f. zid
¦·: s.m. exterior, afară
¬·: vb. a vedea (
¡·: vb. a fi (a deveni) puternic; hi.: a ţine; a apuca
¡· : adj. puternic
·¬· ¡ · : s.p. Iezechia
s:: vb. a păcătui, a greşi
-s: : vb. păcat; jertfa pentru păcat (Lev 16,3)
·: adj. viu; pl. :·· : şi -··: , cs. ·: , viaţă
¬·: vb. a fi viu, a trăi
¬· : s.f. fiinţă vie, animal
·· :
s.m. oştire; forţă (1S 2,4); avere (Gen 34,29); pricepere, virtute
(Prov 12,4)
:·· : s.m. viaţă
¡·: s.m. sân
::: vb. a fi (a deveni, a acţiona) înţelept
:: : adj. înţelept; iscusit
¬: : : s.f. înţelepciune
:· : s.m. lapte
:· : s.m. grăsime
¬·: vb. a fi bolnav, a se îmbolnăvi

70
În dicţionare şi gramatici mai vechi apare ca ¬:: (hitpal.)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

155
:··: s.m. vis
··: vb. a profana, a spurca; hi.: a începe (Gen 6,1)
·· : s. şi adj. I. străpuns, rănit de moarte, ucis; II. profanat
:·: vb. a visa
¸·: vb. a schimba, a înnoi; a merge mai departe, a trece prin, pe lângă
¦·: vb. I. a scoate afară; II. a se înarma
¡·: vb. a împărţi, a-şi lua partea
¡· : s.m. parte
··:: s.m. asin
·: ·: : num. al cincelea
·:: vb. a i se face milă, a cruţa
:: : s.m. silnicie, violenţă; nedreptate
:: : num. cinci; f. ¬: : :
71

:·:: : num. cincizeci
¸: s.m. har, graţie, trecere
¬.: vb. a aşeza tabăra
¸.: vb. a fi milostiv, a milui (Ps 51,3/50,1)
:: : s.m. milă
¬:: vb. a se adăposti, refugia, a nădăjdui
¦e : vb. a-i plăcea, a dori
¦: s.m. săgeată
:s : vb. a săpa în piatră
·s : s.m. jumătate
·s : s.m. curte; aşezare
¡: s.m. hotărâre, regulă
¬¡ : s.f. lege, prevedere
·¡: vb. a cerceta (Prov 25,2)
:· : vb. I. a se usca, a seca; II. a fi pustiu
:· : s.f. sabie
:· : s.p. Horeb
:·: vb. a se cutremura (Ex 19,18)
¬·: vb. a se mânia, a se aprinde de mânie
[:·:] vb. hi.: a consacra spre nimicire, a extermina (fiinţe, lucruri)
¸·: vb. pi.: ¸· : a ocărî
¬e · : s.f. batjocură, ocară
:·: vb. I. a ara; a prelucra (bronz Gen 4,22); II. a tăcea, a sta liniştit
z:: vb. a opri, a reţine

71
Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

156
::: vb. a socoti, a plănui
z: : s.m. întuneric (Gen 1,2)
:-: vb. a pecetlui, sigila
--: vb.
a fi sfărâmat; a fi înspăimîntat
·~ : adj. şi s. hitit


:

··¬: adj. curat (fizic, ritualic sau moral)
·¬ : vb. a fi curat, pur (Lev 11,32); pi.: ·¬ :
:·: vb. a fi bine, plăcut, frumos
:·: adj. bun, plăcut; bine
s: : adj. necurat (ritualic sau moral)
s:: vb. a fi (a deveni) necurat
¸:: vb. a ascunde
¸: s.m. col.: copii
:· : adv. încă nu (Gen 2,5); înainte de (Ex 12,34); cu prep.: :· : :


·

·s · s.m. râu, Nil
:: · vb. a se usca
..· vb. a se osteni
:· s.f. mână; putere; parte, mal; du. :· : · , pl. -·:·
¬:· vb. hi.: a lăuda, a mulţumi
.:· vb. a cunoaşte; a şti; a afla
:¬· vb. a da; imp.: :¬ Dă!; Haide!
¬: ·¬· s.p. Iuda
¬· ¬· s.p. Iahve, Domnul
:·· s.m. zi (Gen 1,5); vreme (Lev 14,46); pl. :·: ·
:: ·· adv. ziua, în timpul zilei (Ex 13,21)
¸: ·· s.p. Iosif
:: · adv. împreună, unul cu celălalt
·: : · adv. împreună
[·:·] vb. pi., hi.: a aştepta, a nădăjdui
::· vb. a fi bine; a-i merge bine; hi.: a face bine
¸· · s.m. vin
[::·]
vb.
hi.: : : ·¬ a dojeni, corecta, pedepsi; a judeca, decide
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

157
·: · vb. a putea, a fi în stare; a rezista, a birui
:·· vb. a naşte
:· · s.m. copil
[···] vb. hi.: a urla, tângui
:· s.m. mare; vest (Gen 12,8); pl. :·: ·
¸·: · s.f. dreapta
¡.· vb. a suge
::· vb. a întemeia, a pune temelia
¸:· vb. a adăuga; a continua; a face ceva din nou
·:· vb. pi.: ·: · a instrui; a pedepsi (corecţie)
¬e · adj. frumos
¸. · conj. fiindcă, din cauza
¦.· vb. a sfătui
:¡ . · s.p. Iacov
·. · s.m. pădure, desiş
ss· vb. a ieşi, a pleca
[:s·]
vb.
hitp.: a sta; a sta înaintea = a se împotrivi (Ios 1,5)
¡s· vb. a turna
·s· vb. a da formă, a modela
-s· vb. a aprinde
·¡ · adj. preţios
s· · vb. a se teme; ni.: a fi înfricoşător
¬s · · s.f. frică
:··
vb.
a coborî; hi.: :·· ·¬ a coborî (pe cineva sau ceva)
: · : ··· s.p. Ierusalim
¬··
vb. a arunca, a ţinti; a arăta (cu degetul), a învăţa (instrui)
: · · s.m. luna
:·· vb. a lua în posesie; a moşteni; a deposeda
·s · : · s.p. Israel

s. adv. există, este, sunt
::· vb. a şedea; a locui
¬. ·:· s.f. ajutor, izbăvire, mântuire
¸:· vb. a dormi
[.:·]
vb.
hi.: . ·: ·¬ a salva, mântui, elibera (Ps 7,2/7,1); a ajuta (2S
10,19)
·¬· . : · s.p. Isaia
·:·
vb.
a fi drept, a merge drept spre; a fi corect, a plăcea; pi.: a
îndrepta
·: · vb. drept (Deut 12,8)
[·-·] vb. ni.: a rămâne (în plus, de prisos Ex 10,15)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

158
·- · s.m. rămăşiţă
:

: prep. ca, precum; potrivit, conform cu
·: s : prep. precum
:: : vb. a fi (a deveni) greu; a fi (a deveni) important
:: : adj. greu; important
:·:: s.m. slavă, măreţie
[:::] vb. pi.: :: : a spăla
:: : s.m. miel
¬: adv. aşa, astfel; acum
¸¬ : s.m. preot
:: ·: s.m. stea
··: vb. pilp.: ·: · : a hrăni
[¸·:]
vb.
ni.: a fi stabil, întărit; hi.: a stabili; a întemeia; a pregăti
: : s.m. Putere
::: vb. ni.: a dispărea; pi.: a ascunde
·: conj. că; fiindcă; dacă
·: /·:
s.m.
întregul (Gen 19,4); toţi, toate (1R 18,36); fiecare (Ex 20,24)
¬·: vb. a înceta, a se sfârşi
·· : s.m. vas, oală (Lev 6,28); pl. :·· :
[:·:] vb. ni.: a se ruşina; hi.: a ruşina, a ocărâ
¸: adv. Aşa
[..:]
vb.
ni.: a se smeri, a fi umilit; hi.: a umili; a supune
¸. . : s.p. Canaan
·. . . : adj. şi s.p. Canaanit
¸. : s.f. aripă; margine
s: : s.m. tron
¬: : vb. pi.: a acoperi, a ascunde
¸: : s.m. argint; bani
:.: vb. a se mânia
¸: s.f. palmă, mână
·e : vb. pi.: a ispăşi, a curăţi (păcatul)
:··: s.m. heruvim
:· : s.m. vie
.·: vb. a îngenunchia; a se pleca
-·: vb. a tăia; a încheia (un legământ Deut 5,2)
:·: : : s.p. caldei, Caldeea
·:: vb. a se împiedica, a se poticni
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

159
:-: vb. a scrie
-. ~ : s.f. veşmânt
¸- : s.f. umăr


·

· prep. nota dativului: lui X; către; pentru
s· adv. nu
·: s· prep. zicând: (introduce vorbirea directă)

s.m. inimă, lăuntrul omului (sediul sentimentelor Jud 16,15, gândirii
1R 10,24, deciziilor 1S 14,7)
:: · s.m. inimă
:: ·
adv.
numai, singur, doar (de la s.m. :: = separare); cu suf.: ·: : ·
¸: · s.p. Laban
::· vb. a îmbrăca, a se îmbrăca
: ·· s.m. tablă
·· · s.p. Levi
:·· s.p. Lot
(¦··) ¦·· vb. a batjocori; a fi tălmaci, trimis oficial
:: · s.m. pâine; hrană
::· vb. ni.: a (se) lupta
¬· · · s.m. noapte; noaptea
¸·· vb. a înnopta
::· vb. a captura, a cuceri
¸: · conj. de aceea
::· vb. a învăţa, a deprinde
¬: · /¬: · adv. de ce?
¸.: · conj. şi prep.
ca să; pentru, de dragul
·. e · prep. în faţa, înaintea
:¡· vb. a lua
:¡· vb. a aduna, culege
-s· ¡ · prep. în întâmpinarea, înspre
¸·:· s.m. limbă


:

:s:
adv. şi s.m.
foarte; putere
¬s: num. o sută; pl. ~·s:
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

160
¸· s: adv. de unde?
·: s: s.m. mâncare
¬: ·s: s.m. ceva, nimic
¸s: vb. pi.: a refuza, a nu voi
:s: vb. a lepăda; a dispreţui, nesocoti
·: .: s.m. turn
¸.: s.m. scut
:· .: s.m. teren în preajma unei cetăţi
·: :: s.m. deşert, pustiu
::: vb. a măsura
¬:: s.f. măsură
. ·:: adv. de ce?
¸· :: s.p. Madian
¬. ·:: s.f. provincie
¬: pron. ce?
·¬:
vb.
pi.: a se grăbi; repede (folosit adverbial Gen 18,7)
:·: vb. a se clătina
··: vb. a tăia împrejur
·: ·: s.m. educaţie, învăţătură; corecţie
:. ·: s.m. soroc, sărbătoare; întâlnire, adunare (cortul întâlnirii Lev 1,1)
-·: s.m. moarte
-·: vb. a muri
: : ·: s.m. altar
:· ·: s.m. răsărit
¬::
vb.
a şterge (numele de sub cer Ex 17,14; păcatele Is 44,22)
¬. :: s.m. şi f. tabără
·:: s.m. şi adv. mâine
¬: : :: s.f. plan, socoteală
¬:: s.m. toiag; tulpină; seminţie
·:: s.m. ploaie
·: pron. cine?
:·: s.m. apă, ape; cs. ·: şi ·: ·:
·:: vb. a vinde
s·: vb. a fi plin, umplut, a umple
s·: adj. plin
zs ·: s.m. sol; înger (= solul lui Dumnezeu)
¬: s·: s.f. muncă
¬: : ·: s.f. luptă, război
z·: s.m. rege
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

161
z·: vb. a fi rege, a domni
-·:·: s.f. domnie, guvernare; împărăţie, regat
¡: s ·: ·:
s.p.
Melchisedec
[:·:] vb.
ni.: a scăpa (cu viaţă)
¬: ·:: s.f. regat, împărăţie; domnie
·. ::
adv.
de sus, de deasupra (de la s. ·. : = sus, deasupra)
¸: prep. din, dintre, de la
¬.: vb. a număra; a împărţi, a rândui
¬: .:
s.f.
jertfă; dar (pentru Dumnezeu = jertfă, de obicei nesângeroasă)
..: vb. a reţine, opri
·e :: s.m. număr
:.: adj. puţin
·.: vb. a fi infidel (Num 5,6), a greşi
¬: .: s.m. lucru, faptă
ss: vb. a găsi
¬s: s.f. azimă
¬· s: s.f. poruncă
·· s: adj. şi s. col.
egiptean; egiptenii
:· · s: s.p. Egipt
:: ¡: s.m. sanctuar, templu; templul din Ierusalim
:·¡: s.m. loc
¬. ¡: s.m. vite; proprietate
¬s ·: s.m. înfăţişare, chip; arătare, vedenie
¬·: vb. a fi răzvrătit, neascultător
¬: : ·: s.f. car de război
s:: s.m. povară; tribut
¬:: s.p. Moise
::: vb. a unge (“Mesia”)
: ·:: s.m. uns (preot, rege, Mesia)
z:: vb. a trage; a sufla în trâmbiţă
¸: ::
s.m.
locuinţă; cortul sfânt (locuinţa Domnului Lev 17,4)
·:: vb. a cârmui, a stăpâni
·: :: s.m. închisoare; pază
-· : :: s.f. strajă, pază; păstrare, îngrijire
¬: e :: s.f. seminţie; fel, gen (Gen 8,19)
:e :: s.m. judecată, sentinţă; dreptate; drept; obicei
¬~ :: s.m. ospăţ

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

162
.

s. partic. (după imperativ sau exortativ) te rog, deci, acum
:s . s.m. rostire, sentinţă
¸s. vb. a se desfrâna
¦s. vb. pi.: ¦s . a ocărî, a dispreţui, a lepăda;
s:. vb. ni., hitp.: a profeţi
[::.] vb. hi.: a privi, a se uita
s·: . s.m. profet
:. . s.m. şi p. Negev, deşertul din sudul ţării; sud, miazăzi
[:..] vb. hi.: :·. ¬ a relata, a comunica, a spune
:. .
s. şi prep.
s.: ceea ce este sau stă în faţă; prep.: în faţa, înaintea
... vb. a atinge; pi.: a lovi (cu plăgi, boli)
.. . s.m. lovitură; plagă, boală
¸.. vb. a lovi (Ex 12,23); a împunge (Ex 21,35)
:.. vb. a se apropia
::. vb. a fugi de ceva sau cineva; a rătăci
::. vb.
ni.: a fi izgonit, împrăştiat; hi.: cauz.
·: . s.m. făgăduinţă, vot
·:. vb. a face un jurământ
.¬. vb. pi.: .¬ . a conduce, mâna turma
·¬ . s.m. râu, fluviu; Eufrat (Ios 24,2), Nil (Is 19,5)
:·. vb. a se odihni; a se aşeza; hi.: a da odihnă; a aşeza; a lăsa
:·. vb. a fugi de
.·.
vb. a se clătina; a tremura; a se mişca dintr-o parte în alta = a
rătăci
¸·.
vb. hi.: a mişca încolo şi încoace, a legăna; a face cu mâna; a
scutura, a ameninţa cu mâna
¬:.
vb.
a conduce, călăuzi
·:. vb. a primi proprietate, a primi moştenire
·: . s.m. pârâu, torent
¬· : . s.f. moştenire; proprietate, stăpânire
[::.] vb. ni.: :: . a-i părea rău; pi.: :: . a mângîia, întări
:: . s.m. şarpe
-: : . s.f. şi m. bronz, aramă
¬:. vb. a întinde; a apleca
.:. vb. a planta, a sădi
::. vb. a părăsi, a arunca,a lepăda; a se întinde, răspândi; a lăsa
[¬:.] vb. hi.: ¬: ¬ a bate, lovi, a ucide
[·:.] vb. hi.: a recunoaşte; a cerceta, vedea; a deosebi; a cunoaşte; a
căuta (la faţa cuiva)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

163
căuta (la faţa cuiva)
·· : . adj. străin
¬: . vb. pi.: a pune la încercare, a ispiti
z:. vb. a turna, vărsa
.:. vb. a porni la drum, a pleca
·. . s.f. sanda, încălţăminte
·. . s.m. băiat, tânăr; ucenic
¬· . . s.f. tânără; slujnică, concubină; prostituată
·e. vb. a cădea
:e . s.f. suflet; viaţă; răsuflare; fiinţă vie
:s. vb. ni.: a sta (în picioare); hi.: a posta, a ridica
[:s.] vb. pi.: a interpreta, a dirija (?), a supraveghea
[·s.] vb. ni.: a fi salvat; hi.: a salva
·s. vb. a păzi
:¡. vb. a găuri, a străpunge; a însemna, preciza; a huli
¬: ¡ . s.f. femeie, parte femeiască
¬¡. vb. ni.: a fi curat, nevinovat, nepedepsit; pi.: cauz.
:¡. vb. a răzbuna
s:. vb. a ridica; a purta
[.:.] vb. hi.: a ajunge din urmă
s·: . s.m. căpetenie, conducător
¡:. vb. a săruta (Gen 50,1)
¸-. vb. a da; a pune
¸- . s.p. Natan
¦-. vb. a distruge, dărâma (Jud 8,9)
¡-. vb. a smulge, rupe, scoate (piciorul din apă Ios 4,18)


:

:::
vb.
a înconjura, a merge în jurul, a ocoli; a se întoarce, a se suci
:·: : adv. şi prep.
împrejur
·.: vb. a închide
:·: s.m. cal
··: vb. a se abate, a se depărta
¬· : interj. pauză sau indicaţie în interpretarea psalmilor
:·: vb. a ierta (doar cu Dumnezeu ca subiect)
z:: vb. a (se) rezema, sprijini; a-şi pune mîinile pe
:e: vb. a jeli (Gen 23,2)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

164
·e : s.m. carte; scriere
·e: vb. a număra, enumera; pi.: a povesti
:·· : s.m. ofiţer, dregător, eunuc
[·-:] vb. hi.: a ascunde ; ni.: a se ascunde


.

:: . s.m. slugă; sclav
::. vb. a sluji
¬: ·:. s.f. muncă; slujbă; slujire cultică
·:. vb. a trece, a străbate, a trece peste
·: . s.m. parte opusă, regiune dincolo de
·· : . adj. şi s.p.
evreu
·. . s.m. viţel
¬· . . s.f. junincă
:. prep. până, până la, până când
:. s.m. martor, mărturie
¬: . s.f. adunare
-·:. s.f. mărturie; legea (ca mărturie a legământului)
·: . s.m. turmă
:·. adv. încă; din nou
[:·.]
vb.
hi.: a avertiza; a protesta; a depune mărturie ; a asigura
:· ·.
s.m. perioadă lungă de timp în trecut sau viitor (de demult Gen
6,4; veşnicie Gen 3,22)
¸· .
s.m.
păcat; vină (pentru păcat); pedeapsă (pentru păcat)
¸·. vb. a zbura
¸·.
s.m.
col.: păsări (Gen 1,20), animale înaripate, insecte (Lev 11,20)
··.
vb.
a se scula, a se trezi; a veghea (Cant 5,2); hi.: a trezi, a stârni
··. s.m. piele, blană
·. s.f. capră; pl. păr de capră
·. s.m. putere, forţă, tărie
:·. vb. a părăsi
··. vb. a ajuta
·· . s.m. ajutor, sprijin
¸· . s.f. şi m. ochi; izvor ; cs. ¸·. ; du. :· . ·. , cs. ·. ·.
··. s.f. oraş, cetate; pl. :·· .
·.
prep. pe, peste; referitor la, despre; împotriva (Num 14,27); din
cauza (Gen 20,3)
·: : ·.
prep. din pricina
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

165
¸··· . adj. şi s.p. superior, cel mai înalt; Cel Preaînalt (Deut 32,8)
¸: ·. adv. de aceea
¬·. vb. a urca
¬· . s.f. ardere de tot, holocaust
·· . s.p. Eli
:. prep. cu, împreună cu
:.
s.m.
popor; populaţie; mulţime; oameni; pl. :·: . , cs. ·: .
::. vb. a sta
:·:. s.m. stâlp, coloană
¡: . s.m. vale (Ios 7,26)
·: . s.m. osteneală, suferinţă, nefericire
¬.. I vb. I. a răspunde
¬.. II vb. II. a fi umil, asuprit; pi.: a umili, a asupri
·. . adj. umil, asuprit, sărac;
·. . s.m. suferinţă, umilinţă
¸. . s.m. nor
·e . s.m. ţărână, pulbere, praf
¦. s.m. pom; lemn
¬s . s.f. sfat; plan
:s . s.f. Os
·s. vb. a închide pântecele, a opri de la naştere
:·.
vb.
I: a garanta, a fi zălog; II: a se amesteca; III: a fi plăcut, dulce
:· . s.m. seară
:·.
vb.
I: a garanta, a fi zălog; II: a se amesteca; III: a fi plăcut, dulce
¬: · . s.f.şi p. pustiu, stepă; Araba (pustiul din S Iudeei)
¬· · . s.f. goliciune; ruşine
z·. vb. a aranja, a pune în rânduri sau straturi
·· . adj. netăiat împrejur
:: . s.m. iarbă, verdeaţă
¬:. vb. a face
·· ·: . num.ord. Al zecelea; a zecea parte
¡:. vb. a asupri, a nedreptăţi
·: . num. zece (m.)
¬· : . , num. zece (f.)
72

:·· : . num. douăzeci
··: . adj. bogat
-. s.f. timp, vreme, perioadă

72
Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

166
¬~ . adv. acum


e

¬s e s.f. parte, latură, margine ,colţ
..e vb. a întâlni; a tăbărî ; a presa, ruga insistent, sili
¬:e vb. a răscumpăra
¬e
s.m.
gură; deschizătură; tăişul (sabiei Ios 6,21); margine; cs. ·e ;
prep.: ·e · , ·e ·. , ·e : potrivit, conform cu;
¬e adv. aici
¦·e vb. a se împrăştia, răspândi
::e vb. a se teme
s·e
vb.
a fi ieşit din comun, minunat; cu neputinţă (Gen 18,14)
:·e vb. a scăpa, izbăvi
··e vb. hitp.: a se ruga, a mijloci
·~ : · e adj. şi s.p.
filistean
¸e conj. ca să nu
¬.e
vb.
a se îndrepta spre; a se întoarce (cu spatele); a privi spre
¬. e
s.m. şi f.
pl. :·. e , cs. ·. e faţă; suprafaţă; prep.: ·. e · în faţa,
înaintea; ·. e ~ : , ·. e : dinaintea, de la faţa; ·. e ·. pe faţa
(suprafaţa)
·: e s.m. imagine, chip cioplit
·.e vb. a face (“piel”, “pual”, “hifil”, etc.)
:. e
s.f.
o dată; du.: :· : . e de două ori, pl. :·: . e de x ori; urmă
:¡e
vb. a cerceta, a inspecta (favorabil Gen 21,1; nefavorabil Ex
32,34)
:¡e vb. a deschide ochii
·e s.m. taur tânăr, viţel; cu art. ·e ¬
¬·e vb. a rodi, a fi rodnic
¬· e s.f. vacă
:·e vb. a înmuguri
·· e s.m. fruct, rod
¬. · e s.p. faraon
¦·e
vb.
a străpunge (un zid 2Cron 26,6); a se răspândi, extinde
··e vb. a încălca; a anula; a lepăda
:·e vb. a întinde; a împrăştia
:· e s.m. călăreţ; cal (Iez 27,14)
::e vb. a (se) dezbrăca, a jupui ; a năvăli
.:e
vb.
a se răzvrăti, a se desprinde, a păcătui (= a se răzvrăti
împotriva lui / a se desprinde de Dumnezeu Is 53,12)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

167
împotriva lui / a se desprinde de Dumnezeu Is 53,12)
:-e vb. a deschide
:- e s.m. uşă, intrare


s

¸ss s.col. cornute mici = oi şi capre
s: s s.m. oştire
¡·: s adj. drept
¡:s vb. a fi drept, nevinovat, a avea dreptate
¡: s s.m. dreptate (abstract Is 45,8)
¬¡ : s
s.f.
dreptate (concret = faptă sau judecată dreaptă (Gen 18,19)
:· · ¬s s.m. amiază
¬· s vb. pi.: a porunci
:·s vb. a posti
··s vb. a lega; a asedia
··s vb. stâncă
·s s.m. umbră; pl.: :·· · s
:·s vb. hi.: a reuşi, a avea succes
:· s s.m. chip (Gen 1,26)
.· s s.f. coastă; latură, parte
::s vb. a răsări, lăstări (despre plante Gen 2,9)
··. s adj. mic, tânăr, neînsemnat
¡.s vb. a striga (în necaz)
¬es vb. a străjui; pi.: a acoperi; a străjui (Avac 2,1)
¸·es s.f. nord
¸es vb. a (se) ascunde, a păstra, conserva ; a pândi
·s adj. strâmt
·s s.m. I. necaz, strâmtorare;
·s s.m. II. vrăjmaş
¸·s
vb.
a lămuri (purifica metale prin topire); a încerca (Is 48,10)
··s vb. a fi strâmtorat; a lega
¬· s s.f. necaz, ananghie


¡

¦:¡ vb. a aduna
·: ¡ s.m. mormânt
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

168
·:¡ vb. a îngropa
:·:¡ adj. sfânt, sfinţit = consacrat, scos din uzul profan
:·: ¡ s.m. răsărit; vântul de la răsărit
:: ¡ vb. pi.: a merge în faţa cuiva; a întâmpina ; a înfrunta (
:: ¡ s.m. răsărit; înainte (local sau temporal)
:: ¡
s.m. sfinţenie (Ex 15,11); lucru sfânt, sfinţit (Lev 10,10); loc sfânt
(templu Dan 8,13)
::¡ vb. a fi sfânt, consacrat; pi.: a sfinţi
[·¬¡] vb. ni.: a se aduna; hi.: a convoca
·¬ ¡ s.m. adunare, comunitate
¬·¡ vb. I. a aştepta, nădăjdui; II. ni.: a se aduna
··¡ s.m. glas; sunet, zgomot
:·¡ vb. a se ridica, a se scula
¸: ¡ adj. mic, neînsemnat
·: ¡
vb.
pi.: a arde jertfa (cu fum); a tămâia, a aduce jertfă de tămâie
-· : ¡ s.f. tămâie, fumul tămâiei; tămâiere
¸· ¡ s.p. Cain
··¡ s.m. perete, zid
··¡
vb. a fi puţin, a se împuţina; a fi neînsemnat, dispreţuit; pi.: a
blestema
s. ¡ vb. pi.: a fi gelos, zelos
¬.¡ vb. a cumpăra, a dobândi
¬. ¡ s.m. trestie; tulpină; băţ de măsură, măsură (“canon”)
¦¡ s.m. sfârşit, trecerea unei perioade
¬s ¡ s.m. margine; sfârşit, trecerea unei perioade
··s ¡ s.m. recoltă, seceriş
¸s¡ vb. a se mânia
·s¡ vb. I. a recolta; II. a fi scurt, insuficient
s·¡
vb.
a striga; a chema; a numi; a întâlni (variantă a vb. ¬·¡)
:·¡ vb. a se apropia
:· ¡ s.m. mijloc, interior
¸: · ¡ s.m. dar (cultic), jertfă
¬·¡ vb. a întâlni, a da peste
:··¡ adj. aproape
¸· ¡ s.f. corn
.·¡ vb. a sfâşia
::¡ vb. a lua în seamă, a asculta cu atenţie
¬:¡ vb. a fi greu; hi.: a întări, învârtoşa
¬: ¡ adj. greu, dificil
·:¡ vb. a lega; a conspira)
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

169
-: ¡ s.f. arc; curcubeu


·

¬s· vb. a vedea; ni.: a se arăta; hi.: a arăta
¸: ·s· s.p. Ruben
:s·
s.m.
cap; vârf; început; căpetenie ; pl. :·: s· , cs. ·: s·
¸·:s· num.ord. întâi
-·: s· s.f. început
:· adj. mult, numeros
:· s.m. mulţime
¬:·
vb.
a fi mult, numeros, a se înmulţi; pi., hi.: a înmulţi
·. ·: · num.ord. al patrulea
¦:· vb. a sta culcat, a pândi (despre animale); a se odihni (despre om)
·.· vb. a se agita, a tremura; a se întărâta, mânia
·.·
vb.
a merge în recunoaştere, iscodi; a umbla cu calomnii, defăima
·. · s.f. picior; du. :· · . · , cs. ·· . ·
¸:· vb. a urmări, a persecuta
: ·· s.f. vânt; duh; Duhul Domnului
:··
vb.
a fi înalt, a se înălţa; pol.: :: ·· a înălţa; hi.: :·· ¬ a înălţa,
a ridica
[.··]
vb.
hi.: a striga tare (de bucurie Ps 47,2/46,1; de luptă Ios 6,16)
¦·· vb. a fugi, a alerga
:·· vb. a fi sărac, a sărăci
::· vb. a (se) lărgi
:: · adj. larg, lat
:: · s.m. loc larg, piaţă (şi :·:· )
:: · s.m. lăţime
¡·:· adj. departe
·: · s.p. Rahila
:: · vb. pi.: a se milostivi; a iubi, a-i fi drag
¦:· vb. a spăla
¡:· vb. a fi departe, a se îndepărta
:·· vb. a se judeca, sfădi; a pleda cauza cuiva
:·· s.m. litigiu, pricină, ceartă
: ·· s.m. miros, mireasmă
¡·· adj. gol
::· vb. a călări, a încăleca, a urca sau merge în car
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

170
:: · s.m. căruţă, car de război; călăreţ
:·:· s.m. avere, proprietate
¸.· vb. a jubila, a striga de bucurie (Lev 9,24)
. · s.m. tovarăş, prieten; vecin, celălalt; aproapele
.· adj. rău
:. · s.m. foamete
¬. · s.f. rău, răutate
¬.· vb. a paşte (tr.)
..· vb. a fi rău, a displăcea, a supăra, nemulţumi
:.· vb. a se cutremura
se· vb. a vindeca
¬e· vb. a se pleca, lăsa, a se înmuia, a slăbi
¸·s· s.m. plăcere, bunăvoinţă; bunul plac, voie
¬s· vb. a plăcea ceva sau pe cineva (a binevoi, a iubi)
:s· vb. a ucide
¡· adv. numai, decât
. ·¡ · s.m. tărie, bolta cerească
.:·
vb.
a fi vinovat; hi.: a declara vinovat, a osândi; a face fărădelegi
.: · adj. vinovat, nelegiuit, necredincios


:

.:: vb. a se sătura, îndestula
¬: : s.m. câmp, câmpie
(:·:) :·:
vb. a se veseli;
¡::
vb.
a râde, a glumi; a distra (prin jocuri, întreceri 2S 2,15)
:·: vb. a pune, a aşeza
·::
vb.
hi.: a înţelege; a se purta cu înţelepciune; a avea succes, spor
·s: : s.m. stânga, partea stângă; nord
::: vb. a se bucura
¬:: : s.f. bucurie
¬·: : s.f. veşmânt, acoperământ
s. : vb. a urî
··. : s.m. ţap; păros
¬e : s.f. buză, limbă; margine, mal
¡: s.m. sac
·: s.m. căpetenie, conducător
¬· : s.p. Sara
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

171
·· : s.p. Sara
¸·: vb. a arde (tr.); ni.: a arde (intr.)


:

·s: vb. a întreba; a cere
··s: s.f. Şeol, împărăţia morţilor, iad
·s: vb. a rămâne (în plus, de prisos)
-·· s : s.f. rămăşiţă
¬:: vb. a captura, a duce ca robi
¬. ·:: s.f. jurământ
:: : s.m. toiag, sceptru; seminţie
·. ·: : num.ord. al şaptelea
.:: vb. ni.: .: : . a jura
.: : num. şapte (m.)
¬. : : num. şapte (f.)
73

:·. : : num. şaptezeci
·:: vb. a sparge, a sfărâma; a cumpăra mâncare
-:: vb. a se opri, a înceta; a se odihni
-: : s.f. şi m. sabat, ziua odihnei
::: vb. a pustii, nimici; a maltrata
s· : s.m. deşertăciune, zădărnicie
:·: vb. a se întoarce
·e ·: s.m. trâmbiţă, corn de suflat
··: s.m. vită (taur, bou, viţel, vacă)
::: vb. a junghia, a sacrifica
-: : vb. pi.: a nimici, a strica; hi.=pi.
¸:: vb. a spăla, clăti, a inunda
··: vb. a cânta
··: s.m. cântec
-·: vb. a aşeza, pune
::: vb. a se culca
::: vb. a uita
:: : s.m. şi p. umăr; Sichem
[:::] vb. hi.: a se trezi devreme
¸:: vb. a se aşeza, a locui
:··: s.m. pace, stare de bine, sănătate

73
Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

172
·: ·· : num.ord. al treilea
:·: vb. a trimite
¸: · : s.m. masă
[z·:] vb. hi.: a arunca
·· : s.m. pradă
:· : adj. deplin, terminat, paşnic
:·:
vb. a fi deplin, terminat; pi.: a împlini, a termina; a despăgubi, a
răsplăti; hi.: a împlini; a face pace
:· : s.m. jertfă de împăcare, de pace
¸·: vb. a scoate, a trage afară (sabia)
:· : num. trei (m.)
¬: · : num. trei (f.)
74

:·: · : num. treizeci
:: s.m. nume; pl.: -·::
:: adv. acolo
[:::] vb. hi.: a stârpi, a extermina
·s ·:: s.p. Samuel
:·: : s.m.pl. cer (ceruri); cs. ·: :
·. ·: : num.ord. al optulea
::: vb. a fi pustiu; a fi consternat, mirat
:: : adj. pustiu; consternat, mirat
¬:: : s.f. pustiu, pustiire
¸: : s.m. untdelemn
¬.: : num. opt (m.)
¬.: : num. opt (f.)
75

:·.: : num. optzeci
.:: vb. a auzi; a asculta de ( + : , · sau ··¡: )
·:: vb. a păzi, a observa (legea)
:: : s.f. şi m. soare
¸·:: : s.p. Samson
¸: s.f. dinte; du.: :· . :
¬. : s.f. an; pl. :·. :
·. : num.ord. al doilea
:· . : num. doi; amândoi; cs. ·. :
·. : s.m. poartă
¬: e : s.f. roabă, slujitoare
:e: vb. a judeca

74
Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers.
75
Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

173
ze: vb. a turna, a vărsa
·e: vb. a se pleca, a fi umilit; hi.: cauz.
[¬¡:]
vb.
hi.: a da să bea; a adăpa; a uda, iriga (Gen 2,10)
:¡: vb. a avea linişte, a fi liniştit
·¡ : s.m. siclu (măsură de greutate sau monedă)
·¡ : s.m. minciună, înşelătorie
[-·:] vb. pi. -· : a sluji (mai ales cultic)
:: num. şase (m.)
¬: : num. şase (f.)
76

·: : num.ord. al şaselea
:·: : num. şaizeci
¬-: vb. a bea
:· ~ : , num. doi (f.); cs. ·~ :


-

¬~ ¬ ~ s.f. laudă, cântare de laudă, psalm
z· ~ s.m. mijloc; cs. z·~
-·:· ·~ s.f.pl. neamuri, genealogie; istorie
¬: . ·~ s.f. urâciune, spurcăciune
¬· ·~ s.f. lege, învăţătură, Legea (lui Moise)
-: ~ prep. sub; în loc de
¬·- vb. a spânzura, a atârna de
··:~ adv. ieri
:·: ~ adv. neîncetat
:·: ~ adj. fără prihană, desăvârşit, complet
::- vb. a fi terminat; a fi desăvârşit, fără prihană
¬.- vb. a rătăci
-· s e ~ s.f. splendoare, măreţie; podoabă
¬~ e ~ s.f. rugăciune
:e- vb. a apuca, prinde
.¡-
vb. a sufla în trompetă; a înfige, a bate (un cui, palma, din
palme); a aşeza cortul (bătând ţăruşi)
¬: ··~ s.f. prinos, ofrandă
.: ~ num. nouă (m.)
¬. : ~ num. nouă (f.)
77



76
Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers.
77
Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers.
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

174
INDEX
78



Accent:
ton 4, 13, 16, 35, 44, 52, 86
semne (atnah, silluq, sof pasuq) 86
Acuzativ (nota) 23
Adhortativ 70
Adjectiv 18, 19, 26, 36, 47, 48, 61
Adverb 10, 44
Aformativă (conjugare) 35
Alfabet 2
Apocopată (formă) 82
Articol 8, 9, 14, 15, 17, 23, 25, 48, 63
Atributivă (folosire) 19, 22, 85
Atnah 86

Begadkefat 11, 12

Cauzativ (sens) 88, 92
Cohortativ 73, 74
Condiţională (propoziţie) 94
Conjugare:
aformativă 36
preformativă 64
conjugări derivate 88
Conjunctivă (propoziţie) 87
Conjuncţia:
· 8, 51, 69, 71, 87, 94
altele 51, 76, 94
Construct (stat) 48, 52, 53, 54, 58, 59

Dageş 11, 12
Dativ (nota) 9
Demonstrativ (pronume) 33
Denominativ (sens) 88, 90, 93
Dual 7
Determinare (a substantivului) 23, 48, 63
Disjunctivă (propoziţie) 87
Dublare 8, 11, 12, 14, 23, 29, 57, 69, 79, 89, 90, 93

Factitiv-intensiv (sens) 90

Gen (al substantivelor) 6, 18, 19
Genitiv (construcţie genitivală) 48
Guturale (consoane) 1, 14, vezi şi verb

H
a
interogativ 42
He locale 44
Hifil 88, 92
Hiştafel 96

78
Numerele sunt referiri la paragrafe!


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

175
Hitpael 88, 93
Hitpolel 96
Hofal 88, 92

Infinitiv:
construct 77, 78, vezi şi verb
absolut 85
Interdicţie 70
Imperativ 70, vezi şi verb
Imperfect 64, 66, vezi şi verb
Iusiv 73, 74, 82

Ketib vezi nota 29

Mappiq 12
Maqqef 9, 23, 25, 47, 70
Matres lectionis 24
Meteg 35

Narativ 69
Negaţie 38, 65, 69, 70, 78, 94
Nifal 88, 89
Nota acuzativului 23
Nota dativului 9
Număr (al substantivelor) 7
Numeral 81, 95, 97

Participiu:
activ 21, 22, 30, 34
pasiv 85
Pasiv (sens) 88, 89, 90, 92
Patah furtivum 21
Pauza 86
Perfect 36, 37, vezi şi verb
Piel 88, 90
Pilpel 96
Poel 96
Polal 96
Polel 96
Predicat:
neverbal 10, 19, 22, 33, 56
verbal 38, 69
Predicativă (folosire) 19, 22, 33, 85
Prefix 1, 36, 64, 70, 88, 89, 92, 93
Preformativă (conjugare) 64
Prepoziţie: 9, 15, 23, 25, 32, 45, 50, 62
Prohibiţie 70
Pronume:
demonstrativ 33
interogativ 57
personal 56
relativ 27, 51
Pronunţie
explozivă 2, 11, 12
spirantă 2, 11
Propoziţie:
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

176
condiţională 94
conjunctivă 87
disjunctivă 87
finală 74, 78
nominală 10
relativă 27, 51
temporală 76
verbală 38

Pual 88, 90

Qal 88
Qameţ hatuf 35
Qere vezi nota 29

Rădăcină 1, 13, 21, 36, 39, 88
Reciproc (sens) 88, 89, 93
Reducere vocalică 13, 14, 16, 18, 48, 60, 70
Reflexiv (sens) 88, 89, 93

Secvenţe narative 69, 74, 76, 87
Semivocale 3
Scriere:
alfabet 2
defectivă 24
Silabă 4, 5, 11, 13
Segolat (substantiv) 16, 58
Stat:
absolut 48
construct 48, 52, 53, 55, 58, 59,
Substantiv 6, 7, 16, 20, 29, 52, 53, 55, 58, 59, 60, 63, 68
Sufix local-direcţional 44
Sufixe pronominale:
prepoziţie 32, 45, 50, 62
substantiv 60, 63, 68
verb 89
Şwa:
mobile şi quiescens 5
regula lui şwa 54

Verb:

QAL regulat de
stare
I-
gut.
II-
gut.
III-
gut.
I-s III-s I-. I-· I-
·
III-¬ II-·
II-·
gemin.
perfect 36 61 39 39 39 39 41 36 36 43 46 49
imperfect 64 66 72 66 66 75 67 79 80 82 83 84
w-imperf. 69 75 80 82
imperativ 70 72 70 70 75 70 79 80 82 83
iusiv 73 82
cohortativ 73
inf. constr. 77 77 77 77 77 77 79 80 82 83
inf.
absolut
85 85 85 85 85 85 85 85 85 85
part. activ 21 30 30 21 30 21 21 34 46
part. pasiv 85 85 85 85 85 85 85 85 85 85
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

177
sufixe pronominale 89
tulpini (conjugări) derivate 88-90, 92, 93, 96
vezi şi anexa pentru conjugarea completă a verbelor
Vocale 1, 3, 24

Waw consecutiv sau conversiv 69
Waw-imperfect 69, vezi şi verb
Waw-perfect 69
Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

178
RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE



Cursul prezent oferă doar o introducere în limba ebraică biblică. Pentru aprofundarea
cunoştinţelor sau pentru sistematizarea lor, este necesară consultarea unei gramatici.
Deasemnea, pentru traducerea unor texte din Biblia ebraică, vocabularul acestui curs poate fi
insuficient, caz în care recomandăm utilizarea unui dicţionar. Cu titlu selectiv, indicăm câteva
dintre lucrările clasice, în limba română sau în alte limbi, ce pot fi consultate şi folosite:

a) Gramatici

- Corniţescu, pr. prof. dr. E., Abrudan, pr. prof. dr. D., Limba ebraică biblică, ediţia a 2-a,
Bucureşti: EIBMBOR, 2002.
- Gesenius, W., Kautzsch, E., Bergsträsser, G., Hebräische Grammatik, ediţia a 28-a,
Leipzig:Vogel, 1983.
- Jenni, E., Lehrbuch der hebräischen Sprache des Alten Testaments, ediţia a 2-a, Basel,
Frankfurt am Main: Helbing & Lichtenhahn, 1981.
- Joüon, P., A Grammmar of Biblical Hebrew, ediţia tradusă şi revizuită de T. Muraoka, 2
vol., Subsidia biblica 14, Roma: Ed. Pontificio Ist. Biblico, 1993.
- Lambdin, Th. O., Introduction to Biblical Hebrew, London: Darton, Longman and Todd,
1988.

b) Dicţionare

- Brown, F., Driver, S. R., Briggs, C. A., Hebrew and English Lexicon of the Old Testament
(retipărit şi revizuit), Oxford 1972.
- Gesenius, W., Hebräisches und aramäisches Handwörterbuch über das Alte Testament,
ediţia a 17-a revizuită de F. Buhl, Leipzig: Verlag von F. C. W. Vogel, 1921.
- Koehler, L., Baumgartner, W., Hebräisches und aramäisches Lexikon zum Alten Testament,
ediţia a 3-a revizuită de W. Baumgartner, J. J. Stamm und B. Hartmann, Leiden [ş. a.]: Brill,
1990.


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

179
BIBLIOGRAFIE



a) Textul biblic

- Biblia Hebraica Stuttgartensia, ediţia a 4-a, editată de K. Ellinger şi W. Rudolph, Stuttgart:
Deutsche Bibelgesellschaft, 1990.
- Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prea Fericitului
Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod,
Bucureşti: EIBMBOR, 1988.


b) Dicţionare şi vocabulare

- Brown, F., Driver, S. R., Briggs, C. A., Hebrew and English Lexicon of the Old Testament
(retipărit şi revizuit), Oxford 1972.
- Edel, Dr. theol. R. F., Hebräisch-Deutsche Vokabel-Lern- und –Repetitionshefte, ediţia a 7-
a, Marburg: Oekumenischer Verlag Dr. R. F. Edel, 1973.
- Feyerabend, Dr. K., Taschenwörterbuch der hebräischen und deutschen Sprache, Berlin-
Schöneberg: Langenscheidtsche Verlagsbuchhandlung, 1912.
- Gesenius, W., Hebräisches und aramäisches Handwörterbuch über das Alte Testament,
ediţia a 17-a revizuită de F. Buhl, Leipzig: Verlag von F. C. W. Vogel, 1921.
- Koehler, L., Baumgartner, W., Hebräisches und aramäisches Lexikon zum Alten Testament,
ediţia a 3-a revizuită de W. Baumgartner, J. J. Stamm und B. Hartmann, Leiden [ş. a.]: Brill,
1990.
- Watts, J. D. W., Lists of Words Occuring Frequently in the Hebrew Bible, ediţia a 2-a,
Grand Rapids, Michigan: Eerdmans, 1984.


c) Concordanţe

- Even Shoshan, A., A New Concordance to the Bible, Jerusalem, 1988.
- Lisowsky, G., Konkordanz zum Hebräischen Alten Testament, Stuttgart: Deutsche
Bibelgesellschaft, 1993.
- Mandelkern, S., Veteris Testamenti Concordantiae Hebraicae atque Chaldaicae, Graz:
Akadem. Druck- u. Verl.-Anst., 1978.


Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică

180
d) Gramatici

- Bartelmus, R., Einführung in das biblische Hebräisch, Zürich : Theol. Verl., 1994.
- Bauer, H., Leander, P., Historische Grammatik der hebräischen Sprache des Alten
Testamentes, Hildesheim: Olms, 1965.
- Corniţescu, pr. prof. dr. E., Abrudan, pr. prof. dr. D., Limba ebraică biblică, ediţia a 2-a,
Bucureşti: EIBMBOR, 2002.
- Edel, Dr. theol. R. F., Repetitorium der hebräischen Grammatik, ediţia a 3-a, Marburg:
Oekumenischer Verlag Dr. R. F. Edel, 1966.
- Gesenius, W., Kautzsch, E., Bergsträsser, G., Hebräische Grammatik, ediţia a 28-a,
Leipzig:Vogel, 1983.
- Jenni, E., Lehrbuch der hebräischen Sprache des Alten Testaments, ediţia a 2-a, Basel,
Frankfurt am Main: Helbing & Lichtenhahn, 1981.
- Joüon, P., A Grammmar of biblical Hebrew, ediţia tradusă şi revizuită de T. Muraoka, 2
vol., Subsidia biblica 14, Roma: Ed. Pontificio Ist. Biblico, 1993.
- Lambdin, Th. O., Introduction to Biblical Hebrew, London: Darton, Longman and Todd,
1988.
- Meyer, R., Hebräische Grammatik, Berlin: de Gruyter, 1992.
- Schneider, W., Grammatik des biblischen Hebräisch : ein Lehrbuch, München : Claudius,
2001.







Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea

Curs de limba ebraică biblică

ISBN !!!!!!

2

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea

Curs de limba ebraică biblică

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea

Curs de limba ebraică biblică

Editura Alma Mater Sibiu 2006
3

Pr. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Alfabetul a b g d h w z x j y k% l m~ n! s [ p@ c# q r f v t 4 alef bet ghimel dalet he waw zain het tet iod kaf lamed mem nun sameh ain pe ade kof reş sin şin taw . Lect.

Aceasta nu înseamnă că citirea cuvintelor în scrierea ebraică trebuie neglijată. parcurgerea şi asimilarea acestui curs presupune şi un studiu individual de cel pu in 1 oră pe zi. O cunoaştere temeinică ar presupune un număr dublu de ore de studiu. cu ajutorul unui dic ionar. În scopul familiarizării studentului cu varietatea litarară a Vechiului Testament. şi pentru a veni în ajutorul celor care înva ă limba fără profesor. Materialul are ca scop familiarizarea studen ilor cu limba ebraică. Chiar şi în condi iile date. cum sunt poezia. precum şi conjugările derivate ale verbului. Vocabularul de la sfârşitul cursului cuprinde toate cuvintele care apar de peste 50 (în cazul verbelor 25) de ori în Biblia ebraică. sau textele legislative. Lect. astfel încât să poată citi şi traduce. Având în vedere numărul redus de ore de studiu. cursul a fost alcătuit astfel încât să acopere chestiunile esen iale ale limbii. Fiecare lec ie este prevăzută cu un vocabular. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică CUVÂNT ÎNAINTE Acest curs se adresează în primul rând studen ilor teologi. am ales ca lecturi şi câteva texte apar inând altor genuri ale literaturii biblice. limba în care au fost scrise căr ile Vechiului Testament. din dorin a de a uşura lectura lor. Cursul a fost conceput pentru un studiu cu durata de un semestru (14 săptămâni. iar după lec iile 5. cuprinzând conjugările verbului regulat şi a celor neregulate. îndeosebi nara iuni biblice. Autorul 5 . Deasemenea. Recomandăm ca acasă să se înceapă prin recitirea lec iei predate la curs. La sfârşitul cursului am adăugat o anexă. cel pu in la început. transliterarea cuvintelor ebraice facilitează în elegerea unor reguli gramaticale de fonetică şi morfologie. texte cu un grad de dificultate mediu din căr ile istorice. dar şi tuturor acelora care doresc să înve e limba ebraică biblică. 56 ore de curs).Pr. 28 şedin e. Transliterarea este doar un ajutor şi un mijloc de verificare pentru student în învă area citirii şi pronun ării cuvintelor. Dr. La fiecare lec ie sunt prevăzute exerci ii. apoi să se facă exerci iile prevăzute. profe ia. Majoritatea cuvintelor ebraice au fost transliterate cu caractere latine. 23 şi 28 există exerci ii recapitulative.

Dr. hişt. pilp. ord. m. Constantin Oancea Abrevieri: adj. BH cauz. du. p. intr. pron. col. nereg.Pr. conj. fig. tr. imp. num. vb. pol. sg. prep. coh. ius. hitp. hi. art. ni. hitpal. s. cs. pl. f. adv. part. interj. [ ] adjectiv adverb articol Biblia Hebraica cauzativ cohortativ colectiv conjunc ie construct dual feminin figurat Hifil Hiştafel Hitpael Hitpalel imperativ interjec ie intranzitiv iusiv masculin neregulat Nifal numeral ordinal (numeral) participiu Piel Pilpel plural Polel prepozi ie pronume substantiv singular propriu (substantiv) tranzitiv verb forma sau conjugarea Qal nu apare în Vechiul Testament Curs de limba ebraică biblică 6 . Lect. pi.

............ ........................................................ 34 28 Analiza şi traducerea unui text ...................................................... 40 LEC IA 7............................................. Articolul (încheiere) ......................................................................................... 18 9......... Limba ebraică....................................................................................................... Propozi ii cu predicat adverbial................................................................ Qame hatuf şi Meteg .... 23 16.............. Folosirea adjectivului ........................................................................................ 39 34.......................................... 16 6........................................................................................................................................................ Nota acuzativului: -ta... Accentul .......................................................................................... 17 7............................... Scriptio defectiva............................................................. 42 36........... Substantivul: genul substantivelor ................................................................................................................................................... Dr.................. .................................. de la........................................... Pluralul substantivelor.... 18 10..... Participiul activ (continuare) .......................................... 31 LEC IA 5....................................................................... 38 30......................... Prepozi ia !mi min (din........................................... Alfabetul ........... 31 23............................. 30 22...................................................... Traducerea perfectului................................................................... 15 5.. Prepozi ii ............... 43 LEC IA 8........ Vocalele......... 34 LEC IA 6................. Numărul substantivelor .............. dintre) .................................... 22 14............................................................................. 34 27 Pronumele relativ rv. Pronumele demonstrativ............... 38 32..................... Împăr irea cuvintelor în silabe...................................................................... Reducerea vocalică.......... 33 26 Comparativul........................................................................................ 38 29 Pluralul substantivelor (continuare) ....................................................................................................a] (’ašær ... Adjectivul ................................................................................................................................................................ cu sufixe pronominale................... 30 21.. Matres lectionis..... Participiul activ (continuare) ............................................. 43 38........................ Pluralul substantivelor (continuare) ................................. 10 1... Scrierea ebraică....................................................................... Articolul hotărât (continuare).................. 30 20........................................................... Articolul hotărât.................................................................... 22 15.......................................................................................................................... 21 13............. 33 24... Perfectul ................................................................................................ şi -ta........................................................................... 26 19.............................Pr............................................ Lect................. 21 12............................ 24 LEC IA 3............................................................care) ................................................................................. Câteva proprietă i ale consoanelor guturale (a [ h x) şi ale consoanei r ....... 10 3...................................................................................................................................... 38 31................................................... 19 LEC IA 2.......................................................................................................... Ordinea cuvintelor în propozi ie ....................... Constantin Oancea CUPRINS Curs de limba ebraică biblică CUVÂNT ÎNAINTE ........................... 33 25............................................................................................................ 26 17................................................................................................................................................ 10 2...................................................................................... 45 7 ....... 26 18............................................................................... Consoanele „begadkefat“ ............................................ ’æt........................... Traducerea şi utilizarea participiului activ .................. 21 11................................................ 5 LEC IA 1........................................................................................................................................................... Dageş ........................................................................................................................... Prepozi iile l.................................... Conjunc ia w> we (şi).................................. Şwa mobile şi şwa quiescens.......................................................... 17 8................... 42 35................................... Participiul activ al verbului ....................... 13 4.................................................... 42 37............................................................................... 27 LEC IA 4........................................ Particulele vyE (yēš) şi !yae (’ên) ..... 39 33.......... B...........................

....................... Statul construct al substantivelor plurale cu termina ia -ôt ...................................................................... 71 LEC IA 16............................... 49 43................ Prepozi iile la............... Sufixe pentru substantive singulare....................... Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică 39.................................... 49 44................................. 56 49........................................................................................... 68 LEC IA 15................................................ 70 65.............................................................. 75 69......................................... Imperfectul şi imperativul verbelor I-guturale (I-[.......... 56 50................................................ 62 59................................... iusive şi cohortative .. 58 LEC IA 12..................................................................................................................................................................................................... 64 60............................. 67 62...................................... 45 41.................................................... Perfectul verbelor II-w şi II-y.......... l[.....................................................................T. Verbe de stare....................................................................................Pr.... 79 73..................... 56 51......... 73 68............................................................................................... Statul construct....................................... Imperfectul cu vocala a ........................................................................................................................................................... 58 55............................. 75 70........ Secven ele narative................................................... Pronumele interogativ ............ 67 ] 63............... împreună) cu sufixe pronominale ........... 52 48........................................................................... Imperativul .............................................................n" ....................................................................... Perfectul verbelor III-a ......................................... 64 61... 80 74....................... I-x)................... h]] ha interogativ ............................. Statul construct al substantivelor masculine singulare................ 63 LEC IA 13........................... Perfectul verbelor „geminate” (verba mediae geminatae) ............................................... 58 54.......................................................... 73 LEC IA 17............... Secven e con inând imperative.............................. xa' şi hP...................................................... Perfectul verbelor III-h .................. 57 52....................................... Dr...................... Sufixe pentru substantive plurale ...................................... lKo kōl ............................ Lect................... 76 71... Statul construct al substantivelor feminine cu termina ia -ā(h)......................................................................................................................................................... tx... 50 LEC IA 10.............................. împreună) şi tae (cu.......................................................................... Perfectul verbului !t............ 61 58...................... cu sufixe pronominale ........... 46 LEC IA 9.......................................... Câteva tipuri deosebite de stat construct ale substantivelor masculine singulare .. Sufixe pronominale pentru substantivele ba'.......... 70 64..................................... 77 LEC IA 18............................. 79 72........................... 61 57........................................ Iusivul şi cohortativul....... Regula lui Şwa ................................. Perfectul verbelor cu consoane guturale .......................... Prepozi iile !mi min (din............. 49 45................. Traducerea imperfectului ......................... 46 42................................ h locale (sufixul -āh pentru indicarea direc iei)......... ke (ca. 53 LEC IA 11.............. 73 67.. Narativul (waw-imperfectul)....................................... Pronumele personal ........................................ Statul construct al substantivelor plurale cu termina ia -îm ....................................................... .a] (continuare).............................................. 52 47........................ 52 46...............ö şi yrexa........................... Imperfectul ..................................... 57 53.......................................................................... 45 40.............................. Prepozi iile ~[i (cu............................................. 61 56................................................................................................................. ... Legătura constructă (construc ia genitivală) .................................................................................................................................................................................................... Formele conjunc iei w> ....... Pronumele relativ rv..... ................... 65 LEC IA 14.......................................................... de la) şi K............... 70 66................................................................................ precum) cu sufixe pronominale ................................................ Imperfectul verbelor III-a ................. 80 8 ... Substantivul cu sufixe pronominale...............................................

................................................................................................................................ Verbe I-y (imperfect...................... 90 81................... infinitiv construct) ......................................................................................................................... Participiul pasiv şi infinitivul absolut......................................................................... imperativ....................................... 108 94.................................................................... Dr.................. imperativ................... 90 LEC IA 22......................................................................................................................................................................................................................................... Tulpini verbale derivate (conjugări derivate)............................................................... 174 RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE.......................................... 105 LEC IA 27......................... silluq-sof pasuq............................... 84 LEC IA 20............................................... Câteva tipuri de propozi ii.................... 102 91................................................. Numerele de la 10 la 1000.......................................................... Nifal................................................................................ 83 76................................................................................................................................................................ Hitpael ......................... 87 79....................................... 100 LEC IA 25...................... 95 86..... poel......................... hiştafel ....................................................................................................................................................................................................................... 178 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... Alte conjugări derivate: polel............................................. 102 90.................................................................................................................................................................. 88 LEC IA 21................. Verbe III-h (imperfect............ 100 89................. 100 88............................. 109 LEC IA 28............................................. 108 93.................... 93 LEC IA 23......................................................... Sufixe pronominale pentru verbe ........................................................................... Verbe geminate (imperfect) .............. Infinitivul construct ......................... Numerele de la 11 la 19.................... 92 83................................................................... Propozi ii temporale ..................................................... 84 78....................... polal............................................................... Hifil şi Hofal....... 87 80.................................................................................................... 90 82.................................................................................................. infinitiv construct) ... 111 97..................... Verbe II-w şi II-y (imperfect............. Verbe I-n (imperfect. hitpolel. 102 LEC IA 26.......... Folosirea infinitivului construct ....................... Accentele (atnah...................................... Pauza) .... pilpel.................................................................................................. 115 VOCABULAR ........ Piel şi Pual....... 97 LEC IA 24................................ Imperfectul şi imperativul verbelor I-a ..................... 105 92........................................................................................Pr.................................. 92 84........................... 147 INDEX .................................................................................................................... infinitiv cs............................................................................... 96 87................................................................. 81 LEC IA 19.......................) .. 111 95. Lect..................... Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică 75.......................................................... 179 9 ...................... 95 85.................... Numerele de la 1 la 10................ 112 ANEXA......... imperativ.............. 111 96.................................................. Propozi ii condi ionale ........................................................................ imperativ................................. 83 77............................................. infinitiv construct)................................................................

). învă a i iudei. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică LEC IA 1 1.12-26. pentru a nota vocalele. Nu putem şti cum se pronun a ebraica în vremea regalită ii sau după exil. Masora = tradi ie). până la exilul babilonian (587 î. Caracteristica morfologică a limbilor semitice este derivarea majorită ii cuvintelor dintr-o rădăcină triconsonantică. grupă din care mai fac parte şi canaanita. derivată din scrierea feniciană alfabetică. persă. au căutat să transmită un text unitar al Bibliei ebraice. evreii au adoptat treptat scrierea pătratică. Limba în care au fost scrise majoritatea căr ilor Vechiului Testament este ebraica veche. era în uz scrierea protoebraică. 1 2 Păr i din Vechiul Testament au fost scrise în limba aramaică: Ier 10. Pe de altă parte.Pr.5-6). 4 Din alfabetul fenician s-au dezvoltat deasemenea alfabetul grec şi cel latin. Este scrierea folosită până astăzi pentru edi iile Bibliei ebraice.).4 După exil.3 Pronun ia indicată de gramaticile ebraice este astfel dependentă de tradi ia masoretică şi reflectă stadiul limbii din această epocă. Limba ebraică Limba ebraică este limba în care au fost scrise căr ile Vechiului Testament (1200-200 î. s-a resim it mai cu seamă când limba ebraică a început să fie tot mai pu in folosită.46-7. Nu s-a folosit de la început scrierea de azi.H.1 Ea face parte din grupul limbilor semitice nordvestice. 9-10 d. Lect. În decursul celor peste 3000 ani de folosire. dar nu oferă un text integral. Ele atestă o formă premasoretică a textului Bibliei ebraice. 2. 10 . O mare parte din căr ile Bibliei ebraice (BH)2 au fost scrise în această perioadă. sub sau deasupra consoanelor. numi i masore i (ebr. prin adăugare de sufixe şi prefixe şi o anumită vocalizare. pronun ia limbii ebraice biblice s-a transmis prin tradi ie. Limbile semitice se deosebesc de cele indo-europene în mai multe privin e. nu se notau vocalele. cât şi în cea pătratică până în sec. Dezvoltarea unor sisteme de punctua ie. greacă). Se apreciază că limba ebraică veche a cunoscut epoca clasică în perioada regalită ii. Atât în scrierea protoebraică. Astfel. pronun ia nu a fost niciodată unică. ebraica a suferit influen e din partea altor limbi (aramaică. ebraica medie (întâlnită în unele căr i post-exilice şi în Talmud) şi ebraica modernă (ivrit).28..18. Dan 2. Scrierea ebraică. ugarita şi aramaica. ci au existat simultan dialecte regionale. Din punct de vedere fonetic.H. 7. fenomen ce s-a acutizat după cucerirea Iudeei de romani şi împrăştierea evreilor în lumea mediterană. derivată din scrierea aramaică. în limbile semitice există sunete guturale şi emfatice neîntâlnite în limbile indo-europene. fapt pe care îl atestă şi Biblia (Jud 12. limba a evoluat. Textul oferit de tradi ia masoretică se numeşte text masoretic şi datează din sec. indicând pronun ia textului prin adăugarea de vocale. ci doar fragmente din aceasta. 2 d. Ezr 4. 3 Mai vechi decât textul masoretic sunt textele de la Qumran.H. feniciana. 2 d. adică modul în care ea era notată. începând din sec.H. BH=Biblia Hebraica.11. Dr. Se disting trei perioade în evolu ia limbii: ebraica veche. Întrucât în scrierea ebraică nu se notau vocalele. De aceea este folosit în continuare textul masoretic pentru edi iile Bibliei ebraice.8-6. Alfabetul Trebuie să facem distinc ie între limba ebraică şi scrierea ei. Înainte de exil.H. În perioada postexilică. Edi iile moderne ale Bibliei ebraice redau textul masoretic.

ALFABETUL Nume Literă Transcriere Pronun ie -6 [b] [v] [g] [g] [d] [ð] ca în engl.Pr. caracteristică limbilor semitice. the [h] sau zero7 [w] sau zero [z] [H] aspru [t] y k k l m n s ‘ p [i] sau zero [k] [h] ca în germ. think Alef Bet Ghimel Dalet He Waw Zain Chet Tet Iod Kaf Lamed Mem Nun Sameh Ain Pe ade Kof Reş Sin Şin Taw a B b G g D d h w z x j y K k$ l m~ n! s [ P p@ c# q r f v T t ’ b b g g d d h w z 5 6 Sunt 23 de litere. Scrierea unei litere se începe din col ul din stânga sus al pătratului. 8 Consoană mută. care nu are echivalent în limbile indoeuropene. Bach [l] [m] [n] [s] -8 [p] [f] [] q r ś š t t [k] [r] [s] [ş] [t] [θ] ca în engl. de unde şi denumirea de scriere pătratică. Cuvintele se scriu şi se citesc de la dreapta la stânga. Consoană mută. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Alfabetul ebraic este format din 22 de semne consonantice. însă sin şi şin folosesc acelaşi simbol. 11 .5 Literele se pot înscrie într-un pătrat imaginar. care nu are echivalent în limbile indoeuropene. caracteristică limbilor semitice. Lect. Dr. 7 La sfârşitul unui cuvânt nu se citeşte.

Încerca i să încadra i literele între două linii. b se transcrie b. t se transcrie t. Începe i din col ul de sus. etc. Observa i că fa ă de litera a . scriind de la dreapta la stânga. Lect.la sfârşitul cuvântului: . Folosi i o foaie liniată.în rest (la începutul şi în interiorul cuvântului): !#$@~ nckpm c) următoarele litere au forme asemănătoare. de exemplu. Când se foloseşte pronun ia explozivă şi când cea spirantă va fi precizat pu in mai târziu. Re ine i pentru moment că la transciere am subliniat litera fără punct (pronun ia spirantă). partea dreaptă a foii. Dr. De ex.Pr. Nu toate literele pot fi totuşi încadrate. păstrând o distan a între două cuvinte: ~da [mv arq htv lka dwd ba awb hyh %lh [dy lmg sws c) Exerci ii de transcriere cu litere latine: !tn afn ~da [mv arq htv lka dwd ba awB Ex: awB bw’ 12 . sunt litere care depăşesc linia de jos sau linia de sus: -jos: #!$q@ -sus: a l a b) Copia i cuvintele de mai jos. b) unele litere au două forme . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Observa ii: a) unele litere au pronun ie diferită: explozivă (cu punct în interior) sau spirantă (fără punct). dar nu trebuie confundate: b bet k kaf t taw x chet h het d dalet EXERCI II r reş a) Scrie i fiecare literă de 10 ori.

o. De aceea există mai mult de şapte semne pentru notarea vocalelor. å. Transcrie i apoi textul cu litere latine. Vocalele 3.Pr. În caz că sub consoană nu se află nici o vocală. sunetele sunt mai deschise: i e æ9 a å 10 o u Masore ii au făcut în unele cazuri şi deosebire cantitativă între vocale scurte şi lungi. 3. cat. fără vocale. Vocalele sunt aşezate aproape toate sub consoană. ca în ardelenescul “no!” 11 Ca în engl. a.2 Reprezentarea vocalelor. Celelalte sunt sunete intermediare între aceste 3 vocale. e.1 Calitatea şi cantitatea vocalelor. Masore ii au notat 7 vocale care se deosebesc prin calitatea sunetului: i. ca în engl. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică d) Copia i din BH primul verset (Gen 1. ea se află fie deasupra. Lect. u. 3. Cu cât ne apropiem de a. scurt12 [a] scurt [o] lung [o] lung [u] scurt [u] lung . Vom nota cu X o consoană oarecare: Semn Transcriere Pronun ie Nume îræq (hireq) ērê ( ere) segōl (segol) qāmæ (qame ) i Xe X. Sunetele i şi u sunt închise. a şi u. Se pronun ă ca un o deschis.1). scurt11 [a] lung [o] deschis. Dr. Vocalele de bază sunt i. Xo X pata (patah) ôlæm (holem) ” qibbû (qibbu ) šuræq (şureq) A X u W 9 Se pronun ă ca un e deschis. Putem reprezenta vocalele într-un triunghi. 12 Ca în ardelenescul no! 10 13 . “cat”. X' X (mai rar) i ē æ ā o a ō ô u û [i] scurt [e] lung [e] deschis. æ. fie după consoană.

ā. ō ( şi bineîn eles î.se citeşte întâi consoana. mōšæ(h)). până când reuşi i să citi i 20 de cuvinte pe minut: Aten ie: .l' hn"B' laeme !w"y" ayhi lb. Lect. 14 . sau în engl. hd. above. hd'[' Ada. X] X/ X\ X e a æ o [e] foarte scurt13 [a] foarte scurt [e] foarte scurt [o] foarte scurt šewā (şwa) ātē pata (hatef patah) ātē segōl (hatef segol) ātē qāmæ (hatef qame ) Aşadar.: śārā(h). ele se lungesc: Curs de limba ebraică biblică şi rar yXi yXe yX. lung [a] lung Semivocalele.: hr'f' Sara. æ.B' bybia' !aoyfi hm'da] !Abn" ~Aqm' !Ama' hv. hv. â. û) -scurte: i. ‘ādā(h). apoi vocala. Dr.mo ~ynIB' tAnB' ba'Ay yviyai ' 13 Ca în franceză le. æ. Ele trebuie asimilate cât mai repede (în maximum 10 zile)! EXERCI II a) Citi i de mai multe ori următoarele cuvinte.f' hr'f' ~Wq !tenO ~h. . tme !mi la. Totuşi. yX' î ê æ â [i] lung [e] lung [e] deschis. !Be ~B' l[. din punct de vedere cantitativ. ô. Constantin Oancea Când unele vocale sunt urmate de un y. æ . la transcriere îl vom nota în paranteză (ex.n" ha'le hl's. o Notă: Învă area limbii ebraice este imposibilă fără cunoaşterea literelor alfabetului şi a semnelor vocalice.h la sfârşitul unui cuvânt nu se pronun ă (ex. vae ba' #ae ble lKo tAm !Ke hm. o. ê.Pr. vocalele sunt: -lungi: ē. a.mo Moşe). a. u -reduse (semivocale): e.se citeşte rândul de la dreapta la stânga . Masore ii au notat şi semivocale (sunete foarte scurte): . !t.

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea 4. Împăr irea cuvintelor în silabe. Accentul

Curs de limba ebraică biblică

Pentru împăr irea în silabe a cuvintelor, regula de bază este următoarea: - o silabă începe totdeauna cu o consoană - după consoană urmează o vocală sau o vocală + o consoană Exemple: midbār (deşert) ’abîw (tatăl lui) debārîm (cuvinte) mimmænnî (de la mine) malkekā (regele tău) malkêkæm (regii voştrii) mid-bār ’a-bîw de-bā-rîm mim-mæn-nî mal-ke-kā mal-kê-kæm

Silabele sunt deschise (CV) sau închise (CVC; CVCC).14 La împăr irea în silabe, o consoană dublă (CC) se împarte la jumătate (C-C): gibbôr (războinic) gib-bôr. La pronun ia cuvântului nu se face pauză între cele două consoane, ci se pronun ă consoana mai lung: libbekā (inima ta); mimmekā, haššāmayim. De regulă accentul cade pe ultima silabă. dābār debārîm ’ādām La unele cuvinte accentul cade pe penultima silabă: mǽlæk láylā(h) Vom marca în continuare doar accentul pe penultima silabă în cuvintele ebraice. Vom folosi semnul „<” deasupra silabei pe care cade accentul. De exemplu: %l,mö, mǽlæk. Unde nu apare semnul „<”, accentul în cuvânt este pe ultima silabă. Silaba accentuată o vom numi silaba tonică. Cele două care o preced le vom numi: pretonică, respectiv pre-pretonică. Ex.: de-bā-rîm (de pre-pretonică; bā pretonică; rîm tonică) EXERCI II: a) Să se împartă în silabe:

ynI[mv. WnrebD> ~r'ybia] yt;nB. AdyliAh #r,ah' öe ' ö ' O 'ö

14

C=consoană; V=vocală.

15

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea 5. Şwa mobile şi şwa quiescens.

Curs de limba ebraică biblică

O dificultate pentru începători este de a recunoaşte când se citeşte şwa şi când nu se citeşte. Regulile de bază sunt următoarele: - la începutul unei silabe, şwa se citeşte15 - la sfârşitul unei silabe închise, şwa nu se citeşte16 Exemple: (1) (2)

~d'al. le’ādām ' d['lGI gil‘ād ~r'ba; . .

(1) abrām

^v.y<

yæškā

!x'lvu .

šul ān

(2)

Observa i că silabele la care se referă regula 2 sunt silabele închise de tipul CVC. Acestea au ca vocală una din următoarele vocale scurte: ~u ~, ~; ~i (i, a, ae, u)17 . Deci după aceste vocale, şwa nu se citeşte!
De fapt masore ii au vrut să arate tocmai faptul că aceste silabe sunt închise, şi ca atare au notat sub a 2-a consoană a silabei un şwa mut.

O serie de cazuri particulare se desprind din regulile 1 şi 2: - la începutul unui cuvânt, şwa se citeşte (1): ~AyB.. beyôm - când urmează 2 şwa unul după altul, primul e mut, iar al doilea se citeşte (2 şi 1): W[m.vyI yišmeû 18 . - însă sub ultima literă a cuvântului (consoană finală) nu se citeşte: T.btK' kātabt . ;ö - când se află sub o consoană cu punct în interior (care nu e finală), şwa se citeşte (1): ~ykilMh; hammelakîm ' . yimkerû - după o vocală lungă, şwa se citeşte (1) ā: ha'rq' qāre’ā(h) > ō:

WrK.myI .

~ykilho hōlekîm . ô: ^m.Ay yômekā û: ^l.WbG> gebûlekā ē: Wdr>yE yēredû

15 16 17 18

Şwa mobile Şwa quiescens La acestea se adaugă şi qame hatuf

' (o). Această situa ie va fi prezentată într-o lec ie viitoare.
T.rkz" zākart > ;
16

Exceptând cazul când se află la sfârşitul unui cuvânt. Atunci nu se citeşte:

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea

Curs de limba ebraică biblică

În caz de dubiu, încerca i să împăr i i cuvântul în silabe. Nu uita i că o silabă începe întotdeauna cu o consoană (deci niciodată cu o vocală!). Apoi citi i sau nu şwa, conform regulilor 1 şi 2. EXERCI II a) Citi i următoarele cuvinte:

tAnB. hd'Why> yrIP. dwIdl. ' Wkl.h' ^r>Aa !Arm.vo hwEnynI Wkl.yE > ynIxlvu !Ayl.[, hk'l'mm; Wnm.f; qx'cyI laerfyI rAmz>mi !y"d>mi ' . . . ' . Wtr>kTi W[m.vyI . .
6. Substantivul: genul substantivelor Substantivele sunt de două genuri: masculin sau feminin. Nu există genul neutru. În general, nu există o regulă clară după care să recunoaştem genul unui substantiv. Totuşi, substantivele care au termina ia -ā(h), -at, -æt sunt de obicei de genul feminin.

hV'ai ’iššā(h)19 tB; bat tr,apTi ti ’æræt ,ö .
7. Numărul substantivelor Referitor la numărul substantivelor, în ebraică se disting trei categorii: singular, plural şi dual. Singular Dual Plural

dy" yād lg<rö, rægæl !Be bēn

~yIdy" yādayim ö; ~yIlgr; raglayim ;ö >

tAdy" yādôt ~yligr> regālîm " ~ynIB' bānîm

De remarcat că nu toate substantivele prezintă dual. Dualul se utilizează pentru păr ile bipare ale trupului, sau în numere, ca 200, 2 ani, 2 zile, etc. Pluralul are termina iile -îm şi -ôt (sau -ōt), care se adaugă la forma singulară.

sWs sûs dy" yād hr'AT tôrā(h)
19

~ysiWs sûsîm tAdy" yādôt troAT tôrōt v indică dublarea ei.
17

Punctul din interiorul literei

~yrIbD> ' melākîm debārîm Unele susbstantive prezintă şi modificări ale consoanelor la formarea pluralului: vyai ’îš ~Ay yôm tB. indică dativul). h.mö. Ea se ataşează ca un prefix la următorul cuvânt: r[. Despre formele conjunc iei şi folosirea ei ö: . sûs poate să însemne „cal” sau „un cal”.femeie ’āb .ö mælæk rb'D' dābār ~ykil'm. l. K. be (în). hassûs ~yrIbDh. ataşat de substantiv.Nhw> wehanna‘ar (şi tânărul).tată ~yvin" nāšîm (feminin) tAba' ’ābôt (masculin) 8. Conjunc ia w> we (şi) Articolul hotărât este substantivului. mælæk sWs sûs ~yrIbD> debārîm ' Conjunc ia %l. w> „şi“ este foarte folosită în limba ebraică biblică. iar cele feminine în -ôt (sau -ōt). ha-. cu dublarea primei consoane a %l. 18 . Prepozi ii Există trei tipuri de prepozi ii în ebraică: (1) cele ataşate direct substantivelor.Pr.m. ca) 20 Punctul din interiorul literei m indică dublare. Lect. Dr. le (către. ke (precum. haddebārîm ' > În ebraică nu există articol nehotărât. 9. sWSh. bat ~yvina] ’anāšîm (în loc de y apare n) " ~ymiy" yāmîm tAnB' bānôt De regulă substantivele masculine se termină în -îm. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică La majoritatea substantivelor apar însă şi modificări vocalice la formarea pluralului. vom vorbi în mai multe rânduri pe parcursul cursului. formând un singur cuvânt: B. %l. Articolul hotărât. pentru. hammælæk20 ö. Există şi excep ii: hV'ai ba' ’iššā(h) .Mh.

-l[. Lect. ’æl-habbayit (spre. spre). tyIBh-!mi min-habbayit (din casă) . tyIBh-l[.Mh. %l. Dr. dg<n<ö nægæd (înaintea). + l.MK. ö. lc.ö %l.ö %l.mB. . unui rege) kemælæk (ca un rege) Când substantivul este determinat prin articolul hotărât.ö . pentru rege) kammælæk (ca regele) (2) Cele legate indirect de substantiv printr-o linie.aöe ē æl habbayit (lângă casă) . ö. peste). (3) Cele mai multe prepozi ii sunt scrise ca şi cuvinte separate. ö. ‘al-habbayit (pe.ml. . bammælæk (în rege) lammælæk (regelui.ö %l. 10. Acestea se mai numesc şi propozi ii nominale.ö .(de la. De ex: lc. . ö.(pe.Ml.ö ~['h' dg<nö< nægæd hā‘ām (înaintea poporului) %l.Mh.ö %l.Mh. ynEpli li nê (în fa a) . prepozi iile asimilează articolul formând o singură silabă şi preluând vocala articolului.aeö ē æl (lângă). peste casă) . 19 . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică %l.ö . ’æl(către. ö. către casă) . ynEpli li nê hammælæk (în fa a regelui) . hammælæk babbayit: Regele (este) în casă.ö . %l.Mh. %l. . Consoana articolului dispare: Ex: %l.Mh.Mh. hammælæk . din). Maqqef indică faptul că aceste două cuvinte se pronun ă ca şi când ar fi un singur cuvânt.mK. -!mi min. Deci prepozi ia devine prima silabă a cuvântului şi e neaccentuată. . tyIBh-la.ö %l. Ocazional. bemælæk (într-un rege) lemælæk (către un rege. aceste prepozi ii pot apărea unite de următorul cuvânt prin maqqef. De exemplu: -la. adverb sau substantiv) Timpul ac iunii rezultă din context. Propozi ii cu predicat adverbial În limba ebraică se pot forma prepozi ii şi fără verb. în fa a substantivului. ö.ö %l.Pr. participiu. tyIBB. ‘al. pronume) – predicat (adjectiv. + B. + K. Ordinea normală a cuvintelor în propozi ie este: subiect (substantiv.MB. numită maqqef. tyIBh.

unde? lângă. s. prep.T.n:ö !yI[ö. s.Mh.Nh. prep. . prep. pe drum (art.m. prep. prep. l[.f.D. peste câmp. ö. s. . s. Vocabular ’ayyēh hammælæk Unde (este) regele? hYEa. în loc de. s. într-un câmp. Dr.Nh. în apropiere de în casă. în schimbul nāhār na‘ar ‘ayin ‘al śādæ(h) šām šēn ta at a) Traduce i în ebraică (oral): Casă.f. rh'n" r[. s. însă ca. c) Traduce i în ebraică (scris): Unde sunt casa şi câmpul? Tânărul este în câmp.ö !yI[ö. !ve !yI[ö. tânăr. " .ö w> K. ucenic ochi. adv. lc. r[.m. câmpie acolo dinte sub. ~yIny[e ‘ênayim ö: pe.m.) Câmp. ~yTiB'* bāttîm drum. lângă casă (art. pl. adverbul va sta pe primul loc: Curs de limba ebraică biblică %l. conj. 20 .Tö. l. şi m. du. prep.) b) Traduce i: ~v' r[. tx. hYEa.). precum nota dativului: lui X. Lect. casa. cale şi.aö tyIBh. %r.T. : : ~v' tyIBh.) Drum.m. hYEa.m. !ve tx. s.f' ~v' !ve tx. în câmp (art. rh'Nh. pe un drum. lc. în casă (art. tyIBh. tyIBö.ö EXERCI II: ’ayyē(h) ’ē æl be bayit dæræk w k l e e e adv. Constantin Oancea În cazul unei interoga ii. hd. pentru râu băiat. hYEa.aöe B.Pr.

În caz de dubiu. Dageş Masore ii au utilizat un punct în interiorul unei litere (numit dageş) în următoarele cazuri: . Lect. etc. la paragraful 12. t sunt asemănătoare prin faptul că au două pronun ări: . De obicei. .pentru a arăta când una din consoanele begadkepat se pronun ă exploziv (dageş lene) . introducând un punct în interiorul consoanei. [G:Yw: wayyigga‘ (g dublat).când punctul se află într-o literă în interiorul cuvântului. atunci avem 2 situa ii: a) Când litera cu punct e precedată de o vocală (în afară de şwa). multe gramatici nu fac deosebire în transcrierea şi pronun area acestor consoane. Cuvântul s-a format prin adăugare de vocale între consoanele respective.Pr. atunci e doar semn de citire explozivă (dageş lene). şi nu Iosip. mai ales în dialecte: aber (germană) – awer (alsaciană). 22 Vezi mai jos. Dr. dificultatea începătorului este de a recunoaşte când într-o literă din cele begadkefat21 punctul indică citirea explozivă şi când indică dublarea consoanei. diferen iind doar între p şi f.pentru a arăta când litera h finală se pronun ă: Hb' bāh (h se pronun ă!). ( ) Iosif. Întrucât varia ia pronun iei nu schimbă sensul cuvântului. 21 Cuvânt artificial. g. Traducerea VT în alte limbi a păstrat uneori distinc ia: ( ) Baruh. d. b) Când litera cu punct e precedată de o consoană cu şwa. Ex: rB.alta spirantă. Punctul se numeşte în acest caz mappiq.d>mi midbar (b pronun at exploziv). Asemenea fenomene fonetice se întâlnesc şi în limbile moderne.pentru a indica o dublare a consoanei respective (dageş forte) . . rPeky> yekapper (p dublat) I . k. atunci e semn de dublare (dageş22 forte): Ex: rABGI gibbôr (b dublat). în cazul pronun iei explozive. p.una explozivă (cu punct în interior) . Consoanele „begadkefat“ Curs de limba ebraică biblică Consoanele (t p k d g b) b. fricativă (fără punct în interior). Masore ii au marcat cele două feluri de pronun ie. şi nu Baruk. atunci punctul indică citire explozivă. Constantin Oancea LEC IA 2 11. împăr irea cuvântului în silabe poate fi de folos. %wrb @swy 12.când litera cu punct este la începutul cuvântului. jP'vmi mišpa (p pronun at exploziv) . realizat pentru a memora mai uşor consoanele în cauză. 21 .

La rădăcina singulară se adaugă termina iile specifice. Când în cursul flexiunii. (a) Reducere pre-pretonică. æ. [ h x) şi ale consoanei r 23 Cu * am marcat forme care nu există în realitate. ci au fost scrise pentru a în elege transformările vocalice. Datorită primei propietă i. Dr. la paragraful 18). 22 . Cea de a doua proprietate face ca semivocala şwa după o guturală să fie transformată în semivocalele a sau æ. mai rar în o. indiferent de vocala pretonică: yiktōb + û *yiktōbû (*yik-tō-bû) yiktebû yittēn + û *yittēnû (*yit-tē-nû) yittenû yišma‘ + û *yišma‘û (*yiš-ma-‘û) yišme‘û 14. (b) Reducere pretonică. care ajung în silaba deschisă pre-pretonică. Lect. Accentul se mută pe silaba finală. accentul se mută. de ex. ā va deveni a: a kāmîm (şi nu ekāmîm) ākām + îm De fapt semivocalele a. apar devia ii la forma articolului când substantivul începe cu o consoană guturală (a se vedea în continuare.guturalele nu pot fi urmate de semivocala şwa. Acest tip de reducere apare: . implicând o reducere a vocalelor din silabele devenite pre-pretonice.cel mai frecvent la flexiunea verbelor. Ex: ā: nābî’ + îm ē: lēbāb + ôt *nābî’îm (*nā-bî-’îm)23 *lēbābôt (*lē-bā-bôt) nebî’îm lebābôt Observăm cum ā şi ē din vocale pretonice au ajuns prin adăugarea termina iei pluralului în silabe pre-pretonice şi au fost reduse la e. Câteva proprietă i ale consoanelor guturale (a Re ine i următoarele proprietă i: .Pr. Reducerea vocalică Curs de limba ebraică biblică Multe dintre schimbările vocalice care au loc la flexiunea cuvintelor (în cazul formării pluralului substantivelor. Cel mai uzual acest tip de reducere se observă la formarea pluralului substantivelor.guturalele şi consoana r nu pot fi dublate .la substantive care au vocala pre-pretonică lungă neschimbabilă sau silaba închisă: plural singular šō ē + îm * šō ē îm (šō ē îm) šō ē îm . vocalele ā şi ē. o pot fi privite ca variante ale lui e (şwa mobile) folosite după guturale. Acest tip de reducere apare la formarea pluralului la substantive şi adjective. devin e (Şwa). În cazul reducerii pre-pretonice la formarea pluralului substantivelor. Constantin Oancea 13.) se produc după anumite reguli.

. ry[i ‘îr oraş ~yrI[' ‘ārîm oraşe rp'[' ‘ā ār praf ry[ih' hā‘îr oraşul ~yrI[h. înainte de a şi r forma articolului este h': [ h x) sau cu r suferă modificări. Articolul înaintea unor cuvinte care încep cu guturale (a a. înainte de h şi x articoul este de obicei h.xh. le.. ke ataşate substantivelor care încep cu o guturală.ö ~k'xh. ' vyail' lā’îš ~yrIhB. Articolul hotărât (continuare) Curs de limba ebraică biblică Forma obişnuită a articolului este h. vyai ’îš om b['r' rā‘āb foamete articolul este h. K. hahêkāl palatul br.xö. hæ‘ārîm oraşele ' rp'[h.Pr. l. Consoana articolului dispare: vyaih' + l.: vyaih' hā’îš omul b['rh' hārā‘āb foametea ' b. æræb sabie ~k'x' ākām în elept ~yrIh' hārîm mun i lk'yheh. hæ ākām în eleptul ' ~yrIhh.: lk'yhe hêkāl palat br. Lect. Dacă însă [ este urmat de vocala ā neaccentuată. cu dublarea consoanei următoare (vezi paragraful 8). fără dublarea consoanei următoare. + B. ~yrIhh. Constantin Oancea 15. se păstrează aceeaşi regulă ca pentru substantivele normale (vezi 9): prepozi iile asimilează articolul.h este urmat de vocala ā neaccentuată . formând o singură silabă şi preluând vocala articolului. Dar dacă: . bæhārîm ' 23 . hæ‘ā ār praful ' c. ha æræb sabia . be.x este urmat de vocala ā (accentuată sau neaccentuată) articolul este h. hæhārîm mun ii ' În cazul prepozi iilor B. înainte de [ articolul este de obicei tot h'. Dr.

24 . s. s. Observăm reducerea pre-pretonică a vocalei æ sau ē la e (respectiv la a în ‘abadîm. s.mö.söe sē ær r[. Substantivele următoare („segolata”) sunt deasemenea des întâlnite: %l. templu copil rege carte slugă. s. Constantin Oancea 16.Pr.m. so ie.söe db. ~yvin" nāšîm palat.m. ' . . În cazul B. s. se ārîm ' ~yrI[n> ne‘ārîm ' ~ydIb[] ‘abadîm ' Comun substantivelor segolate este accentul pe prima silabă la forma singular. A Pl. s. pl.[ö. ~yvina] ’anāšîm " femeie. s. adv.f. Dr. . De altfel în cazul A. nu avem modificări vocalice la adăugarea termina iei pluralului. Vocabular vyai hV'ai lk'yhe dl. a Curs de limba ebraică biblică ~Alx] lôm tAmAlx] a lômôt B rb'D' dābār !qez" zāqēn ~yrIbD> debārîm ' ~ynIqz> zeqēnîm e În cazul A. .m.m.mi ~yrIPKh.m.m. pl. sclav oraş.[. vocala ā este redusă la e (vezi paragraful 13).m.ö ‘æbæd ~ykil'm. cetate. hK'lmi bTokyI T'btK' u i . pl. ry[i hPo EXERCI II: ’îš ’iššā(h) hêkāl yælæd mælæk sē ær ‘æbæd ‘îr pō(h) s. ~yrI[' ‘ārîm aici a) Citi i şi transcrie i următoarele cuvinte: ~D.f. rp. Pluralul substantivelor Observa i pluralul următoarelor substantive: Sg. Lect.ö mælæk rp. melākîm ~yrIps. vocala prepretonică este deja e şi nu mai poate fi redusă. so .nö: na‘ar db.y<ö %l. bărbat. din cauza guturalei). jPovyI HK'l.m. rb'Dh.

' .Dö. ~yrI[Nh.ae ~ykilMh. ' tAbr'x] ~ynIqz> e ~ydIly> ' d) Traduce i (oral): Bărbat. regi. bărbatul. Dr. Lect. '> d) Traduce i (scris): Femeile sunt aici. în bărbatul Femeie. hYEa. femeile. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică b) Aşeza i prepozi ia l. în femeile Rege. 25 . bărba i.Pr. dæræk rq'B' bāqār hr'AT tôrā(h) c) Traduce i următoarele cuvinte folosind vocabularul de la sfârşitul cursului: ~ykilm. femei. peste regii e) Traduce i: ry[iB' hV'ahw> vyaih' i ' ry[ih' lc. Oraşele sunt lângă râuri. înaintea substantivelor şi citi i cuvântul rezultat: vr'P' pārāš %r.

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea LEC IA 3 17. Articolul (încheiere)

Curs de limba ebraică biblică

Când un cuvânt începe cu silabele ye sau me, articolul este de obicei fără dublarea primei consoane.

Observa i că dispare o silabă prin articulare: hay-lā-dîm, şi nu ha-ye-lā-dîm. Execep ie de la această regulă o fac substantive care au a doua consoană [ sau h

~ydIly> yelādîm ' raoy> ye’ōr

~ydIlyh; haylādîm '> raoyh; hay’ōr >

~ydIWhy>

yehûdîm

~ydIWhy>h;

hayyehûdîm (iudeii)

Câteva substantive au o formă uşor modificată când primesc articol. Cele mai importante sunt:

#r,a,ö ’æræ ( ară, pământ) rh; har (munte) ~[; ‘am (popor) !G: gan (grădină) rP; par (vi el) gx; ag (sărbătoare) !Ara] ’arôn (chivot)
18. Adjectivul

#r,ah' hā’āræ 'ö rh'h' hāhār ~['h' hā‘ām !G"h; haggān rP'h; happār gx'h, hæ āg !Ara'h' hā’ārôn

Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl înso eşte. Singular bAj ôb (bun) Plural

Masc. Fem.

hb'Aj

ôbā(h) (bună)

~ybiAj tAbAj

ôbîm (buni) ôbôt (bune)

Termina iile ā(h), îm, ôt, au mai fost întîlnite şi la substantive. Dacă însă genul unui substantiv nu poate fi recunoscut totdeauna pe baza termina iei (ex. ry[i ‘îr (oraş) este substantiv feminin, dar pluralul are termina ia -îm), când substantivul e înso it de adjectiv, termina ia acestuia din urmă ne indică totdeauna genul şi numărul substantivului (ex. ‘ārîm ôbôt – oraşe bune) La adjective bisilabice, adăugarea termina iilor -ā(h), -îm, -ôt duc la aceeaşi modificare ca şi la substantive: reducerea pre-pretonică a vocalei ā la e (vezi 13).

26

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Singular Masc. Fem. Plural

Curs de limba ebraică biblică

lAdG" gādôl (mare) hl'Adg> gedôlā(h) hB'r; rabbā(h) tABr; rabbôt h['r' rā‘ā(h) tA[r' rā‘ôt hY"x; tAYx;
ayyā(h) ayyôt

~yliAdG> tAlAdG>

gedôlîm gedôlôt

Unele adjective monosilabice cunosc şi modificări ale formei prin adăugarea termina iilor:

br; rab ~yBir; rabbîm [r; ra‘ ~y[ir' rā‘îm yx; ay ~yYIx; ayyîm hp,y" yā æ(h) ) ~ypiy" yā îm hv,q' qāšæ(h) ~yviq' qāšîm

Adjective care se termină în –æ(h) au următoarele forme:

hp'y" yā ā(h) tApy" yā ôt hv'q' qāšā(h) tAvq' qāšôt

19. Folosirea adjectivului A. Adjectivele pot avea func ie atributivă sau predicativă. a) folosirea atributivă. În acest caz, adjectivul urmează substantivul cu care se acordă în gen, număr şi determinare:

bAj vyai ’îš ôb bAJh; vyaih' hā’îš ha ôb ~ybiAj ~yvina] ’anāšîm ôbîm " ~ybiAJh; ~yvinah' hā’anāšîm ha " ]

un om bun omul bun oameni buni ôbîm oamenii buni o femeie bună femeia bună femei bune femeile bune

hb'Aj hV'ai ’iššā(h) ôbā(h) hb'AJh; hV'ah' hā’iššā(h) ha ôbā(h) i tAbAj ~yvin" nāšîm ôbôt tAbAJh; ~yviNh; hannāšîm ha ôbôt "

Aten ie: adjectivul se acordă cu genul, nu cu termina ia substantivului!

27

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea

Curs de limba ebraică biblică

b) folosirea predicativă. În ebraică se poate forma o propozi ie prin alăturarea unui substantiv articulat şi a unui adjectiv nearticulat. Substantivul va fi subiectul propozi iei, iar adjectivul predicatul.

bAj vyaih' vyaih' bAj

hā’îš ôb ôb hā’îš

Omul este bun. Bun este omul. Femeia este bună. Bună este femeia. Oamenii sunt buni. Buni sunt oamenii.

hb'Aj hV'ah' hā’iššā(h) ôbā(h) i hV'ah' hb'Aj ôbā(h) hā’iššā(h) i ~ybiAj ~yvinah' hā’anāšîm ôbîm " ] ~yvinah' ~ybiAj ôbîm hā’anāšîm " ] hb'AJh;w> hl'AdG>h; ry[ih'
atributivă)

Un substantiv poate fi înso it de mai multe adjective: hā’îr haggedôlā(h) weha ôbā(h) Oraşul mare şi bun (folosire Oraşul este mare şi bun.

hb'Ajw> hl'AdG> ry[ih'
(folosire predicativă)

hā’îr gedôlā(h) we ôbā(h)

Predicatul poate fi format dintr-un adjectiv şi un substantiv cu prepozi ie: ôbā(h) hā’îr lā‘ām Bun este oraşul pentru popor. B. Adjectivele pot avea func ia unui substantiv, când sunt înso ite de articol:

~['l' ry[ih' hb'Aj

~k'xh, '

hæ ākām

cel care este în elept, în eleptul

Formele masculine şi feminine ale unor adjective pot fi utilizate ca substantive abstracte:

[r'h' hārā‘ (masc.) h['rh' hārā‘ā(h) (fem.) '
Vocabular

ceea ce este rău, rău răutate

#r,a,ö lAdG" rb'D' rh; !qez" bAj hp,y"

’æræ gādôl dābār har zāqēn ôb yā æ(h)

s.f. adj. s.m. s.m. adj. adj. adj.

pământ; ară; cu art. #r,ah' hā’āræ ö,' mare (şi ldoG" gādōl) cuvânt; lucru munte bătrân bun, plăcut; bine frumos 28

în oraşele mari oameni.: hN"jq. ~yTiBh. ' daom. singular. adj. . şi pl.m. Dr. . pl. lângă oraşul mare oraşe. tApy" ~yrI[h. rău foamete dbeK' daom. 29 . b['r' EXERCI II: kābēd me’ōd ‘am qā ōn ra‘ rā‘āb adj. adj. ‘ammîm mic. a) Care sunt formele adjectivelor următoare (masculin. s. popor. ~[.m. oamenii. Lect. plural)? vAdq' qAxr' bArq' dbek' b) Traduce i în ebraică (oral): omul bun. în oraşul mare. Lucrul este neimportant (mic). important foarte (stă după adjectiv: daom.q) . bAj „foarte bun”) ~yNIjq. oraşele. ' %r. . . adv. dbeK' b['rh' ' c) Traduce i în ebraică (scris): Cuvântul este bun. oraşul mic. ~yMi[. omul rău oraşul mare. omul mic. tANj.ae ~yNIjQh. lc. în oamenii răi Traduce i: tAbAj tAcr'ah' ] daom. s. feminin. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică greu. . neînsemnat (f. oraşul rău în oraş(ul). oamenii răi.Dh. în oraşe(le).Pr. !joq' [r.

patah se numeşte patah furtivum. se ob in cuvinte diferite. când se citeşte întâi vocala şi apoi consoana: rûa .mi mišpā îm ' (fără modificare) (fără modificare) (ē devine e) %a'lm. Excep ie de la această regulă face vocala patah sub sau finale. mal’ākîm ' pl. În acest caz. bveyO yōšēb (şezând). btk (a scrie). în ebraică se citeşte întâi consoana. berākā(h) ' binecuvântat (verb) el a binecuvântat (verb) binecuvântare (substantiv) Modurile de vocalizare determină aşadar sensul unui cuvânt. Pluralul substantivelor (continuare) Curs de limba ebraică biblică Un alt tip de substantive sunt cele bisilabice. Constantin Oancea LEC IA 4 20. Lect. ~yjiPv. ~ybikAK kôkābîm (fără modificare) ' 21.Wr [. ~ynIhKo kōhanîm ] (ē devine a) pl. 25 XXX reprezintă consoanele verbului. prima silabă are o vocală lungă neschimbabilă: pl. ~ybiyao ’ōyebîm > (ē devine e) byEao ’ōyēb !heko kōhēn bk'AK kôkāb pl. Participiul activ al verbului În limba ebraică. !tenO nōtēn (dând). cuvintele pot fi reduse la o rădăcină consonantică şi o paradigmă vocalică. Vom începe studiul verbului în limba ebraică biblică cu participiul activ. La formarea pluralului. sau aceasta con ine o vocală lungă neschimbabilă şi a doua silabă are vocala ā sau ē. %WrB' bārûk %r. x [ x. etc.mvo e 30 . a doua ē)25 bteKo kōtēb (scriind).m. x. ē devine e. Prin diverse moduri de vocalizare. Dr. în a doua. în cuvintele următoare. secven a de consoane $rb (BRK) are sensul primar de binecuvântare. prima silabă nu se schimbă. mal’āk .z>mi mizb ôt e b. apoi vocala.Be bērak hk'rB. šōmēa‘. Participiul activ al unui verb are paradigma vocalică XXeXo ō-ē (prima vocală este ō. În ebraică.Pr. 24 În mod normal. tAxB.Bzmi mizbēa 24 e> pl. rădăcina verbelor e formată de regulă din 3 consoane: !tn (a da). ~ykial. pl. De exemplu. care au prima silabă închisă. prima silabă închisă: jP'vmi mišpā . în vreme ce ā rămâne tot ā: a.

respectiv plural masculin şi feminin: Singular Masc. având aşadar forme de singular masculin şi feminin. participiul activ în ebraică indică o ac iune continuă.Pr. 2) Ca substantiv. sensul derivă din activitatea desfăşurată: hakkōtēb cel care scrie (este scriind) = scriitorul haššōmēr cel care păzeşte = păzitorul Ca şi adjectivul. aflată în desfăşurare. Dacă complementul direct este un substantiv determinat. “el scria” sau “el va scrie”. nu e nume propriu sau nu e înso it de pronume posesiv.este cu articol (“omul”) .Ko kōtebôt Prima vocală este lungă şi neschimbabilă. Plural ~ybitKo kōtebîm . Lect.) hā’îš kōtēb ’æt-haddābār 31 . substantivul e nedeterminat. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Deşi este o formă a verbului. Nota acuzativului: -ta. Traducerea şi utilizarea participiului activ Participiul poate fi tradus în română ca verb sau ca substantiv. În ebraică nu există cazul acuzativ. -atributiv: bteKh' vyaih' hā’îš hakkōtēb o omul care este scriind (omul care scrie) -predicativ: bteKo vyaih' hā’îš kōtēb omul este scriind (omul scrie) 23. ’ætUn substantiv este determinat atunci când: . kōtēb însemnă “scriind”. când participiul are articol. 22. participiul se comportă ca un adjectiv din punct de vedere morfologic. tae ’ēt). Exemple: rb'Dh-ta.este nume propriu (“David”) . atunci el va fi precedat de prepozi ia -ta. în a doua silabă ē este redus la e. bteKo kōtēb Fem. bteKo vyaih' ' . Literal. (Omul scrie cuvântul. Dr.ö kōtæbæt twObt. 1) Ca verb. Timpul ac iunii se desprinde din context. tb.(sau fără maqqef. astfel încât participiul poate exprima o ac iune în desfăşurare în trecut.tKo .e înso it de pronume posesiv (“calul meu”) Când nu are articol. participiul activ poate fi utilizat atributiv sau predicativ. prezent sau viitor: “el scrie”. ’æt.

spre (un loc) vb. către. !tn jpv EXERCI II ’ōkēl ’æl hōlēk yōšēb kōtēb mal’āk nōtēn šō ē vb. tb. a merge.Pr. Dr. i ~ynItnO ~ykilMh. -ta.m.Mh.) lka la. vb. lipseşte de obicei prepozi ia ’æt. Regii scriu. Femeia merge. a mânca prep. vb.Sh-ta. 32 .) Dacă însă complementul direct este un substantiv nedeterminat. .m. Regele care scrie. !tenO %l. s. Femeile merg. . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică dwID-ta. nota acuzativului. Lect. înger (= solul lui Dumnezeu) a da a judeca. hl'AdG> ry[i-la. ~ykilho hV'ahw> vyaih' .vyO hV'ah' o .: rb'D' bteKo vyaih' Vocabular26 hā’îš kōtēb dābār (Omul scrie un cuvânt. bheao ~['h' ' hā’ām ’ōhēb ’æt-Dāwid (Poporul îl iubeşte pe David. pe X a) Traduce i în ebraică (oral): Regele scrie. sau tae %lh bvy btk %a'l. vb. bveyO jpeVh. i ' 26 Verbele cuprinse în vocabularele lec iilor 4-6 sunt transcrise la participiul activ. jpevo = judecător ’ēt sau ’æt prep. vb. e . . %a'lMh. ' . part. . a umbla a şedea. Femeia care merge e) Traduce i: %lehh. o vyail' rp. a locui a scrie sol.

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea LEC IA 5 24. Matres lectionis. Scriptio defectiva

Curs de limba ebraică biblică

A. Matres lectionis. Inscrip iile ebraice vechi descoperite în ara Sfântă (sec. 10 î.H.) nu con in semne vocalice. Din sec. 9 î.H., literele w, y şi h au început să fie utilizate pentru a semnala o vocală la sfârşitul unui cuvânt: w=û Ex: wklm malekû (ei au domnit)

y=î h = orice altă vocală finală

Ex: yklm Ex: hklm

malkî (regele meu) malkah (regină)

După exilul babilonian, w şi y au început să fie utilizate pentru a indica vocale şi în interiorul unui cuvânt, pe când h a rămas mai departe indicator al oricărei vocale finale:

w = û şi ô y = ê, æ , sau î
Păstrând şi func ia de vocale a acestor trei consoane, masore ii au adăugat apoi semnele vocalice pe care le utilizăm azi. Pentru că au func ia de a indica o vocală, aceste trei litere (w, y şi

h) se numesc şi matres lectionis (lat. „mame ale lecturii”- te înva ă cum să citeşti).27

B. Scriere defectivă (scriptio defectiva). Acelaşi cuvânt este scris uneori în textul masoretic fără una din cele două matres lectionis w şi y. Ex: respectiv mare În acest caz se vorbeşte de scriere defectivă a cuvântului. 25. Prepozi ia !mi min (din, de la, dintre) a. Înaintea substantivelor cu articol hotărât, prepozi ia are forma me (mē) şi se ataşează înaintea substantivului, sau !mi (min), legat de obicei de substantiv prin maqqef. Astfel, „de la rege” poate fi exprimat în două feluri: %l,Mh;me (mēhammælæk) sau ,ö

~Wqy" lAdG"

respectiv

~quy" (Gen 27,31) ldoG" (Deut 26,8)

el se va ridica

%l,Mh-!mi (min-hammælæk) ö, ;
b. Înaintea substantivelor fără articol, care încep cu o guturală sau cu r, forma prepozi iei este me (mē), ataşată direct înaintea substantivului. „dintr-un oraş, de la un oraş”

ry[ime

mē‘îr

c. Înaintea tuturor celorlalte substantive fără articol, forma este mi (mi), ataşată înaintea susbtantivului, cu dublarea primei consoane a acestuia. „de la un rege” %l,Mö,mi mimmælæk
27

Vezi din nou 3.2.

33

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea 26 Comparativul

Curs de limba ebraică biblică

Pentru a exprima gradul comparativ, în ebraică nu se modifică forma adjectivului, ci se foloseşte prepozi ia !mi (min):

%l,Mhme ~k'x' !qeZh; ,ö ; "

hazzāqēn ākām mēhammælæk Bătrânul e mai în elep decât regele. hr'[Nhme hV'ah' hp'y" yā ā(h) hā’iššā(h) mēhanna‘arā(h) ]: ; i Mai frumoasă e femeia decât tânăra.

Este posibilă şi traducerea următoare: „...prea...pentru...” %l,Mhme hd'Ab[]h' hv'q' qāšā(h) hā‘abôdā(h) mēhammælæk ,ö ; Sarcina e prea grea pentru rege. 27 Pronumele relativ rv,a] (’ašær - care) Pronumele relativ se poate folosi pentru a forma propozi ii relative:

tyIBB; rv,a] vyaih' 'ö

hā’îš ’ašær babbayi Omul care este în casă #r,aB' rv,a] ~['h' hā‘ām ’ašær bā’āræ 'ö Poporul care este în ară

rv,a] (’ašær) nu se foloseşte înainte de adjective sau participii: „Omul care este bun”, va fi în ebraică bAJh; vyaih' hā’îš ha ôb. „Omul care merge” va fi %lehh; vyaih' hā’îš hahōlēk. o
28 Analiza şi traducerea unui text Înainte de analiza propriu-zisă a unui text, re ine i următoarele indica ii: i. De obicei, în text cuvintele sunt compuse. Pentru a le găsi în dic ionar, trebuie să separăm elementele componente. Separa i ceea ce este înaintea cuvântului (articolul, conjunc ia „şi”, prepozi ii) sau după cuvânt (termina iile). Dacă nu există elemente ce pot fi separate, căuta i cuvântul întreg, aşa cum apare în text. ii. Cuvântul rămas după separare se va căuta în vocabular sau în dic ionar. Căuta i succesiunea de consoane! Ignora i pentru început vocalele!28 iii. După ce a i analizat toate cuvintele, reciti i textul, şi de abia apoi traduce i.

~yrIpSB; se pot separa prepozi ia cu articol B; şi termina ia ~y I. ' . Rămâne cuvântul rp's. Căutăm în vocabular succesiunea de consoane rps şi găsim 2 . cuvinte: susbstantivul rp,seö şi verbul rps. Cum verbul nu are articol şi prepozi ie, cuvântul din text este substantivul rp,s, carte. eö
De exemplu, în cuvântul
28

De cele mai multe ori, vocalele cuvântului din dic ionar sunt diferite de cele din textul de analizat.

34

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea Să analizăm şi să traducem următorul text: Analiză:

Curs de limba ebraică biblică

vyail. rp,Sh-ta, !tenO jpeVh; eö ; o

jpeVh; = substantiv comun, singular, cu articol, jpev,o judecător o !tenO = verb, participiu activ, masculin singular, !tn, a da -ta, = prepozi ie, pe (nota acuzativului) rp,Sh; = substantiv comun, singular, cu articol, rp,sö,e carte eö vyail. l. = prepozi ie, pentru (nota dativului) vyai = substantiv comun, singular, om, bărbat
Traducere: Judecătorul dă cartea unui om.

Vocabular

ba' xa' rv,a] aWh ayhi ymi !mi Hr'AT

’āb ’ā ’ašær hû’ hî’ mî min tôrā(h)

s.m. s.m. pron.rel. pron. pron. pron. prep. s.f.

tată, părinte; pl. tAba' ’ābôt frate care el; acela ea; aceea cine? din, dintre, de la lege, Legea (lui Moise)

Câteva substantive proprii:

~yhila/ ’ælōhîm { hw"hy> yahwæ(h) (’adōnāy) laerfyI yiśrā’ēl ' . jAl lô hv,m mōšæ(h) dwID' dāwid hmolv. šelōmō(h) {
29

Dumnezeu (uneori dumnezei) Iahve (Domnul)29 Israel Lot Moise David Solomon

Masore ii au scris sub cele patru consoane („tetragramul“) YHWH ale numelui divin vocalele de la cuvântul

yn"da] ’adōnāy („Domnul“), indicând astfel cum trebuie citit numele divin. Pronun ia ini ială nu e cunoscută, ci o
doar presupusă a fi fost Iahve sau Iahu. Când întâlneau în textul biblic tetragramul, evreii citeau ’adōnāy. În Biblia ebraică se întâlnesc şi alte cuvinte care se citesc altfel decât sunt scrise (Ketib- „este scris”). Modul de citire, numit Qere- „a se citi”- a fost indicat pe marginea textului.

35

Pr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Ierusalim Sodoma ~lövWry> yerûšālaim (yerûšālēm) i. Lect. sedōm 36 . ' ~dos. Dr.

. laerfyl.SB.ah-ta. ~ykilho ~ykialMh h['rh' ry[iB' bveyO jAl . ' lAdG"h.I ö' ' { tyIBB. Constantin Oancea EXERCI II RECAPITULATIVE 1 Analiza i şi traduce i următoarele propozi ii: Curs de limba ebraică biblică bAj vyai dwId' bAj vyai ymi ~l. !tenO jpeVh.aB' b['rh' dbeK' 'ö ' ~['l' hr'ATh.ö aWh 37 . ' . Dr. Lect. ' .Pr. eö . ~ylikao hV'ahw> vyaih' 'ö . ~ykilho ~ykilMh. 'ö #r. ayhi hr'f' hYEa.m rp..Sh-ta. . i ' . hl'AdG>h. rp. !tenO ~yhila/ hw"hy> ' . i ' ~dos-la. !tenO hv. #r. o lAdG" %l.vWryBii ~ybivyO dwIdw> hmolv.-ta. ' vyail. bAj rb'Dh. bteKo vyaih' öe ' > . ' { daom. ~yrIbDh-ta.m. tyIBB. ry[ih-la. ' .

q[eco ō‘ēq tq. 38 . vyai vyE 'ö E un om în casă.Pr. f. Vezi nota 24. ‘ammîm qxo ôq (hotărâre) ~yQixu uqqîm O serie de substantive frecvente au plural neregulat: varo rō’š (cap) ~yviar' rā’šîm ~Ay yôm (zi) !Be bēn (fiu) ry[i ‘îr (oraş) vyai ’îš (om) 30. tA[m. 30 Patah furtivum.[co ō‘æqæt ö. vyE yēš mælæk lā‘ām E un rege pentru popor ( = Poporul are un rege). Particulele vyE (yēš) şi Pentru a exprima existen a sau neexisten a. Lect. [. Pl. tyIBB. yēš ’îš babbayit ~['l' %l.mvo šōma‘at ö. Participiul activ (continuare) ~ymiy" yāmîm ~ynIB' bānîm ~yrI[' ‘ārîm ~yvina] ’anāšîm " Când a 2-a sau a 3-a dintre consoanele rădăcinii verbului este o guturală. a nu avea”. aceste particule sunt folosite şi cu sensul de „a avea.mö. apar uşoare modificări în forma participiului: Sg. Constantin Oancea LEC IA 6 29 Pluralul substantivelor (continuare) Curs de limba ebraică biblică Unele substantive monosilabice nu suferă modificări la formarea pluralului: ~D' dām (sânge) ~ymiD' dāmîm Altele îşi dublează consoana finală (eventual cu modificare vocalică): ~[. nu este). m. ‘am (popor) ~yMi[.mvo šōmēa‘30 e t[. ~yqi[co ] tAq[]co ~y[imvo .vo !yae (’ên) ō‘aqîm ō‘aqôt šōme‘îm šōme‘ôt 31. De multe ori. m. f. Dr. este) şi !yae ’ên (nu există. în ebraică se utilizează particulele vyE yēš (există.

l]31 lākæn ' ~h.pl. .Kö. cu sufixe: ytiao ’ōtî pe mine ^t. ö. Ei au un rege.Mh. Prepozi iile l. ’ætkæm pe voi (m. vyai !yae 'ö ’ên ’îš babbayit Nu e nici un om în casă. Lect.pl.) vouă (f.mö. [!k. Pentru ~h.l' lākæm [!k.) .aeö ’ēllæ(h) (aceştia. acestea) m. . 31 tazO aWh ayhi zō’t (aceasta) hû’ (acela) hî’ (aceea) ~he hēm (aceia) hN"heö hēnnā(h) (acelea) 39 [ ] = Forma nu apare în BH.) lui ei Wnlö' lānû ~k. ~x.) ie (f.Pr. Pronumele demonstrativ Singular hz< zæ(h) (acesta) Plural m.mö. B. şi -ta. ~t'ao ’ōtām pe ei !t'ao ’ōtān pe ele Omul ne dă nouă pâine.) %t'ao ’ōtāk pe tine (f.sg.) La fel şi pentru prepozi ia B.pl.l.pl. 32. cu sufixe pronominale Aceste prepozi ii primesc aceleaşi sufixe. ~h.l' lāhæm !h.) . Dr. yli !yae %l.pl..ö Wnlö' !tenO vyaih' @s.pl. ~['l' %l. Regele îi iubeşte pe ei.) lor (m.l' vyE ~t'ao bheao %l. m. f.) Atao ’ōtô pe el Ht'ao ’ōtāh pe ea Exemple de folosire: Wnt'ao ’ōtānû pe noi ö ~k.sg. !yae ’ên mælæk lā‘ām Nu e nici un rege pentru popor = Poporul nu are rege. hL.ta] ’ætkæn pe voi (f. m. Prepozi ia -ta. yli lî ^l. lekā %l' lāk Al lô Hl' lāh mie ie (m. Nu am argint (bani).ao ’ōtekā pe tine (m.sg. şi f. f.ta. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică tyIBB. 33. .pl.sg. f.l' lāhæn nouă vouă (m.) lor (f.) există forma alternativă ~B' bām.B' bāhæm (3 m.

Constantin Oancea Pronumele se foloseşte şi ca adjectiv demonstrativ: Curs de limba ebraică biblică hZ<h. hannāšîm hā’ēllæ(h) eö " aWhh. hn<Bo bōnæ(h) fem. ~x.m. hn"Bo bōnā(h) (rar hY"nBo bōnîyā(h)) I ~ynIBo tAnBo bōnîm bōnôt Vom vedea. adv. s. Pl. hrană profet a face glas.aeö ’ēllæ(h) hā’anāšîm " ] 34.m.lö. sau lAqB. vb.ah ~yvinah' hā’anāšîm hā’ēllæ(h) eö " ] hL. alteori BNY. zgomot a auzi. s. s. uneori BN-. este. bani pâine. Lect.ah' ~yviNh. Participiul activ (continuare) Verbele cu termina ia h -h: Sg. când vom discuta despre conjugarea verbelor.Pr. masc. vb.Kö. sunet. ) 40 . vyaih' hā’îš hazzæ(h) taZOh. Vocabular %yae vyE @s. s. . că acest tip de verbe au rădăcină variabilă. hV'ah' hā’îššā(h) hahî’ i ~heh' ~yvinah' hā’anāšîm hāhēm " ] hN"hh' ~yviNh. s.m. a asculta de ( + B. sunt argint. vyaih' hā’îš hahû’ ayhih. hannāšîm hāhēnnā(h) eö " Şi pronumele se poate folosi predicativ: vyaih' hz< zæ(h) hā’îš omul acesta femeia aceasta oamenii aceştia femeile acestea omul acela femeia aceea oamenii aceia femeile acelea acesta este omul aceasta este femeia aceştia sunt bărba ii hV'ah' tazO zō’ hā’îššā(h) i ~yvinah' hL. aybin" hf[ lAq [mv ’êk yēš kæsæ læ æm nābî’ ‘ōśē(h) qôl šōmēa‘ adv.m. l. hV'ah' hā’îššā(h) hazzō’ i hL. Dr. cum? există.

l' !tenO ~yhila/ hw"hy> ' ' { Atao hfe[o ~yhila/ { ~x.ah-ta. Wnl' !yaew> #r.Pr. hL.l. Dr.a] ~yrIbDh.ae " ' > taZOh. o " ] taZOh. aybiNh. ~y[imvw> ~ybiAj ~yvinah' . hr'ATh. Constantin Oancea EXERCI II a) Analiza i şi traduce i: Curs de limba ebraică biblică aWhh. #r.aB' qz:x' b['rh' ' ' 41 . ~k. Lect. bteKo rv.-ta.

ākemā(h) (ea e în eleaptă). 2 m. .ö yTibtK' . . Wnb. Uneori meteg poate să indice tocmai că silaba e neaccentuată: ~yIrhc(" ö. sau când trebuie citit ca vocala o (qame hatuf).imperfect (sau conjugarea preformativă). 1 Pl. când rădăcina primeşte atât sufixe. Pentru a distinge când qame se citeşte ā. Acest caz de folosire a lui meteg pare să contrazică cele prezentate mai sus. În această situa ie X(" se citeşte o. hm'kx'* se citeşte . re ine i că într-o silabă închisă şi neaccentuată. . rareori X' (qame ) e urmat de X\ (hatef qame ) în următoarea silabă. . 32 Fiindcă silaba închisă se marchează prin şwa mut. Vom începe studiul verbului cu perfectul. !T. Există două conjugări principale ale verbului: .K' hb'tK*' . Uneori însă qame se citeşte o şi poartă denumirea de qame hatuf. rădăcina unui verb este formată din trei consoane (de exemplu btk). \ ohorayim. T'btK' . Lect. respectiv o. Qame hatuf şi Meteg Curs de limba ebraică biblică Qame hatuf. Pentru exemplificare. Astfel. ca şi în alte limbi semitice. cuvântul hm'kx' se citeşte okmā(h) (în elepciune). .K'* ~T.btK. În majoritatea cazurilor. Cu meteg însă.ö T. Dr. când în stânga lui qame stă şwa.btK' . De obicei qame se citeşte ā. qame urmat de meteg se citeşte ā. Constantin Oancea LEC IA 7 35.perfect (sau conjugare aformativă).X' 32 Meteg. 3 m. qame se citeşte o. qame se citeşte o.tK' ö. 36. În restul cazurilor se citeşte ā.Pr. O linie orizontală aşezată sub o literă şi în stânga vocalei poartă numele de meteg (X*). Perfectul În ebraică. În textul Bibliei ebraice. . Ex: hm'kx' okmā(h) (în elepciune). 3 f. . 42 .ö kātab (el a scris) kātebā(h) (ea a scris) kātabtā (tu ai scris) kātabt (tu ai scris) kātabtî (eu am scris) Wbt. Ea are mai multe func ii. cât şi prefixe. . În func ie de conjugare.btK. . 2 f. la această rădăcină se adaugă prefixe sau sufixe. când după rădăcina verbală se adaugă sufixe personale. X. acest semn ne arată uneori când qame trebuie citit ca vocala ā. . Regulă practică: de obicei. În realitate. vom conjuga verbul scrie: Sg. kātebû (ei au scris) ketabtæm (voi a i scris) ketabtæn (voi a i scris) kātabnû (noi am scris) btk a bt.

Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Observa ii: Sufixele trebuie învă ate. indiferent de verbul conjugat.ö eu sunt bătrân (sau eu am devenit bătrân = eu am îmbătrânit) d. kātab hā’îš ’æt-haddebārîm bāssē ær A scris bărbatul cuvintele în carte (Bărbatul a scris cuvintele în carte). complement direct şi alte complemente. pers. urmat de subiect. sau „a deveni”. perfectul poate fi redat şi prin prezent: yTi[dy" yāda‘tî . Rar în proză. Dr. atitudinea.33 Când ultima consoană a rădăcinii unui verb este aceeaşi ca şi prima consoană a sufixului. Forma persoanei a 3-a sg. Ex: el a tăiat tr. Pentru verbe ce exprimă o stare. este paradigma verbală a perfectului. dispozi ia. Când complementul indirect este pronume şi cel direct substantiv. ' 43 . perfectul poate fi redat prin „a fi”.SB. 38. Al !t. Traducerea perfectului a. Pentru verbe ce indică percep ia. prin perfect se redă o ac iune finită în trecut.. cel indirect stă de obicei înaintea celui direct: nātan lô ’æt-hā’iššā(h) A dat el lui pe femeie = El i-a dat lui femeia. ~yrIbDh-ta. ' kārattî. .K).Pr. vyaih' bt. a 3-a sg. masc. tradusă prin prezent. Ele nu se schimbă.n" i ' hV'al. masc ( bt.n" i 33 nātan ’ōtāh lî le’iššā(h) A dat el pe ea mie ca so ie = El mi-a dat-o pe ea ca so ie34. urmat de un adjectiv. Lect. perfectul poate fi folosit pentru a reda o ac iune habituală. În dic ionare vom întâlni fie forma perfect. . eu am tăiat yTirK. Altfel. yli Ht'ao !t. 37.K' al{ lō’ kātab hā’îš Bărbatul nu a scris. fie rădăcina consonantică (btk). urmat de un adjectiv: yTinqz" zāqantî > .ö eu ştiu (sau eu am cunoscut) c. se scrie doar o literă. pe primul loc într-o propozi ie verbală stă verbul ca predicat. De regulă. dar dublată (cu dageş forte).ö b. dar adesea în poezie sau proverbe. Eu am scris yTibtK' kātabtî . . hV'ah-ta.K' kārat . Nega ia stă înaintea verbului: vyaih' bt. Ordinea cuvintelor în propozi ie În mod obişnuit.K' eö ' > . cel direct stă de obicei înaintea celui indirect: rp.

.Pr.ö . Dr. ö. adv.ö . s. l.m. vb. ynEpli ~T. conj.Lh-ta.ö hr'ATh. a afla că. aybiNh. dacă nu a sta cer (ceruri) EXERCI II: a) Conjuga i verbul rkz la perfect. a şti.. a-şi aminti a cunoaşte. b) Analiza i şi traduce i: aWhh. Lect. verbele vor fi transcrise la perfect. Wnr>kz" al{ . ~yhila/ hw"hy> bAj-yKi T'[dy" { . vb.mv' . Wnl.dm[] yKi yTi[. > .m-la. Wnlö' !t.n" i ' Vocabular35 nātan ’æt -hā’iššā(h) lā’îš El a dat femeia bărbatului. ~yvinah' W[m.ka' " . fiindcă. hv.pl. rkz [dy yKi al{ dm[ ~yImv' ö. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică vyail' hV'ah-ta. 34 35 Prepozi ia le (care de obicei indică dativul) poate indica un scop: “spre a fi so ie”.v'* al{ o " ] %l.-ta.a] ~x. 44 . În continuare. zākar yāda‘ kî lō’ ‘āmad šāmayim vb. ö.Mh.n" rv. !t.

3 f. Să luăm de exemplu verbul [m.v' h['mv*' .sg. 2 m.ö Wdm. apar unele modificări vocalice. > . 2 m.[mv' . ö.rxB' > . Wn[.B' bā ar III-[ l. T'd>m[' .[mv.pl.d>m[] . 2 m. II-x rx. !T.sg.sg. T'[mv' .[mv. Wnr>xB' ö.rxB. gramaticile ebraice notează cele trei consoane ale verbului astfel: prima cu p.sg.* ö ~T. > . .sg. Perfectul verbului !t. 2 f.n" hn"tn"* .tn" . yTid>m[' . T'tn" .mv' ö. yTi[mv' . . ‘āmad ‘ām dā(h) ‘āmadtā ‘āmadt ‘āmadtî ‘āmedû ‘amadtæm ‘amadtæn ‘āmadnû e hr'xB'* ] T'rxB' > .pl. .[' hd'm[*' . 2 f.sg. dm. W[m.v' este un verb III-[. Dr.n" 3 m.v' Ultima consoană (l) este [. bā rā(h) bā artā bā art bā artî bā arû be artæm be artæn bā arnû a [m.ö Wrx]B.[*' ~T. 1 pl. Lect. 1 sg. 2 f.ö yTirxB' > .v' : l[p [m.v*' ~T.ö T. Un astfel de verb este numit [¾¾ Noi vom utiliza o notare simplificată: I prima consoană II a doua consoană III a treia consoană Verbul [m. a doua cu [ şi a treia cu l. Wnd>m[' ö.Pr. !t. T.rxB. 3 f. .sg. šāma‘ šāme‘ā(h) šāma‘tā šāma‘at šāma‘tî šāme‘û šema‘tæm šema‘tæn šāma‘nû Observa ii: Datorită prezen ei guturalelor în rădăcină. 40. Perfectul verbelor III-a va fi prezentat la paragraful 41.ö nātan nātenā(h) nātattā nātatt 45 . Formele perfectului pentru aceste verbe sunt următoarele: I-[ 3 m. ö. !T. 3 pl. Perfectul verbelor cu consoane guturale Curs de limba ebraică biblică Verbul în ebraică are rădăcina formată din trei consoane.d>m[' ö. Constantin Oancea LEC IA 8 39. În mod tradi ional. în principal şwa fiind înlocuit cu hatef patah sub guturale. ö.sg. !T.ö T.ö T.d>m[] .

vocala de sub a doua consoană s-a prelungit de la patah la qame . ha: 36 Din această cauză.m*' t'acö'm' tacö'm' ytiacö'm' Wac. 2 f.n" ö nātattî nātenû netattæm netattæn nātannû Observa ii: Anomalia constă în asimilarea consoanei finale sufixului t. Consoana t de la începutul sufixelor 2 m.vh] hašāla hā’îš ' #r. 3 pl.Pr.sg. 46 . 2 f. 1 sg. Dr. Perfectul verbelor III-a 3 m. h]] ha interogativ Orice afirma ie poate fi transformată într-o interoga ie prin adăugarea particulei h]] ha interogative.pl. şi f. 41.sg. Aceasta se aşează direct în fa a primului cuvânt (la fel ca articolul. 2 m. dar fără dublarea consoanei următoare): vyaih' xl.pl.mā ānû . la transliterare consoana se putea se putea omite .sg. 1 pl.ac'm. 2 f. deoarece a şi-a pierdut valoarea de consoană şi are func ie de vocală.pl. WNt. rezultând dublarea acesteia (T cu dageş forte). nu mai are punct (dageş).ah' bAjh] ha ôb hā’āræ 'ö A trimis omul ? E bună ara (pământul)? Înainte de guturale. Lect.tn"> . 2 m.ac'm. Wnacö'm' mā ā’ mā e’ā(h) mā ā’tā mā ā’t mā ā’tî mā e’û me ā’tæm me ā’tæn mā ā’nû Observa ii: Fiindcă ultima consoană este a. forma particulei este h..sg. 3 f. Wnt. şi 1 sg. !T. Curs de limba ebraică biblică yTitn" ö. !t. ! de către prima consoană a ac'm" ha'c.pl.36 42. 1 pl.m*' ~t.n"* ~T. Constantin Oancea 1 sg.tn>" . 2 m. 3 pl.sau trece în paranteze - mā ā(’)nû.

pl. vină (pentru păcat).. vb. vb. ~ymiy" yāmîm a ieşi. 47 . halqa tæm A i luat? Mai rar se întâlneşte dublarea primei consoane (ca în cazul articolului): ~T. s. > acm ~yIrcmi ö. . noaptea a găsi Egipt Noe a cădea a ridica. a purta păcat. Vocabular tæm A i luat? ~d'a' rAa rma vae YnEy[eB. pedeapsă (pentru păcat) a striga. s. s.25).p.nO lpn afn !wO[' arq xlv !Arm.m. foc ēn ōšæk yôm yā ā’ lē’mōr laylā(h) mā ā’ nōa nā al nāśā’ ‘āwôn qārā’ šāla šōmerôn mi rayim s. . a pleca zicând: (introduce vorbirea directă) noapte. . . . forma este h. partic. s. a chema. prep. arb h] !xe %v. şi m. . prep. vb. Lect. vb. Dr. s.m.ö ' hæ’ākaltā Ai mâncat ? După o consoană urmată de şwa. ha: ~T. .xoö ~Ay acy rmoale Hl'ylö. vb. . vb. x. hæ: T'lkah.vo ’ādām ’ôr ’āmar ’ēš b ‘ênê bārā’ h a e s.Pr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Stă omul? vyaih' dme[h.xqlh. şi p. în opinia a crea (doar cu Dumnezeu ca subiect) particulă ce indică o interoga ie. gra ie.p. lumină a spune în ochii. oare? har. om. o ha‘ōmē hā’îš Înainte de guturale urmate de qame (ā sau o).: omenire s.f. trecere întuneric zi.p. vb. vb.xqLh.m.m. s.c. forma particulei este h. halleqa . col. s.m. Adam (Gen 4.f. a numi a trimite Samaria s.

.l' yTitn" rv. . ~yImVh-!mi hl'pn" vaew> ry[ihme ~ykialMh. W[m. Constantin Oancea EXERCI II: a) Analiza i şi traduce i: Curs de limba ebraică biblică Gen 1. ~ykialMh-ta. daom. ' rmoale lAdG" lAqB.ah' taew> ~yImVh. .5 (modificat): #r.rma] rv. Wac.a] @s. .ö 48 . ~y[ir' > . ö.a] ~yrIbDh.nw> O b) Analiza i şi traduce i: hw"hy> lAqB.8: hw"hy> ynEy[eB.ö ' { hl'yl'ö ar'q' %v.y" . hYEa.Kh.l' ~t'ao yTitn" .Pr.xlw> ~Ay rAal' ~yhila/ ar'q' > oö . ö. ' > !wO[-ta. ö.1 (modificat): Gen 1. . !Arm. Lect. af'n" aWh ] ~k. tae ~yhila/ ar'B' 'ö ..v-al{ ' ~k.ö ' . !xe ac'm' x.v-la. ' ' . Dr. ~yvinah' War>q' " ] ~T. T'xlvh] o ' . { Gen 6.

a. hl'[' !t. 1 sg. 3 pl.sg.ö . šāmaymā(h) ö. verbul ‘ālā(h) (a urca) are următoarele modificări la pers. habbaytā(h) > > .ö ’æræ hc'ra. pl. !t.sg. ' (cer) (spre cer) #r.pl. Când prima consoană este guturală. consoana h este doar formal a 3a consoană a rădăcinii. pl !t.Pr. Lect. Exemple: ~yIrcmi mi rayim . WnynIB' ö bānā(h) bānetā(h) bānîtā bānît bānîtî bānû benîtæm benîtæn bānînû Deşi rădăcina acestui verb este trecută în dic ionare ca hnB. . Perfectul verbelor III-h 3 m.ynIB. 2 f. alteori ynB. 2 m. Cum se poate observa din conjugare. 2 m. Curs de limba ebraică biblică hn"B' ht'nB*' > t'ynIB' ö tynIB' ö ytiynIB' ö WnB' ~t.pl.ynIB.ö (casă) (spre casă. ~t.yli[] ‘alîtæn Din această categorie face parte şi verbul hy"h' a fi. pl. întâlnim modificările vocalice tipice. acasă) ~yImv' šāmayim . rădăcina acestor verbe este variabilă .yli[] ‘alîtæm 2 f.yyIh/ hæyîtæn 44. ' (Ierusalim) (spre (la) Ierusalim) tyIB.: 2 m.ö ' hm>lvWry> yerûšālaimā(h) ' ö. De ex. baytā(h).uneori nB. hm'yrcmi mi raymā(h) > ö. ht'yBh. 2 f.sg.ö ’ar ā(h) > (pământ) (spre/la pământ) 49 ..sg.ö bayit (casă) ht'yBö.: 2 m. Re ine i forma deosebită pentru persoana 2 pl. Constantin Oancea LEC IA 9 43. 2 pl. 3 f. Dr. h locale (sufixul -āh pentru indicarea direc iei) Un substantiv căruia i se ataşează sufixul –ā(h) indică direc ia sau mişcare spre un anumit loc. ~t. 1 pl. (Egipt) (spre Egipt) e ~livWry> y rûšālaim i. pl.yyIh/ hæyîtæm 2 f.ö hm'y>mVh.

Lect.pl. de la) şi K.K' kāhæn ca ele Locuin a mor ilor. Partea sudică a Palestinei. 50 . ^M.) WNM. spre sud) hm'dqeö qædmā(h) > (spre est) hM'y"ö yāmmā(h) (spre mare.mi mikkæm de la voi (m.mi mikkæm de la voi (f. har (munte) ry[i ‘îr (oraş) laov.) %AmöK' kāmôk ca tine (f. Re ine i că accentul cade întotdeauna pe penultima silabă.qö.sg.Pr.mi mimmekā de la tine (m.K' kāhæm ca ei !h. sud.) ~h. spre deosebire de substantivele feminine terminate în -ā(h).pl. ke (ca.K' kākæn ca voi (f.sg.) %Memi mimmēk de la tine (f.) ~h. Sufixul direc ional se foloseşte şi pentru adverbe: hYEa.pl.ö > Acestea sunt cele mai frecvente substantive cu sufix de direc ie. sud) ~d. Dr.pl. Prepozi iile !mi min (din.) !K. spre vest) hr'Bdmi . še’ōlā(h) oö (spre/în Şeol) hn"Apöc' ā ônā(h) (spre nord) hn"myTe têmānā(h) ö' (spre sud) hB'gn<ö nægbā(h) > (spre Negev. qædæm (est) ~y" yām (mare.sg. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică rB.mi mimmænnû de la el ö hN"Mmi mimmænnā de la ea . še’ōl (Şeol37) !Apc' ā ôn (nord) !m'yTe têmān (sud) bg<nö< nægæb (Negev38.K' kākæm ca voi (m.mi mimmænnû de la noi ö ~K.dmi > midbar (deşert) rh.me mēhæm de la ei !h. precum) cu sufixe pronominale yNIMmi mimmænnî de la mine ö. hr'h.sg. unde accentul cade pe ultima silabă.ö WNM.) !k. iad. unde hn"aö' încotro hPo ~v' aici acolo hN"höe încoace hM'v'ö încolo 45.me mēhæn de la ele 37 38 ynIAmöK' kāmônî ca mine ^AmöK' kāmôkā ca tine (m. vest) midbarā(h) (spre deşert) hr'hh' hāhārā(h).) WhAmöK' kāmôhû ca el h'AmöK' kāmôhā ca ea WnAmöK' kāmônû ca noi ~k.ö hærā(h) ö' (spre/la munte) hr'y[ih' hā‘îrā(h) ö (spre /în oraş) hl'av.

a deveni a visa a coborî ce? a urca I. vb. !Be hyh ~lx dry hm' hl[ hn[ hf[ har xcr EXERCI II: bēn hāyā(h) ālam yārad mā(h) ‘ālā(h) ‘ānā(h) ‘āśā(h) rā’ā(h) rā a s. 51 . Dr.m. " ] 39 Whbow" Whtöo ö = „netocmit şi gol”.. a răspunde a face a vedea a ucide a) Analiza i şi traduce i: 39 Is 9. ~ykilhh.xB.me rb'DK. vb. Lect. .yli[-al{w> ] lAdG" rAa War' %v. vb. rh'B' ~t. hZ<h. ~AYB. vb.ab' WhAmöK' !yae ö' Vocabular Nu e (nimeni) ca el în ară. vyE ' ' ^AmöK' ~k'x' !yae hm'yrcmi ~yvinah' Wdr>y" > ö. ~['h' öo . pl.n" vyaihw> > ' ~h. lp.ahw> ö > ö' ' ~d'ah-ta. vb. a se întâmpla. cs.1: Whbow" Whtöo ht'yh'* #r.Pr. o tme hc'raö. vb. Constantin Oancea sau hN"hme mēhēnnā(h) de la ele öe Exemplu: Curs de limba ebraică biblică #r. ~yhila/ hw"hy> hf'[' ' ' { ~ynIB' Al Wyh'-al{ rb'D' Atao ~['h' Wn['-al{w> hZ<h. ~ynIB' a fi. !B. fiu. vb. pron. rb'Dh. vb.

pl. Wnm. 1 sg. 3 f. T.mq. Deosebirea între verbe II-w şi II-y va fi sesizabilă când vom vorbi despre imperfectul acestor verbe. 2 f. 52 . „Golindu-se” de consoana din mijloc. II-y Curs de limba ebraică biblică ~q' hm'qö' T'mqö. Vezi 35. având forma -lK' kol-. . Wnm. Deobicei este legat de substantivul pe care îl modifică prin maqqef. la conjugare sufixele au aceeaşi formă ca în cazul verbelor Sensul acestui substantiv este „întregul. închisă. Pl. de exemplu. Doar accentul e pe ultima silabă la participiu: Sg. 47. .fö. întreg” şi „fiecare” al cuvântului lKo: ~Ay-lK' kol-yôm ~AYh.mfö.mf. Lect. !T. ~q' qām hm'q' qāmā(h) ~ymiq' ~Amq' qāmîm qāmôt Din grupa verbelor II-w face parte şi verbul III-a (vezi 41). Wmq'ö ~T. se citeşte o. T.sg. qām qāmā(h) qamtā qamt qamtî qāmû qamtæm qamtæn qamnû ~f' hm'f'ö T'mfö. 1 pl. Participiul activ masculin şi feminin singular are aceeaşi formă ca perfectul.Pr. . întreaga zi Qame într-o silabă neaccentuată. . yTimfö. lKo kōl awB bô’ (a veni.pl. Deoarece ultima consoană este a. dar se foloseşte foarte frecvent ca un adjectiv: „întreg. ~q' şi ~f' . la perfect aB' bā’. 2 m. Wmf'ö ~T. . ele devin la perfect. 3 pl. Constantin Oancea LEC IA 10 46. 2 m. . . yTimqö. . totul”. .sg. śām śāmā(h) śamtā śamt śamtî śāmû śamtæm śamtæn śamnû Observa ii: Aceste două tipuri de verbe pierd în timpul conjugării la perfect consoana a 2-a. Perfectul verbelor II-w şi II-y II-w 3 m.mqö.sg. 2 f.sg.mq. a intra). f.40 În exemplele următoare de folosire se observă diferen a între sensul „tot.qö. m.-lK' kol-hayyôm 40 Fiecare zi Toată ziua. tot” sau „fiecare”. . În dic ionare însă se redă forma triconsonantică a lor (~wq şi ~yf). . Dr.mf. !T.

De ex. astfel încât adăugarea celui de-al 2-lea substantiv impune de obicei reduceri vocalice în primul substantiv. De ex.Mh.D> un cuvânt al unui rege cuvântul regelui cuvântul lui Moise Dacă al doilea substantiv nu e determinat.doar primul substantiv este în stat construct . Când nu se află în stat construct.41 De obicei. rb. sau poate fi substantiv propriu (substantiv determinat). statul construct fiind rb.D> debar mōšæ(h) cuvântul regelui cuvântul lui Moise Aşadar: . atunci şi primul va deveni.mo rb. substantivul rb'D' dābār (stat absolut) suferă o reducere a vocalelor în construc ia următoare. statul construct al unui substantiv este diferit ca formă de statul absolut. Legătura constructă (construc ia genitivală) În limba ebraică nu există cazul genitiv al substantivului.: Substantivele studiate până acum au fost în stat absolut. rb. Construc ia trebuie privită din punct de vedere fonetic ca un singur cuvânt. întregul oraş Toate oraşele 48. lAq qôl hannābî’ " #r. 41 53 .Mö. Pentru a exprima o rela ie genitivală. ca în majoritatea limbilor moderne. Dacă al doilea e determinat. atunci nici primul nu este determinat.Mh.Pr. Primul substantiv este dependent de al doilea. Statul construct. Ca şi la formarea pluralului substantivelor.D> debar mōšæ(h) %l. mælæk hā’āræ ö' Glasul profetului Regele ării Primul substantiv este în aşa numitul „stat construct” (fiindcă a fost „construit” împreună cu un alt substantiv într-o legătură). se alătură pur şi simplu două sau mai multe substantive. şi aici au loc reduceri vocalice.D> debar hammælæk . acestea formând o construc ie gramaticală: aybiNh. rb.doar al doilea substantiv poate avea articol.ö hv. De exemplu. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică ~ymiYh-lK' kol-hayyāmîm " . prin rela ie.mö.mo rb. Toate zilele Fiecare oraş Tot oraşul. şi nu mai are nevoie de articol. În dic ionare se redă întotdeauna statul absolut al substantivelor (eventual cu indicarea auxiliară a pluralului şi a statului construct).: %l.ö hv.D> debar: %l. un substantiv este în „stat absolut”. ry[i-lK' kol-‘îr ry[ih-lK' kol-hā‘îr ' ~yrI[h-lK' kol-hæ‘ārîm ' . Dr.ah' %l.D> debar hammælæk . determinat. Lect.

a).Mh. fie la cel de al 2-lea substantiv al construc iei.Mh. ö. Dr.Mh.Mh. dibrê hāmmelākîm ha ôbîm cuvintele regilor buni sau cuvintele bune ale regilor Construc ia poate fi formată din mai multe substantive: %l. fiica regelui bun bat hāmmælæk ha ôb bat hāmmælæk ha ôbā(h) fiica cea bună a regelui bAJh. adjectivul putând să se refere fie la primul.Kö. De cele mai multe ori este vorba de o rela ie posesivă sau genitivă. yrebDI dibrê hāmmelākîm ' . rAmz>mi mizmôr ledāwid ' un psalm al lui David Construc ia poate fi formată şi din substantive plurale: %l. yrebDI dibrê hāmmælæk ha ôb ö. bat hāmmælæk . dibrê bat hāmmælæk cuvintele fiicei regelui #r.a. . De obicei acordul dintre adjectiv şi substantivul pe care îl modifică. %l.Mh.ö x.a) rb'D' . ö.ö .ahw> ~yImVh %l. %l.ö ' regele cerului şi al pământului Traducerea construc iei trebuie făcută în func ie de rela ia dintre cel două substantive. kæsæ hā’îš %l.ö !b. primul substantiv îşi păstrează forma ] absolută: %l. .Pr. %l. yrebDI . tB. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Pentru a exprima nedeterminarea primului şi determinarea celui de al doilea substantiv.Wl lûa ’æbæn banii (argintul) bărbatului fiica regelui o tablă de piatră 54 . (cu sau fără rv. cuvintele regelui bun Uneori însă ambiguitatea persistă: hb'AJh. În acest caz. Însă uneori ea se referă la felul sau la func ia unui subiect: vyaih' @s. yrebDI .ö . tB. tB. tB. De aceea sensul poate fi ambiguu.ö mælæk haššāmayim wehā’āræ 'ö ' . . (rv. lămuresc sensul: bAJh. Lect. yrebDI ' . sau contextul.Mh.ö ] dābār ’ašær lāmmælæk un cuvânt al regelui dwIdl.Ml. cuvintele regilor Adjectivele se adaugă la sfârşitul construc iei. dibrê hāmmælæk cuvintele regelui ~ykilMh. ~ybiAJh ~ykilMh.m. se foloseşte prepozi ia l.

vb.: ~f' śām a) Analiza i şi traduce i: br.Mh.Pr.n" ~['h-lk'w> ö. ' ~h'rba. ape seară a se ridica. s. Wbv' ' .: aB' bā’ întregul. ~AYh. .m. ~wq bwv ~yf EXERCI II: bô’ kōl/kolmayim ‘æræb qûm šûb śîm vb. db. un rege al unei ări. perf. aWhh. ' . fiecare apă.[h-d[. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică un vas pentru apă ~yIm. vb.m. a se scula. a veni. o slugă a regelui. a aşeza. c) Traduce i: taZOh.ah-lk'B.ah' %l.[.[. %l. #r. s. regele Israelului.me ~yIMh. " ö' ' ry[ih-la.ö yliK. br. ytiaB' ' #r. un vas de argint 55 . Wyh' al{{ ' .Mh.[ö. Lect. perf.: ~q' qām a se întoarce.[. b) Traduce i: [r'h' %l. toate. to i. Vocabular kelî mayim awb -lK' / lKo ~yIm. perf.ah' l[. o slugă a unui rege.ö Wlp. ~y[imvo ~h. vb.K' ~yvina] #r.m. db. ' > ' dwID-la. a intra. sluga regelui. db.m. perf. s.: bv' šāb a pune. . Dr. o slugă a lui David.-lK' Wmqö' al{w> hc'ra.

pl.10). Prepozi iile ~[i (cu. Perfectul verbelor „geminate” (verba mediae geminatae) 3 m. Curs de limba ebraică biblică bb.[i ‘imm kā %M'[i ‘immāk AM[i ‘immô HM'[i ‘immāh WnMö[i ‘immānû ' ~k. !k. .sg.pl. Lect. " ] Bărba ii au plecat de acolo. 3 pl.M[) ' i !M'[i ‘immān Exemple: cu mine cu tine (m.Tai ‘ittākæm .) cu tine (f.Pr.) cu ei cu ele yTiai ‘ittî ^T.sg. 1 pl.) cu voi (f.ai ‘ittekā %T'ai ‘ittāk ATai ‘ittô HT'ai ‘ittāh WnT'ai ‘ittānû ö ~k. Şi Avraam mergea împreună cu ei.sg. ~T'ai %leho ~h'rbaw> ~yvinah' ~V'mi Wac. Denumirea lor vine de la faptul că a 3-a consoană a fost adăugată rădăcinii biconsonantice prin multiplicarea celei de a 2-a consoane. Constantin Oancea LEC IA 11 49.ABs' !t. 2 f. Dr. 50.M[i ‘immākæn ' ~M'[i ‘immām (sau ~h.M[i ‘immākæm ' !k.sg. 2 f. ~T'ai ‘ittām !T'ai ‘ittān lae WnM'[i yKi ö Căci cu noi este Dumnezeu! (Is 8.ABs' WnABös' sābab sābabā(h) sābbôtā sābbôt sābbôtî sābabû sābbôtæm sābbôtæn sābbônû Observa ii: Tipic pentru aceste verbe este că au a 3-a consoană identică cu a 2-a consoană. ~t.sg. 3 f.Tai ‘ittākæn . 2 m. 2 m. împreună) şi tae (cu.pl.) cu el cu ea cu noi cu voi (m. împreună) cu sufixe pronominale yMi[i ‘immî (sau ydIM[) ' i e ^M.pl. 1 sg.sg.s' hb'bs' ].y" ' . 56 . t'ABös' tABs' ytiABös' Wbb]s' .

Pronumele relativ rv.ö argintul Omul care eu am dat lui argintul = Omul căruia i-am dat hN"Mmi Wac. ca în cazul substantivelor.ö rp.a] vyaih' Omul care eu am trimis pe el = Omul pe care eu l-am trimis . Lect. rp. La fel şi în cazul adverbelor: ] @s.a] (continuare) Curs de limba ebraică biblică rv. 2) ā în silaba finală devine a (X' devine X. jpevo !q.a] ![.mö.seö dy: yad aybin> nebî’ bk. acuzativul.y"( rv. locul.y(" rv.aK. .ö .). 3) ē în silaba finală rămâne de obicei neschimbat. Când se foloseşte cu prepozi ii ce indică dativul. rb.a] ry[ih' Oraşul care el a locuit acolo = Oraşul în care el a locuit Atao yTixlv' rv. Constantin Oancea 51.Pr.. Statul construct al substantivelor masculine singulare La formarea statului construct se pot observa următoarele reguli de modificare a vocalelor: 1) ā şi ē în silabe neaccentuate devin e (X' şi Xe se reduc la X.).a.). ] Prepozi iile cu sufixe pronominale urmează după rv. . rar ē se schimbă în a (rar Xe în X.l.D> bb.AK ~Aqm.a] vyaih' Omul care ei au şezut cu el = Omul cu care au şezut ei ~v' bv.a] introduce de multe ori o propozi ie relativă. yTixlv' rv. după cum.ö rv.a. Al yTitn" rv.a] poate fi folosit deasemenea ca şi conjunc ie: rv.m. ö. acestea nu se pun înaintea lui rv.a] vyaih' Omul care eu am trimis = Omul pe care eu l-am trimis . când ] 52.a] vyaih' . etc. Dr.z> %l.seö 57 .Kh-ta.ö ATai Wbv. conform cu ceea ce. Observa i statul absolut şi statul construct al următoarelor substantive: Absolut Construct Regula urmată 2 1 2 1 1 şi 2 1 şi 2 3 (fără schimbare) 1 şi 3 (cu schimbare) nici una nici una (ē este accentuat!) dy" yād aybin" nābî’ bk'AK ~Aqm' rb'D' bb'le jpevo !qez" %l.y:ö pentru că rv.y" rv.a] ry[ih' Oraşul care ei au ieşit din el = oraşul din care au ieşit ei .

cs. se respectă regulile 1-3 observate la substantivele masculine: st. -!B. Statul construct al substantivelor feminine cu termina ia -ā(h) La formarea statului construct al acestor substantive.Pr. abs. cs. pot să apară unul după altul 2 şwa. st. (casă) şi tw<m' (moarte): st. bayit tyBe bêt tw<m'ö māwæt tAm môt c) Substantivul !Be (fiu): st. !Be bēn st. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică 53. Dacă unul din şwa e mut. ae. abs. iar al doilea se pronun ă. bæn- Notă: Substantivele a) . termina ia -ā(h) devine -at (hX' devine (tX. cs. abs. tyIBö. Lect.). Unul din şwa se transformă în altă vocală. Dr. st. caz în care primul e mut. Câteva tipuri deosebite de stat construct ale substantivelor masculine singulare a) Substantivele ba' (tată) şi xa' (frate): st. În rest.c) sunt foarte frecvente şi trebuie memorizate! 54. abs. De exemplu succesiunea CeCe devine CiC le + nebî’î devine linbî’î (şi nu lenebî’î) Aten ie: regula se referă la 2 şwa mobile. o (unul din şwa se transformă în altă vocală): CeGa be + alôm GaCe ākām + ê CaGa ba alôm (G = consoană guturală) GaC (şwa dispare) * akemê (dublă reducere) akmê 55. tôrā(h) Regula urmată tôrat 58 hr'AT tr. st. cs. Regula lui Şwa Nu putem avea şwa ca vocală în două silabe succesive. a ybia] ’ bî ba' ’āb xa' ’ā yxia' ’a î b) Substantive de tipul tyIB. Regula lui şwa se aplică şi în cazul semivocalelor a.AT .

. st. so . Dr.ah' ~yvinah' ö e öe " ] b) Forma i statul construct pentru următoarele substantive: byEao rABGI rh'n" ry[i %a'lm.rBi > O formă neregulată o are substantivul hV'ai (femeie): st. plan paşnic an. cs.m. Wnlö' hw"hy> !t.a] #r. domn. hL. abs. -ta. împreună cu ~ynIv' šānîm a) Analiza i şi traduce i: ~h'rbal.Bö. %r. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică 1 1 1 şi apoi regula lui şwa hn"v' šānā(h) hc'[e hK'l.c-yKil.[] tK. conj. .ædæq nātān ‘im ‘ē ā(h) šālēm šānā(h) e a e s.m. s.m.l. ' tn:v. ' rv. lm'G" b['r' !n"[' 59 .a' rv. s.f.aöe ’ēšæt Vocabular ~h'rba. hV'ai ’iššā(h) tv. s. prep. ] 'ö ~M'[i %leho ~h'rbaw> ' . / tae l[. . s. tK.D. ' . "ö qd.nk.p.m.m. pl. hk'rB. s.aK. cu. !t'n" ~[i hc'[e ~lev' hn"v' EXERCI II: abrāhām ’ēt / ’ætba‘al b rākā(h) ka’ šær kōhēn k na‘an malkî. s. s. cu.p.ah' tazO ' .p.Pr. rm. WnT'ai ~ymilv. ] !heKo ![.n" rv. Lect.f. Baal binecuvântare precum preot Canaan Melchisedec Natan sfat. hk'rB. împreună cu prep.p.aK. Avraam stăpân. s. . šenat tc. adj.f.

Constantin Oancea c) Traduce i: Curs de limba ebraică biblică lAdG"h. ~r'ba.c-yKil.nk.m ö.[] hv. Lect. b['rh' tn:v. ybia] ö: lAdG"h. !n:[] .ah' ~[.Bh.ö ' #r. jAlw> .ö hw"hy>-rb.ö d) Traduce i: qd.rBi > aWh jpeVh-!B. yxia-!B.AT tazO ![. tyBe " !t'n" tc. Dr. ' tAba'h' tK.mo tr. l[. !heKo .d> h['rh' hV'ah' vyai ' i h[orP-dy: > . o .Pr. ] 60 . ~yImVh. 'ö aybiNh. ~['h' lAq ~lev' %l.m.

Lect.a. sg. yTibtK' ynIa] Eu am scris! (nu altcineva) . sg 2 f. de obicei în propozi ii cu predicat neverbal.ö Eu am scris.înainte de a h r. pl. ’attēnnā(h) öe hM'höe hēmmā(h) hN"he hēnnā(h) sau ynIa] ’anî eu tu tu el ea sau sau sau sau Wnx.Pr. fără o accentuare a subiectului. pronumele feminin (3 f. în mod obişnuit nu mai e nevoie şi de pronume într-o propozi ie cu predicat verbal. 1 pl. 2 m. Pronumele poate să stea şi înaintea verbului într-o propozi ie cu predicat verbal. Pronumele personal este folosit ca subiect. Curs de limba ebraică biblică ykina' ’ānôkî O hT'a. Sau aşezarea pronumelui înaintea verbului poate să fie o urmare a schimbării subiectului întrun pasaj. sg.sg. ’attæm hN"Ta. %leho ynIa] vyai ynIa] tyIBB. mah (ce?) Formele pentru hm. 2 m. Eu sunt în casă. ynIa] 'ö Eu merg. Având în vedere că verbul are sufixe personale. forma este hm' mā(h): 61 . yTibtK' . ’att aWh hû’ ayhi hî’ Wnx. pl.) are uneori forma awhi (forma pronumelui masculin. pentru a pune accentul pe subiectul ac iunii. Dr. ’attæn ~he hēm !he hēn În Pentateuh.a. sg 3 fem. sunt diferite: .a. bAj ynIa] Eu sunt bun. 57. Pronumele personal 1 sg. . 3 m.na] ’ana nû : ~T. 3 m.n: na nû noi voi voi ei ele !T. Eu sunt un om. Constantin Oancea LEC IA 12 56. ’attā(h) T. dar vocalizarea e ca a celui feminin). ö. 3 f. pl. pl. Pronumele interogativ a) ymi mî (cine?) b) hm. 2 f.

ybekAK . Lect. forma este hm. malkê . St. plus dublarea consoanei următoare: t'ac'M-hm. Pl.s. cs. i. Ce ai găsit? ö ' Când ymi sau traducere: hm. cs.Pr.xöo Substantivul ~ykil'm. sunt urmate de pronume demonstrative.m. termina ia -îm va deveni -ê (~yXi devine yXe ). sau o): Sg. este yme. Dr.. cs.mö. abs. yrepsi si rê . Pl. rp. ymey> yemê Regula urmată 1 1 1 1 şi regula lui şwa 1 şi regula lui şwa 1 şi regula lui şwa ~ynIB' ~yMi[. De exemplu: *%l. yvedx' odšê > Vocala a i o ~yImö.ö .. pl.43 sau *r>psi a devenit ulterior rp. ~ymiy" yāmîm pl. La formarea statului cs.ö ymev. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică t'yaör' hm' Ce ai văzut? i . acestea din urmă pot fi ignorate la Ce (aceasta) ai făcut? t'yfö[' taZO-hm. forma este hm. A fost vocalizat cu segol.înainte de [ x.în toate celelalte cazuri. cs.42 În rest sunt urmate regulile deja observate la substantivele singulare. 62 . are st.söe vd. öe vocala arhaică a cuvântului (a. Câteva excep ii de la regulile 1-3: 42 43 ~ final cade. abs.. yrebDI . De aici şi numele acestor substantive de “substantive segolate”. ~ybikAK ' ~yrIbD> ' ~yvina] " ~ynIqz> e ynEB. (apă) nu are formă singulară. plural. i 58. se revine la . ~yrIps. Statul construct al substantivelor plurale cu termina ia -îm La formarea statului construct al acestor substantive. ' ~yvidx\ ' ykelm. .m. > ynEqzI . %l. mæ(h): t'yfi[' hm. Ce ai făcut? ö . La fel ~yImv' (cer). Substantivele segolate provin din forme arhaice cu o singură vocală. a devenit %l. yMe[. yvena. abs.

(munte) ~yviar' ~yrI[' ~yrIh' yvear' yre[' yreh' 59. 63 .xö. ' la[emvyI ynEB.m. fiin ă vie nume.ö #r. Pl.: tAmve šēmôt ry[ih' yvena.I vyaih' yYEx. s. s.p. ' Vocabular tAmve tABli tAvp'n> tAbr'x] tAcr'a] tAkr'b. tAmv.n<ö br.f. În rest se urmează regula 1. via ă. Sg. hY"x. Constantin Oancea Sg. Pl.m. s.f. dwId-yven> ' ~['h' ybeyao > rp.Sh. s. vd. pl. tAmv. s. Dr.m.Pr. s.f. pl. ~ve ble vp. #r. Abs.part. abs. ' .nö< ~ve EXERCI II a) Traduce i: ’ōyēb bat æræb ōdæš ayyîm ayyā(h) yišmā‘ēl lēb næ æš šēm vb.xoö ~yYIx. animal Ismael inimă suflet. tAkr>Bi regula urmată 1 1 şi regula lui şwa byEao tB. Cs.x.n: tAbr>x. tAnB' bānôt sabie lună. Lect.f. Statul construct al substantivelor plurale cu termina ia -ôt Termina ia -ôt rămâne neschimbată la formarea statului construct. Pl. 'ö hw"hy> ykerD. tAcr>a. br. s. tABli tAvp. cs. iar în cazul segolatelor se revine la vocala arhaică. s. duşman fiică. răsuflare. Curs de limba ebraică biblică varoo (cap) ry[i (oraş) rh. hk'rB.m. > laerfy-ynEb yTeB' ' . la[emvyI ' . Pl. s. lună nouă (începutul lunii la evrei) via ă fiin ă vie. > ~d'ah' tAnB. ble vp.ah' tY:x. yrebDI eö .aö.

. !k. 1 ytirAT tôrātî legea mea ' WntörAT tôrātēnû e ' 2m. 1 2m. 2f.trAT tôratkæm . hr'AT) se întâlnesc modificările observate la statul construct (-ā(h) devine –āt sau -at): Sg.sWs sûsekæm calul vostru . sufixele sunt cele întâlnite la prepozi ia l. A. 3m. (vezi la 32).trAT tôratkæn . Sufixe pentru substantive singulare: Pentru un substantiv monosilabic. rb'D). posesia e indicată prin sufixe pronominale ataşate unui substantiv (asemenea prepozi iilor cu sufixe). e yrIbD> d bārî cuvântul meu ' ^r>bD> debārekā (*' %rebD> debārēk ' Arb'D> debārô Hr'bD> debārāh ' WnrebD> debārēnû ö ' ~k. Constantin Oancea LEC IA 13 Curs de limba ebraică biblică 60. 2f. În cazul substantivelor bisilabice (de ex.Ws sûsekā calul tău %seWs sûsēk calul tău AsWs sûsô calul lui Hs'Ws sûsāh calul ei WnseWs sûsēnû calul nostru ö ~k. Pl. .Pr. 3m.sWs sûsekæn calul vostru . sWs sûs (cal) formele cu sufix sunt: Sg. ~s'Ws sûsām calul lor !s'Ws sûsān calul lor După cum se poate observa.rbD> debarkæn . ysiWs sûsî calul meu ^s.rbD> debarkæm . 2f. dar apar reduceri ' vocalice la substantiv. 3m. Dr. 3f.: Sg. Pl. ~r'bD> debārām ' !r'bD> debārān ' La substantivele feminine terminate în –ā(h) (de ex. !k. . ^t. sufixele sunt aceleaşi. 3f. ~t'rAT tôrātām ' !t'rAT tôrātān ' 64 . Sufixe pentru substantive singulare În limba ebraică. Sufixele sunt aproape identice cu cele observate la prepozi ii.rAT tôrātekā *' %terAT tôrātēk ' Atr'AT tôrātô Ht'rAT tôrātāh ' ~k. de ex. 3f. Substantivul cu sufixe pronominale. Pl. . 1 2m. Lect. !k. ca la formarea pluralului şi a statului construct.

dbeK' el este greu / el a fost (era) greu / el a devenit greu !qez" el este bătrân / el a fost (era) bătrân / el a devenit bătrân = el a îmbătrânit Verbe de stare des întâlnite sunt şi următoarele: vAB a fi ruşinat. exprimând o stare prezentă. trecută. 2m.arey> yerē’tæn Wnarey" yārē’nû ö Multe dintre aceste verbe au şi un adjectiv asociat: dbeK' greu. a se umple Perfectul verbului dbeK: ' Sg. ~T. a se ruşina tme a fi mort. Confuzia nu e posibilă pentru alte persoane: hV'ah' hn"qz> femeia este bătrână (predicat adjectival) i e hV'ah' hn"qz"* femeia a îmbătrânit (predicat verbal) i . 1 Pl.arey> yerē’tæm !t. De aceeea există posibilitatea de confuzie între adjectiv şi persoana 3 m. Lect. 3m. alem' plin. Wnd>bK' kābadnû . kebadtæm > . tme mort.dbK. Wdb. a se teme alem' a fi plin. Dr. !T.dbK' kābadt > . 3m.sg. a putea arey" a fi înfricoşat.K'* kābedû hd'bK*' kābedā(h) . 1 War>y" yāre’ û ha'ry" yāre’ā(h) > t'arey" yārē’tā ö taröy" yārē’t e ytiaröy" yārē’tî e ~t.dbK. 2f. Perfectul verbului arey: " Sg. T. care exprimă o stare. au la conjugarea perfectului a doua vocală ē sau ō (spre deosebire de cele studiate până acum. T'dbK' kābadtā > ö. care aveau a). Ele pot fi traduse şi ca adjective.ö yTidbK' kābadtî > ö. 2m.Pr. Verbe de stare Curs de limba ebraică biblică Un grup mic de verbe. dbeK' kābēd 3f. a muri (rădăcina verbală twm) lkoy" a fi în stare.ö Pl. perfect: vyaih' !qez" Omul e bătrân sau omul a îmbătrânit (era. etc. kebadtæn > . 2f. arey" yārē’ 3f. 65 . Constantin Oancea 61. a fost bătrân).

s.qöo hL'pT. a) Traduce i următoarele cuvinte: ymiv." pl. în elepciune yād kissē’ mālak māqôm qōdæš s.y" ~yIAG-l[.yao I !t'mkx' ' . . cu suf. ] ' > ' i Ht'nv. bv.nqz> > . . sfin it . lucru sfânt.m. Dr.m. neam (păgân). mână.f.Pr.m. dy" aSeKi %lm ~Aqm' vd.m.m' i { WhY"la-la. vb. ht'yh' hw"hy>-dy:w> i e > 66 . s.aybin> ytikrBi !t'LpT. loc s. %veyai ~k. pământ. ^t. putere. pământ arabil mamă. yMiai ’ēlîyāhû ’ēm s. loc sfânt.f. pl. Constantin Oancea Vocabular Curs de limba ebraică biblică hm'da] ' WhY"lae i ~ae yAG hm'kx' . s. AmAqm.f. Avd>q' aSeK-l[.Ay ~k.p. a domni ~yIdy.: ~yIAG okmā(h) s. tron a fi rege. Lect. templu rugăciune te illā(h) s. du. " yMiai Wntec[] ö ' ^m.yBe AtAm ^r>y[i ~k. tAdy" .f.tmda. i EXERCI II a dāmā(h) s. ~yhila/ %l. Ilie gôy s. sfin enie. > b) Analiza i şi traduce i: Hv'aro ^b.f.

yle[] ‘alêkæm ~k. WnyTöxt. .yText. ’a arênû e ] ~k.ae ’ēlay către mine ^ylöae ’ēlæ kā .yTexT.yle[] ‘alêkæn ~h. ] %yIrxa. ta tæ kā . Wnylöae ’ēlênû e ~k. !k.yText. ta têkæn .ylea] ’alêkæn ~h. . wyT'xT. ta têhæn . tx. ta têhæm . Wnylö[' ‘ālênû e ~k. %yIl[' ‘ālayik .ylea] ’alêhæm !h. ta tæ hā .ylea] alêhæn Aceleaşi sufixe le primesc şi următoarele prepozi ii: yl. cu sufixe pronominale ] yl.ö ] wyr'xa. Lect.T. ta tâw . . ’a aræ hā . ta tênû e . ’a aray după mine ] ^yröxa.yle[] ‘alêhæn yr.yrexa.ö wyl'[' ‘ālâw h'ylö[' ‘ālæ hā . Constantin Oancea LEC IA 14 Curs de limba ebraică biblică 62. .xT. ’a arayik .yTexT. 67 . %yIlae ’ēlayik . ta têkæm . ~h. ^yTöxT. ] Wnyröxa. h'yTöxT. ta tayik ö . ta tay sub mine .ylea] ’alêkæm !k.[' ‘ālay pe mine ^ylö[' ‘ālæ kā . ’a arêkæm ] !k. %yITxT. ’a arâw ] h'yröxa. ’a arêhæn ] yT.xa.yrexa. ~k.ö şi yrexa. !h. Dr. ’a aræ kā .yrexa.Pr. l[. ’a arêhæm ] !h. ’a arêkæn ] ~h.yrexa.ö wyl'ae ’ēlâw h'ylöae ’ēlæ hā .yle[] ‘alêhæm !h. Prepozi iile la.

sg. 3 m. 1 pl. (vezi la 62). 2. m. ys. Sufixe pentru substantive plurale Curs de limba ebraică biblică B. 68 .Pr. 3 f. 2 m.ö wys'Ws sûsâw h'ys.sg.pl.Ws sûs caii mei ^ys.ö wyt'ArAT tôrôtâw h'yt. f.sg. 3 f. Dr. 3 f. Lect. 1 pl.sg. 2 m. 2 f. 2. Constantin Oancea 63.yteArAT tôrôtêhæm !h.ArAT tôrôtæ kā ö %yItArAT tôrôtayik . yt.yteArAT tôrôtêkæm !k.pl.pl.yseWs sûsêhæn La adăugarea sufixelor 2 pl. 2 m.yseWs sûsêhæm !h. sufixele sunt cele întâlnite la prepozi ia la.sg.ArAT tôrôtæ hā ö WnyteArAT tôrôtênû ö ~k. se observă reducerea vocalică cunoscută de la statul construct plural. b) Substantive cu termina ia -îm: Termina ia -îm este înlocuită de aceleaşi sufixe: ~ysiWs 1 sg. Sufixe pentru substantive plurale sunt aceleaşi ca la prepozi iile de mai sus (vezi 62).yseWs sûsêkæm !k.yteArAT tôrôtêkæn ~h. 3 f.pl.sg. 3 m. a) Substantive cu termina ia -ôt: Sufixul se adaugă după termina ie: tArAT 1 sg. 2 m.pl.sg. f. 3 m.pl.pl.yseWs sûsêkæn ~h.ArAT tôrôtay legile mele ^yt. 2 f.Ws sûsæ hā ö WnyseWs sûsênû ö ~k.sg. 3 m.Ws sûsæ kā ö %yIsWs sûsayik . şi f.yteArAT tôrôtêhæn După cum se poate observa.pl.

yt.ymey> ~k. .mfi bucuria inimii lui . 3 f. yTi[.Pr. sub.a-ta.sg. 2 m.Akr>Bi ~k. yTibtK' rv. 3 m. ha'r' al{> > : . De aceea: .q-ta. ine i cont de reducerea vocalică. yn:B' ym. în urma prep. [.sg.mvo ykina' . suf.AnOB.nK.a] yr'bD-ta.pl. 1 sg. f. 3 f.yrebD-ta. şi conj.ö taZOh.sg.pl regula 1 1 Curs de limba ebraică biblică ~ynIB' ~ymiy" tAkr'B. înaintea lui stă prepozi ia tae (nota acuzativului). 2 m. Dr. hr'ATh. Vocabular yrexa. Lect. 1 sg. ^l. Exemple: bAJh.pl. ] tx. 2 m.pl. W[m. 2 f.y" yt. ’a arê ta at prep.ö #r. 3 m.sg. 2. Constantin Oancea suf.el nu mai are articol .v' e . în loc de EXERCI II a) Adăuga i sufixele pronominale pentru substantivul tAnB'. ymey-lK' ![. ' > ~k.Tö.yteAkr>Bi 1 + reg. Arb'D> cuvântul lui cel bun Arb'D> bAJ cuvântul lui este bun ABli tx.pl.mv' am auzit glasul tău o ö. după. rp. lui şw Un substantiv cu sufix este determinat.când este complement direct.ynEB. ~k. b) Analiza i şi traduce i : wyY"x. I e O 69 .sB. benôtay fiicele mele 1 pl.

Formele imperfectului unui verb regulat (de ex.kyI . imperfectul se formează totdeauna prin adăugarea de prefixe (conjugarea preformativă). etc. II-w. Traducerea imperfectului Imperfectul exprimă o ac iune neîncheiată sau o ac iune posibilă.17. ybiTkTi . WbT. De exemplu ! !Wrm. hn"bTkTi . 44 Mai rar se întâlneşte şi termina ia -ûn (cu “ paragogic”) pentru persoana 3 pl sau 2 m. bTokTi . el ar putea să scrie. oö . c) Uneori traducerea este modală (el ar trebui să scrie. bToknI . II-y. 2 m. bt. 2 f.K) sunt ' următoarele: Sg. b) Dar poate fi vorba şi de o ac iune habituală. 3 f. 2 f.kTi . Dr. 2 m. III-h. 70 .vTi (ve i asculta) în Deut 6. a) De regulă este vorba de o ac iune în viitor („el va scrie”). există modificări la conjugare. De aceea este bine ca ele să fie re inute. WbT. 3 m. öo . „el obişnuia să scrie”).). în func ie de tipul verbelor (a consoanelor rădăcinii: I-a. pl. . Lect. 1 bTokTi . 65. Imperfectul Curs de limba ebraică biblică Dacă perfectul se forma prin adăugarea de sufixe (conjugare aformativă). tiktōb (ea va scrie) tiktōb (tu vei scrie) tiktebî (tu vei scrie) ’æktōb (eu voi scrie) yiktebû (ei vor scrie) tiktōbnā(h) (ele vor scrie) tiktebû (voi ve i scrie) tiktōbnā(h) (voi ve i scrie) niktōb (noi vom scrie) 44 Pl. nu obişnuia să scrie. Prefixele şi sufixele acestea le primesc toate verbele la imperfect. . 1 3 m. hn"bTkTi .Pr. El nu va scrie (nu scrie. bToka. etc. în prezent sau trecut („el scrie”. . nu ar putea să scrie) Ca şi în cazul perfectului. imperfectul este negat prin al{ : bTokyI al{ . 3 f.) Ca şi perfectul. bTokyI yiktōb (el va scrie) . Constantin Oancea LEC IA 15 64. Pentru unele persoane există şi sufixe.

WdB.vyI yišme‘û . s. mântuire muncă stâncă a se opri. ziua odihnei 71 . vb.kyI yikbad . între. şi m.ö . dB. a se odihni sabat. Pl.ö .vTi tišma‘ . izbăvire. vb.kTi tikbad . a înceta. . 3m. 3m. de stare Sg. [m. Imperfectul cu vocala a Curs de limba ebraică biblică În loc de vocala o. s. 2f.ryI > a învă a a călări !yBe tyrIB. 1 dB. . Alte verbe care au imperfect cu vocala a: Perf. verbele cu consoanele II sau III guturale. legământ a căuta.kTi tikbedû . [m. yib ar WdB.ö .lyI . y[imvTi tišme‘î .f. W[m. hn"dBkTi tikbadnā(h) > . Y !ybeW X !yBee = „între X şi Y”.knI nikbad .vti tišme‘û . a întreba. Lect.f. hn"[.vyI yišma‘ . a cere ajutor.Pr. 1 dB. ’ækba d .mvTi tišma‘nā(h) . Din această categorie fac parte verbele de stare.f.ö .l' bk. Dr. s. Imperf.f. ydIBkTi tikbedî .vTi tišma‘ . Constantin Oancea 66.byI . III-guturală II-guturală dB. hn"dBkTi tikbadnā(h) > .r' Vocabular dm. Prefixele şi sufixele rămân neschimbate. bk. ’æšma‘ . [m. hn"[. 2f. vrd h['Wvy> hk'al'm. [m. bK.kTi tikbad . 2m. 3f. 2m.va. dB. bên berît dāraš y šû’ā(h) m lā’kā(h) ûr šābat šabbāt e e prep. [m. W[m.vyI . rx. precum şi alte verbe.vnI nišma‘ . vb. rWc tbv tB'v.ka.mvTi tišma‘nā(h) . unele verbe au la imperfect vocala a.kyI yikbedû .v' bK. 3f. a se culca dm. s.

yti[WvywI yrIWc aWh yKi yY:x. ymey-lK' hw"hy>-ta. { > c) Completa i mai sus formele pentru verbul rx.z" la imperfect. b) Analiza i şi traduce i următoarele (4) fraze: Curs de limba ebraică biblică hf.B' . 72 . rv. Constantin Oancea EXERCI II a) Conjuga i verbul rk. vp. hY"x.Pr. aWh tB'Vh. ~Ay yKi . ' > > ~['h' !ybeW Aaybin> !yBe hw"hy> jPovyI . Dr. vroda.n-lK' !ybeW AnyBe AtyrIB-ta. .a] hk'al'm-lK'mi tBovTi aWhh. Lect. ~AYB.[o hT'a. ~yhila/ rKozyI <ö . .

) prelungită la ā (X') datorită ultimei consoane a. 2f.ybia] abîhæm !h. yPi Cu sufixe: Sg. Aceste substantive au vocala –î în statul construct şi înainte de sufixe: St. . hn"ar. ar'qa.yxia] ~h. 3m. ybia' ābî ^yböa' ābîkā i %ybia' ābîk Whyböa' ābîhû i sau wybia' ābîw h'ybia' ābîhā ö Wnyböa' ābînû i ~k.: 1 2m.Pr. cs.yxea] !h. 3m. 3m.: 1 2m. 1 Pl. 3f.yP . 68. ar'qnI niqrā’ . aceste verbe au vocala a (X. 3f.: ba' āb ybia] abî xa' yxia] hP. ar'qTi tiqrā’ . Observa ii: Ca şi la perfect.abs. Lect. hn"aröqTi tiqræ’nā(h) .ybia] abîhæn yxia' ^yxöa' i %yxia' Whyxöa' i sau wyxia' h'yxöa' i Wnyxöa' i ~k. Constantin Oancea LEC IA 16 67.yPi ~h. xa' şi hP. 3f. 2f. 2m. yairqTi tiqre’î > . Imperfectul verbelor III-a Pentru verbul ar'q' formele imperfectului sunt următoarele: Sg. Curs de limba ebraică biblică ar'qyI yiqrā’ .yxea] 73 yPi ^yPöi %yPi WhyPöi sau wyPi h'yPiö WnyPö ~k.: St.yxia] !k.qti tiqræ’nā(h) ö . ’æqrā’ . Pl. ar'qTi tiqrā’ . Dr.ybia] abîkæm !k.yPi !k.yP !h. War>qyI yiqre’û . 2f. Sufixe pronominale pentru substantivele ba'.ybia] abîkæn ~h. War>qTi tiqre’û .

1 ş. 74 . o lb.yxea] ’a êhæm !h.m.p.y" ~d'ahw> .yxea] ’a êhæn Vocabular hr'kB. . .u. [d. yxia] .p. “A adus”. h[r EXERCI II bekōrā(h) hæbæl awwā(h) yāda‘ yālad min ā(h) ‘ābad p rî ō’n qayin rā‘ā(h) e s. întâia născută Abel Eva a cunoaşte. Curs de limba ebraică biblică yx. rod cornute mici = oi şi capre Cain a paşte (tr. vb. ’a æ hā . ’a ayik .f.ö > 46 hm'dah' yrIPmi !yIq. ' ' lb.ö 45 46 „Şi a fost“. cu modificări): Hv'yail. a şti. Constantin Oancea Pluralul cu sufixe pentru susbtantivul xa'' (pl. hx'n>mi .hw> hw"hyl. ’a ay ^yxöa.h-ta.a.f.ö 45yhiyw: !yIqö.yxea] ’a êkæn ~h. Lect.ö dl. ö< > hy"h' !yIqw> !aco h[ero lb. s. vb. ’a âw h'yxöa. abs.hö. ’a æ kā . ): Sg. s. vb. Dr. %yIxa. ' Anaco tArkoBmi aWh-~g: aybihe lb. s. hd'ly" ATv. ~yxia.ö aybihe hm'da] dbe[o ' ] . !Be hW"x.p. 3m. s. . ~ve-ta.Pr. a afla a naşte jertfă (de obicei nesângeroasă) a sluji fruct. !aco !yIqö.h. Pl. vb.ai hW"x-ta.ö wyx'a. s. s. e ’a ênû ~k. 2f.-~G: hd'ly" !yIq. 1 2m. ha'rq' ö. [dy dly hx'nmi > db[ yrIP.Yh. Wnyxöa. 3f.) d) Analiza i şi traduce i (Gen 4. hW"x.yxea] ’a êkæm !k.col.

75 . Secven ele narative Curs de limba ebraică biblică A. ' Şi voi scrie T'klhw> .mv' al{w> Wnylöae vyaih' ar'qYw: ö. . B. e . fiindcă conjunc ia a produs o conversiune a imperfectul. Ac iunile descrise de narative sunt consecutive: Succesiunea în timp: 1 2 Şi s-a sculat (Ilie) şi a plecat spre Sarepta 3 şi a venit la poarta oraşului (1Regi 17.I Şi a strigat bărbatul către noi şi47 noi nu am auzit glasul lui. va reda o ac iune în viitor.m. ~q' " . i şi au vândut şi şi-a amintit şi (ea) a auzit De aceeea se mai numeşte şi waw-imperfect. La începutul unei secven e narative poate să stea şi un perfect.vYw: %l. Constantin Oancea LEC IA 17 69.Pr. Conjunc ia we este numită şi waw consecutiv. adică perfectul precedat de waw-conversiv.vTw: wattišma‘ . Forma waw-perfectului este we+perfect (fără dublarea primei consoane). având narative ca predicate.Mh. Narativul (waw-imperfectul). sau „wawimperfect. ci una în trecut. urmat de unul sau mai multe waw-imperfecte: aybiNh-tyBe-la. ~ykial. Waw-perfectul. fiindcă ac iunile descrise sunt consecutive. xl.I ö. ' .10) Forma unui narativ este: wa+imperfect (cu dublarea primei consoane): bTokYw: wayyiktōb . Waw-perfectul. narativele sunt urmate de al{w> (conjunc ie+nega ie) şi apoi de un verb la perfect: Alqo-ta. Lect.I rKozYw: wayyizkōr >I [m. care nu mai redă o ac iune viitoare. O propozi ie negativă poate face parte din secven ă. Nu numai imperfectul poate fi „convertit” de conjunc ia we.mYw: wayyimkerû . comportânduse ca un perfect. Dr. sau waw conversiv. Wn[. ' ' wehālaktî şi vei merge Se poate construi o secven ă din imperfecte şi waw-perfecte: 47 Sau “dar noi…”. În acest caz. O nara iune în ebraică este constituită dintr-o succesiune de propozi ii. Accentul cade de regulă pe ultima silabă: yTibtkw> wekātabtî . Regele s-a ridicat şi a trimis soli la casa profetului. Cea mai folosită formă verbală în căr ile istorice este aşa-numitul „narativ”.I şi a scris WrK.

70. Pl. ar'q.pl. Imperativul Dacă se înlătură prefixul imperfectului unui verb (yI). be ar yrIxB. [m. > .vi šim‘û hn"[mv. (numită adhortativ): hb'kvi šikbā(h) . mai există forma alternativă cu sufix -ā(h). ' . 2 m. yišma‘ el va asculta yiqrā’ El va striga [m. 76 . ] ba arî Wrx]B. eö . oö [m.sB.vyI . şi pl: Sg.sg. šema‘ ascultă! qerā’ strigă! Termina iile formelor imperativului sunt aceleaşi cu ale imperfectului 2 sg.v. Lect. . rKoza. se ob ine forma imperativului: Imperfect Imperativ bTokyI .sg. dar tu nu vei auzi. ar'qyI . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică rp. -î -nā(h) Reduceri vocalice48 au loc la adăugarea termina iilor -î şi -û: 2 m.ö rx. š ma‘ e y[imvi . yiktōb el va scrie btoK. . šim‘î W[m. ' Mă voi ridica şi voi striga către tine.v. Culcă-te! 48 Vezi regula lui şwa la 54. ba arû be arnā(h) Pentru 2 m. o propozi ie negativă ce urmează unor waw-imperfecte va fi formată din al{w> şi apoi verbul la imperfect.Pr.vTi al{w> ^ylöae ytiar'qw> ~Wqa' . Masc. La fel ca în secven a narativă.Ki kitbû hn"btK. . 2 f. ' > > Îmi voi aminti cuvintele tale şi le voi scrie într-o carte. kitbî Wbt. k tōb e ybitKi . -û Fem.pl. k tōbnā(h) š ma‘nā(h) e e btoK. ~t'ao yTibtkw> ^yröbD-ta.B. Dr. . .ö hn"rxB.sg 2 f. scrie! ketōb [m.

care fie nu modifică sensul imperativului. scrie! Păzeşte! sau Te rog. pentru interdic ii imediate: „să nu faci asta (acum. an" rmov. 71. caz în care construc ia e privită ca un singur cuvânt. forma ~yrIbD> ' hd'Why> debārîm cuvinte ~yrIbdW ' > hd'WhywI ûdebārîm şi cuvinte c) Înainte de cuvinte care încep cu y> se aplică regula lui şwa. fie poate să dea imperativului o nuan ă reveren ioasă. m m. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Uneori. Lect. Vezi şi 35.ö şi o fiică şi aici şi apă b) Înainte de cuvinte care încep cu o consoană urmată de şwa (cu excep ia consoanei y). de rugăminte: an" btoK. păzeşte! Frecvent particula an" este legată de imperativ prin maqqef. formele sunt w:. pentru interdic ii de durată. sau o). permanente: „să nu ucizi (niciodată)!” În cazul interdic iilor imediate (a). după imperativ poate să urmeze particula an" nā’. w<. forma tB. este frecventă forma: an"-la. De aceea qame ( ') se citeşte o (se află în silabă închisă neaccentuată): an"-rm'v.ö mayim este tot W: fiică aici apă tb. æ. p ). Formele conjunc iei w> a) Înainte de cuvinte care încep cu o consoană labială („bumaf”: conjunc iei este W û: b b. +imperfect. forma fiind wI : yehûdā(h) Iuda wîhûdā(h) şi Iuda d) Înaintea cuvintelor care încep cu guturale urmate de semivocale (a. imediat)!” b) al{+imperfect.Pr. šemor-nā’ O interdic ie sau prohibi ie se exprimă în ebraică în două feluri: a) -la.+imperfect.W ûbat hpoW û ō(h) ~yImW ûmayim . Dr. bat hPo pō(h) ~yIm. 77 . sau w" (wo)49: ynIa] ’anî eu æ ~doa/ ’ dōm Edom ynI[\ ‘onî asuprire ynIaw: wa’anî ] ~doaw< wæ’ædōm / ynI[w" wo‘onî \ şi eu şi Edom şi asuprire 49 Qame înaintea lui şwa (sau hatef qame ) se citeşte o. ketōb nā’ š mōr nā’ e Scrie! sau Te rog.

rg"h-ta.f' / hr'f' rmv hx'pvi .Pr. . . EXERCI II gānab hāgār hinnē(h) hārā(h) lāqa mi wā(h) mi rî nā’ ‘ā ar šāmar ši ā(h) vb. 52 „Şi a intrat“. bnOgTi al{ xc'rTi al{ > > „Şi a spus“ (waw-imperfect al verbului „de la a naşte“. tv. 52aboYw: . slujitoare śārā(h) / śāray s. col.p. cu modif.fw> .f' hx'ql' 51td. i ' . Ht'xpvi i . ' " b) Traduce i: hw"hy> twOc.m-lK' Wvr>dw> Wrm. interj. vb. Lect. . (după imperativ sau exortativ) te rog.vi i I tazO-Wrk. . . ' 78 .u. yr. ht'rh' ayhiw> rg"h-la.[' hNEhi ~r'ba-la.p. Constantin Oancea Vocabular Curs de limba ebraică biblică bng rg"h' hNEhi hrh xql hw"c.zI laerfyI [m. .mi an" rc[ yr. şi s.aeö yr.f.aöe yr.aTow: rg"h' . . deci a închide pântecele. egiptenii partic. Dr. . poruncă adj. a observa (legea) roabă.f.mi ' . a) Analiza i şi traduce i (Gen 16. vb.v. ~r'ba-tv. egiptean. s. s. Ht'ao hn"tn" tyrIcMh. Al Hv'yai ~r'bal. . ' 50 ytiao hw"hy> rc. vb.mi yrIc. ' . a opri de la naştere Sara a păzi.f' rm. vb. . hV'al.a). 51 50 rm.Lö. a rămâne însărcinată a lua s. a fura Hagar iată! a zămisli.): Hm'vW tyrIcmi hx'pvi Hl'w> Al hd'ly" al{ ~r'ba.1 ş.

qz:x] yqizxi > a zaq Wqz>xi hn"qzx] . ta‘amōdnā(h) oö ] Wdm.T.pl. 1 sg. Lect.Pr. 2 m.s 3 f. .[i ‘imdû hn'dm[] ‘amōdnā(h) . hn'd.x' āšab 79 . ta‘amōd ] dmo[T. / Wqz>xy< .[' Imperf. Perf. / yqizxT. Verbele având imperfectul în ō au prima vocală a.pl.s 2 f. Imperf. Curs de limba ebraică biblică dm. 1 pl. qz:xa. dmo[a< ’æ‘æmōd ? Wdm. Constantin Oancea LEC IA 18 72.: Există şi verbe din această categorie la care nu apare semivocală sub guturală în imperfect: Perfect bv. 3 f.pl 2 f.pl. 2 m. dmo[y: ya‘amōd ] Imperativ dmo[T. . qz:xy< yæ æzaq / Imperativ qz:xT. 3 m.s 1 sg. 2 f. Dr. Wdm.sg. :ö / qz:xn< / imperfect bvoxy: ya šōb .pl. Imperfectul şi imperativul verbelor I-guturale (I-[. / qz:xT.sg. . 3 m. hn"qzxT. ta‘amdû hn'd. 3 f.[. 2 m. :ö / Wqz>xT. 2 f. ta‘amōdnā(h) oö ] dmo[n: na‘amōd ] dmo[] ‘amōd ydIm[i ‘imdî . . 3 m. 3 m. ta‘amdî . Perf.m[T.sg.T. qz:x' 3 f.pl 1 pl.[y: ya‘amdû .m[T.pl.s 2 m.sg. o Verbele cu imperfect în a au prima vocală æ. . hn"qzxT. ta‘amōd ] ydIm[. I-x) Aceste verbe au o semivocală sub guturală.pl.

ar'q. conjunc ia fiind conversivă... btoK. Secven e con inând imperative. 2 pl.. ’æšle ā(h) Să trimit (cohortativ) . iusive şi cohortative Cele mai frecvente cazuri sunt următoarele: a) Imperativ + imperativ. Caracteristic pentru cohortativ este sufixul –ā(h).. imperfectul se numeşte iusiv pentru persoana a 3-a sg.... . T'xlvw> . La verbele studiate până acum. ...Pr.! Ac iunile sunt consecutive.ca să trimit! . .şi (apoi) stai.. ca un imperativ pentru toate persoanele: 3 sg... Astfel utilizat. Ascultă. Dr.....! Ac iunile pot fi consecutive sau concomitente.. Secven a este asemănătoare cu cea din 69 B: imperfect+wawperfect. hx'lvnI ’nišle ā(h) Să trimitem (cohortativ) . şi cohortativ pentru persoana 1 sg. scrie. 74.. ] . forma iusivului e identică cu cea a imperfectului. c) Imperativ (sau iusiv.. Iusivul şi cohortativul Curs de limba ebraică biblică Imperfectul poate fi utilizat. [m.ca să găsească! 80 . ... xl. 1 pl..v. [m.şi trimite.I strigă... hx'lva.vyI . Sunt însă tipuri de verbe pentru care iusivul diferă de imperfect ca formă.vyI yišla Să trimită (iusiv) . > . să trimitem..şi stai. Wxl.. şi pl. Wxl. 2 sg.vTi tišle . sau cohortativ) + imperfect (sau cohortativ) . yišle û Să trimită Să trimi i û Să trimite i (iusiv) xl.. dmo[w: ...şi (apoi) trimite. Lect. xl... .ca să audă! .vaw> .. b) Imperativ + perfect.vyw> . ' . .. 1 sg.v. T'dm[w> . [m.. xl.. ... Constantin Oancea 73. indirect.vW .... ac'myw> . 3 pl... hx'lvnI . şi pl.vTi tišla . .. . ' ascultă.I .

înaintea a aduna a trimite 81 . vry trk ynEpli .ato tō’kelû hn"lkaTo tō’kalnā(h) .m. rxea. 2 m.v. fiecare după.a' ’āhab (a iubi) bh. a încheia (un legământ) în fa a. în spate alt. străin. stăpân Aaron un. domn. Dr.. lk. ö.aYöw: O wayyómer „şi a spus” (accentul este pe penultima silabă). 3 f. ] dx'a. ö. a deposeda a tăia.ao ō’kal Wlk. wyl'ae rm. s. rx. rm.a' ’ākal (a mânca) au imperfectul lk. 75.ayO yō’kelû hn"lkaTo tō’kalnā(h) ..şi num. Şi a spus: ascultă.ayO yō’kal Sg.aYOw: Şi a spus către el: ascultă.aYOw: [m. vb. vb. Wlk.. #bq xlv ’ādôn ’ah rōn ’æ ād ’a ar ’a ēr yāraš kārat li nê qāba šāla a s. vb. De exemplu bh. a moşteni.aTo tō’kal ylikaTo tō’kelî . 2 f. adj. unul oarecare.p.a. adj.Pr. următor a lua în posesie.ay< / yæ’æhab Vocabular !Ada' !roha. Imperfect Imperativ rm. unul singur.ayO yō’kal lk.aTo tō’kal lk. Când se află pe ultima pozi ie în propozi ie. 1 Pl. Lect.v.aYöw: O [m. prep.. lk.a' ’āmar (a spune). lk. b) alte verbe se aseamănă la conjugare cu verbele I-x. vb.ayO yō’mar rmoa/ ’æmōr Foarte frecvent este waw-imperfectul acestui verb: rm. prep. Conjunc ia are forma normală şi nu este conversivă. forma sa este: wayyō’mar: rm. 3 m.anO nō’kal La fel se conjugă rm. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică A doua propozi ie exprimă un scop (propozi ie finală). Imperfectul şi imperativul verbelor I-a a) verbe de tipul lk.

ae #boqW an" [m.aB' ~r'ba. rbo[Yw: 'ö . yl. ' .aYOw: ] ] o . jpeVh. hw"hy> rm.yteAba] yhela/ { b) Analiza i şi traduce i: yr.[i o .ai ayhi lk.vrywI Wqz>xT.ylea] ytiao xl. ~T'ai tyrIb. ynEB. Lect. o ö 82 . ynEpli Wdm. dx'a. Dr. wyl'ae Wrm. Wvr>DI ' > . hw"hy> Wnyhöla/ hw"hy> laerfyI [m.v. e { ' .Mh.m-la.Pr.vTw> yn:pl. rmoa/ hv.aYöw: ö o { O %l.v' ~k. al{ . ~T. i . [m. ]: ~k. dmo[i] hw"hy>-ta. Wtr>kt-al{ hw"hy> twOcm-ta.aYOw: ~yhila/ rm.[T.v. c) Analiza i şi traduce i: ^yn<da] hYEa. I . o i ö !roha.I . ~ynIhKh-la. i ' laerfy-lK'-ta.bD-ta. ynIdal. #r. Wrm. ö' ' .aTow: hV'ah' rm.aTow: . Constantin Oancea EXERCI II: a) Analiza i şi traduce i: Curs de limba ebraică biblică #r. Wrb.ah-ta. i .

83 . Fiind o formulă introductivă. ori de câte ori)...xl.BB. De obicei..vYw: rq. cu ajutorul acestor cuvinte se introduc în ebraică propozi ii temporale.d> yhiyw: > Şi a fost cuvântul Domnului către el:. pe când) şi kî (când. ..aB' b['r' hy"hw> ö' ' Şi va fi foamete în ară.~T.. yhiyw: > .vYw: hL...rmoale wyl'ae hw"hy>-rb. Lect.. #r. ' Şi când ve i auzi aceste cuvinte vă ve i aminti. Cele mai folosite conjunc ii în propozi iile temporale sunt yKi rv. .I öe ' > Şi după aceste lucruri a trimis. Următoarele propozi ii sunt secven e narative.ac'ywI rq. Propozi ii temporale Curs de limba ebraică biblică Verbul hy"h' hāyā(h) (a fi) apare frecvent precedat de waw-consecutiv la perfect sau la imperfect: yhiyw: wayhî 53 > „şi a fost” hy"hw> ' wehāyā(h) „şi va fi” Cele două forme pot fi urmate de complemente directe în propozi ie: . ] ka’ašær (când.~t.ah' ~yrIbDh-ta.. . se poate face abstrac ie de „şi a fost” la traducere: ..I ] > Şi când i-a văzut pe ei a strigat..Pr.. W[m. rx..xl... yhiyw: .BB.I öo > Şi (a fost că) seara el a trimis... .> öe ' > .. hy"hw> öo ' Şi (va fi că) diminea a ve i pleca. Pot indica timpul şi propozi ii participiale: 53 Sau wayyehî. Constantin Oancea LEC IA 19 76.ah' ~yrIbDh.rkzW hL..a. de tipul perfect + waw-imperfect sau imperfect + wawperfect.aK.. La fel se poate omite la traducere „ şi va fi”: .. Dr..aK.ar'qYw: ~t'ao ha'r' rv. yhiyw: .vti yKi hy"hw> > ..

K' dm. infinitivul construct este frecvent identic cu imperativul. Lect. (kotbî) ydIm[' .Pr. 77. Inf. ygIrh' uciderea de către mine a omului (ac iunea mea de a ucide omul) ' > ytiao vyaih' groh] uciderea mea de către om (ac iunea omului de a mă ucide) ytiao Arm. btoK. dar nu întotdeauna. Imp.+suf bt. ybitK' . (e-ō) btoK. (mo ’î) 78. fie ca substantiv. Infinitivul construct Curs de limba ebraică biblică În ebraică există două forme de infinitiv pentru verbe: absolut şi construct. lkoa/ ac'm. btoK. II-gut.W[m.vyI . Constantin Oancea . este: XXoX.cs. [.. Inf. acom. [m.B. Folosirea infinitivului construct a) Infinitivul construct poate fi folosit ca un substantiv.byI .v' păzirea mea de către el (ac iunea lui de a mă păzi) 84 .a' ac'm' bTokyI . [m. Reg.vYw: ~v' ~ydIm[o ~he yhiyw: . (’oklî) yaicm' . putând fi folosit fie ca verb. caz în care apar modificări ale vocalelor.ayO ac'myI .v. o lkoa/ acom. Dr.B' [m. dmo[y: ] rx. I-a III-a Imperf. dmo[] ‘amōd a sta Infinitivul construct poate primi sufixe pronominale.: erau stând) acolo.. cu alte cuvinte. Infinitivul construct este apropiat ca sens de infinitivul din limbile moderne..I .[' rx. au auzit.v' lk. > Şi pe când stăteau ei (lit.mv. denumirea sa vine de la faptul că această formă se construieşte. me ō’ a găsi. De altfel. dmo[] rxoB. I-gut.. Cel absolut va fi studiat într-o lec ie viitoare. Ca formă. (šom‘î) ylika' . dmo[] rx. vyaih' btoK. lk. scrierea omului (ac iunea de a scrie a omului) vyai groh] ucidere a unui om (2 sensuri: omul este subiectul uciderii sau omul este obiectul uciderii) vyaih-ta. cs. ca şi un substantiv. Paradigma vocalică a inf. ketōb a scrie. (‘omdî) yrIxB' \ (bo orî) y[imv' .cs. III-gut. Mai jos sunt redate formele câtorva dintre tipurile de verbe deja studiate: Perf. ybitK' kotbî scrierea mea (ac iunea mea de a scrie) .

a rezista. . s. ajx hd'Why> lkoy" hm'xlmi ' . ' când a auzit el cuvântul Cu prepozi ia l. este împreună cu prepozi iile B. având func ie de substantiv. formează obişnuit propozi ii temporale: rb'Dh-ta. …rmovli Wlk.p.p. lkoa/ yTilbl.vB. #[eh' yrIP-ta. poate fi subiect sau complement în propozi ie. Iuda yTilbl. când.f. ' când (sau pe când) a auzit el cuvântul rb'Dh-ta.. a greşi s.Pr. yTilBi .vK. a fi în stare. 85 . vb. vb.f. prefa at de l. s.. ‘ bōdā(h) ‘āzab qāšæ(h) a a putea.. mil āmā(h) s. slujire cultică a părăsi greu. cs.q' ’ā āz ’ rām bægæd b biltî ā ā’ y hûdā(h) e e a s. i Spre a nu mânca fructul pomului Vocabular zx'a' ~r'a] dg<Bö. dificil s. exprimând o privare sau oprire: . veşmânt prep. K. Dr. .m. şi l.p. inf. Nu au putut să păzească… Infinitivul construct este negat cu yTilBi biltî. cs. în. ..mvl…WaB' o .y" al{ . război muncă. b) Cea mai frecventă utilizare a inf. i Au venit…să asculte. a păcătui. A[m. în afara. când poate fi tradus verbal. ' . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Infinitivul construct. şi K. B. fără.. i yākōl vb.. cu exep ia.. infinitivul construct exprimă un scop sau un rezultat: …[. pe când adv. a birui luptă. ' . Cu prepozi iile B. Lect. Ahaz Aram haină. A[m. hd'Ab[] bz[ hv. adj. slujbă. = ca să nu.

fYw: dl. .I ö< . i . ] > hw"hyl.ö . yhiyw: . ' ' ajox] yTilbl. > b) Analiza i şi traduce i: xm. i .i ' yliAqB. 86 . db.ö zx'a' ymeyBi yhiyw: ] > hm'xlMl. Aac.Pr. . hpo ytiaB' o ] ] ytiao Wrk. hy"hw> " .m.b[-ta. hc'raö. ö " .v' rv. ' > Adg>Bi bzO[Yw: yliAq-ta. I ' . hv.Yh-ta.mB.[.vk.ö [m.d> yhiyw: > ~r'a-%l. yhiyw: . yDIb[. ' .ae hw"hy>-rb.aK. dbo[l. Wnt'ao aybiNh. Constantin Oancea EXERCI II a) Analiza i şi traduce i: Curs de limba ebraică biblică %l. xl. ~lövWry> ' . lkoy" al{w> / hw"hy> td.I .yrebD-ta.AT rkoz> . Dr. yKi hy"hw> . 54 „s-a închinat“. ~l'kaB.mo tr. T'[mvw> ^ylöae ar'qa.m. A[m.l. hl'[' hd'Why> %l.mi hv'q' yKi lkoa/ rm.I i ] > rmoale yl. yhiyw: ]: ' > ~x.aYOw: ö 54 WxT. Lect.ö lkoal. ' hd'Ab[]h' ^M.Mh-la. . .vYw: Wnyböa' tAm yrexa. yhiyw: .zw> ymixl-ta.vYw: ~h. ~h'rba.

[S. Constantin Oancea LEC IA 20 79.cs. 2 f. primind sufixul t: Perfect Imperf. öo lPonI nippōl Inf. 1 [S. ö. rezultând dublarea Observa ii: La imperfect.n" la imperfect: Sg.Pr.cs.n" (a cădea) lPoyI lpon> Conjugarea verbului lp. Inf.n" la imperfect: Sg. [g:n" af'n" [G:yI aF'yI vG: [G: af' tv. Pl.cs. [S. 3 m.cs. y[isn" nos‘î . Conjugarea verbului [s. [. 1 Inf. 3 m.Ti tissa‘ y[isTi tis‘î . śē’t/śe’ēt yTv. infinitiv cs. öo WlP.a. ylipn" no lî . imperativ. b) cu vocala a la imperfect: Imperf.yI yissa‘ W[s.n" are vocala ē la imperfect: 55 “A se apropia”. Forma nu apare la perfect în BH. lPoyI yippōl WlP. Unele dintre aceste verbe au o altă formă a infinitivului construct. [vgn]55 vG:yI Imp. Imp. Lect. 2 m. Curs de limba ebraică biblică lpon> Inf. Verbe I-n (imperfect.+suf. ’æppōl hn"lPTi tippōlnā(h) .) Se deosebesc două tipuri de verbe: a) cu vocala ō la imperfect: Perfect Imperf.Ti tis‘û hn"[STi tissa‘nā(h) .Ti tissa‘ [S.GI - ytiaf.nI nissa‘ n este asimilată de a doua. 2 m.+suf. Pl. ’æssa‘ hn"[STi tissa‘nā(h) . Dr. Imp.yI yippelû 3 f. lPoTi tippōl lPoTi tippōl yliPTi tippelî . W[s.cs Inf. 2 f. lPoa.yI [s. e Verbul !t. lp. [S. 87 .Ti tippelû hn"lPTi tippōlnā(h) .yI yis‘û 3 f.+suf.n" (a pleca) [S.cs. prima consoană acesteia.G<ö gæšæt t[. Perfect [s.G:ö ga‘at tafe/taef.sn> nesōa‘ o Inf. ö.

Aici vocala a se datorează guturalei. 2 f.h. Inf. are forma: ttel' (spre a da) t[. W-Imperf. Dr.y" vr.v.cs. Pl. fiindcă se comportă ca un verb I-y: ' Conjugarea verbului bv.h' %leyE bv. 1 bveTe tēšēb bveTe tēšēb ybivTe* tēšebî . tv.yyI !v'yYIw: ar'yYIw: vr.+suf. etc.yyI arey" ar'yyI vr. Inf. Imp. - yTivrI . Imperf.+suf. yTikl. Curs de limba ebraică biblică Inf. Inf.cs. cu prepozi ia l.Pr. yTi[D.Yw: öE [d.cs. ynIvy" . 3 m. Inf. Aici putem încadra şi verbul %l. tk. Lect. ' 88 .ö yTibvi . Imp.ö Wbv.rö.y> !voy> i ar'y> aroy> vr.Yw: Eö %l.Dö. Verbe I-y (imperfect. .gl(spre a atinge) :ö ' tv. bveyE yēšēb Wbv.yE* yēšebû 3 f.cs. în func ie de vocala care apare: a) cu vocala ē: Perf.gl' (spre a se apropia).56 <ö 80.yE 57 %l. W-Imperf.y" bveyE [d. Imperf. infinitiv construct) Şi pentru aceste verbe există două tipuri de imperfect. !TeyI !Te tTe yTiTi Infinitivul cs. .cs.Te* tēšebû hn"bvTe tēšabnā(h) . 56 57 vocala prepozi iei este qame (X).l.ö t[. Imp.n" (a da) Imperf. bv. .cs. bveae ’ēšēb hn"bvTe tēšabnā(h) .y" la imperfect: Sg. %le tb.ö bvenE nēšēb b) cu vocala a: Perf. Constantin Oancea Perfect !t.y" [d.+suf. .yYIw: !v. imperativ. 2 m.Yw: E bve [D. Inf. !vey" !v.

lk. 2 m.ö hc'ra.ll' h'ymöy" Wal. Dr.p. vr. torent EXERCI II a) Analiza i şi traduce i: rxea.p.l.ö tk.I WhY"lae hNEhi ^yn<dal. bv. ö. 3 m. rmoa/ %le i ö o lkoal. WhY"lae rm.yyI yîraš vr.Yw: %l. Lect.Wt-al{ / daom. Iacov Laban a fi plin.yTi tîraš vr. s.n: ya‘aqōb lābān mālē’ nāgaš nā āl s.yai ’îraš Wvr>yyI yîrešû hn"vryTi tîrašnā(h) .yni nîraš Verbul lkoy" este neregulat prin faptul că are vocala û la imperfect (lk.Yw: : öE Eö ![.Yw: : > ö. Wvr>yTi tîrešû hn"vryTi tîrašnā(h) .y" la imperfect: Sg. umplut. Vocabular bqo[y: ] !b'l' alm vgn lx. vb.Wy).aYOw: ~['h-lK'-la.nB. E td. vb.ö !Te rm.nK. Curs de limba ebraică biblică vr.aYOw: i ö ~['l' ~x.m. 1 Pl. bqo[y: ar'yYIw: ] yairyTi-la. s. 3 f.Pr. lx. ö. 2 f.ll' Wac.aYOw: > i 89 . . a umple a se apropia pârâu.yTi tîraš yviryTi tîrešî > vr. Constantin Oancea Conjugarea verbului vr. Ht'ao yTiTi bAj !b'l' rm. vyail. WhY"lae vG:Yw: ö ' i I b) Analiza i şi traduce i: tyrIK.ö .mYw: . Ht'ao yTiTmi ^l.

ra. abs. cs. hr'f[] ' t[. > vmex] vve [b. štayim Curs de limba ebraică biblică dx'a. tn:mv. Inf.ra. infinitiv construct) Imperfectul acestor verbe se termină în –æ(h). 1 2 Fem. inf.a.bvi . tAl[] tAar> tAyh/ !b. sensul mai larg al substantivului !Be este de „membru al unei clase”. 82.[. în vârstă de opt zile (lit. > tv. de exemplu al celor care au 8 zile. ~yInv.yöI l[.Yw: öI l[.lv.ö [B. o [v.Pr. în –ôt. tx.Yw: ö: ar>Yw: ö: yhiyw: > .lv.vö. hn<mv. Numerele de la 1 la 10 Masc. Constantin Oancea LEC IA 21 81. tv. ö{ vl{v' vl{v. cs.veö t[.yöE yhiy> 90 !b. Masc. ~yvina] hv'lv. abs. štê Pentru următoarele numere forma masculină se foloseşte cu substantive feminine şi invers. o t[. :ö ynEv. ~yITv. yTev. o h['vTi . trei bărba i " ~yvin" vl{v' trei femei ~ynIv' vlv.[ö.Töe rf. Dr. Iusiv W-imperf. Imp. cs.f[] .[y: ] ha.mx] öe tv. Perf. ' > hV'mx] i hV'vi h['bvi .{ trei ani ~yvinah' tv. tr.vTi . cs. Vocalizarea însă variază între diferitele verbe ale acestei grupe. hn"mv.Töe rf. o . cs. hn<mv. hnEB. imperativul în –ē(h). > vmex' vve [b. hl. ö. 3 hv'lv. numerele indică vârsta: ~ymiy" tn:mv-!b.cs. Verbe III-h (imperfect. hle[] haer> hyEh/ tAnB. 4 5 6 7 8 9 10 De ex: h['Bra. o [v. Fem. hn"B' hl'[' ha'r' hy"h' hn<byI .ryI > hy<hyI .ö [B. abs.v. ö. abs.yö: ar. imperativ.Bra. Imperf.: fiul a opt zile) De fapt. Lect. cei trei bărba i " ] ö{ Impreună cu substantivul !Be.

nā(h) nā(h) Vocabular hkb lpn hn<P' [. ynEP. Ea este scurtată prin tăierea h final (forma „apocopată”). I 91 . hn<ba.Yw: ' ' { :ö rm. Wvr>yTi tibnû hn"yn<bTi tibnæ ö . ynIbTi tibnî . s. pe fa a EXERCI II a) Analiza i şi traduce i: rAa-yhiyw: rAa yhiy> ~yhila/ rm. După cum se poate observa. 2 f. ~yhila/ ar>Yw: { :ö wyl'[' &. lk.m. hn<bnI nibnæ(h) .yqir' bākā(h) nā al pānæ(h) rāqîa‘ vb.yqirh-ta. vb. yhiyw: " i I > i > rb'D' tAf[]l. Lect.bYw: wyböa' ynEP-l[. tAl[]B. diferită de cea a imperfectului. în cele mai multe cazuri. Pl. ' . Wnb. WhY"lae vG:Yw: hx'nMh.Wa al{ bAj-yKi rAah'-ta. 3 m. @seAy lPoYw: . şi f.m. ~yhila/ f[. cs.Pr. Conjugarea verbului hn"B' la imperfect: Sg. hn<byI yibnæ(h) . waw-imperfectul verbelor III-h se formează din waw+iusivul acestor verbe.aYOw: aybiNh. hn<bTi tibnæ(h) . s. Dr. bolta cerească ynEP-l[. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Observa i forma iusivului. öE i . 1 hn<bTi tibnæ(h) .aYOw: > { ö [. hn"yn<bTi tibnæ ö .yI yibnû 3 f. tărie. . ~ynIP. suprafa ă. pl. 2 m. a plânge a cădea fa ă. ’æbnæ(h) .

a) Verbe II-w: Perfect Imperf. W-imperf. Inf. 1 Pl. teśîmæ ö ~yfin" nāśîm nā(h) nā(h) Verbul awB are vocala ô: Perf.cs. 3 m.cs. Inf.+suf.cs. ~q'Yw: (wayyāqom) ö" Observa ii. Imp. Inf. teqûmæ ö ~Wqn" nāqûm nā(h) nā(h) b) Verbe II-y: Perf.+suf. 2 f. Lect.WqT. 3 f. 2 m.+suf.yfiT. Imperf.cs.yfiT. La waw-imperfect dispare consoana a II-a şi accentul e pe penultima silabă. Imp. 2 m. infinitiv construct) Curs de limba ebraică biblică Am văzut că la perfect distinc ia dintre cele două tipuri nu era posibilă. teqûmæ ö WmWqöt' tāqûmû hn"y~.cs. ~yfiy" yāśîm W~yföy" yāśîmû i 3 f. 2 f. Imp.cs. Dr.WqT. 1 ~yfiT' tāśîm ~yfiT' tāśîm y~iyföT' tāśîmî i ~yfia' ’āśîm hn"y~. Inf. Constantin Oancea LEC IA 22 83. adică consoana a II-a are valoare vocalică. Pl. Conjugarea verbului ~wq la imperfect: Sg. fie û. ~Wqy" yāqûm ~WqT' tāqûm ~WqT' tāqûm y~iWqöT' tāqûmî ~Wqa' ’āqûm W~Wqöy" yāqûmû hn"y~.Pr. ~f' ~yfiy" ~yfi ~yfi ymiyfi sau ymiWf i ~f. 3 m. La imperfect verbele au fie î. Inf.Yw: ö" Conjugarea verbului ~yf la imperfect: Sg. Verbe II-w şi II-y (imperfect. teśîmæ ö W~yfiT' tāśîmû hn"y~. ~q' ~Wqy" ~Wq ~Wq ymiWq W-imperf. W-imperf. inf. imperativ. aB' aAby" aBo aAB yaiAB aAbY"w: 92 . Imperf.

yI o hn"bSTi .sT. vedenie Eli a fugi. .sg. 2 f. vb. a alerga. izqîyāhû s. ö u WBsöT' o hn"yB.sg. oö WBSöTi sau WbS. a milui Isaia a muri.: tme înfă işare. Curs de limba ebraică biblică bsoy) sau imperfect cu vocala a " bsoy" yāsōb bsoT' bsoT' yBisT' öo bsoa' WBsöy" o hn"yB.+suf. 3 f.sg. 2 m. arătare.p.p. vb. chip. ānan e iată-mă! Iezechia a fi bolnav.p. 3 f. twm ha.s' are două forme de imperfect: bsoy" sau bSoyI 3 m. mût ‘ēlî rû šākab mar’æ(h) s.pl.s' (llq).Pr. ö u bson" sau bSoyI yissōb bSoTi bSoTi yBiSTi sau ybiSTi oö .Ti o hn"bSTi . a se îmbolnăvi a fi milostiv.pl. s. y ša‘yāhû s.r>m.pl. perf. Verbe geminate (imperfect) Şi pentru aceste verbe avem imperfect cu vocala ō (bb.sg.m. Constantin Oancea 84.sT. yli[e #wr bkv hinenî interj. 93 . 2 m. WBSöyI sau WbS. Verbul bb. Lect.: #r' a se culca vb. bSoa. Dr. perf.pl. 2 f. 1 sg. vb. 1 pl. oö bSonI Vocabular ytiao hNEhi = ynInhi > WhY"öqzxi i> hlx !nx Why"[vy> ö . 3 m. ālā(h) vb.

va-ta. #r'Yw: ' ' > ö e "ö bK'vYw: %l. yTev-ta.aYOw: yli[-la. T. Lect.Yw: ' ' "ö hl'yl'ö taZOh. . Dr. bWv ytiar'q-al rm.nb.ö 94 . tm'Yw: > i ' "ö yLi t'aröq-yKi ynInhi rm.Yw: bk'v. Constantin Oancea EXERCI II a) Analiza i şi traduce i: Curs de limba ebraică biblică Why"[vy> wyl'ae aAbY"w: tWml' WhY"qzxi hl'x' ~heh' ~ymiYB. ~Wq öO . hV'ah-!B.y> hV'ai yKi yTi[dy" an"-hNEhi > .vai hNEhi . ~v' ~f.aYOw: .Pr.I öE ö ' ö %lew" xq. ^T.a' ha. ö i> " ^yt. i ~d'ah-ta. . xq.rm-tp. .w> ^T. ö . .

vi Asculta i cu aten ie! În cazuri mai rare. !Wrm. perfect): tB'Vh.rti haor-~ai ' > ' Dacă într-adevăr vei vedea suferin a roabei tale Uneori ordinea poate fi inversă. după o formă verbală urmând infinitivul absolut: [. Păzeşte ziua odihnei (imperativ) 95 . öe Ca şi în cazul participiului activ. cartea scrisă Cartea este scrisă (sau a fost scrisă). Pl. În acest caz.v' hn"B' etc. cel pasiv poate fi folosit atributiv sau predicativ: bWtK'h.vTi rAmv' i .Amv' W[m. putând fi tradus ca: „întradevăr. Perfect bt. hb'WtK.K' [m. Lect. rp. bWtK' ~ybiWtK. tAbWtK. participiul pasiv are termina ii specifice pentru masculin şi feminin. m. Participiul pasiv şi infinitivul absolut Curs de limba ebraică biblică Cele două se deosebesc d.m-ta. singular şi plural: Sg.Pr. Participiu pasiv bWtK' kātûb Infinitiv absolut bAtK' kātôb [. sau alte adverbe.abs. cu siguran ă”. care întăreşte o anumită ac iune. el înso eşte o altă formă a aceluiaşi verb. öe bWtK'h. infinitivul absolut înlocuieşte o altă formă a verbului (imperativ. Ca şi participiul activ. Constantin Oancea LEC IA 23 85.d. ~Ay-ta. urmat de verb altă formă: hw"hy> twOc.ma] ynI[\B' ha. Infinitivul absolut are cel mai frecvent func ia unui adverb emfatic. rp. f. rAmv' .Amv' šāmôa‘ hnOB' bānō(h) Ca şi participiul activ.Sh.p.Sh. respectiv ô pentru infinitivul absolut. cu adevărat.v formal doar prin vocală: û pentru participiul pasiv. ^t.Wmv' šāmûa‘ yWnB' bānûy [. Ordinea uzuală este verb inf. Dr. Ve i păzi cu adevărat poruncile Domnului. şi aici timpul ac iunii (prezent sau trecut) se desprinde din context.

[m-lk'l. Accentele (atnah. Dr. la fel se întâmplă în ebraică după atnah şi silluq .a (patah) devine ā (qame ). care poate introduce o nuan ă de desfăşurare treptată sau evolu ie graduală: hkobW %Alh' HT'ai %l.sof pasuq. .^l. yBil-ta. Cele mai întâlnite modificări sunt: .abs. !Atn"w> ytiyair' hz<-lK'-ta.atnah (semnul “ _” aşezat sub un cuvânt) împarte un verset în două păr i (de obicei inegale ca lungime).mi ~r'ba. [S. ö' ' ö' După cum în limba română. după virgulă sau punct. devine %B' 96 . La fel ^B. " Şi apa s-a retras treptat de pe pământ (lit: şi apa s-a retras mergând şi întorcându-se) [. precum şi schimbări ale accentului în cuvânt. De aceea ele pot să sufere modificări vocalice cantitative (lungire) sau calitative (deschidere). Ex: bt.).aB' şi sof pasuq la sfârşitul versetului.aB.10: dbek-yKi ~v' rWgl' hm'yrc. (prepozi ie cu sufix 2 m. 2. Lect.aB' b['r' yhiyw: ' > ö.Asn"w> %Alh' ~r'ba.ah' l[. Conven ional se spune că. .sg.æ (segol) devine uneori ā (qame ).accentul se mută pe penultima silabă.q'ö . silluq-sof pasuq.ö devine rb. Ex.sg. sau pentru a indica silaba tonică. E ö_' > `#r. I Şi a plecat Avram tot mai departe (lit: şi a plecat Avram mergând şi plecând) 86. Exemplu Gen 12. numite accente.) devine %l' (forma pt.Yw: ' Eö Şi a mers cu ea plângând (lit: şi a mers cu ea mergând şi plângând) bAvw" %Alh' #r.f.me ~yIMh.) devine –ækā: ^d>y" devine ^döy" . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică hf. este secven a formată din două verbe uneori cu sens antitetic. Pauza) Masore ii au folosit unele semne.Yw: .silluq (semnul “ *” sub ultimul cuvânt al versetului) este urmat sof pasuq (` indică sfârşitul versetului). pentru a marca întreruperi sau continuitate în frază (asemenea semnelor de punctua ie în limbile moderne). .Pr.Yw: #r. WbvuYw: 'ö ö.m.sufixul -ekā (2. Dintre multele accente notate de masore i amintim doar pe următoarele: .aB' b['rh' *ö'Ü ' Observa i atnah sub #r. i Toate acestea le-am văzut şi am acordat aten ie (lit: am dat inima mea) tuturor faptelor (perfect) O utilizare deosebită a infin. ] . se face o pauză în lectură. ö' . dr. hd'ly" devine hd'ly" .sg. cuvintele sub care stau aceste accente sunt „în pauză”. silluq sub al doilea #r. Ex: rb.K' devine bt'K' .q.

dar tu nu ai răspuns” sau altele prezentate în continuare) Cum deosebim o propozi ie conjunctivă de una disjunctivă? Regula de bază este: O propozi ie conjunctivă începe cu w> sau w: urmat de verb. necesare în elegerii ulterioare: `!Arm.disjunctive (a doua propozi ie nu este consecutivă primei propozi ii: „am strigat. WhY"lae %l. putem vorbi de două tipuri de propozi ii: . arătând cauzele pentru care sau fondul pe care se petrec evenimentele ulterioare.l'ö hy"h' ~yIrcmi #r. ba'xa. care era peste casă. rv. 87. Printr-o propozi ie disjunctivă se poate scoate în eviden ă un contrast: `~x.. b) Func ie contrastivă. Câteva tipuri de propozi ii A.şi a plecat. . ] ' > Şi era foamete în toate ările.a] Why"db[-la.a-lk'bW tAcr'ah-lk'B. Dr. însă în tot pământul Egiptului era pâine (Gen 41.ö . Obadia însă era foarte temător de Domnul (1Regi 18.vB..I `daom. o 'ö .. Propozi iile disjunctive pot avea mai multe func ii într-o nara iune. Foametea însă era grea în Samaria (1Regi 18. .fw> . hy"h' Why"db[w> tyIBh-l[.58 O propozi ie disjunctivă începe cu w>-urmat de orice cuvânt ne-verb (topica inversată).1). hw"hy>-ta. c) Func ie circumstan ială sau explicativă. e i öE Şi s-a dus Ilie să se arate lui Ahab.conjunctive (secven e narative cu ac iuni consecutive: „şi s-a sculat. tAar'hl.) . Propozi iile disjunctive pot sta la începutul unui episod. însă studentul familiarizat cu modificările care apar în aceste situa ii nu va întîmpina dificultă i majore la analiza şi traducerea lor.54).Pr. arey" Şi l-a chemat Ahab pe Obadia. o . În continuare vom oferi câteva situa ii frecvent întâlnite: a) Func ie introductivă. . Frecvent propozi iile disjunctive întrerup firul nara iunii pentru a oferi cititorului informa ii suplimentare. 58 Topica uzuală a propozi iei ebraice.Yw: o ' ' . ar'qYw: > . b['r' yhiyw: ö. Ele vor fi întâlnite în textele din BH. Lect.3).2). . . qz"x' b['rhw> ba'xa-la.aöe yr. > . În linii mari. nu îi năştea copii (Gen 16. ' Şi Sara. Al hd'ly(" al{ ~r'ba. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică În continuare nu vom reda accentele în acest curs. 97 . so ia lui Avram. Propozi ii disjunctive Caracteristic pentru proza ebraică sunt propozi iile legate prin conjunc ia w>.. tv.

i `yt. b) Analiza i şi traduce i: rmoale [v'ylia-la. .mo rm.I `ADg>nK. `hw"hy>-ta. hq'[c' ~yaiybiNh-ynEb.: păsări ajutor.vTi O . W[m. ytiyaör' haor' hw"hy> rm. rz<[e ac'm-al{ ~d'alW hd_Fh. ~t. yveNmi tx. Lect. s.W hm'hBh-lk'l.wcm-ta. tAmve ~d'ah' ar'qYw: . .ö ' e .: în fa a.ö . . yKi T'[dy" hT'aw> tme yviyai ^D>b[. > i arey" hy"h' ^D>b[.m. umilin ă a striga (în necaz) început b hēmā(h) s. .ahw> `#r. . prep. s. tae ~yhila/ ar'B' tyviareB.Pr. ^yxöaw> ^M. hv. ' 98 .m. ' .aw> ynIa] aAbn" aAbh] ö ' .f. .aYOw: ' ö `~yIrcMimi .f. > ö' ' ö' . animale domestice. e hyx dg<nö< afn @A[ rz<[öe ynI[\ q[c tyviare EXERCI II ’ælîšā‘ e s. a trăi a ridica. a purta col.p.: ceea ce este sau stă în fa ă. @A[l. sprijin suferin ă. vite a fi viu.ac'y> rv.ah' taew> ~yImVh. s.m.a. s. înaintea a) Analiza i şi traduce i: `yMi[. ht'yh' #r. Dr. rAkz" ~['h-la. rAmv'w> yliAq-la.-ta. i . . tY:x. ~AYh. şi prep. s.ö . < ' ' . āyā(h) vb.aYOw: \ i ö `rz<[öe Al !TeTi !Atn" `^yn<pl. Elisei animale. Constantin Oancea Vocabular Curs de limba ebraică biblică [v'ylia/ hm'hB. hV'aw> / ] > .ö ' { `Whbow" Whto lkolW ~yImVh. ynI[-ta. s. . vb.a] hZ<h. nægæd nāśā’ ‘ô ‘ēzær ‘onî ā‘aq rē’šît vb.

I ~q'Yw: WmWqY"w: rbo[Yw: Wbv. 2) Analiza i şi traduce i următorul text din BH: Gen 16.1-6 99 .v. tb.Bi aAbB.li tk.Yw: l[.Pr. ~Wq ymiWq hfe[] af' yaif.Yw: [d. o .vYw: I . E : : ]: .Yw: War>yYIw: yxiyw: ~f. tAyh. bWv haer> aAB an"-aBo War>qi hyEh/ [m.li ~Wql' aAbl' t[.dl' td.I .ll' rmoale .aTow: bv.vB.aYOw: E e e " I > xQ.Yw: Wrm.Yw f[.Yw: dmo[Yw: ar'qYw: War>Yw: lk. Dr. Constantin Oancea EXERCI II RECAPITULATIVE 2 1) Preciza i următoarele forme verbale şi le traduce i: Curs de limba ebraică biblică WaAbY"w: %l. an"-yrImai !Te %le . Lect.I I E .ll' tAyh. . rKozli tx. .Yw: Wxl. tAnb.vYw: [m.ql' ttel' > . tAl[]b. [.mvKi .aw" aceTw: bv'Yw: WbWvY"w: aF'Yw: yhiyw: rm.aYOw: " ]: E > " tAl[]l.Yw: !Teaw" dr.

pasiv. prin care sensul unui verb se modifică pentru a exprima un sens. 89.Pu (ni ‘al) (pi‘ēl) (pu‘al) ly[iphi (hi ‘îl) . La fel.ph' (ho ‘al) . cs. Trebuie men ionat că o rădăcină verbală apare doar uneori în două sau mai multe conjugări şi aproape niciodată în toate conjugările. Notă: În anexă găsi i conjugarea completă pentru toate tipurile de verbe. Astfel. Tulpini verbale derivate (conjugări derivate) Curs de limba ebraică biblică Toate verbele şi studiate până acum făceau parte din aşa-numita conjugare sau tulpină verbală Qal. reciproc.knI . cât şi la diateza pasivă (eu scriu. niktāb Pentru verbele cu a doua consoană guturală (care nu se dublează) diferă pu in vocalizarea: Perfect Imperfect Imp. rădăcina verbală urmează o paradigmă specifică sau există prefixe specifice. cartea e scrisă). cauzativ. respectiv. l[. Un verb poate fi folosit în limbile moderne atât la diateza activă. Pentru fiecare dintre ele. Pornind de la notarea clasică a rădăcinii verbale cu l[p. etc. Participiu bT. .Pr.K' are la Nifal următoarele forme: Perfect Imperfect Imp. Dr.nI l[ePi l[. cs. Inf. Nifal Caracteristic pentru această conjugare la perfect este prefixul n. Caracteristic pentru conjugarea Qal este faptul că rădăcina verbală primea sufixe sau prefixe la perfect şi imperfect. Hitpael l[ePthi (hitpa‘ēl) . verbul bt. Participiu næ’æmān !m. Lect. niktab bteKyI ' yikkātēb bteKhi ' hikkātēb bteKhi ' hikkātēb bT'knI . intensiv. conjugările derivate sunt: Nifal Piel Pual Hifil Hofal l[.an< / næ’ man æ !meayE ' yē’āmēn !meahe ' hē’āmēn !meahe ' hē’āmēn 100 !m'an< / . Constantin Oancea LEC IA 24 88. denominativ.p. Inf. reflexiv. Există 6 conjugări derivate mai importante. şi în limba ebraică există pentru multe verbe aşanumitele tulpini sau conjugări derivate.

tolerativ. imperfectului.ae ha'rnI ~k. reciproc. filistean a) Analiza i şi traduce i: hV'ai areQyI tazOl.lnI a (se) lupta .K' El a scris Nifal rb'Dh. dl. În rest. ni. vb.: ~x.p. de prisos) ni. ' . vb. i . .yteba] yhela/ hw"hy> > o { hw"hy> rm.An a rămâne (în plus. proprietate. vb. Wmx]lnI ~yTivlpW ' . participiului. întărit ni. i hl'xn: ~h. Inf. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Observa ii. tyIB' hn<ByI hm'kxB. şi s.vnI a se jura. dl'An !be-hNEhi hw"hy> rm. revine Astfel verbul dl. Qal Perfect: bt.n-al{ yKi ] I laerfyb. ' yl. ar'AN-hm. sufixele şi prefixele perfectului. Vocabular !ma [rty] [!wk] ~xl hl'xn: ] yTivlP. credincios / ni.an< al{w> AM[i !Akn"-al{ ~B'lw> . imperativului. Participiu w ca primă consoană. .An nôlad dleWyI " yiwwālēd dleWhi " hiwwālēd dleWhi " hiwwālēd dl'An nôlād Sensuri: a) cel mai frecvent. ~yhila/ hT'a-yKi [d.: !Akn" a fi stabil. " hZ<h. etc. Lect. .: !m.a' rb'D' rteWy-al{ "I AtyrIbBi Wnm. ' .a' hKo ' laerfyB. ~AqM'h. La imperfect se dublează prima consoană a verbului (cu excep ia guturalelor).f. La Nifal. bTk.y" are următoarele forme: Perfect Imperfect Imp.WyI ~AYh.: rt. Verbele I-y provin aproape toate din foste verbe I-w. ha'rnI a se arăta . i EXERCI II ’āman [yātar] [kûn] lā am a vb.Pr.an< a fi de încredere. pasiv. pelîštî adj.I . sunt aceleaşi ca şi pentru conjugarea Qal. ' dwID-tybel. > c) alte sensuri: rezultativ.l' !T.nI ' Cuvântul a fost scris b) reflexiv: [B. Dr. cs. 101 . stăpânire na lā(h) s. moştenire.I { . Vezi anexa pentru conjugarea completă.

Am observat acest lucru deja pentru infinitivul construct al verbelor. Ex: Piel Pual lDegI a mări lD:Gu guddal a fi mărit lLehi a lăuda lLhu %reBe a binecuvânta %r:Bo hullal a fi lăudat bōrak a fi binecuvântat (pentru verbe II-guturală u devine ō) Formele Pual sunt rare. cs. înseamnă în Qal „a fi mare”.e 102 . imperfect. Ex: %r'bm. Lect. Verbul prezentat mai sus (ldg). La perfect. Sunt verbe care nu apar la Qal. Constantin Oancea LEC IA 25 90. „binecuvântat”. Participiu megaddēl lDegI giddēl lDegy> : lDeG: gaddēl lDeG: gaddēl lDegm. formă care de multe ori avea însă fun ie neverbală (de substantiv).B. a doua ē (uneori a). : Observa ii. Piel şi Pual Curs de limba ebraică biblică Caracteristic pentru verbele Piel este dublarea consoanei a II-a din rădăcină. o Vezi anexa pentru conjugările complete Piel şi Pual. şi verbele pot primi sufixe pronominale. Sufixe pot primi şi verbele la perfect. Dr. Astfel. prima vocală este i.DI „a vorbi” (lit. c) nespecific. Inf. Ex: vQeBi a căuta Pual este conjugarea pasivă pentru Piel. mai frecvent fiind doar participiul. a cuvânta). sau 59 Sau %r.Pr. factitiv-intensiv. astfel încât să putem observa intensivare sau factizare a sensului la Piel. din substantivul rb'D' „cuvânt” provine verbul rB. devenind ē: %reBe bērēk a binecuvânta59 Sensuri: a) cel mai frecvent. Dacă a doua consoană e guturală sau r. Sufixe pronominale pentru verbe Ca şi substantivele sau prepozi iile. Este vorba de verbe provenite din substantive („de-nominare”).g" are la Piel următoarele forme: Perfect Imperfect y gaddēl e Imp. verbul ld. iar în Piel „a face mare”. atunci nu se poate dubla şi ca urmare se lungeşte prima vocală i. Astfel. b) denominativ. 91.

vb. al şaptelea 103 .DI lLehi ~Alx] hm'l '/ hM'l' ’ēl ’ummā(h) biqqēš bērak dibbær hillēl a s. Dr. imperfect sau imperativ. dumnezeu. a cere pi. să intuiască şi să traducă corect cuvântul respectiv. putere. pi.: rPesi a povesti s. pi.Pr.nI a mângîia. putem spune „El m-a strigat” în două feluri: ytiao ar'q' sau ynIarq.m.: a vorbi pi.: ~x.28) pi.ao yTi[mv' i . pi. În acest fel. trebuie recunoscut sufixul şi separat de restul cuvântului. vis adv. Însă sufixele sunt deja cunoscute sau ele seamănă cu pronumele personal! În primul rând. consacrat. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică imperativ. studentul va reuşi.m. vb. vb. de aceea vb. de ce? vb. dymiT' a număra.m. imperfectul sau imperativul unui verb. hW"ci vdq xB. indicând în acest mod obiectul ac iunii. enumera. tărie adv.: a lăuda. Întâlnirea verbelor cu sufixe poate să descurajeze studentul la început. deoarece prin adăugarea sufixelor apar modificări vocalice în rădăcina verbului. De exemplu. Dumnezeu s. ni.: a binecuvânta (Gen 1.: a porunci a fi sfânt.f. adv.: a lăuda (“alelu-ia” = lăuda i-pe Iahve) lôm lāmmā(h) / lāmā(h) [~xn] [nā am] rps sā ar ‘ōz ‘al-kēn iwwā(h) qādaš šibba š bî‘î tāmîd e s.: ~x'nI a-i părea rău. putem spune „te-am auzit” ^yTö[mv. întări z[o !Ke-l[. cu pu in efort.: a sfin i pi. vb. vb. Rămâne astfel perfectul.: a căuta. na iune pi.vi y[iybiv. În anexă găsi i toate sufixele posibile pentru verbe la perfect. Vocabular lae hM'au vQeBi %r. Lect. pi. . a slăvi neîncetat num. . în loc de ^t. for ă. ö' ' Invers. . vb. vb.Be rB.

n-la. . Constantin Oancea EXERCI II a) Analiza i şi traduce i: Curs de limba ebraică biblică WhveDqyw: tB'Vh.> ~yhila/ Atao hW"ci rv. Atao vDeqyw: y[iybiVh.l' h[orP.byw: . Lect. rmoale x. ~Ay-ta.h. ~yhila/ %r. Wmx]n: Wmx]n: { Hy"-Wll.B. > . { '> b) Analiza i şi traduce i: hK'acmyI al ö. ~h. ~Ay-ta. . ' . hw"hy> %r.> .Be !Ke-l[.nO f[. c) Analiza i şi traduce i:următorul text din BH: Ps 117.ayO yMi[. ~yhila/ rBedyw: O { . ' . ynITbz[] hm'l' yliae yliae 'ö . rPesyw: ] > .Pr.a] lkoK. : wyk'alm-lk' WhWlölh.yhela/ rm. 104 .Yw: { : dymiT' wyn"p' WvQ.> .> ~k. AZ[uw> hw"hy> Wvr>DI Aml{x-ta. x. Dr.

>: { > Dumnezeu mi-a îngăduit să văd şi sămân a ta (urmaşii tăi). Constantin Oancea LEC IA 26 92. ~G: ~yhila/ ytiao ha'rh. > hazkēr ryKizh. la imperfect. > mazkîr În al doilea rând. în rădăcina verbului apare de obicei un y (î) după consoana II:60 ryKizhi > ryKizy: > ryKizh.z" a-şi aminti ryKizhi a aduce aminte. Apropiat de sensul cauzativ este şi cel permisiv: ^[. cauzativ. ca de exemplu cele III-h. 60 Excep ie fac imperativul şi infinitivul absolut.Pr. sau verbele geminate. De ex: Perfect Imperfect hB'rhi hirbā(h) > hB. Sensuri: a) cel mai frecvent. cs. Lect. > i >: Aşadar.ry: yarbæ(h) > Participiul activ are prefixul m. la care nu apare acest y. 105 .ry: yarbæ(h) > bsehe hēsēb bsey" yāsēb De obicei prima vocală a perfectului este i (hB'rh). Dr. Inf. > hazkîr ryKizm. Este principalul sens în raport cu sensul Qal: Qal Hifil rk.ry). > ryKizm.ryI yirbæ(h) > hB.z" are la Hifil următoarele forme: Perfect Imperfect Imp. iar a imperfectului este a (hB. a aminti (a cauza să-şi amintească) > aB' a veni ac'y" a ieşi aybihe a aduce (a cauza să vină) ayciAh a scoate (a cauza să iasă) b) permisiv.rz-ta. vocala prefixului y ne ajută să ne dăm seama dacă verbul este Qal (i) sau Hifil (a): De ex: Qal imperfect Hifil imperfect hB. Participiu ryKizhi > hizkîr ryKizy: > yazkîr rKezh. > Există însă verbe. Hifil şi Hofal Curs de limba ebraică biblică Caracteristic pentru verbele Hifil este în primul rând prefixul h la perfect: Astfel. Vezi anexele pentru conjugarea completă a acestor verbe. verbul rk.

s. sămân ă. s. zorii zilei vb. sunt verbe a căror formă Qal nu e atestată %ylivhi a arunca . vb. aşa. urmaşi hi.: !ymiah.yviAh a salva. astfel vb. vb.f.: hB'rhi a înmul i > rău.m. hi. iad hi. Constantin Oancea c) denominativ. dyGIhi higgîd a relata. stea hi. [~kv] ’āman bōqær ā ā’ zæra‘ hi. dG:hu huggad a fi relatat.Böo ajx [r. a comunica. dymivhi a distruge .f. a asculta / d) nespecific. kôkāb [kûn] kēn nāgad rābā(h) rā‘ā(h) š ’ ôl šākam e 106 . lovi.m.zö< [hkn] [[vy] bk'AK [!wk] !Ke [dgn] hbr h['r' lAav.: ~yKivhi a se trezi devreme . mântui.Pr. diminea a. a spune a fi mult. numeros. a spune ~yqihe hēqîm a ridica dm. împără ia mor ilor. a crede / s. [nākā(h)] vb. [yāša‘] vb. Hofal este pasivul pentru Hifil. Lect. a pregăti adv. a se scula devreme . a greşi hi.vh' hošmad a fi distrus .Wh hûqam a fi ridicat Vezi anexa pentru conjugarea completă a acestor verbe.m.: hK'hi a bate. a întemeia.: [.: dyGIhi a relata. a păcătui. hi.: !ykihe a stabili. răutate Şeol. Dr. spus ~q. vb. elibera. Hifil Hofal dymivhi hišmîd a distruge . a se înmul i. Vocabular !ma rq. !z<ao ureche Curs de limba ebraică biblică !yzIah. vb. ~yKivh. a ucide s. a ajuta s. Ca şi pentru Piel.

I ] . ö. > ] Abyvih/ rv.m. .mbW hw"hyB.h. ybekAkK. tymihlW ynIw[-ta.ao ha'rh. . 61hB'rh. ' . hv. i . laerfy-ta.D> yhiyw: " . 61 Hifil infinitiv absolut. Dr. hw"hy>-rb. WnymöaYw: o . i ]: rq. { O yvipn: lAav. ayjixh. perfect Hif. 107 .Ah Wrm. h['r' aybime ykina' hNEhi ' O ~yIrcmi #r.a] ^yhöla/ hw"hy> ykina' ö.a] aybiNh-la. yl. O ] > .ame ^ytiaceAh rv.[-ta.ae t'aB'ö . !yae ynIB-ta.mo %Y:w: . imperfect Curs de limba ebraică biblică dmv %lv rts b) Analiza i şi traduce i: ~['h-la.[. Constantin Oancea EXERCI II a) Trece i la Hifil următoarele rădăcini verbale: Hif.BB.Pr. ö: c) Analiza i şi traduce i următorul text din BH: Is 7.ymiv. hv. hw"hy> [v. aWh ' . . :ö yrIcMh-ta.mo dGEYw: . ^[]rz-ta. >: > > ADb. ' ] ö ^M.aw> Wll. ö / hw"hy> ^l. ' .ö ö . hB. . > [. hv. ~yqiy" ynImK' aybin" oö Wf[]y: !Ke rh'B' ^t. rm. ryKizhl. i Aas. hw"hy> .14.-!mi t'yli[h.aTow: I . ~KevYw: oö ' .Ki !ykihe ~yImVB.ra. ~yImVh.I / yl'ae WhdurAh ^ydöb[-la.ö ' hw"hy> yrebD-lK' tae !rohal. rv.aK. ~h'rba. Lect. hw"hy> .

. Sensuri: a) reflexiv. Lect. Qal ha'r' a vedea Hitpael lDeGthi : . Astfel. t. s. a mijloci“.g" a fi mare b) reciproc. Dr. .pentru verbe care au consoana I sibilantă (f. a umbla aBenthi : . hithallēk %Lehtmi . mithallēk Verbele Hitpael sunt relativ rare în BH. ea asimilează consoana t a prefixului. . a se vedea unul pe altul c) reflexiv indirect: a face ceva în propriul interes. Pentru unele rădăcini se întâlnesc transformări în rădăcina verbului: . c. d) iterativ Qal Hitpael %l. Hitpael a se mări (pe sine) ha'rthi ' . 108 . pentru sine Qal Hitpael lLePthi a se ruga63 . . . Inf. Astfel. dar ea devine rMeTvhi hištammēr. dar ea devine rBeDhi hiddabbēr. . cs. . z) se observă schimbarea pozi iei între aceasta şi consoana t a prefixului.când consoana I este Vezi anexa pentru conjugarea completă a acestor verbe. hithallēk %LehtyI .62 Astfel.h' e) denominativ Qal 62 63 %Lehthi . . . sau d. j. rădăcina rmv ar trebui să fie la hitpael *hitšammēr. verbul %l. v. .la perfect şi dublarea consoanei II a rădăcinii. hithallēk %Lehthi . a profe i Ca la Piel şi Pual. Qal ld. rădăcina rbD ar fi trebuit să fie la hitpael *hitdabbēr. Hitpael a merge în continuu.hi hit. Participiu %Lehthi . Constantin Oancea LEC IA 27 93. yithallēk %Lehthi .Pr. Hitpael Curs de limba ebraică biblică Caracteristic pentru verbele Hitpael este prefixul t. În cazul verbului de fa ă şi „a se ruga pentru altcineva.h' are la Hitpael următoarele forme: Perfect Imperfect Imp. .

Condi ia din prima propozi ie poate fi reală („Dacă ascul i. ipotetică („Dacă ai asculta... { „Şi dacă eu sunt omul lui Dumneu. va fi omorât.. condi ionala este introdusă de conjunc iile: a) ~ai „dacă. Cel mai frecvent.”)65. Redarea depinde de context.... ~yhilah' hw"hy>-~aii ] { / „Dacă Domnul este Dumnezeu..pentru condi ii reale (sunt folosite uneori şi: yKi.” . (Te rog) să nu treci pe lângă robul Tău!” ... acesta ar muri.”) b) Exemple: a) condi ii reale wyr'xa. Lect. bz:[w> ' ' „Şi dacă îşi părăseşte tatăl..b[. şi acesta va muri”).. 109 . !y[e-ta.” ADb.Te ynIa' ~yhila/ vyai-~aiw> . vyai hK.... !xe ytiac'm' an"-~ai ..” 64 65 În gramaticile tradi ionale numită şi „protasis“.” B.”)64 şi 2) o propozi ie con inând consecin a acesteia („.. ' .Pr. merge i după El!” ^D.. !he) Wl „dacă. an"-la. în ebraică. şi uneori întâlnim în traducerile moderne ambele variante. să coboare foc din cer..”). Numită şi „apodosis“.pentru condi ii ireale. Uneori..22) Propozi ia ar fi putut fi tradusă şi ca o succesiune de waw-perfecte.”) sau ireală. va fi omorât.atunci.y-ykiw> : „Dacă un om loveşte ochiul sclavului său. cu ac iunea în viitor („Şi îl va părăsi pe tatăl său. Propozi ii condi ionale Curs de limba ebraică biblică O frază condi ională con ine de obicei: 1) o propozi ie condi ională („Dacă. Se putea traduce şi: „Cel care ucide pe tatăl şi pe mama sa.[..” (Gen 44.” . A.” (Ex 21.. ipotetice sau irealizabile (pentru condi ii negative yleWl „dacă nu. Wkl.15). Constantin Oancea 94. o propozi ie condi ională nu are o formă aparte de o propozi ie narativă: `tmew" wybia-ta. Asemenea propozi ii condi ionale se întâlnesc în texte legislative ale VT: `tm'Wy tAm AMaiw> wybia' hKemW . „Dacă cineva îşi ucide tatăl şi mama. l[.. ] „Dacă am aflat har în ochii Tăi.~yImVh-!mi vae dr.me rbo[t. ^yn<y[eB. Dr.

Constantin Oancea b) condi ii ireale Curs de limba ebraică biblică ^yn<pl.după cum a i vorbit în urechile mele.Pr.aK..yBe ' . s. Vocabular abn ~l'A[ llp [nābā’] vb. veşnicie hitp.htyI ^ybia' tybeW ^t. yn:pl.. !Ke / „Viu sunt Eu -sentin ă a Domnului. . „Dacă Ismael ar trăi înaintea ta. EXERCI II a) Analiza i şi traduce i: bAj yl.” În jurăminte. a mijloci .rBDI rv.dacă nu după cum a i vorbit în urechile mele.: „Viu este Domnul dacă va fi omorât!”) Când apare şi nega ia obişnuită al{. Dr. hy<xyI la[emvyI Wl ' . ] ' ~k.: lLePthi a se ruga. perioadă lungă de timp în trecut sau viitor: de demult. > ' > .. WkL. ‘ôlām [pālal] vb.: „Viu sunt Eu -sentin ă a Domnului. 110 .” yli hy"h' ybia' yhela/ yleWl { „Dacă nu ar fi fost Dumnezeul tatălui meu cu mine. .[a. al{-~ai hw"hy>-~aun> ynIa-yx.: aB'nI .. Lect.: aBenthi a profe i : . hitp. „Viu este Domnul. . aşa vă voi face vouă!” (lit. ~T. propozi ia devine afirmativă (negarea nega iei): yn"zaB. b) Analiza i şi traduce i următorul text din BH: Ex 21.I hw"hy> ynEpli WhY"qzxi lLePtYw: .I ~l'A[-d[. aşa vă voi face vouă!”).[' aBenty-al{ : . ni. i> .l' hf. nu va fi omorât!” (lit. conjunc ia ~ai se comportă ca o nega ie: tm'Wy-~ai hw"hy>-yx. ' .m.20-21..

hi în hitpolel. o . 111 . optzeci ~ynImv. Constantin Oancea LEC IA 28 95. hn"v' ~ynImv-!B. în vârstă de 96.hi tteAmt. Lect. vom aminti doar verbele mai importante pentru care aceste conjugări sunt atestate: QAL POLEL POLAL HITPOLEL ~wq twm ~wr rw[ ~meAq tteAm ~meAr rreA[ ~m.hi rreA[t. Alte conjugări derivate: polel. Dr. treizeci ~yvilv. pilpel.a.hi În anexa cu verbe sunt date toate formele acestor conjugări.Aq în polal şi ~meAqt. care are forma pluralului de la 10): ~yrIf[. { patruzeci ~y[iBra. hitpolel.hi ~meArt. hiştafel a) Polel. Caracteristic pentru aceste conjugări este repetarea consoanei a treia şi vocala ô în prima silabă. verbul qal ~Wq va deveni ~meAq în conjugarea polel. douăzeci Pentru vârste se utilizează expresia „fiu a X ani”. De ex: optzeci de ani. Hitpolel Pentru verbele II-w şi II-y. în loc de formele piel. pual şi hitpael sunt mai degrabă întâlnite formele polel. Astfel.Ar rr:A[ ~meAqt. ~m. poel. polal. polal şi hitpolel. Având în vedere că aceste conjugări derivate sunt relativ rar întâlnite în Biblia ebraică. o sută ha'me o mie @l. ' > cincizeci ~yVimx] i şaizeci ~yVivi şaptezeci ~y[ibvi .Am ~m. Polal.Pr. o nouăzeci ~y[ivTi . Numerele de la 10 la 1000 Curs de limba ebraică biblică Zecile se formează prin trecerea unită ilor la plural (cu excep ia lui 20.Aq tt. .

] .m. Conjugarea poel este atestată ca variantă a conjugării piel pentru câteva verbe triconsonantice. Acestea se ob in prin adăugarea unită ilor la numărul 10.cs. 112 . hw<xTvmi ] . De exemplu. Inf. ele nu au o paradigmă completă de conjugare.. . Hiştafel Curs de limba ebraică biblică Aceste forme fiind foarte rare.m. . href[-[b.sg. . Imperfect 3. . .o Perfect Imperfect Participiu vrevo vrevy> o vrevm. i În gramaticile mai vechi acest verb era considerat ca forma hitpael a verbului Conjugarea urmează paradigma verbelor III. Constantin Oancea b) Poel. De ex. Perfect Imperfect Participiu lKelKi . c) Hiştafel lKelky> . Lect. Pilpel. . .vYw: . . Formele sunt uşor modificate fa ă de cele absolute: cu substantive masculine 17 cu substantive feminine rf'[-h['bvi ' . Dr. lKelkm.sg. . verbul lKelKi (pilpel): . Numerele de la 11 la 19 tAx]Tvhi . . conjugarea hiştafel a rădăcinii hwx. ca de exemplu vrev.m. Imperativ 2. . 1. o lwk (qal) apare şi sub forma Unele verbe de tipul II-w / II-y sunt întâlnite par ial la conjugarea pilpel. . ytiywExTvhi ö ] .I 97. Mai des întâlnit în textul masoretic este verbul hw"xTvh.m. Participiu Waw-imperfect 3.sg. WxT.sg.h: hxv.v.pl. La fel se formează şi celelalte numere. hw<xTvyI ] . Perfect 3. hw"xTvhi ] . se aşează în fa a numărului 10 cifra 7. pentru a exprima numărul 17. Wwx]Tvhi .Pr. rezultată prin repetarea rădăcinii (fără consoana a 2-a).

vb. . . Wyh. b) Traduce i: hn"v' href[. Constantin Oancea Vocabular Curs de limba ebraică biblică dba hwx lwk twm @lv EXERCI II a) Traduce i: ’ābad āwā(h) [kûl] mût šāla vb. ~yTev.I hn"v' tAame [v.v' rv.tW hn"v' href[.lvW @l.: lKelKi a hrăni . ] > `hw"hyl.a. > I tAame vl{vW @l. a pieri hişt.tW ~ynIv' rf. vl{v-!B. Lect. ~l'Klkw> ~yaibn> ha'me xQ. Al rm.Yw: . vb. i i I WxT. I ' . AnB. ~yVimx] .rx. polel: a omorî a scoate. vmex] . vb.aK. > 66 În dic ionare şi gramatici mai vechi apare ca hxv (hitpal.) 113 .vw> hn"v' ~yrIf[w> hn"v' ha'me . la[emvyw> . vb. ' rf'[' ~ynEv.Yw: ]: I hn"v' href[. Dr. .Pr. > `ynIttAmW ^B.aYOw: e .Yw: ' . db. !n"yqe ymey-lK' Wyh. [m. .I .ra.l. a trage afară (sabia) taome [B. > I c) Traduce i: ` ~yImw" ~x.a.[. i ~yVimxw: tAame vmexw: ~ypila] tv.Yw: . hc'ra. ~h'rba.a. @l{v. tAame-vve i ] ] ' { .: hw"xTvhi a se închina. bqo[y-ynEb. > ~ynIv' [b.yrebD-ta. hn"v' tAame [v. . pilp. a face o plecăciune 66 ] . ~ybikAK rf'[' dx. ' . tve-ymey-lK' Wyh. yhiyw: .[.vYw: ~h. .

sy> rPesyw: Wmx]n: ~x.LYw: rPekl. Constantin Oancea EXERCI II RECAPITULATIVE 3 Curs de limba ebraică biblică 1) Preciza i următoarele forme verbale şi le traduce i (cu ajutorul vocabularului de la sfârşitul cursului): ytimqhw: ~q.yw: ytiyWIci %Y:w: tAKh. ryKizM. %r. .I 114 . hl'[h. / " . qyzIxh.> "I : .I . . aceAYw: Waybihe aybime WaybiYw: rBedyw: areWTi o i ] " ] . ] .NYw: WaB.I .byw: W[ymivh.Pr. . . i I / / > '> .ra. wc. ' . ~yqihl. > lLePtYw: T'vDqw> rP. Lect.ntYw: . Dr.> " h['vAh ~derAYw: ar'An ayjixh. rPeky> ~yrItAn WxT.vYw: Wwx]TvYw: yTidbahw> hBerh. ' hB. " 'I .Yw: tl{[hl. i u . hK'hi dGEYw: dyGIhi !Akn" !ykihe ynI[yviAh > > : e abeNhi ~x.I > .

Lect. Dr. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică ANEXA 115 .Pr.

. .lj. ylijqi .ljqhi . .thi . T'ljqhi . . lJ.Jq. . . . T'lj. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbului regulat (lj. Cs. lJeq. . .qu hl'Jqu .thi . chiar dacă unele din forme nu sunt întâlnite în Biblia ebraică.q" hl'jq(" . . lAjq" ljoq. T. !T. . 3m 3f 2m 2f 1 Pl. hn"lJeq.ljqnI . 3 2m 2f 1 INFIN. lJeq. . . ~T. IMP. lJeq. hl'jqh' . Abs.qh' . . T. !T. ~T. yliJq. .jq" . yTiljqnI . lyjiqh.lJqi . . lj.q)67 ' Qal PERF. lj. .qh' . Wlj. Dr. Wnl. . Wnl. . m f m f Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael lj. T'lJqi .thi . yTiljqhi . 116 . yliJq. T. . . . yliyjiqh.qh' .lj. .q. WlJ. lJoqu lyjiqhi . T. . Wlyjiqhi . . . S.lJq.thi .thi . WlJ. . .thi .lJq. . .qnI . Wlj. Wlj.qh' . lJeq.q. Wnl.Pr. yTilJqu . . . ljoq. !T. hl'jqnI .qh' . yTilj. . . . lJeq. !T.Qhi "( hn"ljeQhi " lJeqi hl'Jqi . . T'ljq" . !T. .jqhi .ljq.q(" ~T. lJeq. . T. lyjeqh. .ljq.qh' .thi . . . ~T. yTiljq" . hl'Jq. . . Wnl. .qu ~T. . WlJ. Lect.lJqu . .qnI .thi . .lJqu .ljqnI . T. . . lJoq. hl'yjiqhi . T'lJq. Wnl.qi ~T. "( Wlj. . hn"lJeq.thi .ljqnI . . hn"ljeqh. . .ljqhi .lJqi . WlJ. T. 67 Verbul este prezentat în conjugare completă.thi .ljqhi .qh'.thi . . T'lJqu .thi . . !T. . ~T. . . . .ljq" . ljeqh. .thi .lJqu . .qi hn"ljoq.Jqi .q. WlJ. Wnl.jqnI .lJq. . lj. Pl. Wnl.lj. Wlj. .Jqu .lJqi . yTilJqi . . !T.j. T'ljqnI . Sg. Wlyjiqh.qh' .thi .thi . . yTilJq. lAjQ"hi ljeQhi " ljeQhi " ylijQhi . .qh' .

. . Sg 3m 3f 2m 2f 1 Pl. yliJqT.tTi . " ljeQnI " hl'jQai . hn"lJqT. hl'Jqa] . . hn"lJq.qT. . ljoqnI .qT' . ljoqTi . lj.tTi . u lJ. hn"ljqT. .tTi . . Piel lJeqy> u lJ. . hl'yjiqn: . WlJ. hn"ljqT' . Pl. Sg. Curs de limba ebraică biblică ljoqyI . lyjiqT. e . . yliJq. PART. . lJeq. lJeqTnI .ta. " Wlj. Activ m. WlyjiqT. .qT. . WlJ. ylijqTi .Pr. . " Wlj. e . e . u lJ. lyjiqT. (" lj'qnI .sg. Nifal lJeqy> . Wlj.mi Hitpael Pual Hofal 117 . lJeq.tTi . .qT' . lJeqn> . lJ'qum. (" hl'jQnI . lj. lJeqtyI . lJeqT. e .tTi . Dr. .QTi (" hn"ljQTi .QyI (" hn"ljQTi . . lJeqa] . o . lyjiq.q. hn"lJq. "( ljeQa. o . .q. .qa' . . WlJ.tyI . . . e . .qTi . . .qa] u WlJ. . lj. . u WlJ.ta. Hifil lj. hl'JqTnI . e .m. Wlyjiqy: .qT. ljeqo lWjq" Qal ljeQyI " ljeQTi " ljeQTi " ylijQTi . Lect. . lyjiqn: . Wlj. hn"ljqT' . . .m' lJeq. WlJ. . . ljoqa.q. . hn"ljqTi . lj. lj. u hn"lJqT. hn"ljqTi . . ljoqTi .qT. .qy" . hl'Jqn> . hl'yjiqa. hl'Jq. . hl'jqnI . hn"ljqT. Constantin Oancea IMPERF.t. Pasiv m. .qn> u lyjiqy: . hn"lJqT. Wlj.qy" .qy> .qy> u hn"lJqT. u yliJqT. lJeq.qn" .qyI . . .sg. lJeqT. . . lyjiqa. hl'jqa. . . ylijqT' . u lJ.qT' .tTi . . Wlj. 3m 3f 2m 2f 1 COH. yliyjiqT.

Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor I-guturală: dm. 3m 3f 2m 2f 1 Pl.d>m[h. yTid>m[\h*' . / T'd>m[h.d>m[\h*' . / yTid>m[h. ] ydIymi[h.Pr. dAm[' dmo[] dmo[] qz:x] ydIm[i yqizxi . ~T.[n< / hd'm[n< .d>m[\h*' . > Wdm.["h*' ~T.[(" ~T.[n< / dAm[]n: dme[he ' dme[he ' ydIm[he . Abs. Wdm. . T'dm[' > . / Wdymi[h. Pl. / dymi[he ] dme[h. IMP. / Wndm. !T. Dr. T'd>m[\h*' . T. ] hn"d>m[h. . Wnd>m[' . 3 2m 2f 1 INFIN. dm. e ] dm. / Wnd>m[h. / T. nWd>m[\h*' .dm[n< > . m f m f Nifal Hifil dm.[i Wqz>xi hn"dm[] hn"qzx] > o . . . / hd'ymi[h.dm[] > . T'dm[n< > .dm[n< > . yTidm[' > . ] Wdymi[h.dm[] > . / yTidm[n< > .d>m[h. T.[' hd'm[(" . . "( Wdm. / !T.[n< . !T. / !T.d>m[\h*' .dm[n< > . Wdm. Lect.[\h*' hd'm["h*' . . / T.[' şi qz:x' Hofal Qal PERF.[\h*' 118 . Sg. / ~T.dm[' > .: dm. Cs. / Wdm.[he "( hn"dm[he > e ' dymi[h. . Sg.d>m[h.

Pr. Wdymi[T.[\a"( ] Wdymi[y: Wdm.[\n"( dymi[]m.[yE "( hn"dm[Te > e ' Wdm. ydIm["T"( ] . . 3m 3f 2m 2f 1 PART.xy< . 3m 3f 2m 2f 1 Pl. yqizxT. . dymi[a.[Te "( hn"dm[Te > e ' dme[nE ' dm'[n< / Nifal dymi[y: ] dm. Dr. dmo[a. Wdm. Wdm.["T"( ] hn"d>m[T. dymi[n: ] dm. Lect.: / dmo[n: qz:xn< ] / dme[o dWm[' Qal dme[yE ' dme[Te ' dme[Te ' ydIm[Te . . hn"d>m[\T"( e ] . "( dme[ae ' Wdm. dm'[\m"( Hifil Hofal 119 . Wqz. .[T.["y"( ] hn"d>m[T. ] / dmo[T. ] / ydIm[T. Wdm.: / .[y: Wqz.[\T"( ] dymi[T. hn"dm[T.[\y"( dymi[T. Constantin Oancea IMPERF. Sg.[\T"( ] ydIymi[T. dm. Activ Pasiv Curs de limba ebraică biblică dmo[y: qz:xy< ] / dmo[T. . dm. hn"dm[T. hn"qzxT. hn"d>m[\T"( e ] . qz:xT. / / . qz:xT. hn"qzxT. qz:xa.xT. > o ] . > o ] . dm.

hn"q[z> . . Pl. Dr.krBo ~T. .> qA[z>nI q[eZhi " q[eZhi " yqi[Zhi ]" Wq[]Zhi " hn"q[Zhi . ' . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor II-guturală: q[. Sg.[znI .[z" .znI > hq'[znI ]> T'q[znI . hn"krBthi . qA[z" q[oz> q[. . . . . ' . q[. T. . yTiq[z" . m f m f Nifal Piel %reBe Pual Hitpael q[. .q[znI . Lect. Abs. .Bo %reBthi ' . .rBthi . . . .rBo Wnk.z" şi Qal PERF. ' . ~T. . Wnq. . . Cs. 3 2m 2f 1 INFIN. T.rBe Wnk. IMP. hn"krB' .z> yqi[z. .z" hq'[z" ] T'q[z" . ' .> T. yTikrBe yTikrBo yTikrBthi . Wq[]z" ~T. .qznI . . ' .krBthi .q[z" . Wnk. !T.Pr. Wkr>B*' Wkr]Bthi *' . . .krBthi . . .krBe !T. .krBe ~T.> !T. . ] Wq[]z. Wkr>Be Wkr>Bo Wkr]Bthi *' . ' .Bo %reBthi ' ." %reBe %r. %ArB' %reB' %r. hk'rBe hk'rBo hk'rBthi > > ] *' . 120 . . . .> Wq[]znI > ~T. ' . .q[z> .q[z> .krBe T. ykirB*' > ykirBthi ] *' . .q[znI . . %reB' %reBthi ' .krBo T. . .krBo !T.> yTiqznI . .> Wnq. 3m 3f 2m 2f 1 Pl. . . . . !T. . T'krBe T'krBo T'krBthi . Sg.krBthi .

o . hn"krBtTi . hn"krbT. ." Wq[]ZTi " hn"q[ZTi . ' . . %reBt.> Wq[]zTi > hn"q[zTi . Lect. Constantin Oancea IMPERF. . " Wq[]ZyI " hn"q[ZTi . Wkr>by> Wkr]BtyI o *' .> q[.za. ' Wkr>bT. . . %r.bT.ba] %reBta.bT. *' hn"krbT. . hn"krBtTi .by> %reBtyI o ' . ' %rebT. > *' %reba] ' Wkr>by> *' hn"krbT. . o ' . Wkr]BtTi o *' . Piel %r." q[eZTi " q['znI > Nifal %reby> ' %rebT. Dr. %reBtTi o ' .zyI > q[. o . Wkr>bT. ykirBtTi > o ] *' . %r. > Wq[]zyI > hn"q[zTi .zTi > q[.Pr. %r'bom.zTi > yqi[zTi ]> q[.mi ' Pual Hitpael 121 . . . ' . %r. 3m 3f 2m 2f 1 Pl. Activ Pasiv Curs de limba ebraică biblică q[. ' %rebn> ' %reb'm. %r. . Sg. ' ykirbT. 3m 3f 2m 2f 1 PART. %reBtTi o ' . ykirbT.bn> %reBtnI o ' . . hn"krbT.znI > q[ezO qW[z" Qal q[eZyI " q[eZTi " q[eZTi " yqi[ZTi ]" q[eZa. .

MTvhi .[mv.[. . T'[mvnI . .v' h['mv*' .[mv. . m f m f Nifal Piel Pual [m. W[M. 122 . W[m.[mvnI . T. . . . !T. [m. . Lect. . ~T.[Mvu !T. Cs. . hn"[. . . !T.[. Wn[.mvhi . h['Mvi h['Mvu h['ymivhi .vnI . ~T.[. T'[. . [M.v*' ~T. [M. IMP. . Wn[. . ~T. !T.[MTvhi . hn"[Mv. Wn[. y[imvi . [m. .mvh' . . o [m.v. y[iMTvhi . e .mvh' .[mv' .Mvi Wn[.[Mvi !T.[Mvu T. . Dr. .mvnI o .mv' . .Mvu Wn[. . .vu [.[MTvhi . . y[iymivh.Tvhi . . . . W[M. [M. .[Mvi T. . . !T. . .v. . .mvhi . . .ymivhi . [m. . y[iMv.mvh' .Tvhi . .ymivh. [M. W[m.vi [M. ' [M. . .mvnI . .[Mvu ~T.Vhi ' [m. Pl. Sg. h['MTvhi . e [. . . . . .Vhi ' y[imVhi . W[M. T'[Mvi T'[Mvu T'[. 3 2m 2f 1 INFIN.[. . T. . . .[mvnI . [.mvh.mvh' . .Vhi ' hn"[mVhi . . . h['mvh' . . . . Abs. W[m. .mvh. .v. . . .mvh' . yTi[mvnI .vh' . . . . yTi[MTvhi . [Amv' [.v' Hifil Hofal Hitpael Qal PERF. yTi[Mvi yTi[Mvu yTi[.vu W[ymivhi . . T. h['mvnI .vi W[M. . . . !T. [m. . T'[mv' . .mv.mvhi .mvhi .[. .Tvhi . [. . . . . hn"[MTvhi . . W[ymivh. yTi[mv' . T. . . 3m 3f 2m 2f 1 Pl. .vu [.mvhi . .mvhi . . T. ' W[m. .vh' . .vi hn"[mv. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor III-guturală: [m. . . Sg. Wn[. [M. . T'[MTvhi . . [M. .Tvhi . .mvh' . .vh. . . Wn[. .vh' . yTi[. W[M. ~T.[MTvhi . [m. .Mv.[.[Mvi ~T.Tvhi . . .v. W[m. .[mvnI . .Pr.vnI . .

.va] .vTi . y[imvTi . . W[m. . Nifal [M. Hifil Hofal Hitpael 123 .vy> . . . . Lect. .ymivT. hn"[MvT.ymiv. u y[iMvT. u hn"[MvT. . W[M. [Mevm. y[iMvT. .vn> . u Pual [.MTv.vT. W[M. .va' [M.m. . .mvT' hn"[MTvTi . Sg. . . . .VTi ' hn"[mVTi . [M. .TvnI . . . [M.ymivy: . . . .va.ymivT. [m.m' [.VTi ' [m. . [m'v. [m.vn" [M.VyI ' [m. . . . u [M. . . 3m 3f 2m 2f 1 Pl. . . Dr. [m. .VnI ' [m'vnI .vT' [M. Constantin Oancea IMPERF. [.mi e .vyI . y[imvT' y[iMTvTi .VTi ' y[imVTi . u [M. . .mvT.TvyI . . . hn"[mvTi . . W[m. [. [. hn"[MvT. . .vy> .vnI . .vyI .vT. [.vT. . .Wmv' Qal [m.Va.Pr. hn"[. [M. . hn"[. [m. . W[ymivT. ' [m.vn> u [M'vm.vT. [m. [. ' W[m.va] u W[M. . . ' W[m. .vy" W[M. . [m. .ymivn: . y[iymivT.mvT' hn"[MTvTi .VyI ' hn"[mVTi .vT. u [M.TvTi . .Tva. . .vTi . hn"[. Piel [M. . hn"[. W[m. [m.vy> u [M.vy> u hn"[MvT.ymiva. 3m 3f 2m 2f 1 PART. W[ymivy: W[m.mvT. Activ Pasiv Curs de limba ebraică biblică [m.vT' [M. . ' [m. .vT. [M. . hn"[mvTi . .TvTi . [. . . . . .vT' W[M.vTi . [M. u W[M. . [m.TvTi . [m.TvyI .mvo e [.vy" . .

: T.vGnI . vG: yviG.: Wnv.Ghu : vG:hu 124 .GnI : vg:Nhi " vgeNhi " vgeNhi " yvigNhi > (" Wvg>Nhi (" hn"vgNhi .: yTivGnI . hn"vGh.vGhu .E vG:hu hv'Ghu .: yTivgn" .: WvG. vGEh.: WvG. WvG. Sg.: T.: T.e" vyGIhi hv'yGIhi T'vGhi . T'vGnI .vGnI .vGhi .Pr.vGhi .vGnI .: Wnv. .: WvyGIhi ~T.: yTivGhu .: Wvg>n(" ~T. Pl.vgn" .gn" : vAgn" tv.: !T. Cs.: !T.: yTivGhi . 3 2m 2f 1 INFIN. Lect.: !T.vgn> . Dr.Ghi : vyGEh.nI ~T. WvyGIh.vGhi . Sg. IMP. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor I-n (n¾¾ Qal PERF. 3m 3f 2m 2f 1 Pl. hn"vG: .G.vGhu .: Wnv. vG:nI hv'GnI .: !T. m f m f p): vg:n" Hifil Hofal Nifal vg:n" hv'gn(" > T'vgn" . Abs.vgn> . vyGIh.: Wnv.hu ~T.: T. T'vGhu . yviyGIh.vGhu .

WvG. 3m 3f 2m 2f 1 PART.Ti hn"vGTi .E . WvG.Tu hn"vGT.yI hn"vGTi .yU hn"vGT.E . vG:Tu yviyGIT. Sg. vG:au WviyGIy: WvG. Dr. Activ Pasiv Curs de limba ebraică biblică vG:yI vG:Ti vG:Ti yviGTi .: vyGIn: vG:nU vyGIm.e" Wvg>NTi (" hn"vgNTi . hn"vGTu . yviGTu .Pr. " Wvg>NyI (" hn"vgNTi . Constantin Oancea IMPERF. vG:a. vG:mu Hifil Hofal 125 . 3m 3f 2m 2f 1 Pl.: WvG.: vG:nI vgenO vWgn" Qal vgeNyI " vgeNTi " vgeNTi " yvigNTi > (" vgeNa. hn"vGTu . vyGIa. Lect.: WviyGIT.e" vgeNnI " vG"nI Nifal vyGIy: vG:yU vyGIT. vG:Tu vyGIT.

. .bvAh .vry> ~T. T.bvy> ~T. T. .y" bv. . ca bv.y" Hifil Hofal Nifal bv. yTibvWh .An hb'vy(" La fel hb'vAn . (" Wbv. . .Pr. Wbv. Sg. yTibvAh . . Wbv.bvAh . !T.y" bveWhi " bve La fel bveWhi " ybiv. .vry> !T.vAh .y" T'bvAn . Cs. Wnb. yTibvAn . .vy" .bvWh . T. !T. e" byviAh hb'yviAh T'bvAh . Wnb. ca bv. Wbv.bvAn .bvy> !T. Pl.y" ybivWhi . bv. Dr.Wh ~T. . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor I-w (w¾¾ Qal PERF. . WbyviAh ~T. .v.bvWh . . Sg. Abs. e bv. hn"bvWhi . . T. yTibvy" . 3 2m 2f 1 INFIN. Wnb.y" vr.An ~T. . . I .y(" Wbv. bAvy" La fel tb. IMP. Wnb. .Wh 126 . 3m 3f 2m 2f 1 Pl. . . .bvy" . T'bvWh .Wh hb'vWh . !T. .bvAh .bvAn .vWh .bvAn . Lect. I . m f m f p): bv. byveAh byviAh bveAh ybiyviAh WbyviAh hn"bvAh . . ca bv.vAn .bvWh .Whi (" hn"bve . T'bvy" . .

yTi vr. byviAn bv. Sg.WT byviAT bv. vr.T*e hn"bvTe . bveae Wbv.WT byviAm bv'Wm Hifil Hofal Qal 127 . (" bveWai " Wbv.Wa WbyviAy Wbv. e . Wvr>yTi hn"vryTi .WT ybiyviAT ybivWT . . Wbv. Activ Pasiv Curs de limba ebraică biblică bveyE bveTe bveTe ybivT*e .ynI La fel ca bv.WTi (" hn"bvWTi . . Dr. bvenE bvey bWvy" vr. e . .yai Wvr>yyI hn"vryTi . Constantin Oancea IMPERF. byviAa bv.yTi yviryTi > vr.y" bveWyI " bveWTi " bveWTi " ybivWTi . .y*E hn"bvTe . e" Wbv. 3m 3f 2m 2f 1 PART. .Wy hn"bvAT hn"bvWT . e" bveWnI " bv'An Nifal byviAy bv.Wy byviAT bv. Lect. 3m 3f 2m 2f 1 Pl.Pr.yyI vr.WyI (" hn"bvWTi .WT hn"bvAT hn"bvWT . . WbyviAT Wbv.

yTibjyhe . Wbyjiyhe ~T. byjiyhe hb'yjiyhe T'bjyhe . . .bjyhe . Wnb. . m f m f bj.jyhe .yI hn"bjy> . .y" Hifil Qal PERF. Sg. IMP. Sg.Pr. Lect. Pl. 3m 3f 2m 2f 1 Pl. Dr. 3 2m 2f 1 INFIN.bjyhe . . Abs. e 128 . Wbj.y" La fel ca I-w bAjy" bjoy> bj.y> ybijyI . !T. Cs.bjyhe . T. bjeyhe byjiyhe bjeyhe ybiyjiyhe Wbyjiyhe hn"bjyhe . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor I-y (y¾¾ p): bj. .

Activ Pasiv bj.yyI bj. e WbyjiyTe hn"bjyTe . 3m 3f 2m 2f 1 PART.Pr.yTi ybijyTi . Sg. bj. . Lect. Dr. Wbj. e byjiynE byjiyme Hifil 129 .ynI bjeyO bWjy" Qal byjiyyE byjiyTe byjiyTe ybiyjiyTe byjiyae WbyjiyyE hn"bjyTe . bj.yyI hn"bjyTi .yai Wbj.yTi hn"bjyTi .yTi bj. Constantin Oancea IMPERF. . Curs de limba ebraică biblică 3m 3f 2m 2f 1 Pl.

IMP. m f m f p): lk. T'lka' . Sg. o Nifal Piel Pual La fel La fel ca ca I. Cs. Dr. . . Lect. !T. lAka' lkoa/ lkoa/ ylikai . .ai hn"lka] . .ka' .lka] . Wnl. 3 2m 2f 1 INFIN. Pl. 3m 3f 2m 2f 1 Pl.verbele regulate guturală 130 .a'* ~T. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor I-a (a¾¾ Qal PERF. . Wlk.a' hl'ka'* . Wlk. T. Abs.lka' .a' Hifil Hofal La fel ca Iguturală Hitpael La fel ca verbele regulate lk. yTilka' . Sg.Pr.lka] .

3m 3f 2m 2f 1 PART. Constantin Oancea IMPERF.ayO lk.ayO hn"lkaTo . 3m 3f 2m 2f 1 Pl. lk.anO lkeao lWka' Qal Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael 131 . . Dr. . Sg. Activ Pasiv Curs de limba ebraică biblică lk.ao Wlk. lk. Wlk.aTo hn"lkaTo .aTo lk.aTo ylikaTo .Pr. Lect.

. yTimqWh . .mAqt. Cs.Aq Wmm.mq.hi . .mqWh .AmWqn> !t.hi hm'mAqt.Aq ~yqih' ~meAq ~qeh' ymimAq . Wmq' ~T. Wnm. . .mAq Wnm. T'mmAq T'mmAq t'Amyqih] .hi . .qWh . ~yqeh' ~meAq ~m. . m f m f Nifal Piel (Polel) [): ~Wq Hifil Hofal Hitpael (Hitpolel) Pual (Polal) ~q' hm'q' T'mq.mq.Aq Wmyqih' hn"mmAq .mAqt. .hi . !T. IMP. 132 . !T. Wnm. . . !T.hi . .m. .m. Lect. e ~q. ymiyqih' Wmm.mAqt.mmAq ~t.q. ~meAqt.Wh ~T.hi ~T. Abs.mqWh . ~Aqn" hm'Aqn" t'AmWqn> tAmWqn> ytiAmWqn> WmWqn" ~t. . yTimq. o ~meAq ~m. T.qWh . T.mAqt. T'm. yTim. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor II-w (w¾¾ Qal PERF. m. ~Aq ~Wq ~Wq ymiWq WmWq hn"mWq .mmAq ~T. . T.Aq Wmyqihe ~T.Aqt. Wmm. Dr. Wnm.mqWh . . Wnm.hi . e hn"mqh' . .mAqt. .mmAq tAmyqih] . .mmAq !T.mAqt.Wh hm'qWh . . .Aq ~yqihe hm'mAq hm'mAq hm'yqihe .hi .mmAq T. .AmWqn> WnAmWqn> ~AQhi ~AQhi ~AQhi ymiAQhi WmAQhi hn"mQhi . 3 2m 2f 1 INFIN.m. Wmq. Sg. . 3m 3f 2m 2f 1 Pl. . . Sg.Amyqih] .hi . . yTimmAq yTimmAq ytiAmyqih] .Pr.mAq WnAmyqih] .Amyqih] .mmAq !t. T. Pl. !T. .mq. Wmm.

e ~yqin" ~q. .mAqt. ~m.Wn ~meAqt. . Pual (Polal) ~yqiy" ~q. Dr. .Aqt.Ti . Wmyqiy" Wmq. hn"mQTi .WT Wmm. . . .Ti ymiyqiT' ymiqWT ymimAqt. o WmWqT' WmAQTi hn"ym. e . WmWqy" WmAQyI hn"ym.nI ~yqime ~q"Wm ~meAqt. ~q" ~Aqn" ~Wq Qal Nifal ~meAqy> ~meAqT. Sg.AqT. o ~Wqn" hn"mQnIo .Pr.WqT.AqT. ~m.Aqy> hn"mmAqT.mAqt. Piel (Polel) ~m. ymimAqT.mi Hifil Hofal Hitpael (Hitpolel) 133 . . e . ymimAqT.WT ~meAqt.AqT.Ti hn"mqT' hn"mqWT hn"m. e ~meAqn> ~meAqm.Ti . Activ Pasiv Curs de limba ebraică biblică ~Wqy" ~AQyI ~WqT' ~AQTi ~WqT' ~AQTi ymiWqT' ymiAQTi ~Wqa' ~AQa. ~m. hn"mmAqT. ~meAqT.Aqy> ~m.yI hn"mqT' hn"mqWT hn"m.WT ~meAqt. .Aqa] Wmm.Aqt. 3m 3f 2m 2f 1 Pl. e WmyqiT' Wmq. . . e Wmm. Lect.a. ~meAqa] Wmm.Aqn> ~m"Aqm.Wa ~meAqt. hn"mQTi . ~yqia' ~q. Wmm.WqT.AqT.yI ~yqiT' ~q. . 3m 3f 2m 2f 1 PART. hn"mmAqT.Ti ~yqiT' ~q.Wy Wmm.Ti .Aqy> hn"mmAqT. Constantin Oancea IMPERF.Wy ~meAqt.

nB.AnyBi > WN>B.nB.Pr. Sg. ~t. Lect. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor II-y (y¾¾ Qal PERF.ca II. m f m f hn"B' hn"yBi T'nB. tAnyBi > yTinB. Pl. 3 2m 2f 1 INFIN. Sg.AnWbn> !T. t'AnyBi > T. Cs. Abs. ytiAnyBi > WnB' WnyBi ~T.AnyBi > !T.ca II-w ca II-w II-w w w 3f 2m 2f 1 Pl. 3m Nifal [): !yBi !B' !yBi !Abn" hn"Abn" t'AnWbn> tAnWbn> ytiAnWbn> WnAbn" ~t. !t. WnAnyBi !AB !yBi !yBi ynIyBi WnyBi 134 .nB.AnWbn> WnAnWbn> !ABhi !ABhi !ABhi ynIABhi WnABhi hn"nABhi > Piel Pual Hifil Hofal Hitpael La La fel La fel La fel La fel fel ca ca II. Dr. IMP.

WnAByI hn"nABTi > WnABTi hn"nABTi > !ABnI !Abn" Nifal Piel Pual Hifil Hofal Hitpael 135 . Constantin Oancea IMPERF. WnybiT' hn"yn<ybiT. 3m 3f 2m 2f 1 Pl. Sg. 3m 3f 2m 2f 1 PART. Activ Pasiv Curs de limba ebraică biblică !ybiy" !ybiT' !ybiT' ynIybiT' !ybia' Wnybiy" hn"yn<ybiT. !ybin" !B' !WB Qal !AByI !ABTi !ABTi ynIABTi !Aba. Lect. Dr.Pr.

hB's.n> ytiABs. Wnb.s' Poal Hifil Hofal bs. bseh' bbeAs bseh' bbeAs bseh' ybibAs .Wh ~t. Pl. ~t. .Wh WBs. WBS.Shi .ABs. t'ABs.n> !t. 3 2m 2f 1 INFIN.n> WBs. .ABsih] . . Wbb. .Wh tABs.As WBseh' hn"bbAs .ABs.n> bAShi bSehi bS. .Wh bs.sh] i bs.Wh hB'sWh .As WBsehe ~T. . e hn"yB. .Wh !t. WnABs.n> WnABs. Dr. WBs.hi yBiShi . Cs. !T.ABs.Wh 136 .bbAs ~T. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor geminate ([¾¾ Qal PERF.ABsih] . tABs. .bAs Wnb. . .ABs. . .As bsehe hb'bAs hb'bAs hB'she .Wh ytiABs. . ytiABs. yBish' e Wbb. yTibbAs yTibbAs ytiABsih] . bbeAs bb.bbAs !T. 3m 3f 2m 2f 1 Pl.ABs. IMP. bAbs' bso bso yBiso WBso hn"yB. . t'ABs.n> tABs. t'ABs.bbAs tABsih] . T.ABs. !t.n" hB'sn" .su bs.bbAs ~t. Sg. Sg. .Pr.n" ~t. . e T'bbAs T'bbAs t'ABsih] . . m f m f Nifal Poel [): bb.bAs WnABsih] . Abs. Lect.bbAs T.hi hn"yB.As Wbb.bbAs !t.Wh WnABs.

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea IMPERF. Sg. 3m 3f 2m 2f 1 Pl. 3m 3f 2m 2f 1 PART. Activ Pasiv

Curs de limba ebraică biblică

bsoy" bSoyI bS;yI bsoT' bSoTi bS;Ti bsoT' bSoTi bS;Ti yBisT' yBiSTi yBiSTi o o ; bsoa' bSoa, bS;a, WBsoy" WbS.yI WBS;yI hn"yB,sT. hn"bSTi hn"yB,STi u . o ; WBsoT' WbS.Ti WBS;Ti hn"yB,sT. hn"bSTi hn"yB,STi u . o ; bson" bSonI bS;nI bbeAs bs'n" bWbs'
Qal Nifal

bbeAsy> bbeAsT. bbeAsT. ybibAsT. . bbeAsa] Wbb.Asy> hn"bbAsT. . e Wbb.AsT. hn"bbAsT. . e bbeAsn> bbeAsm.
Poel

bb;Asy> bsey" bs;Wy bb;AsT. bseT' bs;WT bb;AsT. bseT' bs;WT ybibAsT. yBisT' yBisWT . e ; bb;Asa] bsea' bs;Wa Wbb.Asy> WBsey" WBs;Wy hn"bbAsT. hn"yB,sT. hn"yB,sWT . ; i ; Wbb.AsT. WBseT' WBs;WT hn"bbAsT. hn"yB,sT. hn"yB,sWT . ; i ; bb;Asn> bsen" bs;Wn bb'Asm. bs'Wm
Poal Hifil Hofal

137

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea

Curs de limba ebraică biblică

Conjugarea verbelor geminate ([¾¾ Piel PERF. Sg. 3m 3f 2m 2f 1 Pl. 3 2m 2f 1 INFIN. IMP. Abs. Cs. Sg. Pl. m f m f

[): lLehi
Hitpael

Pual

lLehi lL;hu lLehthi ; . hl'lhi hl'lhu hl'lhthi . . . ; . . ; ; ; . T'lLhi T'lLhu l.Lhthi . ; T.lLhi T.lLhu l.Lhthi . ; . ; ; ; . yTilLhi yTilLhu l.Lhthi . ; . ; ; ; . Wll.hi Wll.hu Wll.hthi ; . ~T,lLhi ~T,lLhu ~T,lLhthi . ; . ; . ; ; . !T,lLhi !T,lLhu !T,lLhthi . ; . ; . ; ; . Wnl.Lhi Wnl.Lhu Wnl.Lhthi ; ; ; ; . lL{h; lLeh; lLehthi ; . lLeh; lLehthi ; . ylilh; . ylilhthi . ; . Wll.h; Wll.hthi ; . hn"lLh; . e hn"lLhthi . e ; .

138

Pr. Lect. Dr. Constantin Oancea IMPERF. Sg.

Curs de limba ebraică biblică 3m 3f 2m 2f 1 Pl. 3m 3f 2m 2f 1 PART. Activ Pasiv Piel Pual Hitpael

lLehy> ; lLehT. ; lLehT. ; ylilhT. . ; lLeha] ; Wll.hy> ; hn"lLhT. . e ; Wll.hT. ; hn"lLhT. . e ; lLehn> ; lLehm. ;

lL;hy> lLehtyI u ; . lL;hT. lLehtTi u ; . lL;hT. lLehtTi u ; . ylilhT. ylilhtTi . u . ; . lL;ha] lLehta, u ; . Wll.hy> Wll.htyI u ; . hn"lLhT. hn"lLhtTi . ; u . e ; . Wll.hT. Wll.htTi u ; . hn"lLhT. hn"lLhtTi . ; u . e ; . lL;hn> lLehtnI u ; . lL;hum. lLeht.mi ;

139

yLeGI > ylegnI WnyLiGI WnyLeGI > hl{gnI hL{G: hLeG: > tAlG"hi tALG: hleGhi " hLeG: yliGhi " yLiG: WlG"hi WLG: hn"yl. Sg.G> hl'gnI > hL'GI hl'gnI > ht'LGI . > tALGu tAlg>h. > Wlg>h.yLeGI > ylegnI !t. hLeGthi : .yleghi > Wnyleghi > hlegh. WnyLeGthi : .yLeGu WnyLeGu hl'ghi > ht'lghi . WLG:thi . yLiGthi : . tALG:thi .yLiGI ~t. 3 2m 2f 1 INFIN. t'yliG" tyliG" ytiyliG" WlG" ~t. tyLeGthi : .> t'yleghi > tyleghi > ytiyleghi > Wlg>hi ~t. 140 . hLeGthi : .yleghi > !t. Cs.yLeGu !t.yliG> WnyliG" hl{G" tAlG> hleG> yliG> WlG> hn"yl. ytiyLeGthi : .G: hL'Gu ht'LGu . IMP. t'ylegnI t'yLiGI t'yLeGI > tylegnI tyLiGI tyLeGI > ytiylegnI ytiyLiGI ytiyLeGI > Wlg>nI WLGI ylegnI ~t.Pr.> t'ylegh' > tylegh' > ytiylegh' > Wlg>h' ~t. Pl. > yligh. hlegh.ylegh' > !t.yLeGthi : . m f m f Nifal Piel l): hl'G" Hifil Hofal Hitpael Pual hl'G" ht'lG(" . Abs.yLeGthi : .Gthi : .yliG> !t. t'yLeGthi : . Dr. ~t. hn"yl.yLiGI !t. t'yLiGu tyLiGu ytiyLiGu WLGu ~t. WLG:thi . ht'LGthi . Sg. hn"yL. 3m 3f 2m 2f 1 Pl. !t. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor III-h (h¾¾ Qal PERF.gh. Lect.: .ylegh' > Wnylegh' > hlegh' > tAlg>h' hL'Gthi : . > hl'gh' > ht'lgh' .Ghi " hn"yL.

GT.gy: hl.GT.GTi " hl.gT' hL.GtTi u > > : . Constantin Oancea IMPERF. yLiGT.GT.GTi " WlG"Ti hn"yl. hl.Gn> : hL. u > > : .Gn> hl.GtnI u > > : .gT. Wlg>T.gn: hl.gTi > hl.GT.g>m.gy" hL. hL.Ga] " WlG"yI hn"yl. Dr.Go yWlG" Qal hl. hn"yl. 3m 3f 2m 2f 1 PART.Gy> hl.Gta.GT.GTi " hl. Activ Pasiv Curs de limba ebraică biblică hl. hn"yL.GTi " yliGTi " hl. hL. : hL. : Piel hL. yligT' yLiGtTi u > > : .GtTi u > > : .GT.Gt.GyI " hl. hL.gT.gT.g>m' hL. hL. hl.gTi > yligTi > hl. hl. hn"yL. hl.gTi > hl. : hL. Sg. hn"yl.gnI > hl. hl. hl. Lect.gT' hn"yL.Ga] hl. 3m 3f 2m 2f 1 Pl.Ga] : WLG:y> hn"yL.ga.mi : Pual Hifil Hofal Hitpael 141 .GT.gT' hL.GnI " hl.gTi > Wlg>Ti hn"yl. yligT. : yLiGT. WLGuy> Wlg>y: Wlg>y" WLG:tyI . hn"yL. : WLG:T. > Wlg>yI hn"yl. WLGuT.Gm. hn"yl.gT' hn"yL.ga. hn"yl.ga' hL.GtyI u > > : .gyI > hl. Wlg>T' WLG:tTi .GT.Gy> : hL.gn" hL. : hL.gnI > Nifal hL.Pr.gT.GtTi u > > : . hl.GtTi u > > : . hL.Gum.

ha'C. Pl. aCemthi . tacemhu . WaC. tacemnI . ha'cmnI . . aCemthi . . .ac'm.acemhu . ha'c. ac'mhu . Abs.mhu .mthi . aCemthi . acemh.m.mnI . .aCemthi . . ac'mhu .m.acemnI . .mi WaC. Wnac'm' aAcm' acom. ~t. !t.mi hn"ac. t'ac'm' tac'm' ytiac'm' Wac. acemh. ~t. aCom. Sg. ~t.mthi .acemnI . ~t. . .aycemhi . IMP. Lect. ytiacemnI . .MHi ' hn"ac.mthi . Wnacemhu .mh. ac'm.aycemhi . Waycimh. 3 2m 2f 1 INFIN. . aC'mu aycimh.MHi ' aCemi aC'mu aycimhi . aCemthi . WaC.ac'm. . !t. aCemthi . Sg. yaicmi .mu Waycimhi . Wac. m f m f Nifal Piel Pual l): ac'm' Hifil Hofal Hitpael ac'm' ha'cm'* . . ' Wac. t'acemnI . . t'aCemi t'aCemu t'aycemhi . aCemthi . Wac. WaC. ytiacemhu . hn"ac.mhu . ha'Cmi ha'Cmu ha'ycimhi .mthi . ytiaCemi ytiaCemu ytiaycemhi . hn"aC. !t. . . aCem. .aCemi !t. Cs. Dr. . 3m 3f 2m 2f 1 Pl. . . !t. .mthi . aceMHi ' aceMHi ' yaicMHi . yaiC. hn"aC.aCemu !t. aCem.m. WnaCemi WnaCemu Wnaycemhi . . . !t.m'* ~t.aCemthi .aCemu ~t. . WnacemnI . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Conjugarea verbelor III-a (a¾¾ Qal PERF. ac'mnI . taCemi taCemu taycemhi . acomnI . . 142 .Pr. Wac. WnaCemthi . t'acemhu .acemhu . yaiycimh. yaiCm.aCemi ~t. WaC.

. Piel aC'my> u aycimy: . Sg.my> Waycimy: Wac. . aCemm. .mTu hn"aC. hn"ac. aCemn> .mTi . 3m 3f 2m 2f 1 PART. . yaic. .mTi .mi u .mTu yaiC. hn"ac. WaycimT. aCemT. . .mtTi u .mtyI u . ac'ma.mT. ac'm.myU WaC. aC'mm. yaiCmT. u . aycimT.MTi ' Wac. . ac'mTu aCemtTi u . 3m 3f 2m 2f 1 Pl. yaicmTi . Pual Hifil Hofal Hitpael 143 .mtTi . aC'mn> u aycimn: .MyI '* hn"ac. . ac'mau aCemta. . ac'myU . hn"aC.mu aCemt. . hn"ac.MTi ' aceMnI ' ac'mnI . u .mT.mTu hn"aC. Constantin Oancea IMPERF.mtTi u . aCema] . ac'mnI . aycim. Wac. . .mT. yaiycimT. . Wac. Wac. . . WaC. . . . . . aC'ma] aycima.mT.mT. WaC. . . ' Wac. . yaiCmT. . aCemtyI . Dr. acemo aWcm' Qal aceMyI ' aceMTi ' AceMTi ' yaicMTi . Nifal aCemy> . . . . hn"ac. . WaC.mT. ac'mTi .m.myI . . aycimT.mtTi u . . hn"aC.mTu WaC. aCemtnI . . hn"ac. aCemT. . hn"aC.mT. Activ Pasiv Curs de limba ebraică biblică ac'myI . ac'mTu aCemtTi u . ac'mTi .MTi '* hn"ac. aC'mT.mTi . . . WaC. hn"aC. aC'mT. .mT. hn"ac. ac'mnU . Lect.Pr. '* aceMa.my> .

^yTirmv. ' ynITrmv. . Hr'mv. > . ' HT'rmv.rmv' > . %yTir>mv. WhyTir>mv. . WhWnr>mv. Wrm. h'Wnr>mv. Wnr>mv' . h'WTr>mv. imperativ şi imperfect QAL PERFECT Tu (m) ai Tu (f) ai păzit păzit El a păzit Ea a păzit Eu am păzit Ei au păzit Voi a i păzit Noi am păzit rm. : ' T'rmv' > . > . . . ^Wnr>mv. %Wnr>mv. ynIWrm'v. . ATr>mv. : ' WTr:mv. yTir>mv' . > . %Wrm'v. . ynIrmv. > . T. . > . ynIyTirmv. ynItrmv. Dr. . WhWTr>mv. HT'rmv. h'yTirmv. . h'Wrm'v. : ' %t. ' Whr'mv. > . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică Verbul regulat cu sufixe la perfect. '* %remv.r>mv. . .Pr.v' pe mine pe tine (m) pe tine (f) pe el pe ea hr'mv(" . ' ' Wht.rmv. . 144 . : ' ^t. > . . ^Wrm'v. wyTirmv. . Lect. ^yTir>mv. : ' ^r>mv. WhT'rmv.v"( ~T. ynIWTr>mv. > .rmv. . . ' Arm'v. h'yTir>mv. wyTir>mv. WhWrm'v. WhyTirmv.rmv.

!WTr>mv. ~yTirmv. ~Wnr>mv. !yTirmv. > . > . . . Dr. . ~T'rmv. WnWTr>mv. (~k. ' ' ' > . ~Wrm'v.rmv) > . !T'rmv. Wnt. !Wnr>mv. . Lect. ' : ' > . (!k. ~r'mv. ~k. !Wrm'v.yTir>mv. .Pr. !yTir>mv. . ~WTr>mv. !t.rmv) > . .rmv. . . WnWrm'v. Constantin Oancea pe noi pe voi (m) pe voi (f) pe ei pe ele Curs de limba ebraică biblică Wnr'mv. ~yTir>mv. WnT'rmv. > . ' ' > .rmv. . !r'mv. ~t.Wnr>mv. ~k. ' El a păzit Ea a păzit Tu (m) ai păzit Tu (f) ai păzit Eu am păzit Ei au păzit Voi a i păzit Noi am păzit 145 . .rmv. WnyTirmv.

h'Wrm. .mvyI . . WNr. hN"r.Wrm. &'r. . Wrm.vi Hr'mvy. WnWrm. h'rmv' e . ^r>mvyI ' . ~remv' .vi WnremvyI . ~k. .vyI . Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică QAL IMPERATIV Păzeşte Păzi i pe mine pe tine (m) pe tine (f) pe el pe ea pe noi pe voi (m) pe voi (f) pe ei pe ele QAL IMPERFECT El va păzi Ei vor păzi rmov. . 146 . rmovyI .vyI . h'Wrm. ynIremvyI .vyI . WhWrm. ynIrmv' e . !Wrm. . ~Wrm.vyI .vyI .vi ynIWrm.vyI .mvyI . ynIWrm.vi WhremvyI . Wnremv' . ~Wrm. %Wrm. !k. WNr. . .mvyI I .mvyI . . WhWrm. .vi !Wrm.vi ~remvyI . Lect.vyI . WnWrm. !remvyI . .vyI .vyI .Wrm.I h'remvyI . !remv' . Hr'mv' . %remvyI .mvyI . h'rmv' e .vyI . . ^Wrm. Dr.vyI . .Pr. .vi Wrm. yNIr.

s. vb. următor după.m. ultimul după.şi num. s.f. s. părinte. du. s.25). hZ"xa] u tAxa' zxa zx'a' rxea. lua aminte ureche. a râvni sau răutate.m. Dr. adj. prep. ] s.25). s. s. prinde.m. adv. unul oarecare. ~r'ba. yn"da] o bha hb'ha. s. adj. s. şi conj. s.f. pe atunci hi. stăpân om (Gen 1.a. a ine doliu piatră Avraam Avram domn. s. vb.a. a ine Ahaz alt.: omenire (Eccl 7. Constantin Oancea VOCABULAR Curs de limba ebraică biblică a ba' dba hba !Ayb. ' . străin. adj. vb. vb.: a dori. fiecare proprietate. nedreptate lumină semn atunci. . rx. locuin ă pi. frate ~yInza' :> un. pl.Pr. în urma 147 . lba !b. Adam (Gen 4.: a asculta. şi p. s. prep.f. s. s. înşfăca.c.17).p.m. pământ arabil (Gen 3. s. conj. yrexa. tată. !Ada' ~d'a' hm'da] ' !d. ~h'rba. vb. a îndrăgi iubire cort.m. Lect.ao hW"ai Aa !w<a' rAa tAa za' [!za] !z<ao xa' dx'a.m. s.a. s.a. unul singur.f. vb.26). vb.2) pământ (Gen 1. adj.f.p. s.p. col. ară (Iona 4. ] lh.2) postament Domnul (vezi şi nota 29) a iubi. tAba' a pieri a voi sărac a jeli.m.f.f. !Arx]a. în spate cel din urmă.p. moşie soră a apuca. s.

cu suf. s. a se aduna a lega. adj.7). desigur a mânca mâncare către. a se mânia) 148 . vb. s.Pr.na] : ynIa] ykina' O vAna/ @sa rsa @a.19).: a fi de încredere. Dumnezeu (Ps 5.Ala/ WhY"lae i [v'ylia/ hn"mla. s. hi. ~ai ~ae hm'a' hM'a. @l. ~yIPa. s. curajos a spune adevăr.part.p. acestea Dumnezeu. una singură. s. du. s.f. credincios. pron. Lect. adv. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică tyrIxa.f. dumnezei (Ex 20. ' . adv.a/ hn"a' Wnx.f.: a fi adunat. Dr. pl. vb. = nimic) bărbat. hZ<m-yae i byEao hYEa. adv. s. s.10).m. lka lk.. adevărat unde. yMiai roabă.m. nări (Gen 2. nas.27) Dumnezeu.a. s. întemni a fa ă (Gen 3. ni. s. pl. s. sfârşit una. !yae vyai %a. dumnezeu Ilie Elisei văduvă o mie dacă mamă.ao la.p.m. num. vb.: a crede a fi tare.3).m. lae hL. vb. %yae lyIa. adv. una oarecare de unde? duşman unde? cum? berbec nu este. vb. spre dumnezeu (Is 44.f. adv. num. vb. şi adv.a.f. conj. s. 9.m. (frecvent împreună cu verbul hrx = a se aprinde la fa ă. s.m. ~yvina. pron.m. e la !yIa. ] tx. thoma] ' cot ni. s.m. pron. dumnezeu (1R 18. sclavă. nu există (cs. mânie (Deut .5/5. " ] numai.4) aceştia.19. !ma #ma rma tm. vb. s. omenire a aduna. prep. adv.f. încotro? noi eu eu om. s.ae ~yhila/ { H. so . pron.

: a despăr i. s. s. pron./tae -ta. so ie. sg. !Tea. s. pe cu.) patru (f.3) voi (m. sg. veşmânt hi.Pr.a] -ta. hn"Ta.) asină (Gen 22. vae hV'ai ~va rv. vb.) b B.m. raeB.m. 149 .a. în apropiere de a pândi patru (m. împreună cu.: a lungi lungime leu (şi yrIa) ] Aram a blestema pământ. ' > !Ara] zr. e vb. #r. vb.m. sicriu. prep.rel. vb. s. num. s. pl.f. pron. cu suf. potrivit cu (rela ie) izvor. pl. regiune. pron. vb. ' > ~y[iBra. când. prep. înlăuntrul. hi. ară. s. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică hpa lc.) voi (f. Lect.m.a. > ~r'a] rra #r.f.26) cedru cale. a înşela haină.) 68 patruzeci (Gen 7. pl. pl. cu (asociere).ao %rea' %r. num.19).a. intermediere). s.6) care nota acuzativului. pe când (cu infinitivul construct). vb. Dr.ra.9). dgb dg<B. prep. s. ladă (2R 12.) voi (f. s. vb.ae bra [B.12) chivot (chivotul legii). !Ata' ~T. ~yvin" e a fi (a se face) vinovat (Lev 5. a coace lângă.) tu (m.m. > h['Bra.ao hyEra.f. pron. num.p. cs. a ispăşi vina (Is 24. drum a fi (a deveni) lung . şi f. fântână a fi necredincios. s. tv. şi m.f. hT'a. [ldb] 68 prep. pron.a.f.10/12. yTiai tu (f.a. în. xr. pron. cu art. s. a deosebi Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers. s./tae T.m. prin (instrumentalitate. sarcofag (Gen 50.ah' ' foc femeie.

Bo rq'B' vQeBi arb vb. hi. s. vb. s.1). o llb [lb yTilBi . crăpa a fi oprit. vb.: a înfricoşa. cs.: a face foc.5).: a căuta. a veni. Baal a arde (intr. înfricoşat. tyBe.B. !yBe !yb hn"yBi tyIB. Constantin Oancea [lhb] vb. a stârpi folos. pl. vb. cu exep ia. nepot (Gen 29.B.m.f.: a fi consternat. prep. în elegere casă.f. fântână. ~ynIB' a zidi. domn. s. vb. s.m. în opinia stăpân. pricepe pricepere. s. a cere a crea (doar cu Dumnezeu ca subiect) 150 awb !yb rAB vwb hzb zzb rWxB' !xb rxb xjb !j. vb. Dr. a în elege.25). s. construi de dragul. vb. s.Pr.m. a în elege.m.8). Lect. a jefui tânăr a pune la încercare.5). .m. s. s. cisternă a se ruşina a dispre ui a prăda.f. vb. pentru (2S 12. a nădăjdui pântece între a discerne. s. a pricepe. vb. membru al unei clase („fiii oamenilor” = oamenii Gen 11.10). vb. câştig a despica. hkb rAkB. prep.: a aduce a discerne. loc înalt (loc de cult) fiu. !B.). e Curs de limba ebraică biblică ni. prep. zorii zilei col. s. r[eBi [c.m. vb. l[. prep. vb.m. în jurul (Iov 1. vb. a culege via diminea a.f.: cornute mari. pl. hm'hB. cs. a cerceta a alege a se încrede. familie (Gen 12.m. s. so . a se grăbi animale.. pi. s.f. vb. înăuntru (1R 7. ~yTiB'* a plânge întâiul născut întâia născută a amesteca (Gen 11. pi.16) în ochii. hr'kB.9) a înghi i în afara. vite a intra. s. vb. vb. animale domestice. adv. hm'B' !Be hnb rWb[]B. inaccesibil. vb. vite pi. [qb rcb rq. a lua seama pu .B.B. fortificat. ynEy[eB.m. vb. din cauza prin (Gen 26. fără înăl ime. d[.

vb.f. pl. s.: a binecuvânta (Gen 1. Ghibeea bărbat mare (şi ldoG) " a fi mare. vb. s.6) a fierbe. membră a unei clase („fiică a 90 ani” = în vârstă de 90 ani Gen 17. a se înăl a. s. pl.f.G< rGE vrg s. s. s. vb.Pr.20) pi. s. vb. s. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică lz<rB.2) carne. vb. vb.m. s.Be hk'rB.10) neam (păgân).: a alunga vreG.: a mări ied a locui (ca străin Gen 12.m. vb. Lect.: a fi alungat E 151 . a smulge.m. voinic putere hotar. a jupui a se bucura a descoperi.f.7).m. măre ie a răscumpăra a fi înalt. rb. s.m.: a duce în exil Galaad deasemenea şi.f s. s. trup (Num 8.f. vb. vb.m. hi. a jefui. intr. chiar şi a face cuiva bine sau rău. tAnB' g !AaG" lag Hbg rABGI hr'WbG> lWbG> h['bGI . s. s. viteaz. ' rf'B' lvb tB. hi.: ~yIAG sor i a lua cu for a.p. a fi copt cămilă grădină a fura vi ă străin.m. > tyrIB.m. a răsplăti. s.17).f. fier legământ a fugi de pi. s.m.m. a creşte. xrb %r. s. vb. a revela. vb.m. adv.: a în ărca. s.G< lAdG" ldg ydIG> rwg yAG lr'AG lzg lyg hlg d['lGI . Dr. inut deal. a se coace fiică. adj.m. om (trup muritor Is 40. vb. s. fig: mândru războinic. ni. vb. ~G: lmg lm'G" !G: bng !p.28) binecuvântare (Gen 12. refugiat (Ex 22.

tl. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică d qbd rb'D' rb. s.p. a întreba. h] lb. medita Hagar el. a deveni palat.5) h h.D. vb.m. vb. a cere (Gen 9.p. articolul hotărât particulă care indică o interoga ie. s. pron. hgh rg"h' aWh awhi ayhi hyh lk'yhe %lh lLehi 69 art.DI vb.: a pieri. a cugeta. chestiune ciumă pi. templu a merge. s. h' h. vb. II.: peşte David genera ie.D. cale a căuta.D. s. a nimici.m. s.m. vb.f. lucru. s. a se informa despre. s. a se lipi. s.m. s. atârna.D> gD' hg"D' dwID' rAD !yd lD. consulta un oracol (1S 9. s.h. a gândi. a se agă a. Dr. %r. s.m. rB. pron. s. aceea (=ayhi)69 ea. acela ea. s. vrd vb. hmd ~D' ~md t[. Lect. ni. oare? Abel a murmura. neam a judeca sărac uşă I. vb. compara. a tăcea cunoaştere. a întreba de. pron. vb. partic.: a vorbi miere peşte col. a umbla a lăuda (“alelu-ia” = lăuda i-pe Domnul) Forma awhi pentru pronumele feminin este întâlnită doar în Pentateuh. a fi pierdut sânge a sta nemişcat. a se asemăna. a se întâmpla.D. 152 . cunoştin ă drum.m.m. vb.f.m. ine cuvânt.f.9).Pr. aceea a fi. vb. s. adj. vb.p.

adv.Pr. vb. pron. vb. însă z tazO xbz xb.f vb. prostitua a striga (după ajutor) a fi (a deveni) bătrân bătrân a împrăştia. vb. vb.: a aduce aminte. vb.4) zgomot. s. dacă. interj.m. pi.12.m. vb.m. vb.11. a nimici munte a ucide a zămisli. hi. aici a preschimba. putere a semăna sămân ă. sentimente Cant 5. transforma. vb. parte bărbătească pi. adj.: a cânta (acompaniat de instrument) a se desfrâna. vb. iată! ele. aceasta a junghia (animalul de jertfă). rumoare. a pomeni bărbat. şi interj. a sacrifica jertfă (sângeroasă) acesta aur a curge măslin a-şi aminti. fig. a se zbuciuma (despre om 1R 1. pron.z< pron. şi. grh hrh srh pron. animal Is 59. vb. a rămâne însărcinată a dărâma.m. a presăra. Dr. s. vb. aceia a face zgomot. s. Lect.m. a vântura. urmaşi 153 . mul ime iată!. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică ~he hmh !Amh' !he hNEhi hN"he hN"he %ph rh.: hr'zE bra .m. acelea încoace.Arz> [rz [r. apă Is 17. instrument Ier 48.36. vb. s.41.m. ei. s. s. s.z< hz< bh'z" bwz tyIz: rkz rk'z" rMezI hnz q[z !qez" !qez" hrz [. adv. vb. a năvăli w w> conj. s.

funie de măsurat. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică qrz vb.xe hlx 70 s.m. vb.f.f. a arunca în sus.: a se ascunde a uni..m. Yxe . ~yYIx. aduna frânghie. pl. for ă (1S 2. ni. a se zvârcoli de durere. s.m. a apuca puternic Iezechia a păcătui.: hw"xTvhi a se închina.3) viu. a dansa. a se uni. ~yYIx. hitp. iscusit în elepciune lapte grăsime a fi bolnav. lună nouă (începutul lunii la evrei) Eva hişt. a se învârti. bl'x' bl. adj.) 154 . vbx gx. s. yx. s.p.. a înşeua sărbătoare a se încinge a înceta nou lună.29). qyxe ~kx ~k'x' hm'kx' .m. lyIx. şi f. s. moşie (teren măsurat). adj. s.p. rgx ldx vd'x' vd. s. Dr. hi. a greşi păcat. vb. vb. hyx hY"x. animal oştire. afară a vedea ( a fi (a deveni) puternic. s.: a ine.m.xo hW"x. vb. În dic ionare şi gramatici mai vechi apare ca hxv (hitpal. a se îmbolnăvi lb. cs. adj. adj. a stropi. s. a face o plecăciune 70 ] . rbx vb. presăra x [abx] vb. . s.f. vb. s.4) via ă sân a fi (a deveni. a ac iona) în elept în elept. jertfa pentru păcat (Lev 16.m. a naşte zid exterior. ceată a înfăşa. virtute (Prov 12.m. s. vb. Lect. vb.Pr. hwx lyxi / lWx hm'Ax #Wx hzx qzx qz"x' WhY"qzxi i> ajx taJ'x. s.4). şi tAYx. vb.m. avere (Gen 34. vb. lega: a lega rănile.m. vb. pricepere.x. s. a trăi fiin ă vie. vb. vb. via ă a fi viu.

hsx #pex' #xe bcex' ycix] rcex' qxo hQ'xu rqx brex' br. a re ine Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers.xe rAmx] yviymix] lmx sm'x' vmex' ~yVimx] i !xe hnx !nx ds. a trece prin. a sta liniştit a opri.: a începe (Gen 6. a spurca. hi. II. vb. a scoate afară.x. s. vb. a seca. gra ie. hV'mx] 71 i cincizeci har. 155 . a cru a silnicie. s. II.18) a se mânia.1) I. şi adj. s. vb. brexo drx hrx [~rx] @rx hP'rx. Dr.m. s. rănit de moarte. violen ă.: @rexe a ocărî batjocură.x. s. vb. s.m. num. f. vb. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică ~Alx] llx ll'x' ~lx @lx #lx qlx ql. Lect. vb. num.m. vb. a înnoi. profanat a visa a schimba.m. a extermina (fiin e. II. refugia. a ara.m. regulă lege. s.m.22).m.m. a tăcea. a merge mai departe. vb. lucruri) pi.p. vb. vb. a milui (Ps 51. vb.3/50.: a consacra spre nimicire.1) milă a se adăposti.f. vb.m. prevedere a cerceta (Prov 25. ucis. a dori săgeată a săpa în piatră jumătate curte. vb. s. vb.f. > vrx %fx 71 s.2) I. s. a se înarma a împăr i. a-şi lua partea parte asin al cincelea a i se face milă. vb. a nădăjdui a-i plăcea. s. vb. vb.Pr. s. străpuns. a prelucra (bronz Gen 4. s. vb. aşezare hotărâre.m. II. trecere a aşeza tabăra a fi milostiv. a se aprinde de mânie hi. a se usca. s. pe lângă I.f. vb. num. ocară I. vis a profana. nedreptate cinci. s. a fi pustiu sabie Horeb a se cutremura (Ex 19.

p. hi. Lect.2) a pecetlui.5). .32). [lxy] bjy !yIy: [xky] s.m. imp. ~ymiy" ziua.: a face bine vin hi. vb. s. şi s. râu. adj. plăcut. Haide! Iuda Iahve. hi. unul cu celălalt împreună pi." pl. frumos bun.xo ~tx ttx yTixi vb. s. vb. adv. du. s..m. pur (Lev 11.p. a nădăjdui a fi bine.j. vb. pl. a fi înspăimîntat hitit j rAhj' rhej' bwj bAj amej' amj !mj @j. tAdy" . adv.kAh a dojeni. vb. a şti. vb. putere. s. vb.: ~r.ji a fi bine.: a aştepta. curat (fizic. s. pedepsi.34).m. corecta. cu prep. în timpul zilei (Ex 13. Domnul zi (Gen 1. hi.y: wD'xy: . înainte de (Ex 12. ~r.: rh. decide i 156 ~yIdy.: bh. vb. Dr.: x. vb.Pr. s.jB.21) Iosif împreună. pi. vb.m.: a lăuda. plăcut. a-i merge bine. vb. ritualic sau moral) a fi curat. a afla a da. a mul umi a cunoaşte. parte.: copii încă nu (Gen 2. . mal. s.5).m. adj.f. y raoy> vbey" [gy dy" hdy [dy bhy hd'Why> hw"hy> ~Ay ~m'Ay @seAy dx. a socoti. vb.p. adv. bine necurat (ritualic sau moral) a fi (a deveni) necurat a ascunde col. adj. a plănui întuneric (Gen 1. adv. vreme (Lev 14. adj. Nil a se usca a se osteni mână.46). Dă!. s. vb. vb. vb. sigila a fi sfărâmat. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică bvx %v. a judeca.

a pune temelia a adăuga. a pedepsi (corec ie) frumos fiindcă. Lect. s. s. vb. adv. . ~yMiy: dreapta a suge a întemeia. adj. vb. pi.f.: a îndrepta drept (Deut 12. vb.: rS.p.: a urla. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică lkoy" dly dl.2/7. a arăta (cu degetul).19) Isaia a fi drept. a deposeda Israel există. pl. hi. s. a face ceva din nou pi. vb. sunt a şedea. izbăvire.yI a instrui. vb. vb. este. vb. s. vb. vb. mântuire a dormi hi.f.: dyrIAh a coborî (pe cineva sau ceva) Ierusalim a arunca. vest (Gen 12. vb. a ajuta (2S 10.m.m. s. a fi corect.ry" e vry laerfyI ' . a inti.y: #[y bqo[y: ] r[. vyE bvy h['Wvy> !vy [[vy] Why"[vy> . a birui a naşte copil hi. a putea.p. mântui.1).: a sta. elibera (Ps 7. a plăcea. vb. vb. vb.y: acy [bcy] qcy rcy tcy rq'y" arey" ha'ryI > dry ~ilvWry> i. vb.y< [lly] ~y" !ymiy" qny dsy @sy rsy hp. vb. s. a moşteni.8).8) ni. ' hry x.p.5) a turna a da formă.yviAh a salva. vb. s.15) 157 . adj.m. desiş a ieşi.Pr. a continua. ni. a rezista. a învă a (instrui) luna a lua în posesie.: a rămâne (în plus. s. din cauza a sfătui Iacov pădure. vb. a merge drept spre.p.y" ![. a fi în stare. a sta înaintea = a se împotrivi (Ios 1.m. conj. s. s. vb. vb. a pleca hitp. a modela a aprinde pre ios a se teme. de prisos Ex 10.: a fi înfricoşător frică a coborî.f. s.: [. vb. a locui ajutor. vb. Dr. tângui mare. rvy rv'y" [rty] vb. vb. s.

m. măre ie pi.: a ascunde că.nk. margine tron pi.K. rv.2) caldei.: a se ruşina.28).: lKelKi a hrăni . ~r.m. hKo !heKo bk'AK lwk [!wk] x. ca. s. s. precum.aK. s. mână pi. vb. hi. ] dbeK' dbeK' dAbK' [sbk] fb.p.: a ruşina.4). a fi (a deveni) important greu. hi. conj. hi.36). ni. Caldeea a se împiedica.m. a se poticni 158 . adv.f. s.Ki a spăla miel aşa. Lect. vb. a cură i (păcatul) heruvim vie a îngenunchia. s. a supune Canaan Canaanit aripă. vb.: a dispărea.m. ]: @n"K' aSeKi hS'Ki @s. important slavă.: a umili. vb. ~yliKe ni. a ocărâ Aşa ni.: a ispăşi. bani a se mânia palmă. a încheia (un legământ Deut 5. vb. astfel. vb. s. potrivit.m.m. vb.m. vb. şi s. a pregăti Putere ni.24) a înceta.: a se smeri.K. fiindcă. prep. a se pleca a tăia. vb.Ki bWrK. s[k @K.Pr.m.p. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică rt. vb. pl. întărit. vb. adj. a fi umilit.m.: sB. adv. to i.K.: a acoperi. fiecare (Ex 20. Dr. a ascunde argint. dacă întregul (Gen 19. a întemeia. . toate (1R 18. vb. rămăşi ă k prep. pi.: a fi stabil. s. s. vb. s. acum preot stea pilp.m. s.Ko dxk yKi -lK'/lKo hlk yliK. " ynI[nK. rP.y< K. [rk trk ~yDIfK.: a stabili. [~lk] !Ke [[nk] ![. s. a se sfârşi vas.f. s. s.m. adj.m. lvk s. oală (Lev 6.p. vb. conform cu precum a fi (a deveni) greu. s. s.

nota dativului: lui X. !Avl' s.m. s. ynEpli . pentru nu zicând: (introduce vorbirea directă) inimă. vb.p. în fa a.m.m. . foarte. vb.m. vb. ~xl hl'yl. adv. cu suf. şi prep. Lect. ca să.qli . vb. s. a cuceri de aceea a învă a. vb. s. gândirii 1R 10. ble s.= separare). s. noaptea a înnopta a captura. către.p.p.l.7) inimă numai. > !yl dkl !kel' dml hm'l/' hM'l' ![. Laban a îmbrăca. adv. vb.15. singur. a fi tălmaci. s. lăuntrul omului (sediul sentimentelor Jud 16. a scrie veşmânt umăr l l. Dr. !b'l' vbl x. de dragul prep. s. a deprinde de ce? conj. culege în întâmpinarea. s. a se îmbrăca tablă Levi Lot a batjocori. prep. prep.Wl ywIle jAl (#yl) #wl ~x. înaintea a lua a aduna.f.m. putere o sută. s. trimis oficial pâine. deciziilor 1S 14.ml. înspre limbă m daom.Pr. rmoale prep. hrană ni. conj.24.m. .: a (se) lupta noapte. doar (de la s.l. ha'me adv. pl. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică btk tn<TKu o @teK' vb. al{ adv.f. vb. TAame 159 . s. pentru. bb'le db.m. xql jql tar.m. num. dB. şi s.: yDIbl. vb.

s. umplut.Bz>mi e xr'z>mi hxm hn<x]m. s.mi ' %l. învă ătură.1) moarte a muri altar răsărit a şterge (numele de sub cer Ex 17. s. s. a dispre ui.f.m. vb. s.m.m. pron.: a refuza.m. hm' rh. s. s. ' hJ. s. nimic pi. s.m. yme şi ymeyme a vinde a fi plin.m. de unde? mâncare ceva. a nu voi a lepăda. vb.m.f. s. s. s. întâlnire. corec ie soroc. cs.Pr. şi f.m. vb. !y"d>mi hn"ydIm.f. hm'Wam.m. s. tulpină. vb.22) tabără mâine plan.f.m. s.m.m. vb. vb. hk'al'm.mi jwm lwm rs'Wm d[eAm tw<m' twm x. s. război rege 160 . s. pustiu a măsura măsură de ce? Madian provincie ce? pi. s.m. semin ie ploaie cine? apă. s. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică !yIa. s. pron.m. vb. hm'xl.me lk'a]m. ape.p.7) a se clătina a tăia împrejur educa ie. adv.m. sărbătoare. vb. repede (folosit adverbial Gen 18.m. a umple plin sol.14. s.: a se grăbi. s. păcatele Is 44.WDm. adv. s.m. vb. !aeme sam lD'g>mi !gEm' vr'g>mi rB'd>mi ddm hD'mi [. rx'm' hb'vx]m. şi adv.m.m. Lect. vb.f. nesocoti turn scut teren în preajma unei cetă i deşert. s. rkm alm alem' %a'l. adunare (cortul întâlnirii Lev 1. socoteală toiag. adj. înger (= solul lui Dumnezeu) muncă luptă.m. Dr. rj'm' ymi ~yIm.m. s.

m.m. s. chip. adv. Egipt sanctuar.f. vD'q.r>m. a împăr i.Pr.mi ~yIrc. vb.mv.m. hrm hb'Kr>m. vb. . ' aF'm.mi . împără ie. a rândui jertfă.m. s. l[. deasupra) din. s. gen (Gen 8. sentin ă. de deasupra (de la s. col.m.[]m.p. s. s. s. a greşi lucru.m.p. s.m. de la a număra.m.6).mi yrIc. opri număr pu in a fi infidel (Num 5. faptă a găsi azimă poruncă adj. s.mi hT. [jlm] hk'l'm.mi !mi hnm hx'n>mi [nm rP's.v. a fi rege.m.mo xvm x. a domni domnie.m. domnie de sus. dar (pentru Dumnezeu = jertfă.mi ' jP'v. şi s.m. de obicei nesângeroasă) a re ine. neascultător car de război povară. s.m. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică %lm tWkl. vedenie a fi răzvrătit. s. s.mi ~Aqm' hn<q. egiptenii s. s. vb. s.mi vb. drept. s. păstrare. pază.m.f. cortul sfânt (locuin a Domnului Lev 17.f. acm hC'm. prep. obicei ospă 161 .f. vb. adj.mi lvm rm'v.: a scăpa (cu via ă) regat. templu.f. regat Melchisedec ni.19) judecată.M. arătare. s.mi tr. hw"c. dintre. vb.m. hx'Pv.4) a cârmui. împără ie. templul din Ierusalim loc vite.m. Mesia) a trage.p. vb. proprietate înfă işare. s. s. hv. s. s.m.f. guvernare. fel. dreptate.m. s. s. s.f. a stăpâni închisoare. l[m hf.f. vb. = sus. rege. qd. vb. Dr. egiptean. tribut Moise a unge (“Mesia”) uns (preot. l[. Lect.mi .c-yKil. vb.yvim' %vm !K'v.mi j[.mi ha. a sufla în trâmbi ă locuin ă. pază strajă. îngrijire semin ie.

: gh. sentin ă a se desfrâna pi. (după imperativ sau exortativ) te rog. s. a lăsa a fugi de a se clătina. vb. aramă a întinde.m. s. vb. s. plagă. vot a face un jurământ pi.: ~x'nI a-i părea rău.: a profe i hi. a lepăda.: ~x. a scutura. vb. prep. proprietate. a se mişca dintr-o parte în alta = a rătăci hi.m. vb. vb. hi.nI a mângîia. vb. a sădi a părăsi.m. mâna turma râu. a amenin a cu mâna a conduce.: a da odihnă. vb.: a recunoaşte.35) a se apropia a fugi de ceva sau cineva. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică n an" ~aun> @an #an abn [jbn] aybin" bg<n< [dgn] dg<n< [gn [g:n< @gn vgn ddn xdn rd. s. şi p. pi.n: hl'xn: ] [~xn] vx'n" tv.m. lovi.: dyGIhi a relata. s. a apleca a planta. a tremura. sud.f.nI a conduce. a primi moştenire pârâu. a spune s. a cunoaşte. vb. Lect. deşertul din sudul ării. vb. şi prep. împrăştiat. vb.Pr. vedea. vb. a arunca.a lepăda. Dr. boli) lovitură. hitp. a se aşeza. vb.: cauz. deci. a împunge (Ex 21. vb.: a fi izgonit.23). vb. vb.xn> o hjn [jn vjn [hkn] [rkn] partic. a face cu mâna. vb. vb. făgăduin ă. stăpânire ni. a legăna.: a mişca încolo şi încoace. ni. boală a lovi (Ex 12. a dispre ui. a căuta (la fa a cuiva) 162 . s. acum rostire. a se întinde. miazăzi hi. s. Eufrat (Ios 24. răspândi.: în fa a.: a lovi (cu plăgi. a lăsa hi. vb. Nil (Is 19.f. a comunica.: ceea ce este sau stă în fa ă. a rătăci ni. vb.: a privi. torent moştenire. s. a deosebi. înaintea a atinge. a se uita profet Negev. întări şarpe bronz. vb.m. fluviu.m. vb. pi. călăuzi a primi proprietate.: hK'hi a bate. s. a aşeza. şi m. a ucide hi. s. hi. a cerceta. vb.m. vb.2). vb.5) a se odihni.: #aenI a ocărî.n< rdn ghn rh'n" xwn swn [wn @wn hxn lxn lx.m. s..

vărsa a porni la drum. s. vb. a se suci împrejur a închide cal a se abate. vb.18) s bbs bybis' rgs sWs rws hl's. hS'nI %sn [sn l[. s.: a posta.f. vb.p. ucenic Curs de limba ebraică biblică yrIkn" .Pr. scoate (piciorul din apă Ios 4. a răzbuna a ridica. parte femeiască ni.m. nepedepsit. vb. vb.f. Constantin Oancea căuta (la fa a cuiva) străin pi.m. s. dărâma (Jud 8. hi. xls %ms dps vb.: a pune la încercare. conducător a săruta (Gen 50. vb.: a sta (în picioare). a supraveghea ni. hi. s. vb. vb.1) a da. vb. a ocoli.f. concubină. vb. sprijini. vb.2) 163 . prostituată a cădea suflet. a purta hi. încăl ăminte băiat. a dirija (?). nevinovat. a însemna. şi prep. via ă. tânără. adv. a înconjura.: a fi curat. tânăr.: a salva a păzi a găuri. vb. a-şi pune mîinile pe a jeli (Gen 23. Lect. a ispiti a turna. s.n: hr'[n: ] lpn vp. vb.n< bcn [xcn] [lcn] rcn bqn hb'qn> e hqn ~qn afn [gfn] ayfin" qvn !tn !t'n" #tn qtn adj.m. a se întoarce. Dr. s.: a fi salvat. interj. vb. vb. vb. s.: a ajunge din urmă căpetenie. a pleca sanda. răsuflare. preciza. a ridica pi. a se depărta pauză sau indica ie în interpretarea psalmilor a ierta (doar cu Dumnezeu ca subiect) a (se) rezema. vb. vb. a pune Natan a distruge. pi. vb. vb.: a interpreta. rupe. a străpunge. vb. s. fiin ă vie ni. a huli femeie.n: r[.: cauz. vb. a merge în jurul. slujnică.9) a smulge.f.

slujire cultică a trece. cetate. for ă. prep.: a se ascunde [ db.m.[.f.m. du.f. păr de capră putere.: a povesti ofi er. a trece peste parte opusă.[e yrIb[i . s. rb. > s. hi. prep. referitor la. veşnicie Gen 3. vb. eunuc hi. s. > d[. !y[e.m. a veghea (Cant 5. mărturie adunare mărturie. pedeapsă (pentru păcat) a zbura col. sprijin ochi. s. d[e hd'[e tWd[e rd.20) a se scula.[e dA[ [dw[] ~l'A[ !wO[' @w[ @A[ rw[ rA[ z[e z[o bz[ rz[ rz<[e !yI[. adj. şi m. ~yrI[' pe. s. regiune dincolo de evreu vi el junincă până.3) din pricina 164 . ry[i l[.se rps syrIs' [rts] s. s. a protesta. vb. până la. peste. izvor .Pr.m. s. pl. enumera.m. ynEy[e : oraş. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică rp. vb. din cauza (Gen 20.2). a se trezi.f.m. cs.m. s.m. slujbă. vb. vb.f. s.27). s.f.p. sclav a sluji muncă. s. vb.D-l[.: a trezi. din nou hi. legea (ca mărturie a legământului) turmă încă. scriere a număra. s.f. s. adv. prep.m. pi. a stârni piele. db[ hd'Ab[] rb[ rb.m. vb. lg<[e hl'g[. a depune mărturie . vină (pentru păcat).: a ascunde .20).f. Lect.: a avertiza. dregător. a străbate. vb. vb. s. blană capră. s. carte.: păsări (Gen 1. tărie a părăsi a ajuta ajutor. s. împotriva (Num 14. s.22) păcat. insecte (Lev 11. animale înaripate. despre. Dr.4. şi s.m. s. ni. până când martor. ~yIny[e. a asigura perioadă lungă de timp în trecut sau viitor (de demult Gen 6.m. s.m. cs. pl. slugă.

pulbere. cel mai înalt.f. a opri de la naştere I: a garanta. a nedreptă i zece (m. verdea ă a face Al zecelea.m. cs. .[e lm'[' hn[ I hn[ II ynI[' ynI[\ !n"[' rp'[' #[e hc'[e ~c. vb. s. s. rc[ br[ br.m.[.şi p.m.m.[e hf[ yrIyfi[] qv[ rf. vb. plan Os a închide pântecele. perioadă Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers. III: a fi plăcut. s.f. s.8) de aceea a urca ardere de tot. Araba (pustiul din S Iudeei) goliciune. praf pom.m. asuprit. adv. sărac. num. Lect. suferin ă. ruşine a aranja. pi. Cel Preaînalt (Deut 32. !Ke-l[. yMe[. a răspunde II. hl[ hl'[o yli[e ~[i ~[.f. stepă.p. a asupri umil. III: a fi plăcut. Dr.) zece (f. oameni. dm[ dWM[. vb.: a umili.f. s. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică !Ayl. adj. II: a se amesteca.] ' ~yrIf[. > %r[ lre[' bf. dulce seară I: a garanta. vb. s. 165 .[. a pune în rânduri sau straturi netăiat împrejur iarbă. s. ryvi[' t[e 72 adj.m.p. şi s. vb. mul ime. s.m. superior. s. s. s. vreme.m. num. dulce pustiu. qm. a zecea parte a asupri. prep.m. vb.[. umilin ă nor ărână. suferin ă. nefericire I. s. s. a fi zălog. vb.[. coloană vale (Ios 7. br[ hb'r[] ' hw"r[. s. s. s. pl. asuprit.26) osteneală. vb. a sta stâlp.ord.)72 douăzeci bogat timp. vb.f. II: a se amesteca. . adj. s. ~yMi[. adj. a fi umil.Pr. împreună cu popor.f. holocaust Eli cu. vb. popula ie. num. lemn sfat. hr'f[. num.m. a fi zălog.

a mijloci filistean ca să nu a se îndrepta spre. cu neputin ă (Gen 18.: aici ypil.. hnp hn<P' ls. s. a rodi. ynEP. sili a răscumpăra gură.) o dată.col a întâlni. de două ori. a inspecta (favorabil Gen 21.34) a deschide ochii taur tânăr. latură. vb.m. vb. “pual”. vb. . i -!P. a lepăda a întinde. l[p ~[. vb.12) 166 rP'h. ruga insistent. adv. s. hPo #wP dxp alp jlp llp yTivlP. chip cioplit ynEpli în fa a. “hifil”. adj. vb. cal (Iez 27. acum p ha'Pe [gp hdp hP.14) a (se) dezbrăca. vb. a privi spre pl. Lect. etc. potrivit. deschizătură. a anula.21). . a jupui . cs.m. a tăbărî . vb.f. ] ' a cerceta. minunat. de x ori. ypiK.. yPi-l[. prep. a se desprinde.m. dqp xqp rP. vb.f.1. a împrăştia călăre . ~ymi[P. vb. a se întoarce (cu spatele). a păcătui (= a se răzvrăti împotriva lui / a se desprinde de Dumnezeu Is 53. (suprafa a) imagine. s.m. . conj. h[orP. Dr.Pr. s. parte. s. margine.i ynEPmi dinaintea.: a se ruga.6). s. tăişul (sabiei Ios 6. rod faraon a străpunge (un zid 2Cron 26. vb.p. vb.f. a fi rodnic vacă a înmuguri fruct. hrp hr'P' xrp yrIP. pl. s.p. de la fa a. > #rp rrP frp vr'P' jvp [vp s.P. cu art. s. şi s. nefavorabil Ex 32. s. răspândi a se teme a fi ieşit din comun. i . pe fa a . du. margine .P. conform cu. extinde a încălca. vb.: ~yIm[p. vb. a se împrăştia. a face (“piel”. a presa. ynEP-l[. fa ă. vb. vb. izbăvi hitp. vb. urmă . a năvăli a se răzvrăti.. prep.: ' înaintea. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică hT'[. şi f.14) a scăpa. ynEpLm.m. vi el. a se răspândi.m. vb. . vb. suprafa ă. ~ynIP. cs. adv. YPi.

@rc rrc hr'c' s.c. intrare c !aco ab'c' qyDIc. s.m.: a acoperi.col. s. vb. adj. tânăr.m.: ~ylilC. ananghie q #bq rb.f. vb. necaz.f. adj.f. a avea succes chip (Gen 1. s.f. vb. s. rc. vb. vb. [l'ce xmc ry[ic' q[c hpc !Apc' !pc rc. a asedia stâncă umbră. s.m. latură.. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică xtp xt. împotriva lui / a se desprinde de Dumnezeu Is 53.10) a fi strâmtorat. vb.: a porunci a posti a lega. a păstra. rc.c. vb. Dr. a străjui (Avac 2. s. s.8) dreptate (concret = faptă sau judecată dreaptă (Gen 18. a încerca (Is 48. qdc qd.m. conserva . vb. a lega necaz. s. a aduna mormânt 167 . hW"ci ~wc rwc rWc lce xlc ~l. s.1) nord a (se) ascunde. parte a răsări. vb.m. pl.. vb. ' hi.19) amiază pi.m.Pr.9) mic. vb. II. hq'dc. s. pi. vb.m. neînsemnat a striga (în necaz) a străjui. strâmtorare. a avea dreptate dreptate (abstract Is 45. vrăjmaş a lămuri (purifica metale prin topire). s. adj.m. cornute mici = oi şi capre oştire drept a fi drept. vb. Lect. ' ~yIrh\c' .m.P.12) a deschide uşă. s. lăstări (despre plante Gen 2. s. vb.. a pândi strâmt I.q. nevinovat.: a reuşi.26) coastă.

Dr. vb. s. pi. vb.: a convoca adunare. a fi scurt. sfârşit. vb. zid a fi pu in. a aduce jertfă de tămâie tămâie.m. vb. a se împu ina.10). a îngropa sfânt. seceriş a se mânia I. s. a dobândi trestie. sfin it = consacrat. a întâmpina . vântul de la răsărit pi.: a merge în fa a cuiva.: a sfin i ni. hi. ni. vb. vb.11). s. Lect.: a se aduna. !b'rq' > hrq bArq' !r. sfin it (Lev 10. înainte (local sau temporal) sfin enie (Ex 15.q. vb.m.: a blestema pi. s. dispre uit. zgomot a se ridica. bă de măsură. trecerea unei perioade recoltă. a se scula mic.: a arde jertfa (cu fum). vb. a tămâia. s. o !yIq. învârtoşa greu.q' rvq vb. vb. ryqi llq aNeqi hnq hn<q' #qe hc. s. a fi neînsemnat. tămâiere Cain perete. lucru sfânt. vb. vb. interior dar (cultic). vb.q.13) a fi sfânt. s. s. a numi. nădăjdui.jq.: a se aduna glas.m. zelos a cumpăra. a înfrunta ( răsărit. vd.q' ryciq' @cq rcq arq brq br.m. dificil a lega. sunet. hrq) a se apropia mijloc.m. a asculta cu aten ie a fi greu. neînsemnat pi. loc sfânt (templu Dan 8. adj. adj. a chema. comunitate I. tulpină. s. consacrat. adj. II. s. a da peste aproape corn a sfâşia a lua în seamă. insuficient a striga.m.m.f. a întâlni (variantă a vb.: a fi gelos. s.m. s. a aştepta. trecerea unei perioade margine. s.m. vb. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică rbq vAdq' ~ydIq' ~Deqi ~d. fumul tămâiei.Pr.p. II. adj.m.m. s. vb. măsură (“canon”) sfârşit.: a întări. a conspira) 168 . s.q. vb.f. vb. jertfă a întâlni.qo vdq [lhq] lh'q' hwq lAq ~wq !joq' rJeqi tr. pi.m. a recolta. scos din uzul profan răsărit. vb. vb. hi. [rq bvq hvq hv.

m. Dr. pol. s. iscodi. defăima picior.: a se milostivi. bro hbr y[iybir> #br zgr lgr lg<r. vb.: a striga tare (de bucurie Ps 47.Wr ~wr vb. hi. s. pl.1. vb. s. ceartă miros. vwr bxr bx'r' bxor> bx. mânia a merge în recunoaştere. a umbla cu calomnii.2/46.ord. ylegr. cs. vb. yvear' întâi început mult. vb. vb. vb.Pr. a se îndepărta a se judeca. s. adj. vb.p. s. adj.ro qAxr' lxer' ~x.p.f.: ~meAr a înăl a. vb. de luptă Ios 6. curcubeu r har !beWar> varo !AvarI tyviare br. lat loc larg. . a tremura.: a înmul i al patrulea a sta culcat. s. ~yIlgr. a urca sau merge în car 169 [[wr] vb. a sărăci a (se) lărgi larg. a iubi. Lect. sfădi. a pândi (despre animale). numeros mul ime a fi mult. a persecuta vânt.16) a fugi. a se înăl a. s. @dr x. '> . pia ă (şi bAxr> ) lă ime departe Rahila pi. a se odihni (despre om) a se agita. a încăleca. s. arc. pricină.ord. căpetenie . hi. cs. a alerga a fi sărac. a pleda cauza cuiva litigiu. s.f. s. adj. hi. vb. vb. numeros. num. num. Duhul Domnului a fi înalt. a-i fi drag a spăla a fi departe. a ridica hi. ~yviar'. pi. mireasmă gol a călări. a se întărâta. > a urmări.rI #xr qxr byr byrI x.yre qyre bkr vb. s.: a arăta Ruben cap. început.m. a vedea.f.m. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică tv. vârf. vb. adj. s.: a se arăta. du.: ~yrIhe a înăl a.m. duh. vb. a se înmul i.m..q.f. ni. #wr vb.m.

răutate a paşte (tr. vb. vb.m.f' (fyf) fwf qxf ~yf lkf lamof. b['r' h['r' h[r [[r v[r apr hpr !Acr' hcr xcr qr. s. adj. nelegiuit.24) tovarăş. a râde.m. s. a glumi.m. a osândi. adv.m.yqir' [vr [v'r' s. bunul plac. vb. vb. vb. vb. a se sătura. a striga de bucurie (Lev 9. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică bk.m.m. acoperământ a urî ap. s. îndestula câmp. adj. a aşeza hi. aproapele rău foamete rău. călăre avere. bolta cerească a fi vinovat.p.m. s.r. s. celălalt. s. a avea succes.m. vb.f. vWkr> !nr [. spor stânga. a displăcea. voie a plăcea ceva sau pe cineva (a binevoi. hl'mfi . s.f.15) a pune. vb. bunăvoin ă. s. Dr.: a declara vinovat. vb. vb. anEf' ry[if' hp'f' qf. nord a se bucura bucurie veşmânt. vb. xmf hx'mfi . partea stângă.f.) a fi rău. vb. margine. s. întreceri 2S 2.: a în elege. vb. a se înmuia. limbă. Lect.re [r. s. [. a iubi) a ucide numai. mal sac căpetenie. căru ă. a distra (prin jocuri. s. decât tărie.m. necredincios f [bf hd.m. s. lăsa. hr'f' vb. câmpie a se veseli. conducător Sara 170 . car de război. nemul umi a se cutremura a vindeca a se pleca. rf. a slăbi plăcere. proprietate a jubila. hi. vb.Pr. s. s. vecin. s.f. prieten. a supăra. a se purta cu în elepciune.m. vb. a face fărădelegi vinovat. păros buză.

num. ddv aw>v' bwv rp'Av rAv jxv txevi @jv ryv ryvi tyv bkv xkv ~k.: a nimici. a sfărâma.m. vb. s. [bv [b.) şapte (f. s. nimici. s. a spăla. stare de bine. vb. jb.: [B. s. vb.) 73 şaptezeci a sparge.m. s.v.ord. clăti. vb.ve y[iybiv. rav tyrIav. împără ia mor ilor. vb. a strica.f. a întreba.m. vb. ~y[ibvi . de prisos) rămăşi ă a captura. vb. 171 . vacă) a junghia. Sara a arde (tr. vb. s. iad a rămâne (în plus. vb. vb. a sacrifica pi. Sichem hi. a maltrata deşertăciune. zădărnicie a se întoarce trâmbi ă. [~kv] !kv ~Alv' 73 vb. corn de suflat vită (taur. s. s.v. vb. vb.f. semin ie al şaptelea ni. num. e hbv h['Wbv.m.f. vb.) v lav lAav. s. a duce ca robi jurământ toiag. bou.f' @rf s. vb. şapte (m.: a se trezi devreme a se aşeza. şi m. s.=pi.m. şi p. a se odihni sabat.m. num.p.f. a locui pace. Dr. vb. rbv tbv tB'v. ziua odihnei a pustii. hi. sănătate Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică yr.vnI a jura .Pr. vb. ni. a înceta.m. sceptru.: a arde (intr. pune a se culca a uita umăr. a cumpăra mâncare a se opri. a cere Şeol.). vi el. num. a inunda a cânta cântec a aşeza. Lect. s. h['bvi . vb.

cs. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică yviyliv. o hn"mv. l. hi. s. num. pi. s. o [mv rmv vm. paşnic a fi deplin. s.p.: a arunca pradă deplin. s. ) a păzi.: a împlini. a fi consternat.f.ord. s. s.v. vb. pustiire untdelemn opt (m. . num. a răsplăti. pl.: a împlini. ynIymiv. 172 .: a stârpi. şi m. { ~yvilv. consternat.) opt (f.: tAmve acolo hi. du.)75 optzeci a auzi. ' !m.m. vb.m. s. terminat. s.)74 treizeci nume. a extermina Samuel cer (ceruri).: ~yINvi : an. vb. num. s. num. @lv vl{v' hv'lv. : r[. hx'pvi . slujitoare a judeca Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers. vb. o ~ynImv.ord.pl.Pr. vb. Lect.f.m.m.f. vb. a despăgubi. vb. hn<mv. adv.ord. al optulea a fi pustiu. s. cs. num. poartă roabă. s.m.vi !ve hn"v' ynIve ~yInv. Dr. mirat pustiu. num. a trage afară (sabia) trei (m. mirat pustiu. xlv !x'lvu . sau lAqB. s. a face pace jertfă de împăcare. a asculta de ( + B. pl.f. terminat.v. s.f.v.) trei (f. ~yImv' . jpv 74 75 num. Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers. !Avm.v. num. a observa (legea) soare Samson dinte. vb. num. [%lv] ll'v' ~lev' ~lv ~l. s. ymev. ~mv ~mev' hm'mv.m. num. al treilea a trimite masă hi. adj. { ~ve ~v' [dmv] laeWmv. vb. de pace a scoate.m. adj. ~ynIv' al doilea doi. amândoi.p. ynEv. a termina.

a bate (un cui.. a turna. vb. a adăpa. înşelătorie pi. hi. num. vb.)77 vb.)76 al şaselea şaizeci a bea doi (f. t hL'hT. adv.m.apTi . s. fără prihană a rătăci splendoare. a aşeza cortul (bătând ăruşi) prinos. s.f. prep. s.Te h['vTi . istorie urâciune. num. s. s. Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers. a fi umilit.) şase (f. vb. num. învă ătură. a fi liniştit siclu (măsură de greutate sau monedă) minciună. vb. laudă.) nouă (f. palma. vb. num. s. a înfige. rq. i %w<T' tAdleAT hb'[AT e hr'AT tx. i fpt [qt hm'WrT. cs. vb.: cauz. vb. adj. [v. a vărsa a se pleca. desăvârşit. din palme).pl.v. complet a fi terminat. vb.: a da să bea. . 173 .T. hlt lAmT.Pr. num. treve a sluji (mai ales cultic) şase (m.m. prinde a sufla în trompetă. [trv] vve hV'vi yVivi ~yVivi htv ~yITv. iriga (Gen 2. a fi desăvârşit.v. vb.f. %AT neamuri.ord. hL'pT. Lect. vb.f. podoabă rugăciune a apuca. Legea (lui Moise) sub. . hi.f. Forma feminină se foloseşte pentru substantive masculine şi invers. dymiT' ~ymiT' ~mt h[t tr. s. în loc de a spânzura.m. yTev. Constantin Oancea Curs de limba ebraică biblică %pv lpv [hqv] jqv lq.f. a uda. s. cs.f. s. Dr. cântare de laudă. genealogie. 76 77 s.10) a avea linişte. măre ie. a atârna de ieri neîncetat fără prihană. adv.f. psalm mijloc. ofrandă nouă (m.). num. num. spurcăciune lege.

69. 87. 93 Dual 7 Determinare (a substantivului) 23. 9. 93 Factitiv-intensiv (sens) 90 Gen (al substantivelor) 6. 44. 16. sof pasuq) 86 Acuzativ (nota) 23 Adhortativ 70 Adjectiv 18. 63 Disjunctivă (propozi ie) 87 Dublare 8. 54. 29. 85 Atnah 86 Begadkefat 11. 94 altele 51. 57. 12 Cauzativ (sens) 88. 22. 90. 11. 71. Constantin Oancea INDEX78 Accent: ton 4. 94 Construct (stat) 48. 19 Genitiv (construc ie genitivală) 48 Guturale (consoane) 1.Pr. 61 Adverb 10. 79. Lect. 36. 14. 44 Aformativă (conjugare) 35 Alfabet 2 Apocopată (formă) 82 Articol 8. 23. 23. Dr. 18. 69. 12. 53. 47. 92 Cohortativ 73. 13. 48. 86 semne (atnah. vezi şi verb Ha interogativ 42 He locale 44 Hifil 88. 58. 35. 48. 59 Curs de limba ebraică biblică w> Dageş 11. 52. 25. 19. 26. 63 Atributivă (folosire) 19. 89. 14. 48. 92 Hiştafel 96 78 Numerele sunt referiri la paragrafe! 174 . silluq. 74 Condi ională (propozi ie) 94 Conjugare: aformativă 36 preformativă 64 conjugări derivate 88 Conjunctivă (propozi ie) 87 Conjunc ia: 8. 17. 12 Dativ (nota) 9 Demonstrativ (pronume) 33 Denominativ (sens) 88. 51. 14. 52. 15. 76. 90.

69. 74. 82 Ketib vezi nota 29 Mappiq 12 Maqqef 9. 11. 93 Preformativă (conjugare) 64 Prepozi ie: 9. 11 Propozi ie: Curs de limba ebraică biblică 175 . 36. 33. 19. 65. 22. 23. 78. 64. 56 verbal 38. vezi şi verb Iusiv 73. 78. 92 Infinitiv: construct 77. 51 Pronun ie explozivă 2. Constantin Oancea Hitpael 88. 30. 90. 88. 12 spirantă 2. 85 Prefix 1. 95. 89. 22. 92 Patah furtivum 21 Pauza 86 Perfect 36. 22. 93 Hitpolel 96 Hofal 88. 34 pasiv 85 Pasiv (sens) 88. Lect. Dr. vezi şi verb Imperfect 64. 50. 97 Participiu: activ 21. 47. 66. 70. 89 Nota acuzativului 23 Nota dativului 9 Număr (al substantivelor) 7 Numeral 81. 89. 70 Matres lectionis 24 Meteg 35 Narativ 69 Nega ie 38. vezi şi verb Piel 88. 90 Pilpel 96 Poel 96 Polal 96 Polel 96 Predicat: neverbal 10. 94 Nifal 88. vezi şi verb absolut 85 Interdic ie 70 Imperativ 70. 45. 92. 15. 25. 23. 25.Pr. 62 Prohibi ie 70 Pronume: demonstrativ 33 interogativ 57 personal 56 relativ 27. 70. 69 Predicativă (folosire) 19. 33. 37. 32.

7. 60. 88 Reciproc (sens) 88. 89. inf. 51 temporală 76 verbală 38 Pual 88. 62 substantiv 60. activ part.Pr. 60. 53. 39 66 70 77 85 30 85 I-a 39 75 75 75 77 85 21 85 III-a 41 67 70 77 85 30 85 I-n 36 79 79 79 85 21 85 Curs de limba ebraică biblică I-w I. 13. Lect. 74. 63. 36 64 69 70 73 73 77 85 21 85 61 66 39 72 72 77 85 85 IIgut. 21. 49 84 176 . 50. 20. 78 nominală 10 relativă 27. 53. 68 verb 89 Şwa: mobile şi quiescens 5 regula lui şwa 54 Verb: QAL perfect imperfect w-imperf. 70 Reflexiv (sens) 88. constr. 29. 58. 63. 48. 11. 58 Stat: absolut 48 construct 48. 55. 5. Constantin Oancea condi ională 94 conjunctivă 87 disjunctivă 87 finală 74. 59. 87 Semivocale 3 Scriere: alfabet 2 defectivă 24 Silabă 4. Dr. pasiv Iregulat de stare gut. 45. 39 66 70 77 85 30 85 IIIgut. absolut part. 16. 68 Sufix local-direc ional 44 Sufixe pronominale: prepozi ie 32.III-h y 36 80 80 80 80 85 21 85 43 82 82 82 82 82 85 34 85 II-w II-y 46 83 83 83 85 46 85 gemin. 58. 52. 89. 76. 13 Segolat (substantiv) 16. 36. 52. 39. 59. 90 Qal 88 Qame hatuf 35 Qere vezi nota 29 Rădăcină 1. 93 Secven e narative 69. 18. 55. 14. imperativ iusiv cohortativ inf. 93 Reducere vocalică 13. 16. Substantiv 6.

93. 3. Constantin Oancea sufixe pronominale 89 tulpini (conjugări) derivate 88-90. Lect. 24 Waw consecutiv sau conversiv 69 Waw-imperfect 69. 96 vezi şi anexa pentru conjugarea completă a verbelor Vocale 1.Pr. 92. Dr. vezi şi verb Waw-perfect 69 Curs de limba ebraică biblică 177 .

Leiden [ş. Baumgartner. Driver. 2 vol.]: Brill. A. dr. edi ia a 2-a. Cu titlu selectiv.Lambdin. . Leipzig: Verlag von F.Koehler. Deasemnea. Leipzig:Vogel.. Pentru aprofundarea cunoştin elor sau pentru sistematizarea lor.. Stamm und B. Buhl.. E. C. prof. 1993. W. Hebräisches und aramäisches Lexikon zum Alten Testament. E. Longman and Todd.Brown..Corni escu. Frankfurt am Main: Helbing & Lichtenhahn. ce pot fi consultate şi folosite: a) Gramatici .. J. Pontificio Ist.. Hebräisches und aramäisches Handwörterbuch über das Alte Testament.Jenni. indicăm câteva dintre lucrările clasice. pr. O. în limba română sau în alte limbi. caz în care recomandăm utilizarea unui dic ionar. Limba ebraică biblică. 1983. J. . G.. este necesară consultarea unei gramatici. Lehrbuch der hebräischen Sprache des Alten Testaments.Gesenius. pr. P. a. pentru traducerea unor texte din Biblia ebraică. Th. R. D. edi ia a 28-a.. W. . dr. . Kautzsch. Hebräische Grammatik. Abrudan. L. Biblico. 1921. London: Darton. W. Dr.Joüon. F.. Hebrew and English Lexicon of the Old Testament (retipărit şi revizuit). vocabularul acestui curs poate fi insuficient. prof. Subsidia biblica 14.. 1990. 2002. Basel. Constantin Oancea RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE Curs de limba ebraică biblică Cursul prezent oferă doar o introducere în limba ebraică biblică. Hartmann. Introduction to Biblical Hebrew. b) Dic ionare . Oxford 1972. Roma: Ed.. Baumgartner. edi ia a 3-a revizuită de W. .Gesenius. E. 178 . edi ia a 17-a revizuită de F. edi ia tradusă şi revizuită de T. Bucureşti: EIBMBOR.. C.. . Lect. 1981. W.. edi ia a 2-a. Vogel. S. Bergsträsser..Pr. A Grammmar of Biblical Hebrew. 1988. Briggs. Muraoka.

J. Leiden [ş. edi ia a 17-a revizuită de F.. edi ia a 4-a. b) Dic ionare şi vocabulare . Grand Rapids. edi ia a 3-a revizuită de W. F. R.Even Shoshan. Jerusalem.. 179 .Biblia sau Sfânta Scriptură.. C.Brown. Graz: Akadem.. c) Concordan e . Constantin Oancea BIBLIOGRAFIE Curs de limba ebraică biblică a) Textul biblic . A New Concordance to the Bible. . Driver.Pr. tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist. Buhl. F. 1990. J. Marburg: Oekumenischer Verlag Dr. Veteris Testamenti Concordantiae Hebraicae atque Chaldaicae. Rudolph..Gesenius. Oxford 1972. J. Lect. A.Mandelkern. 1988. R. Bucureşti: EIBMBOR. Lists of Words Occuring Frequently in the Hebrew Bible.Watts. 1921. Verl. S. theol. Stuttgart: Deutsche Bibelgesellschaft.. Hebräisch-Deutsche Vokabel-Lern. 1988. F. Vogel. Dr.Feyerabend. Briggs.Biblia Hebraica Stuttgartensia. edi ia a 7a. . Edel. K. Dr.Lisowsky.u. A. S. . BerlinSchöneberg: Langenscheidtsche Verlagsbuchhandlung. a. . Hartmann. Taschenwörterbuch der hebräischen und deutschen Sprache. D. Druck.. R. W. . 1978. Hebrew and English Lexicon of the Old Testament (retipărit şi revizuit). 1984. Stamm und B.. Dr.. . W. C.. Hebräisches und aramäisches Lexikon zum Alten Testament. 1973.-Anst. G. W. W. 1912. . edi ia a 2-a.Koehler. Leipzig: Verlag von F. Stuttgart: Deutsche Bibelgesellschaft. . 1990.]: Brill. editată de K. L.und –Repetitionshefte.. Ellinger şi W. Baumgartner.Edel. cu aprobarea Sfântului Sinod. Konkordanz zum Hebräischen Alten Testament. Hebräisches und aramäisches Handwörterbuch über das Alte Testament. Michigan: Eerdmans. 1993.. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Baumgartner..

. E. R. 180 . Leipzig:Vogel.Pr. R. Dr. . F. Hildesheim: Olms. edi ia a 2-a.Bauer.Bartelmus. München : Claudius. 1983.. Hebräische Grammatik. London: Darton. . Grammatik des biblischen Hebräisch : ein Lehrbuch. Introduction to Biblical Hebrew. Abrudan. prof. G. Marburg: Oekumenischer Verlag Dr.. Th. 1992. Bucureşti: EIBMBOR. Constantin Oancea d) Gramatici Curs de limba ebraică biblică . Bergsträsser.. . 1965.. .. pr. F.Schneider. A Grammmar of biblical Hebrew. R... edi ia tradusă şi revizuită de T. Zürich : Theol. . W. theol. Longman and Todd.Lambdin. Lehrbuch der hebräischen Sprache des Alten Testaments. Subsidia biblica 14. Roma: Ed. P. edi ia a 2-a. edi ia a 28-a. Berlin: de Gruyter. Edel. 2001. Einführung in das biblische Hebräisch.. 2 vol.Edel.Jenni. E. E. Repetitorium der hebräischen Grammatik. Dr. 1993. Frankfurt am Main: Helbing & Lichtenhahn. Limba ebraică biblică.Gesenius. Lect.. P.Joüon. Kautzsch.Meyer. .. Pontificio Ist. prof. 1966.. . pr.. . dr.... Biblico. Basel. edi ia a 3-a. O. 2002. H. 1988.Corni escu. R. dr. 1994. 1981. Muraoka. . Historische Grammatik der hebräischen Sprache des Alten Testamentes. D. Verl. W. Hebräische Grammatik. Leander.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful